SEMINAR 11-15.10.

2021

1. În materia contractelor: A) dacă nu există norme speciale pentru un contract numit,

dar există norme generale, precum şi norme speciale pentru un contract numit asemănător, se
vor aplica normele speciale prevăzute pentru contractul numit asemănător; B) pot exista
situaţii în care pentru un contract numit se vor aplica norme speciale din materia altui contract
numit; C) în privinţa contractelor nenumite se vor aplica în completare, cu prioritate, regulile
generale privitoare la contract, ca izvor de obligaţii, şi numai dacă aceste reguli nu sunt
îndestulătoare se vor aplica regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel
mai mult.
2. Contractul de vânzare: A) este un contract esenţialmente cu titlu oneros; B) este un
contract esenţialmente comutativ; C) atunci când bunul se predă concomitent cu plata preţului
este un contract real.
3. Contractul de vânzare: A) este un contract, în principiu, consensual; B) poate fi un
contract aleatoriu; C) poate fi un contract unilateral.
4. În cazul contractului de vânzare: A) dreptul de uzufruct poate forma obiectul
contractului de vânzare; B) dreptul de abitaţie poate forma obiectul contractului de vânzare;
C) dreptul de ipotecă poate forma obiectul contractului de vânzare.
5. În cazul contractului de vânzare: A) transmiterea proprietăţii nu este de esenţa
contractului de vânzare; B) se poate transmite prin vânzare un drept ce poartă asupra unei
universalităţi care cuprinde nu numai drepturi, ci şi obligaţii; C) pot fi înstrăinate prin vânzare
şi drepturile nepatrimoniale.
6. Contractul de vânzare: A) este în toate cazurile un act de dispoziţie atât pentru
vânzător, cât şi pentru cumpărător; B) uneori poate avea natura juridică a unui act de
conservare; C) poate avea natura juridică a unui act de administrare a patrimoniului.
7. Este nul absolut: A) contractul de vânzare a unei moșteniri încheiat sub forma unui
înscris sub semnătură privată; B) contractul de vânzare a unei biciclete, încheiat sub forma
unui înscris sub semnătură privată, deși părțile conveniseră anterior să încheie contractul în
formă autentică; C) contractul de vânzare a unui telefon mobil, în valoare de 1000 de lei,
încheiat verbal între părți.
8. În privinţa incapacităţii de a cumpăra drepturi litigioase: A) dacă o hotărâre
judecătorească definitivă este susceptibilă de executare silită, un judecător nu poate cumpăra
de la creditor dreptul de creanţă pe care acesta din urmă încearcă să îl valorifice împotriva
debitorului; B) în privinţa excepţiei prevăzute de art. 1.653 alin. (2) lit. a) C.civ., pentru a fi
valabil contractul de vânzare este obligatoriu ca prin cumpărarea dreptului litigios de la
coproprietari să se ajungă la sistarea stării de coproprietate, nefiind suficientă o atenuare a
acesteia; C) dacă un executor judecătoresc cumpără dreptul litigios de la un coproprietar, fără
ca executorul să aibă calitatea de coproprietar, contractul de vânzare este nul absolut.
9. În privinţa excepţiei prevăzute de art. 1.654 alin. (1) lit. a) C.civ.: A) mandatarul-
cumpărător nu poate cere anularea vânzării nici în calitatea sa de cumpărător şi nici în aceea
de reprezentant al vânzătorului; B) dacă vânzătorul a pus la dispoziţia mandatarului un
contract de vânzare cuprinzând toate clauzele, dându-i instrucţiuni mandatarului să-i vândă
bunul aceluia care va accepta toate aceste clauze, contractul de vânzare încheiat între
vânzătorul reprezentat de mandatar şi mandatar însuşi nu este lovit de nulitate relativă; C)
sancţiunea care intervine în cazul în care mandatarul cumpără bunul pe care este însărcinat să
îl vândă este nulitatea absolută.
 10. Prin contractul autentificat la data de 10.05.2016, executorul A l-a împrumutat pe
vecinul său, B, cu suma de 200.000 de lei pentru un termen de un an. În luna iunie 2017, B l-a
informat pe A că nu îi poate restitui suma de 200.000 de lei deoarece nu a reuşit să vândă un
teren în suprafaţă de 5.000 mp întrucât C a ocupat acel teren şi a fost nevoit să intenteze o
acţiune în revendicare împotriva acestuia, solicitând instanţei să fie obligat pârâtul C să-i
restituie terenul de 5.000 mp aflaţi în posesia pârâtului. B i-a propus lui A să încheie un
contract de vânzare prin care, în locul creanţei de 200.000 de lei, să îi transmită dreptul de
proprietate litigios asupra terenului, procesul urmând să fie continuat de către A. Răspundeţi
la următoarele probleme: a) în vederea luării unei decizii cu privire la eventuala încheiere a
contractului de vânzare propus de către B, A vă solicită o consultaţie juridică în cadrul căreia
urmează să precizaţi dacă se expune vreunui risc în cazul încheierii contractului de vânzare;
b) presupunând că A şi B au încheiat contractul de vânzare, A a apărut în proces ca
reclamant, C a solicitat un termen pentru a lua cunoştinţă de contractul de vânzare şi ulterior
vă solicită o consultaţie juridică referitoare la validitatea contractului de vânzare încheiat,
precizaţi care va fi conţinutul consultaţiei.
Răspuns 10 a) În ceea ce priveste propunerea lui B de a încheia un contract de vânzare-
cumpărare pentru a transfera dreptul de proprietate litigios asupra terenului, A ar trebui să fie
conștient de posibilele riscuri asociate cu această tranzacție. Validareacontractului: A ar
trebui să se asigure că contractul de vânzare-cumpărare care îl încheie cu N este valabil și
îndeplinește cerințele legale. Contractul trebuie să respecte forma cerută de lege și să nu fie
lovit de nulitate. Dreptul de proprietate litigios:Transferul unui drept de proprietate litigios
poate fi complicat, deoarce există incertitudinea cu privire la rezultatul procesului de
revendicare. A ar trebui sp șină cont de faptul că în rocesul de revendicare, instanța va lua în
considerare toate argumentele și probele prezentate de părți, iar rezultatul nu este garantat. În
cazul în care istanța de judecată decide că A nu are dreptul asupra terenului, contractul de
vânzare-cumpărare ar putea deveni ineficace. Riscul litigiilor ulterioare: dacă A obține
dreptul de proprietate asupra terenului în urma procesului, ar putea fi necesar să susținăalte
cheltuieli legale sau să se susțină
11. În data de 17.01.2020, s-a deschis moștenirea lui A, acesta având ca moștenitori pe
B și pe C. În cadrul certificatelor de moștenitor eliberate acestora din urmă se menționează
inclusiv faptul că fiecare a dobândit o cotă de 1/2 din apartamentul nr. 7 aflat pe str. X, Sector
5, București. Considerând că el este adevăratul proprietar al apartamentului, în data de
22.07.2020, D formulează o acțiunea în revendicare, în contradictoriu cu B și cu C, acțiune
înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 București. Față de această situație de fapt: A) în
data de 27.08.2020, E, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, poate încheia în mod
valabil cu B și cu C un contract de vânzare având ca obiect derivat apartamentul; B) în
ipoteza în care, în data de 15.12.2020, Judecătoria Sectorului 5 București respinge cererea
formulată de către D – soluție neapelată în termen de către D, E, judecător la Înalta Curte de
Casație și Justiție, poate încheia în mod valabil cu B și cu C un contract de vânzare având ca
obiect derivat apartamentul; C) în data de 17.09.2020, F, avocat în Baroul București, cu
sediul în Sectorul 1, poate încheia în mod valabil cu B și cu C un contract de vânzare având
ca obiect derivat apartamentul.