Jurisprudenta Evaziune

ROMÂNIA
TRIBUNALUL COVASNA
Şedinţa publică din data de 15 septembrie 2022
Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale pornită împotriva inculpaţilor:
1. T.D., fost A., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005;
- evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41
alin. 2 C.pen. din 1969 (4 acte materiale);
- evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin.1 lit. g din Legea nr. 241/2005;
- uz de fals, prev. de art. 323 teza a II-a C.pen.;
- folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale, prev. de art.

272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep.;

272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep., şi
- delapidare, prev. de art. 2151 alin.1 C.pen. din 1969, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1
C.pen. şi art. 5 C.pen.
2. S.C. C..... R... S.R.L. (în prezent S.C. S..... S.R.L.) prin lichidator judiciar ..... S.P.R.L.
Sf. Gheorghe, reprezentată prin practician în insolvenţă I.R., trimisă în judecată, pentru
săvârşirea infracţiunilor de:
alin. 2 C.pen. din 1969 (4 acte materiale), şi
- evaziune fiscala, prev. de art. 9 alin. 1 lit. g din Legea nr. 241/2005, toate cu aplicarea
art. 33 lit. a C.pen. din 1969 şi art. 5 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. din 1969 şi art.
5 C.pen.
3. N.C.-O., fostă A., trimisă în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea

infracţiunilor de:
- complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 C.pen. din 1969, rap. la art. 9 alin. 1 lit. c
din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (3 acte materiale);
- complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale,

prev. de art. 26 C.pen. din 1969, rap. la art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, şi
- uz de fals, prev. de art. 323 teza a II-a C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. şi
art. 5 C.pen., şi
4. N.L., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de:


prev. de art. 26 C.pen. din 1969, rap. la art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990;
- complicitate la delapidare, prev. de art. 26 C.pen. din 1969, rap. la art. 2151 alin.1 C.pen.
din 1969, şi
art. 5 C.pen.
Desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform art.
369 alin. 1 C.pr.pen.
TRIBUNALUL
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul cu nr. 378/P/2013 din data de 18 septembrie 2019 a Parchetului de pe

lângă Tribunalul Covasna, înregistrat pe rolul Tribunalului Covasna la data de 20 septembrie
2019 sub nr. ......., au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii:
1. T.D., fost A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
alin. 2 C.pen. din 1969 (4 acte materiale);
- evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin.1 lit. g din Legea nr. 241/2005;
- uz de fals, prev. de art. 323 teza a II-a C.pen.;

272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep.;

272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep., şi
- delapidare, prev. de art. 2151 alin.1 C.pen. din 1969, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1
C.pen. şi art. 5 C.pen.
2. S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent S.C. S..... S.R.L.) prin lichidator judiciar ..... S.P.R.L.
Sf. Gheorghe, reprezentată prin practician în insolvenţă I.R., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
alin. 2 C.pen. din 1969 (4 acte materiale), şi
- evaziune fiscala, prev. de art. 9 alin. 1 lit. g din Legea nr. 241/2005, toate cu aplicarea
art. 33 lit. a C.pen. din 1969 şi art. 5 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. din 1969 şi art.
5 C.pen.
3. N.C.-O., fostă A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

prev. de art. 26 C.pen. din 1969, rap. la art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep., şi
art. 5 C.pen., şi
4. N.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

prev. de art. 26 C.pen. din 1969, rap. la art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep.;
- complicitate la delapidare, prev. de art. 26 C.pen. din 1969, rap. la art. 2151 alin.1 C.pen.
din 1969, şi
art. 5 C.pen.
Prin actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului T.D. faptul
că, în calitate de administrator al S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, a
evidenţiat în actele contabile, cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale şi de asemenea, a
evidenţiat operaţiuni fictive, după cum urmează:
- prin înregistrarea pe contul de investiţii al societăţii C.... R.... S.R.L. a mai multor facturi,
reprezentând materiale de construcţii pentru clădirea construita cu destinaţie “construire locuinţa
unifamilială", situată în com. ...., nr. ....., jud. ......, proprietar N.R.R., facturi a căror valoare
însumată reprezintă 261.581 lei, cu TVA aferent 37.481 lei, din care aferent investiţiei suma de
216.217 lei + TVA, clădire pentru care societatea a înregistrat amortizare în suma de 190.780 lei,
cheltuiala nedeductibila, urmând a se stabili obligaţii fiscale suplimentare după cum urmează:
impozit pe profit 30.525 lei şi TVA - 51.753 lei, beneficiind de complicitatea inculpaţilor N.C. O. şi
N.L.;
- prin înregistrarea pe contul de cheltuieli a mai multor facturi reprezentând materiale de

construcţii şi servicii pentru clădirea construită cu destinaţie de locuinţă unifamilială, situată în
com. ...., nr. ...., jud. ....., proprietar N.R.R., facturi a căror valoare însumată reprezintă 171.664
lei + TVA aferent 34.428 lei, reprezentând cheltuieli nedeductibile, urmând a se stabili obligaţii
fiscale suplimentare după cum urmează: impozit pe profit 24.566 lei, şi TVA 34.428 lei,
beneficiind de complicitatea inculpaţilor N.C. O. şi N.L.;
- prin înregistrarea în contabilitatea S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada martie – iulie 2012, a
achiziţiilor cu piese de schimb şi accesorii auto, în valoare de 373.000 lei, (contractul de vânzare-
cumpărare nr. 90/15.01.2012., contractul de vânzare-cumpărare nr. 92/17.01.2012, contractul de
vânzare-cumpărare nr. 106/23.07.2012, contract de vânzare-cumpărare nr. 91/16.01.2012,
contract de vânzare-cumpărare nr. 93/18.01.2012, contract de vânzare-cumpărare nr.
96/15.03.2012, contract de vânzare-cumpărare nr. 101/18.05.2012, contract de vânzare-
cumpărare nr. 104/05.06.2012, şi contract de vânzare-cumpărare nr. 105/12.06.2012), coroborat
cu modul de scoatere a acestor bunuri (scriptic în valoare de 445.338 lei) din gestiunea societăţii
inculpate, în acelaşi an fiscal, respectiv în luna decembrie 2012, sub forma de deşeu vechi în
valoare de 1.054 lei, cu factura nr. 20100005/14.12.2012, ambele fiind operaţiuni fictive, ele
necorespunzând realităţii (atât achiziţia pieselor cât şi scoaterea acestora din gestiunea
societăţii) inculpatul aducând un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 59.516 lei,
reprezentând impozit pe profit, beneficiind de complicitatea inculpaţilor N.C. O. şi N.L., şi
- în luna februarie 2012, a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii contractul de

vânzare-cumpărare nr. 89/08.02.2012 şi a retras din societatea C.... R.... S.R.L. suma de
220.000 lei, având drept justificare acel contract şi titlul de proprietate de la inculpatul N.L.,
pentru un teren în suprafaţă de 13.000 mp., situat în loc. ...., pentru care nu a putut prezenta
documente justificative privitoare la intabularea imobilului pe societate, în realitate S.C. C.....
nedobândind dreptul de proprietate asupra acestui teren, fiind astfel considerată o operaţiune
fictivă, beneficiind de complicitatea inculpatului N.L., faptă ce întruneşte elementele constitutive
ale infracţiunii de „evaziune fiscală”, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu
aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (4 acte materiale).
În sarcina inculpatului T.D. s-a mai reţinut că, în calitate de administrator al S.C. C.... R....
S.R.L. şi beneficiind de complicitatea inculpaţilor N.C. O. şi N.L., în perioada 01.01.2010 –
30.04.2013, a folosit cu rea-credinţă bunuri sau creditul de care se bucura societatea, într-un
scop contrar intereselor acesteia şi în folosul lui propriu, prin faptul că, în perioada 01.01.2010 –
30.04.2013, s-a folosit de materiale de construcţii achiziţionate de S.C. C.... R.... S.R.L. şi de
servicii plătite de aceasta, pentru clădirea construită cu destinaţie “construire locuinţa
unifamiliala", situata în com. ...., nr. ..., jud. ...., proprietar N.R.R. (nepoata sa şi fiica inculpaţilor
N.C. O. şi N.L.), facturi a căror valoare însumată reprezintă 261.581 lei cu TVA, faptă ce
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a
creditului societăţii comerciale”, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep.
În sarcina inculpatului T.D., s-a mai reţinut că, în luna februarie 2012, a retras din
societatea C..... R... S.R.L. suma de 220.000 lei, având drept justificare contractul de vânzare-
cumpărare nr. 89/08.02.2012 şi titlul de proprietate de la inculpatul N.L., pentru un teren în
suprafaţă de 13.000 mp., situat în loc. ...., S.C. C.... R.... S.R.L. nedeţinând faptic această
suprafaţă de teren, fiind evidenţiat doar scriptic în evidenţele contabile, aceasta reprezentând un
artificiu cu privire la care s-au înţeles cei doi inculpaţi - T.D. şi N.L., scopul urmărit fiind acela al
însuşirii sumei de bani de către inculpatul T.D., creându-se astfel un prejudiciu în patrimoniul
societăţii S.C. C.... R.... S.R.L. în valoare de 220.000 de lei, faptă ce întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de „delapidare”, prev. de art. 2151 alin.1 C.pen. de la 1969.
Tot în sarcina inculpatului T.D., s-a reţinut şi faptul că, în calitate de administrator al S.C.
C.... R.... S.R.L., în cursul anului 2011, a omis evidenţierea în actele contabile ori în alte
documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, respectiv, nu a
înregistrat în contabilitatea societăţii impozitul pe venituri din dividende obţinute ca urmare a
nerestituirii sumei de 32.411,50 lei de către N.C. O. în calitate de asociat la S.C. C.... R.... S.R.L.,
sumă de bani acordată în baza unui contract de împrumut încheiat între aceasta şi S.C. C.... R....
S.R.L., la data de 01.08.2011, ce poate fi astfel asimilat unei distribuiri în bani efectuată de o
persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de
participare la acea persoană juridică, impozitul pe veniturile din dividende calculat fiind în sumă
de 6.173 lei, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „evaziune fiscală”,
prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.
S-a mai reţinut în sarcina inculpatului T.D. şi faptul că, în calitate de administrator al S.C.
C.... R.... S.R.L., în perioada 2011 – 2012, a folosit cu rea-credinţă bunuri sau creditul de care se
bucura societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia şi pentru a favoriza o altă societate în
care are interese directe sau indirecte, prin faptul că societatea C.... R.... S.R.L., în baza
contractului de împrumut nr. 15/15.05.2011, a împrumutat societatea afiliata S.C. C...... S.R.L.
(administrată de inculpata N.C. O.), cu suma de 100.000 lei, pe termen nelimitat şi fără a
percepe dobândă şi, de asemenea, în cursul anilor 2011 şi 2012 S.C. C..... S.R.L. a mai acordat
şi alte împrumuturi societăţii C...... S.R.L., în sumă totală de 84.900 lei, sumă din care S.C.
C........... S.R.L. a rambursat 10.981 lei, rămânând un sold de încasat de 73.919 lei, faptă ce
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a
creditului societăţii comerciale”, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep.
Tot în sarcina inculpatului T.D., s-a reţinut şi faptul că, în calitate de administrator al S.C.
C.... R.... S.R.L., la data de 16.09.2013, a vândut autoturismul BMW înmatriculat sub nr. ............,
către cumpărătorul C.M.L., pentru suma de 31.000 lei (inclusiv TVA), sumă achitată conform
chitanţei seria C.... nr. 352/16.09.2013, cu toate că acesta cunoştea că, la acel moment, asupra
bunului mobil era aplicat sechestrul şi avea obligaţia de păstrare în baza procesului-verbal de
sechestru asigurator, pentru bunuri mobile nr.3,1151/10.09.2013, întocmit de către D.G.R.F.P.
Braşov - A.J.F.P. Covasna, fiind instituite măsurile asigurătorii, la data de 10.09.2013, asupra
bunurilor mobile deţinute de debitorul S.C. C.... R.... S.R.L., în valoare de 456.995 lei, faptă ce
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „evaziune fiscală”, prev. de art. 9 alin.1 lit. g
din Legea nr. 241/2005.
În final, în sarcina inculpatului T. D., prin actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut că, în
calitate de autor, după o înţelegere prealabilă cu inculpaţii N.L. şi N.C. O., a utilizat, prin
intermediul inculpatului N.L., un număr de 5 facturi şi 5 chitanţe (factura nr. 856/05.06.2012 şi
chitanţa nr. 106/05.06.2012, emise de S.C. F.. Impex com ............ S.R.L. Bucureşti, cumpărător
T.D., în sumă de 107.136 lei, factura nr. 162/18.05.2012 şi chitanţa nr. 162/18.05.2012 emise de
S.C. C........ C..... S.R.L. Bucureşti, pentru cumpărător T.D., în sumă de 126.480 lei, totalizând
233.616 lei, achiziţii persoană fizică T.D., factura nr. 943/23.07.2012 ţi chitanţa nr.
943/23.07.2012, emise de S.C. W..... Com S.R.L. Bucureşti, pentru cumpărător N.C., în valoare
de 136.400 lei, factura nr. 83/15.03.2012 şi chitanţa nr. 51/15.03.2012, emise de S.C. D.... Com
D..... S.R.L., pentru cumpărător N.L., în sumă de 70.828.80 lei şi factura nr.163/15.01.2012 şi
chitanţa nr. 112/15.01.2012, emise de S.C. D.... T..... S.R.L. Bucureşti, pentru cumpărător N.L.,
în sumă de 91.110,24 lei, totalizând 161.939.04 lei achiziţii persoana fizică N.L..), pentru a fi
luate în considerare de organele fiscale la calculul venitului impozabil contestat, aferent
veniturilor obţinute de cele trei persoane fizice inculpate, în anul 2012, aflat pe rol, în vederea
impunerii, pentru fiecare dintre cei trei inculpaţi persoane fizice: T.D., N.C. O. şi N.L., inculpatul
N.L. depunându-le prin adresa înregistrata la A.N.A.F. – A.J.F.P. Covasna - IF sub nr.
344/27.01.2015, cunoscând că cele 10 înscrisuri sunt false, fiind folosite de inculpat în vederea
producerii de consecinţe juridice, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de
„uz de fals”, prev. de art. 323 teza II C.pen.
Prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatei S.C. C.... R....
S.R.L., faptul că, prin administratorul T.D., în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, a evidenţiat în
actele contabile, cu patru ocazii, cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale şi de asemenea, a
evidenţiat patru operaţiuni fictive, faptă ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de
„evaziune fiscală”, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2
C.pen. din 1969 (4 acte materiale).
În sarcina aceleiaşi inculpate S.C. C.... R.... S.R.L., s-a reţinut şi faptul că, prin
administratorul T.D., în cursul anului 2011, a omis evidenţierea în actele contabile ori în alte
documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, respectiv nu a
înregistrat în contabilitatea societăţii impozitul pe venituri din dividente obţinute ca urmare a
nerestituirii sumei de 32.411,50 lei de către N.C. O., în calitate de asociat la S.C. C.... S.R.L.,
sumă de bani acordată în baza unui contract de împrumut încheiat între aceasta şi S.C. C.....
S.R.L., la data de 01.08.2011, ce poate fi astfel asimilat unei distribuiri în bani, efectuată de o
persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de
participare la acea persoană juridică, impozitul pe veniturile din dividende calculat fiind în sumă
de 6.173 lei, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „evaziune fiscală”,
prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.
S-a mai reţinut în sarcina inculpatei S.C. C.... R.... S.R.L. şi faptul că, prin administratorul
T.D., la data de 16.09.2013, a vândut autoturismul BMW înmatriculat sub nr. ......., către
cumpărătorul C.M.L., pentru suma de 31.000 lei (inclusiv TVA), suma achitată conform chitanţei
seria C.... nr. 352/16.09.2013, cu toate că, la acel moment cunoştea că asupra bunului mobil era
aplicat sechestrul şi avea obligaţia de păstrare, în baza procesului-verbal de sechestru asigurator
pentru bunuri mobile nr. 31151/10.09.2013, întocmit de către D.G.R.F.P. Braşov -A.J.F.P.
Covasna, fiind instituite măsurile asigurătorii, la data de 10.09.2013, asupra bunurilor mobile
deţinute de debitorul S.C. C.... R.... S.R.L., în valoare de 456.995 lei, faptă ce întruneşte
elementele constitutive ale infracţiunii de „evaziune fiscală”, prev. de art. 9 alin.1 lit. g din Legea
nr. 241/2005.
Având în vedere pluralitatea de infracţiuni, în cauză s-a reţinut că sunt incidente

dispoziţiile art. 33 lit. a C.pen. 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen.
În sarcina inculpatei N.C. O., s-a reţinut, în esenţă, prin actul de sesizare, faptul că, l-a
ajutat, prin efectuarea de acte de complicitate morală şi materială, pe inculpatul T.D. (fratele său)
care, în calitate de administrator al S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013,
a evidenţiat în actele contabile, cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale şi de asemenea, a
evidenţiat trei operaţiuni fictive, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de
„complicitate la evaziune fiscală”, prev. de art. 26 C.pen. de la 1969, rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din
Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (3 acte materiale).
În sarcina inculpatei N.C. O., s-a mai reţinut că, în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, l-a
ajutat pe inculpatul T.D., prin acte de complicitate morală să folosească cu rea-credinţă bunuri
sau creditul de care se bucura societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia şi în folosul lui
propriu, prin faptul că, în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, s-a folosit de materiale de
construcţii achiziţionate de S.C. C.... R.... S.R.L. şi de servicii plătite de aceasta, pentru clădirea
construită cu destinaţie “construire locuinţa unifamiliala", situată în com. ...., nr. ....., jud. .........,
proprietar N.R.R. (fiica sa şi a inculpatului N.L. şi nepoata inculpatului T.D.), facturi a căror
valoare însumată reprezintă 261.581 lei, cu TVA, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de „complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii
comerciale”, prev. de art. 26 C.pen. de la 1969, rap. la art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990,
rep.
Tot în sarcina inculpatei N.C. O., s-a reţinut şi faptul că, în calitate de autor, după o
înţelegere prealabilă cu inculpaţii N.L. şi T.D., a utilizat, prin intermediul inculpatului N.L., un
număr de 5 facturi şi 5 chitanţe, totalizând 161.939.04 lei achiziţii persoana fizica N.L..), pentru a
fi luate în considerare de organele fiscale la calculul venitului impozabil contestat, aferent
veniturilor obţinute de cele trei persoane fizice inculpate, în anul 2012, aflat pe rol în vederea
impunerii, pentru fiecare dintre cei trei inculpaţi persoane fizice - T.D., N.C. O. şi N.L., inculpatul
N.L. depunându-le prin adresa înregistrata la A.N.A.F. – A.J.F.P. Covasna - IF sub nr.
344/27.01.2015, cunoscând că cele 10 înscrisuri sunt false, fiind folosite de inculpată în vederea
producerii de consecinţe juridice, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de
„uz de fals”, prev. de art. 323 teza a II-a C.pen.
În sarcina inculpatului N.L., prin rechizitoriu s-a reţinut, în esenţă, faptul că, l-a ajutat prin
efectuarea de acte de complicitate morală şi materială pe inculpatul T.D. (cumnatul său) care, în
calitate de administrator al S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, a
evidenţiat în actele contabile, cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale şi de asemenea, a
evidenţiat patru operaţiuni fictive, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de
„complicitate la evaziune fiscală”, prev. de art. 26 C.pen. de la 1969, rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din
Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., din 1969 (4 acte materiale).
În sarcina inculpatului N.L., s-a reţinut şi faptul că, în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, l-
a ajutat pe inculpatul T.D., prin acte de complicitate morală, să folosească cu rea-credinţă bunuri
propriu, prin faptul că, în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, s-a folosit de materiale de
construcţii achiziţionate de S.C. C.... R.... S.R.L. şi de servicii plătite de aceasta, pentru clădirea
construita cu destinaţie “construire locuinţa unifamiliala", situata în com. ...., nr. ...., jud. ..........,
proprietar N.R.R. (fiica sa şi nepoata inculpatului T.D.), facturi a căror valoare însumată
reprezintă 261.581 lei, cu TVA, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de
„complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale”, prev.
de art. 26 C.pen. de la 1969, rap. la art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep.
Tot în sarcina inculpatului N.L., s-a reţinut şi faptul că, prin acte de complicitate morală şi
materială, l-a ajutat pe inculpatul T.D. ca, în luna februarie 2012, să retragă din societatea C....
R.... S.R.L. suma de 220.000 lei, având drept justificare contractul de vânzare-cumpărare nr.
89/08.02.2012 şi titlul de proprietate de la inculpatul N.L., pentru un teren în suprafaţă de 13.000
mp., situat în loc. ...., S.C. C.... R.... S.R.L. nedeţinând faptic această suprafaţă de teren, fiind
evidenţiat doar scriptic în evidenţele contabile, aceasta reprezentând un artificiu cu privire la care
s-au înţeles cei doi inculpaţi - T.D. şi N.L., scopul urmărit fiind acela al însuşirii sumei de bani de
către inculpatul T.D., creându-se astfel un prejudiciu în patrimoniul societăţii S.C. C.... R....
S.R.L. în valoare de 220.000 de lei, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de
„complicitate la delapidare”, prev. de art. 26 C.pen. de la 1969, rap. la art. 2151 alin. 1 C.pen. de
la 1969.
În final, în sarcina inculpatului N.L., s-a reţinut că, în calitate de autor, după o înţelegere
prealabilă cu inculpaţii T.D. şi N.C. O., prin adresa înregistrată la A.N.A.F. – A.J.F.P. Covasna -
IF sub nr. 344/27.01.2015, a depus în fotocopie un număr de 5 facturi şi 5 chitanţe, totalizând
161.939.04 lei achiziţii persoana fizică N.L..), pentru a fi luate în considerare de organele fiscale
la calculul venitului impozabil contestat, aferent veniturilor obţinute de cele trei persoane fizice
inculpate, în anul 2012, aflat pe rol, în vederea impunerii, pentru fiecare dintre cei trei inculpaţi
persoane fizice: T.D., N.C. O. şi N.L., cunoscând că cele 10 înscrisuri sunt false, fiind folosite de
inculpat în vederea producerii de consecinţe juridice, faptă ce întruneşte elementele constitutive
ale infracţiunii de „uz de fals”, prev. de art. 323 teza a II-a C.pen.
Prin rechizitoriu, s-a reţinut că, şi inculpaţii T.D., N.C.-O. şi N.L. au comis infracţiunile
pentru care sunt trimişi în judecată în concurs real, însă infracţiunile de uz de fals, fapte prev. de
art. 323 teza a II-a C.pen., reţinute în sarcina celor trei inculpaţi, au fost săvârşite după data de
01.02.2014, dată la care Legea nr. 286/2009 privind Noul Cod penal a intrat în vigoare.
Astfel, în aplicarea legii penale mai favorabile, prevăzută de art. 5 C.pen., prin actul de
sesizare s-a reţinut Decizia nr. 7/2016 a Î.C.C.J., Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 251 din data de 05.04.2016, prin care s-
a stabilit că „În aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, în cazul pluralităţii de infracţiuni
constând în săvârşirea unor infracţiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor
infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, pentru infracţiunile săvârşite
anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penală mai favorabilă – identificată ca fiind
legea veche sau legea nouă – iar pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legii penale noi,
precum şi pentru tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni, se va aplica legea nouă,
conform art. 3 din Codul penal şi art. 10 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a
Legii nr.286/2009 privind Codul penal.”
Pe cale de consecinţă, referitor la concursul de infracţiuni, s-a reţinut că, pentru inculpaţii
T.D., N.C.-O. şi N.L. devin incidente dispoziţiile art. 38 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen.
Cu privire la actul de sesizare în cauză, prin rechizitoriu s-a reţinut că, la data de
10.09.2013, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, sub nr. unic
378/P/2013, plângerea penală a Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov - Administraţia
Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna - Activitatea de Inspecţie Fiscală, cu nr. de înregistrare
6691/30.08.2013, plângere prin care a sesizat faptul că, în urma inspecţiei fiscale efectuate la
contribuabilul S.C. C.... R.... S.R.L., având CUI .........., cu sediul în ......................., în perioada
supusă inspecţiei, 01.01.2010 - 31.04.2013, au fost constatate mai multe încălcări ale
dispoziţiilor fiscale cu relevanţă penală.
În ceea ce privesc infracţiunile pentru care s-a desfăşurat cercetarea penală în cauză, prin
actul de sesizare al instanţei, în fapt (pe scurt), s-au reţinut următoarele:
1. S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D. şi beneficiind de complicitatea inculpaţilor
N.C. O. şi N.L., în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, a evidenţiat, în actele contabile, cheltuieli
care nu au la bază operaţiuni reale şi de asemenea, a evidenţiat operaţiuni fictive, după cum
urmează:
- prin înregistrarea pe contul de investiţii al societăţii C.... R.... S.R.L. a mai multor facturi,
reprezentând materiale de construcţii, pentru clădirea construita cu destinaţie “construire locuinţă
unifamilială", situată în satul ...., nr. ...., jud ........., proprietar N.R.R., facturi a căror valoare
însumată reprezintă 261.581 lei, cu TVA aferent 37.481 lei, din care, aferent investiţiei, suma de
216.217 lei + TVA, clădire pentru care societatea a înregistrat amortizare în sumă de 190.780 lei,
cheltuială nedeductibilă, urmând a se stabili obligaţii fiscal suplimentare după cum urmează:
impozit pe profit 30.525 lei şi TVA - 51.753 lei, impozit pe veniturile din dividend nedatorându-se;
- prin înregistrarea pe contul de cheltuieli a mai multor facturi, reprezentând materiale de

construcţii şi servicii, pentru clădirea construita cu destinaţie de locuinţă unifamilială, situată în
satul ...., nr. .........., jud ............., proprietar N.R.R., facturi a căror valoare însumată reprezintă
171.664 lei + TVA aferent 34.428 lei, reprezentând cheltuieli nedeductibile, urmând a se stabili
obligaţii fiscale suplimentare după cum urmează: impozit pe profit 24.566 lei, TVA 34.428 lei,
impozit pe veniturile din dividend nedatorându-se;
- în perioada 07.08.2012 - 01.03.2013, S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D., a
efectuat achiziţii în valoare totala de 1.178 lei (baza impozabilă în suma de 950 lei şi taxa pe
valoare adăugată, fără drept de deducere, în sumă de 228 lei) de "Toner HP Laser
M1217CE285A", pe bază de documente emise de către S.C. B... T... P..... S.R.L., contribuabil
declarat inactiv prin decizia nr. 2868/06.05.2012, cu anulare înregistrare TVA din data de
01.08.2012;
- în aceeaşi perioadă, 07.08.2012 - 01.03.2013, S.C. C.... R.... S.R.L. a achiziţionat diferite
bunuri, de la diferiţi operatori economici, ce nu aveau cod valid de TVA în perioada efectuării
tranzacţiilor, pe care le-a înregistrat în evidentele contabile, după cum urmează: de la S.C. E.......
S.R.L., cu sediul social în ..............., o achiziţie efectuata, în data de 22.02.2012, în valoare
totală de 3.680 lei (baza impozabilă 2967, 74 lei şi TVA, fără drept de deducere, în suma de 712,
26 lei) şi de la S.C. S..... M.......... S.R.L., cu sediu social în jud. .............., o achiziţie efectuată, în
data de 11.01.2012, în valoare totală de 70 lei (baza impozabilă 64,21 lei şi TVA, cu drept de
deducere, în suma de 5,79 lei), pentru care societatea nu avea drept de deducere a TVA-ului;
- prin înregistrarea în contabilitatea S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada martie – iulie 2012, a
achiziţiilor de piese de schimb şi accesorii auto, în valoare de 445.338 lei, coroborat cu modul de
scoatere a acestor bunuri din gestiunea societăţii suspecte, în acelaşi an fiscal, decembrie 2012,
sub forma de deşeu vechi, în valoare de 1.054 lei, cu factura nr. 20100005/14.12.2012, inculpata
S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D. şi beneficiind de complicitatea inculpaţilor N.C. O. şi
N.L. a adus un prejudiciu bugetului de stat, în valoare de 59.516 lei, constând în impozit pe
profit. S-a reţinut că, documentele de evidenţă contabilă primară, nir-uri, facturi, liste de
inventariere precum şi operaţiunile cu S.C. L..... R..... S.R.L., atestă faptul că cel puţin o parte din
aceste achiziţii reprezintă achiziţii reale, însă nu s-au identificat alte documente de ieşire pentru
mărfurile în valoare de 373.000 lei, decât scoaterea din gestiune ca deşeu feros;
- în luna februarie 2012, administratorul T.D. a retras din societatea C.... R.... S.R.L. suma
de 220.000 lei, având drept justificare contractul de vânzare-cumpărare nr. 89/08.02.2012 şi titlul
de proprietate de la persoana fizică N.L., pentru un teren în suprafaţă de 13.000 mp., situat în
localitatea ...., pentru care nu a putut prezenta documente justificative privitoare la întabularea
acestui teren pe societate, fiind astfel considerată o operaţiune fictivă;
- prin adresa înregistrata la A.N.A.F. – A.J.F.P. Covasna – IF, sub nr. 344/27.01.2015,
inculpatul N.L., a depus în fotocopie un număr de 5 facturi şi 5 chitanţe, pentru a fi luate în
considerare de organele fiscale la calculul venitului impozabil contestat, aferent veniturilor
obţinute de cele trei persoane fizice inculpate, în anul 2012, aflat pe rol în vederea impunerii,
pentru fiecare dintre cei trei inculpaţi persoane fizice, respectiv: T.D., N.C. O. şi N.L.. Contractele
de achiziţii, întocmite în baza celor 5 facturi şi 5 chitanţe, au fost depuse de inculpaţi în
contabilitatea societăţii S.C. C.... R.... S.R.L., dovedindu-se a nu corespunde realităţii.
2. În luna februarie 2012, administratorul T.D. a retras din societatea C.... R.... S.R.L.
suma de 220.000 lei, având drept justificare contractul de vânzare-cumpărare nr. 89/08.02.2012
şi titlul de proprietate de la persoana fizică N.L., pentru un teren în suprafaţă de 13.000 mp.,
situat în localitatea ...., pentru care nu a putut prezenta documente justificative privitoare la
întabularea acestui teren pe societate. S-a reţinut că, plata este menţionată ca efectuată în
februarie 2012, defalcat, în contul lui N.L., deschis la R..... Bank în sumă de 89.000 lei,
reprezentând “N.L. teren” şi în contul deschis la ..........., în sumă de 130.587 lei, reprezentând
’’teren cumpărat”, totalizând 219.587 lei. Însă, S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D., nu
deţine faptic suprafaţa de 13.000 mp teren arabil intravilan din localitatea ...., jud. Covasna, fiind
evidenţiat doar scriptic în evidentele contabile, deoarece nu a avut loc întabularea acestui teren
în favoarea societăţii, iar contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu N.L. nu este autentificat
de către un notar public.
Astfel, s-a reţinut că, înregistrarea în contabilitate a contractului de vânzare-cumpărare nr.

89/08.02.2012, pentru care s-a retras din contabilitate suma de 220.000 de lei de către
administratorul T.D., sumă care a fost depusă în conturile inculpatului N.L., nu este o operaţiune
reală, aceasta reprezentând un artificiu, cu privire la care s-au înţeles cei doi inculpaţi, T.D. şi
N.L., scopul urmărit fiind acela al însuşirii sumei de bani de către administratorul societăţii -
inculpatul T.D..
3. Prin adresa înregistrata la A.N.A.F. – A.J.F.P. Covasna – IF, sub nr. 344/27.01.2015,
inculpatul N.L., a depus în fotocopie un număr de 5 facturi şi 5 chitanţe, pentru a fi luate în
considerare de organele fiscale la calculul venitului impozabil contestat, aferent veniturilor
obţinute de cele trei persoane fizice inculpate, în anul 2012, aflat pe rol în vederea impunerii,
pentru fiecare dintre cei trei inculpaţi persoane fizice, respectiv: T.D., N.C. O. şi N.L.. S-a reţinut
că, din cercetările efectuate a rezultat că cele 10 înscrisuri sunt false, fiind folosite de inculpaţii
persoane fizice, prin depunerea lor, la data de 27.01.2015 la A.N.A.F. – A.J.F.P. Covasna, în
vederea producerii de consecinţe juridice.
4. S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D., în cursul anului 2011, a omis evidenţierea
în actele contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a
veniturilor realizate, după cum urmează:
- nu a înregistrat în evidenţa contabilă factura fiscală nr. C..... 1 10332/31.10.2011 emisă

către S.C. D..... S.R.L., în sumă totală de 3.720 lei, din care TVA 720 lei, contravaloarea facturii
fiind încasată cu chitanţa nr. C..... 176/31.10.2011. Ca urmare s-a stabilit suplimentar impozit pe
profit în sumă de 480 lei şi TVA în sumă de 720 lei, iar impozit pe dividend nu se calculează;
- între S.C. C..... R... S.R.L. şi inculpaţii T.D. şi N.C. O. au intervenit două contracte de
împrumut, cu inculpatul T.D., la data de 05.01.2010, pentru suma de 200.000 lei şi cu inculpata
N.C. O., la data de 01.08.2011, pentru suma de 50.000 lei. S-a reţinut că, împrumuturile
acordate către asociaţii T.D. şi N.C. O. nu au fost efectuate în scopuri economice, ca urmare
suma de 42.596 lei nerestituită de către T.D., în calitate de asociat şi administrator la S.C. C....
R.... S.R.L. poate fi asimilată unei distribuiri în bani, efectuată de o persoană juridică unui
participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea
persoană juridică, impozitul pe veniturile din dividende calculat fiind în sumă de 8.114 lei. Tot
astfel, s-a reţinut că, suma de 32.411,50 lei, nerestituită de către N.C. O., în calitate de asociat la
S.C. C.... R.... S.R.L., poate fi asimilată unei distribuiri în bani, efectuată de o persoană juridică
unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea
persoană juridică, impozitul pe veniturile din dividende calculat fiind în sumă de 6.173 lei. Astfel,
impozitul pe dividende calculat nu a fost înregistrat în actele contabile.
5. Având în vedere că, între S.C. C.... R.... S.R.L. şi inculpaţii T.D., administrator al
societăţii şi N.C. O., asociat şi administrator în fapt, au intervenit două contracte de împrumut, cu
inculpatul T.D., la data de 05.01.2010, pentru suma de 200.000 lei, şi cu inculpata N.C. O., la
data de 01.08.2011, pentru suma de 50.000 lei, s-a considerat că aceştia s-au împrumutat în
mod direct de la societatea pe care o administrează, suma împrumutată fiind superioară limitei
prevăzute de art.1444 alin. 3 lit. a din Legea nr. 31/1990, rep.
6. Inculpaţii persoane fizice, T.D., N.C. O. şi N.L., în cursul anului 2012, au obţinut venituri
din activităţi nedeclarate organelor fiscale, ascunzând astfel sursa impozabilă sau taxabilă.
Astfel, în perioada 01.01.2012 - 23.07.2012, persoanele fizice T.D., N.C. - O. şi N.L. au
desfăşurat acte şi fapte de comerţ aşa cum sunt definite de către art. 47, alin. l din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, coroborat cu punctul 21 din H.G. nr. 44/2003 de aprobare a
Normelor de aplicare a Codului Fiscal. Astfel, s-a reţinut că, veniturile brute realizate de către
T.D., N.C. - O. şi N.L., în perioada 01.01.2010 - 23.07.2012, au fost în suma totală de 536.660 lei
şi reprezintă comercializarea către S.C. C.... R.... S.R.L. a diferitelor piese auto, pe baza
contractelor de vânzare-cumpărare, iar veniturile brute realizate şi încasate de către inculpaţi, în
aceeaşi perioadă, au fost considerate venituri nete realizate.
Astfel, s-a reţinut că, în perioada 15.01.2012 - 23.07.2012, N.C. - O. a vândut către S.C.
C.... R.... S.R.L. diferite sortimente de piese auto, în valoare totală de 219.400 lei, în baza mai
multor contracte de vânzare-cumpărare. Tot astfel, N.L., angajat la S.C. C.... R.... S.R.L., în
perioada 16.01.2012 - 15.03.2012, a vândut către S.C. C.... R.... S.R.L. diferite sortimente de
piese auto, în valoare totală de 80.760 lei, în baza mai multor contracte de vânzare-cumpărare.
De asemenea, T.D., asociat şi administrator al S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada 18.05.2012 -
12.06.2012, a vândut către S.C. C.... R.... S.R.L. diferite sortimente de piese auto, în valoare
totală de 235.500 lei, în baza mai multor contracte de vânzare-cumpărare.
7. T.D., în calitate de administrator al S.C. C.... R.... S.R.L., beneficiind de complicitatea

inculpaţilor N.C. O. şi N.L., în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, a folosit cu rea-credinţă bunuri
propriu şi pentru a favoriza o altă societate în care are interese directe sau indirecte, astfel:
- în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013 s-a folosit de materiale de construcţii achiziţionate

de S.C. C.... R.... S.R.L. şi de servicii plătite de aceasta, pentru clădirea construită cu destinaţie
“construire locuinţă unifamilială", situată în satul ...., nr. ...., jud. ....., proprietar N.R.R. (nepoata
sa şi fiica inculpaţilor N.C. O. şi N.L.), facturi a căror valoare însumată reprezintă 261.581 lei, cu
TVA;
- societatea C.... R.... S.R.L., în baza contractului de împrumut nr. 15/15.05.2011 a

împrumutat societatea afiliata S.C. C......... S.R.L. (administrată de inculpata N.C. O.) cu suma de
100.000 lei, pe termen nelimitat şi fără a percepe dobândă. De asemenea, s-a reţinut că, în
cursul anilor 2011 şi 2012, S.C. C.... R.... S.R.L. a mai acordat şi alte împrumuturi aceleiaşi
societăţi, în sumă totală de 84.900 lei, sumă din care S.C. C.......... S.R.L. a rambursat 10.981 lei,
rămânând un sold de încasat de 73.919 lei. Totodată, s-a menţionat că, în aceeaşi perioada,
S.C. C.... R.... S.R.L. avea contracte de credit în derulare, contracte cu garanţii imobiliare, pentru
care a achitat o dobândă de 4% pe an, respectiv de 9,66 % pe an.
8. În final, s-a reţinut că, în baza procesului-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri
mobile nr. 31151/10.09.2013, întocmit de către D.G.R.F.P. Brasov -A.J.F.P. Covasna, au fost
instituite măsurile asigurătorii, la data de 10.09.2013, asupra bunurilor mobile deţinute de
debitorul S.C. C.... R.... S.R.L. (descrise în anexa nr. 1 la procesul- verbal de sechestru
asigurator), în valoare de 456.995 lei. Însă, în urma sechestrului fiscal aplicat la data de
10.09.2013, S.C. C.... R.... S.R.L., prin administratorul T.D., la data de 16.09.2013, a vândut
autoturismul BMW, cu nr. de înmatriculare .........., către cumpărătoarea C.M.L., pentru suma de
31.000 lei (inclusiv TVA), sumă achitată conform chitanţei seria C.... nr. 352/16.09.2013, cu toate
că administratorul S.C. C.... R.... S.R.L. - T.D., cunoştea la acel moment că asupra bunului mobil
era aplicat sechestrul şi avea obligaţia de păstrare.
Din analiza probelor referitoare la infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată
a inculpaţilor, prin rechizitoriu s-a reţinut, pe larg, următoarea situaţie de fapt:
Inculpata S.C. C.... R.... S.R.L., (în prezent S.C. S..... S.R.L. – redenumită conform
menţiunii 3192 din data de 22.02.2016, când s-a depus actul constitutiv actualizat), avea la
momentul depunerii plângerii de către partea civilă D.G.F.P. Covasna - Activitatea de inspecţie
fiscală sediul social declarat în ................, fiind înregistrat sub nr. ........... la Registrul Comerţului
de pe lângă Tribunalul Covasna şi CUI: ..............., iar activitate principală, conform codificării
CAEN: 4531, comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule.
Din data de 18.02.2004, persoana împuternicită şi administrator al societăţii a fost

inculpatul T.D. (fost A.), fiind asociat unic al acesteia, până în data de 26.01.2011, când, conform
menţiunii nr. 971 înscrisă la O.R.C., au fost cesionate 99% din părţile sociale către inculpata N.C.
O., sora lui T.D., acesta rămânând asociat cu 1 % din părţile sociale, până la data de
29.07.2012, când, conform înscrierii de menţiuni la O.R.C. Covasna, cu nr. 12156, prin aport
transmitere acţiuni, T.D. a devenit din nou asociat unic şi administrator al societăţii.
Din cuprinsul actului de sesizare şi procesul-verbal din data de 31.07.2013, întocmit de

către D.G.F.P. Covasna - Activitatea de inspecţie fiscală, care a stat la baza Raportului de
inspecţie fiscală nr. F-CV 259/19.08.2013, în baza căruia s-a emis Decizia de impunere nr. F-CV
415/19.08.2013, rezultă că, S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada supusă inspecţiei organelor
fiscale, respectiv 01.01.2010 – 30.04.2013, prin administratorul T.D., nu a înregistrat în evidenţa
contabilă a societăţii veniturile realizate şi a evidenţiat în actele contabile sau în alte documente
legale cheltuieli care nu au la baza operaţiuni reale, având drept consecinţă diminuarea bazei
impozabile în ceea ce priveşte TVA şi impozit pe profit. De asemenea, s-a constatat că
administratorul societăţii a folosit, cu rea-credinţă, bunurile sau creditul de care se bucura
societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia, precum şi în folosul lui propriu ori pentru a
favoriza o alta societate în care are interese direct sau indirect, respectiv S.C. C.......... S.R.L.,
motiv pentru care organele fiscale au considerat veniturile dobândite ca fiind în favoarea
asociaţilor societăţii, stabilind astfel un impozit suplimentar pe venituri din dividende.
1. Astfel, în fapt, s-a stabilit că S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D., şi beneficiind
de complicitatea inculpaţilor N.C. O. şi N.L., a încheiat, la data de 01.01.2010, un contract de
comodat cu martora N.R. - R., nepoata inculpatului T.D. şi fiica surorii sale - inculpata N.C. O. şi
a inculpatului N.L., având ca obiect "remiterea de către comodant (N.R.R.), cu titlu de împrumut
de folosinţă gratuită către şi în beneficiul comodatarului (S.C. C..... R... S.R.L.) imobilul situat în
localitatea ...., str. ..., nr. ......., jud. ......". S-a stabilit că, comodantul N.R.-R., conform Cărţii
Funciara nr. 24509 a localităţii ...., a devenit proprietar al terenului situat în intravilanul
comunei ...., la data de 11.11.2011, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 567/11.11.2011,
autentificat de Biroul Notarial Public L. I. I.
La data de 16.11.2012, s-a emis de către Consiliul Judeţean Covasna, autorizaţia de

construire nr. 190 privind "executarea lucrărilor de construire, pentru casa de locuit S+P+M,
situată în satul ...., nr.....", pe numele N.R. –R., faţă de care s-a concluzionat fără echivoc faptul
că numita N.R. -R. a încheiat contractul de comodat din data de 01.01.2010, cu privire la un
imobil situat în localitatea ...., str. ........, nr. .........., jud. Covasna, în favoarea S.C. C.... R....
S.R.L., fără a fi proprietara în drept al acestuia, la acea dată.
În continuare, s-a reţinut că, pe baza documentelor aflate la dosarul cauzei, a sesizării
penale şi a înscrisurilor ridicate de la S.C. C.... R.... S.R.L., în baza ordonanţei din data de
01.07.2014, în cauză a fost efectuat Raportul de constatare financiar contabilă de către
inspectorii antifraudă detaşaţi în cadrul parchetului, depus la dosar, la data de 19.08.2014, în
baza căruia s-a stabilit, printre altele, faptul că S.C. C.... R.... S.R.L., în baza contractului de
comodat din data de 01.01.2010, încheiat cu numita N.R.-R., a înregistrat, în perioada martie
2010 -aprilie 2013, pe investiţii, facturi reprezentând materiale de construcţii, lucrări de
construcţii, obiecte sanitare, etc., în valoare totala de 261.581 lei (baza impozabilă - 224.100 lei
şi taxa pe valoare adăugată cu drept de deducere în suma de 37.481 lei), beneficiarul lucrării
fiind N.R.-R., conform Procesului-verbal de recepţie nr. 3/13.03.2013, întocmit la încheierea
lucrărilor. Astfel, societatea a evidenţiat în patrimoniul său o imobilizare corporală în valoare de
216.217,30 lei, pentru care a generat o cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit, prin
înregistrarea amortizării în sumă de 190.780 lei, cheltuială nedeductibilă, întrucât nu s-au
generat beneficii economice pentru societate. Astfel, se aplică cota de impozit pe profit de 16%,
rezultând 30.525 lei, impozit pe profit suplimentar de plată, aferent anului 2012.
În aceeaşi perioadă, societatea a dedus şi a beneficiat de TVA în sumă de 37.481 lei (TVA
de plată suplimentar: an fiscal 2010 - 1.817 lei, an fiscal 2011 - 3.200 lei, an fiscal 2012 - 29.414
lei, an fiscal 2013 - 3.049 lei), aferent aceleaşi investiţii înregistrate în sumă de 261.581 lei, deşi
nu avea dreptul de a deduce achiziţiile de materiale de construcţii, lucrări, obiecte sanitare, s.a.,
care nu au generat beneficii economice suplimentare şi nici reducerea de cheltuieli de întreţinere
şi funcţionare în favoarea societăţii. În aceeaşi ordine de idei, s-a reţinut că, înregistrările din
perioada martie 2010 - aprilie 2013 pe investiţii, în valoare totală de 261.581 lei, nu pot constitui
o distribuire de dividende pentru persoana fizică N.R.-R., proprietar al imobilului “casa
unifamilială”, deoarece aceasta nu era o persoana participantă la persoana juridică S.C. C....
R.... S.R.L.
Totodată, S.C. C.... R.... S.R.L., în baza contractului de comodat, din data de 01.01.2010,
încheiat cu numita N.R.R., a înregistrat pe contul de cheltuieli, în perioada februarie 2010 - aprilie
2013, cheltuieli deductibile, la calculul impozitului de profit, în sumă totală de 206.092 lei (baza
impozabilă 171.664 lei şi TVA cu drept de deducere, în sumă de 34.428 lei).
De asemenea, s-a stabilit şi faptul că, din rulajul contului 604 "cheltuieli privind materialele
nestocate" (f.100-45 vol.III d.u.p.), cât şi "situaţia cheltuielilor efectuate de societate în perioada
2010 - aprilie 2013" (f.85-90 vpl.I d.u.p.), rezultă că, S.C. C.... R.... S.R.L. a înregistrat în
evidenţele contabile, pe cheltuieli deductibile fiscal, suma totală de 206.092 lei (baza impozabilă
171.664 lei şi TVA cu drept de deducere în sumă de 34.428 lei), reprezentând diferite achiziţii de
materiale de construcţii pentru imobilul "construire casă unifamilială" din localitatea ...., nr. ....,
jud. Covasna.
Astfel, în baza informaţiilor analizate a rezultat faptul că, evidenţa contabilă condusă, în
perioada 01.01.2010 - 30.04.2013, nu a eliminat, la calculul profitului impozabil, cheltuielile
deductibile fiscal, rezultate în urma realizării veniturilor din prestări servicii către diferiţi clienţi ai
S.C. C.... R.... S.R.L.. Totodată, în "situaţia cheltuielilor efectuate de societate, în perioada 2010 -
aprilie 2013", explicaţiile înscrise sunt: "materiale de construcţii, ciment, canal plat, profile, etc.",
deci bunuri ce au participat direct pentru realizarea imobilului - casa unifamilială (proprietar N.R.-
R.) din localitatea ...., nr. ....., jud. Covasna. Ca urmare a celor constatate, s-a stabilit că, suma
de 171.664 lei, reprezentând diferite achiziţii de materiale de construcţii pentru imobilul
"construire casa unifamiliala" (proprietar N.R.-R.) din localitatea ...., nr. ....., jud. Covasna, nu
constituie cheltuială deductibilă fiscal la calculul impozitului pe profit, deoarece nu a fost
efectuată în favoarea şi în beneficiul S.C. C.... R.... S.R.L.
Drept urmare, s-a stabilit că, sumei de 171.664 lei, i se aplică cota de impozit pe profit
16%, conform art. 17 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, republicată, rezultând astfel un
impozit pe profit datorat suplimentar în sumă totală de 27.466 lei şi T.V.A. - total de plată
suplimentar 34.428 lei, iar impozit pe dividende la suma totală de 206.092, pentru investiţia
"construire casă unifamilială" (proprietar N.R.-R.) nu se datorează, deoarece nu constituie o
distribuire de dividende, persoana fizica, beneficiarul cheltuielilor nefiind persoana participantă la
persoana juridica S.C. C.... R.... S.R.L.
Cu privire la acelaşi aspect, s-a pronunţat şi expertul desemnat în cauză să efectueze un
raport de expertiză financiar contabilă, raportul fiind întocmit şi depus la dosar, având nr.
19/2017. Astfel, raportat la acest aspect, prin raportul de expertiză s-a concluzionat faptul că,
prin înregistrarea pe contul de investiţii al societăţii C.... R.... S.R.L. a mai multor facturi
reprezentând materiale de construcţii, pentru clădirea construită cu destinaţie „construire locuinţă
unifamilială", situată în satul ...., nr. ....., jud Covasna, proprietar N.R.-R., facturi a căror valoare
însumată reprezintă 261.581 lei, cu TVA aferent 37.481 lei, din care, aferent investiţiei, suma de
216.217 lei + TVA, clădire pentru care societatea a înregistrat amortizare în sumă de 190.780 lei,
cheltuială nedeductibilă, se stabilesc obligaţii fiscale suplimentare după cum urmează: impozit pe
profit - 30.525 lei, TVA - 51.753 lei, iar impozit pe veniturile din dividend nu se datorează, cu
aceeaşi explicaţie oferită şi de inspectorii antifraudă, totalul obligaţiilor principale de plată fiind de
82.278 lei.
De asemenea, cu privire la contul de cheltuieli, s-a concluzionat faptul că, prin

înregistrarea pe cheltuieli a mai multor facturi reprezentând materiale de construcţii şi servicii,
pentru clădirea construita cu destinaţie de locuinţă unifamilială, situată în satul ...., nr. ....., jud
Covasna, proprietar N.R.-R., facturi a căror valoare însumată reprezintă 171.664 + TVA aferent
de 34.428 lei, reprezentând cheltuieli nedeductibile, se stabilesc obligaţii fiscale suplimentare
după cum urmează: impozit pe profit - 24.566 lei şi TVA - 34.428 lei, iar impozit pe veniturile din
dividend nu se datorează, cu aceeaşi explicaţie oferită şi de inspectorii antifraudă, totalul obligaţii
principale de plată fiind de 58.994 lei.
Astfel, s-a reţinut că, se observă o diferenţă de valoare a TVA-ului suplimentar calculat cu
privire la contul de investiţii şi o diferenţă de valoare a impozitului pe profit calculat cu privire la
contul de cheltuieli.
Pentru a stabili valoarea TVA-ului de plată, expertul a reţinut faptul că, în perioada supusă
inspecţiei fiscal, cotele de TVA se prezentau astfel: în perioada 01.01 - 30.06.2010 - 19%, în
perioada 01.07.2010 - 30.04.2013 - 24%. În lunile iunie, septembrie, decembrie 2012 a fost
înregistrat în contul 212.1 – Construcţii, suma de 216.217,30 lei, valoare stabilită în RIF ca şi
bază de impozitare pentru TVA suplimentar la punctul nr. 1 din RIF. Ca urmare, s-a stabilit TVA
suplimentar în valoare de 35.663 lei, sumă stabilită incorect în RIF având în vedere faptul că
societatea are TVA de recuperat, în perioada 01.01.2010 - 30.09.2010, în sumă de 6.227 lei,
sumă ce se scade din obligaţia de plată a TVA stabilit suplimentar. Taxarea inversă - este
procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii,
devine persoana obligată la plata TVA, pentru achiziţia de bunuri/servicii efectuată, prin excepţie
de la regula generală, conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul
bunurilor/prestatorul serviciilor. Beneficiarii vor determina taxa aferentă, o vor înscrie în facturi şi
în jurnalul pentru cumpărări, preluând-o atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă în
decontul de taxă, la rândul 12 şi 25 (autolichidarea TVA). Beneficiarul va efectua înregistrarea
contabilă: 4426 = 4427 cu suma taxei aferente. Prin acest articol contabil, TVA este considerată
dedusă, iar colectarea TVA, la nivelul taxei deductibile, este asimilată cu plata taxei către
furnizor.
În aceste condiţii, expertul a concluzionat că TVA aferent bunurilor achiziţionate pentru
construcţie, la care se aplică regimul de taxare inversă, nu este deductibil fiscal, ca urmare TVA
nedeductibil pentru construcţia, în valoare de 216.217,30 lei, este în sumă de 51.753 lei.
În ce priveşte valoarea impozitul pe profit suplimentar de plată, expertul a reţinut faptul că,
dacă cheltuielile prevăzute în anexa nr. 9 la RIF, în valoare de 169.373 lei + TVA sunt aferente
amenajării şi lucrărilor de reparaţii efectuate la casa proprietate personală a persoanei fizice N.
R.-R., atunci, în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
acestea nu sunt efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, deci cheltuielile, în valoare
de 169.373 lei, nu sunt deductibile fiscal. Profitul impozabil se recalculează, în conformitate cu
art. 19(1) din Codul fiscal, prin adăugarea la profitul impozabil al cheltuielilor nedeductibile. În
aceste condiţii, se stabilesc obligaţii suplimentare, impozit pe profit în valoare de 27.100 lei. În
primul trimestru al anului 2013, societatea a înregistrat pierdere în sumă de 15.835 lei, ce se
scade din baza de impozitare stabilită suplimentar. Astfel, baza de impozitare, pentru impozitul
pe profit, reţinută de expert este de 169.373 lei -15.835 lei =153.538 lei, iar impozitul pe profit
aferent este de 24.566 lei.
Având în vedere aceste aspecte, organul de cercetare penală a apreciat că nu are motive
care să contraargumenteze raţionamentul prezentat de expert, motiv pentru care au fost reţinute
obligaţii fiscale suplimentare, după cum urmează:
- pe contul de investiţii - impozit pe profit 30.525 lei, TVA 51.753 lei, impozit pe veniturile
din dividende nu se datorează, cu aceeaşi explicaţie oferită şi de inspectorii antifraudă, totalul
obligaţiilor principale de plată fiind de 82.278 lei, şi
- pe contul de cheltuieli - impozit pe profit 24.566 lei, TVA 34.428 lei, impozit pe veniturile
din dividend nu se datorează, cu aceeaşi explicaţie oferită şi de inspectorii antifraudă, totalul
obligaţiilor principale de plată fiind de 58.994 lei.
2. S.C. C.... R.... S.R.L., prin administratorul T.D. şi al inculpatei N.C. O. şi cu participarea
inculpatului N.L., în perioada 15.01.2012 - 23.07.2012, a achiziţionat şi recepţionat diferite
sortimente de piese auto: "set scut motor, huse scaune, grilaje cabină, etc.", în valoare totala de
535.660 lei, de la următoarele persoane fizice:
- N.C.-O., asociat la S.C. C.... R.... S.R.L. Astfel, în perioada 15.01.2012 - 23.07.2012
N.C.-O. a vândut către S.C. C.... R.... S.R.L. diferite sortimente de piese auto, în valoare totală
de 219.400 lei, în baza următoarelor contracte de vânzare-cumpărare:
a) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 90/15.01.2012, în valoare totală de 34.300 lei,

constând în vânzarea a 49 de bucăţi scut motor Dacia Duster, recepţionat la data de 15.01.2012
în nota de intrare-recepţie nr. 601060, evidenţiat/înscris la poziţia 48 din Jurnalul de cumpărări,
aferent perioadei ianuarie 2012;
b) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 92/17.01.2012, în valoare totală de 47.600 lei,

constând în vânzarea a 68 de bucăţi scut motor Dacia Duster, recepţionat la data de 17.01.2012
aferent perioadei ianuarie 2012, şi
c) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 106/23.07.2012, în valoare totală de 137.500 lei,
constând în vânzarea a 250 de bucăţi bară spate, recepţionat la data de 23.07.2012 în nota de
intrare-recepţie nr. 601466, evidenţiat/înscris la poziţia 144 din Jurnalul de cumpărări, aferent
perioadei iulie 2012 , contravaloarea contractelor de vânzare - cumpărare descrise mai sus fiind
achitată integral, în perioada 15.01.2012 - 13.09.2012, conform fişei furnizori.
- N.L. a vândut către S.C. C.... R.... S.R.L. diferite sortimente de piese auto, în valoare
totală de 80.760 lei, în baza următoarelor contracte de vânzare-cumpărare:

referitor la vânzarea a 68 de bucăţi huse scaune Dacia Duster, recepţionat la data de 16.01.2012
aferent perioadei ianuarie 2012;
b) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 93/18.01.2012, în valoare totala de 3.920 lei,

constând în vânzarea a 49 de bucăţi huse scaune Dacia Duster, recepţionat la data de
18.01.2012 în nota de intrare-recepţie nr. 601058, evidenţiat/înscris la poziţia 68 din Jurnalul de
cumpărări, aferent perioadei ianuarie 2012;
c) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 96/15.03.2012, în valoare totala de 71.400 lei,

constând în vânzarea a 102 bucăţi scut motor Dacia Duster, recepţionat la data de 15.03.2012 în
nota de intrare-recepţie nr. 601151, evidenţiat/înscris la poziţia 62 din Jurnalul de cumpărări,
aferent perioadei martie 2012;
Contravaloarea contractelor de vânzare-cumpărare, descrise mai sus, a fost achitată

integral, în perioada 16.01.2012- 30.09.2012, conform fişei furnizori.
- T.D., asociat şi administrator al S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada 18.05.2012 -

12.06.2012, a vândut către S.C. C.... R.... S.R.L. diferite sortimente de piese auto, în valoare
totală de 235.500 lei, în baza următoarelor contracte de vânzare-cumpărare:

constând în vânzarea a 170 de bucăţi scut motor Dacia Duster, recepţionat la data de
cumpărări, aferent perioadei mai 2012;
b) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 104/05.06.2012, în valoare totală de 54.000 lei,

constând în vânzarea a 120 de bucăţi grilaje cabine Ford Range, recepţionat la data de
cumpărări aferent perioadei iunie 2012;
c) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 105/12.06.2012, în valoare totală de 54.000 lei,

constând în vânzarea a 120 de bucăţi grilaje cabine Ford Range, recepţionat la data de
cumpărări, aferent perioadei iunie 2012.
Contravaloarea contractelor de vânzare-cumpărare, descrise mai sus, a fost achitată

integral, în perioada 22.05.2012 - 13.06.2012, conform fişei furnizori.
Întrucât prin actul de sesizare a organelor de urmărire penală s-a arătat că societatea S.C.
C.... R.... S.R.L. a achiziţionat, în lunile martie, mai, iunie şi iulie 2012, mărfuri reprezentând huse
scaune, scuturi de motor Dacia Duster, grilaje cabina pentru Ford Ranger, bara spate auto, în
valoare totală de 535.660 lei, pe bază de contracte de vânzare-cumpărare şi, în luna decembrie
2012, societatea a descărcat din gestiune marfă în valoare totala de 445.338 lei, pentru care a
emis factura fiscala nr. 20100005/14.12.2012 către S.C. A..... S.R.L., CUI ............, reprezentând
deşeu fier vechi, în valoare de 1.025 lei, considerându-se astfel că achiziţiile de bunuri aferente
seriilor de tranzacţii anterior menţionate sunt fictive, nu au valoare comercială, nefiind realizate în
scopul realizării de venituri şi nefiind utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice
obişnuite, scopul acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale, prin
raportul de constatare financiar contabilă efectuat în cauză şi de asemenea prin raportul de
expertiză fiscală efectuat de expertul desemnat a fost analizat inclusiv acest aspect.
Astfel, prin raportul de constatare efectuat, s-a stabilit faptul că, societatea inculpată S.C.
C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D., în data de 14.12.2012, pentru mărfurile achiziţionate, în
perioada 15.01.2012 - 23.07.2012, de la persoanele fizice mai sus menţionate, în valoare totală
de 535.660 lei, a întocmit şi a emis factura seria C...... nr. 20100005 (f.47 vol.VI d.u.p.) către S.C.
A..... Impex S.R.L. (CUI: ............), reprezentând 1.510 kg “deşeu fier vechi", în valoare totala de
1.025,29 lei.
În vederea scoaterii din gestiunea societăţii a bunurilor înscrise pe factura seria C........ nr.
20100005/14.12.2012, ca fiind predate sub forma de deşeu fier vechi la S.C. A........ Impex
S.R.L. Sf. Gheorghe, la data de 13.12.2012, a fost redactată Hotărârea AGA cu nr. 123 a
societăţii S.C. C.... R.... S.R.L., conform căreia se aproba casarea următoarelor mărfuri din stoc:
- grilaje 240 buc., preţ unitar 450 lei;
- bară250 buc., preţ unitar 550 lei;
- scut 02 buc.,preţ unitar 700 lei;
- scut 170 buc., preţ unitar 750 lei;
- grilaj nn 1 buc., preţ unitar 449,41 lei, şi
- grilaj tv 1 buc., preţ unitar 488,91 lei, fără a fi individualizate şi identificate ca mijloace
fixe, în valoare de 445.338,32 lei, şi se aproba predarea acestora sub forma de deşeuri metalice
la S.C. A... Impex S.R.L., documentul fiind semnat de T.D. şi N.C.-O. ca asociaţi şi de D. C.-C. şi
C. L., membrii ai comisiei, persoane care nu mai lucrează la aceasta societate şi care, conform
depoziţiilor martorilor, sunt plecaţi din ţară în străinătate la lucru, în loc necunoscut.
Tot prin raport, s-a constatat faptul că, în conformitate cu extrasul contului de gestiune
Marfă nr. 727196, aferent perioadei decembrie 2012, din contabilitatea societăţii inculpate
(Anexa 17, vol. I A d.u.p.), sunt identificate după numărul Notei de Intrare-Recepţie, mărfurile
achiziţionate în cursul anului 2012 de la cele trei persoane fizice inculpate, mărfurile fiind, cele
înscrise pe factura de “deşeu fier vechi” şi care au făcut obiectul Hotărârii AGA nr.
123/13.12.2012, rezultând fără echivoc că documentele de achiziţie sunt documente fictive, iar
introducerea lor în contabilitate a fost făcută în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul, de
foloase necuvenite, producând consecinţe juridice.
S-a reţinut că, această afirmaţie a inspectorilor antifraudă a fost întărită de faptul că, în
urma cercetărilor efectuate la sediul S.C. A... Impex S.R.L., s-a constatat că au fost predate
diferite deşeuri metalice, în data de 14.12.2013, de către S.C. C.... R.... S.R.L., prin delegat N.L.,
deşeuri care, fiind cântărite, au avut o greutate de 1.510 kg, pentru care s-a stabilit, conform
preţului practicat de achizitor, suma de 0,70 lei/kg, sumă înscrisă pe factură, nefiind identificate
fizic sau verificate în vreun fel obiectele metalice predate. Acest aspect se coroborează şi cu
declaraţiile gestionarului recepţie marfă, angajat la S.C. A... Impex S.R.L. – K. A. şi ale
angajatului S.C. A... Impex S.R.L. - martorul L. L., precum şi cu declaraţiile inculpatului N.L.,
rezultând faptul că, pe factura în litigiu, au fost înscrise de însăşi N.L. bunurile vândute la fier
vechi, produsele fiind înscrise pe “o fiţuică” de contabilul de la acea vreme al S.C. C....... R.......
S.R.L. - martora N. E., reprezentanţii S.C. A... Impex S.R.L. neavând vreo obiecţie faţă de
solicitarea de înscriere a tipurilor de obiecte/produse/mărfuri predate sub formă de fier vechi,
nemodificându-se în vreun fel, din punctul lor de vedere, preţul pe care îl puteau oferi clientului
S.C. C.... R.... S.R.L., de 0,70 lei/Kg.
Declaraţia inculpatului N.L., din data de 21.12.2015, este lămuritoare în acest sens, acesta
arătând că personal şi folosindu-se de duba societăţii, cu nr de înmatriculare ........, a dus la S.C.
A... Impex S.R.L. fierul vechi strâns de-a lungul timpului în magazia societăţii, constând în diferite
obiecte metalice feroase, în cantitate de 1.500 kg. S-a reţinut că, această declaraţie este
susţinută şi de inculpatul T.D., care, audiat fiind la data de 21.12.2015, a arătat organelor de
cercetare penală că nu sunt reale cele înscrise pe factura seria C.... nr. 20100005/ 14.12.2013,
ca fiind predate sub forma de deşeu fier vechi la S.C. A... Impex S.R.L. Sf. Gheorghe, sub
aspectul naturii obiectelor ce reprezentau fierul vechi, nu şi a existenţei acestuia. De asemenea,
N.C. O., în declaraţia din data de 11.07.2019, a susţinut că, la sfârşitul anului 2012, s-a constatat
faptul că, scriptic, S.C. C.... R.... S.R.L. deţinea o mare parte din piesele de schimb achiziţionate
în perioada 15.01.2012-23.07.2012, fără ca aceste piese să existe fizic la sediul societăţii. Atunci
s-a luat hotărârea ca aceste piese de schimb să fie scoase, în mod fictiv, din gestiunea societăţii,
sub formă de deşeu fier vechi, motiv pentru care s-a dat Hotărârea AGA nr. 123/13.12.2012, iar
la societatea S.C. A... Impex S.R.L. a fost transportată o cantitate de fier vechi reprezentând
bare protecţie spate demontate de pe anumite autovehicule, în perioada 2011-2012 şi care nu
mai erau apte de a fi refolosite. Astfel, actele prin care S.C. C.... R.... S.R.L. s-a descărcat din
gestiune de piesele de schimb noi achiziţionate, în perioada 15.01.2012-23.07.2012,
prezentându-le ca deşeu fier vechi, au fost fictive, ele nereprezentând operaţiuni reale.
Tot în raportul de constatare, s-a arătat că, prin înregistrarea contabilă valorică întocmită
la data de 14.12.2012 (f.38 vol.III d.u.p.), rulaj debitor al contului 607 „cheltuieli privind mărfurile''
- rulaj creditor al contului analitic 371.1 "mărfuri" în sumă totală de 445.338,32 lei, rezultă faptul
că descărcarea din gestiune a mărfurilor predate/vândute în baza facturii seria C.... nr.
20100005/14.12.2012 ca şi "deşeu de fier vechi" către S.C. A... Impex S.R.L., a fost
tratată/considerată cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil, aferent exerciţiului fiscal
2012. Astfel, prin raport, s-a concluzionat faptul că, achiziţiile de bunuri pe baza de contracte de
vânzare-cumpărare de la persoanele fizice T.D., N.C.-O. şi N.L., efectuate de S.C. C.... R....
S.R.L., cu acordul şi participarea administratorului T.D., nu au fost efectuate în scopul realizării
de venituri şi nu au fost utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite,
totodată administratorul societăţii T.D. nu a putut proba scopul acestor achiziţii de piese auto şi
nici nu face dovada că ar fi încercat comercializarea acestor produse pe piaţă, prin vânzări cu
preţ redus, vânzări de lichidare, vânzări ale produselor care, într-o perioadă de 3 luni, de la
aprovizionare nu au fost vândute; vânzări accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare
rapidă sau a căror conservare nu mai poate fi asigurată până la limita termenului de valabilitate;
vânzarea unui produs la un preţ aliniat la cel legal, practicat de ceilalţi comerciant din aceeaşi
zona comercială, pentru aceleaşi produse, determinat de mediul concurenţial; vânzarea
produselor cu caracteristici identice, ale căror preţuri de reaprovizionare s-au diminuat, vânzări
prev. de art. 16 din O.G. nr. 99/2000. Drept urmare, inspectorul antifraudă a calculat la suma de
445.338,32 lei, nefiind o cheltuiala deductibila fiscal la determinarea profitului impozabil, o cotă
de impozit pe profit de 16%, rezultând un impozit pe profit suplimentar de plată, aferent anului
2012, în cuantum de 71.254 lei.
Ulterior efectuării raportului de constatare de către inspectorii antifraudă, materialul

probatoriu a fost completat cu înscrisurile ridicate de la S.C. L.... România S.R.L., astfel că, prin
raportul de expertiză efectuat în cauză, au fost avute în vedere şi aceste înscrisuri, concluziile
formulate de expert fiind în aceste condiţii diferite cu privire la cuantumul prejudiciului creat
statului prin infracţiune.
Astfel, expertul a reţinut în raport faptul că, în luna decembrie, s-a descărcat din gestiune
(anexa 17 la RIF ) marfă în valoare de 445.338 lei, reprezentând 102 set scut motor din NIR
601151, 170 set scut motor din NIR 601313, 240 grilaje cabina din NIR 601338 şi 601339, 250
buc. bară spate din NIR 601466 şi 2 buc. grilaje, în valoare de 938 lei, achiziţionate de la alte
entităţi. Pentru mărfurile sus menţionate s-a emis factura nr. 20100005/14.12.2012 către S.C.
A... Impex S.R.L., reprezentând deşeu fier vechi, în valoare de 1.025 lei. având la bază
hotărârea AGA nr. 123/13.12.2012, prin care s-a aprobat casarea mărfurilor din stoc. Deşi aceste
bunuri erau asigurate, nu s-a notificat asigurătorul pentru casarea acestor produse, deoarece nu
se pot vinde, fiind modele vechi. Ca urmare, s-a constatat că mărfurile achiziţionate în lunile
martie, mai, iunie şi iulie 2012, nu au valoare comercială, nefiind cumpărate în scopul realizării
de venituri şi nefiind utilizate în mod normal în cadrul unor practice economice obişnuite, scopul
acestora fiind de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi
acordate. Aceste serii de tranzacţii s-au considerat a fi tranzacţii artificiale, fictive, bunurile
achiziţionate neputând fi vândute, urmând să iasă din uz în luna decembrie 2012. De asemenea,
s-a constatat că restul mărfurilor achiziţionate, în baza contractelor de vânzare-cumpărare se
regăsesc în lucrările efectuate pentru S.C. L.... România S.R.L.
Tot expertul a mai arătat că, urmare a mişcărilor de marfă pe baza facturilor emise, din
totalul mărfurilor achiziţionate nu poate identifica ieşiri pentru următoarele mărfuri (în valoare de
achiziţie totală de 373.500 lei): 250 buc. bară spate, la 550 lei/ buc. = 137.500 lei, 240 buc.
grilaje cabină Ford Ranger, la preţul de 450 lei/buc. = 108.000 lei, 170 buc. scut motor, la un preţ
de 750 lei/buc. =127.500 lei, iar din lista de inventariere, efectuată pentru luna august 2013,
reiese că aceste bunuri nu mai există în stoc, deci au fost scoase din gestiune.
Astfel, s-a stabilit că, din totalul de 535.660 lei mărfuri achiziţionate de la persoane fizice,
pentru suma de 162.660 lei există documente de ieşire, care duc la concluzia că operaţiunile
sunt efectuate în scop economic, iar pentru suma de 373.000 lei nu există nici un document care
să justifice efectuarea acestor achiziţii în scop economic. Având în vedere aceste considerente,
s-a apreciat că nu poate fi reţinută apărarea inculpatei N.C.-O., care, fiind audiată la data de
11.07.2019, a declarat că toate piesele auto achiziţionate de S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada
15.01.2012 - 23.07.2012, de la persoanele fizice – inculpaţii T.D., N.C.-O. şi N.L., în valoare
totala de 535.660 lei, se regăsesc în lucrările efectuate pentru S.C. L.... România S.R.L., lucrări
pentru care au fost eliberate facturi.
Totodată, expertul a arătat că, din punct de vedere fiscal, prin scoaterea din gestiune a
sumei de 373.000 lei – 1.025 lei valoarea facturata = 371.975 lei, a fost diminuat profitul
impozabil cu această valoare şi, în conformitate cu prevederile art. 19 (1) din Legea nr.
571/2003, cheltuielile nu sunt efectuate în scopul realizării de venituri, deci sunt nedeductibile
fiscal. Prin recalcularea profitului impozabil a stabilit un impozit pe profit suplimentar, în valoare
de 59.516 lei, reţinând în concluzie că, prin înregistrarea în contabilitate a achiziţiilor cu piese de
schimb şi accesorii auto în valoare de 445.338 lei, coroborat cu modul de scoatere a acestor
bunuri din gestiunea societăţii suspecte, în acelaşi an fiscal - 2012, sub forma de deşeu vechi, în
valoare de 1.054 lei, cu factura nr. 20100005/14.12.2012, s-a adus un prejudiciu bugetului de
stat în valoare de 59.516 lei, reprezentând impozit pe profit.
Urmare a analizării declaraţiei inculpatului N.L., care, în calitate de contabil, a notificat

D.G.F.P. Sf. Gheorghe că, la scăderea din stoc a mărfurilor se foloseşte metoda FIFO (primul
intrat primul ieşit), expertul contabil desemnat în cauză a concluzionat că, din această cauză s-a
ivit ca, în cursul anilor, mărfurile intrate mai repede să fi fost scoase din stoc „la sfârşit când
trebuia să fie scăzut stocul vechi la bare şi scuturi, care au fost predate ca marfă veche
neutilizabil la S.C. A... Impex S.R.L., în contabilitate nu figura scriptic stoc vechi din ani
precedenţi la aceste produse, numai mărfuri recepţionate mai noi, chiar şi din anul 2012. S-a
reţinut că, din această precizare rezultă că, de fapt, nu au fost predate ca şi deşeu acele produse
care sunt trecute pe factură şi în procesul-verbal AGA, ci produse vechi. Totodată, s-a reţinut că,
casarea mărfurilor neutilizabile trebuia făcută ca urmare a unei inventarieri faptice, prin corelarea
acesteia cu stocul scriptic din contabilitate, nicidecum scoaterea din gestiunea scriptică a unor
bunuri care existau în stoc.” În opinia expertului, explicaţia contabilului N.L. nu justifică scoaterea
din gestiune a unor bunuri dacă acestea existau în stoc, pe motivul că nu există corelaţie între
stocul scriptic şi cel faptic.
De asemenea, s-a reţinut că, pe factura emisă către S.C. A... Impex S.R.L. este scris de
mână componenţa deşeului predat şi anume: grilaj 240 buc., bară spate 250 buc., scut motor
389 buc. Expertul a constatat că menţiunile de pe factură nu reflectă corect produsele scoase din
gestiune, având în vedere că au fost achiziţionate un nr. de 389 scuturi motor, din care vândute
219 buc. Conform devizului de materiale anexă la factura nr. C.... 120045/16.03.2012, emisă
către S.C. L.... România S.R.L. reiese că, au fost utilizate 102 buc. scut motor + diferenţial (PU
711,08 lei/buc). Acelaşi nr. de scuturi motor DD, achiziţionat în data de 15.03.2013, prin
contractul nr. 96/15.03.2012/NIR 601151 de la N.L. a fost scos din gestiune sub factura de
vânzare a deşeurilor feroase către A... S.R.L.
Astfel, s-a constatat o neconcordanţă între înregistrările contabile şi mişcarea faptică a

mărfurilor, suma de 71.400 lei, reprezentând contravaloarea a 102 buc. scut motor, nefiind corect
înregistrată în contabilitatea de gestiune.
În continuare, expertul a arătat că, în avizul de însoţire a mărfii nr. C.... nr 090001, emisă
către S.C. C..... Impex S.R.L., a ieşit din gestiune un nr. de 49 seturi huse Dacia Duster şi 49
seturi scut motor Dacia Duster. În lista de inventariere, întocmită la date de 10 septembrie 2013,
pe lângă multe alte mărfuri cu stoc negativ, reiese că există în stoc un minus de 54 buc. scut
motor Dacia Duster, la preţul unitar de 700 lei /buc. şi un stoc negativ de 60 seturi huse scaun
Dacia Duster, la preţul unitar de 80 lei /buc., în timp ce există stoc pozitiv de huse scaun la un alt
preţ.
Conform facturilor emise către S.C. L..... România S.R.L., au fost utilizate pentru
echiparea Daciilor Duster un nr. de 170 seturi de huse scaun, 170 seturi scut motor (scut motor +
diferenţial), iar conform avizului mărfii nr. C.... nr 090001, emisă către S.C. C................ Impex
S.R.L. ies din gestiune un nr. de 49 seturi huse Dacia Duster şi 49 seturi scut motor Dacia
Duster.
Ori, pe baza contractelor de vânzare-cumpărarea au fost achiziţionate în total 389 seturi

scut motor, din care 219 au ieşit din stoc, pe baza de documente justificative, iar pentru un nr. de
170 buc., achiziţionate de la T.D., expertul nu a găsit documente justificative de ieşire. De
asemenea, au fost achiziţionate 117 seturi huse scaun, care au fost utilizate pentru echiparea
maşinilor, conform devizelor de materiale ale S.C. L..... România S.R.L.
Din cele prezentate mai sus, expertul a concluzionat că, reiese clar modul defectuos de
ţinere a contabilităţii de gestiune, care a dus la posibilitatea unei descărcări eronate a mărfurilor
din gestiune, cum ar fi valoarea de 71.400 lei, reprezentând 102 buc. scut motor DD. Totuşi, în
opinia expertului, descărcarea din gestiune a sumei de 373.000 lei, compusă din 250 buc. bară
spate, la 550 lei/ buc. = 137.500 lei, 240 buc. grilaje cabină Ford Ranger, la preţul de 450 lei/buc.
= 108.000 lei, 170 buc. scut motor, la un preţ de 750 lei/buc. =127500 lei, nu poate fi calificată o
eroare a contabilităţii de gestiune. Odată cu efectuarea inventarierii generale a patrimoniului,
obligatorie o dată pe an, recomandat la închiderea exerciţiului financiar, trebuia efectuată
corecţia stocului scriptic de marfă, în conformitate cu stocul faptic existent la data efectuării
inventarierii.
Ca urmare, mărfurile ieşite din societate ca şi deşeu feros pot fi identificate în stocurile de
mărfuri cu intrări, rulaje, coduri de inventar, nir-uri, avize de însoţire, liste de inventar, existente în
evidenţele contabile ale societăţii inculpate, expertul neputând identifica persoana care deţinea
aceste mărfuri, deoarece notele de recepţie nu sunt semnate de nici o persoană care ar fi preluat
aceste mărfuri s-au le-ar fi deţinut în gestiune. Pentru toate mărfurile achiziţionate de la cele trei
persoane fizice N.C.-O., N.L. şi T.D. au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare, au fost
întocmite note de recepţie, pentru înregistrarea mărfurilor în gestiune. Din listele de inventariere,
efectuate în anul 2013, apar câteva din aceste produse cu stoc negativ, huse scaun şi set scut
motor, astfel se poate identifica intrarea în gestiune a acestor mărfuri, iar vânzarea unei anumite
cantităţi de marfă este recunoscută chiar şi de organele fiscale cu ocazia controlului fiscal
efectuat.
S-a reţinut că, fiind audiat în calitate de inculpat, la data de 21.12.2015, N.L. a arătat faptul
că, personal, nu a achiziţionat piese de schimb sau accesorii pentru S.C. C.... R.... S.R.L., doar a
fost de acord ca soţia sa - inculpata N.C.-O., să-i folosească datele, pentru încheierea
contractelor de achiziţii şi că, personal, nu a ridicat nicio suma de bani din contabilitatea societăţii
ca urmare a încheierii unor astfel de contracte, astfel cum rezultă din dispoziţiile de plată, ceea
ce susţine suplimentar caracterul fictiv al achiziţiilor de piese auto. Aceeaşi situaţie de fapt a fost
prezentată şi de inculpata N.C.-O.. Cu toate acestea, s-a reţinut că, este evidentă şi contribuţia
inculpatului N.L., atât timp cât acesta a fost de acord ca soţia să-i folosească datele personale,
pentru întocmirea unor contracte fictive, pe care apoi le-a semnat în cunoştinţă de cauză. Astfel,
s-a reţinut că, cu atât mai mult rezultă vinovăţia sa cu cât acesta nu este străin de reglementările
legale ce guvernează activitatea unei societăţi comerciale, din moment ce inculpatul deţine
calitatea de contabil.
S-a mai reţinut că, poate cel mai puternic argument, care susţine situaţia de fapt, astfel
cum a fost prezentată, a fost oferit de către inculpata N.C.-O., care audiată fiind, la data de
11.07.2019, a declarat faptul că, piesele auto de schimb achiziţionate de S.C. C.... R.... S.R.L., în
perioada 15.01.2012 - 23.07.2012, de la persoanele fizice – inculpaţi T.D. , N.C.-O. şi N.L., au
fost cumpărate la negru de către ea, (fără a întocmi acte în acest sens) de la diferite persoane
din Bucureşti, persoane pe care nu le cunoaşte. Astfel, a arătat că, se întocmea o factură de
transport (care nu corespundea adevărului), pentru a avea o justificare în cazul în care era oprită
de lucrători din cadrul Poliţiei Române, în timp ce transporta piesele către sediul firmei S.C. C....
R.... S.R.L., sediu aflat în .................. În legătură cu contractele de vânzare-cumpărare nr.
90/15.01.2012, nr. 92/17.01.2012, nr. 106/23.07.2012, nr. 91/16.01.2012, nr. 93/18.01.2012, nr.
96/15.03.2012, nr. 101/18.05.2012, nr. 104/05.06.2012 şi nr. 105/12.06.2012, inculpata a
declarat că, prin încheierea lor, în perioada 15.01.2012 - 23.07.2012, s-a urmărit de către ea şi
fratele ei – inculpatul T.D., acordarea unei aparenţe de legalitate achiziţionării de către S.C. C....
R.... S.R.L. a pieselor de schimb, în valoare totală de 535.660 lei. De asemenea, inculpata N.C.-
O. a recunoscut faptul că toate aceste contracte au fost întocmite în mod fictiv, fără a
corespunde adevărului, iar banii ce reprezentau contravaloarea acestor bunuri au fost scoşi în
mod fictiv din conturile societăţii, dând aparenţa că au fost achitaţi persoanelor fizice T.D., N.C.-
O. şi N.L.. Aceste contracte erau redactate, unele nefiind semnate la momentul redactării, iar în
momentul în care se întocmea balanţa contabilă lunară, pentru a acoperi eventualele
neconcordanţe, mai era semnat câte un contract şi înregistrat apoi în contabilitate. Practic,
concluzia este că aceste contracte fictive de achiziţie a pieselor auto de schimb reprezentau o
modalitate convenabilă de a acoperi anumite nereguli din contabilitatea firmei.
De asemenea, inculpatul N.L. a arătat că, de administrarea societăţii şi de achiziţia de

piese auto s-au ocupat inculpaţii N.C.-O. şi fratele acestei - T.D., afirmaţie ce susţine ipoteza
complicităţii acestora în săvârşirea faptelor. Mai mult, chiar inculpata N.C.-O. a susţinut în
declaraţiile din datele de 10.04.2015 şi 11.07.2019 că dânsa este persoana care s-a ocupat în
cadrul societăţii C.... R.... S.R.L. de achiziţionarea pieselor auto şi a tuturor produselor de care
este nevoie în activitatea societăţii, inculpatul T.D. fiind cel care menţinea relaţiile cu clienţii. De
asemenea, inculpata N.C.-O. a susţinut că deciziile în cadrul societăţii C.... R.... S.R.L. erau luate
de ea, împreună cu fratele ei – inculpatul T.D..
Cu privire la acelaşi aspect, prin obiecţiunile la expertiză formulate în cauză de S.C. C....
R.... S.R.L. (actuala S.C. S..... S.R.L.), prin consilier juridic S. Z. (fără drept, având în vedere că
mandatar şi unic reprezentant al societăţii în faţa organelor de cercetare penală este S.C. .....
SPRL, numită prin ordonanţa procurorului din data de 28.12.2015) (f.407 vol.B d.u.p.), s-a
învederat pentru prima dată şi fără a exista alte înscrisuri care să fi relevat acelaşi aspect şi care
să fi fost depuse la dosar în toata faza cercetării penale desfăşurate, faptul că, în realitate, şi în
prezent, există un stoc faptic de piese de schimb la sediul societăţii, care nu a fost avut în vedere
de niciuna din instituţiile statului care au realizat rapoarte de constatare şi de expertiză în cauză,
fiind ataşate în acest sens chiar şi planşe foto. Însă, s-a reţinut că, susţinerile consilierului juridic
sunt contrazise de declaraţiile date în cauză de inculpaţii T.D., N.C.-O. şi N.L.. S-a mai reţinut că,
de altfel, atât timp cât aceste bunuri nu au existat la momentul efectuării constatărilor de către
specialiştii desemnaţi în cauză şi mai mult nu au fost menţionate în nicio declaraţie de suspect
sau inculpat luate de organele de cercetare penală, fiind prima dată când aceste bunuri au fost
evidenţiate, nu vor fi avute în vedere, aceste susţineri fiind considerate apărări fără temei
formulate de societatea inculpată. Mai mult decât atât, în declaraţia dată, relevantă în acest
sens, este şi declaraţia expertului audiat în cauză, care a explicat aceleaşi aspecte (f.575 vol. B
d.u.p.).
S-a mai reţinut că, în cauză a fost audiat şi martorul D. C. C., angajat al societăţii
inculpate, în perioada 2011-2016, care a desfăşurat activitate atât la birou cât şi pe teren. Din
declaraţia acestuia reiese faptul că, într-adevăr, a fost detaşat în localitatea Iaşi, unde a montat
piese auto la reprezentanţele Ford şi Dacia, în baza contractului cu S.C. L.... S.R.L., întărind
astfel concluziile raportului de expertiză sub acest aspect. De asemenea, martorul a mai arătat
că, personal, nu a însoţit-o pe inculpata N.C.-O. la Bucureşti, pentru achiziţionare de piese auto
şi nici nu se achiziţionau din Bucureşti astfel de accesorii, fiind aduse din alte locaţii din tară ori
din afara ţării, susţinând astfel caracterul fictiv al înregistrărilor din contabilitatea societăţii
inculpate.
De asemenea, sub acest aspect a fost audiată şi martora D. R., angajată a S.C. C....
România S.R.L., care a arătat că, toate accesoriile montate pe vehicule, în baza contractului cu
S.C. L.... S.R.L., sunt cele înscrise pe anexa ataşată contractului, neexistând accesorii
suplimentare montate şi care să nu fi fost facturate de L.... S.R.L.
Apoi, martora N. E., contabilă la societatea inculpată, în perioada 2011-2013, a arătat în

declaraţia dată în faţa organelor de cercetare penală că nu a văzut fizic niciodată piesele auto
înscrise în actele contabile şi ştie că ele se comandau după nevoile clienţilor.
Astfel, s-a concluzionat că, din totalul de 535.660 lei mărfuri achiziţionate de la persoane
fizice, pentru suma de 162.660 lei există documente de ieşire, care duc la concluzia că
operaţiunile sunt efectuate în scop economic, iar pentru suma de 373.000 lei nu există nici un
document, care să justifice efectuarea acestor achiziţii în scop economic. În concluzie,
documentele de evidenţă contabilă primară, nir-uri, facturi, liste de inventariere, precum şi
operaţiunile cu L.... România S.R.L., atestă faptul că, o parte din aceste achiziţii reprezintă
achiziţii reale, restul fiind considerate de organul de cercetare achiziţii fictive, nefiind identificate
alte documente de ieşire, pentru mărfurile în valoare de 373.000 lei, decât scoaterea din
gestiune ca deşeu feros, astfel, s-a reţinut că, obligaţia de plată suplimentară stabilită pentru
S.C. C.... R.... S.R.L. este impozitul pe profit, în valoare de 59.516 lei.
3. În luna februarie 2012, administratorul T.D. a retras din societatea C.... R.... S.R.L.
suma de 220.000 lei, având drept justificare Contractul de vânzare-cumpărare nr. 89/08.02.2012
şi titlul de proprietate de la persoana fizică N.L., pentru un teren în suprafaţă de 13.000 mp.,
situat în localitatea ...., jud. Covasna, pentru care nu a putut prezenta documente justificative
privitoare la întabularea acestui teren pe numele societăţii.
S-a reţinut că, în urma întocmirii raportului de constatare financiar contabilă, inspectorii
antifraudă au concluzionat că, S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D., a virat, în perioada
09.02.2012 - 13.02.2012, în contul beneficiarului N.L. suma totală de 219.587 lei, conform rulaj
debitor al contului 462 "Creditori diverşi", înscris în fişa din anul 2012, reprezentând
contravaloarea unui teren arabil intravilan, în suprafaţa de 13.000 mp., situat în localitatea ....,
jud. Covasna. De asemenea, plata este menţionată ca efectuată în februarie 2012, defalcat, în
contul lui N.L., deschis la R.........Bank, în sumă de 89.000 lei, reprezentând “N.L. teren”, şi în
contul deschis la .............., în sumă de 130.587 lei, reprezentând ’’teren cumpărat”, totalizând
219.587 lei.
Apoi, la data de 29.02.2012, prin nota contabila 0001, s-a înregistrat următoarea
operaţiune contabilă cu privire la achiziţia celor 13.000 mp teren arabil intravilan: rulaj debitor al
contului 211 "terenuri şi amenajări de terenuri" - rulaj creditor al contului 462 "Creditori diverşi":
220.000 lei. Prin această înregistrare contabilă s-a constituit o imobilizare corporală, (teren arabil
intravilan, în suprafaţa de 13.000 mp), în valoare contabilă de 220.000 lei, ca fiind în patrimoniul
S.C. C.... R.... S.R.L. Având în vedere că, imobilizările corporale reprezintă active care sunt
deţinute de o entitate, pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru
a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative, s-a concluzionat în
rechizitoriu faptul că S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D., nu deţine faptic suprafaţa de
13.000 mp. teren arabil intravilan din localitatea ...., jud. Covasna, fiind evidenţiat doar scriptic în
evidenţele contabile. De asemenea, s-a reţinut că, achiziţia terenului de către societate nu este
certificată de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna, Biroul de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară Sf. Gheorghe, deoarece nu a avut loc întabularea acestui teren în favoarea
S.C. C.... R.... S.R.L., iar contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu N.L. nu este autentificat
de către un notar public.
Astfel, inspectorii antifraudă au concluzionat că, suma de 220.000 lei se considera

efectuată în favoarea asociatului T.D. şi îi se aplică o cotă de impozit de 16% asupra dividendului
brut constituit în favoarea persoanei fizice T.D., rezultând un impozit pe dividende suplimentar
aferent exerciţiului fiscal 2012 în cuantum de 41.826 lei.
S-a reţinut că, în cauză, cu privire la acest aspect, s-a pronunţat şi expertul prin expertiza
contabilă judiciară, concluzionând că, dacă în urma cercetărilor reiese că operaţiunea de
achiziţia a terenului este o tranzacţie artificială, cu scopul de a se retrage sume din societate de
către persoana fizică participant la persoana juridică, în cazul de fată asociatul-administrator
T.D., plata se asimilează unei plăţi în favoarea unui participant la persoana juridică. Însă, în
condiţiile în care S.C. C.... R.... S.R.L. are o datorie către T.D., ca urmare a despăgubirii încasate
şi rambursarea liniei de credit către L...... Bank S.A., în baza compensărilor legale reciproce,
sumele se compensează până la nivelul celei mai mici, T.D. neavând obligaţie de plată a
impozitului pe veniturile din dividende, suma compensată fiind de 220.000 lei.
Analizând cele două rapoarte întocmite şi coroborându-le şi cu declaraţiile date în cauză

de inculpaţii T.D. şi N.L. şi martora N. R.-R., prin actul de sesizare a instanţei s-a concluzionat
că, înregistrarea în contabilitate a contractului de vânzare-cumpărare nr. 89/08.02.2012, pentru
care s-a retras din contabilitate suma de 220.000 de lei de către administratorul T.D., sumă care
a fost depusă în conturile inculpatului N.L., nu este o operaţiune reală, aceasta reprezentând un
artificiu cu privire la care s-au înţeles cei doi inculpaţi: T.D. şi N.L., scopul urmărit de cei doi
inculpaţi fiind acela al sustragerii sumei de bani din contabilitatea societăţii.
De asemenea, în rechizitoriu s-a reţinut că, în cauză nu poate fi reţinută compensaţia

legală între societate, pe de o parte, şi persoana fizică T.D., pe de altă parte, atât timp cât T.D.
nu era trecut pe contul de creditori ai societăţii, din punct de vedere contabil aceasta nedatorând
nicio sumă de bani persoanei fizice T.D. şi nici în fapt nu s-a urmărit compensaţia legală prin
operaţiunea fictivă înregistrată, iar în situaţia în care s-ar fi urmărit, aceasta nu schimbă cu nimic
natura fictivă a operaţiunii înregistrate. Astfel, s-a reţinut că, nu se poate presupune, aşa cum a
făcut expertul, că orice operaţiune fictivă producătoare de beneficii în patrimoniul persoanei fizice
este făcută în compensaţie, atât timp cât legal există anumite pârghii prin care acestea pot fi
făcute, cu respectarea atât a normelor fiscale cât şi a celor civile.
Astfel, s-a considerat că administratorul societăţii T.D., cu complicitatea inculpatului N.L., a

scos, în mod fictiv, din societate suma de 220.000 de lei, suma de bani pe care şi-a însuşit-o,
creând astfel un prejudiciu în patrimoniul societăţii.
4. Între S.C. C.... R.... S.RL. şi inculpata N.C.-O. a fost încheiat un contract de împrumut,
la data de 01.08.2011, pentru suma de 50.000 lei, prin care societatea inculpată, prin
administratorul T.D., a acordat un împrumut către asociata N.C.-O., pe termen de 3 ani, deşi
avea în derulare contractul de credit ipotecar, respectiv profit net nerepartizat.
Din analiza raportului de expertiză fiscală efectuat în cauză, care se coroborează parţial
cu raportul de constatare financiar contabilă efectuat, rezultă faptul că împrumutul acordat către
asociatul N.C.-O. nu este efectuat în scopuri economice. În cazul asociatului N.C.-O., expertul a
reţinut că, la data inspecţiei fiscale era în vigoare contractul încheiat, în data de 01.08.2011,
referitor la un împrumut acordat de 50.000 lei, termenul scadent fiind 31.07.2014. Astfel, s-a
reţinut că, în condiţiile în care, la data inspecţiei fiscale, suma datorată de N.C.-O. era de
32.411,50 lei, suma se asimilează unei distribuiri în bani, efectuată de o persoană juridică unui
participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea
persoană juridică. Astfel, prin procedeul sutei mărite, s-a calculat baza de impozitare pentru
impozitul pe dividend, aferent sumei nete de care beneficiază asociatul, respectiv 10.800*100/84
= 12.857 lei, impozit aferent fiind de 2.057 lei.
Însă, prin rechizitoriu s-a arătat că, nu se va reţine acest calcul, întrucât s-a considerat că
baza de impozitare şi calculul impozitului pe dividende aferent nu este corespunzător situaţiei
reale, aspect susţinut de altfel şi de organele de inspecţie fiscală în obiecţiunile la expertiză
formulate în cauză, la data de 23.06.2017 (f.399 vol. B d.u.p.).
Astfel, s-a arătat că, expertul a avut în vedere, la calcularea impozitului pe dividende,
diferenţa dintre suma rămasă de restituit de inculpata - 32.411,50 lei şi echivalentul în lei a sumei
de 5.000 de euro, prevăzută de art. 1444 din Legea nr. 31/1990, argumentul fiind posibilitatea
acordării unui împrumut, în valoare de până la 5.000 de euro. Însă, din punct de vedere penal,
este relevant faptul că suma de bani nerestituită de inculpata N.C.-O., la momentul analizării
elementelor constitutive ale infracţiunii, este de 32.411,50 lei şi nu 32.411,50 lei - 21.612 lei =
10.800 lei, cum a reţinut expertul. Aşa fiind, aplicând modalitatea de calcul folosită de expert în
raport, rezultă un impozit pe dividende, aferent sumei de 32.411,50 lei, de 32.411,50*100/84 =
38.585,11lei, impozit aferent – 38.585,11*16/100 = 6.173 lei.
În concluzie, s-a reţinut că, împrumutul acordat către asociatul N.C.-O. nu este efectuat în
scopuri economice, ca urmare, sumele de bani nerestituite pot fi asimilate unei distribuiri în bani,
efectuate de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii
unor titluri de participare la acea persoană juridică. Astfel, suma de 32.411,50 lei, nerestituită de
către N.C.-O., în calitate de asociat la S.C. C.... R.... S.R.L., poate fi asimilată unei distribuiri în
bani, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a
deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, impozitul pe veniturile din dividende
calculat fiind în sumă de 6.173 lei.
Astfel că, inculpata S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D., a omis evidenţierea în
actele contabile a acestui tip de impozit şi nu l-a declarat organelor fiscale.
În legătură cu împrumutul de 50.000 lei, acordat de S.C. C.... R.... S.R.L., la data de
01.08.2019, inculpata N.C.-O. a declarat, la 11.07.2019, faptul că suma respectivă a reprezentat
contravaloarea unui autoturism BMW seria 3 (echivalentul a 13.000 euro la acea dată), pe care
ea şi l-a achiziţionat în nume personal şi nu în calitate de asociat la societate. Astfel, inculpatei i-
a fost împrumutată de către societate suma de 50.000 lei, pentru ca aceasta să îşi achiziţioneze
un autoturism.
5. La data de 15.05.2011, societatea C.... R.... S.R.L. a încheiat cu S.C. C.... S.R.L., cu
sediul social în loc. ...., jud. Covasna, CUI: ............, contractul de împrumut cu nr. 15/15.05.201,1
prin care a împrumutat societatea afiliata S.C. C....... S.R.L. (administrată de inculpata N.C.-O.),
cu suma de 100.000 lei, pe termen nelimitat şi fără a percepe dobândă, în condiţiile prevederilor
legale prev. de art. 153 alin.4 pct. a din Legea nr. 31/1990. S-a reţinut că, în cursul anilor 2011 şi
2012, S.C. C.... R.... S.R.L. a mai acordat şi alte împrumuturi societăţii C....... S.R.L., în sumă
totală de 84.900 lei, sumă din care S.C. C....... S.R.L. a rambursat 10.981 lei, rămânând un sold
de încasat de 73.919 lei. În aceeaşi perioada, S.C. C.... R.... S.R.L. avea contracte de credit în
derulare, contracte cu garanţii imobiliare, pentru care a achitat o dobândă de 4% pe an, respectiv
de 9,66 % pe an.
Prin raportul de constatare întocmit în cauză, s-a precizat faptul că, din punct de vedere
contabil, în definirea imobilizărilor financiare se "cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate,
împrumuturile acordate entităţilor afiliate, interesele de participare", constatându-se afilierea şi
interesele de participare între S.C. C....... S.R.L., aportul la capitalul social de 200 lei, echivalând
cu 20 părţi sociale deţinute de N.C.-O., de la data de 24.03.2010, şi S.C. C.... R.... SRL, aport la
capitalul social fiind de 990 lei, echivalând cu 99 părţi sociale deţinute de N.C.-O., în perioada
07.09.2010 - 29.07.2013, iar persoana fizica T.D. aport la capitalul social de 10 lei, echivalând cu
1 parte socială (la data de 07.09.2010), persoanele fizice menţionate fiind şi rude de rang I, frate
şi soră.
Astfel, prin raportul de constatare, inspectorii antifraudă au concluzionat că, suma de

73.919 lei, conform fisei contului 461.2 "debitori asociaţi", acordata cu titlul de împrumut către
S.C. C....... S.R.L. se consideră "o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoana
juridica unui participant la persoana juridică", efectuată în favoarea asociatului N.C.-O. şi, căreia i
se aplică o cotă de impozit de 16 % asupra dividendului brut constituit. Astfel, s-a calculat un
impozit pe dividende suplimentar de plată aferent anului fiscal 2011 de 14.080 lei.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză, s-a arătat faptul că, din clauzele contractului
de împrumut, încheiat între S.C. C.... R.... S.R.L. şi S.C. C....... S.R.L., nu reiese scopul
economic al operaţiunii şi nu există alte documente din care expertul ar putea stabili acest scop,
totuşi aprecierea organelor fiscale referitor la obligaţia facturării şi înregistrării unei dobânzi la
nivelul dobânzii practicat de BNR, prin trimitere la art. 19 (1) din Legea nr. 571/2003, este
apreciată greşită. Expertul a mai precizat că, contractul de împrumut, în sine, nu dovedeşte
scopul acordării creditului către C....... S.R.L., limitându-se la o operaţiune de trezorerie inter-
societăţile afiliate, astfel expertul nu poate determina scopul economic al operaţiunii din
perspectiva celui care acordă împrumutul. Însă, apreciază că, ţinând cont de faptul că este vorba
despre o operaţiune ocazională, nu se datorează obligaţii fiscale suplimentare, calculul dobânzii
de 5.357 lei de către organul fiscal nefiind bazată pe o reglementare clară.
Din analiza concluziilor celor două rapoarte întocmite în cauză şi prin prisma materialului
probatoriu aflat la dosarul cauzei, prin rechizitoriu s-a apreciat că niciuna din concluziile reţinute
de specialişti nu corespunde situaţiei reale în cauză.
Astfel, s-a considerat că beneficiarul împrumutului acordat este S.C. C....... S.R.L, aşa
cum rezultă din contractul de împrumut acordat, şi nu inculpata N.C.-O., la dosar neexistând o
probă care să indice că nu S.C. C....... S.R.L. este beneficiarul împrumutului. Aşa fiind, nu se
poate susţine că societatea inculpată datora impozit pe dividende. De asemenea, procurorul de
caz a reţinut că, nu este de acord nici cu afirmaţia expertului conform căreia operaţiunea
efectuată este ocazională, atât timp cât, în cursul anilor 2011 şi 2012, S.C. C.... R.... S.R.L. a mai
acordat şi alte împrumuturi către S.C. C....... S.R.L., în sumă totală de 84.900 lei, sumă din care
S.C. C....... S.R.L. a rambursat 10.981 lei, rămânând un sold de încasat de 73.919 lei.
Însă, având în vedere faptul că nu se poate justifică un scop economic al operaţiunilor

efectuate din perspectiva celui care acordă împrumutul şi totodată existenţa creditorilor societăţii
inculpate la momentul acordării împrumuturilor către S.C. C....... S.R.L., prin actul de sesizare al
instanţei s-a apreciat că T.D., în calitate de administrator al S.C. C.... R.... S.R.L., a folosit cu rea-
credinţă creditul de care se bucura societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia şi pentru
a favoriza o altă societate în care avea interese directe sau indirecte.
6. La data de 10.09.2013, în baza procesului-verbal de sechestru asigurator pentru bunuri

mobile cu nr. 31151/10.09.2013, întocmit de către D.G.R.F.P. Brasov -A.J.F.P. Covasna, au fost
instituite masurile asigurătorii de natură fiscală, asupra bunurilor mobile deţinute de debitoarea
S.C. C.... R.... S.R.L. ( descrise în anexa nr. 1 la procesul- verbal de sechestru asigurator pentru
bunuri mobile nr. 31151/10.09.2013), în valoare de 456.995 lei. În urma sechestrului fiscal
aplicat, la data de 10.09.2013, S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D., la data de
16.09.2013, a vândut autoturismul BMW, cu nr. de înmatriculare ..........., către cumpărătoarea
C.M.L., pentru suma de 31.000 lei (inclusiv TVA), sumă achitată conform chitanţei seria C.... nr.
352/16.09.2013, cu toate că administratorul societăţii - inculpatul T.D., cunoştea la acel moment
că asupra bunului mobil era aplicat sechestrul şi avea obligaţia de păstrare.
Astfel, urmare a verificărilor efectuate în vederea identificării bunurilor ce pot face obiectul
masurilor asigurătorii, s-a constatat că, în urma sechestrului fiscal, aplicat la data de 10.09.2013,
S.C. C.... R.... S.R.L., prin administrator T.D., a vândut, la data de 16.09.2013, autoturismul
BMW cu nr. de identificare/serie şasiu ............, înmatriculat sub nr. ..........., către martora C.M.L.
din mun. ........, conform facturii nr. C.... 130256/16.09.2015, cu suma de 31.000 lei (inclusiv
TVA), sumă achitată conform chitanţei seria C.... nr. 352/16.09.2013. S-a reţinut că, faptul că
administratorul S.C. C.... R.... S.R.L. - T.D. cunoştea la acel moment că asupra bunului mobil
sechestrat, în speţă, autoturismul identificat mai sus, au fost aplicate masuri spre neschimbare
de către organele fiscale covăsnene, constând în lăsare în custodie, bunurile fiind lăsate în
custodia inculpatului T.D., care „va depozita bunurile în localitatea ...................”, rezultă din
procesul-verbal de sechestru asigurator, pentru bunuri mobile şi din Anexa nr.1, acte încheiate la
data de 10.09.2013, ora 11:30, în dosarul fiscal nr. C51 nr. 31151/10.09.2013, acte semnate de
acesta.
Ca urmare a declaraţiei inculpatului T.D., care a susţinut că nu avea cunoştinţă că

sechestrul a fost înfiinţat, întrucât le-a adus la cunoştinţa organelor fiscale imposibilitatea
înfiinţării sechestrului pe respectivul bun, în cauză, a fost dispusă efectuarea unei constatări de
natură grafică, de organul judiciar, prin ordonanţa din data de 18.05.2016, concluziile Raportului
de constatare criminalistica nr. 462706/23.06.2016, precizând că: scrisul de completare
“Momentan nu formulez obiecţii“ de pe procesul-verbal de sechestru asigurator pentru bunuri
mobile nr. 31151/10.09.2013 întocmit de organele fiscale covăsnene a fost executat de T.D..
Scrisul de completare consemnat pe Anexa nr. 1 la procesul-verbal nr. 31151/10.09.2013 şi
sintagma “grevate de sarcini” consemnată la poziţia ”Drepturi reale şi sarcini care grevează
bunurile mobile” al procesului-verbal nr. 31151/10.09.2013 nu au fost executate de T.D.. Numitul
T.D. a executat probabil semnăturile consemnate la poziţiile enumerate mai jos: semnătură de
pe prima pagina şi respectiv cele două semnături de pe pagina 2 a procesului-verbal nr.
31151/10.09.2013, peste care sunt aplicate impresiunile de stampilă a S.C. C...... România
S.R.L., cele trei semnături de pe Anexa nr. 1 la procesul-verbal nr. 31151/10.09.2013, peste care
sunt aplicate impresiunile de stampilă a S.C. C...... România S.R.L. şi semnătura de pe adresa
emisa de S.C. C.... R.... S.R.L., destinată A.N.A.F. – A.C.F Covasna, înregistrată la această
instituţie sub nr. 30497/02.03.2013”.
Deşi, în declaraţia sa, din data de 21.12.2015, inculpatul T.D. a susţinut că le-a adus la
cunoştinţă organelor fiscale că, autoturismul BMW menţionat mai sus era gajat anterior datei de
10.09.2013, pentru un credit bancar, şi la data de 24.04.2014, organele fiscale au pus un alt
sechestru fiscal, care excludea autoturismul BMW, s-a reţinut că, la data vânzării autoturismului,
acesta era în mod legal pus sub sechestru şi lăsat în custodia inculpatului T.D., care nu avea
voie să îl înstrăineze, astfel că, apărarea formulată de inculpat în acest sens nu a fost reţinută.
De asemenea, nici apărările formulate de inculpat prin declaraţia din data de 30.07.2015,
nu au fost reţinute, inculpatul susţinând că autovehiculul a fost înstrăinat unei persoane fizice din
Otopeni, jud. Ilfov, P. A., încă din luna august 2013, însă declaraţia martorei C.M.L., persoana
care a achiziţionat autovehiculul, contrazice cele susţinute de inculpat, aceste susţinerii fiind
contrazise şi de martorul K. L., angajat în cadrul A.N.A.F. – A.J.F.P. Covasna, care a aplicat
sechestrul, la data de 10.09.2013 şi care a identificat fizic autovehiculul BMW la sediul societăţii
comerciale, fiind în curtea sediului (la dosar existând în acest sens înscrisuri doveditoare şi o
planşă foto). Totodată, martorul K. L. a arătat că inculpatul T.D. nici nu a solicitat şi nici nu a
primit acordul organelor fiscale de înstrăinare a autovehiculului.
Fiind audiată, la data de 18.07.2016, martora C.M.L. a arătat că preţul autovehiculului a

fost plătit reprezentantului S.C. C..... România S.R.L., în localitatea Sfântu Gheorghe, la data de
16.09.2013, nu unei alte persoane fizice sau juridice, ceea ce denotă că autoturismul a fost
vândut de societatea inculpată, prin reprezentant, ulterior instituirii sechestrului de către organele
fiscale. În concluzie, s-a apreciat că apărările formulate de inculpat nu sunt decât plăsmuiri şi nu
corespund realităţii.
Pe cale de consecinţă, s-a reţinut că, mijloacele de probă administrate în cauză,

coroborându-se astfel între ele, duc la convingerea certă asupra existenţei infracţiunii cercetate
şi a vinovăţiei inculpatului în săvârşirea acesteia, precum şi faptul că inculpatului îi sunt
imputabile faptele săvârşite şi că au fost comise în mod nejustificat.
7. Ca urmare a verificărilor efectuate de organul fiscal cu privire la patrimoniile persoanelor

fizice inculpate şi a veniturilor considerate a fi încasate de acestea, prin adresa înregistrata la
A.N.A.F. – A.J.F.P. Covasna – I.F. sub nr. 344/27.01.2015, inculpatul N.L., a depus în fotocopie
un număr de 5 facturi şi 5 chitanţe, pentru a fi luate în considerare de organele fiscale la calculul
venitului impozabil contestat, aferent veniturilor obţinute de cele trei persoane fizice inculpate, în
anul 2012, aflat pe rol în vederea impunerii. Astfel, pentru fiecare dintre cei trei inculpaţi
persoane fizice - T.D., N.C.-O. şi N.L., au fost depuse următoarele documente justificative:
factura nr. 856/05.06.2012 şi chitanţa nr. 106/05.06.2012, emise de S.C. F.... Impex Com .........
S.R.L. Bucureşti, cumpărător T.D., în suma de 107.136 lei, factura nr. 162/18.05.2012 şi chitanţa
nr. 162/18.05.2012, emise de S.C. C.... C.... S.R.L. Bucureşti, pentru cumpărător T.D., în sumă
de 126.480 lei, totalizând 233.616 lei, achiziţii persoana fizică T.D.; factura nr. 943/23.07.2012 şi
chitanţa nr. 943/23.07.2012, emise de S.C. W.... Com S.R.L. Bucureşti, pentru cumpărător N.C.-
O., în valoare de 136.400 lei, factura nr. 83/15.03.2012 şi chitanţa nr. 51/15.03.2012, emise de
S.C. D.... Com D..... S.R.L., pentru cumpărător N.L., în sumă de 70.828.80 lei, şi factura
nr.163/15.01.2012 şi chitanţa nr. 112/15.01.2012, emise de S.C. D..... T.... S.R.L. Bucureşti,
pentru cumpărător N.L., în suma de 91.110,24 lei, totalizând 161.939.04 lei achiziţii persoană
fizică N.L..
Efectuându-se verificări în bazele de date ale ONRC recom on-line, s-a constatat că,
societăţile emitente a celor 5 facturi şi 5 chitanţe nu au ca obiect principal de activitate vânzarea
de piese de schimb auto, activitatea înscrisa fiind comerţul cu textile, având declaraţii fiscale
depuse pentru anul de raportare 2012 „Livrări de servicii şi bunuri: 0”. De asemenea, s-a
constatat că, unele dintre ele nu funcţionau la data emiterii facturilor sau, la codul fiscal înscris pe
documentele justificative in litigiu, figura o alta societate.
Având în vedere faptul că, cele 10 documente justificative au fost depuse la organele
fiscale în anul 2015, după aducerea la cunoştinţa inculpaţilor a încadrării juridice privind
ascunderea sursei impozabile a veniturilor obţinute de aceştia, ca persoane fizice, în anul fiscal
2012, aceste documente justificative neregăsindu-se în contabilitatea societăţii la efectuarea
controlului de către organele fiscale şi nici ulterior la ridicarea documentelor de către organele
judiciare, prin actul de sesizare al instanţei s-a considerat că sunt falsuri, au fost antedatate, sunt
completate olograf de acelaşi scriptor, autor necunoscut, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale,
rezultând că ele reprezintă elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub
semnătură privată, în formă continuată, prin atestarea unor fapte sau împrejurări
necorespunzătoare adevărului.
S-a arătat că, din cercetările efectuate, a rezultat că, cele 10 înscrisuri sunt false,
conţinând date care nu corespundeau realităţii, fiind folosite de inculpaţii persoane fizice, prin
depunerea lor, la data de 27.01.2015, la A.N.A.F. – A.J.F.P. Covasna, în vederea producerii de
consecinţe juridice.
S-a reţinut că, în acest sens sunt şi declaraţiile date în cauză de N.L., la data de
21.12.2015, care a arătat că, cele 10 acte justificative, depuse de el la organele fiscale sunt
falsuri. Şi inculpaţii N.C.-O. şi T.D., au confirmat cele susţinute de inculpatul N.L., în sensul că au
folosit chitanţele şi facturile, chiar dacă cunoşteau că datele inserate nu corespund adevărului
(respectiv, ei în calitate de persoane fizice nu cumpăraseră niciodată piese auto de schimb de la
societăţile menţionate pe facturi şi chitanţe), deoarece nu li s-a părut normal ca, în calitate de
persoane fizice, să le fie calculat şi imputat de către organele fiscale, un impozit pe profit. Pe
cale de consecinţă, s-a apreciat că, scopul acestora a fost ca, prin folosirea acestor înscrisuri
justificative, să fie redus sau chiar eliminat impozitul calculat de organele fiscale.
În vederea identificării scriptorului documentelor justificative (10 acte materiale), depuse la

organul fiscal de inculpaţi, în vederea reducerii valorii prejudiciului stabilit în sarcina fiecăreia
dintre cele trei persoane fizice şi având în vedere faptul că, pe toate cele 10 acte existau
elemente asemănătoare privind scrisul de completare, ca urmare a ridicării documentelor
justificative, în original, şi a prelevării de mostre de scris şi semnătură de la inculpaţi, precum şi a
audierii acestora, cu privire la întocmirea şi/sau primirea actelor şi a motivaţiei pentru care aceste
acte nu au fost identificate ca înregistrate în contabilitatea societăţii, la data de 15.12.2015, prin
ordonanţă, s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice de natura grafoscopică. Astfel, în
cauză, a fost întocmit Raportul criminalistic cu nr. 62633/21.12.2015, prin care s-au concluzionat
următoarele: scrisul de completare de pe toate cele 10 înscrisuri a fost executat de acelaşi
scriptor şi că acest scris nu a fost executat de inculpaţii T.D., N.C.-O. si N.L., motiv pentru care s-
a reţinut în sarcina acestora doar săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 323 teza II
C.pen.
Totodată, prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că, văzând fictivitatea documentelor
jusitificative menţionate mai sus şi contractele de achiziţii, întocmite în baza lor, depuse de
inculpaţi în contabilitatea societăţii S.C. C.... R.... SRL, organele de cercetare penală au reţinut,
săvârşirea în cauză a infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr.
241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, infracţiune pentru care însă se va
dispune o soluţie de clasare, cu argumentele ce vor fi prezentate la secţiunea „în drept”.
Starea de fapt mai sus descrisă, a fost reţinută pe baza actelor întocmite şi probelor
administrate în faza urmăririi penale, respectiv:
- plângerea penală formulată de D.G.R.F.P. Braşov – A.J.F.P. Covasna + anexe (f.33-210

vol.I d.u.p.);
- sesizarea penală formulată de D.G.R.F.P. Braşov – A.J.F.P. Covasna + anexe (f.214 -

221 vol.I d.u.p.);
- procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (f.211 vol.I d.u.p.);
- Raportul de inspecţie fiscala nr. F-CV 259/19.08.2013 (f.41-51 vol.VI d.u.p.) + actele
anexe (Decizia de impunere nr. F-CV 416/19.08.2013, împreuna cu anexele la acestea, Decizia
de impunere masuri asigurătorii nr. 6596/26.08.2013, procesul-verbal de sechestru asigurator
pentru bunuri mobile nr. 31151/10.09.2013, împreuna cu Anexa nr. 1, Decizia privind
nemodificarea bazei de impunere nr. F-CV 416/19.08.2013, Fisa privind obligaţiile fiscale nr.
415/19.08.2013, Dispoziţia nr. 6131 din 30.07.2013 privind măsurile stabilite de organele de
inspecţie fiscală privind întocmirea corectă şi depunerea unei noi Declaraţii 394, pentru perioada
2010 - 30.04.2013, Declaraţia de inventar a stocului din data de 05.08.2013 (f.12-274 vol.VI
d.u.p.),
- rapoarte de constatare de natură financiar -contabilă întocmite de inspectorii antifraudă

şi anexele la acestea - 4 rapoarte (f.1-198,265-285 vol.III d.u.p.);
- acte contabile ale societăţii S.C. C.... R.... S.R.L.: contracte, facturi fiscale si chitanţe
ridicate de organele judiciare sau depuse de părţi (f.1-136 vol.V,1-175 vo.X,1-260 vol.XI d.u.p);
- raportul de expertiza judiciara financiar-contabilă nr. 19/2017, întocmit de expertul A. S.

expert fiscal desemnat (f. 303-361 vol.III d.u.p.);.
- raport de constatare criminalistică nr. 62633/21.12.2015; raport de constatare

criminalistica nr. 462706/23.06.2016, raport de constatare criminalistica nr. 462709/13.06.2016,
raport de constatare criminalistica nr. 462708/14.06.2016 (f.11-92 vol.IV d.u.p.);
- factura seria C.... nr. 20100005/14.12.2012 emisă către S.C. A... S.R.L. CUI 6233889
către S.C. C.... R.... S.R.L., în original, exemplar 1 albastru (f.26 vo.X d.u.p.);
- cererea formulată de inculpatul N.L. către A.J.F.P. Covasna, prin care a depus facturile şi
chitanţele + factura nr. 856/05.06.2012 şi chitanţa nr. 106/05.06.2012 emise de S.C. F.... Impex
Com ..... S.R.L. Bucureşti, factura nr. 162/18.05.2012 şi chitanţa nr. 162/18.05.2012 emise de
S.C. C.... C.... S.R.L. Bucureşti, factura nr. 943/23.07.2012 şi chitanţa nr. 943/23.07.2012 emise
de S.C. W.... Com S.R.L. Bucureşti, factura nr. 83/15.03.2012 şi chitanţa nr. 51/15.03.2012
emise de S.C. D.... Com D..... S.R.L.şi factura nr. 163/15.01.2012 şi chitanţa nr. 112/15.01.2012
emise de S.C. D....... T.......... S.R.L. Bucureşti (f.1-8 vol.VI d.u.p.);
- factura nr. C.... nr. 130256/16.09.2013 emisa de S.C. C.... R.... S.R.L. către persoana
fizică C.M.L., reprezentând vânzare autoturismului BMW seria şasiu ................., în valoarea de
31.000 lei, împreună cu chitanţa seria C.... nr. 352/16.09.2013 (f.3.4 vol.VII d.u.p.);
- verificările făcute în bazele de date ale O.N.R.C. (f.350-366 vol.VII d.u.p.);
- procesele-verbale întocmite ca urmare a procedurilor judiciare efectuate şi dovezile de

ridicare a documentelor de către organele judiciare (f.vol.V, VIII,IX,X,XI d.u.p.);
- declaraţiile suspectului/inculpatului T.D. (f.15-18,41-47,52-58,87-90,108-112 vol.II d.u.p.);
- declaraţiile suspectei/inculpatei N.C.-O. (f.21-22,25-29,62-66,92,125- 128,131-135,138-

139 vol.II d.u.p.):
- declaraţiile suspectului/inculpatului N.L. (f.32-39,70-75,99,142-143,146-147 vol.II d.u.p.);

- declaraţiile suspectei/inculpatei S.C. C.... R.... S.R.L., prin reprezentant legal (f.79-
82,97,116-119 vol.II d.u.p.);
- declaraţia martorei N.E., expert contabil, angajat al societăţii inculpate (f.159-162 vol.II
d.u.p.);
- declaraţia martorului K.L., angajat al A.N.A.F. Covasna (f.164-167 vol.II d.u.p);
- declaraţia martorului L.L., angajat al S.C. A... Impex S.R.L. (f.169-172 vo.II d.u.p.);
- declaraţia martorului K.A., angajat al S.C. A... Impex S.R.L. (f.174-178 vol.II d.u.p.);
- declaraţia martorei N.R.-R. (f.181-183 vol.II d.u.p.);
- declaraţia martorului S.Z., consilier juridic la societatea inculpate (f.186-187 vol.II d.u.p.);
- declaraţia martorului D.J.-A, angajat al societăţii inculpate (f.189-190 vol.II d.u.p.);
- declaraţia martorului D.C.-C., angajat al societăţii inculpate (f.192-193 vol.II d.u.p.);
- declaraţia martorei D. R., angajata societăţii inculpate (f.195-196 vol.II d.u.p.);
- declaraţia martorei C.M.-L., cumpărătoarea auto BMW (f.197-200 vol.II d.u.p.);
- declaraţia martorei A. S., expert fiscal desemnat în cauză (f.202-204 vol.II d.u.p.);
- Contractul de colaborare a L.... România S.R.L. cu S.C. C.... R.... S.R.L., însoţit de toate
facturile emise de societatea din urmă, împreuna cu devize de lucrări montaj/accesorii auto
montate, în perioada de referinţă şi însoţite de Fişa contabilă a clientului S.C. C.... R.... S.R.L.
(f.312-412 vol.V d.u.p.);
- Solicitarea către I.T.M. Covasna de verificare în Revisal a angajaţilor S.C. C.... R....
S.R.L., în perioada de referinţă şi răspunsul acestei instituţii (f.413416 vol.V d.u.p.);
- Adresa către S.C. C..... Impex S.R.L. Iasi, referitor la relaţia comerciala desfăşurată cu
S.C. C.... R.... S.R.L. (f.152-153 vol.V d.u.p.), şi
- fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor (f.264,265,268 vol.IV d.u.p.).
Cu privire la latura civilă a cauzei, prin actul de sesizare s-a reţinut că, prejudiciul cauzat
de fiecare inculpat în parte este în valoare de şi se compune, după cum urmează:
Pentru inculpatul T.D.:
- prejudiciul creat persoanei vătămate Ministerul Finanţelor Publice – A.N.A.F. –

D.G.R.F.P. Braşov, prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, pentru care se trimite în
judecată, este în valoare de 237.961 lei, compus din sumele: 6.173 lei, 30.525 lei, 51.753 lei,
24.566 lei, 34.428 lei, 59.516 lei, 31.000 lei, reprezentând prejudiciile detaliate, pentru fiecare
infracţiune în parte, în secţiunile „Situaţia de fapt (pe scurt)”, „Analiza probelor (situaţia de fapt pe
larg)” şi „În drept”;
- prejudiciul creat persoanei vătămate S.C. C.... R.... S.R.L. prin săvârşirea infracţiunilor de
delapidare, folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale – 2 fapte şi
împrumutul, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o
administrează, […] suma împrumutată fiind superioară limitei prevăzute la art. 144/4 alin. 3 lit. a,
pentru care este trimis în judecată, este în valoare de 566.300 lei, compus din sumele: 220.000
lei, 261.581 lei, 73.919 lei, 10.800 lei, reprezentând prejudiciile detaliate, pentru fiecare
infracţiune în parte, în secţiunile „Situaţia de fapt (pe scurt)”, „Analiza probelor (situaţia de fapt pe
larg)” şi „În drept”.
Pentru inculpata S.C. C.... R.... S.R.L. prejudiciul creat persoanei vătămate Ministerul
Finanţelor Publice – A.N.A.F. – D.G.R.F.P. Braşov, prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune
fiscală, pentru care este trimis în judecată, este în valoare de 237.961 lei compus din sumele:
6.173 lei, 30.525 lei, 51.753 lei, 24.566 lei, 34.428 lei, 59.516 lei, 31.000 lei, reprezentând
prejudiciile detaliate, pentru fiecare infracţiune în parte, în secţiunile „Situaţia de fapt (pe scurt)”,
„Analiza probelor (situaţia de fapt pe larg)” şi „În drept”, fiind vorba de acelaşi prejudiciu reţinut şi
în sarcina inculpatului T.D. şi pentru care sunt răspunzători ambii inculpaţi, în solidar.
Pentru inculpata N.C. O.:

D.G.R.F.P. Braşov, prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, pentru care este trimisă în
34.428 lei, 59.516 lei, reprezentând prejudiciile detaliate, pentru fiecare infracţiune în parte, în
secţiunile „Situaţia de fapt (pe scurt)”, „Analiza probelor (situaţia de fapt pe larg)” şi „În drept”,
fiind vorba, în parte, de acelaşi prejudiciu reţinut şi în sarcina inculpaţilor T.D. şi S.C. C.... R....
S.R.L. şi pentru care sunt răspunzători toţi inculpaţii, în solidar;
- prejudiciul creat persoanei vătămate S.C. C.... R.... S.R.L., prin săvârşirea infracţiunii de
folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale, pentru care este
trimisă în judecată, este în valoare de 261.581 lei, reprezentând prejudiciul detaliat în secţiunile
„Situaţia de fapt (pe scurt)”, „Analiza probelor (situaţia de fapt pe larg)” şi „În drept”, fiind vorba, în
parte, de acelaşi prejudiciu reţinut şi în sarcina inculpatului T.D. şi pentru care sunt răspunzători
inculpaţii, în solidar.
Pentru inculpatul N.L.:

D.G.R.F.P. Braşov, prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, pentru care este trimis în
34.428 lei, 59.516 lei, reprezentând prejudiciile detaliate, pentru fiecare infracţiune în parte, în
secţiunile „Situaţia de fapt (pe scurt)”, „Analiza probelor (situaţia de fapt pe larg)” şi „În drept”,
deci este vorba de, o parte din acelaşi prejudiciu reţinut şi în sarcina inculpaţilor T.D., S.C. C....
R.... S.R.L. şi N.C. O. şi pentru care sunt răspunzători toţi inculpaţii, în solidar;
- prejudiciul creat persoanei vătămate S.C. C.... R.... S.R.L., prin săvârşirea infracţiunilor
de delapidare şi de folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale,
pentru care este trimis în judecată, este în valoare de 481.581 lei, compus din sumele: 220.000
lei şi 261.581 lei, reprezentând prejudiciul detaliat în secţiunile „Situaţia de fapt (pe scurt)”,
„Analiza probelor (situaţia de fapt pe larg)” şi „În drept”, fiind vorba de o parte din acelaşi
prejudiciu reţinut şi în sarcina inculpatului T.D. şi respectiv în sarcina inculpatei N.C. O., pentru
care inculpaţii sunt răspunzători, în solidar.
În cauză, Statul Român, prin A.N.A.F., D.G.R.F.P. Braşov – prin Agenţia Judeţeană a
Finanţelor Publice Covasna, s-a constituit partea civilă în procesul penal, la data de 12.11.2013,
cu suma de 577.934 lei, sumă ce include şi accesoriile până la data de19.08.2013 (f.1-2 vol.II
d.u.p.), solicitând obligarea inculpatului T. D. la plata acestui prejudiciu, cu accesoriile aferente,
până la data plăţii efective a debitului.
În faza urmăririi penale, persoana vătămată S.C. C.... R.... S.R.L., nu s-a constituit parte
civilă în cauză.
În urma analizării probelor şi a susţinerilor inculpaţilor, prin rechizitoriu s-a reţinut cu privire
la persoana inculpaţilor faptul că, aceştia au cooperat cu organele de cercetare penală, însă nu
au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor, cu excepţia inculpatului N.L., care a
recunoscut parţial comiterea faptelor.
După înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară a dispus comunicarea cu

inculpaţii T.D., S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent S.C. S..... S.R.L.), N.C.-O. şi N.L. a copiei
certificată a rechizitoriului, aducându-se la cunoştinţa acestora, dar şi părţii civile, precum şi
persoanei vătămate S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent S.C. S..... S.R.L.), obiectul procedurii în
camera preliminară, dreptul de a-şi angaja apărători şi faptul că, în termen de 30 de zile de la
comunicarea rechizitoriului pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării
instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire
penală şi s-au desemnat apărători din oficiu pe seama inculpaţilor (f.28-53 d.a1, 34 d.f.).
După comunicare, inculpaţii S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent S.C. S..... S.R.L.), T.D.,
N.C.-O. şi N.L., prima prin lichidatorul judiciar ..... SPRL – prin practicianul în insolvenţă I.R., au
formulat cereri şi excepţii privind neregularitatea actului de sesizare şi nelegalitatea administrării
unor probe şi a efectuării actelor de urmărire penală (f.56,64 d.f.a1), solicitând admiterea
acestora, excluderea probelor obţinute în mod nelegal şi restituirea cauzei la parchet în vederea
refacerii actului de sesizare.
Însă, prin încheierea nr. 5/CP/27 februarie 2020 a Tribunalului Covasna, pronunţată în
dosarul nr. 1429/119/2019/a1, în baza art. 346 alin. 2 C.pr.pen., judecătorul de cameră
preliminară a respins, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţi şi a constatat
legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 378/P/2013 din 18 septembrie 2019 al
Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, a administrării probelor şi a efectuării actelor de
urmărire penală şi totodată a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii T.D., S.C.
C.... R.... S.R.L. (în prezent S.C. S..... S.R.L.), N.C.-O. şi N.L.. Încheierea a rămas definitivă, prin
încheierea penală nr. 67/CP/24.06.2020 a Curţii de Apel Braşov, prin respingerea, ca nefondate,
a contestaţiilor formulate de inculpaţii T.D., S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent S.C. S..... S.R.L.),
N.C.-O. şi N.L..
Încheierea fiind definitivă, completul de judecată a fixat primul termen de judecată pentru
data de 20 iulie 2020, dispunând citarea părţilor, precum şi celelalte măsuri pentru pregătirea
judecăţii, în condiţiile legii.
Pentru primul termen de judecată, persoana vătămată S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent
S.C. S..... S.R.L.), prin lichidatorul judiciar ..... SPRL – prin practicianul în insolvenţă I.R., s-a
constituit partea civilă în cauză, cu suma de 261.581 lei, solicitând obligarea inculpaţilor T.D., N.
N.C.-O. şi N.L., la plata acestei sume (f.54 d.f.).
Tot pentru primul termen de judecată, partea civilă Statul Român, prin Agenţia Naţională
de Administrară Fiscală, Direcţia Generală Regională al Finanţelor Publice Braşov, prin
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna, a depus la dosar „Cererea de menţinere
a constituirii de parte civilă”, solicitând obligarea inculpaţilor la plata de despăgubiri civile, în
sumă totală de 577.934 lei, plus obligaţiile fiscale accesorii viitoare, aferente acestei sume,
calculate până la plata integrală a creanţei principale, a căror cuantum urmează a fi actualizate
de organul fiscal la data plăţii obligaţiilor principale (f.74-75 vol.I d.f.).
Având în vedere că, prin cererea transmisă la dosar, anterior primului termen de judecată
– la data de16.07.2020 (f.77 vol. I d.f.), apărătorul ales al inculpatului T.D., dar şi al inculpaţilor
N.C.-O. şi N.L., a indicat adresa de domiciliu din Germania a celor din urmă inculpaţi, adresă de
la care aceştia nu au fost citaţi, în vederea realizării procedurii de citare cu inculpaţii N.C.-O. şi
N.L., dar şi pentru asigurarea asistenţei juridice, legale pentru aceştia, instanţa a stabilit trei
termene de judecată, iar la termenul de judecată din data de 0.03.2021, când procedura de
citare a fost legal îndeplinită cu toate părţile, faţă de lipsa inculpaţilor, în vederea începerii
cercetării judecătoreşti, instanţa a stabilit termen de judecată pentru data de 17.02.2021.
La termenul de judecată din data de 17.02.2021, instanţa constatând că procedura de

citare cu toate părţile este legal îndeplinită, prezentându-se în instanţă inculpatul T.D., asistat de
apărătorul său ales, lipsă fiind ceilalţi inculpaţi, dar şi reprezentantul societăţii inculpate, însă, în
prezenţa apărătorului ales şi din oficiu (pentru societatea inculpată), s-a dat citire actului prin
care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, şi după ce i s-a explicat inculpatului T.D., în
ce constă învinuirile ce i se aduc şi a fost înştiinţaţi cu privire la drepturile prev. de art. 374 alin. 2
C.pr.pen., preşedintele completului i-a pus în vedere că, poate solicita ca judecata să aibă loc
numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor ce vor fi
prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i
totodată la cunoştinţă şi dispoziţiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen., însă inculpatul T.D. a arătat că, nu
solicită judecarea cauzei pe procedura recunoaşterii învinuirii, ci pe procedura de drept comun, şi
totodată a arătat că, doreşte să dea declaraţie în cauză, astfel s-a trecut la audierea inculpatului,
declaraţia acestuia fiind consemnată şi depusă la dosar (f.141-142 vol.I d.f.).
Astfel, în baza art. 374 alin. 5 C.pr.pen., instanţa a acordat cuvântul pe probe, după care
a admis şi a dispus audierea martorilor propuşi prin rechizitoriu şi solicitaţi de apărătorii
inculpaţilor şi totodată, la solicitarea apărătorului inculpaţilor T.D., dar şi al inculpaţilor N.C.-O. şi
N.L., instanţa a admis proba cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv contractul de vânzare-
cumpărare încheiat între inculpatul N.L. şi S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C.... R.... S.R.L.), prin
care primul a vândut societăţii terenul arabil în suprafaţă de 31.900 mp., situat în extravilanul
com. ...., jud. Covasna, autentificat sub nr. 915 din 25.06.2020 de Biroul Individual Notarial S. A.-
G. din mun. Sf. Gheorghe, extrasul de C.F., şi Planul de amplasament privind imobilul, raport per
salariat din 05.02.2021 al S.C. S..... S.R.L., şi extrase de cont al societăţii din 2010 şi 2013
(f.128-140 vol.I d.f.), iar cu privire la proba cu expertiza piese auto, solicitată de inculpatul T.D.,
instanţa a dispus că se va pronunţa după audierea martorilor, stabilit un nou termen de judecată
pentru data de 17.03.2021, în vederea continuării cercetării judecătoreşti cu audierea inculpaţilor
şi a martorilor admişi.
Având în vedere că, la termenul de judecată din data de 17.03.2022, judecătorul învestit
cu soluţionarea cauzei a lipsit din instanţă, din motive obiective, în vederea respectării
principiului continuităţii a completului de judecată, cauza a fost amânată pentru data de
19.04.2021.
Însă, începând cu data de 01.04.2021, judecătorul fondului învestit cu judecarea cauzei, a

plecat din instanţă, fiind delegat la Tribunalul de Minori şi Familie Braşov, astfel că, prin
repartizare ciclică, cauza a fost repartizată pe un alt complet de judecată, potrivit Hotărârii
Colegiului de Conducere al Tribunalului Covasna nr. 9/01.04.2021, fiind desemnat completul
C10 (f.184 vol.I d.f.), care, prin încheierea din data de 19.04.2021 (f.188-189 vol.I d.f.), în urma
punerii în discuţie, în vederea respectării principiului continuităţii completului de judecată, prev.
de art. 354 alin. 2 C.pr.pen., şi a principiului nemijlocirii administrării probelor, potrivit
jurisprudenţei CEDO în cauza Beraru contra României din 18.03.2014, a dispus readministrarea
probelor administrate în cauză, respectiv reaudierea inculpatului T.D., urmând ca celelalte probe
admise să fie administrate în continuare.
Astfel, reaudiat fiind, inculpatul T.D. a arătat că a înţeles învinuirile ce i s aduc şi nu

doreşte să dea o nouă declaraţie în faţa instanţei, având în vedere că a dat deja o declaraţie,
declaraţie pe care o menţine (f.187 vol.I d.f.).
În continuare, în cadrul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpaţii S.C. C.... R....
S.R.L. (în prezent S.C. S..... S.R.L.), prin lichidatorul judiciar ..... SPRL – prin practicianul în
insolvenţă I.R., care s-a prevalat de dreptul la tăcere (f.202 vol.I d.f.), N.C.-O. (f.203-205 vol.I
d.f.) şi N.L. (f.206-208 vol.I d.f.), precum şi martorii admişi, respectiv martorii N.E., S.Z., K.L.,
K.A., L.L., D. R., B. R.-R. (fosta N.), D.J.-A, D.C.-C. şi D. M.-L. (fosta C.) (f.215-216,217,218
vol.I ,39,40,41-42,56,57,58,173 vol.II d.f.).
Totodată, la solicitarea inculpaţilor N.C.-O. şi N.L., instanţa a admis proba cu înscrisuri,

respectiv copia dosarului de daună privind asigurarea imobilului situat în com. ...., nr. ........, jud.
Covasna, proprietatea inculpatului T.D., care a fost depus de asigurător în format electronic, pe
CD, apoi imprimat din dispoziţia instanţei (f.85-87,88,89-170 vol.II d.f.).
După administrarea probei cu martori, în şedinţa publică din data de 15.12.2021, în urma
punerii în discuţie a probei cu expertiza piese-auto, solicitată de inculpatul T.D., prin apărătorul
ales, în baza art. 100 alin. 4 lit. b C.pr.pen., instanţa a respins această probă, apreciind că,
pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei, au fost administrate
suficiente mijloace de probă (f.70-73 vol.II d.f.).
Totodată, văzând Decizia nr. 4/2008 a Î.C.C.J dată în recurs în interesul legii, precum şi
Decizia nr. 25/2017 din 3 octombrie 2017 a Î.C.C.J. - completul pentru dezlegarea unor chestiuni
de drept în materie penală, în şedinţa publică din data de 15.12.2021, în baza art. 386 alin. 1
C.pr.pen., instanţa, din oficiu, a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor de
evaziune fiscală, pentru care inculpaţii T.D. şi S.C. C.... R.... S.R.L. au fost trimişi în judecată,
din infracţiunile prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 şi art. 9 alin. 1 lit. c din Legea
nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (4 acte materiale), în câte o singură
infracţiune de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. b şi c din Legea nr.
241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (5 acte materiale) şi art. 5 C.pen.
Astfel, în urma punerii în discuţie a schimbării încadrării juridice a faptelor, în lumina

Deciziei nr. 250 din 16.04.2019 a Curţii Constituţionale, instanţa, deliberând, prin încheierea din
data de 15.12.2021, în baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a
infracţiunilor de evaziune fiscală, pentru care inculpaţii T.D. şi S.C. C.... R.... S.R.L. au fost trimişi
în judecată, din infracţiunile prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 şi art. 9 alin. 1 lit.
c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (4 acte materiale), în câte o
singură infracţiune de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. b şi c din
Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (5 acte materiale) şi art. 5 C.pen.
(f.70-73 vol.II d.f.).
În şedinţa publică din data de 02.02.2022, probatoriul solicitat şi admis fiind administrat, şi
nefiind noi cereri în probaţiune de formulat, la solicitarea apărătorilor inculpaţilor T.D., N.C.-O. şi
N.L., instanţa a amânat judecarea cauzei pentru data de 21.03.2022, pentru a da posibilitatea
inculpaţilor să achite prejudiciul în cauză şi pentru dezbaterea în fond a cauzei, însă inculpaţii nu
au achitat până la termenul acordat nici o sumă din prejudiciul reţinut în actul de sesizare al
instanţei.
Aşa fiind, nemaifiind alte ceri de formulat pentru completarea cercetării judecătoreşti, în
baza art. 387 alin. 2 C.pr.pen., instanţa a declarat terminată cercetarea judecătorească şi, în
temeiul art. 388 alin. 1 C.pr.pen., a acordat cuvântul în dezbaterea pe fond a cauzei.
Cu privire la infracţiunile pentru care inculpaţii T.D., N.C.-O. şi N.L. sunt trimişi în judecată,
inculpaţii, prin apărătorii lor aleşi, au solicitat încetarea procesului penal, pentru faptele pentru
care s-au împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale, precizând că nu solicită
continuarea procesului penal, şi achitarea lor pentru celelalte fapte, întrucât nu au fost săvârşite
cu vinovăţia prevăzută de lege, iar în cazul inculpatului N.L., faptele nu există, ori că, nu există
probe că acest inculpat a săvârşit vreo infracţiune.
Astfel, cu ocazia dezbaterilor, dar şi prin concluziile scrise (f.194-195 vol.II d.f.), inculpatul
T.D., prin apărătorul său ales, a solicitat achitarea sa, în temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen.,
raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.pen., întrucât faptele pentru care a fost trimis în
judecată, aşa cum sunt ele descrise în rechizitoriu, nu au fost săvârşite cu vinovăţia prevăzute de
lege.
Cu privire la infracţiunea de uz de fals şi cele două infracţiuni de folosire cu rea-credinţă a

bunurilor sau a creditului societăţii comerciale, s-a apreciat, pe de o parte, că nu ar fi întrunite
elementele constitutive ale infracţiunii şi că, a intervenit prescripţia, astfel că, în temeiul art. 396
alin. 6 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., s-a solicitat încetarea procesului penal,
arătând totodată că, inculpatul nu solicită continuarea procesului penal.
De asemenea, cu ocazie dezbaterilor, apărătorul ales al inculpatei N.C.-O., în temeiul art.

396 alin. 5 C.pr.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.pen., a solicitat achitarea
inculpatei, pentru infracţiunile de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 C.pen. din
1969, rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din
1969 (3 acte materiale), şi complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului
societăţii comerciale, prev. de art. 26 C.pen. din 1969, rap. la art. 272 alin . 1 lit. b din Legea nr.
31/1990, rep., întrucât faptele nu au fost săvârşite cu vinovăţia prevăzute de lege.
Cu privire la infracţiunea de uz de fals, s-a solicitat ca, în situaţia în care nu se va reţine

prescripţia răspunderii penale şi nu se va dispune încetarea procesului penal, să se aplice
inculpatei o pedeapsă cu amenda penală, cu reţinerea şi a circumstanţelor atenuante judiciare,
prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C.pen.
Tot astfel, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul ales al inculpatului N.L., a solicitat achitarea
inculpatului, în temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen., pentru
infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de 26 C.pen. din 1969, rap. la art. 9
alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (4 acte materiale),
şi complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale, prev.
de art. 26 C.pen. din 1969, rap. la art. 272 alin . 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep., având în
vedere că faptele nu există, iar în subsidiar, a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 16
alin. 1 lit. c C.pr.pen., în sensul că nu există probe că acest inculpat a săvârşit infracţiunile
menţionate.
În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la delapidare, prev. de art. 26 C.pen. din

1969, rap. la art. 2151 alin. 1 C.pen. din 1969, pentru care inculpatul N.L. este trimis în judecată,
privind contractul de vânzare-cumpărare a terenului din ...., teren care ulterior a fost efectiv/fizic
înstrăinat şi se află în patrimoniul societăţii, s-a solicitat achitarea inculpatului, în temeiul art. 396
alin. 5 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I-a C.pr.pen., deoarece fapta nu este prevăzută
de legea penală.
Cu privire la infracţiunea de uz de fals, apărătorul inculpatului N.L. a solicitat, aplicarea

unei amenzi penale, cu reţinerea de circumstanţe atenuante judiciare, prevăzute de art. 75 alin.
2 lit. b C.pen.
Tot cu ocazia dezbaterilor, apărătorul din oficiu al inculpatei S.C. C.... R.... S.R.L. (în
prezent S.C. S..... S.R.L.), a solicitat achitarea inculpatei, în temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen.,
rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.pen., întrucât în cauză nu este dovedită că aceasta a
săvârşit faptele de evaziune fiscală cu vinovăţia prevăzută de lege, având în vedere că, greşelile
sau erorile din evidenţa contabilă, nu echivalează cu săvârşirea unei fapte penale.
Însă, prin concluziile scrise la dosar (f.190-193 vol.II d.f.), apărătorul din oficiu al inculpatei
S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent S.C. S..... S.R.L.), a solicitat, în principal, achitarea inculpatei,
pentru faptele deduse judecăţii, în temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. b
C.pr.pen., în sensul că faptele nu au fost săvârşite de inculpată cu vinovăţia prevăzută de lege,
iar în subsidiar, să se dispună încetarea procesului penal, în temeiul art. 396 alin. 6 C.pr.pen.,
rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., având în vedere că a intervenit prescripţia specială a
răspunderii penale a persoanei juridice, prev. de art. 122 alin. 11 lit. b C.pen. din 1969, cu
aplicarea art. 124 C.pen. din 1969.
După închiderea dezbaterilor, potrivit art. 391 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., instanţa de judecată a
stabilit termen în vederea deliberării, redactării şi pronunţării hotărârii pentru data de 20 mai
2022, însă, la această dată, din lipsă de timp, în temeiul art. 391 alin. 1 şi 3 C.pr.pen., instanţa a
amânat pronunţarea şi a stabilit un nou termen pentru data de 21 iunie 2022.
Însă, văzând că, la data de 9 iunie 2022, deci după dezbaterea în fond a cauzei şi anterior
pronunţării hotărârii, a fost publicată în M.Of. nr. 565 Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022
din 26 mai 2022, prin care s-a constatat că, dispoziţiile art. 155 alin. 1 din Codul penal privind
întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale sunt neconstituţionale, în vederea reluării
dezbaterilor cu privire la prescripţia răspunderii penale în cauză, în lumina acestei decizii, în
temeiul art. 395 alin. 1 C.pr.pen., prin încheierea din data de 21 iunie 2022, instanţa a repus
cauza pe rol şi a stabilit termen de judecată pentru data de 10 august 2022, termen pentru care
au fost citaţi părţile şi au fost încunoştinţaţi apărătorii aleşi şi din oficiu ai inculpaţilor, precum şi
procurorul.
Astfel, la termenul de judecată din data de 10 august 2022, procedura fiind legal
îndeplinită cu toate părţile, instanţa de judecată a pus în discuţie, în lumina Deciziilor Curţii
Constituţionale nr. 358/2022 din 26 mai 2022, publicată la data de 9 iunie 2022, şi nr. 297/2018
din 26 aprilie 2018 publicată în M.Of. nr. 518 din 25 iunie 2018, prescripţia răspunderii penale în
cauză cu privire la faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată.
Cu ocazia dezbaterilor reprezentantul Ministerului Public, a arătat că, în cauză nu sunt

aplicabile dispoziţiile celor două decizii ale Curţii Constituţionale, având în vedere că, din
redactarea şi din interpretarea Deciziei nr. 297 din 26.04.2018 a Curţii Constituţionale, prin care
s-a pus, pentru prima oară, în discuţie chestiunea de drept a împlinirii termenului de prescripţie,
s-a ajuns la concluzia că această decizie este o decizie de interpretare, altfel că, de la momentul
pronunţării acestei decizii din 2018 şi până la pronunţarea Deciziei nr. 358/2022 din 26 mai 2022,
nu s-a pus niciun fel de problema împlinirii termenului de prescripţie şi întreruperea termenului de
prescripţie.
Astfel, a arătat că, practic, Curtea Constituţională, în decizia nr. 297/2018, ne spunea că
ar fi neconstituţionale dispoziţiile prevăzute de art. 155 alin. 1 din Cod penal, în măsura în care
actele de procedură nu sunt comunicate inculpatului, ori în atare situaţie, având în vedere cele
consemnate în Decizia nr. 297/2018, cu raportate la Decizia nr. 358/2022, apreciază că termenul
general de prescripţie a fost întrerupt, prin actele de urmărire penală efectuate în cauză, după
comiterea infracţiunilor, deoarece faptele deduse judecăţii au fost săvârşite începând cu anul
2010, infracţiunile de evaziune fiscală fiind epuizate în 2013, iar organele judiciare au fost
sesizate în 2013, dată de la care s-au întocmit acte de urmărire penală şi s-au administrat probe
în cauză, care au fost comunicate inculpaţilor, cum ar fi de exemplu raportul de expertiză
contabilă şi, după aceea, ordonanţele procurorului de schimbări de încadrare juridică, extinderi a
urmăririi şi a acţiunii penale, acte procedurale care au fost aduse la cunoştinţa inculpaţilor, faţă
de care apreciază că, termenul general de prescripţie nu s-a împlinit, fiind întrerupt la
comunicarea fiecărui act.
Concluzionând, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că, în ceea ce-i priveşte pe

inculpaţii - persoanele fizice, respectiv: T.D., N.C.-O. şi N.L., nu sunt îndeplinite condiţiile de
încetare a procesului penal, nefiind incidente dispoziţiile prescripţiei răspunderii penale,
menţinând concluziile formulate, la data de 21 martie 2022, când au avut loc dezbaterile pe
fondul cauzei.
Însă, în ceea ce o priveşte pe inculpata - persoana juridică S.C. C....... S.R.L.,

reprezentantul Ministerului Publica a arătat că, aici s-a şi pus în discuţie, pe concluziile pe fond,
dacă ar fi sau nu îndeplinit termenul de prescripţie. Astfel, apreciază că, în cazul societăţii
inculpate, legea penală mai favorabilă este legea veche şi termenul general de prescripţie pentru
persoana juridică este de 5 ani, iar prescripţia specială era de 7 ani şi 6 luni, potrivit dispoziţiilor
Codului penal din 1969, în raport de care, într-adevăr ar fi împlinit termenul prescripţiei speciale a
răspunderii penale, ipoteză în care s-ar impune o soluţie de încetare a procesului penal.
În aceste condiţii, în situaţia în care se va dispune o soluţie de încetare a procesului penal,

reprezentantul Ministerului Public a solicitat să se soluţioneze latura civilă şi cu privire la această
inculpată – persoană juridică.
Cu ocazia punerii în discuţie a prescripţiei răspunderii penale, cu privire la faptele pentru

care inculpaţii au fost trimişi în judecată, în lumina Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 358/2022
din 26 mai 2022, publicată la data de 9 iunie 2022, şi nr. 297/2018 din 26 aprilie 2018 publicată
în M.Of. nr. 518 din 25 iunie 2018, apărătorii inculpaţilor S.C. C....... S.R.L., T.D., N.C.-O. şi N.L.
au solicitat ca, în baza art. 396 alin. 6 C.pr.pen., cu aplicarea art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen.,
instanţa să dispună încetarea procesului penal faţă de inculpaţi, arătând că, inculpaţii nu solicită
continuarea procesului penal.
Totodată, apărătorii aleşi ai inculpaţilor T.D., N.C.-O. şi N.L. au solicitat ca instanţa să

lase nesoluţionată latura civilă a cauzei, urmând ca aceasta să fie soluţionată, potrivit legii civile,
pe cale separată.
Analizând cauza, pe baza probatoriului administrat, atât în faza urmăririi penale cât şi în
cea a judecăţii, sub aspectul prescripţiei răspunderii penale, invocate din oficiu, în lumina
Deciziilor Curţii Constituţionale cu nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, instanţa reţine următoarele:
Potrivit art. 153 alin. 1 C.pen., prescripţia înlătură răspunderea penală, şi în conformitate
cu dispoziţiile art. 154 alin. 2 C.pen., termenele de prescripţie încep să curgă de la data săvârşirii
infracţiunii, iar în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni,
ce intră în conţinutul infracţiunii.
Ori, în cauză, pentru a se stabili dacă a intervenit prescripţia răspunderii penale, instanţa
va analiza, pe de o parte, care este legea penală mai favorabilă, prev. de art. 5 alin. 1 şi 2
C.pen., cu privire la fiecare inculpat în parte, iar pe de altă parte, dacă s-a împlinit termenul de
prescripţie a răspunderii penale, pentru fiecare faptă dedusă judecăţii, şi dacă a fost sau nu
întrerupt ori suspendat acest termen.
Pentru a analiza aceste aspecte, în primul rând, instanţa va avea în vedere faptul că
instituţia prescripţiei răspunderii penale este o instituţie de drept penal substanţial, natura
instituţiei prescripţiei fiind tranşată de Curtea Constituţională atât prin Decizia nr. 1092 din
18.12.2012 (publicată în M.Of. nr. 67 din 31.01.2013), cât şi prin Decizia nr. 443/2017 din
22.06.2017 (publicată în M.Of. nr.839 din 24.10.2017).
Astfel, prin aceste decizii Curtea a statuat că, „prescripţia răspunderii penale constă în
stingerea raportului juridic penal de conflict şi, prin aceasta, în stingerea dreptului statului de a
trage la răspundere penală persoane care săvârşeşte o infracţiune, după trecerea unui anumit
interval de timp de la data comiterii acesteia, respectiv după scurgerea termenului de
prescripţie.”, Tot, Curtea a stabilit că, prescripţia răspunderii penale produce efecte in rem, prin
raportare la faptele de natură penală săvârşite, şi nu in personam, în mod deferit pentru fiecare
participant în parte.”, precum şi faptul că prescripţia „aparţine dreptului penal material”, fiind
reflectat în Codul penal. Aceste considerente au fost preluate şi de Deciziile Curţii Constituţionale
nr. 297/2018 şi nr. 358/2022.
Totodată, în considerentele Deciziei nr. 1092 din 18.12.2012 (publicată în M.Of. nr. 67 din
31.01.2013), Curtea Constituţională a reţinut că „ ..., este de observat că, dat fiind caracterul de
normă de drept penal material, nu se impune instituirea unor dispoziţii tranzitorii, întrucât, în
acord cu art. 15 alin. 2 din Constituţie, reflectat în art. 13 din Codul penal (din 1969 n.n.),
legislaţia prevede soluţia de urmat în cazul conflictului de legi.
Astfel, potrivit art. 13 alin. 1 din Codul penal (din 1969 n.n.), „În cazul în care de la
săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi
penale, se aplică legea cea mai favorabilă.”
Aşa fiind, cum prescripţia răspunderii penale, în toate componentele sale, prevăzută în
Partea generală a Codului penal, este o instituţie de drept substanţial, iar întreruperea
prescripţiei, prevăzută tot în Partea generală a Codului penal, este un incident ce survine pe
parcursul termenului de prescripţie, instanţa apreciază că, şi în privinţa prescripţiei răspunderii
penale se aplică regulile legii penale mai favorabile, atât în ceea ce priveşte termenele, cât şi în
ceea ce priveşte cauzele de întrerupere sau de suspendare a termenului.
Faptul că, dispoziţiile art. 5 din Codul penal se aplică şi instituţiei prescripţiei răspunderii
penale rezultă şi din Decizia nr. 21/2914 a Î.C.C.J., dată în Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept în materie penală (publicată în M.Of. nr. 829 din 13.11.2014), obligatorie
pentru instanţe, potrivit art. 477 alin. 3 C.pr.pen., prin care s-a stabilit că „Dispoziţiile art. 5 alin. 1
din Codul penal trebuie interpretate, inclusiv în materia prescripţiei răspunderii penale, în sensul
că legea penală mai favorabilă este aplicată în cazul infracţiunilor săvârşite anterior datei de 1
februarie 2014, care nu au fost încă judecate definitiv, în conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a
Curţii Constituţionale.”, această din urmă decizie (publicată în M.Of.nr.372/20.05.2014), a
stabilind că „Dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit
combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.”
Aşa fiind, instanţa constată că, la data de 09 iunie 2022, a fost publicată în M.Of. nr. 565,
Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 358/2022 din 26 mai 2022, prin care s-a constatat
că, dispoziţiilor art. 155 alin. 1 din Codul Penal sunt neconstituţionale, decizie care, potrivit art.
147 alin 4 din Constituţie, de la data publicării sale, este general obligatorie, fiind obligatorie
pentru instanţe atât în privinţa dispozitivului cât şi a considerentelor pe care se sprijină.
Or, în considerentele acestei decizii – par. 54-61, Curtea Constituţională a tranşat în mod
explicit natura juridică a Deciziei C.C. nr. 297 din 26.04.2018, publicată în M.Of. nt.518 din
25.06.2018, ca fiind o decizie simplă/extremă, iar la par. 73, a reţinut şi consecinţele deciziei
anterior amintite, respectiv că „în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.
146 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării ei - 26.04.2018 şi până la intrarea
în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor
apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu
conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.”
În continuare, Curtea a subliniat că, raţiunea care a stat la baza pronunţării Deciziei nr.
297 din 26.04.2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale sau
înlăturarea instituţiei întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispoziţiilor art. 155 alin. 1
din Codul penal la exigenţele constituţionale. Astfel, Curtea observă că termenele de prescripţie
generală reglementate de dispoziţiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curţii
Constituţionale.
Procedând la evaluarea globală a legii penale mai favorabile, în ceea ce priveşte faptele
pentru care inculpaţii T.D., N.C.-O. şi N.L. au fost trimişi în judecată, se constată că, Codul
penal, în forma aflată în vigoare, începând cu 25.06.2018 (data publicării Deciziei C.C.R. nr.
297/2018) şi până la data de 30.05.2022 (data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 71/2022 de
modificare a dispoziţiilor art. 155 C.pen.), reprezintă lege penală mai favorabilă, întrucât aceasta
nu prevede cauze de întrerupere a cursului termenului prescripţiei răspunderii penale, făcând
astfel aplicabil termenul general de prescripţie prevăzut de lege, raportat la limitele de pedeapsă
prevăzute de legiuitor pentru faptele deduse judecăţii.
În ceea ce priveşte valabilitatea şi efectele întreruptive de prescripţie ale actelor de

procedură comunicate inculpaţilor din cauză, anterior pronunţării Deciziei C.C.R. nr. 358/2022,
susţinut de reprezentantul Ministerului Public, instanţa apreciază că acestea nu pot fi valorificate
în cauză.
Sub acest aspect, instanţa constată că, prin Decizia C.C.R. nr. 297/26.04.2018 a fost
sancţionată (prin declararea ca neconstituţională) unica soluţie normativă prevăzută de legislaţia
penală privind instituţia întreruperii termenului de prescripţie. Însă, ca o consecinţă a publicării
acestei decizii, în lipsa oricăror repere normative concordante cu exigenţele impuse de
prevederile art. 1 alin. 3 şi 5 din Constituţie, în pofida evocării orientative a soluţiei legislative din
Codul penal din 1969, în cuprinsul considerentelor acesteia, la nivelul dreptului substanţial nu pot
fi identificate în niciun moment, de la data intrării în vigoare a noului Cod penal şi până la
împlinirea termenului general de prescripţie a răspunderii penale, norme care să identifice actele
ce pot genera efectul întreruptiv de prescripţie.
În acest sens, în considerentele Deciziei nr. 358/2022, în par. 68, Curtea Constituţională a
arătat în mod explicit că „ ..., Curtea nu a impus ca toate actele care se comunică suspectului
sau inculpatului sau toate actele care presupun participarea suspectului sau inculpatului să fie
privite ca acte care sunt apte să întrerupă cursul prescripţiei răspunderii penale, stabilirea
acestora intrând în competenţa legiuitorului, cu condiţia esenţială ca acestea să îndeplinească
exigenţele menţionate de către instanţa de contencios constituţional”.
În continuare, în par. 71, Curtea Constituţională a reţinut că, (aceasta) „a statuat constant,
în jurisprudenţa sa, că prevederile art. 61 alin. 1 din Constituţie stabilesc că „Parlamentul este
organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”, iar
competenţa de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă
legea astfel adoptată respectă exigenţele Legii Fundamentale (Decizia nr. 308 din 28.03.2012,
publicată în M.Of. al României, Partea I, nr. 309 din 09 mai 2012). Totodată, Curtea a statuat că
a permite celui care interpretează şi aplică legea penală, în absenţa unei norme exprese, să
stabilească el însuşi regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă soluţie
pronunţată într-un alt cadru reglementat, reprezintă o aplicare prin analogie a legii penale. Or,
potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale, art. 7
paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentare şi art.
23 alin. 12 din Legea Fundamentală, care consacră principiul legalităţii incriminării şi pedepsei
(nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii
conţinutului infracţiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracţiuni,
prevăd şi principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată şi aplicată extensiv în
defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie”.
În consecinţă, instanţa nu poate accepta ca valabile acele acte „intreruptive de prescripţie”

efectuate sub imperiul legii vechi (Codul penal în varianta anterioară datei de 25.06.2018, data
publicării Deciziei C.C.R. nr. 297/2018), invocate de reprezentantul Ministerului Public, având în
vedere, pe de o parte, faptul că Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 se
aplică tuturor cauzelor penale pendinte la data de 25 iunie 2018 – data publicării deciziei nr.
297/2018, iar pe de altă parte, în lumina dispoziţiilor art. 5 alin. 2 C.pen., nici un act efectuat în
cadrul prezentului dosar penal, până la data de 25 iunie 2018 – data publicării deciziei, nu poate
produce efecte întreruptive de prescripţie a răspunderii penale, în baza unei prevederi legale
care, încă de la intrarea sa în vigoare, a prevăzut o unică soluţie normativă neconstituţională,
sancţionată ca atare, atât prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, cât şi prin Decizia nr. 358 din
26 mai 2022, aplicabile raporturilor juridice din speţă.
Mai mult, chiar dacă am accepta posibilitatea considerării ca valabile a actelor „intreruptive
de prescripţie” efectuate sub imperiul legii vechi (Codul penal în varianta anterioară datei de
25.06.2018, data publicării Deciziei C.C.R. nr. 297/2018), acestea tot nu ar putea fi valorificate în
cauză, deoarece s-ar ajunge la combinarea dispoziţiilor legilor penale succesive (lex tertia),
expres interzis prin Decizia C.C.R. nr. 265/2014, prin care a fost consacrat modul de determinare
a legii penale mai favorabile, respectiv pe criteriul aprecierii globale.
Aşa fiind, instanţa constată că, până la data de 30 mai 2022, data intrării în vigoare a
O.U.G. nr. 71/2022, în materie penală, nu a existat nici o soluţie normativă constituţională care
să identifice vreun caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, situaţie juridică
care va produce efecte în condiţiile legii penale mai favorabile în cauzele pendinte, ipotezele de
întrerupere a cursului prescripţiei penale, în condiţiile O.U.G. nr. 71/2022, urmând a fi aplicate
doar cu privire la faptele comise începând cu data de 30.05.2022, acestea neputând fi aplicate
retroactiv în cauzele pendinte, neavând natura unei legi penale mai favorabile, ci dimpotrivă.
Faţă de aceste considerente, instanţa conchide că durata termenului de prescripţie a

răspunderii penale faţă de inculpaţii T.D., N.C.-O. şi N.L. se impune a fi calculată prin raportare
la durata termenului general de prescripţie, prev. de art. 154 alin. 1 lit. c şi d C.pen., apreciată de
instanţă ca lege penală mai favorabilă, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru
infracţiunile deduse judecăţii, şi anume:
- închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi sau amenda, pentru săvârşirea
infracţiunilor de „evaziune fiscală”, în formă continuată, prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b şi c din
Legea nr. 241/2095, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (5 acte materiale), cu aplicarea art. 5
C.pen. (fapta din perioada 01.01.2010 – 30.04.2013), respectiv pentru infracţiunea de „evaziune
fiscală”, prev. de art. 9 alin. 1 lit. g din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din
data de 16.09.2013), pentru care inculpaţii au fost trimiţi în judecată, inculpatul T.D., în calitate
de autor, iar inculpaţii N.C.-O. şi N.L. în calitate de complici;
- închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie

publică, pentru infracţiunea de „delapidare”, prev. de art. 295 alin. 1 C.pen. (fost art. 2151 alin. 1
C.pen. din 1969) cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din februarie 2012), pentru care inculpatul T.D.
a fost trimis în judecată, în calitate de autor, iar inculpatul N.L., în calitate de complice;
- închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, pentru infracţiunea de „uz de fals”, prev. de
art. 323 teza a II-a C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din data de 27.01.2015), pentru care
inculpaţii T.D., N.C.-O. şi N.L. au fost trimişi în judecată, în calitate de autori, şi
- închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă, pentru infracţiunea de „folosirea cu rea-

credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale”, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea
nr. 31/1990, rep., (fost art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, rep.), cu aplicarea art. 5
C.pen., faptele din perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, respectiv 2011-2012), pentru care au fost
trimişi în judecată inculpaţii T.D., N.C.-O. şi N.L., primul în calitate de autor, iar secunzii în
calitate de complici.
Trebuie menţionat că, potrivit art. 49 teza I C.pen., „coautorul, instigatorul şi complicele la
o infracţiune săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.”
Aşa fiind, se constată că, potrivit art. 154 alin. 1 lit. c şi d din Codul penal, termenele de
prescripţie a răspunderii penale sunt de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită
pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani, şi de 5 ani, când legea
prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu
depăşeşte 5 ani, termene care, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, încep să curgă de la data
săvârşirii infracţiunii, iar în cazul infracţiunilor continuare, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau
inacţiuni.
Ori, aceste termen de 8 ani, în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată,
prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b şi c din Legea nr. 241/2095, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.,
reţinute prin actul de sesizare a fi comise în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, a început să
curgă de la data de 30.04.2013 şi s-a împlinit la data de 30.06.2021 (care cuprinde şi cele 60 de
zile, în care cursul termenului de prescripţie a fost suspendat, pe durata stării de urgenţă,
declarată în baza decretelor prezidenţiale, conform prevederilor art. 156 C.pen.), şi în cazul
infracţiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. g din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea
art. 5 C.pen., reţinute a fi comise la data de 16.09.2013, a început să curgă la data de
16.09.2013 şi s-a împlinit la data de 16.11.2021 (perioadă ce cuprinde şi cele 6o de zile, în care
cursul termenului de prescripţie a fost suspendat), iar în cazul infracţiunilor de delapidare,
reţinute a fi comise în luna februarie 2012, a început să curgă în luna februarie 2012 şi s-a
împlinit la sfârşitul lunii februarie 2020.
Tot astfel, termenul de 5 ani, în cazul infracţiunilor de „uz de fals”, prev. de art. 323 teza a
II-a C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., reţinută a fi comisă la data de 27.01.2015, a început să
curgă la data de 27.01.2015 şi s-a împlinit la data de 27.01.2020, iar în cazul infracţiunilor de
„folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale”, prev. de art. 272 alin.
1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep., (fost art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, rep.), cu
aplicarea art. 5 C.pen., fapte reţinute a fi comise în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, şi în
perioada 2011-2012, a început să curgă la data de 30.04.2013, şi la sfârşitul anului 2012 şi s-a
împlinit la data de 30.04.2018, respectiv la data de 31.12.2017.
Văzând aceste considerente, precum şi faptul că toate termene de prescripţie a

răspunderii penale s-au împlinit, anterior pronunţării pe fond a cauzei ce face obiectul prezentei
judecăţi, instanţa constată că, excepţia prescripţiei răspunderii penale invocate din oficiu apare
ca fiind întemeiată şi urmează a fi admisă.
Aşa fiind, văzând că, în cauză a intervenit prescripţie răspunderii penale, care potrivit art.
16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., împiedică exercitarea în continuare a acțiunii penale, și văzând că
inculpaţii T.D., N.C.-O. şi N.L., nu au solicitat continuarea procesului penal, potrivit art. 18
C.pr.pen., urmează ca instanța să dispună faţă de aceştia încetarea procesului penal, fără a mai
analiza temeinicia acuzaților și vinovăția inculpaţilor, după cum urmează:
În cazul inculpatului T.D. (fost A.), urmează ca, în baza art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap.
la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., cu aplicarea art. 153 alin. 1 C.pen., art. 154 alin. 1 lit. c C.pen. şi a
art. 5 C.pen., instanţa să înceteze procesul penal pornit pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- „evaziune fiscală”, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. b şi c din Legea nr.
241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (5 acte materiale), şi a art. 5 C.pen., astfel cum a
fost schimbată încadrarea juridică a faptei prin încheierea din data de 15.12.2021, (fapta din
perioada 01.01.2010 - 30.04.2013);
- „evaziune fiscală”, prev. de art. 9 alin. 1 lit. g din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.
art. 5 C.pen. (fapta din data de 16.09.2013) , şi
- „delapidare”, prev. de art. 295 alin. 1 C.pen. (fost art. 2151 alin. 1 C.pen. din 1969), cu
aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din februarie 2012), ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii
penale.
Tot astfel, în baza art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., cu
aplicarea art. 153 alin. 1 C.pen., art. 154 alin. 1 lit. d C.pen. şi a art. 5 C.pen., instanţa va înceta
procesul penal pornit împotriva inculpatului T.D., şi pentru săvârşirea infracţiunilor de:
-„uz de fals”, prev. de art. 323 teza a II-a C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din data
de 27.01.2015);
- „folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale”, prev. de art.

272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep., (fost art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990,
rep.), cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din perioada 01.01.2010 – 30.04.2013), şi

rep.), cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din perioada 2011 – 2012), tot ca efect al intervenirii
prescripţiei răspunderii penale.
De asemenea, în baza art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen.,
cu aplicarea art. 153 alin. 1 C.pen., art. 154 alin. 1 lit. c C.pen. şi a art. 5 C.pen., instanţa va
dispune încetarea procesul penal pornit împotriva inculpatei N.C.-O., fostă A., pentru săvârşirea
infracţiunii de „complicitate la evaziune fiscală”, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1
C.pen., rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (3 acte
materiale), şi a art. 5 C.pen. (fapta din perioada 01.01.2010 - 30.04.2013), ca efect al intervenirii
Apoi, în baza art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., cu
aplicarea art. 153 alin. 1 C.pen., art. 154 alin. 1 lit. d C.pen. şi a art. 5 C.pen., se va dispune
încetarea procesul penal pornit împotriva inculpatei N.C.-O., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
-„complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale”,

prev. de art. 48 alin. 1 C.pen., rap. la art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep., (fost art.
272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, rep.), cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din perioada
01.01.2010 – 30.04.2013), şi
de 27.01.2015), ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Totodată, în baza art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., cu
aplicarea art. 153 alin. 1 C.pen., art. 154 alin. 1 lit. c C.pen. şi a art. 5 C.pen., instanţa va dispune
încetarea procesul penal pornit şi împotriva inculpatului N.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- „complicitate la evaziune fiscală”, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen., rap.
la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale),
şi a art. 5 C.pen. (fapta din perioada 01.01.2010 - 30.04.2013), şi
- „complicitate la delapidare”, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen., rap. la art. 295 alin. 1 C.pen.
(fost art. 2151 alin. 1 C.pen. din 1969), cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din februarie 2012), ca
efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În final, urmează ca, în baza art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. f
C.pr.pen., cu aplicarea art. 153 alin. 1 C.pen., art. 154 alin. 1 lit. d C.pen. şi a art. 5 C.pen.,
instanţa să înceteze procesul penal pornit împotriva inculpatului N.L., pentru săvârşirea
infracţiunilor de:

01.01.2010 – 30.04.2013), şi
de 27.01.2015), ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale, conform dispozitivului de
mai jos.
Referitor la faptele de evaziune fiscală, pentru care inculpata S.C. C.... R.... S.R.L. (în
prezent S.C. S..... S.R.L.) a fost trimisă în judecată, instanţa constată că legea penală mai
favorabilă este legea veche, respectiv dispoziţiile privind prescripţia specială a răspunderii
penale, prev. de art. 121 C.pen. din 1969, rap. la art. 122 alin. 11 lit. b, alin. 2 şi 3 C.pen. din
1969, cu aplicarea art. 124 C.pen. din 1969, având în vedere că, ultima faptă a fost comisă la
data de 16.09.2013, iar termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru persoana juridică,
prev. de art. 122 alin. 11 lit. b C.pen. din 1969, este de 5 ani, când legea prevede pentru
infracţiunea săvârşită de persoana fizică pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani sau amenda, iar
în conformitate cu dispoziţiile art. 122 alin. 3 C.pen. din 1969, răspunderea penală a persoanei
juridice se prescrie în condiţiile prevăzute de lege pentru persoana fizică, dispoziţiile prevăzute în
art. 121 – 124 aplicându-se în mod corespunzător, în comparaţie cu dispoziţiile art. 154 din Noul
Cod penal privind termenele de prescripţie a răspunderii penale.
Astfel, potrivit art. 124 C.pen. din 1969, „Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte
întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut de art. 122 este depăşit cu încă
jumătate”. Ori, în cauză, termenul de prescripţia specială a răspunderii penale a persoanei
juridice este de 7 ani şi 6 luni (5 ani + 2 ani şi 6 luni), termen care este mai mic decât termenul
de 8 ani prevăzut de art. 154 alin. 1 lit. c din Noul Cod penal, faţă de care, instanţa constată că,
în cazul societăţii inculpate, legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969.
Aşa fiind, se constată că, aceste termen de 7 ani şi 6 luni, în cazul infracţiunii de evaziune
fiscală, în formă continuată, prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b şi c din Legea nr. 241/2095, cu
aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (5 acte materiale), cu aplicarea art. 5 C.pen., reţinută prin actul
de sesizare a fi comisă în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013, astfel cum a fost schimbată
încadrarea juridică a faptei prin încheierea din data de 15.12.2021 (fapta din perioada
01.01.2010 - 30.04.2013), a început să curgă de la data de 30.04.2013 şi s-a împlinit la data de
30.12.2020 (care cuprinde şi cele 60 de zile, în care cursul termenului de prescripţie a fost
suspendat, pe durata stării de urgenţă, declarată în baza decretelor prezidenţiale, conform
prevederilor art. 156 C.pen.), iar în cazul infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit.
g din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 C.pen., reţinută a fi comisă la data de 16.09.2013, a
început să curgă la data de 16.09.2013 şi s-a împlinit la data de 16.05.2021 (perioadă ce
cuprinde şi cele 6o de zile, în care cursul termenului de prescripţie a fost suspendat).
În consecinţă, instanţa constată că, față de inculpata S.C. C.... R.... S.R.L. a intervenit
prescripția specială a răspunderii penale, care împiedică exercitarea în continuare a acțiunii
penale, și văzând că inculpata, prin apărător, nu solicitat continuarea procesului penal, potrivit
art. 18 C.pr.pen., urmează ca instanța să dispună încetarea procesului penal, fără a mai analiza
temeinicia acuzaților și vinovăția inculpatei.
Aşa fiind, urmează ca, în baza art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. f
C.pr.pen., cu aplicarea art. 121 alin. 1 C.pen. din 1969, art. 122 alin. 11 lit. b şi alin. 3 C.pen. din
1969, art. 124 C.pen. din 1969 şi a art. 5 C.pen., instanţa să înceteze procesul penal pornit
împotriva inculpatei S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C..... R... S.R.L.), prin lichidator judiciar ....
IPURL, reprezentat prin practicianul în insolvenţă – I.R.-M., CNP ............, pentru săvârşirea
infracţiunilor de:
241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (5 acte materiale), şi a art. 5 C.pen., astfel
cum a fost schimbată încadrarea juridică a faptei prin încheierea din data de 15.12.2021 (fapta
din perioada 01.01.2010 - 30.04.2013), şi
- „evaziune fiscala”, prev. de art. 9 alin. 1 lit. g din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5
C.pen., (fapta din data de 16.09.2013), deoarece a intervenit prescripţia specială a răspunderii
penale a persoanei juridice.
Cât priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constată că, în cursul urmăririi penale,
persoana vătămată Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia
Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor
Publice Covasna, prin adresa nr. 18192/1.11.2013, înregistrat la dosarul cauzei la data
de12.11.2013, s-a constituit parte civilă în cauză faţă de inculpatul T.D., cu suma 577.934 lei,
reprezentând prejudiciul cauzat bugetului general consolidat al Statului Român, sumă ce
reprezintă obligaţiile fiscale stabilite prin Decizia de impunere nr. F-CV 415 din 19.08.2013 lei,
din care 127.834 lei, reprezintă impozit profit suplimentar, 12.676 lei dobânzi impozit pe profit,
19.175 lei penalităţi impozit pe profit, 73.575 lei TVA suplimentar, 10.860 lei dobânzi TVA,
11.036 lei penalităţi TVA, 236.748 lei impozit dividende suplimentar, 50.518 lei dobânzi impozit
dividende şi 35.512 lei penalităţi impozit dividende, 280.705 lei majorări de întârziere şi suma de
40.362 lei penalităţi de întârziere, solicitând obligarea inculpatului T.D. la plata acestei sume,
inclusiv a accesoriilor aferente, calculate până la data plăţii efective a sumei datorate bugetului
de stat. Prin aceeaşi cerere, partea civilă a solicitat şi instituirea măsurii asigurătorii asupra averii
personale a inculpatului (f.14-15 vol.VI d.u.p.).
În faţa instanţei de judecată, în termen legal, deci anterior începerii cercetării judecătoreşti,
Statul Român, prin A.N.A.F. Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov,
reprezentat de A.J.F.P. Covasna, prin adresa nr. CVG-DEX 4991/05.07.2020, a depus la dosar
„Cererea de menţinere a constituirii de parte civilă”, pentru aceeaşi sumă, cu obligaţiile fiscale
accesorii, până la data plăţii efective a obligaţiei fiscale principale, ce reprezintă prejudiciul
cauzat Statului Român prin faptele de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr.
241/2005, însă, a solicitat obligarea la plata obligaţiilor principale şi accesorii a tuturor
inculpaţilor, respectiv a inculpatei S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C..... R... S.R.L.), prin lichidator
judiciar, şi a inculpaţilor persoane fizice: T.D., N.C.-O. şi N.L..
Totodată, instanţa constată că, în faza urmăririi penale, persoana vătămată S.C. S.....
S.R.L. (fosta S.C. C..... R... S.R.L.), prin lichidator judiciar, nu s-a constituit parte civilă în cauză,
însă, în faţa instanţei, în termen legal, prin „Cerere de constituire de parte civilă şi cerere în
probaţiune” depusă la dosar, la data de 14.07.2020 (f.54 vol.I d.f.), a declarat că se constituie
parte civilă împotriva inculpaţilor – persoane fizice, cu suma de 261.581 lei.
Prin aceeaşi cerere, partea civilă S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C..... R... S.R.L.) a arătat că,
nu se constituie parte civilă pentru celelalte sume detailate în rechizitoriu, întrucât împrumuturile
acordate de către societate, la data de 31.03.2016, au fost toate restituite şi, potrivit contractului
de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 915 din data de 25.06.2020 de Biroul Individual
Notarial S. A.-G. din mun. Sf. Gheorghe, a devenit proprietarul tabular al terenului înscris în C.F.
nr. .......... al loc. ...., cu nr. cadastral ..., sens în care, alăturat cererii ce constituire de parte civilă,
a depus copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 915/25.06.2020 de B.I.N.
S. A.-G., avizele Ministerului Apărării Naţionale U.M. ..........Bucureşti cu nr. T3 -
7936/02.09.2019, T3 – 10957/03.12.2019 şi nr. T2 – 2854/18.03.2020, lista de inventar din data
de 07.12.2016 şi balanţa sintetică de verificare a societăţii, din data de 31.06.2016, precum şi
lista de inventar al societăţii, din data de 07.12.2016, prin care au fost identificate existenţa
faptică a bunurilor societăţii, printre care şi câteva piese de schimb, considerate prin rechizitoriu
ca fictive (f.54,55-68 vol.I d.f.).
Referitor la pretenţiile civile, formulate de cele două părţi civile, se constată că ele privesc,
pe de o parte, infracţiunile de „evaziune fiscală”, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. b şi
c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (5 acte materiale), astfel cum a fost
schimbată încadrarea juridică a faptelor prin încheierea din data de 15.12.2021 (faptele din
perioada 01.01.2010 - 30.04.2013), reţinute în sarcina inculpaţilor T.D. şi S.C. S..... S.R.L. (fosta
S.C. C..... R... S.R.L.), respectiv complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, în formă
continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.
(3, respectiv 4 acte materiale), de care sunt acuzaţi inculpaţii N.C.-O. şi N.L., iar pe de altă parte,
infracţiunile de „folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale”, prev.
de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, rep., (fost art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr.
31/1990, rep.), cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din perioada 01.01.2010 – 30.04.2013), reţinută
în sarcina inculpatului T.D., respectiv „complicitate la infracţiunea de folosirea cu rea-credinţă a
bunurilor sau a creditului societăţii comerciale”, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr.
31/1990, rep., (fost art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, rep.), cu aplicarea art. 5 C.pen.
(fapta din perioada 01.01.2010 – 30.04.2013), reţinută în sarcina inculpaţilor N.C.-O. şi N.L..
Având în vedere că, în cauză, urmează ca, în baza art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap. la
art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., cu aplicarea art. 153 alin. 1 C.pen., art. 154 alin. 1 lit. c C.pen. şi a
art. 5 C.pen., respectiv art. 154 alin. 1 lit. d C.pen., instanţa să dispună încetarea procesului
penal, faţă de cei trei inculpaţi- persoane fizice, ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii
penale, şi în cazul inculpatei S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C..... R... S.R.L.), încetarea procesului
penal, în temeiul art. art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., cu
aplicarea art. 121 alin. 1 C.pen. din 1969, art. 122 alin. 11 lit. b şi alin. 3 C.pen. din 1969, art. 124
C.pen. din 1969 şi a art. 5 C.pen., deoarece a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale
a persoanei juridice, iar inculpaţii nu au solicitat continuarea procesului penal, potrivit art. 18
C.pr.pen., instanţa nu a mai analizat temeinicia acuzaţiilor şi vinovăţia inculpaţilor, astfel cum s-a
arătat mai sus.
Cu toate acestea, în raport de dispoziţiile art. 25 alin. 5 C.pr.pen., potrivit cărora „În caz de
achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza întâi,
lit. e, f – cu excepţia prescripţiei, ....., instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă”, instanţa nu
poate lăsa nesoluţionată acţiunea civilă formulată de cele două părţi civile, astfel că, în speţă,
repararea prejudiciilor se vor face potrivit dispoziţiilor legii civile (în consens şi cu Decizia nr.
251/RC din 20.06.2019 pronunţată de Secţia penală a Î.C.C.J.), privind răspunderea civilă
delictuală, prev. de art. 1349 alin. 1 şi 2 C.civ., potrivit căruia „Orice persoană are îndatorirea să
respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă
atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate,
fiind obligat să le repare integral.”
De asemenea, instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile art. 1357 C.civ., conform cărora
„Cel cate cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să
în repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”
Totodată, se vor avea în vedere şi prevederile art. 1381 C.civ., potrivit cărora „Orice
prejudiciu dă dreptul la reparaţie. Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului,
chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la
data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi
stingerea obligaţiilor.”
Şi, în final, se vor avea în vedere şi dispoziţiile art. 1382 C.civ. privind răspunderea
solidară, potrivit cărora „Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la
reparaţie faţă de cel prejudiciat.”
Însă, văzând natura raporturilor juridice care au generat prejudiciile reclamate în cauză,
care privesc, pe de o parte, organizarea şi conducerea contabilităţii persoanei juridice – societate
comercială cu răspundere limitată (S.R.L.), iar pe de altă parte, folosirea bunurilor sau a
creditelor de care se bucură societatea, instanţa reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 10
alin. 1 din Legea nr. 82/1991, rep., Legea contabilităţii, răspunderea pentru organizarea şi
conducerea contabilităţii unei S.R.L. în revine administratorului, care, potrivit art. 70 alin. 1 din
Legea nr. 31/1990, rep. Legea societăţilor, poate face toate operaţiunile cerute pentru aducerea
la îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii, iar în conformitate cu art. 71 alin. 1 şi 3 din
aceeaşi lege, are dreptul de a reprezenta societatea, drept pe care nu îl poate transmite decât
dacă această facultate i s-a acordat în mod expres, iar dacă îşi substituie, fără drept, altă
persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societăţii.
Apoi, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 82/1991, rep.,
„Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse
de ... sau o altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane
trebuie să aibă studii economice superioare. Prin persoană împuternicită ... se înţelege şi o
persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare şi care are atribuţii privind
conducerea contabilităţii entităţii.” , iar în conformitate cu dispoziţiile alin. 4 al aceluiaşi articol,
„Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine ... sau altei
persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine.”
Totodată, potrivit art. 73 din Legea nr. 31/1990, rep., administratorii sunt solidar
răspunzători faţă de societate pentru: realizarea vărsămintelor efectuate de asociaţi, existenţa
reală a dividendelor plătite, existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere, exacta
îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale şi stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi
actul constitutiv le impun.
Ori, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa, constată că, potrivit informaţiilor
furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Covasna prin adresa nr.
14932/04/10.2013 (f.350-360 vol. VII d.u.p.), societatea S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent S.C.
S..... S.R.L.) a fost înfiinţată la data de 09.03.2004 şi înscrisă în registrul comerţului la data de
11.09.2004, având ca asociat unic şi administrator pe inculpatul T.D., până la data de
28.01.2011, când a intrat în societate, în calitate de asociat, numita N. C.-O., care a preluat 99%
din părţile sociale, asociatul T.D. (fost A.), păstrând doar 1% din părţile sociale, însă acesta a
rămas, în continuare, singurul administrator al societăţii. Apoi, la data de 29.07.2013, inculpata
N.C.-O. a ieşit din societate şi a retransmis cele 99% din părţile sociale asociatului T.D., care
astfel a devenit din nou asociat unic şi administrator al societăţii C.... R.... S.R.L.
Aşa fiind, instanţa constată că, de la înfiinţare şi până la data epuizării faptelor cercetate în
cauză, prin care s-au produs pagubele reclamate de părţile civile Statul Român, prin Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna şi S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C..... R...
S.R.L.), răspunzător pentru organizarea şi conducerea contabilităţii societăţii şi de folosirea
bunurilor sau a creditelor de care se bucură societatea este inculpatul T.D., din moment ce nu
există nici un act din care să rezulte că dreptul de administrare a societăţii C.... R.... S.R.L. ar fi
fost transmis asociatei N.C.-O. – inculpată în cauză, sau altei persoane.
Mai mult, din declaraţiile inculpatei N.C.-O. (f.203-205 vol.I d.f.), rezultă că societatea a
fost administrată exclusiv de inculpatul T.D., ea îndeplinind doar atribuţiile unui angajat, toate
deciziile fiind luat de administratorul T.D., cu consultarea contabilului societăţii – martora N.E.,
aspect recunoscut şi de inculpatul T.D. (f.141-142,187 vol.I d.f.), care a declarat că „Am solicitat
un sfat contabilei societăţii, cum să scot banii din asigurarea casei(care luase foc) din societate,
pentru mine ca persoană fizică, pentru că îmi aparţineau ...”.
Tot din declaraţia inculpatei N.C.-O., dar şi din iar inculpatul N.L. (f.206-208 vol.I d.f.),
rezultă că, inculpatul N.L., a luat la cunoştinţă de activităţile societăţii C.... R.... S.R.L., în
perioada iulie 2013, cu ocazia efectuării inspecţiei fiscale la societate, fiind angajat ulterior cu
contract de muncă, în calitate de contabil, aspecte ce rezultă şi din adresa nr. 466.719 din
10.05.2016 emisă de I.T.M. Covasna - Inspecţia Muncii şi din anexa la aceasta, rezultat din
consultarea Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor REVISAL (f.414, 415 vol.V d.u.p.).
Ori, din aceste acte rezultă că, inculpata N.C.-O. a fost angajată la S.C. C.... R.... S.R.L.,
în perioada 17.02.2010 – 14.12.2013, potrivit contractului de muncă cu nr. 441340/17.02.2010,
în calitate de secretar, pe perioadă nedeterminată, cu norma întreagă 8/40, iar inculpatul N.L., a
fost angajat la această societate, la data de 05.06.2013, în baza contractului de muncă cu nr.
49/04.06.2013, în calitate de auditor, pe perioadă nedeterminată, cu timp parţial de 2 ore/ zi.
Faptul că, societatea a fost administrată exclusiv de inculpatul T.D. – administrator de

drept, rezultă şi din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, respectiv: N.E. - contabila societăţii
(f.215.216 vol.I d.f.), K.L. – angajatal A.J.F.P. Covasna (f.218 vol.I d.f.), D. R. – fosta secretară a
societăţii (f.41-42 vol.II d.f.), D.J.-A şi D.C.-C. – angajaţi ai societăţii (f.57,58 vol.II d.f.) şi D. M.-L.
(fosta C.) - cumpărătoarea autoturismului marca BMW (f. 173 vol.II d.f.).
Totodată, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor legale enunţate mai sus, răspunzător
pentru organizează şi se conducerea contabilităţii, dar şi pentru aplicarea necorespunzătoare a
reglementărilor contabile revine persoanei împuternicite să îndeplinească această funcţie, în
cauza de faţă, contabila N.E., care, potrivit adresei nr. 466.719 din 10.05.2016 emisă de I.T.M.
Covasna - Inspecţia Muncii şi a anexei, alăturată acesteia, rezultat din consultarea REVISAL
(f.414, 415 vol.V d.u.p.), a fost angajata S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada 01.02.2010 –
27.05.2013, potrivit contractului de muncă cu nr. 441099/01.02.2010, în calitate de funcţionar,
cu norma întreagă, pe perioadă nedeterminată, şi potrivit propriei declaraţii (f.215-216 vol.I d.f.),
aceasta a avut în cadrul societăţii calitatea contabil, fiind expert contabil autorizat, însă aceasta
nu a fost cercetată şi trimisă în judecată, având în cauză doar calitatea de martor, şi în
consecinţă, nici nu poate fi angajată răspunderea civilă a acesteia, în raport de pretenţiile
formulate de părţile civile.
Văzând cele de mai sus, şi cum inculpaţii N.C.-O. şi N.L. nu au avut nici o răspundere în
organizarea şi conducerea contabilităţii persoanei juridice S.C. C.... R.... S.R.L. şi nici în folosirea
bunurilor sau a creditelor de care se bucura societatea, urmează ca instanţa să admită acţiunea
civilă formulată de partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F., D.G.R.F.P. Braşov, prin A.J.F.P.
Covasna doar faţă de inculpatul T.D., cel care, în calitate de reprezentant legal, respectiv
administrator, avea răspunderea pentru organizarea şi conducerea corectă a contabilităţii
societăţii, acesta urmând să răspundă solidar cu societatea inculpată S.C. S..... S.R.L. (fosta
S.C. C..... R... S.R.L.).
Pentru aceleaşi considerente, urmează ca instanţa să-l oblige doar pe inculpatul T.D. la
plata despăgubirilor solicitate de parte civilă S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C..... R... S.R.L.).,
având în vedere că, acest inculpat, în calitate de reprezentant legal, respectiv administrator, era
sigur răspunzător pentru folosirea bunurilor sau a creditelor de care se bucura societatea, în
toate operaţiunile efectuate pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii.
Cât priveşte întinderea pretenţiilor civile formulate de partea civilă Statul Român, prin
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice
Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna, instanţa constată că, în faza
urmăririi penale, la data de 1.11.2013, aceasta s-a constituit parte civilă faţă de inculpatul Torok
Dumitru, cu suma totală de 577.934 lei (f.14-15 vol.VI d.u.p.). având la bază sumele calculate
prin Raportul de inspecţie fiscală din data de 19.08.2013 şi Decizia de impunere din data de
20.08.2013 (f.41-51,29-35 vol.VI d.u.p.), această sumă reprezentând prejudiciul cauzat bugetului
general consolidat al Statului Român, din care 127.834 lei, reprezintă impozit profit suplimentar,
12.676 lei dobânzi impozit pe profit, 19.175 lei penalităţi impozit pe profit, 73.575 lei TVA
suplimentar, 10.860 lei dobânzi TVA, 11.036 lei penalităţi TVA, 236.748 lei impozit dividende
suplimentar, 50.518 lei dobânzi impozit dividende şi 35.512 lei penalităţi impozit dividende,
280.705 lei majorări de întârziere şi suma de 40.362 lei penalităţi de întârziere.
Însă, după începerea cercetărilor în cauză, s-a efectuat Raportul de constatare financiar-
contabilă de către inspectorii antifraudă (f.3-34 vol.III d.u.p.) şi, după completarea materialul
probatoriu cu înscrisuri, s-a efectuat Raportul de expertiză fiscală nr. 19/2017 de către expertul
fiscal desemnat A.S. (f.303-353 vol.III d.u.p), iar prin rechizitoriu s-au dispus soluţii de clasare,
pentru o parte din faptele de evaziune fiscală, cu privire la care s-au reţinut obligaţii fiscale prin
Raportul de inspecţie fiscală din data de 19.08.2013, cu toate acestea, în faţa instanţei, prin
adresa nr. CVG-DEX 4991/05.07.2020 (f.74-75 vol.I d.f.), partea civilă şi-a menţinut constituirea
de parte civilă, pentru sumele stabilite, la data de 19.08.2013, prin Raportul de inspecţie fiscală,
solicitând obligarea la plata obligaţiilor principale şi accesorii, a tuturor inculpaţilor, respectiv a
inculpatei S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C..... R... S.R.L.), prin lichidator judiciar, şi a inculpaţilor
persoane fizice T.D., N.C.-O. şi N.L..
În consecinţă, văzând faptele de evaziune fiscală, pentru care inculpaţii S.C. C.... R....
S.R.L şi T.D. au fost trimişi în judecată şi prejudiciul reţinut în rechizitoriu, în baza Raportul de
expertiză fiscală nr. 19/2017, întocmit de expertul fiscal A.S. (f.303-353 vol.III d.u.p), instanţa va
admite, doar în parte, acţiunea civilă formulată de Statul Român, prin A.N.A.F., Direcţia Generală
Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice
Covasna, şi îi va obliga doar pe inculpaţii S.C. C.... R.... S.R.L. şi T.D., în solidar, să plătească
părţii civile despăgubiri civile.
Aşa fiind, urmează ca, în baza art. 404 alin. 1 teza a II-a C.pr.pen., cu aplicarea art. 19
C.pr.pen., art. 25 alin. 1 şi 5 C.pr.pen. şi art. 397 alin. 1 C.pr.pen., rap. la art. 1349 alin. 1 şi 2
C.civ., art. 1357 C.civ., art. 1381 C.civ. şi art. 1382 C.civ., instanţa să admită, în parte, acţiunea
civilă formulată de partea civilă Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrară Fiscală,
Direcţia Generală Regională al Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a
Finanţelor Publice Covasna, şi, în consecinţă, să-i oblige pe inculpaţii S.C. S..... S.R.L. (fosta
S.C. C.... R.... S.R.L.,) prin lichidator judiciar .... IPURL, reprezentat prin practicianul în insolvenţă
– I.R.-M., şi T.D., în solidar, să plătească acesteia următoarele despăgubiri:
- suma de 147.445 lei despăgubiri civile, reprezentând creanţe fiscale principale (cu privire
la fapta de evaziune fiscală, din perioada 1.01.2010 – 30.04.2013), din care: 55.091 lei – impozit
pe profit, 86.181 - TVA şi 6.173 lei impozit pe dividende, plus obligaţiile fiscale accesorii aferente
acestei sume, calculate de la data scadenţei şi până la plata integrală a creanţei, şi
- suma de 59.516 lei despăgubiri civile, reprezentând creanţă fiscală principală, cu titlu de
impozit pe profit (cu privire la fapta de evaziune fiscală, actul material din perioada martie – iulie
2012), plus obligaţiile fiscale accesorii aferente acestei sume, calculate de la data scadenţei şi
până la plata integrală a creanţei, şi va respinge restul pretenţiilor civile formulate de partea
civilă.
Totodată, în baza art. 404 alin. 1 teza a II-a C.pr.pen., rap. la art. 19 C.pr.pen., art. 25 alin.
1 C.pr.pen. şi art. 397 alin. 1 C.pr.pen., instanţa va respinge acţiunea civilă formulată de partea
civilă Statul Român, prin A.N.A.F., D.G.R.F.P. Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor
Publice Covasna, privind obligarea inculpaţilor N.C.-O. şi N.L., în solidar, cu inculpaţii S.C. S.....
S.R.L. (fosta S.C. C.... R.... S.R.L.) şi T.D. la plata pretenţiilor civile.
În ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată de partea civilă S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C.
C.... R.... S.R.L.), instanţa constată că, aceasta este întemeiată, fiind dovedită, însă, această
reparaţie incumbă doar inculpatului T.D., având în vedere faptul că, doar acest inculpat, în
calitatea sa de reprezentant legal al societăţii, respectiv de administrator, avea răspunderea
pentru gestionarea şi folosirea bunurilor sau a creditelor de care se bucura societatea, iar pe de
altă parte, el a fost cel care a beneficiat personal de materialele de construcţii achiziţionate, prin
folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii comerciale.
Aşa fiind, în baza art. 404 alin. 1 teza a II-a C.pr.pen., cu aplicarea art. 19 C.pr.pen., art.
25 alin. 1 şi 5 C.pr.pen. şi art. 397 alin. 1 C.pr.pen., rap. la art. 1349 alin. 1 şi 2 C.civ., art. 1357
C.civ. şi art. 1381 C.civ., instanţa va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă S.C. S.....
S.R.L. (fosta S.C. C.... R.... S.R.L.), prin lichidator judiciar ..... IPURL, reprezentat prin
practicianul în insolvenţă – I.R.-M., şi îl va obliga pe inculpatul T.D. să plătească acesteia
despăgubiri civile, în cuantum de 262.581 lei, cu privire la fapta de „folosirea cu rea-credinţă a
bunurilor sau a creditului societăţii comerciale”, din perioada 01.01.2010 – 30.04.2013,
reprezentând c/v materialelor de construcţii achiziţionate de societatea parte civilă, folosite de
inculpat în folos propriu, pentru edificarea construcţiei cu destinaţie „locuinţă unifamilială”, situată
în com. .... nr. ...., jud. Covasna (proprietar în acte fiind N.R.R.).
Pentru motivele arătate anterior, urmează ca, în baza art. 404 alin. 1 teza a II-a C.pr.pen.,
rap. la art. 19 C.pr.pen., art. 25 alin. 1 C.pr.pen. şi art. 397 alin. 1 C.pr.pen., instanţa să respingă
acţiunea civilă formulată de partea civilă S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C.... R.... S.R.L.,) prin
lichidator judiciar .... IPURL, reprezentat prin practicianul în insolvenţă – I.R.-M., privind obligarea
inculpaţilor N.C.-O. şi N.L., în solidar, cu inculpatul T.D., la plata pretenţiilor civile.
Văzând cele de mai sus, urmează ca, în baza art. 404 al. 4 lit. c C.pr.pen., rap. la art. 249
C.pr.pen. şi art. 11 din Legea nr. 241/2005, instanţa să menţină măsura sechestrului asigurător
dispusă prin ordonanţa din data de 30 aprilie 2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul
Covasna, în dosarul de urmărire penală nr. 378/P/2013, menţinută prin încheierea nr.
27/23.06.2021 a Tribunalului Covasna, pronunţată în dosarul nr. ............, definitivă prin
necontestare, asupra bunurilor mobile, proprietatea inculpaţilor S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent,
S.C. S..... S.R.L.) şi T.D., după cum urmează:
- sechestrul mobiliar instituit asupra autovehiculului marca Land Rover, cu nr. de

identificare/serie şasiu ................., înmatriculat sub nr. ........., achiziţionat la data de 27.02.2013,
cu suma de 6.800 euro, proprietatea S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent, S.C. S..... S.R.L.), şi
- sechestrul mobiliar instituit asupra autoturismului marca Mazda 626 GLX, cu nr. de
identificare/seria şasiu ................., de culoare albastră, înmatriculat la data de 07.03.2000, sub
nr. ..........., proprietatea inculpatului T.D. (fost A.), CNP ............, pentru a se evita înstrăinarea
sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri, care pot servii la garantarea reparării pagubelor
produse prin faptele deduse judecăţi.
Având în vedere că, inculpaţii N.C.-O. şi N.L. nu vor fi obligaţi la plata de despăgubiri
civile, urmează ca, în baza art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen., cu aplicarea art. 397 alin. 3 C.pr.pen.,
rap. la art. 249 C.pr.pen., instanţa să dispună ridicarea măsurii asigurătorie a sechestrului
imobiliar instituit prin ordonanţa din data de 30 aprilie 2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul
Covasna, în dosarul de urmărire penală nr. 378/P/2013, menţinută prin încheierea nr.
27/23.06.2021 a Tribunalului Covasna, pronunţată în dosarul nr. ..............., definitivă prin
necontestare, asupra imobilului înscris în C.F. nr. ....... ......... (provenită prin conversia C.F. nr.
814 Simeria), situat în mun. ....................., proprietatea comună în devălmăşie a inculpaţilor
N.C.-O. - CNP .............. şi N.L. - CNP ................., până la concurenţa sumei de 48.026 lei.
Văzând soluţiile de încetare a procesului penal, ce se vor pronunţa în cauză, în baza art.
398 C.pr.pen., cu aplicarea art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuieli judiciare avansate de stat, atât în
faza urmăririi penale cât şi în faza judecăţii, vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art. 272 C.pr.pen., rap. la art. 275 alin. 6 C.pr.pen., suma de 868 lei, onorariul
apărătorului din oficiu, în cursul judecăţii, pentru inculpata S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C..... R...
S.R.L.) – av. ........., va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei
(f.38 vol.I d.f.).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
1. În baza art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., cu aplicarea
art. 153 alin. 1 C.pen., art. 154 alin. 1 lit. c C.pen. şi a art. 5 C.pen., încetează procesul penal
pornit împotriva inculpatului T.D. (fost A.), născut la data de ...... în ......, sector ..., CNP ..........,
fiul lui I. şi E., cetăţean român, necăsătorit, divorţat, cu un copii minori în întreţinere, stagiul
militar nesatisfăcut, C.M.J. Covasna, studii 10 clase, designer vestimentar, asociat şi
administrator al S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C.... R.... S.R.L.), aflată în procedura insolvenţei, cu
dreptul de administrare ridicat, domiciliat în com. .... , nr. ..., jud. ........., posesor al C.I. seria ... nr.
...., emisă la data de .........., de S.P.L.E.P. .............., fără antecedente penale, pentru săvârşirea
infracţiunilor de:
241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (5 acte materiale), şi a art. 5 C.pen., astfel cum a
fost schimbată încadrarea juridică a faptei prin încheierea din data de 15.12.2021, (fapta din
perioada 01.01.2010 - 30.04.2013);
- „evaziune fiscală”, prev. de art. 9 alin. 1 lit. g din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.
art. 5 C.pen. (fapta din data de 16.09.2013) , şi
- „delapidare”, prev. de art. 295 alin. 1 C.pen. (fost art. 2151 alin. 1 C.pen. din 1969), cu
aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din februarie 2012), ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii
penale.
În baza art. 396 alin. 1 şi 6 C.pr.pen., rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., cu aplicarea art.
153 alin. 1 C.pen., art. 154 alin. 1 lit. d C.pen. şi a art. 5 C.pen., încetează procesul penal pornit
împotriva inculpatului T.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
de 27.01.2015);

rep.), cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din perioada 01.01.2010 – 30.04.2013), şi

rep.), cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din perioada 2011 – 2012), ca efect al intervenirii
art. 121 alin. 1 C.pen. din 1969, art. 122 alin. 11 lit. b şi alin. 3 C.pen. din 1969, art. 124 C.pen.
din 1969 şi a art. 5 C.pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei S.C. S..... S.R.L.
(fosta S.C. C..... R... S.R.L.) înregistrată la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Covasna, sub nr. ....,
având C.U.I. ............, cu sediul social în mun. .............., prin lichidator judiciar ....... IPURL, cu
sediul în .............., reprezentat prin practicianul în insolvenţă – I.R.-M., CNP ..........., pentru
săvârşirea infracţiunilor de:
241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (5 acte materiale), şi a art. 5 C.pen., astfel
cum a fost schimbată încadrarea juridică a faptei prin încheierea din data de 15.12.2021 (fapta
din perioada 01.01.2010 - 30.04.2013), şi
- „evaziune fiscala”, prev. de art. 9 alin. 1 lit. g din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5
C.pen., (fapta din data de 16.09.2013), intervenind prescripţia specială a răspunderii penale a
persoanei juridice.
pornit împotriva inculpatei N.C.-O., fostă A., născută la data de ........... în mun. ......., sector ....,
CNP ............, fiica lui I. şi E., cetăţean român, căsătorită, fără copii minori în întreţinere, studii 12
clase cu bacalaureat + şcoală postliceală sanitară, în prezent curier la Societatea A.... din Erfurt,
Germania, domiciliată în ..............., cu adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură
la sediul apărătorului ales - Cabinet de avocat ........, situat în mun. Sf. Gheorghe.............,
posesoare a C.I. seria ... nr. ......., emisă la data de ........, de S.P.L.E.P. ............., fără
antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de:
şi a art. 5 C.pen. (fapta din perioada 01.01.2010 - 30.04.2013), ca efect al intervenirii prescripţiei
răspunderii penale.
împotriva inculpatei N.C.-O., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

01.01.2010 – 30.04.2013), şi
pornit împotriva inculpatului N.L., născut la data de ........, în mun. ........, jud. ........., CNP ...........,
fiul lui A. şi I., cetăţean român, căsătorit, fără copii minori în întreţinere, stagiul militar satisfăcut,
caporal, C.M.J. Covasna, studii superioare economice, licenţiat în contabilitate de gestiune şi
informatică, în prezent muncitor calificat la ................ din Erfurt, Germania, domiciliat
în ........................, cu adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură la sediul
apărătorului ales - Cabinet de avocat ............., situat în ................, posesor al C.I. seria ....
nr. ......, emisă la data de ...., de S.P.L.E.P. ..........., fără antecedente penale, pentru săvârşirea
infracţiunilor de:
şi a art. 5 C.pen. (fapta din perioada 01.01.2010 - 30.04.2013), şi
- „complicitate la delapidare”, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen., rap. la art. 295 alin. 1 C.pen.
(fost art. 2151 alin. 1 C.pen. din 1969), cu aplicarea art. 5 C.pen. (fapta din februarie 2012), ca
efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
împotriva inculpatului N.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

01.01.2010 – 30.04.2013), şi
În baza art. 404 alin. 1 teza a II-a C.pr.pen., cu aplicarea art. 19 C.pr.pen., art. 25 alin. 1 şi
5 C.pr.pen. şi art. 397 alin. 1 C.pr.pen., rap. la art. 1349 alin. 1 şi 2 C.civ., art. 1357 C.civ., art.
1381 C.civ. şi art. 1382 C.civ., admite, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul
Român, prin Agenţia Naţională de Administrară Fiscală, Direcţia Generală Regională al
Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna, cu sediul
în mun. Sf. Gheorghe, str. Jozef Bem, nr. 9, jud. Covasna, şi, în consecinţă:
- obligă pe inculpaţii S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C.... R.... S.R.L.,) prin lichidator
judiciar ..... IPURL, cu sediul în ................, reprezentat prin practicianul în insolvenţă – I.R.-M.,
CNP .............., şi T.D., în solidar, să plătească acesteia suma de 147.445 lei despăgubiri civile,
reprezentând creanţe fiscale principale (cu privire la fapta de evaziune fiscală, din perioada
1.01.2010 – 30.04.2013), din care: 55.091 lei – impozit pe profit, 86.181 - TVA şi 6.173 lei
impozit pe dividende, plus obligaţiile fiscale accesorii aferente acestei sume, calculate de la data
scadenţei şi până la plata integrală a creanţei;
- obligă pe inculpaţii S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C.... R.... S.R.L.,) prin lichidator
judiciar ..... IPURL, cu sediul în .............., reprezentat prin practicianul în insolvenţă – I.R.-M.,
CNP ................. şi T.D., în solidar, să plătească părţii civile suma de 59.516 lei despăgubiri civile,
reprezentând creanţă fiscală principală, cu titlu de impozit pe profit (cu privire la fapta de
evaziune fiscală, actul material din perioada martie – iulie 2012), plus obligaţiile fiscale accesorii
aferente acestei sume, calculate de la data scadenţei şi până la plata integrală a creanţei.
Respinge restul pretenţiilor civile formulate de partea civilă.
În baza art. 404 alin. 1 teza a II-a C.pr.pen., rap. la art. 19 C.pr.pen., art. 25 alin. 1
C.pr.pen. şi art. 397 alin. 1 C.pr.pen., respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul
Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a
Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna, privind
obligarea inculpaţilor N.C.-O. şi N.L., în solidar, cu inculpaţii S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C....
R.... S.R.L.) şi T.D. la plata pretenţiilor civile.
În baza art. 404 alin. 1 teza a II-a C.pr.pen., cu aplicarea art. 19 C.pr.pen., art. 25 alin. 1 şi
5 C.pr.pen. şi art. 397 alin. 1 C.pr.pen., rap. la art. 1349 alin. 1 şi 2 C.civ., art. 1357 C.civ. şi art.
1381 C.civ., admite acţiunea civilă formulată de partea civilă S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C....
R.... S.R.L.), prin lichidator judiciar ..... IPURL, cu sediul în ...................., reprezentat prin
practicianul în insolvenţă – I.R.-M., CNP ............., şi obligă pe inculpatul T.D. să plătească
acesteia despăgubiri civile în cuantum de 262.581 lei, cu privire la fapta de „folosirea cu rea-
credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale”, din perioada 01.01.2010 – 30.04.2013,
reprezentând c/v materialelor de construcţii achiziţionate de societatea parte civilă, folosite de
inculpat în folos propriu, pentru edificarea construcţiei cu destinaţie „locuinţă unifamilială”, situată
în com. .... nr. ...... , jud. ........ (proprietar în acte fiind N.R.R.).
În baza art. 404 alin. 1 teza a II-a C.pr.pen., rap. la art. 19 C.pr.pen., art. 25 alin. 1
C.pr.pen. şi art. 397 alin. 1 C.pr.pen., respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă S.C.
S..... S.R.L. (fosta S.C. C.... R.... S.R.L.,) prin lichidator judiciar ..... IPURL, reprezentat prin
practicianul în insolvenţă – I.R.-M., privind obligarea inculpaţilor N.C.-O. şi N.L., în solidar, cu
inculpatul T.D., la plata pretenţiilor civile.
În baza art. 404 al. 4 lit. c C.pr.pen., rap. la art. 249 C.pr.pen. şi art. 11 din Legea nr.
241/2005, menţine măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 30 aprilie
2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, în dosarul de urmărire penală nr.
378/P/2013, menţinută prin încheierea nr. 27/23.06.2021 a Tribunalului Covasna, pronunţată în
dosarul nr. ........., definitivă prin necontestare, asupra bunurilor mobile, proprietatea inculpaţilor
S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent, S.C. S..... S.R.L.) şi T.D., după cum urmează:
- sechestrul mobiliar instituit asupra autovehiculului marca Land Rover, cu nr. de

identificare/serie şasiu .........., înmatriculat sub nr. .........., achiziţionat la data de 27.02.2013, cu
suma de 6.800 euro, proprietatea S.C. C.... R.... S.R.L. (în prezent, S.C. S..... S.R.L.), şi
- sechestrul mobiliar instituit asupra autoturismului marca Mazda 626 GLX, cu nr. de
identificare/seria şasiu .............., de culoare albastră, înmatriculat la data de 07.03.2000, sub
nr. ............, proprietatea inculpatului T.D. (fost A.), CNP ............., pentru a se evita înstrăinarea
sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri, care pot servii la garantarea reparării pagubelor
produse prin faptele deduse judecăţi.
În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen., cu aplicarea art. 397 alin. 3 C.pr.pen., rap. la art.
249 C.pr.pen., ridică măsura asigurătorie a sechestrului imobiliar instituit prin ordonanţa din data
de 30 aprilie 2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, în dosarul de urmărire penală
nr. 378/P/2013, menţinută prin încheierea nr. 27/23.06.2021 a Tribunalului Covasna, pronunţată
în dosarul nr. ................, definitivă prin necontestare, asupra imobilului înscris în C.F. nr. ........
Sf. Gheorghe (provenită prin conversia C.F. nr. ............), situat în mun. Sf.
Gheorghe, .................., proprietatea comună în devălmăşie a inculpaţilor N.C.-O. - CNP ............
şi N.L. – CNP............, până la concurenţa sumei de 48.026 lei.
În baza art. 398 C.pr.pen., cu aplicarea art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare
avansate de stat, atât în faza urmăririi penale cât şi în faza judecăţii, rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 272 C.pr.pen., rap. la art. 275 alin. 6 C.pr.pen., suma de 868 lei, onorariul
apărătorului din oficiu, în cursul judecăţii, pentru inculpata S.C. S..... S.R.L. (fosta S.C. C..... R...
S.R.L.) – av. ............, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 septembrie 2022.
PREŞEDINTE GREFIER
Domenii speta
Evaziune fiscală
Spete similare
Sentinţă penală - 13.03.2015
Tribunalul Satu Mare
Camera preliminară. Restituirea cauzei la parchet.
Jurnal - 08.05.2018
Tribunalul Iași
Plângere ordonanţă soluţie de clasare. Evaziune fiscală. Prejudiciu achitat. Distincţie între
pierderea suferită de creditor (damnum emergens) şi plus beneficiul de care creditorul a fost
lipsit (lucrum cessans)

Jurisprudenta Evaziune

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jurisprudenta Evaziune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

Şedinţa publică din data de 15 septembrie 2022

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale pornită împotriva inculpaţilor:

- uz de fals, prev. de art. 323 teza a II-a C.pen.;

- folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale, prev. de art.

- folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale, prev. de art.

3. N.C.-O., fostă A., trimisă în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea

- complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale,

4. N.L., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul cu nr. 378/P/2013 din data de 18 septembrie 2019 a Parchetului de pe

1. T.D., fost A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- uz de fals, prev. de art. 323 teza a II-a C.pen.;

- folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale, prev. de art.

- folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale, prev. de art.

- complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale,

4. N.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comerciale,

- prin înregistrarea pe contul de cheltuieli a mai multor facturi reprezentând materiale de

- în luna februarie 2012, a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii contractul de

Având în vedere pluralitatea de infracţiuni, în cauză s-a reţinut că sunt incidente

- prin înregistrarea pe contul de cheltuieli a mai multor facturi, reprezentând materiale de

Astfel, s-a reţinut că, înregistrarea în contabilitate a contractului de vânzare-cumpărare nr.

- nu a înregistrat în evidenţa contabilă factura fiscală nr. C..... 1 10332/31.10.2011 emisă

7. T.D., în calitate de administrator al S.C. C.... R.... S.R.L., beneficiind de complicitatea

- în perioada 01.01.2010 – 30.04.2013 s-a folosit de materiale de construcţii achiziţionate

- societatea C.... R.... S.R.L., în baza contractului de împrumut nr. 15/15.05.2011 a

Din data de 18.02.2004, persoana împuternicită şi administrator al societăţii a fost

Din cuprinsul actului de sesizare şi procesul-verbal din data de 31.07.2013, întocmit de

La data de 16.11.2012, s-a emis de către Consiliul Judeţean Covasna, autorizaţia de

De asemenea, cu privire la contul de cheltuieli, s-a concluzionat faptul că, prin

a) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 90/15.01.2012, în valoare totală de 34.300 lei,

b) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 92/17.01.2012, în valoare totală de 47.600 lei,

a) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 91/16.01.2012, în valoare totală de 5.440 lei,

b) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 93/18.01.2012, în valoare totala de 3.920 lei,

c) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 96/15.03.2012, în valoare totala de 71.400 lei,

Contravaloarea contractelor de vânzare-cumpărare, descrise mai sus, a fost achitată

- T.D., asociat şi administrator al S.C. C.... R.... S.R.L., în perioada 18.05.2012 -

a) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 101/18.05.2012, în valoare totală de 127.500 lei,

b) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 104/05.06.2012, în valoare totală de 54.000 lei,

c) Contractul de vânzare-cumpărare nr. 105/12.06.2012, în valoare totală de 54.000 lei,

Contravaloarea contractelor de vânzare-cumpărare, descrise mai sus, a fost achitată

- grilaje 240 buc., preţ unitar 450 lei;

- bară250 buc., preţ unitar 550 lei;

- scut 02 buc.,preţ unitar 700 lei;

- scut 170 buc., preţ unitar 750 lei;

- grilaj nn 1 buc., preţ unitar 449,41 lei, şi

Ulterior efectuării raportului de constatare de către inspectorii antifraudă, materialul

Urmare a analizării declaraţiei inculpatului N.L., care, în calitate de contabil, a notificat

Astfel, s-a constatat o neconcordanţă între înregistrările contabile şi mişcarea faptică a

Ori, pe baza contractelor de vânzare-cumpărarea au fost achiziţionate în total 389 seturi

De asemenea, inculpatul N.L. a arătat că, de administrarea societăţii şi de achiziţia de

Apoi, martora N. E., contabilă la societatea inculpată, în perioada 2011-2013, a arătat în

Astfel, inspectorii antifraudă au concluzionat că, suma de 220.000 lei se considera

Analizând cele două rapoarte întocmite şi coroborându-le şi cu declaraţiile date în cauză

De asemenea, în rechizitoriu s-a reţinut că, în cauză nu poate fi reţinută compensaţia

Astfel, s-a considerat că administratorul societăţii T.D., cu complicitatea inculpatului N.L., a

Astfel, prin raportul de constatare, inspectorii antifraudă au concluzionat că, suma de

Însă, având în vedere faptul că nu se poate justifică un scop economic al operaţiunilor

6. La data de 10.09.2013, în baza procesului-verbal de sechestru asigurator pentru bunuri

Ca urmare a declaraţiei inculpatului T.D., care a susţinut că nu avea cunoştinţă că

Fiind audiată, la data de 18.07.2016, martora C.M.L. a arătat că preţul autovehiculului a