1. A, moștenitor rezervatar, vinde lui B moștenirea rămasă de pe urma lui X.

În calitate de cumpărător al moștenirii B poate cere reducțiunea

liberalității excesive făcute de X în favoarea unui terț?
1093, nu se transmite, ar putea totusi

Dacă A își rezerva dreptul de a solicita reducțiunea liberalității făcute de

x lui y și nu exercită dreptul de a cere reducțiunea, iar B îl acționează în
judecata în virtutea obligației de garanție pe care o are împotriva lui A, va
răspunde A pentru evicțiune?
1748 nu, bunurile nu sunt individualizate.

2. Într-un lanț de contracte de vânzare, în care A vinde lui B un imobil cu suma

de 50000 de euro, B vinde după 5 luni același imobil lui C cu suma de 60000
euro iar C vinde imobilul către D cu suma de 45000 de euro:
a. dacă A a fost exonerat de garanția pentru evicțiune față de B, va putea
D să obțină direct de la A, despăgubirile cuvenite pentru pierderea proprietății
imobilului ca urmare a valorificării unui drept de proprietate de către un terț?
În principiu nu, dar exista exceptia de la art 1699
b. dacă în lanțul contractual de mai sus, exonerarea de garanție intervine
în cazul lui C față de D, va putea D să obțină direct de la A, despăgubirile
cuvenite pentru pierderea proprietății imobilului ca urmare a valorificării unui
drept de proprietate de către un terț?
Da, raspunde.

c. dacă A a fost exonerat de garanția pentru evicțiune față de B, va putea

D să obțină direct de la A, despăgubirile cuvenite pentru pierderea proprietății
imobilului ca urmare a valorificării unui drept de proprietate de către un terț,
drept de care A avea cunoștință când a vândut bunul?
Da, va putea, în baza art 1699

d. În lanțul contractual de mai sus, presupunând că D este îndreptățit la

restituirea prețului imobilului cumpărat și pierdut, va putea obține de la A suma
de 50000 sau cea de 45000 euro cu titlu de preț? De ce?
Nu, doar suma de 45000 de euro cu titlu de pret, art 1701, doar daca la data
evicțiuni, imobilul are o valoare mai mare, din orice cauză, vânzătorul este dator
să plătească cumpărătorului, pe lângă prețul vânzării, sporul de valoare
acumulat până la data evicțiunii, dar nu suma de 50000 de euro.

4. intr-un lanț de contracte de înstrăinare în care A donează lui B un

imobil, B vinde după 5 luni același imobil lui C cu suma de 60000 euro, iar C
vinde imobilul către D cu suma de 45000 de euro, D se poate îndrepta cu
acțiune în garanție pentru evicțiune împotriva lui A?
În cazul donației doar daca ti-ai asumat expres.

5. Într-un lanț de contracte de vânzare, în care A vinde lui B un imobil cu

suma de 50000 de euro, B vinde după 5 luni același imobil lui C cu suma de
60000 euro iar c vinde imobilul către D cu suma de 45000 de euro și se constată
că imobilul are vicii grave privind structura de rezistență a construcției, vicii
despre care A nu a avut cunoștință, dar B le-a cunoscut, D se poate îndrepta
pentru despăgubiri împotriva lui A vânzător de buna- credință, sau trebuie să se
îndrepte împotriva lui B, ori a propriului vânzător?
Se poate îndrepta împotriva lui A. 1707. 1709

6.În cazul unei donații cu sarcina întreținerii donatorului, în cazul în care

donatarul nu mai poate executa sarcina din motive obiective, se poate
transforma sarcina întreținerii într-o obligație a donatarului de a plăti o sumă de
bani care să reprezinte echivalentul întreținerii.
Da, ar putea

7 Comentați următoarele afirmații din articolul Aspecte teoretice și practice

privind donația cu sarcina întreținerii, de Irina Maria Lăpădat:
1.„Donaţia mai poate fi făcută cu sarcina plăţii unei rente viagere, pe perioada vieţii donatorului ori a
unui terţ, însă în acest caz intervin elemente de aleatorialitate, întrucât obligaţia impusă donatarului
este ţinută de durata vieţii beneficiarului sarcinii, durată care nu se cunoaşte, ori aceste aspecte sunt
incompatibile cu trăsăturile unei donaţii cu sarcini. Astfel, contractul nu poate fi decât un contract de
rentă viageră, reglementat ca atare, iar nicidecum un contract de donaţie cu sarcini”.
2.„ Donaţia este un contract comutativ 7, iar ceea ce caracterizează contractele comutative este că
fiecare parte contractantă cunoaşte încă din momentul încheierii contractului întinderea drepturilor
şi a obligaţiilor care îi revin. Regimul juridic al donaţiei în general exclude elementul de
aleatorialitate, caracteristic contractelor aleatorii, pentru că din punctul nostru de vedere, donaţia
exclude şansa unui câştig viitor ori riscul unei pierderi pe care le pot genera obligaţiile părţilor
contractante. Cu toate acestea, în cazul unei donaţii cu sarcina întreţinerii viagere a donatorului
transmiţător, donatarul nu cunoaşte întinderea în timp a duratei executării obligaţiei sale. În
practică, în cele mai multe situaţii întreţinerea este asumată pe durata vieţii donatorului, însă nimic
nu împiedică ca sarcina întreţinerii să fie datorată doar pentru o anumită perioadă de timp, cuvenită
de comun acord, fie prin stipularea unui termen înlăuntrul căruia este datorată întreţinerea, fie prin
determinarea unei perioade de timp, ori precizarea unui eveniment viitor, până la care donatarul
trebuie să întreţină pe donator”.

Nu este un contract comutativ deoarece este cu titlu gratuit, vorbim de contracte comutative doar la
cele cu tilu oneros

6. În baza antecontractului de vânzare-cumpărare, încheiat sub semnătură

privată, la 11.04.2012, pârâta B. a promis să înstrăineze recurentei-reclamante
A. imobilul-teren, în suprafață de 10.400 mp, situat în Luna de Sus, dobândit de
aceasta în temeiul Legii nr. 18/1991, conform adeverinței nr. x/03.03.1991,
eliberată de către Primăria comunei Florești pentru prețul de 100.000 euro.
Părțile au convenit ca plata prețului să se facă de următoarea manieră: 7000
euro cu titlu de avans, la momentul semnării actului, 50% din sumă s-a stipulat
că se va achita la eliberarea titlului de proprietate, iar restul sumei la finalizarea
actelor notariale.

În finalul antecontractului de vânzare-cumpărare, părțile au inserat clauza

potrivit căreia dacă vânzătoarea nu respectă acest contract, „este de acord cu
notarea cumpărătorului, ca proprietar, în cartea funciară, iar subsemnata
cumpărătoare dacă mă răsgândesc pierd avansul”.

Pârâta și-a îndeplinit obligațiile și a efectuat demersuri pentru îndeplinirea

obligațiilor esențiale din antecontract care vizau eliberarea titlului de proprietate
și intabularea în cartea funciară a imobilului, iar reclamanta a achitat alte tranșe
de bani din prețul convenit, la scurt timp după încheierea antecontractului și
achitării avansului, respectiv suma de 25.000 euro în data de 25.04.2012 în
scopul definitivării contractului de vânzare-cumpărare, precum și suma de
18.000 euro, diferență până la 50.000 euro, conform aceluiași contract, adică în
total 50.000 euro.,

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-

Napoca la data de 18.12.2020, reclamanta (promitentă cumpărătoare) A. a
solicitat, în contradictoriu cu pârâta B.(promitentă vânzătoare, ca prin hotărârea
ce se va pronunța, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 43.000
Euro ca efect al denunțării (de către reclamantă) convenției intitulate „Contract
de vânzare-cumpărare” încheiat între pârțile litigante la 11.04.2012, cu
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 16.10.2017, reclamanta a depus la dosar o precizare a acțiunii, prin

care a solicitat să se constate denunțarea unilaterală de către aceasta a convenției
intitulate „Contract de vânzare-cumpărare” încheiat între părțile litigante la
11.04.2008 și să se dispună obligarea pârâtei B. la plata sumei de 43.000 euro,
ca efect al denunțării convenției încheiate de părți la 11.04.2008.

Prin sentința civilă nr. 75 din 15.02.2019, Tribunalul Cluj, Secția civilă a
respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de către
pârâtă și a respins acțiunea reclamantei, ce neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr.183/A din 25.09.2019, Curtea de Apel Cluj, Secția I civilă
a respins, ca nefondat, apelul reclamantei

Prin recursul formulat reclamanta a susținut că instanța de apel a efectuat o

greșită aplicare și interpretarea a dispozițiilor referitoare la clauza de dezicere,
fiind reținută greșit de instanța de apel împrejurarea că nu poate fi activată
clauza de dezicere, inserată la fila 2 din convenție, deoarece ar fi intervenit o
executare a convenției respective, cătă vreme a existat un acord în acest sens, că
existenta şi valabilitatea acestei clauze de dezicere nu a fost infirmată prin
niciun demers procesual ofensiv inițiat de către partea adversă, fiind evident că,
la momentul contractării, părțile și-au însușit clauza potrivit căreia „subsemnata
cumpărătoare dacă mă răzgândesc să pierd avansul”. Apreciază că în situația
în care executarea contractului s-ar fi produs în  integralitate, respectiv dacă s-ar
fi produs și comunicat reclamantei actele apte de intabulare, într-un termen
rezonabil și nu după mai mult de 6 ani, respectiv dacă prețul ar fi fost achitat în
întregime, exista perspectiva unei lipse de interes în  activarea clauzei de
dezicere. În speță, însă, clauza de dezicere a fost prevăzută ca o măsură de
protecție a reclamantei, părțile asumându-și desființarea convenției, ca efect al
răzgândirii cumpărătoarei. Apreciază că nu pot fi primite aserțiunile intimatei
conform cărora nu a avut posibilitatea de a o încunoștința de existența actelor
apte de intabulare.
Facultatea reclamantei de denunțare a convenției nu este condiționată de nicio
executare totală sau parțială a convenției, nefiind limitat în timp nici exercițiul
acestui drept ca, de altfel, nici încheierea actului autentic. Arată că o condiție
pur potestativă, intervenită în  cadrul unui act juridic afectat de modalități,
presupune o clauză, recunoscută în doctrina juridică de genul „mă răzgândesc
dacă vreau”, fără nicio sancțiune aplicată părții denunțătorului ceea ce, în  speță,
a fost prețuită convențional la 100% avans (7.000 euro), concomitent cu
repunerea în situația anterioară.

A mai arătat că clauza de dezicere a cărei activare a fost solicitată trebuie

privită ca parte dintr-o clauză de arvună, ce apare în  situația în  care în contract
este stipulat expres dreptul uneia dintre părți de a se dezice de contract, iar cel
care denunță contractul pierde arvuna dată. Clauza de dezicere reprezintă
dreptul potestativ stabilit în favoarea uneia sau fiecăreia dintre părțile
contractante, fiind independentă de orice idee de culpă a părții contractante,
reprezentând simpla posibilitate acordată uneia dintre părți de a se răzgândi,
fiind o veritabilă excepție de la regula forței obligatorii a contractului.

În raport de datele sumare ale speței și pornind de la ideea că cele

afirmate de părți cu privire la starea de fapt sunt reale, care ar trebui să fie
soluția instanței de recurs?

Suma de 7000 euro plătită la încheierea contractului reprezintă:

- un avans,

- o arvună cu rol confirmatoriu,

- un preț al dezicerii rezultat dintr-o clauza de arvună cu rol de

dezicere sau

- un preț al dezicerii rezultat dintr-o clauză de dezicere fără rol de

arvună?

Dacă suma de 7000 euro nu ar fi fost plătită odată cu arvuna, ci la o dată

ulterioară, spre exemplu odată cu suma de 25000 euro, problema s-ar pune în
același fel cu privire la soluție și cu privire la calificarea clauzei în discuție?