Grile nr.

01 Notiune, caractere, interpretare

1. Dacă transmiterea proprietății este de natura contractului de vânzare, atunci: a) un contract de
vânzare care nu cunoaște acest efect este nul, sau, în anumite condiții anulabil; b) contractul
încheiat fără transmiterea proprietății este un contract nenumit; c) putem afirma că transmiterea
proprietății ține și de esența contractului de vânzare.
2. Prin contractul de vânzare se poate transmite un drept real, cum ar fi: a) dreptul de uzufruct; b)
dreptul de superficie sau un drept de creanță; c) un drept din materia proprietății intelectuale.
3. Prin contractul de vânzare: a) se poate înstrăina întregul patrimoniu al unei persoane; b) se
poate înstrăina, în mod excepțional, un patrimoniu; c) se poate înstrăina, în mod excepțional, doar
o fracțiune de patrimoniu;
4. Vânzătorul poate alege să înstrăineze: a) drepturi personale nepatrimoniale; b)drepturi
patrimoniale cu caracter personal; c) drepturi de creanță.
5. În cazul contractului de vânzare: a) ține de natura contractului ca prețul să fie exprimat sub
forma unei sume de bani; c) prețul poate fi stabilit de către părțile contractante și sub forma unei
pretări de serviciu.
6. Dacă A și B își exprimă consimțământul în legătură cu viitoarea transmitere a proprietății în
schimbul unui pret exprimat într-o sumă de bani: a) suntem în prezența unui contract de vânzare;
b) nu suntem în prezența unui contract de vânzare, ci a unei promisiuni de vânzare-cumpărare; c)
este vorba despre un contract de vânzare afectat de modalități.
7. Vânzarea este: a) un contract care generează obligații reciproce și interdependente între părți;
b) un contract care generează obligații numai în sarcina uneia dintre părți, întrucât transmiterea
proprietății are loc chiar din momentul încheierii contractului; c) un contract real, întrucât
transmite drepturi reale.
8. Întrucât obligațiile părților contractante sunt interdependente și reciproce, fiecare avându-și
cauza juridică în cealaltă: a) în cazul în care una dintre părțile contractante nu își execută
obligația ce îi incumbă, dar va pretinde ca cealaltă parte să își execute obligația corelativă, atunci
aceasta din urmă se va putea apăra prin invocarea excepției de neexecutare a contractului;
b)contractul de vânzare va putea fi desființat printr-o acțiune în rezoluțiune promovată de către
partea care nu și-a îndeplinit obligația ce îi revenea sau se declară gata să își execute obligația, în
cazul în care cealaltă parte, în mod culpabil, nu își execută sau execută în mode necorespunzător
obligațiile asumate; c) se justifică și problematica suportării riscului contractului de către
debitorul obligației imposibil de executat.
9. Vânzarea este întotdeauna un contract în care ambele părți urmăresc să își procure un avantaj
în schimbul obligațiilor pe care și le asumă și, prin urmare, obligațiile părților contractante vor fi
apreciate după criteriul culpa levis in concreto; b) poate fi în mod excepțional, un contract în care
una dintre părți urmărește să îi procure celeilalte părți un avantaj, fără a urmări să obțină un
contraechivalent; c) poate deveni cu titlu gratuit, dacă vânzătorul alege să nu îl urmărească pe
cumpărător pentru plata prețului.
10. Vânzarea este: a) un contract comutativ, pentru că existența și întinderea prestațiilor datorate
de părți sunt certe și pot fi apreciate chiar la momentul încheierii contractului; b) un contract
aleatoriu, pentru ca existența sau întinderea prestațiilor părților sau numai a uneia dintre ele nu se
cunoaște la momentul contractării; c) deși în mod esențial este comutativ, poate fi și aleatoriu.
11. Vânzarea este, conform Codului civil: a ) un contract consensual, dar care, prin excepție,
poate fi și solemn; b) un contract solemn, dar care, prin excepție, poate fi și consensual; c) un
contract consensual.

1
12. În ipoteza în care prin contractul de vânzare se transmite un drept de proprietate: a)
transmiterea proprietății operează din momentul în care părțile au convenit asupra bunului și
asupra prețului; b) transmiterea proprietății operează din momentul în care părțile au convenit
asupra bunului și asupra prețului, numai dacă bunul a fost predat cumpărătorului, indiferent dacă
acesta a achitat sau nu prețul; c) transmiterea proprietății operează din momentul în care părțile au
convenit asupra bunului și asupra prețului, numai dacă bunul a fost predat cumpărătorului, iar
acesta a achitat prețul.
13. Transferul deptului de proprietate este amânat atunci când: a ) se inserează o condiție
rezolutorie în contract; b) se inserează o condiție suspensivă în contract; c) se inserează un termen
suspensiv în contract.
14. În cazul cumpărării unui bun dintr-un magazin cu regim de autoservire: a) contractul se
încheie din momentul individualizării bunului; b) contractul se încheie în momentul prezentării
bunului la casă pentru a fi achitat; c) cumpărătorul devine proprietarul bunurilor în momentul
individualizării lor, conform regulilor generale.
15. Contractul de vânzare: a) poate fi un contract intuitu personae, numai dacă manifestarea de
voință a părților este însoțită de remiterea materială a bunului; b) poate fi un contract intuitu
personae, numai dacă încheierea sa se face în mod determinant și în considerarea persoanei
contractante; c) poate fi un contract intuitu personae, numai dacă încheierea sa se face în mod
determinant și în considerarea persoanei contractante, aspect care trebuie să rezulte neîndoilenic
din cuprinsul contractului.
16. În ceea ce privește interpretarea, în materia vânzării se aplică următoarele reguli speciale: a)
clauzele contractuale vor trebui să fie interpretate în mod coordonat, dându-se fiecăreia sensul ce
rezultă din întregul contract; b) dispozițiile neclare se interpretează după obiceiul locului unde s-a
încheiat contractul; c) orice clauză obscură sau îndoioasă se interpretează prin aplicarea
principiului in dubio contra stipulantem.
17. Contractul de vânzare nu poate avea ca obiect: a) numai un drept de servitute; b) un drept de
uz; c) o moștenire dobândită de vânzător.
18.. Transmiterea proprietății: a) este de esența contractului de vânzare; b) este de natura
contractului de vânzare; c) operează întotdeauna odată cu încheierea contractului de vânzare.
19. Contractul de vânzare este: a) un act juridic consensual; b) un act juridic declarativ; c) poate fi
și un act juridic de administrare.
20. Câteodată vânzarea este: a) un act juridic solemn; b) un act juridic real; c) un act juridic
aleatoriu.
21. Transmiterea proprietății operează în momentul încheierii valabile a contractului de vânzare:
a) întotdeauna; b) doar în privința bunurilor individual determinate, indiferent de clauzele
contractului; c) indiferent de voința părților.
22. Clauzele neclare din contractul de vânzare se interpretează: a) în favoarea cumpărătorului; b)
conform voinței reale a părților; c) în favoarea vânzătorului.