NEVOIA DE A RESPIRA Respiratia - schimbul gazos O2 - CO2 dintre plamn si mediu. Functia respiratorie are trei timpi: 1.

ventilatie pulmonara, 2. transportul gazelor, 3. schimbul gazos la nivel tisular. Caracteristicile respiratiei: 1. tipul respiratiei costal superior - la femei prin ridicarea partii superioare a toracelui datorita maririi diametrului antero-posterior n timpul inspiratiei. costal inferior - barbati prin marirea diametrului cutiei toracice. abdominal - copii, vrstnici - marirea diametrului vertical al cutiei tora cice.

Adult 16 - 18r/min Vrstnic 15 - 20 Nou nascut 35 - 50 Copil 2 ani 25 - 35 Copil 12 ani 15 - 20 2.amplitudinea - miscarilor respiratorii este data de volumul de aer care patru nde si se elimina din plamni n ciclul respirator. Respiratia poate fi profunda si superficiala. 3. ritmul - pauze egale dintre respiratii. 4. frecventa - numar de respiratii/ min. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii: 1. biologici: - vrsta, - sexul - la femei mai mare; - statura - persoanele nalte au numarul de respiratii mai mic; - somnul - scade; - postura - pozitia seznd si ortostatic favorizeaza; alimentatia, efortul. 2. psihologici - emotiile. 3. sociologici: - poluarea mediului ambiant, - climatul/altitudinea, - habitatul, frigul scade frecventa, locul de munca. NOTARE GRAFICA Materiale necesare: - ceas cu secundar - pix de culoare verde Tehnica: - pacientul se aseaza n decubit dorsal, fara a i se explica tehnica;

- se aseaza fata palmara a AM pe suprafata toracelui; - se vor urmari si numara respiratiile/min; - se noteaza n foaia de observatie: 1 linie orizontala = 1 respiratie Modificari ale frecventei respiratiilor: 1. dispnee - dificultatea de a respira, respiratie grea si dificila 2. bradipnee - reducerea frecventei respiratorii: * inspiratorie - sub 16 - 18 r/min + tiraj - depresia foselor supraclaviculare si a spatiilor intercostale n inspir + cornaj ( stridor ) - zgom ot cu tonalitate nalta produs n inspir * expiratorie - expir prelungit prin punerea n tensiune a muschilor expiratori, zgomotos, suierator. 3. polipnee (tahipnee) - cresterea frecventei respiratorii 4. apnee - oprirea respiratiei. Disritmii respiratorii: dispnee cu modificarea ritmului si amplitudinii. 1. respiratie Cheyne-Stokes - respiratia se accelereaza, atinge un maxim, se ntrerupe scurt, descreste treptat n amplitudine pna la apnee, care dureaza 10 15 sec, dupa care ciclul se reia. 2. respiratia Kussmaul - inspiratie ampla, profunda, zgomotoasa, urmata de o pauza, apoi de expir sacadat, apoi iar de pauza, dupa care ciclul se reia. 3. respiratia Bouchut - consta n situarea pauzei n inspir si expir. 4. respiratia Biot - amplitudine si frecventa complet neregulate, cu pauze apneice ce survin variabil. 5. respiratie agonica - perioade lungi de apnee ntrerupte de 1 - 2 miscari respiratorii ample. 6. respiratia stertoroasa - nsotita de zgomote puternice datorita laxitatii valului palatin, este ampla, are frecventa crescuta si e ntlnita n leziuni ale trun chiului cerebral. Cianoza - tegumente violacee - albastrui la nivelul extremitatilor: nas, buze, lobul urechii, unghii. Hiperventilatia - patrunderea unei cantitati mari de aer n plamn. Hipoventilatia - patrunderea unei cantitati mici de aer n plamn. Ortopnee - pozitie fortata seznd cu bratele atrnate pe lnga corp. Zgomote respiratorii supraadaugate. Ralurile - zgomote anormale produse de conflictul dintre aer si secretiile din a lveole, bronhii, trahee sau caverne. 1. Bronhoalveolare - zgomot produs cnd n lumenul alveolelor si n bronsiole exista l ichid si sunt supuse unui proces de colabare ~ cu zgomotul produs prin frecarea unei suvite de par ntre degete n fata urechii. 2. Bronsice: a. Uscate - sibilante si ronflante 1. Ronflante - se formeaza n trahee si n bronhiile mari din cauza congestiei si/s au inflamatiei bronsice ~ cu sforaitul unui om. 2. Sibilante - se produc n bronhiile mici prin trecerea curentului de aer de-a lungul lor, au calibrul redus prin spasm bronsic, edem de mucoasa, depozite de m ucus gros ~ cu tiuitul vntului printre firele de telegraf n bronsite. b. Umede: 1. crepitante ~ cu zgomotele produse de sarea cazuta pe o plita ncinsa sau cu fre carea unei mese de par ntre degete ce apar prin decolorarea fibrinei si deplasare a alveolei sub actiunea aerului inspirat n pneumonii. 2. subcrepitante - buloase sau mucoase - umede, tipice, neregulate, inegale care se pot produce suflnd cu un pai ntr-un vas cu apa ~ sunetul apei care ncepe sa fia rba n bronsite acute n faza de coctiune, bronhopneumonii, abcese pulmonare. 3. cracmentele - timbru aspru, uscat ~ cu zgomotele produse de o creanga care se rupe - n leziunile tuberculoase.

4. cavernoase - se produce prin trecerea aerului printr-o cavitate ce comunica cu cu o bronhie si care contine o cantitate de mucus sau puroi. Gurg uimentul - asocierea de ral cu suflul cavernos se percepe ca un glgit. 5. consonante - se formeaza n bronhii n jurul carora exista un tesut pulmonar cond ensat, care le amplifica si le da timbrul metalic. c. Buloase: - la nivelul bronhiolelor n urma conflictului dintre aer s i secretiile mucoase/purulente ~ cu zgomotul obtinut suflnd cu un pai n apa. Sunt mari, mijlocii, mici (subcrepitante). Frecaturile pleurale = zgomote ce i-au nastere prin frecarea celor doua foite pl eurale pe care s-a depus fibrina. - fine ~ frecarea unei mese de par ntre degete; - medii ~ cu zgomotul produs de frecarea unei bucati de matase; - groase ~ cu zgomotul produs de ndoirea unei bucati de piele noua. TRANSMISIA VOCII: 1. bronhofonia = transmisia exagerata a vocii - cuvintele se aud direct n ureche; 2. voce amforica = se transmite clar, are timbru particular n pneumotorax. 3. egofonia = voce de capra - behait - timbru ascutit, strident si tremurat care pare ca vine de departe n revarsatele pleurale; 4. bronhoegofonia = voce exagerata si vibranta. TUSEA= act reflex voluntar, prin care organismul reactioneaza la excitanti mecan ici, fizici, chimici, biochimici: inflamatori sau termici. Consta n: expiratie br usca, violenta, brutala cu deschiderea brusca a orificiului glotic (care se afla nchis) precedata de inspir profund, nsotita de un zgomot. Circumstante de aparitie: * * * * * * spontan; emotii; provocata de efort; ingestie alimentara; schimbarea pozitiei; inhalarea aerului rece.

Caracter: - paroxistic; - permanent Evolutie - n puseu sau nu. Orarul: - matinal - eliminarea secretiilor din timpul noptii. - vesperal - seara - de scurta durata si la femei cu debut TBC. - nocturna - determinata de staza pulmonara si acumularea secretiilor bronsice n timpul noptii - specifica barbatilor cardiaci, astma bronsic. - continua- TBC, bronhopneumonie; - pozitionala - determinata de schimbarea pozitiei - decubit drept sau stng cnd tu sea este persistenta si expectoreaza = pozitie de drenaj - eliminarea de colecti i din cavitatea parenchimatoasa sau bronsie n supuratie bronsica pulmonara. ritmul: - obisnuita- secusa simpla. - chinuita - multe reprize expiratorii de amplitudine tot mai mare ajung la o f aza de apnee urmata de repriza inspiratorie, apoi ciclul se reia ~ tuse convulsi va. - moniliforma - multe secuse de tuse ce survin la sfrsitul fiecarei expiratii. Intensitate: - tuse afona sau bovina cu expir prelungit n paralizia corzilor vocale. - stinsa - voalata prin afectarea corzilor vocale. - zgomotoasa si latratoare. Tonalitate: - metalica n pneumotorax, caverna TBC; - cavernoasa - timbru metalic da senzatia de gol n tuberculoza, cnd n parenchimul pulmonar exista o caverna cu diametrul de centimetrii cu o bronhie de drenaj lib era ce se comporta ca o cutie de rezonanta, amplificnd tusea.

- bitonala n pareza corzilor vocale prin compresiunea nervului recurent, - aspra, ragusita n laringita Productivitate: - seaca sau uscata cu timbru aspru scurta, repetata oboseste bolnavul producnd insomnie n afectiunile pleurale, neoplasme, tulburari nevrotice si emotionale. - umeda cu expectoratie - BPOC, bronsiectazii. n functie de evolutie: 1. acuta = semn de suferinta bronhopulmonara recent instalata dureaza putin si d ispare odata cu cauza. 2. cronica = afectiunile aparatului respirator - bronsita cronica, fumatori. semne si simptome de acopaniament: durere, dispnee, hemoptizie, varsaturi, sincopa. durere pleurala = junghi - debut violent se accentueaza la respiratie, tus e, rs, stranut, presiune si se modifica n intensitate cu pozitia. Durata - ore/zile Iradiere - n regiunea opusa localizarii initiale. TEHNICI DE A TUSI: - pregatirea pacientului; - stabilirea unui orar: dimineata la sculare, nainte de dejun, cina sau de culcar e; - practicarea respiratiei diafragmatice: Rationament - dimiuarea ritmului respirator si cresterea cantitatii de ae r n bazele plamnilor. - asezarea pacientului pe un scaun, cu picioarele pe sol sau pe un scaunel; - aplecarea usoara a capului n fata; - aplicarea unei perne pe abdomen si pastrarea acesteia n brate; - dupa practicarea ctorva respiratii diafragmatice se apleaca usor trunchiul n fat a si pacientul va tusi de 2 - 3 ori. - evitarea respiratiilor scurte dintre episoade; - redresare lenta si inspirare profunda; - repetarea ciclului. EXPECTORATIA = eliminarea din caile respiratorii, n cursul efortului de tuse, a p roduselor patologice din arborele traheobronsic si a parenchimului pulmonar - pr odusul eliminat se numeste = SPUTA. Scop - explorator: examene biochimice, citologice, bacteriologice, parazitologice. Materiale necesare: - scuipatoare/cutii Petri sterile; - tavita renala; - foaie de temperatura; - pix rosu/creion; - vas gradat; - prosop. Pregatirea fizica si fizica: 1. educ pacientul cum sa expectoreze: - prelevarea probei se face prin tuse spontana si profunda; - se insista sa nu nghita secretiile; - se aseaza ntr-o pozitie care sa-i permita sa expectoreze cu usurinta; - se informeaza bolnavul sa nu mannce - nainte de a expectora: se clateste gura,

 se efectuaeza gargara, se efectueaza periajul dintilor, - se colecteaza sputa matinala sau din 24 ore n functie de examenul cerut; - recoltarea n recipiente sterile din plastic, de cca 100 ml si capac ermetic; - n infectiile acute este suficienta o proba mucopurulenta de 1 - 3 ml; - se sprijina capul bolnavului; - probele recoltate expediate imediat laboratorului fara refrigerare neexistnd mo dalitati de conservare a acestora; - daca proba e constituita din saliva se va preleva o noua proba; - pe biletul de trimitere care nsoteste proba se va mentiona suspiciunea clinica pentru care se solicita examinarea. Din punct de vedere al cantitatii: - absenta - n boli pulmonare, interstitiale sau la copiiii care si nghit sputa; - redusa - 200 - 400 ml/zi - astm, pneumonii acute, bolnavi adinamici; - crescuta - 400 - 500 ml/zi - n bronsite cronice, bronsiectazii. - foarte mare - peste 500 ml/zi n abcese pulmonare, chist hidatic. 2. aspect si culoare - mucoasa, vscoasa, alba-gri se elimina la debutul traheobronsitelor acute, n bro nsite tabagice, faza umeda a crizei de astm bronsic perlata si cu spirale - purulenta - puroi din supuratii deschise n lumenul bronsiilor; - mucopurulenta, opaca, galben-verzuie - bronsita, bronhopneumonie; - seromucopurulenta - n supuratii pulmonare - seroasa-aerata n EPA - hemoptoica: rosie-neagra - infarct pulmonar, pneumonie, bronsita cronica. - hemoptizie - expectoratie care contine peste 2 ml de snge. Din punct de vedere macroscopic: - ruginie/caramizie, mucofibrinoasa, n debutul pneumoniei pneumococice - perlata - mucoasa, redusa ce contine "dopuri" opace ~ cu perlele si filamentel e albicioase stralucitoare - n astm bronsic; - numulara - discuri purulente ca monede nglobate n mucina n bronsite cronice. - pseudomembranoasa - contine o parte lichida n care plutesc fragmente solide, al catuite din fibrina coagulata n bronsitele acute si cronice; - cu sfaceluri - aspect negricios n sputa murdara, fetida - gangrena pulmonara. - rosie gelatinoasa - cancer pulmonar. - roz - edem pulmonar. - alba cenusie - inflamarea bronsiilor. 3. miros: - fetid n dilatatia bronhiilor - fetiditate penetranta n gangrene pulmonara 4. toaleta mucoasei bucale Notarea grafican F.O.C.G. - culoare rosie de la 50 - 100 ml/24 ore. CAPTAREA SPUTEI: PRIN SPALATURA GASTRICA - se introduce sonda gastrica n stomac dimineata pe nemncate , - pe sonda se introduc 20 ml apa distilata bicarbonatata si calduta, lichid ce s e va extrage ulterior cu seringa, - se trimite la laborator tot lichidul imediat. Rationament: eventualii germeni sa nu se distruga datorita mediului acid al sucu lui gastric. PRIN SPALATURA BRONSICA - pentru laborator. Lavajul bronho-alveolar (BAL) = metoda minim invaziva de prelevare a unor esanti oane ce contin celule libere si material acelular de la suprafata epiteliului re spirator distal, care ofera informatii esentiale pentru diagnosticul, definirea patogeniei si monitorizarea proceselor imunologice, inflamatorii, neoplazice si infectioase care au loc la nivel alveolar. Tehnica - se instileaza ser fiziologic steril, ncalzit n prealabil la 370 C, Rationament: pentru evitarea acceselor de tuse. - volum total recomandat de instilat 100 - 400 ml iar n cazul copiilor nu trebuie

sa depaseasca 3ml/kg corp. A! sub 100 ml, falsifica citologia diferentiata leucocitara, deoarece sunt contamin ate cu mucus si celule ale cailor respiratorii mari. - aspiratia se realizeaza manual, n seringa, fara trauma. - procedura nu trebuie sa dureze mai mult de 5 - 10 minute, - volumul optim de recuperat este de 60 -100 ml Dispozitiv de lavaj bronsic Alcatuit din: - corp dispozitiv recoltor, - capac recoltor, - prelungitor pentru aparatul de investigatie, - prelungitor tata pentru reteaua de vid, - tuburi de legatura - trebuie sa corespunda standardului STAS 1091/89 articole, dispozitive medicale din material plastic. - se monteaza ntre aparatele de investigatie bronho pulmonara si reteaua de vid p entru a nu intra n contact cu mucoasa si tesuturile umane; - mansonul din capatul tubului se monteaza n mufa metalica a aparatului de invest igatie (bronhoscop, fibroscop) iar prelungitorului din capatul tubului scurt i s e monteaza la reteaua de vid. - produsul este neautoclavabil si se livreaza steril, precizndu-se pe ambalaj age ntul de sterilizare ETO. - produsul este destinat unei singure utilizari. CURATAREA SI STERILIZAREA SCUIPATOARELOR Dupa recoltare se curata si sterilizeaza cu solutie lizol 3%, fenol 2,5% + soda fara substanta dezinfectanta cnd sputa e supusa unor examene de laborator . RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN: DEFINITIE: lichid produs printr-un proces inflamator faringian, efectuat prin an gine: inflamarea faringelui, amigdalelor, boli declansate de infectii, RAA. SCOP: explorator pentru depistarea: - germenilor patologici de la nivelul faringelui n vederea tratamentului; - streptococului beta hemolitic; - persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni. Materiale necesare: tampon; eprubete sterile; porttampon; mnusi; pahar cu apa; tavita renala; eprubete sterile; spatula linguala. Pregatirea materialelor: - se aseaza n ordinea folosirii lor. Pregatirea pacientului: - se anunta sa nu bea, mannce, gargara, instileze substante dezinfectante n nas; - se aseaza pe scaun, iar copii vor fi tinuti n brate imobilizndu-le minile, picioa rele si capul. Efectuarea tehnicii: - spalare pe mini cu apa si sapun. - se invita bolnavul sa deschida gura si se apasa limba cu spatula linguala. - cu tamponul steril se sterge depozitul de pe faringe si amigdale iar daca este cazul se dezlipeste si o portiune mica din falsa membrana, - se introduce tamponul n eprubeta. Pregatirea pentru laborator: - se eticheteaza eprubeta si se transporta imediat la laborator;

- daca nu este posibila nsamntarea la patul bolnavului pe medii, tamponul va fi n p realabil umezit cu ser fiziologic 9% sau glicerina 15%. - tmpul scurs de la recoltare la nsamntare sa nu depaseasca 6 ore. DEPENDENTA: 1. alterarea vocii. 2. dispnee. 3. obstructia cailor respiratorii. Pacientul care prezinta dispnee din cauza unui obstacol la nivel nazal: Manifestari de dependenta: respira cu dificultate pe nas respira pe gura; scurgere nazala = secretii mucoase purulente sau sngernde; hidroree; epistaxis; tuse uscata sau umeda persistenta; deformarea nasului: deviatie de sept sau accident respiratie zgomotoasa pe nas