Institutia proprietatii in Legea Tarii

Dominium eminens si dominium utile(marea proprietate feudala)+ imunitati

In feudalism, proprietatea nu este absoluta, ca in dreptul roman, ci este divizata. Legea Tarii
consacra, in acest sens, un dominium eminens(apartinand domnului), un dominium
utile(apartinand boierilor, manastirilor si celorlalti proprietari) si un drept de folosinta al
taranilor aserviti(asupra locurilor de cultura pe care acestia le lucrau)
A. DOMINIUM EMINENS
-este dreptul de proprietate suprema a domnului asupra intregului teritoriu al tarii,
drept pe care domnul il exercita in dubla sa calitate de sef al statului feudal si varf al
ierarhiei feudale.
=> dominium eminens este domeniul public al statului feudal, care nu trebuie
confundat cu proprietatea domneasca, adica domeniul privat al domnului

In virutea lui dominium eminens, domnul avea urmatoarele prerogative:

a) Exercita un drept superior de supraveghere si control asupra intregului teritoriu
al tarii
b) Exercita dreptul de a percepe renta de tip feudal(dijme, biruri si munci)
c) Culegea mostenirile vacante
d) Lua in stapanire „res nullius”(bunurile nimanui)=> erau de 2 cateogrii- terenuri
pustii(care nu au apartinut vreodata unui proprietar) si „res derelicte”-terenuri
pustiite(care au fost stapanite si abandonate de proprietar)
e) Lua in stapanire terenurile boierilor hicleni=> hiclenia(tradarea) era cea mai
grava infractiune pe care o putea savarsi boierul; era sanctionata cu moartea si
confiscarea averii
f) Acorda donatii sau danii domnesti
g) Exercita dreptul de a retracta donatiile facute(dreptul de pradalica)
h) Acorda imunitati feudale manastirilor si boierilor asupra proprietatilor pe care
acestia din urma le stapaneau
i) Incuviinta feudalilor desprinderea unor portiuni de teren din terenuriile pustii
sau pustiite si trecerea lor in stapanire personala, prin intemeierea unor noi
localitati, denumite slobozii
j) Incuviinta toate actele juridice avand ca obiect transferul proprietatii asupra
robilor si pamantului, ocazia cu care partile contractante realizau ceea ce Legea
Tarii denumea „darea cupei” sau „darea calului”(ofereau domnului un cal de rasa
sau o cupa dintr-un metal pretios, pentru a incuviinta acel transfer al proprietatii)

B. DOMINIUM UTILE
-este proprietatea ce apartinea feudalilor si taranilor liberi proprietari de pamant
-imbraca doua forme: marea proprietate feudala si proprietatea taranilor liberi

In functie de titularul sau, marea proprietate feudala imbraca trei forme:

a) Proprietatea domneasca
-cuprinde bunurile personale ale domnului, ce ii apartineau acestuia ca oricarui
alt membru al clasei feudalilor, inca de dinainte de a accede la domnie
-lor li se adauga bunurile dobandite dupa urcarea pe tron, precum si o serie de
venituri care i se cuveneau acestuia pe timpul exercitarii domniei, denumite
camara domneasca

b) Proprietatea boiereasca
-isi are temeiul in mostenire si danie
Mostenirile=> erau intarite de domn si erau denumite ocini, bastini sau dedini;
acestea nu puteau fi instrainate decat cu respectarea dreptului de protimis, adica
a dreptului de precumparare si rescumpare exercitat de rude
Dania domneasca=> aceasta era acordata pentru serviciile militare aduse
domnului sau pentru indeplinirea unor slujbe sau dregatorii in apratul de stat,
avand la baza olbigatia suzeranului de a-l rasplati pe vasalul credincios; pentru o
perioada, aceste donatii ofereau donatarului un drept temporar, pe durata vietii
domnului, insa ulterior au dobandit caracter ereditar, retragandu-se doar in
situatie de hiclenie.

c) Proprietatea manastireasca
-s-a format dupa intemeierea statelor feudale din donatiile facute de credinciosi
in scopuri picoase si pentru a fi trecuti in pomelnicul bisericii si a li se face slujbe
dupa moarte
-erau donatii cu sarcina, in sensul ca manastirea donatara nu avea dreptul sa
instraineze daniile primite si trebuia sa utlizeze donatiile in scopuri caribabie, de
binefacere.

Indiferent de structura titularului sau, marea proprietate feudala avea o

structura bipartita:
a) Rezerva feudala- intretinuta prin munca taranilor aserviti, care aveau
obligatia de a presta renta in munca fata de stapanul feudal
b) Loturile date spre folosinta taranilor aserviti

IMUNITATILE FEUDALE
Ohaba->Tara Romaneasca
Uric->Moldova
 Drepturi oferite titularului care se acordau prin hrisov:
a)dreptul de adminstratie politica
b)dreptul de judecata
c)dreptul de comanda militara asupra populatiei de pe domeniile sale
d)dreptul de a face comert
 e)dreptul de a percepe diferite venituri in folosul sau
f)scutirea de plata oricaror dari catre domnie
=> ele confereau feudalilor o anumita independenta politica, in sensul ca
dregatorii domnesti nu aveau competenta pe mosiile investite cu
imunitati; pe aceste mosii, functiile statului erau exercitate prin
intermediul aparatului de slujbasi proprii al acestor feudali

Context de aparitie
-au aparut dupa intemeirea statelor feudale de sinte statatoare, intrucat
puterea politico-economica a marilor feudali era superioara domnului=>
ei au impus consacrarea pe plan juridic a privilegiilor de a conduce
populatia de pe domeniile care le apartineau

Existau 2 tipuri de hrisoave prin care se acordau imunitatilor feudale

a) Care folosesc o formula concentrata: „sa-i fie de ocina si de
ohaba”(Tara Romaneasca) si „sa-i fie de uric cu tot venitul”(Moldova)
-aceasta categorie de hrisoave este specifica perioadei istorice cand
imunitatile aveau caracter general, adica reprezentau reguli in viata
politica si economica

b) Care folosesc o formula detaliata

-se specifica in amanunt continutul imunitatii respective
-este specifice feudalismului dezvoltat, cand imunitatile nu mai au
caracter general, ci exceptional
-formula detaliata este intalnita in special in cazul hrisoavelor prin care
se acordau imunitati manastirilor, deoarece proprietatea
manastireasca s-a construit tocmai in epoca cand imunitatile feudale
devenisera o exceptie

 Imunitatile feudale oglindesc concluzia intre dreptul public si dreptul

privat, specifica statului feudal la originile sale
 Dupa centralizarea acestuia si dezvoltarea relatiilor de productie de tip
feudal, imunitatile vor disparea, facand loc distinctiei indre dr. publice si
cele privtate.