S-a format pe 2 cai: -sanctionarea normelor de conduita fara caracter juridic si transformarea lor in norme juridice -elaborarea unor norme juridice noi corespunzatoare relatiilor de productie de tip feudal Caractere Forma=> aceste norme juridice sunt obiceiuri sau cutume juridice, deoarece ne raportam la o perioada a dreptului nescris -ca surse interne, cele mai importante sunt hrisoavele domnesti, adica actele emise de cancelaria domneasca -ca surse interne, avem in vedere documentele emise de cancelariile straine care vorbesc despre exsitenta dreptului romanesc(cancelaria maghiara, poloneza si sarba) Caracterul unitar=> Legea Tarii avea caracter unitar in sensul ca asa cum romanii erau organizati in tari cu conditii aseamanatoare de exsitenta, tot asa si legea aplicabila acestor tari era asemanatare. Caracterul unitar este sustinut si de faptul ca sintagma „Legea Tarii” era utilizata pentru a desemna sistemul de drept din toate formatiunile politice romanesti Caracterul teritorial=> rezulta din denumirea sa, cu semnificatia de sistemul de drept al unei tarri. Acest caracter este intarit si de faptul ca institutia centrala a dreptului nostru este institutia proprietatii, in special proprietatea asupra pamantului, care este amplu reglementata Caracterul orginal=> Legea Tarii este creatia originala a poporului roman, izvorata din conditiile de existenta ale stramosilor si dezvoltata la nivelul obstilor satesti si teritoriala. Influentele straine nu au afectat cu nimic originlaitatea Legii Tarii, intrucat acestea s-au manifestat doar sub aspectul formei, la nivel terminiologic, prin patrunderea in lb. rom. a unor dublete, insa termenii originari de sorginte traca si latina nu au disparut.