Sunteți pe pagina 1din 77

CUPRINS

I. INTRODUCERE - ISTORIC........................................2
II. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A
APARATULUI RESPIRATOR........................................3
III. DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE
DESPRE ASTMUL BRONIC......................................10
IV. NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM
BRONIC.........................................................................37
V. BIBLIOGRAFIE SELECTIV.................................77
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
M!""!#
Cinstete pe doctor cu cinstea ce i se cuvine,
c i pe el l-a fcut DOMNUL
(nelepciunea lui Isus Sirah
37-38 BIBLIA)
I. INTRODUCERE - ISTORIC
Prefacerile ambientale ca urmare a dezvltarii tehnic-industriale !i
a urbaniz"rii au e#pus efective din ce in ce mai mari din ppulaie la factrii
$
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
de risc pentru s"n"tatea aparatului respiratr% ca pluarea aerului cu particule
!i &aze% cntaminarea cu micr-r&anisme% etc' Schimb"rile
cmprtamentale cncmitente au e#tins !i ali factri de risc% ca
taba&ismul% sedentarismul% a&lmerarea ppulaiei% stresul% alclismul%
plipra&mazia !i mi&raiile' (re!terea duratei medii de via" a dus la m"rirea
pnderii ppuliei v)rstnice% mai succeptibil" la *mbln"viri respiratrii
acute *n md asem"n"tr ppulaiei infantile% !i *n plus la cele crnice'
(e#istena *n macrmediu !i in micrmediul persnal !i familial a
factrilr ne&ativi pentru s"n"tate cu sc"derea rezistenei r&anismului% *n
cndiiile artificializ"rii vieii (succeptibilitate la *mbln"vire ca urmare a
inducerii a unr ni deficiene de rdin imunl&ic% metablic% etc') e#plic"
marea frecven"% *n prezent% a blilr respiratrii'
+rtificializarea *n investi&aia factrilr de risc ai blilr respiratrii%
*n aciunea lr de cele mai multe ri nu izlat" !i specific" au permis
fundamentarea !tiinific" a psibilitailr de reducere a frecvenei !i
&ravitaii acestr bli% aspecte desebit de imprtante% av)ndu-se *n vedere
implicaiile lr medicale'
A$"%&' este entitate clinic" cunscut" cu apr#imativ ,'--- ani
*naintea erei nastre' .umele vine de la cuv)ntul &recesc /astms0 (a &)f)i)'
n 1urul anului ,2-- a fst separat" frm" de astm pulmnar ( brn!ic") !i
frm" de astm cardiac' n ultimii ,3 ani s-au f"cut pr&rese mari *n
cuna!terea etil&iilr astmului brn!ic% *n patfizil&ia% imunl&ia%
clinica !i tratamentul acesteia' (u tate clasific"rile aduse persist" !i ast"zi
multe necunscute *n cuna!terea acestei entit"i'
II. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A
APARATULUI RESPIRATOR
3
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
+paratul respiratr este frmat din ttalitatea r&anelr care servesc
la efectuarea respiraiei pulmnare4 eliminarea bi#idului de carbn din
s)n&e% respectiv preluarea #i&enului din aerul ambient'
5espiraia cuprinde du" etape fundamentale4 respiratia pulmnara
sau respiratia e#terna asi&urata de aparatul e#piratr si respiratia tisulara sau
respiratia interna care se realizeaza la nivelul celulelr din r&anism' +erul
ambiant inspirat a1un&e pana la nivelul alvelelr pulmnare prin
intermediul cailr respiratrii ventilatia pulmnara fiind realizata prin
cntractia muschilr respiratri care pun in miscare tate frmatiunile
implicate in acest prces' 6#i&enul strabate peretele alvelar si al capilarelr
perialvelare% se cmbina cu hem&lbina si a1un&e prin intermediul vaselr
san&uine la celule% unde participa la arderea substantelr ener&etice' 7e
altfel respiratia tisulara este cnsiderata ca fiind prcesul de btinere a
ener&iei prin arderea principiilr nutritive' 7i#idul de carbn rezultat din
aceste arderi trece in sens pus% in capilarele tisulare% de unde este
transprtat tt pe cale san&uina la nivelul capilarelr perialvelare' 8a acest
nivel el paraseste san&ele% strabate peretele capilarelr si peretele alvelelr
pulmnare% eliminandu-se prin aerul e#pirat'
6#i&enul !i di#idul de carbn str"bat pereii alvelelr pulmnare
!i pereii capilalelr san&uine prin difuziune'
Intr- respiraie linistit" patrund !i ies din plamani 3-- cm
3
de aer'
+ceasta reprezint" volumul respirator curent (9'(')' 7in acesta% ,3- cm
3
cup" c"ile aeriene superiare !i inferiare !i 33- cm
3
a1un&e la alvele'
9lumul de aer inspirat care nu a1un&e la alvele se nume!te spaiu mort'
8a sf)r!itul unei inspiraii linistite% individul mai pate respira frat
$3-- cm
3
aer care reprezint" volumul inspirator de rezerv (9'I'5')' :t a!a%
la sf)r!itul unei e#piraii lini!tite% individul mai pate e#pira frat cantitate
de ,3-- cm
3
aer care reprezinta volumul expirator de rezerv (9';'5')'
9lumul curent !i cele dua vlume de rezerv" reprezint" capacitatea vitala
(('9') a pl"m)nului'
9alarea nrmal" a ('9' variaz" *ntre 3--- - <--- cm
3
*n funcie de
se# (mai mic" la femei) !i talie (direct prprinal" cu *nalimea)'
(apacitatea vital" reprezint" vlumul ma#im de aer ce pate fi eliminat din
pl"mani printr- e#piraie ma#im" ce urmeaz" unei inspiraii ma#ime'
8a sf)r!itul unei e#piraii ma#ime mai ram)n *n pl"m)ni ,3-- cm
3
de aer' +cesta reprezint" vlumul rezidual% ce nu pate fi scs din pl"m)ni
dec)t prin *nlcuirea cu un &az inert (=e)% cu ap"% sau prin clabrarea
pl"m)nilr' 7ac" clabram cei di plamani% cea mai mare parte din
vlumul rezidual se elimin" r"m)n)nd numai $-- cm
3
de aer (aer minimal)
care asi&ur" plutirea unui fra&ment de pl"m)n la suprafaa apei' +cesta este
>
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
un semn imprtant *n medicina 1udiciara' 8a cpilul n"scut mrt% care deci
nu a respirat% pl"m)nii nu cnin delc aer !i cad la fundul apei (prba
decimazei ne&ative)% *n timp ce la cpilul ce a respirat m"car dat"%
fra&mentul de pl"m)n plute!te (prba dcimazei pzitive)' 9lumul rezidual
(9'5') *mpreuna cu ('9' reprezint capacitatea pulmonar total (('P'I')%
iar vlumul rezidual *mpreuna cu vlumul e#piratr de rezerv" reprezint"
capacitatea rezidual" funcinal" (('5'?')' 9alarea ei este de 3--- cm
3
@
cre!te *n inspiraie !i revine *n e#piraie'
+erul ce frmeaz" ('5'?' reprezint" aerul alvelar' ;l se primene!te
mereu' (u fiecare inspiraie p"trund *n alvele 33- cm
3
aer inspirat !i cu
fiecare e#piraie p"r"sesc pl"m)nii 33- ml aer alvelar' +cest vlum se
amestec" cu cei ,3- cm
3
aer din spaiul mrt !i frmeaz" aerul e#pirat'
+paratul respiratr este frmat din du" cate&rii de r&ane4
Cile respiratorii - sunt reprezentante de cavitatea nazala% larin&e% trhee !i
brnhii@ *naintea cavit"ii nazale este situat" preminen"%
nasul@ de asemenea cavit"ii nazale *i sunt ane#ate
sinusurile paranazale'
Plmnii - *nvelii *n pleure% la nivelul pl"m)nilr are lc respiraia
pulmnar"'
2.1. NASUL
.asul este preminena mediana situat" *n mi1lcul feei@ realizeaz"
prtecia%la suprafa"% a cavit"ii nazale'
8imitele re&iunii nazale ale nasului sunt4
- *n sus - scbitura de sub &labela@
- *n 1s - rizntal" dus" imediat sub septul nazal@ pe parile laterale
!anurile nas&iene'
.asul are frma unei piramide triun&hiulare cu v)rful *n sus !i cu
baza *n 1s% c"reia i se descriu urmatarele elemente4
- rdcina - situat" sub &labela *n spaiul dintre cele du" sprancene@
- dosul nasului - frmat de cele du" versante sau fee laterale% ce se unesc
anterir *ntr- mar&ine mai ascuita sau mai turtit"% terminat" *n 1s prin
v)rf@
- aripile nasului - puternic arcuite care delimiteaz" cele dua n"ri% separate
*ntre ele prin septul membrans al nasului'
3
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
.asul este alc"tuit de la suprafa" *nspre prfunzime din patru
planuri4 piele, stratul muscular i scheletul.
2.2. CAVITATEA NAZAL
(avitatea nazal" este situat" *n centrul ma#ilarului superir%
deasupra cavit"ii bucale sub craniul neural% *naintea priunii nazale% a
farin&elui !i *ntre cele du" rbite' (avitatea nazal" este divizat" de septrul
nazal *n dua fse nazale'
Fosele nazale sunt dua cridare alun&ite anter-psterir% relativ
*nalte !i turtite lateral' (munic" cu e#terirul printr-un rificiu numit nar'
?iecare fs" nazal" se *mparte *n c)te du" re&iuni4 vestibulul nazal
!i fosa nazal propriu-zis are la r)ndul ei re&iune respiratrie !i alt"
lfactrie'
2.3. SINUSURILE PARANAZALE
inusurile paranazale sunt patru perechi de cmpartimente
pneumatice situate *n 1urul fselr nazale'
inusul maxilar sau antrul =i&hmare% este cel mai vlumins' +re
frma unei piramide cu trei fee% situat *n crpul ma#ilei@ prezint" ca !i
acesta4 baz"% un v)rf !i trei pari'
inusul frontal - este cavitate piramidal"% cu trei perei% baza !i
un v)rf' ;ste situat *n &rsimea slzului sului frntal% la nivelul &labelei !i
lateral de ea' Sinusurile frntale se frmeaz" prin *ndepartarea lamei
cmpacte anteriare de lama psteriar" a slzului'
(ele du" sinusuri frntale sunt desp"rite printr-un sept deviat din
planul medi-sa&ital@ ca urmare cele du" sinusuri sunt ine&ale !i asimetrice'
A"rirea sinusurilr frntale variaz" mult4 unele sunt c)t un bb de maz"re%
altele *n schimb se pt *ntinde lateral p)na la prcesul zi&metric al
frntalului'
<
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
Sinusul frntal se deschide prin canalul nazfrntal *in infundabilul
etmidal (*n apr#' 3-B a cazurilr) sau direct *n meatul mi1lciu (*n restul
cazurilr)'
8abirintul etmidal este frmat% de fiecare parte din <-,- cavit"i
nere&ulate% numite celule sau sinusuri etmoidale'
inusul sfenoidal - este cavitate nere&ulat clidal"% situat *n
crpul sului sfenid' ;ste *mparit de un sept *n du" 1um"t"i asimetrice'
2.(. LARINGELE
!arin"ele este un r&an tubular care face parte din c"ile respiratrii'
;l este *n acela!i timp !i r&anul principal al fnaiei'
8arin&ele este situat *n re&iunea anter-median" a &)tului@ este fi#at
prin cntinuitatea lui cu farin&ele !i traheea% respectiv prin unirea lui cu sul
hiid'
7imensiunile sunt variabile' 8a nul-n"scut larin&ele este mic@
cre!te *n ritm rapid p)n" la v)rsta de 3-> ani% api lent p)n" la pubertate !i
din nu *n ritm rapid p)n" la v)rsta de $--$3 ani% pentru ambele se#e'
8arin&ele este rtun1it !i scurt la nu-n"scut' 8a adult are frma de
piramid" triun&hiular" trunchiat"% cu baza rientat" *n sus% iar cu baza mic"
*n 1s'
8arin&elui i se descriu4 baza mare% baza mic" sau v)rful% dua fee
laterale% fa" psteriar"% mar&ine anteriar" !i du" mar&ini psteriare'
(avitatea larin&elui nu seam"n" cu aspectul e#terir ( de piramid"
triun&hiular" trunchiat") al r&anului' (avitatea ai c"rei perei sunt c"ptu!ii
de tunica mucas"% pate fi cmparat" cu du" p)lnii care se privesc prin
v)rfurile lr' Cna v)rfurilr este mai *n&ust" datrit" prezenei plicelr
vcale care predmin" *n cavitatea larin&elui' P)lniile se l"r&esc *n sus% spre
aditusul larin&elui !i *n 1s spre trahee' Cna central" *n&ustat"% limitat" *n
sus de pelicele vestibulare !i *n 1s de pelicele vcale% este cavitatea
intermediar" a larin&elui' P)lnia superiara dintre aditusul larin&elui !i
pelicele vcale !i trahee este cavitatea infra&ltic"'
n structura larin&elui se int)lnesc4 scheletul cartila&ins@ aparatul de
unire a cartila1elr (articulaiile% aparatul li&amentar !i membrana
fibrelastica)% mu!chii@ tunica mucasa !i submucasa@ vasele !i nervii'
7
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
2.). TRA*EEA
#raheea este un r&an tisular% care face parte din c"ile respiratrii'
Se *ntinde de la a !asea vertebra cervical"% unde cntinua larin&ele !i
p)na la vertebra a patra tracala% de unde se divide *n cele du" brnhii
principale' 8a nu nascut limitele sunt mdificate4 mar&inea inferiara a
vertebrei cervicale a patra !i vertebrele tracale trei !i patru'
:raheea este situat" *n planul medisa&ital al crpului% *naintea
esfa&ului'
:raheea are frma unui tub cilindric cu peretele psterir turtit'
:raheea este frmat" dintr-un schelet fibrcartila&ins (,3-$- de
arcuri cartila&inase elastice)% *nvelit de adventiie !i captu!it de mucas"'
2.+. BRON*IILE PRINCIPALE
Drnhiile principale% dreapta !i stan&a rezult" din bifurcarea traheei
la nivelul celei de a patra vertebre tracice' 7e la ri&ine brnhiile se
*ndreapt" lateral !i *n 1s frm)nd *ntre ele un un&hi de 73-83E' 7up" ce
a1un& la hilul pl"m)nilr% brnhiile principale se ramific" intrapulmnar%
frm)nd arbrizaie b&at"' +t)t cele du" brnhii principale situate
e#trapulmnar c)t !i arbrizaiile lr intrapulmnare% fac parte din c"ile
respiratrii' ;le asi&ur" ventilaia pulmnar"'
?rma e#teriar" a branhiilr principale este asemanatare cu cea a
traheei@ brnhiile sunt *nsa mai scurte !i mai subiri'
Drnhia dreapta este mai scurta ($3-3- mm) dec)t cea stan&" (>--3-
mm)'
Drnhia dreapt" este mai vluminas" (cu diametrul de circa ,3
mm) dec)t cea stan&" (cu diametrul de circa ,- mm)'
Drnhia principal" alcatuie!te *mpreuna cu artera pulmnar"% cele
dua vene pulmnare% arterele brnhice% venele brnhice% limfaticele% fibrele
ple#ului (nervs) pulmnar !i cu elementele de esut cn1unctiv' 5"dacin"
pl"m)nului sau pediculului pulmnar'
Structura brnhiilr principale este aceea!i cu cea a traheei% dar
numarul cartila1elr difer"4 branhia st)n&" cnine 2-,$ cartila1e% iar cea
8
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
dreapt" numai <-7' 7e asemenea% inelele cartila&inase sunt mai subiri
dec)t cele ale traheei'
2.7. PLM,NII
Pl"m)nii sunt r&anele principale ale respiraiei' Sunt *n num"r de
di4 unul drept% altul st)n&' 8a nivelul pl"m)nilr are lc schimbul alvelar
de &aze'
Pl"m)nii sunt cninui *n cele du" serase pleurale% cmplet
separate *ntre ele' Serasele pleurale !i pl"m)nii% separai prin mediastin%
sunt situai la randul lr% *n cavitatea tracic"'
ntre pl"m)ni% pleurele pulmnare !i pereii cavit"ii tracelui se
stabilesc relaii reciprce% prin care se asi&ur" mecanic" respiratrie'
7imensiunile !i &reutatea pl"m)nilr variaz" cu v)rsta% se#ul%
individul% *n e#piraie sau *n inspiraie'
(apacitatea ttala% adic" cantitatea ma#im" de aer pe care cnin
cei di pl"m)ni% este *n medie de >3-- - 3--- cm'
(nsistena pl"m)nilr este male% spn&ias" !i farte elastic"' 8a
na!tere pl"m)nii au cularea r!ie% iar dup" primele respiraii rz"' 8a aduli
cularea pl"m)nilr devine cenu!ie !i prezint" depzite ne&riciase'
(ei di pl"m)ni% suspendai prin pediculii lr% pt fi cmparai cu
du" 1um"t"i ale unui cn t"iat de la v)rf spre baz"'
?iecare pl"m)n prezint" baz"% un varf% du" fee !i du" mar&ini'
Pe feele pl"m)nilr se *ntalnesc fisuri sau scizuri ad)nci% care divid
r&anul *n lbi'
8a pl"m)nul st)n& se *ntalne!te scizur" sau fisur" blic" ce divide
pl"m)nul st)n& *n di lbi4 superior !i inferior'
8a pl"m)nul drept se *ntalnesc du" fisuri% blic" !i rizntal" ce
separ pl"m)nul drept *n trei lbi4 superior% mi$lociu !i inferior'
Pediculii pulmnari drept !i st)n& sunt alc"tuii din brnhia
principal"% artera pulmnar"% du" vene pulmnare% arterele brnhice% venele
brnhice% limfatice% fibrele ple#ului (nervs) pulmnar !i de esut cn1unctiv
mediastinal'
Pl"m)nii sunt cnstituii *n felul urm"tr4
- Componenta bronhial - care se arbrizeaz" *n ramificaii din ce *n ce
mai mici !i are rl *n cnducerea aerului p)n" la nivelul parenchimului
pulmnar'
2
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- Componenta parenchimoas - reprezentat" de ttalitatea acinilr% cu
rl *n realizarea schimburilr respiratrii pulmnare'
- trama - care delimiteaz" !i une!te celelalte cmpnente ale
pl"m)nilr'
2.-. ACINUL
+cinul este unitatea mrffuncinal" a pl"m)nului'
Drnhiile respiratrii' mpreun" cu frmaiunile derivate din ele
(ducte alvelare% saculei alvelari !i alvele pulmnare) frmeaz" acinii
pulmnari'
2... PLEURELE
Pleurele sunt du" membrane serase care *nvelesc pl"m)nii' (ele
du" pleure% drepta !i st)n&a% nu cmunic" *ntre ele% fiind separate prin
mediastin' ?iecare pleur" este frmat" la randul ei din du" lame sau
fie4 foia visceral !i foia parietal' +ceste du" fie delimiteaz" *ntre
ele% de fiecare parte% cate cavitate numit" cavitate pleural' +ceasta
este cavitate virtual"% care devine real" numai atunci c)nd *n ea apare
aerul sau unele rev"rsate patl&ice (lichid sers% s)n&e% puri)'
Pleurele sunt membrane serase frmate dintr-un strat
reticunelastic% acperit de patur" de celule mezteliale'
III. DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE
DESPRE ASTMUL BRONIC
,-
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
3.. D!"#N#$#!
+stmul brnsic este bal" a c"ilr respiratrii caracterizat" prin
hiperactivitatea brn!ic" la cntactul cu substane sau stimuli diferii ap"r)nd
la subieci cu anumit" predispziie cnstituinal" !i manifest)ndu-se
clinic prin dispnee par#ist" !i Fheezin&'
3.%. !&#D!M#OLO'#!
+stmul brnsic este bal" respiratrie frecvent" *n ma1ritatea
"rilr dezvltate !i industrializate' (ifrele de prevalen" sunt dependente de
metdele de dia&nstic (chestinar dia&nstic% Fheezin& dia&nsticat clinic%
teste de hiperreactivitate brn!ic" etc')% dar &lbal prevalenta cumulata este
*n 1ur de 3-<B' ;#ist" mari variaii de prevalen" *n raprt cu v)rsta% aria
&e&rafic"% mediu de via" !i munc"'
+stmul este mai frecvent *n cpilarie% !i aprape 7-,-B din cpii fac
unul sau mai multe accese de astm' 7e!i aprape G din cazurile de astm
debuteaz" *n cpilarie aprape 3-B din acestea se remit cmplet la pubertate
sau adlescen"' Aa1ritatea cazurilr de +'D' *ncep *naintea v)rstei de >-
de ani% dar e#ist" numerase cazuri de astm cu debut tardiv (dup" 3- de ani)'
5ata mrtalit"ii *n astm este apreciat" *n prezent *ntre $ !i > cazuri
la ,--'--- ppulaie pe an'
3.3. !(#OLO'#!
+stmul este bal" heter&en"% at)t sub aspect clinic% dar mai ales
sub aspectul factrilr etil&ici !i a mecanismelr pat&enice'
+stmul aler&ic este frma de bal" *n care factrul declan!ant
(tri&er) este un aler&en% inhalat% care prduce astm printr-un mecanism
imunl&ic' +desea acest tip de astm% survine la persanele atpice'
,,
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
+tpia reprezint" tendina de a dezvlta anticrpi la aler&enii din
mediu printr- sensibilizare natural"% *n care calea de intrare a aler&enului
este mucasa' +tpia are baza &enetic"% dar factrii de mediu pt fi
relevani' Prevalena atpiei *n ppulaia &eneral" este de apr#imativ 3--
>-B% dar numai G din persanele atpice au atpie simptmatic" (urticarie%
rinit"% eczem" infantil") !i numai , din < persane atpice dezvlt" un astm'
+prape 2-B din cpii cu astm sunt atpici !i multi din astmatici nu sunt
atpici' +stmul aler&ic (e#trinsec)% are un debut precce - *n cpilarie sau
sub 33 de ani - !i se asciaz" cu istricul persnal !iHsau familial de bli
aler&ice (astm% urticarie% eczem"% etc')@ accesele pt fi declan!ate la testare
prin anti&enul specific inhalat% reaciile cutante la in1ectarea intradermic" de
aler&en fiind intens pzitive'
+stmul nnaler&ic este mai &reu de definit sub aspect etil&ic !i
pat&enic' ;l cuprinde acele frme de astm% *n care baza imunl&ic"
lipse!te sau are pndere cu ttul secundar" pe primul plan trec)nd
mecanismele neur&ene' ;vident c" factrii clinici !i bil&ici prezeni *n
astmul aler&ic lipsesc@ debutul blii tinde s" fie dup" 3--33 ani@ istricul
persnal !iHsau familial nu identific" elemente de aler&ie@ nivelele serice de
I&; sunt nrmale !i testele cutanate ne&ative' ?actrii declan!ai ai acceselr
astmatice sunt variai % dar cel mai adesea infeciile virale ale c"ilr
respiratrii superiare se &"sesc *n primul plan% urmate de e#punerea la
pluani atmsferici sau prfesinali' +stmul nnaler&ic (intrinsec) este
adesea &reu de separat sub aspect etipat&enic de cel aler&ic'
%iperractivitatea bronic. ;lementul cmun al tuturr frmelr de
astm *l reprezint" reactivitatea brn!ic" (=5D) la multitudine de stimuli
-aler&ici !i nnaler&ici - (hiperractivitatea nespecific")' ;a pate fi definit"
ca un r"spuns brnhcnstrictr imprtant la un mare num"r de stimuli
nespecifici% care nu au nici un efect sau un efect minim la persanele
nrmale' +cesti stimuli pt fi aler&ene% substane cu aciune
parasimpatmimetic" (acetilchlina% methachlina)% mediatri celulari
(histamina% leuctriene etc')% prduse chimice ((6
$
% zn)% efrt fizic intens%
hiperventilaie% inhalare de aer rece% etc' '
8a persane nrmale% e#ist" u!ar" variaie ziua-naptea a
reactivit"ii brn!ice@ la astmatici% variaiile circadiene ale acesteia sunt
imprtante% e#plic)nd tulbur"rile respiratrii mai frecvente !i mai severe *n
timpul npii !i dimineaa la sculare'
=5D% pate fi masurat" prin teste de prvcare cu histamina%
acetilchlin" sau metachlin"' Se pate m"sura pra&ul de reactivitate la
histamin" sau la metachlin"% urm"rindu-se dza de dr& (de re&ul" mai
mic" de 8 ml) la care scade 9;AS sau ?;9I cu peste $-B fa" de valarea
,$
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
de baz"' 7e bicei se cnstruiesc curbe dz" - raspuns care furnizeaz" at)t
pra&ul de reactivitate c)t !i panta de raspuns la a&entul brnhcnstrictr'
=iperreactivitatea brn!ic"% cnstant" la astmatici% nu este suficient"
pentru a defini astmul brn!ic' ;a pate fi prezent" la unele rude ale
astmaticilr% la unele persane atpice asimptmatice sau cu rinit" aler&ic"'
8a acestea% &radul =5D este fie prea mic% fie lipsesc factrii declan!ani
e#terni% care fac psibil" apariia astmului'
=5D tranzitrie% *n afar" de +'D'% se re&ase!te dup" infecii
respiratrii virale la cpii !i la parte din blnavii cu brn!it" crnic" *n
periada de acutizare@ *n astmul brn!ic =5D este permanent" - ceea ce
permite dia&nsticul pzitiv prin teste de prvcare a astmului *n periada
dintre accese% dar &radul s"u se creleaz" cu severitatea astmului'
+pariia acceselr de +'D' presupune =5D% aceasta cnstituind un
mecanism patl&ic primar' =5D se asciaz" cu inflamaia c"ilr aeriene !i
evlueaz"% *n bun" parte% paralel cu ea' ?actrii declan!ani (tri&&eri) ai
accesului astmatic% prvaca simptme astmatice% numai *n cndiiile unei
=5D permanente dar cu variaii de ma&nitudine' :ri&&erii care prduc
accesle astmatice% pt fi aler&ici !iHsau nnaler&ici% pentru c" =5D este
nespecific"% !i numai *n cazuri rare este specific" (de e#' astmul aspirinic)'
Factorul "enetic. +stmul are prevalen" crescut" la rudele
pacienilr atpici sau c)nd ambii p"rini sau numai unul sunt astmatici'
Studiile la &emeni% au ar"tat influen" &enetic" semnificativ"
asupra prevalenei astmului !i 5D% *n special pentru &emenii mnzi&i'
Factorii care provoac accesele astmatice
+ccesele de astm brnsic survin frecvent pe un teren atpic% *n
cndiiile unei =5D' ?actrii care declan!eaz" crizele de astm% pt fi unici
sau multipli pentru fiecare blnav !i identificarea lr este esenial" pentru
tratamentul blii' ?actrii care declan!eaz" sau prvac" crizele de astm sunt
diferii de factrii etil&ici care au iniiat bala !i care adesea r"m)n
necunscui'
Factorii aler"iei
Praful de camer" sau de cas"% *n care anti&enul ma1r este cnstituit
de unele specii de acarieni (7ermatpha&iles pternIssinus)'
Plenurile sunt cauza principal" a manifest"rilr aler&ice sezniere
!i adesea a astmului seznier' +ler&ia la plenuri se manifest" mai frecvent
prin rinit"% cn1unctivit" !i lacrimare% urmate sau nu de accese astmatice'
+ler&enele plenice difer" esenial de la re&iune &e&rafic" la alta% precum
!i *n raprt cu seznul (predmin" primavara)% *n cadrul aceleea!i re&iuni'
,3
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
;#ist" mare varietate de plenuri *n raprt cu tipul entmfil (plenuri
vehiculate de insecte) sau anemfil (plenuri transprtate de v)nt) al
peniz"rii'
Sprii de muce&aiuri sau fun&i pt prduce accese astmatice dar !i
alte manifest"ri respiratrii prin hipersensibilizare% ca de e#' +lvelita
aler&ic" e#trinsec" sau micza brnhpulmnar" aler&ic"'
Aa1ritatea fun&ilr sunt parazii sau saprfii pe ve&etale% sl%
te#tile sau diverse substane r&anice@ ei predmin" *n diferite macr !i
micrclimate% *n raprt cu substratul dispnibil' Sprii de fun&i sunt eliberai
*n mare cantitate *n atmsfera sau *n mediul *ncaperilr umede sau incmplet
aerate' 7iametrul unic al sprilr !i mai ales *nc"rc"tura lr anti&enica% mult
mai mic"% e#plic" de ce aler&ia fun&ic" este mai puin frecvent" decat cea la
plenuri' Speciile de fun&i care pt fi crelate cu accesele astmatice sunt mai
frecvent de tip +sper&illus% !i mai rar Penicillium !i ?usarium' +stmul prin
spri de fun&i de bicei nu se *nse!te de rinit"% pate fi seznier !i este
declan!at *n cndiii speciale de lc'
+ler&enii dmestici sunt adesea factri declan!ani ai acceselr
astmatice' Sensibilizarea se prduce dup" un cntact re&ulat% *n mediul
dmestic cu animalele de cas" sau curte (pisica% c)ine% cal% cbai% hamster)
sau cu p"s"ri' Sensibilizarea este indus" de prteine din de1ecii sau fanere
animale !i pate fi e#primat" clinic la cntactul% de e#' cu un animal% prin
rinit"% cn1unctivit" !i astm'
+limentele% b"uturile !i medicamentele% pt prvca astm% prin
mecanisme de sensibilizare aler&ic" - mediate prin I&;% dar !i prin
mecanisme nealer&ice' ;le ar fi respnsabile de apr#imativ ,-B din cazuri%
e#cept)ndu-se situaiile de sensibilizare la aspirina care sunt mult mai
numerase'
+limentele cel mai des incriminate sunt laptele (la cpil)% u"lele%
pe!tele% crustaceele% cerealele% fructele% arahidele' Sensibilizarea se prduce
ca rezultat al pincitzei mleculelr de prteine anti&enice de c"tre celulele
mucasei intestinale !i inducerea unui r"spuns imun'
Jnele aditive alimentare ca benzat metabusulfit de .a si K%
anti#idani% tartazina (clrant lar& flsit) pt prvca astm printr-un
mecanism nnaler&ic'
+stmul prdus de unele medicamente !i *n special% astmul aspirinic
!i prin alte antiinflamatare nnsteridiene% reprezint" frme speciale de
bal"% sub aspect pat&enic !i clinic% cu e#tensie rearcabil"'
Factorii infecioi - relaiile *ntre infecia acut" de c"i respiratrii
superiare (I+(5) !i astm sunt sub bservaie clinic" curent"' +stmul
prdus de infecii acute respiratrii este denumit adesea !i astm infecis'
,>
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
Infeciile acute de c"i respiratrii superiare se re&"sesc frecvent la
baza precipit"rii crizelr astmatice sau chiar a st"rii de rau astmatic la aduli'
8a cpii% *n special la cei sub 3 ani sau cu istric familial la bli aler&ice%
I+(5 virale pt declansa primul acces de astm sau dac" infeciile sunt
repetate% s" cnstituie un factr cauzal al astmului brn!ic% ap"rut mai t)rziu
*n timpul vieii'
Infeciile virale cu virusul influenza% rinvirusuri% adenvirusuri%
virusul sincitial respiratr (*n special la cpii)% precum !i in1eciile cu
AIcplasma pneumniae sunt implicate *n ma1ritatea atacurilr astmatice
prduse prin infecii respiratrii' Infecia cu bacterii pi&ene (pneumcc
=aemphilus% etc') care prduc pneumpatii acute% rareri prduc !i
e#acerbare a astmului% de!i astfel de infecii se pt suprapune adesea celr
prduse de virusuri cu trpism respiratr'
Factorii profesionali, ocupaionali
+stmul pate fi prvcat prin factri prfesinali' Simptmele *ncep
dup" luni sau ani de activit"i prfesinale% desf"!urate *ntr-un lc de munc"
anumit sau *ntr-un prces tehnl&ic specific' Sunt *n parte precizai a&eni
de ri&ine animal"% ve&etal"% sau chimic"% implicati *n prducerea astmului%
precum !i prfesiunile predispuse'
C/&01 21 /$"% !3&4/56!7/'
A817"
O3&4/561
Pisici% c)ini% cai
Lareci% !blani% hamsteri
Prumbei% pui
(ereale
;nzime prtelitice
9eterinari
8abrani
?ermieri
?ermieri
8ucr"tri *n industria de
,3
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
Isciani
Platina% crm% nichel% cbalt
(lrani
Aedicamente (penicilin"% tetraciclin"%
cefalsprine etc')
deter&eni
9psitri% lucratri *n
industria de materiale
plastice
8ucr"tri *n industria de
prfil
8ucr"tri *n industria de
prfil
+stmul prfesinal pate fi indus prin mecanisme aler&ice !i nn
aler&ice' +ler&enele sunt cnstituite de prteine sau &licprteine de ri&ine
animal" sau ve&etal"' ;le induc reacie imunl&ica care pate fi imediat"
sau tardiv"' Jneri materialele inhalate prduc eliberare direct" de
substane brnhcnstrictare (e#' Isciani)% *n alte cazuri *ns"% substanele
inhalateiritante% stimuleaz" direct sau refle# brnhmtricitatea'
+stmul prfesinal trebuie difereniat de iratibilitatea brn!ic"
nespecific" prdus" de factri t#ici% pulberi% praf sau substane iritante% care
se &asesc la lcul de munc"' +ce!ti factri pt a&rava *nsa cndiia
respiratrie a unei persane astmatice'
;frtul fizic pate prduce accese de astm% *n &eneral 3-,- minute
dupa *ncetare efrtului' +stmul de efrt trebuie desebit de dispneea
blnavilr cardiaci sau pulmnari care dezvlt" dispnee *n timpul efrtului'
:ipic% dup" un efrt fizic susinut 3-8 minute (de e#' aler&at) se prduce
sc"dere de peste $-B a unr indici spirmetrici (9;AS) cu ma#imum
imediat dup" *ncetarea efrtului !i care dispare dup" 3--<- minute'
5"spunsul brnhcnstrictr este clerat cu intensitatea efrtului !i &radul
hiperventilaiei' 7up" atacul astmatic prdus de efrt% e#ist" periada de $-
> re *n care repetarea efrtului induce efecte astmatice mult mai mici'
+stmul se prduce *n special *n cndiii de hiperventilaie *ntr-un mediu cu
aer rece !i uscat !i uneri dup" inhalarea de sluii hipertnice nebulizate' n
aceste cndiii se realizeaz" prbabil pierdere de caldur" la nivelul
mucasei brn!ice sau mdificare de smlaritate care sunt urmate de
eliberare de substane brnhcnstrictare sau de refle# ve&al
brnhcnstrictr' ;liberarea de mediatri !i prducerea accesului astmatic
pt fi preventive de administrarea prfilactic" de crm&licat disdic'
;frt fizic - hiperventilaie
,<
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC

Pierdere de caldur"
*n c"ile aeriene

cre!tere p= lcal
;lib' de histamina Stimulare receptri
din mastcite va&ali

+li mediatri
Drnhcnstricie
S391%/ - %13/76$%1'1 /$"%&'&6 672&$ 21 1:!;"
+stmul indus de efrt se pate *ntalni *n special la tineri ca frm"
izlat" sau unic" de astm% adesea *nsa efrtul ca factr inductr ce#ist" la
un astmatic cu ali factri care prvac" crize astmatice'
?actrii psihl&ici pt fi prezeni *n e#acerbarea acceselr astmatice
!i% de e#cepie% din cauza severit"ii crizelr de astm% sau au structur"
psihic" dminat" de an#ietate' Jneri factrii psiheminali pt fi
elemente ma1re *n etil&ia unui astm intratabil' Su&estia pate avea efecte
imprtante *n mdificarea reaciilr astmatice faa de diver!i factri
declan!ani !i aceasta trebuie flsit" de medic sau psihl&% ca un element
suplimentar al terapiei'
,7
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
?actrii psiheminali acineaz" prin intermediul sistemului nervs
autnm asupra reactivit"ii brn!ice% declan!)nd crizele astmatice' Jneri
hiperventilaia indusa de an#ietate% pate fi respnsabi"a de reaciile
astmatice'
+li numersi factri pt declan!a crize de astm% *n cndiii bine
definite4
/< Pluarea atmsferic" !i mai ales variaiile imprtante ale acesteia%
cu periade de sm&% se pate &"si la ri&inea unr /epidemii de astm0
(e#emple *n znele +thene% 8s +n&eles)' Pluarea ar acina mai puin prin
pulberi% praf% c)t mai ales prin cninutul &azs al s"u' 7i#idul de sulf
(S6
$
)% di#idul de azt (.6
$
)% znul% ali #idani% sunt a&enii cei mai
imprtani ai plu"rii sub aspectul e#acerb"rii astmului'
&
'
produce(
- la persanele nrmale% brnhcnstricie care nu are semnificaie clinic"@
- la persanele cu astm% brnhcnstricia manifestat" clinic% se prduce
relativ imediat chiar la cncentraii care se &asesc *n mediul pluant urban '
;fectul S6
$
este ptentat de efrt% c)nd cre!te ventilaia'
Substanele &azase din mediu atmsferic pluat ar prduce iniial
inflamaie acut" a c"ilr aeriene% iar =5D ar urma r"spunsului inflamatr%
printr-un mecanism predminant neur&en'
=< 5eflu#ul &astresfai&ian pate antrena% pe l)n&a un sindrm
Aendelsn minim !i un refle# ve&al% cu punct de plecare *n esfa&ul
inferir' Stimularea ve&al" refle#"% prdus" prin refle#ul acis% cu sc"derea
p=-ului@ pate iniia la unii astmatici accese de brnhspasm' ;fecte
similare pt fi prduse de b"uturi acide% ca sucuri de fructe sau cla% sau
chiar de ap" cu &heaa' 5elaia cauzal" *ntre refle#ul esfa&ian !i astm pate
fi dvedit" prin date de istrie% prin p=-metrie sau scinti&rafie esfa&iana% ca
!i prin amelirarea sau dispariia acceselr de astm dupa administarrea de
blcani de =
$'
3< Dli sinusale sau nazale - multi astmatici au rinsinuzite crnice%
*nstite sau nu de plipza nazal" !iHsau sinusal"' +feciunile nassinusale
pt a&rava bstrucia c"ilr aeriene printr-un mecanism refle# cu punct de
plecare nazal sau psibil prin aspiraia secreiilr nazale% *n special *n timpul
smnului !i brnhspasm secundar' 7vada acestr relaii% pate fi adus"
prin tratamentul crect al rensinuzitelr la astmatici% care pate fi urmat de
amelirarea astmului'
6 parte din astmaticii cu plipza nazal" au astm aspirinic'
+stmul aspirinic realizeaz" ";6/2/ /$"%/"63> caracterizat" prin4 astm
brn!ic% v)rsta medie !i are evluie sever"'
,8
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
3.). &*(O'!N!+*
Prcesul de sensibilizare este iniiat de absrbia de anti&ene la nivelul
mucasei c"ilr aerene@ acestea vin *n cntact cu celulele (receptri de
suprafa")'
(elulele inflamatrii *n astm'
Aacrfa&ele din lumenul c"ilr aeriene sunt activate printr-un
macanism dependent de I&;'
;zinfilele sunt celulele cele mai caracteristice din astm' Inflamaia
ezinfilic" este prezent" *n astmul aler&ic !i adesea !i *n cel nnaler&ic'
5lul limfcitelr *n reacia inflamatrie din astm este prbabil"'
+ciunea mediatrilr pe celulele int" de la nivelul brn!ic pate fi
mdificat" !i amplificat" de mecanisme neur&ene'
?iecare mediatr pate avea mai multe aciuni ( de e#' histamina este
brnhcnstrictare% dar cre!te !i permeabilitatea capilar"% stimuleaz"
secreia de mucus !i este chemtactica pentru neutrfile) !i pt e#ista
interaciuni *ntre multiplii mediatri'
;fectele bil&ice ale mediatrilr eliberai realizeaz" ansamblul
tulbur"rilr specifice astmului4 brnhcnstricie% cre!terea permeabilit"ii
micrvasculare% hipersecretie de mucus% alterari epiteliale% infiltraie celular"
!i *n&rsarea membranei bazale'
3.,. -#M&(OM*(OLO'#!
:ablul clinic al astmului brn!ic se prezint" sub du" aspecte4
/< +stmul cu accese intermitente este frma tipica de astm%
cu dispnee par#ist"' ;l se intalneste *n special la cpii% adlesceni sau
adulii tineri% la care cmpnena aler&ica este predminant"'
(riza de astm tipic" se instaleaz" *n c)teva minute sau zeci de minute%
cu dispnee predminant e#piratrie% tuse variabila !i Fheezin& (respiraie
,2
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
!uieratare)' Jneri% pacienii cu astm se pl)n& de episade intermitente de
tuse% cu dispnee e#piratrie% *nsit" de Fheezin&% numai dup" efrt'
n istricul pacientului un element esenial *l reprezint" peridicitatea
simptmelr' +ccesele de dispnee par#istic" e#piratrie apar cu
perdicitate adesea imprevizibil"% la intervale de sapt"m)ni sau luni% uneri
s"pt"m)nal' (riza astmatic" variaz" *n durat" !i severitate% de la episade
u!are de tuse% dur)nd cateva minute% p)n" la accese de dispnee cu Fheezin&
cu durat" de re care cedeaz" spntan sau prin medicaii brnhdilatatare'
ntre accese pacientul se simte bine% de bicei nu are discnfrt respiratr !i
pate desfa!ura activitate nrmal"'
+ccesele de astm brn!ic se prduc frecvent naptea prbabil din
cauza variaiei circadiene a tnusului ve&al !i a =5D% crelate cu nivelele
circulante de histamin"' ?recvena !i severitatea atacurilr ncturne pt fi
luate drept criterii ale severitaii astmului' +lteri accesele astmatice
urmeaz" e#punerii la un aler&en specific sau apar dup" infecii respiratrii
superiare% stres psiheminal sau imediat la efrt sau dup" *ncetarea
efrtului (astm de efrt)' +ccesele astmatice sunt mai frecvente *n antimpul
umed sau *n cndiii de micrclimat nefavrabil (praf% fum% pulberi)'
Identificarea prin anamneza a tuturr factrilr individuali care prduc
accese astmatice% pate fi eseniala pentru strate&ia tratamentului'
;#amneul fizic al blnavului *n accesul astmatic relev" elemente
relativ tipice' Dlnavul are dispnee% predminante e#piratrie% frecvena
respiraiei variind *ntre $--3-Hminut !i frecvent tuse'
Inspecia tracelui arat" eventual" flsire a muschilr accesri *n
timpul respiraiei' 8a percuie este prezent" hipersntitate difuz"% iar la
ascultaie% pe fndul unei e#piraii prelun&ite% se &"sesc raluri sibilante%
inspiratrii !i e#piratrii% adesea perceput" de blnav !i care dau un aspect
caracteristic% !uieratr% al respiraiei (e#piraiei)' n raprt cu hipersecreia
brn!ic" se pt percepe raluri subcrepitante pe ambele c)mpuri pulmnare
(/z&mt de prumbar0) sau rnhusuri' Aurmurul vezicular este de re&ul"
p"strat !i este adesea aspru' 7iminuarea intensit"ii murmurului vezicular
sau chiar dispariia sa% paralele cu intensificarea dispneei (frecvena
respiratrie M 3-Hminut) su&ereaz" bstrucie brn!ic" sever"% ce pate
evlua% spre stare de r"u astmatic'
n timpul accesului astmatic blnavii sunt afebrili% tahicardici (*n
medie 2--,--Hmin) !i f"r" variaii semnificative ale :'+')'
:erminarea accesului astmatic se face pr&resiv% *n c)teva zeci de
minute% cel mai adesea dup" medicaie brnhdilatatare% inhalatrie sau mai
rar"% spntan' 7ispneea scade pr&resiv *n intensitate% Fheezin&ul devine din
ce *n ce mai puin perceptibil% iar tusea cap"t" caracter prductiv (faza
$-
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
umeda a astmului)' Sputa este mucas"% adesea sub frm" de dpuri% cnine
spirale (urshmann% ezinfile !i cristale (harct-8aIden'
=< +stmul crnic este frm" de +D cu istric vechi de accese astmatice
!i la care s-a dezvltat bstrucie respiratrie sever" !i pr&resiv" de-a
lun&ul anilr' Se *nt)lne!te rar la tineri !i este mai frecvent peste v)rsta de
>--3- ani sau la varstnici' Dlnavii au dispnee de efrt% uneri dispnee
minim" de repaus !i tuse neprductiv" sau cu sput" mucas" sau
mucpurulent"' Pe acest fnd de discnfrt respiratr% apar accese astmatice
tipice% adesea severe sau st"ri de rau astmatic% repetative adesea dramatice'
7up" accesele astmatice care cedeaz" &reu la medicaie brnhdilatatare
sau la crticsterizi% pacienii nu se recupereaz" cmplet !i necesit"
medicaie antiastmatic" crnic' Auli dintre blnavi sunt crticdependeni
(necesit" dze mari de crticsterizi per ral pentru cntrlul astmului) sau
au crticrezisten" (crticsterizii nu amelireaz" substanial astmul)'
+stfel de blnavi cu istric net de astm brn!ic% la care a survenit
disfuncie bstructiv" crnic"% sunt etichetai a avea astm cu dispnee
cntinu" sau astm fi#% de!i abstrucia brn!ic" se pate amelira substanial
dar tranzitr' 7iferenierea acestei cate&rii de blnavi% de cei cu brn!it"
crnic" bstructiv" !i emfizem% este adesea e#trem de &rea'
n prezent astmul brn!ic crnic (adesea astm /infectat0) este bala
invalidant"% at)t datrit" disfunciei respiratrii% c)t !i efectelr secundare ale
crticsterizilr administrai per ral crnic'
;#plrarea paraclinic"
)xamenul de sput - sputa este mucas"% pac" !i uneri &"lbuie'
;#amenul micrscpic relev" numerase ezinfile% cristale (harct-8aIden
(prteine ezinfilice cristalizate)% spirale (urshmann !i crpi (rela' Sputa
&"lbuie pate fi prdus" de un num"r e#cesiv de ezinfile sau pate fi
sput" cu suprainfecie bacteriana' n sput" pt fi% *n astmul febril% cu sau f"r"
infiltraie pulmnare'
)xamenul radiolo"ic toracic - pate fi nrmal% at)t *n accesul mediu
de astm c)t !i *n periadele de remisiune' n astmul acut sever% ca !i *n
astmul crnic% se &"sesc semne de hiperinfilaie pulmnara% cu diafra&m
aplatizat !i cu mi!c"ri reduse hipertransparena c)mpurilr pulmnare !i
l"r&irea spaiului retrsternal' ;#amenul radil&ic pate releva mai ales *n
astmul sever% cmplicaii ale blii (pneumtra#% pneummediastin) sau
mdific"ri pulmnare asciate (infiltrative sau cndensari se&mentare) a
c"rr natur" urmeaz" s" fie elucidat" (leziuni dependente de astm sau leziuni
$,
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
asciate)' Prezena de leziuni infiltratice pulmnare unice sau multiple
evlu)nd *n cadrul uni astm% de bicei sever% trebuie s" ridice suspiciunea de
asper&ilza aler&ic"% vasculita pulmnar" sau alvelita e#trinseac"% dup"
e#cluderea unei pneumnite sau unr atelectazii tranzitrii prin dpuri
mucase'
;lectrcardi&rama este nrmal" *n accesul de astm cu e#cepia unei
psibile tahicardii sinusale' n astmul acut &rav% pt ap"rea tranzitr4
tahicardie sinusal" e#cesivH(M,3-Hminut)' P /pulmnar0' +nmaliile
cardi&rafice dispar dup" *ncetarea accesului astmatic% dar pt fi persistente
*n astmul crnic sever% dup" instalarea unei bstrucii brn!ice relativ fi#e'
;#plrarea funcinala respiratrie cupa un lc central *n investi&aia
blnavului astmatic' ;a a1uta4
,) la frmarea dia&nsticului pzitiv% mai ales *n cazul frmelr fruste@
$) la aprecierea severit"ii !i pr&resiunii blii@
3) la dia&nsticul etil&ic (uneri)@
>) la aprecierea =5D'
;#plrarea se pate efectua *n accesul astmatic (rar)% *n periade
intercritice !i la blnavii cu astm crnic' (eea ce caracterizeaz" e#plrarea
funcinal" *n +D este marea variabilitate a rezultatelr binute%
crespunzatr cu variabilitatea *n timp !i intensitate - spntan sau sub
medicaie a bstruciei brn!ice'
n accesul astmatic se prduce bstrucie brn!ic"% la nivelul
intre&ului arbre brn!ic prin brnhspasm% edem al mucasei !i
hipersecreie care are drept efect reducerea flu#ului aerian% mecanicii
pulmnare !i schimb"rilr &azase' Pentru dia&nsticul !i suprave&herea
evluiei a astmului se utilizeaz" *n md curent studiul vlumelr pulmnare
!i a debitelr ventilatrii'
9lumele pulmnare !i debitele ventilatrii determinate pir&rafic sau
prin bdI-pletism&rafie% arat" valri variabile (vezi tabelul)% *n raprt cu
severitatea accesului astmatic' Sunt de semnalat *n special valrile nrmale%
puin sc"zute sau mult sc"zute ale (9 !i valrile mult crescute ale 95' n
schimb sunt caracteristic% sc"zute 9;AS sau ?;9I% P;? precum !i indicele
:iffeneau (sau de permeabilitate brn!ic")'
D/"1 21 1?4'!;/;1 $46;!8;/:63/ @7 /$"%&' =;!7A63
*olume pulmonare
$$
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
(9 nrmala sau puin scazut" *n +D u!r%
scade *n astmul &rav
(5? crescut"
95 mult crescut"
(P: nrmal" sau u!r crescut"
+ebite ventilatorii
9;AS (?;9I) sc"zut% prprinal cu severitatea astmului
9;AH(9B sc"zut
P;? sc"zut% prprinal cu severitatea astmului
(9 N capaciatea vital"@ (5? N capaciatea rezidual" funcinal"@
95 N vlumul rezidual@ (P: N capacitatea pulmnar" ttal"@
9;AS N vlumul e#piratr ma#im pe secund"@
9;ASH(9B indicele de permeabilitate brn!ic"@
P;? N flu#ul e#piratr de v)rf'
(ei mai imprtani inlici pentru dia&nsticul !i urm"rirea astmului
sunt 9;AS !i P;?' 9;AS-ul apreciaz" vlumul ma#im de aer e#pirat *n
prima secund" dup" inspiraie frat"% iar P;? - debitul e#piratr ma#im
care pate fi &enerat *n timpul unei manevre de e#piraie frat"' 9alrile
9;AS-ului pt servi ca cel mai bun indice pentru aprecierea severit"ii
bstruciei aeriene% dar P;? se pate masur" simplu !i e#act% crel)ndu-se
e#celent cu 9;AS-ul' 5aprtul 9;ASH(9 este un indicatr sensibil al
bstruciei aeriene !i valrile sale% sc"zute *n astm% sunt flsite la
diferenierea dintre sindramele bstructive !i restrictive'
Anitrizarea P;?% masurat" cu debitmetru de v)rf (peaOflF meter)
pentru aprecierea dinamica a st"rii funcinale respiratrii a astmului% (valri
sub ,3-lHsec' Sunt cnsiderate la adult ca valri critice)'
Sunt de desebit" imprtan" variabilitatea zilnic" a P;? (dimineaa
!i seara) valrile P;? sub medicaia brnhdilatatare !i sc"derea lent" a
curbei% p)n" la valarea critic"% care preced cu puin timp apariia st"rii de
rau astmatic'
$3
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
9ariabilitatea zilnic" a P;?% masurat" zilnic la sculare !i api dup"
,--,$ re furnizeaz" un indice reznabil a stabilitaii !iHsau severit"ii
astmului' ;a se calculeaz" dup" frmula4
variabili' zilnic P;?(ma#im) - P;?(minim) # ,--
P;?(ma#im)
8a persanele nrmale% variabilitatea zilnic" a debitului e#piratr de
v)rf este sub ,-B% pe c)nd *n astm valrile sunt mai mari% peste ,3B%
prprinal cu severitatea sa'
A4;1361;1/ $1B1;6">566 /"/3&'&6 /$"%/"63 @7 ;/4!;" 3& B/'!;6'1 9;AS% P;?
everitatea astmului Funcia pulmonar
+stm u!r
+stm mderat
+stm sever
9;AS 7-B sau mai mare
P;? 8-B din valarea estimat"
9ariabilitatea P;? P $-B
P;? nrmal dup" brnhdilatatr
9;AS >-->3B
P;? <--8-B
9ariabilitatea P;? $--3-B
P;? nrmal dup" brnhdilatatr
9;AS P 3-B
P;? P <-B
9ariabilitatea P;? M 3-B
P;?4 valri nrmale% cu tat" terapia ptim"
;#plrarea funcinal" respiratrie pate fi flsit" pentru aprecierea
reversabilitaii bstructiei brn!ice sau pentru m"surarea =5D% ambele
mdific"ri fizil&ice caracteristice *n astm'
:estele de brnhdilataie se flsesc c)nd e#ist" un sindrm
bstructiv brn!ic !i dia&nsticul de astm este nesi&ur'
n labratare specializate se realizeaz" curbe dz" - r"spuns (de e#' la
histamin" sau metachlin")% care dau nu numai infrmaii asupra pra&ului de
reactivitate% dar !i asupra pantei de r"spuns la a&entul brnhcnstrictr'
Parametrii pt fi urmarii *n funcie de terapeutic" !i evluia astmului'
+naliza &azelr san&uine nu este necesar" dec)t *n starea de r"u
astmatic sau *n astmul cmplicat' n accesul de astm u!r sau de severitate
$>
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
medie% se *nt)lne!te nrm#emie sau mderat" hip#emie% hipcapnie !i
alcalz" respiratrie' =ip#emia rezult" din dezechilibrul raprtului
ventilaieHperfuzie% de!i blnavul hiperventileaz" pentru a cmpensa
schimburile &azase insuficiente4 ea pate fi accentuat" prin cmplicaiile
astmului (atelectazie% infiltrate pulmnare)'
;#plrarea aler&l&ica special"% pentru dia&nsticul astmului aler&ic
!i precizarea aler&enului sau aler&enilr implicai% este destul de cmple#a !i
se efectueaz" *n servicii specializate' ;a implic"% pe l)n&" afirmarea
dia&nsticului de teren aptic !i dvada relaiei directe *ntre
simptmatl&ie clinic" !i e#punerea la aler&en% efectuarea de teste de
labratr% adesea sfisticate'
(ele mai flsite teste sunt testele cutanate (sOin-pricO-tests) la un
aler&en suspect !i 5+S: (radi-aller&-srbent testin&) pentru nivelele de
I&; specifice'
SOin-pricO-tests sunt alese pe baza datelr de istric (aler&en suspect)
!i trebuie s" includ" sluie de cntrl% ma1ritatea aler&enelr cmune%
7ermatpha&ides pternIssinus% praf de cas"% plenuri !i alte aler&ene
suspecte din mediu habitat sau cupainal' 5"spunsurile la pricO tests se
citesc imediat (la ,3-$- minute) !i *n caz c" sunt pzitive% trebuie cmparate
cu reacia binut" cu sluia de cntrl' ?lsirea e#tensiv" a unr aler&ene
cmerciale pentru decelarea unei sensibiliz"ri specifice% furnizeaz" rezultate
*ndielnice'
8a astmaticii spitalizai se pate flsi cu prudena un test intradermic
cu aler&en pentru a evidenia reacie *ntarziat"4 testul este riscant% flse!te
dza mare de anti&en !i pate prvca reacie anafilactica' Aetda este
flsit" de aler&l&i% *n special pentru investi&aia alvelitei sau
asper&ilzei'
:estele cutanate pzitive nu dvedesc bli&atriu c" persana
investi&ata are =5D% la aler&enul flsit' Invers% =5D pate fi uneri
prezent" *n absena unr teste cutanate pzitive'
3... D#*'NO-(#C
7ia&nsticul astmului brn!ic pate fi relativ u!r sau% mai rar% e#trem
de cmplicat'
+ia"nosticul pozitiv - *n timpul crizei astmatice pe dispnee par#ist"
e#piratrie *nsit" de Fheezin& la un blnav care nu este carliac%
$3
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
declan!at" de cauz" e#&en" sau enl&en"@ ezinfilie *n sput" !i s)n&e@
!i eficacitatea brnhdilatatarelr'
ntre crize pe4 date anamnestice !i prbe farmacl&ice de testare a
hiperreactivitaii brn!ice !i cutanate pentru identificarea aler&enului'
7ia&nsticul frmei clinice de astm brn!ic are imprtana
terapeutic"4 astmul aler&ic !i crnic - infecis% astmul prfesinal (relaie cu
lcul de munc")% !'a'm'd'
D6/87!$"63&' /$"%&'&6 /'1;863 A6 3;!763-67:1356!$
Parametrii ,stmul aler"ic ,stmul infecios
$<
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
?recvena
9)rsta
+ntecedente familiale
;til&ie
5inita aler&ic"
Infecia brn!ic"
Sputa
S)n&e
:este cutanate
Intlerana la aspirina
;vluia
7ia&nstic
7--8-B
ntre 33 - >3 ani
Prezente(3-B)
Jnul sau mai muli
aler&eni cunscui
?recvena
Secundar"
;zinfilie
;zinfilie !i I&; crescute
8euccite nrmale sau
leucpenie
Pzitive
+bsena
n crize
Dun
$--3-B
nainte de 3 ani sau
dup" 33 - >3 ani
5are(,-B)
.u e#ist" aler&eni
demnstrabili
5ar"
Primar"
;zinfile% neutrfile !i
bacterii
;zinfile !i I&;
nrmale sau u!r
crescute' 8euccitza
.e&ative
+sciaie semnificativ"
+ccese prelun&ite sau
cntinue
9ariabil% mai sever
+ia"nosticul diferenial - diferenierea astmului de alte bli% care au
printre manifest"ri dispneea !i Fheezin&ul% pate fi dificil"' 8ista
afeciunilr care se pt *nsi de Fheezin&% !i deci cnfund" cu astmul se
&ase!te *n acest tabel'
A:1356&76 3/;1 67";> @7 26/87!$"63&' 26:1;1756/' /' /$"%&'&6
Insuficiena vezicular" st&' (*n special astmul cardiac)
Drn!ita crnic" bstructiv" (brn!ita astmatifrm")
$7
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
?ibrza chistica (*n special la cpii)
(rpi str"ini brn!ici
6bstrucia de c"i resp' sup' (cmpresie e#trinsec"% bstrucie intrinsec" etc')
:rmbemblism pulmnar
9asculite sistematice
Sindrmul carcinid
Sindrmul de hiperventilaie
Drn!it" acut" (infecias"% chimica)% *n special la cpii
+stmul brn!ic trebuie difereniat *n special la persane v)rstnice
de astmul cardiac !i bala bstructiv" pulmnar"' n insuficien" ventricular"
st)n&a (I9S)% dispneea cu aspect astmatifrm se *nse!te de semne asciate
cardiace care lipsesc *n astm4 trahicardie sau tahiaritmie% &alp ventricular%
eventual cardime&alie% istric de dispnee recent" pr&resiv"% sulfuri
cardiace% etc' Drnhspasmul la cardiaci se *ntalne!te mai frecvent *n I9S la
blnavii cu bala ischemic" (infarct micardic acut% infarct shelar) sau la
mitrali'
+stmul brn!ic se cnfund" adesea cu brn!ita crnic"
astmatifrma% mai ales c)nd astmul este crnic (*nstit sau nu de dispnee
cntinu")' 7iferenierea se face *n primul r)nd pe istric4 la blnavul
astmatic% istricul relev" accese de dispnee !i Fheezin&% separate de periade
de lini!te pe r)nd la blnavul brn!itic% elementul dminant *l reprezint"
tu!ea !i e#pectraia crnic"% accesele astmatice survenind ulterir% de bicei
dupa c)iva ani de evluie' n stadiile avansate% separarea este farte
dificil"@ de arecare fls pt fi datele funcinale de reversabilitate a
bstruciei brn!ice'
8a aduli sau v)rstnici% astmul trebuie de asemenea difereniat de
bstrucia de c"i aeriene superiare (tumra larin&ian"% tumra trahial"%
cmpresie sau invazie trahebrnsic" prin neplasm brn!ic cu e#tensie
mediastinal"% limfane mali&ne% etc')' n aceste situaii dispneea este
predminant inspiratrie% se pate flsi de stridr !i crna1% ra&u!eala !i
eventual de alte semne de cmpresie mediastinal"' ;#amenul radil&ic
pulmnar pate fi util pentru dia&nstic% dar *n tumrile larin&iene de
trahee sau de brn!ie pr#imal"% el pate fi nrmal'
Jneri Fheezin&ul !i eventual ralurile e#piratrii pt fi lcalizate
la un hemitrace4 *n aceste situaii trebuie c"utate alte cauze de bstrucie
brn!ica pr#imal" (crp str"in% cmpresie brn!ic" lcalizat"% etc')'
n rare cazuri la aduli% trmbemblism pulmnar% tumrile
carcinide sau vasculitele sistematice se pt *nsi de accese de dispnee
$8
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
astmatifrm"% dar evaluarea cmplet" a blnavului permite identificarea
dia&nsticului adev"rat'
3./. !0OLU$#!. COM&L#C*$##
+stmul brn!ic este afeciune care tinde s" devin" crnic" !i s"
aib" evluie imprevizibil"'
9indecarea este rar"@ ea este psibil" *n astmul infantil - cu
dispariia acceselr la pubertate sau adlescen"% *n astmul recent instalat
dup" infecie viral" sau *n astmul aler&ic sau prfesinal% *n care factrul
de sensibilizare a fst identificat !i cmplet *ndep"rtat'
?recvent% mai ales *n cndiiile unei terapii crecte% astmul
r"m)ne ca un astm cu accese intermitente% prvcate de e#punere la aer rece%
infecii virale% efrt% etc' @ *n periadele dintre accese pacientul r"m)ne
aparent nrmal' +desea *nsa% astmul cu accese spradice tinde s" devina un
astm crnic% cu accese prelun&ite sau mai ales repetate *n periade
intercritice libere scurte sau numai cu tuse !i cu raspuns incmplet la
medicaia brnhdilatatare !i antiinflamatare' ?actrii de a&ravare ai
astmului *n aceast" etap" pt fi farte diver!i !i nu mai pt fi cntrlai'
Starea de r"u astmatic sau astmul acut &rav% pate ap"rea drept
cmplicaie at)t *n astmul crnic c)t !i *n astmul cu accese intermitente'
(mplicaia pate fi precedat" de scurt" periad" de astm instabil% cu =5D
nespecific" farte accentuat" !i cu variaii mari nectemerale ale acesteia% *n
raprt cu ritmul cicardian al tnusului va&simpatic' +stmul acut &rav pate
evlua fatal% prin insuficiena respiratrie sau tahiaritmii ventriculare%
a&ravate de factrii iatr&eni'
;vluia astmului crnic este *n bun" parte crelat" cu flsirea
*ndelun&at" !i adesea abuziv" a crticsterizilr' Supra&reutatea% diabetul
sterid% steprza *n special vertebral"% aspectul cushin&id% *nt)rzierea *n
cre!terea la cpil% crticdependena sunt principalele cmplicaii ale
astmului crnic'
+lte cmplicaii ale astmului brn!ic sunt relativ rare' +stfel% pe
fndul unui astm vechi pate ap"rea asperi&elza brnhpulmnara
aler&ic" *n periadele de a&ravare a astmului se pt &asi leziuni infiltrative
pulmnare sau leziuni atelectatice secundare'
$2
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
Pneumtra#ul spntan -dup" accese de tuse- pneummediastinul sunt
de asemenea cmplicaii psibile% &rave ca evluie% adesea tardiv
di&nsticat sub eticheta de stare de r"u astmatic'
8a blnavii cu astm crnic la care s-a dezvltat un astm intricat cu
brn!it" crnic" sau astm /infectat0 se pate instala disfuncie ventilatrie
sever"% cu evluie spre insuficiena respiratrie !iHsau spre hipertensiune
pulmnar" !i crd pulmnar'
3.1. (2*(*M!N(
n criza astmatic"4
/< -ronhodilatatoarele' Aecanism de aciune4 stimularea receptrilr
musculatrii netede@ au efect de vasdilataie !i brnhdilataie'
Preparate - +drenalaina (;pinefrina) N f'l ml sl' hidrclrina ,Q%
in1' s'c' aersli sl ,B@
- ;fedrina f' Sl' (lrhidrica ,B si 3B% in1' s'c' sau i'm'
)fecte secundare - vasecnstricie (hipertensiune arterial")
Preparate - Izprenalina (Isuprel% +ludrin% .vdrin% Drnhdilatin)
f' -%-$ m&' s'c' sau i'm' cp' ,- m&' sublin&ual !i sl' ,B
aersli'
)fecte secundare - tulbur"ri de ritm prin efect batmtrp !i
cntrp pzitiv'
Preparate - 6rciprenalina (+lupent% +stmpent) cp' $- m& si sl'
$B pentru aersli sau spraI@
- Salbutaml (9entlin) cp' $ m&@
- ?enterl (Dertec) sl' 8 m&Hl ml pentru aersli'
+u efecte brnhdilatatare imediate (dup" ,- minute) !i de durat"
(,- re)'
)fecte secundare - absente'
Preparate - +trpina sulfat f' 8 m&'% in1' s'c'@
)fecte secundare - *n&r!area secreiilr brn!ice'
3-
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
Preparate - +mifilin (Aifilin% ;nfilin) f' $>- m&% I'9' lent !i cp'
,- m&' @
+u aciune brnhdilatatare slab"'
)fecte secundare - cefalee% ameeli% insmnie% v"rs"turi% etc'
=< Corticostroizi - au efect antiinflamatr% imunsupresiv% diminua secreia
brn!ic"'
Preparate !i md de administrare4
=idrcrtizn hemisuccinat f' $3 si ,--m&% *n dz" de $---,--- m&Hzi
perfuzie I'9' lent" cu sluie &luczat" 3B'
Predisn cp' 3 m&'% per s% dz" de atac >--<- m&Hzi% 7-,> zile% api se
scade pr&resiv la dza de *ntreinere la $-m&Hzi (dzele mai mici sunt
ineficace)% dup" care se *ntrerupe sau se administreaz" ca tratament crnic'
Pentru tratamentul de durat" *n astmul brn!ic crticdependent% fie
c" se administreaz" prednistn per s *n dza minim eficace de ,- m&Hzi sau
crtizn retard sub frma de triamcinlmacetat (Kenl&% 9ln% s'a') >-
m& i'm'% la $-> s"pt"m)ni% c)nd c's' rali au cntraindicaii'
(rticsterizii inhalatri Declmetazna diprprinat4 Dectide
3-R&% !i Declfrte $3-R& pe priz"% $ inhal"ri # $Hzi' Sunt indicai *n
tratamentul antiinflamatr lcal de durat" al astmului brn!ic nestabilizat S
tefilin"'
)fectele secundare ale c.s. 4 ulcerul &astric !i diabetul zaharat sterid%
hipercrticism% favrizarea infeciilr% stepareza !'a' '
.ndicaiile c.s.4 astmul brn!ic cu crize subintrate% starea de r"u
astmatic (indicaia ma1r") !i frmele bi!nuite de astm rezistente la
brnhdilatatare !i cu supersecreie brn!ic"'
Contraindicaiile c.s.4 ulcerul &astrdudenal% diabetul zaharat%
hipertensiunea arterial"% tuberculza% etc'
3< #ratamentul antiinfecios - *n infecia brn!ic" primar" sau secundar"
(asciat") se administreaz" chimiterapice (Diseptl)% !i antibitice cu
spectru lar& (:etraciclin"% +mpicilin") dup" indicaiile antibi&ramei'
2< ecrotilitice - ca fluidifiante ale secreiei brn!ice se administreaz"4
Aucslvin sau Drmhe#in (Dislvn)'
T;/"/%17"&' @7";1 3;601 C21 :!72<
3,
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- ;liminarea cntactului cu aler&enul cauzal (testare dificil" c)nd acesta este
mi#t)'
- 7esensibilizare nespecific"% c)nd aler&enul nu a fst identificat cu 4
antihistaminice de sintez" (?eniramin% 5mer&an% :ave&Il-% !'a')@
=ista&lbulin (&ama&lbulina S histamina) in1ectabil% cre!te puterea
histaminpe#ica a serului@ (rm&licatul disdic (Intal% (rmlIn) cp' $-
m& # $->Hzi (se inhaleaz" pulberea)% diminua reacia +t&'-+tc'% indicat *n
astmul brn!ic crticdependent@ Kettifen (Caditen) cps' , m&' # $Hzi !i
sirp -'$ m&Hml% dimineaa !i seara% diminua secreia de histamina de c"tre
mastcite !i *mbiba receptrii histaminici !i fsfdiesteraz"% indicat *n
prfila#ia pe termen lun& a astmului brn!ic aler&ic !i mi#t'
- 7esensibilizrarea specific"% prin in1' s'c' de cantit"i cresc)nde cu
e#tract de aler&en% p)n" la dza ma#im" de -%,-, ml% dup" identificarea *n
prealabil a acestuia@
- Dalneclimatterapie' (nst" din4 climat de altitudine !i cura
hidrmineral" (Slanic-Aldva% Tvra% !'a')@
- Schimbarea lcuinei !i rerientarea prfesinal"'
3.3. #MUNO(!2*&#*
Imunterapia specific" *n astm reprezint" metd" terapeutic"
cntrversat" !i *n cntinu" investi&are'
Principiul imunterapieieste de a se administra iniial% cantitate
farte mic" de aler&en fa" de care pacientul este sensibilizat !i de a cre!te
ulterir dza% *n sperana prducerii unei interfer"ri a reaciei I&; - anti&en%
respnsabil" de simptme' 7za de anti&en purificat se administreaz"
subcutan% la intervale de timp de s"pt"m)ni sau lunar !i dac" se bin
rezultate% tratamentul se menine mai muli ani'
Aecanismul prin care imunterapia specific" acineaz" favrabil% *n
manifest"rile de aler&ie respiratrie% inclusiv *n astm% sunt necunscute'
Succesul imunterapiei specifice *n astm depinde de4
a) selecia pacienilr (manifest"rile astmatice trebuie s" fie prduse de
un aler&en bine precizat)@
b) e#istena unui aler&en pur% *n e#tracte standardizate (pentru a realiza
imunterapie crect")@
c) e#periena specialistului care efectueaz" tratamentul'
3$
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
n prezent se bin rezultate semnificative% prin imunterapie cu
plenuri% e#tracte% standardizate de +lternaria@ nu sunt recmandate e#tracte
de aler&ene nedefinite (bacterii% (andida% e#tracte de insecte etc')'
Selecia blnavilr pentru imunterapie specific" trebuie efectuat" cu
e#trem" &ri1"' Se pt astepta rezultate favrabile la blnavii tineri sau cpii%
care au astm aler&ic% cu aler&en ti&&er bine definit (plinze% astm la praf de
camer"% etc')' n timpul administr"rii in1eciilr% pacienii trebuie s" fie
asimptmatici% iar 9;AS-ul s" fie minimum 7-B din valarea prezis"'
8a apr#imativ ,--$3B din persanele tratate% pt ap"rea reacii
lcale imediate sau tardive (dup" <-,$ re) sau reacii sistematice
anafilactice (astm% hiptensiune% an&iedem al c"ilr aeriene superiare
etc')' 5eaciile &enerale trebuie tratate cu epinefrina -'3--%3 ml din ,H,--- !i
c's' pe cale &eneral"'
Imunterapia specific" este f"r" eficien"% cu riscuri sau cntraindicata
*n astmul nn atpic% *n astmul sever sau astmul instabil% *n astmul
/infecis0% precum !i *n astmul vechi cu multipli ti&&eri aler&ici' 5ezervele
fa" de imunterapie sunt ttu!i multiple4 ea se adreseaz" unr tipuri limitate
de astm% tehnica de tratament este dificil" !i se intinde pe periad" e#trem
de lun&"% reaciile pulmnare !i sistemice sunt frecvente% iar rezultatele
mdeste'
3.4. &2O'NO-(#C
n &eneral pr&nsticul vital al accesului de astm este bun% cel de
viitr este rezervat dearece astmul% apare pe un teren predispus &enetic (cu
care blnavul se na!te !i mare)% al c"rui rl este primrdial *n
determinismul blii' +cest factr intrinsec nu pate fi *nl"turat el cnstituind
un bstacl ireductibil *n calea vindec"rii radicale' 7in aceast" cauz"%
blnavul este e#pus la accese recidivante% ptenialul patl&ic dur)nd tat"
viaa'
Pr&nsticul de viitr al% astmaticului este *n funcie de muli factri4
cauza (aler&enul) !i psibilitatea de a *nl"tura% frma clinic" (usar"%
medie% sever")% caracterele acceselr (rare% de scurt" durat" sau frecvente%
durabile)% frma evlutiv" (stainara% evlutiva)% stadiul blii (incipient%
avansat)% v)rsta blnavului la debutul blii (pr&nsticul este mai bun c)nd
bala se manifest" *n primii ani de via"% la tineri elementul spastic brnhic
fiind% de bicei% pur% cel puin la *nceput)% vechimea blii (*n astmul crnic%
dup" prima 1um"tate a vieii% se asciaz" emfizemul bstructiv !i insuficiena
33
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
cardipulmnar" crnic")' Aai trebuie luat" *n cnsiderare !i psibilitatea
cmplicaiilr'
n astmul aler&ic% pr&nsticul depinde de felul aler&enului' ;l este
mai bun dac" aler&enul este e#&en (ar putea fi evitabil)% dec)t end&en%
care nu pate fi *nl"turat' n astmul simptmatic din periarterita ndas"%
pr&nsticul este al blii de baz"% adic" infaust' Pr&nsticul va fi mai
favrabil c)nd este *n cauza mnaler&ie% dec)t plialer&ie sau c)nd se
asciaz" manifest"ri aler&ice e#trapulmnare'
Pr&nsticul este relativ bun *n astmul incipient% cu accese episdice%
intermitente u!are% rare !i de scurt" durat" (mai ales dac" se cuna!te
aler&enul declan!ant !i pate fi evitat% sau *nl"turat)% *n astmul latent (f"r"
manifest"ri clinice% depistat dar prin teste farmacdinamice) *n astmul pur
(f"r" mdific"ri pulmnare% mrffuncinale decelabile *ntre accese)'
Pr&nsticul este seris *n astmul cu accese severe% frecvente% de
lun&" durat" sau subintrande% cu st"ri de r"u astmatic% *n astmul intricat% cu
mdific"ri mrffuncinale persistente *ntre accese% *n astmul crnic
avansat (dispnee permanenta cu par#isme)% *n astmul infectat (frma
brnsitic") sau asciat cu alte brnhpneumpatii crnice' ('P':' !i 9'5'
m"rite *ntre accese indic" instalarea emfizemului bstructiv% ireversibil'
Pr&nsticul funcinal *n stadiul avansat al astmului este &rav'
(apacitatea respiratrie a blnavului declin" pe masur" ce leziunile de
emfizem pr&reseaz" *n stadiul terminal astmaticul a1un&)nd la insuficien"
cardipulmnar" crnic" decmpensat"% ireversibil"'
8a &ravida astmatic"% pr&nsticul sarcinii este &revat de serie de
cmplicaii'
n ceea ce prive!te pr&nsticul prfesinal% *n frma u!ar" (accese
fruste% de scurt" durat" la intervale mari% cu pl"m)n indem)% pr&nsticul
este favrabil% capacitatea de munc" nefiind afectat" dec)t *n timpul
acceselr' Dlnavul nu va putea munci *n mediile cu aler&eni !i impurit"i
atmsferice (praf% vapri iritani% etc') sau *n cndiii meterl&ice precare
(curent rece% umiditate% etc')' ()nd mediul de munc" cnine aler&eni sau are
un micrclimat necrespunz"tr% se pune prblema schimb"rii lui sau chiar a
prfesiei' 7in cauza acceselr care pt ap"rea ric)nd% se interzic blnavului
activit"ile a c"rr *ntrerupere brusc" ar avea cnsecine &rave *n sectrul *n
care lucreaz"' n frmele medii de astm (accesele mai dese !i mai durabile)
capacitatea de munc" este redus"% blnavul nefiind apt pentru a munci care
cer tensiune psihic" !i efrturi respiratrii% *n cndiii de mediu !i climat
imprpriu' ;l va putea desf"!ura unele activit"i la dmiciliu' n frmele
&rave% cmplicate (infecie brn!ic"% emfizem% sclerza pulmnar"%
brnsiectazii% etc') avansate (dispnee permanent"% insuficiena respiratrie
3>
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
decmpensat"% crd pulmnar)% capacitatea de munc" este% de bicei%
cmprmis" inte&ral'
3.. &*2(#CUL*2#(5$# D! 6N'2#7#2!
/< Dlnavul va fi adus *n pziie !ez)nd"% eventual la mar&inea patului% *nsa
spri1inindu-l *n pziia cea mai cmd" cu a1utrul ane#elr patului sau cu
a1utrul (de re&ul" blnavul i!i ia pziia sin&ur)'
=< Se anun" medicul % iar p)n" la venirea lui% se !ter&e blnavul de
transpiraie% se pre&"tesc medicamentele uzuale de ur&en"4
- brnhdilatatr4 mifilin (file)@
- antialer&ic4 ='='( (file)
- carditnic4 strfantin" sau di&ital"@
- diuretic4 furantril% fursemid (file)@
- sedative4 diazepam% rmer&an% etc' '
3< 6#i&enterapie
2< n cazuri de &ravitate e#trem"% blnavul se cnecteaz" la aparatul de
respirat'
1< +sistenta va sf"tui blnavul cum s" previn" ni crize de astm4 evitarea
emiilr% st"rilr de tensiune% surmena1ului fizic !i intelectual% evitarea
e#punerii la fri&% umezeala% atmsfera pluat"% a aler&enilr eventuali
cunscui% evitarea unr alimente psibil aler&izante (u"% ciclat"% fra&i%
c"p!uni% cnserve)'
+:;.UI;V
+sistenta trebuie s" !tie s" diferenieze astmul brn!ic de astmul
cardiac sau edemul pulmnar acut% pentru a se evita &re!elile fatale *n
cnduita de ur&en"@ se difereniaz" *n primul r)nd% prin caracterul dispneei'
n astm brn!ic4 bradipnee cu e#pir prelun&it% blnavul este &"sit *n pziia
!ez)nd"% *n rtpnee% cu capul *nclinat spre spate@ blnavul este chinuit de
setea de aer@ te&umentele sunt palide acperite de transpiraie@ bradicardie'
n astm cardiac4 dispneea este plipneica% predminant inspiratrie%
tahicardie' (riza pate evlua sub frm" mai &rava4 edem pulmnar c)nd
sufcarea se a&raveaz"% cianza% e#pectraie rzee% spumas"'
33
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
3.%. !DUC*$#! &!N(2U -5N5(*(!
;ducaia blnavului astmatic este de cea mai mare imprtant" pentru
*n&ri1irea pacientului' Infrmarea !i educarea blnavului este un prces
cntinuu !i individualizat% care trebuie s" in" seama de multipli parametri4
v)rsta pacientului (prbleme desebite la cpil !i v)rstnic)% &radul s"u de
*nele&ere !i de cultur"% severitatea blii% cmple#itatea m"surilr de
tratament !i urm"rire etc' ' n rice *mpre1ur"ri% blnavul astmatic trebuie
educat pentru a deveni un partener esenial *n prcesul terapeutic% adesea
prelun&it pe mai muli ani sau zeci de ani' 7intre elementele imprtante
despre care blnavul astmatic trebuie s" aib" infrmaii c)t mai cmplete !i
care s" le flseasc" *n *n&ri1irea sa% se num"r"4
- caracterul clinic al blii% care pate fi st"p)nit" printr- terapie crect"
!i cntrlat"@
- bservarea cndiiilr individuale de e#acerbare a blii (ti&&eri
prfesinali% dmestici% psiheminali% infecii% etc')@
- semnele clinice de e#acerbare !i de &ravitate desebit" (accese
astmatice ncturne repetate% accese mai lun&i% eficiena dr&urilr mai
mic"% etc')@
- flsirea% la dmiciliu% a unr aparate simple de m"surare a P;? !i a
variabilitaii cicardiene a acestuia% ca parametrii simpli !i biectivi de
a&ravare a blii@
- biectivele imediate ale tratamentului (*ncetarea rapid" a accesului) !i
biectivele pe termen lun&% care impun un tratament de fnd%
antiasmatic@
- cuna!terea tipurilr de medicaie% cum !i c)nd trebuie flsit"% dze
!i mdalit"i de administrare% tipuri de medicamente interzise sau
limitate (beta blcante% aspirina% sedativa% etc')
- situaiile clinice !i de e#plrare standard (P;?) care indic" a&ravarea
astmului% impun)nd slicitarea a1utrului medical'
3<
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
IV. NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM
BRONIC
(.1. ELEMENTE GENERALE I NGRIJIRI DE
NURSING
Procesul de nursin". ?ilzfia mdern" a prcesului de nursin& se
bazeaz" pe in&ri1irea individual" a pacienilr% pe baza unui plan sistematic
pentru a asi&ura *n&ri1irea specific" menit" s" raspund" cerinelr fiec"rui
pacient'
nainte de a implementa rice strate&ie de nursin& este necesar s"
stabilim ce anume este bine% bun pentru acea persan" !i *n ce md se pate
r"spunde ptim nevilr sale'
Adelul medical de *n&ri1ire caut" infrmaii despre semne% simptme
!i rezultate ale investi&aiilr referitare la bal"% *ncerc)nd dia&nsticare%
instituind api un tratament crespunzatr st"rii respective' +cest mdel este
abrdare din perspectiva blii'
Adelul nursin& ine seama de cndiiile medicale% dar se
cncentreaz" asupra funcinarii *n ansamblu a individului' 5lul nursei este
de a a1uta pacienii s" se vindece !i s"-!i recapete nivelul ma#im de
independen"'
7e e#emplu4 medicul dia&nsticheaz" brn!it" acut" !i prescrie
antibitice !i fiziterapie *n timp ce nursa va urm"ri *n ce masur" bala *i
afecteaz" pacientului capacitatea de a respira% a m)nca% a drmi% etc' '
+ceast" abrdare rientat" spre prbleme se cncentreaz" pe
dificult"ile prin care trece pacientul ca urmare a blii !i e#amineaz" mdul
*n care acestea pt fi u!urate prin actul de nursin&'
Sunt mai multe mdele teretice de *n&ri1ire de nursin&' Jnul din cele
mai aplicate se bazeaz" pe ,$ activit"i curente (+'(')% care trebuie luate *n
cnsideraie *n *ncercarea de a identifica nevile pacientului !i de a planifica
un pr&ram de *n&ri1ire prin nursin&'
37
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
/odelul de nursin" de baz
+'(' se refer" la4
,' meninerea unui mediu de si&uran"
$' cmunicare
3' respiraia
>' m)ncatul !i b"utul
3' eliminarea materiei reziduale
<' cur"enia !i *mbr"c"mintea persnal"
7' cntrlul temperaturii crprale
8' mbilizarea
2' munca !i 1cul
,-' e#primarea se#ualit"ii (aspectul crpului)
,,' drmitul
,$' martea
?lsind abrdare hlistic" a *n&ri1irii nu se ia *n cnsideraie ti
factrii care *l cnstituie pe un pacient *ntr- individualitate unic"'
;a cnsider" c" aspectele fizice% eminale% intelectuale% sciale !i
spirituale care afecteaz" prcesul blii at)t *n privina cauzelr c)t !i
rezultatului sunt desebit de imprtante'
Prcesul de nursin& este un cadru teretic pentru dezvltarea planului
de *n&ri1ire a pacienilr' Prnind de la planul de *n&ri1ire individualizat
pentru fiecare individ'
+cesta are la baz" abrdarea din punct de vedere a principiului
rezlv"rii prblemei !i va funcina *n 3 etape succesive care sunt4
,' (ule&erea datelr
$' +naliza !i interpretarea datelr
3' Planificarea *n&ri1irilr
>' 5ealizarea interveniilr (e#ecutarea lr)
3' ;valuarea
Planul nu este entitate static"% el necesit" revizuire% biectivul
nefiind *nttdeauna rezlvat favrabil% fapt ce face ca evaluarea s" cear"
revenire aupra interveniei sau asupra biectivului'
;vluarea este vital" pentru stabilirea eficienei interveniilr de
nursin&'
38
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
0ursin"ul astmului bronic
1. D1:676561
+stmul brn!ic este bal" a c"ilr respiratrii caracterizat" prin
hiperractivitatea brn!ic" la cntactul cu substane sau stimuli diferii
ap"r)nd la subieci cu anumit" predispziie cnstituinal" !i
manifest)ndu-se clinic prin dispnee par#ist" !i Fheezin&'
2. C'/$6:63/;1
- astmul aler&ic (e#trinsec)
- astmul nnaler&ic (intrinsec)
3. S&;$1 21 26:63&'"/"1
urse de ordin fizic
- alterarea mucase nazale% brn!ice% traheale sau parenchimului
pulmnar@ taba&ism@
- bstrucia c"ilr respiratrii@ bezitatea@ durerea'
urse de ordin psiholo"ic
- an#ietatea% stresul@
- situaia de criz"'
urse de ordin sociolo"ic
- stimuli aler&ici (praf% plen% etc') !i nnaler&ici@
- aerul pluat% umed'
!ipsa cunoaterii
- cuna!terea de sine@
- cuna!terea mediului ambiant@
- cuna!terea altr persane'
(. M13/76$%&' 4;67364/'
- *n astmul aler&ic (e#trinsec)% mecanismul imunl&ic@
- *n astmul nnaler&ic (intrinsec) mecanismele neur&ene@
). M/76:1$">;6 21 214172175>
- alterarea vcii@ dispneea@ bstucia c"ilr respiratrii'
32
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
+. M1"!21 21 3&'181;1 / 2/"1'!;
- &bservarea - ne aduce multitudine de infrmaii privind
caracteristicile fizice ale unei persane (fizinmia% privirea%
cmprtamentul% etc')' ;a ne infrmeaz"% de asemenea% asupra
anumitr semne !i simptme care traduc nevie insatisfacut"%
prblema de s"n"tate@ fa" trist" sau dend)nd suferin"@ a&itaie sau
descura1are% palarea pielii% z&mte emise de pacient4 Fheezin&%
c"ldura membrelr% etc'
- /surarea - se recur&e la instrumentele de m"sur" termmetrice%
aparate de mnitrizare% etc'
- .nterviul - furnizeaz" date imprtante despre depistarea nevilr
nesatisf"cute ale persanei !i diverse manifest"ri de dependen" pe
care le determin"'
7. S&;$1 21 67:!;%/;1
- pacient% familie% antura1% dcumente (bilet de internare% analize% etc')%
aparatura% labratrul (e#am' s)n&e% urin"% radi&rafii% prbe ventilatrii%
etc')'
-. O=613"6B1 8171;/'1
- restabilirea funciei respiratrie@
- prevenirea cmplicaiilr'
.. N&;$678&' 4/31756'!; 3& /$"% =;!7A63
- dificultate *n respiraie din cauza bstruciei brn!ice manifestate prin tuse%
dispnee% etc'
10. N1B!6'1 4;6!;6"/;1 @7 /:1356&71
.evia de a respira
.evia de a bea !i de a m)nca
.evia de a se mi!ca !i de a avea bun" pstur"
.evia de a drmi !i de a se dihni
.evia de a evita periclele
.evia de a cmunica
>-
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
.evia de a acina cnfrm prpriilr credine !i valri'
11.EB!'&561
- amelirare@
- crnicizare'
(.2. STUDIU PE CAZURI
C/0&' 7;. 1
7mnul 7'.'% $$ ani% ,7$ cm% 73 O&% dmiciliat *n Ducure!ti% str'
?erviari nr' 3% sectr ,% *n cndiii de lcuit bune (blc% ap" curent"% F'c')%
se prezint" la secia medical" a spitalului Jniversitar *n data de $8 ianuarie
$--7 cu bilet de trimitere cu dia&nsticul de astm brnsic !i rinit" aler&ic" cu
medicaia de specialitate pentru tratament'
7in $--3 pacientul este *n evidena !i face tratament cu +ler&in /+0
la pliclinica spitalului Aala#a'
Prezint" crize astmatice rare predminant ncturne% acuz" respiraie
&reaie% rinree abundent"% neliniste !i insmnie'
;ste nefumatr !i nec"s"trit% este student la +'S';''
)valuarea pacientului azi 1.2'.'223
Pacientul este afebril% dispnee e#piratrie discret"% rinree' Starea
&eneral" este bun"' 5 N $> respHmin% :'+' N ,3-H7- mm =&% P' N 73
b"t"iHmin'% :E N 3<%$'
+ia"nostic de nursin"
,' 7iscnfrt prdus de dispnee e#piratrie% a rinreei
manifestat" prin nelini!te% insmnie'
$' 5espiraie ineficienta din cauza reducerii calibrului
brnhiilr manifestat" prin dispnee'
3' 8ipsa de cuna!tere *n le&atur" cu bala'
>,
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
Plan de 4n"ri$iri
D.N. 22 /76D 3-).02.2007
1. P;!='1%/ - discnfrt prdus de accentuarea dispneei la mbilizare'
&biective - ca blnavul s"-!i asi&ure repausul medical indicat *n
urmatarele 8 re@
- reducerea dispneei *n urm"tarele 8 re'
.ntervenii
autonome - reapus la pat al blnavului *n camera bine *ncalzit" !i
aerisit" *n pziie cnfrtabil" semi!ez)nd"@
- mnitirizarea :'+'% P% 5% :E@
- asi&urarea unui cnfrt adecvat% pat curat% uscat% len1eria
bine *ntins"'
- asi&urarea lini!tei !i respectarea cu strictee a relr de
smn !i dihn" a pacientului'
dele"ate - administrarea medicaiei prescrise de medic
diazepam , cp' W $'
)valuare - 03.02.2007
6ra 84-- - pacientul afirm" c" pziia indicat" *i reduce discnfrtul@
- se simte bine *n camera *ncalzit"% *n pat cu len1erie curat" !i
bine *ntins"@
- pacientul se pl)n&e de faptul c" nu se pate aerisi bine
camera@
- :+ N ,3-H7- mm =&% P N 8$ b"tHmin% :E N 3<%2E(% 5 N $>
respHmin
6ra ,$4-- - pacientul prezint" rinree
- pacinetul a avut un scaun u!r diaretic
- :+ N ,7-H8- mm =&% PN7< b"tHmin% :EN3<',E(% 5N$>
respHmin
- pacientul prezint" crampe abdminale (s-a administrat
+l&calmin , f'I'A'% :riferment $ tb' la indicaia medicului)
6ra ,<4-- - pacientul este an#is% acuz" dureri abdminale% stare &eneral"
mdificat"
- te&umentele sunt transpirate
>$
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- prezint" rinree abundent"
- pacientul dre!te schimbarea pi1amalei care este umed" din
cauza transpiraiei@ *l a1ut s"-!i usuce te&umentele !i s" se
schimbe'
0(.02.2007
6ra 84-- - pacientul este bsit% nu s-a putut dihni *n cursul npii c)nd
a fst subfebril (37'8E()
- dre!te mai mult" lini!te !i caldur" pentru a se dihni (i-am
dat *nca p"tur")
- :'+'N,$-H7- mm =&% :EN3<'2 E(% 5'N$$ respHmin'% P' N 73
b"t"iHminut
6ra ,$4-- - pacientul darme% nu-l trezesc
5'N,7 respHmin% P'N<- b"t"iHminut
6ra ,<4-- - pacientul s-a putut dihni crespunzatr
- pacientul este mulumit de mdul *n care i s-a asi&urat lini!tea
- :'+' N ,,-H<3 mm =&% :E N 3<'> E(% 5 N $- respHmin% P' N <3
b"tHmin
0).02.2007
6ra 84-- - am pre&atit pacientul fizic !i psihic pentru recltarea de
prduse pentru e#amenul de labratr (=8T% 9S=% :T6% :TP)
6ra 843- - am efectuat recltarea prduselr pentru e#amenele de
labratr
6ra ,34-- - pacientul este subfebril 37'$ E( (i s-a administrat , f'
+l&calmin i'm')
- pacientul este nervs% este nemulumit de mdul *n care i s-a
adresat una dintre infirmiere'
6ra ,<4-- - pacientul este mai bine% febra a sc"zut 3<'8 E(%
:'+' N ,>-H8- mm =&% P N 83 b"tHmin% 5 N $> respHmin'
- prezint" rinree% i s-au administrat instalaii cu pic"turi de ser
efedrinat'
2. P;!='1%/ - respiraie ineficienta% dispnee de tip e#piratr'
&biective - ca blnavul s"-!i reduc" dispneea
- ca blnavul s"-!i asi&ure c"ile respiratrii libere
>3
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
.ntervenii
autonome - repaus la pat al blnavului *n camera bine *nc"lzit" cu
un aer umidificat crespunzatr (3--3-B)
- mnitrizarea :+% :E% P% 5
- asi&urarea 7'.'?' (dezbstrucie naz-farin&ian")
dele"ate - administrarea medicaiei prescrise (mifilin% ==(%
fensept% brfimen)'
)valuare - 03.02.2007
6ra 84-- - pacinetul afirm" c" pziia indicat" *i reduce dispneea
- se simte bine *n camera bine *ncalzit" !i cu aerul umidificat
- :+ N ,3-H7- mm =&% 5 N $$ respHmin
6ra ,$4-- - pacientul prezint" rinree (s-a efectuat 7'.'?' cu 68'
;ucaliptlat)
- :+ N ,>-H8- mm =&% 5 N $> respHmin% :E N 3<'2 E('
6ra ,<4 -- - pacientul prezint" te&umentare transpirate% dre!te schimbarea
pi1amalei
- :+ N ,33H7- mm =&% 5 N $$ respHmin% :EN3<', (E
0(.02.2007
6ra 84-- - pacientul este bsit% nu s-a putut dihni *n cursul npii c)nd
a fst subfebril 37'8 E(
- i-am asi&urat liniste% i-am dat *nc" p"tur"
6ra ,$4-- - pacientul darme
- 5 N ,8 respHmin% P N <- b"tHmin
6ra ,<4-- - pacientul se simte dihnit
- pacientul este mulumit de mdul *n care i s-a asi&urat lini!tea
- :'+' N ,,-H<3 mm =&% :E N 3<'>E(% : N $- respHmin% P N <3
b"tHmin
0).02.2007
6ra 843- - am efectuat recltarea de prduse pentru e#amenul de
labratr
>>
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
6ra ,34-- - pacientul este an#is% este nemulumit pentru c" infirmier"
i-a atras atenia c" a f"cut urme pe hl
- pacientul este subfebril 37'$E( (i s-a administrat fila
+l&calmin i'm')
6ra ,<4-- - pacientul prezint" rinree (i s-a administrat 7'.'?' cu se
efedrinat)
- pacientul este afebril 3<'8E(
- :'+' N ,>-H8- mm =&% P N 83 b"t"iHmin% 5N $> respHmin
3. P;!='1%/ - lipsa de cuna!tere *n le&atur" cu astmul brn!ic
&biective - prmvarea educaiei pacientului pentru prevenirea crizelr de
astm brn!ic !i a apariiei cmplicaiilr
.ntervenii
autonome - discut cu pacientul !i *l *nv" ce s" fac" *mptriva
factrilr de risc ce apar *n afeciunile respiratrii !i *n
md desebit *n astmul brn!ic
- r"spund la *ntreb"rile puse de blnav vis-a-vis de bala
sa
)valuare -03.02.2007
6ra 84-- - pacientul susine c" *ns"!i acest" spitalizare nu este altceva
dec)t prevenirea unei crize astmatice
6ra ,$4-- - pacientul prezint" interes pentru infrmaiile de ultim" r"
despre medicamente sau metde terapeutice de cmbatere a
aler&iei astmatifrme
0(.02.2007
6ra 84-- - pacientul este bsit !i evit" discuiile referitare la criza de
astm !i atitudinea pe care pate avea pentru a ie!i mai u!r
din criz"
6ra ,34-- - pacientul este *ncantat de faptul ca i-am ferit s" citeasc"
c)teva article despre astmul brn!ic dintr- revist" recent
aparut"
>3
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
6ra ,<4-- - pacientul *mi pune serie de *ntreb"ri dup" ce a citit
materialul ferit'
0).02.2007
6ra 24-- - pacientul este an#is !i refuz" s" primeasc" serie de
indicaii pe care sunt dispus s" i le fer
6ra ,<4-- - pacientul *mi slicit" clabrarea dup" e#ternare *n vederea
efectu"rii unr tratamente de ambulatr'
INVESTIGAII TRATAMENT
-3'-$'$--7
,' Aifilin I9 f' W $
$' Predinsn cp' 9III # $
3' Drfimen cp' I9 # $
>' ='='(' f' I'9' # ,
3' 7.? cu 68 ;ucaliptlat
<' +l&calmin la nev' , f'
7' :riferment $ tb' # $
->'-$'$--7
,'% $'%3'% >'
-3'-$'$--7 -3'-$'$--7
,'% $'%3'% >'% 3'% <'
- 9'S'=
- ='8'T
- :'T'6'
- :'T'P'
><
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
C/0&' 7;. 2
7mnul 7'I'% 32 de ani% ,'8- cm% 87 O&% dmiciliat *n Ducure!ti *n
cndiii de lcuit nu tcmai bune% cas" la curte *ncalzit" cu cmbustibil slid
este internat *n criz" de astm la secia de interne a spitalului Jniversitar pe
,-',-'$--<% ra $,43-'
Pacientul este vechi astmatic crticdependent cu prima internare *n
,22- av)nd crize mai frecvente din $--$ face tratament cu crticsterizi' n
$--3 are 8 luni de spitalizare% *n $--> are 3 luni de spitalizare% iar *n $--3
are 3 luni de spitalizare'
n antecedentele patl&ice &"sesc tita a#ut" stan&"% apendicectmie
la $, de ani' ?umeaz" rar% nu bea dec)t bere'
)valuarea pacientului azi 55.52.'226
Pacient febril 37'<E(% cu dispnee ncturn" !i diurn"% 5N $< respHmin
superficial"% bseal"% an#ietate% rinree% inapeten" % :'+' N ,7-H83 mm =&%
P' N 83 b"tHmin'
+ia"nostic de nursin"
,' 7iscnfrt prdus de criza astmatic" prelun&it"'
$' 7iscnfrt respiratr din cauza reducerii calibrului brnhiilr
manifestat" prin dispnee'
3' 8ipsa de cuna!tere !i respectarea indicaiilr referitare la bala
astmatic" !i prevenirea crizelr astmatice'
Plan de 4n"ri$iri
D.I. ). 21 /76 11-13 !3". 200+
1. P;!='1%/ - discnfrt prdus de criza de astm brn!ic
>7
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
&biective - ca blnavul s"-!i reduc" simptmatl&ia !i criza de
astm brn!ic
- ca blnavul s" se pat" dihni *n urm"tarele 8 re'
.ntervenii
autonome - repaus la pat% camera bine *ncalzit"% aer umidificat%
pziie cnfrtabil"
- mnitrizarea :'+'% P% :E% 5
- ai&urarea cnfrtului% pat curat% len1erie bine *ntinsa
pe pat
- pre&"tesc instalaia pentru administrarea 6
$
@
dele"ate - administrez medicaia prescris" de medic
- administrez #i&en% P';'9'
)valuare - 11.10.200+
6ra 84-- - pre&"tesc blnavul fizic !i psihic pentru administrarea de 6
$
- pre&"tesc materialul necesar administr"rii 6
$
- pre&"tesc materialul necesar !i blnavul fizic !i psihic pentru
P';'9'
- pacientul este *nca *n criz"@ :'+' N ,3-H8- mm =&% :E N
37'$E(% 5 N $3 respHmin
- am administrat 6
$
- 7,Hmin% > re
- am administrat mifilin $ f' in P';'9'% ser &luczat 3B% $3-
ml% ranetidin" , cp'
6ra ,$4-- - pacientul a ie!it din criz"% slicit" suspendarea 6
$
- am administrat stamicin , cp% brfimen , cp% , f' ='='(' in
P';'9' prednisn , cp'
6ra ,<4-- - pacientul darme% :'+' N ,$-H7- mm =&% :E N 37E(% 5
N $- respHmin
12.10.200+
6ra 84-- - pacientul este an#is !i nelini!tit% dre!te s" fie l"sat sin&ur !i
s" i se dea vie s" fumeze i&ar"'
6ra ,$4-- - pacientul prezint" rinree (se adm' 7.? cu 68' ;ucaliptlat)
- este subfebril 37'$E( (i s-a administrat fensept , cp)
- am administrat stamicin , cp% brfimen , cp'% ==( , fil"
- pacientul este transpirat% i-am schimbat pi1amaua
>8
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
6ra ,<4-- - pacientul este afebril 3<'8E(
- este bsit !i dre!te s" se dihneasc"
13.10.200+
6ra 84-- - pacientul este bsit% susine c" nu s-a putut dihni bine *n
cursul npii
- dre!te mai mult" lini!te !i c"ldur" pentru a se putea dihni (l-
am *nvelit cu *nc" p"tur")
- am administrat mifilin , f' P';'9'% fensept , cp'
6ra ,$4-- - pacientul se simte mai bine% este afebril' ;ste mulumit de
atitudinea echipei de *n&ri1ire
- am pre&"tit pacientul pentru radi&rafie pulmnar"
- am *nsit pacientul la serviciul de radil&ie
- am administrat medicaia prescris" de medic (mifilin , f'%
stmicin , cp'% == , f')
- pacientul este an#is :+ N ,3-H7- mm =&% 5 N $> respHmin%
P N 8- b"t"iHmin% :E N 3<'8E(
2. P;!='1%/ - discnfrt respiratr din cauza reducerii calibrului
brnhiilr manifestat" prin dispnee
&biective - blnavul s" pata s"-!i reduc" dispneea
- blnavul s"-!i asi&ure c"i respiratrii libere
.ntervenii
autonome - e#plic blnavului imprtana de a tu!i !i e#pectra !i
nevia de a r"m)ne *n starea de ve&he p)n" la restabilirea
unei respiraii nrmale
- asi&ur 7'.'?'
- mnitrizarea :'+'% :E% P% 5
dele"ate - administrez medicaia prescris"
)valuarea - 11.10.200+
6ra 84-- - slicit blnavului sa nu darm"
- am pre&"tit blnavul fizic !i psihic precum !i materialul
necesar administr"rii 6
$
>2
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- am administrat 6
$
indicaia medicului prin snda
nazfarin&ian" 7,Hmin
- am pre&"tit blnavul fizic !i psihic precum !i materii necesare
pentru administrarea P';'9' !i a medicaiei prescrise pe care le-
am administrat la indicaia medicului
6ra ,$4-- - pacientul a ie!it din criza' S-a suspendat !i #i&enterapia la
slicitarea pacientului !i indicaia medicului
- pacientul reu!e!te s" tu!easc" !i s" e#pectreze
- pacientul afirm" c" este bsit !i dre!te s" se dihneasc"'
6ra ,<4-- - pacientul darme% :+ ,$-H7- mm =&% :E N 37E(
12.10.200+
6ra 84-- - pacientul simte nevia s" fumeze% este an#is% respir" &reu%
tu!e!te !i e#pectreaz"
6ra ,$4-- - pacientul prezint" rinree (am efectuat 7'.'?' cu 68
;ucaliptlat)
6ra ,<4-- - pacientul este afebril (3<'8E()
- respiraia este dispneic" de tip e#piratr
- pacientul susine c" este bsit !i dre!te s" se dihneasc"'
13.10.200+
6ra 84-- - pacientul afirm" c" *n cursul npii nu s-a putut dihni !i c" se
simte bsit
- l-am *nvelit cu *nca patura !i i-am asi&urat lini!tea necesar"
- :'+' N ,$-H7- mm =&% :E N 3<'<E(% 5 N $$ respHmin% P N 73
b"tHmin
6ra ,$4-- - pacientul respir" mai u!r' ; mulumit de *n&ri1irile acrdate
6ra ,<4-- - pacientul este an#is
:'+' N ,3-H7- mmH=&% 5 N $> respHmin% P N 8- b"t"iHmin% :N
3<'8E(
3. P;!='1%/ -lipsa de cuna!tere !i respectarea a indicaiilr
referitare la bala astmatic" !i prevenirea cauzelr astmatice'
&biective - prmvarea educaiei pacientului pentru prevenirea
crizelr de astm brn!ic !i a apariiei cmplicaiile
3-
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
.ntervenii
autonome - discut cu pacienta !i *nv" ce trebuie s" fac"
*mptriva factrilr de risc
- r"spund la *ntreb"rile pacientului referitr la bala sa
- *nv" aparin"trii cum s"-l *n&ri1easc" pe pacient la
dmiciliu
)valuare - 11.10.200+
6ra 84-- - pacientul este speriat !i nelini!tit
6ra ,$4-- - pacientul recuna!te c" aceast" criz" a fst favrizat" de
atitudinea sa fa" de bala la fumat% a cnsumat vin r!u
6ra ,>4-- - pacientul susine c" persnalul medical este cicalitr !i
c" !tie farte bine ce are vie !i ce nu are vie s" fac"
- :'+' N ,$-H7- mm =&% 5 N $- respHmin% :EN37E(
6ra ,<4-- - pacientul darme'
12.10.200+
6ra 84-- - pacientul este an#is% nu dre!te s" stea de vrba cu
nimeni
6ra ,$4-- - pacientul se interseaz" dac" e#ist" medicament care s"
pata s"-i permit" s" fumeze f"r" s" ri!te declan!area
vreunei crize
6ra ,<4-- - pacientul este bsit% evite s" discute% nu pune *ntreb"ri
!i nici nu r"spunde la *ntreb"rile puse de mine'
13.10.200+
6ra 84-- - pacientul d" semne de *nele&ere !i accept" schimbul
c)trva replici dup" care dre!te s" se dihneasc"
6ra ,$4-- - pacientul se infrmeaz" despre imprtana radi&rafiei
pulmnare !i semnificaia ima&inii radil&ice
6ra ,<4-- - pacientul !i aparin"trii sunt interesai de reluarea unr
tehnici de in&ri1ire si metde de prevenire a crizelr de
astm'
3,
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
INVESTIGAII TRATAMENT
55.52.'226 55.52.'226
;#amen sputa ,' 6#i&en N 7,Hmin
:'T'6' $' Aifilin f' I9 # $
:'T'P' 3' Prednisn cp' 9III # $
9'S'=' >' Stamicin cp' I9 # $
3' 5anitidina cp' II # $
<' Drfimen cp' I9 # $
7' ='='(' f' 9III # $
8' 7'.'?' 68 ;ucaliptlat
2' +l&calmin la nevie , f'
5'.52.'226 5'.52.'226
;#amen sputa , $% 3% >% 3% <% 7% 8% 2
- sputa cu celule epiteliale f"r" DK ,-' ?ensept cp' III # $
- :'T'6' N $- u'i'
- :'T'P' N >- u'i'
- 9'S'=' N > mm
51.52.'226 51.52.'226
5adi&rafie pulmnar" $% 3% >% 3% <% 7% 8% 2% ,-
3$
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
C/0&' 7;. 3
7amna (':'% 3> de ani% ,'<3 cm% 7, O&% :'+' N ,<-H2- mm =&% P N
73 b"tHmin% cu dmiciliul *n Ducure!ti% cndiii crespunz"tare de lcuit% se
prezint" la camera de &ard" a spitalului Jniversitar *n data de -7'-$'$--7 *n
1urul rei $-43- *ntr-un acces de tuse sever% cu dificultate *n respiraie
(inspiraie !i e#piraie &reaie cu un !uierat puternic)'
;ste fum"tr din liceu% fumeaz" <-$- i&arete pe zi !i cnsum" $-3
c"ni de cafea pe zi' 8ucreaz" la S'.'('?'5'% unde pe fndul unei activitai
prfesinale ce bli&" la efrt fizic !i e#punere la fri& face accese de tuse
mici ca intensitate'
)valuarea pacientei azi 27.2'.'223
Pcienta la prima criz" de astm brn!ic declan!at de e#punere la fri&
!i efrt fizic prelun&it se interneaz" pentru cnfirmarea dia&nsticului de
tratament'
Starea &eneral" este bun"% prezint" u!ar" dispnee e#piratrie%
bseal"% rinree'
+ia"nostic de nursin"
,' 7iscnfrt prdus de dispnee% nelini!te !i insmnie'
$' 7ificultate *n respiraie manifestat" prin dispnee% tuse !i rinree'
3' 8ipsa de cuna!tere *n le&atur" cu astmul brn!ic !i cu crizele de
astm brn!ic'
Plan de 4n"ri$iri
C.T. 3( 21 /76 0--10.02.2007
1. P;!='1%/ - discnfrt prdus de dispnee% nelini!te !i insmnie
&biective - pacienta s" se pat" dihni *n urm"tarele 8 re
33
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- pacienta s"-!i asi&ure repausul medical indicat'
.ntervenii
autonome - asi&ur repausul la pat al blnavei *n camer"
*ncalzit" !i aerisit"
- asi&ur cnfrtul blnavei% pat curat% uscat% cu
len1erie bine *ntinsa
- asi&ur lini!tea !i respectarea cu strictee rele de
smn !i dihn" ale pacientei@
dele"ate - administrez medicaia prescris" de medic
(Aifilin 3 cp')
)valuarea - 0-.02.2007
6ra 84-- - pacienta afirm" c" se simte bine *n camera *ncalzit"% *n
patul curat !i cu len1erie curat"
- :'+' N ,33H8- mm =&% P N <3 b"tHmin% :E N 3<'3E(% 5
N $3 respHmin
6ra ,$4-- - pacienta este u!r cnstipat" (la indicaia medicului am
administrat manitl >-- ml per s)
- pacienta prezint" u!are crampe abdminale (la
indicaia medicului am administrat al&calmin , tb)
- pacienta este afebril"
6ra ,<4-- - pacienta este bsit"% dre!te s" se dihneasc"
0..02.2007
6ra 84-- - pacienta este dihnit"% *n cursul npii a putut s" darm"
- dre!te mai mult" c"ldura !i simte nevia s" bea cafea
- afirm" c" va renun" la fumat% *ns" cafea pe zi tt va
cnsuma
- i-am dat *nc" p"tur"
6ra 843- - am pre&atit pacienta fizic !i psihicprecum !i materialele
necesare pentru recltarea prduselr bil&ice pentru
e#amenul de labratr (9'S'=% :'T'6'% :'T'P'% ='8'T'%
e#amen sputa)
6ra ,<4-- - pacienta este mulumit" de evluia favrabil" a blii
precum !i de atitudinea persnalului
3>
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- :'+' N ,,-H<3 mm =&% :EN3<'$E(% PN33 b"tHmin% 5N
,2 respHmin
10.02.2007
6ra 84-- - pacienta este afebrila% prezint" stare &eneral" bun"% nu
mai prezint" nelini!te% *n cursul npii anteriare s-a putut
dihni
6ra ,$4-- - pacienta se simte bine !i are bun" dispziie
satisf"c"tare
- am administrat medicamentele (mifilin , cp'%
diazepam ,H$ cp)
6ra ,<4-- - pacienta este afebril" :EN3<E(% :'+'N,$-H7- mm =&%
5N,2 respHmin% PN7- b"t"iHmin
- evluia blii este favrabil"% discnfrtul este mult
diminuat'
2. P;!='1%/ - dificultate *n respiraie manifestat" prin dispnee% tuse !i
rinree'
&biective - pacienta s"-!i reduc" dispneea !i tusea
- pacienta s"-!i asi&ure c"ile respiratrii libere
.ntervenii
autonome - repaus la pat al blnavei *n camera bine *ncalzit" cu aer
umidificat crespunzatr
- mnitrizarea :'+'% :E% P% 5
- asi&ur 7'.f' (dezbstrucie naz-farin&ian")
dele"ate - administrarea medicaiei prescrise (Aifilin%
pent#ifilin% diazepam)'
)valuare - 0-.02.2007
6ra 84-- - pacienta afirm" c" aerul !i temperatura din camera *i fer"
cnfrtul necesar
- pacienta afirm" c" pziia indicat" *i reduce dispneea
33
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- pacienta este afebrila 3<'3E(% :'+' N ,33H8- mm =&% P N 8-
b"tHmin% 5 N $3 respHmin
6ra ,$4-- - pacienta prezint" u!are crampe abdminale% este u!r
cnstipat" (la indicaia medicului am administrat >-- ml
manitl per s !i al&calmin , tb')
6ra ,<4-- - pacienta este bsit"% *n cursul npii nu s-a putut dihni din
cauza tusei'
0..02.2007
6ra 84-- - pacienta este dihnit"% simte nevia s" bea cafea% nu mai
simte nevia s" fumeze' +firm" c" este ht"r)t" s" renune la
fumat'
6ra 843- - am pre&"tit pacienta fizic !i psihic precum !i materialele
necesare pentru recltarea prduselr bil&ice pentru
e#amenele de labratr'
6ra ,<4-- - pacienta nu mai tu!e!te% pate s" respire mai bine% rinree
persist"% :'+' N ,,-H<3 mm =&% :E N 3<'$E(% P N <3 b"tHmin% 5
N ,2 respHmin
10.02.2007
6ra 84-- - pacineta este afebril"% este lini!tit"% *n cursul npii anteriare
s-a putut dihni
6ra ,$4-- - pacienta este afebrila% prezint" stare &eneral" bun"% nu mai
tu!e!te% rinreea persist" (am efectuat 7'.'?' cu 68
;ucaliptlat la indicaia medicului)
6ra ,<4-- - pacienta este afebrila :E N 3<E(% :'+' N ,$-H7- mm =&% P N
7- b"tHmin% 5 N ,2 respHmin
3. P;!='1%/ - lipsa de cuna!tere *n le&atur" cu astmul brn!ic !i
crizele de astm brn!ic
3<
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
&biective - prmvarea educaiei pacientei !i aparin"trilr pentru
prevenirea crizelr de astm brn!ic !i apariia
cmplicaiilr'
.ntervenii
autonome - infrmez pacienta !i *i fer date despre bal"
- r"spund la *ntrebarile puse ale blnavei despre bal"
)valuare - 0-.02.2007
6ra 84-- - pacienta afirm" c" se a!tepta s" aib" *n cele din urma criza
de astm cunsc)nd predispziia ereditar"
6ra ,$4-- - pacienta este u!r nelini!tit" !i este indispus"% nu dre!te s"
discute cu mine
6ra ,<4-- - pacienta este bsit"% din cauza tusei nu s-a mai putut dihni
*n naptea anteriar"
0..02.2007
6ra 84-- - pacienta este bine dispus" !i dre!te s"-i fer infrmaii
referitare la riscul pe care-l prezint" fumatul !i bala sa
6ra 843- - pacienta dre!te mici infrmaii referitr la rezultatul
e#amenului de labratr !i bal"
6ra ,<4-- - pacienta se simte bine !i slicit" infrmaii referitare la
e#ternare
10.02.2007
6ra 84-- - pacienta prezint" stare &eneral" bun"% nu mai tu!e!te !i afirm"
c" ar trebui s" fie e#ternat"
6ra ,$4-- - pacienta !i aparin"trii *mi slicit" serie de r"spunsuri
referitare la tratamentul la dmiciliu'
6ra ,<4-- - pacienta se intereseaz" de variantele de clabrare dup"
e#ternare *n vederea efectu"rii unr tratamente la dmiciliu'
37
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
INVESTIGAII TRATAMENT
27.2'.'223
,' Aifilin cp' 3
$' 9entline inhalare
Salbutaml
3' Pent#filin cp' 3
>' 68 ;ucaliptlat
28.2'.'223 28.2'.'223
;#amen sput" ,'% $'% >'
='8'T' 3' 7iazepam cp I # $
:'T'6'
:'T'P'
9'S'='
52.2'.'223
,'% 3'% >'% 3'
38
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
(.3. CONCLUZII
Dlnavul astmatic este un risc fa" de un num"r mare de factri
pteniali care pt prvca bstrucia c"ilr aeriene@ aceasta este dependent"
de &radul e#punerii !i &radul =5D prezente' n cazuri mai puin numerase%
cndiii care prvac" accesele astmatice sunt unice% ca *n astmul seznier
aler&ic sau astmul prfesinal'
32
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
(.(. ANEEE
ANEEA NR. 1
P F PJ8SJ8 reprezint" e#pansiunea ritmic" a arterelr% care se
cmprim" pe un plan ss !i este sincrma cu sistla ventricular"' Pulsul ia
na!tere din cnflictul dintre s)n&ele e#istent *n sistemul arterial !i cel *mpins
*n timpul sistlei' +cest cnflict se e#teririzeaz" prin destinderea ritmica a
arterei'
*alori normale - la nu-n"scut - ,3--,>- pulsaiiHminut
- la cpilul mic - ,---,$- pulsaiiHminut
- la ,- ani - 2--,-- pulsaiiHminut
- la adult - <--8- pulsaiiHminut
8a v)rstnic peste 8--2- pulsaiiHminut
#ehnica - pulsul pate fi luat pe rice arter" accesibil" palpaiei%
care pate fi cmprimat" pe un plan ss4 radial"% tempral" superficial"%
cartid"% humeral"% femural"% etc' ' 6bi!nuit% fiec"rui blnav i se cerceteaz"
pulsul radial% care se palpeaz" de bicei la ambele m)ini% cu trei de&ete
(inde#% mediu% inelar)'
8a reluarea pulsului% blnavul trebuie s" fie *n repaus fizic !i psihic cel
puin 3-,- minute *nainte de num"r"tare% pentru a nu mdifica valrile
reale' Draul blnavului se spri1in"% se repereaz" !anul radial pe e#tremitarea
distal" a braului% *n cntinuarea plicelui' Palparea pulsului se face cu v)rful
de&etelr inde#% mediu !i inelar de la m)na dreapt"% e#ercit)ndu-se u!ar"
presiune asupra peretelui arterial' ?i#area de&etelr se realizeaz" cu a1utrul
plicelui% cu care se *mbrai!eaz" antebraul la nivelul respectiv'
T.A. F T;.SIJ.;+ A5:;5I+8X reprezint" presiunea e#ercitata de
s)n&ele circulant asupra pereilr arteriali'
<-
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
?actrii care determin" tensiunea arterial"4 debitul cardiac% fra de
cntracie a inimii% elasticitatea !i calibrul vaselr% vasczitatea s)n&elui'
:ensiunea scade de la centru spre periferie'
#ehnica - aparatele se numesc sif&mmanmetre@ *n metda
ascult"trie flsit" *n practica curent"% se *ntrebuineaz" aparatul 5I9+-
56((I sau aparatul 9IYJ;C-8;JD5Z'
;ste preferabil ca pacientul s" stea culcat (timp de ,--3- minute) cu
braul rela#at% dezvelit p)n" la umar !i a!ezat rizntal la *nalimea crdului'
Aan!eta se aplic" pe partea interna a braului la du" laturi de de&et de plica
ctului% av)nd &ri1" s" nu fie nici prea str)ns"% nici prea lar&"' Stetscpul se
aplic" pe artera humeral"% la c)iva centrimetri sub mar&inea inferiar" a
man!etei' 9alarea ar"tat" de de manmetru la apariia primului z&mt
indic" tensiunea ma#im" (sistolica)' :ensiunea minim" (diastola) se nteaz"
*n mmentul c)nd z&mtele devin mai asurzite'
*alori normale(
T.A. %/?. VG;$"/ T.A. %67.
73- 2- mm =& ,- 3 ani 3-- <- mm =&
2-- ,,- mm =& >- ,, ani <-- <3 mm =&
,--- ,$- mm =& ,$- ,3 ani <-- 73 mm =&
,,3- ,>- mm =& adult 73- 2- mm =&
Peste ,3- mm =& v)rstnic peste 2- mm =&
TH F T;AP;5+:J5+ este rezultatul prducerii de c"ldura prin
dezinte&rarea alimentelr ca urmare a reaciilr fizic-chimice ce se prduc
*n r&anism'
A"surarea temperaturii se face cu termmetrul' (el mai bi!nuit este
termmetrul ma#imal numit !i termmetrul medical' :ermmetrul ma#imal
utilizat *n medicin" este &radat dup" scara (elsius' ;l este un termmetru cu
scar" redus"% de la 3>'3E( p)n" la >$E(% scara variaiilr patl&ice ale
temperaturii crprale umane' :ermmetrele *n uz sunt inute *n sluii
dezinfectante - brmcet sau clramina $B'
<,
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
#ehnica - m"surarea temperaturii cu termmetrul ma#imal bi!nuit se
face *n cavit"ile *nchise sau ne*nchise% pentru a bine temperatura cea mai
aprpiat" de cea central"' +stfel% m"surarea se pate face4 *n a#il"% *n plica
in&hinal"% *n cavitatea bucal"% dar m"suratri mai precise se bin ttu!i *n
rect !i va&in'
nainte de m"surare% termmetrul va fi cntrlat dac" nu este stricat'
7ac" avem termmetre utilizate la mai muli blnavi% ele vr fi sp"late
*nainte de *ntrebuinare' Se va verifica dac" clana de mercur din capilar a
fst redus" la nivelul &radaiei minime dup" m"surarea anteriar"' 7ac" nu%
se scutur" mercurul din capilar% prinz)nd termmetrul aprape de rezervr
*ntre palma% ar"t"tr !i de&etul mediu !i smucindu-l ener&ic cu m)na de sus
*n 1s'
A"surarea temperaturii *n a#il" indic" temperatura periferic" cu >-3
zecimale de &rad mai 1as" dec)t temperatura central"' ;ste metda cea mai
utilizat"' Se !ter&e a#ila cu un prsp% se ridic" braul !i se a!eaz" rezervrul
termmetrului *n v)rful a#ilei api se aprpie braul blnavului de trunchi%
iar antebraul flectat se plaseaz" pe suprafaa anteriara a tracelui' 7ac"
blnavul este farte sl"bit sau a&itat% nervs% precum !i la cpii% braul va fi
meninut *n aceast" pziie de asistent" tt timpul m"sur"rii' :ermmetrul se
menine *n &rapa a#ilar" timp de ,- minute' 7up" citirea temperaturii
termmetrul se intrduce *napi *n sluia dezinfectant"'
R F R;SPI5+UI+ reprezint" aprtul de #i&en necesar prceselr
vitale ale r&anismului'
;a cuprinde patru etape4
I' )tapa pulmonar - c)nd aerul p"trunde prin c"ile respiratrii
superiare p)n" la pl"m)ni !i se distribuie *n
alvelele pulmnare'
II' )tapa san"vina - este reprezentat" de schimburile de &aze dintre
aerul alvelelr !i s)n&ele din capilare ' 6#i&enul
din aerul inspirat este predat s)n&elui% iar s)n&ele
cedeaz" di#id de carbn care este eliminat tt prin
actul practic de e#piraie'
III' )tapa circulatorie - este reprezentat" de transprtul #i&enului
p)n" la esuturi !i di#idul de carbn de la esuturi
la alvelele pulmnare pentru a fi eliminat'
I9' )tapa tisular - reprezint" schimbul de &aze dintre s)n&e !i
esuturi'
<$
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
In md nrmal bserv"m !i *nre&istr"m numai etapa pulmnar" a
respiraiei care este caracterizat" *n actul inspiraiei !i e#piraiei'
?recvena mi!c"rii respiratrie este dup" se#% v)rst"% pziie% mediul
ambiant% de starea de ve&he sau de smn'
?recvena misc"rii respiratrie este cuprins" *ntre ,>-,< p)n" la $-
respiraiiHminut% pate fi bservat" la nivelul cutiei tracice la femei%
abdminal la barbai !i mi#t la cpii'
#ehnica - blnavul trebuie s" fie farte lini!tit% de bicei se face *n
smn sau f"r" ca blnavul s" !tie'
ANEEA NR. 2
EEPLORAREA S,NGELUI
P&7356/ B17!/$> - se *ntele&e recltarea de s)n&e din lumenul unei
vene cu a1utrul unui ac'
+stfel ea pate fi e#plratare atunci c)nd ea urmare!te cercetarea
diverselr cnstante bil&ice ale r&anismului (ureea% &licemia% acidul uric%
calcemia% etc' sau a diverselr elemente fi&urate nrmale sau patl&ice%
circulante)'
n acest scp se pt e#tra&e cantitai variabile de s)n&e% de la c)teva
zecimi de ml' P)n" la >--3- ml' 7up" patura analizei pentru care se
reclteaz" s)n&ele'
/aterial necesar4 &aru de cauciuc% substane dezinfectante% vat"%
mu!ama% serin&i !i ace sterile% recipiente de recltare'
!ocul punciei4 lcul clasic de e#ecutare a punciilr venase este la
nivelul plicii ctului unde venele antebraului cefalic" !i bazilic" se
anastmpeaz"% d)nd na!tere venelr mediana cefalic" !i mediana bazilic"'
Dlnavul este culcat pe spate c)t mai cmd% *n patul sau pe mas" de
e#aminare' Se descper" braul ales% av)nd &ri1" ca hainele s" nu *mpiedice
circulaia de re*ntarecere' Se a!eaz" sub bra mu!amaua% in)nd braul *n
abducie !i e#tensie ma#im"' Plica ctului va fi dezinfectat" cu alcl' 8a
nivelul unirii treimii inferiare a braului cu cea mi1lcie se aplic" &arul
elastic% stran&)ndu-l *n a!a fel ca s" se preasc" cmplet circulaia nervas"%
<3
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
f"r" s" se cmprime artera% ceea ce se cntrleaz" prin palparea pulsului
radial' +pi se cere blnavului s" str)n&a bine pumnul'
#ehnica - asistenta se a!eaz" faa *n faa cu blnavul !i cu m)na st)n&"
fi#eaz" vena% care din cauza le&aturilr sale las" *n esutul celular subcutan
!i a frmei sale cilindrice% alunec" u!r sub v)rful acului' 8a membre%
fi#area venei se face prin cuprinderea e#tremitaii *n m)na st)n&"% *n a!a fel
ca plicele s" fie situat la >-3 cm sub lcul in1eciei% e#ercit)nd cu aceasta
cmpresiune !i traciune *n 1s asupra esuturilr vecine f"r" s" se
influeneze circulaia *n vas'
Serin&a sau acul se ine *n m)na dreapt" bine fi#ate *ntre plice !i
restul de&etelr' +cul se intrduce *nttdeauna *n direcia curentului san&uin'
Perfrarea te&umentelr se va face *n direcia blic"' :raversarea peretelui
vens d" senzaia *nvin&erii unei rezistene elastice !i acul *nainteaz" *n &l'
n acest mment direcia acului se schimb" *n direcia a#ului venei !i se
*nainteaz" *n interirul ei *nca ,-$ cm' n mmentul p"trunderii acului *n
ven" apare la e#tremitatea lui liber" s)n&ele' n caz c" puncia se e#ecut" cu
serin&a aspiraia s)n&elui trebuie prvcat" prin aspiraia pistnului'
7up" terminarea emisiei de s)n&e se elibereaz" vena de sub presiunea
&arului% api se e#ercita presiune asupra venei puncinate% cu tampnul
*mbibat *n sluie dezinfectant"% chiar la lcul de p"trundere a acului'
(mpresiunea asupra venei se menine timp de ,-3 minute% in)nd braul *n
pziie vertical"' 7up" *ndepartarea tampnului se dezinfecteaz" lcul
punciei cu tinctur" de id'
Constante hematolo"ice4
- =ematcrit N 37 - 3$B
- =em&lbina N ,$ - ,>B
- 8euccite N >$-- - 8---Hmm
3
- 8imfcite N $- - >-B
- Aencite N > - 8B
-:rmbcite N ,3- - >--'---Hmm
3
- ;zinfile N , - 3B
- Dazfile N - - ,B
:imp de calcifiere =Fell N <- - ,$- sec'
:imp YuicO N ,, - ,3 secunde'
Constante biochimice4
- Tlicemie N <3 - ,,- m&B
- ?ibrin&en N $-- - >-- m&B
- :Iml N , - > J'A'8'
<>
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- Jree N $- - 3- m&B
- (reatinina N -%< - ,%$ m&B
- (alcemia N 2 - ,, m&B
ANEEA NR. 3
Perfuzia - intrducerea pe cale parenteral" (intravenas") picatur" cu
picatur" a sluiilr medicamentase pentru reechilibrarea
hidrelectrlitic" !i vlemic" a r&anismului'
Intrducerea lichidelr se pate face prin4
- ace metalice fi#ate direct *n ven"@
- canule din material plastic ce se intrduc tranchirur&ical prin
evidenierea venei *n care se fi#eaz" canula de plastic care se
menine chiar c)teva s"pt"m)ni'
cop - hidratarea !i mineralizarea r&anismului@
- administrarea medicamentelr la care se urmare!te un efect
prelun&it
- cmpletarea prteinelr sau alte cmpnente san&uine
- alimentaia pe cale pariental"'
/ateriale necesare - trusa pentru perfuzat sluii ambalat" steril@
- sluie perfuzabil" (*n sticle sau pun&i de material
plastic *nchise cu dispzitive de cauciuc !i
armatura metalica) *nc"lzit" la temperatura
crpului@
- &aru de cauciuc@
- t"vi" renal"@
- stativ prev"zut cu br""ri cu cleme pentru fi#area
flacanelr@
- serin&" de unic" flsin"% un ac pentru I'9' !i
un ac pentru I'A' sterilizate@
- pern" tare% mu!ama% alez"@
- caslet" cu c)mpuri sterile@
- ,-$ pense dac" se flse!te serin&i 8uer sau
recrd@
- substana dezinfectant" (alcl)@
- tampane de vat"@
<3
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- pil" metalic"% rmplast% farfec"@
- trusa de ur&en" (adrenalin"% efedrin"% papaverin"% rmer&an%
hidrcrtizn hemisuccinat)'
#ehnica - administrarea intravennas" a lichidelr se face c)nd
blnavul este *n decubit drsal% cu braul ales descperit fiind inut *n
abducie !i e#tensie ma#ima% spri1init pe pern" mai tare' Plica ctului va fi
dezinfectat" cu alcl% iar &arul prins la nivelul unirii treimii inferiare a
braului cu cea mi1lcie' 7up" intrducerea acului *n ven" se racrdeaz"
flacnul de perfuzie la ac printr-un tub de cauciuc% care *n prealabil% a fst
&lit de aer' :ubul de perfuzie are intercalat un tub de sticl" pentru a putea
cntrla dac" scur&erea este cntinu" !i dac" nu trec !i bule de aer' 7up" ce
s-a verificat ca perfuzia lichidului decur&e f"r" bstacle% asistenta va fi#a
cu benzi de leucplast pavilinul acului !i priunea imediat vecin" a tubului
de te&umentele blnavului pentru a *mpiedica deplasarea acului' 9iteza de
scur&ere a lichidului perfuzat se re&leaz" prin ridicarea rezervrului la
*nalime de circa , m'% precum !i cu a1utrul prestubului *n a!a fel% *nc)t
num"rul pic"turilr s" crespund" cu cantit"ile care trebuie s" se
administreze' 9iteza de scur&ere nu pate fi mai des de <- pic"turi pe minut%
*n afar" de slicitarea medicului% *nsa nici *n aceste cazuri debitul nu trebuie
sa fie mai mare de $--$3 ml' *ntr-un minut'
7up" terminarea emisiei lichidului perfuzat se e#tra&e acul din vena%
se tampneaz" cu vat" *mbibat" *n alcl lcul unde s-a efectuat puncia'
(mpresiunea va dura ,-3 minute in)nd braul *n pziie vertical"' 7up"
*ndepartarea tampnului se dezinfecteaz" lcul cu tinctur" de id'
E:13"&/;1/ 67I135616 67";/%&$3&'/;1 C6.%.<
Intrducerea unr sluii iztnice uleiase sau a unei substane
cldiale *n stratul muscular prin intermediul unui ac ata!at la serin&"'
cop - terapeutic'
!ocuri de elecie - re&iunea super-e#tern" fesier"
- faa e#tern" a capsei *n treimea mi1lcie
- faa e#tern" a braului *n mu!chiul deltid'
/ateriale necesare - tavia renal"% serin&a sterila de unic" flsin"% du"
ace (diametrul 7H,-% 8H,-% 2H,-% ,-H,- mm% cu lun&imea
de >-% 3-% <-% 7- mm) cu mandriu@ medicamentul de
in1ectat% alcl !i tampane de vat"% lampa de spirt% pila%
<<
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
trusa de ur&en"@ madicamente pentru eventualele
accidente4 adrenalin"% efedrin"% carditnice% calciu%
rmer&an% hidrcrtizn% hemisuccinat% mrfin"%
papaverin"% #i&en% etc'
#ehnica administrrii - se pre&"tesc materialele !i instrumentele necesare !i
se transprt" l)n&" patul blnavului' Se anun"
blnavul' Se a!eaz" *n pziie de decubit ventral%
lateral% !ez)nd sau *n piciare% se *ncarc" serin&a cu
substan" de in1ectat !i se elimin" bulele de aer' Se
schimb" acul% *ndep"rt)ndu-l pe cel cu care a fst aspirat"
substana !i se adapteaz" un ac ptrivit pentru in1ecie' Se
de&reseaz" lcul in1eciei cu un alt tampn de vat" se
dezinfecteaz" cu un alt tampn de alcl' Se invit"
blnavul s" se rela#eze !i s" stea lini!tit' Se *ntinde pielea
*ntre plice !i inde#ul sau madiul m)inii st)n&i' Se
*neap" perpendicular p"trunz)nd >-7 cm cu rapiditate !i
si&urana cu acul mntat la serin&"' Se verific" pziia
acului prin aspirare' Se in1ecteaz" lent lichidul' 7up"
in1ectare se scate dintr- dat" acul cu serin&a% acperind
lcul cu un tampn cu alcl'
Se maseaz" lcul cu tampnul cu alcl pentru
a discia planurile esuturilr str"punse activ)nd
circulaia pentru a favriza absrbia' Se a!eaz" blnavul
*n pziie cmd" unde va sta *n repaus fizic timp de 3-
,- minute'
9eor"anizarea locului de munc - se arunca la c! de!eurile de la in1ecie
(file &lite% tampane de vat")'
.ncidente. ,ccidente
- durere vie - datrit" *nep"turii nervului sciatic sau a unei ramuri a
acestuia% se impune retra&erea acului !i efectuarea in1eciei *n alt"
re&iune'
- paralizie prin lezarea nervului sciatic
- hematm - prin *neparea unui vas san&uin
- emblie - prin intrducerea accidentala *ntr-un vas de s)n&e a unei
substane uleiase sau *n suspensie'
- !curi - in1ect)nd *ntr- vena% s" aib" 1un&hiuri'
- necrza - prin *neparea unei ramuri arteriale% spasm arterial% durere
vie% la c)teva re are clraie livid"% iar esuturile se necrzeaz"'
- infiltraie dureras" - se evita zna unde s-au mai f"cut in1ecii'
<7
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- fle&mane% abcese lcale - datrit" tehnicii praste !i nestiriliz"rii'
- ruperea acului - se va e#tra&e pe cale chirur&ical"'
&bservaii - pziia acului pentru sluii in1ectabile clrate% se verific"
deta!)nd *nainte efectuarea tehnicii de administrare% asistenta medical" se va
sp"la cu ap" curent"% s"pun !i se va dezinfecta cu spirit'
E:13"&/;1/ 67I135616 67";/B17!/$/ C6.B.<
Intrducerea unei substane medicamentasa *n circulaia venas"' Se
intrduc sluii iztnice% hipertnice (sunt caustice pentru esutul s'c' sau
muscular)' .u se intrduc substane uleiase - prduc emblii'
+ceast" in1ecie se efectueaz" prin puncia venas" !i in1ectarea
prpriu-zis" a medicamentului *n ven"'
cop - terapeutic'
!ocul de electie - venele de la plica ctului
- pe venele antebraului
- pe faa drsal" a palmelr
- malela intern"
- vena 1u&ular"
- vena tempral" superficial"
- vena subclavicular"'
/ateriale necesare - tavi" renal"% serin&" steril" de unic" flsin"% du"
ace (de $3 mm lun&ime cu bizul scurt cu diametrul de
<H,-% 7H,-)% file cu substan" de administrat% alcl !i
tampane de vat"% spirtier"% pil" metalic"% &aru de
cauciuc sau band" ;smarch% pern" tare !i elastic" pentru
articulaia ctului% mu!ama% trus" de ur&en" pentru
eventualele accidente4 adrenalin"% efedrin"% mrfin"%
hidrcrtizn% hemisuccinat% papaverin"% rmer&an (de
preferat serin&i cu ambu lateral)'
#ehnica administrrii - se transprt" tava medical" acperit" cu un c)mp
steril !i se transprt" l)n&" blnav' Se anun"
blnavul !i se a!eaz" *n decubit drsal cu braul *n
e#tensie% spri1init pe mic" pern" prte1at" cu mu!ama !i
alez"'
<8
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
Se stabile!te lcul de e#ecutare a punciei' Se
aplic" &arul la nivelul unirii treimii inferiare cu cea
mi1lcie a braului' (u inde#ul m)inii st)n&i se palpeaz"
lcul cu alcl' Se cere blnavului s" *nchid" !i s"
deschida pumnul de c)teva ri !i s" r"m)n" cu el *nchis'
n m)na dreapt" se ine serin&a% iar cu inde#ul se fi#eaz"
ambul ata!at' (u inde#ul m)inii st)n&i se palpeaz" lcul
pentru puncie% iar cu plicele se fi#eaz" vena la >-3 cm
sub lcul punciei' Se intrduce acul *n mi1lcul venei% *n
direcia a#ului ln&itudinal al venei' Se simte acul
trec)nd prin stratul de piele rezistent !i peretele venei mai
elastic (*n direcie blic")' Se *mpin&e acul de-a lun&ul
venei la ad)ncime de ,-,%3 cm' (u m)na st)n&" se
tra&e *ncet pistnul aspir)nd (s)n&ele trebuie s" apar" *n
serin&")' Se desface &arul% cu m)na st)n&"' Se
in1ecteaz" lent av)nd &ri1" s" se verifice pziia acului *n
vena prin aspirare' ()nd in1ectarea s-a terminat se scate
acul dintr- dat" (ata!at de serin&") ap"s)nd tampnul cu
alcl la lcul in1eciei pentru hemstaza va fi meninut
de blnav *n cntinuare c)teva minute'
9eor"anizarea locului de munc
A336217"1. I736217"1
- flebal&ia - datrit" unei in1ect"ri prea rapide sau unr substane
iritante a medicamentului'
- senzaia de usc"ciune *n farin&e !i valuri de c"ldur" (se impune
in1ectarea mai lent" a sluiei medicamentase -(a% A&)'
- hematmul - prin str"pun&erea venei sau retra&erea acului f"r" a
*ndeparta &arul'
- necrza - datrit" in1ect"rii sluiei paravens% manifest)ndu-se prin
tumifiere brusc"% dureri accentuate (substana fiind iritant")' Se va
efectua infiltraii lcale cu ser fizil&ic !i substane resrbante'
- +cul pate s" fie G *n ven" !i G afar" !i datrit" acestui fapt s)n&ele
refuleaz" (vine afar") *n cantitate mic" !i nere&ulat" '
- 7ureri mari pe traiectul nasului% slabiciune% ameeli% stare de claps
sau hiptimie' Se intrerupe imediat administrarea !i se anun"
medicul'
<2
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
&bservaii
.u se in1ecteaz" nicidat" aerul *n lumenul vaselr% se elimin" *nainte
de *nceperea in1eciei' P"trunderea brusc" *n cantitate mare prvac"
emblie &azas" mrtal"'
6 ven" dup" puncie se reface *n $> de re% dac" este sin&ura
abrdabil" nua puncinare se va face mai central% nicidat" mai periferic'
+le&erea celei mai bune vene pentru puncie se face dup" aplicarea
&arului'
.u se efectueaz" in1ecia *n pziie !ez)nd'
Dlnavul va fi suprave&heat *n tt timpul administr"rii% se pre!te
administrarea la prima senzaie dureras" !i se verific" pziia acului *n
ven"'
7up" in1ectarea nu se *ndaie ctul pentru c" se prduce hematm'
+cele utilizate pentru in1ecie sunt mai puin subiri dec)t cele pentru
puncie'
nc"rcarea serin&ii se face cu ac &rs% in1ectarea cu ac subire'
.u se intrduce sluia p)n" c)nd nu se desface &arul !i pumnul'
Se administreaz" farte lent'
.u se intrduc substane uleiase dearece se prduce emblie
&azas" !i cnsecutiv marte'
E:13"&/;1/ 67I135616 $&=3&"/7/"1 C$.3.<
Se pt induce *n r&anism substane medicamentase iztnice
lichide nedurerase prin intermediul unui ac care p"trunde *n esutul celular
subcutanat'
cop - terapeutic'
!oc de electie4
- faa e#tern" a braului
- faa super-e#tern" a capsei
- re&iunea supr" !i subspinal" a mplatului
- re&iunea deltidian"
7-
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
- re&iunea subclavicular"
- flancurile peretelui abdminal
- re&iunile centrale fesiere'
/ateriale necesare - t"via renal"% serin&i sterile de unic" flsin"% $-3 ace
(diametrul <H,-% 7H,-% 8H,-% lun&i de 3$-3- mm cu bizul
lun&)% substan" de in1ectat% alcl% tampane de vat"%
pil"% trusa de ur&en"% medicamente pentru eventualele
accidentate4 adrenalina% efedrina% carditnice% calciu%
rmer&an% lampa de spirt% hidrcrtizn hemisuccinat'
#ehnica administrrii - se pre&"tesc materialele !i instrumentele necesare !i
se transprta l)n&" blnav' Se anun" blnavul% *n pziie
cu unul din membrele superiare spri1init pe sld' Se
mnteaz" serin&a cu a1utrul pensei% se ata!eaz" acul la
ambu' Se verific" fila% se dezinfecteaz" &)tul filei !i
pila !i se deschide' Se aspir" sluia din interirul filei%
acul s" fie *n permanena *n lichid' Se scate aerul din
serin&a p)n" la apariia primei pic"turi de lichid din
v)rful acului' Se schimb" acul' Se dezinfecteaz" lcul
in1eciei cu alcl' Serin&a se prinde de m)na dreapt" ca
pe un crein' Se cuteaz" cu plicele !i inde#ul m)inii%
priune mai mare de piele% fi#)nd- !i ridic)nd- de pe
planurile prfunde' Se p"trunde cu fr" prin te&ument
de-a lun&ul a#ului ln&itudinal al cutei *n prfunzimea
stratului subcutanat la ad)ncime de $-> cm' Se aspir"
prin tra&ere u!ar" a pistnului !i cu inde#ul m)inii
drepte se in1ecteaz" lent' Se retra&e brusc !i se
tampneaz" lcul *nep"turii cu un tampn *mbibat *n
alcl' Se aplic" cmpres" sterila !i se maseaz" u!r
zna pentru a favriza circulaia lcal" *n vederea
acceler"rii resbiei' Sp"larea cu ap" curent" !i s"pun'
9eor"anizarea locului de munc
A336217"1. I736217"1
7urere vilent" prin lezarea unei terminaii nervase sau distenia
brusc" a esuturilr (se administreaz" mai lent% sau se schimb" pziia acului%
se scate puin)'
7,
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
5uperea acului - e#tra&erea manual" sau chirur&ical"'
;mblie - intrducerea substanei uleiase *ntr-un vas de s)n&e'
=ematm - datrit" perfr"rii unui vas de s)n&e se pate infecta
prvc)nd un abces'
.ecrza - datrit" in1ect"rii de substan" iritant"'
&bservaii
Sluiile uleiase se administreaz" *n cazuri speciale la indicaia
medicului'
.u se administreaz" medicamente pe baz" de id% bismut% mercur'
.u se fac administr"ri *n re&iunile in1ectate sau cu mdific"ri
dermatl&ice'
ANEEA NR. (
P;18>"6;1/ =!'7/B&'&6 417";& 1?4'!;/;1/ ;/26!'!863> / !;8/71'!;
"!;/3631
;#amenul radil&ic permite studiul mrfl&iei !i al funcin"rii
r&anelr interne% cmplet)nd alte metde de investi&aie'
9adioscopia - e#aminarea r&anelr sub ecran d" ima&ine
dinamic"'
9adio"rafia - ft&rafierea ima&inii radil&ice pe film radil&ic'
P;18>"6;1/ 4$6963> / 4/3617"&'&6 - se anun" blnavul% e#plic)ndu-i-se
cndiiile *n care se va face e#aminarea (camera de semibscuritate)'
Dlnavul va fi cndus la serviciul de radil&ie' Se e#plic" blnavului cum
trebuie s" se cmprte *n timpul e#punerii filmului (va efectua c)teva
mi!c"ri de respiraie% iar radi&rafia se face *n apnee% dup" inspiraie
prfund")'
P;18>"6;1/ :6063> / =!'7/B&'&6 - se dezbrac" cmplet re&iunea tracic"
(p"rul lun& se lea&" pe cre!tetul capului)@ se *ndeparteaz" biectele
radipace' Se a!eaz" blnavul *n pziie rtstatica cu m)inile pe !lduri !i
7$
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
castele aduse *nainte (f"r" s" ridice umerii) *n spatele ecranului% cu pieptul
aprpiat de ecran sau caseta care part" filmul' ()nd pziia vertical" este
cntraindicat" se a!eaz" blnavul *n pziie semia!ez)nd" sau *n decubit' n
timpul e#amenului radil&ic se a1ut" blnavul s" ia pziiile cerute de
medic' Su&arul !i cpiii mici se fi#eaz" prin *nfa!urare pe un suprt de
sc)nduri sau se suspend" *n hamuri (pentru a nu se iradia persana care l-ar
susine)'
78;6I6;1/ =!'7/B&'&6 2&4> 1?/%17 - blnavul va fi a1utat s" se *mbrace'
7up" terminarea e#amenului radil&ic va fi cndus la pat' Se nteaz" *n
faia de bservaie e#amenul radil&ic efectuat% data'
ANEEA NR. )
P;18>"6;1/ =!'7/B&'&6 417";& 1?4'!;>;6 :&7356!7/'1
7eterminarea prbelr ventilatrii la aparatul ;utest (spir&raf uscat
cu burduf) N este un aparat cu circuit deschis'
:ubul prin care e#pir" blnavul este prev"zut la un cap"t cu piesa
bucal"% *n partea st)n&a a laturii frntale a aparatului se afl" fant"
rizntal" prin care se intrduce h)rtia incriptare'
/ateriale necesare - aparat% piese bucale% pensa pentru pensat nasul% pensa
de servit% recipientul cu sluie dezinfectant" pentru
piesele flsite% scaun'
Pre"tirea materialelor - se verific" aparatul% se pre&"tesc piesele bucale
sterile% precum !i restul materialelr necesare'
Pre"tirea bolnavului - *n stainar% cu zi *nainte% blnavul este infrmat
c" e#aminarea se e#ecut" dimineaa pe nem)ncate sau la
3-> re de la mas"' Dlnavii nu vr flsi nici un fel de
medicaie e#citant" sau depresiv" a centrilr respiratrii%
cel puin cu $> de re *nainte@ blnavii din ambulatr vr
fi inter&ai *n ziua prezent"rii la prba dac" nu au
cnsumat alimente !i dac" n-au luat medicamente' n ziua
e#amin"rii% asistenta care e#ecut" prba asi&ur" repaus
73
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
fizic !i psihic fiec"rui blnav circa 3- de minute *nainte
de prb"' Dlnavul va fi !ezat pe scaun *n pziie
cmd"' I se e#plic" prba !i va fi linistit pentru a se
bine cperarea lui'
)xecutarea probei - asistenta va lua piesa bucal" cu pensa !i va adapta la
cap"tul liber al burdufului' Dlnavul a!ezat cmd preia
*n m)n" tubul burdufului cu piesa bucal" adaptat"'
+sistenta va pensa nasul blnavului% sf"tuindu-l s"-i
asculte cmenzile' 8a cmanda asistentei blnavul va
inspira ad)nc din aerul atmsferic !i% tt la cmanda % va
intrduce piesa bucala *n &ur"@ buzele se vr str"n&e *n
a!a fel ca s" nu ias" aer pe l)n&" piesa bucal"% api se
e#pir" la ma#im !i prfund' Se scate piesa bucal" din
&ura blnavului% care este l"sat s" se dihneasc"' Prba se
repet" de mai multe ri p)n" c)nd se bin $-3 curbe
e&ale sau cvasie&ale' 5ezultatul se cite!te pe h)rtia de tip
;utest' (urba *nscris" se nume!te e#pir&rama' Piesa
bucal" se schimb" dup" fiecare blnav'
Probe farmacodinamice - aceste prbe urm"resc depistarea unr tulbur"ri *n
mtricitatea pereilr arbrelui brn!ic' Sunt flsite% *n
special% pentru dia&nsticarea frmelr latente de astm
brn!ic'
/ateriale necesare - spir&raf% substana brnhcnstrictare sau
brnhdilatatare% trusa de ur&en" (*n caz de crize
dispneice)'
#estul bronhoconstrictor - se efectueaz" cu aceticlin" ,B% histamin" ,B%
administrat" sub frm" de aersli'
#estul bronhodilator - se e#ecut" cu aleudrin" ,B (sau +lupert% +stmpent%
Salbutaml% Dertec) administrat" tt prin aersli'
Pre"tirea bolnavului - blnavul este pre&"tit ca !i pentru spir&rafie'
Pre"tirea materialului - se pre&"te!te materialul necesar pentru
*nre&istrarea 9;AS-ului'
7>
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
9acordarea bolnavului la spiro"raf
Se racrdeaz" blnavul prin intermediul piesei bucale' Se slicit" blnavului
s" respire lini!tit c)teva secunde pentru acmdare' I se penseaz" nasul cu
clema' Dlnavul respir" lini!tit% bi!nuit 3-->- sec' (u supapa aparatului
deschis"' Se *nchide circuitul !i se pune aparatul *n pziie de *nre&istrare'
+dministrarea substanelr4
/. #estul bronhoconstrictor - se administreaz" blnavului aceticlin" ,B
timp de 3- sec'(dup" unii 3 minute)'
:estul brnhcnstictr se face farte prudent% blnavul trebuie
urm"rit cu atenie pentru c" atunci se pate face criz" dispneic"% ceea ce
impune a i se administra imediat aersli cu aleudrina sau alt derivat similar'
=. #estul bronhodilatator - este cel mai des *ntrebuinat' 7up"
determinarea 9;AS-ului se administreaz"
blnavului +leudrin" ,B (sau una din substanele
amintite mai sus) prin aersli% timp de 3 minute
sau sub frm" de spraI (dua pulveriz"ri)'
5acrdarea la spir&raf pentru a repeta 9;AS-ul' Se determin" din
nu 9;AS-ul% fie imediat fie dup" pauza% *n funcie de timpul de eficien"
ma#im" a preparatului brnhdilatatr *ntrebuinat'
I7"1;4;1"/;1
a) n cazul testului brnhcnstrictr% testul este pzitiv dac"
9;AS-ul scade cu mai mult de ,--,3B fa" de valarea iniial"
(r"spuns farmacdinamic bun)@ blnavii astmatici r"spund
pzitiv acestei prbe@ la ace!tia 9;AS-ul scade cu peste $-B
(r"spuns farmacdinamic bun)'
b) n cazul testului brnhdilatatr% testul este pzitiv dac" 9;AS-
ul cre!te cu peste ,-B (r"spuns farmacdinamic bun)@ la
astmatici !i brn!ici cre!te cu peste $-B (r"spuns
farmacdinamic farte bun)'
73
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
ANEEA NR. +
R13!'"/;1/ $4&"16
Sputa reprezint" ttalitatea substanelr ce se e#pulzeaz" prin c"ile
respiratrii prin tuse'
cop - e#plratr pentru e#amin"ri macrscpice% citl&ice%
bacteril&ice% *n vederea stabilirii dia&nsticului'
Pre"tirea materialelor necesare - cutie Petri% pahar cnic% scuip"tare
special" sterilizat"% pahar cu ap"% serveele
sau batiste de unic" *ntrebuinare% eprubete
sterile'
Pre"tirea bolnavului - se anun" !i i se e#plic" necesitatea e#ecut"rii
e#amin"rii@ s" nu *n&hit" sputa% s" nu *mpr"!tie% s"
e#pectreze numai *n vasul dat'
)xecutarea probei - i se fer" blnavului paharul cu ap" s"-!i cl"teasc" &ura%
i se d" vasul de clectare *n funcie de e#amenul cerut% se
slicit" pacientului s" e#pectreze dup" un efrt de tuse%
se clecteaz" sputa matinal" sau adunat" *n $> de re'
5ecltarea sputei prin frtiu farin&ian sau
larin&ian' Se flsesc tampane de vat" mntate pe prt-
tampn% spatul" lin&ual" !i ap" distilata steril"' Se
apas" limba cu spatula% se intrduce tampnul *n farin&e
cer)nd pacientului s" tu!easc"' Sputa eliminat" se prinde
pe tampnul de vat" care se intrduce imediat *n eprubeta
steril"'
?rtiul larin&ian se reclteaz" de medic p"trunz)nd
cu tampnul *n larin&e sub cntrl larin&scpic'
7<
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
V. BIBLIOGRAFIE SELECTIV
[,\ B/'"> G1!;81"/ A&;1'6/D #ehnici speciale de 4n"ri$ire a bolnavilor, ;ditura
didactic" !i peda&cic"% Ducure!ti% ,288@
[$\ C96;& F'!;6/7D C96;& G/=;61'/D M!;/;6& L1"656/D :n"ri$irea omului bolnav i
sntos, 0evoi fundamentale% ;ditura (isn% Ducure!ti% $--,'
[3\ D!%76$!;& D. L1!7/;2% Compediu de medicin intern% ;ditura Ltiinific"%
Ducure!ti% ,22>
[>\ G91;/$6% L. D /edicina intern, vol ., -olile aparatului respirator, ;ditura
Aedical"% Ducure!ti% ,223
[3\ M/;31/7 C;67% M69>6'1$3& V'/26%6;% Puericultur i Pediatrie. :ndreptar
pentru asisteni medicali% (lecia ?undeni% Ducure!ti% $-->
[<\ P/46'6/7 V63"!;% ,natomia omului, vol .., ,paratul respirator% ;ditura +ll%
Ducure!ti% ,223@
77