Bilete Civil

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea de drept
Departamentul drept privat
APROB: _____________
Sergiu Băieșu, profesor universitar, dr. în drept
Șef Departament Drept Privat
Disciplina „Drept civil, contracte translative de proprietate, partea specială ( I)”

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 1
1. Varietăţi ale contractului de vânzare-cumpărare

1.1 Descrieți efectele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare la licitație; 3 pct.
1. Efectul legal: Transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător, care
are loc în momentul semnării contractului sau ulterior, conform voinței părților sau a
legii. Acest aspect influențează direct obligațiile atât ale vânzătorului, cât și ale
cumpărătorului. După perfectarea contractului, proprietatea se transferă fără
intervenția părților.
2. Efectul personal: Contractul naște obligații pentru ambele părți. Aceste obligații
includ, dar nu se limitează la, obligația vânzătorului de a preda bunul și de a răspunde
pentru evicțiune, și obligația cumpărătorului de a plăti prețul în ziua și la locul
determinat prin contract.
1.2 Stabiliți obiectul, forma și termenul în contractul de vânzare cumpărare cu pact de 5 pct.
răscumpărare;
În cazul unui contract de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare, obiectul contractului
este reprezentat de bunul vândut 1. Forma contractului este cea specifică contractelor de
vânzare-cumpărare, iar termenul este stabilit prin acordul părților sau prin lege 1.
Conform articolului 1758 din Noul Cod Civil, vânzarea cu opțiune de răscumpărare este o
varietate a vânzării prin care „vânzătorul își rezervă dreptul de a răscumpăra bunul sau dreptul
transmis cumpărătorului”, restituind cumpărătorului prețul, cheltuielile și uneori și sporul de
valoare 1. Răscumpărarea bunului înstrăinat este însă numai o opțiune, o facultate dată
vânzătorului, care o poate exercita (caz în care vânzarea se desființează cu efecte de la data
încheierii contractului, iar vânzătorul redobândește proprietatea lucrului înstrăinat) sau nu (caz
în care vânzarea se consolidează, iar cumpărătorul rămâne definitiv proprietarul
lucrului) 1. Opțiunea de răscumpărare nu poate fi stipulată pentru un termen mai mare de 5 ani
(dacă s-a stabilit un termen mai mare, acesta se reduce de drept la 5 ani)
1.3 A este proprietar asupra a trei apartamente siuate într-o vilă cu două etaje, fiecare 7 pct.
apartament fiind situat pe câte un nivel.Între A și B se încheie un contract de
vânzare a unui apartament,respectiv a celui de la parter,pentru suma de 40.000 de
euro.achitată integral. Ulterior predării apartamentului către B,A refuză să-i
permită acestuia să folosească scara de intrare în podul vilei, și podul, pe motiv că
aceasta nu a constituit obiect a vânzării.
B îl cheamă în judecată pe A pentru a i se permite să poată intra în pod și să
folosească podul ,arătând că acestea (scara de intrare în pod și podul ),deși nu au
fost prevăzute expres în contract ,au fost vândute odată cu apartamentul.
Soluția instanței va fi:
a.admiteacțiunea;
b.respingeacțiunea;
c.suspendă procesul.
Oferiţi soluţia legală. Argumentaţi răspunsul;
Soluția instanței va fi a. admite acțiunea.
În cazul de față, B a cumpărat apartamentul de la parter de la A, iar

ulterior acestuia din urmă i-a refuzat accesul la pod și la scara de intrare
în podul vilei, pe motiv că acestea nu au fost prevăzute expres în contract.
Cu toate acestea, B a argumentat că acestea au fost vândute odată cu
apartamentul, chiar dacă nu au fost menționate expres în contract.
Conform articolului 1277 din Codul Civil al Republicii Moldova,

contractul trebuie interpretat în așa fel încât să se respecte voința părților,
iar în cazul în care aceasta nu poate fi determinată, se va ține cont de
bună-credință și de obiceiurile locului. În plus, conform articolului 1278,
contractul trebuie să fie executat în bună-credință.
În cazul de față, B a cumpărat apartamentul de la parter de la A, iar

ulterior acestuia din urmă i-a refuzat accesul la pod și la scara de intrare
în podul vilei, pe motiv că acestea nu au fost menționate expres în
contract. Cu toate acestea, B a argumentat că acestea au fost vândute
odată cu apartamentul, chiar dacă nu au fost menționate expres în
contract. În acest caz, instanța va admite acțiunea lui B și va obliga pe A
să permită accesul lui B la pod și la scara de intrare în podul vilei,
deoarece acestea au fost vândute odată cu apartamentul și trebuie să fie
interpretate în așa fel încât să se respecte voința părților și să se execute
contractul în bună-credință.
2. Revocarea, rezoluțiunea şi nulitatea contractului de donaţie

2.1 Enumerați condițiile şi relatați despre modul de revocare a donației pentru 3 pct.
ingratitudine;
Revocarea donației pentru ingratitudine este o modalitate legală de a

anula un contract de donație, în cazul în care donatarul încalcă obligația
morală de recunoștință față de donator. Conform Codului civil al
Republicii Moldova, revocarea donației pentru ingratitudine poate avea
loc în următoarele situații1:
 Atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate lui.

Acest caz presupune că donatarul a încercat să ucidă sau să
rănească grav pe donator sau pe cineva din familia sau anturajul
său, sau a știut de intenția altora de a face acest lucru și nu l-a
avertizat pe donator.
 Fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator. Acest
caz presupune că donatarul a săvârșit o infracțiune împotriva
donatorului sau a bunurilor sale, sau a manifestat violență fizică
sau verbală care a lezat onoarea, demnitatea sau reputația
donatorului.
 Refuzul de a asigura alimente donatorului ajuns în nevoie.
Acest caz presupune că donatarul a refuzat să ofere sprijin material
donatorului care se afla într-o situație de sărăcie, în limita valorii
bunului donat.
Acțiunea de revocare a donației pentru ingratitudine poate fi introdusă

numai de donator, în termen de un an de la data când a aflat de fapta de
ingratitudine. Prin excepție, acțiunea poate fi introdusă și de moștenitorii
donatorului, dacă acesta a murit fără să fi iertat pe donatar sau fără să fi
cunoscut cauza de revocare. Acțiunea se judecă de instanța de judecată,
care poate dispune anularea contractului de donație și restituirea bunului
donat.
1
: Codul civil al Republicii Moldova
2.2 Relatați despre revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii. Descrieți 5 pct.
consecințele juridice ale revocării contractului de donație. Expuneți-vă asupra
consecințelor imposibilității restituirii bunului donat.
Revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii este o modalitate legală

de a anula un contract de donație, în cazul în care donatarul încalcă
obligația morală de recunoștință față de donator. Conform Codului civil al
Republicii Moldova, revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii
poate avea loc în următoarele situații1:
 Atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate lui.

Acest caz presupune că donatarul a încercat să ucidă sau să
rănească grav pe donator sau pe cineva din familia sau anturajul
său, sau a știut de intenția altora de a face acest lucru și nu l-a
avertizat pe donator.
 Fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator. Acest
caz presupune că donatarul a săvârșit o infracțiune împotriva
donatorului sau a bunurilor sale, sau a manifestat violență fizică
sau verbală care a lezat onoarea, demnitatea sau reputația
donatorului.
 Refuzul de a asigura alimente donatorului ajuns în nevoie.
Acest caz presupune că donatarul a refuzat să ofere sprijin material
donatorului care se afla într-o situație de sărăcie, în limita valorii
bunului donat.
Acțiunea de revocare a donației pentru neîndeplinirea sarcinii poate fi

introdusă numai de donator, în termen de un an de la data când a aflat de
fapta de ingratitudine. Prin excepție, acțiunea poate fi introdusă și de
moștenitorii donatorului, dacă acesta a murit fără să fi iertat pe donatar
sau fără să fi cunoscut cauza de revocare. Acțiunea se judecă de instanța
de judecată, care poate dispune anularea contractului de donație și
restituirea bunului donat.
Consecințele juridice ale revocării contractului de donație sunt

următoarele 1:
 Bunul donat trebuie restituit donatorului. Dacă bunul nu mai există

sau nu poate fi restituit în natură, donatarul trebuie să plătească
valoarea bunului la data revocării.
 Donatorul trebuie să restituie donatarului orice sumă de bani sau
alte avantaje primite de acesta în legătură cu donația.
 Donatorul nu este obligat să restituie donatarului cheltuielile făcute
de acesta în legătură cu bunul donat.
 Dacă bunul donat a fost vândut de către donatar unui terț de bună-
credință, donatorul nu poate cere restituirea bunului de la terțul
dobânditor.
În cazul în care restituirea bunului donat este imposibilă, instanța poate

dispune plata unei sume de bani egale cu valoarea bunului la data
revocării. Această sumă de bani poate fi plătită de către donatar sau de
către moștenitorii săi.
Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

ezitați să le adresați. 1: Codul civil al Republicii Moldova
2.3 Bunelul lui Zubco a promis nepotului său, că la atingerea majoratului îi va oferi în dar un 7 pct.
automobil de marca „Toyota”. Automobilul a fost procurat, însă, deoarece nepotul nu dispune
de carnet de şofer, bunelul a decis să păstreze automobilul, dăruindu-i nepotului de ziua
naşterii întreaga sa bibliotecă (de o valoare mult mai mare). Nepotul a refuzat să primească
cărţile în dar s-a certat cu bunelul foarte tare şi s-a adresat cu acţiune în justiţie pentru a
solicita executarea contractului de donaţie în natură.
Bunelul a despus acțiune reconvențională prin care cere revocarea contractului de donație
invocînd printre alte mitive și cearta recentă cu nepotul.
Oferiţi soluţia legală față de cerințele ambelor părți. Argumentaţi răspunsul;
În cazul de față, contractul de donație a fost încheiat între bunel și nepot,

prin care bunelul s-a obligat să ofere nepotului său un automobil de marcă
„Toyota” la atingerea majoratului. În momentul în care automobilul a fost
procurat, bunelul a decis să păstreze automobilul, dăruindu-i nepotului
biblioteca sa în ziua nașterii acestuia. Nepotul a refuzat să primească
biblioteca și a cerut executarea contractului de donație în natură, respectiv
a automobilului.
Conform Codului Civil al Republicii Moldova, donația este un contract

prin care o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în
favoarea celeilalte părți, numită donatar 1. În cazul în care donatarul
refuză să primească bunul donat, donatorul poate cere instanței de
judecată să constate neexecutarea contractului de donație și să dispună
anularea acestuia 1.
În cazul de față, nepotul a refuzat să primească biblioteca în dar, iar

bunelul a dăruit biblioteca în locul automobilului. În această situație,
nepotul poate cere instanței de judecată să constate neexecutarea
contractului de donație și să dispună anularea acestuia, iar bunelul poate
cere revocarea contractului de donație invocând motivele pe care le
consideră justificate, printre care și cearta recentă cu nepotul 1.
În cazul în care instanța de judecată constată neexecutarea contractului de

donație, efectul principal este că bunul donat trebuie restituit donatorului.
Dacă bunul nu mai există sau nu poate fi restituit în natură, donatarul
trebuie să plătească valoarea bunului la data revocării 1.

Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j
Sesiune (an de studii-2023/2024) Examinator (semnătura) ______________

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 2
1. Contractul de antrepriză
1.1 Indicați efectele contractului de antrepriză; 3 pct.
Contractul de antrepriză este un contract prin care o persoană, numită

antreprenor, se obligă să execute o anumită lucrare, materială sau
intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru o altă persoană
numită beneficiar, în schimbul unui preț 1. Efectele contractului de
antrepriză sunt următoarele:
1. Obligația antreprenorului de a executa lucrarea: Antreprenorul

are obligația de a executa lucrarea conform cerințelor
beneficiarului și în termenul stabilit prin contract.
2. Obligația beneficiarului de a plăti prețul convenit: Beneficiarul
are obligația de a plăti prețul convenit pentru lucrarea executată de
antreprenor.
3. Răspunderea antreprenorului pentru calitatea lucrării:
Antreprenorul răspunde pentru calitatea lucrării executate și pentru
eventualele deficiențe ale acesteia.
4. Răspunderea beneficiarului pentru plata prețului: Beneficiarul
răspunde pentru plata prețului convenit și pentru eventualele
întârzieri în plată.
5. Transferul dreptului de proprietate asupra lucrării: După
finalizarea lucrării, dreptul de proprietate asupra acesteia se
transferă de la antreprenor la beneficiar.

1.2 Caracterizați prevederile legislației civile ce ține de modul de predare–primire între părți a 5 pct.
lucrărilor (manoperilor).
Conform Codului Civil al Republicii Moldova, contractul de antrepriză

este un contract prin care o persoană, numită antreprenor, se obligă să
execute o anumită lucrare, materială sau intelectuală, sau să presteze un
anumit serviciu pentru o altă persoană numită beneficiar, în schimbul
unui preț 1.
În ceea ce privește modul de predare-primire a lucrărilor, Codul Civil

prevede că antreprenorul are obligația de a executa lucrarea conform
cerințelor beneficiarului și în termenul stabilit prin contract 1. După
finalizarea lucrării, dreptul de proprietate asupra acesteia se transferă de
la antreprenor la beneficiar 1.

1.3 Stabiliți corelația dintre: 7pct.

a) riscul executării tardive sau neînceperii lucrării de către antreprenor – dreptul la
remunerație;
b) executarea lucrării din materialele antreprenorului sau ale clientului – dreptul de
proprietate asupra lucrării;
c) riscul pierii fortuite sau deteriorării lucrării – întârzierea recepționării lucrării de către
client.
d) efectele neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor de către
subantreprenor în raport cu antreprenorul și clientul.
Există o serie de corelații între riscurile și efectele contractului de

antrepriză, astfel:
a) Riscul executării tardive sau neînceperii lucrării de către antreprenor

poate duce la dreptul la remunerație. În cazul în care antreprenorul nu
începe lucrarea sau întârzie executarea acesteia, beneficiarul are dreptul
să solicite plata unei sume de bani pentru prejudiciul suferit.
b) Executarea lucrării din materialele antreprenorului sau ale clientului

poate duce la dreptul de proprietate asupra lucrării. În cazul în care
antreprenorul a executat lucrarea din materialele beneficiarului, dreptul de
proprietate asupra lucrării revine beneficiarului. În cazul în care
antreprenorul a executat lucrarea din materialele sale, dreptul de
proprietate asupra lucrării revine antreprenorului.
c) Riscul pierderii fortuite sau deteriorării lucrării poate duce la

întârzierea recepționării lucrării de către client. În cazul în care lucrarea
este pierdută sau deteriorată înainte de recepționare, beneficiarul poate
refuza recepționarea lucrării și poate solicita repararea sau refacerea
acesteia.
d) Efectele neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor de

către subantreprenor în raport cu antreprenorul și clientul pot duce la
răspunderea antreprenorului. În cazul în care subantreprenorul nu își
îndeplinește obligațiile, antreprenorul poate fi obligat să suporte
consecințele neexecutării sau executării necorespunzătoare a acestuia.

2.Contractul de vânzare-cumpărare (varietățile acestuia)

2.1 Enumerați precondițiile care urmează a fi respectate de părți până la încheierea contractului 3 pct.
de vânzare-cumpărare a întreprinderii ca complex patrimonial;
Contractul de vânzare-cumpărare a întreprinderii ca complex patrimonial

este un contract prin care o persoană, numită vânzător, se obligă să vândă
o întreprindere ca complex patrimonial, iar o altă persoană, numită
cumpărător, se obligă să plătească prețul convenit 1. Precondițiile care
trebuie respectate de părți până la încheierea contractului sunt
următoarele:
1. Capacitatea deplină de exercițiu: Pentru a încheia valabil un

contract de vânzare-cumpărare, părțile trebuie să aibă capacitate
deplină de exercițiu, adică să fie persoane fizice care au deplină
capacitate de exercițiu sau persoane juridice care au capacitatea de
a încheia astfel de acte.
2. Consimțământul părților: Consimțământul părților trebuie să fie
liber și neviciat, adică să fie exprimat cu intenția de a produce
efecte juridice și să nu fie afectat de vreun viciu.
3. Obiectul contractului: Obiectul contractului trebuie să fie un bun
determinat individual, adică o întreprindere ca complex
patrimonial.
4. Prețul: Prețul trebuie să fie determinat sau determinabil și să fie
plătit în bani sau în alte mijloace de plată acceptate de lege.
5. Forma scrisă: Contractul de vânzare-cumpărare a întreprinderii ca
complex patrimonial trebuie să fie încheiat în formă scrisă, sub
sancțiunea nulității absolute.

2.2 Descrieți drepturile cumpărătorului în contractul de vânzare a bunurilor pentru consum; 5 pct.
Într-un contract de vânzare a bunurilor pentru consum, cumpărătorul are

următoarele drepturi 1:
1. Dreptul la informare: Cumpărătorul are dreptul să primească

informații complete și corecte despre produsul pe care îl
achiziționează, inclusiv despre caracteristicile, calitatea, prețul și
termenii de garanție.
2. Dreptul la conformitate: Produsul trebuie să fie conform cu
descrierea făcută de vânzător și să fie adecvat scopului pentru care
este destinat. În cazul în care produsul nu este conform cu
descrierea sau nu este adecvat scopului pentru care este destinat,
cumpărătorul are dreptul să solicite remedierea situației prin
repararea sau înlocuirea produsului.
3. Dreptul la garanție: Produsul trebuie să fie garantat pentru o
perioadă de cel puțin 2 ani de la data achiziționării. În cazul în care
produsul prezintă defecte în perioada de garanție, cumpărătorul are
dreptul să solicite remedierea situației prin repararea sau înlocuirea
produsului.
4. Dreptul la retragere: Cumpărătorul are dreptul să se retragă din
contractul de vânzare în termen de 14 zile calendaristice de la
primirea produsului, fără a fi nevoit să justifice decizia sa. În cazul
în care cumpărătorul se retrage din contract, vânzătorul are
obligația de a rambursa contravaloarea produsului în termen de 14
zile calendaristice de la primirea notificării de retragere.
5. Dreptul la despăgubiri: Cumpărătorul are dreptul la despăgubiri
în cazul în care suferă un prejudiciu ca urmare a nerespectării de
către vânzător a obligațiilor sale contractuale.

2.3 A vânzător a încheiat cu B cumpărător contract de vânzare cumpărare a unei case de locuit la 7 pct.
perțul de 50 000 euro (A a declarat că suprafața casei este de 100m 2 această suprafață a fost
inclusă în contract). După achitarea integral a prețului, părțile au semnta la notar contractul
de vânzare cumpărare apoi cumpărătorul l-a înregistrat în registrul bunurilor imobile. Peste 6
luni B primește cererea de chemare în judecată depusă de A prin care A solicită achitarea
suplimentar a sumei de 2000 euro, (pe motiv că suprafața este cu 15 metri mai mare de cât cea
indicată în contractul de vânzare-cumpărare) a sumei de 300 euro penalitate pentru neachitarea
în termen a prețului.
Soluționați situația. Argumentați răspunsul.
În cazul de față, A a declarat că suprafața casei este de 100m2, iar această

suprafață a fost inclusă în contractul de vânzare-cumpărare. După
achitarea integrală a prețului, părțile au semnat la notar contractul de
vânzare-cumpărare, iar cumpărătorul l-a înregistrat în registrul bunurilor
imobile. Peste 6 luni, B primește cererea de chemare în judecată depusă
de A prin care A solicită achitarea suplimentară a sumei de 2000 euro, pe
motiv că suprafața este cu 15 metri mai mare decât cea indicată în
contractul de vânzare-cumpărare, și a sumei de 300 euro penalitate pentru
neachitarea în termen a prețului.
În cazul în care suprafața casei este mai mare decât cea indicată în
contractul de vânzare-cumpărare, A poate solicita achitarea suplimentară
a sumei corespunzătoare diferenței de preț. În cazul în care B refuză să
plătească suma suplimentară, A poate cere instanței de judecată să
constate neexecutarea contractului de vânzare-cumpărare și să dispună
anularea acestuia. În cazul în care instanța constată că suprafața casei este
mai mare decât cea indicată în contractul de vânzare-cumpărare, B poate
fi obligat să plătească suma suplimentară solicitată de A.
În ceea ce privește suma de 300 euro penalitate pentru neachitarea în

termen a prețului, aceasta poate fi solicitată de A în cazul în care B nu a
achitat prețul în termenul stabilit prin contract. În cazul în care B refuză
să plătească suma de 300 euro, A poate cere instanței de judecată să
constate neexecutarea contractului de vânzare-cumpărare și să dispună
anularea acestuia.

ezitați să le adresați.
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 3
1. 1. Contractul de leasing
1.1 Enumerați obligațiile locatarului/beneficiarului în contractul de leasing; 3 pct.
Într-un contract de leasing, locatarul sau beneficiarul are următoarele

obligații 1:
1. Obligația de plată: Locatarul sau beneficiarul are obligația de a

plăti ratele de leasing în termenul și la cuantumul stabilit prin
contract.
2. Obligația de a utiliza bunul în mod corespunzător: Locatarul
sau beneficiarul are obligația de a utiliza bunul în mod
corespunzător și de a-l întreține în stare bună pe toată durata
contractului.
3. Obligația de a asigura bunul: Locatarul sau beneficiarul are
obligația de a asigura bunul pe toată durata contractului.
4. Obligația de a restitui bunul: La expirarea contractului de
leasing, locatarul sau beneficiarul are obligația de a restitui bunul
în stare bună, cu excepția uzurii normale.
5. Obligația de a notifica finanțatorul în caz de defecțiuni:
Locatarul sau beneficiarul are obligația de a notifica finanțatorul în
cazul apariției unor defecțiuni sau avarii la bunul dat în leasing.

1.2 Caracterizați dispozițiile Codului civil în ceea ce ține de exercitarea opțiunii de 5 pct.
dobândire a dreptului de proprietate de către locatar ca parte a contractului de
leasing;
Conform Codului Civil al Republicii Moldova, locatarul sau beneficiarul

unui contract de leasing poate exercita opțiunea de dobândire a dreptului
de proprietate asupra bunului închiriat în condițiile prevăzute de lege și de
contract 1.
Opțiunea de dobândire a dreptului de proprietate poate fi prevăzută în

contractul de leasing și poate fi exercitată de locatar sau beneficiar la
expirarea contractului sau în timpul derulării acestuia, în condițiile
prevăzute de lege și de contract 1.

1.3 Stabiliți principalele deosebiri şi asemănări ale esenței şi naturii juridice ale 7 pct.
contractului de leasing cu alte contracte civile conexe.
Contractul de leasing este un contract prin care o persoană, numită

finanțator sau locator, se obligă să cedeze folosința unui bun pentru o
anumită perioadă de timp, iar o altă persoană, numită locatar sau
beneficiar, se obligă să plătească o sumă de bani pentru utilizarea bunului
1
. Principalele asemănări ale contractului de leasing cu alte contracte
civile conexe sunt următoarele:
1. Asemănări cu contractul de închiriere: Contractul de leasing are

multe asemănări cu contractul de închiriere, deoarece ambele
contracte implică cedarea folosinței unui bun pentru o anumită
perioadă de timp.
2. Asemănări cu contractul de vânzare-cumpărare: Contractul de
leasing are și asemănări cu contractul de vânzare-cumpărare,
deoarece ambele contracte implică transferul dreptului de
proprietate asupra unui bun.
3. Asemănări cu contractul de credit: Contractul de leasing are și
asemănări cu contractul de credit, deoarece ambele contracte
implică plata unei sume de bani în rate.
Principalele deosebiri ale contractului de leasing față de alte contracte

civile conexe sunt următoarele:
1. Deosebiri față de contractul de închiriere: În cazul contractului

de leasing, locatarul sau beneficiarul are opțiunea de a achiziționa
bunul la expirarea contractului, ceea ce nu este posibil în cazul
contractului de închiriere.
2. Deosebiri față de contractul de vânzare-cumpărare: În cazul
contractului de leasing, locatarul sau beneficiarul nu devine
proprietarul bunului, ci doar beneficiază de folosința acestuia pe o
anumită perioadă de timp.
3. Deosebiri față de contractul de credit: În cazul contractului de
leasing, finanțatorul sau locatorul rămâne proprietarul bunului pe
toată durata contractului, în timp ce în cazul contractului de credit,
beneficiarul devine proprietarul bunului încă de la achiziționarea
acestuia.

2. Contractul de vânzare-cumpărare
2.1 Identificați condițiile şi efectele juridice ale evicțiunii; 3 pct.
Evicțiunea este o situație în care cumpărătorul pierde total sau parțial

dreptul de proprietate asupra unui bun achiziționat, ca urmare a unei
acțiuni legale a unui terț care are un drept anterior asupra bunului 1.
Conform Codului Civil al Republicii Moldova, vânzătorul are obligația

de a garanta cumpărătorul împotriva evicțiunii care l-ar împiedica total
sau parțial în stăpânirea netulburată a bunului vândut 2. Garanția contra
evicțiunii operează dacă sunt întrunite două condiții: pretențiile terțului
sunt întemeiate pe un drept născut anterior încheierii vânzării și care nu a
fost adus la cunoștința cumpărătorului, iar evicțiunea provine dintr-o
faptă imputabilă vânzătorului, chiar dacă acestea s-au ivit ulterior vânzării
1
.
Efectele juridice ale evicțiunii sunt următoarele 1:

în cazul în care pierde total sau parțial dreptul de proprietate asupra
bunului achiziționat, ca urmare a unei acțiuni legale a unui terț care
are un drept anterior asupra bunului.
2. Dreptul la restituirea prețului: Cumpărătorul are dreptul la
restituirea prețului plătit pentru bunul achiziționat, în cazul în care
pierde total sau parțial dreptul de proprietate asupra acestuia.

ezitați să le adresați. 1: Dicționar juridic (DEX) 2: Codul civil al
Republicii Moldova
2.2 Caracterizați condițiile și efectele vânzării bunurilor altor persoane 5 pct.

Conform Codului Civil al Republicii Moldova, vânzarea bunurilor altor
persoane este o situație în care vânzătorul vinde un bun care nu îi
aparține, ci aparține altei persoane 1. Această situație poate fi considerată
o fraudă și poate avea consecințe juridice grave pentru vânzător.
Efectele juridice ale vânzării bunurilor altor persoane sunt următoarele 1:
1. Anularea contractului: Contractul de vânzare-cumpărare poate fi

anulat în cazul în care se constată că bunul vândut nu aparține
vânzătorului.
în cazul în care a achiziționat un bun care nu aparține vânzătorului.

2.3 La data de 01.03.2019 A în calitate de vânzător a încheiat cu B în calitate de cumpărător contract 7 pct.
de vânzare-cumpărare, obiectul vânzării cumpărării fiind un sistem de irigare. Plata pentru sistemul
de irigare urma a fi efectuată în tranșe:
- 1 transă în mărime de 30 % în avans în termen de 2 zile de la data încheierii contractului;
- 2 tranșă în mărime de 70% cu 2 zile înainte de predarea sistemului către Cumpărător.
Părțile au stabilit că predarea sistemului va fi efectuată de A până la data de 01.06.2020 cu condiția
respectării termenului plății 1 rate. În caz contrar A este în drept să stabilească la propria alegere
termenul de predare a sistemului de irigare.
B a achitat 1 rată la data de 25.05.2019, respectiv A a predat lui B sistemul de irigare la data de
20.07.2019.
Din cauza neachitării din partea lui B celei de a 2 rate de 70% din preț, A a depus cerere de
chemare în judecată prin care cere încasarea forțată a celei de a 2 rate de 70% din preț, a dobânzii
și penalității.
La rândul ei B a depus cerere reconvențională solicitînd rezoluțiunea contractului de vânzare-
cumpărare din 01.03.2019, încasarea de la A - 1 transă în mărime de 30 % achitată în avans,
încasarea de la A a profitului ratat în mărime de 100 000 lei cauzat prin întârzierea transmiterii
sistemului de irigare (invocând uscarea plantelor procurate din Ukraina).
A a mers pentru consultații la avocat pentru a obține opinia juridică față de cerințele lui B.
Elaborați motivat opinia juridică față de cerințele lui B.
Stabilița care trebuie să fie soluția instanței de judecată? Soluţionaţi motivat cazul în raport cu
cerințele lui A și cerințele lui B, totodată argumentaţi răspunsul oferit cu indicarea și analizarea
dispozițiilor Codului Civil.
În cazul de față, A și B au încheiat un contract de vânzare-cumpărare a

unui sistem de irigare, iar plata pentru sistemul de irigare urma a fi
efectuată în două tranșe: 30% în avans și 70% cu 2 zile înainte de
predarea sistemului către Cumpărător. Părțile au stabilit că predarea
sistemului va fi efectuată de A până la data de 01.06.2020 cu condiția
respectării termenului plății primei rate. În caz contrar, A este în drept să
stabilească la propria alegere termenul de predare a sistemului de irigare.
B a achitat 1 rată la data de 25.05.2019, respectiv A a predat lui B
sistemul de irigare la data de 20.07.2019. Din cauza neachitării din partea
lui B celei de a doua rate de 70% din preț, A a depus cerere de chemare în
judecată prin care cere încasarea forțată a celei de a doua rate de 70% din
preț, a dobânzii și penalității. La rândul ei, B a depus cerere
reconvențională solicitând rezoluțiunea contractului de vânzare-
cumpărare din 01.03.2019, încasarea de la A - 1 transă în mărime de 30 %
achitată în avans, încasarea de la A a profitului ratat în mărime de 100
000 lei cauzat prin întârzierea transmiterii sistemului de irigare (invocând
uscarea plantelor procurate din Ucraina).
În ceea ce privește cererea lui A, conform art. 1656 din Codul Civil,
vânzătorul este obligat să garanteze cumpărătorul împotriva evicțiunii
care l-ar împiedica total sau parțial în stăpânirea netulburată a bunului
vândut. În cazul de față, A a predat sistemul de irigare către B, iar B a
achitat prima rată. Prin urmare, A nu poate invoca evicțiunea pentru a-și
justifica neîndeplinirea obligației de a preda sistemul de irigare către B.
În ceea ce privește cererea reconvențională a lui B, conform art. 1658 din

Codul Civil, în cazul vânzării unor bunuri dintr-un gen limitat care nu
există la data încheierii contractului, cumpărătorul dobândește
proprietatea la momentul individualizării de către vânzător a bunurilor
vândute. În cazul de față, obiectul vânzării era un sistem de irigare, iar
acesta a fost predat de A către B la data de 20.07.2019. Prin urmare, B a
dobândit proprietatea asupra sistemului de irigare la acea dată.
În concluzie, instanța de judecată ar trebui să respingă cererea

reconvențională a lui B și să admită cererea lui A de încasare forțată a
celei de a doua rate de 70% din preț, a dobânzii și penalității.
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________
Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 4
1. Răspunderea juridico-civilă în cadrul contractului de transport

1.1 Relatați despre condițiile şi temeiurile generale ale răspunderii civile în cadrul 3 pct.
raporturilor de transport;
Conform Codului Civil al Republicii Moldova, transportul este o

activitate comercială care implică deplasarea de persoane sau bunuri de la
un loc la altul 1. În cadrul raporturilor de transport, există anumite condiții
și temeiuri generale ale răspunderii civile, care sunt următoarele:
1. Obligația de a transporta în siguranță: Transportatorul are

obligația de a transporta persoanele sau bunurile în siguranță, fără a
le pune în pericol.
2. Obligația de a respecta termenele de livrare: Transportatorul are
obligația de a respecta termenele de livrare stabilite prin contract.
3. Obligația de a despăgubi în caz de pierdere sau deteriorare:
Transportatorul răspunde pentru pierderea sau deteriorarea
bunurilor transportate, cu excepția cazurilor în care acestea au fost
cauzate de forță majoră sau de vina cumpărătorului.
4. Obligația de a despăgubi în caz de întârziere: Transportatorul
răspunde pentru prejudiciul cauzat de întârzierea livrării, cu
excepția cazurilor în care aceasta a fost cauzată de forță majoră sau
de vina cumpărătorului.
5. Obligația de a despăgubi în caz de accident: Transportatorul
răspunde pentru prejudiciul cauzat de accidentele care au loc în
timpul transportului.

1.2 Caracterizați răspunderea transportatorului potrivit contractului de transport de 5 pct.

încărcături;
Conform Codului Civil al Republicii Moldova, transportatorul răspunde

pentru prejudiciile cauzate prin pierderea totală sau parțială a bunurilor,
prin alterarea sau deteriorarea acestora, survenită pe parcursul
transportului, cu excepția cazurilor prevăzute de lege 1. Transportatorul
nu poate exclude sau limita răspunderea sa decât în cazurile prevăzute de
lege 2. Transportatorul răspunde pentru prejudiciile cauzate prin
întârzierea ajungerii la destinație, cu excepția cazului fortuit și a forței
majore 2.

ezitați să le adresați. 1: Codul civil al Republicii Moldova 2: Art. 1959
Noul cod civil Răspunderea transportatorului Dispoziţii generale
Contractul de transport
1.3 Stabiliţi corelația dintre: 7 pct.

a) prezumția nevinovăției transportatorului – sarcina probațiunii;
b) depășirea termenului de transportare a încărcăturii – repararea prejudiciului sub
forma beneficiului ratat;
Stabiliți condițiile de înaintare a acțiunii în instanța de judecată în cazul încălcării
obligațiilor de către una din părțile contractului de transport.
a) Prezumția de nevinovăție a transportatorului presupune că acesta este

considerat nevinovat până la probarea contrară, iar sarcina probațiunii
revine părții care invocă prejudiciul 1. În cazul în care transportatorul este
acuzat de pierderea sau deteriorarea bunurilor transportate, sarcina
probațiunii revine părții care invocă prejudiciul, care trebuie să
dovedească că transportatorul a acționat cu vinovăție sau neglijență 2.
b) În cazul depășirii termenului de transportare a încărcăturii,

transportatorul poate fi obligat să plătească o sumă de bani pentru
beneficiul ratat, care reprezintă pierderile suferite de către beneficiar ca
urmare a întârzierii livrării 3.
c) Acțiunea în instanța de judecată poate fi introdusă de către oricare

dintre părțile contractului de transport, în cazul încălcării obligațiilor de
către cealaltă parte. Acțiunea trebuie să fie introdusă în termen de 3 ani de
la data la care beneficiarul a luat cunoștință de prejudiciul suferit .

ezitați să le adresați. 1: Art. 1959 Noul cod civil Răspunderea
transportatorului Dispoziţii generale Contractul de transport 2:
Transportul de marfuri: reguli și obligații 3: Codul civil al Republicii
Moldova : [Codul civil al Republicii Moldova]
2.Contractul de donație
2.1 Relatați despre inadmisibilitatea încheierii contractului de donație; 3 pct.
Conform Codului Civil al Republicii Moldova, donația se încheie prin

înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute 1. Astfel, donația nu
poate fi încheiată prin înțelegere verbală sau prin înscris sub semnătură
privată. De asemenea, donația nu poate fi încheiată prin intermediul unui
mandatar sau prin intermediul unui reprezentant legal 1.

2.2 Determinați condițiile de revocare, rezoluțiune şi nulitate a contractului de donaţie; 5 pct.

privată. De asemenea, donația nu poate fi încheiată prin intermediul unui
mandatar sau prin intermediul unui reprezentant legal 1.
Revocarea donației poate fi efectuată de către donator în cazul în care

donatarul a săvârșit o faptă de ingratitudine față de donator sau în cazul în
care donatarul nu a îndeplinit sarcinile asumate prin contractul de donație
2
. Revocarea donației poate fi efectuată numai prin înscris autentic 2.
Rezoluțiunea contractului de donație poate fi efectuată în cazul în care

donatarul nu îndeplinește sarcinile asumate prin contractul de donație sau
în cazul în care donatarul săvârșește o faptă de ingratitudine față de
donator 3. Rezoluțiunea contractului de donație poate fi efectuată prin
înscris autentic sau prin hotărâre judecătorească 3.
Nulitatea contractului de donație poate fi invocată în cazul în care

contractul a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale sau dacă
obiectul donației este ilicit sau imposibil 4. Contractul de donație poate fi
declarat nul prin hotărâre judecătorească 4.

ezitați să le adresați. 1: Codul civil al Republicii Moldova 2: Art. 1016
Noul cod civil Revocarea donaţiei Dispoziţii generale Donaţia 3: Art.
1017 Noul cod civil Rezoluţiunea donaţiei Dispoziţii generale Donaţia 4:
Art. 1018 Noul cod civil Nulitatea donaţiei Dispoziţii generale Donaţia
2.3 Bunelul lui Zubco a promis nepotului său, că la atingerea majoratului îi va oferi în 7 pct.
dar un automobil de marca „Toyota”. Automobilul a fost procurat, însă, deoarece
nepotul nu dispune de carnet de şofer, bunelul a decis să păstreze automobilul,
dăruindu-i nepotului de ziua naşterii întreaga sa bibliotecă (de o valoare mult mai
mare). Nepotul a refuzat să primească cărţile în dar s-a certat cu bunelul foarte tare
şi s-a adresat cu acţiune în justiţie pentru a solicita executarea contractului de
donaţie în natură.
Bunelul a despus acțiune reconvențională prin care cere revocarea contractului de
donație invocînd printre alte mitive și cearta recentă cu nepotul.
Oferiţi soluţia legală față de cerințele ambelor părți.
Argumentaţi răspunsul;
În cazul de față, bunelul lui Zubco a promis nepotului său că îi va oferi în

dar un automobil de marcă „Toyota” la atingerea majoratului.
Automobilul a fost procurat, însă, deoarece nepotul nu dispune de carnet
de șofer, bunelul a decis să păstreze automobilul, dăruindu-i nepotului de
ziua nașterii întreaga sa bibliotecă, de o valoare mult mai mare. Nepotul a
refuzat să primească cărțile în dar și s-a adresat cu acțiune în justiție
pentru a solicita executarea contractului de donație în natură. Bunelul a
depus acțiune reconvențională prin care cere revocarea contractului de
donație invocând printre alte motive și cearta recentă cu nepotul.

privată. În cazul de față, nu există un înscris autentic care să ateste
încheierea contractului de donație, prin urmare, contractul de donație este
nul.
În ceea ce privește cererea nepotului de executare a contractului de

donație în natură, aceasta nu poate fi admisă deoarece contractul de
donație este nul.
În ceea ce privește cererea reconvențională a bunelului, aceasta nu poate

fi admisă deoarece nu există un contract de donație valabil.
În concluzie, instanța de judecată ar trebui să respingă cererea nepotului

de executare a contractului de donație în natură și cererea reconvențională
a bunelului de revocare a contractului de donație. 1: Codul civil al
Republicii Moldova
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 5
1. Contractul de transport
1.1 Nominalizați tipurile de transport incluse în sistemul de transporturi al RM. ; 3 pct.
În Republica Moldova, sistemul de transporturi include următoarele tipuri

de transport 1:
1. Transportul rutier: Transportul rutier este cel mai utilizat tip de

transport în Republica Moldova. Acesta include transportul de
persoane și transportul de mărfuri.
2. Transportul feroviar: Transportul feroviar este un alt tip
important de transport în Republica Moldova. Acesta este utilizat
în special pentru transportul de mărfuri.
3. Transportul aerian: Transportul aerian este utilizat în special
pentru transportul de persoane. În Republica Moldova există două
aeroporturi internaționale: Aeroportul Internațional Chișinău și
Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni.
4. Transportul fluvial: Transportul fluvial este utilizat în special
pentru transportul de mărfuri. În Republica Moldova, principalele
râuri navigabile sunt Nistru și Prut.

1.2 Descrieți condițiile legale în ceea ce ține de subiecții contractului, forma contractului, precum 5 pct.
și prețul contractului (în contractul de transport de bunuri și de persoane);
Conform Codului Civil al Republicii Moldova, contractul de transport se

dovedește prin documente de transport, precum scrisoare de trăsură,
recipisă de bagaje, foaie de parcurs, conosament, tichet ori legitimație de
călătorie sau altele asemenea, de la caz la caz 1. Nu există o formă
specifică pentru contractul de transport, însă acesta trebuie să fie încheiat
în scris și să conțină informații precum:
1. Subiecții contractului: Transportatorul și expeditorul sau

destinatarul sunt părțile contractului de transport de bunuri, în timp
ce transportatorul și călătorul sunt părțile contractului de transport
de persoane.
2. Prețul contractului: Prețul contractului de transport trebuie să fie
stabilit prin acordul părților și să fie plătit la timpul și locul
convenite.
1.3 Stabiliți drepturile și obligațiile părților contractului de transport de bunuri la etapa ajungerii 7 pct.
bunurilor/încărcăturii la punctul de destinație.Relatați despre condițiile în care transportatorul
poate fi exonerat de răspundere pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a
obligațiilor contractuale.
2.Contractul de vânzare-cumpărare
2.1 Nominalizați obligațiile vânzătorului în contractul de vânzare-cumpărare a bunurilor pentru 3 pct.
consum;
Obligațiile vânzătorului într-un contract de vânzare-cumpărare a

bunurilor pentru consum sunt următoarele 1:
1. Să transmită proprietatea bunului sau, după caz, dreptul vândut.

2. Să predea bunul.
3. Să îl garanteze pe cumpărător contra evicțiunii și viciilor bunului.
Odată cu proprietatea, cumpărătorul dobândește toate drepturile și

acțiunile accesorii ce au aparținut vânzătorului 1. Vânzătorul are obligația
de a garanta cumpărătorul contra evicțiunii și viciilor bunului. Prin
evicțiune se înțelege pierderea în tot sau în parte a proprietății lucrului sau
tulburarea cumpărătorului în exercitarea prerogativelor de proprietar al
lucrului cumpărat, ca urmare a valorificării de către vânzător sau de o
terță persoană a unui drept asupra acelui lucru 1.
Sper că aceste informații sunt utile pentru tine!
2.2 Descrieți prevederile legale care reglementează situațiile în care are loc vânzarea bunurilor nu 5 pct.
corespund condițiilor de calitate în cadrul contractului de vânzare-cumpărare;
În Republica Moldova, vânzarea de bunuri este reglementată de Codul

Civil al Republicii Moldova 1. În cazul în care bunurile nu corespund
condițiilor de calitate, cumpărătorul are dreptul să solicite remedierea sau
înlocuirea bunurilor care nu pot fi folosite în scopul pentru care au fost
realizate ca urmare a unor vicii ascunse apărute în cadrul duratei medii de
utilizare, în condițiile legii 1. Consumatorii beneficiază de înlocuirea
bunurilor în cazul în care neconformitatea acestora este constatată la scurt
timp după livrare, fără a depăși 14 zile calendaristice 1. Sarcina probei cu
privire la caracterul minor al neconformității îi revine vânzătorului 1.
Consumatorul are dreptul de a suspenda plata unei părți restante din
prețul bunurilor sau a unei părți a acesteia până în momentul în care
vânzătorul își va fi îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii 1.

2.3 Între A, care era bolnav la data încheierii contractului ,și B, finul său, s-a încheiat un 7 pct.
contract de vânzare a unui autoturism, prin care A a înstrăinat autoturismului pentru un
preț de 100.000 lei. La o lună de la încheierea contractului,A a decedat ,iar C, moștenitorul
său, a solicitat în justiție nulitatea actului de vânzare, pe motiv că nu s-a găsit prețul
vânzării asupra lui A ,deci vânzarea nu este reală și că este prohibită încheierea vânzării
între rude. Soluția instanței va fi următoarea:
a.admite acțiunea,lipsa obiectului vânzării atrăgând nulitatea absulutăa vânzării;

b.admite acțiunea,pe motiv că prețul vânzării nu este real,ceea ce atrage nulitatea relativă a
contractului de vânzare;
c.respinge ca nefondată acțiunea lui C.
Oferiţi soluţia legală.Argumentaţi răspunsul;
În cazul în care un contract de vânzare-cumpărare este încheiat între rude,

acesta poate fi considerat nul dacă nu respectă anumite condiții prevăzute
de lege 1. În cazul de față, A și B sunt rude, iar C, moștenitorul lui A, a
solicitat nulitatea actului de vânzare, pe motiv că nu s-a găsit prețul
vânzării asupra lui A, decedat la o lună după încheierea contractului 1.
În conformitate cu art. 948 din Codul Civil, vânzarea-cumpărarea

intervenită între părți în cunoștință de cauză, adică cu știința că lucrul
vândut este proprietatea unei alte persoane, reprezintă o operațiune
speculativă, care fiind fondată pe o cauză ilicită, este nulă absolut 1. În
cazul de față, C susține că nu s-a găsit prețul vânzării asupra lui A,
decedat la o lună după încheierea contractului, ceea ce ar atrage nulitatea
absolută a contractului de vânzare-cumpărare 1.
Prin urmare, soluția instanței va fi de a admite acțiunea lui C, lipsa

obiectului vânzării atrăgând nulitatea absolută a vânzării 1.
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 6
1.1 Identificați condițiile legale cu privire la preț în contractul de vânzare-cumpărare, precum 3 p.
și modul de repartizare a cheltuielilor la vânzarea-cumpărarea bunurilor;
Conform articolului 1305 din Codul Civil al Republicii Moldova, cheltuielile

vânzării sunt în sarcina cumpărătorului, în lipsa unei clauze contrare. Din
această dispoziție legală rezultă că părțile pot conveni suportarea cheltuielilor
legate de autentificarea contractului de vânzare-cumpărare de către vânzător sau
de către ambele părți în proporția convenită.
Prețul vânzării se fixează în bani, trebuie să fie determinat sau determinabil,

sincer și serios și va include TVA în condițiile prevăzute de lege. În cazul în
care contravaloarea lucrului vândut nu ar fi stabilită în bani, contractul nu mai
este unul de vânzare-cumpărare, ci de altă natură (de schimb, întreținere etc.).
Prin urmare, este de esența vânzării ca prețul să fie fixat în bani. Referitor la
condiția conform căreia prețul trebuie să fie derminat sau determinabil, trebuie
precizat că acesta este determinat când părțile, cu ocazia încheierii contractului,
au stabilit cu exactitate suma de bani ce urmează a fi plătită și determinabil când
sunt stabilite elementele cu ajutorul cărora părțile pot stabili prețul cu ocazia
executării contractului sau atunci când părțile lasă la aprecierea unui terț
stabilirea prețului, chiar dacă nu este fixată suma de bani ce trebuie plătită cu
ocazia încheierii contractului. Însă, în niciun caz determinarea prețului nu poate
rămâne la aprecierea ulterioară a părților sau să depindă de voința uneia dintre
ele 12.
Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți nevoie de mai multe informații,
vă rog să-mi spuneți.
1.2 Determinați obligațiile vânzătorului în contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil 5 p.

în construcții ;
Conform articolului 1170 din Codul Civil al Republicii Moldova, contractul de

vânzare-cumpărare a bunului imobil în construcție se referă la situația în care
vânzătorul se obligă să asigure construirea unui apartament, altei încăperi
izolate sau altui bun imobil în curs de construire și să-l predea în proprietate
cumpărătorului, iar cumpărătorul se obligă să achite prețul convenit și să
recepționeze bunul imobil după darea lui în exploatare.
În acest context, vânzătorul are următoarele obligații principale 1:
1. Să transmită proprietatea bunului sau, după caz, dreptul vândut.

2. Să predea bunul.
3. Să garanteze pe cumpărător contra evicțiunii și viciilor bunului.
1.3 La 12 octombrie 2011 ,între A și B s-a încheiat un contract de vânzare a unui struț în vârstă de un 7 p.
an, pentru un preț de 5.000 de lei, achitat integral, struțul fiind predat cumpărătorului B. Prin
contract, părțile au prevăzut că vânzătorul A nu va răspunde dacă struțul moare în termen de un de
la încheirea contractului.
După un an și 2 luni de la încheierea contractului, struțul a paralizat, iar printr-o expertiză
medicală s-a stabilit că acesta avea o boală din naștere,care a dus la paralizie,boală care nu putea fi
diagnosticată decât prin analize complexe de laborator.
La 5 ianuarie 2013,B l-a chemat în judecată pe A , solicitând rezoluțiunea contractului de vânzare,
obligarea vânzătorului la restituirea prețului și a cheltuielilor de vânzare,precum și la repararea
prejudiciului cauzat.
Stabiliți care va fi soluția instanței:
a.admiterea integrală a acțiunii reclamantului;
b.admiterea în parte a acțiunii reclamantului;
c.respingerea acțiunii reclamantului.
Soluția instanței va fi a. admiterea integrală a acțiunii reclamantului.
În cazul de față, B a cumpărat un struț de la A, iar prin contract, părțile au

prevăzut că vânzătorul A nu va răspunde dacă struțul moare în termen de un an
de la încheierea contractului. După un an și 2 luni de la încheierea contractului,
struțul a paralizat, iar printr-o expertiză medicală s-a stabilit că acesta avea o
boală din naștere, care a dus la paralizie, boală care nu putea fi diagnosticată
decât prin analize complexe de laborator. În aceste condiții, B a chemat în
judecată pe A, solicitând rezoluțiunea contractului de vânzare, obligarea
vânzătorului la restituirea prețului și a cheltuielilor de vânzare, precum și la
repararea prejudiciului cauzat.
Conform articolului 1309 din Codul Civil al Republicii Moldova, vânzătorul

este obligat să garanteze cumpărătorul contra viciilor ascunse ale lucrului
vândut, chiar dacă nu le-a cunoscut la momentul vânzării. În plus, conform
articolului 1310, vânzătorul este obligat să răspundă pentru viciile ascunse ale
lucrului vândut, chiar dacă acestea apar după vânzare, dacă acestea sunt datorate
unei cauze anterioare vânzării.
În cazul de față, struțul a paralizat după un an și 2 luni de la încheierea

contractului, iar printr-o expertiză medicală s-a stabilit că acesta avea o boală
din naștere, care a dus la paralizie, boală care nu putea fi diagnosticată decât
prin analize complexe de laborator. În aceste condiții, vânzătorul A este
responsabil pentru viciile ascunse ale lucrului vândut și trebuie să suporte
consecințele legale ale acestei situații. Prin urmare, instanța va admite acțiunea
lui B și va obliga pe A să restituie prețul și cheltuielile de vânzare, precum și să
repare prejudiciul cauzat.
2.Contractul de locațiune
2.1 Enumerați drepturile locatarului și obligațiile locatorului în cazul sublocațiunii sau cesiunii 3 p.
locațiunii;
În cazul sublocațiunii sau cesiunii locațiunii, locatarul are dreptul de a

subînchiria sau de a ceda dreptul de locațiune unei alte persoane, cu condiția ca
această facultate să nu fi fost interzisă în mod expres 1. În cazul sublocațiunii,
locatarul rămâne obligat față de locator să respecte clauzele contractului de
locațiune inițial 1. În cazul cesiunii, cesionarul dobândește drepturile și este ținut
de obligațiile locatarului izvorâte din contractul de locațiune 1.
Obligațiile locatorului în cazul sublocațiunii sau cesiunii locațiunii sunt aceleași

ca și în cazul contractului inițial de locațiune 1. Locatorul are obligația de a
asigura locatarului liniștea și utila folosință a bunului pe toată durata locațiunii 2.
De asemenea, locatorul trebuie să efectueze reparațiile necesare pentru a menține
bunul într-o stare corespunzătoare de utilizare 2.
2.2 Determinați temeiurile și condițiile în care poate fi modificată plata chiriei/subchiriei de către 5 p.
părțile contractului de locațiune/sublocațiune.
Modificarea plății chiriei/subchiriei în cadrul contractului de

locațiune/sublocațiune poate fi realizată în următoarele condiții 12:
1. Acordul părților: Modificarea plății chiriei/subchiriei poate fi realizată

doar cu acordul ambelor părți implicate în contractul de
locațiune/sublocațiune 1.
2. Motiv întemeiat: Modificarea plății chiriei/subchiriei poate fi realizată
doar în cazul în care există un motiv întemeiat, cum ar fi creșterea
costurilor de întreținere sau reparație a imobilului 1.
3. Notificare prealabilă: Modificarea plății chiriei/subchiriei trebuie să fie
notificată în scris cu cel puțin 3 luni înainte de data la care aceasta
urmează să intre în vigoare 1.

2.3 Speță:A a transmis în locațiune lui B 2 încăperi, contractul de locațiune fiind semnat numai după 7 p.
expirarea a 6 luni de la transmiterea efectivă a încăperilor. Invocând faptul că raporturile
contractuale au apărut numai după semnarea contractului de locațiune, B a refuzat să achite plata
de chirie pentru perioada anterioară semnării contractului. În procesul examinării litigiului în
instanţa de judecată, B a declarat că contractul nu a fost semnat la timp din motiv că A a predat
încăperile neamenajate potrivit destinației specificate în contract (încăperile urmau a fi utilizate în
calitate de magazin), astfel încât B a fost nevoit să amenajeze personal încăperile. Totodată, B a
confirmat faptul că a folosit o încăpere pentru depozitarea pieselor de schimb.
Soluționați speța. Argumentați răspunsul.
În speța prezentată, A a transmis în locațiune lui B două încăperi, iar contractul

de locațiune a fost semnat după expirarea a 6 luni de la transmiterea efectivă a
încăperilor. B a refuzat să achite plata de chirie pentru perioada anterioară
semnării contractului, invocând faptul că raporturile contractuale au apărut
numai după semnarea contractului de locațiune. În procesul examinării litigiului
în instanța de judecată, B a declarat că contractul nu a fost semnat la timp din
motiv că A a predat încăperile neamenajate potrivit destinației specificate în
contract (încăperile urmau a fi utilizate în calitate de magazin), astfel încât B a
fost nevoit să amenajeze personal încăperile. Totodată, B a confirmat faptul că a
folosit o încăpere pentru depozitarea pieselor de schimb.
În această situație, B poate fi obligat să achite plata chiriei pentru perioada

anterioară semnării contractului de locațiune. În conformitate cu articolul 1650
din Codul Civil, contractul de locațiune este valabil începând cu momentul în
care părțile, prin consimțământ, au convenit asupra bunului și prețului, respectiv
chiria. Prin urmare, B a fost obligat să plătească chirie pentru perioada în care a
folosit încăperile, chiar dacă contractul de locațiune a fost semnat după expirarea
a 6 luni de la transmiterea efectivă a încăperilor.
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Punctaj 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 7
1.1 Nominalizați obligațiile antreprenorului în contractul de antrepriză pentru construcții capitale; 3 pct.
În general, contractul de antrepriză pentru construcții capitale conține

obligații pentru ambele părți, atât pentru antreprenor cât și pentru
beneficiar. În ceea ce privește obligațiile antreprenorului, acestea pot
include, dar nu se limitează la:
1. Obligația de a executa lucrarea conform proiectului și de a o preda

la termenul stabilit 123.
2. Obligația de a utiliza propriile materiale și de a asigura calitatea
acestora 13.
3. Obligația de a asigura securitatea lucrării și a personalului său 1.
4. Obligația de a asigura conformitatea lucrării și a materialelor
utilizate 3.
5. Obligația de a garanta pentru viciile ascunse ale lucrării 34.
Acestea sunt doar câteva exemple de obligații ale antreprenorului într-un

contract de antrepriză pentru construcții capitale. Este important să se
consulte un avocat specializat în dreptul construcțiilor pentru a obține
informații mai detaliate și pentru a asigura că contractul este în
conformitate cu legea.
1.2 Caracterizați prevederile Codului civil ce ține de remedierea viciilor materialelor și lucrărilor, 5 pct.
realizate în temeiul contractelor de antrepriză
Conform Codului civil, beneficiarul are dreptul să solicite remedierea

viciilor materialelor și lucrărilor realizate în temeiul contractelor de
antrepriză. În cazul în care viciile sunt aparente, beneficiarul are la
dispoziție un termen de 3 ani de garanție de la recepția lucrării 12.
Antreprenorul este obligat să remedieze viciile într-un termen rezonabil și
să suporte cheltuielile aferente 34. În cazul în care materialul a fost
procurat de beneficiar, acesta este ținut să suporte cheltuielile refacerii
lucrării numai dacă pieirea s-a datorat unui viciu al materialelor 4.
Pentru informații mai detaliate, vă recomandăm să consultați un avocat

specializat în dreptul construcțiilor.
1.3 Stabiliți corelația dintre: 7pct.

a) riscul executării tardive sau neînceperii lucrării de către antreprenor – dreptul la
remunerație;
b) executarea lucrării din materialele antreprenorului sau ale clientului – dreptul de
proprietate asupra lucrării;
c) riscul pierii fortuite sau deteriorării lucrării – întârzierea recepționării lucrării de către
client.
d) efectele neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor de către
subantreprenor în raport cu antreprenorul și clientul.
În ceea ce privește corelația dintre riscul executării tardive sau neînceperii

lucrării de către antreprenor și dreptul la remunerație, în general,
beneficiarul are dreptul să reducă remunerația antreprenorului în cazul în
care lucrarea nu este finalizată la termenul stabilit 1.
În ceea ce privește executarea lucrării din materialele antreprenorului sau

ale clientului și dreptul de proprietate asupra lucrării, în general,
beneficiarul dobândește dreptul de proprietate asupra lucrării după ce
aceasta este finalizată și recepționată 12.
În ceea ce privește riscul pierii fortuite sau deteriorării lucrării și

întârzierea recepționării lucrării de către client, în general, beneficiarul
este obligat să recepționeze lucrarea la termenul stabilit, chiar dacă
aceasta a suferit deteriorări sau pierderi fortuite 13.
În ceea ce privește efectele neexecutării sau executării necorespunzătoare

a obligațiilor de către subantreprenor în raport cu antreprenorul și clientul,
în general, antreprenorul este responsabil pentru executarea lucrării
conform contractului, indiferent dacă aceasta este realizată de el sau de
subantreprenori 12.
Acestea sunt doar câteva exemple de corelații între diferite aspecte ale
contractului de antrepriză pentru construcții capitale. Este important să se
consulte un avocat specializat în dreptul construcțiilor pentru a obține

2.1 Enumerați condițiile referitoare la preț, care urmează a fi respectate de părți la încheierea 3 pct.
contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil în construcții;
Conform Codului civil, prețul în contractul de vânzare-cumpărare a

bunului imobil în construcții trebuie să îndeplinească următoarele condiții
123
:
1. Prețul trebuie să fie stabilit în bani și să fie determinat sau

determinabil, sincer și serios și va include TVA în condițiile
prevăzute de lege 23.
2. În cazul în care contravaloarea lucrului vândut nu ar fi stabilită în
bani, contractul nu mai este unul de vânzare-cumpărare, ci de altă
natură (de schimb, întreținere etc.) 2.
3. Prețul trebuie să fie proporțional cu valoarea reală a bunului 13.
4. Prețul trebuie să fie determinat sau determinabil când părțile, cu
ocazia încheierii contractului, au stabilit cu exactitate suma de bani
ce urmează a fi plătită și determinabil când sunt stabilite
elementele cu ajutorul cărora părțile pot stabili prețul cu ocazia
executării contractului sau atunci când părțile lasă la aprecierea
unui terț stabilirea prețului (ex: un expert), chiar dacă nu este fixată
suma de bani ce trebuie plătită cu ocazia încheierii contractului 23.
Acestea sunt doar câteva exemple de condiții referitoare la preț care

trebuie respectate de părți la încheierea contractului de vânzare-
cumpărare a bunului imobil în construcții. Este important să se consulte
un avocat specializat în dreptul construcțiilor pentru a obține informații
mai detaliate și pentru a asigura că contractul este în conformitate cu
legea.
2.2 Descrieți obligațiile cumpărătorului în contractul de vânzare a bunurilor pentru consum; 5 pct.
Conform Codului civil, cumpărătorul are două obligații principale într-un

contract de vânzare a bunurilor pentru consum: plata prețului și preluarea
bunului vândut 123. Aceste obligații sunt fundamentale într-un contract de
vânzare-cumpărare și trebuie îndeplinite de către cumpărător în mod
corespunzător.
Obligația de plată a prețului este principala obligație a cumpărătorului.

Potrivit Codului Civil, cumpărătorul trebuie să plătească prețul la ziua și
la locul stabilit în contract 1. Dacă contractul nu specifică data și locul
plății, atunci plata se va efectua la locul și în momentul predării bunului 1.
Este important de menționat că termenul de plată nu afectează obligația
vânzătorului de a preda bunul vândut în conformitate cu contractul 1.
Obligația de preluare a bunului vândut este cea de-a doua obligație a

cumpărătorului. Cumpărătorul are datoria de a prelua bunul vândut
conform termenului stabilit în contract 1. În cazul în care cumpărătorul nu
își îndeplinește această obligație, vânzătorul poate invoca excepția de
neexecutare, care îi permite să refuze predarea bunului vândut 1.
Acestea sunt doar câteva exemple de obligații ale cumpărătorului într-un

contract de vânzare a bunurilor pentru consum. Este important să se
consulte un avocat specializat în dreptul comercial pentru a obține
2.3 La 2 octombrie 2011,între A,în caliate de cumpărător,s-a încheiat un contract de vânzare în 7 pct.
formă autentică a unui imobil,pentru prețul de 70.000 de euro.În contract,părțile au prevăzut
dreptul vânzătorului A de sa răscumpăra bunul vândut în termen de 5 ani de la vânzare. La 1
februarie 2013, A l-a notificat pe B cu privire la intenția de a răscumpăra imobilul, B nefiind
de acord.La data de 2 aprilie 2013, A l-a chemat în judecată pe B și a solicitat în justiție să se
constate că și-a exercitat legal dreptul de a răscumpăra bunul, A fiind de acord să restituie
prețul vânzării la data pronunțării hotărârii instanței.
Soluția instanței va fi de a:
a.admite acțiunea;
b.respinge acțiunea;
c.suspendă procesul până la plata prețului către cumpărător.
Soluționați situația. Argumentați răspunsul.
Conform Codului civil, vânzarea cu opțiune de răscumpărare este o

varietate a vânzării prin care vânzătorul își rezervă dreptul de a
răscumpăra bunul sau dreptul transmis cumpărătorului, restituind
cumpărătorului prețul, cheltuielile și uneori și sporul de valoare 123.
Opțiunea de răscumpărare nu poate fi stipulată pentru un termen mai
mare de 5 ani 1.
În cazul de față, contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil în

construcții a fost încheiat în formă autentică la data de 2 octombrie 2011,
iar părțile au prevăzut dreptul vânzătorului A de a răscumpăra bunul
vândut în termen de 5 ani de la vânzare 1. La data de 1 februarie 2013, A
l-a notificat pe B cu privire la intenția de a răscumpăra imobilul, însă B
nu a fost de acord 1. La data de 2 aprilie 2013, A l-a chemat în judecată pe
B și a solicitat în justiție să se constate că și-a exercitat legal dreptul de a
răscumpăra bunul, A fiind de acord să restituie prețul vânzării la data
pronunțării hotărârii instanței 1.
În acest context, soluția instanței va fi de a admite acțiunea, deoarece A a

exercitat opțiunea de răscumpărare în termenul prevăzut de contract, iar B
nu a fost de acord cu această opțiune 1. În consecință, A va fi obligat să
restituie prețul vânzării la data pronunțării hotărârii instanței, iar B va fi
obligat să predea bunul vândut 1.
Acestea sunt doar câteva exemple de informații referitoare la vânzarea cu

opțiune de răscumpărare. Este important să se consulte un avocat
specializat în dreptul comercial pentru a obține informații mai detaliate și
pentru a asigura că contractul este în conformitate cu legea.
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Punctaj 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 8
1. Conținutul contractului de rentă
1.1 Nominalizați obligațiile credirentierului şi debirentierului în contractul de rentă; 3 pct.
Conform Codului civil, contractul de rentă viageră este un contract prin

care o parte, numită debirentier, se obligă să efectueze în folosul unei
anumite persoane, numită credirentier, prestații periodice, constând în
sume de bani sau alte bunuri fungibile 12. În ceea ce privește obligațiile
credirentierului și debirentierului, acestea pot include, dar nu se limitează
la:
1. Obligațiile credirentierului:
o Credirentierul are obligația de a preda „capitalul” (predare
care are semnificația faptului material, asemenea
contractului de vânzare-cumpărare) 1.
o Credirentierul trebuie să garanteze pe debirentier (care
devine proprietarul lucrului) pentru evicțiune și pentru vicii
ascunse 1.
o Credirentierul va trebui să restituie total sau parțial ratele de
rentă primite, proporțional cu evicțiunea suferită (iar dacă
lucrul are o valoare mai mare, și sporul acumulat până la
data evicțiunii) 1.
o Credirentierul nu poate declara renta neurmăribilă, în
vederea protejării creditorilor săi pentru pagube produse prin
înstrăinarea bunurilor asupra cărora aceștia au un gaj general
1
.
2. Obligațiile debirentierului:
o Debirentierul trebuie să plătească sumele de bani convenite
de părți pe toată durata vieții credirentierului (contractant
sau terț beneficiar) ori până la decesul terțului (până la
moartea căruia credirentierul are dreptul la ratele de rentă)
13
.
o Debirentierul este ținut la plata rentei până la decesul
credirentierului, oricât de împovărătoare ar putea deveni
prestarea acesteia (deoarece contractul este aleatoriu) 3.
o Debirentierul este obligat să plătească sumele de bani
convenite de părți la termenele prevăzute în contract 3.
o Debirentierul poate cere sechestrul și vânzarea bunurilor
sale, până la concurența unei sume suficiente spre a asigura
plata rentei pentru viitor, în caz de neîndeplinire a obligației
de plată a ratelor scadente 1.
Acestea sunt doar câteva exemple de obligații ale credirentierului și

debirentierului într-un contract de rentă viageră. Este important să se
consulte un avocat specializat în dreptul civil pentru a obține informații
mai detaliate și pentru a asigura că contractul este în conformitate cu
legea. 1: legeaz.net 2: legestart.ro 3: raspunsurijuridice.ro
1.2 Determinați modalitatea de asigurare a executării obligaţiilor debirentierului în 5 pct.

cadrul contractului de rentă. Relatați despre măsurile care pot fi întreprinse de
credirentier în cazul neexecutării contractului de către debirentier?
Conform Codului civil, debirentierul poate garanta executarea obligațiilor

sale prin instituirea unei ipoteci legale asupra bunurilor sale 1. În cazul în
care debirentierul nu își îndeplinește obligațiile, credirentierul poate cere
sechestrul și vânzarea bunurilor debirentierului, până la concurența unei
sume suficiente spre a asigura plata rentei pentru viitor 12. Această sumă
se stabilește, în condițiile legii, pe baza unei expertize întocmite în
conformitate cu metodologia de calcul aplicabilă în cazul asigurărilor de
viață, ținându-se seama, printre altele, de ratele deja încasate de
credirentier, de vârsta și de starea acestuia 2.
Acestea sunt doar câteva exemple de modalități de asigurare a executării

obligațiilor debirentierului în cadrul contractului de rentă viageră și de
măsuri care pot fi întreprinse de credirentier în cazul neexecutării
contractului de către debirentier. Este important să se consulte un avocat
specializat în dreptul civil pentru a obține informații mai detaliate și
pentru a asigura că contractul este în conformitate cu legea.
1.3 Stabiliți asemănările și deosebirile dintre contractul de rentă și alte contracte civile. 7 pct.
Oferiți un exemplu de contract de rentă cu titlu gratuit.
Relatați despre posibilitatea sau imposibilitatea urmării din partea creditorilor
credirentierului a plăților (efectuate cu titlu de rentă) de către debirentier;
Contractul de rentă este un contract prin care o persoană, numită

debirentier, se obligă să efectueze în folosul unei anumite persoane,
numită credirentier, prestații periodice, constând în sume de bani sau alte
bunuri fungibile 12. În ceea ce privește asemănările și deosebirile dintre
contractul de rentă și alte contracte civile, acestea pot include, dar nu se
limitează la:
1. Asemănări:
o Contractul de rentă poate fi considerat asemănător cu
contractul de întreținere, deoarece ambele presupun plata
unei sume de bani sau a altor bunuri în schimbul unei
prestații periodice 1.
o Contractul de rentă poate fi asemănat cu contractul de
vânzare-cumpărare, deoarece ambele presupun transferul
unui drept de proprietate 1.
2. Deosebiri:
o În cazul contractului de rentă, obligația debitorului este o
obligație de a da, pe când în cazul contractului de
întreținere, obligația debitorului este de a face 1.
o În cazul contractului de rentă, obligația debitorului este o
obligație de plată a unei sume de bani sau a altor bunuri, pe
când în cazul contractului de vânzare-cumpărare, obligația
debitorului este de a transfera dreptul de proprietate asupra
unui bun 1.
Un exemplu de contract de rentă cu titlu gratuit este contractul de rentă

viageră cu titlu gratuit, prin care debirentierul nu primește nimic în
schimbul rentei pe care o plătește 1.
Potrivit art. 2253 Noul Cod Civil, numai „renta viageră cu titlu gratuit
poate fi declarată insesizabilă prin contract” 3. Chiar și în cazul de mai
sus, stipulația nu își produce efectele decât în limita valorii rentei care
este necesară credirentierului pentru asigurarea întreținerii 3.
Acestea sunt doar câteva exemple de asemănări și deosebiri dintre

contractul de rentă și alte contracte civile și de informații referitoare la
posibilitatea sau imposibilitatea urmăririi din partea creditorilor
credirentierului a plăților efectuate cu titlu de rentă de către debirentier.
Este important să se consulte un avocat specializat în dreptul civil pentru
a obține informații mai detaliate și pentru a asigura că contractul este în
conformitate cu legea. 1: legeaz.net 2: legestart.ro 3: legeaz.net
1. Contractul de prestări servicii

1.1 Identificați obligațiile prestatorului în contractul de prestări servicii de informare și 3 pct.
consultare;
Conform Codului civil, contractul de prestări servicii de informare și

consultare este un contract prin care o parte, numită prestator, se obligă să
furnizeze informații și consultanță într-un anumit domeniu, iar cealaltă
parte, numită beneficiar, se obligă să plătească o sumă de bani pentru
aceste servicii 12. În ceea ce privește obligațiile prestatorului, acestea pot
1. Obligația de a furniza informații și consultanță de calitate, în

conformitate cu cerințele beneficiarului 1.
2. Obligația de a respecta confidențialitatea informațiilor furnizate de
beneficiar 1.
3. Obligația de a furniza informații și consultanță într-un mod
profesionist și etic 1.
4. Obligația de a furniza informații și consultanță în termenii și
condițiile prevăzute în contract 1.
5. Obligația de a furniza informații și consultanță în conformitate cu
legislația în vigoare 1.
Acestea sunt doar câteva exemple de obligații ale prestatorului într-un

contract de prestări servicii de informare și consultare. Este important să
se consulte un avocat specializat în dreptul comercial pentru a obține
conformitate cu legea. 1: legeaz.net 2: legestart.ro
1.2 Explicați particularitățile serviciilor în calitate de obiect al contractului de prestări 5 pct.

servicii.
Contractul de prestări servicii este un contract prin care o parte, numită

prestator, se obligă să furnizeze informații și consultanță într-un anumit
domeniu, iar cealaltă parte, numită beneficiar, se obligă să plătească o
sumă de bani pentru aceste servicii 12. Obiectul contractului de prestări
servicii este un serviciu, care poate fi definit ca o activitate sau un set de
activități care sunt furnizate de către prestator în beneficiul beneficiarului
3
.
Particularitățile serviciilor în calitate de obiect al contractului de prestări

servicii includ, dar nu se limitează la:
1. Serviciile sunt intangibile și nu pot fi stocate sau transportate 3.

2. Serviciile sunt adesea personalizate și adaptate la nevoile specifice
ale beneficiarului 3.
3. Serviciile sunt adesea oferite în timp real și nu pot fi pre-produse
sau pre-stocate 3.
4. Calitatea serviciilor poate varia în funcție de abilitățile și
experiența prestatorului 3.
5. Serviciile pot fi oferite într-un mod continuu sau într-un mod
punctual 3.
Acestea sunt doar câteva exemple de particularități ale serviciilor în

calitate de obiect al contractului de prestări servicii. Este important să se
consulte un avocat specializat în dreptul comercial pentru a obține
conformitate cu legea. 1: legeaz.net 2: legestart.ro 3: investopedia.com
1.3 A- prestator a încheiat cu B- beneficiar contract de prestări servicii prin care A urma să -l 7 pct.
învețe pe B limba fracnceză, astfel în cît la finele programului de studii (cursului)
participantul la curs să poată citi, vorbi și scrie în limba franceză. Durata cursului 60 zile,
costul cursului 2000 lei, cu achitarea lui A din partea lui B a prețului (1000 lei ) pînă la
data începerii cursului, restul sumei de 1000 lei după finalizarea cursului. Cursul de
predare a limbii franceze a fost petrecut de A (30 zile) și C (30 zile). După finalizarea
cursului B a refuzat achitarea sumei de 1000 lei invocînd lipsa rezultatului (nu poate vorbi
și scri în limba franceză) la fel invocînd prestarea serviciilor pe parcursul a 30 zile de către
terțul C. B a solicitat în instanța de judecată rezoluțiunea contractului și încasarea din
contul lui A a sumei de 1000 lei achitate deja, a sumei de 500 lei penalitate, achitarea
prejudciului moral în sumă de 1000 lei. Soluţionaţi speța. Oferiți soluția legală
Argumentați răspunsul.
În cazul de față, A și B au încheiat un contract de prestări servicii prin

care A se obliga să îl învețe pe B limba franceză, iar B se obliga să achite
prețul cursului în două tranșe: 1000 lei până la data începerii cursului și
restul sumei după finalizarea cursului 1. Cursul de predare a limbii
franceze a fost petrecut de A (30 zile) și C (30 zile) 1. După finalizarea
cursului, B a refuzat achitarea sumei de 1000 lei invocând lipsa
rezultatului (nu poate vorbi și scrie în limba franceză) și prestarea
serviciilor pe parcursul a 30 zile de către terțul C 1.
În acest context, B a solicitat în instanța de judecată rezoluțiunea

contractului și încasarea din contul lui A a sumei de 1000 lei achitate
deja, a sumei de 500 lei penalitate și achitarea prejudiciului moral în sumă
de 1000 lei 1.
Potrivit art. 1550 alin. (1) din Codul civil, contractul poate fi reziliat la
cererea uneia dintre părți, dacă cealaltă parte nu își îndeplinește obligațiile
sale 2. În cazul de față, B poate solicita rezoluțiunea contractului de
prestări servicii, deoarece A nu a îndeplinit obligațiile sale de a preda
limba franceză în mod corespunzător 1. În consecință, A va fi obligat să
restituie suma de 1000 lei achitată deja de B, conform dispozițiilor art.
1635 și urm. din Codul civil 2.
În ceea ce privește cererea de achitare a prejudiciului moral în sumă de

1000 lei, aceasta poate fi acordată doar în cazul în care B poate dovedi că
a suferit un prejudiciu moral ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de
către A 3. În caz contrar, cererea de acordare a prejudiciului moral va fi
respinsă.
Acestea sunt doar câteva exemple de informații referitoare la soluționarea

speței descrise. Este important să se consulte un avocat specializat în
dreptul civil pentru a obține informații mai detaliate și pentru a asigura că
contractul este în conformitate cu legea. 1: raspunsurijuridice.ro 2:
legeaz.net 3: legeaz.net
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 9
1. Revocarea contractului de donație

1.1 Nominalizați temeiurile de revocare a contractului de donație 3 pct.
Conform Codului civil, donația este un contract prin care o parte, numită
donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți,
numită donatar 1. Cu toate acestea, există situații în care donația poate fi
revocată. Temeiurile de revocare a contractului de donație pot include,
dar nu se limitează la:
1. Ingratitudinea donatarului, care poate fi definită ca o faptă gravă a

donatarului împotriva donatorului sau a unei persoane apropiate
acestuia 12.
2. Neexecutarea sarcinilor impuse de donator donatarului, fără
justificare 12.
3. Surveniența unui copil, în cazul în care donația a fost făcută înainte
de nașterea copilului 1.
4. Lipsa formei autentice a actului de donație, în cazul în care legea
prevede forma autentică pentru anumite tipuri de bunuri 1.
5. Îndeplinirea condiției rezolutorii exprese, în cazul în care donația a
fost făcută sub condiție 1.
Acestea sunt doar câteva exemple de temeiuri de revocare a contractului

de donație. Este important să se consulte un avocat specializat în dreptul
civil pentru a obține informații mai detaliate și pentru a asigura că
contractul este în conformitate cu legea. 1: legeaz.net 2:
raspunsurijuridice.ro
1.2 Descrieți dreptul donatorului de a revoca donația pentru nerealizarea sarcinii. 5 pct.
Conform Codului civil al Republicii Moldova, donația este un contract

prin care o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în
favoarea celeilalte părți, numită donatar 1. Cu toate acestea, donația poate
fi revocată în cazul în care donatarul nu își îndeplinește sarcinile
prevăzute în contract 12.
Potrivit art. 1027 alin. (1) din Codul civil al Republicii Moldova, dacă
donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat, donatorul sau
succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea
donației 3. În cazul în care sarcina a fost stipulată în favoarea unui terț,
acesta poate cere numai executarea sarcinii 3.
Revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii se poate face numai prin

acțiune în justiție 1. Această acțiune, având caracter patrimonial, poate fi
introdusă de donator, de moștenitorii săi sau de creditorii donatorului
împotriva donatarului sau moștenitorilor acestuia 1.
Acestea sunt doar câteva exemple de informații referitoare la dreptul

donatorului de a revoca donația pentru nerealizarea sarcinii conform
legislației Republicii Moldova. Este important să se consulte un avocat
specializat în dreptul civil pentru a obține informații mai detaliate și
pentru a asigura că contractul este în conformitate cu legea. 1: legeaz.net 2:
raspunsurijuridice.ro 3: lex.justice.md
1.3 Analizați și exemplificați dreptul de revocare a dobnației din alte motive întemeiate 7 pct.
Conform Codului civil, donația este un contract prin care o parte, numită
donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți,
numită donatar 1. Cu toate acestea, există situații în care donația poate fi
revocată. Temeiurile de revocare a contractului de donație pot include,
dar nu se limitează la:
1. Ingratitudinea donatarului, care poate fi definită ca o faptă gravă a

donatarului împotriva donatorului sau a unei persoane apropiate
acestuia 12.
2. Neexecutarea sarcinilor impuse de donator donatarului, fără
justificare 12.
3. Surveniența unui copil, în cazul în care donația a fost făcută înainte
de nașterea copilului 1.
4. Lipsa formei autentice a actului de donație, în cazul în care legea
prevede forma autentică pentru anumite tipuri de bunuri 1.
5. Îndeplinirea condiției rezolutorii exprese, în cazul în care donația a
fost făcută sub condiție 1.
6. Alte circumstanțe decisive care au stat la baza încheierii
contractului și care s-au schimbat esențial după încheierea
contractului, dacă în urma acestei schimbări:
o folosul oferit donatarului este vădit nepotrivit sau excesiv;
sau
34
o este vădit injust de a obliga donatorul să respecte donația .
Un exemplu de revocare a donației din alte motive întemeiate poate fi

cazul în care donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei persoane
apropiate acestuia, sau dacă donatarul se face vinovat de fapte penale,
cruzimi sau injurii grave față de donator 56.
Acestea sunt doar câteva exemple de temeiuri de revocare a contractului

de donație din alte motive întemeiate. Este important să se consulte un
avocat specializat în dreptul civil pentru a obține informații mai detaliate
și pentru a asigura că contractul este în conformitate cu legea. 1:
legeaz.net 2: raspunsurijuridice.ro 3: animus.md 4: legestart.ro 5: ad-
avocat.ro 6: vocea.md

2.1 Identificați obligațiile prestatorului în contractul de prestări servicii de informare 3 pct.
și consultare;
Conform Codului civil, contractul de prestări servicii de informare și

consultare este un contract prin care o parte, numită prestator, se obligă să
furnizeze informații și consultanță într-un anumit domeniu, iar cealaltă
parte, numită beneficiar, se obligă să plătească o sumă de bani pentru
aceste servicii 12. În ceea ce privește obligațiile prestatorului, acestea pot
1. Obligația de a furniza informații și consultanță de calitate, în

conformitate cu cerințele beneficiarului 1.
2. Obligația de a respecta confidențialitatea informațiilor furnizate de
beneficiar 1.
3. Obligația de a furniza informații și consultanță într-un mod
profesionist și etic 1.
4. Obligația de a furniza informații și consultanță în termenii și
5. Obligația de a furniza informații și consultanță în conformitate cu
legislația în vigoare 1.
Acestea sunt doar câteva exemple de obligații ale prestatorului într-un

contract de prestări servicii de informare și consultare. Este important să
se consulte un avocat specializat în dreptul comercial pentru a obține
conformitate cu legea. 1: legeaz.net 2: legestart.ro
2.2 Explicați particularitățile serviciilor în calitate de obiect al contractului de prestări 5 pct.

servicii. Determinați cerințele din Codul Civil în ceea ce ține de achitarea prețului
în contractul de prestări servicii;
Contractul de prestări servicii este un contract prin care o parte, numită

prestator, se obligă să furnizeze informații și consultanță într-un anumit
domeniu, iar cealaltă parte, numită beneficiar, se obligă să plătească o
sumă de bani pentru aceste servicii 1. Obiectul contractului de prestări
servicii este un serviciu, care poate fi definit ca o activitate sau un set de
activități care sunt furnizate de către prestator în beneficiul beneficiarului
2
.
Particularitățile serviciilor în calitate de obiect al contractului de prestări

servicii includ, dar nu se limitează la:
1. Serviciile sunt intangibile și nu pot fi stocate sau transportate 2.

2. Serviciile sunt adesea personalizate și adaptate la nevoile specifice
ale beneficiarului 2.
3. Serviciile sunt adesea oferite în timp real și nu pot fi pre-produse
sau pre-stocate 2.
4. Calitatea serviciilor poate varia în funcție de abilitățile și
experiența prestatorului 2.
5. Serviciile pot fi oferite într-un mod continuu sau într-un mod
punctual 2.
În ceea ce privește cerințele achitării prețului în contractul de prestări

servicii conform legislației Republicii Moldova, acestea includ, dar nu se
limitează la:
1. Suma de bani care trebuie plătită pentru servicii trebuie să fie

specificată în contract 3.
2. Termenii și condițiile de plată trebuie să fie specificate în contract
3
.
3. Plata prețului trebuie să fie efectuată în conformitate cu termenii și
4. În cazul în care plata prețului este efectuată în tranșe, termenii și
condițiile de plată pentru fiecare tranșă trebuie să fie specificate în
contract 3.
5. În cazul în care beneficiarul nu plătește prețul în conformitate cu
termenii și condițiile prevăzute în contract, prestatorul poate
solicita rezoluțiunea contractului și/sau despăgubiri pentru
prejudiciul suferit 3.
Acestea sunt doar câteva exemple de particularități ale serviciilor în

calitate de obiect al contractului de prestări servicii și cerințe ale achitării
prețului în contractul de prestări servicii conform legislației Republicii
Moldova. Este important să se consulte un avocat specializat în dreptul
comercial pentru a obține informații mai detaliate și pentru a asigura că
contractul este în conformitate cu legea. 1: legeaz.net 2: investopedia.com
3
: lex.md
2.3 A- prestator a încheiat cu B- beneficiar contract de prestări servicii prin care A urma să-l 7 pct.
învețe pe B limba fracnceză, astfel încât la finele programului de studii (cursului)
participantul la curs să poată citi și vorbi în limba franceză. Durata cursului 60 zile, costul
cursului 2000 lei, cu achitarea lui A din partea lui B a prețului (1000 lei ) până la data
începerii cursului, restul sumei de 1000 lei după finalizarea cursului. Cursul de predare a
limbii franceze a fost petrecut de A (30 zile) și C (30 zile). După finalizarea cursului B a
refuzat achitarea sumei de 1000 lei invocând lipsa rezultatului (nu poate vorbi și scri în
limba franceză) la fel invocând prestarea serviciilor pe parcursul a 30 zile de către terțul C.
B a solicitat în instanța de judecată rezoluțiunea contractului și încasarea din contul lui A
a sumei de 1000 lei achitate deja, a sumei de 500 lei penalitate, achitarea prejudciului
moral în sumă de 1000 lei.
Soluţionaţi speța. Oferiți soluția legală. Argumentați răspunsul.
În cazul descris, A și B au încheiat un contract de prestări servicii prin

care A se obliga să îl învețe pe B limba franceză, iar B se obliga să achite
prețul cursului în două tranșe: 1000 lei până la data începerii cursului și
restul sumei după finalizarea cursului 1. Cursul de predare a limbii
franceze a fost petrecut de A (30 zile) și C (30 zile) 1. După finalizarea
cursului, B a refuzat achitarea sumei de 1000 lei invocând lipsa
serviciilor pe parcursul a 30 zile de către terțul C 1.
În acest context, B a solicitat în instanța de judecată rezoluțiunea

contractului și încasarea din contul lui A a sumei de 1000 lei achitate
deja, a sumei de 500 lei penalitate și achitarea prejudiciului moral în sumă
de 1000 lei 1.
Potrivit art. 1027 alin. (1) din Codul civil al Republicii Moldova, dacă
donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat, donatorul sau
succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea
donației 2. În cazul de față, B poate solicita rezoluțiunea contractului de
prestări servicii, deoarece A nu a îndeplinit obligațiile sale de a preda
limba franceză în mod corespunzător 1. În consecință, A va fi obligat să
restituie suma de 1000 lei achitată deja de B, conform dispozițiilor art.
1635 și urm. din Codul civil al Republicii Moldova 2.
În ceea ce privește cererea de achitare a prejudiciului moral în sumă de

1000 lei, aceasta poate fi acordată doar în cazul în care B poate dovedi că
a suferit un prejudiciu moral ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de
către A 3. În caz contrar, cererea de acordare a prejudiciului moral va fi
respinsă.
Acestea sunt doar câteva exemple de informații referitoare la soluționarea

speței descrise conform Codului civil al Republicii Moldova. Este
important să se consulte un avocat specializat în dreptul civil pentru a
obține informații mai detaliate și pentru a asigura că contractul este în
conformitate cu legea. 1: raspunsurijuridice.ro 2: lex.md 3: lex.md
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 10
1. Răspunderea transportatorului în contractul de transport
1.1 Numiți temeirile de apariție a răspunderii pasagerului. 3 pct.
Răspunderea pasagerului poate fi angajată în cazul în care acesta încalcă

regulile de transport sau nu respectă instrucțiunile personalului de bord.
De asemenea, pasagerul poate fi considerat răspunzător pentru
prejudiciile cauzate de obiectele pe care le transportă, dacă acestea sunt
interzise sau nu sunt ambalate corespunzător 1.

ezitați să mă întrebați din nou.
1
: legeaz.net
1.2 Relatați despre condițiile în care transportatorul poate fi exonerat de răspundere pentru 5 pct.
neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale.
Transportatorul poate fi exonerat de răspundere pentru neexecutarea sau executarea
necorespunzătoare a obligațiilor contractuale în următoarele condiții 123:
1. Forța majoră: Transportatorul nu poate fi considerat răspunzător pentru neexecutarea
sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale dacă aceasta este cauzată
de un eveniment imprevizibil, inevitabil și independent de voința sa, cum ar fi un
cutremur, inundații, război, greve, etc.
2. Culpa beneficiarului: Transportatorul poate fi exonerat de răspundere dacă
neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale este cauzată
de beneficiarul mărfii, cum ar fi furnizarea de informații incorecte sau incomplete,
neplata taxelor sau impozitelor, etc.
3. Culpa terților: Transportatorul poate fi exonerat de răspundere dacă neexecutarea sau
executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale este cauzată de un terț, cum
ar fi o companie de transport subcontractată, un furnizor de servicii de ambalare, etc.
4. Culpa comună: Transportatorul poate fi exonerat de răspundere dacă neexecutarea
sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale este cauzată de o culpă
comună a ambelor părți, cum ar fi o problemă de comunicare sau o neînțelegere a
clauzelor contractuale.
1.3 7 pct.
2. Contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă

2.1 Enumerați drepturile și obligațiile dobânditorului-parte a contractului de înstrăinare 3 pct.
a unui bun cu condiţia întreţinerii pe viaţă;
Dobânditorul-parte a contractului de înstrăinare a unui bun cu condiţia

întreţinerii pe viaţă are următoarele drepturi 1:
1. De a deveni proprietarul bunului în cauză.

2. De a primi întreţinerea în natură, care include locuinţa, hrană,
îngrijirea şi ajutorul necesar pe timpul cât va trăi, precum şi
înmormântarea.
Pe de altă parte, dobânditorul-parte a contractului de înstrăinare a unui

bun cu condiţia întreţinerii pe viaţă are următoarele obligaţii 1:
1. De a respecta clauzele contractuale exact aşa cum sunt stipulate.
2. De a executa obligaţiile asumate în contract.
3. De a garanta beneficiarului întreţinerea în natură, adică locuinţa,
hrană, îngrijirea şi ajutorul necesar pe timpul cât va trăi, precum şi
înmormântarea.
4. De a garanta beneficiarului întreţinerea liniştită asupra bunului,
lipsa viciilor materiale a bunului transmis precum şi lipsa viciilor
de natură juridică.
Sper că aceste informaţii sunt utile. Dacă aveţi întrebări suplimentare, nu

ezitaţi să le adresaţi.
2.2 Descrieţi condițiile legale în ceea ce ține de obiect, forma și termen în contractul 5 pct.
de înstrăinare a unui bun cu condiţia întreţinerii pe viaţă;
În ceea ce priveşte condiţiile legale pentru un contract de înstrăinare a

unui bun cu condiţia întreţinerii pe viaţă, există anumite cerinţe legale
care trebuie îndeplinite. Acestea includ:
1. Obiectul contractului: Acesta trebuie să fie un bun mobil sau

imobil, care poate fi transmis prin vânzare sau donaţie, şi care
poate fi utilizat pentru a oferi întreţinerea necesară beneficiarului
pe durata vieţii sale.
2. Forma contractului: Contractul trebuie să fie încheiat în formă
scrisă, într-un act autentic sau în faţa unui notar public. De
asemenea, trebuie să fie înregistrat la autorităţile fiscale
competente.
3. Termenul contractului: Contractul trebuie să fie încheiat pe o
perioadă nedeterminată, adică pe durata vieţii beneficiarului. În
cazul în care contractul este încheiat pe o perioadă determinată,
acesta este nul.

2.3 La 15.03.2016 A a încheiat cu B contract de înstrăinare a casei de locuit cu 7 pct.

condiţia întreţinerii pe viaţă. Potrivit contractului, B se obliga să-i asigure lui A
locuinţă, iar lui C întreţinere viageră. La 03.06.2017, în rezultatul unui incendiu
provocat de fulger, casa a fost deteriorată. Drept urmare, B a refuzat să-şi
îndeplinească obligaţiile de acordare a întreţinerii pentru următorii 2 ani, deoarece
banii necesari pentru întreţinere urmează a fi investiţi în reparaţia casei.
A s-a adresat pentru consultație unui avocat pentru a afla ce acțiuni pot fi
întreprinse de A în astfel de situație. În calitate de avocat menționați argumentat
acțiunile care pot fi întreprinse de către A cu indicarea prevederilor legale.
La rîndul său B la fel s-a adresat pentru consultație unui avocat pentru a afla care
sunt prevederile legale aplicabile situației date și care sunt drepturile lui B. În
calitate de avocat oferiți răspunsuri lui B. (răspunsurile trebuie să fie argumentate
și cu indicarea prevederilor din Codul Civil).
Oferiți soluția în speţa dată și argumentaţi răspunsul;
În cazul în care o parte nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, cealaltă

parte poate recurge la instanţa de judecată pentru a cere executarea forţată
a obligaţiilor contractuale. În cazul dat, A poate cere executarea forţată a
obligaţiilor contractuale de acordare a întreţinerii viagere către C, în baza
contractului de înstrăinare a casei de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă
încheiat între A şi B la data de 15.03.2016.
În ceea ce priveşte drepturile lui B, conform art. 1213 din Codul Civil al
Republicii Moldova, dobânditorul-parte a contractului de înstrăinare a
unui bun cu condiţia întreţinerii pe viaţă are dreptul să devină proprietarul
bunului în cauză şi să primească întreţinerea în natură, care include
locuinţa, hrană, îngrijirea şi ajutorul necesar pe timpul cât va trăi, precum
şi înmormântarea. De asemenea, dobânditorul-parte are obligaţia de a
respecta clauzele contractuale exact aşa cum sunt stipulate, de a executa
obligaţiile asumate în contract, de a garanta beneficiarului întreţinerea în
natură, adică locuinţa, hrană, îngrijirea şi ajutorul necesar pe timpul cât va
trăi, precum şi înmormântarea, de a garanta beneficiarului întreţinerea
liniştită asupra bunului, lipsa viciilor materiale a bunului transmis precum
şi lipsa viciilor de natură juridică 1.

Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 11
1.Contractul de arendă
1.1 Descrieți particularitățile contractului de arendă, nominalizați drepturile părților 3 pct.
contractului de arendă ;
Contractul de arendă este un contract prin care una dintre părţi, numită
arendator, transmite dreptul de a folosi şi exploata anumite bunuri
agricole, celeilalte părţi, numită arendaş, pentru a fi exploatate o perioadă
de timp, în schimbul unui preţ, numit arendă 12.
Obiectul contractului de arendare poate fi un bun mobil sau imobil, care

poate fi transmis prin vânzare sau donaţie, şi care poate fi utilizat pentru a
oferi întreţinerea necesară beneficiarului pe durata vieţii sale 3. Potrivit
art. 1836 din Codul Civil al Republicii Moldova, pot fi arendate terenuri
arabile, vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole, arbuşti fructiferi, plantaţii
de hamei şi duzi, păşuni împădurite, terenuri ocupate cu construcţii şi
instalaţii agrozootehnice, amenajări piscicole şi de îmbunătăţiri funciare,
drumuri tehnologice, platforme şi spaţii de depozitare care servesc
nevoilor producţiei agricole şi terenuri neproductive care pot fi amenajate
şi folosite pentru producţia agricolă 3.
Drepturile arendatorului includ:
 Să controleze modul în care arendaşul exploatează bunul agricol

arendat.
 Să primească bunul agricol care a făcut obiectul contractului de
arendă.
 Să acţioneze împreună cu arendaşul terţii care tulbură
exploatarea normală a bunului arendat 3.
Obligaţiile arendatorului includ:
 Să îi asigure arendaşului folosinţa bunului dat în arendă.

 Să îi predea arendaşului bunul agricol în stare corespunzătoare
întrebuinţării sale.
 Să menţină bunul pe care urmează să îl arendeze în stare de
folosinţă.
 Să asigure folosinţa utilă şi paşnică a bunului agricol.
 Să ofere garanţii arendaşului contra evicţiunii parţiale sau totale,
precum şi în cazul viciilor ascunse ale bunului agricol arendat.
 Să nu ia măsuri în legătură cu exploatarea bunului arendat de
natură să-l tulbure pe arendaş.
 Să plătească taxele şi impozitele datorate pentru terenurile
arendate.
 Să îl înştiinţeze în scris pe arendaş cu privire la intenţia sa de a
reînnoi sau nu contractul cu cel puţin un an înainte de expirarea
contractului prezent.
 Să primească, în momentul încetării contractului, bunul arendat
care a făcut obiectul acestuia 3.

1.2 Descrieţi condiţiile legale privind modul de determinare şi de plată a preţului în 5 pct.
cadrul contractului de arendă, precum și condițiile legale privind forma și termenul
contractului de arendă;
Conform art. 1837 din Codul Civil al Republicii Moldova, preţul în

cadrul contractului de arendă se stabileşte prin acordul părţilor şi poate fi
exprimat în bani sau în natură. În cazul în care preţul este exprimat în
bani, acesta trebuie să fie plătit în termenul şi în condiţiile stabilite prin
contractul de arendă.
În ceea ce priveşte forma contractului de arendă, acesta trebuie să fie

încheiat în formă scrisă, într-un act autentic sau în faţa unui notar public.
De asemenea, trebuie să fie înregistrat la autorităţile fiscale competente 1.
În ceea ce priveşte termenul contractului de arendă, acesta trebuie să fie

încheiat pe o perioadă determinată sau nedeterminată. În cazul în care
contractul este încheiat pe o perioadă determinată, acesta poate fi reînnoit
prin acordul părţilor 1.

1.3 Stabiliţi principalele deosebiri şi asemănări ale contractului dat cu alte contracte 7pct.
conexe şi drepturi reale civile asemănătoare. Analizați răspunderea părților ;
În general, contractul este un acord între două sau mai multe părți care stabilește drepturile și
obligațiile acestora. Contractul poate fi de diferite tipuri, cum ar fi contractul de vânzare-
cumpărare, contractul de locațiune, contractul de comodat, etc1.
În ceea ce privește contractul de locațiune, acesta este un contract prin care una dintre părți
(locatorul) se obligă să dea în folosință altei părți (chiriașul) un bun pentru o anumită perioadă
de timp, iar chiriașul se obligă să plătească o anumită sumă de bani pentru această folosință [ 2]
[2].
În ceea ce privește răspunderea părților, atât locatorul, cât și chiriașul au anumite obligații și
responsabilități. De exemplu, locatorul trebuie să asigure că bunul dat în locațiune este într-o
stare bună de funcționare și să efectueze reparațiile necesare în cazul în care bunul se
defectează din cauze care nu sunt imputabile chiriașului. Pe de altă parte, chiriașul trebuie să
plătească chiria la timp și să folosească bunul într-un mod responsabil, astfel încât să nu-l
deterioreze
2.1 Caracterizați prețul și modul de determinare a prețului în contractul de antrepriză. 3 pct.
Contractul de antrepriză este un contract prin care o parte (antreprenorul)

se obligă să execute o lucrare sau un serviciu pentru beneficiar, iar
beneficiarul se obligă să plătească un preț pentru această lucrare sau
serviciu 1.
Prețul în contractul de antrepriză trebuie să fie determinat sau

determinabil. De regulă, prețul este stabilit de părți la momentul
încheierii contractului și este inserat în contract. În cazul în care prețul nu
poate fi stabilit la momentul încheierii contractului, părțile pot conveni
asupra unei modalități prin care prețul poate fi determinat ulterior, dar nu
mai târziu de data plății și care nu necesită un nou acord de voință al
părților 12.
Sper că aceste informații v-au fost de ajutor. Dacă aveți întrebări

suplimentare, nu ezitați să mă întrebați din nou.
1
: legeaz.net 2: petrea.eu
2.2 Argumentați obligațiile informaționale ale antreprenorului, descrieți consecințele 5 pct.

neexecutării acestor obligații.
Antreprenorul are obligația de a furniza beneficiarului informațiile

necesare pentru a putea lua o decizie informată cu privire la contractul de
antrepriză. Aceste informații includ, dar nu se limitează la, descrierea
lucrării sau serviciului care urmează să fie executat, termenul de
finalizare, prețul și modalitatea de plată, precum și orice alte informații
relevante 12.
Consecințele neexecutării obligațiilor informaționale ale antreprenorului

pot fi diverse, în funcție de circumstanțe. Beneficiarul poate solicita
rezoluționarea contractului, despăgubiri pentru prejudiciul suferit sau alte
măsuri legale 3. De asemenea, neexecutarea obligațiilor informaționale
poate duce la pierderea încrederii beneficiarului în antreprenor și la
diminuarea șanselor de a mai primi contracte în viitor.

1
: legeaz.net 2: bloghamangiu.ro 3: legeaz.net
2.3 Încheind (verbal) contract de antrepriză, A s-a obligat faţă de B, în schimbul unei remuneraţii de 7 pct.
5000 lei, să execute cu materialele sale lucrări de reparaţie a casei, în termen de 2 luni. Efectuând o
parte din lucrări, A a fost internat în spital în rezultatul unui accident.
B, dorind să finiseze reparaţia în termen, a contractat cu un alt antreprenor C cu care a covenit că
plata pentru executarea lucrărilor va fi efectuată peste 3 luni după semnarea actului de recepție a
lucrărilor. C a finalizat lucrările, utilizând materialele lui A, pe finalîntre părții find semnat actul de
recepție a lucrărilor.
După expirarea a 8 luni de la data încheierii contractului dintre A și B , A ia solicitat lui B plata a
75% din costul lucrărilor efectuate şi restituirea a 800 lei – costul materialelor utilizate de al 2-lea
antreprenor-C, totodată A mai solicitînd de la B achitarea penalității de întîrziere în mărime de 200
lei, precum și 100 lei prejudiciu moral.
C la fel a solicitat de la B achitarea remunerației pentru lucrările executate, invocînd expirarea
teremenului de 3 luni de la data semnarii actului de recepție a lucrărilor.
B a refuzat să plătească sumele solicitate de A șisumele solictate de B invocînd existența viciilor la
lucrarea executată, invocînd și dispozițiile alin.(2) art. 1372 Cod Civil solicitînd remedierea
viciilor.
Determinați motivat dacă cerințele lui A și C sunt întemeiate, la fel stabiliți modul de
soluționare a situațiilor în care este invocată existența viciilor la lucrarea executată.
Soluţionaţi cazul în raport cu ficare parte implicată.
Argumentaţi răspunsul oferit cu indicarea și analizarea dispozițiilor Codului Civil.
În cazul de față, A s-a obligat să execute lucrări de reparație a casei lui B

în schimbul unei remunerații de 5000 lei, în termen de 2 luni. În timpul
executării lucrărilor, A a fost internat în spital în urma unui accident, iar
B a contractat cu un alt antreprenor C pentru a finaliza lucrările. C a
utilizat materialele lui A și a finalizat lucrările, semnând actul de recepție
a lucrărilor cu B. După expirarea a 8 luni de la data încheierii contractului
dintre A și B, A a solicitat lui B plata a 75% din costul lucrărilor efectuate
și restituirea a 800 lei - costul materialelor utilizate de C, totodată A mai
solicită de la B achitarea penalității de întârziere în mărime de 200 lei,
precum și 100 lei prejudiciu moral. C a solicitat de la B achitarea
remunerației pentru lucrările executate, invocând expirarea termenului de
3 luni de la data semnării actului de recepție a lucrărilor.
În ceea ce privește cerințele lui A și C, acestea sunt întemeiate în măsura

în care lucrările executate de C sunt conforme cu cele convenite în
contractul dintre A și B. În cazul în care există vicii la lucrarea executată,
B poate invoca dispozițiile alin. (2) art. 1372 Cod Civil și poate solicita
remedierea viciilor. În cazul în care remedierea viciilor nu este posibilă
sau nu este realizată într-un termen rezonabil, B poate solicita reducerea
prețului sau rezoluțiunea contractului, conform art. 1373 Cod Civil 1.
În cazul în care A și C nu ajung la o înțelegere cu B, aceștia pot recurge la

instanța de judecată pentru a-și proteja drepturile. În acest caz, instanța va
analiza situația și va decide în funcție de probele administrate în cauză.

1
: legeaz.net
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 12
1. Contractul de împrumut
1.1 Evidențiați regimul juridic aplicabil contractului de împrumut cu şi fără dobândă; 3 pct.
Contractul de împrumut este un contract prin care o parte

(împrumutătorul) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți
(împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să
restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și
cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date 1.
În ceea ce privește regimul juridic aplicabil contractului de împrumut cu

dobândă, acesta este considerat un contract oneros, conform art. 1699
alin. 3 Cod Civil 2. În cazul contractului de împrumut cu dobândă,
împrumutatul se obligă să restituie împrumutătorului nu numai suma
împrumutată, ci și dobânda aferentă, care reprezintă contraprestația
pentru folosința banilor 3.
În cazul contractului de împrumut fără dobândă, acesta este considerat un

contract gratuit, conform art. 1699 alin. 2 Cod Civil 2. În cazul
contractului de împrumut fără dobândă, împrumutatul se obligă să
restituie împrumutătorului doar suma împrumutată, fără a plăti dobândă.

1
: legeaz.net 2: legeaz.net 3: legeaz.net
1.2 Stabiliţi particularitățile juridice ale împrumutului oferit de lombard, asociațiile de 5 pct.
economii şi împrumuturi şi organizațiile de creditare nebancară;
În ceea ce privește particularitățile juridice ale împrumutului oferit de

lombard, acesta este un tip de împrumut garantat cu bunuri mobile, cum
ar fi bijuterii, ceasuri, obiecte de artă, etc 1. În cazul în care împrumutatul
nu poate restitui împrumutul în termenul stabilit, lombardul poate vinde
bunurile mobile pentru a-și recupera banii împrumutați 2.
În ceea ce privește asociațiile de economii și împrumuturi, acestea sunt

organizații care colectează depozite de la membrii lor și acordă
împrumuturi cu dobândă acestora 3. În cazul asociațiilor de economii și
împrumuturi, membrii asociației sunt proprietarii acesteia și au dreptul să
ia decizii cu privire la activitatea acesteia.
În ceea ce privește organizațiile de creditare nebancară, acestea sunt

organizații care acordă împrumuturi fără a fi instituții bancare . În cazul
organizațiilor de creditare nebancară, acestea sunt reglementate de
Comisia Națională a Pieței Financiare și trebuie să respecte normele și
reglementările impuse de aceasta.

1
: legeaz.net 2: economica.net 3: legeaz.net : legeaz.net
1.3 Proiectați eventualele dificultăți ce pot apărea la aplicarea normei legale care 7 pct.
stabilește relaţia dintre mărimea dobânzii în contractul de împrumut şi rata de bază
a BNM. Analizați coraportul regimurilor juridice ale dobânzii de întârziere (942
CC RM) şi dobânzii contractuale;
Norma legală care stabilește relația dintre mărimea dobânzii în contractul

de împrumut și rata de bază a BNM poate genera unele dificultăți în
aplicare. În primul rând, această normă poate fi interpretată diferit de
către împrumutători și împrumutați, ceea ce poate duce la conflicte și
litigii. În plus, rata de bază a BNM poate varia în timp, ceea ce poate duce
la fluctuații ale dobânzii în contractul de împrumut.
În ceea ce privește coraportul regimurilor juridice ale dobânzii de

întârziere și dobânzii contractuale, acestea sunt reglementate de Codul
Civil al Republicii Moldova. Dobânda de întârziere este o dobândă care
se aplică în cazul în care o obligație nu este îndeplinită la termenul
prevăzut în contract sau în lege. Această dobândă este reglementată de
art. 942 CC RM și se calculează în funcție de rata dobânzii de referință a
BNM și de un coeficient de penalizare. Pe de altă parte, dobânda
contractuală este dobânda convenită de părți în contractul de împrumut și
este reglementată de art. 941 CC RM. Această dobândă poate fi convenită
între părți și poate fi mai mare sau mai mică decât rata dobânzii de
referință a BNM.


2.1 Descriei obligația de întreținere a dobânditorului în contractul de înstrăinare a unui 3 pct.
bun cu condiţia întreţinerii pe viaţă;
În cazul contractului de înstrăinare a unui bun cu condiția întreținerii pe

viață, dobânditorul are obligația de a întreține vânzătorul pe toată durata
vieții acestuia. Această obligație poate include, dar nu se limitează la,
asigurarea locuinței, a hranei, a îmbrăcămintei și a îngrijirilor medicale
necesare 12.
Această obligație este reglementată de art. 2254 din Noul Cod Civil, care
prevede că prin contractul de întreținere una dintre părți înstrăinează un
bun sau plătește o sumă de bani, iar cealaltă parte se obligă să-i asigure
întreținerea (locuință, hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale etc.) pe
timpul cât va trăi iar după moarte să o înmormânteze 3.

1
: legeaz.net 2: avocatnet.ro 3: legeaz.net
2.2 Analizați drepturile și obligațiile dobânditorului-parte a contractului de înstrăinare 5 pct.

viață, dobânditorul are dreptul de a deține și folosi bunul înstrăinat pe
toată durata vieții vânzătorului. De asemenea, dobânditorul are obligația
de a asigura întreținerea vânzătorului pe toată durata vieții acestuia,
conform art. 839 CCRM. Această obligație poate include, dar nu se
limitează la, asigurarea locuinței, a hranei, a îmbrăcămintei și a îngrijirilor
medicale necesare 12.

1
: legeaz.net 2: avocatnet.ro
2.3 Speță: La 15.03.2012 Antoci a încheiat cu Bogatu contract de înstrăinare a casei 7 pct.
de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Potrivit contractului, Bogatu se obliga să-
i asigure lui Antoci locuinţă, iar lui Chihai întreţinere viageră. La 03.06.2017, în
rezultatul unui incendiu provocat de fulger, casa a fost deteriorată. Drept urmare, B
a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile de acordare a întreţinerii pentru următorii 2
ani, deoarece banii necesari pentru întreţinere urmează a fi investiţi în reparaţia
casei. Soluționați speţa. Argumentaţi răspunsul;
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 13
1. Noţiuni generale privind contractul de locaţiune

1.1 Definiţi varietățile contractului de locațiune şi descrieți particularitățile acestora 3 pct.
Contractul de locațiune este un contract prin care o parte (locatorul) se

obligă să dea în folosință altei părți (chiriașul) un bun pentru o anumită
perioadă de timp, iar chiriașul se obligă să plătească o anumită sumă de
bani pentru această folosință. Există mai multe varietăți ale contractului
de locațiune, fiecare cu denumirea și regulile sale specifice 1.
Cele mai comune varietăți ale contractului de locațiune sunt:
 Locațiunea bunurilor mobile și imobile, cunoscută și sub

denumirea de închiriere. Aceasta se referă la locațiunea bunurilor
imobile și mobile destinate închirierii 1.
 Locațiunea bunurilor agricole, cunoscută și sub denumirea de
arendare. Aceasta se referă la locațiunea bunurilor agricole, care
sunt destinate închirierii 1.
 Locațiunea de servicii, cunoscută și sub denumirea de prestarea
de servicii. Aceasta se referă la locațiunea muncii și a serviciului,
care presupune ca o parte să presteze o anumită muncă sau
serviciu pentru o altă parte, iar aceasta din urmă să plătească o
anumită sumă de bani pentru această prestare 2.
Particularitățile contractului de locațiune variază în funcție de varietatea

acestuia. De exemplu, în cazul locațiunii bunurilor mobile și imobile,
chiriașul are obligația de a restitui bunul la expirarea contractului, în timp
ce în cazul locațiunii de servicii, prestatorul are obligația de a presta
serviciul conform cerințelor beneficiarului 12.

1
: legeaz.net 2: legeaz.net
1.2 Descrieţi condiţiile esenţiale ale contractului de locațiune. 5 pct.

Stabiliți dacă neînregistrarea în termen a contractului de locațiune în registrul
bunurilor imobile are ca efect:
 nulitatea contractului;
 imposibilitatea probării lui cu martori;
 inopozabilitatea faţă de terţi.
Argumentaţi poziția pe fiecare situație în parte.
Contractul de locațiune este un contract prin care o parte (locatorul) se

obligă să dea în folosință altei părți (chiriașul) un bun pentru o anumită
perioadă de timp, iar chiriașul se obligă să plătească o anumită sumă de
bani pentru această folosință. Pentru a fi valabil, contractul de locațiune
trebuie să îndeplinească următoarele condiții esențiale 1:
1. Capacitatea părților: Părțile trebuie să aibă capacitatea de a

încheia un contract. Aceasta înseamnă că trebuie să fie persoane
fizice sau juridice cu capacitate deplină de exercițiu.
2. Obiectul contractului: Obiectul contractului trebuie să fie un bun
mobil sau imobil care poate fi dat în folosință.
3. Prețul: Prețul trebuie să fie stabilit în mod clar și să fie o sumă de
bani.
4. Durata: Contractul trebuie să prevadă o durată pentru care bunul
este dat în folosință.
În ceea ce privește neînregistrarea în termen a contractului de locațiune în

registrul bunurilor imobile, aceasta nu are ca efect nulitatea contractului
sau imposibilitatea probării lui cu martori. În conformitate cu art. 1797
din Codul Civil, contractul de locațiune este valabil chiar dacă nu este
înregistrat în registrul bunurilor imobile. Cu toate acestea, neînregistrarea
contractului poate avea ca efect inopozabilitatea față de terți, adică faptul
că terții nu sunt obligați să respecte contractul de locațiune dacă nu au
cunoștință de existența acestuia 2.

1
1.3 Formulați asemănările și deosebirile dintre contractul de locațiune și dreptul de 7 pct.

uzufruct, contractele de licenţă precum și alte contracte civile. Stabiliți condițiile
în care poate fi antrenată răspunderea părților în contractul de locațiune, inclusiv
și în cazul sublocațiunii;
Contractul de locațiune și dreptul de uzufruct sunt două contracte

distincte, dar care au unele asemănări. Ambele contracte implică dreptul
de folosință asupra unui bun, dar în cazul contractului de locațiune,
dreptul de folosință este temporar, în timp ce în cazul dreptului de
uzufruct, dreptul de folosință este vitaliciu. În plus, dreptul de uzufruct
poate fi constituit prin acțiune juridică, uzucapiune sau alte moduri
prevăzute de lege, în timp ce contractul de locațiune este un contract civil
prin intermediul căruia o parte (denumită locator) se obligă să asigure
celeilalte părți (denumite locatar) folosința unui bun pentru o anumită
perioadă, în schimbul unui preț, denumit chirie 12.
Contractele de licență sunt contracte prin care titularul unui drept de

proprietate intelectuală (de exemplu, dreptul de autor sau dreptul de
brevet) acordă unei alte părți dreptul de a utiliza proprietatea intelectuală
într-un anumit mod, în schimbul unei sume de bani sau a altor beneficii 3.
În ceea ce privește condițiile în care poate fi antrenată răspunderea

părților în contractul de locațiune, acestea variază în funcție de situație. În
general, locatorul poate fi tras la răspundere în cazul în care nu efectuează
reparațiile necesare în cursul locațunii sau dacă nu înlătură viciile
aparente ale bunului închiriat 4. De asemenea, locatorul poate fi tras la
răspundere pentru tulburările provenite de la propria sa faptă, de la terți
sau din viciile lucrului, dacă prin aceste tulburări se aduce o atingere
serioasă folosinței 3. În cazul sublocațiunii, locatorul poate fi tras la
răspundere pentru încălcarea clauzelor contractuale, inclusiv pentru
neplata chiriei sau pentru deteriorarea bunului închiriat 5.

3
: legeaz.net 4: avocatoo.ro 5: legeaz.net 1: legalup.ro 2: legeaz.net

2.1 Enumerați condițiile și efectele exercitării dreptului de preemțiune în cadrul contractului de 3 pct.
vânzare-cumpărare
Dreptul de preemțiune este dreptul unei persoane de a achiziționa un bun

înaintea altor persoane, în cazul în care acesta este pus în vânzare.
Condițiile și efectele exercitării dreptului de preemțiune în cadrul
contractului de vânzare-cumpărare sunt reglementate de art. 1732 și art.
1733 din Noul Cod Civil 1.
Conform art. 1732, vânzătorul este obligat să notifice de îndată

preemptorului cuprinsul contractului încheiat cu un terț. Notificarea poate
fi făcută și de acesta din urmă. Această notificare va cuprinde numele și
prenumele vânzătorului, descrierea bunului, sarcinile care îl grevează,
termenii și condițiile vânzării, precum și locul unde este situat bunul.
Preemptorul își poate exercita dreptul prin comunicarea către vânzător a
acordului său de a încheia contractul de vânzare, însoțită de consemnarea
prețului la dispoziția vânzătorului. Dreptul de preemțiune se exercită, în
cazul vânzării de bunuri mobile, în termen de cel mult 10 zile, iar în cazul
vânzării de bunuri imobile, în termen de cel mult 30 de zile. În ambele
cazuri, termenul curge de la comunicarea către preemptor a notificării
prevăzute la alin. (1) 1.
Conform art. 1733, prin exercitarea preempțiunii, contractul de vânzare se

consideră încheiat între preemptor și vânzător în condițiile cuprinse în
contractul încheiat cu terțul, iar acest din urmă contract se desființează
retroactiv 1.

1
: legeaz.net
2.2 Descrieți efectele încheierii contractelor de vânzare a drepturilor litigioase 5 pct.
Vânzarea drepturilor litigioase este un contract prin care o parte

(vânzătorul) vinde drepturile sale litigioase asupra unui bun sau a unei
creanțe către o altă parte (cumpărătorul) 1. Efectele încheierii contractelor
de vânzare a drepturilor litigioase sunt următoarele:
1. Transferul drepturilor litigioase: Prin încheierea contractului de

vânzare a drepturilor litigioase, vânzătorul transferă drepturile
sale litigioase asupra unui bun sau a unei creanțe către
cumpărător.
2. Răspunderea vânzătorului: Vânzătorul răspunde pentru existența
și valabilitatea drepturilor litigioase vândute, precum și pentru
orice vicii ascunse ale drepturilor litigioase 2.
3. Dreptul cumpărătorului de a interveni în proces: Cumpărătorul
are dreptul de a interveni în procesul în care se judecă drepturile
litigioase achiziționate, în cazul în care vânzătorul nu a făcut acest
lucru 3.
4. Dreptul cumpărătorului de a primi sumele încasate:
Cumpărătorul are dreptul de a primi sumele încasate în urma
exercitării drepturilor litigioase achiziționate, după ce se deduc
cheltuielile necesare pentru exercitarea acestor drepturi .
În cazul sublocațiunii, locatorul poate fi tras la răspundere pentru

încălcarea clauzelor contractuale, inclusiv pentru neplata chiriei sau
pentru deteriorarea bunului închiriat .

1
: legeaz.net 2: avocatoo.ro 3: legeaz.net : legeaz.net : legeaz.net
2.3 Între A, care era bolnav la data încheierii contractului ,și B, finul său, s-a încheiat un contract 7 pct.
de vânzare a unui autoturism, prin care A a înstrăinat autoturismului pentru un preț de 100.000
lei. La o lună de la încheierea contractului,A a decedat ,iar C, moștenitorul său, a solicitat în
justiție nulitatea actului de vânzare, pe motiv că nu s-a găsit prețul vânzării asupra lui A ,deci
vânzarea nu este reală și că este prohibită încheierea vânzării între rude.
Soluția instanței va fi următoarea:
a.admite acțiunea,lipsa obiectului vânzării atrăgând nulitatea absulută a vânzării;
b.admite acțiunea,pe motiv că prețul vânzării nu este real,ceea ce atrage nulitatea relativă a
contractului de vânzare;
c.respinge ca nefondată acțiunea lui C.
În cazul dat, C, moștenitorul lui A, a solicitat în justiție nulitatea actului

de vânzare a autoturismului, pe motiv că nu s-a găsit prețul vânzării
asupra lui A, deci vânzarea nu este reală și că este prohibită încheierea
vânzării între rude.
Conform art. 952 din Codul Civil, contractul de vânzare-cumpărare este

nul în cazul în care obiectul vânzării lipsește sau este imposibil de
determinat. În cazul dat, prețul vânzării nu a fost stabilit în mod clar, ceea
ce poate atrage nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare 1.
În ceea ce privește interdicția privind încheierea contractelor de vânzare-

cumpărare între rude, aceasta nu este absolută. În conformitate cu art. 967
din Codul Civil, contractele de vânzare-cumpărare între rude sunt
valabile, cu condiția ca acestea să fie încheiate în condiții normale de
piață și să nu fie încheiate în scopul fraudării creditorilor 2.
Astfel, soluția instanței ar putea fi admiterea acțiunii lui C, pe motiv că

lipsa obiectului vânzării atrage nulitatea absolută a vânzării.

1
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 14
1. Conținutul obligațiilor ce rezultă din contractul de locațiune

1.1 Nominalizați obligațiile sublocatarului; 3 pct.
Sublocatarul are următoarele obligații 1:
1. Plata chiriei: Sublocatarul are obligația de a plăti chiria către

locator, în conformitate cu clauzele contractuale.
2. Întreținerea bunului: Sublocatarul are obligația de a întreține
bunul închiriat și de a-l restitui în aceeași stare în care l-a primit,
cu excepția uzurii normale.
3. Respectarea clauzelor contractuale: Sublocatarul are obligația de
a respecta clauzele contractuale și de a nu subînchiria bunul fără
acordul locatorului.
4. Notificarea locatorului: Sublocatarul are obligația de a notifica
locatorul în cazul în care bunul închiriat necesită reparații sau
intervenții.
5. Plata cheltuielilor: Sublocatarul are obligația de a plăti cheltuielile
aferente bunului închiriat, cum ar fi facturile de utilități.
În cazul în care sublocatarul nu își îndeplinește obligațiile contractuale,

locatorul poate să îl urmărească în instanță pentru recuperarea
prejudiciului suferit.

1
: legeaz.net
1.2 Descrieți regimul juridic al îmbunătățirilor şi reparațiilor bunului conform 5 pct.

contractului de locațiune;
Conform art. 1788 din Codul Civil al Republicii Moldova, locatorul este
obligat să efectueze toate reparațiile care sunt necesare pentru a menține
bunul în stare corespunzătoare de întrebuințare pe toată durata locațiunii,
conform destinației stabilite potrivit Art. 1799. Sunt în sarcina locatarului
reparațiile locative, a căror necesitate rezultă din folosința obișnuită a
bunului. Dacă, după încheierea contractului, se ivește nevoia unor
reparații care sunt în sarcina locatorului, iar acesta din urmă, deși
încunoștințat, nu începe să ia de îndată măsurile necesare, reparațiile pot
fi făcute de locatar. În acest caz, locatorul este dator să plătească, în afara
sumelor avansate de locatar, dobânzi socotite de la data efectuării
cheltuielilor. În caz de urgență, locatarul îl poate înștiința pe locator și
după începerea reparațiilor, dobânzile la sumele avansate neputând curge
decât de la data înștiințării 1.

1
: legeaz.net
1.3 Formulați coraportul dintre regimul juridic al cesiunii locațiunii și cesiunii de 7 pct.
creanță/vânzării de contract
Cesiunea contractului de locațiune și cesiunea de creanță sau vânzarea de

contract sunt două instituții juridice distincte. Cesiunea contractului de
locațiune este un contract prin care locatarul își transferă drepturile și
obligațiile asumate prin contractul de locațiune către o altă persoană,
numită cesionar. În cazul cesiunii de creanță sau vânzării de contract, o
persoană își transferă drepturile și obligațiile asumate prin contractul de
vânzare-cumpărare sau prin contractul de împrumut către o altă persoană,
numită cesionar.
În ceea ce privește regimul juridic al cesiunii contractului de locațiune,

aceasta este permisă în condițiile prevăzute de lege și de contractul de
locațiune. Astfel, conform art. 1805 din Codul Civil al Republicii
Moldova, locatarul poate să cedeze locațiunea, în tot sau în parte, unei
alte persoane, dacă această facultate nu i-a fost interzisă în mod expres.
Cu toate acestea, dacă bunul este mobil, sublocațiunea ori cesiunea nu
este permisă decât cu acordul scris al locatorului 1.
În cazul cesiunii de creanță sau vânzării de contract, transferul drepturilor

și obligațiilor se face prin intermediul unui contract de cesiune sau de
vânzare-cumpărare. Acest contract trebuie să îndeplinească condițiile de
validitate prevăzute de lege, precum capacitatea părților, obiectul
contractului, prețul și forma cerută de lege 2.

1
2.1 Enumerați drepturile și obligațiile dobânditorului-parte a contractului de înstrăinare 3 pct.
Conform art. 839 din Codul Civil al Republicii Moldova, prin contractul
de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă, o parte
(beneficiarul întreținerii) se obligă să dea celeilalte părți (dobînditor) în
proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobînditorul se obligă să asigure
beneficiarului întreţinerea în natură – locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul
necesar pe timpul cât va trăi, precum şi înmormântarea 1.

1
: legeaz.net
2.2 Descrieţi obiectul și regimul prețului în contractul de înstrăinare a unui bun cu 5 pct.
condiţia întreţinerii pe viaţă;

viață, obiectul contractului este un bun imobil sau mobil care este dat în
proprietate de către o parte (beneficiarul întreținerii) celeilalte părți
(dobânditor) pe toată durata vieții beneficiarului, iar dobânditorul se
obligă să asigure beneficiarului întreținerea în natură – locuință, hrană,
îngrijire și ajutorul necesar pe timpul cât va trăi, precum și
înmormântarea 12.
Regimul prețului în contractul de înstrăinare a unui bun cu condiția

întreținerii pe viață este aleatoriu, adică prețul este stabilit în funcție de
durata vieții beneficiarului întreținerii. În cazul în care beneficiarul
întreținerii trăiește mai mult decât se aștepta la momentul încheierii
contractului, dobânditorul va plăti mai mult decât ar fi plătit dacă
beneficiarul ar fi trăit mai puțin. În cazul în care beneficiarul întreținerii
trăiește mai puțin decât se aștepta la momentul încheierii contractului,
dobânditorul va plăti mai puțin decât ar fi plătit dacă beneficiarul ar fi
trăit mai mult 3.

1
: legeaz.net 2: zdg.md 3: avocatoo.ro
2.3 Speță: La 15.03.2017 A a încheiat cu B contract de înstrăinare a casei de locuit cu 7 pct.

condiţia întreţinerii pe viaţă. Potrivit contractului, B se obliga să-i asigure lui A
locuinţă, iar lui C întreţinere viageră. La 03.06.2020, în rezultatul unui incendiu
provocat de fulger, casa a fost deteriorată. Drept urmare, B a refuzat să-şi
îndeplinească obligaţiile de acordare a întreţinerii pentru următorii 2 ani, deoarece
banii necesari pentru întreţinere urmează a fi investiţi în reparaţia casei.
Soluționați speţa. Argumentaţi răspunsul;
În cazul dat, A a încheiat cu B un contract de înstrăinare a casei de locuit

cu condiţia întreţinerii pe viaţă, iar B s-a obligat să-i asigure lui A
locuinţă, iar lui C întreţinere viageră. În urma unui incendiu provocat de
fulger, casa a fost deteriorată, iar B a refuzat să-şi îndeplinească
obligaţiile de acordare a întreţinerii pentru următorii 2 ani, deoarece banii
necesari pentru întreţinere urmează a fi investiţi în reparaţia casei.
Conform art. 839 din Codul Civil al Republicii Moldova, prin contractul
de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă, o parte
(beneficiarul întreținerii) se obligă să dea celeilalte părți (dobînditor) în
proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobînditorul se obligă să asigure
beneficiarului întreţinere în natură – locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul
necesar pe timpul cât va trăi, precum şi înmormântarea. În cazul în care
dobânditorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile de acordare a întreţinerii,
beneficiarul întreţinerii poate cere executarea silită a obligaţiilor
dobânditorului, conform art. 1215 din Codul Civil al Republicii Moldova
1
.
Astfel, C poate cere executarea silită a obligaţiilor de acordare a

întreţinerii de către B, conform prevederilor legale menţionate mai sus.

1
: legeaz.net
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 15
1.Contractul de rentă
1.1 Nominalizați drepturile debirentierului și drepturile credirentierului; 3 pct.
În cazul contractului de rentă viageră, debirentierul este persoana care se

obligă să efectueze în folosul unei anumite persoane, numită credirentier,
prestații periodice, constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile 1.
Drepturile debirentierului includ dreptul de a primi bunul în proprietate și
dreptul de a primi înapoi bunul în cazul în care beneficiarul întreținerii
moare 2.
Credirentierul este persoana care primește prestațiile periodice, constând

în sume de bani sau alte bunuri fungibile, de la debirentier 1. Drepturile
credirentierului includ dreptul de a primi prestațiile periodice pe toată
durata vieții sale și dreptul de a cere executarea silită a obligațiilor
dobânditorului în cazul în care acesta nu își îndeplinește obligațiile de
acordare a întreținerii 3.

1
: legeaz.net 2: avocatoo.ro 3: legeaz.net
1.2 Relatați despre obiect, formă şi termen în contractul de rentă. 5 pct.
În cazul contractului de rentă viageră, obiectul contractului este un bun

imobil sau mobil care este dat în proprietate de către o parte (debirentier)
celeilalte părți (credirentier) pe toată durata vieții beneficiarului
întreținerii, iar debirentierul se obligă să asigure beneficiarului întreținere
în natură – locuință, hrană, îngrijire și ajutorul necesar pe timpul cât va
trăi, precum și înmormântarea 1.
Forma contractului de rentă viageră este scrisă și trebuie să îndeplinească

condițiile de validitate prevăzute de lege, precum capacitatea părților,
obiectul contractului, prețul și forma cerută de lege 2.
Termenul contractului de rentă viageră este pe toată durata vieții

beneficiarului întreținerii, iar obligația debirentierului de a asigura
beneficiarului întreținere încetează odată cu decesul beneficiarului 1.

1
1.3 Stabiliți deosebirile și asemănările contractul de rentă de: 7 pct.

- contractul de întreținere pe viață;
- contractul de donaţie în formă de plăți periodice.
- contractul de arendă
- contractul charter
Contractul de rentă viageră, contractul de întreținere pe viață, contractul

de donație în formă de plăți periodice, contractul de arendă și contractul
charter sunt toate contracte care implică obligația unei părți de a efectua
plăți periodice către o altă parte. Cu toate acestea, există diferențe
semnificative între aceste tipuri de contracte.
Contractul de rentă viageră este un contract prin care o parte, numită

debirentier, se obligă să efectueze în folosul unei anumite persoane,
numită credirentier, prestații periodice, constând în sume de bani sau alte
bunuri fungibile 1. În cazul contractului de rentă viageră, debirentierul are
dreptul de a primi bunul în proprietate și dreptul de a primi înapoi bunul
în cazul în care beneficiarul întreținerii moare 2.
Contractul de întreținere pe viață este un contract prin care o persoană se

obligă să asigure întreținerea în natură – locuință, hrană, îngrijire și
ajutorul necesar pe timpul cât va trăi, precum și înmormântarea, în
schimbul unui bun imobil sau mobil care este dat în proprietate de către o
altă persoană 3.
Contractul de donație în formă de plăți periodice este un contract prin

care o persoană se obligă să efectueze plăți periodice către o altă
persoană, fără a primi nimic în schimb .
Contractul de arendă este un contract prin care o parte, numită locator, se

obligă să asigure celeilalte părți, numită arendaș, folosința unui bun
pentru o anumită perioadă, în schimbul unei sume de bani, denumită
chirie .
Contractul charter este un contract prin care o parte, numită charterer,

închiriază un mijloc de transport, cum ar fi o navă sau un avion, de la o
altă parte, numită owner, pentru o anumită perioadă, în schimbul unei
sume de bani .

1
: legeaz.net 2: avocatoo.ro 3: legeaz.net : legeaz.net : legeaz.net :
legeaz.net
2.1 Caracterizați prețul în contractul de antrepriză 3 pct.
În cazul contractului de antrepriză, prețul este elementul esențial al

contractului și poate fi stabilit într-o sumă de bani sau o altă prestație 1. În
lipsa prețului, contractul nu mai este de antrepriză, ci un act dezinteresat
(contract cu titlu gratuit), dar nu liberalitate, nefiindu-i aplicabile regulile
privind liberalitatea 1. Prețul poate fi stabilit prin acordul părților sau
poate fi calculat potrivit legii 2.

2
: legalup.ro 1: avocatincivil.ro
2.2 Relatați despre obligațiile informaționale ale antreprenorului/prestatorului, 5 pct.

descrieți consecințele neexecutării acestor obligații.
Antreprenorul sau prestatorul are obligația de a informa beneficiarul fără

întârziere dacă normala executare a lucrării, trăinicia ei sau folosirea
potrivit cu destinația acesteia ar fi în primejdie 1. Neexecutarea acestei
obligații poate duce la consecințe precum: răspunderea antreprenorului
pentru daunele cauzate beneficiarului, rezoluțiunea contractului de
antrepriză, plata de despăgubiri și/sau penalități 12. Este important ca
antreprenorul să își îndeplinească această obligație pentru a evita astfel de
consecințe neplăcute.

ezitați să mă întrebați.
viciilor.
În cazul de față, A s-a obligat să execute lucrări de reparație la casa lui B

în schimbul unei remunerații de 5000 lei, în termen de 2 luni. În timpul
executării lucrărilor, A a fost internat în spital din cauza unui accident, iar
B a contractat cu un alt antreprenor C pentru a finaliza lucrările. C a
utilizat materialele lui A și a finalizat lucrările, semnând actul de recepție
a lucrărilor cu B. După expirarea a 8 luni de la data încheierii contractului
dintre A și B, A a solicitat lui B plata a 75% din costul lucrărilor efectuate
și restituirea a 800 lei - costul materialelor utilizate de al 2-lea
antreprenor-C, totodată A mai solicită de la B achitarea penalității de
întârziere în mărime de 200 lei, precum și 100 lei prejudiciu moral. C a
solicitat de la B achitarea remunerației pentru lucrările executate,
invocând expirarea termenului de 3 luni de la data semnării actului de
În ceea ce privește cerințele lui A, acestea nu sunt întemeiate. A nu a

finalizat lucrările în termenul stabilit, iar B a fost nevoit să contracteze un
alt antreprenor pentru a finaliza lucrările. În plus, A nu a putut să
finalizeze lucrările din cauza unui accident, care nu poate fi imputat lui B.
Prin urmare, A nu are dreptul la plata a 75% din costul lucrărilor
efectuate și nici la restituirea a 800 lei - costul materialelor utilizate de al
2-lea antreprenor-C. De asemenea, A nu are dreptul la achitarea
penalității de întârziere în mărime de 200 lei și nici la prejudiciu moral de
100 lei.
În ceea ce privește cerințele lui C, acestea sunt întemeiate. C a finalizat

lucrările și a semnat actul de recepție a lucrărilor cu B. Prin urmare, C are
dreptul la achitarea remunerației pentru lucrările executate.
În cazul în care este invocată existența viciilor la lucrarea executată, B are

dreptul să solicite remedierea viciilor conform dispozițiilor alin.(2) art.
1372 Cod Civil 1. În cazul în care viciile nu pot fi remediate, B poate
solicita rezoluțiunea contractului de antrepriză și plata de despăgubiri
și/sau penalități 12.
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 16
1.Contractul de comodat
1.1 Nominalizați efectele încheierii contractului de comodat 3 pct.
Contractul de comodat este un contract prin care comodantul împrumută

comodatarului un bun mobil sau imobil, pentru o anumită perioadă de
timp, fără ca acesta să plătească o remunerație 1. Efectele încheierii
contractului de comodat sunt următoarele:
 Comodatarul are dreptul să folosească bunul comodat în scopul

pentru care a fost împrumutat, în limitele stabilite de contract 1.
 Comodatarul are obligația să restituie bunul comodat la expirarea
termenului contractului, în aceeași stare în care l-a primit, cu
excepția uzurii normale 1.
 Comodantul rămâne proprietarul bunului pe întreaga perioadă a
contractului, iar comodatarul nu poate dispune de bunul comodat
în niciun fel 1.
 Comodantul are dreptul să verifice starea bunului comodat în
orice moment, iar comodatarul are obligația să permită accesul
comodantului în acest sens 1.
 Comodantul poate rezilia contractul de comodat înainte de
expirarea termenului, dacă comodatarul nu respectă obligațiile
asumate prin contract 1.

1.2 Expuneți-vă asupra răspunderii comodantului și comodatarului 5 pct.
În cazul contractului de comodat, comodantul împrumută comodatarului

un bun mobil sau imobil, pentru o anumită perioadă de timp, fără ca
acesta să plătească o remunerație 1. Comodantul are obligația de a asigura
bunul comodat într-o stare corespunzătoare și de a-l preda comodatarului
în această stare 1. În cazul în care bunul comodat prezintă vicii ascunse,
comodantul este responsabil pentru repararea prejudiciului suferit de
comodatar 2.
Comodatarul are obligația de a folosi bunul comodat în scopul pentru care

a fost împrumutat și de a-l restitui la expirarea termenului contractului, în
aceeași stare în care l-a primit, cu excepția uzurii normale 1. Comodatarul
este responsabil pentru orice deteriorare sau pierdere a bunului comodat,
cu excepția cazurilor de forță majoră 3.

1.3 Stabiliți deosebirile și asemănările de regim a contractului de comodat de: 7 pct.

- contractul de locațiune;
- contractul de împrumut;
- contractul de uz și abitație;
-contractul de licență.
Contractul de comodat este un contract prin care comodantul împrumută

comodatarului un bun mobil sau imobil, pentru o anumită perioadă de
timp, fără ca acesta să plătească o remunerație 1. În schimb, contractul de
locațiune este un contract prin care locatorul se obligă să asigure
locatarului folosința temporară, totală sau parțială a unui lucru în
schimbul unei sume de bani determinate, numită chirie 23.
În cazul contractului de împrumut, împrumutătorul transferă

împrumutatului dreptul de folosință a unui bun mobil sau imobil, fără ca
acesta să plătească o remunerație . În cazul contractului de uz și abitație,
uzucapionarul dobândește dreptul de a folosi un imobil, în schimbul
obligației de a-l întreține și de a-l repara .
Contractul de licență este un contract prin care titularul unui drept de
proprietate intelectuală îl autorizează pe licențiat să utilizeze acel drept, în
schimbul unei remunerații .


2.1 Descrieți regimul juridic al retribuției în contractul de prestări servicii; 3 pct.
Contractul de prestări servicii este un contract prin care prestatorul se

obligă să presteze serviciile menționate în contract, în schimbul unei
retribuții stabilite de comun acord cu beneficiarul 1. Retribuția poate fi
stabilită într-o sumă fixă sau într-un procent din valoarea serviciilor
prestate 2. În cazul în care nu s-a stabilit o retribuție, prestatorul are
dreptul la o retribuție echitabilă, în funcție de natura și complexitatea
serviciilor prestate 3.

2.2 Stabiliți deosebirile şi asemănările contractului de prestări servicii în raport cu alte 5 pct.
categorii de prestări servicii (juridice, financiare, transport, de intermediere ş.a.);
Contractul de prestări servicii este un contract prin care prestatorul se

obligă să presteze serviciile menționate în contract, în schimbul unei
retribuții stabilite de comun acord cu beneficiarul 1. În ceea ce privește
contractul de prestări servicii, acesta se deosebește de alte categorii de
prestări servicii în următoarele moduri:
 Contractul de prestări servicii se referă la prestarea unor servicii

specifice, în timp ce alte categorii de prestări servicii pot fi mai
generale sau pot fi legate de un anumit domeniu de activitate 2.
 În cazul contractului de prestări servicii, prestatorul nu transferă
beneficiarului dreptul de proprietate asupra bunurilor sau
serviciilor prestate, în timp ce alte categorii de prestări servicii pot
implica transferul dreptului de proprietate 2.
 În cazul contractului de prestări servicii, prestatorul este
responsabil pentru prestația serviciilor menționate în contract, în
timp ce în alte categorii de prestări servicii, beneficiarul poate fi
responsabil pentru anumite aspecte ale serviciilor prestate 2.
În ceea ce privește asemănările, toate categoriile de prestări servicii
implică prestarea unor servicii specifice, în schimbul unei retribuții
stabilite de comun acord cu beneficiarul 12.

2.3 A- prestator a încheiat cu B- beneficiar contract de prestări servicii prin care A urma să-l învețe 7 pct.
pe B limba fracnceză, astfel încât la finele programului de studii (cursului) participantul la
curs să poată citi și vorbi în limba franceză. Durata cursului 60 zile, costul cursului 2000 lei,
cu achitarea lui A din partea lui B a prețului (1000 lei ) până la data începerii cursului, restul
sumei de 1000 lei după finalizarea cursului. Cursul de predare a limbii franceze a fost petrecut
de A (30 zile) și C (30 zile). După finalizarea cursului B a refuzat achitarea sumei de 1000 lei
invocând lipsa rezultatului (nu poate vorbi și scri în limba franceză) la fel invocând prestarea
serviciilor pe parcursul a 30 zile de către terțul C. B a solicitat în instanța de judecată
rezoluțiunea contractului și încasarea din contul lui A a sumei de 1000 lei achitate deja, a
sumei de 500 lei penalitate, achitarea prejudciului moral în sumă de 1000 lei. Soluţionaţi
speța. Oferiți soluția legală Argumentați răspunsul.
În cazul de față, A și B au încheiat un contract de prestări servicii prin

care A urma să-l învețe pe B limba franceză, astfel încât la finalul
programului de studii (cursului) participantul la curs să poată citi și vorbi
în limba franceză. Durata cursului a fost de 60 de zile, iar costul cursului
a fost de 2000 lei, cu achitarea sumei de 1000 lei din partea lui B până la
data începerii cursului, iar restul sumei de 1000 lei după finalizarea
cursului. Cursul de predare a limbii franceze a fost petrecut de A (30 de
zile) și C (30 de zile).
În cazul în care B a refuzat achitarea sumei de 1000 lei, invocând lipsa

serviciilor pe parcursul a 30 de zile de către terțul C, B a solicitat în
instanța de judecată rezoluțiunea contractului și încasarea din contul lui A
a sumei de 1000 lei achitate deja, a sumei de 500 lei penalitate, achitarea
prejudiciului moral în sumă de 1000 lei.
În cazul de față, B nu are dreptul să solicite rezoluțiunea contractului și

nici încasarea din contul lui A a sumei de 1000 lei achitate deja, a sumei
de 500 lei penalitate, achitarea prejudiciului moral în sumă de 1000 lei. În
conformitate cu art. 1658 din Codul Civil, contractul de prestări servicii
se consideră executat atunci când prestatorul a prestat serviciile prevăzute
în contract, iar beneficiarul a primit serviciile respective 1. În cazul de
față, A a prestat serviciile prevăzute în contract, iar B a primit serviciile
respective. Prin urmare, B are obligația de a achita suma de 1000 lei
rămasă de plată pentru cursul de limba franceză.

Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 17
1. Contractul de transport de persoane

1.1 Descrieţi particularitățile contractului de transport de persoane- charter; 3 pct.
Contractul de transport de persoane - charter este un contract prin care o

companie de transport se obligă să transporte un grup de persoane de la
un loc la altul, într-un anumit interval de timp, în schimbul unei sume de
bani 1. Particularitățile acestui tip de contract sunt următoarele:
 Contractul de transport de persoane - charter se referă la

transportul unui grup de persoane, în timp ce alte tipuri de
contracte de transport se referă la transportul individual al
persoanelor 2.
 În cazul contractului de transport de persoane - charter,
beneficiarul poate alege ruta de transport, orarul și alte detalii ale
călătoriei, în timp ce în cazul altor tipuri de contracte de transport,
aceste detalii sunt stabilite de transportator 2.
beneficiarul poate alege tipul de vehicul folosit pentru transport,
în timp ce în cazul altor tipuri de contracte de transport, tipul de
vehicul este stabilit de transportator 2.
beneficiarul poate alege serviciile suplimentare oferite de
transportator, cum ar fi mâncare și băutură, în timp ce în cazul
altor tipuri de contracte de transport, aceste servicii sunt limitate
sau nu sunt oferite 2.

1.2 Caracterizați drepturile și obligațiile pasagerului în contractul de transport de 5 pct.

persoane, precum și reglementarea juridică.
În cazul contractului de transport de persoane, pasagerul are următoarele

drepturi:
 Dreptul la informare: pasagerul are dreptul să primească

informații clare și complete cu privire la prețul biletului, orarul de
transport, durata călătoriei, condițiile de transport și drepturile
sale în cazul în care se produce o întârziere sau anularea călătoriei
1
.
 Dreptul la compensație: în cazul în care transportatorul întârzie
sau anulează călătoria, pasagerul are dreptul la o compensație
financiară, precum și la asistență și cazare în cazul în care este
necesar 1.
 Dreptul la asistență: în cazul în care transportatorul întârzie sau
anulează călătoria, pasagerul are dreptul la asistență, cum ar fi
mâncare și băutură, precum și la transport alternativ 1.
 Dreptul la despăgubiri: în cazul în care pasagerul suferă un
prejudiciu din cauza întârzierii sau anulării călătoriei, acesta are
dreptul la despăgubiri financiare 1.
În ceea ce privește obligațiile pasagerului, acestea includ:
 Obligația de a respecta regulile de transport: pasagerul are

obligația de a respecta regulile de transport stabilite de
transportator, cum ar fi interdicția de a fuma în mijloacele de
transport sau interdicția de a consuma alcool 1.
 Obligația de a respecta programul de transport: pasagerul are
obligația de a se prezenta la timp la locul de îmbarcare și de a
respecta programul de transport stabilit de transportator 1.
 Obligația de a plăti prețul biletului: pasagerul are obligația de a
plăti prețul biletului înainte de îmbarcare sau conform condițiilor
stabilite de transportator 1.
Reglementarea juridică a contractului de transport de persoane este

stabilită de Codul Civil și de legislația specifică din domeniu 1. În plus,
Uniunea Europeană a adoptat o serie de regulamente care reglementează
drepturile pasagerilor în cazul transportului aerian, feroviar, rutier și
maritim 2.

1.3 Stabiliţi particularităţile juridico-civile ale contractului de transport de persoane 7 pct.

în raport cu contractul de transport de bunuri.
Contractul de transport de persoane este un contract prin care o companie

de transport se obligă să transporte un grup de persoane de la un loc la
altul, într-un anumit interval de timp, în schimbul unei sume de bani 1.
Particularitățile acestui tip de contract sunt următoarele:
 Contractul de transport de persoane se referă la transportul unui

grup de persoane, în timp ce contractul de transport de bunuri se
referă la transportul de mărfuri 2.
 În cazul contractului de transport de persoane, transportatorul
are obligația de a asigura confortul și siguranța pasagerilor, în
timp ce în cazul contractului de transport de bunuri,
transportatorul are obligația de a asigura integritatea și siguranța
mărfurilor transportate 2.
 În cazul contractului de transport de persoane, pasagerii pot fi
transportați într-un vehicul specializat pentru transportul de
persoane, cum ar fi un autobuz sau un tren, în timp ce în cazul
contractului de transport de bunuri, mărfurile pot fi transportate
într-un vehicul specializat pentru transportul de mărfuri, cum ar fi
un camion sau un vagon de marfă 2.
 În cazul contractului de transport de persoane, pasagerii pot fi
transportați într-un anumit interval de timp, în funcție de
programul de transport stabilit de transportator, în timp ce în
cazul contractului de transport de bunuri, mărfurile pot fi
transportate într-un anumit interval de timp, în funcție de
termenii și condițiile stabilite de transportator 2.

2.1 Enumerați garanțiile juridice pentru cumpărător în cadrul contractului de vânzare a bunurilor 3 pct.
imobile în construcții;
În cadrul contractului de vânzare a bunurilor imobile în construcții,

cumpărătorul beneficiază de următoarele garanții juridice 1:
 Garanția pentru evicțiune: vânzătorul garantează cumpărătorului

că are dreptul de a vinde bunul imobil și că acesta nu este supus
unor drepturi de proprietate ale terților. În cazul în care
cumpărătorul este evacuat din imobil ca urmare a unui drept de
proprietate al unui terț, vânzătorul este obligat să restituie prețul
de vânzare și să plătească daune-interese 2.
 Garanția pentru vicii ascunse: vânzătorul este responsabil pentru
viciile ascunse ale bunului imobil vândut, care nu erau cunoscute
de cumpărător la momentul vânzării. În cazul în care
cumpărătorul descoperă un viciu ascuns, acesta poate solicita
rezoluțiunea contractului, reducerea prețului sau repararea
bunului imobil 2.
 Garanția pentru calitatea construcției: vânzătorul este responsabil
pentru calitatea construcției și pentru respectarea normelor de
construcție în vigoare la momentul construirii imobilului. În cazul
în care cumpărătorul descoperă deficiențe în construcția
imobilului, acesta poate solicita repararea sau refacerea
construcției 3.

2.2 Regimul juridic al garanției comerciale; 5 pct.
În Republica Moldova, garanția comercială este reglementată de Codul

Civil al Republicii Moldova 1. Potrivit articolului 1130 din Codul Civil, în
cazul în care vânzătorul, producătorul sau un terț garantează
caracteristicile unui bun (garanția comercială), cumpărătorul beneficiază,
fără a aduce atingere drepturilor prevăzute de lege, de drepturile din
garanția comercială în condițiile indicate în declarația de garanție și în
publicitatea respectivă față de cel care a acordat garanția 2.
În conformitate cu legislația Republicii Moldova, garanția comercială

poate fi oferită pentru o perioadă mai mare decât cea prevăzută de
garanția legală și poate acoperi anumite deficiențe care nu sunt acoperite
de garanția legală 3. În cazul în care produsul prezintă deficiențe,
consumatorul poate solicita repararea sau înlocuirea produsului, conform
termenilor și condițiilor prevăzute în certificatul de garanție comercială .

2.3 La 12 octombrie 2011 ,între A și B s-a încheiat un contract de vânzare a unui struț în vârstă de 7 pct.
un an, pentru un preț de 5.000 de lei, achitat integral, struțul fiind predat cumpărătorului B.
Prin contract, părțile au prevăzut că vânzătorul A nu va răspunde dacă struțul moare în termen
de un de la încheirea contractului.

medicală s-a stabilit că acesta avea o boală din naștere,care a dus la paralizie,boală care nu
putea fi diagnosticată decât prin analize complexe de laborator.
La 5 ianuarie 2013,B l-a chemat în judecată pe A , solicitând rezoluțiunea contractului
devânzare, obligarea vânzătorului la restituirea prețului și a cheltuielilor de vânzare, precum și
la repararea prejudiciului cauzat.

În cazul de față, B a chemat în judecată pe A, solicitând rezoluțiunea

contractului de vânzare, obligarea vânzătorului la restituirea prețului și a
cheltuielilor de vânzare, precum și la repararea prejudiciului cauzat. În
conformitate cu Codul Civil al Republicii Moldova, vânzătorul este
responsabil pentru viciile ascunse ale bunului vândut, care nu erau
cunoscute de cumpărător la momentul vânzării 1. În cazul de față, struțul
avea o boală din naștere care a dus la paralizie și care nu putea fi
diagnosticată decât prin analize complexe de laborator. Prin urmare,
vânzătorul A nu a putut cunoaște despre această boală și nu poate fi
considerat responsabil pentru aceasta. În plus, prin contract, părțile au
prevăzut că vânzătorul nu va răspunde dacă struțul moare în termen de un
an de la încheierea contractului. Prin urmare, instanța va respinge
acțiunea reclamantului.

Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 18
1. Încetarea contractului de locațiune
1.1 Determinați temeiurile de încetare a contractului de locațiune ; 3 pct.
În conformitate cu Codul Civil al Republicii Moldova, contractul de

locațiune încetează în următoarele situații 1:
 Expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul de

locațiune.
 Acordul părților de a înceta contractul de locațiune.
 Rezilierea contractului de locațiune din inițiativa uneia dintre
părți, în cazul în care cealaltă parte nu își îndeplinește obligațiile
prevăzute de contract.
 Rezilierea contractului de locațiune din inițiativa locatorului, în
cazul în care locatarul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de
contract și nu remediază deficiențele în termenul prevăzut de
lege.
 Rezilierea contractului de locațiune din inițiativa locatarului, în
cazul în care locatorul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de
lege.
 Încetarea contractului de locațiune ca urmare a distrugerii sau
pierderii bunului locativ închiriat.

1.2 Stabiliți temeiurile de rezoluțiune a contractului de locațiune, atât din inițiativa 5 pct.
locatorului, cât şi a locatarului/ sublocatarului.
locațiune poate fi reziliat din inițiativa uneia dintre părți în următoarele
situații 1:
 Locatarul sau sublocatarul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute

de contract și nu remediază deficiențele în termenul prevăzut de
lege.
 Locatorul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de contract și nu
remediază deficiențele în termenul prevăzut de lege.
În cazul în care contractul de locațiune este reziliat din inițiativa

locatorului, locatarul sau sublocatarul are dreptul să solicite despăgubiri
pentru prejudiciul suferit 2. În cazul în care contractul de locațiune este
reziliat din inițiativa locatarului sau sublocatarului, acesta nu are dreptul
la despăgubiri 2.
În cazul în care una dintre părți nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de

contract, cealaltă parte poate solicita rezoluțiunea contractului de
locațiune 3. Rezoluțiunea poate fi solicitată în instanță sau poate fi
declarată unilateral de către partea îndreptățită 3.

1.3 Articolele 1282,1283 CC al RM stabilesc că contractul poate prevedea şi alte 7 pct.

motive de rezoluțiune a contractului de locațiune din inițiativa părților. În acest
context, propuneți alte temeiuri de rezoluțiune unilaterală a contractului din partea
ambelor părți..

locațiune poate fi reziliat din inițiativa părților în următoarele situații 1:
 Acordul părților de a înceta contractul de locațiune.

 Rezilierea contractului de locațiune din inițiativa uneia dintre
părți, în cazul în care cealaltă parte nu își îndeplinește obligațiile
 Rezilierea contractului de locațiune din inițiativa locatarului, în
cazul în care locatorul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de
lege.
 Rezilierea contractului de locațiune din inițiativa locatorului, în
cazul în care locatarul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de
lege.
2. Elementele contractului de antrepriză

2.1 Descrieți excepțiile de la executarea personală a lucrărilor în contractul de 3 pct.
antrepriză

antrepriză este un contract prin care o persoană, numită antreprenor, se
obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială sau
intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru o altă persoană
numită beneficiar, în schimbul unui preț 1. În general, antreprenorul este
responsabil pentru executarea personală a lucrărilor prevăzute în contract.
Cu toate acestea, există excepții de la această regulă, cum ar fi:
 Contractul de antrepriză a fost încheiat în considerarea persoanei

sale (art. 1852 alin. 1 C.Civ.), caz în care antreprenorul va trebui să
execute lucrarea numai el 2.
 Antreprenorul poate subcontracta o parte din lucrare către un
terț, cu acordul beneficiarului 3.
 Antreprenorul poate angaja un salariat sau un alt colaborator
pentru a-l ajuta să execute lucrarea prevăzută în contract 4.

2.2 Clasificați termenii aplicați în contractul de antrepriză, precum şi evidențiați 5 pct.

importanta juridică a acestora.
Contractul de antrepriză este un contract prin care o persoană, numită

antreprenor, se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare,
materială sau intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru o altă
persoană numită beneficiar, în schimbul unui preț. Termenii aplicați în
contractul de antrepriză sunt următorii:
 Antreprenor: persoana care se obligă să execute lucrarea prevăzută

în contract.
 Beneficiar: persoana care primește lucrarea executată de
antreprenor.
 Lucrare: obiectul contractului de antrepriză, care poate fi o lucrare
materială sau intelectuală.
 Preț: suma de bani pe care beneficiarul o plătește antreprenorului
pentru executarea lucrării.
 Termen de execuție: perioada de timp în care antreprenorul trebuie
să execute lucrarea prevăzută în contract.
 Recepție: actul prin care beneficiarul acceptă lucrarea executată de
antreprenor.
Termenii aplicați în contractul de antrepriză sunt importanți din punct de

vedere juridic, deoarece definesc drepturile și obligațiile părților
contractante și stabilesc condițiile în care se va desfășura executarea
lucrării.

viciilor.
În cazul de față, A s-a obligat față de B să execute lucrări de reparație a

casei, în schimbul unei remunerații de 5000 lei, în termen de 2 luni. După
ce a efectuat o parte din lucrări, A a fost internat în spital în urma unui
accident. B a contractat cu un alt antreprenor, C, pentru a finaliza
lucrările, utilizând materialele lui A, iar pe final între părți a fost semnat
actul de recepție a lucrărilor. După expirarea a 8 luni de la data încheierii
contractului dintre A și B, A a solicitat lui B plata a 75% din costul
lucrărilor efectuate și restituirea a 800 lei - costul materialelor utilizate de
al 2-lea antreprenor, C, totodată A mai solicitînd de la B achitarea
penalității de întîrziere în mărime de 200 lei, precum și 100 lei prejudiciu
moral. C la fel a solicitat de la B achitarea remunerației pentru lucrările
executate, invocînd expirarea termenului de 3 luni de la data semnării
actului de recepție a lucrărilor. B a refuzat să plătească sumele solicitate
de A și C, invocând existența viciilor la lucrarea executată și dispozițiile
alin. (2) art. 1372 Cod Civil, solicitând remedierea viciilor.
În conformitate cu art. 1372 alin. (2) Cod Civil, beneficiarul poate invoca
viciile apărute la lucrarea executată, în termen de 6 luni de la data
recepției acesteia, și poate solicita remedierea viciilor sau reducerea
prețului 1. În cazul de față, B a invocat existența viciilor la lucrarea
executată și a solicitat remedierea acestora. Prin urmare, A și C nu sunt
îndreptățiți să solicite plata pentru lucrările executate și nici nu pot
solicita achitarea penalității de întârziere sau a prejudiciului moral. În
plus, C nu poate solicita achitarea remunerației pentru lucrările executate,
deoarece termenul de 3 luni de la data semnării actului de recepție a
lucrărilor a expirat.
Pentru a soluționa situația, B trebuie să remedieze viciile apărute la

lucrarea executată, în termenul prevăzut de lege. În cazul în care B nu
remediază viciile în termenul prevăzut de lege, A poate solicita
rezoluțiunea contractului și daune-interese 1.

Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 19
1. Contractul de arendă
1.1 Nominalizați toate cazurile de încetare a contractului de arendă; 3 pct.

arendă poate înceta în următoarele situații 1:
 Expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul de

arendă.
 Acordul părților de a înceta contractul de arendă.
 Rezilierea contractului de arendă din inițiativa uneia dintre părți,
în cazul în care cealaltă parte nu își îndeplinește obligațiile
 Rezilierea contractului de arendă din inițiativa locatorului, în cazul
în care locatarul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de
lege.
 Rezilierea contractului de arendă din inițiativa locatarului, în cazul
în care locatorul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de
lege.
 Încetarea contractului de arendă ca urmare a distrugerii sau
pierderii bunului locativ închiriat.

1.2 Caracterizați contractul de subarendă. 5 pct.
Contractul de subarendă este un contract prin care locatarul închiriază

bunul locativ închiriat unei terțe persoane, numită sublocatar, în schimbul
unei sume de bani 1. Sublocatarul are aceleași drepturi și obligații ca și
locatarul, cu excepția dreptului de a folosi bunul locativ închiriat în alte
scopuri decât cele prevăzute în contractul de arendă 2. În plus,
subarendarea este permisă numai cu acordul locatorului și numai în cazul
în care nu este interzisă prin contractul de arendă 3.
Diferența dintre contractul de arendă și contractul de subarendă constă în

faptul că, în cazul contractului de subarendă, locatarul închiriază bunul
locativ închiriat unei terțe persoane, în timp ce în cazul contractului de
arendă, locatorul închiriază bunul locativ direct către locatar 4.

1.3 Stabiliți particularitățile şi specificul contractului de arendă, evidențiind 7 pct.

principalele deosebiri şi asemănări ale contractului dat cu alte contracte civile
asemănătoare.
Contractul de arendă este un contract prin care una dintre părți, numită
arendator, transmite dreptul de folosință asupra bunurilor sale agricole,
celeilalte părți, numită arendaș, pentru a fi exploatate o perioadă de timp,
în schimbul unei sume de bani, numită arendă 1. Contractul de arendă este
reglementat în Codul Civil al Republicii Moldova, Cartea a V-a „Despre
obligații”, Titlul IX „Diferite contracte speciale”, Capitolul V „Contractul
de locațiune”, Secțiunea a 3-a „Reguli particulare în materia arendării”,
art. 1836-1850 2.
Principalele particularități ale contractului de arendă sunt următoarele:
 Obiectul contractului de arendă îl reprezintă bunurile agricole

arendate și contravaloarea arendei, prețul arendării 1.
 Arendarea poate fi plătită în produse sau în bani 1.
 Contractul de arendă este un contract solemn, care trebuie
încheiat în formă scrisă 1.
 Contractul de arendă se încheie între arendator și arendaș, care
pot fi atât persoane fizice sau persoane juridice, pentru o durată
determinată sau nedeterminată 2.
Contractul de arendă se aseamănă cu alte contracte civile asemănătoare,

cum ar fi contractul de locațiune, prin faptul că ambele contracte
reglementează dreptul de folosință asupra unui bun 3. Totuși, contractul
de arendă se diferențiază de contractul de locațiune prin faptul că obiectul
contractului de arendă îl reprezintă bunurile agricole arendate, în timp ce
obiectul contractului de locațiune poate fi orice bun mobil sau imobil 4.

2.1 Nominalizați datele care urmează obligatoriu să fie indicate în textul scrisorii de 3 pct.
trăsură.
Scrisoarea de trăsură este un document de transport care trebuie să

conțină următoarele date obligatorii 1:
 Numele și adresa expeditorului.

 Numele și adresa destinatarului.
 Data și locul emiterii scrisorii de trăsură.
 Descrierea mărfurilor transportate, inclusiv cantitatea și
greutatea.
 Numărul de înmatriculare al vehiculului de transport.
 Semnătura expeditorului.

2.2 Relatați despre condițiile impuse de legislație în ceea ce ține de subiecți, obiect, 5 pct.
preț/taxă și termen în contractul de transport;

transport este un contract prin care o persoană, numită transportator, se
obligă să transporte mărfuri sau persoane de la un loc la altul, în schimbul
unei sume de bani, numită preț sau taxă 1. Contractul de transport trebuie
să conțină următoarele elemente:
 Subiecți: transportatorul și beneficiarul transportului.

 Obiect: mărfurile sau persoanele care urmează să fie transportate.
 Preț/taxă: suma de bani pe care beneficiarul o plătește
transportatorului pentru transport.
 Termen: perioada de timp în care transportatorul trebuie să
efectueze transportul.
În plus, contractul de transport trebuie să respecte dispozițiile legale în

vigoare, cum ar fi reglementările privind transportul de mărfuri
periculoase sau reglementările privind transportul internațional de mărfuri
2
. În cazul transportului de persoane, contractul de transport trebuie să
respecte reglementările privind transportul de persoane, cum ar fi
reglementările privind siguranța pasagerilor și reglementările privind
transportul internațional de persoane 3.

2.3 Speţă:A a expediat în adresa lui B piese de schimb. Încărcătura a sosit la destinaţie 7 pct.
cu întârziere de 5 zile. Din acest motiv B nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de C,
plătindu-i ultimului o penalitate pentru încălcarea obligaţiei de predare a bunului
potrivit contractului de vânzare-cumpărare. B a prezentat transpostatorului D
pretenţie, solicitând plata penalității pentru întârzierea transportării şi recuperarea
prejudiciului (penalitatea plătită lui C şi profitul ratat prin sistarea temporară a
activităţii). D a refuzat satisfacerea cerințelor formulate deB invocând existența
relațiilor contractulae cu A. Este obligatorie prezentarea pretenţiei în contractul de
transport înainte de intentarea acţiunii în judecată? Care este termenul de înaintare
a pretenţiei? Cine poate formula pretenții? Soluţionaţi speţa. Ce categorii de
prejudicii urmează să repare D în calitate de transpostator? Recomandaţi soluţii
pentru acest litigiu. Argumentaţi răspunsul.
În ceea ce privește prezentarea pretenției în contractul de transport,

aceasta nu este obligatorie înainte de intentarea acțiunii în judecată. Cu
toate acestea, este recomandabil să se prezinte pretenția în contractul de
transport înainte de a se intenta acțiunea în judecată, pentru a evita
eventualele neînțelegeri sau confuzii 1.
Termenul de înaintare a pretenției este de 3 ani de la data la care
creditorul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască existența sa 1. În ceea ce
privește cine poate formula pretenții, aceasta poate fi formulată de orice
persoană care a suferit un prejudiciu cauzat de transportator 1.
În ceea ce privește categoriile de prejudicii pe care D trebuie să le repare

în calitate de transportator, acestea includ prejudiciul patrimonial și
prejudiciul moral. Prejudiciul patrimonial poate fi definit ca prejudiciul
care are consecințe economice asupra unei persoane, putând fi evaluat în
bani. Acesta poate include pierderea profitului, pierderea clientelei,
cheltuielile făcute cu tratamentul și îngrijirea medicală a victimei unei
agresiuni etc2. Pe de altă parte, prejudiciul moral este acela care nu poate
fi evaluat în bani și care reprezintă un disconfort sau o suferință fizică,
psihică și/sau emoțională. Acesta poate include suferința provocată de
durerile fizice sau pentru suferința de ordin afectiv (cauzat de moartea sau
de starea de infirmitate a unei persoane apropiate, de divorț, de ruperea
logodnei) 2.
În ceea ce privește soluționarea litigiului, este recomandabil ca părțile să

încerce să ajungă la o înțelegere amiabilă înainte de a recurge la instanța
de judecată. În cazul în care nu se poate ajunge la o înțelegere, părțile pot
recurge la mediere sau la arbitraj. Dacă nici aceste metode nu sunt
eficiente, atunci părțile pot recurge la instanța de judecată pentru a
soluționa litigiul 3.
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 20
1.1 Definiţi contractul de transport de pasageri şi bagaje, descrieți caracterele juridice 3 pct.
ale acestuia.
Contractul de transport de pasageri și bagaje este un contract prin care o

parte, numită transportator, se obligă să transporte o persoană sau un bun
dintr-un loc în altul, în schimbul unui preț pe care pasagerul, expeditorul
sau destinatarul se obligă să îl plătească, la timpul și locul convenite 12.
Caracterele juridice ale acestui contract includ:
 Este un contract bilateral, de la nașterea lui dându-se naștere

unor obligații reciproce.
 Este un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare parte vrea să
obțină o contraprestație pentru obligația asumată.
 Este un contract cu executare succesivă, deoarece obligațiile
părților se execută pe parcursul unui anumit interval de timp.
 Este un contract cu obligații de rezultat, deoarece transportatorul
se obligă să transporte pasagerul și/sau bagajele sale la destinație
în condițiile și termenele stabilite prin contract 1.

1.2 Caracterizați drepturile şi obligațiile transportatorului în cadrul contractului de 5 pct.

transport conosament;
Contractul de transport conosament este un contract prin care

transportatorul se obligă să transporte mărfurile la destinație, iar
destinatarul se obligă să plătească prețul transportului. Transportatorul are
următoarele drepturi 1:
1. De a primi prețul transportului.

2. De a fi despăgubit pentru orice pierdere sau deteriorare a
mărfurilor transportate.
3. De a refuza să transporte mărfurile care nu sunt ambalate
corespunzător sau care pot fi periculoase.
Pe de altă parte, transportatorul are următoarele obligații 1:
1. De a transporta mărfurile la destinație în condițiile și termenele

stabilite prin contract.
2. De a ambala corespunzător mărfurile transportate.
3. De a informa destinatarul cu privire la sosirea mărfurilor la
destinație.
4. De a păstra confidențialitatea informațiilor privind mărfurile
transportate.
5. De a respecta legislația în vigoare cu privire la transportul
mărfurilor.

2.3 Relatați argumentat despre condițiile în care transportatorul poate fi exonerat de 7 pct.
răspundere pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor
sale în raport cu clientul.
Expuneți-vă opinia asupra eventualelor dificultăți cu care ar putea să se confrunte
părțile la invocarea condițiilor de exonerare de răspundere a transportatorului.
În conformitate cu Codul Civil al Republicii Moldova, transportatorul

poate fi exonerat de răspundere pentru neexecutarea sau executarea
necorespunzătoare a obligațiilor sale în raport cu clientul în următoarele
situații 1:
 Forța majoră: transportatorul nu poate fi considerat responsabil

pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a
obligațiilor sale în cazul în care aceasta este cauzată de forța
majoră, cum ar fi cutremure, inundații, incendii, războaie, greve,
blocaje rutiere sau aeriene, etc2.
 Neglijența clientului: transportatorul nu poate fi considerat
responsabil pentru neexecutarea sau executarea
necorespunzătoare a obligațiilor sale în cazul în care aceasta este
cauzată de neglijența clientului, cum ar fi furnizarea de informații
incorecte sau incomplete, ambalarea necorespunzătoare a
mărfurilor, etc3.
 Limitarea răspunderii: transportatorul poate limita răspunderea sa
în cazul în care acest lucru este prevăzut în contractul de transport
sau în legislația specifică din domeniu .
Invocarea condițiilor de exonerare de răspundere a transportatorului poate

fi dificilă pentru părți, deoarece aceste condiții trebuie să fie prevăzute în
contractul de transport sau în legislația specifică din domeniu. În plus,
părțile trebuie să dovedească că condițiile de exonerare de răspundere
sunt îndeplinite, ceea ce poate fi dificil în anumite situații. Prin urmare,
este important ca părțile să fie atente la prevederile contractuale și la
legislația specifică din domeniu pentru a evita eventualele dificultăți la
invocarea condițiilor de exonerare de răspundere a transportatorului.

2. Contractul de vânzare-cumpărare
2.1 Definiți contractul de răscumpărare. 3 pct.
Contractul de răscumpărare este un contract prin care o persoană, numită

răscumpărător, se obligă să cumpere un bun de la o altă persoană, numită
vânzător, la un preț stabilit, într-un anumit termen 1. Contractul de
răscumpărare poate fi utilizat în diferite contexte, cum ar fi tranzacțiile cu
valori mobiliare sau tranzacțiile imobiliare.

2.2 Redați regimul vînzarii-cumpărarii bunului imobil cu indicarea suprafeței . 5 pct.
În conformitate cu Codul Civil al Republicii Moldova, în cazul vânzării-

cumpărării unui bun imobil cu indicarea suprafeței și a prețului pe
unitatea de măsură, dacă suprafața reală este mai mică decât cea indicată
în contract, cumpărătorul poate cere vânzătorului să îi dea suprafața
convenită 123.



La 5 ianuarie 2013, B a chemat în judecată pe A, solicitând rezoluțiunea

cheltuielilor de vânzare, precum și la repararea prejudiciului cauzat. În
cazul de față, contractul de vânzare a unui struț în vârstă de un an, pentru
un preț de 5.000 de lei, achitat integral, a fost încheiat între A și B la data
de 12 octombrie 2011. Prin contract, părțile au prevăzut că vânzătorul A
nu va răspunde dacă struțul moare în termen de un an de la încheierea
contractului.
În cazul de față, struțul a paralizat după un an și 2 luni de la încheierea

contractului, iar printr-o expertiză medicală s-a stabilit că acesta avea o
boală din naștere, care a dus la paralizie, boală care nu putea fi
diagnosticată decât prin analize complexe de laborator. În aceste condiții,
se poate constata că vânzătorul A nu a fost responsabil pentru boala
struțului, care a fost preexistentă în momentul vânzării. Prin urmare,
instanța va respinge acțiunea reclamantului B, deoarece vânzătorul A nu
poate fi obligat să restituie prețul și cheltuielile de vânzare, precum și să
repare prejudiciul cauzat .
: Sursa: JURIDICE.ro
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 21
1. Contractul de schimb
1.1 Identificați semnificația termenului de sultă descrieți particularitățile contractului 3 pct.
de schimb.
Termenul de sultă este utilizat în practică pentru a desemna suma de bani

ce trebuie plătită pentru compensarea inegalității de valoare a loturilor în
cazul partajului judiciar sau notarial ori schimbate cu prilejul încheierii
unui contract de schimb 12. Prin urmare, sulta constituie o compensație
sau o despăgubire a celui care o primește.
Contractul de schimb este un contract prin care părțile se obligă să

transmită un bun sau un drept de proprietate asupra unui bun, unul către
celălalt 3. Particularitățile acestui contract sunt stabilite prin acordul
părților și pot fi diferite în funcție de obiectul contractului. În cazul de
față, nu există informații despre particularitățile contractului de schimb
menționat în întrebare.
Sursa: Notariat Professio, LegeAZ
1.2 Caracterizați obiectul, forma și teremnul contractului de schimb; 5 pct.
Conform Art. 1763 din noul Cod Civil, contractul de schimb este acel act
prin care fiecare dintre părți transmite sau, după caz, se obligă să
transmită un bun pentru a dobândi un altul. Schimbul nu poate fi
considerat o varietate de vânzare și nici o dublă vânzare însoțită de
compensarea prețurilor, deoarece înstrăinarea nu se face pentru preț, ci
pentru un alt lucru. De aceea, vânzarea-cumpărare și schimbul rămân
contracte speciale distincte, chiar dacă există multe asemănări între ele
(de exemplu, ambele sunt, în principiu, consensuale, cu titlu oneros,
comutative, translative de proprietate) 1.
Obiectul contractului de schimb poate fi un bun mobil sau imobil, iar

forma acestuia depinde de obiectul contractului. În cazul în care obiectul
contractului este un bun mobil, acesta poate să îmbrace forma unui înscris
sub semnătură privată, însă, în ipoteza în care vorbim despre un contract
de schimb a cărui obiect sunt bunuri imobile, ori doar un bun imobil și un
bun mobil, acesta obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să
fie încheiat în formă autentică 23.
Termenul de prescripție pentru acțiunea în rezoluțiunea contractului de

schimb este de 3 ani, conform Art. 2547 din noul Cod Civil 4.
Sursa: Notariat Professio, LegeAZ, Avocat Curpas
1.3 Expuneți-vă opinia asupra situației în care în schimbul unui bun cealaltă parte se 7 pct.
obligă să presteze anumite serviciicare ca valoare sunt egale cu costul bunului
transmis? În prezența la ce fel de raporturi contractuale se află părțile?
În cazul în care în schimbul unui bun cealaltă parte se obligă să presteze

anumite servicii care ca valoare sunt egale cu costul bunului transmis,
părțile se află într-un raport contractual de schimb. Conform Art. 1763
din noul Cod Civil, contractul de schimb este acel act prin care fiecare
dintre părți transmite sau, după caz, se obligă să transmită un bun pentru a
dobândi un altul. Schimbul nu poate fi considerat o varietate de vânzare și
nici o dublă vânzare însoțită de compensarea prețurilor, deoarece
înstrăinarea nu se face pentru preț, ci pentru un alt lucru 1.
În cazul în care serviciile prestate de cealaltă parte sunt egale ca valoare

cu costul bunului transmis, se poate constata că părțile au convenit să
efectueze un schimb de bunuri și servicii de valoare egală. În aceste
condiții, contractul de schimb este valabil și obligatoriu pentru ambele
părți, iar acestea sunt obligate să-și respecte obligațiile asumate prin
contract 23.
Sursa: Notariat Professio, LegeAZ, Avocat Curpas

2.1 Descrieți regimul juridic al retribuției în contractul de prestări servicii.; 3 pct.
Contractul de prestări servicii este un contract prin care o parte, denumită

prestator, se obligă să presteze servicii unei alte părți, denumită
beneficiar, în schimbul unei remunerații 1. Regimul juridic al retribuției în
contractul de prestări servicii este stabilit prin acordul părților și poate fi
diferit în funcție de tipul de servicii care urmează să fie prestate. În
general, retribuția poate fi stabilită ca o sumă fixă, o sumă variabilă în
funcție de volumul sau calitatea serviciilor prestate, sau o combinație
între acestea 12. De asemenea, părțile pot conveni asupra modalității de
plată a retribuției, care poate fi achitată într-o singură tranșă, în tranșe
periodice sau în funcție de atingerea anumitor obiective 1.
Sursa: Ad Avocat
2.2 Stabiliți deosebirile şi asemănările contractului de prestări servicii în raport cu alte 5 pct.
categorii de prestări servicii (juridice, financiare, transport, de intermediere ş.a.);
Contractul de prestări servicii este un contract prin care o parte, denumită

prestator, se obligă să presteze servicii unei alte părți, denumită
beneficiar, în schimbul unei remunerații 1. Deosebirile și asemănările
acestui contract în raport cu alte categorii de prestări servicii sunt
următoarele:
 Contractul de prestări servicii versus contractul de muncă:

Contractul de prestări servicii este reglementat de Codul Civil, iar
contractul de muncă este reglementat de Codul Muncii 2. În cazul
contractului de muncă, angajatorul are obligația de a plăti salariul
angajatului, iar angajatul are obligația de a presta serviciile pentru
care a fost angajat. În cazul contractului de prestări servicii,
prestatorul are obligația de a presta serviciile pentru care a fost
angajat, iar beneficiarul are obligația de a plăti remunerația
prestatorului 1.
 Contractul de prestări servicii versus contractul de transport:
Contractul de transport este un contract prin care transportatorul se
obligă să transporte persoane sau bunuri de la un loc la altul, în
schimbul unei remunerații 3. În cazul contractului de prestări
servicii, prestatorul se obligă să presteze servicii, iar beneficiarul se
obligă să plătească remunerația prestatorului 1.
 Contractul de prestări servicii versus contractul de intermediere:
Contractul de intermediere este un contract prin care intermediarul
se obligă să intermedieze încheierea unui contract între două sau
mai multe părți, în schimbul unei remunerații 4. În cazul
contractului de prestări servicii, prestatorul se obligă să presteze
servicii, iar beneficiarul se obligă să plătească remunerația
prestatorului 1.
 Contractul de prestări servicii versus contractul financiar:
Contractul financiar este un contract prin care o parte se obligă să
acorde celeilalte părți un împrumut de bani, în schimbul unei
remunerații 5. În cazul contractului de prestări servicii, prestatorul
se obligă să presteze servicii, iar beneficiarul se obligă să plătească
remunerația prestatorului 1.
Sursa: StartingUP.ro, LegalUp, e-Juridic, Ad Avocat, Avocat365
2.3 A- prestator a încheiat cu B- beneficiar contract de prestări servicii prin care A urma să-l învețe 7 pct.
pe B limba fracnceză, astfel încât la finele programului de studii (cursului) participantul la
curs să poată citi și vorbi în limba franceză. Durata cursului 60 zile, costul cursului 2000 lei,
cu achitarea lui A din partea lui B a prețului (1000 lei ) până la data începerii cursului, restul
sumei de 1000 lei după finalizarea cursului. Cursul de predare a limbii franceze a fost petrecut
de A (30 zile) și C (30 zile). După finalizarea cursului B a refuzat achitarea sumei de 1000 lei
invocând lipsa rezultatului (nu poate vorbi și scri în limba franceză) la fel invocând prestarea
serviciilor pe parcursul a 30 zile de către terțul C. B a solicitat în instanța de judecată
rezoluțiunea contractului și încasarea din contul lui A a sumei de 1000 lei achitate deja, a
sumei de 500 lei penalitate, achitarea prejudciului moral în sumă de 1000 lei. Soluţionaţi
speța. Oferiți soluția legală Argumentați răspunsul.
În cazul de față, B a încheiat cu A un contract de prestări servicii prin

care A urma să-l învețe pe B limba franceză, astfel încât la finele
programului de studii (cursului) participantul la curs să poată citi și vorbi
în limba franceză. Durata cursului a fost de 60 de zile, iar costul cursului
a fost de 2000 de lei, din care B a achitat 1000 de lei până la data
începerii cursului, iar restul sumei de 1000 de lei urma să fie achitat după
finalizarea cursului. Cursul de predare a limbii franceze a fost petrecut de
A (30 de zile) și C (30 de zile).
În cazul de față, B a refuzat achitarea sumei de 1000 de lei invocând lipsa

serviciilor pe parcursul a 30 de zile de către terțul C. În aceste condiții, se
poate constata că B a invocat două motive pentru a solicita rezoluțiunea
contractului de prestări servicii încheiat cu A: lipsa rezultatului și
neexecutarea contractului de către terțul C.
În cazul de față, se poate constata că A a prestat serviciile de predare a

limbii franceze timp de 30 de zile, iar terțul C a prestat serviciile de
predare a limbii franceze timp de 30 de zile. Prin urmare, se poate
constata că A și C au îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de
prestări servicii încheiat cu B.
În aceste condiții, se poate constata că B nu a putut invoca lipsa executării

contractului de către A și C, astfel încât nu poate solicita rezoluțiunea
contractului de prestări servicii încheiat cu A. Prin urmare, instanța va
respinge acțiunea reclamantului B, deoarece nu există temei legal pentru
rezoluțiunea contractului de prestări servicii încheiat cu A.
Sursa: AvocatNet.ro
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi/fr.red.
Testul nr. 22
1. Contractul de transport de persoane

1.1 Descrieţi particularitățile contractului de transport de persoane; 3 pct.
Contractul de transport de persoane este un contract prin care o parte,

numită transportator, se obligă să transporte o persoană dintr-un loc în
altul, în schimbul unui preț pe care pasagerul se obligă să îl plătească, la
timpul și locul convenite 12.
Caracterele juridice ale acestui contract includ:
 Este un contract bilateral, de la nașterea lui dându-se naștere

unor obligații reciproce.
 Este un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare parte vrea să
obțină o contraprestație pentru obligația asumată.
 Este un contract cu executare succesivă, deoarece obligațiile
părților se execută pe parcursul unui anumit interval de timp.
 Este un contract cu obligații de rezultat, deoarece transportatorul
se obligă să transporte pasagerul la destinație în condițiile și
termenele stabilite prin contract 1.

1.2 Caracterizați drepturile și obligațiile pasagerului în contractul de transport de 5 pct.

persoane, precum și reglementarea juridică.
Pasagerul are următoarele drepturi în cadrul contractului de transport de

persoane 1:
1. De a fi transportat în condiții de siguranță și confortabile.

2. De a primi informații cu privire la orarul de transport, tarifele și
condițiile de transport.
3. De a beneficia de asistență în cazul în care există întârzieri sau
anulări ale cursei.
4. De a beneficia de asistență în cazul în care se pierd sau se
deteriorează bagajele.
Pe de altă parte, pasagerul are următoarele obligații în cadrul contractului

de transport de persoane 1:
1. De a plăti prețul biletului de transport.

2. De a respecta regulile de transport stabilite de transportator.
3. De a se prezenta la îmbarcare cu suficient timp înainte de plecarea
cursei.
4. De a avea asupra sa documentele necesare pentru a putea
călători.
Reglementarea juridică a contractului de transport de persoane este

prevăzută de Codul Civil al Republicii Moldova. Conform art. 2002 din
Codul Civil, transportatorul are obligația de a transporta pasagerul la
destinație în condițiile și termenele stabilite prin contract. De asemenea,
transportatorul poate refuza sau accepta transportul în anumite condiții, în
cazurile prevăzute de legea specială. Transportatorul este obligat să aibă
asigurare de răspundere civilă, încheiată în condițiile legii1

1.3 Stabiliţi particularităţile juridico-civile ale contractului de transport de persoane 7 pct.

în raport cu contractul de transport de bunuri. Analizați răspunderea părților.
Contractul de transport de persoane și bagaje este reglementat de Codul

Civil al Republicii Moldova, iar contractul de transport de bunuri este
reglementat de aceeași lege 1.
În ceea ce privește particularitățile juridico-civile ale contractului de

transport de persoane în raport cu contractul de transport de bunuri,
acestea includ:
 Obiectul contractului: În cazul contractului de transport de

persoane, obiectul contractului este transportul unei persoane de
la un loc la altul. În cazul contractului de transport de bunuri,
obiectul contractului este transportul unui bun de la un loc la
altul.
 Forma contractului: Contractul de transport de persoane și bagaje
și contractul de transport de bunuri trebuie să fie încheiate în
formă scrisă, într-un act autentic sau în fața unui notar public. De
asemenea, trebuie să fie înregistrate la autoritățile fiscale
competente 1.
 Obligațiile părților: Obligațiile părților în cadrul contractului de
transport de persoane și bagaje includ obligația transportatorului
de a transporta pasagerul la destinație în condițiile și termenele
stabilite prin contract, precum și obligația pasagerului de a plăti
prețul biletului de transport și de a respecta regulile de transport
stabilite de transportator. În cazul contractului de transport de
bunuri, obligațiile părților includ obligația transportatorului de a
transporta bunurile la destinație în condițiile și termenele stabilite
prin contract, precum și obligația expeditorului de a plăti prețul
transportului și de a ambala corespunzător bunurile transportate
1
.
În ceea ce privește răspunderea părților, transportatorul răspunde pentru

pierderea sau deteriorarea mărfurilor transportate în cazul contractului de
transport de bunuri. În cazul contractului de transport de persoane și
bagaje, transportatorul răspunde pentru prejudiciile cauzate prin
întârzierea ajungerii la destinație, cu excepția cazului fortuit și a forței
majore 2.


Contractul de locațiune poate înceta în următoarele situații 12:
1. Prin expirarea termenului pentru care a fost încheiat.

2. Prin acordul părților.
3. Prin denunțarea unilaterală a contractului de către una dintre
părți, în cazurile prevăzute de lege sau de contract.
4. Prin rezilierea contractului de către instanța de judecată, în
cazurile prevăzute de lege.
În cazul în care contractul de locațiune a fost încheiat pe o perioadă

determinată, acesta încetează de drept la expirarea termenului. În cazul în
care contractul de locațiune a fost încheiat pe o perioadă nedeterminată,
acesta poate înceta prin denunțarea unilaterală a contractului de către una
dintre părți, în cazurile prevăzute de lege sau de contract. De asemenea,
contractul de locațiune poate înceta prin acordul părților sau prin
rezilierea contractului de către instanța de judecată, în cazurile prevăzute
de lege 12.

locatorului, cât şi a locatarului;Totodată stabiliți dacă este sau nu posibil de a
rezoluționa contractul de locațiune /sublocațiune de către sublocatar.
Contractul de locațiune poate fi reziliat în următoarele situații:
1. Prin acordul părților: Ambii semnatari ai contractului pot conveni

asupra rezilierii acestuia, în urma unor negocieri sau schimburi de
informații.
2. Prin denunțarea unilaterală a contractului: O parte poate decide
să denunțe unilateral contractul de locațiune în anumite
circumstanțe, conforme prevederilor legale sau clauzelor
contractuale.
3. Prin rezoluțiunea contractului de către instanța de judecată: În
cazurile prevăzute de lege, instanța de judecată poate dispune
rezoluțiunea contractului de locațiune, având în vedere
circumstanțele specifice ale cazului.
Rezoluțiunea contractului de locațiune poate fi inițiată atât de locator, cât și

de locatar, în situațiile stipulate de lege sau de clauzele contractuale. Este
important de menționat că în cazul sublocațiunii, sublocatarul nu are
dreptul de a rezilia contractul de locațiune/sublocațiune, deoarece nu este
parte a contractului inițial¹.
Aceste mecanisme de reziliere sunt reglementate pentru a asigura un

echilibru între interesele ambelor părți implicate în contractul de locațiune.
Este recomandabil ca părțile să fie conștiente de prevederile legale și să
negocieze clauzele contractuale în mod clar pentru a evita eventualele
neînțelegeri.

context, propuneți din inițiativă proprie alte temeiuri de rezoluțiune unilaterală a
contractului din partea ambelor părți.Analizați răspunderea părților.
În adăugire la motivele de rezoluțiune a contractului de locațiune stipulate
de Codul Civil al Republicii Moldova, este important să subliniem că părțile
implicate în acest acord pot, de comun acord, introduce și alte motive de
rezoluțiune a contractului. Acestea pot fi variate și includ aspecte precum
neplata chiriei sau a altor sume datorate de către locatar, nerespectarea
regulilor de folosință a bunului închiriat, deteriorarea bunului închiriat, sau
subînchirierea acestuia fără consimțământul explicit al locatorului¹.
Aceasta deschide calea pentru părțile implicate să-și adapteze contractul la

specificitățile situației lor, oferind flexibilitate în gestionarea relației lor
contractuale. Prin incluziunea unor astfel de motive personalizate, părțile
pot să-și protejeze mai bine interesele și să prevină potențialele dispute.
În situația în care rezoluțiunea contractului de locațiune este inițiată de una

dintre părți, este esențial să se respecte un set de proceduri specifice. Mai
exact, partea care dorește rezilierea trebuie să notifice în mod
corespunzător cealaltă parte cu privire la intenția sa de a pune capăt
acordului. De asemenea, este crucial să se țină cont de termenul de preaviz
stabilit fie de lege, fie de clauzele contractuale. În cazul omiterii acestui
termen, partea vinovată poate fi supusă plății de daune-interese în favoarea
celeilalte părți².
Aceste proceduri sunt menite să ofere un cadru clar și echitabil pentru

rezilierea contractului, promovând astfel un mediu de înțelegere reciprocă
și respect pentru drepturile fiecărei părți implicate. Prin urmare, este
recomandabil ca părțile să acorde atenție detaliilor și să se consulte cu un
specialist în dreptul locațiunii pentru a se asigura că toate aspectele legale
sunt respectate.
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 23

Contractul de locațiune poate înceta în următoarele situații 12:

4. Prin rezilierea contractului de către instanța de judecată, în
În plus față de motivele de încetare a contractului de locațiune prevăzute

de Codul Civil al Republicii Moldova, părțile pot prevedea și alte motive
de rezoluțiune a contractului din inițiativa lor. Aceste motive pot include,
de exemplu, neplata chiriei sau a altor sume datorate de către locatar,
nerespectarea regulilor de folosință a bunului închiriat, deteriorarea
bunului închiriat, subînchirierea bunului închiriat fără acordul locatorului,
etc1

locatorului, cât şi a locatarului;Totodată stabiliți dacă este sau nu posibil de a
rezoluționa contractul de locațiune /sublocațiune de către sublocatar.
Contractul de locațiune poate fi reziliat în următoarele situații:

4. Prin rezoluțiunea contractului de către instanța de judecată, în
Rezoluțiunea contractului de locațiune poate fi inițiată atât de locator, cât
și de locatar, în cazurile prevăzute de lege sau de contract. În cazul
sublocațiunii, sublocatarul nu poate rezilia contractul de
locațiune/sublocațiune, deoarece nu este parte a contractului inițial 1.


context, propuneți alte temeiuri de rezoluțiune unilaterală a contractului din partea
părților contractante.
În adăugire la motivele de rezoluțiune a contractului de locațiune stipulate
de Codul Civil al Republicii Moldova, este important să subliniem că părțile
implicate în acest acord pot, de comun acord, introduce și alte motive de
rezoluțiune a contractului. Acestea pot fi variate și includ aspecte precum
neplata chiriei sau a altor sume datorate de către locatar, nerespectarea
regulilor de folosință a bunului închiriat, deteriorarea bunului închiriat, sau
subînchirierea acestuia fără consimțământul explicit al locatorului¹.
Aceasta deschide calea pentru părțile implicate să-și adapteze contractul la

specificitățile situației lor, oferind flexibilitate în gestionarea relației lor
contractuale. Prin incluziunea unor astfel de motive personalizate, părțile
pot să-și protejeze mai bine interesele și să prevină potențialele dispute.
În situația în care rezoluțiunea contractului de locațiune este inițiată de una

dintre părți, este esențial să se respecte un set de proceduri specifice. Mai
exact, partea care dorește rezilierea trebuie să notifice în mod
corespunzător cealaltă parte cu privire la intenția sa de a pune capăt
acordului. De asemenea, este crucial să se țină cont de termenul de preaviz
stabilit fie de lege, fie de clauzele contractuale. În cazul omiterii acestui
termen, partea vinovată poate fi supusă plății de daune-interese în favoarea
celeilalte părți².
Aceste proceduri sunt menite să ofere un cadru clar și echitabil pentru

rezilierea contractului, promovând astfel un mediu de înțelegere reciprocă
și respect pentru drepturile fiecărei părți implicate. Prin urmare, este
recomandabil ca părțile să acorde atenție detaliilor și să se consulte cu un
specialist în dreptul locațiunii pentru a se asigura că toate aspectele legale
sunt respectate.
2.1 Nominalizați datele care urmează obligatoriu să fie indicate în textul scrisorii de 3 pct.
trăsură.
Scrisoarea de trăsură este un document care conține informații cu privire

la transportul mărfurilor și care trebuie să cuprindă următoarele date
obligatorii 1:
1. Data întocmirii scrisorii de trăsură.

2. Numele și adresa expeditorului.
3. Numele și adresa transportatorului.
4. Locul și data primirii mărfurilor și locul prevăzut pentru eliberarea
acestora.
5. Numele și adresa destinatarului.
6. Natură, greutatea, măsura sau numărul lucrurilor de transportat și
dacă lucrurile sunt în lăzi sau pachete și calitatea acestora,
numărul și sigiliile sau mărcile puse pe dânsele.
7. Prețul transportului și sumele datorate cărăușului pentru
expedițiune, adăugându-se cheltuielile anticipate sau de
provizion.
8. Timpul în care trebuie să fie făcut transportul.
9. Celelalte clauze asupra cărora părțile s-au înțeles.

2.2 Relatați despre condițiile impuse de legislație în ceea ce ține de subiecți, obiect, 5 pct.
preț/taxă și termen în contractul de transport;
Conform Codului Civil al Republicii Moldova, contractul de transport

trebuie să îndeplinească următoarele condiții 1:
1. Subiecții contractului: Contractul de transport poate fi încheiat

între orice persoane fizice sau juridice care au capacitatea de a
încheia contracte.
2. Obiectul contractului: Obiectul contractului de transport poate fi
orice bun mobil sau imobil care poate fi transportat de la un loc la
altul.
3. Preț/taxă: Prețul transportului trebuie să fie stabilit prin acordul
părților și poate fi exprimat în bani sau în natură. În cazul în care
prețul este exprimat în bani, acesta trebuie să fie plătit în
termenul și în condițiile stabilite prin contractul de transport.
4. Termen: Termenul de executare a contractului de transport
trebuie să fie stabilit prin acordul părților și trebuie să fie
respectat.
2.3 Speţă:A a expediat în adresa lui B piese de schimb. Încărcătura a sosit la destinaţie 7 pct.
cu întârziere de 5 zile. Din acest motiv B nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de C,
plătindu-i ultimului o penalitate pentru încălcarea obligaţiei de predare a bunului
potrivit contractului de vânzare-cumpărare. B a prezentat transpostatorului D
pretenţie, solicitând plata penalității pentru întârzierea transportării şi recuperarea
prejudiciului (penalitatea plătită lui C şi profitul ratat prin sistarea temporară a
activităţii). D a refuzat satisfacerea cerințelor formulate deB invocând existența
relațiilor contractulae cu A. Este obligatorie prezentarea pretenţiei în contractul de
transport înainte de intentarea acţiunii în judecată? Care este termenul de înaintare
a pretenţiei? Cine poate formula pretenții? Soluţionaţi speţa. Ce categorii de
prejudicii urmează să repare D în calitate de transpostator? Recomandaţi soluţii
pentru acest litigiu. Argumentaţi răspunsul.
În cazul în care o parte nu își îndeplinește obligațiile contractuale, cealaltă

parte poate recurge la instanța de judecată pentru a cere executarea forțată
a obligațiilor contractuale. În cazul dat, B nu și-a îndeplinit obligațiile față
de C, plătindu-i ultimului o penalitate pentru încălcarea obligației de
predare a bunului potrivit contractului de vânzare-cumpărare. B a
prezentat transportatorului D pretenție, solicitând plata penalității pentru
întârzierea transportării și recuperarea prejudiciului (penalitatea plătită lui
C și profitul ratat prin sistarea temporară a activității). D a refuzat
satisfacerea cerințelor formulate de B invocând existența relațiilor
contractuale cu A.
În ceea ce privește prezentarea pretenției în contractul de transport,

aceasta nu este obligatorie înainte de intentarea acțiunii în judecată. Cu
toate acestea, este recomandabil să se prezinte pretenția în contractul de
transport înainte de a se intenta acțiunea în judecată, pentru a evita
eventualele neînțelegeri sau confuzii. Termenul de înaintare a pretenției
este de 3 ani de la data la care creditorul a cunoscut sau ar fi trebuit să
cunoască existența sa. În ceea ce privește cine poate formula pretenții,
aceasta poate fi formulată de orice persoană care a suferit un prejudiciu
cauzat de transportator.
În calitate de transportator, D poate fi obligat să repare prejudiciile

cauzate prin întârzierea transportului mărfurilor. Aceste prejudicii pot
include, de exemplu, penalitățile plătite de B către C pentru încălcarea
obligației de predare a bunului potrivit contractului de vânzare-cumpărare
și profitul ratat prin sistarea temporară a activității.
Soluționarea litigiului poate fi realizată prin intermediul medierii sau al

arbitrajului, iar în cazul în care aceste metode nu sunt eficiente, părțile pot
recurge la instanța de judecată pentru a soluționa litigiul.

Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 24
1.Contractul de rentă
1.1 Nominalizați drepturile debirentierului și drepturile credirentierului; 3 pct.
În cazul contractului de rentă viageră, debirentierul are următoarele

drepturi 1:
1. Dreptul de proprietate asupra bunului transmis prin contract.

2. Dreptul de a primi bunul înapoi în cazul în care credirentierul
încetează din viață.
3. Dreptul de a beneficia de garanții pentru evicțiune și pentru vicii
ascunse.
Pe de altă parte, credirentierul are următoarele drepturi 1:
1. Dreptul de a primi plățile periodice stabilite prin contract.

2. Dreptul de a beneficia de garanții pentru predarea bunului și
pentru plata ratelor de rentă.

1.2 Relatați despre părți, obiect, formă şi termen în contractul de rentă. 5 pct.
Expuneți-vă opinia referitor la efectele predării de către una din părți a unui bun
în calitate de obiect a contractului -afectat de vicii;
Contractul de rentă este un contract prin care o parte, numită debirentier,

se obligă să efectueze în folosul unei anumite persoane, numită
credirentier, prestații periodice, constând în sume de bani sau alte bunuri
fungibile 1.
În ceea ce privește părțile contractului de rentă, acestea includ

debirentierul și credirentierul. Debirentierul este persoana care se obligă
să efectueze prestațiile periodice, iar credirentierul este persoana care
primește aceste prestații 1.
Obiectul contractului de rentă poate fi orice bun mobil sau imobil care
poate fi transmis în proprietate și care poate fi utilizat pentru a genera
venituri 1.
Forma contractului de rentă poate fi atât scrisă, cât și verbală, însă, în

cazul în care valoarea bunului transmis este mare, este recomandabil să se
încheie un contract scris 1.
Termenul de executare a contractului de rentă este stabilit prin acordul

părților și poate fi determinat sau nedeterminat. În cazul în care termenul
este determinat, contractul încetează la expirarea acestuia. În cazul în care
termenul este nedeterminat, contractul încetează prin denunțarea
unilaterală a contractului de către una dintre părți, în cazurile prevăzute
de lege sau de contract 1.
În cazul în care un bun transmis în proprietate este afectat de vicii,

efectele predării acestuia de către una dintre părți pot fi diferite în funcție
de gravitatea viciilor. În cazul în care viciile sunt minore, părțile pot
ajunge la un acord cu privire la repararea sau înlocuirea bunului. În cazul
în care viciile sunt majore, părțile pot ajunge la un acord cu privire la
rezoluțiunea contractului și la restituirea bunului și a sumelor plătite 2.

1.3 Stabiliți deosebirile și asemănările contractul de rentă de: 7 pct.

- contractul de întreținere pe viață;
- contractul de donaţie în formă de plăți periodice.
În baza prevederilor legale analizați răspunderea părților contractului de rentă.
Contractul de rentă, contractul de întreținere pe viață și contractul de

donație în formă de plăți periodice sunt trei tipuri de contracte care
implică plăți periodice. În ceea ce privește asemănările dintre acestea,
toate implică obligația unei părți de a efectua plăți periodice către cealaltă
parte. În plus, toate aceste contracte pot fi încheiate atât între persoane
fizice, cât și între persoane juridice.
În ceea ce privește deosebirile dintre aceste contracte, acestea includ:
 Obiectul contractului: În cazul contractului de rentă, obiectul

contractului poate fi orice bun mobil sau imobil care poate fi
transmis în proprietate și care poate fi utilizat pentru a genera
venituri. În cazul contractului de întreținere pe viață, obiectul
contractului este obligația de a asigura întreținerea unei persoane
pe parcursul vieții acesteia. În cazul contractului de donație în
formă de plăți periodice, obiectul contractului este transferul de
proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, în schimbul unor
plăți periodice.
 Forma contractului: Contractul de rentă poate fi atât scris, cât și
verbal, iar contractul de întreținere pe viață și contractul de
donație în formă de plăți periodice trebuie să fie încheiate în
formă scrisă.
 Termenul contractului: Termenul de executare a contractului de
rentă este stabilit prin acordul părților și poate fi determinat sau
nedeterminat. În cazul contractului de întreținere pe viață,
termenul este determinat și se încheie odată cu decesul persoanei
care beneficiază de întreținere. În cazul contractului de donație în
formă de plăți periodice, termenul este determinat și se încheie
odată cu efectuarea ultimei plăți.
În ceea ce privește răspunderea părților în contractul de rentă,

debirentierul are obligația de a efectua plățile periodice stabilite prin
contract, iar credirentierul are dreptul de a primi aceste plăți. În cazul în
care debirentierul nu își îndeplinește obligațiile contractuale,
credirentierul poate recurge la instanța de judecată pentru a cere
executarea forțată a obligațiilor contractuale. În cazul în care
credirentierul nu își îndeplinește obligațiile contractuale, debirentierul
poate recurge la instanța de judecată pentru a cere rezoluțiunea
contractului și pentru a solicita daune-interese 1.

2.Contractul de comodat
2.1 Enumerați toate drepturile și obligațiile părților contractului de comodat . 3 pct.
Contractul de comodat este un contract prin care o persoană (comodant)

dă spre folosință un bun mobil sau imobil unei alte persoane (comodatar),
fără ca aceasta din urmă să plătească o contraprestație 1.
Părțile contractului de comodat au următoarele drepturi și obligații 12:
Drepturile comodantului:
1. Dreptul de proprietate asupra bunului dat în comodat.

2. Dreptul de a solicita restituirea bunului la expirarea termenului de
comodat.
3. Dreptul de a solicita despăgubiri în cazul în care bunul este
deteriorat sau pierdut din culpa comodatarului.
Obligațiile comodantului:
1. Obligația de a preda bunul comodatarului în stare bună de

funcționare.
2. Obligația de a asigura comodatarul cu privire la evicțiunea și viciile
ascunse ale bunului dat în comodat.
3. Obligația de a suporta cheltuielile necesare pentru menținerea
bunului în stare de funcționare.
Drepturile comodatarului:
1. Dreptul de a folosi bunul dat în comodat în scopul pentru care a

fost dat.
2. Dreptul de a solicita despăgubiri în cazul în care comodantul nu își
îndeplinește obligațiile contractuale.
Obligațiile comodatarului:
1. Obligația de a folosi bunul dat în comodat în conformitate cu

destinația acestuia.
2. Obligația de a restitui bunul comodantului la expirarea termenului
de comodat.

2.2 Descrieți obligațiile comodatarului și răspunderea părților în contractul de 5 pct.
comodat.
În ceea ce privește obligațiile comodatarului, acesta are următoarele

obligații 1:

de comodat.
În ceea ce privește răspunderea părților în contractul de comodat,

comodatarul răspunde pentru pierderea sau deteriorarea bunului dat în
comodat din culpa sa 1.

Contractul de comodat este un contract prin care o persoană (comodant)

dă spre folosință un bun mobil sau imobil unei alte persoane (comodatar),
fără ca aceasta din urmă să plătească o contraprestație 1.
Părțile contractului de comodat au următoarele drepturi și obligații 12:
Drepturile comodantului:
1. Dreptul de proprietate asupra bunului dat în comodat.

2. Dreptul de a solicita restituirea bunului la expirarea termenului de
comodat.
3. Dreptul de a solicita despăgubiri în cazul în care bunul este
deteriorat sau pierdut din culpa comodatarului.
Obligațiile comodantului:
1. Obligația de a preda bunul comodatarului în stare bună de

funcționare.
2. Obligația de a asigura comodatarul cu privire la evicțiunea și viciile
ascunse ale bunului dat în comodat.
Drepturile comodatarului:
1. Dreptul de a folosi bunul dat în comodat în scopul pentru care a

fost dat.
2. Dreptul de a solicita despăgubiri în cazul în care comodantul nu își
îndeplinește obligațiile contractuale.
Obligațiile comodatarului:

de comodat.

2.3 La 01 mai 2019 A a transmis în folosință lui B până la data de 01.09.2019 7 pct.
bicicleta sa care costă 5000 lei. La data de 01 iulie 2019 A a văzut că de bicicleta
transmisă lui B se folosește C. A imediat a solicitat lui B restituirea bicicletei (pe
motiv că contractul este rezoluționat), achitarea penalității în sumă de 500 lei
(penalitate discutată de A și B) și a prejudiciului moral în mărime de 500 lei. B a
refuzat satisfacerea tuturor cerințelor formulate de A, invocînd faptul că termenul
contractului nu a expirat totodată a menționat că își exercită dreptul de retenție
atât timp cât A nu-i va resti suma de 2000 lei cheltuită pentru vopsirea bicicletei în
culorile drapelului de stat.
Soluţionaţi litigiul în esenţă. Argumentaţi răspunsul.
În cazul dat, A a transmis în folosință lui B bicicleta sa până la data de

01.09.2019. La data de 01 iulie 2019, A a constatat că bicicleta transmisă
lui B se afla în posesia lui C. A solicitat imediat lui B restituirea
bicicletei, achitarea penalității în sumă de 500 lei și a prejudiciului moral
în mărime de 500 lei. B a refuzat să satisfacă toate cerințele formulate de
A, invocând faptul că termenul contractului nu a expirat și menționând că
își exercită dreptul de retenție atât timp cât A nu-i va restitui suma de
2000 lei cheltuită pentru vopsirea bicicletei în culorile drapelului de stat.
În cazul de față, A are dreptul să solicite restituirea bicicletei, achitarea

penalității și a prejudiciului moral, deoarece B a încălcat obligațiile
contractuale prin faptul că nu a restituit bicicleta la expirarea termenului
de comodat. Dreptul de retenție poate fi exercitat doar în cazul în care
creditorul nu își execută obligația sa izvorâtă din același raport de drept
sau, după caz, atât timp cât creditorul nu îl despăgubește pentru
cheltuielile necesare și utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru
prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat 1. În cazul de față, B nu poate
invoca dreptul de retenție pentru suma de 2000 lei cheltuită pentru
vopsirea bicicletei în culorile drapelului de stat, deoarece această
cheltuială nu a fost necesară și utilă pentru menținerea bicicletei în stare
de funcționare.
Astfel, A poate recurge la instanța de judecată pentru a cere executarea

forțată a obligațiilor contractuale și pentru a solicita daune-interese pentru
prejudiciile suferite.

Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Facultatea de drept
APROB: _____________
ȘefDepartament Drept Privat

Ciclu 1, secția zi
Testul nr. 25
1.1 Identificați condițiile legale cu privire la preț în contractul de vânzare-cumpărare, 3 pct.
precum și modul de repartizare a cheltuielilor la vânzarea-cumpărarea bunurilor;
Conform Codului Civil al Republicii Moldova, prețul vânzării trebuie să

fie fixat în bani, trebuie să fie determinat sau determinabil, sincer și serios
și va include TVA în condițiile prevăzute de lege 12. În cazul în care
contravaloarea lucrului vândut nu este stabilită în bani, contractul nu mai
este unul de vânzare-cumpărare, ci de altă natură (de schimb, întreținere
etc.) 1.
În ceea ce privește repartizarea cheltuielilor la vânzarea-cumpărarea

bunurilor, conform art. 1305 Cod civil, cheltuielile vânzării sunt în
sarcina cumpărătorului, în lipsa unei clauze contrare 1. Din această
dispoziție legală rezultă că părțile pot conveni suportarea cheltuielilor
legate de autentificarea contractului de vânzare-cumpărare de către
vânzător sau de către ambele părți în proporția convenită.

1.2 Determinați obligațiile vînzătorului în contractul de vânzare-cumpărare a energiei 5 pct.

electrice;
În cazul contractului de vânzare-cumpărare a energiei electrice,

vânzătorul are următoarele obligații 1:
1. Obligația de a livra energia electrică în conformitate cu cantitatea

și calitatea prevăzute în contract.
2. Obligația de a asigura calitatea energiei electrice livrate.
3. Obligația de a asigura continuitatea și securitatea alimentării cu
energie electrică.
4. Obligația de a emite facturi pentru energia electrică livrată.
5. Obligația de a respecta prevederile legale privind vânzarea-
cumpărarea energiei electrice.



În cazul dat, între A și B s-a încheiat un contract de vânzare a unui struț în

vârstă de un an, pentru un preț de 5.000 de lei, achitat integral, struțul
fiind predat cumpărătorului B. Prin contract, părțile au prevăzut că
vânzătorul A nu va răspunde dacă struțul moare în termen de un an de la
încheierea contractului.
La 5 ianuarie 2013, B l-a chemat în judecată pe A, solicitând rezoluțiunea

cheltuielilor de vânzare, precum și la repararea prejudiciului cauzat.
În cazul de față, instanța de judecată va respinge acțiunea reclamantului,

deoarece prin contractul de vânzare-cumpărare, părțile au prevăzut că
vânzătorul A nu va răspunde dacă struțul moare în termen de un an de la
încheierea contractului. În plus, expertiza medicală a arătat că struțul avea
o boală din naștere, care a dus la paralizie, boală care nu putea fi
diagnosticată decât prin analize complexe de laborator. Astfel, vânzătorul
A nu poate fi considerat responsabil pentru moartea struțului, deoarece
aceasta a survenit în termenul prevăzut de contract.

2. Contractul de schimb
2.1 Identificați semnificația termenului de sultă descrieți particularitățile contractului 3 pct.
de schimb.
Termenul de sultă se referă la suma de bani plătită când există o diferență

valorică între bunurile împărțite printr-un partaj notarial sau judiciar ori
schimbate cu prilejul încheierii unui contract de schimb 12. Sulta
constituie o compensație sau o despăgubire a celui care o primește și se
utilizează cel mai frecvent în cadrul succesiunii (a partajului succesoral),
la divorț (partajul după divorț) și în cazul contractului de schimb 1.
În cazul contractului de schimb, sulta se plătește atunci când există o

diferență de valoare între bunurile schimbate 3. Dacă sulta este mai mare
decât valoarea bunului primit în schimb, atunci actul respectiv va fi unul
de vânzare-cumpărare, și nu de schimb 3.

2.2 Caracterizați obiectul, forma și teremnul contractului de schimb; 5 pct.

Contractul de schimb este o formă specială a contractului de vânzare-
cumpărare, prin care fiecare dintre părți, denumite copermutanți,
transmite sau, după caz, se obligă să transmită un bun pentru a dobândi un
altul 1. Obiectul contractului trebuie să fie determinat și licit 2.
În cazul contractului de schimb, cele două părți vor preda un bun, însă cu
titlul de preț nu vor primi o sumă de bani, ci vor primi un alt bun, fie el
bun mobil ori bun imobil 1. Dacă sulta este mai mare decât valoarea
bunului primit în schimb, atunci actul respectiv va fi unul de vânzare-
cumpărare, și nu de schimb 3.
În ceea ce privește forma, dacă obiectul contractului este un bun mobil,

acesta poate să îmbrace forma unui înscris sub semnătură privată, însă, în
ipoteza în care vorbim despre un contract de schimb a cărui obiect sunt
bunuri imobile, ori doar un bun imobil și un bun mobil, acesta
obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să fie încheiat în
formă autentică 1. Predarea bunurilor trebuie să fie făcută în starea în care
se afla în momentul încheierii contractului 2.
Termenul de sultă se referă la suma de bani plătită când există o diferență

valorică între bunurile împărțite printr-un partaj notarial sau judiciar ori
schimbate cu prilejul încheierii unui contract de schimb 12. Sulta
constituie o compensație sau o despăgubire a celui care o primește și se
utilizează cel mai frecvent în cadrul succesiunii (a partajului succesoral),
la divorț (partajul după divorț) și în cazul contractului de schimb 1.

2.3 Expuneți-vă opinia asupra situației în care în schimbul unui bun cealaltă parte se 7 pct.
obligă să presteze anumite serviciicare ca valoare sunt egale cu costul bunului
transmis? În prezența la ce fel de raporturi contractuale se află părțile?
Atunci când două părți angajează un schimb de bunuri și servicii, bazat pe
obligația fiecăreia de a presta servicii echivalente cu valoarea bunurilor
transmise, ele instaurează un raport contractual specific numit schimb cu
prestație de servicii¹. Această formă distinctă de acord reflectă un
echilibru delicat între prestațiile de natură materială și cele de natură
serviciilor.
În cadrul acestui tip de schimb, ambele părți nu numai că cedează un bun,

dar și furnizează un serviciu corespunzător, creând astfel o dinamică
complexă și interconectată. Este important de subliniat că, în opoziție față
de schimbul clasic, în care contravaloarea bunului este exprimată în bani, în
schimbul cu prestație de servicii, părțile implicare nu primesc o sumă de
bani ca echivalent, ci beneficiază de un alt bun sau de alte servicii,
indiferent că acestea sunt mobile sau imobile și de orice natură¹.
Un aspect esențial în această ecuație este asigurarea echivalenței valorii

dintre bunul transmis și serviciul prestat. Valoarea serviciului trebuie să fie
în concordanță cu valoarea bunului transmis pentru a menține caracterul de
schimb cu prestație de servicii. Orice discrepanță semnificativă ar putea
altera natura schimbului, transformându-l într-un simplu act de vânzare-
cumpărare, unde prețul se exprimă în termeni monetari¹.
În final, acest tip de aranjament contractual evidențiază importanța

recunoașterii și evaluării corespunzătoare a serviciilor prestate și a bunurilor
schimbate pentru a evita interpretări neclare sau litigii ulterioare. Prin
clarificarea acestei dinamici, părțile pot consolida încrederea reciprocă și
pot beneficia de pe urma unui schimb cu prestație de servicii echitabil și
avantajos.
Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30
j

Bilete Civil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilete Civil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Disciplina „Drept civil, contracte translative de proprietate, partea specială ( I)”

1. Varietăţi ale contractului de vânzare-cumpărare

În cazul de față, B a cumpărat apartamentul de la parter de la A, iar

Conform articolului 1277 din Codul Civil al Republicii Moldova,

În cazul de față, B a cumpărat apartamentul de la parter de la A, iar

2. Revocarea, rezoluțiunea şi nulitatea contractului de donaţie

Revocarea donației pentru ingratitudine este o modalitate legală de a

 Atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate lui.

Acțiunea de revocare a donației pentru ingratitudine poate fi introdusă

Revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii este o modalitate legală

 Atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate lui.

Acțiunea de revocare a donației pentru neîndeplinirea sarcinii poate fi

Consecințele juridice ale revocării contractului de donație sunt

 Bunul donat trebuie restituit donatorului. Dacă bunul nu mai există

În cazul în care restituirea bunului donat este imposibilă, instanța poate

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

În cazul de față, contractul de donație a fost încheiat între bunel și nepot,

Conform Codului Civil al Republicii Moldova, donația este un contract

În cazul de față, nepotul a refuzat să primească biblioteca în dar, iar

În cazul în care instanța de judecată constată neexecutarea contractului de

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

Sesiune (an de studii-2023/2024) Examinator (semnătura) ______________

Disciplina „Drept civil, contracte translative de proprietate, partea specială ( I)”

Contractul de antrepriză este un contract prin care o persoană, numită

1. Obligația antreprenorului de a executa lucrarea: Antreprenorul

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

Conform Codului Civil al Republicii Moldova, contractul de antrepriză

În ceea ce privește modul de predare-primire a lucrărilor, Codul Civil

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

1.3 Stabiliți corelația dintre: 7pct.

Există o serie de corelații între riscurile și efectele contractului de

a) Riscul executării tardive sau neînceperii lucrării de către antreprenor

b) Executarea lucrării din materialele antreprenorului sau ale clientului

c) Riscul pierderii fortuite sau deteriorării lucrării poate duce la

d) Efectele neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor de

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

2.Contractul de vânzare-cumpărare (varietățile acestuia)

Contractul de vânzare-cumpărare a întreprinderii ca complex patrimonial

1. Capacitatea deplină de exercițiu: Pentru a încheia valabil un

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

Într-un contract de vânzare a bunurilor pentru consum, cumpărătorul are

1. Dreptul la informare: Cumpărătorul are dreptul să primească

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

În cazul de față, A a declarat că suprafața casei este de 100m2, iar această

În ceea ce privește suma de 300 euro penalitate pentru neachitarea în

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

Sesiune (an de studii-2023/2024) Examinator (semnătura) ______________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Disciplina „Drept civil, contracte translative de proprietate, partea specială ( I)”

Într-un contract de leasing, locatarul sau beneficiarul are următoarele

1. Obligația de plată: Locatarul sau beneficiarul are obligația de a

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

Conform Codului Civil al Republicii Moldova, locatarul sau beneficiarul

Opțiunea de dobândire a dreptului de proprietate poate fi prevăzută în

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

Contractul de leasing este un contract prin care o persoană, numită

1. Asemănări cu contractul de închiriere: Contractul de leasing are

Principalele deosebiri ale contractului de leasing față de alte contracte

1. Deosebiri față de contractul de închiriere: În cazul contractului

Sper că aceste informații sunt utile. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu

Evicțiunea este o situație în care cumpărătorul pierde total sau parțial

Conform Codului Civil al Republicii Moldova, vânzătorul are obligația