Drept Civil An III Sem 1 With Cover Page v2

Accelerat ing t he world's research.
DREPT CIVIL
Victor Brinza
Related papers Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

VERONICA STOICA
DREPT CIVIL
Suport de urs pe tru î văță â t la dista ță (I.D.)
DREPT CIVIL 2
Introducere
Stimate student,
Acest suport de curs se dorește a constitui un fundament solid al cunoștințelor despre modul în care
lumea digitală interconectată influențează modul de desfășurare al afacerilor, în general, și comerțul, în
special. Pentru a stârni interesul, nu vom începe prezentarea materiei fără a menționa principalele obiective
ale acestui curs, concretizate prin competențelece urmează a fi dobândite ca urmare a parcurgerii acestui
curs.
Pentru a vă face o primă idee asupra obiectivelor și competențelor la care facem referire, încercați
mai întâi să așterneți în rândurile ce urmează câteva dintre a tept rile pe care le aveți de la acest curs. La
finalul parcurgerii acestuia, verificați dacă aceste așteptări au fost satisfăcute sau nu, sau, de ce nu, depășite!
A TEPT RI
U ive sitatea H pe io 2011

DREPT CIVIL 3
OBIECTIVE
Ce este un obiectiv?
Obiectivul este o anumită stare pe care ne-o imaginăm în viitor şi pe care tindem să o atingem prin
acţiunile noastre.
Diferenţa între un obiectiv şi o simplă dorinţă este dată de prezenţa sau absenţa acţiunilor care să ne
apropie de acel scop final.
De ce avem nevoie de obiective?
1.Pentru o gândire de zi cu zi mai productivă – obiectivul este ca o lumină călăuzitoare. Fără un

obiectiv, mintea noastră tinde să funţioneze haotic. Este ca un motor care merge în gol ore şi zile în şir.
Prezenţa unui obiectiv în schimb ne orientează gândirea spre acel scop final unic şi bine definit şi ne face să
ne mişcăm cu toate pânzele sus spre rezultatul dorit, chiar şi atunci când aparent nu facem nimic.
2.Pentru a identifica şi a exploata oportunităţi – e foarte interesant cum, datorită unui obiectiv bine
definit, lucruri aparent neutre care se întâmplă în jurul nostru, brusc capătă sens, se leagă între ele şi ne ajută
să ne mişcăm înainte. Este precum spunea Paulo Coelho "când îţi doreşti ceva cu adevărat, tot universul
conspiră pentru îndeplinirea visului tău". Ceea ce spune scriitorul este parţial adevărat pentru că nu există
vreo abracadabra care intră în acţiune atunci când vine dorinţa puternică; ci este vorba de chiar
subconştientul nostru care începe să observe lucruri şi să facă conexiuni pe care în mod normal nu le-am
face cu mintea conştientă. De aceea anumite fapte şi oameni care altfel ar trece pe lângă noi neobservate,
brusc se aliniază cu obiectivul şi îşi găsesc loc în tabloul general.
3.Pentru că definesc priorităţi - de fiecare dată când am mai multe lucruri de făcut decât sunt în stare
fizic să fac îmi amintesc de obiectivele mele. Şi atunci, toate treburile pe care le am în faţă şi care mă
îngrozesc, dacă sunt privite în lumina obiectivelor, brusc se aliniază foarte clar în două categorii: cele care
mă ajută să-mi ating obiectivele şi cele care nu mă împing înainte spre obiective. În acest fel am răspunsuri
rapide la eterna întrebare "mă ocup de lucruri urgente sau de cele importante?".

DREPT CIVIL 4
În același mod, un suport de curs ce permite asimilarea unor cunoștințe și deprinderi trebuie să
definească o serie de obiective. Astfel, în parcurgerea cursului deDrept civil, vor fi aduse în vedere
următoarele obiective:
1. A tualizarea şi î ogăţirea u oşti ţelor privi d i stituţiile de drept ivil di ateria o tra telor şi
su esiu i şi evoluţia legislaţiei, do tri ei şi jurisprude ţei ro â e şi străi e;
2. Preze tarea oilor dispoziţii î aterie o for regle e tărilor oului Cod ivil;
3. Ide tifi area pro le elor teoreti e şi pra ti e î s opul i terpretării şi apli ării ore te a dispoziţiilor
legale î aterie de o tra te legale şi su esiu i;
4. Realizarea u ei o ilităţi î gâ direa juridi ă a stude ţilor e esară ide tifi ării, i terpretării şi apli ării
ore te a dispoziţiilor legale î aterie de o tra te legale şi su esiu i.

DREPT CIVIL 5
CUPRINS
Unitateaădeăînv țare 1
CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMP RARE
§1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărareEroare! Marcaj

înădocumentănedefinit.
1.1. Noţiune .................................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.2. Sediul materiei ......................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.3. Caractere juridice ..................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§2. Condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărareEroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
2.1. Enumerarea condiţiilor ............ Eroare!ăMarcajăîn document nedefinit.
2.2. Consimţământul ....................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
2.3. Capacitatea părţilor .................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
A. Dispoziţii legale ......................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Incapacităţi speciale ................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
2.4. Obiectul contractului ............... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
2.5. Cauza contractului ................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§3. Efectele contractului de vânzare-cumpărare .. Eroare! Marcaj înădocumentă
nedefinit.
3.2. Obligaţiile vânzătorului ........... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.2.1. Predarea lucrului vândut ....... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.2.2. Obligaţia de garanţie ............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
A. Garanţia contra evicţiunii .......... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Garanţia contra viciilor lucrului vândutEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.3. Obligaţiile cumpărătorului ....... Eroare! Marcajăînădocumentănedefinit.
A. Plata preţului .............................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Luarea în primire a lucrului vândutEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
C. Suportarea cheltuielilor vânzării Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§4. Varietăţi de vânzare ...................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.1. Enumerare ................................ Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.2. Vânzarea după greutate, număr, măsură ... Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
4.3. Vânzarea pe încercate .............. Eroare! Marcajăînădocumentănedefinit.
4.4. Vânzarea pe gustate ................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.5. Vânzarea cu grămada ............... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.6. Vânzarea cu pact de răscumpărareEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.7. Vânzarea de drepturi succesoraleEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
. . Vâ za ea de d eptu i litigioase Eroare! Mar aj î do u e t edefi it.
CONTRACTULăDEăDONA IE
§1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de donaţieEroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
1.2. Caracterele juridice ale contractului de donaţieEroare!ăMarcajăînădocumentă

DREPT CIVIL 6
nedefinit.
§2. Efectele contractului de donaţie .... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§3. Condiţiile de validitate ale contractului de donaţieEroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
A. Condiţii de fond ......................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.1. Capacitatea părţilor în contractul de donaţieEroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
3.2. Consimţământul în contractul de donaţie . Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
3.3. Obiectul contractului de donaţieEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.4. Cauza în contractul de donaţie . Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Condiţii de formă cerute pentru validitatea contractului de donaţie Eroare!
Marcajăînădocumentănedefinit.
3.5. Între persoane prezente ............ Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.6. Între persoane absente.............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§4. Principiul irevocabilităţii donaţiilorEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.1. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilorEroare! Marcaj
4.2. Clauze compatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilorEroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
§5. Revocabilitatea donaţiilor între soţiEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§6. Donaţiile simulate, donaţiile indirecte, darurile manuale Eroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
6.1. Donaţiile simulate .................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
A. Donaţiile deghizate .................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Donaţii prin interpunere de persoaneEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
C. Donaţiile indirecte ...................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
D. Darurile manuale........................ Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§7. Efectele contractului de donaţie între părţi .... Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
7.1. Efectul translativ al contractului de donaţieEroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
7.2. Obligaţiile donatorului ............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.3. Obligaţiile donatarului ............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.4. Opozabilitatea efectelor contractului de donaţie faţă de terţiEroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
§8. Cauzele legale de revocare a donaţiilorEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
8.1. Revocarea pentru ingratitudine Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
. . Revo a ea pe t u su ve ie ţă de opil Eroare! Mar aj î do u e t edefi it.
CONTRACTULăDEăLOCA IUNE
§1. Noţiunea contractului de locaţiune Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§2. Varietăţile contractului de locaţiuneEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§3. Caractere juridice ale contractului de locaţiuneEroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
§4. Condiţiile de validitate ale contractului de locaţiuneEroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.

DREPT CIVIL 7

4.3. Consimţământul şi cauza ......... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§5. Efectele contractului de locaţiune . Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
5.1. Obligaţiile locatorului .............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
A. Obligaţia de predare ................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Obligaţia efectuării reparaţiilor .. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
C. Obligaţia de garanţie .................. Eroare!ăMarcajăînădocument nedefinit.
5.2. Obligaţiile locatarului .............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
A. Obligaţia de a întrebuinţa lucrul conform destinaţiei şi ca un bunEroare!
proprietar......................................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Plata chiriei ................................ Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
C. Restituirea lucrului închiriat....... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
D. Răspunderea pentru incendiu ..... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
E. Apărarea contra uzurpărilor ....... Eroare!ăMarcajăînădocument nedefinit.
§6. Contractul de sublocaţiune şi de cesiune a contractului .. Eroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
6.1. Sublocaţiunea ........................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
6.2. Cesiunea................................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§7. Încetarea locaţiunii........................ Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.1. Cauze de încetare ..................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.2. Denunţarea unilaterală ............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.3. Expirarea termenului ............... Eroare!ăMarcajăînădocument nedefinit.
7.4. Rezilierea ................................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.5. Pieirea lucrului ......................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.6. Desfiinţarea titlului locatorului Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.7. Efectul înstrăinării lucrului ...... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§ . Natu a ju idi a a d eptului lo ata ului Eroare! Mar aj î do u e t edefi it.
CONTRACTUL DE MANDAT
§1. Noţiunea şi condiţiile de validitate ale contractului de mandatEroare! Marcaj
1.1. Noţiune .................................... Eroare! Marcajăînădocumentănedefinit.
1.2 Sediul materiei .......................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.3 Forma mandatului ..................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.4 Dovada mandatului ................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.5 Deosebirea dintre mandat şi alte contracte înrudite .... Eroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
1.6 Capacitatea părţilor ................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.7 Obiectul şi întinderea mandatuluiEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.8 Actul cu sine însuşi şi dubla reprezentare.. Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
§2. Efectele contractului de mandat.... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
2.1 Obligaţiile mandatarului ........... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
2.2. Obligaţiile mandantului ........... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
2.3 Efectele faţă de terţi .................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§3. Încetarea contractului de mandat .. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.

DREPT CIVIL 8
3.2. Revocarea mandatului ............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.

3.3 Renunţarea mandatarului la mandatEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.4. Moartea mandatarului sau a mandantului . Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
3.5. Cauze generale de încetare ...... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§4. Mandatul fără reprezentare. Contractul de interpunereEroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
Unitatea de învățare
Co tra tul de vâ zare- u părare
Timp de studiu individual estimat: 10h
Cuprinsulăunit ții de studiu

DREPT CIVIL 9
§1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare... Eroare!

1.3. Caractere juridice ..................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§2. Condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărareEroare! Marcaj
2.1. Enumerarea condiţiilor ............ Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
2.2. Consimţământul ....................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
A. Dispoziţii legale ......................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Incapacităţi speciale ................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
2.5. Cauza contractului ................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§3. Efectele contractului de vânzare-cumpărare .. Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
3.2. Obligaţiile vânzătorului ........... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.2.1. Predarea lucrului vândut ....... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.2.2. Obligaţia de garanţie ............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
A. Garanţia contra evicţiunii .......... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Garanţia contra viciilor lucrului vândut ...... Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
3.3. Obligaţiile cumpărătorului ....... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
A. Plata preţului .............................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Luarea în primire a lucrului vândutEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
C. Suportarea cheltuielilor vânzării Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§4. Varietăţi de vânzare ...................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.1. Enumerare ................................ Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.2. Vânzarea după greutate, număr, măsură ... Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
4.3. Vânzarea pe încercate .............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.4. Vânzarea pe gustate ................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.5. Vânzarea cu grămada ............... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.6. Vânzarea cu pact de răscumpărareEroare!ăMarcajăînădocument nedefinit.
4.7. Vânzarea de drepturi succesoraleEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.8. Vânzarea de drepturi litigioase Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§ . Noțiu ea şi ara terele juridi e ale o tra tului de vâ zare- u părare
1.1.ăNo iune

DREPT CIVIL 10
Di dispoziţiile a t. Cod ivil ezultă ă vâ za ea- u pă a ea este u o t a t p i

a e u a di t e pă ţi, u ită vâ zăto , st ă ută p op ietatea u ui u al său asup a
eleilalte pă ţi u ită u pă ăto a e se o ligă î s hi a plăti vâ zăto ului p eţul
lu ului vâ dut1.
Deşi, egle e ta ea up i să î a t. C. iv. se efe ă doa la t a s ite ea d eptului

de proprietate, su te î p eze ţa u ui o t a t de vâ za e- u pă a e şi atu i â d î
s hi ul u ui p eţ, se t a s ite şi u alt d ept eal sau de ea ţă , pe t u ă
t a s ite ea p op ietăţii u este de ese ţa, i u ai de atu a o t a tului. Astfel prin
contractul de vâ za e- u pă a e se poate t a s ite d eptul de superficie2, de uzufruct3, un
d ept di do e iul p op ietăţii i tele tuale4 (dreptul patrimonial de autor), drepturi asupra
u ei u ive salităţi, u ive salitate a e uprinde nu numai drepturile din activul unei
su esiu i, i şi pasivul dato iile oşte i ii vâ za ea u ei oşte i i 5.
Co t a tul de vâ za e- u pă a e u poate avea a o ie t d eptu i pe so al

epat i o iale şi i i d eptu i pat i o iale u a a te st i t pe so al6 sau alte drepturi
p evăzute de lege sau sta ilite p i o t a te a e su t î heiate î o siderarea persoanei
d eptul la î t eţi e e .
1.2. Sediul materiei

Co t a tul de vâ za e- u pă a e este egle e tat de Codul Civil, î a tea a III-a, art.
1294- da şi de alte acte normative cum ar fi: Decretul-lege nr. 61/1990, Legea nr.
85/1992, Legea nr.112/1995, Legea nr.247/2005 etc.
1
Î legătu ă u dis uţiile e iste te î lite atu a de spe ialitate desp e odul î a e legiuito ul defi eşte vâ za ea- u pă a ea a
se vedea – Fr. Deak, St. Cărpe aru, Contracte civile, vol.I, Editu a Lu i a Le , Bu u eşti, , p. ; E. Safta-Romano,
Contracte civile, vol.I, Editu a G aphi , Iaşi, , p. , D. Chiri ă, Drept civil, Contracte speciale, Editura Cordial, Cluj-Napoca,
1994, p. 8.
2
C. Alunaru, Noi aspe te teo eti e şi p a ti e ale d eptului de supe fi ie î D eptul . -6, 1993, p. 65-73; C. Bârsa , Drept
civil, Drepturi reale principale, Ed. All Be k, Bu u eşti , p. -301; V. Stoica, Drept civil, Drepturile reale principale, Ed.
Hu a itas, Bu u eşti, , p. si u .; L. Pop, L.M. Harosa, Drept civil, Drepturile reale principale, Ed. Universul Juridic,
Bu u eşti, , p. 6-264.
3
T.Jud. Hu edoa a, de . iv. . / , î RRD . , , p. .
4
A. Petrescu, L. Mihai, Drept de proprietate i dustrial., I trodu ere i dreptul de proprietate i dustrială. I ve ti., I ovatia,
U ive sitatea di Bu u eşti, 1987, p. 196; R. Popes u, R Di ă, Cesiu ea de ar ă, î Pe de tele ro â e, . , , p. şi
urm.
5
M.Eliescu, Tra s iterea şi î părţeala oşte irii, Editura Academiei, 1966, p. 222; Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte
speciale, Editura Universul Ju idi , Bu u eşti, , p. ; D. Chiri ă, Drept civil. Contracte speciale, Editura Lumina Lex,
Bu u eşti, , p. ; E. Safta-Romano, Contracte civile, Editu a G aphi , Iaşi, , vol.I, . .
6
De e e plu d eptul de a itaţie al soţului sup avieţuito p evăzut de a t. di Legea . / u p ivi e la d eptul de
oşte i e al soţului sup avieţuito .

DREPT CIVIL 11
1.3. Caractere juridice

A. Vâ zarea- u părarea este u o tra t ilateral (sinalagmatic)1, î t u ât p i
î heie ea sa dă aşte e la o ligaţii e ip o e î t e pă ţi, fie a e di o t a ta ţi, fii d î
a elaşi ti p şi edito şi de ito , u ul faţă de elălalt. Astfel, vâ zăto ului îi evi e o ligaţia
de a p eda lu ul a e fo ează o ie tul vâ ză ii- u pă ă ii şi de a-l garanta pe
cumpă ăto , ia u pă ăto ului îi evi e o ligaţia de a plăti p eţul şi de a lua î p i i e
bunul.
B. Vâ zarea- u părarea este u o tra t u titlu o eros, deoarece fiecare parte

o t a ta tă u ă eşte u ava taj pat i o ial adi ă p i i ea u ui e hivale t î schimbul
p estaţiei la a e se o ligă. Vâ zăto ul u ă eşte să p i eas ă p eţul, ia u pă ăto ul să
p i eas ă u ul u pă at î s hi ul p eţului.
C. Vâ zarea- u părarea este u o tra t o utativ, eea e î sea ă ă e iste ţa şi

î ti de ea o ligaţiilo e ip o e este u os ută de pă ţi di o e tul î heie ii
o t a tului şi u depi d de u eve i e t viito , i e t şi posi il, a î azul o t a telo
aleato ii, a e a fa e să e iste şa se de âştig sau de pie de e pe t u o i a e di t e pă ţile
contractante.
Î lite atu a de spe ialitate se a ată ă u ai î od e epţio al o t a tul poate

apăta a a te aleato iu, de e e plu â d o ie tul este supus piei ii, e p oprierii, etc.2
D. Vâ zarea- u părarea este u o tra t, î pri ipiu, o se sual, putâ d fi î heiat

p i si plul a o d de voi ţă al pă ţilo , fă ă a ai fi evoie de î depli i ea v eu ei
fo alităţi, sau, a î o e tul î heie ii o t a tului, p eţul să fie plătit şi lu ul vâ dut să
fie p edat. A t. C. iv.. P evede ă „Vi de ea este pe fe tă î t e pă ţi, şi p op ietatea
este de d ept st ă utată la u pă ăto , î p ivi ţa vâ zăto ului, î dată e pă ţile s-au
î voit asup a lu ului şi asup a p eţului, deşi lu ul î ă u se va fi p edat şi p eţul u se va
fi u ă at .
1
Vâ za ea- u pă a ea, fii d u o t a t si alag ati i se apli ă egulile spe ifi e a esto o t a te ezoluţiu e, e epţia
pentru neexecutare, is ul o t a tului . Î a est se s a se vedea: C. Stătes u, C. Bîrsa , Teoria ge erală a o ligaţiilor, Editura
All, Bu u eşti, , p. , L.Pop, Drept ivil, Teoria ge erală a o ligaţiilor, Editu a Fu daţiei „Che a ea , Iaşi, , p. ; V.
Stoica, Rezoluţiu ea şi rezilierea o tra tului ivil, Editu a All, Bu u eşti, , p. -138; I. Albu, Drept ivil, Co tra tul şi
răspu derea o tra tuală, Editura Dacia, 1994, p. 175; E. Safta-Romano, Exa e al jurisprude ţei privitoare la a ţiu ea î
rezoluţiune, î D eptul . , , p. .
2
Fr. Deak, op. cit., p. 11.

DREPT CIVIL 12
Principiul consensualităţii o t a tului de vâ za e- u pă a e u se apli ă î azul î

care legea dispune contrariul. Astfel, art.2 alin.1 din Titlul X „Ci ulaţia ju idi ă a
te e u ilo di Legea . / p ivi d efo a î do e iile p op ietăţii şi justiţiei
p e u şi u ele ăsu i adia e te1, p evede ă: „Te e u ile u sau fă ă o st u ţii, situate
î i t avila , i dife e t de desti aţia sau î ti de ea lo , pot fi î st ăi ate si do a dite p i
a te ju idi e î t e vii, i heiate i fo a aute ti â, su sa ţiu ea ulităţii a solute.
Aşada , te e u ile i dife e t de lo ul situă ii lo , de î ti de ea sup afeţei e se

î st ăi ează, de desti aţia lo şi da ă su t a plasate sau u o st u ţii pe ele pot fo a
o ie tul a telo ju idi e t a slative şi o stitutive de d eptu i eale, î t e vii, u ai da ă
a tul se î heie î fo ă aute ti ă, e ută „ad validitate . “a ţiu ea apli a ilă î azul
e espe tă ii fo ei e ută de lege este ulitatea a solută2.
Î lite atu ă3 au e istat o t ove se î legătu ă u faptul, da ă vâ za ea-cumpă a ea

u ui autovehi ul î t e pe soa e fizi e este u o t a t o se sual sau sole .
Î să atât ti p ât u e istă i i o p evede e legală a e să e ţio eze î od e p es ă

î st ăi a ea p i vâ za e a autotu is elo se fa e î fo a aute ti ă, î sea ă ă pe t u
t a s ite ea p op ietăţii va fi sufi ie t u a t su se ătu ă p ivată, e ut „ad
p o atio e , î t u ât vâ za ea- u pă a ea de autotu is e fii d u o t a t o se sual,
si plul a o d de voi ţă al pă ţilo valo ează o t a t4 da i eî ţeles u î depli i ea
e i ţelo p evăzute de lege pe t u î heie ea lui vala ilă .
E. Vâ zarea este u o tra t tra slativ de proprietate, adi ă odată u realizarea

a o dului de voi ţă solo o se su şi i depe de t de p eda ea u ului vâ dut, de plata
p eţului, a e lo u u ai î heie ea pe fe t vala ilă a o t a tului da şi t a sfe ul
d eptului de p op ietate de la vâ zăto la u pă ăto a t. C. iv. .
1
Pu li ată î Mo ito ul Ofi ial . di iulie .
2
ICCJ, Drept ivil si de proprietate i tele tuală, de . . / , î Ju isp ude ţa “e ţiei ivile pe a ul 05, p. 334-336;
3
Fr. Deak, St. Cărpe aru, op. cit., p. 13-15; I. Zinveliu, Co tra te ivile, i stru e te de satisfa ere a i tereselor etăţe ilor,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 53; I. Vurdea, Propu eri de lege fere da privi d regi ul î străi ării autoturismelor
proprietate perso ală, î RRD . , , p. ; L. Mihai, Î legătură u litigiile privi d î străi area autovehi ulelor proprietate
perso ală, î RRD . , , p. ; Fr. Deak, op. cit., p. 12; D. Chiri ă, op. cit, p. 9-10; E. Safta-Romano, Contracte civile,
Editu a G aphi , Iaşi, , vol.I, p. ; C.“.J., o pletul de jude ăto i, de . . / şi s. iv., de . . / î Deciziile
C.S.J. 1990-1992, p. 500-503.
4
I. Mihuţă, Probleme de drept civil din practica Tribunalului Supre pe se est ul II al a ului î RRD . , , p. şi
dec. civ. a T.S. nr. 1810/1978; T.S., s. civ., dec. nr. 1591/1978, î RRD . , , p. ; de . . / î CD, , p. , de .
. / î CD, , p. -64; dec. nr. 275/1988, in RRD nr. 2, 1989, p. 65.

DREPT CIVIL 13
Efe tele t a slativ de p op ietate se p odu î aza o t a tului, de la data î heie ii

u ai da ă su t î depli ite a u ite o diţii:
a Vâ zăto ul să fie p op ieta ul lu ului vâ dut ia o t a tul să fie pe fe t vala il

î heiat;
Efe tul t a slativ de p op ietate se p odu e u ai î azul lu u ilo determinate

i dividual. Î azul u u ilo determinate generic, efectul translativ se produce numai din
o e tul i dividualiză ii1, ceea ce se face de obicei prin predare. Individualizarea poate
avea lo şi p i alte etode p i a e să se asigu e ide tifi a ea u u ilo a fii d
p op ietatea u pă ătorului2.
De ase e ea, î azul o ligaţiilo fa ultative, a e au a o ie t u si gu u , al doilea

fii d p evăzut a o si plă posi ilitate de plată, d eptul de p op ietate se t a s ite după
cum obiectul este de gen sau individual determinat.
Î azul o ligaţiilo alte ative a e au a o ie t u u di t e două sau ai ulte

dete i ate, p op ietatea se t a s ite î o e tul alege ii3;
T e uie a pă ţile, p i o ve ţia lo , să u fi a â at t a sfe ul p op ietăţii pâ ă la

î depli i ea u ei o diţii sau a unui termen4. Astfel de lauze pot fi p evăzute de ăt e pă ţi
î o t a t, pe t u ă egula i stituită de a t. C. iv., după a e t a sfe ul p op ietăţii
a e lo di o e tul î heie ii o t a tului, u este i pe ativă şi de i poate fi î lătu ată
pri o si ţă â tul pă ţilo ;
d Lu ul vâ dut să e iste. Î azul vâ ză ii u u ilo viitoa e emptio venditio rei

futurae), t a sfe ul poate ope a u ai di o e tul î a e u u ile au fost o fe ţio ate
sau te i ate, î sta e de a fi p edate u pă ăto ului.
1
Pe t u a ă u te vezi Fr. Deak, St. Cărpe aru, op. cit., p. 16; M.B.Cantacuzino, Curs de drept civil, Craiova, 1929, p. 543; C.
Hamangiu, I. Rosetti-Bălă es u, Al. Băi oia u, Tratat de drept ivil ro â , vol.II, Bu u eşti, , p. 685, T. Jud.Ilfov, dec.pen.
. / , î RRD . , , p. .
2
O. Podaru, Regi ul juridi al vâ zării u urilor de ge li itate. Co paraţie u regi ul juridi al altor spe ii de vâ zări, î
Dreptul nr. 1, 2000, p. 55-62.
3
M.B. Cantacuzino, Curs de drept civil, Craiova, p. 543; C. Stătes u, C. Bârsa , Drept ivil. Teoria ge erală a o ligaţiilor, Ed.
All, Bu u eşti, , p. .
4
Pe t u a ă u te vezi Fr.Deak, Şt. Cărpe aru, op. cit., p. 18; He ri et Léo Mareaud, Jea Mazeaud, Leço s de droit ivil,
vol.III, Paris, 1963, p. 754; C. Stătes u, C. Bîrsa , Drept ivil. Teoria ge erală a o ligaţiilor, Editu a All, Bu u eşti, , p. -
356.

DREPT CIVIL 14
§ . Co dițiile de validitate ale o tra tului de vâ zare- u părare
2.1.ăEnumerareaăcondi iilor
Pe t u a fi pe fe t vala il î heiat, o t a tul de vâ za e- u pă a e t e uie să up i dă u ătoa ele
ele e te: o si ţă â tul, apa itatea, o ie tul, o auză li ită şi î o t a tele sole e, fo a.
2.2.ăConsim mântul
Vâ za ea u poate lua aşte e de ât p i a o dul pă ţilo a e îşi dau o si ţă â tul e ip o asup a
o diţiilo o t a tului.
Î legătu ă u o si ţă â tul pă ţilo se i pu e să e a i ă p o isiu ea de

vâ za e, pa tul de p efe i ţă şi d eptul de p ee pţiu e, î t u ât elelalte p o le e legate
de o si ţă â t u p ivi e la p i ipiul auto o iei de voi ţă, al li e tăţii o t a tuale au
fost studiate î ad ul teo iei a tului ju idi ivil şi al teo iei ge e ale a o ligaţiilo 1.
A. Pro isiu ea u ilaterală de vâ zare. Deşi legea u egle e tează promisiunea

u ilate ală şi ilate ală de vâ za e- u pă a e, î od e p es, ele su t ad ise î p a ti ă î
te eiul li e tăţii o t a tuale. Astfel, p i p o isiu ea u ilate ală de vâ za e î ţelege un
a te o t a t a e dă aşte e la u d ept de ea ţă, u a di t e pă ţi fii d o ligată faţă de
ealaltă să vâ dă î viito u a u it u 2, e efi ia ul p o isiu ii putâ d opta î se sul de
a-l u pă a sau u. Be efi ia ul p o isiu ii u a e o ligaţia de a î heia o t a tul de
vâ za e- u pă a e. Rezultă ă p o isiu ea de vâ za e este u o t a t u ilate al, î t u ât
eează o ligaţii u ai pe t u u a di pă ţi p o ite t .
1
D. Chiri ă, For area o tra tului de vâ zare- u părare, î RDC . , , p. 41-56; V. Stoica, Libertatea
o tra tuală şi dreptul o stituţio al, î D eptul , , p. - ; CA Bu u eşti, s. iv., de . . , î PR . , , u otă de
George Ilie, p.54.
2
Fr.Deak, op. cit., p. 23; M.B.Cantacuzino, op. cit., p. 656; I. Zinveliu, Contractele civile – instrumente de satisfacere a intereselor
etăţe ilor, Editura Dacia, Cluj, 1978, op. cit., p. 47; J. Ma oliu, Şt.Raus hi, Drept civil, vol.I, Contracte, Iaşi, , p. ; Radu I.
Moti a, Fl. Moţiu, Co tra tul de vâ zare- u părare, Teorie şi pra ti ă judi iară, Editu a Lu i a Le , Bu u eşti, , p. ; T.“.,
s. iv. de . . / , î CD; , p. - ; T.“., s. iv., de . . / , î RRD . , , p. ; I. Lulă, Natura juridi ă a
promisiunii unilaterale de vâ zare, î D eptul . , , p. .

DREPT CIVIL 15
Î azul î a e e efi ia ul p omisiunii s-a hotă ât să u pe e u ul, ia p o ite tul –

vâ zăto efuză î heie ea o t a tului, o t a tul p oie tat u se va ai î heia,
e efi ia ul avâ d d eptul la dau e i te ese pot ivit a t. C. iv.1 .
Î e p iveşte dovada p o isiu ii u ilate ale de vâ za e- u pă a e, a easta se va fa e

o fo egulilo ge e ale î ate ie de p o ă a o t a telo .
O ligaţia p o ite tului vâ zăto a e se aşte di p o isiu ea de vâ za e se sti ge la

e pi a ea te e ului p evăzut, ia da ă pă ţile u au p evăzut un termen, la expirarea
te e ului ge e al de p es ipţie a e î epe să u gă de la data î heie ii p o isiu ii. Da ă, î să
p o ite tul vâ zăto î st ăi ează u ul u ui te ţ, î ai te de î pli i ea te e ului, u se va
addu e ati ge e d eptului do â dit de a esta, de ât da ă se fa e dovada e iste ţei u ei
o ive ţe f auduloase î t e te ţ şi p o ite t astfel î ât se poate o stata ulitatea a solută a
o t a tului di t e te ţ şi p o ite t.
B. Pro isiu ea ilaterală de vâ zare- u părare2 ep ezi tă u antecontract, care spre

deose i e de p o isiu ea u ilate ală de vâ za e, eează o ligaţii pe t u a ele pă ţi,
p o ite t şi e efi ia , de a î heia î viito o t a tul de vâ za e- u pă a e.
Î azul î a e p o ite tul vâ zăto u-şi espe tă o ligaţia şi vinde lucrul unei alte
pe soa e, e efi ia ul u pă ăto u poate e e p eda ea lu ului, î t u ât u a deve it
p op ieta , ia vâ za ea î heiată u o altă pe soa ă este, u eze va f audei, vala ilă, astfel
ă e efi ia ul u pă ăto u poate e e de ât daune inte ese. Da ă î să lu ul se ai
găseşte î pat i o iul vâ zăto ului şi u e istă alte i pedi e te legale, i sta ţa a e la
dispoziţie două posi ilităţi:
1
M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 657; E. Safta-Romano, op. cit., p. 33; D. Chiri ă, Pro isiu ea u ilaterală de a vi de şi de a
u păra, î RDC, . , , p. ; A. Benabent, Droit civil. Les contrats speciaux civils et commerciaux, Montchrestien, 2001, p.
66; Ph. Malaurie et L Agnes et P-Y Gautier, Cours de droit civil. Les contrats speciaux civils et commerciaux, Cujas, 2001, p.101;
Fr. Collant Dutilleul et Ph. Delebecque, Contrats civils et commerciaux, Dalloz , , p. ; ICCJ, s. o ., de . . / ,î
Dreptul nr. 7, 2006, p. 251.
2
T.Dârja , A te o tra tul de vâ zare- u părare, î D eptul , , p. ; D. Chiri ă, Efectele juridice ale antecontractului de
vâ zare- u părare, î heiat î alitate de promitent-vâ zător, sau de pro ite t- u părător de u si gur soţ, fără
o si ţă â tul expres al eluilalt soţ, î D eptul . -6, 1993, p. 59-61; P. Perju, Pro le e de drept ivil şi o er ial di
Pra ti a Tri u alului Judeţea “u eava, î D eptul . , 2, p. 53; D. Chiri ă, Pro isiu ea si alag ati ă de vâ zare-
u părare a for ă auto o ă de o tra t, SUBB, nr.2, 2000, p. 15; D. Chiri ă, De u ţarea u ilaterală a pro isiu ii
si alag ati e de vâ zare- u părare î te eiul u ei lauze de dezi ere sau a u ei lauze rezolutorii, î D eptul, . , ; C. A.
Bu u eşti, s. a IV-a iv. de . . / î PR, . , , p. , T. Bu , s. III-a iv. , de . . / , u otă iti ă şi
apli ativă de Adrian Valer Mare î PR, . , , p. şi u . ; ÎCCJ, s. iv. şi de p op. i t., de . . / , î D eptul . ,
, p. ; ÎCCJ, s. o ., de . . / , î D eptul . , , p. .

DREPT CIVIL 16
- să o lige p o ite tul vâ zăto la î heie ea o t a tului, su sa ţiu ea dau elo

cominatorii;
- să p o u ţe, î aza a t. şi C. iv. şi a t. di Titlul X di Legea . / 1
o hotă â e a e să ţi ă lo de o t a t de vâ za e- u pă a e2, a e, avâ d a a te

constitutiv de drepturi, va opera transferul dreptului de proprietate de la data â d a ă as
defi itivă.
Pe t u ad isi ilitatea a ţiu ii t e uie:
- să e iste u a te o t a t vala il î heiat a e poate fi dovedit pot ivit egulilo di
dreptul comun;
- a o pa te să efuze aute tifi a ea a tului;
- a e la a tul să-şi fi î depli it o ligaţiile asu ate p i a te o t a t;
- a p o ite tul vâ zăto să fie p op ita ul u ului a e fo ează o ie tul

antecontractului.
Da ă u a di pă ţi u-şi espe tă î od ulpa il o ligaţia de a î heia o tractul de

vâ za e- u pă a e, ealaltă pa te a e d eptul la o a ţiu e î ezoluţiu e, a e de ivă di
o t a tul si alag ati al p o isiu ii de vâ za e- u pă a e.
C. Pa tul de preferi ţă – ep ezi tă o va ia tă a p o isiu ii de vâ za e, p i a e

p op ieta ul u ui u se o ligă a, î azul â d îl va vi de, să a o de p efe i ţă, u ei
1
A t. di Titlul X al Legii . / p evede ă: „ Î st ăi ă ile ealizate su o i e fo ă, î te eiul prezentei legi, nu
validează titlu ile de p op ietate ale î st ăi ăto ilo şi do â dito ilo , da ă a estea e au lovite de ulitate, a u a e a î ăl ă ii
dispoziţiilo legale î vigoa e la data î heie ii lo .
Î situaţia î a e după î heie ea u ui a te o t a t u p ivi e la te e , u sau fă ă o st u ţii, u a di t e pă ţi efuză

ulte io să î heie o t a tul, pa tea a e şi-a î depli it o ligaţiile poate sesiza i sta ţa o pete tă a e poate p o u ţa o
hotă â e a e să ţi ă lo de o t a t .
2
C.“.J., s. iv., de . . / î D eptul . , , p. ; s. iv., de . . / î D eptul . , , p. ; C.S.J., s.civ.,
de . . / î D eptul . , , p. ; de . . / , î D eptul . , , p. -80; T.J. Timiş, s. iv., de . .
215/1995; cu note de I. Lulă, Fl. Baias, î D eptul . -11, 1993, p. 91-101; L. Stă iules u, Î străi area şi do â direa
o stru ţiilor şi tere urilor pri vâ zare- u părare şi pri alte a te juridi e, Editu a A ta i, Bu u eşti, , p. 76-118; T.
Dârja , A te o tra tul de vâ zare- u părare, î D eptul . , , p. -62

DREPT CIVIL 17
a u ite pe soa e, la p eţ egal1. T e uie p e izat faptul ă p op ieta ul u ului se o ligă

u ai să a o de p efe i ţă î azul î a e se va hotă î să vâ dă u ul, u este î situaţia
promisiunii unilaterale sau ilate ale de vâ za e.
Î ad ul pa tului de p efe i ţă p o ite tul ă â e li e să vâ dă sau u u ul; da ă

î să se hotă eşte să-l vâ dă este ţi ut să îl p efe e pe e efi ia . Î az de e espe ta e a
pa tului p i vâ za ea u ului u ui te ţ, e efi ia ul poate solicita promitentului numai
plata unor daune interese conform regulilor generale privitoare la raspunderea pentru
p ejudi iul auzat p i e espe ta ea o ligaţiei de a fa e, el eputâ d i te ta a ţiu ea î
eve di a e sau î a ula e a vâ ză ii, î t u ât p i î heie ea pa tului de p efe i ţă u s-a
t a s is d eptul de p op ietate. Desigu ă, da ă dovedeşte ă vâ za ea s-a fă ut î f auda
e efi ia ului p o isiu ii, u o pli itatea la f audă di pa tea te ţului a hizito , p i ul a
putea intenta o a ţiu e î ulitate a solută o fo a t. C. Civil, avâ d î vede e faptul
ă î d eptul ost u u e istă posi ilitatea su ogă ii e efi ia ului pa tului de p efe i ţă î
d eptu ile te ţului do â dito , fie şi de ea- edi ţă, su oga ea fii d posi ilă u ai î
azu ile p evăzute de lege.
D. Dreptul de pree pţiu e2
a.Noţiu e
D eptul de p ee ţiu e o stă î d eptul p io ita la u pă a e e u os ut de lege

a u ito atego ii de pe soa e. I stituţia u este ouă î d eptul o â es , ea pu tâ d
numele, î ve hiul d ept, de „p oti isis 3.
. Natura juridi ă
Cu p ivi e la atu a ju idi ă a d eptului de p ee ţiu e, o pa ativ u pa tul de

p efe i ţă- a e a e atu ă o t a tuală, deoa e e d eptul de p efe i ţă la u pă a e al
beneficiarului pactului ia naşte e î te eiul a o dului di t e pă ţi-, a esta a e atu ă legală,
î t u ât este i stituit p i t -o o ă i pe ativă.
1
Pe t u a ă u te vezi Fr. Deak, Şt. Cărpe aru, op. cit., p. 24-25; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă es u, Al.Băi oia u, op. cit., p.
895-896;
2
Pe t u a ă u te vezi Fr. Deak, Dreptul de pree pţiu e, î D eptul . / , p. -43; Fr. Deak, Tratat de drept civil.
Contracte speciale, Editu a U ive sul Ju idi , Bu u eşti, , p. -29; Gh. Beleiu, Dreptul de pree pţiu e regle e tat de Legea
nr. 18/1991 a fondului funciar, î D eptul . , , p. -13.
3
D. Alexandresco, Pri ipiile dreptului ivil ro â , vol. IV, Buc, 1926, p. 190.

DREPT CIVIL 18
I stitui ea d eptului de p ee pţiu e ep ezi tă o de oga e de la p i ipiul li e ei

i ulaţii a u u ilo şi ai ales, de la p i ipiul pot ivit ă uia p op ieta ul dispu e li e de
u ul său a t. C. iv. . A eastă de oga e a e o atu ă legală, fii d i stituită p i t -o o ă
i pe ativă î a e voi ţa p op ieta ului u a e i po ta ţă.
Î o se i ţă, a esta di u ă, hotă â du-se să vâ dă, u a e de ât posibilitatea de a se

o fo a su sa ţiu ea p evăzută de lege, d eptului de p ee pţiu e.
c. Do e iul de apli are al dreptului de pree pţiu e.
D eptul de p ee pţiu e este egle e tat î ultiple a te o ative. “p e

exemplificare prezentă âteva di t e a estea, avâ d î vede e şi i ide ţa lo î p a ti ă:
1. Astfel, Legea . / p ivi d e p op ie ea pe t u auză de utilitate pu li ă î a t.

p evede o altă apli aţie a d eptului de p ee pţiu e, „î azul î a e lu ă ile pe t u
care s-a fă ut e p op ie ea u s-au ealizat, ia e p op iato ul do eşte î st ăi a ea
imobilului, expropriatul – fost p op ieta a e u d ept p io ita la do â di e la u p eţ e u
poate fi ai a e de ât despăgu i ea a tualizată. Î a est s op, e p op iatorul se va adresa
î s is fostului pop ieta , ia da ă a esta u optează pe t u u pă a e sau da ă u
aspu de e p op iato ului î te e de de zile de la p i i ea otifi ă ii, a esta di u ă
poate dispu e de i o il .
De ai i ezultă ă:
- fostul prop ieta al i o ilului e p op iat se u u ă de d eptul p io ita la do â di e î

toate azu ile î a e e p op iato ul statul, espe tiv u ităţile ad i ist ativ-teritoriale)
i te ţio ează să î st ăi eze i o ilul, de i u u ai î az de vâ za e1;
- chiar da ă se do eşte î st ăi a ea p i vâ za e, d eptul de p ee ptiu e al fostului

p op ieta e istă, da u la u p eţ egal u al alto pote ţiali u pă ăto i, i la u p eţ
p efe e ţial e u poate depăşi despăgu i ea a tualizată pe t u i o ilul e p op iat. Este şi
1
Î st ăi a ea u u ilo di p op ietatea p ivată a statului poate avea lo u u ai p i vâ za e. De e e plu p i H.G. .
/ p ivi d egi ul ju idi al u o u u i pu li ată î Mo ito ul Ofi ial . di ai s-a autorizat
„Î st ăi a ea u titlul g atuit a u o u u i ăt e o u iu e si di ală.

DREPT CIVIL 19
otivul pe t u a e î lite atu a de spe ialitate s-a folosit formularea de drept prioritar la
do â direa i o ilului expropriat evitâ du-se fo ula ea de „d ept de p ee pţiu e 1.
- î s opul e e ită ii a estui d ept, e p op iato ul se va ad esa î scris fostului

p op ieta , ia da ă a esta u optează pe t u u pă a e sau u aspu de î te e ul de
de zile de la p i i ea otifi ă ii, e p op iato ul poate dispu e de i o il. Da ă a epta ea
ofertei s-a fă ut î te e de de zile, da a aju s la e p op iato după e pi a ea a estui
te e , ea este vala ilă.
Ne espe ta ea a esto p evede i va fi sa ţio ată u ulitatea elativă, fii d vo a de o

dispoziţie legală a e o oteşte u i te es pa ti ula 2.
2. D eptul de p ee pţiu e al hi iaşilo titula i ai o t a telo de î hi ie e la

u pă a ea apa ta e telo î a e lo uies î t u ât u s-au estituit î atu ă foştilo
p op ieta i şi i i oşte ito ilo a esto a, p evăzut p i a t. di Legea . /
privind reglementarea situatiei juridice a u o i o ile u desti aţia de lo ui ţe a e au fost
t e ute î p op ietatea statului3.
3. Legea . / p ivi d egi ul ju idi al u o i o ile p eluate î od a uziv î

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 19894, la a t. al. p evede ă „lo ata ii i obilelor
avâ d desti aţiile a ătate î a e a . lit. a si lit. p t. au d ept de p ee pţiu e la
u pă a ea a esto a .
I o ilele la a e se efe ă te tul de lege su t:
-i o ilele o upate de u ităţi şi i stituţii de î văţă â t di siste ul de stat g ădi iţe,

ş oli, li ee, olegii, ş oli p ofesio ale, ş oli postli eale, i stituţii de î văţă â t supe io ;
1
Fr. Deak, op. cit., p.37; Fl. Baias, B. Dumitrache, Dis uţii pe argi ea Legii r. / 99 privi d exproprierea pe tru auză
de utilitate pu li ă, î D eptul . , , p. -27; Th. Mrejeru, Co pete ţa aterială a i sta ţelor jude ătoreşti î apli area
Legii r. / 99 privi d exproprierea pe tru auză de utilitate pu li ă î D eptul . , , p. -77.
2
E. Chelaru, Efe tele juridi e ale exproprierii pe tru auză de utilitate pu li ă î D eptul . , , p. ; I. Dogaru, op. cit.,
p.49.
3
Legea . / p ivi d egle e ta ea situaţiei ju idi e a u o i o ile u desti aţia de lo ui ţe a e au fost t e ute î
p op ietatea statului, pu li ată î Mo ito ul Ofi ial . di oie ie .
4
Legea . / p ivi d egi ul ju idi al u o i o ile p eluate î od a uziv î pe ioada artie 1945-22 decembrie 1989,
pu li ată î Mo ito ul Ofi ial, . di fe ua ie , odifi ată p i O.U.G. . / pe t u p elu gi ea u o
te e e p evăzute de Legea . / p ivi d egi ul ju idi al u o i o ile p eluate î od a uziv î perioada 6 martie
1945- de e ie Mo ito ul Ofi ial, . di .august . , ulti a odifi a e şi o pleta e fii d adusă p i Legea
. / Mo ito ul Ofi ial . di iulie . Legea a fost epu li ată î Mo ito ul Ofi ial . 789 din 02 septembrie
2005.

DREPT CIVIL 20
-i o ilele o upate de u ităţiile sa ita e şi de asiste ţă edi o-so ială di siste ul

pu li eşe, ă i e-spitale pe t u ăt â i, spitale, e t e de plasament, case de copii);
-i o ile o upate de i stituţiile pu li e ad i ist aţiile fi a ia e, t ezo e ii, i iste e şi

alte auto ităţi ale ad i ist aţiei pu li e e t ale, pa hete, jude ăto ii, t i u ale, u ţi de
apel, sedii de poliţie şi i spe to ate judeţe e, ş oli va ale, a hive aţio ale, di e ţii
judeţe e, ase de asigu ă i de să ătate, p i ă ii, p efe tu i, o silii lo ale şi judeţe e,
i spe to ate ş ola e ;
-i o ilele o upate de i stituţii ultu ale teat e, ope e, i liote i, uzee ;
-imobilele o upate de sedii ale pa tidelo politi e legal î egist ate.
Aşada titula ii d eptului de p ee pţiu e su t: u ităţile şi i stituţiile de î văţă â t di

siste ul de stat, u ităţile sa ita e şi de asiste ţă edi o-sociale din sistemul public,
i stituţii pu li e, i stituţii ultu ale, pa tide politi e legal î egist ate. Î lite atu a de
specialitate1 s-a o side at ă, î od epot ivit, au fost e luşi di atego ia e efi ia ilo
u ui d ept p io ita de u pă a e a ei hi iaşi e u e aţi î a e a . lit. b pct.2 din Legea
. / , epu li ată. Este vo a desp e isiu ile diplo ati e, ofi iile o sula e,
ep eze ta ţele o ga izaţiilo i te aţio ale i te guve a e tale a editate î Ro â ia,
p e u şi pe so alul a esto a.
Legea p evede pe t u a eastă ipoteză u te e de de zile î a e, su sa ţiu ea

de ăde ii, d eptul poate fi e e itat, te e e u ge de la p i i ea otifi ă ii p ivi d
i te ţia de vâ za e, p i e e uto ul jude ăto es . Î azul vâ ză ii u î al a ea d eptului
de p ee pţiu e, sa ţiu ea p evazută este ulitatea a solută.
2.3.ăCapacitateaăp r ilor
A.ăDispozi iiălegale
Avâ d î vede e dispoziţiile a t. C. iv. „Pot u pă a toţi ă o a u le este op it p i lege eea e
î sea ă ă a tul de u pă a e-vâ za e poate fi î heiat de o i e pe soa ă. Regula î ate ia o t a tului de
vâ za e- u pă a e o o stituie apa itatea, ia e epţia este i apa itatea otiv pe t u a e i apa ităţile
su t p evăzute e p es şi li itativ de lege .
1
C. Toader, op. cit., 2005, p. 39.

DREPT CIVIL 21
P e iză ă vâ za ea- u pă a ea este, î p i ipiu1, u a t de dispoziţie, eea e

i pu e a pă ţile să ai ă apa itatea depli ă de e e iţiu.
B.ăIncapacit iăspeciale
Legea p evede a u ite i te di ţii de a vi de şi u pă a:
a. Pot ivit a t. C. iv. „Vâ za ea u se poate fa e î t e soţi . A eastă i te di ţie

u ă eşte:
- să î piedi e pe soţi a, su , apa e ţa u ei vâ ză i si ulate, să se ealizeze o do aţie

i evo a ilă;
- să ape e i te esele edito ilo , a e a putea să fie f audaţi p i î heie ea u o

o t a te de vâ za e- u pă a e si ulate;
- să ape e i te esele oşte ito ilo eze vata i sau ae e efi iază de apo tul
do aţiilo 2.
“a ţiu ea e se apli ă î azul e espe tă ii i te di ţiei u p ivi e la vâ za ea î t e soţi,

este ulitatea elativă a o t a tului a e poate fi e ută de o i a e di t e soţi, de
oşte ito ii o otiţi sau de edito i, fă ă a fi o ligaţi să dovedeas ă f auda ea d eptu ilo .
Fii d vo a de ulitate elativă, ea poate fi o fi ată după desfa e ea ăsătoriei, de

ăt e pă ţi sau de ăt e oşte ito i, după oa tea vâ zăto ului3.
Î t e o u i i, vâ za ea este vala ilă, u ai da ă o t a tul u s-a î heiat pe t u a

dete i a pe u a di t e pă ţi să e ţi ă sta ea de o u i aj, avâ d o auză i o ală4.
. Pot ivit a t. C. iv., tuto ii u pot u pă a u u ile pe soa elor aflate sub tutela
lor. Tuto ii u pot u pă a u u ile pe soa elo aflate su tutela lo , atâta ti p ât
so otelile defi itive ale tutelei u au fost date şi p i ite a t. p t. C. iv . Dispoziţiile
a estui te t de lege se apli ă atât tuto elui i o ului, ât şi elui al i te zisului jude ăto es ,
p e u şi tuto elui p ovizo iu. Raţiu ea a estei i te di ţii u ă eşte a î t e tuto e şi
1
Co t a tul de vâ za e- u pă a e este a t de dispoziţie da ă este apo tat la o ie tul o t a tului, şi ijlo eşte efe tua ea de
a te de o se va e sau ad i ist a e, da ă este apo tat la pat i o iul pă ţii o t a tuale.
2
Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Editu a A ta i, Bu u eşti, , p. ; D. Chiri ă, Drept civil, Succesiuni, Editura Lumina
Le , Bu u eşti, , p. .
3
T.“., ol. iv., de . . / , î CD, , vol.I, p. 63.
4
T.“., s. iv., de . . / , î CD, , p. .

DREPT CIVIL 22
i o să u se iveas ă o o t a ietate de i te ese şi, evide t, apă a ea i te eselo elui

aflat su tutelă. De ase e ea, p i a t. C. fa . se i te zi o i e a te ju idi e î t e
tuto e şi soţul sau udele lui î li ie d eaptă şi f aţi, espe tiv su o i, pe de o pa te şi i o ,
pe de altă pa te.
. A t. p t. C. iv. p e izează ă a data ii atât o ve ţio ali ât şi legali,

î pute i iţi a vi de u lu u, u-l pot u pă a, î t u ât s-ar ajunge la contrarietate de
i te ese î t e a da t şi a data , e istâ d de altfel pe i olul eglijă ii i te eselo
mandantului1.
d. Pe soa ele a e ad i ist ează u u i ale statului, o u elo , o aşelo , u i ipiilo

sau judeţelo , u pot u pă a u u i aflate î ad i ist a ea lo a t. p t. C. iv. .
e. Fu ţio a ii pu li i u pot u pă a u u i a e se vâ d p i ijlo i ea lo .
P ohi iţiile de la p t. şi ale a t. 308 C. civ. au fost instituite pe t u a î lătu a

o t adi ţia de i te ese ezultată di ele două alităţi i o pati ile ale a esto pe soa e
vâ zăto şi u pă ăto î a elaşi ti p . Da ă ap e ie ile su ie tive su t e luse p eţu ile
bunurilor destinate vâ ză ii su t sta ilite de o ga ele de d ept , i te di ţia u ai
ope ează, e aifii d î t u ită aţiu ea avută î vede e de legiuito la i stitui ea
i te di ţiei.
“a ţiu ea apli a ilă î azul î heie ii u o o t a te de vâ za e– u pă a e u

î ăl a ea a esto i te di ţii este ulitatea elativă a o t a tului de vâ za e– u pă a e,
aşa u se ap e iază î lite atu a de spe ialitate2, şi u ulitate a solută, aşa u
suge ează a t. C. iv. şi de i u poate fi i vo ată de ât de pe soa a a e a fost
prop ieta ă a u u ilo vâ dute sau de su eso ii a esteia. Desigu ă, da ă u u ile
vâ dute su t p op ietate pu li ă, u pă a ea lo va fi sa ţio ată u ulitatea a solută,
dar nu pe motiv de incapacitate, ci pe motiv de inalienabilitate.
f. O altă i apa itate spe ială de a u pă a este o ţi ută de a t. C. iv. potrivit

ă uia: p o u o ii, jude ăto ii şi avo aţii u pot deve i esio a i u pă ăto i de d eptu i
litigioase a e su t de o pete ţa Cu ţii de Apel î a ă ei i u s ipţie îşi e e ită
fu ţia sau p ofesia. Î azul jude ăto ilo de la Î alta Cu te de Casaţie şi Justiţie şi
p o u o ilo de la Pa hetul Ge e al de pe lâ gă Î alta Cu te de Casaţie şi Justiţie,
1
C.S.J., s.civ., dec. nr. 2197/1992, Dreptul nr. 8, 1993, p. 74.
2
D. Chi i ă, op. it. , p. ; F . Deak, op. it. , p. ; C. Toade , op. it. , p. ; D. Ma ovei, op. it. , p. ; I. Zinveliu, op. cit., p.
55.

DREPT CIVIL 23
i te di ţia se e ti de pe tot te ito iul ţă ii. P i d eptu i litigioase se î ţeleg atât d eptu ile
a e fa o ie tul u ui p o es î eput şi ete i at, ât şi ele î p ivi ţa ă o a se poate
aşte o o testaţie se ioasă, viitoa e. D eptul u ai este litigios da ă s-a p o u ţat o
hotă â e ă asă defi itivă u toate ă t e uie adusă la î depli i e p i e e uta e, u de s-ar
putea fo ula o o testaţie la e e uta e.
Cu p ivi e la sa ţiu ea e espe tă ii a estei dispoziţii legale, î do t i ă au fost

e p i ate două opi ii: u a1 pot ivit ă eia sa ţiu ea este ulitatea elativă pe t u ă
p iveşte doa i te esele pa ti ula e ale ede tului sau de ito ului edat. Î t -o altă opi ie2,
s-a a ătat ă sa ţiu ea este ulitatea a solută î t u ât a eastă i te di ţie se î te eiază
pe otive de o di e pu li ă, espe tiv apă a ea p estigiului justiţiei, al o pului
agist aţilo şi al avo aţilo a e t e uie să fie ai p esus de o i e suspi iu e ă au
i flue ţat soluţio a ea litigiilo asup a u u ilo do â dite î a est od. Î ăl a ea
a estei i te di ţii se sa ţio ează u ulitatea a tului p e u şi supo ta ea heltuielilo
vâ ză ii şi plata de dau e-interese.
g. A t. di Legea . / p ivi d e e uto ii jude ăto eşti i te zi e a esto a şă

do â deas ă di e t sau p i pe so ae i te pose, pe t u ei sau pe t u alţii, u u i a e au
fă ut o ie tul a tivităţii de e e uta e silită. “a ţiu ea e espe tă ii i te di ţiei este
ulitatea a solută.
h. Pe soa ele i solva ile u pot u pă a u u ile i o ile a e se vâ d p i li itaţie

pu li ă3.
Constituţiei (art. 44 alin. 2) „Cetăţenii străini şi apatrizii, pot dobândi dreptul de

i. Potrivit
proprietate privată asupra terenurilor în România, numai în condiţiile rezultate din aderarea
României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte,
pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire
legală”4.
De ase e ea, a t. di Titlul X „Ci ulaţia ju idi ă a te e u ilo al Legii . /
p evede ă „Cetăţe ii st ăi i şi apat izii p e u şi pe soa ele ju idi e st ăi e pot do â di
1
D. Chiri ă, op.cit., p.41.
2
Fr. Deak, op.cit., p.41; C. Toader, op.cit. 41; D. Macovei, op.cit., p.24.
3
V.M.Ciobanu, Drept procesual civil, vol.II, Bu u eşti, , p. şi u .
4
C. Drăguşi , D. Bîrlog, Do â direa dreptului de proprietate asupra tere urilor de ătre etăţe ii străi i, apatrizii şi
persoa ele juridi e străi e după aderarea Ro â iei la U iu ea Europea ă, î D eptul . , , p. -29; G. C. Fre ţiu, Dreptul
etăţe ilor străi i de a do â di pri re o stituire dreptul de proprietate asupra tere urilor di Ro â ia î o diţiile legilor
fondului funciar, î D eptul . , , p. -56.

DREPT CIVIL 24
d eptul de p op ietate asup a te e u ilo î Ro â ia, î o diţiile p evăzute de legea

spe ială .
Legea spe ială la a e te tele de ai sus fa efe i e este Legea . / .
Astfel, prin Legea 247/20051 şi p i Legea . / p ivi d do â direa dreptului de

p op ietate p ivată asup a te e u ilo de etăţe i st ăi i şi apat izi, p e u şi de
pe soa ele ju idi e st ăi e, u ătoa ele situaţii su t p evăzute:
Cetăţea ul u ui stat e u2 e u al UE sau al “paţiului E o o i Eu opea ,

apat idul u do i iliul î t -u stat e u sau î Ro â ia, p e u şi pe soa a ju idi ă
o stituită î o fo itate u legislaţia u ui stat e u pot do â di d eptul de
p op ietate asup a te e u ilo ag i ole, pădu ilo şi te e u ilo fo estie e la î pli i ea unui
te e de a i de la data ade ă ii la UE.
Cetăţea ul u ui stat e u, apat idul u do i iliul î t -u stat e u oi î

Ro â ia, p e u si pe soa a ju idi ă o stituită î o fo itate u legislaţia u ui stat
e u pot do â di d ept de p op ietate asup a te e u ilo î a eleaşi o diţii u ele
p evăzute de lege pe t u etăţe ii o â i şi pe soa e ju idi e o â e.
P i e epţie, pot do â di d ept de p op ietate asup a te e u ilo ag i ole, pădu ilo şi

te e u ilo fo estie e de la data ade ă ii, fermierii3 a e desfăşoa ă a tivităţi i depe de te
şi su t, după az, etăţe i ai statelo e e sau apat izi u do i iliul
î t -u stat e u, a e îşi sta iles eşedi ţa î Ro â ia şi apat izii u do i iliul î

Ro â ia.
Cetăţea ul u ui stat membru nerezident4 î Ro â ia, apat idul e ezide t î Ro â ia

u do i iliul î t -u stat e u, p e u şi pe soa a ju idi ă e ezide tă o stituită î
o fo itate u legislaţia u ui stat e u, pot do â di d ept de p op ietate asup a
1
Legea . / p ivi d do â di ea d eptului de p op ietate p ivată asup a te e u ilo de ăt e etăţe ii st ăi i şi
apat izi, p e u şi de ăt e pe soa ele ju idi e st ăi e, pu li ată i Mo ito ul Ofi ial . di oie ie .
2
P i „stat e u pot ivit a t. di Legea . / , î ţelege o i e stat e u al Uniunii Europene sau al
“paţiului E o o i Eu opea .
3
Legea . / defi eşte fe ie ul a e desfăşoa ă a tivităţi i depe de te, a fii d „o i e pe soa ă fizi ă a e
desfăţoa ă a tivitate ag i olă sau silvi ă, î vede ea ealiză ii de p oduse ag i ole vegetale o i a i ale, p e u şi de depozita e
şi p elu a e a p oduselo o ţi ute di a tivitatea p op ie sau a e desfăşoa ă o a tivitate î vede ea ealiză ii de p oduse
le oase şi ele oase ale fo dului fo estie , aşa u su t defi ite de legea î vigoa e .
4
Dispoziţiile a t. lit. di Legea . / p evăd ă p i oţiu ea de „ ezide t î ţelege st ăi ul a e a e d ept de
ezide ţă pe te ito iul Ro â iei sau, după az, pe soa a ju idi ă st ăi ă a e a e el puţi u sediu secundar pe teritoriul
Ro â iei î o diţiile legii.

DREPT CIVIL 25
terenurilor pent u eşedi ţe se u da e, sedii se u da e la î pli i ea u ui te e de a i

de la data ade ă ii Ro â iei.
Cetăţea ul st ăi , apat izii si pe soa ele ju idi e a e apa ţi statelo a e u su t

e e ale UE sau ale “paţiului E o o i Eu opea pot do â di d ept de p op ietate
asup a te e u ilo î o diţiile egle e tate p i t atate i te aţio ale pe ază de
reciprocitate.
2.4. Obiectul contractului

O ie tul o t a tului de vâ za e- u pă a e îl fo ează lu ul vâ dut şi p eţul plătit.
A. Lucrul vâ dut – t e uie să î depli eas ă u ătoa ele o diţii:
a) Lu rul să fie î ir uitul ivil. Potrivit art.963 C.civ., aplicabil tuturor conve ţiilo
„ u ai lu u ile a e su t î o e ţ pot fi o ie tul u ui o t a t , ia a t. C. iv.,
apli a il doa î ate ie de vâ za e, p e izează ă „toate lu u ile a e su t î o e ţ, pot
fi vâ dute, afa ă u ai da ă v eo lege a op it a easta .
Sunt scoase din circuitul civil:
- lucrurile care prin natura lor nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de
p op ietate, aşa u itele lu u i o u e – res communis – azele soa elui, apa ă ii,
aerul, etc.).
- legea de la ă i alie a ile1 i sesiza ile şi i p es ipti ile u u ile p op ietate pu li ă

a statului sau a u ităţilo ad i ist ativ-teritoriale. Proprietate pu li ă se defi eşte p i
apo ta ea la două ele e te: titula ul a esteia statul sau u ităţile ad i ist ativ-teritoriale)
şi afe taţiu ea u u ilo a e u poate fi alta de ât uzul sau utilitatea pu li ă2.
Lu ul să e iste este a doua o diţie pe a e t e uie să o î depli eas ă lu ul vâ dut.

El t e uie să e iste î p eze t, adi ă î o e tul î heie ii o t a tului sau să poată e ista
1
D.C. Tudorache, Do e iul pu li şi do e iul privat al statului î lu i a Legii fo dului fu iar, î D eptul . , , p. -20;
L. Frautescu, Noţiu ile de do e iu pu li şi do e iu privat al statului. Co ţi ut şi regi juridi î D eptul . -11, 1993, p. 41-
47; I. Adam, Noţiu ile şi atura do e iului pu li , do e iului privat şi proprietăţii private, î D eptul . , , p. -42; A.
Cojocaru, Dis uţii privi d oţiu ile de proprietate pu li ă şi proprietate privată a statului şi a u ităţilor ad i istrativ-teritoriale,
î D eptul . , , p. .
2
Co fo a t. C. iv „Nu se poate p es ie do e iul lu u ilo a e, di atu a lo p op ie sau p i t -o de ala aţie a
legii nu pot fi o ie te de p op ietate p ivata, i su t s oase afa ă di o e ţ .

DREPT CIVIL 26
î viito . Da ă lu ul a pie it î o e tul î heie ii o t a tului atu i o t a tul de

vâ za e- u pă a e este lovit de ulitate a solută, pe t u lipsă de o ie t a t. C. iv. .
Da totuşi, da ă lu ul a pie it u ai î pa te, după î heie ea o t a tului, atu i

u pă ăto ul poate alege î t e două posi ilităţi: fie să ea ă ezoluţiu ea vâ ză ii, fie să
ea ă o edu e e a p eţului p opo ţio ală u pa tea a e a pie it.
Vâ za ea poate avea a o ie t şi lu u i viitoa e es futu a , lu u i a e u e istă î

o e tul a o dului de voi ţă a t. ali . C. iv. , da pot e ista î viito sp e pildă lu ul
ce se va o fe ţio a î viito .
Ne o fe ţio a ea lu ului viito u afe tează vala ilitatea o t a tului; î a est az

vâ zăto ul va fi o ligat la plata de dau e-interese ca urmare a neexecută ii o ligaţiei
asu ate, da ă u fa e dovada u ei auze st ăi e exoneratoa e de ăspu de e a t.
C.civ.).
c) Lu rul să fie deter i at sau deter i a il, li it şi posi il1 (art.948, 964 C.civ.).
Sunt individual determinate (res certa) a ele u u i a e, pot ivit atu ii lo sau voi ţei
e p i ate î o t a t se i dividualizează p i t ăsătu i a a te isti e, p op ii, spe ifi e2.
“u t dete i ate ge e i a ele u u i a e se i dividualizează p i î suşi ile p op ii

ale speciei ori categoriei din care fac parte. Proprietatea acestora nu se poate transfera de
la vâ zăto la u pă ăto ai î ai te de o e tul i dividualiză ii u ului3, individualizare
a e este posi ilă p i â tă i e, ăsu a e, u ă a e.
d) Vâ zătorul să fie proprietarul lu rului i dividual deter i at. Co t a tul de vâ za e-

u pă a e fii d t a slativ de p op ietate, i pu e vâ zăto ului să fie p oprietarul lucrului
vâ dut.
Da ju isp ude ţa se o f u tă e eu u situaţii î a e vâ zăto ul vi de u ul altuia şi

atu i e pu e î t e a ea: a e va fi soa ta ju idi ă a u ui ase enea contract?
1
Gh.Beleiu, Drept ivil ro â , I trodu ere î dreptul ivil. “u ie tele dreptului ivil, Casa de editu ă „Şa sa “RL, Bu u eşti, ,
p. şi u .; T.J. “atu-Mare, dec. nr. 462/19 , î RRD , , p. ; T.“. s. iv., de . . / , î CD, , p. ; T.“., s. iv.,
de . . / , î Repertoriu...1980-1985, p. 68.
2
De e e plu, o o st u ţie e dete i ată p i i di a ea lo alităţii î a e e situată, st ada, u ă ul, dimensiunile,
ve i ătăţile, di e e o st uită, u e e a ope ită; u ta lou p i dete i a ea dată de auto , a ul e e ută ii, u e fel de
ate ial e pi tat, pe e e pi tat, se ătu a ta loului ş.a.
3
C. Podaru, Regi ul juridi al vâ zării u urilor de ge li itate. Co paraţie u regi ul juridi al altor spe ii de vâ zare, î
Dreptul nr. 1,2000, p. 55-62.

DREPT CIVIL 27
Problema care se ridi ă se efe ă la vâ za ea lu ului altuia1, iar pentru rezolvarea ei

t e uie fă ută deose i ea după u o t a tul a e a o ie t u u i dividual determinat
sau bunuri de gen sau viitoare.
Da ă vâ za ea a e a o ie t u u i dividual dete i at atu i efectul translativ de

p op ietate ope ează di o e tul î heie ii o t a tului a t. C. iv. . Rezultă ă,
vâ zăto ul t e uie să fie p op ieta ul lu ului î a est o e t, ă i u ai î a est o e t
se poate transfera proprietatea.
Da ă u este p op ieta ul lu ului, vâ za ea este a ula ilă pe t u e oa e asup a alităţii

ese ţiale a vâ zăto ului a e a fost o side at de u pă ăto a fii d p oprietarul lucrului2.
Nulitatea elativă poate fi i vo ată pe ale de e epţie atu i â d p eţul u s-a plătit sau
pe ale de a ţiu e, â d p eţul s-a plătit .
A easta este situaţia atu i, â d a ele sau u ai u pă ăto ul este î e oa e,

ig o â d faptul ă lu ul vâ dut u apa ţi e vâ zăto ului de i este de u ă edi ţă 3.
Da ă pă ţile au fost î u oşti ţă de auză ştii d, ă u ul a e fo ează o ie tul

vâ ză ii este p op ietatea altei pe soa e, p o le a a ulă ii pe t u e oa e u se poate
pu e, astfel î ât soluţia este o t ove sată.
Î t -o opinie4 se o side ă ă vâ za ea este vala ilă, otivâ du-se faptul ă vâ zăto ul

s-a o ligat u ai a p o u a u ul a e fo ează o ie tul vâ ză ii, ai tâ ziu, ia î az de
ee e uta e fii d posi ilă plata dau elo i te ese.
Î t -o altă opi ie1 se o side ă ă vâ za ea lu ului altuia ep ezi tă o ope aţiune care
are o auză ili ită şi a ata e e ulă a solut a t. C. iv. .
1
Fr. Deak, op. cit., p. 54-55, Eugeniu Safta-Romano, op. cit., p. 50-51; D. Alexandresco, Expli aţiu ea teoreti ă şi pra ti ă a
dreptului ivil ro â , vol.VIII, Bu u eşti, , p. -92; R. Sanilevici, I. Macovei, Co se i ţele vâ zării lu rului altuia î lu i a
soluţiilor pra ti ii judi iare î RRD . , , p. ; R. Codrea, Co se i ţele vâ zării lu rului altuia î situaţia î are el puţi
u părătorul ig oră ă vâ zătorul u este proprietarul lu rului vâ dut, î D eptul . , , p. ; I. Lulă, Dis uţii referitoare la
o troversata pro le ă a o se i ţelor juridi e ale vâ zării u ului altuia î D eptul . , , p. -68; C. Toader, Evi ţiu ea
î o tra tele ivile, Editu a All, Bu u eşti, , p. -58 ; I. Sferidian, Opi ie privi d eroarea asupra su sta ţei î vâ zarea
lucrului altuia, î D eptul . , , p. -104.
2
R. Sanilevici, I. Macovei, Co se i ţele vâ zării lu rului altuia î lu i a soluţiilor pra ti ii judi iare, î RRD, / , p. ; ÎCCJ, s.
iv. şi de p op. i t., de . . / , î Ju isp ude ţa “e ţiei ivile pe a ul , p. - ; C.A. Bu u eşti, s. a IV-a civ., dec.
. / şi s. a III-a civ. de . . / , î P a ti ă judi ia ă ivilă pe a ii -2004, p. 71-73.
3
T.“., ol. iv. de . . / , î CD, , vol.I, p. , C.“.J., s. iv. de . / , î D eptul , , p. .
4
M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 652-653, C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă es u, Al. Băi oia u, op. cit., p. 905; M. Georgescu, Al.
Oproiu, Pro le e juridi e ale proprietăţii şi oproprietăţii, î “.C.J. . , , p. ; T.“., s. iv., de . . / î CD, ,
p. 20.

DREPT CIVIL 28
B.ăPre ul
Pe t u fo a ea vala ilă a o t a tului de vâ za e- u pă a e este e esa a o dul pă ţilo u u ai
asup a lu ului vâ dut da şi asup a p eţului, a e o stituie o lauză ese ţială a contractului.
P eţul ep ezi tă o ie tul p estaţiei u pă ăto ului a e o stă î t -o su ă de a i pe

a e u pă ăto ul o plăteşte vâ zăto ului.
Co diţiile pe a e t e uie să le î depli eas ă p eţul su t u ătoa ele:
a) Preţul să fie fixat î a i. Stabili ea p eţului î a i este de ese ţa o t a tului de

vâ za e- u pă a e. Da ă o t avaloa ea lu ului vâ dut u este sta ilită î a i, atu i u
ai su te î p eze ţa u ui o t a t de vâ za e- u pă a e i a altui o t a t o t a t de
schimb, contract de î t eţi e e . Câ d p eţul este fi at pa te î a i şi pa te î alte p estaţii,
i sta ţa de jude ată va dete i a da ă o t a tul este de vâ za e- u pă a e sau de
s hi , după u p evalează sau u su a plătită.
b) Preţul să fie deter i at sau deter i a il2. P eţul este dete i at â d pă ţile, u
o azia î heie ii o t a tului, au sta ilit u e a titate, su a de a i e u ează a fi plătită3.
P eţul este dete i a il â d u este fi ată su a de a i e t e uie plătită u o azia

î heie ii o t a tului, da su t sta ilite ele e tele u ajuto ul ă o a pă ţile pot sta ili
p eţul u o azia e e ută ii o t a tului sp e pildă î fu ţie de alitatea p odusului sau
atu i â d pă ţile lasă la ap e ie ea u ui te ţ4, sta ili ea p eţului u spe ialist ales de pă ţi
sau u it de ăt e pe soa a aleasă de pă ţi .
1
Fr. Deak, St. Cărpe aru, op. cit., p. 42; T.R.Popescu, Drept, Editu a Dida ti ă şi Pedagogi ă, Bu u eşti, , p. ; I. Zinveliu,
op. cit., p. 62, Şt. Răus hi, Drept ivil. Partea ge erală. Persoa e fizi e. Persoa e juridi e, Iaşi, , p. ; Gh. Beleiu, Drept
ivil. Teorie ge erală a dreptului civil, U ive sitatea di Bu u eşti, , p. ; Şt. Răus hi, Drept ivil. Partea ge erală; E. Jakab,
B. Halcu, C se i ţe ivile şi pe ale ale vâ zării lu rului altuia, î PR, . , , p. şi u .; M. Nicolae, Regimul juridic al
imobilelor preluate abuziv de Fl. Baias, B. Dumitrache, M. Nicolae, vol. I, Ed. Rosetti, Bu u eşti , p. , o side ă ă
su te î p eze ţa u ei ve ita ile auze false, î t u ât u pă ăto ul îşi ep ezi ă g eşit o t ap estaţia vâ zăto ului o
dominus, care este i posi il de ealizat; C. He lea, I pli aţii de atu ă pe ală î azul vâ ză ii lu ului altuia, î D eptul . ,
1990, p. 34; S. Golub, Aspecte privi d vâ zarea lu rului altuia, î RDC . , , p. ; CA Cluj, s. iv.,de . . / î PR . ,
200 , p ; CA Bu u eşti, s. iv., de . / , de . . / , î Culege e de p a ti ă jude ăto eas ă î ate ie ivilă a
C.A. Bu u eşti pe a ul , Ed Rosetti, p. - ; C.A. Bu u eşti, s. iv., de . . / î P.R. . , , p.
2
D. Alexandresco, Pri ipiile dreptului ivil ro â , vol.IV, Bu u eşti, , p. ; Mazeaud, op. cit., p. 703, M.B. Cantacuzino, op.
cit., p. 654.
3
C.“.J., de . iv. . / , î D eptul . , , p. -89.
4
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă es u, Al. Băi oianu, Tratat de drept ivil ro â , vol.II, Editu a Naţio ală „“. Cio ei , Bu u eşti,
1929, p. 906; D. Alexandresco, op. cit., p. 654; M. Mureşa , op. cit., p. 44.

DREPT CIVIL 29
c) Preţul să fie si er şi serios
Prin preţ si er1t e uie î ţeles u p eţ eal, adi ă pe a e pă ţile să-l fi sta ilit u î od
fi tiv, i î i te ţia pă ţilo să fie efe tiv e ut şi plătit. Ju isp ude ţa oast ă a statuat ă
p i oţiu ea de preţ serios, î se sul a t. C. iv., u ează a se î ţelege p eţul a e
o stituie o auză sufi ie tă a o ligaţiei de t a s ite e a d eptului de p op ietate asup a
u ului. Pe t u a p eţul să fie se ios t e uie să e iste o p opo ţie î t e ua tu ul p eţului
o ve it de pa te şi valoa ea eală a u ului vâ dut2.
2.5. Cauza contractului
Cauza este u ele e t o stitutiv î st u tu a o t a tului de vâ za e- u pă a e şi o

o diţie de validitate a a estuia. A t. C. iv. p e izează ă „o ligaţia fă ă auză sau
fo dată pe o auză falsă sau eli ită u poate avea i i u efe t .
Cauza, otivul psihologi dete i a t al o si ţă â tului, este al ătuită di două

elemente:
-scopul imediat ( causa proxima) care, la contra tul de vâ za e- u pă a e, o stă î

o side aţia o t ap estaţiei o o t a ta tului şi este ele e tul o sta t şi i va ia il î
ad ul a eleiaşi atego ii de a te ju idi e;
-s opul ediat ausa e ota a e este otivul p i ipal e a dete i at î heie ea

a tului ju idi şi a e î vede e î suşi ile, alităţile p estaţiei sau ale pe soa ei, este su ie tiv,
va ia il hia î ad ul a eleiaşi atego ii de a te ju idi e.
La o i e o t a t de vâ za e- u pă a e s opul i ediat al u pă ăto ului este

o ţi e ea u ului, ia s opul i ediat al o si ţă â tului vâ zato ului, o ţi e ea p eţului.
§ . Efe tele o tra tului de vâ zare- u părare
3.1.ăNo iune
1
C. Stătes u, C. Bîrsa , Drept ivil. Teoria ge erală a o ligaţiilor, Editu a All, Bu u eşti, 1992, p. 77, Mazeaud, op. cit., p. 725-
726, Eugeniu Safta-Romano, op. cit., 1993, p. 56-57, Fr. Deak, op. cit., p. 45- . ÎCCJ, s. o ., de . .
2
T.“., s. iv., de . . / , î CD, , p. ; C.“.J., s. iv., de . . / , î D eptul . 12/1993, p. 87; O. Mustaţă, M.
K. Guiu, Dis uţii î legătură u sa ţiu ea erespe tării art. di Codul ivil, î D eptul . , , p. ; I. Olaru, Calificarea
juridi ă a faptei de a de lara î faţa otarului pu li u preţ real ai i de ât el real, î D eptul, . , , p. -84; O.
Rădules u, P.I. Rădules u, Di ou despre alifi area faptei de a de lara î faţa otarului pu li u preţ ai i de ât el real, î
D eptul . , , p. ; ICCJ, s. iv. şi de p op . i tele t., de . . / , î D eptul . , , p. ; ÎCCJ, s. o .,
de . . / , î D eptul . , , p. .

DREPT CIVIL 30
P i efe tele u ui o t a t î ţelege o ligaţiile pe a e o t a tul le eează î sa i a pă ţilo

contractante. Pe t u a sta ili o ligaţiile e evi o t a ta ţilo , t e uie să sta ili o ţi utul o t a tului, să
i te p etă lauzele o t a tuale, î situaţia î a e a este lauze su t i sufi ie t de la dete i ate de lege.
Codul ivil sta ileşte o egulă spe ială, î ate ia vâ ză ii- u pă ă ii de interpretare a
lauzelo vâ ză ii, astfel î ât da ă î ţelesul o t a tului este î doiel i , lauzele e la e se
i te p etează î o t a vâ zăto ului, de i î favoa ea u pă ătorului1.
3.2.ăObliga iileăvânz torului

O ligaţiile vâ zăto ului su t î u ă de două:
- să p edea lu ul vâ dut;
- să-l ga a teze pe u pă ăto o t a evi ţiu ii şi o t a vi iilo .
A este o ligaţii su t sta ilite de Codul ivil a t. C. iv. , a o ligaţii p i ipale e

evi vâ zăto ului, astfel î ât pă ţile au fa ultatea de a sta ili şi alte o ligaţii.
3.2.1.ăPredareaălucruluiăvândut
P i p eda ea lu ului vâ dut î ţelege pu e ea lu ului la dispoziţia cumpă ăto ului
(art.1314- C. iv. , o ligaţie a e se e e ută fie p i manifestarea unei atitudini pasive din
pa tea vâ zăto ului, fie p i efe tua ea de a tivităţi sau fapte a e să o fe e posi ilitatea
pe t u u pă ăto de a i t a î stăpâ i ea lu ului2(art.1315, 1316 C.civ.).
O ligaţia p edă ii up i de i di e t şi o ligaţia de a o se va lu ul pâ ă la te e ul

p edă ii a t. C. iv. . Î o e tul î a e se î heie o t a tul, u pă ăto ul a e î
vede e sta ea atu ală a lu ului di o e tul o t a tă ii a t. C. iv. şi este, fi es a
vâ zăto ul să ai ă g ijă de lu ul vâ dut şi să ăspu dă de ulpa o isă u p ilejul
o se vă ii lu ului.
Lu ul vâ dut t e uie p edat î sta ea î a e se găseşte î o e tul î heie ii

contractului.
P eda ea se fa e la lo ul u de se află lu ul î o e tul î heie ii o t a tului

(art.1 C. iv. . A est lu u este posi il da ă o ie tul vâ ză ii îl fo ează u u i dividual
1
G. Marty, P. Raynand, Droit civil, II, Les biens, Paris, 1965, p. 105.
2
Mazeaud, op. cit., p. 763- , T. “., s. iv., de . / , î RRD . , , p. , T. “., s. iv., de . / , î CD, , p.
, de . iv. . / , î CD, , p. .

DREPT CIVIL 31
dete i at, pe t u ă da ă este vo a de lu u i ge e i e, p eda ea se fa e la do i iliul

vâ zăto ului.
Î eea e p iveşte data p edă ii, ea t e uie să ai ă lo la te e ul sta ilit de pă ţi. Î

lipsa u ui te e p eda ea t e uie fă ută i ediat.
Avâ d î vede e faptul ă vâ za ea- u pă a ea e u o t a t ilate al, vâ zăto ul u este

o ligat să p edea lu ul da ă u pă ăto ul u plăteşte o o ite t p eţul. Vâ zăto ul are
u d ept de ete ţie asup a u ului vâ dut, a e o stituie o apli a e a e epţiei pe t u
ee e uta e. Vâ zăto ul, î să, u poate i vo a a eastă e epţie î ipoteza î a e a a o dat
u pă ăto ului u te e , ulte io p edă ii lucrului, pentru plata p eţului.
Cheltuielile de p eda e ad î sa i a vâ zăto ului, ia ele ale idi ă ii de la lo ul

p edă ii, î sa i a u pă ăto ului1.
P eda ea este egle e tată î od a ă u ţit î ai ulte te te de lege a t. -

C. iv. , a e o ţi eguli ge e ale u a a te dispozitiv, de la a e pă ţile pot de oga
p i o ve ţia lo . T e uie a ătat, ă di o e tul â d a devenit proprietarul lucrului,
u pă ăto ul a e d eptul la f u te şi la toate a eso iile lu ului vâ dut a t. -1325, 468
şi u ăto ul, 488, 1396 C.civ.).
Î eea e p iveşte up i sul şi î ti de ea lu ului vâ dut, Codul ivil uprinde anumite

eguli p ivi d vâ za ea de i o ile, di a e eţi e :
a da ă se vi de u i o il u p e iza ea î ti de ii sale şi a p eţului pe u itatea de ăsu ă şi la ăsu ătoa e
se o stată ă î ti de ea u o espu de elei p evăzute î o t a t, u pă ăto ul poate e e edu e ea
o espu zătoa e a p eţului sau o pleta ea sup afeţei, da ă e istă a eastă posi ilitate sau poate fi o ligat să
plăteas ă spo ul de î ti de e.
Da ă spo ul depăşeşte a douăze ea pa te a î ti de ii a ătate î o t a t, u pă ăto ul

poate e e ezoluţiu ea o t a tului a t. şi C. iv. .
da ă vâ za ea u este fă ută pe ăsu ă, adi ă p i fi a ea u ui p eţ pe u itate, i

este fă ută p i p eţ fi , dife e ţa î t e î ti de ea de la ată şi ea o statată u o azia
p edă ii u poate p ovo a o eşte e sau o edu e e de p eţ, de ât da ă ep ezi tă el puţi
a pa te di p eţul vâ ză ii, â d u pă ăto ul poate opta şi pe t u ezoluţiu ea
contractului (art.1329 C.civ.).
1
T.“., s. iv., de . . / , î Repertoriu… 9 9-1975, p. 128; Mazeaud, op. cit., p. 286.

DREPT CIVIL 32
da ă se vâ d două sau ai ulte i o ile p i t -u si gu o t a t şi p eţ, ia

î ti de ea u uia este ai a e, ia a eluilalt ai i ă, dife e ţele de p eţ se o pe sează
(art.1333 C.civ.).
Î azul ee e ută ii o ligaţiei de p eda e a lu ului vâ dut de ăt e vâ zăto , u pă ăto ul poate i vo a
1
e epţia de ee e uta e sau poate e e fie ezoluţiu ea vâ ză ii, fie e e uta ea silită a o t a tului, afa ă de
situaţia â d p eda ea a fi fost op ită di t -un caz de fo ţă ajo ă sau az fo tuit. Cu pă ăto ul a e d eptul de a
2
e e şi dau e pe t u p ejudi iul p ovo at p i faptul ep edă ii la ti p a lu ului di ulpa vâ zăto ului (art.1320-
1321 C.civ.).
3.2.2.ăObliga iaădeăgaran ie
Vâ zăto ul este o ligat să-l gara teze pe u pă ăto , atât pe t u li iştita folosi ţă a lu ului adi ă
î pot iva evi ţiu ii , ât şi pe t u utila folosi ţă a lui adi ă î pot iva vi iilo as u se .
A.ăGaran iaăcontraăevic iunii

a. Noţiu e
Î legătu ă u o ligaţia vâ zăto ului de a asigu a li iştita posesiu e a lu ului, a t. C. iv., p e izează ă
a esta „ ăspu de ăt e u pă ăto de evi ţiu e totală sau pa ţială a lu ului vâ dut, sau de sa i ile la a e s-ar
p eti de supus a el o ie t şi a e -ar fi declarate la facerea contractului .
Astfel, pute defi i evi ţiu ea3 a fii d pie de ea totală sau pa ţială a p op ietăţii
lu ului sau tul u a ea u pă ăto ului î e e ita ea d eptului de p op ietate, ezultâ d
di valo ifi a ea de ăt e u te ţ a u ui d ept asup a lu ului, d ept a e e lude î tot sau
î pa te pe el al u pă ăto ului4.
Ga a ţia pe t u evi ţiu e a vâ zăto ului e istă u u ai faţă de u pă ăto , i şi faţă

de su do â dito i şi se efe ă la ga a ţia vâ zăto ului pe t u faptele lui, p e u şi pe t u
faptele te ţului.
1
C. Stătes u, C. Bîrsa , op. cit., 1992, p. 80.
2
Pe t u a ă u te Fr. Deak, op. cit.71-72.
3
Noţiu ea vi e de la lati es ul evictio, -onis a e î sea ă deposedare.
4
C. Nacu, Drept ivil ro â , vol.III, Bu u eşti, , p. -232; M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 662, Mazeaud, op. cit., p. 787, Fr.
Deak, op. cit., p. 73-74, D. Chiri ă, op. cit., p. 214-215, E. Safta-Romano, op. cit., p. 61; C. Toader, Manual...op. cit., p. 32; L.
Stă iules u, op. cit., p. 53; C“J, s. iv. şi de p op. i tele t. de . . / î Buleti ul Ju isp ude ţei, Ed. CH Be k, Bu u eşti,
; ICCJ, s. iv. si de p op . i tele t., de . . / , î Buleti ul Ju isp ude ţei, Ed. CH Be k, Bu u eşti, ; ICCJ, s. civ.
şi de p op . i tele t., de . . / î Buleti ul Ju isp ude ţei, Ed. CH Be k, Bu u eşti, .

DREPT CIVIL 33
. Gara ţia o tra evi ţiu ii rezultâ d di fapte perso ale.

Î vi tutea ga a ţiei o t a evi ţiu ii ezultâ d di fapte pe so ale, vâ zăto ul p e u şi su eso ii lui
u ive sali şi u titlu u ive sal este ţi ut să se a ţi ă de la o i e a t sau fapt, a te io sau poste io vâ ză ii, de
atu ă a-l tulbura pe cumpă ăto î li iştita folosi ţă a lu ului. Nu p ezi tă eleva ţă faptul ă este vo a desp e
o tulburare de drept (invocarea unui drept, -nerezervat prin contract – a se vitutea, a itaţia sau uzufructul) sau
de fapt deposeda ea u pă ăto ului de o pa te di te e ul pe a e l-a do â dit .
Î azul î a e u pă ăto ul este a e i ţat u o ase e ea tul u a e, el poate opu e

e epţia de ga a ţie: i e t e uie să ga a teze, u poate să î vi gă ue de evictione
tenet actio eundem agentem repellit exceptio).
O ligaţia de ga a ţie a vâ zăto ului fii d o ligaţie pat i o ială, ea se t a s ite şi

su eso ilo săi u titlu u ive sal, după oa tea a estuia.
O ligaţia egativă a vâ zăto ului de a u-l tulbu a pe u pă ăto î li iştita folosi ţă a

u ului ţi e de ese ţa o t a tului de vâ za e- u pă a e, astfel î ât o i e o ve ţie
p ivi d î lătu a ea ăspu de ii vâ zăto ului pe t u evi ţiu ea ezultată di t -un fapt
pe so al este ulă a t. C. iv. 1.
. Gara ţia o tra evi ţiu ii rezultâ d di fapta u ui terţ.

Î azul î a e tul u a ea p ovi e de la o te ţă pe soa ă, vâ zăto ul a e o ligaţia de a-l apă a pe
u pă ăto , ia î azul î a e u euşeşte va supo ta o se i ţele evi ţiu ii i dife e t da ă a fost de u ă sau
de ea edi ţă.
Vâ zăto ul va ăspu de pe t u evi ţiu ea ezultâ d di fapta u ui te ţ u ai da ă su t

î depli ite u ulativ u ătoa ele o diţii:
a Î t u ât legea o side ă evi ţiu ea a o tul u a e a e stâ je eşte pe u pă ăto î

e e ita ea d eptului său de p op ietate, vâ zăto ul este ga a t u ai pe t u tulburarea de
drept2 ezultâ d di e e ita ea de ăt e u te ţ a u ui d ept o u â d u el al
u pă ăto ului.
1
Pe t u a ă u te a se vedea: Fr. Deak, op. cit., p. 75-77; C. Toader, Evi ţiu ea î o tra tele ivile, Editu a All Be k, Bu u eşti,
1998; C. Toader, Progra ele de al ulator şi gara ţia o tra evi ţiu ii î D eptul . , , p. -60; M. Mureşa , op. cit., p.
82; D. Alexandresco, op. cit., p. 215; M.B.Cantacuzino, op. cit., p. 660; P. Perju, loc.cit., î D eptul . , , p. ; T.“. ol. iv.
de . . / , î CD, , p. ; T.“. ol. iv., de . . / , î CD, , p. ; ICCJ, s. o ., de . . / ,î
Dreptul nr. 7, 2006, p. 249.
2
T.“., s. iv., de . . / î Repertoriu… 9 -1980, p. 86-87; Fr. Deak, op. cit., p. 77.

DREPT CIVIL 34
Te ţul evi găto poate i vo a fie u d ept eal (drept de proprietate, de uzufruct,
se vitute eapa e tă şi ede la ată , fie u d ept de ea ţă o t a tul de lo aţiu e
î heiat de vâ zăto , a e da ă este eda tat î s is şi a e dată e tă devi e opoza il
u pă ăto ului, ia da ă a esta u a e u oşti ţă desp e e iste ţa lo aţiu ii, î t u ât u i-a
fost o u i ată de ăt e vâ zăto , atu i vâ zăto ul va fi ţi ut să ăspu dă pe t u
evi ţiu e .
Î azul tul u ă ilo de fapt1, vâ zăto ul u ăspu de, î t u ât u pă ăto ul se poate

apă a si gu , p i ijloa e legale, p i a ţiu ile poseso ii. D eptul i vo at de ăt e te ţul
evi găto poate fi u d ept eal sau u d ept de ea ţă, î ipoteza, sp e pildă, o t a tului
de lo aţiu e2 î heiat de vâ zăto , a e da ă a e dată e tă e opoza il u pă ăto ului,
astfel î ât u pă ăto ul da ă u u oaşte desp e e iste ţa lo aţiu ii şi vâ zăto ul u-i
o u i ă la î heie ea o t a tului, va fi o ligat să ăspu dă pe t u evi ţiu e.
A doua o diţie a o ligaţiei de ga a ţie pe t u evi ţiu e este a ea să ai ă o auză

a terioară vâ zării; pe t u auze ulte ioa e vâ ză ii, vâ zăto ul u ăspu de, î t u ât
u pă ăto ul î alitate de p op ieta t e uie să se ape e si gu î pot iva a esto fapte.
Î s hi , î ate ia uzu apiu ii, vâ zăto ul u ăspu de, de i evi ţiu ea u poate fi
i putată vâ zăto ului, deoa e e u pă ăto ul deve it p op ieta , avea posi ilitatea să
î t e upă u ge ea p es ipţiei a hizitive. Vâ zăto ul ăspu de u ai da ă uzu apiu ea a
fost desăvâ şită.
A t eia o diţie este e u oaşterea evi ţiu ii de ătre u părător. Da ă,

u pă ăto ul a u os ut pe i olul evi ţiu ii, î sea ă ă şi-a asu at is ul, şi vâ zăto ul
u ai ăspu de, o t a tul ăpătâ d a a te aleato iu. “a i a p o ei u oaşte ii auzei
evi ţiu ii de ăt e u pă ăto , i u ă vâ zăto ului3.
d. Natura şi odul de fu ţio are a o ligaţiei de gara ţie.

Da ă u pă ăto ul este a e i ţat de evi ţiu e, şi î spe ial da ă este a ţio at î justiţie de ăt e u te ţ, el
t e uie să ea ă vâ zăto ului să-şi e e ute o ligaţia de a-l apă a o t a eve tualei evi ţiu i.
1
D. Alexandresco, op. cit., p. 214-215.
2
D. Andrei, Dreptul la despăgu iri al o stru torului lo ator, î RRD . / , p. ; T.“., s. iv., de . . / , î CD,
, p. , de . . / ; î RRD . , , p. .
3
T.“., s. iv., de . . / , î CD, , p. .

DREPT CIVIL 35
Pe t u a easta, u pă ăto ul este dato să-l he e î ga a ţie pe vâ zăto î p o esul i te tat de te ţul
a e p eti de u d ept o u â d u al său. Ce e ea de he a e î ga a ţie ep ezi tă ăsu a de ele e ta ă
p ude ţă pe t u u pă ăto pe t u a î azul î a e u pă ăto ul u soli ită i sta ţei i t odu e ea î p o es
a vâ zăto ului, atu i se e pu e la pie de ea p eţului, a dau elo şi a heltuielilo de jude ată, î t u ât
vâ zăto ul he at î justiţie de ăt e u pă ato ul evi s a e posi ilitatea să dovedeas ă faptul ă dispu e de
ijloa ele e esa e pe t u a î lătu a p ete ţiile te ţului evi găto .
O ligaţia de ga a ţie pe t u evi ţiu e este o o ligaţie de „a u fa e , de „a fa e , de „a

da , după u evi ţiu ea u s-a produs, este pe cale să se p odu ă sau s-a produs.
a Cât ti p u s-a p odus, vâ zăto ul este ţi ut să se a ţi ă de la o i e fapt a e să

at agă posi ilitatea tul u ă ii u pă ăto ului î e e ita ea p e ogativelo d eptului de
proprietate.
Da ă evi ţiu ea este pe ale să se p odu ă, vâ zăto ul a e o ligaţia de „a fa e , adi ă

să foloseas ă toate ijloa ele pe t u a-l apă a pe u pă ăto î pot iva te ţului evi găto .
Î a est s op, u pă ăto ul este o ligat să-l a u ţe pe vâ zăto de pe i olul p odu e ii
evi ţiu ii, î t u ât da ă-l eglijează, vâ zăto ul se poate apă a, afi â d ă evi ţiu ea s-a
p odus pe t u ă u a fost î ştii ţat.
Da ă evi ţiu ea s-a p odus, vâ zăto ul a e o ligaţia de „a da , eve i du-i o ligaţia

de a plăti pagu ele sufe ite de u pă ăto 1.
e. Efectele o ligaţiei de gara ţie o tra evi ţiu ii2
Legea fa e deose i e î t e evi ţiu ea totală şi ea pa ţială.
a) Evi ţiu ea totală. Î a est az u pă ăto ul a e d eptul la estitui ea p eţului plătit,

restituire are tre uie să fie i tegrală i difere t de s ăderea sau reşterea valorii lu rului, u
ex epţia situaţiei î are u părătorul a tras vreu folos di stri ă iu ile e a auzat
lucrului, fapt ce-l poate fa e pe vâ zăto să ea ă o edu e e a p eţului, e hivale t u
folosul ealizat de u pă ăto 3.
1
T. Jud. “i iu, de . iv., / , î RRD / , p. -58.
2
I. Rosetti-Bălă es u, Al. Băi oia u, op. cit, p. 229; I. Zinveliu, op. cit., p. 91; Fr. Deak, op. cit., p. 80; E. Safta-Romano, op. cit., p.
63; D. Chiri ă, op. cit., p. 75; J. Ma oliu, Şt. Răus hi, op. cit., p. 27; C. Toader, Ma ual…., p. 85; L. Stă iules u, op. cit., p. 55; D.
Macovei, M.S. Striblea, op. cit., p. 52; A. Benabent, op. cit., p. 144-145.
3
D. Alexandresco, op. cit., p. 218; Mazeaud, op. cit, p. 792.

DREPT CIVIL 36
De asemenea, u părătorul are dreptul - la valoarea fru telor pe are a fost o ligat să
le restituie terţului evi gător da ă do â deşte f u tele î alitate de poseso de u ă
edi ţă, u se estituie ; - la restituirea heltuielilor de jude ată atât ale procesului din care
a rezultat evi ţiu ea, ât şi ale a ţiu ii î regres î o tra vâ zătorului; - la daune interese.
Legea p e izează ă a este dau e o stau î dife e ţa î t e p eţul plătit şi spo ul de valoa e
do â dit de lu u, de la data î heie ii o t a tului şi pâ ă la data p odu e ii evi ţiu ii,
i dife e t, di e auză s-a produs sporul de valoare1(cheltuieli necesare sau utile, sau spor
de valoa e do â dit fo tuit p i s u pi i .
b) Evi ţiu e parţială2 - Da ă evi ţiu ea este u ai pa ţială, u pă ăto ul poate e e

rezoluţiu ea o tra tului de vâ za e u pă a e, u ai da ă evi ţiu ea pa ţială este atât
de i po ta tă î ât u pă ăto ul, da ă a fi putut să p evadă evi ţiu ea, u a fi u pă at.
Ca u a e a ezoluţiu ii vâ ză ii, vâ zăto ul datorează tot e este p evăzut de lege pe t u
evi ţiu ea totală.
Da ă u părătorul u ere rezoluţiu ea, are dreptul la valoarea părţii pierdute prin
evi ţiu e de i u ota pa te, o espu zătoa e di p eţ i la pa tea o espu zătoa e di
valoarea lucrului la zi).
A ţiu ea î ga a ţie pe t u evi ţiu e a u pă ăto ului î pot iva vâ zăto ului se
p es ie î te e ul ge e al de p es ipţie, te e a e î epe să u gă di omentul
data p odu e ii evi ţiu ii.
f. Modifi ări o ve ţio ale ale gara ţiei evi ţiu ii

No ele p i a e este egle e tată o ligaţia de ga a ţie a vâ zăto ului o t a evi ţiu ii au a a te
supletiv, astfel î ât a est egi al ga a ţiei – ga a ţia de d ept – îşi găseşte apli a ilitate â d pă ţile u au
p evăzut altfel. Pă ţile pot i şo a sau ă i î ti de ea o ligaţiei de ga a ţie a t. C. iv. sau hia vâ -
zăto ul poate fi e o e at de a eastă o ligaţie. Legiuito ul li itează, î să, efe tele e o e ă ii î se sul ă
ăspu de ea vâ zăto ului u poate fi î lătu ată î azul evi ţiu ii ezultate dintr-u fapt pe so al al său.
B.ăGaran iaăcontraăviciilorălucruluiăvândut
1
C. Hamangiu, I. Rosetti- Bălă es u, Al. Băi oia u, op. cit., p. 920; Fr. Deak, op. cit., p. 82.
2
D. Alexandresco, op. cit, p. ; T.“. ol. Civ., de . . / , î Repertoriu…. 9 -1969; p. 209; D. Chiri ă, op. cit., p. 77.

DREPT CIVIL 37
a. Noţiu e
Pot ivit a t. C. iv., vâ zăto ul ăspu de u u ai de li iştita posesiu e a lu ului vâ dut, i şi de vi iile
acelui lucru.
Vâ zăto ul este ăspu zăto pe t u vi iile as u se ale lu ului, da ă di auza lor, lucrul
u este u de î t e ui ţat pot ivit desti aţiei sale sau da ă î t e ui ţa ea sa este atât de
i şo ată î ât se poate p esupu e ă, da ă i-a fi u os ut vi iile, u pă ăto ul u l-ar fi
u pă at sau u a fi plătit p eţul pe a e l-a dat (art.1352 C.civ.).
Putem defini viciile ascunse ca fiind a ele defi ie ţe alitative ale u ului vâ dut, are
existâ d î o e tul predării sale, u i-au fost cunoscute u părătorului şi i i nu puteau fi
descoperite pri ijloa e o iş uite de verifi are, şi a e fa , a u ul să u poată fi
î tre ui ţat o for desti aţiei sale sau ă î tre ui ţarea să fie atât de i şo ată î ât se
presupu e ă, u pă ăto ul -ar fi contractat ori n-ar fi dat pe dâ sul eea e a dat, da ă
le-ar fi cunoscut1.
. Co diţiile e ute pe t u a vâ zăto ul să ăspu dă pe t u vi iile lu ului vâ dut

Pe t u a se a gaja ăspu de ea vâ zăto ului pe t u vi iile as u se ale lu ului t e uie î depli ite
u ătoa ele o diţii:
a) Trebuie ca viciul să fie ascuns. Pot ivit legii, vâ zăto ul u ăspu de pe t u vi iile
apa e te ale lu ului şi de a e u pă ăto ul a putut să se o vi gă si gu a t. C. iv. ,
î s hi de vi iile as u se, vâ zăto ul ăspu de hia da ă u le-a u os ut, adi ă hiar
da ă a fost de u ă edi ţă, î afa ă de azul î a e s-a fi stipulat ă u ăspu de de ele2.
Lipsa de e pe ie ţă, de do u e ta e, i fo a e, ep i epe e a u pă ăto ului u fa

ca viciile pe care acesta nu le-a putut o stata si gu să fie vi ii as unse3.
1
A u se o fu da vi iul î se sul a t. C. ivil, u vi iul de o si ţă â t al e o ii sau dolului asup a su sta ţei lucrului
vâ dut a t. ali . C. ivil . Astfel, î azul vi iului p evăzut de a t. C. ivil, u pă ăto ul a do â dit lu ul do it, dar
a esta este i p op iu folosi ţei după desti aţie a u a e a e iste ţei u o defe te pe a e le a e, pe â d î azul erorii asupra
su sta ţei lu ului e fa e o ie tul o t a tului, u pă ăto ul u a putut u pă a, î su sta ţa sa lu ul do it, şi poate ere
a ula ea o t a tului, di i ua ea p eţului putâ d e e ezoluţiu ea o t a tului.
2
V. Stoica, C. Turianu, Obligaţia de gara ţie o tra vi iilor u urilor vâ dute de persoa ele fizi e, u privire spe ială asupra
autovehiculelor, î RRD . - , , p. ; T.“., s. iv., de . . / î RRD . , , p. ; T.“., s. iv., de . . / ,
î CD, , p. ; T.“., s. iv., de . . / , î CD, , p. ; V. Terzea, Gara ţia o tra vi iilor lu rului vâ dut prevăzută
de art. şi ur ., î D eptul . , , p. şi u .
3
D. Chiri ă, O ligaţia de i for are şi efe tele ei î faza pre o tra tuală a vâ zării- u părării î RDC, . -8, 1999, p. 50-58;
T.“., s. iv., de . . / , î RRD . , , p. - ; T. Mu . Bu u eşti, s. A IV-a, de . iv. N . / î CD, , Editu a
Şa sa “RL, , p. , T.“., s. iv., de . . / , î CD, , p. ; de . . / , î RRD . , , p. ; de . .
/ î RRD . , , p. .

DREPT CIVIL 38
Aşada , u o i e vi iu a e -a fost o se vat de u pă ăto este u vi iu ascuns, el are

a est a a te u ai da ă u a putut fi o se vat la o ate tă ve ifi a e a u ului1.
Ap e ie ea a a te ului apa e t sau as u s al vi iilo se fa e î a st a t, î fu ţie de

dilige ta ijlo ie a u ei pe soa e u a eleaşi u oşti ţe teh i e ale u pă ăto ului2.
b) Viciul trebuie să fi existat î o e tul vâ ză ii3. Pe t u vi iile a e au apă ut după

î heie ea o t a tului, adi ă atu i â d lu ul se defe tează sau îşi pie de alitatea di
auze ivite după vâ za e, vâ zăto ul u ăspu de, î t u ât p i efe tul vâ ză ii is u ile t e
odată u d eptul de p op ietate asup a u pă ăto ului.
c) Viciul trebuie să fie grav4 adi ă di auza lui, lu ul t e uie să fie i propriu
î t e ui ţă ii după desti aţie sau să se i şo eze î t -atât valoa ea de î t e ui ţa e, î ât
u pă ăto ul, u os â d a est fapt, u a fi u pă at sau a fi plătit u p eţ ai i .
. Efe tele şi î ti derea răspu derii vâ zătorului pe tru vi ii

Da ă o diţiile p eze tate ai sus su t î t u ite, u pă ăto ul a e fa ultatea de a e e fie ezoluţiu ea
vâ ză ii, fie o edu e e a p eţului, u două e epţii:
- î azul vâ ză ii de d eptu i su eso ale – da ă u s-a o ligat să ga a teze o ţi utul

unive salităţii, vâ zăto ul ăspu de u ai pe t u alitatea sa de oşte ito a t. C. iv. ;
-î azul vâ ză ii p i li itaţie pu li ă, a e se fa e p i i te ediul justiţiei.
A ţiu ea p i a e u pă ăto ul soli ită ezoluţiu ea vâ ză ii, se u eşte edhibitorie5.
A eastă a ţiu e este ad isi ilă hia da ă atu a vi iului -ar face lucrul absolut
i p op iu desti aţiei sale.
1
Î p a ti a jude ăto eas ă s-a a ătat ă „di pla şele fotog afi e depuse de e la a t î dosa a ezultat ă a estea puteau
o stata u uşu i ţă defe ţiu ile e t alei te i e sau ale hid ofo ului, p e u şi sta ea î a e se aflau pe eţii, i sta ţa
o statâ d ă e la a ţii, p i t -o ve ifi a e ate tă, puteau o stata vi iile alifi ate de a eştia a fii d as u se, u atât ai
ult u ât, a te io î heie ii o t a tului, au vizitat i o ilul î soţiţi de o pe soa ă alifi ată. T.B., s. a IV-a civ., dec. nr.
/ î Culege e de p a ti ă judi ia ă î ate ie ivilă pe a ii – 2003, p. 94 – 97).
2
I sta ţa sup e ă a de is ă „o apa itate mai mi ă a u ului vâ dut de ăt ea sta ilită u o stituie u vi iu as u s, ia
eve tualele vi ii apa e te, a e au o dus ulte io la epa aţia u ului, puteau fi sesizate p i dilige ţele e se i pu eau la
e epţia p oduselo ; o i u pă ăto ul a e epţio at u ul fă ă a fo ula o ie ţiu i p ivi d alitatea sau apa itatea a estuia
ICCJ, s. iv., de . . / , î Buleti ul Casaţiei . , , p. .
3
T. “, s. iv., de . / , î RRD / , p. - ; T. “, s. iv., de . / , î RRD, / , p. ; T. Mu . Bu u eşti, “. a III-
a, de . . / î D eptul . , , p. .
4
T.“., s. iv., de . . / î CD, , p. .
5
Noţiu ea vi e de la lati es u red hibere –a lua î apoi.

DREPT CIVIL 39
Î lo de desfii ţa ea o t a tului u efe t et oa tiv, u pă ăto ul poate e e o

edu e e a p eţului, p opo ţio al u pagu a sufe ită, p ovo ată de vi iu. A ţiu ea spe ială
de edu e e a p eţului se u eşte esti ato ie, î t u ât valoa ea p ejudi iului se sta ileşte,
de o i ei, p i e pe tiză.
d. Ter e ul de i te tare a a ţiu ilor
Pot ivit dispoziţiilo a t. di De etul . / u p ivi e la p es ipţie

e ti tivă „d eptul la a ţiu ea p ivitoa e la vi iile as u se ale u ui lu u t a s is, se
p es ie p i î pli i ea u ui te e de lu i, î azul î a e vi iile u au fost as u se
u vi le ie .
Ca urmare a prevederilor acestui te t de lege, a ţiu ile edhi ito ii şi esti atorii pot fi
i te tate î t -u te e de lu i, ia da ă vi iile au fost as u se u vi le ie î te e ul
ge e al de p es ipţie e ti tivă1, de 3 ani.
3.3.ăObliga iileăcump r torului

Cu pă ăto ul a e două o ligaţii p i ipale:
- de a plăti preţul;
- de a lua î pri ire lu rul vâ dut.
De ase e ea, da ă u s-a p evăzut altfel î o t a t, el supo tă şi heltuielile vâ ză ii.
A.ăPlataăpre ului
a. Lo ul şi data plăţii – Este ea ai i po ta tă o ligaţie a u pă ăto ului, fapt
p evăzut e p es de a t. C. iv., „P i ipala o ligaţie a u pă ăto ului este de a plăti la
ziua şi la lo ul dete i at p i o t a t . Î lipsă de stipulaţie o t a ă, u pă ăto ul
plăteşte p eţul la lo ul şi î o e tul î a e i se fa e p eda ea lu ului vâ dut a t.
C. iv. , deoa e e î ate ia vâ ză ii, legătu a î t e o ligaţia de p eda e a lu ului şi a eea
de plată a p eţului este atât de st â să, î ât, î te e ul a e afe tează o ligaţia u eia
di t e pă ţi afe tează şi o ligaţia eleilalte pă ţi.
1
T.Jud. Ti iş, de . iv. / , î RRD / , p. , Gh. Beleiu, Pres ripţia pe tru vi iile lu rului, î RRD . , , p. -16,
T. “., s. iv., î RRD . , , p. .

DREPT CIVIL 40
b. “a ţiu ea eplăţii preţului – Î azul o t a tului de vâ za e- u pă a e, a şi î

o i e o t a t ilate al, ee e uta ea o ligaţiei de ăt e u a di t e pă ţi, o fe ă eleilalte
pă ţi, posi ilitatea de a i vo a e epţia de ee e uta e sau de a e e fie e e uta ea î
atu ă, fie ezoluţiu ea o t a tului.
A ţiu ea î ezoluţiu ea1 vâ ză ii este eală, eea e î sea ă ă u ă eşte u

pe soa a u pă ăto ului i hia u ul şi de i poate fi i te tată î pot iva pe soa ei î
â a ă eia se află lu ul vâ dut. Rezoluţiu ea p odu â du-se cu efect retroactiv se
ăsf â ge şi asup a lu ului vâ dut2.
Î azul ezoluţiu ii pe t u eplata p eţului, Codul ivil p evede u ătoa ele eguli:
- ezoluţiu ea u ope ează de d ept î ate ia vâ ză ii de i o ile, i t e uie

p o u ţată de i sta ţa de jude ată, ia da ă vâ zăto ul este î pe i ol de a pie de u ul şi
p eţul, i sta ţa va a o da u te e de g aţie C. iv .
-da ă pă ţile au p evăzut î o t a t u pa t o iso iu e p es, desfii ţa ea

o t a tului va ope a după pu e ea î î tâ zie e a u pă ato ului.
Co fo egulilo ge e ale î ate ie de ezoluţiu e, ezoluţiu ea u poate fi de ât

judi ia ă, ă â â d la ap e ie ea i sta ţei da ă ee e uta ea este destul de g avă pe t u a
otiva ezoluţiu ea. T e uie fă ută p e iza ea ă de la a est p i cipiu, legea aduce anumite
est i ţii:
- ezoluţiu ea ă â e fă ă efe t î o t a auto ităţilo pu li e;
- ezoluţiu ea ă â e fă ă efe t faţă de te ţul adjude atar al imobilului vâ dut, p i

li itaţie pu li ă;
- d eptul de a e e ezoluţiu ea pe t u eplata p eţului u este opoza il te ţului

do â dito de d eptu i eale asup a lu ului vâ dut, de ât da ă vâ zăto ul a î deplinit
e i ţele legii pe t u o se va ea p ivilegiului său de vâ zăto 3.
1
C. Stătes u, C.Bîrsa , op.cit., p. 84-88.
2
E. Safta-Romano, Exa e al jurisprude ţei privitoare la a ţiu ea î rezoluţiu e, î Dreptul nr. 8, 1990, p. 45, V.M. Ciobanu,
Drept procesual civil, vol.I, U iv. Bu u eşti, , p. ; V. Stoica, Rezoluţiu ea î rezilierea o tra telor ivile, Editura All,
Bu u eşti, ; T.“., s. iv., de . . / , î CD, , p. ; de . . / , î CD, , p. ; de . . / ,î
RRD . , , p. , de . . / ,î RRD . , , p. ; C“J, s. iv., de . . / , î Buleti ul ju isp ude ţei
1993, p. 122- , C“J, s. iv., de . . / , î D eptul . , , p. 82.
3
V.M. Ciobanu, op. cit., p. şi u .

DREPT CIVIL 41
B.ăLuareaăînăprimireăaălucruluiăvândut
Cu pă ăto ul a e u u ai d eptul să p i eas ă lu ul vâ dut da este o ligat să ia î p i i e lu ul vâ dut la te e ul sta ilit î o t a t sau di
ziua â d a fost pus î î tâ zie e.
Î
az de ee e uta e, vâ zăto ul a e d eptul să ea ă u pă ăto ului despăgu i i pe t u
eve tualele heltuieli de depozita e sau de t a spo ta e a u ului î alt lo şi posi ilitatea
de a soli ita i sta ţei o liga ea u pă ăto ului la e e uta ea a estei o ligaţii.
C.ăSuportareaăcheltuielilorăvânz rii
Cu pă ăto ul este o ligat î lipsă, de o ve ţie o t a ă să plăteas ă heltuielile
vâ ză ii heltuielile p op iu-zise ale a tului, de eda ta e a a tului de vâ za e- u pă a e,
de autentificare, taxe de timbru, etc.).
Fa e p e iza ea ă a eastă dispoziţie p evăzută de a t. C. iv., vizează u ai

apo tu ile di t e pă ţi1. Î apo t u te ţii dispoziţiile a t. C. iv. u su t apli a ile,
motiv pentru care aceste prevederi nu sunt opozabile statului, reprezentat prin
ad i ist aţia fi a ia ă, astfel î ât faţă de stat a ele pă ţi ăspu d solidar pentru plata
taxelor.
§ . Varietăți de vâ zare
4.1. Enumerare
Pe lâ gă vâ za ea- u pă a ea egle e tată de d eptul o u , legislaţia o â ă
prevede anumite va ietăţi spe iale ale o t a tului de vâ za e- u pă a e, pe t u a e
dato ită o ie tului o t a tului, o diţiei p evăzute î a t, lauzelo o t a tuale se i pu
anumite reguli speciale.
“u t astfel de o t a te, vâ za ea după g eutate, u ă , ăsu ă, vâ za ea pe

î e ate, vâ za ea u pa t de ăs u pă a e, vâ za ea u ei oşte i i, vâ za ea de d eptu i
litigioase.
1
T.J. “i iu, de . iv. . / î RRD . , , p. - ; T.“., s. iv., de . . / , î RRD . , , p. .

DREPT CIVIL 42
4.2.ăVânzareaădup ăgreutate,ănum r,ăm sur

O ie tul o t a tului de vâ za e- u pă a e îl fo ează u ai u u ile de ge , a e se
vâ d di t -u ge li itat, şi de i t e uie să se p o edeze la â tă i ea, u ă a ea sau
ăsu a ea pe t u a se putea i dividualiza fie lu ul vâ dut, fie u ai p eţul
o espu zăto 1.
Î legătu ă u a est tip de vâ za e se idi ă t ei p o le e şi a u e t e uie văzut care

este o e tul î heie ii o t a tului, a e este o e tul t a sfe ului d eptului de
p op ietate şi al t a s ite ii is u ilo .
Cu p ivi e la o e tul î heie ii o t a tului, t e uie a ătat ă vâ za ea este pe fe tă

di o e tul î a e pă ţile au ăzut de a o d asup a lu ului şi asup a p eţului, de i di
o e tul a o dului de voi ţă.
4.3.ăVânzareaăpeăîncercate
A eastă vâ za e este u o t a t î heiat su o diţia suspe sivă a î e ă ii lu ului
de ăt e u pă ăto a t. C. iv. 2.
Vâ za ea fii d su o diţie suspe sivă, deşi o t a tul este pe fe t vala il î heiat di

o e tul ealiză ii a o dului de voi ţă, is u ile piei ii fo tuite a u ului ad î sa i a
vâ zăto ului şi de i pâ ă la ealiza ea o diţiei, vâ zăto ul este p op ieta su o diţie
ezoluto ie, ia după î depli i ea o diţiei, u pă ăto ul devi e p op ieta al lu ului î
od et oa tiv, adi ă di o e tul î heie ii o t a tului.
4.4.ăVânzareaăpeăgustate
Pot ivit a t. C. iv. „î p ivi ţa vi ului, a oleului şi a alto asemenea lucruri care,
după o i ei, se gustă ai î ai te de a se u pă a, vi de ea u e istă pâ ă e u pă ăto ul
nu le-a gustat şi -a de la at ă-i o vi .
1
I. Zinveliu, op. cit., p. 108; E. Safta-Romano, op. cit., 1993, p. 71, D. Alexandresco, op. cit., p. 193.
2
E. Safta-Romano, op. cit., 19932, p. 72, Fr. Deak, op. cit., p. 103.

DREPT CIVIL 43
O ase e ea vâ za e este supusă u ei o diţii suspe sive potestative si ple, î se sul

ă vâ za ea se o side ă pe fe t vala ilă î heiată î o e tul î a e u pă ăto ul, după
e a gustat u ul espe tiv, de la ă ă a esta îi o vi e1. Pâ ă î o e tul î a e
u pă ăto ul de la ă ă a eptă sau u u ul, s-a o side at ă su te î p eze ţa u ei
„p o isiu i de vâ za e 2 sau a u ui p oie t de vâ za e3.
4.5.ăVânzareaăcuăgr mada
Avâ d î vede e p evede ile a t. C. iv., î azul a estei va ietăţi de vâ zare nu are
lo u ă a ea, ăsu a ea, p op ietatea fii d t a s isă de la vâ zăto la u pă ăto hiar
î o e tul ealiză ii a o dului de voi ţă.
Vâ za ea u g ă ada a e a o ie t o a titate dete i ată de u u i p i asa ei, ia

p eţul se sta ileşte glo al pe t u î t eaga a titate.
4.6.ăVânzareaăcuăpactădeăr scump rare4

Pa tul de ăs u pă a e îşi găseşte o igi ea î d eptul o a , pot ivit ă uia dă aşte e
la u d ept de ea ţă î favioa ea vâ zăto ului, î te eiul ă uia u pă ăto ul e a o ligat
a, la te e ul o ve it să evâ dă u ul u pă at, astfel î ât u pă ăto ul deve ea
proprieta pu şi si plu asup a u ului, fii d î să şi de ito al o ligaţiei de a-l revinde la
te e vâ zăto ului. O astfel de ope aţiu e p esupu ea e iste ţa a două a te ju idi e de
vâ za e- u pă a e, fie a e pa te fii d atât vâ zăto ât şi u pă ăto .
A eastă va ietate de vâ za e este i te zisă î d eptul ost u, a t. -1378 C.civ. care o

reglementau fiind abrogate prin art.4 a Legii contra cametei din 12 aprilie 1931.
4.7.ăVânzareaădeădrepturiăsuccesorale
Vâ za ea de d eptu i su eso ale sau esiu ea u ei oşte i i ep ezi tă a el o t a t
p i a e oşte ito ul î st ăi ează d eptul său su eso al u ei alte pe soane, care poate fi
1
Mazeaud, op. cit., p. 747-748.
2
3
I. Zinveliu, op. cit., p. 109.
4
De u i ea p ovi e de la lati es ul „ve ditio u pa to de et ove de do sau î fo ă si plifi ată „pa tu de
et ove deto , a e se ifi ă situaţia î a e vâ zăto ul îşi eze vă d eptul de a ăs u pă a u ul vâ dut, fie pe t u a elaşi
p eţ, fie pe t u u altul, a e, de egulă, este ult ai a e D. Alexandresco, Expli aţiu ea teoreti ă şi pra ti ă a dreptului ivil
ro â , to ul VIII, partea a II-a, ediţia a II-a, Atelie ele g afi e “o e & Co., Bu u eşti, , p. .

DREPT CIVIL 44
te ţ sau u o oşte ito . A eastă vâ za e poate avea lo u ai după des hide ea

succesiunii1.
O ie tul vâ ză ii u îl poate fo a de ât o u ive salitate sau o otă pa te i diviză a

sup a u ei u ive salităţi, da ă este u si gu oşte ito sau da ă su t ai ulţi
oşte ito i.
Vâ zăto ul este o ligat să-l ga a teze pe u pă ăto de alitatea sa de oşte ito .
4.8.ăVânzareaădeădrepturi litigioase2
P i d ept litigios î ţelege d eptul eal sau de ea ţă asup a ă uia e istă o
o testaţie judi ia ă, î legătu ă u a e se desfăşoa ă u p o es, p o esul efii d fi alizat
printr-o hotă â e jude ăto eas ă ă asă defi itivă.
A eastă vâ za e a e a o ie t u astfel de d ept litigios, ia da ă s-a fă ut o ase e ea

î st ăi a e, adve sa ul ede tului a e posi ilitatea de a eli i a di p o es pe do â dito ul
d eptului esio a , plăti du-i su a u a e a u pă at d eptul litigios î p eu ă u
heltuieli şi do â zi. Î a est fel se sti ge d eptul a e a fost p o ovat î pot iva lui.
Ope aţiu ea este u os ută su de u i ea de et a t litigios şi u ă eşte să

zădă i eas ă î e ă ile de spe ulă di pa tea esio a ului. Aşada , s opul et a tului
litigios este a ela de a î lătu a pe ât posi il î e ă ile spe ulative ale do â dito ilo de
d eptu i litigioase la p eţu i ai i i de ât valoa ea lo de i ulaţie, u ă i du-se ca prin
evâ za ea lo să se o ţi ă u âştig3.
Pe t u a de ito ul să poată e e ita et a tul litigios t e uie î depli ite u ătoa ele
o diţii4:
- să e iste u p o es î eput da ete i at asup a fo dului d eptului5;
1
M. Eliescu, Tra s isiu ea şi î părţeala oşte irii, Editu a A ade iei R“R, Bu u eşti, , p. 222, Fr. Deak, Moşte irea
legală, Editu a A ade iei R“R, Bu u eşti, , p. ; M. Mureşa , op. cit., p. 106; D. Chiri ă, op. cit., p. 106; E. Safta-Romano,
op. cit., p. 75.
2
Gr. Basarabeanu, Vâ zarea de drepturi litigioase şi retra tul litigios, Ed. P ofit şi Pie de e, Bu u eşti, , p. ; I. Popa,
Vâ zarea de drepturi litigioase- Retractul litigios, î PR, . , , p. .
3
T. C. Briciu, M. Nicolae, Notă, î PR . , , p. ; De . . / p ivitoa e la e epţia de e o stituţio alitate a
dispoziţiilo a t. C. iv., pu li ată î M. Of. . di a tie .
4
Pe t u a ă u te a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 109.
5
A. Lebrun, Cession de droit litigieux, Repertorie de droit civil, mise a jour, 1990, p. 7.

DREPT CIVIL 45
- vâ za ea să fie fă ută u titlu o e os;
- a ifesta ea voi ţei de a e e ita et a tul litigios t e uie să fie î soţită de faptul
ate ial al ofe tei p eţului eal al vâ ză ii, heltuielilo o t a tului şi do â zii p eţului
esiu ii, di ziua plăţii a estuia.
Voi ţa se va a ifesta, fie î faţa i sta ţei a e soluţio ează fo dul litigiului, fie p i t -
o notificare, pe care o va comunica cesionarului.
Ret a tul litigios u poate fi e e itat î u ătoa ele situaţii:
- â d vâ za ea d eptului litigios s-a fă ut de ăt e u o oşte ito sau u op op ieta

al dreptului cedat;
- â d vâ za ea s-a fă ut u ui edito , î s opul plăţii ea ţei sale;
- â d vâ za ea s-a fă ut poseso ului fo dului asup a ă uia e istă d eptul litigios.
Probleme analizate:
- Noţiu e şi a a te e ju idi e;
- Co diţii de validitate;
- Efecte;
- Dife ite tipu i de vâ za e.

DREPT CIVIL 46
INTREBĂRI DE CONTROL
A. TE“TE GRILĂ
1. Co t a tul de vâ za e-cumpărare este acel contract prin care,
î s hi ul u ui p eţ, se transmite:
a u ai d eptul de p op ietate, î t u ât t a s ite ea p op ietăţii
este de esenţa contractului;
b) si u alt d ept eal de ât dreptul de proprietate;
c) numai drepturi asupra unei universalităţi.
2. Nu pot fo a o ie tul o t a tului de vâ za e-cumpărare:
a) drepturile personale patrimoniale;
b) dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor;
c) dreptul real de uz.
3. Prin efectul realizării acordului de voinţă (solo consensu), î
o t a tul de vâ za e-cumpărare se produce:
a u ai î heie ea o t a tului;
u ai t a s ite ea d eptului de p op ietate de la vâ zător la
cumpărător;
î heie ea vala ilă a contractului, dar operează si transmiterea
d eptului de p op ietate de la vâ zător la cumpărător.
4. Dacă o ie tul vâ ză ii îl o stituie u lu u di t e două sau
mai multe bunuri individual determinate, dar numai alternativ, atunci
proprietatea se transmite:
a) din momentul individualizării, care se face, de regulă, prin
predare;
î o e tul alege ii, pe t u ă prin alegere se individualizează
bunul;

DREPT CIVIL 47
c) din momentul acordului de voinţă.
5. Pactul de preferinţă este o variantă a p o isiu ii de vâ za e,
afectată de o condiţie:
a) simplă potestativă;
b) pură potestativă;
c) suspensivă.
6. Vâ za ea-cumpărarea este un act de dispoziţie:
a u ai apo tat la lu ul vâ dut si preţul care formează
obiectul contractului;
b) numai raportat la patrimoniul părţii contractante;
c) numai pent u vâ zăto , î t u ât el t a sfe ă dreptul de proprietate.
7. Vâ za ea î t e soţi este lovită de nulitate relativă, putâ d fi
cerută:
a) numai de către oricare dintre soţi;
b) si de mostenitorii ocrotiţi ai soţilor, fără să fie obligaţi să
dovedească fraudarea drepturilor;
c) de creditori, cu obligaţia de a face dovada fraudării drepturilor
lor.
8. Judecătorii, procurorii si avocaţii nu pot deveni cesionari de
drepturi litigioase care sunt de competenţa:
a t i u alului î a e-si exercită funcţia sau profesia;
b) curţii de apel î a ărei circumscripţie îsi exercită funcţia sau
profesia;
Î altei Cu ţi de Casaţie si Justiţie.
9. Nulitatea relativă pentru error in personam intervine:
a) de regulă, î a tele u titlu g atuit; î heiate intuitu personae;
b) de regulă, î a tele u titlu o e os;

DREPT CIVIL 48
î azul a telo u titlu g atuit, da si oneros, dacă
consideraţia persoanei reprezintă cauza principală pentru care s-a
făcut convenţia.
10. Preţul, obiectul prestaţiei cumpărătorului care corespunde
valorii lucrului vâ dut, t e uie să fie:
a fi at î a i, î t u ât ţine de natura contractului;
b) un preţ real, pe care părţile să nu-l fi sta ilit î od fi tiv, i
cu scopul de a fi cerut si plătit î ealitate;
dete i a il, â d ua tu ul lui este hotă ât de părţi î
o e tul î heie ii o t a tului.
Răspu su i: ; , ; ; ; a; a; ; ; a, ; .
PROPUNERI DE REFERATE
B. ÎNTREBĂRI TEORETICE:
. P o isiu ea ilate ală de vâ za e- u pă a e;
2. Caracterele juridice ale contractului de vâ za e- u pă a e;
. Capa itatea pă ţilo î o t a tul de vâ za e- u pă a e;
. Lu ul vâ dut- o ie t al p estaţiei u pă ăto ului;
. O ligaţia de p eda e a lu ului vâ dut;
. Efe tele o ligaţiei de ga a ţie o t a evi ţiu ii;
. Vâ za ea u ei oşteniri;

DREPT CIVIL 49
. Co diţiile a gajă ii ăspu de ii vâ zăto ului pe t u evi ţiu ea ezultâ d di fapta

te ţului;
. Co diţiile a gajă ii ăspu de ii vâ zăto ului pe t u vi ii as u se;
. O ligaţiile u pă ăto ului.
BIBLIOGRAFIE SPECIFICĂ UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE

Noul Cod civil
Co stituţia
Legea nr.10/2001
Legea . / odifi ată şi o pletată p i Legea . /
p ivi d egi ul a elo şi u iţiilo
Legea nr. 31/1996 privind monopolul de stat
Veronica Stoica, Drept civil. Contracte special, vol. I, Editura Universul
Ju idi , Bu u eşti, ;
Francisc Deak,coordonator,Tratat de drept civil. Contracte speciale,vol.I,
Editu a U ive sul Ju idi , Bu u eşti, ;

DREPT CIVIL 50
CONTRACTUL DE DONAȚIE
Timp de studiu individual estimate 8h:
37
37
§1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de donaţieEroare!ăMarcajăînă 38
document nedefinit.
1.2. Caracterele juridice ale contractului de donaţie.......... Eroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
§2. Efectele contractului de donaţie .... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§3. Condiţiile de validitate ale contractului de donaţie ......... Eroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
A. Condiţii de fond ......................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.1. Capacitatea părţilor în contractul de donaţieEroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
3.2. Consimţământul în contractul de donaţie . Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
3.3. Obiectul contractului de donaţieEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.4. Cauza în contractul de donaţie . Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Condiţii de formă cerute pentru validitatea contractului de donaţie Eroare!
3.5. Între persoane prezente ............ Eroare!ăMarcajăînădocument nedefinit.
3.6. Între persoane absente.............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§4. Principiul irevocabilităţii donaţiilorEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
4.1. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilor ...... Eroare!
4.2. Clauze compatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilorEroare! Marcaj
§5. Revocabilitatea donaţiilor între soţiEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§6. Donaţiile simulate, donaţiile indirecte, darurile manuale Eroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
6.1. Donaţiile simulate .................... Eroare! Marcaj înădocumentănedefinit.
A. Donaţiile deghizate .................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Donaţii prin interpunere de persoaneEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
C. Donaţiile indirecte ...................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
D. Darurile manuale........................ Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.

DREPT CIVIL 51
§7. Efectele contractului de donaţie între părţi .... Eroare!ăMarcajăînădocumentă

nedefinit.
7.1. Efectul translativ al contractului de donaţieEroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
7.2. Obligaţiile donatorului ............. Eroare! Marcajăînădocumentănedefinit.
7.3. Obligaţiile donatarului ............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.4. Opozabilitatea efectelor contractului de donaţie faţă de terţiEroare! Marcaj
§8. Cauzele legale de revocare a donaţiilor ......... Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
8.1. Revocarea pentru ingratitudine Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
. . Revo a ea pe t u su ve ie ţă de opil Eroare! Mar aj î do u e t edefi it.
§ . Noțiu ea şi ara terele juridi e ale o tra tului de do ație
1.1.ăNo iune
O i e pe soa ă poate dispu e de pat i o iul său fie u titlu o e os, fie u titlu
gratuit.
Contractele cu titlu gratuit sunt contractele prin care, conform art.946 Cod civil:
„u a di pă ţi voieşte a p o u a fă ă e hivale t u ava taj eleilalte , adi ă, u a di ele
se o ligă să p o u e eleilalte u folos pat i o ial, fă ă să p i eas ă i i î s hi .
A estea se î pa t î li e alităţi şi a te dezi te esate.
Î Codul Civil, do aţiile su t egle e tate, î Ca tea a III-a, Titlul al II-lea „Desp e
dife itele odu i p i a e se do â deşte p op ietatea la u lo u testamentele,
deoa e e a ele au la ază i te ţia de g atifi a – „a i us do a di . A t. Cod Civil,
defi eşte do aţia a fii d „u a t de li e alitate p i a e do ato ul dă i evo a il u
lucru donatarului, care-l p i eşte .
Po i d de la dispoziţiile Codului ivil a t. şi vo defi i o t a tul de

do aţie a fii d a el o t a t u ilate al, sole şi u titlu g atuit, p i a e o pe soa ă
u ită do ato , îşi i şo ează î od i evo a il şi a tual pat i o iul său u u d ept

DREPT CIVIL 52
eal sau de ea ţă, spo i d pat i o iul eleilalte pă ţi, u ită do ata fă ă a u ă i să
p i eas ă eva î s hi 1.
1.2. Caracterele juridi e ale o tra tului de do aţie

Di defi iţia do aţiei ezultă ă este u o t a t u ilate al su aspe tul o li gaţiei la
a e dă aşte e, ese ţial e te g atuit, t a slativ de p op ietate, sole şi î p i ipiu
irevocabil.
a Do aţia este u o tra t unilateral
Do aţia este u o t a t u ilate al pe t u ă, î p i ipiu 2, u eează o ligaţii

de ât pe t u do ato a t. C. iv. „ o t a tul este u ilate al, â d u a sau ai ulte
pe soa e, se o ligă ăt e u a sau ai ulte pe soa e, fă ă a a estea di u ă să se
o lige . Do ata ul u se o ligă faţă de do ato , lui eve i du-i u ai î dato i ea de
e u oşti ţă, de ulţu i e faţă de a esta, a e ezultă di lege, şi u di o t a t; a e
este sa ţio ată p i posi ilitatea dată do ato ului de a evo a do aţia pe t u auză
din ingratitudine.
Do aţia este u o tra t ese ţial e te gratuit o li eralitate
Ca a te ul g atuit al do aţiei, o stă î a eea ă do ato ul îşi i şo ează

pat i o iul său u u u , ă i d pat i o iul do ata ului fă ă a u ă i un con-
t ae hivale t, ia do ata ul a eptă să do â deas ă u ul sau ai ulte u u i fă ă să
se o lige la plata v eu ui e hivale t. E istă situaţii â d e află î p eze ţa u ei
do aţii u sa i i . Î azul do aţiei u sa i i, o t a tul este o e os î limitele valorii
sa i ii şi este g atuit u ai î li itele valo ii u u ilo do ate a e depăşes valoa ea
sa i ii. “tipula ea u ei sa i i î ad ul o t a tului de do aţie u-i î lătu ă a a te ul
de li e alitate, opi ie î pă tăşită î p a ti ă.
c) Do aţia este u o tra t sole
1
Fr.Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, 2001, p. 118; D.Macovei, M.S.Striblea, Drept civil.
Contracte. Succesiuni, Editu a Ju i ea, Iaşi, , p. ; D.Alexandresco, Expli aţiu ea teoreti ă şi pra ti ă a Dreptului ivil
ro â ; Tom.IV, partea I, Do aţiu ile î tre vii, Editura a II-a, Atelie ele G afi e „“o e & Co , Bu u eşti, , p. şi u .
2
Câ d do aţia este o sa i ă, atu i do aţia, î li ita sa i ii, devi e u o t a t si alag ati şi u titlu o e os, ia î az de
neexecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice bilaterale M.Elies u, Moşte irea şi devoluţiu ea ei, Editura
A ade iei, Bu u eşti, , p. şi u ..; H. et L. Mazeaud, J.Mazeaud, Lecons de droit civil, vol.III, Paris, 1963, p. 1089-1090;
Ph.Malaurie, Cours de droit ivil. Les su esio s. Les li eralit s, Paris, 1989, p. 180-182; Fr.Deak, op.cit., p. 158-159.

DREPT CIVIL 53
Ca a te ul sole al o t a tului de do aţie ezultă di a t. Cod ivil, pot ivit

ă uia „ i e i u va putea dispu e de avutul său u titlu g atuit de ât î fo ele
p es ise pe t u do aţiu i î t e vii sau p i testa e t , ia a t. Cod ivil, p evede ă
„toate do aţiile se fa p i a t aute ti . Fo a sole ă este e ută „ad validitate ,
pe t u a p oteja pe do ato o t a sugestiilo şi aptaţiilo a e se pot e e ita o t a
voi ţei sale şi pe t u a se asigu a espe tarea principiului i evo a ilităţii do aţiilo .
Aşa u ezultă di a t. Cod Civil, e espe ta ea fo ei aute ti e a

o t a tului de do aţie este sa ţio ată u ulitatea a solută, î t u ât „do ato ul u
poate repara prin nici un act confirmativ viciile u ei do aţiu i î t e vii, ulă î p ivi ţa
fo ei, ea t e uie să se efa ă u fo ele legiuite .
d Do aţia este u o tra t tra slativ de proprietate
Co t a tul de do aţie a e u a a te t a slativ de p op ietate, avâ d a efe t

transmiterea unui drept de proprietate ori a unui alt drept real principal sau de crea ţă.
Pe t u validitatea do aţiei u este e esa ă p eda ea u ului do at, i si plul a o d de
voi ţă al pă ţilo î fo a p es isă de lege. Do aţia u fa e pa te di atego ia
contractelor reale pe t u a ă o fo a e este e esa ă t adiţiu ea u ului, u e epţia
darurilor manuale.
e Do aţia este u o tra t irevo a il
A t. Cod ivil, i stitui e egula ă: „Do aţia este u a t de li e alitate, p i ae

do ato ul, dă i evo a il u lu u donatarului, care-l p i eşte .
P i i stitui ea p i ipiului i evo a ilităţii, legiuito ul a u ă it î tă i ea fo ţei

o ligato ii a o t a tului de do aţie, otivat de apă a ea i te esului do ato ului şi al
familiei sale care se despart de o valoare, de oc oti ea şi ga a ta ea d eptului de
p op ietate do â dit de do ata şi, î sfâ şit, de o oti ea te ţilo a e i t ă î apo tu i
juridice cu donatarul proprietar
Î o se i ţă, odată a eptată do aţia de ăt e do ata , do ato ul u va ai putea

reveni asupra deciziei sale.
De la p i ipiul i evo a ilităţii do aţiei, legea ad ite două e epţii:
a do aţiile î t e soţi pot fi evo ate o i â d de soţul do ato fă ă i i o justi ficare,

î ti pul ăsăto iei sau hia după de esul soţului do ata a t. Cod i vil);

DREPT CIVIL 54
do aţia de u u i viitoa e.
Î o t a t, pă ţile pot stipula a u ite lauze u espe ta ea p i ipiului

i evo a ilităţii, a e pot du e la desfii ţa ea o t a tului. I depe de t de a este lauze
p evăzute e p es de pă ţile o t a ta te, legea p evede trei cauze de revocare, numite
şi lauze legale, a e u o stituie e epţii de la p i ipiul i evo a ilităţii do aţiei:
a) evo a ea do aţiei pe t u eî depli i ea sa i ii i puse de do ato ;

b) evo a ea do aţiei pe t u i g atitudi e;
c) evo a ea do aţiei pe t u su ve ie ţă de opil a t. Cod ivil .
A este t ei auze u o t avi p i ipiului i evo a ilităţii, deoa e e i te ve i rea
p i elo două auze u depi de de voi ţa do ato ului, ia ea de a t eia auză se poate
realiza numai cu concursul unei te ţe pe soa e.
§ . Efe tele o tra tului de do ație
I te p eta ea o t a tului este ope aţiu ea p i a e se dete i ă î ţelesul e a t al

lauzelo o t a tului, p i e eta ea a ifestă ii de voi ţă a pă ţilo î st â să
o elaţie u voi ţa lo i te ă .
1
Cla itatea lauzelo o t a tului este de atu ă să î lătu e e esitatea u ei ope aţii
spe iale de i te p eta e. A easta este î să e esa ă atu i â d i sufi ie ţa de o i e
atu ă a lauzelo o t a tuale eează difi ultăţi î dete i a ea e a tă a î ţelesului
acestuia.
1
C.Stătes u, C.Bîrsa , op.cit., p. 55; E.Cîr ei, Î legătură u i terpretarea legii şi a o ve ţiilor civile, î „D eptul . / , p. 44-
47.

DREPT CIVIL 55
§ . Co dițiile de validitate ale o tra tului de do ație
A. Co diţii de fo d
Ca o i e o t a t, do aţia t e uie să î depli eas ă o diţiile ge e ale p evă zute de
a t. C. iv. apa itatea de a o t a ta, o si ţă â tul vala il al pă ţilo a e se
o ligă, u o ie t dete i at şi o auză li ită , u u ele pa ti ula ităţi p evă zute prin
dispoziţii spe iale.
Î eea e p iveşte o diţiile de fo ă, fii d u o t a t sole , Codul ivil i pu e

î heie ea o t a tului î fo ă aute ti ă a t. Cod ivil , otifi a ea a eptă ii ăt e
do ato a t. Cod ivil şi î to i ea a tului esti ativ la do aţiile de u u i o ile.
. . Capa itatea părţilor î o tra tul de do aţie

Î o diţiile a t. Cod ivil, poate o t a ta o i e pe soa ă a e u este de la ată
i apa ilă de lege. Capa itatea 1 este egula, ia i apa itatea este e epţia, eea e
î sea ă ă p evede ile efe itoa e la i apa itate su t de st i tă i te p etare.
Î ate ia dispoziţiilo u titlu g atuit s-a ap e iat ă î suşi o eptul ju idi al

apa ităţii este dife it de apa itatea de d ept o u 2.
I apa ităţile su t lasifi ate î a solute – a e i te zi fa e ea o i ă ei dispoziţii u

titlu g atuit şi elative – li itate la pe soa a dispu ăto ului şi e efi iarului.
I apa ităţile elative u su t e ip o e, de e e plu i o ul u poate dispu e î
favoa ea tuto elui său, î să tuto ele poate do a i o ului 3.
Pe t u î heie ea o t a tului de do aţie, do ato ul t e uie să ai ă apa itatea de

a dispune cu titlul gratuit, ia do ata ul t e uie să ai ă apa itatea de a p i i u titlul
g atuit. O i e pe soa ă a e a î pli it vâ sta de a i este li e ă să do eze. De la
egula a easta fa e epţie fe eile a e se ăsăto es î ai tea î pli i ii vâ stei de
a i, do â di d p i ăsăto ie apa itatea depli ă de e e iţiu şi i plicit, capacitatea de
a dona.
1
Capa itatea ivilă up i de apa itatea de folosi ţă aptitudi ea u ei pe soa e de a avea d eptu i şi o ligaţii şi apa itatea de
e e iţiu aptitudi ea u ei pe soa e de a-şi e e ita d eptu ile şi de a-şi asu a o ligaţii, săvâ şi d a te ju idice civile, art.5 din
Decretul nr. 31/1954).
2
C. Hamangiu, I. Rossetti-Bălă es u, Al. Băi oia u, Tratat de drept ivil ro â , vol.II, Bu u eşti, , p. .
3
E. Safta-Romano, Contracte civile, Editu a G aphi , Iaşi, p. .

DREPT CIVIL 56
Î eea e p iveşte apa itatea de a p i i, do ata ul t e uie să e iste î o mentul

do aţiei sau să fie o eput la a ea dată şi să se as ă viu, hia da ă u vi abil. Minorii
şi i te zişii au apa itatea de a p i i da u şi e e iţiul a estui d ept. Î p i ipiu,
do aţia fă ută u ui i apa il se a eptă p i ep eze ta tul său legal. A epta ea u ei
do aţii a e u este afe tată de sa i i, este u a t de ad i ist a e, pentru care nu este
e esa ă ap o a ea auto ităţii tutela e 1
a. Mo e tul â d apa itatea este erută.
Do ato ul t e uie să fie apa il î o e tul fa e ii ofe tei â d îşi a ifestă

voi ţa de a do a , î o e tul a eptă ii ei de ăt e do ata â d se ealizează
a o dul de voi ţă şi î o e tul p i i ii o u i ă ii a tului de a epta e, ă i do aţia
p odu e efe te doa di a est o e t a t. ali . C. iv. . Cât p iveşte pe do ata , el
t e uie să fie apa il î o e tul a eptă ii şi u î o e tul fa e ii ofe tei, î t u ât
ofe ta este u a t u ilate al al do ato ului, ia î o e tul e eptă ii otifi ă ii de
ăt e do ato , p o le a apa ităţii do ata ului u se pu e 2.
. I apa ităţi de a dispu e pri tr-u o tra t de do aţie
1. Minorii, indifere t de vâ stă, u pot dispu e p i t -u o t a t de do aţie i i

pe so al, i i p i ep eze ta ţii lo legali sau asistaţi, ia auto itatea tutela ă u poate
î uvii ţa astfel de a te a t. ali . - ; a t. ali . ; a t. ali . şi a t. C.fa .
Î azul î a e i o a se ăsăto eşte a easta putâ du-se ăsăto i la vâ sta de

a i şi î o diţiile legii hia şi la vâ sta de a i do â deşte apa itate de e e iţiu
depli ă şi va putea î heia o t a te de do aţie, î alitate de do atoa e.
1
C. Stătes u, Persoana fizi ă, persoa a juridi ă, Drepturi reale, Editu a Dida ti ă şi Pedagogi ă, Bu u eşti, , p. ; A tul de
ad i ist a e u du e la i şo a ea pat i o iului, i este u a t de valo ifi a e o ală a estuia. A este a te pot fi î heiate de
tutore singur, fă ă a fi evoie de auto iza ea auto ităţii tutela e, ia da ă este vo a de u i o u apa itate de e e iţiu
est â să, a tul se poate î heia, de i o , doa u î uvii ţa ea tuto elui, fă ă altă auto iza e .
2
Fr. Deak, op.cit., p. 130

DREPT CIVIL 57
Î p a ti ă se e u oaşte î să validitatea da u ilo o iş uite fă ute de i o , sau î

u ele său de o otito ul legal, î t u ât î p i ipiu a estea u su t supuse egi ului
li e alităţilo 1.
2. I terzişii jude ătoreşti u pot fa e do aţii
Î dez ate ea p o le ati ii i apa ităţilo , legat de alitatea de i te zis jude-

ăto es , este e esa ă eafi a ea disti ţiei fă ute î teo ia ge e ală a d eptului ivil
î t e dis e ă â t şi apa itate. I te zisul jude ăto es este pe soa a de la ată
i apa ilă. Efe tul i te di ţiei este de a ge e aliza i apa itatea şi la i te valele izolate
î a e a esta a avea dis e ă â t 2.
. I apa ităţi a solute de a pri i pri tr-u o tra t de do aţie
1. Persoanele neconcepute nu pot primi printr-u o t a t de do aţie
Art.808 C. iv. p evede: „Este apa il a p i i p i do aţii î t e vii o i i e este

o eput î o e tul do aţiei . Pe a o t a io, pe soa ele e o epute u pot avea
alitatea de do ata . O i de âte o i este î i te esul opilului şi u o diţia a a esta să
se nas ă viu î t u ât pot ivit a t. ali . Cod ivil „ opilul ăs ut o t este
o side at ă u e istă a esta poate fi g atifi at.
Persoanele neconcepute pot fi gratificate numai indirect, de exemplu prin libe alităţi
u sa i i, fă ute u o te ţe pe soane capabile.
. Pe soa ele ju idi e a e u au do â dit pe so alitate ju idi ă, vo putea p i i

do aţii, î pe ioada o stitui ii lo , da u ai î ăsu a fo ă ii pat i oniului
pe soa ei ju idi e pe t u a ea să ia fii ţă î od vala il a t. ali . din Decretul
. / . După do â di ea pe so alităţii ju idi e, va putea p i i do aţii u
espe ta ea p i ipiului spe ialităţii apa ităţii de folosi ţă.
Î legătu ă u a epta ea ofe telo de do aţie î favoa ea pe soa elo ju idi e se

impun o serie de p e iză i. Ca să poată p i i o do aţie, o ga izaţia t e uie să ai ă o
e iste ţă legală şi să fie auto izată să p i eas ă li e alitatea.
1
Fr.Deak, op.cit., p. 126; G.Boroi, Drept ivil. Teoria ge erală, Editu a All, Bu u eşti, ; p. ; Fr.Deak, Tratat de drept
succesoral, Editu a A ta i, Bu u eşti, , p. -96.
2
C.Hamangiu şi alţii, op.cit., p. 441; P.Perju, “i teză teoreti ă a jurisprude ţei i sta ţelor di ir u s ripţia Curţii de Apel
Suceava, î D eptul . , , p. -69, nr. 13.

DREPT CIVIL 58
Î p i ipiu, pe soa ele ju idi e pot p i i do aţii „da ă d eptul a e fo ează

o ie tul do aţiei, o espu de s opului sta ilit p i lege, a tului de î fii ţa e sau statut
(art.34 din Decretul nr.31/1954).
Astfel, do aţiile fă ute statului 1 o ga elo de stat, i stituţiilo ugeta e, u ităţilo

administrativ-te ito iale, egiilo auto o e sau so ietăţilo o e iale u capital
ajo ita de stat u ează să fie a eptate, î o diţiile Legii . / a
Ad i ist aţiei pu li e lo ale , după u u ează:
2
- do aţiile fă ute i iste elo , alto o ga e sau i stituţii e t ale a e depi d di e t

de Guve , p e u şi u ităţile ugeta e a e fa pa te di siste ul a esto a, se a eptă
de i ist ul sau o du ăto ul o ga ului sau i stituţiei e t ale de stat;
- do aţiile ofe ite u ităţilo ad i ist ativ-te ito iale se a eptă după az, de
Co siliul Judeţea sau al Mu i ipiului Bu u eşti „li e alităţile u sa i i pot fi a ceptate
u ai u ap o a ea Co siliului lo al, sau după az judeţea , u votul a două t ei i di
u ă ul e ilo a estuia .
- do aţiile ofe ite egiilo auto o e sau so ietăţilo o e iale u apital ajo itar
de stat se a eptă de o du ăto ii a esto a, î să da ă su t de i te es lo al, u
auto izaţia Co siliului judeţea sau al Mu i ipiului Bu u eşti, ia da ă su t de i te es
aţio al, u auto izaţia p eala ilă a o ga ului tutela . Da ă o ie tul do aţiei îl fo ează
u te e ag i ol, se e e şi avizul Mi iste ului Ag i ultu ii, ia da ă este u i o il situat
î t -o lo alitate, se e e şi avizul Depa ta e tului pe t u Ad i ist aţia Pu li ă Lo ală.
Î toate azu ile, u u ile g evate de sa i i sau pe t u a e e istă esta ţe de

i pozite sau ta e, pot fi a eptate u ai u avizul Mi iste ului de Fi a ţe 3.
- Aso iaţiile şi fu daţiile a e u su t pe soa e ju idi e de stat, fă ă s op pa-

t i o ial, pot p i i do aţii fă ă i i o auto iza e, aşa u ezultă di e o o ia
O do a ţei Guve ului . / ia ua ie 4
u p ivi e la aso iaţii şi fu daţii 5, spre
deose i e de egle e ta ea a te ioa ă a t. di Legea . / u p ivi e la
pe soa ele ju idi e a e dispe sa de auto iza e u ai o t i uţiile sau do aţiile
i iţiale, e esa e pe t u al ătui ea pat i o iului p op iu, a otizaţiilo pe iodi e şi a
1
ICCJ, s. iv. şi de p op . i tele t., de . . / , î D eptul . , , p. .
2
Repu li ată î M. Of. . di fe ua ie .
3
Do aţiile şi legatele de u u i u sa i i pot fi a eptate u ai u ap o a ea Co siliului lo al, sau după az, judeţea u votul a
două t ei i di u ă ul e ilo a estuia a t. di Legea . / .
4
O.G. . / pu li ată î M. Of. . di ia ua ie , ap o ată u odifi ă i p i Legea . / , pu li ată î
M. Of. nr. 656 din 25 iulie 2005.
5
Pu li ată î Mo ito ul Ofi ial al Ro â iei, pa tea I, . di ia ua ie, i t ată î vigoa e la lu i î u a pu li ă ii.

DREPT CIVIL 59
su ve ţiilo di pa tea statului, u ităţilo ad i ist ativ te ito iale şi î ge e al a

pe soa elo ju idi e de d ept pu li , pe t u a e u este e esa ă i i o auto izaţie
(art.32 din Legea nr.21/1924).
. Pe soa ele fizi e st ăi e şi apat izii pot do â di î p op ietate te e u i pe alea

u ei do aţii, î o diţiile legii fu da e tale a t. ali . , p e u şi ale Legii .
/ , lege spe ială u p ivi e la do â di ea d eptului de p op ietate p ivată asup a
te e u ilo de ăt e etăţe ii st ăi i şi apat izi pe u şi de ăt e pe soa ele ju idi e
st ăi e1.
d. I apa ităţi relative de a dispu e şi de a pri i do aţii
Î ti p e i apa ităţile a solute de a dispu e su t î totdeau a disti te de

i apa ităţile a solute de a p i i, ele elative i pli ă totodată i posi ilitatea de a
g atifi a a u ite pe soa e şi i posi ilitatea a a este pe soa e să p i eas ă li e -
ralitatea.
. Medi ii şi fa a iştii, i lusiv pe soa ele a e p a ti ă ilegal edi i a, a e au

t atat o pe soa ă de o oală di a e a easta oa e, u vo putea p i i do aţii de la
ol av, î u sul t ata e tului 2 (art.810 alin.1 C.civ.).
Pe a o t a io, da ă do ato ul oa e di auza altei oli, li e alitatea este vala ilă.

Ceea e i te esează u este alitatea de edi , i a a te ul epetat, o tinuu al
asiste ţei a o date.
Î eea e p iveşte pe fa a işti, i te di ţia u vizează pe ei a e s-au li itat să

eli e eze edi a e te după eţeta edi ului.
Dispoziţiile de ai sus se apli ă şi p eoţilo ep eze ta ţilo tutu o ultelo a e

au asistat pe do ato , di pu t de vede e eligios, o ti uu să u fi săvâ şit u a t
izolat , î u sul ulti ei oli a t. ali . Cod ivil .
Î a ele azu i, p ohi iţiile se î te eiază pe o p ezu ţie a solută de aptaţie şi

sugestie1 (rezultate din manoperele frauduloase ale unor persoane) motiv pentru care
dovada o t a ă a voi ţei li e e a do ato ului este i ad isi ilă 2.
1
A se vedea Contractul de vâ za e- u pă a e, § ., p t. . B, lit. i.
2
M.Eliescu, op.cit., p. 167; Fr.Deak, op.cit., p. 127; D.Macovei, M.S.Striblea, op.cit., p. ; T.“., s. iv., de . / , î CD,
, p. ; T“., “. iv., de . . / , î RRD . / , p. .

DREPT CIVIL 60
De la egulile p evăzute de a t. Cod ivil su t ad ise şi u ele e epţii, justifi ate

p i a eea ă este e hita il a a este atego ii de pe soa e să fie ăsplătite pe t u
se vi iile fă ute. Astfel su t vala ile do aţiile fă ute de ol av edi cului, farmacistului
sau p eotului da ă, a estea o stituie pot ivit a t. ali . p t. C. iv., dispoziţii
e u e ato ii u titlul pa ti ula , p opo ţio ale u sta e ate ială a ol avului şi u
se vi iile o o ate. “u t e eptate dispoziţiile u a a te u ive sal sau u titlu u ive sal.
Totodată su t vala ile do aţiile, hia u a a te u ive sal fă ute î favoa ea u o

atare persoane – edi , fa a ist sau p eot, a e su t ude pâ ă la g adul IV i lusiv u
do ato ul, u e epţia situaţiilo â d do ato ul a avea oşte ito i î li ie d eaptă
(art.810, alin.2, pct.2 Cod civil).
. Fostul tuto e u poate p i i, atât ti p ât u s-au fă ut so otelile defi itive ale

tutelei, de la fostul i o , u e epţia azului î a e fostul tuto e este as e dentul
minorului (art.809 Cod civil).
Î a elaşi se s, i o ul aju s la ajo at u poate dispu e i i p i do aţie î t e vii,

i i p i testa e t î favoa ea fostului său tuto e da ă so otelile defi itive ale tutelei n-
au fost p eala il date şi p i ite. Da ă tuto ele u p ezi tă so otelile gestiu ii sale,
in apa itatea păst ează totuşi u a a te te po a , li itată fii d de apli a ea a t.
Cod ivil, la o pe ioadă de a i de la ajo atul fostului i o .
e. “ituaţii spe iale referitoare la persoa e apa ile să pri eas ă o do aţie
Unele categorii de persoa e, deşi u su t de la ate de lege i apa ile a p i i o

do aţie au evoie pe t u e e ita ea a estui d ept de auto iză i sau î uvii ţă i
speciale.
. Mi o ii su a i şi i te zişii jude ăto eşti u pot a epta pe so al do aţii i

numai prin reprezenta ţii lo legali sau p i o i a e di as e de ţii lo hia da ă u au
alitatea de ep eze ta ţi legali. Mi o ii î t e şi a i pot a epta pe so al do aţii,
da u ai u î uvii ţa ea pă i ţilo sau a tuto elui.
1
“ugestia şi aptaţia, su t a ele i flue ţe psihologi e i t oduse î pla e oţio al apa ile de a dete i a a tul volitiv, odul
u o a ifestă i, e e utate u s opul de a âştiga î ede ea u ei pe soa e şi a o dete i a să fa ă o do aţie, fie î favoarea
auto ului a esto a ifestă i, fie î favoa ea alto pe soa e V.Ursa, Di ţio ar de drept ivil, op.cit., p. 70).
2
T.“., de . iv. . / , î RRD . / , p. .

DREPT CIVIL 61
2. Surdo- utul a e u ştie să s ie, u poate a epta o do aţie de ât u asista ea

u ui u ato spe ial u it de auto itatea tutela ă, a e va avea olul de i te p et al
voi ţei su do- utului a t. C. iv., o i at u a t. şi a t. C. fa . 1.
f. “a ţiu ea i apa ităţii spe iale de a fa e şi a pri i do aţii.
Ne espe ta ea p evede ilo legale efe itoa e la i apa ităţi, se sa ţio ează, pot ivit
a t. u ulitatea, şi a u e: „dispoziţiile î favoa ea u ui i apa il, su t ule . Cu
toate ă fo ula ea suge ează sa ţiu ea ulităţii a solute, se ad ite ă e espe ta ea
i apa ităţilo atât de a fa e ât şi de a p i i do aţii, se sa ţio ează de egulă u ai
u ulitatea elativă a o t a tului, ulitatea putâ d fi i vo ată de el o otit p i
o otito ul său legal da ă este azul sau de su eso ii săi î d epturi.
Câ d i apa ităţile su t di tate de i te ese de o di e pu li ă, sa ţiu ea este

ulitatea a solută a o t a tului. Astfel su t do aţiile fă ute pe soa elo ju idi e da ă
n-au fost a eptate î o diţiile p evăzute de lege 2 î u ele azu i, da ă do aţiile au
fost fă ute u eso oti ea dispoziţiilo legale, se e u oaşte validitatea a esto a
î heiate î fo ă aute ti ă, fă ă auto izaţie p eala ilă 3.
Co t ove sată este p o le a sa ţiu ii apli a ile î azul do aţiilo fă ute

edi ilo , fa a iştilo sau p eoţilo . Î lite atu a de spe ialitate „s-a o side at ă
i te di ţia este o epută î a t. C. iv. a o dispoziţie p ohi itivă u u ai de
o oti e a o egulă ge e ală de apă a e a p estigiului p ofesiei de edi , farmacist sau
p eot şi de i sa ţiu ea este ulitatea a solută. Ia î azul pe soa elo a e p a ti ă
ilegal edi i a, faptă e o stituie i f a ţiu e, se i pu e sa ţiu ea uli tăţii a solute4.
Do aţia va fi ulă espe tiv a ula ilă, hia da ă pă ţile pentru a ocoli dispoziţiile
p ivi d i apa ităţile spe iale, au e u s la deghiza e sau la i te pu e e de pe soa e,
ă i a tul a e si e î heiat a fi ul, ă â e ul şi da ă a fost si ulat. Î a est se s,
a t. C. iv. teza a doua loveşte u ulitatea u u ai do aţiile fă ute î favoa ea u ui
incapabil printr-u a t si e î heiat, da şi do aţiile deghizate su fo a u ui o t a t
o e os sau fă ute î u ele u ei pe soa e i te puse.
1
Fr.Deak, op.cit., p. 131; Mazeaud, op.cit., p. 1063, nr. 1372; M.Eliescu, op.cit., p. 163.
2
E.Safta-Romano, op.cit., p. 183; D.Chiri ă, Drept civil. Contracte speciale, Editu a Lu i a Le , Bu u eşti, , p. ; C.Toader,
Manual de contracte civile speciale, vol.I, Editu a All Be k, Bu u eşti, , p. -59.
3
Fr.Deak, op.cit., p. 132; D.Chiri ă, op.cit., p. 140; M.Eliescu, op.cit., p. 174..
4
Ph.Malaurie, op.cit., p. 168; E.Safta-Romano, op.cit., p. 159; C.Hamangiu, I. Rosetti-Bălă es u, Al.Băi oia u, op.cit., p. 747;
T.“., ol. iv., de . . / , î CD, -1954; vol.I, p. ; T.J.B aşov, de . iv. . / , î RRD . , , p. -64.

DREPT CIVIL 62
. . Co si ţă â tul î o tra tul de do aţie

Co si ţă â tul o stituie alătu i de auză u ele e t al voi ţei ju idi e,
a ifesta ea hotă â ii de a î heia u a t ju idi ivil.
Î ate ia o t a tului de do aţie, a eastă o diţie de fo d u p ezi tă pa -

ti ula ităţi de ât su aspe tul odalităţii ei de e te io iza e î se sul ă, la î heie ea
o t a tului de do aţie, o si ţă â tul pă ţilo t e uie e p i at î fo ă aute ti ă.
. . O ie tul o tra tului de do aţie

Bu ul d eptul a e fo ează o ie tul o t a tului de do aţie t e uie să
î depli eas ă î p i ul â d o diţiile ge e ale de vala ilitate:
- t e uie să fie î i uitul ivil a t. C. iv. ;
- să fie dete i at, sau dete i a il a t. ali . şi a t. C. iv. ;
- să fie posi il, li it şi să e iste sau să poată e ista î viito de e e plu e olta
viitoare).
Bu u ile viitoa e, pot fo a o ie tul o t a tului de do aţie u e epţia su -

esiu ilo edes hise, fii d apli a ile dispoziţiile a t. şi a t. C. iv.. Î a est az u
se a e î vede e do aţia pe t u auză de oa te, i do aţia avâ d a o ie t unuri ce
u ează să fie ulese, o fe ţio ate, fa i ate, et . şi a e vo deve i p op ietatea
do ata ului, eatâ at de voi ţa şi oa tea do ato ului.
După des hide ea oşte i ii, oşte ito ul poate î st ăi a u ive salitatea
do â dită, espe tiv ota pa te i diviză u u ai u titlu o e os da şi u titlu g atuit,
p i do aţie.
. . Cauza î o tra tul de do aţie

Cauza este s opul u ă it de o pe soa ă sau de pă ţi p i î heie ea a tului ju idi .
“p e deose i e de a tele ju idi e u titlu o e os, î a tele juridice cu titlu gratuit, cauza

DREPT CIVIL 63
o ligaţiei elui a e dispu e o stă î i te ţia a estuia de a ă i pat i o iul u ei

pe soa e, fă ă a p i i î s hi v eo o t ap estaţie.
E iste ţa auzei este p ezu ată pâ ă la dovada o t a ie a t. C. iv. . A se ţa

auzei, de egulă, se edu e la o e oa e asup a e iste ţei auzei şi se dato ează, î
p i ipal di lipsa i te ţiei de a g atifi a î a tele u titlu g atuit.
Cauza î o t a tul de do aţie, t e uie să fie eală, li ită şi o ală şi up i de două

elemente:
a. i te ţia de g atifi a – scopul imediat;

b. motivul determinant – scopul mediat
I te ţia de a g atifi a o stă î t a s ite ea u titlu g atuit a d eptului de p o -
p ietate asup a u ui u . I te ţia de g atifi a este o u ă tutu o o t a telo de
do aţie, ea î făţişâ du-se a u ele e t a st a t, o ie tiv şi i va ia il.
Motivul dete i a t este s opul o et u ă it de do ato , ele e t su ie tiv,

va ia il şi o et î fie a e o t a t de do aţie 1.
B. Co diţii de for ă erute pe tru validitatea o tra tului de do aţie
. . Î tre persoa e preze te

A t. Cod ivil, i stituie a a te ul sole al do aţiei statuâ d ă „toate do aţiile
se fa p i a t aute ti . Rezultă ă pot ivit legii, î azul do aţiilo , î s isul aute ti
este cerut nu ca mijloc de p o ă i a u ele e t ese ţial al o tractului.
Fo a aute ti ă este de ese ţa do aţiei şi ea o stituie o ăsu ă de p ote ţie a

voi ţei do ato ului a e dispu e î od a tual î se sul deose i ii do aţiilo de
li e alităţile pe t u auză de oa te şi i evo a il de u d ept î favoa ea u ei alte
pe soa e, fă ă a a el ele e t a tiv să fie î lo uit î pat i o iul său p i t -o valoare
e hivale tă 2.
1
I.Zinveliu, Contracte civile, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 153.
2
De . iv. . / , . / , . / , î Repertoriu…1969-1975, p. 135; T.J.Vaslui, dec.civ.nr. / î RRD .
, , p. , T.“., s. iv., de . . / , î CD, , p. , TJ “u eava, de . iv., . / , î RRD . , , p. 59; TJ
Hu edoa a, de . iv. . / î RRD . , , p. ; T“, “. iv., de . . / , î CD, 981, p. 158; E.Safta-Romano,
Exa e teoreti al pra ti ii judi iare referitoare la o tra tul de do aţie î RRD . , 1989, p. 48; M.Eliescu, op.cit., p. 356;
St.Cărpe aru, Dreptul de oşte ire î Drept ivil, Contractele speciale, Dreptul de autor. Dreptul de oşte ire, Univ. din

DREPT CIVIL 64
Î t u ât e i ţa fo ei aute ti e este p evăzută î od i pe ativ „ad validitate

su sa ţiu ea ulităţii a solute, dovada e iste ţei u ei do aţii u poate fi fă ută u
a to i hia da ă a e ista u î eput de dovadă s isă.
Nulitatea do aţiei pe t u lipsa fo ei aute ti e, poate fi i vo ată de o i e pe soa ă

i te esată sau de i sta ţă di ofi iu şi u poate fi î lătu ată î i i u fel.
. . Î tre persoa e a se te
Î azul î a e o t a tul de do aţie se î heie î t e a se ţi p i ofe tă şi a -
epta e sepa ate atât ofe ta de a dă ui ât şi a epta ea, t e uie să fie fă ute î fo ă
aute ti ă a t. ali . Cod ivil , î az o t a u vo p odu e efe te juridice, fiind
lovite de ulitate a solută.
§ . Pri ipiul irevo a ilităţii do aţiilor
Li e alităţile î t e vii su t p i ese ţa lo i evo a ile.
I evo a ilitatea do aţiilo u este ea ge e ală, p evăzută de a t. C. ivil pentru

toate o t a tele. A eastă i evo a ilitate de g adul î tâi ezultă di principiul conform
ă uia u o t a t î heiat î od vala il a e, pe t u toate pă ţile o t a ta te, fo ţă
de lege. “e apli ă do aţiilo î se sul ă si pla e u ţa e a donatarului nu poate reinvesti
pe donator cu proprietatea bunului donat, eî toa e ea u titlu g atuit e esitâ d
espe ta ea egulilo do aţiilo 1 (principiul simetriei).
Nulitatea a solută sa ţio ează î t egul o t a t, u u ai lauza i o pati ilă

i evo a ilităţii, hia şi î situaţia â d lauza u a o stituit auza dete i a tă şi
i pulsivă a li e alităţii: do e et ete i e vaut 2. Da ă do aţia este divizi ilă şi lauza
a afectat-o u ai î pa te, pe t u est se e ţi efectele contractului.
Bu u eşti, , p. ; R.Popescu, Li itele dreptului de a dispu e pri a te juridi e de u urile oşte irii, î Moşte irea
testa e tară. Tra s isiu ea şi î părţeala oşte irii de C.Toader, L.Stă iules u, R.Popes u, V.Stoi a, Editura Actami,
Bu u eşti, , p. .
1
Cas 1, 1909, C.civ. adnotat, p. 187-188, nr. 6.
2
F ., u se poate do a şi păst a.

DREPT CIVIL 65
. . Clauze i o pati ile u pri ipiul irevo a ilităţii do aţiilor

Dato ită a estui p i ipiu, î o t a tul de do aţie u pot fi i luse o diţii
potestative din partea donatorului, plata datoriilor viitoare nedeterminate, dreptul
do ato ului de a dispu e de u ul do at, sau d eptul de de u ţa e u ilate ală. Astfel:
. Î lu i a p evede ilo a t. Cod ivil, do aţia u poate fi afe tată de o o diţie

pu potestativă sau de o o diţie si plă potestativă 2 din partea donatorului3, acestea
1
at ăgâ d ulitatea o t a tului.
. Este ul o t a tul de do aţie î a e se i pu e do ata ului plata dato iilo pe

care donatorul le-a o t a ta î viito şi a ă o valoa e u a fost spe ifi ată î
o ve ţie, o fo a t. C. iv.. Do ato ul a fi li e să evo e do aţia î dato â du-se
pâ ă la o u e ţa valo ii u ului do at.
. Co fo a t. C. iv., da ă do ato ul îşi eze vă d eptul de a dispu e de o su ă

dete i ată sau de u u di ele dă uite, do aţia este ulă efe ito la a el d ept
hia da ă do ato ul a de eda î ai te de a dispu e efe tiv de a esta.
. Clauza d eptului de de u ţa e u ilate ală dete i ă de ase e ea ulitatea

o ve ţiei de do aţie 4.
. . Clauze o pati ile u pri ipiul irevo a ilităţii do aţiilor

1. Termenul nu afe tează do â di ea d eptului i u ai e e ita ea a estuia.
Co diţiile azuale sau i te a e depi d de haza d a t. C. iv. sau de voi ţa u ui
te ţ dete i at sau u a t. C. iv. u afe tează validitatea o t a tului de do aţie
î a e su t i luse .5
. Plata dato iilo p eze te u dată e tă a te ioa ă do aţiei sau a elo vii toare sub
o diţia a valoa ea a esto a să fie stipulată e p es î o t a t u dete i ă ulitatea.
1
A esta depi de e lusiv fie de voi ţa do ato ului fie de voi ţa do ata ului.
2
Depi de o o ite t de voi ţa u eia di t e pă ţi şi de u eve i e t e te io .
3
C.Ap. Suceava, dec. nr. 662/1996 cit. de P.Perju, “i teză….î D eptul . / , p.
4
C.Stătes u, C.Bârsa , op.cit., p. 60.
5
TS., col.civ., dec. nr. 396/1952, CD 1952-1954, vol.1, p. 51-54. C.Ap. Suceava, dec. nr. 662/ 1996, dec. nr. 98/1997, cit. de
P.Perju, “i teză… p. , ; C.Ap. “u eava, de . . / , “i teză… p. .

DREPT CIVIL 66
. Reî toa e ea o ve ţio ală a u u ilo dă uite pe t u azul î a e donatarul

oa e î ai tea do ato ului este pe isă o fo a t. C. iv., atu i â d do ata ul
u a e su eso i, da şi î ipoteza sup avieţui ii a esto a 1. A eastă o diţie azuală
ezoluto ie a e efe te et oa tive, o fo a t. şi a t. C. iv.. Astfel, titularul
d eptului o ve ţio al de eî toa e e poate elua u u ile di o i e âi i s -ar afla,
libere de orice sarcini constituite de donatar.
Do ato ul a e a stipulat eî toa e e ea u este ţi ut de pasivul su esiu ii. El u

t e uie să î depli eas ă o diţiile de apa itate şi ev ed i ie, de itate v ednicie)
deoa e e el u p i eşte d eptul a u su eso , i î pute ea o ve ţiei,
Da ă u ul do at este u i o il, lauza eî toa e ii t e uie supusă pu li i tăţii

legale.
Reî toa e ea poate fi stipulată u ai î favoa ea do ato ului. Da ă este stipulată

î favoa ea su eso ilo a estuia, lauza as u de o su stituţie fidei o isa ă
o diţio ală a e este p ohi ită de a t. C. iv..
. Este pe isă do aţia fă ută u eze va uzuf u tului 2 sau a dreptului de abitaţie3 î
favoa ea do ato ului sau a u ui te ţ, do aţia avâ d a o ie t uda p oprietate.
Do ato ul u a e o ligaţia ga a ţiei pe t u evi ţiu e. Da ă îşi asu ă e p es a eastă

o ligaţie, el u ai poate i vo a ulte io î heie ii o t a tului î a e a de la at ă
u ul este li e de o i e sa i i sau se vituţi, e iste ţa u ei o ve ţii sepa ate p i a e
s-a est â ge d eptul de p op ietate t a s is do ata ului, u u d ept de folosi ţă
asup a u ei pă ţi di i o il 4.
§ . Revo a ilitatea do ațiilor î tre soți5
1
J.Rădăuţi, se t. iv. . / , it.de P.Perju, “i teză…, p. , M.Eliescu, op.cit., p. 123.
2
T.J.Ti iş, de . iv. . / , RRD . / 7, p. 67
3
T.M.B., de . . / , Culege e… -1997, p. 22
4
TMB., de . . / , Culege e… , p.
5
Î d eptul o a , do aţiile î t e soţi au apă ut odată u ăsăto ia fă ă a us Demont, Les donationes entre epoeux en droit
romain, 1928). Co statâ du-se ă u ul di t e soţi e e ita p esiu i asup a eluilalt pe t u a-l dete i a să-i fa ă do aţii,
acestea au fost interzise. (P.Tmbal, op.cit., p. . Î a ul A to ios Ca a alla p i se atus o sultul O atio A to i i, fa e
valabile aceste do aţii su o diţia a soţul do ato se pe siste pâ ă la oa te î i te ţia de a do a de i do aţia î t e soţi î
d eptul o a este evo a ilă E.Mol uţ, D.Oancea, op.cit., p. 306)

DREPT CIVIL 67
Co t a tul de do aţie î heiat î t e soţi 1 poate avea drept obiect numai bunuri
p op ii ale soţului do ato 2, deoa e e o u itatea de u u i u poate fi i şo ată 3,

conform art.30 alin.2 C.fam.
Bu ul dă uit poate fie să devi ă u p op iu al soţului do ata fie să devi ă u

o u i t â d î o u itatea de u u i, d eptul de p op ietate e lusivă a soţului
g atifi a t t a sfo â du-se î t -u d ept de p op ietate devăl aşă a a ilo soţi4.
Î p ivi ţa do aţiilo î t e soţi, C. iv. prevede anumite reguli speciale, derogatorii. Cea mai
i po ta tă este p evăzută î a t. ali . Cod ivil: „o i e do aţiu e fă ută î t e soţi
î ti pul a iajului este evo a ilă .
P i egula evo a ilităţii do aţiei î t e soţi se de ogă hia de la fo ţa o ligatorie a

contractului.
Revo a ea poate fi fă ută p i voi ţa u ilate ală a soţului do ato , ad utu ,

i dife e t de fo a î a e a fost ealizată – a t aute ti , do aţie i di e tă, da a ual
– atât î ti pul ăsăto iei, ât şi după desfa e ea p i divo ţ sau desfii ţa ea, sau
î eta ea ăsăto iei, şi hia după de esul soţului g atifi at 5.
Revo a ea poate fi e p esă – act notarial sau testament – sau ta ită, i pli ită 6.
Do aţia î t e soţi ă â e defi itivă şi i evo a ilă î o e tul de esului soţului

donator.
§ . Do ațiile si ulate, do ațiile i dire te, darurile a uale
1
Calitatea de soţ se do â deşte p i ăsăto ie şi î etează odată u desfa e ea a esteia p i divo ţ sau î od atu al, p i
deces.
2
I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editu a ALL, Bu u eşti, , p.
3
S.Brădea u, Notă î L.P. . / , p. ; C.Oprişa , Pro le e ale li hidării o u ităţii de u uri a soţilor î pra ti a
judi iară şi literatura de spe ialitate, L.P. nr. 4/1960, p. 641.
4
I.P.Filipescu, op.cit., p. 63
5
T.“., ol. iv., de . . / , CD, p. ; T.“. ol. iv., de . . / , î J.N. . / , p. : „do ato ul este î d ept
să aleagă epo a î a e voieşte să fa ă evo a ea ; T.“., s. ., de . . / , Repertoriu…1969-1975, p. 135.
6
T.“., s. ., de . . / , it.sup a. „Astfel, de e e plu, o p o u ă judi ia ă dată pe t u i t odu e ea a ţiu ii î a ulare a
a tului de do aţie u p ivi e la u a u it i o il poate fi o side ată a u a t de evo a e a do aţiei hia da ă a ea p o u ă u
a fost valo ifi ată .

DREPT CIVIL 68
Legea ivilă p evede ă u ele do aţii u su t: do aţiile i di e te, do aţiile

si ulate şi da u ile a uale, su t vala il î heiate şi fă ă espe ta ea fo ei solemne a
î s isului aute ti , da u espe ta ea e i ţelo legale ge e ale şi spe iale de fo d,
p evăzute pe t u a este ope aţii ju idi e 1.
. . Do aţiile si ulate
Î ate ia do aţiilo , si ulaţia se î tâl eşte su fo a do aţiei deghizate, as cunse
sub apare ţa u o o t a te u titlu o e os şi su fo a i te pu e ii de pe soa ă, p i
a e se as u de pe soa a adevă atului e efi ia al li e alităţii 2.
Î ele două ipoteze etodele de si ulaţie su t dife ite, otiv pe t u a e şi

problemele de drept care se pu su t î pa te dife ite.
Î a este azu i se apli ă, u a u ite pa ti ula ităţi, egulile a e guve ează

si ulaţia î ate ia a telo ju idi e, fii d apli a ile dispoziţiile a t. Cod ivil a e
p evăd ă „A tul se et a e odifi ă u a t pu li , u poate avea pute e de ât î t e
pă ţile o t a ta te şi su eso ii lo u ive sali; u ase e ea a t u poate avea i i u
efe t î o t a alto pe soa e .
A. Do aţiile deghizate
Do aţia este deghizată â d o fo a tului pu li apa e î ad ată î t -o ope-
raţiu e ju idi ă u titlu o e os, situaţie î a e a tul pu li este si ulat, eadevă at şi
as u de o do aţie o deghiza e totală p i a e se as u de atu a g atuită a o -
t a tului se et . De e e plu, vâ za e- u pă a e î a e p eţul u este dato at
(cont ap estaţie si ulată ; e u oaşte ea u ei dato ii a e u e istă î ealitate 3.
B. Do aţii pri i terpu ere de persoa e
1
I.Zinveliu, Contractele civile, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 156.
2
Fr.Deak, op.cit., p. 140
3
Fr.Deak, op.cit., p. 140-141; C.Stătes u, C.Bîrsa , Drept ivil. Teoria ge erală a o ligaţiilor, Editu a All, Bu u eşti, , p. .

DREPT CIVIL 69
Î azul do aţiei p i i te pu e e de pe soa e, si ulaţia vizează pe soa a

adevă atului do ata .
“e e u ge la a eastă fo ă î azul î a e se u ă eşte g atifi a ea u ei pe soane

i apa ile de a p i i o do aţie de la do ato şi de a eea o t a tul apa e t se î heie
u o pe soa ă i te pusă, p i o t aî s is e ţio â du-se pe soa a adevăratului
donatar (gratificat).
La a eastă va ietate a si ulaţiei o t a tul t e uie să fie î heiat î fo ă aute ti ă,

ealizâ du-se astfel s opul o oti ii do ato ului şi a fa iliei sale. Totodată su t
apli a ile şi o diţiile de fo d p evăzute pe t u do aţii, a e u ează să fie ap e iate şi
avute î vede e î apo t u adevă atul do ata şi a u e apa itatea, evo a ea pe t u
auze p evăzute de lege, edu ţiu ea, et . 1
Prin art.812 C.civ., s-a i stituit p ezu ţia a solută ă, su t pe soa e i te puse
pă i ţii, des e de ţii şi soţul pe soa ei i apa ile. Î a ele azu i do aţie deghizată
şi p i i te pu e e de pe soa e p o a deghiză ii se fa e apli â d egulile di ate ia
si ulaţiei, de i pă ţile şi su eso ii lo u ive sali sau u titlu u ive sal o pot dovedi p i
o t aî s is sau î eput de dovadă s isă a e poate fi o pletată u a to i şi
p ezu ţii. 2
C. Do aţiile i dire te
Do aţiile i di e te su t a te ju idi e î heiate esi ulat, u i te ţia de g ati fica,
da a e su t î făptuite pe alea u ui a t ju idi disti t de o t a tul de do a ţie3. Spre
deose i e de do aţia deghizată, a tul pu li p i a e se ealizează o g atifi a e este
eal, p i i te ediul u ui a t dife it de do aţie ealizâ du-se î od i di e t
liberalitatea.
Fo a aute ti ă, î p i ipiu, u este e esa ă deoa e e u se î heie u o tract

de do aţie, i u alt a t ju idi . Astfel, a t. ali . C. ivil p evede ă da ă e ta
viage ă s-a o stituit î favoa ea u ei te ţe pe soa e, deşi este o li e alitate, u va fi
1
Fr.Deak, op.cit., p. 143.
2
Î a eastă ate ie, oşte ito ii eze vata i su t te ţi, pe t u ă i vo ă u d ept p op iu u do â dit p i oşte i e ,
a ţio â d u a su eso i u ive sali. Pe ale de o se i ţă î a est az se ad ite o i e ijlo de p o ă.
3
Fr.Deak, op.cit., p. 144; C.Turianu, Probleme speciale de drept civil, Editu a Fu daţiei Ro â ia de Mâi e, Bu u eşti, .

DREPT CIVIL 70
supusă fo elo sta ilite pe t u do aţii. Î a elaşi sens, art.1138 C.civ. permite dovada
e ite ii de dato ie p i p eda ea titlului o statato al ea ţei 1.
A tul p i a e se ealizează do aţia i di e tă t e uie să fie fă ut u espe tarea

o diţiilo de fo ă şi de fo d spe ifi e a elui a t. De ase e ea, t e uie î depli ite şi
o diţiile de fo d spe ifi e do aţiei. Astfel, a tul t e uie să î de pli eas ă î od
u ulativ o diţiile de fo ă p evăzută de lege pe t u a el a t, p e u şi două setu i
de o diţii de fo d: o diţiile de fo d ale a tului supo t şi o diţiile de fo d pe t u
do aţie.
A t. C. iv. u este apli a il. Da ă a epta ea este e esa ă pe t u ealizarea

do aţiei i di e te a easta va fi fă ută u espe ta ea egulilo a tului e îi se veşte
drept suport juridic.
Do aţiile i di e te se ealizează, f e ve t, p i i te ediul e u ţă ii la u d ept,

e ite ii de dato ie şi stipulaţiei î favoa ea u ui te ţ 2.
a Re u ţa ea la u d ept u este p i ea î săşi o li e alitate putâ d să fie fă ută şi

u titlu o e os. Da ă este fă ută e a i o donandi, ea are drept rezultat o liberalitate 3.
E iste ţa i te ţiei de a do a este ea a e dete i ă do aţia i di e tă.
Do aţia o stituie de fapt u a eso iu al ope aţiei p i ipale a e este e u ţa ea

la d ept şi de a e va p ofita pe soa a he ată î pute ea legii să e eficieze de dreptul
respectiv 4.
Î lipsa i te ţiei li e ale, p i e u ţa ea la u d ept vo aju ge î p eze ţa u ui

a t ju idi eut u e : e u ţa ea la su esiu e î s opul de a u supo ta sa i ile şi
datoriile acesteia).
Dovada i te ţiei de a g atifi a poate fi fă ută p i o i e ijlo de p o ă.
Re u ţă ile g atuite su t s utite de o diţia fo ei aute ti e u ai da ă su t pu

a di ative de d eptu i. Re u ţa ea i favo e , a epta ea d eptului u ată de
1
C.S.J, s.c.dec. nr. /1990, Dreptul nr. 7-8/1991, p. 126- ; de . . / , î De iziile Cu ţii “up e e de Justiţie -1992.
2
Do aţia i di e tă se poate ealiza şi î ad ul u ui a t u titlu o e os da ă u a di t e pă ţi, u i te ţie li e ală, î heie
contra tul î pa te u titlu o e os, î pa te u titlu g atuit, sau p i plata dato iei altuia fă ută u i te ţia g atifi ă ii de itorului.
3
C.Hamangiu, I.Rosetti-Bălă es u, Al.Băi oia u, op.cit., p. 777; Fr.Deak, op.cit., p. 145.
4
De e u ţa ea la oşte i e va p ofita o oşte ito ul sau oşte ito ul su se ve t; de e u ţa ea la uzuf u t p ofită udul
proprietar, etc.

DREPT CIVIL 71
transmitere cu titlu gratuit este o do aţie di e tă şi de i va fi supusă o diţiilo de

fo ă p evăzute de a t. -814 C.civ. 1.
Re u ţa ea la oşte i e, fă ută u sau fă ă i te ţie li e ală, este u a t ju idi

sole . E istă u ii auto i a e o side ă ă e află î p eze ţa u ei do aţii i directe
u ai da ă e u ţa ea se fa e i favo e . Î a eastă opi ie e u ţa ea pu ă şi si plă
u a putea fi i iodată o li e alitate 2.
b) Remiterea de datorie3, prin care un creditor, cu acordul debitorului, e u ţă, total sau
pa ţial, u titlu g atuit, la valo ifi a ea u ui d ept al său de ea ţă a t. -1142 Cod
ivil o stituie do aţie i di e tă. De ito ul g atifi at se u u ă de p ezu ţia posesiei
de u ă edi ţă a titlului o statato al ea ţei p i a e se fa e dovada e ite ii de
dato ie do aţie i di e tă eea e u e lude posi ilitatea p o ei o t a e, ă a esta
deţi e titlul p i fu t, pie de e, a uz de î ede e, et ., şi u î u a e ite ii volu ta e
a titlului de ăt e edito .
“tipulaţia î favoa ea u ei te ţe pe soane4, e do a di ausa, ep ezi tă o do aţie

i di e tă.
Do aţia se ealizează i depe de t de a epta ea ei de ăt e e efi ia , d eptul
1
Cas.1, dec. nr. 134/1920, Codul civil adnotate, vol.2, p. 233 nr. 9; p. 228 nr. 28.
2
Mazeaud, op.cit., p. 1146 nr. 1472; Ph.Malaurie, op.cit., p. 211-212, nr. 416.
3
Î d eptul o a e ite ea sau ie ta ea de dato ie este u od de sti ge e a o ligaţiilo , o stâ d di e u ţa ea edito ului
la d eptul său G.Gua i o, Rasseg a di di itto o a o , Napoli , p. ; K utel, Co t a ius o se sus. Colonia 1968).
Iertarea de datorie se face prin moduri civile sau prin moduri pretoriene.
. Modu ile ivile de e u ţa e la ea ţă su t utiliza ea fo elo plăţii: pe aes et li a p esupu e p eze ţa edito ului şi a
de ito ului, ala ţa, i i a to i şi li i pe s. Î faţa a esto a, de ito ul fa e o de la aţie, si ulâ d ă fa e plata p i a a ă şi
ala ţă, deşi î ealitatea u plăteşte i i – R.Mo ie , “tudi i o o e de F a is i, vol. , Mila o, . A eastă apli aţiu e a
a ipaţiu ii a fost utilizată şi î d eptul lasi , sup avieţui d elo lalte utiliză i ale plăţii pe aes et li a , a eptilaţia ve is
e a a tul o t a stipulaţiu ii – contrarius actus – şi se ealiza p i t -o î t e a e şi u ăspu s: Quod egi ti i p o isi, ha es e
acceptu ? Ha eo. Pă ţile puteau e u ge la a eastă fo ă hia da ă plata efe tivă u avusese lo . Î felul a esta,
a eptilaţiu ea ve ală a putut fi utilizată î d eptul ivil, î s opul ealiză ii ope aţiu ii ju idi ii a do aţiu ii. Nu î tâ plăto
Gaius socoteşte ă a eptilaţiu ea este o i agi a ia solutio şi a eptilatio litte is este a tul si et i o t a tului litte is –
G.Grosso, Rasseana di diritto romano, Napoli, 1961, p. 16).
2. Modurile pretoriene de remitere a datoriei sunt: pactum de non petendo este o ve ţia p i a e edito ul e u ţă la
d eptul său, o si ţi d să u ai ea ă de ito ului efe tua ea p estaţiei la a e s-a o ligat. Î azul a estui pa t, o ligaţia u se
sti ge ipso iu e, aşa u se î tâ plă î odu ile ivile de ie ta e a datoriei. Potrivit dreptului civil, pactul nu poate stinge o
o ligaţie, aşada , edito ul poate să-l u ă eas ă pe de ito î justiţie, da a esta di u ă a e la dispoziţie o e epţie eată
de ăt e p eto – exceptio pacti de non petendo – pe care o opune cu su es edito ului. Pe de altă pa te, pa tul de o
pete do u sti ge o ligaţia faţă de toţi. Di a est pu t de vede e, efe tele pa tului su t fi ate p i î ţelege ea pă ţilo . Astfel,
disti ge î t e pa tul a e li e ează u ai pe soa a u a e s-a î cheiat – pactum de non petendo in personam – şi el p i
a e se li e ează ode ito ii şi ga a ţii – pa tu de o pete do i e şi o t a ius o se sus – mutuus dissensus este
o ve ţia p i a e pă ţile e u ţă la u o t a t ăs ut solo o se su – pri o si ţă â t.
4
Co t a tul p i a e o pa te de u ită stipula t, dispu e a ealaltă pa te, de u ită p o ite t să dea, să fa ă sau să u fa ă
eva î folosul u ei te ţe pe soa e, st ăi e de o t a t, de u ită e efi ia C.Stătes u, C.Bîrsa , op.cit., p. 71)

DREPT CIVIL 72
stipulat î favoa ea a estuia luâ d aşte e î od di e t şi e ijlo it1 î pat i o iul său di
o e tul î heie ii o t a tului î t e stipula tul do ato şi p o ite t 2. Dreptul nu face
parte nici un moment din patrimoniul promitentului. De aceea:
- î o e tul aşte ii sale, d eptul te ţului poate fi t a s is oşte ito ilo

acestuia;
- oşte ito ii stipula tului u au a ţiu e u p ivi e la a est d ept;
- te ţul e efi ia u o uă edito ilo stipula tului şi i i u is ă i solva bilitatea

acestuia;
- te ţul e efi ia poate o fi a d eptul şi după oa tea stipula tului.
Do aţia devi e i evo a ilă la a epta e 3. Pâ ă î a est o e t fo ţa o ligatorie a

o t a tului u ope ează 4.
D. Darurile manuale
Da ul a ual este o va ietate a o t a tului de do aţie pe t u vala ilitatea ă ruia
se e a fi î t u ite două ele e te:
- a o dul de voi ţă pe t u a t a sfe a şi do â di un drept, cu titlu gratuit;

- t adiţiu ea p eda ea efe tivă a u ului dă uit 5
Deoa e e da ul a ual este u a t ju idi , o si ţă â tul pă ţilo o stituie
te eiul ju idi al t a s ite ii valo ii di pat i o iul do ato ului î el al donatarului.
T adiţiu ea este e te io iza ea o si ţă â tului, î lo ui d sau ep eze tâ d fo a
sole ă6.
Da ul a ual este u o t a t eal, validitatea sa fii d o diţio ată de predarea bunului.

Î azul o t a telo eale, a o dul de voi ţă al pă ţilo , fă ă a fi î soţit de remiterea
1
Teo ia d eptului di e t, fu da e tată legislativ şi do t i a î d eptul ge a , satisfă ătoa e p a ti ii şi o o da tă u
legislaţia oast ă ivilă.
2
Cas., dec. nr. 889/1942, Jurisprude ţa… p. 442
3
Cas., dec. nr. 114/1941, Jurisprude ţa… p. 442
4
Mazeaud, op.cit., p. 1169 nr. 1508.
5
Fr.Deak, op.cit., p. 148; C.Turianu, op.cit., p. 161.
6
Fr.Deak, op.cit., p. 148; C.Turianu, op.cit., p. ; T.“., s. . de . . / , î RRD . / , p. -58.

DREPT CIVIL 73
ate ială a u ului o stituie o si plă o ve ţie e u ită, u antecontract sau o promisiune
u ilate ală de a o t a ta di a e se aşte î sa i a de ito ului o ligaţia de a î heia
contractul real, prin manifestarea o si ţă â tului şi e ite ea ate ială a u ului 1.
A epta ea se a ifestă î a tul de a p i i u ul şi u este supusă u ei fo e spe iale.
Da u ile a uale fă ute pe soa elo a e pot p i i do aţii, da u au e e iţiul a estui

d ept, su t vala ile da ă t adiţiu ea u u ilo se face prin reprezentantul legal sau cu
î uvii ţa ea o otito ilo . Da ă este i lus ele e tul o e os, î plus, este e esa ă
auto iza ea auto ităţii tutela e.
Predarea – p i i ea poate fi fă ută p i ep eze ta tul o ve ţio al (mandatar),

deoarece posesia poate fi t a s isă sau do â dită p i i te ediul altuia. T adiţiunea
u ului dă uit t e uie să se fa ă î ti pul vieţii do ato ului2. Do ata ul t e uie să p eia
u ul dă uit de la a data ul do ato ului î ti pul vieţii a estuia.
Darul manual este supus a elo aşi eguli de fo d, a şi elelalte li e alităţi do aţii ,
de ogâ d de la egulile de fo ă.
§ . Efe tele o tra tului de do ație î tre părți
. . Efe tul tra slativ al o tra tului de do aţie

Ca efe t al do aţiei, d eptul a e fo ează o ie tul contractului se transmite din
pat i o iul do ato ului î el al do ata ului, a esta avâ d posesia a at i ut al u ui
drept real 3. Do aţia poate avea a efe t şi sti ge ea u ui d ept şi a o ligaţiei o elative 4,
atu i â d î a ă fo a e ite ii de dato ii, a do aţie i di e tă.
Da ă d eptul t a sfe at este o ea ţă 5, ope aţia i te ve ită î t e pă ţi se analizează

a o esiu e de ea ţă1 u titlu g atuit, apli â du-se regulile o espu zătoa e a t. şi
u . C. iv. , u de ogă ile a e ezultă di atu a g atuită a t a sfe ului.
1
T.M.B., s.3 civ., dec. nr. 2705/1983, cu Notă de L.Mihai şi C.Tu ia u, î RRD . / , p. -58.
2
Cas. S.Unite, dec.din 30 octombrie 1911, Codul civil adnotat, vol.2, p. 228 nr. 33.
3
T“., de . . / , î RRD . , , p. , Fr.Deak, op.cit., p. 125;.
4
C.Turianu, op.cit., p. 162
5
D eptul de ea ţă este u d ept su ie tiv î te eiul ă uia su ie tul a tiv, u it edito , poate să ea ă su ie tului pasiv
dete i at, u it de ito , să dea, să fa ă sau să u fa ă eva; este u d ept elativ a e ia aşte e î t e două su ie te

DREPT CIVIL 74
Da ă o ie tul t a sfe ului îl o stituie u d ept eal 2, transmiterea sau constituirea

sa ope ează p i efe tul ealiză ii a o dului de voi ţă, o fo a t. C. iv., î fo a
legală , da e o diţio at de p eda ea u ului a e fo ează o ie tul do aţiei. Este
3
e eptat da ul a ual a e se ealizează p i t adiţiu e.
Efe tul t a slativ al do aţiei a e a e a o ie t u d ept eal u poate fi î lătu rat nici
î eve tualitatea edu e ii do aţiei, pâ ă la otitatea dispo i ilă 4, î favoarea
oşte ito ilo eze vata i. Co fo a t. şi C. iv., ezoluţiu ea d eptului de
p op ietate fii d eve tuală pâ ă î o e tul edu e ii do aţiilo , e e iţiul d eptului
de proprietate al donatarului, cu toate prerogativele sale, este pe deplin garantat. Din
o e tul edu e ii do aţiei, şi î li itele a estuia, se p odu e ezoluţiu ea d eptului
de proprietate al donatarului 5.
Ni i e iste ţa o ligaţiei de apo t u afe tează a a te ul t a slativ de p o prietate al

contractului. Potrivit art. C. iv., f u tele şi do â zile u u ilo supuse raportului nu
se dato ează de ât di ziua des hide ii su esiu ii. Rapo tul lucrului nu produce efecte
et oa tive u p ivi e la f u tele şi ve itu ile a te ioa e des hide ii su esiu ii. A eeaşi
soluţie se i pu e şi î situaţia î a e s-a donat numai nuda proprietate 6.
determinate de la î eput I.P Filipescu, Drept ivil, Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Editu a A ta i, Bu u eşti, ,
p. 23).
1
Cesiu ea de ea ţă este o ve ţia p i a e u edito t a s ite o ea ţă a sa u ei alte pe soa e C.Stătes u, C.Bîrsan,
op.cit., p. 341).
Î epo a ve he a d eptului o a , ope aţiu ea ju idi ă a esiu ii de ea ţă s-a ealizat p i i te ediul ovaţiu ii p i
s hi a e de edito . Co fo a estui p o edeu de ito ul se o liga faţă de o altă pe soa ă a e do â dea ea ţa î lo ul
ve hiului edito ovatio i te ovas pe so as . De i t a s ite ea ea ţei p esupu ea sti ge ea ve hii ea ţe şi î lo ui ea sa
u o o ligaţie ouă, avâ d a elaşi o ie t, î i te esul oului edito . P i sti ge ea ve hii ea ţe se sti g şi a eso iile sale,
esio a ul do â di d o ea ţă ai puţi sigu ă de ât ea a eda tului. Voi ţa pă ţilo de a t a s ite o ea ţă u se poate
î făptui da ă de ito ul efuză să se o lige faţă de oul edito .
Odată u i t odu e ea p o edu ii fo ula e, esiu ea de ea ţă s-a realizat printr-u i st u e t ju idi ai si plu şi ai
efi ie t, u it a datul i e sua . A esta u este u a t spe ial desti at t a sfe ului de ea ţă, i u p o edeu ju idi
indirect, creat prin utilizarea mandatului judicia şi a e s-a pe fe ţio at î t ei faze vezi E.Mol uţ, D.Oa ea, op.cit., p. 206-
210).
2
D eptul eal este d eptul su ie tiv î vi tutea ă uia titula ul e e ită di e t şi e ijlo it at i utele asup a u ui lu u
dete i at, fă ă a fi e esa ă i te ve ţia altei persoane (I.P Filipescu, op.cit., p. 20).
3
Fo a aute ti ă, espe tiv fo a a tului ju idi p i a e se ealizează do aţia i di e tă.
4
Fr.Deak, op.cit., p. 157.
5
A ţiu ea î edu ţiu e, fii d o a ţiu e pe so ală pat i o ială, t e uie i t odusă în termenul de trei ani, calculat la data
aşte ii d eptului la a ţiu e, adi ă de la de esul pe soa ei ale ă ui li e alităţi u ează a fi eduse, o i de la data â d cel
î d eptăţit a e e edu ţiu ea a luat u oşti ţă de a tul de li e alitate T“., s. ., de . . / , î RRD . / , p. .
Redu ţiu ea li e alităţilo poate fi e ută şi pe ale de apă a e a e u este p es ipti ilă, da î a eastă situaţie el e i vo ă
edu ţiu ea t e uie să posede el o ie tul edu ţiu ii a t. şi u . iv. ; T“., s. ., de . . / î I.Mihuţă,
Repertoriu…. -1974, p. 206).
6
Plenul TS, dec. nr. 36/1956, CD, 1958, p. 117- ; T“., s. iv., de . . / , î RRD . , .

DREPT CIVIL 75
. . O ligaţiile do atorului
Do ato ul t e uie să p edea u ul dă uit o fo lauzelo di o ve ţie şi să -l
păst eze pâ ă la p eda e, ăspu zâ d de piei ea sau dete io a ea a estuia din culpa sa.
Î azul do aţiei u sa i i, da ă u a di pă ţi do ato ul , este î piedi at de u az

de fo ţă ajo ă1, de i i depe de t de o i e ulpă, să-şi î depli eas ă o ligaţiile
o t a tuale asu ate, poate el să p eti dă eleilalte pă ţi să-şi e e ute o ligaţia
sa i a ? Regula este ă is ul o t a tului este supo tat de de ito ul o ligaţiei
imposibil de executat 2, a e este î a elaşi ti p edito ul o ligaţiei posi ile „ es pe it
edito i ; a u ite pa ti ula ităţi e istă î azul o t a telor translative de proprietate
p ivi d u u i e te u este şi do aţia. Regula o sa ată î legislaţie este a eea ă î
cazul contractelor translative de proprietate, riscul cont a tului îl supo tă a ea pa te
care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia – res
perit domino 3 şi a e ep ezi tă de ito ul o ligaţiei i posi il de e e utat sa i a î t -
u o t a t de do aţie – res perit debitori.
Pe t u da ul a ual p o le a o ligaţiei de p eda e u se pu e 4.
Conform a t. C. iv., do ato ul u ăspu de pe t u evi ţiu e 5 faţă de do atar

pe t u lu u ile dă uite. El u ăspu de pe t u vi ii as u se dată fii d atu a g atuită a
o t a tului. De la a eastă egulă, legea p evede a u ite e epţii:
a da ă a p o is e p es ga a ţie pe t u evi ţiu e sau pe t u vi iile a e afe tează

bunul donat (art.828 alin.2 C.civ.);
da ă evi ţiu ea p ovi e di faptul său pe so al a t. ali . C. iv. ;
da ă do aţia este u sa i i, î li itele valo ii a esto a 6 (art.828 alin.3 C.civ.);
d î az de dol, â d vi iile as u se u os ute de do ato au p i i uit u p ejudi iu

donatarului.
1
Di lati ă, vis major; eve i e tul de fo ţa ajo ă este o î p eju a e de fapt, i p evizi ilă şi de eî lătu at, a e î piedi ă î
od o ie tiv şi fă ă i i o ulpă di pa tea de ito ului, e e uta ea o ligaţiei o t a tuale a a estuia. „“ituaţia de fo ţă ajo ă
ep ezi tă i posi ilitatea o ie tivă de e e uta e a u ei o ligaţii, dete i ată de eve i e tul de fo ţa ajo ă v. M.Costin,
M.Mureşa , V.Ursa, Di ţio ar…p, -257).
2
C.Stătes u, C.Bîrsa , op.cit., p. 91.
3
C.Stătes u, C.Bîrsa , op.cit., p. şi u .
4
Fr.Deak, op.cit., p. 148-150; C.Turianu, op.cit., p. 163.
5
Evictio, onis di li a lati ă – deposedare. Evi ţiu ea, î d eptul ivil o â , ep ezi tă pie de ea p op ietăţii lu ului, î total
sau î pa te, sau tul u a ea do â dito ului î e e ita ea p e ogativelo de p op ieta v.Fr.Deak, op.cit., p. şi u .
6
Fr.Deak, op.cit., p. 158; C.Toader, op.cit., p. 68; D.Macovei, M.S.Striblea, op.cit., p. 145.

DREPT CIVIL 76
. . O ligaţiile do atarului
Î ad ul do aţiei g atuite pu e do ata ul u a e o ligaţii i doa o î dato i e „de
e u oşti ţă , u este de u ită î do t i ă 1. A eastă î dato i e este sa ţio ată p i
a ţiu ea do ato ului î evo a ea do aţiei pe t u i g atitudi e a t. C. iv. .
Da ă do aţia a fost fă ută sub modo, fii d g evată u sa i i, do ata ul este o ligat
la executarea sarcinii acceptate î fo ă aute ti ă.
Sarcina2 , a şi o diţia ezoluto ie, u afe tează aşte ea d eptului. Î azul e-

aliză ii o diţiei ezoluto ii sau a evo ă ii do aţiei pe t u ee e uta ea sa i ii,
efe tele su t et oa tive. Î să, î ti p e sa i a îl o ligă pe do ata deoa e e î cazul
ee e ută ii do ato ul poate utiliza a ţiu ea î e e uta e , o diţia rezolutorie, chiar cea
potestativă di pa tea do ata ului u îi eează a estuia i i o o ligaţie. Răspu de ea sa
u este a gajată, deoa e e la î pli i ea o diţiei ezoluto ii d eptul afe tat de a eastă
odalitate este desfii ţat 3. O altă deose i e ezidă î odul de ope a e. Astfel, o fo
a t. C. iv., evo a ea do aţiei pe t u ee e uta ea sa i ii t e uie e ută î i sta ţă,
î ti p e o diţia ope ează de d ept a t. Cod ivil . Pă ţile pot stipula î o t a t
u pa t o iso iu e p es a e să p evadă evo a ea de d ept î azul ee e ută ii
sa i ii. Î lipsa a estei lauze, i sta ţa poate a o da te e ul de g aţie 4.
7.4. Opozabilitatea efectelor co tra tului de do aţie faţă de terţi

A t. C. iv. p evede: „ o ve ţiile u au efe t de ât î t e pă ţile o t a ta te .
“e ifi aţia p i ipiului elativităţii efe telo o t a tului este a eea ă efe tele
o ligato ii ale o t a tului p ives u ai pă ţile contractante: nimeni nu poate fi obliga
t p i voi ţa altei pe soa e.
D eptu ile ăs ute di o t a t apa ţi şi p ofită pă ţilo o t a ta te, a e au

alitatea de titula i. De la a eastă latu ă a adagiului res inter alios acta aliis neque
nocere nequie prodesse potest, su t pe ise e epţii.
1
Fr.Deak, op.cit, p. 158; C.Turianu, op.cit., p. 162
2
“a i a este o odalitate a a tului ju idi ivil a e o stă î o ligaţia de a da, a fa e sau a u fa e eva i pusă de dispu ăto
gratificatului prin acte cu titlu gratuit (Ghe.Beleiu, op.cit., p. 155).
3
M.Eliescu, Moşte irea şi devoluţiu ea ei, p. 187; Mazeaud, op.cit., p. 1089-1090, n.1405; Ph.Malaurie, op.cit., p. 180-182.
4
Cas , de . . / , î Codul ivil ad otat, vol. , p. , . ; de . . / , î Ju isp ude ţa,….p. . .Pi
te e de g aţie î ţelege a el te e de e e uta e s u t, pe a e jude ăto ul îl poate a o da de ito ului aflat î î tâ zie e, spre
a evita astfel pronunţa ea ezoluţiei o t a tului. v.M.Costi , M.Mureşa , V.Ursa, Di ţio ar…, p.

DREPT CIVIL 77
A easta u î sea ă, ă u o t a t u a ep eze ta i i pe t u te ţele pe -

soa e. Co t a tul, p ivit a ealitate so ială, a fapt so ial, este opoza il faţă de o i i e,
hia faţă de a eia a e u au pa ti ipat la î heie ea lui, a easta este opozabilitatea
contractului.
Î t a sfe ul g atuit al u ui d ept de ea ţă, opoza ilitatea apa e di omentul

otifi ă ii sau a eptă ii esiu ii de ăt e de ito ul edat, o fo a t. C. iv..
Transmisiunile gratuite de i o ile t e uie î s ise 1 î a tea fu ia ă o fo a t.

şi u . „D eptul de p op ietate şi elelalte d eptu i eale asup a u ui i o il se vo
î s ie î a tea fu ia ă pe aza a tului pe a e s-au constituit sau s-au t a s is î od
vala il , p e u şi a a t. ali . - î s ie ea p ovizo ie di Legea . / . Pe
lâ gă a eastă egulă ge e ală su t apli a ile şi a u ite dispoziţii spe iale, î s ise î
art.819 C.civ..
§ . Cauzele legale de revo are a do ațiilor
1
Conform art. 17. din Legea nr. 7/1996 „Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă al
cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la
imobilele din acelaşi teritoriu administrativ şi se realizează de către oficiile teritoriale pentru imobilele
situate în raza de activitate a acestora”. Regula generală de înscriere în cartea funciară este cererea părţii
interesate. Potrivit art. 54 „Notarul public care a întocmit actul privitor la un drept tabular este obligat să
ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul.
Despre exercitarea acestei obligaţii se va face menţiune expresă în cuprinsul actului sau, după caz, al
certificatului de moştenitor. Menţiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesorală s-a
deschis carte funciară sau există documentaţie cadastrală. La autentificarea actelor prin care se constituie, se
modifică sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru
autentificare sau, după caz, certificat de sarcini. Pe perioada valabilităţii extrasului de carte funciară pentru
autentificare, registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciară, cu excepţia aceleia pentru
care a fost eliberat extrasul. Instanţa judecătorească va transmite, în termen de 3 zile, hotărârea rămasă
definitivă şi irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar, la biroul de carte
funciară al judecătoriei în a cărei rază de activitate se află imobilul. Instanţa judecătorească nu va trece la
dezbaterea în fond a acţiunii privind desfiinţarea actului juridic supus înscrierii, dacă acesta nu a fost înscris,
în prealabil, pentru informare, în cartea funciară”. Legea nu prevede sancţiuni împotriva celor vinovaţi de
nerespectarea acestor prevederi, aşa încât, în cele din urmă, demersurile vor trebui făcute de partea
interesată.

DREPT CIVIL 78
Pă ţile pot stipula î o t a t lauze o diţii a e pot du e la desfii ţa ea a tului.

Astfel poate fi stipulată o o diţie ezoluto ie p i a e se p evede ă u urile transmise
vo eve i do atoa ei, î azul î a e ăsăto ia di t e do ato şi do atoa e se va desfa e
prin divorţ şi di vi a e lusivă a do ata ului. Î pli i ea o diţiei dă aşte e d eptului
do atoa ei să ea ă o stata ea î etă ii efe telo t a s isiu ii1. I depe de t de a ţiu ea
a esto lauze o t a tuale, legiuito ul a p evăzut şi auze de evo a e legale.
Lege p evede u ătoa ele azu i de evo a e a do aţiei:
a) revocare pentru neexecutarea sarcinii,
b) revocare pentru ingratitudine;
evo a e pe t u su ve ie ţă de opil.
A este auze u ep ezi tă e epţii de la p i ipiul i evo a ilităţii do aţiilo .
Astfel, evo a e pe t u ee e uta ea sa i ii a şi ea pe t u i g atitudi e u i te vi

p i voi ţa do ato ului. “u ve ie ţa de opil poate fi ealizată u ai u o u sul u ui te ţ,
astfel, a eastă auză de evo a e legală a do aţiei p i eşte a a te ul u ei o diţii i te,
cazuale.
Nu ai evo a ea pe t u su ve ie ţă de opil ope ează de pli d ept; astfel, î azul

u ui litigiu, p ivi d evo a ea u ei do aţii pe t u su ve ie ţă de opil, i sta ţa t e uie
doa să o state î depli i ea o diţiilo spe ifi e.
Pe t u elelalte auze legale, evo a ea este judi ia ă. Ea poate fi p o u ţată u ai la

e e ea pe soa elo î d eptăţite a i t odu e a ţiu ea şi u ai, î aza ap e ie ii de ăt e
i sta ţă a faptelo de i g atitudi e săvâ şite de ăt e do ata , espe tiv neexecutarea
sa i ii de ăt e do ata o su eso ii a estuia î d eptu i2.
8.1. Revocarea pentru ingratitudine3
1
T.S., col.civ., dec. nr. 3961/1952, CD1952-1954, p. 51
2
Fr. Deak, op.cit.,p. 131
3
Î d eptul o a , i g atitudi ea e a auză de evo a e a do aţiei, î t e pat o i şi lie ţi î epo a ve he, a u a e a e i ţelo
economiei de s hi , st ăi ii ve iţi la Ro a puteau do â di u statut ju idi p op iu, u u â du-se astfel de li e tate, da ă se
pu ea su p ote ţia u o etăţe i î alitate de oaspeţi, te po a sau lie ţi, pe a e t – D. . . . ; D. . . . P . , auză
care a fost e ti să şi la do aţii î t e alte pe soa e epo a lui Justi ia . C.B. , , E.Mol uţ, D.Oa ea, op.cit., p. 301)

DREPT CIVIL 79
Revo a ea pe t u i g atitudi e i te vi e î situaţiile li itativ e u e ate de a t.

C.civ.1
a ate tat la viaţa do ato ului;
b) delicte, cruzimi sau injurii grave;
c) refuzul de alimente.
a Ate tatul la viaţa do atorului
Ate tatul la viaţa do ato ului t e uie să fie săvâ şit de ăt e do ata . Este i diferent
da ă do ata ul a a ţio at î alitate de auto sau oauto , de i stigato sau de complice.
I po ta t este î să a a tul i i al să fi fost î d eptat î pot iva g atifi a tului,
ep eze tâ d eleva ţă azul î a e a esta i-a ădea vi ti ă, dato ită e o ii făptuito ului,
error in personam sau devie ii a ţiu ii, aberatio ictus.
Pent u a do aţia să fie evo ată pe t u a est az de i g atitudi e, se e e î depli i ea

u ătoa elo o diţii:
- do ata ul să fi o o ât sau să fi pus î e e uta e hotă â ea de a o o î pe donator

o o sau te tativă de o o ;
- a este i f a ţiu i o o sau te tativă de o o t e uie să fie săvâ şite u i te ţie

di e tă sau i di e tă ;
u se e e a o o ul sau te tativa de o o să fie alifi at de e e plu, u

-
p e edita e , sau deose it de g av de e e plu, săvâ şit p i uzi i ;
- nu se cere ca donatarul să fi fost şi o da at pe al pe t u fapta sa, fii d sufi ie t să

se o state i te ţia de u ide e.
Da ă fapta a fost săvâ şită di ulpă su fo a i p ude ţei sau eglije ţei u ide ea
di ulpă , atu i ea u va at age evo a ea do aţiei, î lipsa i te ţiei de a-l o o î pe
do ato . Vi ovăţia, su fo a p aete i te ţiei î azul lovitu ilo auzatoa e de oa te u
1
A t. C. iv p evede u ătoa ele: „Do aţiu ea î t e vii se evo ă pe t u i g atitudi e, î azu ile u ătoa e: . Da ă
donatarul a ate tat la viaţa do ato ului. . Da ă este ulpa il î p ivi ţa-i de deli te, uzi i sau i ju ii g ave. . Da ă fă ă uvâ t
îi efuză ali e te .

DREPT CIVIL 80
este de atu ă a i vo a posi ilitatea evo ă ii pe t u i g atitudi e hia da ă u pe t u

ate tat la viaţa do ato ului do ato ul u a avut i te ţia de a-l ucide ci numai de a-l lovi)
el puţi pe t u deli te la ad esa do atorului.
b) Delictele, cruzimile sau injuriile grave
P i deli t se î ţelege o faptă ili ită a e î al ă o ligaţia i stituită p i lege şi u p i

o t a t săvâ şită u i te ţie sau di ulpă, auzâ d altei pe soa e u p ejudi iu şi
a t e â d o ligaţia auto ului de a-l epa a î atu ă sau p i e hivale t ă es o i de a-l
compensa1.
P i i ju ii g ave se î ţelege u a t de jig i e a se ti e telo de o oa e şi eputaţie a

do ato ului săvâ şit u i te ţie, sufi ie t de g av pe t u a ep eze ta i gratitudine2.
I te p eta ea faptelo săvâ şite de ăt e do ata şi e la ate de do ato a fiind

deli te, uzi i sau i ju ii g ave evi e i sta ţelo jude ăto eşti3. Delictele, cruzimile sau
i ju iile g ave, pe t u a p eze ta eleva ţă î ate ia evo ă ii do aţiei pe t u
i g atitudi e t e uie să fi fost ealizate u i te ţie.
Nu o i e î ăl a e a o alei o i atitudi e i eve e ţioasă du e la evo a ea do aţiilo

pentru ingratitudi e, i u ai faptele de o g avitate deose ită4.
Astfel, s-a sta ilit ă si plele e tu i î t e pă ţi sau î p eju a ea ă do ata ul l-a

a e i ţat pe soţul do ato ului u at age evo a ea do aţiei pe t u i g atitudi e5.
c) Refuzul nejustificat de alimente
Refuzul ejustifi at de ali e te p esupu e situaţia î a e do ato ul a fi avut evoie şi

a fi e ut ali e te de la do ata , a e, avâ d posi ilitatea să i le p o u e, a efuzat să i le
dea „fă ă te ei .
1
Di ţio a E i lopedi , vol. , D-C, Editu a E i lopedi ă, Bu u eşti, , p.
2
M.Eliescu, op.cit., p. 169
3
Î vi tutea olului său a tiv, jude ăto ul a e pute e suve a ă u o diţia de a u odifi a se sul şi se ifi aţia si tag elor,
t a sfo â du-le î hestiu i de d ept.
4
T . Bu u eşti, de . . / , î Culege e… -1997, p. 22; E.Safta-Romano, Examen…, p. -54
5
T.J.Hu edoa a, de . iv. . / , î RRD . / , p. .

DREPT CIVIL 81
Revo a ea va fu ţio a u ai da ă do ato ul u avea alte rude sau alte persoane

o ligate şi aflate î situaţia de a-i a o da î t eţi e e.
Cua tu ul valo i al ali e telo u t e uie să t ea ă peste valoa ea da ului. Dato ită
a estui o side e t, da ă u ul dă uit pie e î od fo tuit, do ata ul poate refuza
1
acordarea alimentelor .
Refuzul ejustifi at de ali e te este sa ţio at p i posi ilitatea evo ă ii do aţiei2.
Do ata ul u a e a ţiu e î estitui e p i e hivale t a p estaţiilo efe tuate de u ă

voie a t. ali . C. iv. , hia da ă e istau pe soa e î sta e şi o ligate la î t eţi e e
pot ivit legii. “u a est aspe t, se asea ă ă u o ligaţiile atu ale, da sp e deose i e de
a estea, atitudi ea egativă a do ata ului o stâ d î efuzul de ali e te a e a ţiu e
spe ifi ă, o stâ d î a ţiu ea î evo a ea do aţiei pe t u i g atitudi e.
d A ţiu ea î revo are
Revo a ea do aţiilo pe t u i g atitudi e se apli ă tutu o do aţiilo şi u poate fi

o ţi ută pe ale de e epţie3, i u ai p i a ţiu ea î evo a ea do aţiei. A easta
a ţio ează a o pedeapsă ivilă.
. A ţiu ea î evo a e a do aţiei pe t u i g atitudi e este o a ţiu e st i t pe so ală.

Ea poate fi i t odusă u ai de ăt e pe soa a î pot iva ă eia au fost săvâ şite faptele
i te ţio ate, u şi de ăt e edito ii a esteia, p i a ţiu ea o li ă. De ase e ea, i i
su eso ii î d eptu i ai do ato ului u pot i t odu e a eastă a ţiu e pe so ală
pat i o ială.
Î od e epţio al, oşte ito ii pot deve i titula i ai a ţiu ii î evo a ea do aţiei
pe t u i g atitudi e î situaţia î a e do ato ul a de edat î ai te de p o u ţa ea hotă â ii
defi itive î p o esul pe a e el l-a deschis.
De ase e ea, oşte ito ii apătă a est d ept da ă do ato ul a u it î ai te de

e pi a ea te e ului î a e a ţiu ea putea fi i te tată, o fo a t. alin.2 C.civ.
1
Ph.Malaurie, op.cit., p. 227 nr. 459
2
Do ato ul u a e a ţiu e î justiţie pe t u a e e î t eţi e e de la do ata .
3
T.J.Bihor, dec. nr. 178/1979, cit.supra.

DREPT CIVIL 82
2. Deoarece, conform art.832 C,civ., aplicarea pedepsei civile nu se poate produce

i iodată de d ept, titula ul a ţiu ii do ato ul, espe tiv su eso ii a estuia î azu ile
e epţio ale e u ţate ai sus , u os â d faptul de i g atitudi e îl pot ie ta pe do ata 1.
Ie ta ea este p ezu ată, ead iţâ du-se p o a o t a ă, da ă a t e ut u a de la data

săvâ şi ii faptei sau de la ziua î a e titula ul a u os ut faptul o fo a t. C. iv. A est
te e u este u te e de p es ipţie, i unul de drept substa ţial, de de ăde e. El u
este supus auzelo de î t e upe e, şi suspe da e sta ilite î ate ia p es ipţiei p i
De etul . / p ivi d p es ipţia e ti tivă. Astfel, după e pi a ea te e ului,
a ţiu ea este espi să a fii d ta div fo ulată2. Da ă faptele de i g atitudi e au avut
caracter repetativ, termenul se cal ulează î apo t de ulti ul a t de i g atitudi e.
. A ţiu ea poate fi i t odusă e lusiv î pot iva auto ului faptului de i gratitudine
do ata ul . Da ă a esta oa e fă ă a a ţiu ea să fi fost i te tată sau te i ată, a ţiu ea
de evo a e a do aţiei pe t u i g atitudi e se sti ge3. Unii auto i o side ă ă a ţiu ea
poate fi o ti uată î pot iva oşte ito ilo do ata ului ingrat4.
. Revo a ea do aţiei pe t u i g atitudi e u poate fi ad isă de ât î pot iva a elo a

dintre donatari care s-au fă ut vi ovaţi de i g atitudi e, faţă de eilalţi do aţia ă â â d
vala ilă u e epţia ipotezei î a e o t a tul de do aţie up i de o lauză o fo ă eia
actele de ingratitudi e o ise de ăt e u ul di t e do ata i du e la evo a ea da ului şi
faţă de eilalţi5.
. Deoa e e a ţiu ea î evo a e pe t u i g atitudi e u este o a ţiu e î ezoluţiu e a

o t a tului sau î o stata ea desfii ţă ii de d ept a o t a tului, i o a ţiu e î estitui e
u a a te de pedeapsă, ad ite ea a ţiu ii u p odu e efe te et oa tive faţă de te ţi.
D eptu ile do â dite de te ţi a te io i t odu e ii a ţiu ii sau î azul i o ilelo , î ai te de
efe tua ea pu li ităţii e e ii de evo a e, ă â eati se, o fo a t. ali . C. iv..
Di pa tea do ata ului estitui ea t e uie să fie i teg ală.
8.2.ăRevocareaăpentruăsurvenien ădeăcopil
1
Re u ţa ea la a ţiu e î evo a e fă ută u a ti ipaţie, î ad ul o t a tului de do aţie este o auză lovită de ulitate.
2
T.J.Hu edoa a, de . iv. . / , î RRD . , , p.
3
Fr.Deak, op.cit., p. 166, C.Hamangiu, I.Rosetti-Bălă es u, Al.Băi oia u, op.cit., p. 809.
4
Mazeaud, op.cit., p. 1189 nr. 1532 M.Costi , M.Mureşa , V.Ursa, Di ţio ar…, p. -465
5
TS., col.civ., dec.681/1955, CD, 1955, p. 81-82.

DREPT CIVIL 83
Î lite atu a de spe ialitate1 a eastă auză de evo a e a do aţiei ai poa tă denumirea
de revocare a do aţiei pe t u aşte e de opil.
Revo a ea pe t u su ve ie ţă de opil e a folosită î d eptul o a , î se sul ă da ă

pat o ului i se ăştea u opil, ulte io ealiză ii u ei do aţii ăt e lie tul său, el putea
revoca liberalitatea2.
Do aţia se evo ă de d ept î azul î a e do ato ul u avea i i u opil î o e tul

î heie ii o t a tului de do aţie şi poste io i se aşte u opil di ăsăto ie sau di afa a
ăsăto iei .
Nu p ezi tă i po ta ţă felul sau valoa ea do aţiei, î să, î p a ti ă p o lema nu se

pu e î azul da ului a ual.
De ase e ea, do aţia î t e soţi, a e poate fi evo ată o i â d p i voi ţa soţului

do ato , u este supusă evo ă ii de d ept pe t u aşte e de opil, o fo a t. ali .
C. iv.. “oţul do ato a putut să p evadă aşte ea opilului di ăsăto ie. Da ă î să opilul
soţului do ato se aşte î afa a ăsăto iei, pute i te p eta a ti olul itat î se sul ă este
e eptată de la evo a ea de d ept u ai ipoteza su ve ie ţei opilului ăs ut di
ăsăto ia do ato ului u do ata a. Copilul di afa a ăsăto iei poate i vo a evo a ea de
d ept a do aţiei şi atu i â d do ato ul a de edat fă ă să fi e ut estitui ea3.
Revo a ea pe t u su ve ie ţă de opil a do aţiei u sa i i se fa e u ai î li ita g atuităţii p o u ate
donatarului.
Co fo a t. C. iv., evo a ea pe t u su ve ie ţă de opil ope ează de d ept.

Revo a ea pe t u su ve ie ţă de opil u poate fi î lătu ată p i t -o lauză o ve ţio ală
o t a ă şi i i p i t -u a t de e u ţa e î to it ulte io ivi ii cauzei de revocare4,
deoa e e a easta apă ă i te esele opilului.
Da ă do ato ul pe sistă î g atuitatea fă ută, după aşte ea opilului, contractul va

t e ui efă ut u espe ta ea tutu o o diţiilo legale de fo d şi de fo ă. Noua do aţie
nu va mai putea î depli i o diţiile evo ă ii pe t u su ve ie ţă de opil.
1
M.Costi , M.Mureşa , V.Ursa, Di ţio ar…., p. -665 p. 166;
2
E.Mol uţ, D.Oa ea, op.cit., p. 305.
3
Mazeaud, op.cit., p. 1024, nr. 1548
4
Revo a ea u poate fi î lătu ată i i p i o fi a ea e p esă di pa tea do ato ului.

DREPT CIVIL 84
Revo a ea de d ept pe t u su ve ie ţă de opil se apli ă u ai do aţiilo fă ute de

do ato ul fă ă opii sau des e de ţi î viaţă la o e tul î heie ii o tractului. Revocarea
de drept pentru su ve ie ţă de opil se apli ă şi atu i â d opilul o eput la o e tul
î heie ii do aţiei se aşte ulte io , o fo a t. C. iv.. Copilul o eput este o side at
î viaţă u ai atu i â d este vo a de i te esele sale, o fo a t. di De etul
nr.31/1954.
Da ă do ato ul a e, î o e tul î heie ii o t a tului de do aţie, u opil a e a fost

de la at dispă ut şi a e, o fo a t. di De etul . / , este so otit a fi î viaţă,
aşte ea ulte ioa ă a u ui opil va at age evo a ea do aţiei pe t u su ve ie ţă de opil,
Codul ivil e e, pe t u a a eastă auză de evo a ilitate să fie i ope a ilă, a do ato ul să
ai ă u opil e iste t la o e tul î heie ii o t a tului. Cel de la at dispă ut, deşi este
p ezu at a fi î viaţă, este o pe soa ă a ă ei e iste ţă este puţi p o a ilă, fapt a e l-ar
putea dete i a pe do ato să ealizeze li e alitatea1.
Î azul î a e opilul do ato ului a fost de la at o t p i hotă â e jude ăto eas ă, el

u ai e istă şi de i, evo a ea pe t u su ve ie ţă de opil este apli a ilă do aţiei după
data sta ilită p i hotă â e jude ăto eas ă de de la a e a o ţii.
Co diţia i e iste ţei u ui opil la data î heie ii o t a tului de do aţie este e esa ă
î să şi u şi sufi ie tă. Pe t u a a eastă auză legală de evo a e să p odu ă efe te t e uie
a do ato ului să i se as ă u opil, hia postu .
Î azul eapa iţiei u ui opil de la at o t p i hotă â e jude ăto eas ă, de i

i e iste t î o e tul î heie ii o t a tului de do aţie, a esta poate fi o siderat
„do â dit ulte io do aţiei2.
Du ata vieţii opilului „do â dit ulte io î heie ii do aţiei u este eleva tă deoa e e
evo a ea se p odu e de pli d ept p i aşte e, hia da ă oa e î ai te de i t odu e ea
a ţiu ea î estitui e3.
Î p ivi ţa opilului adoptat4 la o e tul î heie ii o t a tului de do aţiei, se

o side ă, î do t i ă, ă a esta a î piedi a apli a ea auzei de evo a e a do aţiei pe t u
1
E.Safta-Romano, op.cit., p. 184.
2
Fr.Deak, op.cit., p. 170-171.
3
Fr.Deak, op.cit., p. 170-171; C.Turianu, op.cit., p. 166.
4
Adopţia este a tul ju idi î te eiul ă uia se sta iles apo tu i de ude ie, pe de o pa te, î t e adoptat, şi des e de ţii săi şi
adoptato , o i adoptato şi udele a estuia, pe de altă pa te, ase ă ătoa e a elo a a e e istă î azul ude iei fi eşti.
Rapo tu ile di t e adoptato şi adoptat su t ase ă ătoa e a elo a e iste te î t e pă i ţi şi opii. Codul fa iliei egle e tează

DREPT CIVIL 85
su ve ie ţă de opil, el fii d asi ilat opilului di ăsăto ie1. Auto ul vizează faptul ă
apo tu ile do ato ului u opilul adoptat şi des e de ţii a estuia su t asi ilate u
legătu ile de ude ie a e ezultă di filiaţia fi eas ă. Ad iţâ d a eastă opi ie, s-ar putea
aju ge la o luzia ă adopta ea u ui opil după o e tul î heie ii o t actului de
do aţie a e d ept efe t evo a ea do aţiei, î ipoteza î a e do ato ul u avea i i u opil
î viaţă î o e tul espe tiv.
Te tul legal vizează u ai filiaţia fi eas ă, fii d o e u e a e li itativă a e este de

st i tă i te p eta e.
Revocarea pe t u su ve ie ţă de opil p odu e efe te et oa tive de la data î heie ii

o t a tului de do aţie. Bu ul do at statului ei t ă î pat i o iul do ato ului, hia da ă
a fost î o po at î do e iul pu li 2. Bunul revine liber de orice sarcini, toate drepturile
o si ţite de do ata su do â dito ilo desfii ţâ du-se retroactiv.
Revo a ea p odu e efe te şi î p ivi ţa te ţilo do â dito i, p i a te î t e vii, a

u u ilo dă uite: esoluto iu e da tis, esolvitu ius a ipie tis3.
Î azul o ilelo , te ţul do â dito de u ă edi ţă poate opu e e epţia p es ie ii

dreptului de proprietate prin faptul posesiei (art.1909- C. iv. , şi î azul i o ilelo ,
uzucapiunea de 10- de a i. Poseso ul de ea edi ţă poate i voca numai uzucapiunea de
30 de ani.
F u tele t e uie estituite u ai di ziua otifi ă ii ăt e do ata a aşte ii opilului,

conform art.838 C.civ..
Probleme analizate:
adopţia u efe te pli e şi adopţia u efe te est â se. P i i t a ea î vigoa e a O do a ţei de u ge ţă a Guve ului . 5/1997
u p ivi e la egi ul ju idi al adopţiei, ap o ată şi odifi ată p i Legea . / , s-a li itat posi ilitatea adopţiei u efe te
est â se stato i ită p i Codul fa iliei. OUG . / a fost a ogată p i Legea . / p ivi d egi ul juridic al
adopţiei, pu li ată î M. Of. . di iu ie , odifi ată şi o pletată p i OUG . / , î M. Of. . din 5
septe ie . Legea . / egle e tează a şi OUG . / u si gu fel de adopţie- adopţia u efe te depline.
1
E.Safta-Romano, op.cit., p. 184.
2
Mazeaud, op.cit., p. . şi p. -1193.
3
Di lati ă: „Î ăsu a î a e s-a a ulat d eptul elui e dă d eptu i o t a tuale , se a ulează şi d eptul elui e le do â deşte
(vezi F.Ştef, Di ţio ar…, p.

DREPT CIVIL 86
- Efecte;
- Do aţii deghizate, i di e te şi da ul a ual;
- Principiul i evo a ilităţii do aţiilo ;
- Cauze legale de revocare.
A. TE“TE GRILĂ
1. Donaţia este:
a) o liberalitate;
b) un act dezinteresat;
c) act juridic bilateral, sub aspectul numărului de voinţe exprimate.
2. Pot forma obiect al donaţiei:
a u u ile aflate î o e ţ;
b) bunurile altuia;
c) bunurile viitoare.
3. Pentru ca donaţia, nulă pentru vicii de formă, să fie
producătoare de efecte juridice, este necesar:
a) să fie refăcută î î t egi e;
b) să fie validată printr-un act confirmativ al donatorului;
c) ca mostenitorii donatorului să o confirme, să o ratifice sau să
o execute voluntar.
4. Pentru validitatea donaţiei î t e a se ţi, este necesar ca:
a) oferta de donaţie si acceptarea să î a e fo a aute ti ă;

DREPT CIVIL 87
b) acceptarea ofertei să fie făcută î ti pul vieţii donatorului;
c) oferta de donaţie să-l o lige pe do ato î ai te de a epta ea
sa de către donatari.
5. Dacă donatarul decedează î ai te de a epta ea ofe tei de
donaţie, atunci:
a) mostenitorii donatarului nu pot accepta donaţia;
b) creditorii donatarului pot accepta donaţia pe calea acţiunii oblice;
c) creditorii donatarului pot ataca refuzul acceptării donaŃiei pe
calea acţiunii pauliene.
6. Pentru ca donaţia a eptata p i î s is sepa at să producă
efecte este necesar ca:
a) actul de acceptare să fie o u i at do ato ului î ai te de a fi
deve it î apa il;
b) notificarea acceptării să fie făcută numai de căt e do ata î
timpul vieţii lui;
c) notificarea să fie făcută de către succesorii sau creditorii
donatarului, după decesul acestuia.
7. Dacă donaţia are ca obiect bunuri mobile, atunci:
a) se impune ca obiectele mobile să fie t e ute î t -un stat
estimativ, semnat de donator si donatar.
b) statul estimativ trebuie să fie î to it î fo ă autentică.
c) inexistenţa statului estimativ atrage nulitatea contractului.
8. Î favoa ea tuto elui:
a) minorul nu poate dispune prin donaţie
b) majorul poate dispune chiar dacă nu a avut loc descărcarea de
gestiune.
c) minorul poate dispune prin curator.

DREPT CIVIL 88
9. “u t î apa ili de a p i i o donaţie medicii care:
a au t atat o pe soa a î oala di ae oa e, do aţia fiind
remuneratorie si potrivită cu starea materială a bolnavului;
b) primesc donaţia de la o persoană pe care au asistat-o medical
î u sul ulti ei oli;
c) acordă periodic consultaţie unei persoane.
10. Minorii si interzisii judiciari:
a) pot primi o donaţie, dar nu au exerciţiul acestui drept
b) pot accepta o donaţie numai prin reprezentanţii lor legali
c) pot accepta o donaţie prin ascendenţii lor de orice grad.
Răspu suri: 1) a, c; 2) a; 3) a, c; 4) a, b; 5) a; 6) a, c; 7) a, c; 8) a; 9) b; 10) a, c.
. Ca a te ele ju idi e ale o t a tului de do aţie;
. Î heie ea o t a tului de do aţie î t e pe soa e a se te;
. E pli aţi p i ipiul i evo a ilităţii do aţiilo ;
. I apa ităţi de a p i i şi de a dispu e î o t a tul de do aţie;
. Cazu i de evo a e a o t a tului de do aţie pe t u i g atitudi e;
. Ca a te iza ea a ţiu ii î evo a ea do aţiei pe t u i g atitudi e;
7. Efectele contractului de do aţie;
. Revo a ea do aţiei pe t u ee e uta ea sa i ii;
9. Darul manual;

DREPT CIVIL 89
. Do aţiile i di e te.
BIBLIOGRAFIE SPECIFICĂ UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE 2
Noul Cod civil

Co stituţia
Legea nr.10/2001
Legea . / odifi ată şi o pletată p i Legea r. 117/2011
p ivi d egi ul a elo şi u iţiilo
Legea nr. 31/1996 privind monopolul de stat
Veronica Stoica, Drept civil. Contracte special, vol. I, Editura Universul
D.Flo es u, Co t a te ivile, Editu a U ive sul Ju idi , Bu u eşti, ;

DREPT CIVIL 90
Co tra tul de lo aţiu e
§1. Noţiunea contractului de locaţiune Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.

§2. Varietăţile contractului de locaţiuneEroare! Marcajăînădocumentănedefinit.
§3. Caractere juridice ale contractului de locaţiuneEroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
§4. Condiţiile de validitate ale contractului de locaţiune ...... Eroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
4.3. Consimţământul şi cauza ......... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§5. Efectele contractului de locaţiune . Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
5.1. Obligaţiile locatorului .............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
A. Obligaţia de predare ................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Obligaţia efectuării reparaţiilor .. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
C. Obligaţia de garanţie .................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
5.2. Obligaţiile locatarului .............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
A. Obligaţia de a întrebuinţa lucrul conform destinaţiei şi ca un bunEroare!
proprietar......................................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
B. Plata chiriei ................................ Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
C. Restituirea lucrului închiriat....... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
D. Răspunderea pentru incendiu ..... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
E. Apărarea contra uzurpărilor ....... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.

DREPT CIVIL 91
§6. Contractul de sublocaţiune şi de cesiune a contractului .. Eroare!ăMarcajăînă

document nedefinit.
6.1. Sublocaţiunea ........................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
6.2. Cesiunea................................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§7. Încetarea locaţiunii........................ Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.1. Cauze de încetare ..................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.2. Denunţarea unilaterală ............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.3. Expirarea termenului ............... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.4. Rezilierea ................................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.5. Pieirea lucrului ......................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.6. Desfiinţarea titlului locatorului Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
7.7. Efectul înstrăinării lucrului ...... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§ . Natu a ju idi a a d eptului lo ata ului Eroare! Mar aj î do u e t edefi it.
§ . Noțiu ea o tra tului de lo ațiu e
Co t a tul de lo aţiu e este o t a tul p i a e u a di pă ţi, u ită lo ato , se o ligă

să asigu e eleilalte pă ţi, u ită lo ata sau hi iaş, folosi ţa te po a ă1, totală sau
pa ţială a u ui lu u î s hi ul u ei su e de a i dete i ate, u ită hi ie a t.
C.civ.).
Din această defi iţie, ezultă ă eea e a a te izează lo aţiu ea, sp e deosebire de
o t a tul de vâ za e – u pă a e, este ă, p i a est o t a t se t a s ite asup a
lo ata ului u d eptul de p op ietate, i u ai d eptul de folosi ţă asup a lu ului, hia
da ă lu ul este p odu ăto de f u te şi lo ata ul do â deşte f u tele, a eastă do â di e
este î să, a eso ie folosi ţei, lo ata ului e eve i du-i o ligaţia să asigu e do â di ea
f u telo de ăt e lo ato .
§ . Varietățile o tra tului de lo ațiu e
Î legislaţia oast ă su t p evăzute două va ietăţi ale o t a tului de lo aţiu e şi a u e: o t a tul de

î hi ie e a sup afeţelo lo ative, egle e tat, de Legea . / 2
şi o t a tul de a e da e egle e tat
prin Legea nr. 16/1994, legea arendă ii.
1
A. Bé a e t, D oit ivil. Les o t ats spe iau , Pa is, , p. .
2
Legea / , Legea lo ui ţei epu li ată î Mo ito ul Ofi ial . di de e ie , De etul-lege 24/1990 privind
sa ţio a ea o upă ii a uzivă a lo ui ţelo di fo dul de stat, Legea / p ivi d vâ za ea de lo ui ţe şi spaţii u altă

DREPT CIVIL 92
Î fu ţie de o ie tul asup a ă uia se ăsf â g efe tele o t a tului de lo aţiu e C. iv. disti ge î t e
o t a tul de a e da e atu i â d o ie tul o t a tului este u fo d u al şi o ta tul de î hi ie e a
sup afeţelo lo ative atu i â d o ie t al o t a tului îl o stituie u apa ta e t, o sup afaţă lo ativă, î
ge e e , a este două va ietăţi ale o t a tului de lo aţiu e fii d egle e tate de eguli speciale.
Contractul de arendare este o va ietate a o t a tului de lo aţiu e, u o tract prin a e u a di pă ţi,
u ită a e dato , t a s ite eleilalte pă ţi u ită a e daş, u u i ag i ole î vede ea e ploată ii pe o du ată
dete i ată şi î s hi ul u ui p eţ, u it a e dă, sta ilit de pă ţi.
Contractul de arendare este reglementat prin Legea a e dă ii . / 1
, ale ă ei dispoziţii se
o pletează u p evede ile legislaţiei ivile.
Co tra tul de î hiriere de lo ui ţe este u o t a t p i a e o pe soa ă, u ită lo ato , se o ligă să
asigu e u ei alte pe soa e, u ită hi iaş, folosi ţa te po a ă, totală sau pa ţială, a u ei lo ui ţe î s hi ul
unei sume de bani, nu ită hi ie.
Co t a tul de î hi ie e a lo ui ţei este egle e tat p i Legea . 114/19962. Rezultă ă î hi ie ea se
deose eşte de lo aţiu ea de d ept o u p i o ie tul ei spe ifi : lo ui ţa. Astfel fii d, î hi ie ea de lo ui ţe
u poate fi alifi ată u o t a t spe ial disti t, i u ai o va ietate a o t a tului de lo aţiu e de d ept
o u . Î o se i ţă, o t a tului de î hi ie e îi su t apli a ile dispoziţiile d eptului comun referitoare la
lo aţiu e, î ăsu a î a e legislaţia lo ativă u p evede o e spe iale3.
Ase ă ăto o t a tului de vâ za e- u pă a e, pă ţile pot î heia, a te io lo aţiu ii, u a te o t a t de
lo aţiu e p o isiu e u ilate ală sau ilate ală , guvernat de regulile generale aplicabile contractelor (inclusiv
p o isiu ii de vâ za e , ţi â d î să sea a ă lo aţiu ea, de i şi a te o t a tul de lo aţiu e, este - î p i ipiu -
un act de administrare.4
§ . Cara tere juridi e ale o tra tului de lo ațiu e
desti aţie o st uite di fo du ile statului şi di fo du ile u ităţilo e o o i e sau ugeta e de stat, HG / pe t u
realizarea, administrarea, repartizarea fondului de lo ui ţe pe t u MApN, MI, “RI.
1
Legea . / a fost pu li ată î Mo ito ul Ofi ial . di ap ilie , odifi ată şi o pletată p i Legea .
/ , Legea . / , OUG . / şi OUG . / .
2
Legea lo ui ţei . / a fost odifi ată şi o pletată p i Legea . / , OUG / , OUG . / , OUG
. / , Legea . / , OUG . / , Legea . / , Legea . / , Legea . / şi Legea .
20/2008. Alte acte normative cu incide ţă î ate ie su t: Legea . / p ivi d o ga iza ea lo ui ţelo o st uite di
fo du ile statului epu li ată î p ivi d vâ za ea de lo ui ţe şi spaţii u altă desti aţie, o st uite di fo du ile statului şi
di fo du ile u ităţilo e o o i e sau ugeta e de stat, Legea . / pe t u p elu gi ea sau eî oi ea o t a telo de
î hi ie e, Legea . / p ivi d egle e ta ea situaţiei ju idi e a u o i o ile u desti aţie de lo ui ţe t e ute î
proprietatea statului, Legea nr 10/2001 p ivi d egi ul ju idi al u o i o ile p eluate a uziv, î pe ioada a tie – 22
decembrie 1989.
3
C“J, . o ., de . . / î ju isp ude ţa C“J, , p. - ; C“J, s. o , de . . / , î D eptul . -6,1993, p.
132;dec. nr. 432/ î de iziile C“J -1992, p. 495- ; T.“. s. iv.,de / î D eptul . , ,p .
4
Fr. Deak, op. cit., p 174.

DREPT CIVIL 93
a. Lo aţiu ea este u contract bilateral si alag ati , deoa e e o t a tul aşte

o ligaţii î sa i a a elo pă ţi: lo ato ul se o ligă să asigu e lo ata ului folosi ţa u ului
î hi iat, ia lo ata ul se o ligă să plăteas ă lo ato ului p eţul lo aţiu ii.
b. Lo aţiu ea este u o t a t u titlu oneros, î t u ât a ele pă ţi contractante ur ă es
o ţi e ea u ui ava taj pat i o ial, adi ă p i i ea u ui e hivale t î s hi ul p estaţiei la
a e se o ligă. Lo ato ul u ă eşte să p i eas ă p eţul (chiria) ca un contraechivalent al
p estaţiei sale, ia lo ata ul u ă eşte să p i eas ă u ul î vede ea folosi ţei.
c. Lo aţiu ea este u contract comutativ deoa e e di o e tul î heie ii lui,
a ele pă ţi u os e iste ţa şi î ti de ea o ligaţiilo e le evi , a e u depi d de u
ele e t viito şi i e t, a e a da posi ilitatea e iste ţei u o şa se de âştig sau de
pie de e pe t u pă ţile o t a ta te.
d. Lo aţiu ea este u contract consensual a e se î heie p i si plul a o d de voi ţă
al pă ţilo , e aifii d evoie de î depli i ea v eu ei fo alităţi solo o se su 1.
Cu privire la pro a o tra tului, tre uie fă ută pre izarea ă î azul î are
contractul nu este constatat printr-u î s ris, legea disti ge ur ătoarele situaţii:
- Da ă o tra tul a fost î heiat ver al şi u s-a î eput exe utarea lui, u este
ad isă i i o dovadă, efii d posi ilă i i dovedirea o tra tului pri artori, hiar da ă
ar exista u î eput de dovadă s risă. 2
- Da ă o tra tul î heiat ver al a fost pus î exe utare, legiuitorul prevede ă da ă
există o o testaţie asupra preţului, lo atorul poate ere o expertiză asupra preţului, iar
heltuielile expertizei vor fi suportate de lo atar, da ă preţul de larat de a esta este ai
i de ât preţul sta ilit de expert art. C. iv. .
Da ă o tra tul de lo aţiu e a fost o statat pri tr-u î s ris, are ulterior
î heierii a fost distrus sau pierdut datorită u ui az de forţă ajoră, atu i exis-
te ţa a estuia poate fi dovedită pri ori e ijlo de pro ă.3
e. Lo aţiu ea este u o tra t u exe utare su esivă, î ti p. Î a eastă privi ţă
tre uie fă ută pre izarea ă deşi Codul ivil art. defi eşte lo aţiu ea, arătâ d, ă
folosi ţa u ului se fa e pe ti p deter i at, î realitate ter e ul contractului de
lo aţiu e poate fi şi edeter i at de ătre părţi, î o e tul î heierii o tra tului, az
i are o tra tul poate î eta pri si pla de u ţare u ilaterală de ori are di părţi.
Legiuitorul a dorit să pre izeze pri expresia „pe ti p deter i at” ă lo aţiunea
u poate fi veş i ă, deoare e legea i terzi e expres lo aţiu ile ereditare, o -
1
De ase e ea, i sta ţa sup e ă a statuat ă, „ â d î t e lo ato şi loa ata u a e istat u o t a t s is şi se at de ambele
pă ţi, este î afa a o i ă ui du iu ă p i folosi ea spaţiului o e ial de ăt e lo ata şi p i a hita ea hi iei î t e pă ţi au
e istat apo tu i o e iale o t a tuale C“J, s. o ., de . . / , î D eptul . , , p. .
2
A. Bénabent, Droit civil. Les contrats speciaux, Paris,1995, p. 207,nr. 331; D Alexandresco, Expli aţiu ea… tomme IX, p. 61; C
Hamangiu, I Rosetti-Bălă es u, Al. Băi oia u, op. cit. vol. II p. 957; Julieta Ma oliu, Ştefa Răus hi, Drept civil, vol. I , Contracte,
Iaşi, , p. -94; D. Macovei, M.S. Striblea, op. cit., pag.153; Fr. Deak, op.cit, p. ; C“J, s. o ., de . . / ,î
Dreptul nr. 3, 2004, p. 266.
3
J. Ma oliu, Şt. Raus hi, op. cit, p. 93.

DREPT CIVIL 94
esiu ile perpetue de folosi ţă i o iliară are su t u os ute î ve hiul drept, su

denumirea de emfiteuze sau besman (embatic)
Î pri ipiu, ter e ul pe tru are o tra tul se î heie se sta ileşte pri a or-
dul de voi ţă al părţilor da ă legiuitorul u i tervi e pri prorogări legale î
a u ite do e ii sau prevede posi ilitatea pe tru lo atar la reî oirea o tra tului.
f. Lo aţiu ea este u o tra t tra slativ de drept de folosi ță1 te porară asupra
u ului are for ează o ie tul o tra tului.
Datorită faptului ă pri o tra tul de lo aţiu e se tra s ite doar dreptul de
folosi ţă asupra lu rului î hiriat, ris ul pieirii lu rului î az de forţă ajoră sau caz
fortuit va fi suportat de ătre lo ator2, potrivit regulii „res perit do i o”. De
ase e ea lo atarul u poate opu e uzu apiu ea î vederea o ţi erii dreptului de
proprietate asupra u ului î hiriat, ori ât de lu gă ar fi durata a estuia.3
§ . Co dițiile de validitate ale o tra tului de lo ațiu e
4.1.ăCapacitateaăp r ilor
Lo aţiu ea este î p i ipiu u a t de ad i ist a e, şi de i, pe t u î heie ea
o t a tului, pă ţile t e uie să ai ă apa itatea e ută de lege pe t u a î heia a te de
administrare.4
Î azul i o ilo î t e şi a i, o t a tul de lo aţiu e se î heie u î uvii ţa ea

o otito ului legal, fă ă auto iza ea auto ităţii tutela e.
Î p ivi ţa i o ilelo , da ă te e ul pe t u a e s-a î heiat lo aţiu ea depăşeşte a i,

atun i o t a tul este o side at de lege a fii d u a t de dispoziţie şi î o se i ţă,
lo ato ul t e uie să ai ă apa itatea e ută de lege pe t u a fa e a te de dispoziţie.5
1
T. “., de . iv. / î RRD . / .p. 72.
2
PA“, de . . / , î RRD . , , p. .
3
C. Toader, op. cit, p. 75.
4
Lo aţiu ea fii d u a t de ad i ist a e, o i a e di t e soţi î ti pul ăsăto iei, poate î hi ia u u o u , î t u ât se
p ezu ă ă a e o si ţă â tul eluilalt soţ a t. C.fa . ; T.“., “. iv.de . / , î RRD . , , p. ; T.“,
de . iv. . / î CD, , p. ; CAB, s. o ., de . . / , î Culege e de p a ti ă judi ia ă î ate ie
o e ială pe a ii -2001, p. 128-129.
5
D. Alexandresco, op. cit., p. 302; Fr. Deak, op. cit., p. 176; D Macovei, M.S. Striblea, op. cit, p. 154; CSJ, s.com, dec. nr.
/ î D eptul . , , p. - . Pot ivit u ei alte opi ii lo aţiu ea ep ezi tă u a t de dispoziţie da ă du ata ei
depăşeşte te e ul de a i; C. Stătes u, Drept ivil. Persoa a fizi ă. Persoa a juridi ă. Drepturile reale, Editu a Dida ti ă şi
Pedagogi ă, Bu u eşti, , p. -239; D. Chiri ă, Drept civil, Contracte speciale, Editu a Lu i a Le , Bu u eşti, ,p. ;

DREPT CIVIL 95
Astfel, i o ul a e a e apa itate de e e iţiu est â să a e î heie u asemenea act

t e uie să ai ă pe lâ gă î uvii ţa ea ep eze ta tului său legal şi auto izaţia p eala ilă a
auto ităţii tutela e.
Pe t u î heie ea o t a tului de lo aţiu e, lo ato ul poate să u fie proprietarul lucrului
dat î lo aţiu e, astfel î ât şi u uzuf u tua şi hia u lo ata , poate î heia vala il u
o t a t de lo aţiu e avâ d a o ie t u ul deţi ut u titlu de uzuf u t sau de lo aţiu e.1
Da ă u op op ieta î heie u o t a t de lo aţiu e a e a e a o ie t u ul aflat î

indiviziune atunci se apli ă egulile a e guve ează vâ za ea de ăt e u ul di
coproprietari2 sau teoria mandatului reciproc sau a gestiunii de afaceri.3
Î azul î a e se î hi iază lu ul altuia de ăt e o pe soa ă a e u a e asupra lucrului

u d ept opoza il faţă de p op ieta , a e să-i dea posi ilitatea î hi ierii, proprietarul nu va
avea o ligaţia espe tă ii lo aţiu ii, o t a tul fii d u es i te alios a ta…4
4.2. Obiectul contractului

Lo aţiu ea fii d u o t a t si alag ati ilate al , dă aşte e la o ligaţii e ip o e; o ligaţia lo ato ului a e a o ie t lu ul î hi iat şi o ligaţia
lo ata ului a e a o ie t p eţul hi ia . După u o se vă o t a tul de lo aţiu e a e u du lu o ie t: lu ul î hi iat şi p eţul hi ia a e t e uie să
î depli eas ă ondiţiile p evăzute de lege pe t u a fi o side at vala il î heiat.
a) Lu rul î hiriat poate fi u lu u o il sau i o il, o po al sau i o po al, da î

toate azu ile t e uie să fie u lu u dete i at i dividual, e o su pti il, a e să u se
distrugă p i folosi ţă.
De ase e ea şi u u viito poate fo a o ie tul o t a tului de lo aţiu e, e epţie

fă â d u u ile di t -o oşte i e edes hisă, deoa e e pa tele asup a u o su esiu i
viitoa e su t i te zise de Codul ivil, su sa ţiu ea ulităţii absolute.5
Î apo t u î ti de ea lu ului î hi iat, lo aţiu ea poate fi totală sau pa ţială.
Doru Cosma, Co tra tul de î hiriere a lo ui ţei, Editu a Ştii ţifi ă şi E i lopedi ă, Bu u eşti, ,p. -57; C. Toader, Drept
civil. Contracte speciale, ediţia , ed. ALL Be k, Bu u eşti, , p. ; M.I. Muţiu, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Paideia,
Bu u eşti, , p. ; Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol. II, ed. a IV-a a tualizată de L. Mihai şi R. Popes u ,
Ed. U ive sul Ju idi , Bu u eşti, , p. .
1
Fr. Deak, op. cit. p. 177, Mazeaud, op.cit. p. 891
2
Fr. Deak op. cit., p. 177. D. Chiri ă, op.cit, p. 64-65, M. Mureşa , Contractele civile, Vol I, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca,
1996, p. 37-39; D Macovei, M.S. Striblea, op.cit, p. 155.
3
C. Stătes u, C. Bârsa , Drept civil. Drepturile reale. Universitatea Bu u eşti, , p. .
4
Fr. Deak, op. cit, p. 177.
5
I te zi e ea pa telo asup a u ei oşte i i edes hise ezultă di două te te di Codul ivil, up i se î se ţiu ea o sa ată
o ie tului o ve ţiilo şi espe tiv e u ţătii la oşte i e a t. ali . şi a t. C. iv.

DREPT CIVIL 96
Fa e p e iza ea ă u u ile di do e iul pu li al statului sau al u ităţilo

ad i ist ativ te ito iale pot fi î hi iate u ai î o diţiile legii spe iale art.135 alin.5 din
Co stituţie, a t. ali di Legea . / p ivi d p op ietatea pu li ă şi egi ul
juridic al acesteia)
De asemenea:
- d eptul de se vitute u poate fo a o ie tul o t a tului de lo aţiu e de ât î p eu ă

cu bunul de care este legat;
- uda p op ietate u poate fo a o ie tul lo aţiu ii, î t u ât titula ul ei u poate să

asigu e lo ata ului folosi ţa u ului a e fo ează o ie tul d eptului său.
- u u ile op op ietate fo ţată u pot fo a o ie tul lo aţiu ii de ât odată u u ul

principal
- o pe soa ă u poate fi o ie t al lo aţiu ii
- u u ile u egi spe ial a ele pot fi î hi iate u ai î o diţiile legii spe iale
b) Preţul pe a e lo ata ul îl plăteşte î s hi ul folosi ţei lu ului se u eşte hi ie. Ea

se fi ează de egulă î a i.1 De ase e ea se fi ează î apo t u du ata o t a tului, fie
glo al, fie pe u ităţi de ti p şi se plăteşte la te e ele stipulate, de egulă î od su esiv.
Chi ia t e uie să fie dete i ată sau dete i a ilă, si e ă şi se ioasă. Chi ia este
dete i ată da ă ua tu ul ei a fost sta ilit de ăt e pă ţi î o e tul î heie ii
contractului şi este dete i a ilă â d pă ţile p e izează î o t a t elementele cu
2
ajuto ul ă o a u ează să se sta ileas ă p eţul sau â d este lăsată la ap e ie ea u ui te ţ

ales de o u a o d de ăt e pă ţi sau de ăt e o pe soa ă dese ată de pă ţi. Da ă lu ul
a fost î hi iat î s hi ul u o su e de izo ii, o t a tul u ai este lo aţiu e, i u
o odat, da ă o diţiile p evăzute de lege pe t u a est o t a t su t î depli ite.
4.3.ăConsim mântulăşiăcauza
În ceea ce priveşte consimţământul şi cauza contractului de locaţiune se aplică regulile
generale cunoscute în materie de contracte.
1
“u te î p eze ţa o t a tului de lo aţiu e şi atu i â d hi ia este fi ată su fo a u ei alte p estaţii p estă i se vi ii)
2
C“J , s. o ., de . . / , î De iziile C“J -1992, p. 230-231; T.S. dec. nr. 87/1997 î Ju isp ude ţă C“J, , p. -
437.

DREPT CIVIL 97
§ . Efe tele o tra tului de lo ațiu e
5.1.ăObliga iileălocatorului
Obligaţiile locatorului rezultă din principiul potrivit căruia locatorul trebuie să asigure
locatarului folosinţa bunului pe toată durata locaţiunii. Această obligaţie are un caracter
general, succesiv, fiind o obligaţie de a face.
Pentru a-şi îndeplini obligaţia de a asigura locatarului folosinţa lucrului, locatorul este
obligat:
- să predea locatarului bunul închiriat
- să menţină lucrul în stare de a servi conform destinaţiei pentru care a fost dat în
locaţiune
- să garanteze pe locatar împotriva viciilor ascunse şi împotriva tulburărilor aduse
folosinţei bunului
A.ăObliga iaădeăpredare
În virtutea contractului de locaţiune şi a art.1420 C.civ., locatorului îi revine obligaţia de
a preda locatarului lucrul dat în locaţiune la termenul convenit de părţi şi cu cheltuiala
locatarului1. Dacă locatorul refuză predarea bunului, locatarul va putea cere instanţei
desfiinţarea contractului cu daune interese sau să oblige pe cealaltă parte la executarea silită
a contractului.
Predarea bunului presupune şi predarea tuturor accesoriilor sale, care trebuie să se facă
într-o stare corespunzătoare destinaţiei în vederea căreia a fost închiriat.
Predarea bunului se va face la locul stabilit de părţi prin contract; iar în lipsa unei
asemenea clauze, predarea se va se va face acolo unde se află bunul în momentul încheierii
contractului. Dacă predarea bunului s-a făcut cu întârziere, locatarul poate solicita o
diminuare a chiriei proporţională cu lipsa folosinţei.
Deşi art.1420 C.civ. prevede că locatorul este dator prin însăşi natura contractului, fără a
mai fi nevoie de vreo stipulaţie contrară, de a a preda locatarului lucrul închiriat sau arendat
şi de a face ca acesta să se poată folosi neîmpiedicat de lucrul închiriat pe tot timpul duratei
contractului, totuşi, întrucât este vorba de o obligaţie de „ a face”, locatorul în caz de
neexecutare urmează a fi pus în întârziere după regulile prevăzute de art.1079 C.civ..2
1
V.C. Hamangiu, Codul civil adnotat, Editu a U ive sală ALCALAY , Bu u eşti, , p. .
2
C. Hamangiu, op.cit., p. 565

DREPT CIVIL 98
Având în vedere faptul că locaţiunea este un contract cu executare succesivă, obligaţia de

predare se prelungeşte până la încetarea efectelor contractului, locatarul având dreptul să
ceară să fie menţinut în folosinţa lucrului în tot timpul locaţiunii.1
B.ăObliga iaăefectu riiărepara iilor

Locatorul este ţinut faţă de locatar, potrivit art.1421 C.civ., nu numai la predarea lucrului
în bună stare, pentru a putea fi întrebuinţat, ci şi la întreţinerea lucrului în tot timpul cât
durează locaţiunea. Pentru aceasta, locatorul trebuie să efectueze reparaţiile necesare în tot
timpul locaţiunii, bineînţeles, dacă bunul are nevoie de astfel de reparaţii. Trebuie făcută
menţiunea că reparaţiile aşa zise „locative” cad în sarcina locatarului.
În cadrul acestei obligaţii, locatorul, aşa cum arătam mai sus, trebuie să efectueze
reparaţiile de întreţinere, el răspunzând de deteriorarea ce provine din lipsa de întreţinere; nu
are obligaţia reconstituirii imobilului care datorită gradului avansat de uzură nu mai poate fi
folosit2 (art.1439 C. civ.)
Dacă această obligaţie nu este îndeplinită, atunci locatarul poate cere rezilierea
contractului, chiar şi pentru viciile aparente existente în momentul încheierii contractului,
sau poate cere justiţiei obligarea locatorului la efectuarea reparaţiilor, sub sancţiunea plăţii de
daune, sau autorizarea de a le efectua locatarul, în contul locatorului (art.1077 Codul civil),
reţinând reparaţiile efectuate, din chirie3.
C.ăObliga iaădeăgaran ie
În al treilea rând, locatorul are obligaţia de garanţie; el trebuie să-l garanteze pe locatar
împotriva viciilor ascunse ale lucrului şi împotriva tulburărilor folosinţei.4
În virtutea obligaţiei de garanţie, locatorul răspunde de tulburările provenite din propria
sa faptă, de la terţi, şi din viciile lucrului, dacă datorită acestor tulburări se aduce o atingere
serioasă folosinţei5.
1. Locatorul este obligat să se abţină de la orice fapt personal, care ar avea drept
consecinţă tulburarea locatarului în folosinţa lucrului, tulburare de drept sau de fapt.
Conform art.1424 C.civ., locatarul nu va putea să schimbe în timpul duratei locaţiunii
forma sau destinaţia lucrului închiriat. Întrucât locatorul trebuie să întreţină lucrul în
bunăstare pe toată durata locaţiunii, el nu răspunde de stingerea folosinţei rezultată din
efectuarea unor reparaţii, cu condiţia să fie vorba de reparaţii cu caracter urgent şi care
durează cel mult 40 zile (art.1425 C.civ.).
1
Fr. Deak, St. Cărpe aru, op. cit, p. 94, E. Safta-Romano, op. cit. p. 93.
2
T.S., col. iv., de . . / î J.N. . , , p. , Ş. Beligrădea u, Examen teoretic al practicii judiciare privind regimul
juridi al lu rărilor efe tuate de hiriaş, î ti pul lo aţiu ii, î RRD, . , , p. -34; CAB, s. a III-a civ., dec. nr. 920/ î
P a ti ă judi ia ă ivilă pe a ii -2004, p. 147-149.
3
M.B.Cantacuzino, op.cit, p. ; T. “., s. iv., de . . / , p. ; T. “., s. iv., de . . / , î CD, , p. .
4
C. Toader, Evi ţiu ea î o tra tele ivile, Editura All , Bu u eşti, , p. -186
5
D.Cosma, Co tra tul de î hiriere a lo ui ţei, Editu a Ştii ţifi ă şi E i lopedi ă, Bu u eşti, ; p. ; T.“., s. iv.de . .
/ , î CD, , p. .

DREPT CIVIL 99
Art.1425 C.civ. prevede că dacă în cursul executării contractului, lucrul închiriat are
nevoie de reparaţii urgente care nu se pot amâna până la încetarea contractului, locatorul este
în drept a proceda la efectuarea lor şi în timpul locaţiunii, locatarul fiind obligat să le
suporte:
- fără nici o diminuare a chiriei dacă ele nu durează mai mult de 40 de zile
- cu diminuarea chiriei dacă au o durată mai mare de 40 de zile
- şi cu dreptul pentru locatar de a cere rezilierea contractului dacă reparaţiile sunt de aşa
natură, încât locatarul pierde folosinţa totală a lucrului.1
Din dispoziţiile art.1426 Codul civil rezultă că locatorul nu răspunde de tulburarea
cauzată prin fapta unui terţ care nu invocă vreun drept asupra lucrului. Deci locatorul nu
garantează pentru tulburările de fapt, situaţie în care terţul va putea fi urmărit direct de
locatar în numele său personal, prin acţiunile posesorii,2 cu condiţia ca agentul tulburător:
- să nu fie locatorul, adică „ cel pentru care el deţine” şi faţă de care el poate acţiona sau
se poate apăra în temeiul contractului.
- să nu invoce vreun drept asupra lucrului închiriat3 (invocarea dreptului de proprietate,
sau a unui alt drept real principal asupra bunului închiriat)
Împotriva proprietarului, locatarul va putea folosi numai acţiuni întemeiate pe contractul
de locaţiune, în schimb împotriva terţilor, fără drept asupra lucrului se va putea apăra prin
acţiunile posesorii.
Dacă tulburarea din partea terţului este o tulburare de drept, adică terţul invocă un drept
real asupra lucrului, locatarul nu are la îndemână acţiunea posesorie în contra terţului
tulburător, ci trebuie să încunoştinţeze pe proprietarul-locator, pentru că numai acesta este în
drept şi în măsură de a se apăra contra unei asemenea tulburări. Aşadar, răspunderea
locatorului operează numai dacă este introdus de către locatar în cauză pentru a-l apăra şi
pentru a-i face opozabilă hotărârea judecătorească în cadrul procesului intentat împotriva sa
de către terţul care tinde să evingă, fapt ce se poate realiza fie pe calea cererii de chemare în
garanţie, fie pe calea arătării dreptului. Locatorul va răspunde de pierderea sau reducerea
folosinţei rezultată din evicţiune. În acest caz, locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea
contractului cu daune – interese, fie o diminuare a chiriei proporţională cu pierderea parţială
a folosinţei şi daune interese (art.1427 şi 1428 C.civ.)
Se poate întâmpla ca tulburarea din partea terţului să se combine cu faptul personal al
locatorului, caz în care locatorul răspunde în virtutea obligaţiei de a se abţine de la orice fapt
personal, care ar duce la tulburarea locatarului în folosinţa lucrului.
Dacă locatarul este tulburat prin fapte săvârşite de un terţ oarecare, prin fapte ce
reprezintă delicte civile, atunci locatorul nu răspunde, locatarul putând să se apere prin
1
R. Sanilevici. Drept civil. Contracte, Iaşi, , p. . C Hamangiu, op.cit., p. 517.
2
C“J, s. iv., de . / î D eptul / , p. , T i . Jud. Ma a u eş, de . iv. . / , p. , Fr.Deak, St. Cărpe aru,
op.cit., p. 96. C.Stătes u, Teoria ge erală a drepturilor reale. I trodu ere î teoria ge erală a o ligaţiilor, U iv. Bu u eşti, ,
p. , C“J, “U,de . . VIII/ î Ju idi a . , , p. - ; T.Mu . Bu u eşti s.a III-a, de . . / , î D eptul . ,
, p. ,C“J, s. iv., de . . / î D eptul . , , p. ; V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed.
Hu a itas, Bu u eşti, , p. -198; L. Pop, L.M. Harosa, Drept civil. drepturile reale principale, Ed. Universul Juridic,
Bu u eşti, , p. - ; C“J, “U, de . . VIII/ î Ju idi a . , , p. 35-36.
3
Fr. Deak, op.cit. p. ; ÎCCJ, s. iv. şi de p op. i t., de . . / , î Ju isp ude ţa “e ţiei ivile pe a ul , p. -389.

DREPT CIVIL 100
acţiunea civilă delictuală intentată împotriva terţului ce a săvârşit fapte cauzatoare de

prejudicii1 (răspundere delictuală)
2. Locatorul are obligaţia să-l garanteze pe locatar pentru viciile ascunse şi stricăciunile
bunului care împiedică folosinţa lui normală.
Viciile de care locatorul îl garantează pe locatar sunt acelea care împiedică bunul de a
servi conform destinaţiei sale.
În materie de locaţiune – spre deosebire de vânzare – cumpărare, unde o condiţie a
răspunderii pentru viciile lucrului vândut este şi aceea a existenţei viciului în momentul
încheierii contractului2 – viciile pot apărea şi ulterior încheierii contractului, întrucât locatorul
este obligat să asigure folosinţa utilă pe tot parcursul perioadei pentru care contractul a fost
încheiat.3
Aşadar, locatorul trebuie să-l garanteze pe locatar împotriva viciilor, chiar dacă nu a avut
cunoştinţă de ele şi chiar dacă ele apar ulterior încheierii contractului de locaţiune, deoarece
obligaţia de a asigura folosinţa lucrului este o obligaţie continuă.
În cazul descoperirii viciilor ascunse, locatarul poate cere o reducere proporţională din
preţ sau rezilierea contractului cu daune interese pentru toate pagubele suferite din cauza
viciilor sau stricăciunilor.
Locatorul este obligat şi la despăgubiri faţă de locatar, dacă din cauza viciilor a suferit o
pagubă şi aceasta, indiferent dacă locatorul a cunoscut sau nu viciile, cu diferenţa că dacă n-a
cunoscut viciile, datorează numai daune previzibile, iar dacă a cunoscut viciile, datorează
atât daunele previzibile la încheierea contractului, cât şi cele imprevizibile.
Dacă viciile se datorează cazului fortuit sau forţei majore, locatarul are la îndemână
aceleaşi posibilităţi ca cele de mai sus dar fără daune interese, pentru că este vorba de o
cauză străină ce nu poate fi imputată locatorului (art.1082 C.civ.). Obligaţia de garanţie
pentru evicţiune şi pentru vicii ascunse, nefiind reglementată prin norme imperative, ea poate
fi modificată prin convenţia părţilor, în sensul agravării, diminuării sau înlăturării ei.
5.2.ăObliga iileălocataruluiă
A. Obliga iaădeăaăîntrebuin aălucrulăconformădestina ieiăşiăcaăunăbună
proprietar
Potrivit art. 1429 C.civ., locatarul trebuie să întrebuinţeze lucrul închiriat potrivit
destinaţiei determinate prin contract, întrucât destinaţia lucrului închiriat este de esenţa
contractului de locaţiune. În lipsa unei stipulaţii exprese, destinaţia se determină de obicei
1
C Bârsa , C. Stătes u, op.cit., p. 180.
2
Fr. Deak, St. Cărpe aru, op.cit., p. şi u ; L. Mihai, O ligaţiile lo atorului şi atura juridi ă a drepturilor orelative ale
locatarului, CSJ, nr. 1, 1986,p. 12.
3
C.Hamangiu, Rosetti-Bălă es u, Al. Băi oia u, vol.2, op.cit, p. 962, I. Zinveliu op.cit., p. 176-177; Fr.Deak op.cit., p. 185; D
Chiri ă, op.cit., p. 178, D. Alexandrescu, op.cit, vol IX, p. 101, I. Zinveliu, Contracte civile - instrumente de satisfacere a
i tereselor etăţe ilor, Editura Dacia, Cluj Napoca,1978, p. 177; L. Stă iules u, Drept civil, Contracte speciale. Succesiuni, Ed All
Beck, 2002, p. 158.

DREPT CIVIL 101
prin natura lucrului închiriat, profesiunea locatarului, destinaţia sa anterioară sau alte fapte
care au precedat locaţiunea.
În cazul când locatarul nu-şi îndeplineşte obligaţia de a se îngriji ca un bun proprietar de
lucrul închiriat şi conform destinaţiei lui, locatorul are facultatea de a cere rezilierea
contractului cu daune interese sau repunerea lucrului în starea anterioară. Această sancţiune
operează nu numai dacă se schimbă complet destinaţia bunului ci şi în cazul unei schimbări
parţiale a acesteia.
Art. 1429 C.civ., impune locatarului obligaţia de a întreţine şi întrebuinţa lucrul închiriat
ca un bun proprietar. Prin expresia „bun proprietar”, trebuie să înţelegem că locatarul este
ţinut de a întreţine lucrul în tot timpul locaţiunii. Prin aceasta trebuie să înţelegem că
locatarului îi revine sarcina de a efectua reparaţiile mici ( numite locative), spre deosebire de
reparaţiile capitale care sunt în sarcina locatorului.1 Aceste reparaţii nu cad în sarcina
locatarului, dacă au fost cauzate prin vechime, forţă majoră sau caz fortuit, sarcina probei
incumbând locatarului.
Trebuie precizat că locatarul răspunde de asemenea, de stricăciunile şi pierderile
provocate de membrii familiei sale sau de sublocatari (art.1434 C.civ.).2
Reparaţiile privind părţile comune în cazul unor imobile folosite de mai mulţi locatari
cad în sarcina proprietarului, dacă nu se face dovada că acestea sunt cauzate de unul dintre
ei, de membrii familiei sau de sublocatari.
În cazul unor deteriorări sau degradări ale bunului din culpa sa , a membrilor familiei, a
sublocatarilor (acolo unde sublocaţiunea este permisă), locatarul poate fi obligat la reparaţii,
chiar dacă nu sunt locative. De asemenea, în cazul în care locatarul nu a efectuat reparaţiile
locative ce cădeau în sarcina sa şi bunul închiriat a suportat deteriorări şi mai mari datorită
neglijenţei acestuia, atunci el este ţinut să efectueze şi reparaţiile mari, fiind în culpă.
Respectarea obligaţiei de a folosi lucrul închiriat ca un bun proprietar şi în conformitate
cu destinaţia sa, are în vedere atât bunurile mobile, cât şi cele imobile.
B. Plata chiriei
Locatarul trebuie să plătească preţul locaţiunii, chiria, la termenele stipulate în contract.
Plata chiriei se va face la domiciliul debitorului (fiind cherabilă). Se admite în practică faptul
că locatarul, ca şi cumpărătorul căruia îi incumbă obligaţia de plată a preţului, are dreptul de
a suspenda plata chiriei în cazul în care se simte ameninţat de un pericol iminent de a fi
evins.
1
S. Beligrădea u, Examen teoretic al practicii judiciare privind regimul juridic al lu rărilor efe tuate de hiriaş î ti pul lo aţiu ii,
î RRD . / , p. ; Fr.Deak, op.cit., p. 187, D.Chiri ă, op.cit, p. 179, C.Toader, Ma ual… vol I, p. 80-81, D.Andrei, Dreptul la
despăgu iri al constructorului locatar, î RRD . , , p. - ; T.“., s. iv; de . . / , î CD, , p. ; De . .
/ î CD, , p. ; de . / , î CD, , p. , De . / , î CD, , p. ;C“J, s.com,dec. nr.
/ î Ju isp ude ţa C“J, , p. -373.
2
Fr. Deak, St. Cărpe aru, op.cit, p. 99.

DREPT CIVIL 102
În cazul în care locatorul încheie contractul de locaţiune cu mai mulţi locatari, obligaţia
de plată a chiriei este conjunctă, dacă prin contract nu s-a prevăzut solidaritatea sau
indivizibilitatea.1
Dacă locatorul a decedat, moştenitorii săi, sunt îndreptăţiţi să solicite plata chiriei, în caz
contrar, ei au la îndemână acţiunea pentru rezilierea contractului împotriva chiriaşului.
În caz de neexecutare, locatorul poate cere, executarea silită sau rezilierea contractului 2
pentru locatarul neplatnic, putând beneficia şi de privilegiul locatorului de imobile asupra
mobilelor locatarului ( art.1730 pct.1 C.civ.). Părţile pot stipula în contract un pact
comisoriu, în temeiul căruia, în caz de neplată a chiriei la termenul prevăzut, contractul să fie
reziliat de drept, fără notificare şi fără cerere de chemare în judecată. Una dintre problemele
cu care s-a confruntat jurisprudenţa noastră a fost legată de posibilitatea sau imposibilitatea
modificării cuantumului chiriei pe toată durata executării contractului, în condiţii de inflaţie,
fără să existe o clauză contractuală în acest sens3. Astfel, instanţa supremă a statuat:
„convenţiile trebuie executate cu bună-credinţă. Ele obligă nu numai la ceea ce este expres
într-nsele, dar la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligaţiei după natura sa”.
Dacă bunul care formează obiectul contractului de locaţiune, a fost vândut şi noul
proprietar nu-l înştiinţează pe locatar, plata făcută vechiului proprietar este valabilă.
C.ăRestituireaălucruluiăînchiriată
După încetare contractului de locaţiune, locatarul este obligat să restituie locatorului
bunul închiriat sau arendat cu toate accesoriile lui şi potrivit inventarului făcut.
În lipsă de inventar, prezumţia este că locatarul a primit lucrul în bună stare.
Obligaţia de restituire implică şi obligaţia de conservare a lucrului până în momentul
restituirii, obligaţie ce presupune angajarea răspunderii locatarului pentru degradările şi
pierderile pe care bunul le-a suferit datorită culpei sale, a membrilor familiei sau a
sublocatarului.
Restituirea bunului poate fi cerută de locator printr-o acţiune personală sau printr-o
acţiune în revendicare (dacă are calitatea de proprietar)
Locatarul nu răspunde dacă lucrul închiriat a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii,
forţei majore sau cazului fortuit; în acest caz riscul este suportat de locator deoarece acesta
are calitatea de proprietar (res perit domino). Dovada incumbă, potrivit regulilor generale
locatarului (art.1431,1434 C.civ.).
1
C.Ap. Galaţi, “i teză de p a ti ă judi ia ă a Cu ţii de Apel Galaţi . . -31.12.1994, p. 86.
2
C“J, s. o .de . . / , î D eptul r. 10, 1999,p. 146.
3
„P i pa tul o iso iu e p es de g adul IV pă ţile o t a tului de î hi ie e au o ve it posi ilitatea de u ţă ii u ilate ale a
o t a tului î azul u se plăteşte hi ia ai ult de două lu i o se utiv. Co t a tul fii d eziliat de drept, nu-şi ai p odu e
efe tele şi u ai ep ezi tă u titlu legal pe t u o upa ea spaţiului o e ial. Î a est o te t, p op ieta a a a eptat hiria pe
parcursul procesului pentru a nu-şi ă i p ejudi iul p odus p i eplata hi iei şi î tâ zie ea plăţii, eea e u e hivalează u
ta ita elo aţiu e, lo ata ul o upâ d spaţiul î od a uziv, astfel ă se i pu e eva ua ea a estuia, efii d î depli ite o diţiile
e ute de a t . C. iv. ÎCCJ, s. o ., de . . / o to ie , î Buleti ul Casaţiei . , , p. -43.

DREPT CIVIL 103
D.ăR spundereaăpentruăincendiu1
Locatarul răspunde de pagubele cauzate locatorului prin incendiu, dacă nu dovedeşte că
incendiul a provenit din vreuna din cauzele prevăzute de art.1435 C.civ., adică din forţă
majoră, caz fortuit2, comunicarea incendiului de la alt imobil sau defect de construcţie.
Regula prevăzută de art.1435 C.civ., vizează aşa numitele cauze anonime (acele situaţii
în care cauza izbucnirii incendiului nu a putut fi stabilită), astfel încât orice cauză străină
neimputabilă, dovedită, este exoneratoare de răspundere (art.1082-1083 C.civ.).
Dispoziţia specială cuprinsă în 1435 C.civ., instituie o prezumţie de răspundere pentru
răsturnarea căreia nu este suficientă proba lipsei de culpă, ci aşa cum am arătat mai sus,
locatarul va trebui să facă dovada cauzei străine, neimputabile lui.
Dacă există mai mulţi locatari, fiecare răspunde pentru pagubele pricinuite de incendiu, în
raport cu valoarea locativă a părţii din imobil ce o ocupă. Răspunderea lor, va fi conjunctă, iar
nu solidară, întrucât răspunderea este contractuală. Pentru a fi exonerat de răspundere,
oricare colocatar va putea dovedi că incendiul a izbucnit în partea unuia dintre ei, sau că n-a
putut izbucni în partea pe care el o ocupă.
Dacă incendiul a izbucnit într-o parte comună a imobilului, care se află în întreţinerea şi
administrarea locatorului, atunci paguba este suportată de locator.3
E.ăAp rareaăcontraăuzurp rilor

O altă obligaţie a locatarului este aceea de a aduce la cunoştinţă locatorului uzurparea
încercată de un terţ asupra lucrului.
Prin uzurpare înţelegem orice atingere provenită de la un terţ asupra proprietăţii sau
posesiei lucrului dat în locaţiune.4
Locatarul trebuie să-l înştiinţeze pe locator în termen util, de orice încercare de uzurpare,
pentru ca acesta să se poată apăra. Dacă locatarul nu-si îndeplineşte această obligaţie, el va
răspunde de prejudiciul suferit de locator în urma uzurpaţiunii.
§ . Co tra tul de su lo ațiu e şi de esiu e a o tra tului
6.1.ăSubloca iunea
1
Legea . / p ivi d apă a ea î pot iva i e diilo pu li ată î M. Of. . di iulie î a ti olul p evede
ă: „la î heie ea o i ă o a te de t a s ite e te po a ă a d eptului de folosi ţă asup a u u ilo i o ile,..., pă ţile su t
o ligate să p evadă e p es î a tele espe tive ăspu de ile e le evi î eea e p iveşte apă a ea î pot iva i e diilo .
“a ţiu ea apli a ilă î azul î ăl ă ii dispoziţiilo de ai sus o stă î a e dă o t ave ţio ală a t. lit. .
2
T i . Jud. Go j, de . iv. / , î RRD . / , p. , L.Mihai, Răspu derea lo atarului pe tru i e diu, î RRD . ,
1984, p. 27- ., T.“., s. iv., de . . / , î CD, , p. ; P. Anca, Notă sub dec. T.S., s.pe . . / î RRD . ,
1974, p. 59-62.
3
Fr. Deak, op. cit , p. 190.
4
Fr. Deak, op.cit., p. 102, D. Alexandresco, op.cit p. 465.

DREPT CIVIL 104
Locatarul, în temeiul unui contract de sublocaţiune, poate transmite dreptul său de

folosinţă unui terţ, total sau în parte (art.1418 C.civ.), dar cu îndeplinirea a două condiţii:
a) ca sublocaţiunea să nu fie interzisă prin contractul principal. Interzicerea sublocaţiunii
nu se prezumă, ci trebuie să fie stipulată expres;1
b) ca sublocaţiunea să nu fie convenită în condiţii care să contravină condiţiilor din
contractul principal de locaţiune.
Dacă contractul de sublocaţiune a fost încheiat cu nerespectarea condiţiilor menţionate
mai sus, locatorul va putea cere în instanţă executarea obligaţiei sau rezilierea contractului
principal de locaţiune (cu daune interese) pentru neexecutarea de obligaţii. Instanţa poate
acorda locatarului un termen pentru a respecta condiţiile contractului, prin reluarea lucrului
sau a folosinţei potrivit destinaţiei prevăzute în contract.
Contractul de sublocaţiune nu produce efecte faţă de locator, faţă de el va rămâne mai
departe obligat locatarul2, el producând efecte numai între părţi, ca orice contract de
locaţiune, întrucât locatorul nu este parte contractantă; drepturile şi obligaţiile dintre locator
şi locatarul principal rămân neatinse.
Locatorul nu are nici o acţiune directă împotriva sublocatarului, ci numai acţiunea oblică,
în calitate de creditor al locatarului, dar el poate pune sechestru pe bunurile mobile aduse de
sublocatar, în virtutea privilegiului său de locator, numai în limita chiriei pe care sublocatarul
o datorează, atât pentru trecut cât şi pentru viitor, chiar dacă chiria pentru viitor a fost plătită
de sublocatar anticipat.
Prin urmare, din cele arătate reiese că prin sublocaţiune înţelegem acea locaţiune care se
încheie între locatarul principal, ca locator şi o terţă persoană, ca locatar, numită sublocatar.
6.2. Cesiunea
Conform art.1418 C.civ., locatarul poate să-şi cedeze contractul său către un terţ, astfel
încât obiectul cesiunii îl formează nu contractul de locaţiune în întregime, ci numai drepturile
locatarului, el rămânând obligat, în continuare faţă de locator.
Cesiunea are loc în aceleaşi condiţii ca şi sublocaţiunea3, dar pentru a fi opozabilă
terţilor, trebuie să fie acceptată prin act autentic de către locator sau notificată locatorului
(art.1393 C.civ.).
Cesiunea contractului se deosebeşte de sublocaţiune prin faptul că sublocaţiunea
reprezintă de fapt o locaţiune, în schimb cesiunea este o vânzare a dreptului de folosinţă a
locatarului principal către un terţ.
Legislaţia noastră nu cunoaşte cesiunea de obligaţii, astfel încât această cesiune a
contractului de locaţiune are ca efect numai transmiterea dreptului de folosinţă de la locatarul
1
Fr. Deak, op.cit., p. 191.
2
T.“., se t.pe ., de . / , î CD, , p. .
3
D. Alexandresco, op.cit., p. 309

DREPT CIVIL 105
principal (cedent) la cesionar, nu şi transmiterea obligaţiilor pe care locatarul iniţial le are

faţă de locator.
Cesiunea trebuie comunicată debitorului cedat şi acceptată de locatorul iniţial.
Potrivit regulilor specifice cesiunii, locatarul cedent garantează existenţa dreptului de
folosinţă din momentul cesiunii şi nu pe tot parcursul exercitării dreptului de folosinţă de
către cesionar, deci este un contract cu executare imediată, nu cu executare succesivă, ca
sublocaţiunea .
Dacă locatarul a subînchiriat sau cesionat contractul său, cu toate că a fost interzis prin
contractul principal, locatorul va putea cere instanţei, rezilierea contractului pentru
neexecutare de obligaţii.
§ . Î etarea lo ațiu ii
7.1.ăCauzeădeăîncetare
Contractul de locaţiune încetează prin:
a) denunţarea unilaterală;
b) expirarea termenului;
c) rezilierea contractului;
d) pieirea obiectului;
e) desfiinţarea titlului locatorului;
f) încetarea prin efectul înstrăinării lucrului de către proprietar.
Precizăm că moartea uneia dintre părţi nu constituie mod de încetare a locaţiunii, întrucât
drepturile şi obligaţiile se transmit succesorilor, cu excepţia cazului când părţile au stipulat
expres încetarea contractului pentru acest caz.
7.2.ăDenun areaăunilateral
Dacă contractul de locaţiune a fost încheiat fără termen, el poate înceta prin denunţare
unilaterală deci prin manifestarea de voinţa a uneia din părţi, de a înceta contractul, dar cu
condiţia respectării termenului de preaviz (art.1436 alin.2 C.civ.).
Termenul de preaviz este intervalul de timp dintre manifestarea de voinţă privind
desfacerea contractului şi ziua în care contractul urmează să înceteze ca urmare a denunţării.
Acest termen de preaviz variază după natura lucrului şi obiceiul locului şi are ca scop ca
locatorul să-şi poată găsi alt locatar, respectiv locatarul să-şi poată găsi alt bun, similar.
Denunţarea reprezintă un act unilateral de voinţa care duce la încetarea contractului,
indiferent de acceptarea celeilalte părţi şi fără necesitatea vreunei justificări1.
1
T.“., s. iv.de . / , î CD , p. , T.“., se t. iv.de . / , î CD, , p. , R. Sanilevici, Drept civil. Contracte,
U iv. „Al.Ioa Cuza , , p. ; C“J, s. o , de . . / , î Buleti ul Ju isp ude ţei , p. ; ÎCCJ, s. o ., de . .
/ î D eptul . , , p. .

DREPT CIVIL 106
Legea nu prevede îndeplinirea vreunei formalităţi în ceea ce priveşte denunţarea

unilaterală a contractului, însă se recomandă ca aceasta să fie făcută în scris, iar dacă partea
concediată refuză să dea o dovadă de primire se face prin intermediul executorilor
judecătoreşti1.
După expirarea termenului de preaviz2, locaţiunea încetează, un nou contract putând fi
încheiat numai în condiţiile existenţei acordului de voinţă al ambelor părţi contractante cu
respectarea condiţiilor necesare pentru încheierea lui valabilă.
7.3. Expirarea termenului

Dacă prin contract părţile au fixat un termen, locaţiunea încetează de drept la împlinirea
termenului, fără să mai fie nevoie de vreo înştiinţare prealabilă, aplicându-se regula „ dies
pro homine interpellat”.
Dacă după expirarea termenului, locatarul rămâne în folosinţa lucrului, fără ca locatorul
să-l împiedice3, locaţiunea se consideră reînnoită prin tacita relocaţiune, chiar dacă părţile n-
au convenit în acest sens. Tacita relocaţiune duce la o prelungire a contractului în aceleaşi
condiţii în care a fost încheiat, care însă se va socoti un nou contract 4 de locaţiune fără
termen.
Dacă contractul iniţial a fost însoţit de anumite garanţii, relocaţiunea ia naştere fără
garanţii, deoarece ele trebuie stipulate expres.
Pentru a împiedica tacita relocaţiune, locatorul trebuie să-şi manifeste voinţa de a nu
reînnoi contractul la expirarea termenului, fără ca locatarul să se poată opune încetării
contractului.
Manifestarea de voinţă de a nu reînnoi contractul, concediul, trebuie să fie anunţată
înainte de expirarea contractului, dar fără respectarea termenului de preaviz, pentru că fiecare
parte contractantă cunoaşte termenul pentru care contractul s-a încheiat. Dacă s-a anunţat
concediul, locatarul nu poate opune tacita relocaţiune (reconducţiune), chiar dacă a continuat
să folosească lucrul închiriat, locatorul putând cere restituirea lucrului şi daune interese.
7.4. Rezilierea
1
C“J, s. o , de . . / , î D eptul . , , p. ; C“J, s. o , de . . / , î Buleti ul Ju isp ude ţei 1999,
p. ; C“J, s. o , de . . / , î D eptul . , , p. ; ÎCCJ, s. iv. şi de p op. i t., de . . / , î D eptul
nr. 2, 2006, p. 261.
2
T.“., s. iv., de . . / , î CD, , p. , Fr. Deak, op. cit, p. 196; D. Chiri ă, op.cit., p. 185; J. Ma oliu, Şt. Răus hi,
op. cit., p. 102
3
C“J, s. o , de . . / î Jurisprude ţa CSJ 1996, 261-262; CSJ, s.com., dec. nr. 2606/1998; dec. nr. 3381/1998; dec. nr.
/ , î Jurisprude ţa CSJ 1998, p. 366-371.
4
C“J, s. o ., de . . / , î Ju isp ude ţa C“J , p. - ; C“J, s. o ., de . . / î D eptul . , , p.
; C“J, s. o ., de . . / , î Ju isp ude ţa C“J , p. ; C“J, s. o ., de . . / , p. ; de . .
/ , de . . / , p. , î Ju isp ude ţa C“J .

DREPT CIVIL 107
Dacă una dintre părţi nu-şi respectă obligaţiile ce îi revin, cealaltă parte poate cere
instanţei rezilierea contractului, ca o aplicare a regulilor generale privind contractele
bilaterale cu executare succesivă1.
Neexecutarea obligaţiilor trebuie să fie cu privire la obligaţiile principale (art.1439 alin.2
C.civ.), prin violarea cărora se aduce o vătămare celeilalte părţi (neplata chiriei, nefolosirea
bunului potrivit destinaţiei prevăzute, neefectuarea reparaţiilor urgente şi capitale).
Rezilierea trebuie pronunţată de instanţă, potrivit regulilor generale, dar se poate acorda,
având în vedere circumstanţele, un termen de graţie. Rezilierea va putea opera şi de plin
drept, dacă părţile au stipulat în contract clauza pactului comisoriu expres.
7.5. Pieirea lucrului

Pieirea lucrului poate fi totala sau parţiala(art.1423 şi 1439 C.civ.).
a) Dacă pieirea lucrului este totală, contractul se desface de drept deoarece locatorul nu
mai poate asigura folosinţa lucrului, indiferent de cauza pieirii lucrului. În cazul în care
lucrul a pierit din culpa locatorului, acesta va fi obligat să suporte pe lângă desfacerea
contractului şi plata de daune interese2, pentru acoperirea pagubelor cauzate locatarului prin
încetarea contractului3.
b) Dacă lucrul a pierit numai în parte, locatarul poate cere, după caz, fie o reducere a
chiriei, fie desfacerea contractului, dacă partea care a pierit din bun era atât de importantă,
încât se poate prezuma că locatarul nu ar fi încheiat contractul dacă ar fi avut cunoştinţă
despre acest fapt. Acest drept îl are numai locatarul, nu şi locatorul.
Problema daunelor interese se rezolvă în funcţie de culpa părţii care a provocat pieirea
parţială a lucrului, partea culpabilă fiind obligată să plătească daune interese.
c) Dacă pieirea bunului s-a produs fortuit, nu se plătesc daune, aplicându-se teoria
riscului contractului.
7.6.ăDesfiin areaătitluluiălocatorului
O asemenea desfiinţare a titlului locatorului are drept efect încetarea contractului de
locaţiune, deoarece locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinţa lucrului (resoluto jure
dantis, resolvitur jus accipientis).
Titlul locatorului poate fi anulat, rezolvit sau locatorul poate fi evins printr-o acţiune în
revendicare.
Legea cunoaşte câteva excepţii de la această regulă. Astfel, contractul de locaţiune
încheiat de uzufructuar ar rămâne în vigoare timp de 5 ani, chiar dacă uzufructul a încetat (
art.534 C.civ.), în limitele unui act de administrare.
1
ÎCCJ, s. o ., de . . / , î D eptul . , , p. ; ÎCCJ, s. o ., de . . / , î Ju isp ude ţa “e ţiei
comerciale pe anul 2005, p. 63- ; C“J, s. o ., de . . / , î PR . , , p. ; ÎCCJ, s. o ., de . . / , în
D eptul . , , p. ; ÎCCJ, s. iv. şi de p op. i t., de . . / , î D eptul . , , p. .
2
PAS, dec. nr. 3142/1979, RRD 10/1980, p. 73.
3

DREPT CIVIL 108
De asemenea, rămân valabile contractele de locaţiune încheiate de moştenitorul aparent1,

în cazul în care locatarul a fost de bună credinţă, contracte încheiate de terţul dobânditor al
imobilului ipotecat, chiar dacă este evins, cu condiţia ca, contractul de locaţiune să fi fost
încheiat cu bună credinţă şi cu dată certă, anterioară transcrierii comandamentului 2 (art.516
C. de procedură civilă).
7.7. Efectulăînstr in riiălucrului

În cazul înstrăinării lucrului închiriat locaţiunea nu încetează. Cumpărătorul este obligat
să respecte contractul de locaţiune încheiat de vânzător, dacă existenţa sa este consacrată
printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată cu dată certă, anterioară vânzării, cu
excepţia unei clauze contrare prevăzută în contractul de locaţiune. În lipsă de stipulaţie
contrară, contractul de locaţiune cu dată certă anterioară este opozabil terţului dobânditor.
Dacă contractul este încheiat pe o perioadă mai mare de 3 ani, trebuie îndeplinite
formalităţile privind publicitatea imobiliară ( art.21 din Legea nr.7/1996 ), înainte de
înscrierea contractului de vânzare – cumpărare, pentru a fi opozabil terţilor3. În cazul în care
nu au fost efectuate formele de publicitate, dar contractul de locaţiune are dată certă, efectele
lui se reduc la 3 ani de la data vânzării.
Vânzarea lucrului închiriat constituie o cauză de încetare a contractului de locaţiune dacă
contractul a fost încheiat verbal sau prin înscris sub semnătură privată fără dată certă sau
dacă contractul cu dată certă nu a fost supus publicităţii, înainte de înscrierea contractului de
vânzare – cumpărare în cartea funciară, dar după expirarea termenului de 3 ani4.
În cazurile în care cumpărătorul nu este obligat să respecte locaţiunea făcută de vânzător,
pentru a obţine desfacerea contractului, trebuie să înştiinţeze locatarul despre concediu,
respectând termenele de preaviz după obiceiul locului, desfacerea contractului operând în
condiţiile generale ale denunţării unilaterale a contractului încheiat pe termen nedeterminat.
În cazurile de desfacere a contractului, prin efectul înstrăinării lucrului închiriat,
locatarul este în drept să ceară daune interese de la locator, dacă nu s-a prevăzut în contract o
stipulaţie expresă contrară, iar până la plata acestora, el are un drept de retenţie asupra
lucrului închiriat.
1
Pot ivit a estei teo ii a p op ieta ului oşte ito ului apa e t, o t a tul de lo aţiu e î heiat de p op ieta ul apa e t u u
lo ata de u ă edi ţă îşi păst ează efe tele, a şi u a fi fost î heiat u p op ieta ul adevă at. Î - acest sens a se vedea: Fr.
Deak, Tratat de drept succesoral, Editura Actami, Bu u eşti, , p. ; M. Eliescu, Tra s isiu ea şi î părţeala oşte irii,
Editu a A ade iei, Bu u eşti, , P. -80; D. Gherasim, Bu a redi ţă î raporturile juridi e ivile, Editura Academiei RSR,
Bu u eşti, , p. -222; D. Chiri ă, Drept civil, Succesiuni, Editu a Lu i a Le , Bu u eşti, , p. -274; P. Perju, “i teză
teoreti ă a jurisprude ţei i sta ţelor jude ătoreşti di ir u s ripţia Curţii de Apel “u eava î aterie ivilă, î D eptul . ,
1996, p. 90-91; T.S. s.civ., dec. nr. 243 / , î Repertoriu… - , p. ; de . . / , î CD, , p. -71, dec.
. / î CD, , p. -223.
2
Fr. Deak, op.cit., p. 200.
3
T.“. , s. iv.de . . / , î CD, ,p. .
4
M. Nicolae, Tratat de publicitate imobiliară, vol. II, Ed. U ive sul Ju idi , Bu u eşti, , p. .

DREPT CIVIL 109
De asemenea, locatarul are dreptul de a reţine lucrul atâta timp cât înstrăinătorul -locator
sau dobânditorul nu i-au plătit despăgubirile la care era îndreptăţit. Dacă dobânditorul
menţine locaţiunea, locatarul este obligat să o respecte.
§ . Natura juridi a a dreptului lo atarului
Printre caracterele juridice ale locaţiunii se enumeră şi acela că locaţiunea este un

contract translativ al dreptului de folosinţa temporara a lucrului închiriat, un contract creator
de raporturi obligaţionale şi nu un contract translativ sau constitutiv de drepturi reale. De aici
reiese că dreptul de folosinţă al locatarului este un drept de creanţă.
În literatura de specialitate s-a arătat că dreptul de folosinţă al locatarului ar fi totuşi un
drept real1, având în vedere următoarele consideraţii:
- împotriva tulburărilor de fapt, locatarul se poate apăra prin acţiunea posesorie;
- dacă termenul locaţiunii depăşeşte 3 ani, contractul e supus publicităţii;
- în anumite condiţii (data certă şi respectarea formelor de publicitate) locatarul se bucură
de un drept de urmărire, ceea ce rezultă din opozabilitatea contractului faţă de locatarii
ulteriori ai aceluiaşi bun şi faţă de creditorii următori care au transcris comandamentul după
încheierea contractului de locaţiune.
Dar, contrar acestei păreri, dreptul de folosinţă al locatarului este un drept de creanţă 2
pentru că:
- acţiunile posesorii pot fi intentate nu numai atunci când deţinerea lucrului se exercită
animus sibi habendi, dar şi de „ cel care deţine lucrul în interesul său propriu”, în temeiul
unui contract cu posesorul, afară numai dacă tulburătorul este cel pentru care el deţine
(art.676 C. de procedură civilă) adică de către detentorul precar;
- opozabilitatea contractului este o simplă excepţie de la principiul relativităţii efectelor
contractului;
- fiindcă dreptul este opozabil faţă de terţi, locaţiunea este supusă publicităţii, dacă
depăşeşte 3 ani;
- drepturile reale, ca drepturi absolute, sunt limitativ enumerate de lege, iar dreptul de
folosinţă locativă nu a fost reţinut de legiuitor printre aceste drepturi3.
1
M.B. Cantacuzino, op.cit., p. 670, P. Anca, Natura juridi ă a dreptului de folosi ţă privi d suprafaţa lo ativă î “.C.J. / , p.
141, M.Mureşa , Natura juridi ă a dreptului de folosi ţă lo ativă, î RRD / , p. .
2
D.Alexandresco, op.cit., p. 298, C. Hamangiu, I.Rosetti – Bălă es u, Al. Băi oia u, Tratat de drept ivil ro â , Editura
Naţio ală, Bu u eşti, , vol. II, p. , H.L. şi J.Mazeaud, Leço s de droit ivil, vol III, Paris, p. 872, Fr. Deak, op.cit., p. 205; D
Chiri ă, op.cit., p. 175; E. Safta-Romano, op.cit., p. 94; A. Benabent, op.cit., p. 87-88; I. Zinveliu, op.cit. p. 175.
3
T.R. Popescu, P.Anca, Teoria ge erală a o ligaţiilor, Editu a Ştii ţifi ă, Bu u eşti , p. 17; T. Io aş u, S. Brădea u,
Drepturile reale principale, Editu a A ade iei, Bu u eşti , p. ; C. Stătes u, C. Bîrsa , op.cit, 1988, p. 21-22; I Albu, Drept
ivil, I trodu ere î studiul o ligaţiilor, Editura Dacia, Cluj, 1984, p. 66-68; I. Lulă, Privire ge erală asupra o ligaţiilor propter re ,
î D eptul . , , p. .

DREPT CIVIL 110
Rezultă că dreptul de folosinţă al locatarului este un drept de creanţă care are caracter
mobiliar, temporar şi care poate fi transmis între vii potrivit regulilor de la cesiunea de
creanţă, iar „mortis cauza” ca şi celelalte drepturi de creanţă.
Probleme analizate:
- Efecte;
- Î eta ea o t a tului de lo aţiu e;
- “u lo aţiu ea şi esiu ea o t a tului.
A. TE“TE GRILĂ
1. Dacă, lucrul care formează obiectul contractului de locaţiune
nu mai poate fi folosit potrivit destinaţiei atunci:
a) contractul este desfăcut de drept;
lo ata ul va fi o ligat la efa e ea sau î lo ui ea lu ului;
c) locatarul va fi obligat la plata daunelor interese.
2. Dacă lo ato ul vi de lu ul î hi iat, u părătorul:
a) va respecta locaţiunea făcută î ai te de vâ za e, umai dacă
s-a o ligat î a est se s;
b) va respecta locaţiunea făcută î ai te de vâ za e u o diţia să
fi fost î heiată p i î s is aute ti sau p i î s is su se ătură

DREPT CIVIL 111
privată cu dată certă;
c) este obligat să aducă la cunoştinţa locatarului concediul, prin
respectarea termenului de preaviz, pentru a obţine desfacerea contractului.
3. Locaţiu ea î heiată verbal va putea fi probată cu:
a) orice mijloace de probe admise de lege;
b) martori, dacă nu s-a î eput de ula ea o t a tului si exista un
î eput de dovadă scris;
c) martori sau prezumţii, atu i â d o t a tul este î u s de
executare si există u î eput de dovadă scrisă.
4. Chiria trebuie să fie:
a) determinată sau cel puţin determinabilă;
î a i sau alte p estaţii;
u ai î a i, pe tru că ţine de esenţa contractului.
5. Sublocaţiunea:
a) este permisă, dacă este î heiată printr-un act autentic si nu
contravine clauzelor din contractul principal;
b) reprezintă un alt contract de locaţiune;
c) este permisă, numai dacă există clauză expresă î o t a tul
principal.
6. Te e ul de p eaviz î azul de u ţării unilaterale a locaţiunii:
a) este stabilit de lege;
b) poate fi stabilit convenţional de părţi;
c) nu există criterii de stabilirea acestuia.
7. Locatarul este obligat să suporte tulburarea provocată de
reparaţia lucrului dacă:
a) are caracter urgent si nu depăşeşte o lună;
b) nu depăşeşte 40 de zile;

DREPT CIVIL 112
c) are caracter urgent si u poate fi a â ată.
8. Dreptul de folosinţă asup a u ului î hi iat al lo ata ului:
a) este un drept de creanţă;
b) este un drept de creanţă, numai dacă locaţiunea este sub 5 ani;
c) este un drept de creanţă, numai dacă locaţiunea este sub 3 ani.
9. Rezilie ea o t a tului de î hi ie e î ai te de e pi a ea
termenului contractual poate fi dispusă:
a) la cererea p op ieta ului, î azul î a e hi iaşul nu a plătit
chiria;
b) la cererea asociaţiei de p op ieta i, î azul î a e hi iaşul
nu si-a onorat obligaţiile ce-i revin din cheltuielile comune;
la e e ea p op ieta ului, â d lo ata ul a s hi at desti aţia
lu ului î hi iat.
10. “u lo ata ul î o t a tul de î hi ie e a u ei lo ui ţe:
a do â deşte un drept propriu la folosinţă;
b) are acţiune directă î pot iva lo ato ului;
c) poate fi evacuat numai prin hotă â e jude ătorească.
Răspu su i: a; b; 3) c; 4) a, b; 5) b; 6) b, c; 7) c; 8) a; 9) c; 10) a,c.
1. Ca a te ele ju idi e ale o t a tului de lo aţiu e.

2. P o a î o t a tul de lo aţiu e.
3. Capa itatea pă ţilo î o t a tul de lo aţiu e.
4. Lu ul î hi iat şi hi ia – obiect al p estaţiei lo ato ului şi espe tiv lo ata ului.

DREPT CIVIL 113
5. “u lo aţiu ea.
6. O ligaţia de efe tua e a epa aţiilo de ăt e lo ato .
7. Î eta ea o t a tului de lo aţiu e p i de u ţa ea u ilate ală şi e pi a ea
termenului.
8. Î eta ea o t a tului de lo aţiu e p i ezilie e şi piei ea lu ului.
9. Cesiu ea lo aţiu ii.
10.O ligaţiile lo ata ului.
Noul Cod civil

Co stituţia
Veronica Stoica, Drept civil. Contracte speciale, vol. I, Editura Universul
Ju idi , Bu u eşti, 010;

DREPT CIVIL 114
Contractul de mandat
§1. Noţiunea şi condiţiile de validitate ale contractului de mandat ..... Eroare!

1.2 Sediul materiei .......................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.3 Forma mandatului ..................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.4 Dovada mandatului ................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.5 Deosebirea dintre mandat şi alte contracte înrudite .... Eroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
1.6 Capacitatea părţilor ................... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.7 Obiectul şi întinderea mandatuluiEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
1.8 Actul cu sine însuşi şi dubla reprezentare.. Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
§2. Efectele contractului de mandat.... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.

DREPT CIVIL 115
2.1 Obligaţiile mandatarului ........... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.

2.2. Obligaţiile mandantului ........... Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
2.3 Efectele faţă de terţi .................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
§3. Încetarea contractului de mandat .. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.2. Revocarea mandatului ............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.3 Renunţarea mandatarului la mandatEroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.
3.4. Moartea mandatarului sau a mandantului . Eroare!ăMarcajăînădocumentă
nedefinit.
3.5. Cauze generale de încetare ...... Eroare!ăMarcajăînădocument nedefinit.
§4. Mandatul fără reprezentare. Contractul de interpunere ......... Eroare!ăMarcajăînă
document nedefinit.
§ . Noţiu ea şi o diţiile de validitate ale o tra tului de a dat
1.1. Noţiu e
Pot ivit p evede ilo a t. Cod ivil, a datul este u o t a t î vi tutea a uia o
pe soa ă, u ită a data , se o ligă să î depli eas ă a u ite a te ju idi e pe sea a altei
pe soa e, u ită a da t, de la a e a p i it î pute i i ea şi pe a e-l ep ezi tă.
1.2 Sediul materiei
Îl ep ezi tă Codul ivil, î Titlul IX, i titulat „Desp e a dat , a e up i de pat u

capitole st u tu ate astfel: apitolul I „Desp e atu a a datului a t. -1538); capitolul
II „Desp e î dato i ile a data ului a t. - ; apitolul III „Desp e o ligaţiile
a data ului a t. - ; apitolul IV „Desp e dife itele odu i după a e mandatul
î etează a t. -1559).

DREPT CIVIL 116
1.3 Forma mandatului1
Ma datul este, î p i ipiu, u o t a t o se sual, a e ia aşte e p i si plul a o d

de voi ţă al pă ţilo , efii d supus de lege v eu ei fo e spe iale a t. Cod ivil .
Potrivit dispoziţiilo a t. Cod ivil, a datul poate fi e p es sau ta it. Î eea e

p iveşte o stata ea a datului, a easta se ealizează p i t -u î s is u it p o u ă sau
î pute i i e. P o u a a egotiu este u a t ju idi u ilate al e p i ă do i ţa
mandat tului , ia a i st u e tu este u î s is î a e se e u e ă a tele ju idi e e
u ează să fie î depli ite de a data î u ele a da tului. P o u a a e fu ţia de a
des ie pute ile a data ului pe t u a te ţii să fie î ăsu ă să ve ifi e pute ile conferite
a data ului, p e u şi li itele î a e a esta poate o t a ta î u ele a da tului.
P o u a p ezi tă ava tajul ă la p eze ta ea a esteia te ţului o t a ta t, u divulga şi
eilalţi te e i a e pot fi „păst aţi o fide ţiali faţă de te ţi. Da ă a datul o t avi e
o ţi utului p o u ii, li itele a datului, astfel u apa î p o u ă, vo fi li itele
opoza ile te ţului o t a ta t, a da tul fii d ţi ut de a tele ju idi e î heiate de
a data , î li itele o ţi ute î „p o u ă , desigu î afa ă de azul î a e a datul i-a
fost adus la u oşti ţă te ţului. Câ d a tul ju idi la a e pa ti ipă a data ul î u ele
a da tului u ează să fie î heiat î fo ă sole ă- aute ti ă – atunci procura trebuie
să fie dată şi ea î a eeaşi fo ă, deoa e e p o u a fo ează u tot i divizi il u a tul î
vede ea ă uia a fost dată p i ipiul si et iei fo elo 2. De e e plu, da ă a data ul
este î pute i it să u pe e sau să s hi e u te e Legea . / , să î heie u
o t a t de do aţie Codul ivil sau să o stituie o ipote ă a t. Codul ivil ,
p o u a va fi î to ită î a eeaşi fo ă.
Câ d a datul este u o t a t o se sual, o si ţă â tul pă ţilo poate fi dat î

od e p es, da şi î od ta it a t. C. iv. . Ma datul ta it ezultă di a ele
î p eju ă i de fapt a e fa eî doiel i ă i te ţia pă ţilo . A epta ea ofe tei de a dat
poate fi şi ta ită ezultâ d di e e uta ea a esteia de ăt e a data 3.
1
Cu privire la forma mandatului judiciar, a se vedea V. M. Ciobanu, Tratat teoreti şi pra ti de pro edură ivilă, vol. I, Ed.
Naţio al, Bu u eşti, , p. -348; I. Leş, Tratat de drept procesual civil, Ed. All Be k, Bu u eşti, , p. -125; I. Deleanu,
Tratat de pro edură ivilă, vol. I, Ed. All Be k, Bu u eşti, , p. -575.
2
Dimitrie Alexandresco, „Drept Civil Ro â , ediţia a II-a, 1926, Bucuresti, Tomul IX, p.590
3
C“J, de . . / , î D eptul . , , p. .

DREPT CIVIL 117
Nu t e uie să se o fu de a datul ta it u a datul apa e t, az î a e, deşi

lipseşte voi ţa a da tului de a fi ep eze tat, te ţii o t a tează u edi ţa ă
a data ul a e pute ea de a ep eze ta. O ase e ea situaţie apa e, de o i ei, â d
a da tul evo ă a datul, fă ă să î u oştii ţeze te ţii desp e a est fapt sau â d
a da tul u a dat a dat. T e uie eţi ut ă î azul a datului apa e t u iau aşte e
apo tu i ju idi e î t e a da t şi a data . A esta di u ă t e uie să î depli eas ă
u ulativ u ătoa ele două o diţii şi a u e: a a data ul î heie a te ju idi e u te ţul
o t a ta t î lipsa a eptă ii a da tului „de a fi ep eze tat – a eastă o diţie apa e î
două ipostaze: fie a datul u a e istat, fie a datul a p ivit, a avut a o ie t i heie ea
a tului ju idi espe tiv, da şi-a î etat efe tele î ai te a a tul ju idi să se fi î heiat;
te ţul o t a tează u voi ţă s uza ilă şi legiti ă fă ă ulpă ă a data ul apa e t a e
pute i de ep eze ta e. Nu se i t ă î sfe a e o ii o u e.
Teo ia a datului apa e t este otivată de u a-credi ţă a te ţului o t a ta t ale

ă ui i te ese t e uie p otejate. Desp e efe tele o ete p oduse î ase e ea situaţie,
a estea se vo e ţio a pe pa u sul lu ă ii, î ad ul ate iei o sa ate efe telo
contractului de mandat.
1.4 Dovada mandatului
“e fa e după egulile d eptului o u , atât î t e pă ţi, ât şi de ăt e te ţul a e

o t a tează u a data ul, da ă a tul î vede ea ă uia s-a dat mandantul are o valoare
ai a e de lei, dovada a datului va t e ui fă ută p i î s is1, sau da ă e istă u
î eput de dovadă s isă, el se va putea o pleta p i a to i şi p ezu ţii. A epta ea
a datului poate fi dovedită, i dife e t de valoa e, şi p i e e uta ea lui de ăt e
mandatar (art. 1533 alin. 2 Cod civil).
Î azul a datului ta it a e ezultă di î p eju ă i de fapt a e fa eî doiel i ă

i te ţia pă ţilo de a î heia o t a tul de a dat, dovada a esto fapte poate fi fă ută
p i o i e ijlo de p o ă, i dife e t de valoa ea o ie tului a tului pe a e a data ul
u ează să-l î heie.
1
Fr. Deak, op. cit., p. 141-142, Mazeaud, op. cit., p. 1119, nr. 1394, D. Cosma, Teoria ge erală a a tului juridi ivil, Ed.
Ştii ţifi ă, Bu u eşti., , p. -100, E. Safta – Romano, op. cit., p. 13-14.

DREPT CIVIL 118
1. Deose irea di tre a dat şi alte o tra te î rudite
Co fo a t. Cod ivil, „Ma datul este fă ă plată, â d u s-a stipulat

o t a iul . De i legea p ezu ă u ai g atuitatea a datului, a a te ul g atuit efii d de
ese ţa, i u ai de atu a o tractului.
Doa î ipoteza i a e a data ul este u p ofesio ist a eastă p ezu ţie de

g atuitate u va ope a. Î azul a datului o fe it u ei pe soa e î ad ul şi î li itele
p ofesiu ii sale, a a te ul o e os al o t a tului de a dat este su î ţeles, gratuitatea
u â d a fi stipulată e p es şi u se va p ezu a deşi a datul este ta it1.
Dato ită faptului ă a datul poate fi u titlu o e os se asea ă ă î od deose it

u două o t a te: o t a tul de u ă şi o t a tul de a t ep iză.
Î od t adiţio al, o t a tul de a dat se disti ge de o t a tul de u ă p i

o ie tul său- efe tua ea de a te ju idi e, î ti p e o t a tul de u ă se efe ă doa la
a tivitatea ate ială, i dife e t de atu a a esteia- i tele tuală sau a uală.
Desigu ă î p a ti ă su t situaţii â d sala iatul2 se comporta ca un mandatar al

pat o ului pe a e îl ep ezi tă î a te ju idi e opoza ile te ţilo . “ala iatul3 poate primi
î pute i i e de ep eze ta e di pa tea u itaţii, î a e az va avea alitatea de mandatar,
el puţi î apo tu ile di t e el şi te ţul o t a ta t, p e u şi î t e te ţ şi a da t, deşi î
apo tu ile di t e a da t şi sala iatul lui, dato ită apo tu ilo de u ă, egulile
a datului vo fi î lo uite pa tial u egulile apli a ile lo ului de u ă ăspu de ea
a data ului faţă de a da t pot ivit egulilo di d eptul u ii . Nu se va aju ge la
o ve siu ea o t a telo î t e ele4 atâta v e e ât se poate sta ili u apo t de
su o do a e î t e pat o şi sala iat u p ivi e la efe tele actului juridic respectiv. Criteriile
de disti ţie, î p ivi ţa a estui lu u, e su t ofe ite de t ăsătu ile e a a te izează
apo tul de su o do a e: pat o ul sta ileşte p og a ul de u ă al sala iatului, î d u ă
sala iatul ât p iveşte e e uta ea o ligaţiilo de u ă, fi ează egi ul de lu u şi egulile
de dis ipli ă i te ioa ă5. P i ipala deose i e î t e a dat şi a t ep iză este a eea ă
a t ep iza a e a o ie t a te sau fapte ate iale p estate pe t u ealaltă pa te
1
Cu tea de Casaţie I, de . . / , î Codul ivil ad otat, vol. IV, p. , .
2
Î p i ipiu este vala il şi a datul dat de o u itate u ei pe soa e fizi e a e u e sala iatul ei J. Reg. Ploieşti, de . iv. nr.
/ , î L.P. . , 1959, p.122)
3
Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editu a A ta i, Bu u esti, , itat î o ti ua e „Tratat I
4
A. Atha asiu, C. A. Moar ăş, Mu itorul şi legea. Dreptul u ii, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1999, p.40
5
A. Athanasiu, C. A. Moar ăş, op. cit., p.40

DREPT CIVIL 119
o t a ta tă, ia a t ep e o ul u a e alitatea de ep eze ta t. E istă o ipoteză de

e eptie î a e a t ep e o ul poate fi î pute i it să î heie a te ju idi e î u ele
lie tului să o ţi ă avize o i auto izaţii di pa tea o ga elo o pete te .
Un exemplu concret este cazul avo atului a e a o dă u ai o sultaţii ju idi e sau

a e, î ate ie ivilă î se s la g a o dă u ai asiste ţă ju idi ă, fă ă pute e de
reprezentare, are calitatea de antreprenor, iar nu de mandatar1.
. Capa itatea părţilor
Ma da tul t e uie să fie apa il de a î heia el î suşi a tul pe t u a e îl î să i ează

pe a data . Î fu ţie de atu a a tului a e u ează să fie î heiat p i a data , se va
ap e ia apa itatea a da tului a t de o se va e, de ad i ist a e, de dispoziţie .
Cât p iveşte apa itatea a data ului, a esta t e uie sa ai ă apa itate depli ă de
e e iţiu, î t u ât fii d u ep eze ta t o ve ţio al, î a tele pe a e le î heie î u ele
a da tului ep eze tatului t e uie să e p i e u o si ţă â t vala il2. Concluzia
pot ivit ă eia a data ul t e uie să ai ă apa itate depli ă de e e iţiu, ezultă pe a
o t a io şi di o ţi utul a t. p t. Cod ivil, a e dispu e a u a dat se sti ge
p i pu e ea su i te di ţie a a data ului. Da ă o t a tul de a dat î heiat de o
pe soa ă u apa itate depli ă de e e itiu se sti ge î o diţiile î a e, ulte io ,
a data ul devi e i apa il, u atât ai ult, a datul î heiat de u a data i apa il,
nu poate fi valabil.
T e uie fă ută p e iza ea ă u ai t i isul esage ul a e u fa e alt eva de ât să

t a s ită de la aţia de voi ţă a pe soa ei a e l-a t i is, ăt e desti ata ul ei, poate fi o
pe soa ă, hia lipsită de apa itate de e e iţiu, fii d sufi ie t să ai ă dis e ă â tul
e esa pe t u a eastă a tivitate.
. O ie tul şi î ti derea a datului
1
Fr. Deak, op. cit., p. 338
2
S. Ghimpu, S. Grosu, Capa itatea şi repreze tarea persoa elor fizi e, Ed. Ştii ţifi ă, Bu u eşti, , p. , I. Zinveliu, op. cit.,
p. 331, Fr. Deak, op. cit., p. 142, M. Costin, Di ţio ar de drept civil, op. cit., p. 133, E. Safta – Romano, op. cit., p. 14-15.

DREPT CIVIL 120
Ca la o i e o t a t, o ie tul a datului t e uie să fie dete i at sau dete i a il,

posi il şi li it. O ie tul o t a tului de a dat îl pot fo a u ai a tele ju idi e, u şi
faptele materiale. Actele juridice cu caracter strict personal (testamentul) nu pot face
obiectul mandatului.
Cu p ivi e la î ti de ea a datului, pot ivit dispoziţiilo a t. Cod Civil, a datul

poate fi special sau general.
Mandatul este special cand s-a dat pe t u o si gu ă ope aţiu e ju idi ă procuratio
unicus rei sau pe t u ai ulte ope aţiu i ju idi e dete i ate1.
Mandatul este general, â d a data ul p i eşte î pute i i ea de a se o upa de

toate treburile mandantului (procuratio omnium bonorum). Dar, potrivit prevederilor art.
ali . , a datul o eput î te e i ge e ali u este vala il de ât pe t u a tele de
ad i ist a e şi de o se va e. De ai i ezultă e esitatea î te p etă ii est i tive a pute ilo
conferite mandatarului.
Pe t u a tele de dispoziţie se e e a dat special (art. 1536 alin. 2 Cod civil)2 .
. A tul u si e î suşi şi du la repreze tare
Î a est az, a data ul î heie a tul ju idi , e fo ează o ie tul a datului u el

î suşi sau u u te ţ pe a e tot el îl ep ezi tă, e istâ d, astfel, pe i olul eglijă ii
i te eselo a da tului, sau, după az, ale u uia di t e a da taţi. A est pe i ol u poate
e ista da ă a da tul, espe tiv a da ţii au o ve it sa dea î pute i i e a data ului
1
E. Safta – Romano, op. cit., p. 17, Fr. Deak, op. cit., p. 143; M. Duţu, Co sideraţii referitoare la a datul spe ial, î D eptul .
, , p. şi u .; C. Popa Nisto es u, Rep eze ta ea şi a datul î d eptul p ivat, Ed. All Be k, Bu u eşti, , p. ;
ÎCCJ, s. iv. şi de p op. i t., de . . / , î D eptul . , , p. .
2
T. “., s. iv., de . . / , î R.R.D. . , , p. ;T. “., s. iv., de . . / , î R.R.D. . , , p. ; ÎCCJ, s.
o ., de . . / î Buleti ul Casaţiei . , , p. ; C“J, s. o ., de . . / , î Ju isp ude ţa C“J, , p. 242-
243; CAB, s. a IV-a iv., de . . / , î PR . , , p. -13 ; „Î p ivi ţa a telo de î st ăi a e, de ipote a e, a şi a
alto a te e depăşes ad i ist a ea o iş uită a u u ilo o u e, este e esa a datul spe ial. O , p o u a i vo ată a
te ei al pute ilo de a data , u î depli eşte o diţiile p evăzute de a t. al. C. iv., pe t u a fi alifi ată a u a dat
spe ial, apt a valida o t a tul de ipote ă. D ept u a e, fii d se at î te eiul u ui a dat ge e al, vala il pe t u a tele de
ad i ist a e şi i apt a valida u a t de î st ăi a e, o t a tul de ipote ă e lovit de ulitate , ÎCCJ, s. o ., de . . di
de e ie , î Buleti ul Casaţiei . , , p. -24.

DREPT CIVIL 121
pe t u î heie ea a tului ju idi espe tiv. Î az o t a , andantul ar putea cere anularea

a tului pe t u dol p i eti e ţă1.
A tul u si e i suşi şi du la ep eze ta e u t e uie să fie o fu date u a datul î

i te es o u , az î a e a data ul î heie a tul u u te ţ pe a e u îl ep ezi tă, da
este şi el i te esat, alătu i de a da t, î î heie ea a tului a e fo ează o ie tul
a datului. Astfel a datul î i te es o u , poate apă ea î situaţia î a e a data ul
este şi edito ul a da tului. El a e u i te es pe so al să vâ dă u ul a da tului
pentru a-şi satisfa e ea ţa.
§ . Efe tele o tra tului de a dat
. O ligaţiile a datarului2
Ma data ul a e două o ligaţii: a de a î depli i a datul şi de a da so oteala.
A. Î depli irea a datului
Conform art. 1539, alin. 1 C. civ., p i ipala o ligaţie a a data ului este de a
executa mandatul.
E e uta ea a datului i pli ă o o ligaţie de „a fa e . Ma data ul ai este ţi ut si

de o altă o ligaţie de „a u fa e şi a u e, să u depăşeas ă li itele a datului 3. Trebuie
p e izat ă p i e e uta ea a datului u se î ţelege eapă at î heie ea a tului p oie tat
de e e plu, vâ za ea u ului . Da ă a data ul, u toate dilige ţele depuse şi fă ă ulpă
di pa tea sa, u poate î heia a tul ju idi î o diţiile î pute i i ii p i ite, ăspunderea
lui u va fi a gajată. Aşada , o ligaţia p i ipală a a data ului, de ivâ d di o t a tul de
a dat, ep ezi tă o o ligaţie „de ijloa e p ude ţă şi dilige ţă . Ca a te isti a o ligaţiei
de dilige ţă este faptul ă de ito ul u este o ligat să ati gă u a u it ezultat dete i at,
1
Mazeaud, op. cit., vol III, p. 1181, D. Cosma, Teoria generala a actului juridic civil, Ed. Ştii ţifi ă, Bu u eşti, , p. 6, Gh.
Beleiu, op. cit., p. 342 – 343.
2
D. N. Ghişoiu, O ligaţiile a datarului î o tra tul de a dat o er ial, î RDC . - , , p. şi u .
3
I. Rosetti – Bălă es u, Al. Băi oia u, Drept Civil Ro â . “tudiu de Do tri ă şi Jurisprude ţă, vol. II, Bu u eşti, Editu a “o e ,
p. , itată î o ti ua e „Drept Civil Ro â

DREPT CIVIL 122
i a e i dato i ea de a depu e toată dilige ţa e esa ă pe t u a ezultatul do it să se

realizeze1. Dife e ţa faţă de situaţia o ligaţiei de ezultat, el puţi î apa e ţă, af fi a eea
pe tă â p o ato iu: astfel, î azul o ligaţiilo de ijloa e, eati ge ea ezultatului –
eî heie ea a tului ju idi p oie tat – de ăt e a data u o stituie, p i ea î săşi, o
dovadă a ulpei, i evi e edito ului – a da t sa i a de a dovedi î od di e t
î p eju a ea ă de ito ul său – mandatarul – u a depus, pe t u î heie ea a tului
espe tiv toată p ude ţa şi dilige ţa a e e au o ligato ii. A este ap e ie i su t î să
apli a ile doa î azul î a e a datul este u titlu g atuit. Co fo a t. , ali . , C. iv
„pe t u ulpă, â d a datul este fă ă plată, ăspu de ea se apli ă u ai puţi ă
igu ozitate de ât î az o t a .
Î a est az ulpa a data ului se ap e iază î o et ulpa levis i o eto , de i

î fu ţie de dilige ţa pe a e o depu e î p op iile afaceri.
Î eea e p iveşte a datul u titlu o e os, ăspu de ea a data ului se va ap e ia

după tipul a st a t ulpa levis i a st a to , al o ului p ude t şi dilige t o us pate
fa ilias adi ă după egula ge e ală apli a ilă ăspu de ii o t a tuale i lusiv p ezu ţia
de ulpă 2.
Astfel3, se apli ă î a est az p i ipiul ge e al o fo u a e „pâ ă la p o a

o t a ie ee e uta ea o ligaţiei de ăt e a data este i puta ilă a estuia . P o le a
este de a şti i e va t e ui să dovedeas ă ee e uta ea - eî heie ea a tului p oie tat - ,
e e uta ea u î tâ zie e î azul î a e a data ul e o ligat să î heie a tul î t -un
te e p e izat e p es î o t a t de ăt e a da t sau e e uta ea e o espu zătoa e –
e espe ta ea de ăt e a data a o diţiilor de calitate cu privire la bunul ce face obiect
al a tului de vâ za e- o pă a e p oie tat .
Î t u ât a data ul a e de î depli it o o ligaţie de a fa e, edito ul - mandant are

î sa i a sa o ligaţia de a p o a e iste ţa ea ţei sale - î heie ea a tului p oie tat. Da ă
a da tul fa e a eastă dovadă, ee e uta ea di pa tea a data ului se p ezu ă, ât
ti p de ito ul u dovedeşte e e uta ea. Ia da ă de ito ul – a data u dovedeşte
e e uta ea o ligaţiei de a fa e î heie ea a tului ju idi se p ezu ă ă e espe ta ea
o ligaţiei asu ate p ovi e di ulpa a estuia di u ă, a e va fi o ligat la plata de
despăgu i i ăt e a da tul – edito . “e apli ă astfel, î od spe ial, ai i, a t. di C.
1
C. Stătes u, C. Bîrsa , Drept Civil. Teoria ge erala a o ligaţiilor, Ed. All, Bu u eşti, , p. .
2
Fr. Deak, „Tratat I , p.349.
3
C. Stătes u, C. Bîrsa , op. cit., p 316.

DREPT CIVIL 123
iv. „ a data ul este ăspu zăto u u ai de dol, da î ă şi de ulpa o isă î

e e uta ea a datului .
Ma data ul e u e at va fi e o e at de ăspu de e u ai da ă, o fo egulii

ge e ale di a t. şi a t. di C. iv., va dovedi ă eî heie ea a tului p e o izat
se dato ează u ei auze st ăi e: azul fo tuit, fo ţa ajo ă sau vi a î săşi a a da tului
â d a esta u a pus la dispoziţia a data ului ijloa ele e esa e liv ă ii u u ilo e
fo au o ie tul o t a tului de vâ za e- u pă a e, ia î o t a tul de a dat u s-a
stipulat ă a data ul e a o ligat să-şi foloseas ă p op iile ijloa e de liv a e . De i
a eastă p ezu ţie de vi ă a de ito ului – a data e elativă. Cât p iveşte fo ţa ajo ă şi
cazul fortuit1, a estea su t de fapt ap e iate a ata e de i sta ţa de jude ată.
Î p a ti a judi ia ă s-a decis2 sp e e e plu ă fo ţa ajo ă o stituie o i e eve i e t

a e u a fost p evizi il î od o al şi a e a pus pe de ito i î i posi ilitatea de a-şi
e e uta o ligaţia. De ase e ea3 s-a sta ilit ă atât fo ţa ajo ă ât şi azul fo tuit sunt
e o e ato ii de ăspu de e u ai atâta ti p ât u s-a dovedit o a ţiu e sau o i a ţiu e
a te ioa ă a de ito ului a data a e să-i fie i puta ilă, fă ă de a e u s-ar fi produs
a est eve i e t. Astfel, fu tul poate fi i lus i oţiu ea de az fo tuit. Î o se i ţă
a data ul ăspu de faţă de a da t de dispa iţia su ei î edi ţate.
B. O ligaţia de a da so oteală
Co fo a t. C. iv. „ a data ul este dato , o i â d i se va e e, a da sea a

a da tului de lu ă ile sale şi de a-i remite tot eea e a fi p i it î pute ea a datului,
hia â d eea e a fi p i it u s-a fi uve it a da tului .
Se disting mai multe aspecte de analizat:
Astfel, o ligaţia de a da so oteală avâ d a o ie t o su ă de a i î pute ea

a datului aşte do â da î favoa ea a da tului, de la a data :
a. â d su ele au fost utilizate de a data î i te es p op iu, a estea su t

p odu atoa e de do â zi di ziua î t e ui ţă ii fă ă să fie evoie de pu e e
î î tâ zie e a t. C. iv. .
1
C. Stătes u, C. Bîrsa , op. cit., p 317
2
T.S., col. civ., dec. nr. 1040/1963, î JN , . 8,1964, p. 170
3
T.J.Hunedoara, dec. civ. nr. 157/1981, în RRD nr. 1, 1981, p. 48

DREPT CIVIL 124
b. da ă su ele -au fost folosite î i te es p op iu, p odu do â dă di ziua

î a e a da tul i-a cerut mandatarului acele sume. Deci, prin derogare1
de la a t C. iv., pu e ea î î tâ zie e a a data ului se poate fa e
printr-o si plă otifi a e, ia u eapă at a ţiu e î justiţie, apli ă du-se
ai i o o ă spe ială, de ogato ie de la d eptul o u .
A eastă o ligaţie a a data ului, de a estitui tot eea e a do â dit î te eiul
a datului ăt e a da t a i o i u u i îşi a e te eiul î faptul ă toate efe tele –
active, pasive – ale a telo ju idi e î heiate de ăt e a data se a ifestă di e t î
pat i o iul a da tului. A esta di u ă devi e pa te î o t a tul u te ţul, ia
a data ul e s os di auză. Da o ligaţia de estitui e a a data ului este sa ţio ată
p i două ijloa e p o esuale, şi a u e o a ţiu e eală şi o a ţiu e pe so ală.
C. O ligaţiile a datarului rezultâ d di su stituirea u ei terţe persoa e
Î p i ipiu, a data ul t e uie să e e ute pe so al î să i a ea p i ită, deoa e e

contra tul de a dat este î heiat i tuitu pe so ae, avâ d la ază î ede ea a da tului
î a data 2. Î o t a tul de a dat se poate p evedea î să d eptul a data ului de a-şi
su stitui o te ţă pe soa ă, t e â du-i o parte sau toate drepturile ce-i sunt conferite de
ăt e a da t. Î azul î a e s-a fă ut su stitui ea, a data ul este o ligat să ăspu dă
pe t u faptele su stituitului, da u ai î u atoa ele azu i:
a) da ă a efe tuat su stitui ea fă ă să fi avut a est d ept;

b) da ă a fost auto izat - printr-o lauză e p esă- să se su stituie fă ă a ăta ea
pe soa ei şi a t e ut pute ile sale asup a u ei pe soa e u os ută a i apa ilă
sau de insolvabilitate notorie (culpa in eligendo – a t , ali . C. iv. . Da ă
a data ul a fost auto izat să se su stituie fă ă a ăta ea pe soa ei va putea
a o da a est d ept şi su stituitului3 da va ăspu de faţă de a da t şi pe t u
alege ea fă ută de su stituit ia da ă a data ul a fost auto izat să se su stituie,
u a ăta ea pe soa ei, va ăspu de u ai da ă a trecut puterile asupra altei
pe soa e; î a est az va ăspu de î o diţiile su stitui ii fă ă d ept.
Ca efe t al d eptului de su stitui e a a data ului se e ţio ează ă a datul dat
u ei pe soa e de a p i i pe t u a da t o su ă de a i de la de ito i, da ă a datul u
o ţi e i io est i ţie u p ivi e la su stitui e, su a î asată de a data pe t u a da t
şi p i t -o pe soa ă su stituită este vala il p i ită şi li e ează pe de ito .
1
Ph. Malaurie, L. Aynes, Les contrats speciaux, 10 Edition, 1997, Ed. Cujas, p. 325;
2
Fr. Deak, Tratat I, p. 351.
3
Cu tea de Casaţie, de . Civ. / , î „Codul Civil Ad otat , vol. IV, p. .
Nu se poate susţi e ă su stitui ea -a fost vala ilă şi ă a tele su stituitului vo fi ule.

DREPT CIVIL 125
Ma da tul a e o a ţiu e di e tă1 î pot iva su stituitului, î ti p e su stituitul îl

poate a ţio a pe a da t u ai pe alea a ţiu ii o li e, î t u ât i te ta ea u ei a ţiu i
di e te a fi posi ilă doa da ă a e ista o dispoziţie e p esă a legii.
D. Pluralitatea mandatarilor
Da ă î pute i i ea a fost dată p i t -un singur mandat mai multor mandatari, nu

e istă solida itate î t e ei de ât da ă solida itatea s-a stipulat î od e p es a t. C.
civ.).
Fie a e a data poate î să e e uta a datul si gu , da ă u s-a p evăzut altfel î

o t a t. Î ate ie su eso ală, situaţia este pa ţial dife ită. Astfel, î ipoteza plu alităţii de
executori testamentari, legea prevede o derogare de la regula de drept comun, potrivit
ă eia î t e a data i u e istă solida itate legală. E e uto ii vo fi espo sa ili solidar de a
da so oteală de o ilele e li s-au î edi ţat, afa ă u ai da ă testato ul a despă ţit
fu ţiile lo şi da ă fie a e di t e ei s-a ă gi it la eea e i s-a î edi ţat a t. C. iv. .
Rezultă ă, pe t u a ăspu de ea e e uto ilo să fie solida ă, t e uie să fie î depli ite
u ulativ u ătoa ele o diţii:
1. e e uto ii testa e ta i să fie sezi a i sp e a li se î edi ţa o ilele

succesorale);
2. fu ţiile a esto a să u fie divizate sau divizate fii d, să u se espe te diviziu ea
fu ţiilor.
Î toate elelalte azu i, -e e uto ii fă ă sezi ă şi sezi a ii u fu ţii divizate şi
respectate)- se apli ă egula de d ept o u a ăspu de ii o ju te divizi ile : fie a e
e e uto testa e ta , lu â d si gu sau î p eu ă u altul, ăspu de u ai î apo t u
a tele sau faptele p op ii săvâ şite î ad ul e e uţiu ii testa e ta e.
Efe tele o ligaţiilo divizi ile, î ate ia ăspu de ii a data ilo , su t u ătoa ele:
fie a e a data este o ligat să î heie u ai a tul ju idi u p ivi e la care a fost
î pute i it şi u va putea să ăspu dă de ât pe t u eî depli i ea p op iei o ligaţii; da ă
u ul di t e a data i devi e i solva il, o se i ţele i solva ilităţii a estuia pe t u dau e
auzate a da tului vo fi supo tate da ăt e a da t, deoarece acesta nu-i poate u ă i
pe ceilalti mandatari pentru partea celui devenit insolvabil.
1
L. Pop, A ţiu ile dire te î dreptul privat, î D eptul . , , p. .

DREPT CIVIL 126
Pe de altă pa te, da ă î o t a tul de a dat s-a stipulat solidaritatea mandatarilor, se

vo p odu e u ătoa ele efe te faţă de a da t:
1. fiecare mandata poate fi ţi ut de e e uta ea o ligaţiei p i ipale şi fie a e di t e ei

a putea fi u a it de edito pe t u î t eaga dato ie;
2. odată î heiat a tul ju idi espe tiv şi li hida ea so otelilo toţi de ito ii solida i
a data ii su t li e aţi faţă de mandantul comun;
3. e epţiile o side ate o u e pot fi opuse a da tului de at e o i a e di t e
a data ii ţi uţi solida auzele de ulitate a e afe teaza o t a tul de a dat,
piei ea fo tuită a lu ului i dividual dete i at a e fă ea o ie tul -ar fi fă ut - unui
viito o t a t de vâ za e- u pă a e pe a e a data ii e au ţi uţi a-l î heia u u
te ţ .
Da ă p ejudi ie ea a da tului se dato ează i te ţiei dolului a data ilo ,
ăspu de ea lo va fi deli tuală şi de i solida ă pe te eiul a t. 03 C. civ1.
Desigu , î a eastă ipoteză, a da tul este el a e a e o ligaţia de a dovedi e iste ţa

ele e telo ăapu de ii ivile deli tuale, î spe ial vi ovăţia a data ilo a ope ele lo
dolosive).
. . O ligaţiile a da tului
Mandantul are faţă de a data două o ligaţii: a să-l dezdău eze şi să plăteas ă
e u e aţia o ve ită.
A. Dezdău area a datarului

Co fo a t. şi C. iv., a da tului îi evi e o ligaţia de a-l dezdău a pe
a data pe t u heltuielile fă ute şi pie de ile sufe ite de a esta î legătu ă u e e uta ea
a datului. Ma da tul t e uie să plăteas ă do â zi la su ele ava sate de a data ,
do â zi a e u g di ziua â d a data ul a fă ut plata, fă ă a ai fi evoie de pu e ea î
î tâ zie e a t. C. iv. .
Pot ivit a t. C. iv., a da tul este dato să dezdău eze pe a data pe t u

pie de ile sufe ite u o azia e e ută ii a datului. De ase e ea, a da tul u poate e e
1
Fr. Deak, Tratat I, p. 352.

DREPT CIVIL 127
edu e ea heltuielilo pe otiv ă a fi e age ate a t. C. iv. , ia plăţile făcute peste

li itele a datului ă â î sa i a a da tului.
B. Plata re u eraţiei
Î azul a datului u titlu o e os, a da tul este o ligat să plăteas ă a data ului
su a p evăzută î o t a t, hia da ă ope aţiu ea ju idi ă î vede ea ă eia a fost î heiat
a datul u a putut fi î depli ită. Da , ulpa î î depli i ea a datului îl poate s uti pe
a da t de plata e u e aţiei.
C. Solidaritatea a da ţilor
Câ d ai ulte pe soa e au u it u a data pe t u o ope aţiu e o u ă, fie a e
di t e ele este ăspu zătoa e solida pe t u toate efe tele a datului. Î a est az,
solida itatea este legală a t. C. iv. .
Co fo a t. C. iv. „ â d ai ulte pe soa e, pe t u o afa e e o u ă, au u it

u a data , fie a e di t e ele este ăspu zătoa e solida pentru toate efectele
a datului .
Solidaritatea1 e istă î t e o- a da ţi o i de âte o i a datul este o fe it p i a elaşi

a t, pe t u o afa e e o u ă şi a e a elaşi o ie t pe t u toţi a da ţii.
Da ă a datul a fost o stituit p i a te deose ite, solida itatea u e istă î t e

a da ţi, u toată o u itatea de i te es, deoa e e, î ase e ea az, a data ii su t
st ăi i u ii faţă de alţii.
“olida itatea se î ti de la toate efe tele a datului, hia şi la plata e u e aţiei,

deoarece legea nu distinge şi du ează atât ti p ât se poate e e ita a ţiu ea; astfel ă
u ul di t e a da ţi u s-a putea sust age de la a ţiu ea a data ului aza du-se pe
î p eju a ea ă î tâ zie ea î e e iţiul a ţiu ii a lăsat elo lalţi a da ţi „ti pul de a
deveni insolva ili .
Î apo tu ile di t e ei, a da ţii u su t dato i u ii faţă de alţii de ât u ai pe t u

pa tea fie ă uia a t. , pa tea a -a C. civ.).
Î ipoteza i solva ilităţii u uia di t e a da ţi, a est is va fi supo tat î t e toţi eilalţi
a da ţi, î od p opo ţio al a t. ali . C. iv. .
1
C. Stătes u. C. Bîrsa , op. cit., p 430.

DREPT CIVIL 128
D. Dreptul de rete ţie al a datarului

D eptul de ete ţie1 ep ezi tă o eaţie a p a ti ii judi ia e şi a lite atu ii ju idi e, dedus
di azu ile pa ti ula e apă ute, d ept a e îşi găseşte apli a ea o i de âte o i î t e dato ia,
pe a e deţi ăto ul lu ului o p eti de de la edito ul estitui ii lu ului şi a esta u ul
e istă o legătu ă o ie tivă, de o e itate, de „de itu u e iu tu . D eptul de
ete ţie o fe ă posi ilitatea de ito ului o ligaţiei de restituire sau de predare a lucrului
altuia, mobil sau imobil, de a-l eţi e, de a efuza estitui ea lui pâ ă â d edito ul lu ului
îşi va e e uta o ligaţia e o a e ăt e el, u p ivi e la u , plăti du-i, totodată, şi su ele
heltuite u păst a ea, î t eţi e ea o i î u ătăţi ea lu ului.
. Efe tele faţă de terţi
A. Raporturile di tre a da t şi terţi
P i efe tul e e ută ii a datului, a da tul se găseşte o ligat p i a tele

a data ului, efe tuate î li itele î pute i i ii date. Ma da tul, deşi a se t, a fost
ep eze tat de a data şi a tul p odu e legătu i di e te î t e te ţul o t a ta t şi
a da t atât di pu t de vede e a tiv, ât şi pasiv. Rep eze ta ea este de atu a
a datului, de a eea poate avea a o ie t u ai a te ju idi e u şi fapte materiale.
A tele fă ute de a data peste li itele a datului u o ligă pe a da t, da ă u le-a

o fi at e p es sau ta it, atifi a ea valo â d a dat retihabitio mandato aequiparator).
Pe t u a tele sale e esive a data ul este ăspu zăto faţă de te ţi, î se sul ă este
ţi ut să le ga a teze validitatea a telo , afa ă de azul â d a dat te ţilo posi ilitatea de
alua u oşti ţă de î ti de ea a datului său. Câ d, î să, te ţii a eptă să î heie a te
juridice cu mandatarul peste limitele manda tului, ei îşi vo asu a is u ile.
Aşada , egula este ă a da tul u ăspu de pe t u o ligaţiile o t a tate de

a data p i depăşi ea li itelo a datului.
Deşi a da tul „ u este î dato at pe t u tot eea e a data ul a fi fă ut afa ă di

limitele pute ii sale, afa ă u ai â d a atifi at e p es sau ta it a t. ali . C. iv. ,
1
J. Huet, Tratat, p. 1049-1065

DREPT CIVIL 129
u va ăspu de i i pe t u faptele auzatoa e de p ejudi iu o ise de a data u o azia

e e ută ii a datului1.
B. Raporturile di tre a datar şi terţi
Mandata ul, ep eze tâ d pe a da t î a tele pe a e le î heie î li itele pute ilo

sale, u este pe so al o ligat ăt e te ţi, de u de ezultă ă, î p ivi ţa a esto a te, el u
poate a ţio a di e t pe te ţi şi i i te ţii u îl pot a ţio a pe el es i ter alios acta, aliis
e ue o e e, e ue p odesse potest . Ma data ul u ăspu de ăt e te ţi pe t u efe tele
e e ută ii o t a tului, fii d ă toate a tele lui su t p esupuse a fi ope a a da tului.
Astfel, a data ul î să i at să edeze o ea ţă, u ăspu de faţă de esio a , pe t u

solva ilitatea de ito ului. De ase e ea, plata fă ută pe t u a da t, hia da ă a fi total
o i pa ţial edato ată, u sti ge o ligaţia pe a e o a e a data ul faţă de a ipie s, ia pe
de altă pa te, a data ul u ăspu de pe t u e e uta ea o ligaţiilo de ăt e te ţi faţă de
a da t. Ma data ul ăspu de î să, ofo a t. - C. iv. pe t u deli tele săvâ şite
de el î u sul e e ută ii a datului .2
De ase e ea, a data ul, pe t u a tele sale e esive, va ăspu de faţă de te ţi

deli tual , î se sul ă a esta este ţi ut să le ga a teze validitatea a telo , î afa ă de azul
î a e a dat te ţilo posi ilitatea de a lua la u oşti ţă de î ti de ea î pute i i ii.
Co fo a t. C. iv. „ a data ul a e a dat pă ţii u a e a o t a tat î ase e ea
alitate, o î destulă otiţă de pute ile p i ite, u e ţi ut a ga a ta a eea e s-a fă ut, afa ă
di a gi ile a datului, afa ă u ai â d s-a o ligat pe si e î suşi, î u ele său . Da ă
te ţii a eptă să o t a teze u a data ul peste li itele a datului, se p esupu e ă au
luat asup a lo is u ile o t a tului î heiat î astfel de o diţii3.
Î p i ipiu, î t u ât a data ul o t a tează î u ele a da tului, u se as

apo tu i ju idi e î t e a data şi te ţ. Pe t u a est otiv, hia da ă a data ul a
depăşit, î e e uta ea a datului, li itele a estuia, el u este ţi ut să ăspu dă faţă de
te ţul u a e a o t a tat da ă a esta a putut lua u oşti ţă de pute ile sale; î t -o
ase e ea situaţie p esupu â du-se ă şi-a asumat riscurile.
1
C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălă es u, Al. Băi oia u, D ept ivil o â , vol. II, Ed. Naţio ală, Bu u eşti, , p. 12; Mazeaud,
vol. II, op. cit., p. 423, nr. 478.
2
D. Alexandresco, „Drept Civil Ro â , p.606;
3
C. Stătes u, C. Bîrsa , op. cit. , p.372-373, Gh. Beleiu, op. cit., p. 166-167

DREPT CIVIL 130
Î o luzie, faţă de te ţi, a data ul u va fi o ligat de ât da ă a o t a tat î u ele

său pe so al şi da ă u a adus la u oşti ţă te ţilo li itele pute ii sale, astfel î ât te ţii au
fost i duşi î e oa e asup a pute ilo o ferite de mandant.
§ . Î etarea o tra tului de a dat
3.1. Sediul materiei
“ediul ate iei îl ep ezi tă dispoziţiile di Codul Civil, Titlul IX, ap. IV, i titulat „Desp e
dife itele odu i î a e a datul î etează , a t. -1559, inclusiv.
Ca o p eze ta e ge e ală, a t. C. iv. dispu e ă „Ma datul se sti ge:
1. prin revocarea mandatarului;
.p i e u ţa ea a data ului la a dat;
. pi oa tea, i te di ţia, esolva ilitatea şi fali e tul o i a a da tului o i a

a data ului .
3.2. Revocarea mandatului
Co fo a t. C. iv. „ a da tul poate, â d voieşte, evo a a datul şi

o st â ge, la az, pe a data , de a-i e ite î s isul de î pute i i e .
De i, o t a tul de a dat este î p i ipiu evo a il1 ; a da tul îl poate evoca

o i â d, deoa e e a datul este p esupus a fi dat î i te esul a da tului2, iar mandantul,
si gu , este î ăsu ă de a ap e ia da ă i te esele sale su t i e apă ate de ăt e
a data ; a datul este u o t a t i tuitu pe so ae; da ă î ede ea î andatar
1
I.Rosetti-Bălă es u, Al. Băi oia u op. cit. ,p.371; Fr. Deak, Tratat I , p.357; S. Ghimpu, S. Grosu, Capaciatatea si
repreze tarea persoa elor fizi e î dreptul Repu li ii Populare Ro â e, p.340.
2
D. Chiri ă, Contracte speciale, Ed. Lu i a Le , Bu u eşti, , p. .

DREPT CIVIL 131
dispa e, a da tul t e uie să ai ă fa ultatea de a-l î lo ui, sau d eptul de a î depli i el

î suşi, fă ă ep eze ta e, ope aţiile ju idi e p oie tate. D eptul pă ţilo de a e u ţa la
o t a tul de a dat este de ese ţa a estui o t a t1.
3.3 Renu ţarea mandatarului la mandat
Conform art. 1556 C. civ. „Mandatarul poate renunţa la mandat, notificând mandantului
renunţarea sa. În aşa caz, mandatarul rămâne către mandant răspunzător de daune, dacă
renunţarea sa le căşunează, afară numai când el se află în neputinţă de a-şi continua mandatul
fără o daună însemnată".
Este evident2 că nici dreptul mandatarului de a renunţa la mandat nu este un drept absolut.
Mandatarul poate renunţa la mandat numai pentru motive legitime; altfel, renunţarea sa poate
constitui un abuz de drept şi el va răspunde pentru daunele provocate mandantului.
Mandatarul poate renunţa la orice mandat fie cu titlu gratuit, fie cu titlu oneros deoarece
legea nu distinge.
El nu poate renunţa la mandatul care este ,,condiţia unui contract sinalagmatic”, precum:
vânzarea, locaţiunea etc., pentru că, mandatul nu a fost acceptat în scopul de a aduce un
serviciu mandantului, ci în schimbul unor prestaţii promise ori făcute de către mandant.
3.4. Moartea mandatarului sau a mandantului
Î az de oa te a a data ului, două su t o ligaţiile oşte ito lo a estuia: să adu ă

la u oşti ţa a da tului de esul şi să fa ă a tele u ge te pe a e î p eju ă ile le e la ă.
Pe t u a a este o ligaţii să poată da aşte e la o sa ţiu e o t a oştenitorilor

a data ului, se e î t u ite, î od u ulativ, ai ulte o diţii:
a. oşte ito ii să ai ă u oşti ţă de e iste ţa a datului î heiat a te io şi de

persoana mandantului;
b. a eştia să u oas ă lo ul u de a da tul îşi a e sediul, espe tiv do iciliul;
c. să fie apa ili de a se o liga p i a epta ea u ui a dat. Da ă oşte ito ii
a data ului su t i o i sau loviţi de altă i apa itate, u li se poate i puta
faptul ă u au putut o ti ua a datul3.
1
S. Ghimpu, S. Grosu, op. cit., p.340.
2
S. Ghimpu. S. Grosu op. cit., p.343.
3
D. Alexandresco, Drept Civil Ro â , p. -623.

DREPT CIVIL 132
Pe de altă pa te, î azul î a e a datul a fost dat î i te esul o u al elo două

pă ţi a e l-au î heiat sau î i te esul u eia di t e a estea şi al u ui te ţ, a datul u
î etează la oa tea u eia di t e pă ţi.
Î az de de es al a da tului, a data ul este ţi ut să te i e ope aţiu ea da ă

î tâ zie ea a p ovo a pagu e oşte ito ilo a datului a t. C. iv. . Ia da ă
a data ul u a avut u oşti ţă de de es, a tele î heiate de a esta u te ţi de u ă
edi ţă ă â vala ile.
După oa tea a da tului1, o ligaţia a data ului de a da so oteală se e e ută faţă

de oşte ito ii defu tului. Da ă î aza u ei lauze de î pute i i e, a data ul a idi at
î ti pul vieţii titula ului su e de a i di depu e ile fă ute de ăt e defu t la o u itate
a a ă, el este o ligat să dea so oteală oşte ito ilo a da tului, da ă u dovedeşte ă
a datul a fost du lat de u alt a t ju idi a e a ihilează o ligaţia de a da la so oteală
do aţie .
Dispoziţiile legale efe itoa e la î eta ea a datului p i de es, efii d i pe ative,

pă ţile pot stipula î o t a t o lauză de ogato ie, sta ili d o diţiile î a e e e uta ea
o t a tului o ti uă după oa te. “e poate o ve i o ti ua ea a datului avâ d u
o ie t dete i at post o te a datis, î ăsu a î a e u se o t avi e egulilo
imperative eze va su eso ală .
Moşte ito ii vo avea î să d eptul de a evo a a datul, aşa u a eştia pot o ti ua şi

executa mandatul.
. . Cauze ge erale de î etare
A. Executarea contractului de mandat
Î heie ea de ăt e a data a a tului a telo ju idi e p oie tat e , ep ezi tă odul

fi es de sti ge e a o i ă ei o ligaţii, i pli it a o t a tului de a dat.
“u t apli a ile, î a est se s, p i ipiile e u ţate î teo ia ge e ală a o ligaţiilo , î od

special, reglementarea din Codul civil privind plata, î se s la g.
1
Fr. Deak, „Tratat I ,p. 359.

DREPT CIVIL 133
Plata, î a eastă ate ie, se ifi ă î heie ea de ăt e a data u u te ţ o-

o t a ta t a a tului ju idi u p ivi e la a e el a fost î pute i it de ăt e a da t.
Î azul o t a tului de a dat, plata, î se s la g, u poate fi fă ută de ăt e o i e

pe soa a i u ai de ăt e a data ul î pute i it î a est s op. De altfel, a t. C. iv.
dispu e ă, î azul o ligaţiilo de a fa e intuitu personae, plata u poate fi fă ută de ât de
ăt e de ito ul a elei o ligaţii. P i i te p eta ea dispoziţiilo a t. di C. iv., ezultă ă
a tul ju idi p oie tat poate fi î heiat u u ai de ăt e a data , da şi de ăt e o
pe soa ă pe a e a easta şi-a substituit-o. Astfel, se ad ite faptul ă a da tul, p i
contractul de mandat, îl poate auto iza pe a data să-şi su stituie o pe soa ă u sau fă ă
a ăta ea a esteia a e va î heia a tul ju idi u u te ţ, î lo ul a data ului, eea e va
du e, î od o al, la î eta ea o t a tului de a dat.
Ma datul î etează hia şi î ipoteza î a e su stitui ea u a fost auto izată, da a tul

ju idi p oie tat este î heiat p i i te ediul te ţului su stituit; î a eastă situaţie î să,
a data ul va avea faţă de a da t o ăspu de e ag avată, î apo t u a tul ai ales
modul de î heie e î heiat de te ţul su stituit.
Pe t u a a datul să î eteze fi es , p i î heie ea a tului ju idi p oie tat î

favoa ea a da tului, t e uie p e izat odul de e e uta e a a estei o ligaţii p i ipale.
B. Expirarea termenului stipulat î o tra tul de a dat
Co t a tul de a dat î etează astfel u ai da ă este vo a desp e u te e

e ti tiv, e t, fi at p i o ve ţia î heiată î t e a da t şi a data . Nu se pu e
p o le a u ui te e suspe siv, î t u ât a esta i di ă data la a e t e uie a data ul să
î heie a tul ju idi p oie tat; te e ul suspe dă e e uta ea o ligaţiei pâ ă la î depli i ea
eve i e tului viito şi sigu . De ase e ea, u poate fi vo a desp e u te e i e t,
pe t u ă, î a est az, o t a tul de a dat poate î eta p i voi ţa u ilate ală a u ei
pă ţi de altfel, şi î azul o t a tului de a dat u te e e ti tiv, a esta poate î eta
p i voi ţa u ilate ală a u eia di t e pă ţi : fie a a da tului, fie a a data ului .
C. Realizarea o diţiei rezolutorii
Co diţia ezoluto ie ep ezi tă a ea o diţie a e, la î depli i e, du e la desfii ţa ea

et oa tivă a apo tului ju idi o ligaţio al .

DREPT CIVIL 134
Î o t a tul de a dat, a da tul poate stipula o ase e ea o diţie, a e odată

î depli ită, va du e la î eta ea o t actului.
D. I posi ilitatea fortuită de exe utare
Co t a tul de a dat poate î eta p i faptul ă î heie ea a tului ju idi p oie tat a
deve it i posi ilă dato ită azului fo tuit sau fo ţei ajo e, eve i e te a e au dus la
dispa iţia u ului a e u a să fa ă o ie t al o t a tului u te ţul.
Pe t u a a datul să î eteze p i a eastă odalitate, t e uie a a data ul să u fi

fost pus î î tâ zie e de ăt e a da t u p ivi e la î heie ea a tului ju idi u te ţul. Şi
hia î a eastă situaţie, a data ul u va ăspu de, ia o t a tul de a dat va î eta,
da ă a esta di u ă va putea dovedi ă lu ul, î iuda pu e ii î î tâ zie e şi a î heie ii
a tului, a fi pie it şi î posesia te ţului o- o t a ta t. Î az o t a , a data ul u este
exonerat de ăspu de e, ia a datul u va î eta să-şi p odu ă efe tele, deoa e e te ţul
se va î d epta o t a a da tului pe t u eve tualele dau e p o ate, ia a esta di u ă,
î te eiul a datului, a e u a î etat, va i te ta î pot iva a data ului o a ţiu e î
regres.
E. Pu erea su i terdi ţie
Ma datul î etează p i pu e ea su i te di ţie fie a a da tului, fie a a data ului,

da u ai u î depli i ea u ătoa elo t ei o diţii de fo d a t. di C. fa .1):
a. pe soa a să fie lipsită de dis e ă â t;

b. auza lipsei de dis e ă â t să fie alie aţia o i de ilitatea i tală;
c. lipsa de dis e ă â t să u-i pe ită pe soa ei să se î g ijeas ă de i te esele sale
a e, fii d o sta e de fapt, se poate dovedi p i o i e ijlo de p o ă .
Este important de menţio at ă de la data ă â e ii defi itive şi i evo a ile a hotă â ii
jude ăto eşti, el pus su i te di ţie este p ezu at a u avea dis e ă â t, u a a te de
o ti uitate. Efe tul i ediat al pu e ii su i te di ţie este ă pe so a espe tivă este lipsită
de apa itatea de e e iţiu. Lipsi d u ase e ea ele e t ese ţial al o t a tului, a datul
va î eta să p odu ă efe te î t e pă ţi.
F. Insolvabilitatea
1
Gh. Beleiu, op. cit., p.331-334.

DREPT CIVIL 135
I solva ilitatea ep ezi tă o sta e de deze hili u fi a ia al pat i o iului de ito ului,
î a e valoa ea ele e telo pasive este ai a e de ât valoa ea ele e telo a tive1. Şi î
a est az i te vi e o dispa iţie a î ede ii, ai ales î t e pă ţi, astfel ă a datul
î etează, di a est otiv, să ai p odu ă efe te.
§ . Ma datul fără repreze tare. Co tra tul de i terpu ere
Î azul a datului u ep eze ta e, a data ul lu ează î u ele şi pe sea a

a da tului, ep eze tâ du-l pe acesta. Există î să, situaţii, â d a data ul lu ează î
i te esul a da tului î te eiul u ei î pute i i i p i ite de la a esta, da î apo tu ile u
te ţii u a e o t a tează se o po tă a şi â d a lu a î u e p op iu şi u î alitate de
reprezentant al mandantului.
Î a este azu i, ave a dat, da u ave ep eze ta e. Î t u ât ep eze ta ea u este

de ese ţa a datului, i u ai de atu a lui, se ad ite î do t i ă şi p a ti ă a datul fă ă
reprezentare, cunoscut sub denumirea de contractul de interpunere de persoane (pr te o )2.
A est o t a t ep ezi tă u a dat si ulat p i i te pu e e de pe soa e a e i te vi e

atu i â d o pe soa ă do eşte să î heie u a t ju idi , dat î aşa fel î ât pe soa a sa să u fie
u os ută de te ţi3. Î a est s op dă u a dat u ei alte pe soa e, a e î să o t a tează î
u e p op iu şi u î alitate de a data .
U astfel de o t a t u este ili it, ia da ă a fost î t e ui ţat î s opu i ili ite, atu i atât
o t a tul, ât şi a tul î heiat de pe soa a i te pusă, vo fi ule.
Ma datul fă ă ep eze ta e eează î t e a da t şi a data apo tu i ju idi e si ila e

celor care se nasc dintr-u a dat u ep eze ta e. Ca şi a data ul, pe soa a i te pusă este
o ligată să p edea a da tului tot e a p i it î e e utarea mandatului.
1
Sta iu D. Cărpe aru, Drept o er ial ro â , Ed. All Be k, Bu u eşti, , p. .
2
Fr. Deak, op. cit., p. 155, L. Pop, Drept ivil. Teoria ge erală a o ligaţiilor , vol I, Ed. Fu daţiei Che a ea , Iaşi, , p. -
125, Mazeaud, op. cit., vol II, p.741, D. Cosma, op. cit., p. 47.
3
G. Marty, P. Raynand, D ept ivil , vol II, “i e , , p. , T. Jud. Cluj, de . iv. . / u otă de G. Chivu, î R.R.D.
nr. 11,1973, p. 133.

DREPT CIVIL 136
Faţă de te ţi, a data ul apa e a adevă atul o t a ta t şi va deve i pe so al edito sau

de ito . Î t e te ţi şi a da t u iau aşte e apo tu i ju idi e. Ei pot a ţio a u ul î pot iva
altuia u ai pe alea a ţiu ii o li e sau pot e e a a data ul să le edeze a ţiu ea sa.
Cu o diţia de a dovedi si ulaţia, te ţul, atu i â d i te esele îi di tează a easta, se poate

p evala de a tul se et, az î a e poate a ţio a î pot iva a da tului. A est a t î să, u poate
fi i vo at î pot iva lui da ă u a pa ti ipat la si ulaţie a t. C. civ. . Da ă a tul s-a î heiat
î s op de f audă, te ţii pot e e a ula ea a tului î heiat de a data , dovedi d ide titatea
adevă atului o t a ta t.
Rapo tu ile di t e a da t şi a data , pe de o pa te, şi a data şi te ţele pe soa e, pe de

altă pa te, su t egle e tate pot ivit egulilo de la a datul si ulat.
Probleme analizate:
- Deli ita ea o t a tului de a dat de alte o t a te î udite;
- Efecte;
- Î etarea contractului de mandat.
A. TE“TE GRILĂ
1. Mandatul poate avea ca izvor:

DREPT CIVIL 137
a) numai contractul;
b) si legea;
c) numai hotă â ea jude ătorească.
2. Mandatul poate fi:
a) gratuit;
b) oneros;
atât g atuit, ât si oneros.
3. Ma datul u ep eze ta e dat pe t u î st ăinarea prin
vâ za e a u ui autovehi ul:
a) este consensual;
b) trebuie constatat printr-u î s is su se ătură privată, cerut
ad probationem;
c) trebuie constatat printr-u î s is aute ti , a e este cerut ad validitatem.
4. Contractul de mandat are ca obiect:
a) numai acte juridice;
b) si fapte materiale;
c) si acte juridice strict personale.
5. Î aza a datului ge e al, a data ul poate î heia:
a) acte de administrare;
b) acte de conservare;
c) acte de dispoziţie.
6. Mandatul se consideră executat:
a) dacă a fost î heiat a tul ju idi vizat de a da t;
b) chiar dacă a data ul u a î heiat a tul ju idi , î o diţiile
î pute i i ii, da a depus toate dilige ţele;
c) dacă a data ul a î heiat actul juridic, dar cu depăsirea limitelor
î pute i i ii.

DREPT CIVIL 138
7. Obligaţia de executare a contractului de mandat este:
a) o obligaţie de rezultat;
b) o obligaţie scriptae in rem;
c) o obligaţie de a face.
8. Î az de ee e uta e a a datului de ătre mandatar:
a) operează o prezumţie de culpă î sa i a a data ului;
b) mandantul este obligat să facă dovada culpei;
c) mandantul este ţinut să probeze existenţa creanţei sale.
9. Î azul plu alităţii de mandatari, răspunderea fiecăruia va fi:
a) independentă de a celorlalţi;
b) solidară, de u gâ d di ee e uta ea o ligaţiilor asumate prin
contract;
c) solidară, de u gâ d di lege.
10. Daca mandantul moare, atunci:
a a datul î etează, dacă există clauză contractuală expresă;
b) mandatarul continuă afacerile î epute, da ă p i î t e upe ea
lor s-ar crea un prejudiciu mandantului
c) are loc o transmitere limitată si temporară a mandatului faţă
de mostenitorii mandantului prin efectul legii
Răspu su i: ; ; a, ; 4) a; 5) a, b; 6) a, b; 7) c; 8) b, c; 9) a; 10) b.
B. ÎNTREBĂRI TEORETICE:

DREPT CIVIL 139
1. Delimitarea contractului de mandat faţă de alte contracte înrudite;

2. Capacitatea părţilor în contractul de mandat;
3. Mandatul cu sine însuşi şi dubla reprezentare;
4. Obligaţia mandatarului de a da socoteală;
5. Obligaţiile mandantului;
6. Cazuri particulare de încetare a contractului de mandat;
7. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de mandat;
8. Proba în contractul de mandat;
9. Întinderea contractului de mandat;
10. obligaţiile mandatarului rezultând din substituirea unei terţe persoane.
Noul Cod civil

Co stituţia
Veronica Stoica, Drept civil. Contracte speciale, vol. I, Editura Universul

Drept Civil An III Sem 1 With Cover Page v2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Civil An III Sem 1 With Cover Page v2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Accelerat ing t he world's research.

Related papers Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

U ive sitatea H pe io 2011

De ce avem nevoie de obiective?

1.Pentru o gândire de zi cu zi mai productivă – obiectivul este ca o lumină călăuzitoare. Fără un

U ive sitatea H pe io 2011

U ive sitatea H pe io 2011

§1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărareEroare! Marcaj

U ive sitatea H pe io 2011

U ive sitatea H pe io 2011

4.1. Capacitatea părţilor .................. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.

U ive sitatea H pe io 2011

3.2. Revocarea mandatului ............. Eroare!ăMarcajăînădocumentănedefinit.

Co tra tul de vâ zare- u părare

Timp de studiu individual estimat: 10h

Cuprinsulăunit ții de studiu

U ive sitatea H pe io 2011

§1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare... Eroare!

§ . Noțiu ea şi ara terele juridi e ale o tra tului de vâ zare- u părare

U ive sitatea H pe io 2011

Di dispoziţiile a t. Cod ivil ezultă ă vâ za ea- u pă a ea este u o t a t p i

Deşi, egle e ta ea up i să î a t. C. iv. se efe ă doa la t a s ite ea d eptului

Co t a tul de vâ za e- u pă a e u poate avea a o ie t d eptu i pe so al

1.2. Sediul materiei

U ive sitatea H pe io 2011

1.3. Caractere juridice

B. Vâ zarea- u părarea este u o tra t u titlu o eros, deoarece fiecare parte

C. Vâ zarea- u părarea este u o tra t o utativ, eea e î sea ă ă e iste ţa şi

Î lite atu a de spe ialitate se a ată ă u ai î od e epţio al o t a tul poate

D. Vâ zarea- u părarea este u o tra t, î pri ipiu, o se sual, putâ d fi î heiat

U ive sitatea H pe io 2011

Principiul consensualităţii o t a tului de vâ za e- u pă a e u se apli ă î azul î

Aşada , te e u ile i dife e t de lo ul situă ii lo , de î ti de ea sup afeţei e se

Î lite atu ă3 au e istat o t ove se î legătu ă u faptul, da ă vâ za ea-cumpă a ea

Î să atât ti p ât u e istă i i o p evede e legală a e să e ţio eze î od e p es ă

E. Vâ zarea este u o tra t tra slativ de proprietate, adi ă odată u realizarea

U ive sitatea H pe io 2011

Efe tele t a slativ de p op ietate se p odu î aza o t a tului, de la data î heie ii

a Vâ zăto ul să fie p op ieta ul lu ului vâ dut ia o t a tul să fie pe fe t vala il

Efe tul t a slativ de p op ietate se p odu e u ai î azul lu u ilo determinate

De ase e ea, î azul o ligaţiilo fa ultative, a e au a o ie t u si gu u , al doilea

Î azul o ligaţiilo alte ative a e au a o ie t u u di t e două sau ai ulte

T e uie a pă ţile, p i o ve ţia lo , să u fi a â at t a sfe ul p op ietăţii pâ ă la

d Lu ul vâ dut să e iste. Î azul vâ ză ii u u ilo viitoa e emptio venditio rei

U ive sitatea H pe io 2011

§ . Co dițiile de validitate ale o tra tului de vâ zare- u părare

Î legătu ă u o si ţă â tul pă ţilo se i pu e să e a i ă p o isiu ea de

A. Pro isiu ea u ilaterală de vâ zare. Deşi legea u egle e tează promisiunea

U ive sitatea H pe io 2011

Î azul î a e e efi ia ul p omisiunii s-a hotă ât să u pe e u ul, ia p o ite tul –

Î e p iveşte dovada p o isiu ii u ilate ale de vâ za e- u pă a e, a easta se va fa e

O ligaţia p o ite tului vâ zăto a e se aşte di p o isiu ea de vâ za e se sti ge la

B. Pro isiu ea ilaterală de vâ zare- u părare2 ep ezi tă u antecontract, care spre

U ive sitatea H pe io 2011

- să o lige p o ite tul vâ zăto la î heie ea o t a tului, su sa ţiu ea dau elo

- să p o u ţe, î aza a t. şi C. iv. şi a t. di Titlul X di Legea . / 1

o hotă â e a e să ţi ă lo de o t a t de vâ za e- u pă a e2, a e, avâ d a a te

Pe t u ad isi ilitatea a ţiu ii t e uie:

- să e iste u a te o t a t vala il î heiat a e poate fi dovedit pot ivit egulilo di

- a o pa te să efuze aute tifi a ea a tului;

- a e la a tul să-şi fi î depli it o ligaţiile asu ate p i a te o t a t;

- a p o ite tul vâ zăto să fie p op ita ul u ului a e fo ează o ie tul

Da ă u a di pă ţi u-şi espe tă î od ulpa il o ligaţia de a î heia o tractul de