B.

Normele de conduita

Obstea sateasca sau teritoriala= forma sociaa traditionala de organizare a populatiei traco-
romane
-existenta sa atesta in perioada cuprinsa intre retragerea aureliana(271-275) si aparitia
formatiunilor politice de tip feudal(sfr. Sec. VIII)
Normele de conduita aveau caracter nejuridic=> acest lucru se explica prin absenta statului,
adica a unui aparat de constrangere care sa asigure indeplinirea acestor norme si sa
sanctioneze nerespectarea lor
Normele fundamentale s-au statornicit in legatura cu obiectul muncii si al relatiilor de
munca=> se remarca egalitatea tuturor membrilor, determinata de participarea acestora la
procesul muncii care se desfasura in comun

a) Norme referitoare la proprietate

-se refera cu precadere la proprietatea pamantului
-ne vom referi la sensul economic al termenului de proprietate, adica la totalitatea
bunurilor ce formeaza obiectul dreptului de proprietate, ci nu la sensul juridic
intrucat nu putem vorbi de existenta unei garantii statale a dreptului de proprietate
-stapanirea exercitatae de membrii obstii asupra terenurilor aflate in interiorul
acesteia imbraca doua forme:
1. stapanirea comuna devalmasa= padurile, pasunile, izlazurile si apele la care se
adauga turmele comune, moara satului, bogatiile subsolului si fondurile de rezerva pt
anii cu recolta slaba
-aceasta stapanire devalmasa- genera imposibilitatea pt membrii obstii de a instraina
terenurile din hotarul mosiei=> era asigurata integritatea si unitatea obstii

2.stapanirea individuala= la baza acesteia statea munca depusa de fiecare membru

al obstii pentru amenajarea unui bun care mai intainte se aflase in stapanirea
devalmasa. Munca respectiva ii conferea bunului o valoare economica noua, iar cel
care a depus munca avea drept de posesiune asupra acelui amenajament
- prima desprindere din stapanirea devalmasa a fost, ca la romani, locul de casa si
gradina, iar semnul distinctiv al trecereii acestui teren in stapanirea individuala il
reprezenta gardul
-a doua desprindere din stapanirea comuna a fost campul de cultura=> era atribuit
familiilor prin tragere la sorti, insa nu ca in vechiul sistem al asolamentului, ci odata
pentru totdeauna
-a treia desprindere din stapanirea comuna au fost stapanirile locuresti, obtinute
prin defrisari are unuor terenuri utilizare anterior ca pasuni
 Trecerea tututor terenurilor din stapanire comuna in stapanire individuala se facea cu
aprobarea AG a membrilor obstii, in sensul ca obstea continua sa supravegheze si sa
controleze terenurile aflate in hotarul obstii. Acest drept poarta poarta numele de
drept de protimis(drept de preemtiune) in cazul in care unul dintre membrii obstii
voia sa instraineze stapanirea respectiva

b) Norme referitoare la relatiile de munca

1. Agricultura. Reglementau:
-stabilirea felului culturii pentru fiecare lot, potrivit sistemului asolamentului
-stabilirea timpului de desfasurare a muncii pentru arat
-stabilirea atributiilor fiecarui membru al obstii
-distribuirea produselor obstinute pentru consumul personal al membrilor obstii
si pentru fondul de rezerva al obstii utlizat in anii cu recolta slaba

2. Pastorit. Reglementau:
-pronirea turmelor pentru pastoritul transhumant
-impartirea produselor turmelor comune ale obstii
-stabilirea locurilor si a perioadelor de pasunat

3. Mestesugarit=> regula de baza care reglementa activitatea mestesugarilor este

indreptatirea acestora de a stapani in mod indiviudal produsele muncii lor, pe
baza principiului specializarii muncii

c) Norme referitoare la statutul persoanei

-principiul fundamental al obstii satesti este egalitatea deplina intre membrii obstii,
astfel incat evidentierea unora dintre membrii obstii si accesul lor la unele functii mai
inalte se facea exclusiv pe baza calitatilor personale, fara a afecta egalitea deplina
intre membrii comunitatii.

d) Norme referitoare la familie

-comunitatea era structurata in familii mici alcatuita din parinti si copii
-la nivelul ei functiona principiul egalitatii in drepturi a tuturor membrilor asupra
patrimoniului acesteia
-exista egalitatea sotiilor in ceea ce priveste exercitatea puterii parintesti asupra
copiilor
-familia din cadrul obstii este democrata, spre deosebire de familia romana,
eminamente aristocrata
-casatoria se incheia prin liberul consimtamant al sotilor, insotit de binecuvantare
religioasa
-divortul era admis la cererea oricaruia dintre soti

e) Norme referitoare la succesiune

 -regulile consacrau egala vocatie succesorala a descendentilor precum si dreptul de
mostenire al sotului supravietuitor

f) In materie procedurala, existau aceleasi instante atat pentru solutionarea proceselor

civile cat si a celor penale- judele si Sfatul oamenilor buni si batrani. In plan
probator, se semnaleaza existenta unor probe fundamentale in practica judiciara
romaneasca si anume jurmanatul cu brazda in cap si proba cu juratori.