Valorile constituţionale

ale Republicii Moldova în raport

cu valorile Uniunii Europene

Serghei ŢURCAN, doctor în drept, conferenţiar universitar

The supreme values established in the Constitution of the Republic of Moldova in relation to
the fundamental values of the European Union have been analyzed. The essence and content
of such values as the rule of law, democracy, human dignity, human rights and freedoms,
equality, freedom and political pluralism have been highlighted.
Keywords: Constitution, supreme values, European Union, democracy, rule of law, human
rights and freedoms.

Sunt analizate valorile supreme consacrate în Constituţia Republicii Moldova în raport cu

valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Se elucidează esenţa şi conţinutul unor aşa valori,
precum: statul de drept, democraţia, demnitatea umană, drepturile şi libertăţile fundamentale,
libertatea, egalitatea, justiţia, pluralismul politic.
Cuvinte cheie: Constituţie, valori supreme, Uniunea Europeană, democraţie, stat de drept,
drepturile şi libertăţile omului.

Omul, reieşind din natura sa socială, este predestinat să trăiască în comunitate.

Convieţuirea socială presupune stabilirea şi respectarea unor reguli de conduită
bazate pe valorile comune ale celor ce formează comunitatea, indiferent dacă este
vorba de familie, grup social, stat sau comunitate internaţională.
Valorile reprezintă acele calităţi pe care le capătă pentru om anumite elemente
ale realităţii, valoarea exprimînd preţuirea acordată de om sau de o colectivitate
umană unor fenomene, procese, acţiuni, în virtutea unor corespondenţe cu necesi-
tăţile sociale şi idealurile generate de acestea1.
Valorile supreme ale statului se consacră şi protejează prin Constituţie, acestea
constituind fundamentul juridic al organizării şi funcţionării statului, determinînd
conţinutul şi scopurile acestuia, fiind „cartea de identitate a unui stat“2. Astfel, Con-
stituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, în vigoare de la 27.08.19943, în
1 Constituția Republicii Moldova. Comentariu. Chișinău: Arc, 2012, p. 21.
2 Muraru I., Tănăsescu E. S., Constituția României. Comentariu pe articole. București: C. H.
Beck, 2008, p. 3.
3 Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1
din 12.08.1994. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id =311496

25
art. 1, alin. (3) proclamă că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în
care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii
umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
Prin urmare, valorile fundamentale care constituie punctele de referinţă pentru
sistemului constituţional al Republicii Moldova sunt: statul de drept; democraţia;
demnitatea omului; drepturile şi libertăţile omului; libera dezvoltare a personalităţii
umane; dreptatea; pluralismul politic.
Reieşind din obiectivul strategic al Republicii Moldova de integrare europeană,
prezintă un interes sporit cunoaşterea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene
şi în ce măsura valorile constituţionale ale statului nostru corespund acestora. Astfel,
Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a
Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la 13.12.20074, recunoaşte
că din moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a Europei s-au dezvoltat valorile
universale care constituie drepturile inviolabile şi inalienabile ale persoanei, precum
şi libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept.
Tratatul a introdus un nou articol „1 a“ care proclamă că Uniunea se întemeiază
pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului
de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoa-
nelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o
societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate
şi egalitate între femei şi bărbaţi.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din 12.12.2007, care în
conformitate cu prevederile art. 6 al Tratatului de la Lisabona are aceeaşi valoare
juridică ca cea a tratatului, proclamă: „Conştientă de patrimoniul său spiritual şi
moral, Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile şi universale ale demnităţii
umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; aceasta se întemeiază pe principiile de-
mocraţiei şi statului de drept“5.
Vom elucida, de la bun început, esenţa valorilor care sunt proclamate în actele
menţionate, care constituie valori supreme atît pentru Republica Moldova cît şi pen-
tru Uniunea Europeană: statul de drept, democraţia, demnitatea umană, drepturile
omului, pluralismul politic.
Statul de drept presupune organizarea şi exercitarea puterii în stat cu respectarea
strictă a normelor juridice, în special a celor constituţionale, or, în cadrul statului
de drept prin Constituţie se stabilesc clar limitele puterii statale, sunt reglementate
explicit funcţiile şi atribuţiile autorităţilor publice antrenate în exercitarea puterii
de stat în vederea promovării drepturilor şi libertăţilor omului.

4 Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului

de instituire a Comunității Europene din 13.12.2007 (2007/C 306/01). www.ecb.europa.eu/
ecb/legal/pdf/ro_lisbon_treaty.pdf
5 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din 12.12.2007 (2007/C 303/01), www.
academia.edu /9394974/RO Jurnalul_Oficial_al_Uniunii_Europene_IV_Informari

26
 În acest sens, statul este subordonat dreptului bazat pe supremaţia Constituţiei,
în care trebuie să fie exprimată voinţa generală, dreptul avînd misiunea de a cenzu-
ra opţiunile politice, de a pondera eventualele tendinţe abuzive şi discreţionare ale
structurilor etatice6, or, principiul statului de drept „fundamentează exigenţa unei
protecţii adecvate împotriva arbitrarului din partea puterii publice“7.
Statul de drept se caracterizează prin consacrarea şi garantarea eficientă a drep-
turilor şi libertăţilor omului, consacrarea constituţională şi funcţionarea eficace şi
controlată a principiului separării ramurilor puterii în stat, sancţionarea autorităţii
publice care şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, formarea Guvernului exclusiv
ca rezultat al alegerilor democratice, instituirea şi funcţionarea unui sistem judiciar
independent şi imparţial, asigurarea supremaţiei legii care exprimă interesul general,
aplicarea corectă a mecanismelor economiei de piaţă, lupta împotriva corupţiei ş.a.8
Democraţia reprezintă o formă a regimului politic exprimată prin organizarea şi
exercitarea puterii în stat bazată pe suveranitatea poporului promovîndu-se interesul
general, or, „funcţia fundamentală a statului este de a exprima şi realiza ca voinţă
general obligatorie voinţa poporului“9.
Interesul cetăţeanului trebuie să fie prioritar atît la constituirea autorităţilor
publice, prin asigurarea desfăşurării alegerilor periodice, libere şi corecte, cît şi la
stabilirea priorităţilor programelor de guvernare, prin consultarea cetăţenilor asu-
pra celor mai importante probleme ale statului şi societăţii, precum şi la realizare
puterii prin asigurarea participării cetăţenilor la conducerea treburilor publice şi la
controlul asupra activităţii organelor de stat, or „orice mandat politic trebuie să se
bazeze pe încrederea cetăţenilor“10.
Demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare
ce impune fiecărui membru al societăţii un comportament de respect şi protecţie
a celorlalţi indivizi şi interzicerea oricărei atitudini umilitoare sau degradante la
adresa omului11.

6 A se vedea: Muraru I., Tănăsescu E. S., op. cit., p. 7-8.

7 Hotărîrea Curții Constituționale nr. 4 din 22.04.2013 pentru controlul constituţionalităţii
Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr. 534-VII din 8 martie 2013 privind demi-
sia Guvernului, în partea ce ţine de menţinerea în funcţie a Prim-ministrului-demis prin
moţiune de cenzură (pentru suspiciuni de corupţie) din data de 8 martie 2013 până la for-
marea noului Guvern, şi nr. 584-VII din 10 aprilie 2013 privind desemnarea candidatului
pentru funcţia de Prim-ministru (Sesizarea nr. 10a/2013). În: Monitorul Oficial al Repu-
blicii Moldova, nr. 97-103 din 03.05.2013, § 56. httр://lex.justice.md/index.рhр?аction=
view&view=doc&lаng=1&id=347668
8 A se vedea în acest sens: Dicționar de Drepturile Omului. București: C. H. Beck, 2013, p. 771-
772; Dănișor D. C., Constituția României comentată. Titlul I. Principii generale, București:
Universul Juridic, 2009, p. 41; Hotărîrea Curții Constituționale nr. 4 din 22.04.2013, § 62.
9 Muraru I., Tănăsescu E. S., Drept constituțional și instituții politice, ediția a 14-cea, Vol. II,
București: C. H. Beck, 2013, p. 3.
10 Hotărîrea Curții Constituționale nr. 4 din 22.04.2013, § 72.
11 Dicționar de Drepturile Omului, p. 190.

27
 Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi, ele sunt
înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în
spiritul fraternităţii — proclamă art. 1 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omu-
lui12. Prin urmare, fiecare om merită respect necondiţionat, demnitatea decurgînd
din fiinţa umană, din simplul fapt că este om şi presupune dreptul individului de a
avea drepturi, de a fi recunoscut ca persoană13.
Demnitatea constituie „fundamentul universalităţii drepturilor şi libertăţilor
fundamentale“14, baza drepturilor omului, este un drept sinteză, fără respectarea
primordială a cărui celelalte drepturi sunt lipsite de cea mai importantă garanţie a
lor. Nici unul din drepturile fundamentale nu poate fi utilizat pentru a aduce atin-
gere demnităţii umane a altuia, demnitatea persoanei făcînd parte din substanţa
drepturilor omului. Prin urmare, nu pot fi aduse atingeri demnităţii umane, nici
chiar în cazul restrîngerii exerciţiului unui drept fundamental15. Orice act care tin-
de să degradeze sau să aservească unele fiinţe umane este un act care atentează la
universalitatea omului, un act care tinde să excludă din rîndul genului uman unele
fiinţe care au un drept imprescriptibil de a-i aparţine16.
Titlul I al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene este întitulat
„Demnitatea“ şi în art. 1 proclamă că demnitatea umană este inviolabilă, aceasta
trebuie respectată şi protejată, or, demnitatea umană ca valoare supremă a oricărei
organizări politice guvernează raporturile aparent contradictorii dintre libertate şi
egalitate şi conciliindu-le prescrie unitatea în diversitate, opunîndu-se atît diferenţi-
erilor în vederea excluderii, cît şi identităţii asimilaţioniste, şi astfel constituind baza
tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale17.
Drepturile şi libertăţile omului reprezintă facultăţi, prerogative ale persoanei,
consacrate şi garantate prin acte normative, de a avea o anumită conduită sau de a
pretinde celorlalţi un anumit comportament.
Nucleul drepturilor omului îl constituie drepturile şi libertăţile fundamentale
care sunt drepturi subiective ale persoanei, esenţiale pentru viaţa, demnitatea şi
libera dezvoltare a personalităţii umane, consacrate şi garantate prin Constituţie şi
tratate internaţionale.
Remarcăm faptul că drept valoare supremă sunt recunoscute drepturile omului,
dar nu drepturile fundamentale ale omului, acesta fiind un mijloc de constituţio-
nalizate obligatorie a tuturor drepturilor şi tuturor libertăţilor. Statul se obligă să

12 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 10.12.1948 de Adunarea Generală

a O.N.U. prin Rezoluţia 217 A (III). www.monitoruljuridic.ro/act/declaratie-universala-a-
drepturilor-omului-din-10-decembrie-1948-emitent-publicat-n-brosura-din-22751.html
13 A se vedea în acest sens: Dicționar de Drepturile Omului, p. 190-191.
14 Dănișor D. C., op. cit., p. 51.
15 A se vedea: Iancu Gh., Instituții de drept constituțional al Uniunii Europene, București:
Lumina Lex, 2007, p. 117-118.
16 Dănișor D. C., op. cit., p. 51.
17 Ibidem, p. 51.

28
garanteze ca valoare supremă orice drept şi orice libertate, indiferent dacă acestea
sunt constituţionalizate formal sau nu ca fiind fundamentale18.
Prin pluralism politic înţelegem un principiu al democraţiei care constă în re-
cunoaşterea şi garantarea, în condiţii egale, de către stat a multiplicităţii de doctrine,
concepte şi viziuni politice care concurează între ele.
Prin urmare, pluralismul politic este o ordine politică şi juridică care permite
distribuirea puterii între forţe social-politice independente, acestea putînd manifesta
liber opinii şi interese diverse, în condiţii de cooperare, competiţie sau chiar conflict19,
pentru a asigura nefundamentarea spaţiului public pe o ideologie unică 20.
Constituţia Republicii Moldova printre valorile supreme mai enumeră dreptatea şi
libera dezvoltare a personalităţii umane. Prin dreptate se înţelege un principiu moral
şi juridic, care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine şi să i se respecte drepturile,
libertăţile şi interesele legitime21. Astfel, dreptatea exprimă recunoaşterea, aprecierea
şi respectarea drepturilor şi meritelor fiecărui individ în societate. Dreptatea este
una pentru toţi, ea se exprimă prin faptul că ceva anume este adevărat, nu poate fi
altfel sau diferit de la un caz la altul, sau de la o persoană la alta22, fiind limita pentru
acţiunile individuale excesive, dar şi pentru excesele guvernanţilor23.
Libera dezvoltare a personalităţii umane ca valoare supremă garantată consti-
tuie un vector al interpretării tuturor dispoziţiilor constituţionale privind libertatea,
fiind scopul pentru care sunt instituite toate aceste libertăţi. Recunoaşterea drept
valoare constituţională a liberii dezvoltări a personalităţii umane este o reacţie faţă
de impunerea de către stat a unui sistem de valori oficiale care ar împiedica individul
să-şi construiască liber identitatea. Aceasta presupune asigurarea cel puţin a unui
sistem educaţional care să nu fie un instrument de îndoctrinare şi instituirea unor
centre de influenţă şi de informare multiple şi diverse24.
Practic toate drepturile şi libertăţile fundamentale au tangenţă cu libera dez-
voltare a personalităţii umane, căci în definitiv toate tind să garanteze persoanei o
sferă de autonomie care să-i asigure dezvoltarea liberă, la adăpost de intervenţiile
statului sau ale altor indivizi25.
Printre valorile fundamentale ale Uniunii Europene proclamate prin Tratatul
de la Lisabona mai menţionăm:
Libertatea constă în posibilitatea persoanei de a acţiona după propria sa voinţă,
de a avea conduita dorită, de a se putea mişca liber, de a nu fi ţinută în sclavie sau

18 Ibidem, p. 76.
19 Constituția Republicii Moldova. Comentariu, p. 22.
20 Dănișor D. C., op. cit., p. 70.
21 A se vedea: DEXI, Dicționar explicativ ilustrat al limbii române. Chișinău: Arc, 2007, p.
608.
22 Constituția Republicii Moldova. Comentariu, p. 22.
23 Dănișor D. C., op. cit., p. 66.
24 Ibidem, p. 62.
25 Ibidem, p. 66.

29
în orice altă servitute şi, totodată, de a nu fi lipsită de aceasta decît în cazurile şi
condiţiile expres prevăzute de lege26.
Egalitatea presupune acordarea de şanse egale tuturor persoanelor, fără careva
privilegii sau discriminări în recunoaşterea drepturilor şi impunerea îndatoririlor.
Egalitatea prevede posibilitatea tuturor persoanelor de a se folosi, în mod egal, de
toate drepturile prevăzute în Constituţie, tratate internaţionale şi legi, de a participa
în egală măsură la viaţa politică, economică, socială şi culturală, fără privilegii şi
fără discriminări, fiind trataţi în mod egal atît de către autorităţile publice cît şi de
către alte persoane27.
Însă, în acelaşi timp, egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea, ci se apropie
mai aproape de proporţionalitate, or, diversitatea situaţiilor concrete trebuie să fie
reflectată în norma juridică care trebuie să se adapteze diferitor circumstanţe28. Spre
deosebire de uniformitate, principiul egalităţii presupune un tratament diferit pen-
tru situaţii diferite, aspectele obiective, precum şi reglementările juridice aplicabile
diferitelor situaţii, fiind comparate şi evaluate29.
Remarcăm faptul că Tratatul de la Lisabona şi Carta Drepturilor Fundamentale
a Uniunii Europene stipulează în mod expres ca valoare fundamentală egalitatea
între femei şi bărbaţi, care trebuie asigurată în toate domeniile.
Nediscriminarea reprezintă interzicerea oricărei deosebiri, excluderi, restricţii,
limitări ori preferinţe în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane,
bazate pe criteriu de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică sau socială, limbă,
religie sau convingeri, sex, vîrstă, caracteristici genetice, avere, dezabilitate, opinie,
apartenenţă politică sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrîngerea, înlă-
turarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor
şi libertăţilor omului în domeniul politic, economic, social, cultural sau în orice alt
domeniu al vieţii publice30.
Justiţia, într-un sens larg, presupune echitate şi dreptate, iar în sens juridico-
constituţional, reprezintă o funcţie a statului, realizată prin intermediul autorităţilor
sale specializate, care constă în restabilirea normei de drept încălcate.
Reieşind din faptul că exercitarea puterii statale trebuie să aibă loc cu respectarea
necondiţionată a Constituţiei şi legilor, în mod firesc trebuie să existe o autoritate
independentă şi imparţială care să le cunoască, să le poată interpreta şi aplica corect
atunci cînd acestea sunt încălcate, cînd drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale

26 A se vedea: DEXI, p. 1042; Muraru I., Tănăsescu E. S., Constituția României. Comentariu pe
articole, p. 213.
27 A se vedea: Muraru I., Tănăsescu E. S., Drept constituțional și instituții politice, ediția a 14-
cea, Vol. I, București: C. H. Beck, 2011, p. 160-161.
28 A se vedea: Muraru I., Tănăsescu E. S., Constituția României. Comentariu pe articole, p. 151.
29 Deleanu I., Instituții și proceduri constituționale — în dreptul român și în dreptul comparat.
București: C. H. Beck, 2006, p. 456; Constituția Republicii Moldova. Comentariu, p. 89.
30 A se vedea: Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 21; Dicționar de Drep-
turile Omului, p. 201.

30
omului sunt periclitate31, reparînd orice eventuală disfuncţionalitate în mecanismul
statului, eliminînd orice abuz, garantînd supremaţia legii şi contribuind la făurirea
unei imagini cu adevărat convingătoare cu privire la valoarea justiţiei32.
Toleranţa presupune indulgenţă, o atitudine îngăduitoare faţă de alte persoane,
faţă de anumite situaţii, evenimente sau acţiuni. Toleranţa constă în respectul libertăţii
altuia, al modului său de a fi, de gîndire şi de comportare, precum şi al opiniilor sale
de orice natură (politice, religioase, culturale, educaţionale etc.).
Solidaritatea presupune o comunitate de interese între indivizi, indiferent de
natura aspectelor care îi pot diferenţia, care îi determină pe oameni să se ajute reciproc
participînd la construirea aceluiaşi spaţiu public33. Solidaritatea oferă posibilitatea
constituirii statului social, a unui stat care trebuie să imprime tuturor acţiunilor eco-
nomice, politice, culturale, un conţinut social fundamentat pe valori etice şi umane,
care trebuie să intervină, trebuie să aibă iniţiativa şi mai ales să ia măsuri care să
asigure realizarea binelui comun, protejînd pe cel slab, dezavantajat de destin şi de
şansă, sprijinind sectoare economice aflate în criză, asigurînd funcţionarea unor
servicii publice de protecţie şi intervenţie socială34.
Remarcăm faptul că practic toate valorile supreme proclamate de Constituţia
Republicii Moldova se regăsesc în Tratatul de la Lisabona. Curtea Constituţională
în hotărîrea nr. 24 din 09.10.2014 a constatat că Acordul de Asociere promovează
asocierea politică şi integrarea economică între Republica Moldova şi Uniunea Eu-
ropeană pe baza unor valori comune, astfel scopul şi obiectivele Acordului fiind în
deplină armonie cu prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie. Orientarea Republicii
Moldova spre spaţiul valoric democratic european este un element definitoriu al
identităţii constituţionale a Republicii Moldova, bazîndu-se pe valorile constituţio-
nale fundamentale, unanim recunoscute şi protejate, cum ar fi democraţia, statul de
drept, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului35.
În acelaşi timp, menţionăm faptul că Tratatul de la Lisabona consacră un spectru
mai larg de valori fundamentale decît Constituţia Republicii Moldova. În acest con-
text, considerăm oportună amendarea Legii Fundamentale a Republicii Moldova,
după cum urmează:
31 A se vedea: Muraru I., Tănăsescu E. S., Drept constituțional și instituții politice, Vol. II, p.
286-287.
32 A se vedea: Călinoiu C., Duculescu V., Drept constituțional european, București: Lumina Lex,
2008, p. 112.
33 A se vedea: DEXI, p. 1841; Muraru I., Tănăsescu E. S., Constituția României. Comentariu pe
articole, p. 45; Dănișor D. C., op. cit., p. 154.
34 Muraru I., Tănăsescu E. S., Drept constituțional și instituții politice, Vol. II, p. 83.
35 A se vedea: Hotărîrea Curții Constituționale nr. 24 din 09.10.2014 privind controlul
constituționalității Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea
Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe
de altă parte, și a Legii nr. 122 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 333-338 din 07.11.2014, § 121, 122, 163, 164.
httр://lex.justice.md/index.рhр?аction= view&view=doc&lаng=1&id=355322

31
 1. Art. 1, alin. (3) — Republica Moldova este un stat de drept, democratic şi
social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare
a personalităţii umane, egalitatea şi nediscriminarea, dreptatea şi pluralismul
politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
2. Art. 16, alin. (2) — Toate persoanele sînt egale în faţa legii şi a autorităţilor
publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie
sau convingeri, sex, opinie, dezabilitate, apartenenţă politică, avere, origine
socială sau oricare alt criteriu discriminatoriu.

32