Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Departamentul Drept Public

Test n.2
Drept constituțional și instituții politice ( partea II-a )

Grupa D 2017
Prof. Zaporojan Corina
Format în scris prin utilizarea platformei : moodle.usm.md
Timp 90 min
Student: nume, prenume Ursu Daniela

1. Expuneți modalitățile de dobândire a mandatului de șef al statului (4p.)

Dobîndirea mandatului se referă la procesul desemnării şefului de stat.
Se cunosc patru modalităţi de dobândire a mandatului şefului de stat:
 Dobîindirea mandatului (sau desemnarea şefului de stat) pe cale ereditară se întâlneşte în
cazul monarhiilor, care au în frunte un monarh. Este caracteristic faptul că în monarhii puterea
supremă în stat aparţine unei singure persoane; de cele mai multe ori această putere îi este
transmisă pe viaţa.
 Desemnarea şefului de stat prin vot universal se foloseşte în regimurile prezidenţiale şi
semiprezidenţiale. Preşedintele este ales de către întreg poporul, prin sufragiu universal şi
în acest caz legitimitatea sa democratică este suportată de faptul că el beneficiază de
mandatul popular.
 Desemnareaa şeful de stat prin intermediul unui colegiu electoral constă în alegerea
Preşedintelui de către un corp electoral special alcătuiţi din toţi membrii organelor
reprezentative general–naţionale şi din reprezentanţi ai organelor reprezentative regionale
sau locale.
 Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat.
2. Subliniați varianta greșită. (2p.)
Membrii Guvernului poartă răspundere politică în faţa Parlamentului:
a) în mod individual, pentru sferele de activitate ce  le-au fost încredinţate;
b) colectiv, pentru activitatea Guvernului în ansamblu;

c)nu poartă răspundere pentru activitatea Guvernului în ansamblu.

3. Argumentați rolul șefului statului în cadrul unei societăți democratice (6p.)

Statutul juridic al şefului statului este determinat în mare parte de prerogativele care îi revin
acestuia. Atribuţiile conferite şefului de stat depind în mare parte de modalitatea de desemnare a
acestuia. Fiecare regim politic are, pe lîngă caracteristici comune, şi anumite particularităţi
specifice, care reflectă în linii mari statutul juridic al Preşedintelui, al Parlamentului şi al
Guvernului. :
 garantarea unităţii şi a integrităţii statului;
 reprezentarea statului şi a naţiunii, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional;
 semnarea legilor şi a altor acte în vederea publicării;
 adoptarea actelor prezidenţiale; ratificarea tratatelor; prezidarea şedinţelor unor instituţii
de stat;
 numirea în funcţii superioare şi acordarea de titluri şi ranguri speciale; acreditarea
reprezentanţilor
  diplomatici în alte state şi primirea scrisorilor de acreditare; acordarea graţierii.
4. Identificați și descrieți actele guvernului (6p.)
Intr-un stat de drept este important ca administraţia, care reprezintă puterea executivă, să fie în acelaşi
timp accesibilă, sensibilă privind drepturile omului şi să poată fi supusă unui control. Guvernul adoptă
hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii. Hotărârile se adopta pentru organizarea executării legilor. Hotărârile şi
ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au
obligaţia punerii lor în executare şi se publica în Monitorul Oficial al Republicii. Moldova. Nepublicarea
atrage inexistenta hotărârii sau ordonanţei. Dispoziţiile se emit de Prim-ministru pentru organizarea
activităţii interne a Guvernul . Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită
conducerea generala a administraţiei publice. În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de
programul său de activitate, acceptat de Parlament.
5. Subliniați varianta corectă. (2p.)
Guvernul îşi exercită atribuţiile din:
a) ziua depunerii jurământului de către membrii lui;
b) ziua acordării votului de încredere de către Parlament;
c) ziua publicării în Monitorul Oficial a decretului de numire a Guvernului;
d) ziua numirii Guvernului de către Preşedintele Republicii Moldova.

6. Descrieți modalitatea de investire a Guvernului Republicii Moldova (12p.)

După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat
pentru funcţia de Prim-ministru. Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile
de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a
Guvernului. Programul de activitate şi lista se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acorda încredere
Guvernului cu votul majoritatii deputaţilor aleşi. În baza votului de încredere acordat de Parlament,
Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul. Guvernului îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii
jurământului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.
7. Descrieți garanțiile exercitării mandatului Președintelui Republicii Moldova (6p.)
Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii
jurămîntului. Preşedintele Republicii Moldova, în activitatea sa complexă, poate să întrunească şi
acte cu un caracter politic: mesaje, declaraţii, apeluri, demersuri, scrisori. Aceste acte cu un
caracter exclusiv politic, deşi nu produc careva efecte juridice, au totuşi o importanţă deosebită
pentru îndeplinirea atribuţiilor care vizează independenta, unitatea şi integritatea statului, precum
şi pentru atribuţiile de reprezentare a statului pe plan intern şi extern .Președintelui i se oferă o
listă de beneficii cum ar fi: locuință în mun. Chișinău, o vilă de serviciu, precum și reședință de
serviciu în Condrița. De asemenea președintele poate dispune de transport, elicopter și rută
specială de zbor,pe care printre altele, acesta nu o achită. Șeful statului dispune de îngrijire
medicală gratuită cât și pază , ș.a..

8.Determinați și caracterizați principiile de bază ale administrației publice locale. (12p.)

Administrație publică locală - un set de autorități publice locale create în conformitate cu legea
pentru a proteja interesele generale ale populației unei unități administrativ-teritoriale
separate.Distincţia dintre administraţia publică centrală şi cea locală are la bază utilizarea mai
multor criterii. Ele au în vedere competenţa teritorială şi materială a organelor ce compun
administraţia publică şi natura interesului pe care îl promovează.
Astfel, administraţia publică centrala îşi exercită competenţa teritorială la nivelul întregului
teritoriu naţional, iar cea locală doar la nivelul unităţilor administrativ teritoriale în care au fost
alese autorităţile respective. Pe de altă parte, organele ce compun administraţia publică centrală
dispun fie de competenţă materială generală – Guvernul, pe când autorităţiile locale au o
competenţă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului local. Administraţia centrală
promovează interesul general – naţional, cea locală promovează înteresul localităţii respective.
Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se bazează pe principiile autonomiei
locale, descentralizarea serviciilor publice, alegerea autorităților publice locale și consultarea
cetățenilor cu privire la cele mai importante probleme de importanță locală. Autoritățile
administrației publice locale au autonomie în luarea deciziilor, autonomie organizațională,
managerială și financiară, precum și dreptul la inițiativă în tot ceea ce ține de gestionarea
afacerilor publice locale, exercitându-și puterea pe teritoriul jurisdicțional în conformitate cu lege.

Barem de notare

Punctaj Nota
50-49 10
48-47 9
46-40 8
39-33 7
32-25 6
24-17 5
16-13 4
12-9 3
8-5 2
4-1 1

Succes !