INTRODUCERE IN ISTORIA DREPTULUI

TOTAL GRILE

1. Romanizarea a fost:

a. o cucerire;

b. o problema administrativa;

c. un proces etno-lingvistic;

d. o acŃiune politica.

2. Care sunt principiile Legii łarii privind legitimitatea domniei?

a. alegerea;

b. ereditatea;

c. sistemul electivo-ereditar (transmiterea descendenŃilor a domniei; investirea si

încoronarea);

d. încoronarea.

3. În Moldova si łara Româneasca instituŃia centrala era:

a. domnia;

b. Sfatul domnesc;

c. Adunarea Ńarii;

d. biserica.

4. Regulamentele Organice stabileau doua categorii de instanŃe judecatoresti: ordinare si

extraordinare. Din prima categorie faceau parte:

a. instanŃele militare si cele ecleziastice;

b. instanŃele civile (ordinare si speciale);

c. divanurile judecatoresti înfiinŃate la Bucuresti si instanŃele militare;

d. divanurile judecatoresti înfiinŃate la Bucuresti si Craiova si instanŃele ecleziastice.

5. Conform ConstituŃiei din 1866, monarhul reprezenta:

a. puterea judecatoreasca;

b. puterea legislativa;

c. puterea executiva;

d. puterea statului.

6. ConstituŃia de la 1866 prevedea votul cenzitar în:

a. 3 si apoi 4 colegii electorale;

b. 2 si apoi 3 colegii electorale;

c. 4 si apoi 3 colegii electorale;

d. 5 si apoi 4 colegii electorale.

7. Conform ConstituŃiei din 1923, proprietatea avea:

a. funcŃie politica;

b. funcŃie economica;

c. funcŃie sociala;

d. funcŃie culturala.

8. Codul penal a fost publicat în anul 1865 si a ramas în vigoare pâna în anul:

a. 1937;

b. 1990;

c. 1948;

d. pâna în prezent.

9. Prin Decretul lege nr. 140 din 20 ianuarie 1945 s-a creat:

a. Tribunalul special pentru cei vinovaŃi de dezastrul Ńarii ;

b. Curtea speciala pentru criminalii de razboi ;

c. lagare de concentrare;

d. un întreg sistem penitenciar.

10. Conform ConstituŃiei României adoptata în 1991, proclamarea statului de drept s-a facut prin:

a. libera dezvoltare a personalitaŃii umane;

b. drepturile si libertaŃile cetaŃenilor;

c. pluralismul politic;

d. ConstituŃia României adoptata în anul 1991.

11. LegislaŃia medievala din łara Româneasca a fost influenŃata profund de:

a. tradiŃia bizantina;

b. obiceiul pamântului;

c. tradiŃia romana;

d. tradiŃia anglo-saxona.

12. Conducerea comunitaŃilor vicinale era asigurata:

a. de o capetenie (cneazul).

b. de un consiliu restrâns format din oamenii buni si batrâni ai satului.

c. de adunarea întregii obsti (gramada satului).

d. de toate la un loc.

13. Regulamentele Organice au înlocuit impozitele directe si indirecte prin:

a. prin impozite directe pe venit ;

b. prin scutirea boierimii si clerului de impozite si impozit direct pe inventarul mort si viu din

gospodarie;

c. prin capitaŃie unica si scutirea boierimii si clerului de impozite ;

d. prin impozite indirecte pe produse.

14. Regulamentele Organice au însemnat:

a. un pas înainte în pregatirea unificarii instituŃionale ;

b. un document care a introdus principii moderne în organizarea politica si administrativa ;

c. un document care pastra caracterul de clasa al statului ;

d. toate.

15. Codul de procedura penala adoptat de catre Cuza a avut ca model:

a. Codul de instrucŃie criminala francez (adoptat în 1808) ;

b. Codul de procedura penala prusian din anul 1851;

c. Codul de procedura penala englez ;

d. Regulamentele Organice.

16. ConstituŃia din 1866 a fost modificata în anii 1917-1918 în legatura cu doua mari revendicari:

a. votul universal si reforma agrara;

b. votul universal si reforma financiara ;

c. reforma monetara si reforma judecatoreasca ;

d. reforma administrativa si reforma agrara.

17. Conform ConstituŃiei din 1923, puterea în statul român aparŃinea:

a. naŃiunii;

b. regelui;

c. reprezentanŃilor alesi;

d. guvernului.

18. Conform ConstituŃiei din 1923, sistemul de vot era:

a. cenzitar;

b. universal;

c. universal-limitat;

d. universal-nelimitat.
19. Conform ConstituŃiei României adoptata în anul 1991, statul de drept se defineste prin

intermediul:

a. instituŃiilor si regulilor de guvernare ;

b. regimului democratic.

c. autoritaŃii;

d. legislaŃiei.

20. Conform ConstituŃiei României adoptata în anul 1991, exercitarea conducerii generale a

administraŃiei publice aparŃine:

a. Parlamentului;

b. guvernului;

c. prefecŃilor;

d. primariilor.

21. Puterea domneasca se legitima spiritual prin:

a. mila lui Dumnezeu;

b. titlul de mare voievod;

c. titlul de mare voievod si domn ;

d. înscaunare.

22. SemnificaŃia noŃiunii de ius valachicum sau ius valachorum sau "dreptul românesc" este:

a. Obiceiul pamântului;

b. dreptul cel nou, cel scris ;

c. Obiceiul pamântului si dreptul scris;

d. nomocanoanele.

23. Regulamentele Organice au înfiinŃat:

a. tribunalele satesti ca judecatorii de pace ;

b. Tribunalul administrativ la Bucuresti si Iasi si Înaltul Divan ;

c. tribunale de apel în probleme de comerŃ, tribunalul de pricini comerciale, judecatoria

poliŃiei, judecatorii de pace, judecatorii la judeŃe în łara Româneasca si tribunale în

Moldova; forul judecatoresc suprem devenind Înaltul Divan în łara Româneasca si

Divanul domnesc în Moldova;

d. tribunalele de Ńinut.

24. Principala prevedere a RezoluŃiei adunarilor ad-hoc ("prinŃ strain cu mostenirea tronului ales

dintr-o dinastie domnitoare de ale Europei ..."; "Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele

de România") se gasea inserata în:

a. ConstituŃia de la 1866 ;

b. ConvenŃia de la Paris ;

c. Statutul Dezvoltator al ConvenŃiei de la Paris ;

d. Regulamentele Organice.

25. Conform ConstituŃiei din 1866, obligaŃia de a raspunde pentru aplicarea unei legi revenea:

a. ministrilor;

b. regelui;

c. Parlamentului;

d. JustiŃiei.

26. ConstituŃia din 1866 a fost de factura:

a. liberala;

b. conservatoare;

c. belgiana;

d. socialista.

27. Conform ConstituŃiei din 1923, dreptul de proprietate era:

a. sacru;

b. ocrotit;

c. garantat;

d. privilegiat.

28. Conform ConstituŃiei din februarie 1938, iniŃiativa legilor aparŃinea:

a. regelui care aproba legile votate de cele doua adunari ;

b. celor doua adunari care votau si impuneau legile fara aprobarea regelui ;

c. regelui care avea dreptul sa propuna legi celor doua adunari ;

d. guvernului.

29. Organele centrale ale statului român în etapa 23 august 1944 - 6 10410k1023k martie 1945 au
fost:

a. guvernele Sanatescu, Radescu;

b. monarhia constituŃionala, neparlamentara;

c. Parlamentului;

d. guvernele Sanatescu, Radescu si monarhia constituŃionala, neparlamentara.

30. În decembrie 1944, prin Decretul lege nr. 2443, s-a instituit un regim:

a. tranzitoriu de organizare judecatoreasca;

b. regimul dictaturii proletariatului;

c. regimul comunist;

d. regimul popular.

31. ConstituŃia din anul 1866 a fundamentat în România un regim politic:

a. democratic;

b. autoritar;

c. absolutist;
d. liberal.

32. O prerogativa a Parlamentului, conform ConstituŃiei din 1866, era:

a. dreptul de veto absolut;

b. sancŃionarea si promulgarea legilor;

c. dezbaterea si aprobarea legilor;

d. executarea legilor.

33. Conform ConstituŃiei din 1923, ministrii erau raspunzatori, numiŃi si revocaŃi de catre:

a. rege;

b. Parlament;

c. guvern;

d. Înalta Curte de CasaŃie.

34. Conform ConstituŃiei României adoptata în 1991, una din atribuŃiile presedintelui este:

a. emiterea de hotarâri si ordonanŃe de urgenŃa ;

b. adoptarea legilor statului ;

c. promulgarea legilor ;

d. executarea legilor.

35. Conform ConstituŃiei României adoptata în 1991, verificarea constituŃionalitaŃii legilor si a

hotarârilor de guvern cade în sarcina:

a. CurŃii de Conturi;

b. CurŃii ConstituŃionale;

c. organizaŃiilor nonguvernamentale;

d. societaŃii civice.

36. FuncŃiile si prerogativele domniei sunt date de:

a. funcŃia legiuitoare;
b. funcŃia executiva;

c. funcŃia judecatoreasca;

d. toate la un loc.

37. Conform dispoziŃiilor ConvenŃiei de la Paris din anul 1858, Parlamentul a fost organizat ca

organ:

a. bicameral;

b. unicameral;

c. la latitudinea domnitorului;

d. la latitudinea guvernului.

38. Între anii 1859-1918, în Principatele Unite si în România au avut aplicabilitate:

a. 3 acte constituŃionale ;

b. 4 acte constituŃionale ;

c. 2 acte constituŃionale ;

d. un act constituŃional.

39. Primul organ de contencios administrativ a fost:

a. Consiliul de Stat creat în 1864 ;

b. Parlamentul din 1866;

c. Adunarea Obsteasca din 1831 din łara Româneasca;

d. Curtea de Conturi.

40. În perioada 23 august 1944 - 30 decembrie 1947, din punct de vedere al tipului istoric de stat,

România a fost:

a. un stat capitalist;

b. un stat comunist;

c. un stat dictatorial;
d. un stat de drept.

41. Regele Menes a unificat Egiptul de Jos si Egiptul de Sus. Cele patru secole care au urmat

unificarii au transformat statul egiptean într-o :

a. despoŃie orientala, în care conducerea era asigurata de faraon, ajutat de Consiliul de

guvernare ;

b. democraŃie în care aristocraŃia funciara si cea oraseneasca a fost adusa la ascultare de catre

puterea centrala ;

c. teocraŃie în care puterea sacerdotala deŃinea puterea ;

d. federaŃie condusa de faraon, recunoscut ca fiu al zeului Ra.

42. În Egiptul Antic instanŃa suprema de judecata era :

a. Curtea Suprema, alcatuita din 31 de judecatori;

b. colegiile sacerdotale de la Memphis si Theba;

c. nomarhul ajutat de scribi si de judecatorii regali ;

d. tribunalele de noma

43. Conducerea statului babilonian a aparŃinut :

a. administratorilor speciali numiŃi nubanda;

b. funcŃionarilor speciali desemnaŃi numiŃi radianum;

c. despotului asemanator faraonului egiptean numit Patesi-Lugal;

d. preoŃilor, scribilor si judecatorilor.

44. În Babilon, bunurile Ilku erau acordate de rege:

a. preoŃilor;

b. nobililor ;

c. sclavilor CurŃii Regale;

d. soldaŃilor sau ofiŃerilor, ca rasplata pentru serviciile militatre prestate.

45. Codul lui Hamurabi a acordat atenŃie Dreptului familiei precizând valabilitatea casatoriei doar

prin:

a. acordul preoŃilor ;

b. acordul autoritaŃilor ;

c. acordul faraonului ;

d. în baza unui contract încheiat expres între parŃi.

46. În materia dreptului penal, Codul lui Hamurabi s-a distins prin :

a. eliminarea pedepsei talionului si introducerea sistemului despagubirii ;

b. introducerea pedepsei cu moartea;

c. introducerea juramântului în faŃa judecaŃii;

d. predarea delicventului, indifferent de starea sociala, rudelor victimei care puteau face orice

cu el.

47. Vechile norme de drept indian aparŃin, în esenŃa :

a. scolii de drept din Bengal si scolii de drept din Benares ;

b. Codului lui Manu ;

c. nobilimii militare ;

d. brahmanilor.

48. Codul lui Manu a reglementat în mod amanunŃit si impedimentele la casatorie :

a. amestecul dintre caste era pedepsit cu severitate ;

b. casatoria în linie directa era acceptata, indiferent de gradul de rudenie;

c. desfacerea casatoriei era admisa;

d. nu era admis abandonul femeii pentru motiv de boala incurabila si nici desfacerea casatoriei

facute prin înselaciune sau datorita sterilitaŃii.

49. Dreptul penal a primit o ampla reglementare în Codul Manu, care indica o multitudine de
pedepse. Adulterul , fie cel comis de o femeie brahmana sau cel comis de un Ksatryas ori Vasyas cu

o brahmana era pedepsit :

a. prin strivirea sub picioarele elefantului;

b. prin ardere ;

c. prin decapitare ;

d. prin sfîsierea de catre câini în public.

50. Conform confucianismului, doctrina aparuta în China antica spre sfârsitul perioadei Cen,

activitatea statala trebuia sa se bazeze :

a. pe lege ;

b. pe dorinŃa vechii nobilimi ;

c. pe obiceiuri si tradiŃii ;

d. pe dorinŃa autoritaŃilor.

51. Prima sistematizare a dreptului chinez s-a produs în secolele V-IV î. Chr., cea mai cuprinzatoare

culegere de legi fiind :

a. Culegerea FaŃin (Cartea legilor), întocmita de demnitarul Li-Cue;

b. Codul Mu, alcatuit de catre Mu-van ;

c. Codul Civil Chinez ;

d. Culegerea de legi alcatuita de Tin-Si-Huandi.

52. În Grecia antica, trecerea de la regimul de dominaŃie al aristocraŃiei la cel al democraŃiei s-a

facut :

a. prin intermediul tiraniei ;

b. prin intermediul Adunarii Poporului (Agora) ;

c. prin intermediul magistraŃilor ;

d. prin intermediul Ńaranilor si mestesugarilor

53. În statul spartan "comunitatea egalilor" (patura conducatoare) era formata:

a. de agricultori si comercianŃi;

b. de populaŃia cucerita si iloŃi;

c. de spartani, care erau cetaŃeni cu drepturi depline si proprietari ai pamânturilor ;

d. de perieci.

54. Conform Regulamentelor Organice, armata îndeplinea rolul de miliŃie naŃionala, organizata

numai pentru paza "marginilor Ńarii si pentru slujba dinlauntru" având ca sef suprem pe :

a. Marele spatar

b. Marele hatman ;

c. ofiŃerul recrutat din rândul boierilor cu gradul cel mai mare ;

d. domnitor.

55. Conform Statutului dezvoltator al ConvenŃei de la Paris (1864) s-a instituit sistemul parlamentar

bicameral, format din :

a. Camera Lorzilor si Camera de Jos ;

b. Adunarea Electiva si Adunarea Ponderatrice ;

c. Senat si Camera de Sus;

d. Camera DeputaŃilor si Camera de Jos.

56. Cum traiau geto-dacii pâna la formarea statului lor?

a. în triburi.

b. în uniuni de triburi.

c. în regate.

d. în ducate.

57. De catre cine era deŃinuta puterea suprema în statul dac pâna la cucerirea Daciei de catre

romani?
a. vicerege.

b. rege.

c. preoŃi.

d. tarabostes.

58. În statul spartan, întemeietorul "organizaŃiei de stat", a unei noi constituŃii, a unei mari reforme

agrare si a multor legi spartane, a fost :

a. Licurg ;

b. Gerusia ;

c. Adunarea poporului ;

d. Comunitatea egalilor.

59. În statul athenian, Colegiul arhonŃilor era alcatuit din 9 membri, dintre care primii 3 aveau cele

mai importante atribuŃii. Printre acestia, cel care se ocupa cu problemele de culte ra :

a. arhontele eponim ;

b. arhontele polemarh ;

c. arhontele bazileu ;

d. arhonŃii thesmoteti.

60. În statul athenian, cel care a extins atribuŃiile areopagului asupra întregii administraŃii a
statului,

asupra deliberarilor adunarilor si asupra controlului educaŃiei a fost :

a. Dracon ;

b. Solon ;

c. Efialte ;

d. Pisistrate.

61. Marele tribunal din Atena, creat de Solon, alcatuit din 6000 de cetaŃeni trasi la sorŃi, era
reprezentat de :

a. Colegiul celor 10 strategi ;

b. Adunarea Poporului ;

c. Helieea ;

d. Aeropagul.

62. Prin ConstituŃia ateniana din sec. V î. Chr. organul suprem al statului, din punct de vedere

legislativ, executiv si judecatoresc, organizat pe baza suveranitaŃii, aparŃinea:

a. Adunarii Populare (Ecclesia);

b. Colegiului ArhonŃilor;

c. Primului magistrat;

d. Sfatului (Bulé).

63. În dreptul succesoral atenian, testamentul si-a facut apariŃia destul de târziu, ca o excepŃie de la

regula, în cazul persoanelor care nu aveau copii legitimi de sex masculuin. În lipsa testamentului, la

suceesiune erau chemaŃi mai întâi:

a. rudele centrale;

b. fiicele defunctului;

c. copiii nelegitimi;

d. fiii defunctului.

64. La sfârsitul sec. al V-lea î. Chr., în organizarea judiciara a Atenei a aparut un element original:

a. arbitrii publici alesi dintre cetaŃenii în vârsta de cel puŃin 60 de ani;

b. heliastii;

c. acuzatorii publici;

d. avocaŃii de profesie.

65. În perioada republicii, reformele lui Servius Tullius au o importanŃa deosebita. Reforma fiscala
a înlocuit:

a. criteriul averii cu cel al rudeniei de sânge;

b. criteriul rudeniei de sânge cu cel al averii;

c. criteriul rudeniei de sânge cu decizia autoritaŃilor;

d. criteriul averii cu hotarârea comiŃiei centuriate.

66. În perioada Republicii Romane, comitiile centuriate aveau atribuŃii electorale, legislative si

judiciare. Adunarile centuriate votau legile fara a avea însa dreptul de a aduce amendamente si de a

avea iniŃiativa legilor. Activitatea lor se afla sub controlul riguros al:

a. magistraŃilor;

b. senatului;

c. Adunarii plebeilor (Concilium Plebis);

d. consulilor.

67. În perioada Republicii Romane pretorul (praetor) era ales de comitia centuriata dispunând de

imperium si potestas, ocupându-se cu prioritate de:

a. organizarea justiŃiei;

b. întocmirea listelor electorale;

c. aprovizionarea oraselor;

d. administrarea tezaurului public.

68.Dictatorul (dictator ) era acel magistrat din perioada republicana, cu puteri nelimitate, numit pe o

durata de 6 luni de catre:

a. Consul;

b. Tribunii plebei;

c. cenzori;

d. edilii curuli.
69. Imperiul (roman) a cunoscut doua forme:

a. Principatul si Republica;

b. Dominatul si Republica;

c. Principatul si Dominatul;

d. Dictatura si Republica.

70. Periodizarea dreptului roman cuprinde:

a. perioada vechiului drept roman si perioada clasica;

b. perioada clasica si epoca postclasica;

c. perioada vechiului drept roman si epoca postclasica;

d. perioada vechiului drept roman, perioada clasica si epoca postclasica.

71. Romanii au împarŃit dreptul în doua mari diviziuni:

a. ius naturae si ius gentium;

b. dreptul privat si dreptul public;

c. dreptul administrativ si legile naturale;

d. dreptul penal si dreptul ginŃilor.

72. În Roma imperiala, unele din lucrarile jurist consulŃilor se intitulau Institutiones. Acestea erau:

a. culegeri de speŃe imaginare destinate studiului didactic;

b. lucrari cu caracter enciclopedic cuprinzând dreptul civil si pretorian;

c. manuale elementare de drept în cuprinsul carora sunt expuse instituŃiile dreptului civil si

pretorian;

d. speŃe reale comentate utilizate atât în învaŃamânt cât si în practica.

73. Din opera legislativa a lui Iustinian se detaseaza Codul (Codex) care cuprindea:

a. toate constituŃiile imperiale adoptate în perioada delimitata de epoca lui Hadrian si anul 534

d. Chr., atât în materia dreptului public cât si a dreptului privat;

b. culegeri de fragmente extrase din operele jurist consulŃilor, adaptate la realitaŃile vremii;

c. constituŃiile publicate dupa anul 534 d. Chr.;

d. texte facute din eroare cu ocazia copierii manuscriselor clasice.

74. Teritoriul statului roman era împarŃit în provincii care, în timpul împaratului Diocletian, au fost

grupate în dioceze. Din punct de vedere al organizarii administrative, se distingeau trei tipuri

juridice de cetaŃi:

a. cetaŃile peregrine, municipiile si coloniile;

b. villa rustica si coloniile;

c. canabae si municipiile;

d. târgurile si orasele.

75. În dreptul roman si-au facut apariŃia, în mod succesiv, cele trei categorii tradiŃionale de

contracte care, în dreptul actual, constituie o summa divisio:

a. contracte formale, contracte reale, contracte consensuale;

b. contracte solemne în forma autentica (nexum), contracte reale, contracte consensuale;

c. contracte formale, contracte în forma verbala, contracte reale;

d. contracte reale, contract formal, contracte în forma relioasa.

76. În dreptul roman, mutuum era contractul prin intermediul caruia romanii realizau:

a. transmiterea lucrului în forma mancipaŃiunii sau alui in iure cessio;

b. transmiterea posesiunii unui lucru de catre debitor creditorului sau, în forma tradiŃiunii,

transmitere însoŃita de o convenŃie prin care creditorul promite sa retransmita posesiunea

lucrului, dupa ce debitorul îsi va fi platit datoria;

c. împrumutul de consumaŃie prin care debitorul se obliga sa restituie creditorului sau lucruri

de acelasi fel, aceeasi calitate si aceeasi cantitate cu cele pe care le-a primit în vederea

consumaŃiunii;
d.depozitul sub forma unui contract gratuit care presupunea transmisiunea unui lucru prin

tradiŃiune de catre deponent persoanei numite depozitar.

77. În Imperiul Roman peregrinii erau:

a. straini aflaŃi în relaŃii cu statul roman, situaŃia lor juridica fiind recunoscuta si ocrotita de

acesta;

b.oameni liberi cu o condiŃie juridica speciala;

c. oameni semiliberi care la origine fusesera arendasi;

d. latini fictivi care primeau individual sau în colectiv condiŃia juridica a latinilor coloniari.

78. În Roma antica pater familias era sui iuris (nu se gasea sub autoritatea nimanui) si deŃinea

urmatoarele puteri:

a. manus (puterea asupra soŃiei), patria potestas (putere asupra copiilor), dominica potestas

(putere asupra sclavilor), dominium (putere asupra lucrurilor), mancipium (puterea asupra

celor aflaŃi în mancipio);

b. puterea asupra peregrinilor si coloniilor;

c. puterea asupra oamenilor liberi si desrobiŃilor;

d. puterea asupra sclavilor, peregrinilor si colonilor.

79. La romani, rudenia era de trei feluri:

a. agnaŃiunea, cu manus, coemptio;

b. agnaŃiunea, gentilitatea, cognaŃiunea;

c. gentilitatea, fara manus, confarreatio;

d. gentilitatea, cognaŃiunea, cu manus.

80. La romani, metus (violenŃa) era de doua feluri:

a. fizica si morala (psihica);

b. vicleana si imorala;
c. nedreapta si distrugatoare;

d. abuziva si înselatoare.

81. În Roma antica, procesul cuprindea doua faze:

a. faza in iure (în faŃa magistratului) si faza in iudicio (în faŃa judecatorului);

b. permanenta si nepermanenta;

c. nepermanenta si in iure;

d. permanenta si in iudicio;

82. În Roma antica, contractul prin care o parte se obliga sa procure folosinŃa unui lucru, anumite

servicii sau sa execute o lucrare determinata în schimbul preŃului purta denumirea de:

a. societatea

b. mandatul

c. donaŃiunea

d. locaŃiunea.

83. În Roma antica, rapina era delictul de:

a. tâlharie;

b frauda a creditorilor;

c. acŃiune arbitarra a judecatorului;

d. favorizare manoperelor frauduloase de catre autoritaŃi.

84. Cui îi era încredinŃata puterea judecatoreasca în statul geto-dac?

a. Regelui.

b.Nobilimii.

c. preoŃilor.
d.Viceregelui.

85. Denumirea de tarabostes era în limba :

a. daca

b.latina

c. greaca

d.slava

86. În Dacia romana, ca izvoare de drept, prioritate aveau pentru cetaŃenii romani rezidenŃi,
normele

dreptului aplicabile pe tot teritoriul imperiului, iar pentru celelalte categorii de locuitori ai

provinciei, cele mai importante categorii de izvoare de drept erau :

a. ConstituŃiile imperiale si edictele guvernatorilor ;

b. TabliŃele cerate sau Tripticele din Transilvania ;

c. ius gentium

d. ius gentium si TabliŃele cerate.

87. Cea mai mare competenŃa, dupa împarat, în Dacia romana, revenea :

a. Concilium-ului Provinciae Daciarum trium ;

b. preotului cultului imperial din provincie (preot al altarului lui Augustus) ;

c. guvernatorului provinciei (legatul Augusti praetore);

d. magistraŃilor oraselor.

88. Cultul zeitaŃilor romane era asigurat, în Dacia romana, de numerosi preoŃi (pontifi, flamini,

auguri, sacerdoŃi). PreoŃii zeitaŃilor straine purtau denumirea de :

a. augustali ;

b. flamini ;

c. pontifi ;
d. sacerdotes.

89. În Dacia romana, canabaele erau :

a. asezari civile cu statut quasi-urban întemeiate în jurul castelor de catre mestesugari,

negustori, bancheri, veterani;

b. asezari rurale de tip roman constituite pe teritoriul unei colonii, fiind conduse de unul sau

doi magistraŃi ori de praefectus ;

c. comune rurale mai mici cu pamânturi, fonduri si magistraŃi proprii, depinzând de unitatea

administrativa pe al carei teritoriu era situata ;

d. asezari urbane cu o poziŃie inferioara coloniilor.

90. Peregrinii se împarŃeau în urmatoarele categorii:

a. provinciali,obisnuiŃi.

b.obisnuiŃi, deditici.

c. provinciali, deditici.

d.provinciali, obisnuiŃi, deditici.

91. În Dacia romana, înfiinŃarea coloniilor, municipiilor, satelor si colegiilor era supusa :

a. încuviinŃarii prealabile a Senatului si avizului conform al împaratului ;

b. deciziei guvernatorului provinciei ;

c. magistraŃilor provinciei ;

d. comandantului militar al provinciei.

92. Latinii se bucurau de urmatoarele drepturi:

a. patrimoniale (ius comerci).

b. Politice.

c. dreptul de a se casatori dupa legile romane (ius cannubii).

d. drepturi politice si drepturi patrimoniale.

93. În Dacia romana, proprietatea privata cuprindea :

a. proprietate provinciala ;

b. proprietatea quilitara (romana) ;

c. proprietatea peregrina ;

d. toate.

94 Tripticele din Transilvania ofera o imagine cuprinzatoare :

a. asupra dreptului penal al Daciei romane;

b. asupra procedurii de judecata romana ;

c. asupra dreptului contractual al Daciei romane ;

d. asupra proprietaŃii din Dacia romana.

95. În statul lui Burebista dregatorii erau de doua feluri :

a. dregatori cu atribuŃii civile si dregatori cu atribuŃii militare ;

b. strângatorii de impozite si judecatorii ;

c. capeteniile obstii vicinale si cavalerii ;

d. clerul si consiliul.

96. Sistemul penal al Daciei romane era identic cu cel existent în celelalte provincii romane. Înalta

tradare, delapidarea, luarea de mita erau considerate :

a. delicte private (furt din proprietatea privata, tâlharie, omor, tulburare de posesie etc.);

b. delicte publice (infracŃiuni împotriva intereselor statului);

c. delicte publice si delicte private ;

d. delicte împotriva cetaŃenilor romani.

97. În materie penala, guvernatorul avea ius gladii ceea ce însemna :

a. dreptul de a condamna la moarte pe locuitorii provinciei ;

b. dreptul de a conduce armata ;

c. dreptul de a stabili impozite ;

d. dreptul de a oficia adunarile colegiilor din Dacia.

98. În ceea ce priveste dreptul de proprietate, pamânturile cucerite de armata romana au fost

transformate în :

a. ager publicus (proprietatea statului roman);

b. proprietatea peregrina ;

c. proprietate provinciala, exercitata de locuitorii liberi care aveau drept de posesiune si de

uzufruct;

d. proprietate a municipiilor si coloniilor.

99. CetaŃenii romani care locuiau, majoritatea, în orasele provinciei Dacia se bucurau de :

a. ius civile si ius comerci

b ius militiae si ius suffragii ;

c. ius conubi si ius militiae ;

d. toate (ius civile, ius comerci, ius connubii, ius militiae, ius suffragii)

100. Tipurile de obsti existente pe teritoriul locuit de români în epoca post-romana au fost:

a. obsti satesti, obsti vicinale, obsti teritoriale, romanii populare, Ńari.

b. obsti rurale, obsti urbane.

c. uniuni de obsti teritoriale, uniuni de obsti urbane.

d. obsti teritoriale, obsti gentilice.

101. Atât obstea teritoriala cât si satul s-au constituit pe baza unor grupari teritoriale si nu de

rudenie. Satul avea o forŃa publica instituŃionalizata, cu organe de constrângere, în timp ce

obstea pastra o forma de conducere arhaica realizata prin participarea tuturor membrilor sai.

Aceasta "democraŃie" îsi alegea organele de conducere:

a. Adunarea obstii, oamenii buni si batrâni (homines boni et veterani), juzii (cnezii) ;
b. magistraŃii, Adunarea obstii ;

c. preoŃii, magistraŃii ;

d. preoŃii, juzii.

102. În cadrul comunitaŃilor vicinale românesti, familia era organizata dupa un sistem patriliniar si

patrilocal. Casatoria se încheia prin liberul consimŃamânt al ambilor soŃi, iar divorŃul putea fi

cerut de :

a. parinŃii soŃiei ;

b. parinŃii soŃului ;

c. parinŃii soŃiei si parinŃii soŃului ;

d. catre oricare dintre soŃi.

103. În cadrul obstilor satesti, proprietatea asupra pamântului se împarŃea în :

a. proprietate individuala asupra casei si proprietate comuna asupra terenului arabil ;

b. proprietate individuala asupra terenurilor de cultura si proprietate comuna asupra celorlalte

terenuri ;

c. proprietate individuala asupra izlazului, padurilor si apelor si proprietate comuna asupra

terenului arabil ;

d. proprietate individuala asupra terenurilor arabile si proprietate colectiva asupra gradinii si

casei.

104. În cadrul obstilor satesti, puterea judecatoreasca se exercita de :

a. judele satesc si Adunarea obstii ;

b. familia implicata ;

c. judele satesc si Sfatul oamenilor buni si batrâni ;

d. Sfatul oamenilor buni si batrâni si Adunarea obstii.

105. La români, lex însemna :

a. numai lege scrisa ;

b. numai norme nescrise ;

c. lege scrisa si norme nescrise ;

d. obicei si nomocanoanele.

106. Ius valachicum se refera la:

a. dreptul vlahilor, legea Ńarii, obiceiul pamântului ;

b. numai norme din dimeniul dreptului public ;

c. numai norme de drept privat referitoare la raporturile agrare ;

d. numai norme privind organizarea instanŃelor si procedura de judecata.

107. Legea Ńarii, în privinŃa contractelor, a preluat anumite dispoziŃii din dreptul daco-roman,

aducând însa si elemente noi. Cea mai amanunŃita reglementare a cunoscut-o :

a. contarctul de împrumut ;

b. zalogul ;

c. contractul de vânzare-cumparare ;

d. contractul de garanŃii personale.

108. Conform lui Ius valachicum , pentru serviciile pe care le aduceau domnului (regelui), cnezii

primeau dreptul de cnezat ceea ce însemna :

a. dreptul de folosinŃa asupra unei întinderi de pamânt ;

b. dreptul de a Ńine moara sau crâsma ;

c. dreptul de a fi scutiŃi de unele dari ;

d. toate (dreptul de folosinŃa asupra unei întinderi de pamânt, dreptul de a Ńine moara sau

crâsma, dreptul de a fi scutiŃi de unele dari ).

109. O forma de casatorie admisa de Legea Ńarii era casatoria cu fuga, care presupunea :

a. un simulacru de rapire a fetei de catre viitorul soŃ, cu consimŃamântul fetei ;

b. o rapire cu forŃa a fetei, cu consimŃamântul familiei sale ;

c. o rapire a fetei de catre familia baiatului, fara consimŃamântul fetei si baiatului ;

d. rapirea baiatului de catre familia fetei.

110. Legea Ńarii a adus o reglementare amanunŃita asupra infracŃiunilor. Cele mai grave erau

considerate :

a. furtul si violenŃa ;

b. infracŃiunile împotriva statului, proprietaŃii si persoanei ;

c. infracŃiunile de omucidere ;

d. infracŃiunile de denunŃare calomnioasa.

111. Având origini stravechi, ordaliile, conform clasificarii Legii łarii, faceau parte din categoria

probelor orale. Ele constau în:

a. invocarea divinitaŃii pentru ca puterea divina sa arate de partea cui este dreptatea;

b. proba cu juratori;

c. juramântul obisnuit;

d. probe scrise.

112. Legea łarii prezinta urmatoarele trasaturi:

a. unitara din punct de vedere geografic;

b. unitara din punct de vedere social;

c. completa, elastica, receptiva, originala si rezistenta în timp;

d. toate la un loc (unitara din punct de vedere geografic, unitara din punct de vedere social,

completa, elastica, receptiva, originala si rezistenta în timp).

113. JustiŃia feudala deriva din contractul de vasalitate dintre senior si vasal. În timp, s-au conturat

trei sisteme judiciare cu evoluŃii si ponderi diferite de la o perioada la alta, de la un stat la altul:

a. justiŃie ecleziastica, justiŃie feudala, justiŃie regala;

b. justiŃie ecleziastica, justiŃia proprietaŃii, justiŃia cavalerilor;

c. justiŃia regala, justiŃia cavalerilor, justiŃia cutumei;

d. justiŃia feudala, justiŃia obiceiului, justiŃia oraseneasca.

114. Având în vedere masacrarea unor eretici prin decizii arbitrare, papa Grigorie al IX-lea a

instituit printr-o bula în anul 1233, Tribunalul InchiziŃiei. Aceasta instituŃie juridica urma sa

fixeze anumite norme si sa stabileasca o procedura legala ce trebuia sa înceapa prin:

a. efectuarea unei anchete (inquisito - cercetare, urmarire, anchetare);

b. pedeapsa de excomunicare;

c. arderea pe rug;

d. marturisirea de recunoasterea vinei a inculpatului.

115. În Evul Mediu, în Ńarile occidentale, documentele consemneaza acŃiuni judiciare ciudate,

desfasurate dupa reguli stricte de procedura:

a. procesele intentate copiilor;

b. procesele intentate animalelor;

c. procesele intentate preoŃilor;

d. procesele intentate vrajitoarelor.

116. În anul 476, Roma a cazut sub herulii lui Odoacru, iar în anul 493 sub ostrogoŃi, luând, astfel,

sfârsit:

a. Imperiul Roman de Apus;

b. Imperiul Roman de Rasarit;

c. Imperiul Roman de Apus si Imperiul Roman de Rasarit;

d. Statul italian.

117. Consolidarea poziŃiei Ńaranimii libere, ca urmare a rolului ei decisiv în finanŃarea aparatului
de
stat si a armatei destinate sa stopeze patrunderea slavilor pe teritoriul Imperiului bizantin (sec.

VII-VIII) , a dus la elaborarea:

a. Legilor împaratesti (Bazilicalele);

b. Manualului de legi (Prohironul);

c. Legii agrare;

d. Manualelor de drept canonic (Nomocanoanele).

118. În dreptul bizantin, Epanogoga, elaborata între anii 884-886, a completat, cu precizari detaliate

despre lege si drept, despre regulile si procedurile de judecata, despre drepturile si obligaŃiile

demnitarilor din ierarhia civila si ecleziastica, drepturile:

a. Bazilicalelor (Legilor împaratesti);

b. Prohironului (Manualul de legi);

c. Hexabiblului (Manualul de legi);

d. Legii militare elaborata în anul 741.

119. Nomocanonul lui Manuil Malaxos a fost considerat o compilaŃie juridico-filosofico-religioasa

care a circulat în toate teritoriile bizantine. O serie dintre dispoziŃiile sale au fost receptate în:

a. Pravila lui Matei Basarab (Îndreptarea legii) din anul 1652;

b. Sintagma lui Matei Vlastarie redactata în anul 1335;

c. Ecloga (Extrase de legi), cea mai importanta opera de codificare a împaratului Leon al IIIlea;

d. Basilicalele (Legile împaratesti) elaborate în perioada 886-892.

120. Lex Salica, reguli de drept civil si de procedura însumând 65 de titluri, a fost:

a. un cod de drept public;

b. constituŃie redactata de regii carolingieni;

c. cutume codificate în timpul lui Carol cel Mare;

d. reguli de drept civil si de procedura, nefiind cod de drept public.

121. În Regatul francilor s-a raspândit instituŃia precariei sub forma de:

a. data;

b. oblata;

c. remuneratoria;

d. toate (data, oblata, remuneratoria).

122. În Regatul francilor, Curia Regis, instalata chiar în palatul regal, avea atribuŃii judecatoresti,

fiind, în acelasi timp, si :

a. Parlament;

b. curte de apel;

c. Parlament si curte de apel;

d. comandamentul armatei.

123. În Regatul francilor, OrdonanŃa din anul 1254 a stabilit în termeni fermi jurisdicŃia

parlamentelor si funcŃia bailivilor. Bailivii erau:

a. funcŃionari regali cu atribuŃii în materie administrativa;

b. funcŃionari regali cu atribuŃii în materie juridica;

c. funcŃionari regali cu atribuŃii în materie financiara si militara;

d. toate (funcŃionari regali cu atribuŃii în materie administrativa, juridica, financiara si

militara).

124. În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, când absolutismul a atins apogeul, Consiliul de Stat,

numit si Consiliul afacerilor straine, reprezenta:

a. organul în care se dezbateau problemele de pace, razboi, tratatele si tratativele cu alte

state;

b. organul în care se dezbateau problemele legate de politica financiara a regatului;

c. organul în care se dezbateau problemele legate de justiŃie;

d. organul în care se dezbateau problemele legate de legislaŃie.

125. În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea au fost elaborate marile ordonanŃe (Marea
OrdonanŃa

asupra procedurii civile, OrdonanŃa penala referitoare la procedura criminala, OrdonanŃa cu privire

la comerŃ, Codul marinei) care au alcatuit:

a. constituŃii;

b. coduri;

c. carŃi;

d. sinteze.

126. Marea OrdonanŃa asupra procedurilor civile (Codul civil, 1667), promulgata în timpul lui

Ludovic al XIV-lea, reglementa:

a. procedurile de citare;

b. procedurile de judecare si de rejudecare;

c. procedurile de citare, de judecare si de rejudecare;

d. procedurile de aplicare a pedepselor.

127. La iniŃiativa cancelarului d'Aguesseau din timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, au fost

emise trei mari ordonanŃe:

a. OrdonanŃa pentru reglementarea regimului donaŃiilor, Codul marinei, OrdonanŃa

referitoare la testamente;

b. OrdonanŃa pentru reglementarea regimului donaŃiilor, OrdonanŃa cu privire la comerŃ,

OrdonanŃa referitoare la testamente;

c. OrdonanŃa pentru reglementarea regimului donaŃiilor, OrdonanŃa referitoare la testamente,

OrdonanŃa privitoare la substituŃii fideicomisare;

d. OrdonanŃa penala referitoare la procedura criminala, OrdonanŃa privitoare la substituŃii

fideicomisare, OrdonanŃa referitoare la testamente.

128. În Germania feudala, Congresul feudalilor si Congresul restrâns (Hoftag) s-au transformat în

organisme reprezentative ale clerului, feudalilor si orasenilor, numite:

a. Reichstag;

b. Hoftag;

c. Landtag;

d. Reichskammergericht (InstanŃa Imperiala).

129. În sec. al XIII-lea, în Germania farâmiŃata teritorial si cu o varietate de drept, au aparut doua

coduri care s-au bucurat de o autoritate întinsa:

a. Codul Teresianum si Oglinda Svaba;

b. Oglinda Saxona si Regulamentul civil prusian;

c. Oglinda Saxona si Oglinda Svaba;

d. Codul civil si Codul penal.

130. Dupa razboiul Ńaranesc german a fost alcatuit Codul penal si de procedura penala, promulgat

de Carol Quintul, care s-a numit:

a. Regulamentul funciar prusian;

b. Codul Carolina;

c. Oglinda Saxona;

d. Regulamentul civil prusian.

131. În Germania medievala a funcŃionat, îndeosebi în zona Westfaliei, pâna la mijlocul sec. al

XVI-lea, una dintre cele mai stranii instituŃii care a contribuit la temperarea abuzurilor seniorilor

si la pedepsirea fara mila a bandiŃilor, numita:

a. Tribunalul Vehmic;

b. Reichstag;
c. Bula de aur;

d. Tribunalul Carolina.

132. Wilhelm Cuceritorul a schimbat organizarea în statul anglo-saxon, instituind statul centralizat

condus de o monarhie feudala. La Congresul feudalilor de la Salisburry, Wilhelm a impus

baronilor sa presteze juramânt, stabilind ca:

a. dreptul de proprietate asupra pamânturilor le aparŃinea baronilor;

b. dreptul de proprietate asupra pamânturilor aparŃinea, în exclusivitate, Coroanei, "ceilalŃi

nefiind decât posesori";

c. dreptul de proprietate asupra pamânturilor aparŃinea Coroanei si baronilor, în egala masura;

d. dreptul de proprietate asupra pamânturilor aparŃinea baronilor si Ńaranilor de pe mosiile lor.

133. Dezvoltarea economica din Anglia din sec. XII-XIII a favorizat trecerea la monarhia

reprezentativa pe stari. Aceasta a fost consacrata prin:

a. Magna Charta Libertatum si Statutele sau prevederile de la Oxford;

b. Oglinda Saxona si Oglinda Svaba;

c. Oglinda Saxona si Magna Charta Libertatum;

d. Statutele sau prevederile de la Oxford si Oglinda Svaba.

134. În Anglia s-a format în timp un nou drept care s-a vrut uniform si comun întregii Ńari. Acesta sa

numit:

a. common law (dreptul comun);

b. dreptul procedural;

c. dreptul penal;

d. dreptul familiei.

135. În statul kievean, cea mai veche pravila de legi a fost:

a. Pravila lui Ivan cel Groaznic;

b. Pravila lui Iaroslav;

c. Pravila agrara;

d. Legea pentru judecarea oamenilor.

136. NaŃionalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurari si de

transport a avut loc la:

a. 2 martie 1949;

b. 20 aprilie 1950;

c. 11 iunie 1949;

d. 11 iunie 1950.

137. Obiectivele politicii partidului si statului comunist în domeniul economic în perioada 1945-

1953 au fost:

a. dirijarea producŃiei particulare, a circulaŃiei si desfacerii producŃiei, preluarea de catre stat a

tuturor pârghiilor economice;

b. libertatea producŃiei particulare, a circulaŃiei si desfacerii producŃiei;

c. neintervenŃia statului în problemele economice;

d. remunerarea adecvata a muncitorului.

138. Colectivizarea a fost impusa prin:

a. constrângere economica permanenta;

b. arestari, procese publice, internari în lagare;

c. violenŃa fizica;

d. toate variantele sunt corecte (constrângere economica permanenta; arestari, procese publice,

internari în lagare; violenŃa fizica).

139. Organizarea legislativa a gospodariilor agricole colective s-a realizat ca urmare a:

a. "donaŃiilor" de pamânt facute prin constrângere; confiscarii averii celui care nu îsi achita
impozitele si cotele;

b. confiscarii proprietaŃilor de 50 ha si peste; micsorarii impozitului agricol si a cotelor;

c. împroprietaririi Ńaranilor; micsorarii impozitului agricol si a cotelor;

d. toate variantele sunt gresite.

140. Aplicând articolul 209 din Codul Penal, între anii 1957-1959, activitatea Partidului Comunist

se evidenŃiaza prin:

a. întemniŃarea opozanŃilor politici si a proprietarilor de pamânt care au manifestat ezitari faŃa

de intrarea în gospodariile agricole colective;

b. confiscarea parŃiala sau totala a averilor celor care manifestau atitudine ostila faŃa de

intrarea în gospodariile agricole colective;

c. pedepsirea actelor de nesupunere si razvratire faŃa de ordinea sociala;

d. toate variantele sunt corecte.

141. Instrumentul represiv folosit de "justiŃia populara", în vederea lichidarii proprietaŃii

particulare

asupra pamântului a fost reprezentat de:

a. legislaŃia referitoare la nerespectarea planului de stat, a neîndeplinirii cotelor achiziŃiilor si

colectarilor;

b. legislaŃia referitoare la respectarea planului de stat, a îndeplinirii cotelor achiziŃiilor si

colectarilor;

c. legislaŃia referitoare la întemniŃarea opozanŃilor politici;

d. toate variantele sunt corecte.

142. Conform ConstituŃiei din anul 1965, organele supreme ale puterii de stat erau urmatoarele:

a. Marea Adunare NaŃionala si Partidul Comunist Român;

b. Marea Adunare NaŃionala si Consiliul de Ministri;

c. Marea Adunare NaŃionala si Consiliul de Stat;

d. Consiliul de Stat si Partidul Comunist Român.

143. Reglementarea sistemului electoral, organizarea Consiliului de Ministrii, adoptarea si

modificarea ConstituŃiei, adoptarea bugetului de stat au fost atribuŃii ale:

a. Consiliului de Stat;

b. Consiliului de Ministri;

c. Marii Adunari NaŃionale;

d. Partidului Comunist Român.

144. Consiliul de Ministri, ca organ suprem al administraŃiei de stat, îndeplinea urmatoarele

atribuŃii:

a. stabilirea masurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne si externe a statului,

asigurarea executarii legilor, elaborarea proiectului planului de stat si a proiectului bugetului

de stat;

b. stabilirea masurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne si externe a statului,

stabilirea datei alegerilor de deputaŃi, acordarea cetaŃeniei;

c. stabilirea masurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne si externe a statului,

stabilirea gradelor militare, acordarea decoraŃiilor si titlurilor de onoare;

d. elaborarea proiectului planului de stat si a proiectului bugetului de stat, alegerea si

revocarea Consiliului de Stat, alegerea si revocarea Consiliului de Ministri.

145. Ca organe locale ale puterii de stat, Sfaturile populare aveau urmatoarele atribuŃii:

a. supraveghea respectarea legii de catre ministere, adopta bugetul si planul economic local;

b. controla activitatea comitetelor executive ale Sfaturilor populare inferioare ierarhic;

c. elabora si executa planul economic si bugetul local, gestiona terenurile din fondul funciar

de stat;
d. adopta bugetul si planul economic local, alegea si revoca comitetul executiv al sfatului

popular.

146. Conform ConstituŃiei României adoptata în anul 1991, autoritatea legiuitoare a Ńarii este

reprezentata de:

a. Guvernul României;

b. Parlamentul României;

c. Presedintele României;

d. Curtea ConstituŃionala.

147. Conform primei constituŃii democratice a României, între atribuŃiile Guvernului României

putem menŃiona:

a. adoptarea moŃiunii de cenzura, a actelor juridice si politice;

b. asigurarea realizarii politicii interne si externe a Ńarii;

c. solicitarea urmaririi penale a membrilor Guvernului;

d. revizuirea ConstituŃiei.

148. ConstituŃia României din anul 1991 a fost modificata si completata prin Referendum-ul

naŃional din:

a. 18-19 septembrie 2003;

b. 18-19 octombrie 2003;

c. 18-19 octombrie 2004;

d. 17-18 noiembrie 2004.

149. În anul 1550, Ivan al IV-lea a împarŃit statul rus în doua parŃi (Zemscina, administrata de

Duma boierilor, sub conducerea Ńarului, si Opricinina, administrata personal de Ńar) printr-un:

a. sudebnic;

b. zapis;
c. opis;

d. nomocanon.

150. Conform Codului Comercial Român din anul 1887, actele subiective de comerŃ nu erau acte de

comerŃ prin natura lor, ci prin faptul:

a. ca acestea erau facute de catre un judecator;

b.ca acestea erau facute de catre un comerciant:

c. ca acestea erau facute de catre o autoritate politica:

d.ca acestea erau facute de catre o instituŃie administrativa.

151. Cel mai important izvor de drept l-a constituit, în Egiptul Antic, obiceiul care era diferit de la o

noma la alta. Unificarea statului a determinat codificarea unor reguli cutumiare. Cea mai importanta

opera legislativa care reglementeaza ramurile dreptului egiptean aparŃine:

a. regelui Bockhoris, fiind alcatuita din 8 carŃi (40 suluri);

b. faraonului Tutankamon, fiind alcatuita din 8 carŃi (40 suluri);

c. colegiului sacerdotal de la Memphis, fiind alcatuita din 40 de carŃi;

d. colegiilor sacerdotale de la Theba si Heliopolis, fiind alcatuita din 11 carŃi.

152. În privinŃa genezei suprastructurii juridice a comunitaŃilor vicinale românesti au existat mai

multe controverse materializate prin:

a. teoria originii trace, teoria originii latine, teoria originii daco-romane.

b. teoria originii trace, teoria originii germanice, teoria originii latine.

c. teoria originii daco-romane, teoria originii germanice.

d. teoria originii latine, teoria originii trace, teoria originii germanice.

153. În etapa monarhiei centralizate a statelor feudale românesti domnul era deŃinatorul puterii,

exercitând o multitudine de atribuŃii în domeniul politicii externe:

a. iniŃiaza politica externa a statului, întreŃine relaŃii de cooperare cu statele vecine, semneaza
tratate, trimitea si primea soli.

b.declara razboi si fixa tributul si sumele ce trebuiau platite de cei învinsi ;

c. trimitea daruri în numele sarii la cei învinsi ;

d.schimba prizonierii de razboi si hotara rascumpararea lor.

154. În etapa monarhiei centralizate a statelor feudale românesti domnul era deŃinatorul puterii,

exercitând o multitudine de atribuŃii în domeniul politicii interne:

a. administrative (numea dregatorii în funcŃii, acorda privilegii si ranguri nobiliare, batea

moneda, instituia sistemul de impozite etc.), militare (comandant suprem al armatei),

legislative (emitea hotarâri si norme juridice cu caracter general care erau adoptate, de

regula, cu acordul Sfatului domnesc), judecatoresti (reprezenta suprema instanŃa

judecatoreasca) ;

b. dirija numirea dregatorilor în funcŃii si emiterea de norme juridice de catre Sfatul domnesc

si Adunarea starilor ;

c. emitea hotarâri si norme juridice care aveau forŃa juridica si atunci cînd nu mai era în viaŃa ;

d. aproba hotarârile Sfatului domnesc în privinŃa întemeierii asezarilor orasenesti.

155. În statele feudale românesti, începând cu a doua jumatate a secolului al XVI-lea, regenŃa a fost

înlocuita de :

a. locotenenŃa domneasca ;

b. Sfatul domnesc ;

c. Adunarea starilor privilegiate ;

d. dregatoriile centrale.

156. În statele feudale românesti, Adunarea Ńarii, convocata periodic în secolele XV-XVI :

a. aproba doar politica fiscala ;

b. aproba doar tratatele si trimiterea de soli;

c. alegea doar domnii ;

d. alegea domnii, aproba politica fiscala, aproba tratatele.

157. Principalii dregatori civili de sfat, în łarile Române, în perioada feudalismului centralizat

erau :

a. logofatul, vornicul, postelnicul, domnul, vistiernicul, paharnicul, hatmanul ;

b. hatmanul, pârcalabul, armasul, vornicul ;

c. comisul, stolnicul, logofatul, armasul, domnul;

d. logofatul, vornicul, postelnicul, vistiernicul, paharnicul, stolnicul, comisul.

158.Conducerea politica centrala a Transilvaniei, în perioada cât s-a aflat sub stapânirea Ungariei, a

aparŃinut:

a. principelui;

b. guvernatorului ;

c. voievodului ;

d. domnului.

159. Dieta s-a constituit, începând cu anul 1541, când Transilvania a devenit :

a. principat autonom sub suzeranitatea habsburgica ;

b principat autonom sub suzeranitatea Imperiului otoman ;

c. provincie autonoma sub suzeranitatea maghiara ;

d. Voievodat independent.

160. Guberniul era un consiliu intim al guvernatorului Transilvaniei institit de catre :

a. Aprobate Constitutiones ;

b. Compilatae Constitutiones ;

c. Diploma leopoldina ;
d. Ius valachicum.

161. Organizare administrativ-teritoriala în statele romînesti medievale a avut la baza vechea

structura a uniunilor de obsti. Moldova era organizata în:

a. judeŃe conduse de judeŃi, bani sau vornici;

b. Ńari conduse de duci si conŃi;

c. comitate conduse de voievozi si pârcalabi;

d. Ńinuturi conduse de judeŃi, vornici, starosti, pârcalabi.

162. Transilvania medievala era împarŃita în unitaŃi administrativ-teritoriale denumite:

a. districte românesti, scaune sasesti sau secuiesti, comitate ;

b. judeŃe;

c. Ńinuturi;

d. ducate, comitate, Ńari.

163. În Transilvania medievala, comitatele regale si nobiliare erau conduse de:

a. un comite numit de rege sau de voievod si un vicecomite, ca locŃiitor al acestuia;

b. cneji si juzi;

c. boieri si mitropolit;

d. vicerege si comite.

164. În anii 1359 si 1401 au fost întemeiate Mitropolia Ungro-Vlahiei si Mitropolia Moldovei,

ambele dependente de:

a. Patriarhia ecumenica de la Constantinopol;

b. Patriarhia de la Chiev;

c. Patriarhia de la Moscova;

d. Patriarhia de la muntele Athos.

165. În łarile Române, în perioada feudala, obligaŃiile pe care locuitorii, cu excepŃia celor scutiŃi,
le

aveau faŃa de statul feudal, erau în munca, produse si în bani (începând cu sec. al XV-lea ). Darea în

bani s-a numit în łara Româneasca:

a. dare;

b. decima;

c. zeciuiala;

d. bir.

166. În perioada feudalismului, în łara Româneasca si Moldova, instanŃele judecatoresti se

împarŃeau în:

a. instanŃe supreme, instanŃe locale;

b. domnul si Sfatul domnesc;

c. instanŃa sateasca, instanŃa senoiriala;

d. scaunul de judecata al voievodului, instanŃa Ńinutului.

167.În perioada feudala, în łarile Române, actele de stare civila erau întocmite si pastrate în registre

de evidenŃa de catre:

a. primarii;

b. cancelaria voievodului;

c. biserica;

d. fiecare individ.

168. În perioada feudala, în łarile Române, rudenia îmbraca urmatoarele forme :

a. rudenia dupa mama, rudenia dupa casatorie;

b. rudenia naturala (de sânge), rudenia prin alianŃa (casatoria), rudenia spirituala (prin botez),

rudenia prin înfraŃire si înfiere;

c. rudenia prin adopŃiune fara consimŃamântul parinŃilor, rudenia între nasi si fini;

d. rudenia prin casatorirea persoanelor întarita de biserica, rudenia prin adopŃie.

169. În perioada feudala, în łarile Române, casatoria nu se încheia printr-un act scris. Ea începea

cu:

a. logodna contractata, de obicei, cu prilejul peŃitului;

b. ceremonialul de nunta;

c. cununia religioasa, ocazie cu care tinerii jurau credinŃa;

d. cu venirea femeii la domiciliul soŃului.

170. În feudalism, dreptul de proprietate, la romîni, s-a caracterizat prin limitari, complexitate,

suprapunere si diversificarea proprietaŃilor dupa titulari, ceea ce a dus la crearea urmatoarelor

categorii:

a. proprietatea domneasca, proprietatea Ńaraneasca;

b. proprietatea feudalilor laici, proprietatea bisericeasca;

c. proprietatea funciara urbana, proprietatea domneasca;

d. proprietatea domneasca, proprietatea feudalilor laici, proprietatea bisericeasca, proprietatea

funciar urbana, proprietatea Ńaraneasca.

171. În feudalismul românesc principalele contracte reale au fost:

a. donaŃia, schimbul ;

b. împrumutul si vînzare;

c. donaŃia, schimbul, împrumutul;

d. vânzarea, cumpararea, donaŃia.

172. În feudalismul românesc principalele contracte consensuale erau :

a. vânzarea-cumpararea, arendarea, asocierea, mandatul ;

b. protimisul, donaŃia, schimbul;

c. garanŃiile, rascumpararea;

d. retratul, protimisul.

173. În Evul Mediu românesc, dreptul consuetudinar succesoral a cunoscut deosebiri în łara

Româneasca faŃa de Moldova. În Moldova, transmisiunea mostenirii se facea dupa:

a. privilegiul masculinitaŃii;

b. principiul egalitaŃii sexelor;

c. dreptul domniei care deŃinea dominium eminens;

d. principiul înfraŃirii.

174. În istoria medievala a românilor se cunosc doua forme de raspundere penala colectiva

(desugubina):

a. raspunderea penala colectiva a satului pentru omorul sau furtul desavârsit pe teriul lui si

raspunderea penala familiala ;

b. raspunderea penala individuala si raspunderea penala familiala;

c. raspunderea penala familiala si raspunderea autoritaŃilor;

d. raspunderea penala individuala si raspunderea autoritaŃilor.

175. În istoria medievala a românilor infracŃiunile au fost numeroase, putând fi grupate în

urmatoarele categorii:

a. infracŃiuni contra vieŃii, contra proprietaŃii, contra justiŃiei, contra statului si sefului statului;

b. infracŃiuni îndreptate împotriva statului si sefului statului, infracŃiuni contra vieŃii,

infracŃiuni contra proprietaŃii, infracŃiuni contra integritaŃii corporale, infracŃiuni îmapotriva

normelor de convieŃuire sociala, infracŃiuni care împiedicau înfaptuirea justiŃiei, infracŃiuni

îndreptate împotriva religiei;

c. înalta tradare, încalcarea hotarelor, rapirea de fata sau de femeie ;

d. erezia, vrajitoria, juramântul mincinos, calpuzenia.

176. În perioada feudala, infracŃiunile îndreptate împotriva religiei, la români, constau în :

a. erezia (abaterea constienta de la perceptele bisericii dominante), apostazia (paarasirea

condiŃiei de calugar si reintrarea în viaŃa laica), ierosilia (profanarea valorilor bisericesti);

b. vrajitoria, împreunarea trupeasca în biserica sau întreŃinerea de raporturi sexuale cu

calugariŃe, îndepartarea de perceptele bisericii dominante;

c. viclesugul sau înselaciunea, relaŃia sexuala constanta în afara casatoriei, sodomia, seducŃia;

d. incestul defaimarea, juramântul mincinos, vrajitoria.

177. În Evul Mediu românesc sistemul pedepselor s-a caracterizat prin cruzimea si varietatea lor.

Pedepsele pecuniare constau în:

a. ocna, înnecare, sugrumare, îngropare de viu;

b. confiscarea, cnosul, surghiunul, bataia cu toiagul;

c. dusegubina, gloaba, confiscarea anumitor bunuri sau în totalitate a patrimoniului

vinovatului;

d. taierea limbii, taierea nasului, înfierarea cu fierul rosu pe frunte, "certare cu bani sau cu

dobitoc".

178. În cadrul procedurii de judecata, în Evul Mediu, la români probele se clasificau în:

a. probe scrise, pricina, gâlceava;

b. probe orale, probe preconstituite, punerea cu soroc;

c. probe scrise (hrisoave, carŃi domnesti, zapise), probe orale (marturia simpla, juramântul cu

brazda, juramântul crestinesc pe Biblie), probe preconstituite (adalmasarii din contractele de

vânzare );

d. probe ale invinuiŃilor, carŃi domnesti, carte de blestem.

179. Începuturile stiinŃei dreptului, în łarile Române, se identifica cu primele codificari ale unor

norme de drept. Printre pravilele scrise în limba slavona se numara:

a. ÎnvaŃaturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau - Teodosie, Pravila de la Ieud, Pravila aleasa

scrisa de logofatul EustraŃie;

b. Îndreptarea legii, Pravila de la Manastirea BistriŃa;

c. Pravila de la Târgoviste, Pravila de la Putna, Pravila de la Manastirea BistriŃa (Oltenia),

Pravila de la GalaŃi;

d. Pravila SfinŃilor dupa învaŃîtura marelui Vasile tiparita de Coresi, Pravila de la Govora,

Cartea româneasca de învaŃatura.

180. Îndreptarea legii (Pravila cea Mare) tiparita la Târgoviste în anul 1652 a constituit:

a. prima încercare de codificare a nomocanoanelor bizantine, prelucrate într-o vizioune priprie

cu trasaturi originale;

b. prima pravila oficiala tiparita la tipografia Manastirii Trei Ierarhi din Iasi ;

c. traduserea nomoncanonului grecesc al lui Mihail Mlaxos ;

d. copia sintagmei lui Matei Vlastarie.

181. În perioada regimului fanariot, domnii łarilor Române erau numiŃi :

a. direct de catre Poarta din rândul familiilor influente românesti sau grecesti;

b. direct de catre Poarta numai din rândul familiilor grecesti;

c. direct de catre Ńarul Rusiei din rândul familiilor influente românesti sau grecesti;

d. direct de catre Sfatul de obste al Moldovei si łarii Românesti.

182. Sfatul sau Divanul Domnesc, în epoca fanariota (numit Divanul PrinŃipatului Valahiei sau

Divanul Moldovei) era alcatuit exclusiv din dregatori (boieri mari divaniŃi), în mod tradiŃional în

numar de:

a. 12, numiŃi de domn;

b. 21, numiŃi de domn;

c. 12, numiŃi de Marele vizir ;

d. 21, numiŃi de sultan

183.Prin reforma administrativa a lui Constantin Mavrocordat, în Ń ara Româneasca, alaturi de

judeŃe au fost introduse noi diviziuni administrative>

a. ocoalele;

b. ocoalele si plaiurile;

c. plasele si ocoalele;

d. plasele (la câmpie si deal) si plaiurile (în zonele de munte).

184.În perioada fanariota, armata a constituit o forŃa simbolica, fiind alcatuita din:

a. infanterie si artilerie;

b. garda persolala de arnauŃi, oastea dinauntru, oastea dinafara;

c. oastea cea mare, oastea cea mica;

d. ienicerii si spahii.

185. În perioada fanariota, Biserica fanariota era considerata biserica naŃionala. Mitropolitul ocupa

locul de cinste, alaturi de domnitor, în divan. Atunci când judeca singur o pricina el adresa

domnitorului un raport scris numit:

a. anafora;

b. afurisenie;

c. caterisire;

d. hrisov.

186. În anul 1783, în Principatele Române s-a instituit o noua unitate fiscala, alcatuita dintr-un

numar variabil de birnici solidari la palta. A purtat numele de:

a. bir;

b. haraciu;

c. lude;
d. gostina.

187. Prin reformele lui Constantin Mavrocordat din anul 1746 în łara Româneasca si 1749 în

Moldova, dependenŃa personala a fost abolita.:

a. producatorii direcŃi au devenit persoane libere sub raportul capacitaŃii de drept,

desfiinŃându-se legarea lor de pamânt;

b. producatorii direcŃi au primit casa si gradina si drept de folosinŃa a islazurilor si padurilor;

c. producatorii direcŃi au primit în proprietate pamânt arabil si padure;

d. producatorii direcŃi au primit dreptul de a-si vinde proprietaŃile mobile si imobile.

188. Potrivit Codului Calimach, izvoarele obligaŃiilor sunt:

a. legea, contractul, delictul;

b. tocmeala, vatamarea, neîndeplinirea obligaŃiilor;

c. tocmeala, prejudiciile cauzate de intenŃie;

d. vatamarea, dreptul de precumparare si rascumparare.

189. Cauzele de nulitate ale contractelor de vânzare-cumparare erau enumerate în Pravilniceasca

Condica, iar modalitaŃile de încheiere ale actului de vânzare-cumparare aerau prevazute expres în:

a. Legiuirea Caragea;

b. Codul Calimah.

c. Pravilniceasca Condica;

d. Manualul lui Donici.

190. În Principatele Române, pâna la Regulamentele Organice s-a realizat trecerea treptata de la

pedepsele expiatorii (cele care urmareau ispasirea vinei) la pedepsele educative (cele care urmareau

reeducarea faptuitorului). Dintre pedepsele pecuniare, confiscarea averii afost interzisa tacit, prin

omisiune, de catre:

a. Legiuirea Caragea;
b. Manualul lui Donici;

c. Criminaliceasca Condica din Moldova;

d. Codul Calimah.

191. Prin reforma judiciara a lui Constantin Mavrocordat s-a acordat o atenŃie sporita procedurii

scrise si organizarii arhivelor instanŃelor. Hotarârea (Carte de judecata) era redactata în:

a. doua exemplare (unul pentru arhiva judecatoriei si unul pentru partea care câstigase

procesul);

b. trei exemplare (unul pentru arhiva judecatoriei, unul pentru partea care câstigase procesul si

unul pentru cel care pierduse procesul );

c. un exemplar (pentru judecatorie);

d. patru exemplare (unul pentru arhiva judecatoriei, unul pentru partea care câstigase procesul,

unul pentru cel care pierduse procesul si unul pentru judecator).

192. În perioada domniei fanariote legislaŃia scrisa a dobândit o importanŃa din ce în ce mai mare

faŃa de dreptul cutumiar. Alexandru Ipsilante a înfiinŃat o instituŃie însarcinata sa culeaga normele

de drept consuetudinar în scopul unificarii si codificarii legilor, numita:

a. Divan;

b. Arhive;

c. LogofeŃia de obiceiuri;

d. Curte de judecata.

193. În anul 1714, în Muntenianormele si procedurile judiciare au fost codificate în Capetele de

porunci de catre:

a. Antim Ivireanu;

b. Mihai Fotino;

c. Alexandru Ipsilanti;
d. Alexandru Mavrocordat.

194. Sobornicescul hrisov (1785, Moldova) redactat de Alexandru Mavrocordat era o legiuire

speciala care a cuprins:

a. doua hrisoave domnesti de întarire a unor anaforale ale Sfatului de obste;

b. trei hrisoave domnesti de întarire a unor anaforale ale Sfatului de obste;

c. patru hrisoave domnesti de întarire a unor anaforale ale Sfatului de obste;

d. un hrisov domnesc de întarire a unor anaforale ale Sfatului de obste.

195. Codul Civil al lui Scarlat Calimah a intrat în vigoare la 1 iunie 1717 în Moldova. El s-a mai

numit:

a. Codica łivila a Moldovei;

b. Manualul juridic al Moldovei;

c. Pandectele Moldovei;

d. Codul lui Alexandru Calimach.

196. Legiuirea lui Caragea (1818, Muntenia), desi a avut la baza unele coduri europene ale vremii

(în special dispoziŃiile Codului civil napoleonian din 1804 referitoare la contracte si mosteniri),

principala sursa de inspiraŃie a legiuirii a constituit-o:

a. obiceiul pamântului si pravilele mai vechi;

b. Codul Civil al lui Scarlat Calimah;

c. Pandectele lui Toma Carra;

d. Codul lui Mihai Fotino.

197. RevoluŃia burgheza din FranŃa a dus la rasturnarea absolutismului feudal si la instaurarea

statului si dreptului burghez. Adunarea Constituanta a adoptat la 26 august 1729:

a. ConstituŃia anului I;

b. Regulamentele de funcŃionare a Înaltei CurŃi NaŃionale;

c. DeclaraŃia drepturilor omului si cetaŃeanului;

d. ConstituŃia anului II.

198. În anul 1793, ConvenŃia NaŃionala a FranŃei, dominata de iacobini a adoptat ConstituŃia
anului

I care:

a. proclama suveranitatea poporului;

b. înfiinŃa Adunarea NaŃionala;

c. adopta Codul Civil Francez;

d. adopta Codul Penal Francez.

199.Cea mai importanta realizare legislativa a lui Napoleon a fost:

a. Codul Civil din anul 1804;

b. Codul Penal, în 1810;

c. Codul de procedura penala, în 1807;

d. Codul comercial în 1806.

200. În anul 1810 a fost adoptat Codul Penal care a reprezentat un progres pe plan european. Cu

toate acestea, urmarind protejarea clasei conducatoare împotriva miscarilor greviste, nu a

recunoscut:

a. principiul egalitaŃii delictelor si pedepselor;

b. principiul prezumŃiei de nevinovaŃie;

c. libertatea de asociere, pedepsind cu închisoarea delictul de asociere;

d. principiul neretroactivitaŃii legii penale.

201. Conform ConstituŃiei din anul 1861, modificata prin Legile Fundamentale din anul 1867,

Austria a devenit:

a. monarhie neconstituŃionala;
b. republica;

c. uniune de republici;

d. monarhie constituŃionala.

202. Conform ConstituŃiei modificate prin Legile Politice Fundamentale din 1867, puterea

executiva o avea Guvernul (alcatuit din 9 membri), care avea prerogative mai importante decât

legislativul. Camerele aveau dreptul de a pune sub acuzare pe ministri, acestia fiind judecaŃi de

catre:

a. o Înalta Curte compusa din 24 membri alesi pe o durata de 6 ani de catre cele doua Camere;

b. o Înalta Curte compusa din 12 membri alesi pe o durata de 6 ani de catre cele doua Camere;

c. o Înalta Curte compusa din 24 membri alesi pe o durata de un an de catre cele doua

Camere;

d un Tribunal compus din 24 membri alesi pe o durata de 6 ani de catre cele doua Camere.

203. Conform ConstituŃiei modificate prin Legile Politice Fundamentale din 1867, în Austria,

Împaratul era:

a. seful suprem al Statului;

b. conducatorul Guvernului;

c. deŃinator de putere legislativa întrucât punea în aplicare legile si participa la elaborarea

acestora.

d. toate (seful suprem al Statului, conducatorul Guvernului, deŃinator de putere legislativa).

204. Conform ConstituŃiei modificate prin Legile Politice Fundamentale din 1867, în Ungaria

Parlamentul era compus din doua camere; Camera deputaŃilor, formata din membri alesi pe baza

votului cenzitar, cu un mandat de 3 ani, prorogata sau dizolvata de lege si Camera MagnaŃilor, cu

iniŃiativa legilor si cu rol de înalt for de judecata a demnitarilor formata din:

a. reprezentanŃii marii nobilimi si ai clerului înalt;

b. reprezentanŃii marii nobilimi, ai clerului înalt si delegaŃi din Dieta Croata;

c. membri alesi pe baza votului cenzitar, 336 pentru Ungaria propriu-zisa, 75 pentru

Transilvania si orasul Fiume, 34 delegaŃi din Dieta Croata;

d. reprezentanŃii marii nobilimi si 34 delegaŃi din Dieta Croata, Transilvania si orasul Fiume.

205. În cadrul Ungariei, CroaŃia avea, în timpul dualismului austro-ungar, un regim politic autonom.

Executorul Guvernului, în CroaŃia, numit de rege, purta numele de:

a. guvernator;

b. vicerege;

c. delegat;

d. ban.

206. La 19 mai 1649, Anglia a fost proclamata, oficial, de catre Parlament:

a. monarhie constituŃionala;

b. republica si stat liber;

c. dictatura Cromwell;

d. monarhie neconstituŃionala.

207. În cadrul sistemului de Common Law, Statutarii Law reprezinta:

a. ramura alcatuita din reguli de drept create prin lege;

b. ramura alcatuita din reguli de drept pronunŃate anterior unificarii jurisdicŃiilor engleze;

c. sistemul normativ paralel si concurent cu Common Law;

d. ConstituŃia Marii Britanii.

208. RevoluŃia americana, izbucnita în 1763, a dus la independenŃa SUA, având o importanŃa

deosebita pentru întreaga lume prin:

a. adoptarea declaraŃiei de independenŃa (1776);

b. declaraŃia Drepturilor Omului (1789);

c. statutul statelor independente (1776);

d. Codexul de legi american (1863).

209. Momentul nasterii dreptului american a fost marcat de dobândirea independenŃei în anul 1776.

Statute Law, reprezentând legea scrisa a fostei metropole, au fost:

a. în general, acceptate ca atare;

b. repudiate;

c. îmbogaŃite;

d. comentate si dezbatute în Senatul american.

210.Common Law-ul si equity formeaza împreuna, în SUA, obiectul unor sistematizari si culegeri

de o deosebita importanŃa practica si teoretica. Astfel Restatement of the Low reprezinta:

a. o culegere de jurisprudenŃa sistematizata care se bucura de autoritate stiinŃifica;

b. o colecŃie începuta în anul 1871 si continuata si astazi prin Americam Low Reports;

c. acte normative publicate în culegerea Status at Large;

d. legi specializate în culegerea Session Laws.

211. Dreptul musulman are o vasta arie de raspândire în Asia si Africa. În concepŃia islamica,

dreptul musulman este rodul:

a. magistraŃilor;

b. revelaŃiei divine;

c. autoritaŃilor;

d. califilor.

212. Din ordinul califului Abu-Bekr, învaŃaturile profetului Mahomed au fost adunate de unul din

discipolii acestuia (Zaid), într-o carte ce a capatat denumirea de:

a. Biblie;

b. Cartea Sfânta;
c. Sunna;

d. Coran.

213. Dreptul hindus reprezinta:

a. dreptul Indiei;

b. dreptul musulmanilor;

c. dreptul comunitaŃii care adera la religia brahmanica;

d. dreptul comunitaŃii care adera la confucianism.

214. Principalul izvor al doctrinei hindus, dar si al dreptului, îl reprezinta textele sacre denumite

Srutti, considerate:

a. expresia adevarului însusi;

b. dorinŃa oamenilor credinciosi;

c. dorinŃa divinitaŃii;

d. expresia vieŃii.

215. La originile sistemului de drept tradiŃional japonez se afla influenŃa dreptului tradiŃional

chinez, datorata, în buna parte, confucianismului care a reprezentat unul din:

a. izvoarele religiei tradiŃionale japoneze - sintoismul;

b. izvoarele religiei tradiŃionale japoneze - confucianismul;

c. izvoarele religiei tradiŃionale japoneze - brahmanismul;

d. izvoarele religiei tradiŃionale japoneze - sogunismul.

216. În anul 1898 a fost adoptat Codul civil japonez, inspirat din:

a. Codul civil napoleonian;

b. Codul civil german;

c. Codul civil chinez;

d. Codul civil indian.

217. Perioada cuprinsa între revoluŃia din anul 1821 si revoluŃia din anul 1848, în łarile Române, se

împarte în:

a. doua intervale distincte;

b. patru intervale distincte;

c. cinci intervale distincte;

d. trei intervale distincte.

218. În łarile Române, în secolul al XIX-lea, puterea executiva si dreptul de judecata al domnului

au cunoscut noi reglementari. Astfel, ConvenŃia de la Paris a prevazut ca puterea judecatoreasca:

a. se exercita în numele domnului;

b. se exercita în numele parlamentului;

c. se exercita în numele guvernului;

d. se exercita în numele statului.

219. Prin Regulamentele Organice, caimacamii aveau dreptul de a judeca dar nu si de a hotarâ în

ultima instanŃa sau de a întari hotarârile judecatoresti. Restrângerea atribuŃiilor caimacamiei la cele

pur administrative s-a facut prin:

a. ProclamaŃia de la Islaz;

b. tratatul de la Paris (1856);

c. ConstituŃia din anul 1866;

d. ConvenŃia de la Paris (1858).

220. Pâna la Regulamentele Organice, Divanul domnesc a continuat sa fie compus exclusiv din

dregatori. Prin Regulamentele Organice, introducîndu-se principiul separaŃiei puterilor, Divanul nu

a mai pastrat decât:

a. atribuŃii judecatoresti (instanŃa suprema de judecata);

b. votarea proiectelor de legi;

c. votarea bugetelor;

d. arendarea impozitelor prin mezat.

221. Odata cu dezvoltarea comerŃului a aparut, si în Principate, necesitatea crearii unei noi ramuri

de drept. În anul 1833, respectiv în 1841, în Moldova, a fost tradus Codul comercial francez. Tot pe

baza Codului francez, în anul 1840 s-a întocmit si tiparit în łara Româneasca:

a. Codul Caragea;

b. Codul Comercial;

c. Codul Calimach;

d. Condica de Comerciu.

222. Conform Regulamentelor Organice, în Valahia (Muntenia), Obisnuita Obsteasca Adunare se

compunea din:

a.35 de membri;

b. 40 de membri;

c. 42 de membri ;

d. 21 de membri.

223. Conform Regulamentelor Organice, domnul avea iniŃiativa legilor. În Valachia (Muntenia) el

trimitea Adunarii proiectele de legi prin:

a. Ńidula domneasca;

b. curier;

c. pitac domnesc;

d. posta.

224. Conform Regulamentelor Organice, domnul era obligat sa convoace Adunarea în fiecare an la

1 decembrie. La începutul fiecarei sesiuni:

a. se citea Ofisul domnesc de deschidere;

b. se fixa perioada sesiunii ordinare, de doua luni;

c. se fixa numarul sedinŃelor , pe luna;

d. se alegeau comisiunile stabilindu-se regulamentul lor.

225. Prin Regulamentele Organice, alegerea domnilor se facea, în fiecare principat, de catre

Obsteasca Adunare, având în Muntenia 190 de membri iar în Moldova 132 de membri. Pentru a se

putea alege domnul era necesara prezenŃa a:

a. o treime din membri adunarii;

b. doua patrimi din membri adunarii;

c. trei patrimi din membri adunarii;

d. tuturor membrilor adunarii.

226. Conform Regulamentelor Organice, domnul era ales pe viaŃa putând fi destituit, însa, de

CurŃile suzerana si protectoare, în urma unei anchete si putând abdica cu acordul celor doua CurŃi.

La orice vacanŃa de domnie, puterea domneasca era exercitata imediat de:

a. Vremelnica Ocârmuire a Caimacamilir;

b. ministrii guvernului;

c. Sfatul administrativ;

d. departamentul internelor.

227. Conform Regulamentelor Organice, instanŃele civile ordinare erau de trei grade. Cel de-al

treilea grad de jurisdicŃie revenea Înaltului divan, în łara Româneasca, si Divanului domnesc, în

Moldova. Ele aveau competenŃa sa judece:

a. apelurile declarate împotriva hotarârilor judecatoriilor de judeŃ si tribunalelor de Ńinut;

b. apelurile declatare împotriva deciziilor divanurilor judecatoresti si tribunalelor de comerŃ;

c. apelurile declarate împotriva hotarârilor judecatoriilor de prin sate;

d. plângeril clacasilor împotriva boierilor.

228. Conform Regulamentelor Organice, mijloacele de proba în cadrul procedurii de judecata erau:

a. juramântul, martorii, blestemul si Cartea de blestem;

b. înscrisurile, cercetarea la fata locului, expertiza;

c. prezumŃiile, cunoasterea personala a judecatorului, masurile de asigurare;

d. toate.

229. Conform Regulamentelor Organice, caile de atac în cadrul procedurii de judecata erau:

a. opoziŃia;

b. apelul;

c. apelul la apel;

d. toate.

230. Conform ConvenŃiei de la Balta-Liman (1849) domnia nu mai era electiva si viagera, domnii

fiind consideraŃi:

a. înalŃi funcŃionari otomani numiŃi pe un termen de 7 ani de puterea suzerana, cu acordul

puterii protectoare;

b. înalŃi funcŃionari otomani numiŃi pe un termen de 3 ani de puterea suzerana, cu acordul

puterii protectoare;

c. înalŃi funcŃionari otomani numiŃi pe un termen de 7 ani de puterea protectoare cu acordul

puterii suzerane;

d. înalŃi funcŃionari otomani numiŃi pe un termen de 7 ani de Adunarile obstesti ale

Principatelor.

231. Potrivit Statutului Dezvoltator al ConvenŃiei de la Paris (1864), Parlamentul se compunea din:

a. Adunarea Electiva (Camera deputaŃilor), Adunarea Ponderatrice (Corpul ponderator sau

Senatul);

b.Consiliul de Stat si Camera DeputaŃilor.

c. Senatul si Consiliul de Stat.

d.Consiliul de Stat, Camera DeputaŃilor si Senatul.

232. Conform ConstituŃiei din anul 1938, dreptul de vot se exercita, în România, de la vârsta de:

a. 18 ani;

b. 25 ani;

c. 30 ani;

d. 21 ani.

233. Conform Decretului-lege nr. 3053 din 5 septembrie 1940, funcŃia de presedinte al Consiliului

de Ministri era deŃinuta de:

a. primul-ministru.

b. Regele.

c. Mitropolitul.

d. conducatorul statului.

234. ConstituŃia din 24 februarie 1938 a introdus, pentru prima data, principii împrumutate din

legislaŃia:

a. URSS;

b. Germaniei naziste;

c. corporatismului fascist italian;

d. Republicii franceze.

235. Conform ConstituŃiei din anul 1938 capul statului era decretat :

a. regele;

b primul ministru;
c. mitropolitul;

d. presedintele Senatului.

236. Prin Decretul lege din februarie 1938, starea de asediu a fost extinsa pe tot cuprinsul Ńarii,

statutându-se ca ea se va ridica :

a. dupa un an;

b. dupa 2 ani;

c. când se va crede oportun;

d. dupa 6 luni.

237. În timpul regimului antonescian, organizarea judecatoreasca nu a suferit modificari structurale.

A crescut, însa, rolul instanŃelor militare, fiind create:

a. Tribunale politice;

b. Judecatoriile de judeŃ;

c. CurŃile de appel;

d. InstanŃele militare speciale.

238. Potrivit Codului de procedura penala (1865), instanŃele de judecata se împarŃeau în:

a. judecatoriide plasa.

b. Tribunale de judeŃ.

c. CurŃile de apel (Bucuresti, Iasi, Craiova, Focsani, GalaŃi);

d. judecatoriide plasa, tribunalede judeŃ, curŃile cu juri, Înalta Curte de casaŃie si justiŃie

239. Conform Statului Dezvoltator (1864), puterea legislativa era exercitata de:

a. domn si Adunarea Electiva.

b.parlament si Adunarea Electiva.

c. domn si parlament .

d.parlament, Adunarea Electiva, domn.

240. Conform Codului Civil (1865), casatoria era privita ca un contract, o tranzacŃie juridica,

precedata de cele mai multe ori de logodna. Întocmirea actelor de stare civila a fost data în

competenŃa ofiŃerului de stare civila. Casatoria devine astfel:

a. un act religios;

b. un act religios si un act civil;

c. un act pur civil;

d. un act juridic si un act religios.

241. Conform Codului Civil (1865), proprietatea era cel mai important drept real. Dreptul de

proprietate era considerat sacru si inviolabil. Proprietatea putea fi transmisa prin:

a. acte juridice încheiate între persoane în viaŃa sau prin acte juridice încheiate pentru cauza de

moarte;

b. acte juridice încheiate între persoane în viaŃa;

c. acte juridice încheiate pentru cauza de moarte;

d. prescripŃie achizitiva sau uzucapiunea.

242. Codul Civil a reglementat , pe lânga contracte, si garanŃiile care erau de:

a. doua tipuri;

b. un singur tip;

c. patru tipuri;

d. mai multe tipuri.

243. Conform Codului Civil (1865) succesiunea putea fi transmisa pe cale legala, în ordinea

gradelor de rudenie, si pe cale testamentara. Succesorii legali se împarŃeau în:

a. succesori legitimi si colaterali;

b. succesori anormali, soŃul si statul;

c. descendenŃi si ascendenŃi;
d. succesori legitimi, succesori neregulaŃi, succesori anormali.

244. Conform Codului Penal (1865), crimele si delictele au fost grupate în patru categorii:

a. tradarea, calomnia, distrugerea de bunuri, furtul;

b. infracŃiuni îndreptate împotriva statului, infracŃiuni împotriva ConstituŃiei, infracŃiuni

împotriva intereselor publice, infracŃiuni contra intereselor particulare.

c. omorul, abuzul de putere, falsificarea operaŃiunilor electorale, infracŃiuni contra libertaŃii;

d. fapte îndreptate împotriva sistemului parlamentar sau electoral, rasturnarea ordinii de stat,

infracŃiuni contra exerciŃiului drepturilor publice de catre adunarile legiuitoare, sechestrarea

de persoane.

245. Conform Codului de procedura civila (1865) caile de atac erau ordinare si extraordinare, o cale

de atac putându-se utiliza:

a. o singura data;

b. de doua ori;

c. de patru ori;

d. de câte ori o doreau împricinaŃii.

246. Conform Codului de procedura penala (1865) sentinŃele Tribunalului puteau fi de:

a. condamnare si de achitare;

b. condamnare si de absolvire;

c. condamnare, de achitare si de incompetenŃa;

d. condamnare, de achitare, de absolvire, de incompetenŃa.

247. Prin Legea rurala din 14 august 1864, suprafaŃa pamântului, asupra careia se recunostea

dreptul de proprietate al Ńaranilor, era fixata în funcŃie de numarul de vite pe care acestia le

stapâneau. Legea a desfiinŃat, în acelasi timp, în schimbul unei despagubiri pe care Ńaranii urmau sa

o plateasca în termen de 15 ani prin sume repartizate anual, si:

a. regimul clacasiei;

b. dijma;

c. podvezile;

d. zilele de meremet.

248. Legea electorala din anul 1864 a prevazut ca alegatorii sa fie ori primari ori direcŃi,
menŃinând:

a. censul pe avere;

b. votul uninominal;

c. votul pe lista;

d. votul universal.

249. În anul 1895, în România s-a inaugurat:

a. rotativa guvernamentala;

b. pluralismul politic;

c. monarhia constituŃionala;

d. parlamentul bicameral.

250. Între anii 1859 si 1918, în România, au avut aplicabilitate 3 acte constituŃionale :

a. Regulamentele Organice, ConstituŃia din 1866 si ConvenŃia de la Paris ;

b. ConvenŃia de la Paris, Statutul dezvoltator al ConvenŃiei de la Paris si ConstituŃia din 1866 ;

c. ConstituŃia din 1866, ConvenŃia de la Paris si ConvenŃia de la Balta-Liman ;

d. Regulamentele Organice, ConvenŃia de la Balta-Liman si ConstituŃia din 1866.

251.Prin ConstituŃia din anul 1866, cele trei puteri în stat erau declarate independente una de alta.

Puterea legislativa era exercitata de catre :

a. domn si Camera deputaŃilor ;

b. domn si Senat ;
c. Adunarea deputaŃilor si Senat ;

d. domn si reprezentanŃa naŃionala.

252. Prin ConstituŃia din anul 1866, cele trei puteri în stat erau declarate independente una de alta.

Puterea judecatoreasca era exercitata de catre instanŃele judecatoresti, care erau :

a. judecatoriile de plasa, CurŃile de Apel, Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie ;

b. Tribunalele judeŃene, judecatoriile de plasa, CurŃile de Appel ;

c. judecatoriile de plasa, tribunalele judeŃene, CurŃile de Appel, CurŃile cu juri, în materie

criminala, Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie ;

d. tribunalele judeŃene, CurŃile de Appel, CurŃile cu juri, în materie criminala, Înalta Curte de

CasaŃie si JustiŃie.

253. Conform ConstituŃiei din anul 1866, organele centrale ale administraŃiei de stat erau

reprezentate de:

a. rege si guvern ;

b. rege si prefect ;

c. guvern si prefect;

d. primar si guvern.

254. În anul 1908, printr-o noua reorganizare administrativ-teritoriala, alaturi de comunele urbane si

comunele rurale au fort înfiinŃate:

a. comunele suburbane;

b. Consiliile comunale;

c. plasile;

d. preturile.

255.Dezvoltarea capitalismului a determinat consolidarea proprietaŃii bancare. Astfel, în anul 1880

a fost:
a. înfiinŃate bancile comerciale mari ;

b. înfiinŃat Ministerul ComerŃului ;

c. înfiinŃata Banca NaŃionala a României ;

d. înfiinŃat Ministerul FinanŃelor.

256.Conform legii pentru organizarea judecatoreasca din anul 1909, instanŃele judecatoresti erau:

a. Tribunalele de judeŃ si CurŃile de juraŃi;

b. judecatorile de ocoale si CurŃile de Apel ;

c. Tribunalele de judeŃ, CurŃile de juraŃi, CurŃile de Appel, Curtea de CasaŃie ;

d. judecatoriile de ocoale, Tribunalele de judeŃ, CurŃile de Apel, CurŃile de juraŃi, Curtea de

casaŃie.

257. Pentru prima oara, în România, contractul de ucenicie a fost reglementat, desi vag, prin:

a. Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor sociale din anul 1912;

b. Legea repausului duminical din anul 1912;

c. Regulamentul pentru industria insalubra din anul 1875;

d. Legea minelor din anul 1895.

258. Potrivit Codului Comercial Român din anul 1887 erau consideraŃi comercianŃi:

a. cei ce faceau acte de comerŃ în nume propriu si societaŃile comerciale ;

b. numai cei care lucrau în societaŃile comerciale ;

c. numai cei care Ńineau un registru inventar ;

d. numai persoanele fizice.

259.Codul Comercial Român din anul 1887, ca o masura de aparare a creditului comercial, a

reglementat instituŃia:

a. bursei;

b. falimentului;
c. gajului ;

d. debitorului.

260. În perioada dualismului austro-ungar, organele centrale ale Regatului ungar erau :

a. regele, guvernul;

b. regele, parlamentul;

c. regele, parlamentul, guvernul;

d. regele, parlamentul, Cancelaria aulica, guvernul.

261. În perioada dualismului austro-ungar, organele proprii de conducere a Transilvaniei,

subordunate celor imperiale, au fost:

a. Cancelaria aulica, Dieta Ardealului;

b. Cancelaria aulica, Dieta Transilvaniei, cancelaria Transilvaniei;

c. Cancelaria aulica, parlamentul de la Budapesta;

d. guvernul si parlamentul de la Budapesta.

262. Conform Patentei imperiale din 26 februarie 1861, organele de conducere ale Bucovinei erau :

a. Dieta ducatului, capitanul Ńarii, guvernatorul;

b. guvernatorul, Dieta ducatului;

c. Dieta ducatului, capitanul Ńarii, guvernatorul, deputaŃii în parlamentul de la Viena;

d. Cancelaria aulica, Dieta ducatului, deputaŃii în parlamentul de la Viena;

263. În anul 1871, Basarabia a pierdut calitatea de oblastie sau provincie privilegiata, devenind :

a. Ńinut al Rusiei;

b. Mare ducat;

c. gubernie;

d. regiune de graniŃa..
264. La 21 noiembrie 1917, Sfatul łarii a proclamat Basarabia ca republica democratica-
federativamoldoveneasca,

puterea executiva fiind încredinŃata :

a. Consiliului Directorilor;

b. guvernatorului;

c. Consiliului de Ministri;

d. Sfatului łarii.

265. În timpul dualismului austro-ungar Transilvania a fost împarŃita în comitate si comune iar

Ducatul Bucovinei, încorporat Austriei, în:

a. districte si comune;

b. comitate si capitanate;

c. comitate, comune si districte;

d. districte, capitanate si comune.

266. În Transilvania, în perioada dualismului, instanŃele de judecata obisnuite au fost :

a. judecatoriile de plasa si tribunalele de comitat;

b. tablele judecatoresti si Curia;

c. tribunalul, judecatoria Ńarii, judecatoria districtuala;

d. judecatoriile de plasa, tribunalele de comitat, tablele judecatoresti si Curia.

267. Codul civil austriac din anul 1811 reglementa doua tipuri de proprietate:

a. proprietatea de tip burghez si proprietatea deplina;

b. proprietatea de tip feudal si proprietatea nedeplina;

c. proprietatea deplina si proprietatea nedeplina ;

d. proprietatea de stat si proprietatea individuala.

268. Codul civil austriac din anul 1811 reglementa o situaŃie necunoscuta în legislaŃia maghiara si
româna a acelor timpuri în materie de succesiuni:

a. sistemul parentelelor;

b. principiul reprezentarii;

c. lasamântul (situaŃie juridica de provizorat a bunurilor);

d.codicilul.

269. În perioada anilor 1853-1880 în Transilvania s-a aplicat textul Codului penal:

a. austriac;

b. maghiar;

c. german;

d. belgian.

270.În Basarabia, în perioada 1845-1917, în sistemul penal s-au aplicat:

a. Codul pedepselor criminale si corecŃionale din august 1845 si Codul penal din martie 1903;

b. statutul pedepselor din noiembrie 1884 si Legea pedepselor din 1845;

c. Codul pedepselor criminale si corecŃionale din august 1845, statutul pedepselor din

noiembrie 1884 si Codul penal din martie 1903;

d. Codul penal austriac din anul 1852 si Codul penal din martie 1903.

271. În Transilvania, între anii 1914-1918, dreptul procesual penal s-a bazat pe:

a. Codul de procedura penala austriac din 1853;

b. Legea XXXIII modificata de mai multe ori;

c. Novela procedurii penale;

d. Codul de procedura penala maghiar.

272. Dupa Decretul nr. 3631 din 13 decembrie 1918, provizoriu Transilvania a vut ca organe

proprii:

a. Marele Sfat NaŃional , Consiliul Dirigent;

b. Sfatul NaŃional, Guvernatorul;

c. Consiliul Dirigent, Guvernatorul;

d. Consiliul Dirigent, Curtea de CasaŃie, Marele Sfat NaŃional.

273. ConstituŃia din 1923 includea :

a. 150 articole.

b.138 articole

c. 110 articole.

d.100 articole.

274. Care erau cele mai importante principii prevazute de ConstituŃia de la 1923?

a. principiul egalitaŃii si supremaŃiei;

b.principiul suveranitaŃii ;

c. principiul controlului constituŃionalitaŃii legilor ;

d.toate.

275. ConstituŃia din anul 1923 proclama votul universal, egal, direct si secret , pentru toŃi
locuitorii,

încend cu vârsta de 25 de ani, dar exercitat în limitele Decretului-lege din 16 decembrie 1918 care

nu permitea participarea la vot a :

a. femeilor;

b. magistraŃilor;

c. ofiŃerilor;

d. femeilor, magistraŃilor, ofiŃerilor .

276. În planul puterii judecatoresti, ConstituŃia din anul 1923 a proclamat principiul supremaŃiei

legii si principiul statului de drept care, în vederea punerii în practica, au necesitat organizarea

controlului de constituŃionalitate a legilor. CompetenŃa exercitarii acestui control a fost

încredinŃata:
a. contenciosului administrativ;

b. CurŃii de CasaŃie;

c. Înaltei CurŃi de justiŃie;

d. Tribunalului suprem.

277. Sistemul organizarii administrative a fost completat, în perioada interbelica, printr-o serie de

legi care au privit crearea:

a. Consiliului Superior Legislativ, a Consiliului Superior Administrativ, a Casei Pensiilor ;

b. Camerei Agricole, a Camerei de Munca;

c. reorganizarea Camerelor de ComerŃ si Industrie si adaptarea statutului funcŃionarilor

publici;

d. toate instituŃiile enumerate mai sus.

278. ConstituŃia din anul 1923 a promovat o noua concepŃie cu privire la proprietate. Proprietatea

privata trebuia sa dobândeasca :

a. o funcŃie sociala, fiind subordonata interesului naŃional ;

b. o funcŃie sociala, fiind subordonata individului proprietar ;

c. o funcŃie economica, fiind subordonata statului ;

d. o funcŃie politica, fiind subordonata partidelor.

279. Prin Legea asupra contractelor de munca din anul 1929 s-a prevazut ca femeia sa aiba dreptul

de a-si încasa salariul si de a dispune de el, sa încheie convenŃii de munca fara :

a. sa ceara consimŃamântul soŃului ;

b. sa ceara consimŃamântul primariei ;

c. sa ceara consimŃamântul unei judecatorii ;

d. sa ceara consimŃamântul sindicatului.

280. În perioada interbelica, în România au fost adoptate si o serie de legi penale speciale.În
aceasta direcŃie a fost data Legea pentru reprimarea unor infracŃiuni contra linistii publice (1924)

cunoscuta si sub numele de:

a. Legea Mironescu;

b. Legea Bratianu;

c. Legea Mârzescu;

d. Legea Averescu.

281. În martie 1935, în România, a fost adoptat un nou Cod de procedura penala. Conform acestuia,

prima faza a procesului (cercetarea, urmarirea, instrucŃia) si-a pastrat caracterul:

a. acuzatorial;

b. inchizitoral;

c. uman;

d. burghez.

282. În decembrie 1838 s-au pus bazele Frontului Renasterii NaŃionale, unica formaŃiune politica

autorizata care, în anul 1940 si-a schimbat denumirea în:

a. Partidul NaŃiunii;

b. Partidul Poporului;

c. Garda de Fier;

d. Partidul Cuzist.

283. Prin Decretul regal nr. 3067 din 6 septembrie 1640, numirea ministrilor si a secretarilor de stat

a fost asumata de catre:

a. Rege;

b. Înalta curte de justiŃie;

c. Parlament;

d. Conducatorul statului.
284. În 14 septembrie 1940, miscarea legionara a fost singura recunoscuta, generalul Ion Antonescu

seful regimului legionar, iar România declarata:

a. stat naŃional-legionar;

b. stat de drept;

c. monarhie neconstituŃionala;

d. monarhie constituŃionala.

285. Prin Decretul-lege nr. 1849/ 1944, consecinŃa a semnarii ConvenŃiei de armistiŃiu, guvernul
si

Înaltul Comandament Român se obligau sa colaboreze cu Înaltul Comandament Aliat la:

a. înfrângerea Germaniei hitleriste;

b. democratizarea Ńarii;

c. instaurarea guvernului Dr. Petru Groza;

d. arestarea si judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi.

286. În cadrul Frontului NaŃional democrat, rolul principal l-a avut PCR-ul, partid care numara în

august 1944, circa 1000 de membri. FND-ul si-a asigurat colaborarea unei importante fracŃiuni a

burgheziei liberale condusa de Gheorghe Tatarascu si a gruparii naŃional-Ńaraniste condusa de :

a. Anton Alexandrescu;

b. Iuliu Maniu;

c. Vaida Voievod;

d. Gheorghe Bratianu.

287. Prin Legea nr. 363 /1947 a fost:

a. promulgata Reforma agrara;

b. abolita monarhia si proclamata Republica Populara Româna;

c. abolita monarhia si proclamata Republica Socialista România ;

d. numita componenŃa prezidiului Republicii Populare Române.

288. Marile totalitarisme ale secolului XX au fost reprezentate de:

a. comunismul sovietic si variantele sale;

b. naŃional-socialismul german si fascismul italian;

c. comunismul chinez si stalinismul;

d. comunismul sovietic si variantele sale, naŃional-socialismul german si fascismul italian

289. În Italia fascista, putere executiva si legislativa aparŃinea :

a. Sefului guvernului (Mussolini);

b. Regelui;

c. Marelui Consiliu Fascist;

d. Partidului NaŃional fascist.

290. În Italia lui Mussolini, un proces imitat si de alte regimuri totalitare a fost acela al fascizarii

tineretului. În afara scolii, tinerii au fost integraŃi în :

a. organizaŃia Fii ai Lupoaicei;

b. grupuri Universitare fasciste;

c. ONB, organizaŃie fondata în 1926 cu scopul educarii fizice si morale dupa principii fasciste;

d. organizaŃia Ballilas.

291. Politica lingvistica în Italia lui Mussolini a fost o componenta a campaniei fasciste. Limba

naŃionala, italiana, singura care trebuia sa fie difuzata era cea vorbita în:

a. Toscana;

b. Sicilia;

c. Roma;

d. Milano.

292. Mussolini a visat sa creeze un nou imperiu roman în jurul Mediteranei. În octombrie 1935, el a
început proiectul colonial prin agresiune împotriva:

a. Albaniei;

b. Greciei;

c. Etiopiei;

d. Egiptului.

293. În ianuarie 1933 Hitler a depus juramântul pe ConstituŃia de la Weimar si a devenit:

a. presedintele Germaniei;

b. presedinte al Partidului Nazist;

c. cancelar al Germaniei;

d. presedinte al Republicii de la Weimar.

294. În septembrie 1935, cu ocazia Congresului de la Nüremberg au fost date Legea cetaŃeniei

germane care atribuia calitatea de cetaŃean numai acelor persoane care erau de origine germana si

Legea pentru protejarea sângelui si a onoarei germane care:

a. interzicea casatoria si relaŃiile sexuale între evrei si nonevrei;

b. excludea de la cetaŃenie orice persoana ce avea bunici evrei;

c. excludea de la cetaŃenie orice persoana ce practica religia mozaica si ce era casatorita cu un

evreu;

d. toate.

295. Cuvântul de ordine mobilizator lansat de Stalin pentru celelalte regimuri comuniste a fost :

a. industrializare, electrificare;

b. industrializare, planificare, electrificare;

c. industrializare, planificare, cooperativizare (colectivizare);

d. industrializare, colectivizare, electrificare.

296. ForŃa economica, politica si ideologica a Partidului Comunist, unic conducator al statului cu
regim totalitar de stânga, a fost:

a. obŃinerea egalitarismului, prin expropriere;

b. suprimarea sectorului privat;

c. proprietatea obsteasca asupra mijloacelor de producŃie;

d. planurile cincinale.

297. În anul 1948 comunistii au inaugurat în România calea instituŃionalizarii unui regim totalitar

de stânga. ConcepŃia statului comunist si a partidului unic a fost transpusa pe plan constituŃional

prin ConstituŃiile comuniste din anii:

a. 1948, 1952, 1965;

b. 1948, 1965;

c. 1949, 1964;

d. 1949, 1952, 1964.

298. În domeniul drepturilor si libertaŃilor fundamentale ale cetaŃenilor, ConstituŃia din aprilie
1948

recunoaste dreptul de a alege de la vârsta de 18 ani si de a fi ales de la vârsta de:

a. 21 ani;

b. 23 de ani;

c. 25 de ani;

d. 18 ani.

299. Potrivit ConstituŃiei din anul 1948 instanŃele judecatoresti erau :

a. judecatoriile populare;

b. tribunalele;

c. Curtea Suprema;

d. toate.
300. Conform ConstituŃiei din anul 1952, puterea judecatoreasca era înfaptuita de catre:

a. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare si instanŃele judecatoresti speciale;

b. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele regionale, tribunalele populare si instanŃele

judecatoresti speciale;

c. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare, instanŃele judecatoresti speciale si

Arbitrajul de Stat;

d. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare si Arbitrajul de Stat.