Rezolvare spețe examen

Speța I
Rezolvare:
- Procesul va avea loc la Roma, deoarece se desfășoară între un cetațean roman si un
peregrin obișnuit, magistratul care va organiza procesul civil va fi pretorul.
- se va utiliza procedura formulată de judecată
- în această epoca se desfășoară două faze: in jure și in judicio.
FAZA IN JURE:
În urma citarii peregrinului Brasus, acesta era obligat să se prezinte la proces În cazul
în care Brasus nu se va prezenta la proces și nici nu va indica un garant ( vindex) în favoarea
lui, magistratul îl va putea obliga la plata unei amenzi de 10.000 sesteti. De asemenea, există
posibilitatea pârâtul să fie adus prin folosirea forței, după ce refuzul e constatat cu martori.
În cazul prezentării peregrinului roman Brasus în justiție, reclamantul își va expune
oral pretențiile în fața magistratului, adică cere ca pârâtul sa-i plătească integral suma ce i-o
datora, susținând că suma de 40 de sesterti face obiectul scadenței din luna septembrie.
deoarece pretențiile reclamantului par a fi justificate, pretorul ii va înmâna o acțiune civilă,
după ce formula va fi redactata, va avea loc ultimul act procedural în fața magistratului și
anume ,,litis contestatio”, care constă în remiterea unei copii de pe formula sau in dictarea ei
de către reclamant pârâtului. ,,litis contestatio” produce trei efecte: extinctiv, creator și fixato.
EFECTUL EXTINCTIV - după ce va avea loc litis contestatio, dreptul dedus de către
reclamant in justiție se stingea
EFECTUL CREATOR - in virtutea dr. Creator se năștea un nou drept care purta in
mod invariabil asupra unei sume de bani, acea suma de bani la care judecătorul îl condamna
pe parat.
EFECTUL FIXATOR – in momentul lui litis contestatio se stabileau definitiv atâ
elementele reale precum si elementele personale.
FAZA IN JUDICIO:
Se desfășoară în forum, în zilele considerate faste și în fața unui judecător unic. In
aceasta faza a judecății, dezbaterile judiciare fiind libere, părțile își expun argumentele
singure. Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza si astazi
procesul civil si anume (onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat) și (reus in
exceptione actor est) se vor folosi ca mijloace de proba: jurmanatul partilor, prpba scrisa,
proba cu martori si marturisirea.
- În speta peregrinul Brasus va arata ca a avut o întelegere cu Sabinus, care administra
un peculium, de la care a închiriat o casa la Mediolanum, pt o perioada de un an, incepand cu
a 5-a zi din luna ianuarie, in data de 5 sepetembrie anul 50 i. Hr., chirie care valoreaza 100
sesterti. Va arata ca odata cu mutarea sa in casa, la data de 5 ianuarie precum au convenit, i-a
platit lui Sabinus suma de 40 de sesterti, iar celelalte plati in cunatum de 20 sesterti fiecare,
urma sa le plateasca la un interval de 4 luni, ultima plata avand scadenta in data de 5 ianuarie
49 i.Hr., anume ziua eliberarii casei de catre chririas.
- Paratul va mai arata ca a platit si cea de a doua transa, insa cand a trebuit sa o
plateasca pe cea de a treia reclamantului, acesta a avut pretentia de a-i platii suma de 40
sesterti, valoarea a dua luni de chirie. Braus mai arata ca reclamantului i-a fost teama ca nu isi
va primi suma integrala.
- Brasus arata faptul ca reclamantul a fost cel care nu a respectat intelegerea pe care au
avut-o, respectiv la data de 5 sept. Anul 50 i.Hr., trebuia sa i se ceara suma de 20 de sesterti,
precum le-a fost initial intelegerea.
- Paratul va declara ca nu a platit suma ceruta de reclamant, deoarece el trebuia sa
plateasca doar echivalentul celei de-a treia transa, adica suma de 20 de sesterti. Paratul mai
arata ca reclamantul nu si-a onorat intelegerea facuta si ca el este nevinovat, cere
judecatorului sa se respecte intelegerea dintre el si reclamant, luandu-si angajamentul ca va
plati cele doua transe defalcate.
- Reclamantului i se va atrage atentia despre faptul ca a avut o intelegere cu paratul pe
care nu a respectat-o, judecatorul obligandu-l sa o respecte.
- Paratul va plati suma ramana de plata in doua transe, precum fost stabilit,
recuperand contravaloarea chiriei ramasa inca de plata, fiecare transa in parte constand in
suma de 20 sesterti.

SPEȚA II
Rezolvare:
Din familia agnatica fac parte toti acei care se aflau sub puterea lui pater familias, in
speta de fata Marcellus, indiferent ca erau sau nu rude de sange - familia proprio iure. Familia
agnatica este formata din : Marcellus (pater familias),, Lucretia ( sotia fiului- casatorita cum
manu), cat si fiul acesteia Lucretiu, Primus( fiul lui Cornelius), cat si sotia acestuia, Sofia
( casatorita cum manu), Titus- fiul lui Primus.
La baza familiei cognatice statea nu "puterea lui pater familias'', ci legatura de sange.
Familia cognatica este formata din: Marcellus, Sabinus, Cornelius, Emilia, Eusebia, Lucretiu,
Primus, Corina, Adrian, Darius, Titus.
In familia romana gradul de rudenie intre rudele agnatice si cele cognatice se calcula
in functie de numarul de nasteri existente intre membrii familiei. In speta de fata avem
urmatoarele gradede rudenie:
Gradul I: Marcellus(Silvia) cu copiii Sabinus, Cornelius, Emilia, Eusebia.
Sabinus(Lucretia) cu fiul Lucretiu.
Cornelis(Flavia) cu fiul Primus.
Emilia(Marius) cu copiii Darius, Corina , Adrian.
 Eusebia(Antoniu).
Gradul II: Marcelius(Silvia) cu nepotii Lucretiu, Primus, Darius, Corina, Adrian.
Fratii intre ei: Sabinus, Cornelius, Emilia, Eusebia, Darius, Corina, Adrian.
Gradul III: Unchii cu nepotii : Sabinus cu nepotii Primus, Darius, Corina, Cornelius,
Emilia, Eusebiu cu nepotul Lucretiu
Gradul lV: Lucretiu cu verisorul Primus
Gradul V: Titus

MARCELLUS

SABINUS CORNELIUS EMLLIA EUSEBIA

LUCRETIU PRIMUS CORINA ADRIAN DARIUS

TITUS

Marcellus este pater familias avand rolul cel mai important in cadrul familiei romane,
exercitand o putere reglementata juridic asupra tuturor bunurilor si persoanelor libere
dependente pater familias.
Silcia- sotie sine manu ramane sub puterea tatalui ei, asa incat era considerata straina
in noua familie, unde nu avea drepturi succesorale. Femeia ramanea in familia de origine,
sotul neavand autoritate asupra ei.
Relatiile dintre parinti si copii.
Atat copii nascuti in cadrul casatoriri cum manu, cat si cei nasuti in casatoria sine
manu urmau soarta juridica a tatalui. Sabiinus, Cornelius si Eusebia intra in grppul juridic al
lui pater familias. Emilia iese de sub puterea pater familias deoarece se casatoreste cum manu
cu Marius.
Adoptatul, in speta de fata Sebastian, iese din familia de origine si intra sub puterea
noului pater, Marcellus, devenind agnat cu membrii noii familii. Pe plan patrimonial,
Sebastian dobandeste drepturi succesoriale in cadrul noii familii, iar in vechea familie ele se
sting.