Domnul, Sfatul domnesc si Dregatorii

A. DOMNUL
-este organul suprem al puterii de stat si varful ierarhiei feudale in cadrul relatiilor
de vasalitate
-insitutia domniei este o instutie autentic romaneasca, care a aparut in stransa
legatura cu formarea statelor feudale romanesti de sine statoare, ca o treapta
superioara a cnezatelor, voievodatelor si tarilor din epoca feudalismului
-domnii purtau in continuare titulatura de mare voievod si exercitau prerogativele de
conducator suprem al armatei si judecator suprem. In plus, termenul de domn
trimite la calitatea de stapan al tarii, in sens teritorial

Atributiuni
a) politico-administrative
-stabilea impartirea politico-adm a tarii
-batea moneda
-stabilea modul de incasare a darilor
-numea si revoca dregatorii
-exercita tutela administrativa asupra Bisericii

b) legislative
-emitea hrisoave cu valoare de lege, ce cuprindeau norme juridice cu caracter
prescriptiv general

c) militare
-era comandantul suprem a armatei, calitatea de a cunoscut o evolutie de-a
lungul timpului(la inceput-> coordona in lupta steagurile marilor boieri; ulterior->
devinde comandantul ostii celei mici; apoi-> conduce oastea cea mare, compusa
din toti barbatii capabili sa poarte arme)

d) judecatoresti
-era judecatorul suprem al tuturor supusilor, putand sa pronunte pedeapsa cu
moartea sau confiscarea averii
-era asistat in exercitarea atributiunilor judecatoresti de Sfatul domnesc
-hotararile judecatoresti pronuntate de domn de bucurau de forta juridica doar
pe timpul vietii acestuia

e) declara starea de razboi sau pace, incheia tratate comerciale sau de alianta

Sistemul succesiunii la tron

-Legea Tarii consacra un sistem succesoral profund origanl, anume sistemul mixt
electivo-ereditar, ca o straveche traditie la romani
 Latura electiva=>a fost intotdeauna practicata la nivelul obstilor satesti sau
teritoriale, unde se cunoaste faptul ca alesii obstii erau desemnati de AG a
membrilor obstii. Aceasta latura a continuat si in epoca feudalismului timpuriu,
unde voievodul era ales de ADUNAREA CNEJARILOR
Latura ereditara=> s-a afirmat si ea de la nivelul obstii satesti sau teritoriale, prin
tendinta alesilor obstii de a transmite propriile functii cu titlu ereditar. Aceasta
tendinta s-a dezvoltat in timpul feudalismului timpuriu la nivelul cnezatelor.

Putea fi ales domn orice persoana care indeplinea cumulativ urmatoarele

conditii:
-sa fie din os domnesc= sa fie ruda legitima sau nelegitima(pe linie directa sau
colatreala) cu oricare dintre domnitorii anteriori
-sa fie roman crestin-ortodox
-sa nu fie insemnat fiziceste= daca fusese sclav sa nu fi fost insemnat de
proprietar si sa nu aiba un defect fizic vizibil

De-a lungul timpului sistemul electivo-ereditar a fost influentat fie de

recomandarea adresata de domnul in functie Adunarii statelor feudale prin care
indica, spre sfarsitul vietii, o persoana care sa fie domn, fie de asocierea la tron a
unuia dintre fii, pentru a restrange cercul uneori prea larg al rudelor cu vocatie la
domnie.

Legea tarii consacra si instutia regentei, care functia pe perioada in care domnul
era minor, regenta fiind asigurata de mama acestuia si unul dintre marii boieri.

Treptat, alegera domnului devine formala, in prim-plan trecand investitura

acordata de sultan. Se observa ca, in capitulatiile incheiate intre Tarile Romane si
Inalta Poarta, se prevedea expres ca domnul sa fie ales potrivit LT si doar
confirmat de sultan. In final, spre sfarsitul feudalismului si mai ales in epoca
regimului turco-fanariot, s-a ajuns la numirea directa a domnilor de catre sultan.

B. SFATUL DOMNESC
-organ central de conducere
-functiona pe langa domn si era alcatuit din reprezentantii marilor boieri si ai
inaltului cler
-Sf. Domnesc era convocat la datele si in locurile fixate de domn si era prezidat de
catre acesta
-nr. membrilor era 12-25

Atributiuni=> era un organ de stat cu caracter consultativ

-il asista pe domn la judecarea proceselor
-garanta, impreuna cu domnul, respectarea actelor externe, in special a tratatelor de
vasalitate
 -in consilia pe domn in legatura cu toate celelalte probleme ale vietii de stat
-avea posibilitatea cenzurarii domnului, ca unica institutie investita cu aceasta
competenta

Dupa instaurarea dominatiei otomane, boierii profita din nou de slabirea puterii
domnesti, astfel incat rolul Sfatului domnesc redevine unul decizional. Boierii
promoveaza acum ideea conform careia domnul trebuie sa asculte de Sfatul
domnesc, astfel ca in tarile romane de instaureaza un regim nobiliar, asemanator
celui din Polonia.

C. DREGATORII
-sunt inalti demnitari ai statului feudal
-erau numiti si revocati de domn, in fata caruia depuneau un juramant de credinta in
momentul investirii
-acestia nu erau remunerati=> titluri onorifice

MARII DREGATORI(membri ai Sfatului domnesc) si MICII DREGATORI

a) Banul de Severin(apoi, Banul Craiovei)= primul dregator in ierarhia feudala a
Tarii Romanesti; avea atributiuni militare, administrative si judiciare exercitate in
zona Olteniei; la fel ca domnul, Banul Craiovei putea pronunta inclusiv pedeapsa
cu moartea sau confiscarea averii; in subordinea sa, se aflau dregatori de rang
inferior denumiti banisori
b) Vornicul=conducatorul slujilor Curtii domnesti si cel care asigura protectia
granitelor. In Moldova=> 2 vornici(al Tarii de Sus si al Tarii de Jos); In Tara
Romaneasca=> competenta vornicului era asemanatoare cu cea a banului si se
exercita in Muntenia
c) Logofatul= seful cancelariei domnesti si detinatorul sigiliului domnesc
d) Spatarul= purtatorul spadei domnesti si comandantul cavaleriei; uneori, in timp
de razboi, comanda intreaga armata
e) Vistiernicul= comanda activitatea financiara
f) Camasarul= intretinea veniturile si cheltuielile domnului
g) Paharnicul= avea in grija pivnitele domnesti
h) Stolnicul= avea in grija gradinile si pescariile domnesti
i) Comisul= avea in grija grajdurile domnesti