REVOCAREA DONAȚIILOR

Desi in principiu, donatiile sunt irevocabile exista si situatii cand acestea pot fi revocate.
Astfel, actualul cod civil prevede in articolul 1020 ca ,, donatia poate fi revocata pentru
ingratitudine si pentru neexecutarea fara justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul”. La
aceasta se adauga revocarea donatiilor intre soti.
Revocarea donatiilor pentru ingratitudine si pentru neindeplinirea sarcinilor nu opereaza
de drept. Desi revocarea nu se face de drept, in doctrina se admite ca in situatia cand partile nu
au stipulate in contract un pact comisoriu si ca este permis ca prin intermediul acestuia partile sa
convina in sensul ca revocarea sa opereze de plin drept, deci fara notificare si fara cerere de
chemare in judecata, caz in care instantei de judecata ii revine doar rolul de a constata interventia
revocarii si nu de a o pronunta.
Este posibila si revocarea promisiunii de donatie, respectiv, aceasta se revoca de drept
daca anterior executarii sale se iveste unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine. Tot o
revocare de drept se produce si atunci cand anterior executarii promisiunii, situatia materiala a
promitentului s-a deteriorate intr-o asemenea masura incat executarea promisiunii a devenit
excesiv de oneroasa pentru acesta, ori promitentul a devenit insolvabil.

Revocarea donaţiilor pentru ingratitudine

Este un motiv de revocare datorită încălcării obligaţiei de recunoştinţa. Obligaţia respectivă nu poate
justifica exercitarea unei acţiuni pentru îndeplinirea ei pe cale silită, dar poate constitui
temei pentru o desfiinţare a donaţiei. Sunt revocabile donaţiile : ostensibile, deghizate, cele
indirecte şi darurile naturale.
Cauzele revocării
Conform Codului civil, art. 1023, don aţia se revocă pentru ingratitudine în
următoarele cazuri:
a)dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind
căalţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
b)dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de
donator;
c)dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în
nevoie,în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla
bunul lamomentul donaţiei.Spre deosebire de vechiul Cod civil, se lărgeşte sfera persoanelor
asupra vieţii cărora atenteazădonatarul, atrăgând posibilitatea de a se solicita revocarea donaţiei.
Caracterul juridic al revocării
Dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în
termen deun an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine .
Acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului. Dacă
donatarul moare după introducerea acţiunii, aceasta poate fi continuată împotriva moştenitorilor.
Cererea de revocare nu poate fi introdusă de moştenitorii donatorului cu excepţia cazului în care
donatorul a decedat în termenul de un an fără să-l fi iertat pe donatar. De asemenea,
moştenitorii pot introduce acţiunea în revocare în termen de un an de la data morţii donatorului,
dacă acesta a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare. Acţiunea pornită de donator poate fi
continuată de moştenitorii acestuia. În caz de revocare pentru ingratitudine, dacă restituirea în
natură a bunului donat nu este posibilă, donatarul va fi obligat să plătească valoarea acestuia,
socotită la data soluţionării cauzei. În urma revocării donaţiei pentru ingratitudine, donatarul va
fi obligat să restituie fructele pecare le-a perceput începând cu data săvârşirii faptei de
ingratitudine. Revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect în privinţa drepturilor reale
asupra bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de către terţii de bună- credinţă şi
nici asupra garanţiilor constituite în favoarea acestora. În cazul bunurilor supuse unor formalităţi
de publicitate, dreptul terţului trebuie să fi fost înscris anterior înregistrării cererii de revocare în
registrele de publicitate aferente. Revocarea donaţiilor pentru ingratitudine poate fi solicitată
numai pe calea unei acţiuni în revocare. Revocarea pentru ingratitudine este o pedeapsă civilă,
deci acţiunea în revocare are un caracter strict personal şi poate fi introdusă doar de donator.
Acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi însă continuată de moştenitori, dacă donatorul
a decedat în timpul procesului. Ea poate fi intentată de moştenitori, doar dacă donatorul a
decedat înainte de expirarea termenului în care acţiunea putea fi intentată. Acţiunea în revocare
nu se poate intenta împotriva moştenitorilor donatarului.
Donatorul care cunoaşte faptul de ingratitudine îl poate ierta pe donatar. Iertarea trebuie să fie
expresă dacă procesul este pe rol. Cererea de revocare pentru ingratitudine trebuie făcută în
termen de un an din ziua săvârşirii faptului sau din ziua când donatorul a cunoscut fa p t u l
Termenul de un an este un termen de decădere şi expirarea lui, fără ca acţiunea în revocare săfie
introdusă, prezumă absolut că donatorul l-a iertat tacit pe donatar.
Efectele revocării
În ceea ce priveşte efectele revocării donaţiei pentru ingratitudine, trebuie avute în vedere
dispoziţiile art. 1.025 Cod civil, care instituie regulă generală a restituirii bunului donat în natură. Cu toate
acestea, dacă restituirea în natură nu mai este posibilă bunul donat a fost înstrăinat cu titlu oneros
sau a pierit, donatarul va fi obligat la plata valorii bunului evaluată la data soluţionării cauzei. Hotărârea
judecătorească prin care se revocă donaţia trebuie comunicată la registrul naţional notarial de evidenţă a
liberalităţilor. Fructele bunului donat se vor restitui de la data săvârşirii faptei de ingratitudine, ca în
cazul posesorului de rea-credinţă. Ca excepţie de la regulă prevăzută de art. 1.025 alin. (1) şi art.
1.026Cod civil protejează terţii de bună-credinţă care au dobândit drepturi reale de garanţie sau chiar bunul
donat de la donatar prin acte cu titlu oneros. Drepturile acestora nu vor fi afectate
de revocareadonaţiei, cu o dublă condiţie: terţul dobânditor să fi fost de bună-credinţă, iar, în
cazul drepturilor supuse înscrierii în cartea funciară, dreptul terţului trebuie să fi fost
înscris anterior înregistrăriicererii de revocare.
Din analiza conjugată a celor două texte ale art. 1.025 şi art. 1.026 Cod civil, ar rezulta
că, atâtîn situaţia terţilor dobânditori cu titlu gratuit, cât şi a celor de rea-credinţă, dobânditori cu
titlu oneros, revocarea pentru ingratitudine a donaţiei va atrage şi desfiinţarea subsecventă a
drepturilor acestora, cu obligaţia pentru donatar de a restitui în natură bunul donat. Vom fi în
prezenţa art. 1.025 alin. (1) Cod civil, chiar dacă aparent restituirea bunului în natură nu ar mai fi
fost posibilă. O asemenea soluţie, avută în vedere şi în doctrină, şi în vechiul Cod
civil, se bazează pe faptul că acţiunea în restituirea bunului în urma revocării are un caracter
de pedeapsă esenţialmente personal şi nu trebuie să afecteze drepturile terţilor.
 Revocarea donaţiilor pentru neexecutarea sarcinilor.

Condiţiile revocării
Potrivit art. 1027 Cod civil,”daca donatarul nu îndeplineşte sarcina la care s-a
obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea
donaţiei”. În situaţia în care donatarul nu îndeplineşte sarcinile convenite prin contractul de
donaţie,donatorul poate cere revocarea donaţiei. Revocarea este în acest caz o sancţiune similară
rezoluţiunii din contractile sinalagmatice, donaţia cu sarcini fiind şi ea în limita sarcinilor un
contract sinalagmatic. Ca urmare revocarea operează în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi consecinţe
ca şi rezoluţiunea.Revocarea intervine numai în cazul în care neexecutarea sarcinilor este
imputabilă donatarului. La fel ca şi în cazul rezoluţiunii, dacă neexecutarea se datorează forţei
majore sau cazului fortuit , revocarea nu operează. Dacă donatarul, în favoarea căruia fusese
stipulată sarcina, a decedat făcând imposibilă îndeplinirea acesteia, donaţia nu poate fi revocată
tocmai datorită lipsei conduitei culpabile a donatarului şi nu pentru faptul că ea s-ar fi
transformat într-o donaţie fără sarcini
Sancţiunea revocării donaţiei intervine atât în caz de neexecutare totală cât şi în caz de
neexecutare parţială a contractului şi indiferent dacă sarcina neexecutată era stabilită în favoarea
donatorului sau a altei persoane, inclusiv a donatarului dacă aceasta avea o existenţă valabilă.
Dacă, din cauza unor situaţii imprevizibile şi neimputabile beneficiarului, intervenite după
acceptarea donaţiei, îndeplinirea sarcinilor care afectează liberalitatea a devenit extrem de
dificilă ori excesiv de oneroasă pentru beneficiar, acesta poate cere revizuirea acestor sarcini .
Caracterul juridic al revocării
Ca şi în cazul revocării pentru ingratitudine, revocarea pentru neîndeplinirea sarcinilor,
nu operează de drept . Donatorul pentru a obţine revocarea trebuie să facă apel la o acţiune în
justiţie. Revocarea pentru neîndeplinirea sarcinii funcţionează în cazul donaţiilor făcute prin act
autentic, dar şi al darurilor manuale, ori al donaţiilor indirecte şi deghizate. Dacă donatarul nu
îndeplineşte sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere fie
executarea sarcinii, fie revocarea donaţiei
În cazul în care sarcina a fost stipulată în favoarea unui terţ, acesta poate cere numai
executareasarcinii. Dreptul la acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii sau revocarea
donaţiei se prescrie întermen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată. Donatarul este
ţinut să îndeplinească sarcina numai în limita valorii bunului donat, raportată la data la care
sarcina trebuia îndeplinită. Când donaţia este revocată pentru neîndeplinirea sarcinilor, bunul
reintră în patrimonial donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui.
Acţiunea în revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinilor nu mai are un caracter
personal ca acţiunea în revocare pentru ingratitudine, şi deci poate fi promovată de către donator,
de mandatarul său, de succesorii săi şi chiar de creditorii donatorului pe calea acţiunii oblice
(subrogatorii) sau decesionarul acţiunii. Pârâţi în această acţiune vor fi donatarul sau moştenitorii
săi.
Efectele revocării
Revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinilor are ca efect reîntoarcerea bunurilor
donateîn proprietatea donatorului. Revocarea va produce efecte retroactive, desfiinţând sarcinile
constituite de donatar asupra bunului donat şi permiţând donatorului să îl urmărească dacă a fost
înstrăinat la terţii dobânditori.
 Revocarea donaţiilor între soţi

Conform Codului civil, donaţia de bunuri între soţi este permisă. Ca obiect, al unei astfel
dedonaţii, nu poate fi decât bunurile proprii ale soţului donator, bunuri care, urmare a donaţiei,
devin bunuri proprii ale celuilalt soţ. Donaţia de bunuri între soţi nu este supusă unor reguli
speciale, ea urmând atât în privinţa condiţiilor de fond cât şi de formă, regulile de drept comun
ale donaţiei.
Condiţiile revocării
Prevederile art. 1.031 Cod civil prezintă interes deoarece, pe de o parte, consacră
principiulrevocabilităţii donaţiei între soţi, dar, pe de altă parte, limitează facultatea de revocare
numai întimpul căsătoriei acestora. De aici rezultă că, după încetarea sau desfacerea
căsătoriei, soţuldonator/moştenitorii acestuia nu mai pot revoca donaţia, aceasta devenind
irevocabilă prin moartea donatorului sau desfacerea căsătoriei.
Este lovită de nuliate orice simulație în care dinația reprezintă contractual secret în scop
de a eluda revocabilitatea dinațiilor între soți.
Caracterele dreptului de revocare
Dreptul de revocare este regelementat prin norme de ordine publică astfel că renunţarea
soţului donator la acest drept este lipsit de eficienţă. El este un drept esenţialmente personal.
Soţul donator nu este ţinut să explice în nici un fel motivele revocării. Este suficientă doar
manifestarea sa de voinţă în direcţia revocării, dreptul său de revocare nefiind susceptibil de
abuz.
Modurile de revocare
Revocarea nu are caracter judiciar, nefiind necesară obţinerea unei hotărâri judecătoreşti
de revocare. Ea se produce prin manifestarea de voinţă neechivocă a donatorului de a revoca
donaţia. Revocarea poate fi expresă sau tacită. Revocarea expresă se face prin declaraţie
autentică a donatorului. Nu este necesară prezenţa donatarului, însă trebuie comunicata acestuia.
În baza declaraţiei, dacă bunul obiect al donaţiei care se revoca este imobil, pe baza declaraţiei
autentice se face înscrierea în Cartea funciară. Revocarea este tacită când rezultă dintr-o
manifestare de voinţă, care deşi nu se referă expres la revocare, o implică, cum ar fi de exemplu,
acordarea unui mandat unei persoane pentru a face toate demersurile necesare în vederea
înstrăinării bunului ce a format obiectul donaţiei.
Efectele revocării.
Revocarea produce efectele unei rezoluţiuni. Donaţia se desfiinţează cu efecte retroactive,
iar bunul donat reintră în patrimoniul donatorului.