ŞCOALA POSTILCEALĂ SANITARĂ

“VASILE ALECSANDRI”-FOCŞANI

DISCIPLINA: NURSING

TEMA:

RESPIRAŢIA

ÎNTOCMIT:
VIORICA CROITORU
ANUL IB- AMG
 RESPIRAŢIA
-NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE-

Respiratia reprezintă functia prin care se asigura aportul de oxigen necesar proceselor de
oxidare din organism şi eliminarea dioxidului de carbon rezultat
din metabolismul celular.

Independența în satisfacerea nevoii de a respira

Este determinată de menţinerea integrităţii căilor respiratorii
şi a muşchilor respiratori și de funcţionarea lor eficientă.
Etapele respirației sunt:
a) Ventilaţia – reprezintă pătrunderea aerului încărcat cu oxigen
în plămâni şi eliminarea aerului încărcat cu dioxid de carbon.
Ventilaţia are doi timpi: inspiraţia şi expiraţia.
Este influenţată de:
– permeabilitatea cailor respiratorii;
– concentraţia oxigenului în aerul respirat;
– maturitatea centrului respirator bulbar;
– expansiunea cutiei toracice;
– funcţionarea normală a centrilor care reglează respiraţia.
b) Difuziunea gazelor – este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece în
capilarele perialveolare şi CO2 din capilare trece în alveolele pulmonare.
Este influenţată de:
– diferenţa de presiune a O2 în aerul alveolar si concentraţia O2 din sânge;
– starea peretelui alveolar;
– mărimea suprafeţei alveolare
c) Etapa circulatorie – constă în conducerea O2 prin vasele arteriale la ţesuturi şi a CO2 adus
de la ţesuturi, prin vasele venoase, la plămân, pentru a se elimina.
Este influenţată de:
– cantitatea de hemoglobina din sânge;
– debitul cardiac;
– numărul de hematii;
– permeabilitatea reţelei periferice arteriale
d) Etapa tisulară– reprezintă schimbul de gaze dintre sânge şi ţesuturi, cu ajutorul unui sistem
enzimatic complex.
 Factori care influenţează satisfacerea nevoii de a respira
Factori biologici
– vârsta – la copii, numărul de respiraţii pe minut este mai mare;
– sexul – la femei se înregistrează valori ale frecvenţei respiratorii la limita maximă a
normalului, la bărbaţi la limita minimă;
– statura – la persoanele mai scunde, numărul de respiraţii pe minut este mai mare decât la
persoanele înalte;
– somnul – în timpul somnului, frecvenţa respiraţiilor este mai scăzută decât în timpul stării de
veghe;
– postura – poziţia corectă a toracelui permite expansiunea plămânului în timpul respiraţiei.
Individul sănătos poate respira în ortostatism, şezând, culcat. Poziţia care favorizează respiraţia
este cea şezând şi ortostatică, prin contracţia corespunzătoare a diafragmei;
– alimentaţia – influenţează menţinerea umidităţii căilor respiratorii şi prin aportul de glucoza
favorizează o bună funcţionare a diafragmei şi a celorlalţi muşchi respiratori;
– exerciţiul fizic – influenţează frecvenţa respiraţiei ( activitatea musculara creste frecventa
respiratorie pana la 40-50 resp/min); persoanele neantrenate dau semne de oboseală la un efort
mai mic decât cele antrenate;
– activitatea – in timpul efortului rata respiratorie creste;
– talia – persoanele supraponderale au o respiratie superficiala cu frecventa crescuta;
Factori psihologici
– emoţiile – influenţează frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei;
– aceeaşi influenţă o au plânsul, râsul, stresul, anxietatea;
– durerea.
Factori sociologici
– mediul ambiant – procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizează
respiraţia; mediul poluat, încărcat cu particule microbiene, chimice, influenţează negativ
respiraţia; umiditatea aerului inspirat de 50-60% creează un mediu confortabil;
– climatul – influenţează frecvenţa respiraţiei; căldura determină creşterea frecvenţei, frigul –
scăderea frecventei; vântul perturbă respiraţia; altitudinea, prin rarefierea aerului, determină
creşterea frecvenţei;
– locul de muncă – prin poluare chimică sau microbiană, devine un mediu nefavorabil bunei
respiraţii (minerii, vopsitorii, laborantii);
– conditii de locuit – locuinţa trebuie să prezinte un spaţiu adecvat numărului de locatari,
ferestre pentru luminozitate naturală.
 Manifestări de independenţă ale nevoii de a respira
Frecvenţa respiraţiei
– reprezintă numărul de respiraţii pe minut;
– este influenţată de vârstă şi sex
la nou născut – pana la 40 r/min ; rata medie: 35 r/min
la 2 ani – rata medie: 25 r/min
la 4 ani – rata medie: 23 r/min
la 6 ani – rata medie: 21 r/min
la 12 ani – rata medie: 19 r/min
la 14 ani – rata medie: 18 r/min
la 18 ani – rata medie: 16-18 r/min
adult – 16-18 r/min
Amplitudinea
– este dată de volumul de aer care pătrunde şi se elimină din plămân la fiecare respiraţie. Din
acest punct de vedere respiraţia poate fi profundă sau superficială;
Ritmul
– reprezintă pauzele egale dintre respiraţii, deci, respiraţia este ritmică;
Simetria mişcărilor respiratorii
– ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în timpul inspiraţiei şi
expiraţiei;
Tipul de respiraţie
Sunt trei tipuri de respiraţie:
– costal superior, întâlnit la femeie, prin ridicarea părţii superioare a cutiei toracice, datorită
măririi diametrului anteroposterior în timpul inspiraţiei;
– costal inferior, întâlnit la bărbat, prin mărirea diametrului lateral al cutiei toracice;
– abdominal, întâlnit la copii şi vârstnici, prin mărirea diametrului vertical al cutiei toracice;
Expectoratia
– mucoasa respiratorie este umedă, secreţii reduse, transparente, dense;
Tusea
– reprezintă o expiraţie forţată, prin care se elimină secreţiile din căile respiratorii; este un
fenomen de protecţie al organismului.

Dependență în satisfacerea nevoii de a respira

Atunci cand nevoia nu este satisfacută, apar următoarele probleme:
1. Alterarea vocii;
2. Dispneea;
3. Obstrucţia căilor respiratorii.
Surse de dificultate care determină nesatisfacerea nevoii de a respira
Surse de ordin fizic
– alterarea mucoasei nazale, faringiene, bronşice, traheale sau parenchimului pulmonar;
tabagism;
– obstrucţia căilor respiratorii;
– obezitatea;
– bandaje toracice;
– dezechilibru hidroelectrolitic;
– durere;
– hipovolemia;
– sarcina;
– starile febrile;
– infectiile;
– regenerarea tesuturilor si activitatea fizica/intelectuala,
– anomalii musculo-scheletice,
– traumatisme,
– boli ale sistemului nervos central,
– boli cardiovasculare,
– boli psihice;
Surse de ordin psihologic
– anxietatea;
– stresul;
– situaţia de criză;
Surse de ordin sociologic
– aerul poluat, umed;
– altitudinea înaltă;

PREZENTĂM TREI PROBLEME DE

DEPENDENŢĂ
1. ALTERAREA VOCII
Surse de dificultate
– procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii
superioare : nas , faringe , laringe
– prezenta alergenilor din mediul inconjurator.
Manifestări de dependenţă
Disfonie = tulburări ale emisiunii vocale, interesând înălţimea, intensitatea şi timbrul vocii. Se
manifestă sub formă de răguşeală, voce stinsă, voce aspră. Apare în laringita acută sau cronică.
Afonie = imposibilitatea de a vorbi.
Voce nazonată – întalnita în obstrucţia foselor nazale.
Voce bitonală – apare în leziunile nervului recurent stâng.
Senzaţia de sufocare – lipsa de aer.
2. DISPNEEA
Subiectiv se caracterizeaza prin “SETE DE AER”, greutate
(dificultate) in respiratie, senzatie de sufocare. Obiectiv se
caracterizeaza prin: modificare de ritm, alterari de frecventa,
amplitudine, durata a miscarilor respiratorii.
Se manifestă ca o respiraţie anevoioasă.
Surse de dificultate
– bolile inimii (disfunctii de pompa, tulburari de ritm si
conducere),
– bolile plămânului (in care sunt afecate ventilatia, perfuzia, difuziunea gazelor),
– boli ale căilor respiratorii superioare(necesar crescut de oxigen in organism, sarcina
anxietate,hipertiroidism), anemii prin deficit de hematii sau hemoglobina. Aerul pătrunde cu
greutate în plămân, având drept consecinţă oxigenarea defectuoasă a ţesuturilor şi acumularea de
CO2 în sânge. Pacientul este anxios.

Manifestări de dependenţă
Ortopnee – respiratie dificila in decubit dorsal ce determina pacientul sa adopte poziţie forţată-
şezând cu braţele atârnate pe lângă corp sau sprijinandu-se pe genunchi; această poziţie este
adoptată pentru a permite dilatarea cutiei toracice, deci favorizează respiraţia.
Apnee – oprirea respiraţiei;
Bradipnee – respiraţie cu ritm respirator rar, frecvenţă respiratorie scăzută, 8-12 resp/min.,
ampli¬tudine crescută, inspiraţiile sunt profunde, însoţite de tiraj şi cornaj.

Poate fi :
– inspiratorie- conditionata de reducerea calibrului cailor respiratorii;
– expiratorie- determinata de obstacole care impiedica expulzarea aerului din plamani se
caracterizeaza prin: expir prelungit, penibil , usor suierator si profund, , insotit de tiraj si cornaj.
Pacientul are trunchiul inclinat inainte;
– mixta- predominanad una din forme, in functie de cauza declansatoare.
Tahipnee – creşterea frecvenţei respiraţiei respiraţie cu creşterea frecvenţei mişcărilor
respiratorii peste 40 resp/min; amplitudine scăzută, respiraţie superficială şi ritmică; suprafaţa
respiratorie redusă, reprezintă cauza;este întâlnită în majoritatea bolilor pleuro-pulmonare,
cardio-vasculare, anemii, stări toxico-infecţioase, afecţiuni intra-abdominale cu efect de masă
asupra bazei plămânilor (sarcină, ascită, meteorism).
Amplitudine modificată – respiraţie superficială sau profundă.
Hiperventilaţie – pătrunderea unei cantităţi mari de aer în plămâni caracterizata prin respiratii
profunde si prelungite.
Hipoventilaţie – pătrunderea unei cantităţi mici de aer în plămâni caracterizata prin respiratie
superficiala.
Tuse – expiraţie forţată, ce permite degajarea căilor respiratorii superioare de secreţii acumulate
Hemoptizie – hemoragie exteriorizată prin cavitatea bucală prin tuse, provenind de la nivelul
căilor respiratorii – plămâni (sputa rosie , spumoasa, aerata)
Mucozităţi (spută)– amestec de secreţii din arborele traheo-bronşic, formate din mucus, puroi,
sânge, celule descuamate.
Dispnee de tip Cheyne-Stokes – respiraţie din ce in ce mai frecventă , ajunsă la un grad maxim
după care frecvenţa scade treptat şi este urmată de o perioadă de apnee. Ciclul se reia.
Dispnee Kussmaul- inspiraţie lungă urmată de o expiraţie forţată, apnee. Ciclul se reia.
Zgomote respiratorii – raluri– zgommote intermitente produse prin trecerea aerului circulant
de-a lungul unei acumulari de secretii in bronhiole si alveole
Cianoză – tegumente de culoare albastruie- vinetie la nivelul extremităţilor: nas, buze, lobul
urechii, unghii
Tiraj – depresiune inspiratorie a părţilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru, intercostal.
Cornaj – zgomot inspirator cu caracter de şuierătură, auzibil de la distanţă.
Wheezing – expiratie suieratoare
Sughiţ – respiratie modificata fara control constient( inspiratie brusca, zgomotoasa si repetata
datorita unor spasme repetate ale diafragmului). De obicei este asociat cu procese mediastinale.
Căscatul – inspiratie fortata prelunga, cu gura larg deschisa si care arata o insuficienta oxigenare
cerebrala.
Strănut – a elimina brusc și cu zgomot, pe nas și pe gură, aerul din plămâni printr-o contracție
involuntară a mușchilor expiratori

3. OBSTRUCŢIA CAILOR RESPIRATORII

Obstrucţia căilor respiratorii
Poate fi produsă de procesele inflamatorii ale
căilor respiratorii, dar şi de prezenta unor corpi
străini, pătrunşi accidental în căile respiratorii –
îndeosebi la copii – ca şi de deformări ale nasului.
Manifestări de dependenţă
Respiraţie dificilă pe nas – bolnavul respiră pe
gură
Secreţii abundente nazale – secreţii mucoase, purulente sau sanguinolente, care împiedică
respiraţia
Epistaxis – hemoragie nazală
Deformări ale nasului – deviaţie de sept, traumatisme
Strănut – expirare forţată
Aspiraţie pe nas– smiorcăit
Tuse – cu caracter de tuse uscată sau umedă, persistentă
Cornaj – zgomot inspirator cu caracter de şuierătură, auzibil de la distanţă
Tiraj – depresiune inspiratorie a părţilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru, intercostal