Infractiuni de Coruptie Si Serviciu

CAPITOLUL V
INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE
LUAREA DE MITĂ
1. Conținut legal
Art. 289 – Luarea de mită
(1) Fapta funcționarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau
pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori
acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea,
neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de
serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se
pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea
căreia a săvârșit fapta.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită de una dintre persoanele prevăzute
în art. 175 alin. (2), constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu
neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale
sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar
când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
2. Condiții preexistente
2.1. Obiectul infracțiunii
Obiectul juridic principal constă în relațiile sociale privitoare la buna
desfășurare a îndatoririlor de serviciu de către funcționarii publici și alte categorii
profesionale. Prin incriminarea infracțiunilor de corupție, șegiuitorul protejează
desfășurarea normală a activității unităților publice sau de interes public.1
Obiectul material lipsește. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite
reprezintă bunuri dobândite prin săvârșirea infracțiunii, obiectul mitei sau mijlocul
prin care este realizat elementul material al infracțiunii.
2.2. Subiecții infracțiunii
1
I PASCU, M. GORUNESCU, Drept penal. Partea specială, Ed. Hamangiu, București, 2009, p. 354
Subiectul activ al infracțiunii este calificat, putând fi un funcționar public în
sensul art. 175 C. pen.2, funcționar străin astfel cum este menționat în art. 294 C.
pen.3, alte persoane, conform prevederilor art. 308 C. pen.4, precum și anumiți
funcționari publici sau anumite alte persoane conform prevederilor art. 75 din
Legea nr. 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție6.
Funcționarul public definit în art. 175 alin. 1 poate fi subiect activ al luării
de mită în oricare dintre modalități comparativ funcționarului public definit în alin.
2 al art. 175 C. pen. care poate săvârși luarea de mită doar în legătură cu
neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale
sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
Așadar, funcționarul public este persoana care, cu titlu permanent sau
temporar, cu sau fără remunerație exercită atribuții și responsabilități stabilite în
2
Art. 175 C. pen.: (1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar,
cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării
prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție
publică de orice natură; c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui
operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat ori al unei persoane juridice
declarate ca fiind de utilitate publică, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. (2) De
asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes
public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora
cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
3
Art. 294 C. pen.: Prevederile prezentului capitol se aplică în privința următoarelor persoane, dacă, prin tratatele
internaționale la care România este parte, nu se dispune altfel: a) funcționarilor sau persoanelor care își desfășoară
activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuții similare în cadrul unei organizații
publice internaționale la care România este parte; b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizațiilor
internaționale la care România este parte; c) funcționarilor sau persoanelor care își desfășoară activitatea pe baza
unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuții similare, în cadrul Comunităților Europene;
d) persoanelor care exercită funcții juridice în cadrul instanțelor internaționale a căror competență este acceptată de
România, precum și funcționarilor de la grefele acestor instanțe; e) funcționarilor unui stat străin; f) membrilor
adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.
4
Art. 308 C. pen.: (1) Dispozițiile art. 289-292 și ale art. 297-301 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod
corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu
sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art.
175 alin. (2) sau în cadrul oricărei persoane juridice. (2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o
treime.
5
Faptele de luare de mită sau trafic de influență săvârșite de o persoană care: a) exercită o funcție de demnitate
publică;b) este judecător sau procuror;c) este organ de cercetare penală sau are atribuții de constatare ori de
sancționare a contravențiilor; d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancționează cu
pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.
6
Publicată în M. Of. al României nr. 219 din 18 mai 2000.
temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau
judecătorești.7
Pentru determinarea sferei noțiunii de funcționar public și a persoanelor care

intră în această categorie, trebuie avută în vedere noțiunea autonomă a
funcționarului public astfel cum este stabilită în art. 175 C. pen. și nu conceptele
utilizate în alte ramuri de drept, noțiunea funcționarului public din dreptul penal
nefiind echivalentă cu noțiunea de funcționar public din dreptul administrativ8
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a concluzionat în sensul că

întreprinzătorul titular al unei întreprinderi individuale nu este inclus în sfera de
incidenţă a prevederilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, neavând calitatea de
persoană care exercită permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o
însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la
art. 175 alin. (2) din Codul penal. În concepţia Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 44/2008, întreprinzătorul nu exercită vreo însărcinare în cadrul
întreprinderii, ci este însuşi titularul întreprinderii individuale, cel care
organizează activitatea sub forma unei întreprinderi individuale.
În situaţia în care întreprinzătorul, ca titular al unei întreprinderi
individuale, exercită un serviciu de interes public care este supus controlului ori
supravegherii autorităţilor publice cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu
public, acesta are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor
art. 175 alin. (2) din Codul penal.
Prin acestea instanţa supremă a clarificat faptul că întreprinzătorul nu
exercită vreo însărcinare în cadrul întreprinderii, ci este însuşi titularul
întreprinderii individuale, adică cel care organizează activitatea sub forma unei
întreprinderi individuale, astfel că inculpatului SG îi va fi angajată răspunderea
juridică în această calitate, de titular al întreprinderii individuale care
organizează activitatea în această formă.9
7
Mihai Adrian HOTCA, M. GORUNESCU, N. NEAGU, D.G. POPO, A. SITARU, R.F. GEAMĂNU, Infracțiuni
prevăzute în legi speciale. Comentarii și explicații, Ediția 4, Ed. C.H. Beck, București, 2017, p. 443
8
C. ROTARU, A.R. TRANDAFIR, V. CIOCLEI, op. cit., p. 225; Mihail UDROIU, op. cit., p. 677
9
Decizie penală nr. 154/2021 din 08-mar-2021, Curtea de Apel Pitești, www.rolii.ro
Pentru existența infracțiunii este esențial ca funcționarul public sau
funcționarul să aibă competența de a îndeplini, a nu îndeplini, a întârzia sau a
accelera îndeplinirea actului pentru care este mituit.10
Varianta agravantă a acestei infracțiuni, reglementată de art. 7 din Legea nr.
78/ 2000, există atunci când fapta este comisă de către o persoană care exercită o
funcție de demnitate publică ori care este judecător sau procuror, organ de
cercetare penală sau are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor
sau de către una dintre persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt
chemate să pronunțe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre
soluționare de către părțile la acest acord, idiferent dacă procedura arbitrală se
desfășoară în baza legii române ori în baza unei alte legi.
Comiterea acestei infracțiuni de către funcționarii privați, potrivit art. 308 C.

pen. raportat l art. 289 C. pen., atrage reținerea variantei atenuate a acestei
infracțiuni.
Participația penală este posibilă sub toate formele. Coautoratul este posibil
dacă toți coautorii au calitatea cerută de lege.
Persoana juridică poate fi subiect activ al acestei infracțiuni doar în calitate
de participant sub forma instigării sau a complicității.11
În cazul în care o persoană înlesnește primirea unei sume de bani cu titlu de

mită de către un funcționar public care acceptase anterior propunerea primirii
acestei sume, având în vedere faptul că luarea de mită este o infracțiune de
consumare anticipantă în care pretinderea sau acceptarea mitei, deși au natura unor
acte pregătitoare sau a tentativei sunt incriminate ca formă consumată a
infracțiunii, dacă acțiunea intermediarului a urmărit ajutarea mituitului, se va putea
reține complicitatea la luarea de mită.12
Subiectul pasiv al luării de mită este entitatea, autoritatea publică instituția

publică, instituția sau persoana juridică de interes public ori privat în cadrul căreia
făptuitorul exercită atribuțiile de serviciu.
10
Mihail UDROIU, Fișe de Drept penal. Partea specială. Teorie și cazuri practice, Ed. C.H. Beck, București, 2020,
p. 388.
11
Idem, p. 230
12
Mihail UDROIU, op. cit., p. 683
3. Conținut constitutiv
3.1. Latura obiectivă
Elementul material la laturii obiective constă în pretinderea ori

primirea bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor
astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea
îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu
îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
Pretinderea de bani sau alte foloase inplică solicitarea neechivocă, directă

sau indirectă, pentru sine sau pentru altul, de bani sau alte foloase.
Primirea constă în intrarea în posesia banilor sau a altor foloase necuvenite,
în remiterea acestor bunuri sau foloase de către mituitor, neavând relevanță dacă
remiterea a fost făcută direct sau dacă transmiterea s- a realizat prin tranzacții
bancare sau prin alte acte juridice.
Primirea trebuie să fie voluntară și spontană, acceptarea propunerii și
primirea fiind acțiuni concomitente.13
Acceptarea promisiunii constă în acordul exprimat în orice mod, explicit sau
tacit, de către cel mituit că va primi în viitor banii sau alte foloase necuvenite.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului AA constând în aceea că: - în

cursul lunii martie 2019 a pretins de la partea civilă CCV sumele de 450 de lei şi
200 de lei în legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia în calitate de diriginte
al Oficiului Poştal Bucureşti 39. În acest sens, acesta i-a pretins părţii civile CCV
suma de 450 de lei pentru acordarea sporului de continuitate de 50% la salariul
pe care urma să îl primească în luna martie 2019 pentru luna februarie 2019.
Suma de 200 de lei pretinsă de AA aceleiaşi persoane reprezenta suma de bani
pretinsă din salariul primit de CCV în luna februarie 2019 (pentru luna ianuarie
2019) pentru a o menţine în aceeaşi funcţie şi aceleaşi condiţii de muncă, lună în
care martorei nu i-a fost acordat sporul de continuitate de 50% la salariu. La
18.03.2019 AA i-a solicitat părţii civile CCV ca sumele de bani menţionate
anterior să îi fie predate prin intermediul inculpatei BBE. La 19.03.2019, partea
13
Ion RISTEA, Drept penal. Partea specială, Volumul II. Curs universitar, Ed. Universul Juridic, București, 2020,
p. 20
civilă CCV i-a remis inculpatei BBE suma de 450 de lei în scopul menţionat
anterior.
- în luna august 2018, a pretins şi primit foloase de la CCV şi DF (o sticlă
de şampanie şi un pachet de cafea) în legătură cu atribuţiile sale de serviciu în
calitate de diriginte al Oficiului Poştal Bucureşti 39, respectiv le-a acordat sporul
de continuitate la salariul pentru luna iulie 2018 pe care l-au primit în august
2018, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă
continuată prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte
materiale).14
Cerințe esențiale
a) Banii sau foloasele trebuie să nu se cuvină legal celui mituit.

Banii reprezintă orice monedă cu valoare circulatorie, bancnote sau monede,
în formă fizică sau scriptică.
Prin alte foloase se înțeleg orice împrumuturi, premii, amânarea plății unei
datorii, acordarea spre folosință gratuită a unei locuințe, prestarea unor servicii în
mod gratuit precum și acordarea unor avantaje nepatrimoniale – acordarea unor
titluri, distincții etc.15
b) Actul a cărui îndeplinire, neîndeplinire, întârzierea îndeplinirii sau

îndeplinirea contrară se cere trebuie să intre în sfera îndatoririlor de serviciu
ale funcționarului.
Dacă neîndeplinirea actului sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestuia
constituie o infracțiune, se va reține un concurs de infracțiuni (de exemplu,
concursul între infracțiunea de laure de mită și favorizarea infractorului sau fal
intellectual).
c) Elementul material al luării de mită trebuie să fie săvârșit în legătură

cu îdeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act
14
Decizie nr. 16/2021 din 18-ian-2021, Curtea de Apel București,www.rolii.ro
15
C. ROTARU, A.R. TRANDAFIR, V. CIOCLEI, op. cit., p. 232
ce intră în sfera atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui
act contrar acestor îndatoriri.16
d) Pretinderea, primirea sau acceptarea banilor sau foloaselor se

realizează pentru sine sau pentru altul.
e) Pretinderea, primirea sau acceptarea banilor sau altor foloase se

poate face anterior, concomitant sau ulterior îndeplinirii, neîndeplinirii,
urgentării, întârzierii actului ce intră în atribuțiile de serviciu ale
funcționarului sau îndeplinirii unui act contrar acestor atribuții.17
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea

relațiilor de serviciu.
Legătura de cauzalitate rezultă ex re, din materialitatea faptei.
3.2. Latura subiectivă

Forma de vinovăție este intenția directă sau indirectă.
Este necesar ca subiectul active să aibă reprezentarea caracterului de
retribuție a banilor sau altor foloase, pretinse, primite sau acceptate în condițiile
art. 289 C. pen.
4. Forme. Sancțiuni
Actele de pregătire și tentative nu sunt posibile, infracțiunea fiind de
executare promptă.18
Consumarea infracțiunii se produce în momentul în care se realizează
elemental material în oricare dintre modalitățile normative.
Consumarea infracțiunii, în varianta pretinderii, se produce indiferent dacă

ulterior folosul necuvenit este sau nu remis.
Consumarea se produce în momentul acceptării, dacă înaintea remiterii ar fi
avut loc acceptarea promisiuniide bani sau alte foloase necuvenite.19
16
Mihail UDROIU, Fișe, op. cit., p. 390
17
Idem, p. 390
18
Ibidem, p. 391
19
Idem, p. 20
Epuizarea infracțiunii se produce în momentul efectuării ultimului act de
executare.
Sancțiuni
În varianta tip a infracțiunii, pedepsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și
interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau
activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
În cazul variantei agravate prevăzută de art. 7 din Legea nr. 78/2000,
pedepsa este închisoarea de la 4 la 13 ani și 4 luni și interzicerea dreptului de a
ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea
În cazul variantei atenuate reglementată de art. 308 C. pen. Raportat la art.
298 C. pen., pedepasa este închisoarea de la 2 la 6 ani și 8 luni și interzicerea
dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în
executarea căreia a săvârșit fapta.20
5. Aspecte procesuale
Acțiunea penală se exercită din oficiu. Urmărirea penală este efectuată de
către procurorul de pe lângă tribunal cu excepția cauzelor privind magistrații,
judecătorii și procurorii, inclusiv pe judecătorii și procurorii militari și pe membrii
Consiliului Superior al Magsitraturii, situație în care urmărirea penală aparține
Secției pentru Investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Prachetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Calitatea subuiectului activ determină competența de judecată în prima

instanță. (tribunal, Curte de Apel sau Înalta Curte de Casație sau Justiție).21
20
Mihail UDROIU, Sinteze de drept penal, op. cit.,p. 706
21
Ion RISTEA, op. cit., p. 25
DAREA DE MITĂ
1. Conținut legal
Art. 290 - Darea de mită

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile
arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când
mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de
urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a
dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul
prevăzut în alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse
confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin
echivalent.
Obiectul juridic constă în relațiile sociale privitoare la desfășurarea
relațiilor de serviciu ale funcționarilor publici sau privați, relații care sunt
incompatibile cu orice act de corupție al acestora.
Obiect material al acestei infracțiuni lipsește.

Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană care îndeplinește
condițiile răspunderii penale, inclusiv un funcționar public sau privat sau o
persoană juridică.
Participația penală este posibilă sub toate formele.
Luarea de mită și darea de mită sunt infracțiuni distincte, fiecare având

subiect activ nemijlocit, mituitorul fiind subiect activ al infracțiunii de dare de mită
și nu instigator sau complice la luarea de mită, iar mituitul este subiect activ al
infracțiunii de dare de mită și nu instigator sau complice la infracțiunea de dare de
mită.22
Persoana interpusă sau intermediarul nu se substituie autorului ci rămâne
persoana de la care provin banii sau alte foloase, interesată direct de actul ce intră
în atribuțiile de serviciu ale funcționarului corupt.23
Subiect activ principal este statul.

Subiect pasiv secundar este autoritatea, instituția publică sau privată,
persoana juridică în cadrul căreia își exercită atribuțiile de serviciu funcționarul
corupt sau asupra căruia este îndreptată activitatea de mituire.
Elementul material al laturii obiective constă în trei acțiuni alternative:
promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui funcționar public în
sensul art. 175 C. pen.24, funcționar străin astfel cum este menționat în art. 294 C.
22
23
24
Art. 175 C. pen.: (1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar,
cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării
prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție
publică de orice natură; c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui
operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat ori al unei persoane juridice
declarate ca fiind de utilitate publică, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. (2) De
asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes
public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora
cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
pen.25, alte persoane, conform prevederilor art. 308 C. pen.26, precum și anumitor
funcționari publici sau altor persoane conform prevederilor art. 727 din Legea nr.
78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție 28, unei
alte persoane juridice, prin orice mijloace, direct sau indirect, în legătură cu
îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor
la îndatoririle de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor
atribuții.
Promisiunea se referă la angajamentul asumat de către făptuitor în sensul că
va remite funcționarului o sumă de bani sau alte foloase în schimbul îndeplinirii de
către acesta a unui anumit act de serviciu în sensul art. 289 C. pen.
Promisiunea poate fi făcută verbal sau în scris, prin gesturi, și nu implică
prezentarea efectivă a banilor sau a folosului material. Este important ca
promisiunea să fie percepută de către cel căruia îi este adresată.
Nu are relevanță dacă promisiunea a fost sau nu acceptată, promisiunea fiind
un act unilateral de voință.
Instanţa a constatat că fapta inculpatului AA care la data de 28.02.2020, a

promis şi a remis agentului şef adjunct de poliţie Stoentel din cadrul B.P.R. -
Biroul Accidente Uşoare o sumă de bani (respectiv 1000 de lei) pentru ca acesta
să nu ia măsurile legale ce se impuneau cu privire la săvârşirea unor contravenţii
la regimul circulaţiei pe drumurile publice (nedeclararea unui accident rutier
soldat cu pagube materiale în care fusese implicat cu autoturismul marca BMW
25
Art. 294 C. pen.: Prevederile prezentului capitol se aplică în privința următoarelor persoane, dacă, prin tratatele
internaționale la care România este parte, nu se dispune altfel: a) funcționarilor sau persoanelor care își desfășoară
activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuții similare în cadrul unei organizații
publice internaționale la care România este parte; b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizațiilor
internaționale la care România este parte; c) funcționarilor sau persoanelor care își desfășoară activitatea pe baza
unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuții similare, în cadrul Comunităților Europene;
d) persoanelor care exercită funcții juridice în cadrul instanțelor internaționale a căror competență este acceptată de
România, precum și funcționarilor de la grefele acestor instanțe; e) funcționarilor unui stat străin; f) membrilor
adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.
26
Art. 308 C. pen.: (1) Dispozițiile art. 289-292 și ale art. 297-301 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod
corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu
sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art.
175 alin. (2) sau în cadrul oricărei persoane juridice. (2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o
treime.
27
Faptele de luare de mită sau trafic de influență săvârșite de o persoană care: a) exercită o funcție de demnitate
publică;b) este judecător sau procuror;c) este organ de cercetare penală sau are atribuții de constatare ori de
sancționare a contravențiilor; d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancționează cu
pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.
28
Publicată în M. Of. al României nr. 219 din 18 mai 2000.
X6 cu nr. de înmatriculare _ care nu avea asigurarea obligatorie - RCA valabilă),
intruneste elementele constitutive ale infractiunii de dare de mită prevazută de art.
290 al.1 C. pen.29
Oferirea constă în prezentarea, arătarea banilor sau a altor foloase care

urmează a fi remise celui mituit dacă va acționa în sensul dorit de către autor.
Pentru existența infracțiunii, nu are relevanță dacă destinatarul ofertei a
acceptat-o sau nu și nici modul în care oferta a ajuns la cunoștința destinatarului.
Banii sau foloasele necuvenite care au fost oferite sunt supuse confiscării iar
în cazul în care nu se găsesc, făptuitorul este obligat la plata echivalentului în
bani.30
În variantele promisiunii și oferiri, darea de mită există indiferent dacă a
avut loc remiterea efectivă a banilor sau a altor foloase.
Darea implică predarea efectivă, remiterea banilor sau a altor foloase celui
mituit sau asupra căruia se încearcă mituirea.
Darea poate fi făcută direct sau indirect, din voința proprie a subiectului
activ sau ca urmare a solicitării mituitului
Banii sau foloasele necuvenite care au fost date sunt supuse confiscării iar în
cazul în care nu se găsesc, făptuitorul este obligat la plata echivalentului în bani.
În drept, fapta inculpatului AA, care în noaptea de 23.08.2020, după ce a

fost oprit în trafic în mun.Câmpia Turzii de către agentul de poliţie MTC şi
condus la sediul unităţii de poliţie, unde s-a constatat că nu avea drept de a
conduce şi prezenta şi o alcoolemie de 0.04 mg/l alcool pur în aerul expirat,
pentru ca poliţistul nu îşi îndeplinească un act de serviciu, respectiv de a nu
sancţiona contravenţia de a conduce sub influenţa alcoolului şi de a nu îi întocmi
dosar penal, i-a oferit în aceeaşi împrejurare, în mai multe rânduri, suma de 500
lei, propunere refuzată de poliţist şi, deoarece au rămas înţeleşi ca în seara zilei
de 23.08.2020 inculpatul AA să se prezinte din nou la sediul de poliţie pentru a
aduce alte documente privitoare la dreptul de a conduce, întâlnire ce a avut loc,
inculpatul AA i-a dat în jurul orei 21.45 suma de 500 lei agentului de poliţie
pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv pentru a nu înainta
29
Decizie nr. 254/2021 din 04-mar-2021, Curtea de Apel Bucuresti, www.rolii.ro
30
documentele către parchet pentru a se înregistra dosarul penal, întruneşte
elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită în formă continuată
prev. de art. 290 alin. 1 C. pen. rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/
2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu
aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen. (2 acte materiale).31
Cerințe de existență a dării de mită:
- Banii sau alte foloase care fac obiectul promisiunii, oferirii sau dării
trebuie să nu fie cuveniți legal, să nu fie datorate;
- Banii sau foloasele necuvenite pot fi destinate funcționarului sau unei
terțe persoane;
- Fapta trebuie să se realizeze în vederea îndeplinirii, neîndeplinirii,
urgentării sau întârzierii unui act din cadrul atribuțiilor de serviciu ale
funcționarului; nu are importanță natura juridică prin care sunt stabilite legăturile
de serviciu.

atribuțiilor de serviciu ale funcționarilor.
Legătura de cauzalitate rezultă ex re.

Forma de vinovăție este intenția directă sau indirectă. Este necesar ca
făptuitorul să aibă reprezentarea faptului că promite, oferă sau dă bani sau alte
foloase unui funcționar în vederea îndeplinirii, neîndeplinirii, urgentării sau
întârzierii unui act din cadrul atribuțiilor de serviciu ale funcționarului.
4. Cauza de neimputabilitate
Potrivit art. 290 alin. 2, fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune
atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat
mita.
Constrângerea poate fi realizată prin orice mijloace și să aibă caracter real.
31
Decizie nr. 60/2021 din 24-feb-2021, Tribunalul Cluj, www.rolii.ro
Pentru a opera această cauză de neimputabilitate, este necesar ca inițiativa
dării de mită să nu fi aparținut mituitorului.32
5. Cauza specială de nepedepsire

Potrivit art. 290 alin. 3, mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai
înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
Astfel, nu se pedepsește mituitorul care denunță fapta unei autorități, înainte
ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. Dacă organele
au fost sesizate anterior denunțului mituitorului, chiar dacă urmărirea penală nu
fusese începută, nu se va reține cauza de nepedepsire.
Denunțul poate fi făcut sub orice formă, scris sau oral.
Actele de pregătire nu se pedepsesc.
Tentativa nu este posibilă.
Consumarea dării de mită se realizează în momentul realizării oricărei
modalități a elementului material.
În cauză nu se poate reţine existenţa vreunei eventuale provocări ale
organelor de poliţie, întrucât infracţiunea de dare de mită s-a consumat încă din
momentul promiterii de către inculpat, a unei sume de bani, pentru ca organele de
poliţie să îndeplinească acte contrare atribuţiilor de serviciu şi să nu constate
săvârşirea infracţiunii flagrante. Rezultă din chiar declaraţia inculpatului că a
promis sume de bani, respectiv „ a făcut o propunere organelor de poliţie”,
întrucât a auzit în comunitate că „se poate da bani pentru a nu fi sancţionaţi la
viteză şi alcool”.33
Epuizarea infracțiunii se produce în momentul realizării ultimului act de

executare.
Sancțiuni
Darea de mită se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat,
dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul
prevăzut în alin. (3).
32
33
Decizie nr. 23/2021 din 23-mar-2021, Tribunalul Neamț, www.rolii.ro
Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării,
iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
În cazul variantei atenuate, pedepasa este închisoarea de la 1 an și 4 luni la 4
ani și 8 luni.
Consiliului Superior al Magistraturii, situație în care urmărirea penală aparține
Secției pentru Investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe
Calitatea subiectului activ determină competența de judecată în prima
TRAFICUL DE INFLUENȚĂ
1. Conținut legal
Art. 291
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase,
direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care
are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și
care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să
urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu
sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea
de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar
când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
34
Obiectul juridic constă în relațiile sociale privitoare la buna desfășurare a
relațiilor de serviciu, prin săvârșirea acestei fapte fiind puse în pericol prestigiul,
autoritatea și credibilitatea organelor, instituțiilor și organismelor publice.35
Obiectul material lipsește deoarece banii sau foloasele necuvenite

reprezintă bunuri date în vederea săvârșirii infracțiunii.

Subiect activ poate fi orice persoană care îndeplinește condițiile răspunderii
penale și care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui
funcționar public sau funcționar privat.
Dacă subiectul activ are calitatea de funcționar public care îndeplinește
atribuții de serviciu în legătură cu actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire,
urgentare sau întârziere trafichează influența, se va reține concursul între luarea de
mită și traficul de influență.36
În cazul în care subiectul activ este o persoană care exercită o funcție de
demnitate publică ori care este judecător sau procuror, organ de cercetare penală
sau are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor sau de către una
dintre persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunțe o
hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluționare de către părțile la
acest acord, idiferent dacă procedura arbitrală se desfășoară în baza legii române
ori în baza unei alte legi, se va reține varianta agravantă a acestei infracțiuni,
prevăzută de art. 7 din Legea 78/ 2000.
Astfel, în practica judiciară, s-a reţinut că acţiunile inculpatului AA agent

de poliţie în cadrul I.P.J. Dâmboviţa, care la data de 30.10.2019, i-a pretins suma
de 300 euro (echivalentul la acea dată a sumei de 1400 lei) denunţătorului PV
lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra funcţionarilor publici din cadrul
SPCRPCIV Dâmboviţa, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să
îndeplinească un act contrar atribuţiunilor de serviciu, asigurându-i promovarea
examenului pentru obţinerea permisului de conducere auto, proba teoretică, sumă
de bani pe care a primit-o efectiv în cursul aceleiaşi zile de 30.10.2019, majorată
ulterior, în data de 22.11.2019, cu încă 300 lei, de către acelaşi agent de poliţie,
35
Ion RISTEA, op. cit. p. 34
36
Mihail UDROIU, Sinteze de drept penal. Partea specială, op. cit., p. 718
bani pe care însă denunţătorul a refuzat să îi mai dea acestuia, întrunesc
elementele constitutivie ale infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art.
art. 291 alin. 1 Cod penal rap la art. 7 lit. c din Legea 78/2000.37

În cazul în care traficul de influență se realizează prin intermediar, acesta
poate avea calitatea de instigator sau complice.
Subiect pasiv principal este autoritatea publică, instituția publică sau
persoana juridică de interes public ori privat în cadrul căreia funcționarul public,
asupra căruia are sau lasă se se înțeleagă că ar avea influență, își exercită atribuțiile
de serviciu.
Se va reține varianta atenuantă a traficului de influență în cazul în care fapta
este săvârșită în legătură cu funcționarii privați astfel cum sunt prevăzuți de art.
175 alin. 2 C. pen, persoanele care exercită, permanent su temporar, cu sau fără o
remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre
cele prevăzute la art. 175 alin. 2.
Elementul material al laturii obiective constă în pretinderea, primirea ori
acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau
pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că
are influență asupra unui funcționar public.
Pretinderea de bani sau alte foloase inplică solicitarea neechivocă, directă
sau indirectă, pentru sine sau pentru altul, de bani sau alte foloase.
Primirea constă în intrarea în posesia banilor sau a altor foloase necuvenite,
în remiterea acestor bunuri sau foloase de către traficantul de influență, neavând
relevanță dacă remiterea a fost făcută direct sau dacă transmiterea s- a realizat prin
tranzacții bancare sau prin alte acte juridice.
Primirea trebuie să fie voluntară și spontană, acceptarea propunerii și
primirea fiind acțiuni concomitente.38
37
Sentința penală nr. 55/2021 din 09-mar-2021, Tribunalul Dâmbovița, www.rolii.ro
Acceptarea promisiunii constă în acordul exprimat în orice mod, explicit sau
tacit, de către traficantul de influență că va primi în viitor banii sau alte foloase
necuvenite.
Pentru existența infracțiunii, nu are relevanță dacă actul pentru a cărui
îndeplinire, neîndeplinire, urgentare sau întârziere a îndeplinirii este traficată
influența, este licit sau ilicit.
Fapta inculpatului AA care, în luna mai 2020, a pretins şi a primit suma de

5000 euro de la denunţătorul NIB susţinând că are influenţă asupra procurorului
TM din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria M şi promiţând că îl va
determina pe acesta să dea o soluţie favorabilă denunţătorului într-un dosar penal
având ca obiect o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice, iar în luna
iulie a pretins şi a primit suma de 6000 euro, de la acelaşi denunţător, invocând
influenţa pe care ar avea-o asupra unor procurori şi lucrători de poliţie, pe care a
promis că îi va determina să dea o soluţie favorabilă denunţătorului, într-un alt
dosar penal, având ca obiect infracţiunea de tăinuire, întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de ”trafic de influenţă” prevăzută de art.6 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.291 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.35 alin.(1) Cod
penal (două acte materiale).39
Cerințe esențiale:
- Traficul de influență trebuie să aibă ca obiect bani sau alte foloase.

Prin alte foloase se înțeleg orice împrumuturi, premii, amânarea plății unei
datorii, acordarea spre folosință gratuită a unei locuințe, prestarea unor servicii în
mod gratuit precum și acordarea unor avantaje nepatrimoniale – acordarea unor
titluri, distincții etc.40
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisc, iar dacă nu se găsesc,
se dispune confiscarea prin echivalent.
38
Ion RISTEA, Drept penal. Partea specială, Volumul II. Curs universitar, Ed. Universul Juridic, București, 2020,
p. 20
39
Decizie nr. 15/2021 din 07-ian-2021, Curtea de Apel Constanța, www.rolii.ro
40
- Trebuie să existe promisiunea făptuitorului în sensul că va
influența funcționarul public sau privat determinându-l să îndeplinească, să nu
îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în
îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.
- Trebuie să existe o influență reală sau să se creeze aparența

exitenței unei asemenea influențe asupra funcționarului public sau privat.
Prin a avea influență se înțelege că făptuitorul se află, în realitate, într-o

anumită relație cu funcționarul public sau privat și beneficiază de încrederea
acestuia și, astfel, poate să influențeze conduita acestuia.41
Prin a lăsa să se creadă că are influență, făptuitorul susține în mod

mincinos că ar exista o anumită relație personală cu respectivul funcționar public
sau privat, că se bucură de aprecierea și de încrederea acestuia și ar putea interveni
în vederea determinării funcționarului la o anumită conduită.
În acest sens, în practica judiciară, s-a menționat că pentru existenţa

infracţiunii de trafic de influenţă este necesar ca influenţa, pe care o are sau lasă
să se creadă că o are făptuitorul, să privească un funcţionar care are atribuţii în
îndeplinirea actului pentru care făptuitorul a primit sau a pretins banii, fiind
suficientă şi numai precizarea actului pentru a cărui îndeplinire urmează a se
exercita influenţa făptuitorului, prin determinarea actului fiind determinată,
implicit, şi persoana care îl va îndeplini, ca urmare a realei sau pretinsei influenţe
a făptuitorului. Or, în speţă, este clar că serviciul traficat (promovarea probei
practice pentru obţinerea permisului de conducere) era în aria atribuţiilor poliţiei,
indicarea unui poliţist dintr-un serviciu ce nu avea atribuţii specifice în materie
(n.n.” un poliţist de la permise SPRPCIV Argeş”- cum rezultă din probele
administrate) sau neindicarea în concret a serviciului din care făcea partea
persoana asupra căruia inculpatul ar fi lăsat să se creadă influenţă fiind lipsite de
semnificaţie pentru existenţa infracţiunii. Aceeaşi concluzie este exprimată de
Înalta Curte, susţinând că, pentru existenţa cerinţei ca făptuitorul să invoce
influenţa pe care o are asupra unui funcţionar, nu este necesar ca el să precizeze
41
Mihail UDROIU, op. cit., p. 408
numele şi atribuţia specifică a acestuia; pentru existenţa infracţiunii este
suficientă indicarea funcţiei şi autorităţii, respectiv a instituţiei având competenţa
de a îndeplini un act în legătură cu atribuţiile de serviciu în discuţie.42
- Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte

foloase trebuie să se realizeze anterior sau concomitent îndeplinirii,
neîndeplinirii, urgentării sau întârzierii îndeplinirii respectivului act de către
funcționarul public sau privat, deoarece elemental amterial al acestei infracțiuni se
realizează cu scopul de a determina funcționarul public sau privat să adopte o
anumită conduită. Dacă intervenția făptuitorului operează ulterior acțiunii
funcționarului public sau privat și dacă se reține inducerea în eroare a victimei, se
va reține infracțiunea prevăzută de art. 244 C. pen – înșelăciunea.

relațiilor de serviciu în cadrul autorității, instituțiie sau altei persoane juridice.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei – ex re.

Forma de vinovăție este intenția directă calificată prin scopul determinării
funcționarului să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile de serviciu.
Actele de pregătire și tentativa nu se pedepsesc.
Consumarea infracțiunii se produce în momentul realizării elementului
material în oricare dintre modalități.
Traficul de influență se epuizează în momentul în care este executat ultimul
act infracțional.
Conform art. 35 alin. (1) din Codul penal ”Infracţiunea este continuată
când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiaşi
rezoluţii infracţionale şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni
care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni”. În consecinţă, este
necesar pentru a fi întrunite elementele unităţii legale de infracţiune, ca aceeaşi
42
Decizie nr. 50/2021 din 11-feb-2021, Tribunalul Argeș, www.rolii.ro
persoană să realizeze acţiuni/inacţiuni, care fiecare în parte, să realizeze
conţinutul aceleiaşi infracţiuni, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.
Instanţa reţine că activitatea infracţională a inculpatei a constat în
săvârşirea aceluiaşi fel de infracţiuni, la un intervale de timp care se suprapun cel
puţin parţial şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, rezoluţie recunoscută de
inculpată în declaraţia de recunoaştere dată în faţa instanţei. Instanţa mai reţine
că că unitatea legală a infracţiunii continuate este creaţia legiuitorului în
considerarea faptului că actele materiale întrunesc, fiecare în parte, elementele
constitutive ale aceleiaşi infracţiuni, iar săvârşirea lor este rezultatul unei
hotărâri infracţionale unice.
În cauză, faptele inculpatei se situează la distanţă de câteva luni între ele
(aşteptarea concretizării influenţelor pretins exercitate situându-se în perioade
comune) şi constau în primirea de bani cu promisiunea de influenţare a procesului
de angajare a doi asistenţi medicali în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă N,
respectiv a unui farmacist la ROPHARMA, punct de lucru Piatra N, ceea ce relevă
suficiente elemente comune pentru a aprecia că inculpata a înţeles să-şi asigure
beneficii materiale sub forma traficului de influenţă, pe baza unei hotărâri
infracţionale unice.43
Sancțiunea, pentru varianta tip, este pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.
În cazul variantei atenuate, pedepsa este închisoarea de la 1 an și 4 luni la 4
ani și 8 luni.
În cazul variantei aggravate, pedeapsa este închisoarea de la 2 ani și 8 luni la
9 ani și 4 luni.
5.Aspecte procesuale
43
Decizie nr. 140/2020 din 23-dec-2020, Tribunalul Neamț, www.rolii.ro
44
CUMPĂRAREA DE INFLUENȚĂ
1. Conținut legal
Art. 292 - Cumpărarea de influenţă
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau
pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se
creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe
acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie
îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un
act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul
de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat,
dacă au fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse
confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin
echivalent.
Obiectul juridic al infracțiunii de cumparare de influență constă în relațiile
sociale privitoare la normal desfășurare a relațiilor de serviciu, relații care sunt
incompatibile cu orice act de corupere a funcționarului public sau privat în vederea
influențării conduitei profesionale a acestuia.
Între infracțiunea de trafic de influență și infracțiunea de cumpărare de
influență există o strânsă legătură asemenea raportului existent între infracțiunile
de dare de mită și luare de mită.
Obiectul material al acestei infracțiuni lipsește.

Subiect activ poate fi orice persoană care îndeplinește condițiile răspunderii
penale și care promite, oferă sau dă bani sau alte foloase, pentru sine sau pentru
altul, direct ori indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că
are influență asupra unui funcționar public sau funcționar privat.
Dacă fapta este săvârșită prin intermediar, autor al infracțiunii va fi
cumpărătorul de influență, iar intermediarul va avea calitatea de complice.45
Subiectul pasiv este autoritatea, instituția publică sau privată în cadrul căreia
își desfășoară activitatea funcționarul public sau privat asupra căruia se intervine
de către vânzătorul de influență.
Se va reține varianta atenuantă a cumpărării de influență în cazul în care
fapta este săvârșită în legătură cu funcționarii privați astfel cum sunt prevăzuți de
art. 175 alin. 2 C. pen, persoanele care exercită, permanent su temporar, cu sau fără
o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre
cele prevăzute la art. 175 alin. 2.
45
Vasile DOBRINOIU și colaboratorii, Noul Cod penal comentat. Partea specială, Ed. A III-a, revăzută și adăugită,
Ed. Universul Juridic, București, 2016, p. 542
Elementul material al laturii obiective constă în realizarea uneia dintre cele
trei modalități alternative: promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase
unei persoane care are sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar
public sau privat.
Promisiunea se referă la angajamentul asumat de către făptuitor în sensul că

va remite vânzătorului de inluență o sumă de bani sau alte foloase în schimbul
intervenției acestuia asupra unui funcționar public sau privat pentru a-l determina
să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie îndeplinirea unui
act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.
Promisiunea poate fi făcută verbal sau în scris, prin gesturi, și nu implică

prezentarea efectivă a banilor sau a folosului material. Este important ca
promisiunea să fie percepută de către cel căruia îi este adresată.
Nu are relevanță dacă promisiunea a fost sau nu acceptată, promisiunea fiind
un act unilateral de voință.
Oferirea constă în prezentarea, arătarea banilor sau a altor foloase care
urmează a fi remise vânzătorului de influență dacă va acționa în sensul dorit de
către autor.
Pentru existența infracțiunii, nu are relevanță dacă destinatarul ofertei a
acceptat-o sau nu și nici modul în care oferta a ajuns la cunoștința destinatarului.
Banii sau foloasele necuvenite care au fost oferite sunt supuse confiscării iar
în cazul în care nu se găsesc, făptuitorul este obligat la plata echivalentului în
bani.46
Darea implică predarea efectivă, remiterea banilor sau a altor foloase

vânzătorului de influență. Darea poate fi făcută direct sau indirect, din voința
proprie a subiectului activ sau ca urmare a solicitării vânzătorului de influență.
Spre deosebire de infracțiunea de dare de mită, în cazul infracțiunii de

cumpărare de influență, promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase se
realizează în vederea cumpărării influenței unui terț asupra conduitei funcționarului
public sau privat.
46
Cerințe esențiale
- Promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase se
realizează asupra unei persoane care are sau lasă să se creadă că are influență
asupra unui funcționar public sau privat;
Dacă persoana căreia i se promite, oferă sau i se dau bani sau alte foloase
pentru a interveni asupra unui funcționar public sau privat în sensul art. 292, nu are
influență asupra funcționarului, nu va exista infracțiunea de cumpărare de
influență.
În acest sens, în practica judiciară s-a statuat faptul că este necesar ca
infracțiunea de cumpărare de influență să fie însoțită de o fapta de trafic de
influență.47
- Elementul material are ca obiect bani sau alte foloase;
- Cumpărarea de influență trebuie să se realizeze anterior sau
concomitent cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea sau întârzierea
îndeplinirii unui act care intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului, în caz
contrar, în sarcina vânzătorului de influență se va reține infracțiunea de
înșelăciune.48
În practica judiciară s-a reținut infracțiunea de cumpărare ade influență în

sarcina inculpatei AA care la data de 22.01.2014 a remis suma de 200 lei
inculpatei IM pentru ca aceasta, prin intermediul inculpatei EM să-şi folosească
influenţa asupra inculpatei BLI medic expert din cadrul Cabinetului de Expertiză
Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, pentru a o determina să
facă acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu, respectiv să elibereze o nouă
decizie medicală asupra capacităţii de muncă nr. 168/22.01.2014 prin care să îi
fie menţinută pensia de invaliditate, întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de cumpărare de influenţă prev. de art. 292 Cod penal rap. la
art. 6 din Legea nr. 78/2000 R.49
Într-o altă speță, în drept, fapta inculpatului AA care, la data de

12.03.2018, i-a promis că-i va da suma de 1000 de lei şi un miel, iar în data de
47
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, decizia nr. 828 din 3 iunie 2015, citata de Mihail UDROIU, Fișe de
Drept Penal, op. cit., p. 421
48
C. ROTARU, A.R. TRANDAFIR, V. CIOCLEI, op.. cit., p. 260
49
Decizie nr. 192/2020 din 09-dec-2020, Tribunalul Ialomița, www.rolii.ro
27.04.2018 i-a dat suma de 100 de lei şi i-a promis remiterea altor sume de bani
agentului de poliţie RCM din cadrul IPJ B, pentru a-şi exercita influenţa asupra
agentului de poliţie AI din cadrul IPJ B. nr. 1 şi să-l determine pe acesta să
schimbe declaraţia de suspect, dată de inculpat în dosarul penal nr. 6555/P/2015,
aflat în lucru la agentul de poliţie AI, întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal, cu
aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000.50
De asemenea, s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență în sarcina

inculpatului BB care, la începutul lunii aprilie 2019, lăsat pe inculpatul AA să
creadă că are influenţă asupra organelor de urmărire penală învestite cu
soluţionarea dosarului nr.1246/P/2019 înregistrat la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Piteşti şi i-a pretins inculpatului menţionat suma de 1000 de euro,
promiţându-i că va determina organele de urmărire penală menţionate să-i revoce
măsura controlului judiciar. În consecinţă, inculpatul AA i-a oferit condamnatului
BB, la data de 02.04.2019, suma de 400 de euro, şi la data de 15.04.2019, suma de
250 de euro, pentru ca acesta din urmă să determine organele de urmărire penală
învestite cu soluţionarea dosarului nr.1246/P/2019 înregistrat la Parchetul de pe
lângă Judecătoria Piteşti să revoce măsura preventivă a controlului judiciar
dispusă faţă de inculpatul AA.51

relațiilor de serviciu al funcționarilor publici sau private care ăși desfășoară
activitatea în cadrul unităților prevăzute de art. 176 C. pen. Sau al persoanelor
juridice de drept privat.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, ex re.

Forma de vinovăție este intenția directă calificată prin scopul de a determina
funcționarul public sau privat să aibă o anumită conduită profesională, să
50
Decizie nr. 199/2020 din 26-nov-2020, Tribunalul Botoșani, www.rolii.ro
51
Decizie nr. 680/2020 din 11-nov-2020, Curtea de Apel Pitești, www.rolii.ro
îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie îndeplinirea unui
act ce intră în sfera atribuțiilor de serviciu.
4. Cauza specială de nepedepsire

Potrivit art. 292 alin. 2, făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai
înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
Astfel, nu se pedepsește făptuitorul care denunță fapta unei autorități,
înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. Dacă
organele au fost sesizate anterior denunțului făptuitorului, chiar dacă urmărirea
penală nu fusese începută, nu se va reține cauza de nepedepsire.
Denunțul poate fi făcut sub orice formă, scris sau oral
Actele de pregătire sunt posibile dar nu sunt incriminate.
Tentativa nu este posibilă.
Consumarea infracțiunii se produce în momentul realizării oricărei
modalități a elementului material.
Epuizarea infracțiunii se produce în momentul realizării ultimului act de
executare.
Sancțiunea este pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării
unor drepturi.
În cazul variantei atenuate, pedepsa este închisoarea de la 1 an și 4 luni la 4
ani și 8 luni şi interzicerea exercitării unor drepturi.
instanță. (tribunal, Curte de Apel sau Înalta Curte de Casație sau Justiție).
CAPITOLUL VI
INFRACȚIUNI DE SERVICIU
DELAPIDAREA
1. Conținut legal
(1) Însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar public, în
interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează
sau le administrează se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea
exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
(2) Tentativa se pedepsește.
Obiectul juridic constă în relațiile sociale privitoare la buna desfășurare a
relațiilor de serviciu. Secundar, prin incriminarea acestei fapte, sunt protejate
relațiile sociale de natură patrimonială, fiind afectată activitatea economică a
persoanelor juridice în cadrul cărora ăși desfășoară activitatea funcționarul.52
Obiectul material al delapidării constă în banii, valorile sau alte bunuri
însușite, folosite sau traficate de către funcționarul public care are atribuții de
gestionare sau de administrare a acestora.
Valorile reprezintă cecurile, titlurile de credit, obligațiunile etc.53
Prin alte buburi se înțeleg bunurile mobile și imobile care au valoare
economică. De asemenea, plusurile în gestiune legale sau frauduloase rezultate din
activitatea de administrare sau de gestiune a funcționarului public sau privat.
Dacă banii, bunurile sau alte valori nu fac parte din activitatea de
administrare sau de gestiune a funcționarului public iar acesta și le însușește, se va
reține infracțiunea de furt.

Subiectul activ al infracțiunii este calificat, putând fi doar un funcționar
public sau privat care are sarcina gestionării sau administrării banilor, bunurilor
sau altor valori, pe care le sustrage, le folosește sau le trafichează.
Subiectul activ poate fi o persoană fizică sau juridică, funcționar public sau
privat, gestionar sau administrator în cadrul unei instituții publice sau private.
Art. 175 C. pen.: (1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana
care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: a) exercită
atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării
prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; b) exercită o funcție
de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; c) exercită, singură sau
împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator
economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat ori
al unei persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publică, atribuții legate de
realizarea obiectului de activitate al acesteia.
52
Decizia Curții Constituționale nr. 256/ 2017 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu referire la sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice"
raportat la art. 295 alin. (1) și art. 298 din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 571 din 18 iulie
2017
53
C. ROTARU, A.R. TRANDAFIR, V. CIOCLEI, op. cit. , p. 273
(2) De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale,
persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de
autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu
privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 22/ 1969, gestionarul este angajatul persoanei
juridice prevăzute la art. 176 C. pen. Care are ca atribuții principale de serviciu
primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în adminsitrarea, folosința sau
deținerea, chiar temporară, a acesteia.
Gestionarul de fapt este angajatul care primește, păstrează și eliberează

bunuri fără a avea calitatea de gestionar în sensul art. 1 din Legea nr. 22/ 1969
privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură
cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publice.
Nu are relevanță dacă gestionarul are sau nu încheiat contract de muncă,
putând să se afle în perioada de probă, atâta timp cât îndeplinește atribuții de
păstrare și eliberare de bunuri aflate în adminsitrarea unei persoane juridice.54
Calitatea de administrator implică îndeplinirea atribuțiilor de serviciu
privind încheierea de acte de dispoziție cu privire la bunurile persoanei vătămate
sau administrarea acestor bunuri.
Spre deosebire de gestionar care are un contact efectiv cu bunurile,
administratorul are un contact virtual.55
Varianta atenuată a delapidării există în condițiile art. 308 C. pen.:
(1) Dispozițiile art. 289-292 și ale art. 297-301 privitoare la funcționarii publici se
aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu
persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o
însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în
art. 175 alin. (2) sau în cadrul oricărei persoane juridice. (2) În acest caz, limitele
speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
În ceea ce priveşte calitatea specială a subiectului activ al infracţiunii

de delapidare, se constată că inculpatul, conform fişei postului (f. 14 dup), avea
atribuţii de gestionar cu privire la laptopul pus la dispoziţie. Astfel, devin
54
Mihail UDROIU, Sinteze...., op. cit., p. 752
55
aplicabile dispoziţiile art. 295 alin. 1 raportat la art. 308 C. pen., ca variantă
atenuată a infracţiunii de delapidare.56
Într-o altă speță, fapta inculpatului AA, constând în aceea că, în data de
22.10.2018, în calitate de casier/supraveghetor jocuri la BB şi-a însuşit în scop
personal suma de 10.230 lei din gestiunea societăţii, întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de delapidare prevăzută de art. 295 alin. 1 Cod
penal raportat la art. 308 alin. 1 Cod penal. Potrivit Contractului Individual de
Muncă nr. 905/02.10.2018, inculpatul AA a fost angajat în cadrul S.C. Favbet
Gaming S.R.L. Bucureşti în funcţia de casier, iar conform Contractului Individual
de Muncă nr. 915/17.08.2018, a fost angajat în cadrul S.C. Favorit Jackpot Slots
S.R.L. Bucureşti în funcţia de supraveghetor jocuri la punctul de lucru al celor
două societăţi din mun. B, nr. 40A, jud. B. Acesta avea ca atribuţii de serviciu
gestionarea celor 5 aparate de tip „slot machine" din cadrul punctului de lucru,
plasarea biletelor de pariuri sportive, preluarea numerarului existent în casierie şi
răspundea de sumele de bani încredinţate, făcea plăţi către clienţi şi de asemenea
răspundea de exactitatea acestor plăţi.57
Subiect pasiv este persoana fizică sau juridică în cadrul căreia își desfășoară
atribuțiile de serviciu funcționarul public sau privat.
Elementul material al laturii obiective constă în realizarea de către
funcționarul public sau privat a uneia dintre modalitățile alternative ale însușirii,
folosirii sau traficării banilor, bunurilor sau altor valori pe care le gestionează sau
le administrează.
56
Decizie nr. 335/2021 din 10-mar-2021, Curtea de Apel Timișoara, www.rolii.ro
57
Decizie nr. 406/2021 din 10-mar-2021, Judecătoria Brăila, www.rolii.ro
Însușirea implică scoaterea banilor, bunurilor sau a altor valori din
patrimoniul persoanei vătămate; făptuitorul deposedează persoana publică sau
privată de bani, bunuri sau alte valori care îi aparțin, însușinduși-le pe nedrept.
În drept, fapta inculpatului AA care în data de 17.12.2015 în calitate de
director al Serviciului Public Grădina Zoologică din cadrul Primăriei mun.
Hunedoara, având atribuţii de administrare a serviciului şi a bunurilor din
gestiunea acestuia şi-a însuşit în interesul său personal din gestiunea Grădinii
Zoologice Hunedoara centrala termică marca Immergas Eolo 32 kW în valoare de
3500 lei achiziţionată din fonduri publice de Primăria mun. Hunedoara, întruneşte
elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare prev. şi ped. de art. 295 alin.
1 C.pen.58
Folosirea constă în indisponibilizarea temporară a persoanei publice sau
private de banii, bunurile sau valorile respective și folosirea acestora, în mod
gratuit, de către funcționar sau de către o terță persoană, în alte scopuri decât cele
specifice sarcinilor de serviciu.
În drept, fapta inculpatei AA care, în noaptea de 30.11.2019/01.12.2019, în
intervalul orar 19.00- 02.15, în calitate de supraveghetor jocuri de noroc, în
exercitarea atribuţiilor de serviciu, şi-a însuşit suma de 38 035 lei pe care o avea
în gestiune (suma de 33 035 de lei i-a înmânat-o instigatorului MI iar diferenţa de
5000 de lei i-a dat-o cu împrumut numitului II întruneşte elementele constitutive
ale infracţiunii de delapidare, prev. şi ped. art. 295 al. 1 Cod penal cu aplic.
art. 308 al. 1 Cod Penal. În drept, fapta inculpatului MI care, în data de
01.12.2019, în jurul orei 02.15, cunoscând faptul că inculpata AA este angajată în
cadrul societăţii A, a determinat-o cu intenţie pe aceasta să-şi însuşească şi să-i
încredinţeze banii pe care îi avea în gestiune, întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de instigare la delapidare, prev. şi ped. art. 47 Cod Penal. rap. la
art. 295 al. 1 Cod Penal cu aplic. art. 308 al. 1 Cod Penal.59
Traficarea implică scoaterea temporară a bunului din sfera de stăpânire a

unității publice sau private și darea spre folosință unui terț, în schimbul unui câștig.
Funcționarul obține un profit în urma încredințării bunului unei terțe persoane în
vederea folosirii temporare a acestuia.
58
Decizie nr. 100/2021 din 02-mar-2021, Judecătoria Hunedoara, www.rolii.ro
59
Decizie nr. 25/2021 din 26-feb-2021, Judecătoria Adjud, www.rolii.ro
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile de
serviciu și pentru activitatea economică a instituției publice sau private în cadrul
căreia ăși desfășoară activitatea de serviciu făptuitorul.
Urmarea imediată constă în scoaterea definitivă sau temporară a bunurilor
(plusurilor create în gestiune) din sfera patrimonială a persoanei vătămate şi
producerea unei pagube acesteia, iar legătura de cauzalitate rezultă din
materialitatea faptei.60
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, ex re.

În cazul traficării, făptuitorul urmărește obținerea unui beneficiu, a unui
profit, prin încredințarea spre folosire a bunului pe care îl administrează sau îl
gestionează.
Actele pregătitoare sunt posibile dar nu se pedepsesc.
Tentativa se pedepsește potrivit art. 295 alin. 2 C. pen.
Consumarea infracțiunii se produce în momentul în care este săvârșită
oricare modalitate a elementului material.
Restituirea bunului și recuperarea prejudiciului nu influențează existența
infracțiunii, dar vor putea fi avute în vedere la individualizarea pedepsei.
Epuizarea infracțiunii se produce în momentul executării ultimului act
infracțional.
Sancțiuni
În varianta tip, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea
exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
În varianta atenuată, conform art. 295 raportat la art. 308 C. pen., limitele
speciale ale pedepsei pentru forma tip se reduc cu o treime.
În varianta agravată, conform art. 295 raportat l art. 309 C. pen., când fapta a
produs pagube materiale mai mari de 2000000 lei, limitele speciale ale pedepsei
pentru forma tip se majorează cu jumătate.
60
Decizie nr. 239/2021 din 12-mar-2021, Curtea de Apel Constanța, www.rolii.ro
Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Efectuarea actelor de
urmărire penală revine organelor de cercetare penală ale poliției judiciare sub
supravegherea, conducerea și coordonarea procurorului iar competența judecății în
primă instanță revine judecătoriei.
PURTAREA ABUZIVĂ
1. Conținut legal
Art. 296 - (1) Întrebuințarea de expresii jignitoare față de o persoană de către
cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la o
lună la 6 luni sau cu amendă.
(2) Amenințarea ori lovirea sau alte violențe săvârșite în condițiile alin.
(1) se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei
limite speciale se majorează cu o treime.
Obiectul juridic constă în relațiile sociale privitoare la normala desfășurare a
relațiilor de serviciu. În cazul variantei agravate prevăzute de art. 296 alin. 2,
obectul juridic constă și în relațiile sociale privitoare la atributele persoanei:
integritatea fizică, libertatea morală și fizică, sănătatea etc.
Curtea Constituțională a statuat că relațiile sociale de serviciu presupun o
conduită corectă şi cuviincioasă a funcţionarului public, deci a persoanei care
exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de către
autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora ori
altei persoane care exercită atribuţii sau responsabilităţi, potrivit legii, în cadrul
unei persoane juridice, conduită manifestată în raporturile cu persoanele fizice cu
care vine în contact ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.61
Obiect material al purtării abuzive există în cazul variantei agravate,

constând în corpul victimei asupra căreia sunt exercitate violențele. De asemenea,
dacă actele violente vizează bunurile victimei, acestea vor constitui obiectul
material al purtării abuzive.

Subiect activ al purtării abuzive poate fi orice persoană fizică care se află în
exercitarea atribuțiilor de serviciu și întrebuințează expresii jignitoare, amenințări
sau alte violențe asupra altei persoane.
Nu are relevanță dacă subiectul activ este funcționar public sau privat sau
dacă nu are această calitate, condiția fiind ca făptuitorul să se afle în exercițiul
atribuțiilor de serviciu indiferent dacă este angajat la o instituție publică sau privată
sau se află în colaborare contractuală cu o persoană fizică.
Participația penală este posibilă sub toate formele. Coautoratul nu este
posibil în cazul în care expresiile jignitoare sau amenințările sunt realizate prin viu
grai.
Subiectul pasiv este statul, instituția publică sau privată al cărui angajat este
făptuitorul ori persoana fizică pentru care prestează o anumită activitate făptuitorul.
Subiect pasiv secundar este persoana împotriva căreia sunt întrebuințate expresiile
jijnitoare, amenințările sau violențele.
Pluralitatea de subiecți pasivi atrage concursul de infracțiuni.

61
Decizia 573/2019 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296 alin. (1) din Codul
penal, publicată în M. Of. al României nr. 961/ 29.11.2019
Elementul material al laturii subiective a purtării abuzive în varianta tip
constă în întrebuinarea de expresii jignitoare, de cuvinte care aduc atingere
onoarei, reputației, demnității celui căruia îi sunt adresate.
Sintagma expresii jignitoare include și gesturile jignitoare.
Întrebuințarea expresiilor jignitoare se poate realiza în orice mod: oral, scris
și trebuie să se facă în prezența celui căruia îi sunt adresate.
Expresiile jignitoare pot fi utilizate de către cel aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu adresându-se direct victimei sau prin intermediul
mijloacelor de comunicare: telefonul, scrisorile sau alte mijloace care, prin natura
lor, sunt susceptibile de a realiza o legătură directă între făptuitor şi persoana
respectivă.62
În varianta agravată, prevăzută de art. 296 alin. 2, elementul material constă
în amenințarea sau lovirea sau alte violențe exercitate asupra unei persoane de
către cel care se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
În această variantă, purtarea abuzivă absoarbe infracțiunile de amenințare
sau lovire sau alte violențe. Dacă violențele depășesc pragul prevăzut de art. 193
din C. pen. Sau au ca urmare praeterintenționată moartea victimei, se va reține
infracțiunea de vătămare corporală, lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte etc.,
în funcție de rezultatul produs.
În drept, fapta inculpatului BB, care în data de 23.10.2017, în jurul orelor
18:00, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de agent de
intervenţie la firma SBK Security, a scos persoana vătămată AA din incinta
barului Leone, conducând-o până la ieşirea de pe terasa barului, unde, pe fondul
unui conflict spontan, l-a lovit o singură dată cu pumnul în zona feţei, lovitură în
urma căreia, persoana vătămată a necesitat pentru vindecare un număr de 45 de
zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.
1472/A2/27.10.2017, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de purtare
abuzivă, prev. de art. 296 al. 2 rap. la art. 193 al. 2 C. pen. 63
62
Decizia 573/2019 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296 alin. (1) din Codul
penal, publicată în M. Of. al României nr. 961/ 29.11.2019
63
Decizie nr. 328/2021 din 09-mar-2021, Curtea de Apel Timișoara, www.rolii.ro
Într-o altă speță, fapta inculpatului, care în noaptea de 30/31.07.2016 în
timp ce-şi exercita funcţia de agent de securitate la II l-a lovit cu pumnii şi
picioarele peste faţă şi corp pe BB, provocându-i leziuni care au necesitat pentru
vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de purtare abuzivă prevăzută şi pedepsită de art. 296
alin.2 CP.64
Fapta inculpatei AA, supraveghetor de noapte la internatul din cadrul
Liceul Tehnologic Special pentru Deficienti de Auz din Cluj, care la data de
10.06.2018, în jurul orei 20:20, aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a
agresat-o fizic pe persoana vătămată Ionas , minoră în vârstă 13 ani, elevă la
Liceul Tehnologic Special pentru Deficienti de Auz din Cluj, cazată la internatul
liceului, în timp ce aceasta se afla pe holul clădirii principale a liceului, prinzând-
o de gât , trăgând-o de păr şi lovind-o peste cap, ca urmare a faptului că persoana
vătămată nu a ascultat indicaţiile date de aceasta, între acestea iscându-se un
conflict, agresându-se reciproc, întruneşte elementele constitutive ale infractiunii
de purtare abuzivă, faptă prev. de art. 296 alin.1 şi 2 C. pen. rap. la art. 193 al.
1 C. pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material este identic cu cel al
infracţiunii de lovire sau alte violenţe, pe care infracţiunea de purtare abuzivă o
absoarbe, acesta constând în aplicarea unor lovituri sau acte de violenţe
cauzatoare de suferinţe fizice. Astfel, acţiunea inculpatei de a o agresa fizic pe
persoana vătămată CC prinzând-o de gât, trăgând-o de păr şi lovind-o peste cap,
ca urmare a faptului că persoana vătămată nu a ascultat indicaţiile date de
aceasta, între acestea iscându-se un conflict, agresându-se reciproc, realizează
elementul material al acestei infracţiuni, inculpata având calitatea de funcţionar
în sensul legii penale.65
Pentru existența infracțiunii este necesar ca întrebuințarea de expresii

jignitoare, de amenințări sau alte violențe să se realizeze de către o persoană care
se află în execițiul atribuțiilor de serviciu, potrivit clauzelor contractuale, a
prevederilor regulamentelor, statutelor instituției angajatoare. Dacă făptuitorul nu
64
Decizie nr. 348/2021 din 03-mar-2021, Curtea de Apel Craiova, www.rolii.ro
65
Decizie nr. 267/2021 din 24-feb-2021, Curtea de Apel Cluj, www.rolii.ro
se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu în omentul săvârșirii faptei, se va putea
reține în sarcina acestuia săvârșirea unei infracțiuni contra persoanei.66
Asemenea infracțiunii de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 C. pen.,
purtarea abuzivă poate avea ca subiect activ un funcționar public care se află în
exercitarea atribuțiilor de serviciu și care folosește violențe sau amenințări asupra
unei persoane. Prin comparație, cele două infracțiuni se deosebesc prin faptul că, în
cazul infracțiunii de cercetare abuzivă, subiectul activ trebuie să fie organ de
cercetare penală, procuror sau judecător, iar victima trebuie să fie o persoană
urmărită sau judecată într-o cauză penală.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru prestigiul
instituției publice sau private al cărui angajat este făptuitorul cât și în punerea în
pericol a onoarei, reputației, demnității, sănătății, integrității fizice, libertății etc.
persoanei căreia îi sunt adresate expresiile jignitoare sau asupra căreia sunt
exercitate amenințările sau violențele.
Legătura de cauzalitate, în varianta tip, rezultă din materialitatea faptei, În

varianta agravată, legătura de cauzalitate trebuie dovedită.

Actele de pregătire și tentativa sunt posibile dar nu sunt incriminate.
Consumarea infracțiunii se produce în momentul întrebuințării expresiilor
jignitoare, amenințării sau a violențelor.
Epuizarea infracțiunii se produce în momentul în care se execută ultimul act
infracțional.
66
ABUZUL ÎN SERVICIU
1. Conținut legal
Art. 297 – Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu,
nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează
o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane
fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi
interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care,
în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei
persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă
politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie
HIV/SIDA.
Obiectul juridic constă în relațiile sociale privitoare la desfășurarea normală
a relațiilor de serviciu, relații incompatibile cu incorectitudinea funcționarilor
publici sau privați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Când fapta constă în îngrădirea exercitării unui drept al unei persoane ori în
crearea pentru aceasta a unei situaţii de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate,
origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere,
vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, obiectul
juridic secundar constă în relațiile sociale de natură patrimonială sau cele privitoare
la dreptul îngrădit sau la discriminarea persoanei.
Obiectul material al abuzului în serviciu lipsește cu excepția situației în

care activitatea infracțională este îndreptată asupra unor bunuri – confiscarea
abuzivă a unui bun sau redactarea defectoasă a unui act etc.67

Subiect activ al abuzului în serviciu poate fi doar funcționarul public astfel
cum este definit de art. 175 alin. 1 C. pen, persoanele asimilate funcționarilor
publici și funcționarii privați - art. 175 alin. 2.
67
Mihail UDROIU, Fișe de drept penal, op. cit., p. 434; Ion RISTEA, op. cit., p. 60
Potrivit art. 308 C. pen., funcționarii privați sunt persoanele care exercită
permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în
serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. 2 ori în cadrul
oricărei persoane juridice.
Participația penală este posibilă sub toate formele: coautorat, instigare,
complicitate.
Subiect pasiv principal este autoritatea, instituția publică sau privată,

funcționarul public prevăzut de art. 175 alin. 2 al cărui angajat este făptuitorul, prin
săvârșirea acestei fapte fiind pusă în pericol credibilitatea și prestigiul acestora.
Secundar, prin săvârșirea abuzului în serviciu sunt afectate și drepturile sau
interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice care devine subiect pasiv
secundar al infracțiunii.
Elementul material al laturii obiective, în cazul variantei tip a abuzului în
serviciu, constă într-o acțiune sau inacțiune a funcționarului public aflat în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, în neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea unui
act în mod defectuos.
Actul la care se referă textul de lege vizează orice operațiune care trebuie
îndeplinită de către funcționarul public conform atribuțiilor de serviciu, astfel cum
sunt menționate în statute, regulamente etc.
Neîndeplinirea unui act implică omisiunea funcționarului public de a

îndeplini respectivul act, desi avea obligația profesională de a îndeplini actul. (ex.:
amânarea nejustificată a îndeplinirii unui act, refuzul de a realiza o anumită
operațiune conform fișei postului etc.) Neîndeplinirea actului poate fi totală sau
parțială.
Îndeplinirea unui act în mod defectuos înseamnă a îndeplini respectivul act

cu încălcarea legii, în mod necorespunzător, incorect. Această modalitate faptică se
poate referi la fondul sau forma actului.
În practică, referitor la elementul material, instanţa a reţinut că inculpata a

îndeplinit în mod defectuos acte ce intră în atribuțiile de serviciu, respectiv a
întocmit un număr de 17 ordine de plată prin care a reţinut în mod nelegal din
venitul lunar net al părţii civile diferite sume de bani pe care le-a transferat în
contul numitei DC cu titlu de plată pensie de întreţinere. Actele îndeplinite
defectuos făceau parte din atribuţiile de serviciu ale inculpatei conform fişei
postului, respectiv primirea şi „executarea formelor de poprire şi asigurarea
realizării titlurilor executorii în condiţii legale”.
Îndeplinirea defectuoasă a actului de serviciu s-a făcut cu încălcarea legii,
respectiv a prevederilor art. 169 alin.1 din Legea 53/2003 cu referire la 632 alin.
1 Cod procedură civilă care arată că „executarea silită se poate efectua numai în
temeiul unui titlu executoriu”. Ori în cauză inculpata AA nu a avut niciun titlu
executoriu pentru efectuarea popririlor asupra salariului net obţinut de către
partea civilă.68
Într-o altă speță, fapta inculpatului BB care în data de 16.05.2014, în timp

ce îndeplinea calitatea de director general la Durgău SA, societate comercială pe
acţiuni, având ca acţionar unic UAT Municipiul T şi persoană juridică de tip
închis, cu capital integral al acţionarului unic, prin încălcarea dispoziţiilor legale
prevăzute de art. 137¹ alin. 3 din Legea 31/1990 şi art. 152 alin. 1 din Legea
31/1990 care interzic directorilor acestor societăţi să încheie contracte de muncă
cu societatea pe care o conduc pe durata îndeplinirii mandatului, a încheiat cu
această societate contractul de muncă numărul 237/16.05.2014, prin care
societatea reprezentată de inculpat îl angajează pe el însuşi în funcţia de specialist
în relaţii publice, având un salariu lunar de 5570 lei, faptă în urma căreia a
realizat foloase patrimoniale necuvenite/nedatorate constând în propria angajare
şi încasarea sumei de 31.616 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii
68
Decizie penala nr. 259/2021 din 15-mar-2021, Curtea de Apel Bacău, www.rolii.ro
de abuz în serviciu faptă prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000, raportat
art. 297 alin. 1 Cod penal.69
În varianta asimilată a abuzului în serviciu, elementul material constă în

îngrădirea exercitării unui drept al unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei
situaţii de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie,
sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA. În cazul acestei variante, elemental material
se poate realiza printr-o acțiune – încadrarea unei persoane într-o funcție inferioară
pregătirii sale, oferirea unui slariu mai mic pe temei de sex, naționalitate etc sau
printr-o inacțiune (refuzul de a înscrie o persoană la un concurs pe temei de sex,
naționalitate etc.)70
În doctrină și în practică au existat discuții cu privire la necestitatea stabilirii

și stipulării exprese a faptelor care se pot încadra în elementul material al acestei
infracțiuni. Curtea Constituțională a subliniat că, prin prisma principiului ultima
ratio în materie penală nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc
atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit
grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală.71
Urmarea imediată constă, în cazul variantei tip, în producerea unui

prejudiciu, în vătămarea desfășurării normale a relațiilor de serviciu și, totodată, în
vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice.
Vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane constă în
afectarea acestor drepturi sau interese, în orice mod: prejudiciere fizică, morală,
materială.
Potrivit Curții Constituționale, vătămarea drepturilor sau intereselor

legitime presupune afectarea, lezarea unei persoane fizice sau juridice în dorința
sau preocuparea acesteia de a-și satisfice un drept sau un interes ocrotit de lege.72
69
Decizie nr. 366/2021 din 11-mar-2021, Curtea de Apel Cluj, www.rolii.ro
70
71
Decizia Curții Constituționale a României nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 8
iulie 2016.
72
Decizia Curții Constituționale a României nr. 518/ 6 iulie 2017, publicată în M. Of. nr. 765/ 26 septembrie 2017
În cazul variantei asimilate, urmarea imediată constă în îngrădirea exercitării
drepturilor unei persoane sau în crearea unei situații de inferioritate pentru aceasta
pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală,
apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau
infecţie HIV/SIDA.
Legătura de cauzalitate
În varianta tip, infracțiunea de abuz în serviciu, fiind o infracțiune de
rezultat, legătura de cauzalitate dintre fapta funcționarului public și consecințele
păgubitoare trebuie să fie dovedită.
În varianta asimilată, abuzul în serviciu este o infracțiune de pericol, legătura
de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei.

În cazul variantei tip, forma de vinovăție este intenția directă sau indirectă.
În cazul variantei asimilate, forma de vinovăție este intenția directă deoarece
mobilul care stă la baza activității infracționale constă în crearea unei situații de
inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex,
orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
Actele pregătiroare sunt posibile dar nu sunt pedepsite.
Tentativa este posibilă în cazul îndeplinirii defecuoase a unui act dar nu este
pedepsită.
În cazul neîndeplinirii unui act, tentativa nu este posibilă.
Consumarea infracțiunii se produce în momentul în care s eproduce urmarea

imediată.
Epuizarea infracțiunii se realizează în momentul în care este săvârșit ultimul
act de executare.
Sancțiuni
Pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului
de a ocupa o funcție publică.
În varianta atenuată, când abuzul în serviciu este săvârșit de o persoan care
exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice
natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. 2 ori
în cadrul oricărei persoane juridice, , limitele speciale ale pedepsei prevăzute în art.
297 C. pen, se reduc cu o treime.
În varianta agravată, când abuzul în serviciu a produs consecințe deosebit de

grave, limitele special ale pedepsei se majorează cu jumătate.
NEGLIJENȚA ÎN SERVICIU
1. Conținut legal
Art. 298 – Neglijența în serviciu
Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de
serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin
aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime
ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare
de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Obiectul juridic constă în relațiile sociale privitoare la desfășurarea
corepsunzătoare a îndatoririlor de serviciu de către funcționarii publici sau private,
relații care sunt incompatibile cu orice abuz al acestora, chiar săvârșit din culpă,
prin care produc o paubă sau vatămă drepturile sau interesele legitime ale unor
persoane fizice sau juridice.
De asemenea, obiectul juridic secundar al acestei infracțiuni constă în
relațiile sociale privitoare la dreptul sau interesul legitim al persoanei fizice sau
juridice care a fost vătămat prin neglijența în seviciu.
Obiectul material al neglijenței în serviciu, de regulă lipsește, dar dacă

neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau îndeplinirea lor necorespunzătoare, din
culpă, sunt săvârșite asupra unui bun sau vizează corpul unei persoane, acestea vor
putea constitui obiect material al neglijenței în serviciu.
De exemplu, obiect material al neglijenței în serviciu este corpul victimei în
următoarea speță: fapta inculpatului MI care, în ziua de 28.07.2014, în jurul orei
10:20, în calitate de brancardier, a acordat sprijin ambulanţierului VE (care l-a
condus pe SV cu un cărucior din secţia UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţe N la
ambulanţă, pentru a fi transportat la domiciliu ) pentru urcarea în ambulanţă a
persoanei vătămate SV iar din cauza manevrelor necorespunzătoare efectuate de
către inculpat , persoanei vătămate i-a fost fracturat piciorul stâng, producându-i -
se leziuni care au necesitat un număr de 75 – 85 zile îngrijiri medicale, îndeplineşte
conţinutul constitutiv al infracţiunii de neglijenţă în serviciu, faptă prev. şi ped. de
art. 298 C.pen..

Subiect activ al infracțiunii poate fi doar funcționarul public, astfel cum este
definit de art. 175 C. pen.
Participația improprie este posibilă.

Subiectul pasiv principal este autoritatea, instituția publică al cărui salariat
este funcționarul public,iar subiectul pasiv secundar special este persoana fizică
sau juridică căreia i s-a produs o pagubă sau căreia i-a fost vătămat un drept sau un
interes legitim prin neglijența în serviciu.
Elementul material al laturii obiective constă în încălcarea din culpă, de
către un funcționar public, a unei îndatoriri de serviciu, fie prin neîndeplinirea
acesteia, fie prin îndeplinirea ei necorespunzătoare.
Pentru existența infracțiunii, este necesar ca funcționarul public să se afle în
exercitarea îndatoririlor de serviciu la momentul săvârșirii faptei iar atribuțiile pe
care nu le îndeplinește sau le îndeplinește în mod defectuos să între în sfera
îndatoririlor sale de serviciu.
Neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu înseamnă omisiunea funcționarului
public de a îndeplini atribuțiile de serviciu pe care avea obligația să le
îndeplinească conform fișei postului, statutelor, regulamentelor de ordine interioară
ale instituției angajatoare sau prevăzute explicit în acte normative care
reglementează domeniul de activitate în care activează funcționarul public.
Nu are importanță dacă neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu a fost totală
sau parțială.
În practica judiciară s-a statuat că neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu
sau îndeplinirea ei defectuoasă, în sensul art. 298 C.pen., presupune omisiunea de a
efectua un act sau efectuarea actului în mod defectuos, prin încălcarea normelor
legale, atunci când, potrivit atribuţiilor de serviciu, îndeplinirea acestuia este
obligatorie. Aşadar, actul trebuie să intre în sfera atribuțiilor de serviciu ale
funcţionarului public. Infracţiunea de neglijenţă în serviciu prezintă aceleaşi
condiţii de tipicitate ca varianta tip a infracţiunii de abuz în serviciu, mai puţin cele
care ţin de latura subiectivă, în sensul că vinovăţia nu trebuie să existe sub forma
intenţiei, ci sub forma culpei. Prin act se înţelege acea operaţiune licită (în sens
material) pe care funcţionarul public trebuie să o execute în exercitarea atribuţiilor
de serviciu, obligaţia de executare decurgând dintr-o reglementare primară.
Referitor la acest ultim aspect, în practica şi literatura de specialitate s-a ajuns la
concluzia că, instanţa constituţională, la momentul pronunţării Deciziei nr.
405/2016 (publicată în M.Of. nr.517 din 08.07.2016), nu a exclus posibilitatea ca
analizarea modului în care funcţionarul şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu să se
facă şi prin raportare la norme de reglementare secundară, cerinţa esenţială fiind
aceea ca normele de reglementare secundară să fie date în vederea aplicării unor
norme de reglementare primară.73
Îndeplinirea în mod defectuos a îndatoririlor de serviciu înseamnă

îndeplinirea acestor îndatoriri cu încălcarea prevederilor legale, în alt mod decât
cel în care ar fi trebuit îndeplinite, astfel încât se produce o pagubă sau este
vătămat un drept ori un interes legitim al unei persoane fizice sau juridice.
Nu orice omisiune sau greşeală întră în sfera laturii obiective a infracţiunii
de neglijenţă de serviciu, iar, în condiţiile în care faptei, care i se impută
acuzatului, îi lipseşte tipicitatea obiectivă, soluţia instanţei de fond, constând în
achitarea inculpatului de sub învinuirea comiterii infracţiunii de neglijenţă în
serviciu, prevăzută de art. 298 C. pen., este justă.74
Referitor la condițiile de tipicitate ale infracțiunii de neglijență în serviciu, în

doctrina penală s-a susținut faptul că trebuie probate cumulativ cel puţin
următoarele aspecte:
- Îndeplinirea cerinţelor de subiect activ nemijlocit al infracţiunii în
persoana inculpatului;
73
Decizie nr. 348/2021 din 16-mar-2021, Judecătoria Cluj Napoca, www.rolii.ro
74
Curtea de Apel Mureș, Gârbuleț Ioan, Neglijența în serviciu. Elementul material, "Revista Română de
Jurisprudenţă" nr. 4 din data de 31 decembrie 2019, Ed. Universul Juridic, 2020
- Existenţa unor atribuţii de serviciu prevăzute de legislaţia primară (legi şi
ordonanţe ale Guvernului) pe care inculpatul le-a încălcat prin actele despre care
acuzarea susţine că nu au fost îndeplinite în mod abuziv;
- Conduita proprie a inculpatului în legătură cu actele de serviciu, adică
nerealizarea din culpă a unor îndatoriri de serviciu prevăzută de legislaţia primară;
- Urmarea imediată a infracţiunii.75
Urmarea imediată constă, pe de o parte, în producerea unei pagube

patrimoniale unei persoane fizice sau juridice iar, pe de altă parte, în vătămarea
unui drept sau unui interes legitim al unei persoane fizice sau juridice.
Legătura de cauzalitate trebuie să existe între fapta și rezultat.

Forma de vinovăție este culpa, simplă sau cu prevedere.
In ceea ce priveşte latura subiectivă, se reţine culpa fără prevedere a
inculpatului MI întrucât, încălcând obligaţia de diligenţă care îi revenea, în
calitate de brancardier, acesta nu a prevăzut rezultatul socialmente periculos al
faptei sale, deşi putea şi trebuia să-l prevadă. Mai mult, inculpatul a comis fapta
pe fondul unei stări de nervozitate, nemulţumit de faptul că ambulanţierul îi
solicitase să-şi îndeplinească una dintre atribuţiile de bază ale serviciului său şi
nici la momentul când i s-a semnalat că prin acţiunea sa a adus un prejudiciu
victimei, inculpatul nu s-a oprit, ci a continuat să acţioneze necorespunzător,
solicitând ambulanţierului să transporte victima la domiciliu .76
Actele de pregătire și tentative nu sunt posibile.
Consumarea infracțiunii se produce în momentul în care se produce urmarea
imediată.
Nu este susceptibilă de forma continuată.
Sancțiuni
Pedepasa este închisoarea de la 3 luni la trei ani sau amendă.
75
Idem, www.rolii.ro
76
Decizie nr. 872/2020 din 09-oct-2020, Curtea de Apel Bacău, www.rolii.ro
În cazul variantei atenuate, potrivit art. 308 C. pen., limitele speciale ale
pedepsei se reduc cu o treime.
În cazul variantei agravate, potrivit art. 309 C. pen., limitele pedpsei se
majorează cu jumătate.
FOLOSIREA ABUZIVĂ A FUNCȚIEI ÎN SCOP SEXUAL
1. Conținut legal
Art. 299 – FOLOSIREA ABUZIVĂ A FUNCȚIEI ÎN SCOP SEXUAL

(1) Fapta funcționarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini,
a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu
sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obține favoruri
de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui
act de serviciu se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea
exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia ori
activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
(2) Pretinderea sau obținerea de favoruri de natură sexuală de către un
funcționar public care se prevalează sau profită de o situație de autoritate ori de
superioritate asupra victimei, ce decurge din funcția deținută, se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării dreptului de
a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea
Obiectul juridic al infracțiunii constă în relațiile sociale privitoare la
normal desfășurare a relațiilor de serviciu, relații care sunt incompatibile cu
atitudinea abuzivă a funcționarului public care condiționează îndeplinirea
atribuțiilor de serviciu de obținerea unor favoruri de natură sexuală de la o
persoană care depinde direct sau indirect de efectele actului de serviciu al
funcționarului public precum și cu atitudinea necorespunzătoare a funcționarului
public care se folosește de autoritatea sau poziția superioară pe care o are în raport
cu victima căreia îi pretinde sau de la care obține favorurile de natură sexuală.
De asemenea, prin incriminarea acestei fapte sunt protejate relațiile sociale
privitoare la libertatea sexuală a persoanei.
Obiectul material lipsește în cazul modalității pretinderii favorurilor de

natură sexuală, iar în varianta obținerii acestor favoruri, obiectul material constă în
corpul victimei.

Subiect activ al infracțiunii poate fi doar funcționarul public, astfel cum este
definit de art. 175 C. pen.
Participația penală este posibilă sub toate formele: coautorat, instigare,
complicitate.
Subiectul pasiv principal este autoritatea, instituția publică al cărui salariat
este funcționarul public, iar subiectul pasiv secundar special este persoana fizică
căreia îi sunt pretinse sau de la care sunt obținute favorurile de natură sexuală.
Elementul material al laturii obiective constă, în cazul variantei tip, în
pretinderea sau obținerea de favoruri de natură sexuală.
Prin favoruri de natură sexuală, se înțelege actul sexual de orice natură.77
Pretinderea de favoruri de natură sexuală înseamnă solicitarea, cererea
expresă, implicită sau explicită, adresată victimei, direct sau indirect. Victima
trebuie să fie o persoană interesată direct sau indirect de efectele respectivului act
de serviciu.
Împrejurarea că inculpatul PG a folosit aluzii, insinuări, propuneri voalate
şi trimiteri la viaţa intimă a martorei nu înlătură existenţa infracţiunii, pretinderea
de favoruri sexuale putând avea loc şi în mod neexplicit, important fiind ca în
conştiinţa persoanei vătămate să se creeze reprezentarea că există o pretindere de
favoruri sexuale făcută de funcţionarul public în faţa căruia se află, pentru a i se
uşura situaţia şi pentru ca acesta din urmă să nu îşi îndeplinească în mod corect
atribuţiile de serviciu. Această activitate infracţională s-a materializat iniţial în
faţa persoanei vătămate GA a fost ulterior dovedită prin mijloace tehnice
coroborate cu declaraţiile date în cauză astfel că analiza instanţei a avut în vedere
77
modalitatea în care s-a desfăşurat discuţia dintre persoana vătămată GAAî şi
inculpatul PG, expresiile folosite şi contextul particular ce s-a creat ulterior în
legătură cu pretinderea favorurilor de natură sexuală, toate acestea coroborate
bineînţeles cu declaraţiile persoanei vătămate, aceasta din urmă fiind în măsură
să aprecieze prima facie efectul creat de comportamentul neobişnuit al
inculpatului.78
Pentru existența infracțiunii, nu are relevanță dacă victima răspunde sau nu
solicitării făptuitorului, dar dacă pretinderea este urmată de obținerea favorurilor de
natură sexuală, se va reține o singură infracțiune de folosire abuzivă a funcției în
scop sexual.79
Prin obținerea de favoruri de natură sexuală implică satisfacerea solicitării
făptuitorului, întreținerea de raporturi sexuale, act sexual de orice natură cu
victima.
Pentru existența infracțiunii, este necesar să existe raporturi de serviciu între
făptuitor și victimă și în legătură cu aceste raporturi să fie comisă fapta, iar în cazul
variantei atenuate, este necesar ca făptuitorul să fie ierarhic superior victimei sau să
se afle într-o poziție de superioritate și să profite de aceasta autoritate sau de
poziția de superioritate.
În drept, fapta inculpatului BB care, în calitate de ofiţer de poliţie –

inspector principal de poliţie şi organ de cercetare penală, a pretins şi a obţinut
de la martora EG favoruri de natură sexuală profitând de poziţia de autoritate şi
superioritate avută asupra acesteia, ce decurgerea din împrejurarea că martora
EG avea calitatea de inculpat în dosarul penal nr. 42/P/2015 al Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Bucureşti, aflat în instrumentarea inculpatului BB întruneşte
elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea abuzivă a funcţiei în scop
sexual prev. de art. 299 alin. 2 C.pen.80
De asemenea, fapta trebuie săvârșită în scopul îndeplinirii, neîndeplinirii,

urgentării sau întârzierii unui act privitor la îndatoririle de serviciu sau în scopul
îndeplinirii unui act contrar acestor îndatoriri.
78
Decizie nr. 259/2020 din 18-mar-2020, Curtea de Apel București, www.rolii.ro
79
80
Sentința penală nr. 1/2017 din 06-ian-2017, Judecatoria Bucuresti Sectorul 4, www.rolii.ro
În drept, s-a reţinut că fapta inculpatului LD care, în calitatea sa de
funcţionar public (comisar şef de poliţie/şef al Poliţiei Staţiunii Voineasa),
începând cu anul 2013 până la sfârşitul lunii iulie 2014, la diferite intervale de
timp, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împotriva
aceluiaşi subiect pasiv, prin constrângere morală, prevalându-se de situaţia de
autoritate şi superioritate pe care i-o conferea funcţia, a pretins favoruri de
natură sexuală, subordonatei sale - persoana vătămată Stanică DAF (agent de
poliţie în cadrul Poliţiei Staţiunii Voineasa) întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, în formă continuată,
prev. de art. 299 alin. 2 C . pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen.81
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru raporturile

de serviciu, prin săvârșirea acestei fapte fiind prejudiciate și reputația, prestigiul,
gradul de încredere al publicului în activitatea instituției angajatoare a
funcționarului public. Subsidiar, prin săvârșirea acestei fapte, este pusă în pericol și
libertatea sexuală a victimei.
Forma de vinovăție este intenția directă calificată prin scopul de a îndeplini,

a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle
sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.
Actele de pregătire și tentative nu sunt posibile.
Consumarea infracțiunii are loc în momentul realizării elementului material
în oricare dintre modalitățile prevăzute.
Epuizarea infracțiunii are loc în momentul în care este realizat ultimul act
infracțional.
Sancțiuni
81
Decizie nr. 935/2019 din 07-nov-2019, Curtea de Apel Pitești,www.rolii.ro
Varianta prevăzută de art. 299 alin. 1 se pedepsește cu închisoarea de la 6
luni la 3 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de
a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
Varianta prevăzută de art. 299 alin. 2 se pedepsește cu închisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție
publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit
fapta.
În cazul variantei atenuate, potrivit art. 308 C. pen., limitele speciale ale
pedepsei se reduc cu o treime.
În cazul variantei agravate, potrivit art. 309 C. pen., limitele pedpsei se
majorează cu jumătate.
VIOLAREA SECRETULUI CORESPONDENȚEI
Art. 302 – Violarea secretului corespondenței
(1) Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea, fără drept, a unei

corespondenţe adresate altuia, precum şi divulgarea fără drept a conţinutului unei
asemenea corespondenţe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost
deschisă din greşeală, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu
amendă.
(2) Interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări
efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicaţii se pedepseşte
cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost săvârşite de un
funcţionar public care are obligaţia legală de a respecta secretul profesional şi
confidenţialitatea informaţiilor la care are acces, pedeapsa este închisoarea de la
unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(4) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană
sau către public, fără drept, a conţinutului unei convorbiri sau comunicări
interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta din
greşeală sau din întâmplare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă.
(5) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:
a) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la
dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;
b) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa
comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât
prejudiciul produs persoanei vătămate.
(6) Deţinerea sau confecţionarea, fără drept, de mijloace specifice de
interceptare ori de înregistrare a comunicaţiilor se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă.
(7) Pentru faptele prevăzute la alin. (1), acţiunea penală se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Obiectul juridic principal al acestei infracțiuni constă în relațiile sociale
privitoare la secretul corespondenței oricărei persoane, astfel cum este garantat de
prevederile Constituției României care, în art. 28 prevede: secretul scrisorilor, al
telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte
mijloace legale de comunicare este inviolabil”.
Obiectul juridic secundar al acestei infracțiuni constă în relațiile sociale
privitoare la desfășurarea relațiilor de serviciu care sunt incompatibile cu orice
fapte intenționate sau din culpă a funcționarilor publici de a nu respecta secretul
corespondenței persoanelor.
Obiectul material al acestei infracțiuni poate consta în corespondența
adresată altuia, când se fapta se realizează prin deschiderea, sustragerea,
distrugerea sau reţinerea corespondenței: scrisorilor, plicurilor, coletelor,
telegramelor etc.
În variantele divulgării fără drept a corespondenței sau a interceptării fără

drept a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice
mijloc electronic de comunicaţii, infracțiunea este lipsită de obiect material.

Subiect activ al infracțiunii, în varianta prevăzută de art. 302 alin. 1, alin. 2,
alin. 4 și alin. 6, poate fi orice persoană căreia nu îi este adresată corespondența. În
cazul variantei agravate prevăzute de alin.3, subiectul activ este calificat, putând fi
doar un funcționar public care are obligația legală de a respecta secretul
professional și confidențialitatea informațiilor la care are acces.
Participația pnală este posibilă sub toate formele: coautorat, instigare,
complicitate.
Subiectul pasiv poate fi orice persoană fizică sau juridică al cărui secret al
corespondenței a fost violat.
Elementul material al laturii obiective, în cazul variantei tip a infracțiunii
constă în deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea, fără drept, a unei
corespondenţe adresate altuia, precum şi divulgarea fără drept a conţinutului unei
asemenea corespondenţe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost
deschisă din greşeală.
Prin corespondență se înțelege orice comunicare scrisă sau care este
susceptibilă a fi înregistrată, păstrată sau redată, neavând relevanță dacă are
conținut scriptic sau plastic.82
Prin deschiderea corespondenței se înțelege deslipirea plicului sau
înlăturarea ambalajului coletului. Pentru existența infracțiunii, este suficientă
82
Vasile DOBRINOIU și colaboratorii, op. cit., p. 87
deschiderea corespondenței fără a avea relevanță dacă făptuitorul a avut acces
efectiv la conținutul acesteia.83
Sustragerea corespondenței are înțelesul detaliat cu ocazia analizei
infracțiunii de furt.
Distrugerea implică nimicirea fizică, totală sau parțială, a corespondenței.
Reținerea corespondenței implică omisiunea făptuitorului de a remite
corespondența destinatarului de drept al acesteia.
Din analiza materialului probator instanţa a constatat că există probe certe
din care rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că la data de 20.11.2015
inculpata CV, a primit şi semnat pentru plicul recomandat persoanei vătămate SM
şi a reţinut plicul adresat acesteia , iar aceasta din urmă nu a luat la cunoştinţă de
adunarea din 14.12.2015, fapt pentru care nu a participat la adunarea A, în
cadrul căreia i s-au diminuat părţile sociale de la 30% la 9 la %. Prin acestea, s-a
reţinut că inculpata se face vinovată de săvârşirea infracţiunii de „ violarea
secretului corespondenţei” faptă prevăzută şi pedepsită de art. 302 alin. 1 din C.
pen., urmând a răspunde penal. Aşadar, în drept, analizând latura obiectivă a
infracţiunii, instanţa de fond a reţinut că elementul material constă în acţiunea de
a reţine corespondenţa adresată altei persoane, prin acţiunea inculpatului
realizând elementul material al infracţiunii prev. de art. 302 al. 1 C. pen.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă în
cauză din probele administrate în cauză.84
Divulgarea corespondenței se referă la darea în vileag a conținutului
corespondenței uneia sau unor persoane cărora nu le era adresată corespondența.
Divulgarea poate fi totală sau parțială.
Corespondența trebuie să fie închisă și să fie adresată altei personae.
Pentru existența infracțiunii, este necesar ca oricare dintre variantele de
săvârșire să se realizeze fără drept, fără un titlu legitim care să îi acorde dreptul
autorului să acționeze în sensul prevăzut de art. 302.
Nu va exista această infracțiune în cazul în care este deschisă de către părinți
sau tutori corespondența adresată copiilor lor minori sau persoanelor asupra cărora
exercită tutela. De asemenea, nu se va reține această infracțiune în cazul în care
83
84
Decizie nr. 479/2018 din 09-mai-2018, Curtea de Apel Suceava, www.rolii.ro
corespondența a fost deschisă de către o persoană care a avut împuternicire în acest
sens de la destinatarul corespondenței.
Organele judiciare au dreptul de a deschide corespondența și a lua cunoștință
de conținutul acesteia în condițiile prevăzute de lege.
În varianta prevăzută de art. 302 alin. 2, elemental material constă în

interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin
telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicaţii.
Prin interceptare se înțelege accesul prin mijloace tehnice la o convorbire
sau la o comunicare realizată între două sau mai multe persoane prin telefon sau
prin orice mijloc electronic de comunicații.
Interceptarea realizată în condițiile art. 138 alin. 1 C. pen., art. 139 și art. 140
C. pen., în cadrul tehnicilor speciale de supraveghere și de cercetare.
Elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 302 alin. 4 constă în

divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către
public, fără drept, a conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar
în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta din greşeală sau din
întâmplare.
Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea trebuie să aibă ca obiect
conţinutul unei convorbiri sau comunicări interceptate.
Difuzarea înseamnă diseminarea, prin orice mijloc, la nivelul publicului larg
sau doar către o persoană a conţinutului unei convorbiri sau comunicări
interceptate.
Prin prezentare, făptuitorul redă, descrie, în prezența altei sau altor persoane,
conţinutul unei convorbiri sau comunicări interceptate.
Prin transmitere, conţinutul unei convorbiri sau comunicări interceptate este
predat, remis, unei sau unor persoane.
În cazul alin. 6 al art. 302, elemental material constă în deţinerea sau
confecţionarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a
comunicaţiilor.
Prin deținere, se înțelege luarea în stăpânire și păstrarea mijloacelor specifice
de interceptare ori de înregistrare a comunicaţiilor (echipamente, materiale,
ustensile necesare interceptării sau înregistrării comunicațiilor).
Prin confecționare, se înțelege producerea mijloacelor specifice de
interceptare ori de înregistrare a comunicaţiilor.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru secretul
corespondenței persoanelor. De asemenea, în varianta prevăzută de art. 302 alin. 3,
se crează o stare de pericol și pentru activitatea instituției al cărui salariat este
funcționarul public care încalcă obligaţia legală de a respecta secretul profesional
şi confidenţialitatea informaţiilor la care are acces.

Forma de vinovăție este inteția direct sau indirectă.
Actele de pregătire și tentativa sunt posibile dar nu se pedepsesc.
Consumarea infracțiunii se produce în momentul în care este realizat
elemental material și se produce urmarea imediată.
Epuizarea infracțiunii se produce în momentul realizării ultimului act
infracțional.
Sancțiuni
Pentru varianta tip, pedepasa este închisoarea de la 3 luni la un an sau
amenda.
În cazul variantei prevăzute de art. 302 alin. 2, pedepsa este închisoarea de la
6 luni la 3 ani sau amenda.
Varianta agravată prevăzută de art. 302 alin. 3, se pedepsește cu închisoare
de la unu la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 302 alin. 4 prevede pedepasa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda
iar în cazul alin. 6, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Cauze justificative:
(5) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:
a) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la
dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;
b) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa
comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât
prejudiciul produs persoanei vătămate.
Acțiunea penală se pune în mișcare, pentru faptele prevăzute la alin. 1, la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în celelalte cazuri, acțiunea penală se
pune în mișcare din oficiu. Efectuarea actelor de urmărire penală revine organelor
de cercetare penală ale poliției judiciare sub supravegherea, conducerea și
coordonarea procurorului iar competența judecății în primă instanță revine
judecătoriei.

Infractiuni de Coruptie Si Serviciu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infractiuni de Coruptie Si Serviciu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL V

2.2. Subiecții infracțiunii

Pentru determinarea sferei noțiunii de funcționar public și a persoanelor care

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a concluzionat în sensul că

Comiterea acestei infracțiuni de către funcționarii privați, potrivit art. 308 C.

În cazul în care o persoană înlesnește primirea unei sume de bani cu titlu de

Subiectul pasiv al luării de mită este entitatea, autoritatea publică instituția

Elementul material la laturii obiective constă în pretinderea ori

Pretinderea de bani sau alte foloase inplică solicitarea neechivocă, directă

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului AA constând în aceea că: - în

a) Banii sau foloasele trebuie să nu se cuvină legal celui mituit.

b) Actul a cărui îndeplinire, neîndeplinire, întârzierea îndeplinirii sau

c) Elementul material al luării de mită trebuie să fie săvârșit în legătură

d) Pretinderea, primirea sau acceptarea banilor sau foloaselor se

e) Pretinderea, primirea sau acceptarea banilor sau altor foloase se

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea

3.2. Latura subiectivă

Consumarea infracțiunii, în varianta pretinderii, se produce indiferent dacă

Calitatea subuiectului activ determină competența de judecată în prima

Art. 290 - Darea de mită

Obiect material al acestei infracțiuni lipsește.

Participația penală este posibilă sub toate formele.

Luarea de mită și darea de mită sunt infracțiuni distincte, fiecare având

Subiect activ principal este statul.

Instanţa a constatat că fapta inculpatului AA care la data de 28.02.2020, a

Oferirea constă în prezentarea, arătarea banilor sau a altor foloase care

În drept, fapta inculpatului AA, care în noaptea de 23.08.2020, după ce a

Cerințe de existență a dării de mită:

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea

3.2. Latura subiectivă

5. Cauza specială de nepedepsire

Epuizarea infracțiunii se produce în momentul realizării ultimului act de

Obiectul material lipsește deoarece banii sau foloasele necuvenite

2.2. Subiecții infracțiunii

Astfel, în practica judiciară, s-a reţinut că acţiunile inculpatului AA agent

Participația penală este posibilă sub toate formele.

Fapta inculpatului AA care, în luna mai 2020, a pretins şi a primit suma de

- Traficul de influență trebuie să aibă ca obiect bani sau alte foloase.

- Trebuie să existe o influență reală sau să se creeze aparența

Prin a avea influență se înțelege că făptuitorul se află, în realitate, într-o

Prin a lăsa să se creadă că are influență, făptuitorul susține în mod

În acest sens, în practica judiciară, s-a menționat că pentru existenţa

- Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei – ex re.

3.2. Latura subiectivă

2.2. Subiecții infracțiunii

Promisiunea se referă la angajamentul asumat de către făptuitor în sensul că

Promisiunea poate fi făcută verbal sau în scris, prin gesturi, și nu implică

Darea implică predarea efectivă, remiterea banilor sau a altor foloase

Spre deosebire de infracțiunea de dare de mită, în cazul infracțiunii de

În practica judiciară s-a reținut infracțiunea de cumpărare ade influență în

Într-o altă speță, în drept, fapta inculpatului AA care, la data de

De asemenea, s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență în sarcina

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, ex re.

3.2. Latura subiectivă

4. Cauza specială de nepedepsire

2.2. Subiecții infracțiunii

Gestionarul de fapt este angajatul care primește, păstrează și eliberează

În ceea ce priveşte calitatea specială a subiectului activ al infracţiunii

Participația penală este posibilă sub toate formele.

Traficarea implică scoaterea temporară a bunului din sfera de stăpânire a