Hot ICCJ 134

Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:ICCJ:2019:045.000134

România
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 134/A Dosar nr. 4365/2/2014
Ședința publică din data de 15 aprilie 2019

Completul constituit din:
Lavinia Valeria Lefterache - Președinte
Luciana Mera - Judecător
Lucia Rog - Judecător
Manuela Magdalena Dolache – Magistrat asistent

Maria-Alina Sava – Grefier
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie este
reprezentat de procuror Cristina Apostol.
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
Direcţia Naţională Anticorupţie, partea civilă Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală, inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba
Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Emilian Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Blejnar
Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin Dan, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, S.C.
Excella Real Grup S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L. împotriva sentinţei
penale nr. 106/F din 9 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. 4365/2/2014.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 27.03.2019, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la
data respectivă, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, pentru a da părţilor posibilitatea să depună
concluzii scrise, a stabilit pronunţarea pentru data de 09.04.2019, după care, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat
pronunţarea la data de 15.04.2019, astăzi, când în aceeaşi compunere,
ÎNALTA CURTE,
Deliberând asupra apelurilor declarate împotriva sentinţei penale nr. 106/F/09 iunie 2016, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.106/09 iunie 2016, Curtea de apel Bucureşti a hotărât următoarele:
A respins ca neîntemeiată cererea reprezentantului Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice a faptelor
de evaziune fiscală deduse judecăţii, în sensul reţinerii incidenţei dispoziţiilor art.35 alin.1 Cod penal, referitoare la forma
continuată a infracţiunii.
A respins ca neîntemeiată cererea inculpatului Ionescu Lucian Florin de schimbare a încadrării juridice a
infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală reţinută în sarcina sa, în sensul înlăturării incidenţei dispoziţiilor art.9 alin.3
din Legea nr.241/2005.
În temeiul art.386 Cod de procedură penală a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpaţii au fost
trimişi în judecată prin rechizitoriul nr.54/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia
Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei după cum urmează:
- Pentru inculpatul Nemeş Radu – din infracţiunile prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea
art.5 Cod penal şi de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal, în
infracţiunile prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013) şi de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, totul cu aplicarea art.5 Cod penal şi
art.33 lit.a Cod penal din 1969;
- Pentru inculpata Nemeş Diana Marina - din infracţiunile prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu
aplicarea art.5 Cod penal şi de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod
penal, în infracţiunile prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în
varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013) şi de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003,
totul cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.33 lit.a Cod penal din 1969;
- Pentru inculpatul Chirvăsitu Dumitru – din infracţiunile prev. de art.48 Cod penal, raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3
din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.41 alin.1 Cod penal, de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea
art.5 Cod penal şi art.41 alin.1 Cod penal şi de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal,
totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal, în infracţiunile prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi
alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea
art.37 alun.1 lit.a Cod penal din 1969, de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a Cod penal
din 1969 şi de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin
art.111 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal), cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a Cod penal din 1969 şi
art.41 alin.2 Cod penal din 1969, totul cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.33 lit.a Cod penal din 1969;
- Pentru inculpatul Belba Nicolae – din infracţiunile prev. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din
Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, totul cu
aplicarea art.38 lit.a Cod penal, în infracţiunile prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3
din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.19
din Legea nr.682/2002 şi de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.19 din Legea nr.682/2002, totul cu
aplicarea art.5 Cod penal şi art.33 lit.a Cod penal din 1969;
1
- Pentru inculpaţii Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel
Dumitru, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Vrînceanu (Fostă Cozma) Mariana şi Ionescu Lucian Florin - din infracţiunile
prev. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi de
art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal, în infracţiunile prev. de
art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare
anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013) şi de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, totul cu aplicarea art.5
Cod penal şi art.33 lit.a Cod penal din 1969;
- Pentru inculpatul Secăreanu Florin Dan – din infracţiunile prev. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3
din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal, de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal şi de art.12
alin.1 lit.b Legea nr.78/2000, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal, în infracţiunile prev. de art.26 Cod penal din 1969
raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse
prin Legea nr.50/2013), de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003 şi de art.12 alin.1 lit.b Legea nr.78/2000, totul cu
- Pentru inculpata persoană juridică S.C. Excella Real Grup S.R.L. – din infracţiunea prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3
din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal, în infracţiunea prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea
nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.5 Cod penal;
- Pentru inculpata persoană juridică S.C. Inkasso Jobs S.R.L. – din infracţiunile prev. de art.48 Cod penal raportat la art.9
alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002,
totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal, în infracţiunile prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi
alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013) şi de art.29
alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin art.111 din Legea
nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal), cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969, totul cu aplicarea art.5
Cod penal şi art.33 lit.a Cod penal din 1969;
- Pentru inculpatele persoane juridice S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener
Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Accesing Perfect S.R.L., S.C. M&S Market S.R.L., S.C. Milenium
Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Rad
Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L.,
S.C. Optima Business S.R.L. şi S.C. Carpatic Division S.R.L. din infracţiunea prev. de art.48 Cod penal raportat la art.9
alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal, în infracţiunea prev. de art.26 Cod penal din
1969, raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor
aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.5 Cod penal.
I. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Nemeş Radu la pedeapsa de 9 (nouă)
ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea
nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969 şi art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de
reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b şi lit.c Cod penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în
autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi
dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.71 Cod penal din 1969, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de
art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b şi c Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei închisorii.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Nemeş Radu la pedeapsa de 9 (nouă) ani
închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii), prev. de art.7
alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.9/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969 şi art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, a aplicat inculpatului pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b şi lit.c Cod penal din 1969, respectiv dreptul
de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii
de stat şi dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei
principale.
În temeiul art.33 lit.a raportat la art.34 lit.b Cod penal din 1969, a contopit cele două pedepse principale aplicate
inculpatului Nemeş Radu, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani închisoare.
În temeiul art.35 alin.3 Cod penal din 1969 raportat la art.65 alin.2 din acelaşi act normativ, a dispus ca inculpatul
să execute pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b şi c Cod penal din
1969 pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante.
În temeiul art.71 Cod penal din 1969 a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de
art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b şi c Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale rezultante.
În temeiul art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal din 1969 şi la art.399
alin.9 Cod de procedură penală a dedus din durata pedepsei rezultante aplicată inculpatului perioada arestării preventive de la
15 mai 2014 până la 27 noiembrie 2015, precum şi perioada petrecută în arest la domiciliu, de la 28 noiembrie 2015 la zi.
În temeiul art.399 alin.1 Cod de procedură penală a menţinut măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă
faţă de inculpatul Nemeş Radu.
II. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpata Nemeş Diana Marina la pedeapsa de 7
(şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din 1969,
prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969 şi art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din
Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), a aplicat inculpatei
2
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b şi lit.c Cod penal din 1969,
respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând
exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi asociat al unei societăţi comerciale, pe o durată de 5 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul art.71 Cod penal din 1969, a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpata Nemeş Diana Marina la pedeapsa de 7
(şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii),
prev. de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969 şi art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, a aplicat inculpatei pedeapsa
de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul
autorităţii de stat şi dreptul de a fi asociat al unei societăţi comerciale, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei
principale.
inculpatei Nemeş Diana Marina, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani închisoare.
În temeiul art.35 alin.3 Cod penal din 1969 raportat la art.65 alin.2 din acelaşi act normativ, a dispus ca inculpata să
execute pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b şi c Cod penal din
În temeiul art.71 Cod penal din 1969 a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de
În temeiul art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal din 1969 şi la art.399
alin.9 Cod de procedură penală a dedus din durata pedepsei rezultante aplicată inculpatei perioada arestării preventive de la
07 mai 2014 până la 25 iunie 2014, precum şi perioada petrecută în arest la domiciliu, de la 26 iunie 2014 până la 11 iulie
2014.
III. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Chirvăsitu Dumitru la pedeapsa de 7
(şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în stare de recidivă postcondamnatorie,
prev. de art.26 Cod penal din 1969 raporta art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare
anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal.
În temeiul art.61 alin.1 Cod penal din 1969, a revocat liberarea condiţionată din executarea pedepsei principale de
10 ani şi 8 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr.171/13 aprilie 2006 a Tribunalului Constanţa, pronunţată în
dosarul nr.345/2006 şi contopeşte restul rămas neexecutat din pedeapsa respectivă, de 1174 zile închisoare, cu pedeapsa
principală anterior menţionată, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 7 (şapte) ani închisoare.
Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), a aplicat inculpatului
respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând
exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o durată de 5 ani după
executarea pedepsei principale.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Chirvăsitu Dumitru la pedeapsa de 7
(şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii), în
stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a Cod
penal din 1969 şi art.5 Cod penal.
principală anterior menţionată, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 7 (şapte) ani închisoare.
principale.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Chirvăsitu Dumitru la pedeapsa de 6
(şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată şi în stare de recidivă
postcondamnatorie, prev. de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor
aduse prin art.111 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal), cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a Cod penal
din 1969, art.41 alin.2 Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal.
principală anterior menţionată, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 6 (şase) ani închisoare.
3
În temeiul art.33 lit.a raportat la art.34 alin.1 lit.b Cod penal din 1969, a contopit pedepsele principale anterior
menţionate şi aplică inculpatului, în vederea executării, pedeapsa principală cea mai grea, de 7 (şapte) ani închisoare, pe care
o sporeşte cu 1 an închisoare, în final acesta având de executat pedeapsa principală rezultantă de 8 (opt) ani închisoare.
În temeiul art.35 alin.3 Cod penal din 1969 raportat la art.65 alin.2 din acelaşi act normativ,a dispus ca inculpatul să
execute pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b şi c Cod penal din
În temeiul art.71 Cod penal din 1969 a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute
de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b şi c Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale rezultante.
În temeiul art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal din 1969 a dedus din
durata pedepsei rezultante aplicată inculpatului perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 09 iulie 2012 până la 03
noiembrie 2012.
IV. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Buliga Mihai la pedeapsa de 7
(şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din 1969,
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969, respectiv
dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul
autorităţii de stat, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.71 Cod penal din 1969, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute
de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei închisorii.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Buliga Mihai la pedeapsa de 7 (şapte)
ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii), prev. de
art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969, respectiv dreptul de a
fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de
stat, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
inculpatului Buliga Mihai, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani închisoare.
să execute pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din
de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale rezultante.
În temeiul art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal a dedus din durata
pedepsei rezultante aplicată inculpatului perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 10 iulie 2012 până la 05 octombrie
2012.
V. în temeiul art.375 alin.1 şi 3 Cod de procedură penală a respins ca neîntemeiată cererea inculpatului Belba
Nicolae de judecare a cauzei pe baza recunoaşterii învinuirii şi de reţinere a incidenţei cauzei de reducere a limitelor de
pedeapsă prev. de art.396 alin.10 Cod de procedură penală.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Belba Nicolae la pedeapsa de 3 (trei)
ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din
aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.19 din Legea nr.682/2002 şi art.5 Cod penal.
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969, respectiv
dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul
autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Belba Nicolae la pedeapsa de 3 (trei)
ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
sprijinirii), prev. de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.19 din Legea nr.682/2002 şi art.5 Cod penal.
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969, respectiv dreptul de a
fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de
stat, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
inculpatului Belba Nicolae, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare.
să execute pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din
4
de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale rezultante.
octombrie 2012.
A constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
VI. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Jugănaru Andrei Florin la pedeapsa
de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din
de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b şi c Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei închisorii.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Jugănaru Andrei Florin la pedeapsa de
7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii),
principale.
inculpatului Jugănaru Andrei Florin, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani închisoare.
noiembrie 2012.
VII. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Preda Dumitru Emilian la
pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod
penal din 1969, raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat pe inculpatul Preda Dumitru Emilian la pedeapsa
de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
constituirii), prev. de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
principale.
inculpatului Preda Dumitru Emilian, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani închisoare.
5
noiembrie 2012.
VIII. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan la
pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan la pedeapsa de
7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii),
principale.
inculpatului Moldovan Ovidiu Ioan, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani închisoare.
IX. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Ghişe Pavel Dumitru la pedeapsa
de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Ghişe Pavel Dumitru la pedeapsa de 7
(şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii),
principale.
inculpatului Ghişe Pavel Dumitru, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani închisoare.
X. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpata Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana la
pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal
din 1969, raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), a aplicat inculpatei
6
respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând
exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita profesia de contabil, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei
principale.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpata Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana la
pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
sprijinirii), prev. de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969 şi art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, a aplicat inculpatei pedeapsa
de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul
autorităţii de stat şi dreptul de a exercita profesia de contabil, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
inculpatei Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) ani închisoare.
În temeiul art.35 alin.3 Cod penal din 1969 raportat la art.65 alin.2 din acelaşi act normativ, a dispus ca inculpata
În temeiul art.71 Cod penal din 1969 a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de
durata pedepsei rezultante aplicată inculpatei perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 10 iulie 2012 până la 03
noiembrie 2012.
XI. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Ionescu Lucian Florin la pedeapsa
de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Ionescu Lucian Florin la pedeapsa de 5
(cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prev.
de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
principale.
inculpatului Ionescu Lucian Florin, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare.
durata pedepsei rezultante aplicată inculpatului perioada reţinerii de 24 de ore din data de 10 iulie 2012.
XII. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Blejnar Sorin la pedeapsa de 5
(cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din 1969,
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal din 1969, respectiv
dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul
autorităţii de stat și dreptul de a ocupa funcții de conducere în cadrul autorităților statului cu competențe în domeniul fiscal,
pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
7
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Blejnar Sorin la pedeapsa de 5 (cinic)
ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prev. de
art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969 şi art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, aplică inculpatului pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal din 1969, respectiv dreptul de
a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de
stat și dreptul de a ocupa funcții de conducere în cadrul autorităților statului cu competențe în domeniul fiscal, pe o durată de
5 ani după executarea pedepsei principale.
de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei închisorii.
inculpatului Blejnar Sorin, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare.
să execute pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal din
de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale rezultante.
XIII. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Comăniţă Viorel la pedeapsa de 5
(cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din 1969,
autorităţii de stat și dreptul de a ocupa funcții de conducere în cadrul autorităților statului cu competențe în domeniul fiscal,
pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Comăniţă Viorel la pedeapsa de 5
(cinic) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prev.
stat și dreptul de a ocupa funcții de conducere în cadrul autorităților statului cu competențe în domeniul fiscal, pe o durată de
5 ani după executarea pedepsei principale.
inculpatului Comăniţă Viorel, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare.
XIV. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Secăreanu Florin Dan la
pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod
autorităţii de stat și dreptul de a exercita funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pe o durată de 5 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Secăreanu Florin Dan la pedeapsa de 5
(cinic) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prev.
stat și dreptul de a exercita funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei
principale.
8
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul Secăreanu Florin Dan la pedeapsa de 3
(trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt
destinate publicităţii, prev. de art.12 alin.1 lit.b din Legea nr.78/2000.
În temeiul art.33 lit.a raportat la art.34 lit.b Cod penal din 1969, a contopit cele trei pedepse principale aplicate
inculpatului Secăreanu Florin Dan, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare.
noiembrie 2012.
XV. în temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpata persoană juridică S.C. Excella Real
Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa la pedeapsa de 900.000 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de
evaziune fiscală, prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.711 alin.3 Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal.
În temeiul art.532 alin.1 Cod penal din 1969 cu referire la art.71 2 din acelaşi act normativ a aplicat inculpatei
pedeapsa complementara a dizolvării persoanei juridice, prev. de art.53 1 alin.3 lit.a Cod penal din 1969.
În temeiul art.712 alin.3 Cod penal din 1969, a dispus ca o copie a dispozitivului hotărârii definitive de
condamnare să fie comunicată, de îndată, instanţei civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului.
În temeiul art.532 alin.4 Cod penal din 1969, a dispus ca executarea pedepsei complementare să înceapă după
rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
XVI. În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpata persoană juridică S.C. Inkasso
Jobs S.R.L., Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, la pedeapsa de 700.000 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii
de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea
nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.711 alin.3
Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal.
În temeiul art.532 alin.1 Cod penal din 1969 cu referire la art.71 2 din acelaşi act normativ a aplicat inculpatei
pedeapsa complementara a dizolvării persoanei juridice, prev. de art.53 1 alin.3 lit.a Cod penal din 1969.
În temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat inculpata persoană juridică S.C. Inkasso Jobs
S.R.L., Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, la pedeapsa de 500.000 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de
spălare de bani în formă continuată, prev. de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 (în varianta de reglementare anterioară
modificărilor aduse prin art.111 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal), cu aplicarea art.41 alin.2
Cod penal din 1969, art.711 alin.3 Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal.
În temeiul art.33 lit.a raportat la art.34 lit.c Cod penal din 1969, a contopit cele două pedepse principale aplicate
inculpatei S.C. Inkasso Jobs S.R.L., urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 700.000 lei amendă penală, pe
care a sporit-o cu 100.000 lei, astfel încât, în final inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 800.000 lei amendă penală.
În temeiul art.35 alin.3 Cod penal din 1969 raportat la art.53 1 alin.3 lit.a din acelaşi act normativ şi cu aplicarea
2
art.71 Cod penal din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa complementara a dizolvării persoanei juridice.
condamnare să fie comunicată, de îndată, instanţei civile competente, care să procedeze la desemnarea lichidatorului.
XVII. în temeiul art.396 alin.2 Cod de procedură penală a condamnat fiecare dintre inculpatele persoane juridice
S.C. Benz Oil S.R.L. Mediaş, S.C. Ana Oil S.R.L. Sibiu, S.C. Divers Zootehnic S.R.L. Constanţa, S.C. Partener Noblesse
S.R.L. Constanţa, S.C. Romerom Grup S.R.L. Constanţa, S.C. Milenium Energy S.R.L. Bucureşti, S.C. Gabros Invent
Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L. Bucureşti, S.C. Agro Line Expres S.R.L. Bucureşti, S.C. Rad
Trans Concept S.R.L. Bucureşti, S.C. Crivas Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C.
Energrom Supply Service S.R.L. Bucureşti şi S.C. Carpatic Division S.R.L. la pedeapsa de câte 700.000 lei amendă penală
pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1
lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea
nr.50/2013), cu aplicarea art.711 alin.3 Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal.
În temeiul art.532 alin.1 Cod penal din 1969 cu referire la art.71 2 din acelaşi act normativ a aplicat fiecăreia dintre
inculpatele anterior menţionate, pedeapsa complementara a dizolvării persoanei juridice, prev. de art.53 1 alin.3 lit.a Cod penal
din 1969.
condamnare să fie comunicată, de îndată, instanţei civile competente, care să procedeze la desemnarea lichidatorului.
În temeiul art.399 alin.1 Cod de procedură penală a menţinut măsura preventivă a suspendării procedurii de
lichidare a persoanei juridice inculpate SC Crivas Logistic S.R.L.
XVIII. În temeiul art.17 alin.2 Cod de procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit.f Cod de procedură penală a
încetat procesul penal pornit faţă de inculpatele persoane juridice S.C. Accesing Perfect S.R.L. Călăraşi şi S.C. M&S Market
S.R.L. Constanţa, sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din 1969,
9
prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.5 Cod penal, ca efect al radierii acestora.
XIX. În temeiul art.17 alin.2 Cod de procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit.c Cod de procedură penală a
achitat inculpata persoană juridică S.C. Optima Business S.R.L. Bacău, sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la
evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din 1969, raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în
varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.5 Cod penal, întrucât nu
există probe că aceasta ar fi săvârşit infracţiunea ce-i este imputată.
În temeiul art.397 alin.1 Cod de procedură penală raportat la art.19, 20 şi 25 Cod de procedură penală şi la
art.1349, art.1357 şi art.1369 Cod civil, a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală şi a obligat în solidar, pe inculpaţii persoane fizice Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George,
Buliga Mihai, Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan,
Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi
Secăreanu Florin Dan şi pe inculpatele persoane juridice S.C. Excella Real Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu, Judeţul Constanţa,
S.C. Inkasso Jobs S.R.L., Mihail Kogălniceanu, Judeţul Constanţa, S.C. Benz Oil S.R.L. Mediaş, S.C. Ana Oil S.R.L. Sibiu,
S.C. Divers Zootehnic S.R.L. Constanţa, S.C. Partener Noblesse S.R.L. Constanţa, S.C. Romerom Grup S.R.L. Constanţa,
S.C. Milenium Energy S.R.L. Bucureşti, S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L.
Bucureşti, S.C. Agro Line Expres S.R.L. Bucureşti, S.C. Rad Trans Concept S.R.L. Bucureşti, S.C. Crivas Logistic S.R.L.
Bucureşti, Prin Lichidator Judiciar Sp Grinsolv Ipurl, S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C. Energrom Supply
Service S.R.L. Bucureşti şi S.C. Carpatic Division S.R.L. la plata către aceasta a sumei de 242.642.205,44 lei, reprezentând
despăgubiri civile, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii (majorări, dobânzi şi penalităţi) calculate conform legislaţiei
fiscale, începând cu data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data executării integrale a plăţii.
În temeiul art.397 alin.1 Cod de procedură penală raportat la art.19, 20 şi 25 Cod de procedură penală a respins ca
neîntemeiată acţiunea civilă exercitată faţă de inculpata persoană juridică S.C. Optima Business S.R.L. Bacău.
În temeiul art.397 alin.1 Cod de procedură penală raportat la art.25 alin.5 Cod de procedură penală a lăsat
nesoluţionată acţiunea civilă formulată faţă de inculpatele persoane juridice S.C. Accesing Perfect S.R.L. Călăraşi şi S.C.
M&S Market S.R.L. Constanţa.
În temeiul art.404 alin.4 lit.c Cod de procedură penală raportat la art.11 din Legea nr.241/2005, în vederea
garantării plăţii daunelor anterior menţionate, a menţinut măsurile asiguratorii instituite în cursul urmăririi penale după cum
urmează:
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 23.07.2012 – sechestru asigurător instituit asupra bunurilor de orice natură şi a
conturilor bancare ale S.C. Excella Real Grup S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 23-26;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 23.07.2012 – sechestru asigurator instituit asupra bunurilor de orice natură şi a
conturilor bancare ale S.C. M&S Market S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 27-30;
conturilor bancare ale S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 31-34;
conturilor bancare ale S.C. Inkasso Jobs S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 35-38;
conturilor bancare ale S.C. Accesing Perfect S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 39-42;
conturilor bancare ale S.C. Romerom Grup S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 43-46;
conturilor bancare ale S.C. Partener Noblesse S.R.L. – vol.16 d.u.p., filele 47-50;
conturilor bancare ale S.C. Carpatic Division S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 55-58;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 23.07.2012 - asupra bunurilor de orice natură şi a conturilor bancare ale S.C.
Crivas Logistic S.R.L. -vol.16 d.u.p., filele 59-62;
conturilor bancare ale S.C. Agro Line Expres S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 63-66;
conturilor bancare ale S.C. Benz Oil S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 67-70;
conturile bancare ale S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 86-89;
conturilor bancare ale S.C. Cibin Distribution S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 90-93;
conturilor bancare ale S.C. Rad Trans Concept S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 94-97;
conturilor bancare ale S.C. Milenium Energy S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 98-101;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 23.07.2012 - sechestru asigurator instituit asupra bunurilor de orice natură şi a
conturilor bancare ale S.C. Energrom Suplly Service S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 102-105;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 23.07.2012 - sechestru asigurator instituit asupra bunurilor de orice natură şi
conturilor bancare ale S.C. Divers Zootehnic S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 106-109;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Ionescu Lucian Florin - vol.16 d.u.p., filele 110-113;
- prin Ordonanţă nr.54/P/2012 din 23.07.2012 - sechestru asigurator instituit asupra bunurilor de orice natură şi a
conturilor bancare aparţinând inculpatului Belba Nicolae - vol.16 d.u.p., filele 114-117;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Moldovan Ovidiu Ioan - vol.16 d.u.p., filele 126-129;
10
conturilor bancare aparţinând inculpatului Jugănaru Andrei Florin - vol.16 d.u.p., filele 134-137;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 23.07.2012 - sechestru asigurator instituit asupra sumelor de 307.827 lei şi 600
euro, bani găsiţi la inculpatul Jugănaru Andrei Florin - vol.16 d.u.p., filele 138-141;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Chirvăsitu Dumitru - vol.16 d.u.p., filele 142-145;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 23.07.2012 - sechestru asigurator instituit asupra sumelor de 20.000 euro şi
39.400 lei, bani găsiţi la inculpatul Chirvăsitu Dumitru - vol.16 d.u.p., filele 146-149;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Comăniţă Viorel - vol.16 d.u.p., filele 150-153;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Nemeş Diana Marina - vol.16 d.u.p., filele 166-169;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Nemeş Radu - vol.16 d.u.p., filele 170-173;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Buliga Mihai - vol.16 d.u.p., filele 174-177;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 23.07.2012 - asupra bunurilor de orice natură şi a conturilor bancare
aparţinând inculpatului Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana - vol.16 d.u.p., filele 182-185;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Preda Dumitru Emilian - vol.16 d.u.p., filele 186-189;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Blejnar Sorin - vol.16, filele 194-197;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Secăreanu Florin Dan - vol.16 d.u.p., filele 198-202;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Guliu George - vol.16 d.u.p., filele 203-206;
conturilor bancare aparţinând S.C. Gabros Invent Strategies - vol.16 d.u.p., filele 245-248;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 26.07.2012 - sechestru asigurator instituit asupra unei sumei de bani găsite la
sediul S.C. Benz Oil S.R.L. – vol.16 d.u.p., filele 71-74;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 26.07.2012 - sechestru asigurator instituit asupra sumelor de 19.520 lei,
233.920 Euro şi 133 USD, bani găsiţi la domiciliul inculpatului Buliga Mihai - vol.16 d.u.p., filele 178-181;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 26.07.2012 - sechestru asigurator instituit asupra sumelor de 39 300 lei şi
2.000 euro, bani ridicaţi de la inculpatul Preda Dumitru Emilian - vol.16 d.u.p., filele 190-193;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 26.07.2012 - sechestru asigurator instituit asupra sumelor de 82.000 lei şi
26.025 euro, bani ridicaţi de la inculpatul Guliu George - vol.16 d.u.p., filele 232-235;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 31.07.2012 - sechestru asigurator instituit asupra sumelor de 8200 Euro şi 170
lei, bani găsiţi la inculpatul Comăniţă Viorel - vol.16, filele 154-157;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 22.08.2012 - sechestru asigurator instituit asupra unui cont bancar în lei
deschis de S.C. Benz Oil S.R.L. la OTP BANK - vol.16 d.u.p., filele 76-79;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Ghişe Pavel Dumitru - vol.16, filele 236-240;
conturilor bancare aparţinând S.C. Ana Oil S.R.L - vol.16 d.u.p., filele 241-244;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 05.09.2012 - sechestru asigurator instituit asupra sumelor de 22.274 lei, 4.600
USD şi 2.585 Euro, bani ridicaţi de la inculpatul Ghişe Pavel Dumitru - vol.16, filele 19-22;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 27.09.2012 - sechestru asigurator instituit asupra cantităţii de 1.887.509 Kg.
motorină aparţinând S.C. Inkasso Jobs S.R.L. - vol.16 d.u.p., filele 2-5;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din data de 03.09.2012 - sechestru asigurator instituit asupra bunurilor aflate în
proprietatea inculpatului Ghişe Pavel Dumitru – vol.19 d.u.p., filele 188-192;
proprietatea S.C. Ana Oil SRL – vol.19 d.u.p., filele 193-196;
proprietatea inculpatului Ghişe Pavel Dumitru – vol.19 d.u.p., filele 200-204;
proprietatea S.C. Ana Oil SRL – vol.19 d.u.p., filele 205-208;
- prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din data de 17.04.2014 - sechestru asigurator instituit asupra bunurilor mobile și
imobile aflate în proprietatea inculpaților Nemeş Radu și Nemeș Diana Marina – vol.66 d.u.p., filele 14-21;
În temeiul art.404 alin.4 lit.c Cod de procedură penală dispune ridicarea sechestrului asigurator instituit prin
Ordonanţa nr.54/P/2012 din 23.07.2012, asupra bunurilor de orice natură şi a conturilor bancare ale S.C. Optima Business
S.R.L – vol.16 d.u.p., filele 51-54.
În temeiul art.118 alin.1 lit.a Cod penal din 1969 a aplicat inculpaților Nemeş Radu și Nemeș Diana Marina
măsura de siguranță a confiscării speciale cu privire la suma de 13.212.000 USD.
În temeiul art.13 alin.1 din Legea nr.241/2005, copie de pe dispozitivul hotărârii se comunică, la data rămânerii ei
definitive, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
În temeiul art.274 alin.1 şi 2 Cod de procedură penală, a obligat fiecare dintre inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş
Diana Marina, Buliga Mihai, Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan
Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, Blejnar Sorin, Comăniţă
Viorel, Secăreanu Florin Dan, S.C. Excella Real Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, S.C. Inkasso Jobs S.R.L.,
Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, S.C. Benz Oil S.R.L. Mediaş, S.C. Ana Oil S.R.L. Sibiu, S.C. Divers Zootehnic
S.R.L. Constanţa, S.C. Partener Noblesse S.R.L. Constanţa, S.C. Romerom Grup S.R.L. Constanţa, S.C. Milenium Energy
11
S.R.L. Bucureşti, S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L. Bucureşti, S.C. Agro Line
Expres S.R.L. Bucureşti, S.C. Rad Trans Concept S.R.L. Bucureşti, S.C. Crivas Logistic S.R.L. Bucureşti, prin lichidator
judiciar SP Grinsolv Ipurl, S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C. Energrom Supply Service S.R.L. Bucureşti Şi S.C.
Carpatic Division S.R.L. la plata sumei de câte 10.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul Guliu
George la plata sumei de 2.000 lei cu acelaşi titlu.
În temeiul art.275 alin.3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea cauzei privind pe
inculpatele persoane juridice S.C. Accesing Perfect S.R.L. Călăraşi, S.C. M&S Market S.R.L. Constanţa şi S.C. Optima
Business S.R.L. Bacău rămân în sarcina statului.
În temeiul art.272 alin.1 şi 2 Cod de procedură penală onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii
Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, Jugănaru
Andrei Florin, S.C. Excella Real Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu, Judeţul Constanţa, S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers
Zootehnic S.R.L. Constanţa, S.C. Partener Noblesse S.R.L. Constanţa, S.C. Romerom Grup S.R.L. Constanţa, S.C. Accesing
Perfect S.R.L. Călăraşi, S.C. M&S Market S.R.L. Constanţa, S.C. Milenium Energy S.R.L. Bucureşti, S.C. Gabros Invent
Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L. Bucureşti, S.C. Agro Line Expres S.R.L. Bucureşti, S.C. Rad
Trans Concept S.R.L. Bucureşti, S.C. Crivas Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C.
Energrom Supply Service S.R.L. Bucureşti şi S.C. Carpatic Division S.R.L., în cuantum de câte 520 lei pentru fiecare
inculpat, precum şi onorariile parţiale cuvenite avocaţilor din oficiu pentru inculpaţii Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana,
Secăreanu Florin Dan, S.C. Optima Business S.R.L. Bacău şi S.C. Benz Oil S.R.L. Mediaş, în sumă de câte 130 lei pentru
fiecare inculpat, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiţiei, aceste cheltuieli rămânând în sarcina
statului potrivit art.275 alin.6 Cod de procedură penală.
Pentru a dispune soluţia de mai sus instanţa de fond a reţinut următoarele:
A. Actul de sesizare a instanţei
Prin rechizitoriul nr.54/P/2012 din data de 01 iulie 2014 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei s-a dispus trimiterea în judecată a următorilor
inculpaţi:
1. Nemeş Radu (în stare de arest preventiv) - acuzat de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, faptă prev. şi
ped. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi constituirea unui grup
infracţional organizat (în forma constituirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal,
totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal;
2. Nemeş Diana Marina (în stare de arest la domiciliu) - acuzată de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală,
faptă prev. şi ped. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi constituirea unui
grup infracţional organizat (în forma constituirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod
penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal;
3. Guliu George - acuzat de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, faptă prev. şi ped. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c
şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi constituirea unui grup infracţional organizat (în forma
constituirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod
penal;
4. Chirvăsitu Dumitru - acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped. de
art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.41 alin.1
Cod penal, constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii), faptă prev. şi ped. de 367 alin.1 şi 2 Cod
penal, cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.41 alin.1 Cod penal şi spălare de bani, prev. şi ped. de art.29 alin.1 lit.a din Legea
nr.656/2002, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal;
5. Buliga Mihai - acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped. de art.48
Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi constituirea unui
grup infracţional organizat (în forma constituirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod
6. Belba Nicolae - acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped. de art.48
Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi constituirea unui
grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod
7. Jugănaru Andrei Florin – acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi
ped. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi
constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal cu
aplicarea art.5 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal;
8. Preda Dumitru Emilian – acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi
9. Moldovan Ovidiu Ioan – acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped.
de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi
10. Ghişe Pavel Dumitru – acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped.
de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi
11. Blejnar Sorin - acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped. de
art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi constituirea
unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5
Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal;
12
12. Comăniţă Viorel - acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped. de
art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi constituirea
unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5
Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal;
13. Secăreanu Florin Dan – acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped.
de art. 48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal,
constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu
aplicarea art.5 Cod penal şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii,
faptă prev. şi ped. de art.12 alin.1 lit.b Legea nr.78/2000, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal;
14. Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana – acuzată de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală,
faptă prev. şi ped. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5
Cod penal şi constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod
penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal;
15. Ionescu Lucian Florin – acuzat de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi
constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), faptă prev. şi ped. de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu
16. S.C. Excella Real Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu, jud. Constanţa – acuzată de săvârşirea infracţiunii de evaziune
fiscală, faptă prev. şi ped. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal;
17. S.C. Inkasso Jobs S.R.L. Mihai Kogălniceanu, jud. Constanţa – acuzată de săvârşirea infracţiunilor de
complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea
nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi spălare de bani, prev. şi ped. de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002, totul cu
aplicarea art.38 lit.a Cod penal;
18. S.C. Benz Oil S.R.L. Mediaş – acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev.
şi ped. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal;
19. S.C. Ana Oil S.R.L. Sibiu - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi
ped. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal;
20. S.C. Divers Zootehnic S.R.L. Constanţa - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală,
Cod penal;
21. S.C. Partener Noblesse S.R.L. Constanţa - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală,
Cod penal;
22. S.C. Romerom Grup S.R.L. Constanţa - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală,
Cod penal;
23. S.C. Accesing Perfect S.R.L. Călăraşi - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală,
Cod penal;
24, S.C. M&S Market S.R.L. Constanţa - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă
prev. şi ped. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod
penal;
25. S.C. Milenium Energy S.R.L. Bucureşti - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală,
Cod penal;
26. S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune
fiscală, faptă prev. şi ped. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea
art.5 Cod penal;
27. S.C. Cibin Distribution S.R.L. Bucureşti - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală,
Cod penal;
28. S.C. Agro Line Expres S.R.L. Bucureşti - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală,
Cod penal;
29. S.C. Rad Trans Concept S.R.L. Bucureşti - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală,
Cod penal;
30. S.C. Crivas Logistic S.R.L. Bucureşti - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală,
Cod penal;
31. S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. Bucureşti - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală,
Cod penal;
32. S.C. Energrom Supply Service S.R.L. Bucureşti - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune
fiscală, faptă prev. şi ped. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea
art.5 Cod penal;
33. S.C. Optima Business S.R.L. Bacău - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă
prev. şi ped. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod
penal;
34. S.C. Carpatic Division S.R.L. - acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev.
şi ped. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal.
13
Potrivit rechizitoriului, în sarcina inculpaţilor trimişi în judecată s-a reţinut, în esenţă, săvârşirea următoarelor
fapte:
În perioada 2011 – 2012, inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga
Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru au constituit un grup
infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale
aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere
inferioare.
Grupul a fost sprijinit în diferite modalităţi de Marta Codruţ Alexandru, Schwartzenberg Emilian, Blejnar Sorin,
Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin Dan, care reprezentau palierul de protecţie, precum şi de Puşcaşu Ştefan, Vrînceanu (fostă
Cozma) Mariana, Belba Nicolae, Lengiu Georgiana, Ionescu Lucian Florin şi Paler Elena, care se aflau în subordinea
celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit.
Inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina şi Guliu George, precum şi S.C. Excella Real Grup S.R.L. au ascuns
sursa impozabilă corespunzătoare activităţilor reale pe care le desfăşura societatea, au înregistrat în contabilitate şi în
declaraţiile fiscale cheltuieli fictive referitoare la achiziţii de ţiţei şi au omis înregistrarea operaţiunilor de comercializare a
motorinei, în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 242.642.205,44
lei.
Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe
Pavel Dumitru, Puşcaşu Ştefan, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Lengiu Georgiana, Ionescu Lucian Florin Şi Paler Elena,
precum şi persoanele juridice S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C.
Romerom Group S.R.L., S.C. Accessing Perfect S.R.L., S.C. Millenium Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L.,
S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agroline Expres S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Rad Trans
Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L. S.C.
Carpatic Division S.R.L., S.C. M&S Market S.R.L. şi S.C. Optima Business S.R.L au ajutat la săvârşirea faptelor descrise
anterior, punând la dispoziţia autorilor înscrisurile de care aveau nevoie sau realizând nemijlocit operaţiunile care urmau să
fie ascunse.
Chirvăsitu Dumitru, Nemeş Radu şi S.C. Inkasso Jobs S.R.L. au transferat prin tranzacţii repetate suma totală de
13.212.000 dolari din sumele obţinute din evaziune fiscală către un cont din Dubai controlat de inculpaţii Nemeş Radu şi
Nemeş Diana Marina, înregistrând ca justificare operaţiuni fictive de consultanţă, pentru a disimula originea ilicită a acestor
sume.
Mecanismul evazionist presupunea importul de motorină în regim de antrepozit fiscal, fără plata accizelor, de către
S.C. Inkasso Jobs S.R.L., care o revindea imediat către S.C. Excella Real Grup S.R.L.
În paralel, S.C. Excella Real Grup S.R.L. achiziţiona în mod fictiv ţiţei de la mai multe societăţi fantomă şi
întocmea înscrisuri care atestau un proces industrial ce nu avea loc în realitate, în care motorina era amestecată cu ţiţei,
obţinându-se produse petroliere inferioare slab accizate. Aceste produse (combustibil lichid greu şi combustibil lichid navo)
erau vândute în mod fictiv către alte societăţi fantomă, astfel încât producătorul se descărca scriptic de stocul de motorină.
În realitate, motorina era vândută direct de S.C. Excella Real Grup S.R.L. către mai mulţi distribuitori (S.C. Benz
Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.), în baza unor documente fictive care atestau ca furnizori un alt grup de societăţi fantomă,
astfel încât cumpărătorii să aibă o justificare scriptică a stocului.
Ulterior, motorina era distribuită către staţii de carburant, iar sumele obţinute erau transferate în conturile bancare
ale societăţilor fantomă care aveau aparent rolul de furnizori iniţiali ai circuitului, de unde erau retrase în numerar şi erau
împărţite între membrii grupului.
În acest mod, S.C. Excella Real Grup S.R.L. a ascuns natura reală a activităţilor comerciale desfăşurate,
împiedicând stabilirea sursei impozabile, şi nu a achitat acciza şi taxa pe valoarea adăugată datorate pentru vânzarea cu
motorină, ci o sumă mult mai mică aferentă operaţiunilor cu combustibil lichid. Accizele de la plata cărora s-a sustras
societatea sunt în cuantum de 131.360.917,09 lei, iar TVA-ul în cuantum de 109.373.185,05 lei. Totodată, prin înregistrarea
de cheltuieli fictive de achiziţie de ţiţei şi transport corespunzător a fost diminuat profitul şi implicit impozitul datorat cu
suma de 1.908.103,30 lei.
În cadrul grupului, Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina aveau rolul de coordonare a întregii activităţi infracţionale,
fiind autorii planului, cei care au avansat resursele necesare şi principalii beneficiari ai sumelor obţinute din evaziunea
fiscală. Totodată, inculpaţii deţineau 95% din părţile sociale ale S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi au săvârşit în mod
nemijlocit fapte prin care au ascuns sursa impozabilă, mascând tranzacţiile generatoare de obligaţii sub forma unor activităţi
de prelucrare nereale, au omis evidenţierea operaţiunilor prin care a fost vândută motorina şi au evidenţiat în schimb achiziţii
fictive de ţiţei şi de servicii de transport, în scopul diminuării sumelor datorate la buget.
Inculpaţii Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian şi
Belba Nicolae erau subordonaţi direct soţilor NEMEŞ în cadrul grupului şi aveau rolul de executanţi ai planului infracţional,
ocupându-se de operaţiunile de import de motorină, transportul acesteia, controlul societăţilor fantomă implicate în
operaţiunile fictive şi transferul sumelor de bani. Inculpatul Guliu George avea rolul de administrator al S.C. Excella Real
Grup S.R.L. şi a acţionat ca autor al faptelor de ascundere a sursei impozabile, a omis evidenţierea operaţiunilor şi a
evidenţiat operaţiuni fictive, iar ceilalţi inculpaţi au ajutat la săvârşirea acestor fapte. Chirvăsitu Dumitru, administratorul
S.C. Inkasso Jobs S.R.L., a avut o contribuţie esenţială la autorităţile evazioniste şi este autorul faptelor prin care o parte a
produsului infracţional a fost mascat sub forma unor plăţi pentru operaţiuni de consultanţă şi transferat către Nemeş Radu şi
Nemeş Diana Marina în Dubai.
Moldovan Ovidiu Ioan (administratorul S.C.Benz Oil S.R.L) şi Ghişe Pavel Dumitru (administratorul S.C.Ana Oil
S.R.L.), au participat la activitatea grupului şi au contribuit la fraudarea bugetului, achiziţionând de la S.C. Excella Real Grup
S.R.L. motorina pentru care nu se plătiseră taxe şi mascând aceste operaţiuni prin folosirea unor documente care atestau o
provenienţă fictivă, după care au distribuit-o către staţiile de carburant şi au transferat către furnizori sumele obţinute.
Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian au sprijinit grupul infracţional în schimbul unei părţi din
beneficiile obţinute, asigurând legătura cu funcţionari publici aflaţi în sfera lor de influenţă şi care erau în poziţia de a le
proteja interesele. Totodată, Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian au realizat demersuri la cererea lui Nemeş
Radu, astfel încât să influenţeze procedura de numire a unor funcţionari pentru ca activitatea evazionistă să se poată desfăşura
netulburată.
14
Blejnar Sorin, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Comăniţă Viorel, vicepreşedinte al
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Secăreanu Florin Dan, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi
Protecţie Internă, au sprijinit activitatea grupului, garantându-i protecţia în virtutea funcţiilor pe care le deţineau. Inculpaţii
cunoşteau activitatea grupării şi au participat în mod repetat la întâlniri cu liderii acesteia, însă nu şi-au exercitat atribuţiile
pentru a stopa fraudarea bugetului, folosind în schimb informaţiile pe care le deţineau şi poziţia pe care o aveau pentru a
sprijini funcţionarea mecanismului evazionist.
Activitatea grupului infracţional a fost sprijinită şi de Puşcaşu Ştefan, care asigura comunicarea dintre Marta Codruţ
Alexandru şi ceilalţi membri ai grupării, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi Lengiu Georgiana, care întocmeau documente
fictive pentru justificarea operaţiunilor nereale, Ionescu Lucian Florin, care realiza retrageri de numerar din societăţile
fantomă şi preda sumele persoanelor aflate deasupra sa în ierarhie şi Paler Elena, care identifica persoane cu venituri reduse
dispuse să figureze ca administratori formali ai societăţilor fantomă.
S.C. Excella Real Grup S.R.L. s-a sustras de la plata obligaţiilor către bugetul de stat ascunzând tranzacţiile cu
motorină desfăşurate, omiţând evidenţierea unor operaţiuni comerciale şi evidenţiind achiziţii fictive de ţiţei şi de servicii de
transport.
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a contribuit la operaţiunile efectuate de S.C. Excella Real Grup S.R.L., livrându-i
motorina necesară şi furnizându-i documente fictive privind livrări de ţiţei. Totodată, a transferat o parte a produsului
infracţional în Dubai sub forma unor operaţiuni fictive de consultanţă pentru a ascunde originea banilor.
S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partener Noblesse S.R.L. (controlate în fapt DE Belba Nicolae), precum şi
S.C. Romerom Group S.R.L., S.C. Accessing Perfect S.R.L. şi S.C. M&S Market S.R.L. (controlate în fapt de Chirvăsitu
Dumitru) au contribuit la realizarea circuitului fictiv prin care S.C. Excella Real Grup S.R.L. se aproviziona aparent cu ţiţei,
furnizând documentele necesare pentru înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni. Totodată, S.C. Divers Zootehnic
S.R.L. şi S.C. Partener Noblesse S.R.L. au retras în numerar aproximativ 120.000.000 lei din sumele obţinute din evaziune
fiscală, folosind ca justificare achiziţii fictive de cereale.
S.C. Millenium Energy S.R.L. şi S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. (controlate în fapt de Jugănaru Andrei Florin
şi Preda Dumitru Emilian), precum şi S.C. Cibin Distribution S.R.L. (controlată în fapt de Chirvăsitu Dumitru) au contribuit
la înregistrarea operaţiunilor fictive prin care S.C. Excella Real Grup S.R.L. vindea aparent combustibil lichid, furnizând
documentele necesare pentru înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni.
S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. Agroline Expres S.R.L. (controlate în fapt de Chirvăsitu Dumitru), împreună
cu alte societăţi fantomă controlate în fapt de Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin, au ajutat la ascunderea
tranzacţiilor prin care S.C. Excella Real Grup S.R.L. vindea motorină către S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.,
furnizând documentele necesare pentru a crea aparenţa că există alţi furnizori ai carburantului.
S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. au achiziţionat de la S.C. Excella Real Grup S.R.L. motorina pentru
care nu se plătiseră taxe şi au transferat către furnizori sumele obţinute, contribuind în acest mod la obţinerea beneficiilor.
S.C. Rad Trans Concept S.R.L. şi S.C. Crivas Logistic S.R.L. (controlate în fapt de Jugănaru Andrei Florin şi de
Preda Dumitru Emilian) au realizat transporturile de motorină direct de la terminalele de import până la beneficiarii finali în
baza unor documente de provenienţă fictive, contribuind în acest mod la ascunderea operaţiunilor dintre S.C. Excella Real
Grup S.R.L. şi distribuitorii S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. Totodată, au furnizat documentele necesare pentru
ca S.C. Excella Real Grup S.R.L. să poată înregistra în contabilitate servicii fictive de transport corespunzătoare achiziţiilor
fictive de ţiţei.
S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. (controlată de Ionescu Lucian Florin) şi S.C. Energrom Supply Service S.R.L.
(controlată de Jugănaru Andrei Florin) au contribuit la obţinerea produsului infracţional de către autorii evaziunii fiscale, prin
realizarea de operaţiuni bancare cu justificări fictive.
B. Camera preliminară
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de apel la data de 01.07.2014, sub nr.4365/2/2014.
După sesizarea judecătorului de cameră preliminară prin rechizitoriu, potrivit încheierii de şedinţă din camera de
consiliu din data de 08.07.2014, rămasă definitivă prin încheierea nr.2277/2014 din 11.07.2014 pronunţată de judecătorul de
cameră preliminară al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.4365/2/2014/a1 (în sensul respingerii contestaţiilor
formulate împotriva acestei încheieri de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională
Anticorupţie şi de inculpatul Nemeş Radu), s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de
inculpatul Nemeş Radu, menţinându-se această măsură preventivă pe o perioadă de 30 de zile, iar în privinţa inculpatei
Nemeş Diana Marina s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu luată faţă de aceasta prin încheierea din data de
16.06.2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, în
dosarul nr.3850/2/2014, rămasă definitivă prin încheierea din 25.06.2014 a judecătorului de drepturi şi libertăţi al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu măsura preventivă a controlului judiciar.
Ulterior, pe parcursul procedurii de cameră preliminară, aceste măsuri preventive au fost menţinute succesiv pentru
perioade de câte 30 de zile (măsura arestului preventiv privindu-l pe inculpatul Nemeş Radu), respectiv de câte 60 de zile
(măsura preventivă a controlului judiciar privind-o pe inculpata Nemeş Diana Marina).
Prin încheierea din data de 20.10.2014, judecătorul de cameră preliminară al Curţii a constatat legalitatea sesizării
instanţei, a efectuării actelor şi a administrării probelor în faza de urmărire penală, respingând, ca nefondate, cererile şi
excepţiile formulate de inculpaţii Blejnar Sorin, Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Buliga Mihai, Ghişe Pavel Dumitru,
S.C. Ana Oil S.R.L., Preda Dumitru Emilian, Comăniţă Viorel şi Moldovan Ovidiu Ioan sub aceste aspecte şi a dispus
începerea judecăţii.
Motivele care au stat la baza pronunţării încheierii respective sunt expuse în detaliu în considerentele acesteia,
astfel că nu vor mai fi reluate.
Contestaţiile formulate de inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Mariana, Buliga Mihai, Preda Dumitru Emilian,
Ghişe Pavel Dumitru, Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel împotriva încheierii anterior menţionate au fost respinse, ca
nefondate, prin încheierea nr.3094/2014 din data de 04.12.2014, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr.4365/2/2014/a7.
C. Cercetarea judecătorească
15
După ce la termenul de judecată din data de 12.01.2015 s-a dat citire actului de sesizare a instanţei, Curtea a pus în
vedere inculpaţilor faptul că potrivit dispoziţiilor art.374 alin.4 Cod de procedură penală pot solicita ca judecata să aibă loc
numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor noi pe care le pot prezenta în acest stadiu
procesual, dacă recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina lor, cu consecinţa reducerii cu o treime a limitelor pedepsei
închisorii prevăzute de lege pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi, conform art.396 alin.10 Cod de procedură penală,
context în care inculpatul Guliu George (arestat într-o altă cauză şi asistat de apărător ales) şi-a exprimat opţiunea de a fi
judecat potrivit procedurii simplificate, bazată pe recunoaşterea învinuirii.
Drept urmare, după ascultarea acestuia în conformitate cu prevederile art.375 alin.1 Cod de procedură penală,
Curtea, luând şi concluziile procurorului şi ale celorlalte părţi, a hotărât că cererea acestui inculpat de a fi judecat pe baza
probatoriului administrat în cursul urmăririi penale este întemeiată, motiv pentru care potrivit art.46 Cod de procedură penală
a dispus disjungerea cauzei privindu-l pe acest inculpat (sub aspectul laturii penale), astfel că a fost format dosarul
nr.1573/2/2015.
Prin sentinţa penală nr.79 din 07.05.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul
format prin disjungere (având nr.1573/2/2015), faţă de inculpatul Guliu George s-a dispus următoarea soluţie:
În temeiul art.367 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 și art.396 alin.10
Cod procedură penală, inculpatul Guliu George a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea
infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat.
În temeiul art.67 alin.1 Cod penal a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor
prev. de art.66 lit.a), b), g) și k) Cod penal pe o durată de 2 ani, care se va executa conform art.68 alin.3 Cod penal după
executarea pedepsei principale a închisorii sau considerarea ca executată a acesteia.
În temeiul art.65 Cod penal a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art.66
alin.1 lit.a), b), g) și k) Cod penal, pedeapsă care se va executa conform art.66 alin.3 Cod penal din momentul rămânerii
definitive a hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art.9 alin.1 lit.a), b), și c) și alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.5 Cod penal, art.19 din O.U.G.
nr.43/2002 și art.396 alin.10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul Guliu George la pedeapsa de 3 ani închisoare
pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
În temeiul art.67 alin.1 Cod penal a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor
prev. de art.66 lit.a), b), g) și k) Cod penal pe o durată de 2 ani, care se va executa conform art.68 alin.3 Cod penal după
În temeiul art.65 Cod penal a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art.66
alin.1 lit.a), b), g) și k) Cod penal, pedeapsă care se va executa conform art.66 alin.3 Cod penal din momentul rămânerii
definitive a hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale
În temeiul art.39 alin.1 lit.b Cod penal raportat la art.38 Cod penal şi art.45 alin.3 lit.a Cod penal a fost aplicată
inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de art.66
lit.a), b), g) și k) Cod penal, la care s-a adăugat un spor de 8 luni închisoare (o treime din pedeapsa de 2 ani închisoare),
urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa principală rezultantă de 3 ani şi 8 luni închisoare şi 2 ani interzicerea
exerciţiului drepturilor prev. de art.66 lit.a), b), g) și k) Cod penal, ca pedeapsă complementară, care se va executa după
În temeiul art.45 alin.5 Cod penal a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prev. de
art.66 lit. a), b), g) și k) Cod penal pe o durată de 2 ani, care se va executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii și
până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.
Latura civilă urmează a se soluționa în dosarul nr.4365/2/2014.
În temeiul art.274 alin.1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 6.000 de lei cheltuieli
judiciare către stat.
Această sentinţă privindu-l pe inculpatul Guliu George a rămas definitivă prin respingerea apelurilor declarate de
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpat, conform deciziei
penale nr.318/A din 21.09.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dosarul nr.1573/2/2015.
În cursul cercetării judecătoreşti efectuată în dosarul nr.4365/2/2016, instanţa a procedat, în mod nemijlocit, în
condiţii de publicitate şi contradictorialitate, la ascultarea inculpaţilor Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Moldovan Ovidiu
Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Blejnar Sorin, Buliga Mihai, Comăniţă Viorel, Ionescu Lucian Florin, Vrînceanu (fostă Cozma)
Mariana, Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae şi Preda Dumitru Emilian, care au solicitat în mod explicit ca judecata să e
desfăşoare potrivit procedurii de drept comun, prin readministrarea probelor strânse în cursul urmăririi penale şi
administrarea de probe noi în apărare.
Deşi întrebat în mod explicit aproape la fiecare termen de judecată, inculpatul Jugănaru Andrei Florin nu a dorit să
dea nicio declaraţie în faţa acestei Curţi cu privire la acuzaţiile ce-i sunt imputate potrivit rechizitoriului, opţiunea acestuia de
a se prevala de dreptul la tăcere fiind consemnată şi în cuprinsul declaraţiei date la termenul de judecată din data de
07.12.2015.
Totodată, întrucât inculpatul Secăreanu Florin Dan, atât personal, cât şi prin intermediul apărătorului său ales, a
susţinut că este posibil ca prin audierea lui în legătură cu faptele pentru care a fost trimis în judecată să dezvăluie date şi
informaţii care ar avea caracter de secret de stat sau de secret de serviciu, la termenul de judecată din data de 07.12.2015, în
condiţiile art.352 Cod de procedură penală, Curtea a procedat la declararea şedinţei de judecată nepublică în vederea
ascultării acestui inculpat, însă prevalându-se de faptul că adresase o solicitare reprezentanţilor instituţiei în cadrul căreia era
angajat la data comiterii faptelor în scopul de a lămuri împreună cu aceştia faptele şi împrejurările pe care le-ar putea relata în
faţa instanţei, a refuzat să dea o declaraţie la acel moment referitor la acuzaţiile imputate, aspect consemnat în cuprinsul
declaraţiei scrise întocmită la acel moment. La termenele ulterioare inculpatul Secăreanu Florin Dan nu şi-a arătat
disponibilitatea de a fi ascultat în cadrul cercetării judecătoreşti, iar în şedinţa de judecată din data de 10.05.2016, prin
intermediul apărătorului ales, acesta a precizat în mod explicit că nu este dispus să fie audiat de către Curte, nici măcar în
şedinţă nepublică, ci a solicitat ca ascultarea sa să se facă exclusiv în prezenţa judecătorului, o atare cerere fiind considerată
de către Curte ca lipsită de fundament legal, prin raportare la normele procedurale care guvernează desfăşurarea procesului
penal.
16
De asemenea, pe parcursul cercetării judecătoreşti, Curtea a procedat la audierea martorilor menţionaţi în
dispozitivul rechizitoriului, Paler Elena, Lengiu Georgiana, Ionuţă Mircea, Roşu Ion Gabriel, Cristescu Ionuţ-Virgiliu,
Cristescu Dumitru Gabriel Vasile, Teodosiu Florin Silviu, Vârlan Ion, Anton Vasile-Irinel, Chirsăraicu Daniela Andra, Florea
Sorin, Ogreanu Vasile, Niţu Rozin-Ionuţ, Savin Alexandru, Preda Cristian, Duma Gavril-Cristian, Belu Ion, Grigore Marius,
Alămaru Mihai, Lorinczi Georgeta, Dascălu Gabriel, Ursu Mihaela-Irina, Ursu Alina, Gimpirea Florentina, Gulea George,
Şapera George Daniel, Şapera Mirela Manoela, Husein Enis, Gartone Răzvan-Cătălin, Părăuşanu Adrian, Smeu Oiţa, Anton
Florin, Stănuleţ Petrică-Costel, Ionuţă Mircea-Grigore, Stanciu Victoriţa, Dinu Marius, Popescu Silviu-Dan, Neacşu (fostă
Gulea Mihaela Georgiana, Mirescu Mariana Anişoara, Toma Leonard Grigoraş, Dăscălina Adrian-Cristian, Teslaru Marieta,
Olteanu Răzvan Mihai, Rujan Liviu Şi Romaşcanu Dinu, excepţie făcând martorii Chirvăsitu Marioara, Ciorneanu Sorin Ion,
Ţapu Florin şi Coleşea Ştefan Cătălin, a căror audiere nu a fost posibilă, făcându-se astfel aplicarea dispoziţiilor art.383 Cod
de procedură penală.
În aceeaşi etapă procesuală s-a procedat şi la audierea martorilor propuşi în apărare de către inculpaţi, respectiv
Amariei Loredana Laura şi Doboş Marina – pentru inculpata Nemeş Diana Marina, Olariu Mirela Alina şi Grigorescu Aurica
– pentru inculpatul Nemeş Radu, Stanciu Elena - pentru inculpata Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Bâra Ioan-Cosmin şi
Lepădat Costel Ilie – pentru inculpatul Ghişe Pavel Dumitru, Diaconescu Daniel, Huţucă Bogdan Iulian, Radu Cristian şi Ilie
Nicolae Tuică Arion – pentru inculpatul Blejnar Sorin, Constantinescu Aurelian, Bodea Ioan şi Ilie Nicolae Tuică Arion -
pentru inculpatul Comăniţă Viorel şi Balint Antonio-Ovidiu – pentru inculpatul Buliga Mihai, precum şi la audierea unor
persoane despre care, din probatoriul administrat anterior, au rezultat date că ar deţine sau ar fi putut deţine informaţii cu
privire la împrejurările factuale ale cauzei, respectiv inculpatul Guliu George, administrator al S.C. Excella Real Grup S.R.L.,
martorul Tragone George – notar public şi martorul Niţă Maria-Georgeta – administrator al S.C. Royal House S.R.L.
Inculpaţilor le-a fost încuviinţată şi au administrat, în apărare, proba cu înscrisuri (pe situaţia de fapt sau, după caz,
în circumstanţiere), în cadrul acestei probe fiind obţinute, prin mijlocirea instanţei, şi numeroase înscrisuri de la diverse
instituţii publice (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a Vămilor, Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia
Naţională Anticorupţie, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, B.N.P.
George Tragone, Direcţia Regională Vamală Galaţi – Biroul Vamal de Frontieră Constanţa, precum şi diverse instituţii
bancare), urmând ca înscrisurile care au legătură cu faptele ce fac obiectul judecăţii, să fie menţionate şi analizate pe
parcursul expunerii.
În cadrul aceleiaşi probe, inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina au prezentat, în apărare, un raport de
expertiză criminalistică (grafică) extrajudiciară întocmit de expertul Gheorghe Nicola.
Prin încheierea de şedinţă din data de 14.12.2015, în temeiul art.374 alin.10 Cod de procedură penală, Curtea, luând
în considerare faptul că anumite aspecte decelate din obiectivele propuse de către inculpaţi pentru efectuarea unei noi
expertize judiciare financiar contabile nu au fost examinate prin raportul de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale, a
dispus, din oficiu, efectuarea unui supliment la raportul de expertiză financiar contabilă întocmit în cursul urmăririi penale de
către expertul contabil judiciar Timofte Adriana Florentina, prin care să se răspundă următoarelor cerințe: 1. Să se analizeze
dacă înscrisurile depuse la dosarul cauzei la data de 05.10.2015, de către inculpatul Nemeş Radu (respectiv cele opt mape ce
constituie anexele vol.X, d.f.) au fost sau nu, avute în vedere la elaborarea raportului de expertiză contabilă judiciară,
întocmit în cursul urmăririi penale, iar în situația unui răspuns negativ, în urma examinării acestora, să se precizeze dacă și în
ce sens, respectivele înscrisuri influențează conținutul concluziilor din raportul inițial; 2. Să se verifice dacă cheltuielile de
transport facturate de către societățile care potrivit actului de sesizare a instanței au efectuat transportul de motorină de la Oil
Terminal Constanța, la S.C. Benz Oil S.R.L., respectiv la S.C. Ana Oil S.R.L., generează modificări asupra cuantumului
prejudiciului calculat prin raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cursul urmăririi penale; 3. Să se determine
valoarea presupusului prejudiciu cauzat bugetului de stat prin luarea în considerare ca perioadă pretins infracțională a
intervalului de timp cuprins între mai 2011 – 31.05.2012; 4. Să se stabilească, pe baza documentelor financiar-contabile
existente în dosarul cauzei, precum și a oricăror altor surse de informare publică disponibile, dacă societățile comerciale care
au facturat livrare de motorină către S.C. Benz Oil S.R.L. și S.C. Ana Oil S.R.L. au calculat și achitat către bugetul statului
obligațiile fiscale aferente acestor operațiuni, iar în cazul unui răspuns afirmativ, să se verifice dacă și în ce sens această
împrejurare modifică conținutul concluziilor raportului inițial.
Acest supliment la raportul de expertiză financiar contabilă a fost depus la dosarul cauzei la data de 21.02.2016, la
administrarea acestei probe participând şi experţii consilieri Udrescu Silviu – recomandat de inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş
Diana Marina şi Podolan Florea, recomandat de inculpatul Ghişe Pavel Dumitru, care şi-au exprimat în scris propriile opinii
în legătură cu obiectivele stabilite de instanţă.
De asemenea, expertul oficial a formulat şi a depus la dosarul cauzei răspunsul scris cu privire la obiecţiunile
ridicate de inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, S.C. Ana Oil S.R.L. şi Ghişe Pavel Dumitru.
Din dispoziţia instanţei, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a comunicat datele actualizate privitoare la
situaţia juridică a societăţilor comerciale trimise în judecată în cauza pendinte, precum şi informaţii cu privire la istoricul S.C.
Klass Logistic S.R.L., S.C. Belona Sistem S.R.L., S.C. Bussines Global Lighting S.R.L., S.C. Kris Oil Intermed S.R.L., S.C.
Leader Extreme S.R.L., S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., S.C. Royal House S.R.L., S.C. Bemosa Com S.R.L. şi S.C.
Bitum&Oil Intermed S.R.L.
La solicitarea inculpatei Nemeş Diana Marina, partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a formulat
un răspuns scris cu privire la următoarele chestiuni punctuale invocate de aceasta: care a fost modalitatea de constituire a
ANAF ca parte civilă în dosarul penal; în vederea stabilirii unui eventual prejudiciu cauzat de către o societate comercială,
care sunt documentele fiscale care trebuie analizate şi ulterior ce documente se impune a fi întocmite de către reprezentanţii
ANAF, conform legislaţiei fiscale; care este singurul document legal în baza căruia se stabileşte eventualul prejudiciu cauzat
de către o societate prin (în) acţiunile reprezentanţilor acesteia (raportat la dispoziţiile Legii nr.241/2005); din punct de
vedere fiscal, posibilitatea ca o creanţă fiscală cu titlu de prejudiciu cauzat bugetului de stat să fie stabilită printr-un raport de
expertiză financiar-contabil întocmit de către un expert contabil care nu face parte din instituţia ANAF (raportat la dispoziţiile
art.93 alin.2 Cod de procedură fiscală şi cine are răspunderea pentru determinarea creanţei fiscale.
Prin încheierea de şedinţă din data de 11.01.2016, în temeiul art.250 Cod de procedură penală, a fost respinsă ca
neîntemeiată contestaţia formulată de inculpata Nemeş Diana Marina împotriva proceselor verbale de sechestru asigurător
pentru bunuri mobile nr.244374 Şi nr.244375 şi a procesului verbal de sechestru asigurător pentru bunuri imobile
17
nr.2750803040110, încheiate la data de 08.10.2015, precum contestaţia formulată de inculpatul Buliga Mihai împotriva
proceselor verbale de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr.244402 şi nr.244398 încheiate la data de 12.10.2015, iar
prin încheierea din data de 08.02.2016, în temeiul art.255 Cod de procedură penală raportat la art.250 Cod de procedură
penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de petenta David Andreea Mihaela de restituire a unor bunuri
ridicate cu prilejul percheziţiei domiciliare efectuate de către organele de urmărire penală în locuinţa inculpatului Buliga
Mihai.
La termenul de judecată din data de 07.03.2016, reprezentantul Ministerului Public a formulat o cerere de
schimbare a încadrării juridice întemeiată pe dispoziţiile art.386 Cod de procedură penală, solicitând ca în privinţa
infracţiunilor de evaziune fiscală (atât în forma autoratului, cât şi a complicităţii) şi spălare de bani, deduse judecăţii să fie
reţinută incidenţa prevederilor art.35 alin.1 Cod penal, referitoare la comiterea acestor infracţiuni în formă continuată, iar la
termenul de judecată din data de 18.04.2016, Curtea a pus în discuţie, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a infracţiunii
de evaziune fiscală reţinută în sarcina inculpatei Nemeş Diana Marina, în complicitate la această infracţiune, cu privire la
ambele aceste cereri inculpaţilor acordându-li-se răgazul necesar în vederea pregătirii apărării.
O cerere de schimbare a încadrării juridice a fost formulată şi de inculpatul Ionescu Lucian Florin, în sensul
înlăturării variantei agravate a infracţiunii de evaziune fiscală prev. de alin.3 al art.9 din Legea nr.241/2005.
De asemenea, la termenul de judecată din data de 10.05.2016, mai înainte de începerea dezbaterilor în fond, Curtea
a solicitat reprezentantului Ministerului Public şi inculpaţilor, asistaţi juridic de apărători aleşi sau după caz desemnaţi de
instanţă din oficiu, să facă precizări cu privire la calificarea juridică a faptelor, în raport cu legea penală aplicabilă acestora,
aspect asupra căruia s-au formulat concluzii în dezbaterile de la acel termen.
La data de 31.03.2016, prin serviciul registratură al instanţei, la dosarul cauzei a fost depusă pentru inculpatul Belba
Nicolae, fotocopia ordonanţei nr.115/P/2016 din data de 15.03.2016 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie prin care a fost admisă cererea acestui inculpat cu privire la aplicabilitatea art.19
din Legea nr.682/2002, corespunzătoare deciziei Curţii Constituţionale nr.67 din 26.02.2015 publicată în M.Of. nr.185 din
18.03.2015, relaţiile privitoare la acest aspect fiind comunicate instanţei şi pe cale oficială prin adresa nr.115/P/2016 din
22.04.2016.
În şedinţa publică din data de 21.03.2016, cerere completată apoi la termenul din 18.04.2016 şi însuşită şi de
ceilalţi inculpaţi, apărătorul ales al inculpatului Nemeş Radu, invocând considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr.51
din 16.02.2016 şi prevederile art.282 alin.1 Cod de procedură penală, a solicitat înlăturarea din ansamblul probelor strânse în
cauză, pe motiv că ar fi lovite de nulitate relativă, a proceselor verbale de redare a conţinutului convorbirilor telefonice şi a
comunicărilor interceptate şi înregistrate, după caz, în baza unor mandate de siguranţă naţională sau cu autorizarea instanţei
competente, context în care Curtea a dispus efectuarea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei pentru ca în interesul soluţionării cauzei să
comunice care a fost organul care, în condiţiile art.91 2 din Codul de procedură penală din 1968, începând cu data de
01.03.2012, a pus în executare, autorizațiile de interceptare şi de înregistrare emise de instanţa competentă în dosarul de
urmărire penală nr.54/P/2012. Urmare acestei solicitări, cu adresa nr.54/P/2012 din data de 04.05.2016, Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei a comunicat că
mandatele de supraveghere tehnică emise în dosarul nr.54/P/2012 au fost puse în executare de către Serviciul Tehnic din
cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În ceea ce priveşte măsurile preventive, pe parcursul cercetării judecătoreşti, măsura arestării preventive dispusă
faţă de inculpatul Nemeş Radu a fost menţinută succesiv până la data de 27.11.2015, când prin decizia penală nr.1620 din
data de 27.11.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, admiţându-se contestaţia formulată de
inculpatul Nemeş Radu împotriva încheierii de şedinţă din data de 16.11.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti –
Secţia I Penală, a fost desfiinţată, în parte, această încheiere, în sensul că, în temeiul art.242 alin.2 Cod de procedură penală
raportat la art.202 alin.4 lit.d şi la art.218 Cod de procedură penală, s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu
măsura preventivă a arestului la domiciliu. Mai apoi, prin încheierile definitive din datele de 10.12.2015, 11.01.2016,
07.03.2016 şi 18.04.2016, Curtea a procedat în mod succesiv la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a
arestului la domiciliu luată faţă de inculpatul Nemeş Radu prin înlocuirea măsurii arestării preventive, dispunând menţinerea
acestei măsuri şi totodată, respingând ca neîntemeiate cererile inculpatului de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu
măsura preventivă a controlului judiciar, respectiv de modificare a conţinutului măsurii arestului la domiciliu prin
încuviinţarea schimbării locaţiei unde se execută respectiva măsură.
Totodată, prin încheierea de şedinţă din data de 04.05.2015, în temeiul art.242 Cod de procedură penală, Curtea a
dispus revocarea măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpata Nemeş Diana Marina, respectiva
încheiere rămânând definitivă prin respingerea contestaţiei promovate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, conform deciziei penale nr.641/2015 din data de 06.05.2015 pronunţată de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul penal nr.4365/2/2014/a13.
De asemenea, prin încheierea de şedinţă din data de 07.12.2015, în temeiul art.493 alin.1 lit.a Cod de procedură
penală, Curtea a dispus luarea măsurii preventive a suspendării procedurii de lichidare a persoanei juridice faţă de inculpata
S.C. Crivas Logistic S.R.L., respectiva încheiere rămânând definitivă prin respingerea ca nefondată a contestaţiei formulată
de inculpata persoană juridică, potrivit deciziei penale nr.1755 din data de 23.12.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – Secţia Penală. Ulterior, această măsură preventivă a fost menţinută succesiv pentru perioade de câte 60 de zile,
conform dispoziţiilor art.493 alin.4 Cod de procedură penală, prin încheierile de şedinţă din datele de 11.01.2016,
07.03.2016, respectiv 18.04.2016, rămase definitive prin necontestare.
D. Situaţia de fapt, probatoriul şi apărările inculpaţilor

Înainte de a proceda la examinarea propriu-zisă a fondului cauzei, Curtea a găsit oportun a analiza în mod prioritar
temeinicia solicitărilor unanime ale inculpaţilor de constatare a nelegalităţii interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor
telefonice şi a comunicărilor tip SMS, prezentate ca probe în susţinerea acuzaţiilor deduse judecăţii.
În acest sens, Curtea a reţinut că la termenul de judecată din data de 21.03.2016, apărătorul ales al inculpatului
Nemeş Radu a formulat o cerere orală prin care, făcând trimitere la decizia Curţii Constituţionale nr.51/2016, a solicitat să se
constate nulitatea relativă a tuturor interceptărilor efectuate de către Serviciul Român de Informaţii cu încălcarea art.8 din
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ca urmare a ingerinței unui organ necompetent în viaţa privată a persoanelor
18
vizate de aceste interceptări, cerere însuşită în mod unanim şi de către ceilalţi inculpaţi, persoane fizice şi juridice, prin
apărătorii lor.
Ulterior, la termenul de judecată din data de 18.04.2016, apărarea inculpatului Nemeş Radu a depus la dosarul
cauzei o cerere precizatoare cu privire la excepţia invocată urmare a pronunţării deciziei Curţii Constituţionale nr.51/2016, la
care de asemenea au achiesat şi ceilalţi inculpaţi, prin precizările explicite ale apărătorilor lor, solicitând în concret, ca în
aplicarea dispoziţiilor art.282 raportat la art.142 alin.1 Cod de procedură penală şi a deciziei nr.51/2014 a Curţii
Constituţionale, să se dispună înlăturarea din ansamblul probator al cauzei a următoarelor probe şi acte procedurale pe care le
consideră nelegale: referat D.N.A din 30.10.2013 privind declasificarea convorbirilor telefonice înregistrate în baza
mandatelor de siguranţă naţională nr.006658/26.10.2011, nr.008252/29.12.2011, nr.00764/03.02.2012,
nr.001354/28.02.2012, precum şi a completărilor ulterioare emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; mandatul de siguranţă
naţională nr.006658/26.10.2011 (declasificat la 10.12.2013), emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe numele de Nemeş
Radu cu valabilitate de la 26.10.2011, orele 15.00 până la 25.04.2012, orele 15.00, pus în executare de către S.R.I.; procesul
verbal din data de 18.04.2013 de redare a conţinutului convorbirilor şi comunicațiilor telefonice, precum şi a SMS-urilor din
perioada 28.10.2011 – 01.03.2012, înregistrate în baza mandatului de siguranţă naţională nr.006658/26.10.2011 (declasificat
la 10.12.2013), emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe numele de Nemeş Radu; procesul verbal din data de 24.04.2013
de redare a conţinutului convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice, precum şi a SMS-urilor din perioada 08.11.2011 –
07.03.2012, înregistrate în baza mandatului de siguranţă naţională nr.006658/26.10.2011 (declasificat la 10.12.2013), emis de
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe numele de Nemeş Radu; procesul verbal din data de 10.04.2013 de redare a conţinutului
convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice, precum şi a SMS-urilor din perioada 11.11.2011 – 23.04.2012, înregistrate în baza
mandatului de siguranţă naţională nr.006658/26.10.2011 (declasificat la 10.12.2013), emis de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie pe numele de Nemeş Radu; procesele verbale de redare a conţinutului convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice,
precum şi a SMS-urilor ulterioare datei de 01.03.2012, înregistrate în baza autorizaţiilor nr.33/01.03.2012, nr.53/10.03.2012,
nr.71/27.04.2012 emise de Curtea de Apel Bucureşti; notele Serviciului Român de informaţii din data de 21.06.2012, privind
redarea conţinutului convorbirilor telefonice şi a comunicărilor tip SMS din datele de 31.01.2012, 10.02.2012, 11.02.2012,
13.02.2012, 14.02.2012, 15.02.2012, 16.02.2012, 17.02.2012, 18.02.2012, 20.02.2012, 26.02.2012, 01.03.2012, 02.03.2012,
04.03.2012, 05.03.2012, 06.03.2012, 07.03.2012, înregistrate în baza mandatului de siguranţă naţională
nr.006658/26.10.2011 (declasificat la 10.12.2013), emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În examinarea pertinenței solicitărilor anterior menţionate, Curtea a pornit de la premisa că în cauza pendinte au
fost realizate două tipuri de interceptări şi înregistrări: unele dispuse, conform art.3 din Legea nr.51/1991, în baza unor
mandate de siguranţă naţională emise de către judecătorul anume desemnat de preşedintele Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie,
prin care a fost autorizat Serviciul Român de Informaţii să efectueze respectivele interceptări şi înregistrări, aceste mandate
fiind ulterior declasificate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform
dispoziţiilor art.24 alin.5 şi 10 din legea nr.182/2002 şi art.20 alin.1 din H.G. nr.585/2002 şi altele încuviinţate în temeiul
dispoziţiilor art.911 şi următoarele din Codul de procedură penală din 1968, prin încheierile judecătorului competent din
cadrul Curţii de Apel Bucureşti.
Curtea a reamintit că prin decizia nr.51/16.02.2016 a Curţii Constituţionale a României, publicată în M.Of.
nr.190/14.03.3016, admiţându-se excepţia de neconstituţionalitate invocată într-o cauză aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti
– Secţia I Penală, s-a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142
alin.1 din Codul de procedură penală este neconstituţională.
Aşadar, decizia nr.51/16.02.2016 a Curţii Constituţionale se referă la măsurile de supraveghere tehnică ce ar putea
fi dispuse în baza prevederilor art.142 din Codul de procedură penală intrat în vigoare la data de 01 februarie 2014 (adoptat
prin Legea nr.135/2010), efectele sale neputând fi extinse şi asupra altor dispoziţii legale, astfel că, în condiţiile în care
interceptările şi înregistrările convorbirilor sau ale comunicărilor efectuate prin telefon sau prin alte mijloace electronice de
comunicare realizate în prezenta cauză au fost dispuse fie în baza Legii siguranței naţionale nr.51/1991, fie în temeiul art.91 1
şi următoarele din Codul de procedură penală din 1968, acestea nu intră sub incidenţa efectelor deciziei Curţii
Constituţionale.
De altfel, în privinţa înregistrărilor şi interceptărilor efectuate în conformitate cu prevederile art.91 1 şi următoarele
din Codul de procedură penală din 1968, nici nu se poate pune problema constatării vreunei nelegalități prin prisma
principiilor care se desprind din considerentele deciziei nr.51/2016 a Curţii Constituţionale, întrucât astfel cum rezultă din
adresa nr.54/P/2012 din data de 04.05.2016, comunicată la solicitarea instanţei de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei, autorizaţiile de interceptare şi
înregistrare emise de instanţa competentă în dosarul de urmărire penală nr.54/P/2012 au fost puse în executare de către
Serviciul Tehnic din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar nu de către alte organe specializate ale statului.
Pe de altă parte, eventuala nelegalitate a interceptărilor şi înregistrărilor realizate în temeiul Legii nr.51/1991, fie
din perspectiva necompetenţei organului care a pus în executare mandatele de siguranţă naţională, fie din perspectiva naturii
infracţiunilor în privinţa cărora au fost încuviinţate astfel de măsuri, nelegalitate care putea fi invocată şi anterior pronunţării
deciziei Curţii Constituţionale, trebuie examinată prin prisma regimului nulităţilor, întrucât potrivit art.102 alin.3 Cod de
procedură penală, excluderea unei probe este atrasă de nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea acelei
probe ori prin care aceasta a fost administrată.
Sub acest aspect, Curtea a reamintit că potrivit art.4 alin.2 din Legea nr.255/2013 de punere în aplicare a Codului de
procedură penală (Legea nr.135/2010), „Nulitatea oricărui act sau a oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare
a legii noi, poate fi invocată numai în condiţiile Codului de procedură penală”.
Pornind de la premisa că în speţa de faţă, înșiși apărătorii inculpaţilor au invocat incidenţa unor motive de nulitate
relativă, trebuie subliniat faptul că potrivit art.282 alin.4 lit.a Cod de procedură penală, pentru încălcările intervenite în cursul
urmăririi penale, nulitatea relativă poate fi invocată cel mai târziu până la închiderea procedurii de cameră preliminară.
Ori în cazul de faţă, în care procedura camerei preliminare a fost definitiv finalizată încă din data de 04.12.2015. a
fost depăşit de multă vreme momentul procesual până la care ar fi putut fi invocate astfel de nulități cu privire la acte
îndeplinite în cursul urmăririi penale, astfel încât solicitarea de excludere a interceptărilor şi înregistrărilor realizate în temeiul
Legii nr.51/1991 apare ca fiind inadmisibilă.
De altfel, chiar şi în ipoteza în care Curtea ar fi avut posibilitatea de a examina legalitatea interceptărilor şi
înregistrărilor realizate de către Serviciul Român de Informaţii în temeiul autorizărilor date de către un judecător de la Înalta
19
Curte de Casaţie şi Justiţie în conformitate cu prevederile art.20 şi 21 din Legea nr.535/2004 raportat la art.3 lit.f şi l din
Legea nr.51/1991, Curtea tot nu ar fi dat curs solicitării de înlăturare a acestor probe, întrucât abilitarea legală de a proceda la
efectuarea de interceptări şi înregistrări de comunicaţii în situaţia ivirii unor date sau indicii din care ar rezulta existenţa unei
ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, îi este conferită Serviciului Român de Informaţii prin prevederile art.8
din Legea specială nr.51/1991 privind siguranţa naţională potrivit căruia ”Activitatea de informaţii pentru realizarea
siguranței naționale se executa de Serviciul Roman de Informații, organul de stat specializat in materia informațiilor din
interiorul tarii,,, “, având totodată suport normativ, la vremea respectivă, şi în prevederile Codului de procedură penală din
1968, care prin art.224 alin.2 statua că „în vederea strângerii datelor necesare organelor de urmărire penală pentru
începerea urmăririi penale, pot efectua acte premergătoare şi lucrătorii operativi din Ministerul de Interne, precum şi din
celelalte organe de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, anume desemnaţi în acest scop, pentru fapte care
constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale”, or potrivit art.4 alin.1 din Legea nr.255/2013 de punere
în aplicare a Codului de procedură penală (Legea nr.135/2010), „Actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în
vigoare a Codului de procedură penală, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân
valabile”.
Drept urmare, Curtea a constatat că în urma publicării deciziei nr.51/16.02.2016 a Curţii Constituţionale a
României, în speţa de faţă nu pot fi identificate motive pertinente pentru ca, potrivit solicitărilor inculpaţilor, să se dispună
înlăturarea din ansamblul probator al cauzei a interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice şi a comunicărilor tip
SMS, care astfel rămân în continuare câștigate cauzei.
*******
În continuare, analizând şi coroborând întregul probatoriu administrat în cauză până la acest moment procesual,
prin prisma obiectului judecăţii, astfel cum este definit în art.371 din Codul de procedură penală, Curtea a reţinut că acest
probatoriu pune în evidenţă următoarea situaţie de fapt:
În perioada mai 2011 – iulie 2012, inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu
Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru au
constituit un grup infracţional organizat, al cărui scop, realizat de altfel, l-a reprezentat săvârşirea infracţiunii de evaziune
fiscală prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, aferente tranzacţiilor cu motorină realizate
în această perioadă prin intermediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., care a comercializat acest combustibil sub aparenţa unor
produse petroliere inferioare.
Activitatea acestui grup de crimă organizată a fost sprijinită în diverse modalităţi, atât de către inculpaţii Belba
Nicolae, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi Ionescu Lucian Florin, care acţionând sub autoritatea unora dintre membrii cu
putere de decizie în cadrul grupului, executau dispoziţiile primite de la aceştia, cunoscând scopul ilicit urmărit, cât şi de către
inculpaţii Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu Florin Dan, care prin prisma funcţiilor deţinute în carul unor instituţii
ale statului cu rol în combaterea fenomenului evazionist, au alcătuit palierul de protecţie al grupării.
În realizarea scopului urmărit prin constituirea acestui grup infracţional, inculpaţii Nemeş Radu (care a acţionat ca
un veritabil administrator de fapt al S.C. Excella Real Grup S.R.L.), Guliu George (asociat şi administrator al S.C. Excella
Real Grup S.R.L.), precum şi însăşi SC Excella Real Grup S.R.L., au ascuns sursa impozabilă corespunzătoare activităţilor
reale de comercializare motorină pe care le-a desfăşurat societatea în perioada mai 2011 – iulie 2012, au înregistrat în
contabilitatea societăţii şi în declaraţiile fiscale cheltuieli fictive referitoare la achiziţii de ţiţei şi au omis, în mod deliberat,
înregistrarea operaţiunilor de comercializare a motorinei, în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale datorate
bugetului de stat, al căror cuantum aferent perioadei infracţionale anterior menţionate s-a ridicat la suma de 242.642.205,44
lei.
La reuşita acestei activităţi infracţionale şi-au adus o contribuţie importantă şi inculpaţii persoane fizice Nemeş
Diana Marina, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan,
Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (Fostă Cozma) Mariana şi Ionescu Lucian Florin sau persoane juridice S.C. Inkasso Jobs
S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. ROMEROM GROUP S.R.L., S.C. ACCESSING
PERFECT S.R.L., S.C. Millenium Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C.
Agroline Expres S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic
S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L. S.C. Carpatic Division S.R.L. şi S.C. M&S
Market S.R.L., care au ajutat la săvârşirea faptelor de evaziune fiscală comise în realizarea obiectului de activitate al S.C.
Excella Real Grup S.R.L., fie punând la dispoziţia autorilor acestei activităţi infracţionale înscrisurile de care aveau nevoie
pentru asigurarea aparenţei de legalitate a tranzacţiilor comerciale înfăptuite (scriptic sau real) ori realizând nemijlocit
operaţiunile care urmau să fie ascunse, fie, în cazul inculpatei Nemeş Diana Marina, punând la dispoziţia celor ce au
conceput şi pus în practică mecanismul evazionist, însăşi societatea al cărei asociat majoritar era, prin intermediul căreia a
fost desfăşurată activitatea de fraudare a bugetului consolidat al statului, în schimbul procurării unor avantaje materiale
consistente pentru sine şi alţi apropiați ai săi.
Pentru a asigura inculpaţilor Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina beneficiul obţinerii unei părţi importante din
produsul infracţional rezultat din activitatea evazionistă, inculpaţii Chirvăsitu Dumitru şi S.C. Inkasso Jobs S.R.L., prin
efectuarea unor operaţiuni bancare repetate, au transferat către un cont din Dubai controlat de către inculpaţii Nemeş Radu şi
Nemeş Diana Marina prin intermediul Corralys Investments Limited, suma totală de 13.212.000 USD, provenită din
comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, înregistrând ca justificare, pentru a disimula originea ilicită a acestei sume,
operaţiuni fictive de consultanţă.
Mecanismul de fraudare a bugetului de stat elaborat şi înfăptuit de către membrii acestei grupări infracţionale a fost
transpus în practică prin desfăşurarea mai multor activităţi interdependente şi atent coordonate care presupuneau parcurgerea
următoarelor etape:
Astfel, S.C. Inkasso Jobs S.R.L., administrată în fapt de către inculpatul Chirvăsitu Dumitru, importa motorină în
regim de antrepozit fiscal, deci fără plată de accize şi revindea imediat acest combustibil, în regim suspensiv de accize, către
S.C. Excella Real Grup S.R.L., controlată de inculpaţii Nemeş Radu, Guliu George şi Nemeş Diana Marina, care îl
achiziţiona cu scopul declarat de a-l folosi în procesul de producție realizat în antrepozit fiscal.
În paralel, S.C. Excella Real Grup S.R.L. achiziţiona în mod fictiv ţiţei de la mai multe societăţi comerciale care nu
desfăşurau o activitate reală şi întocmea înscrisuri care atestau un proces industrial ce nu avea loc în realitate, în care
motorina era amestecată cu ţiţei, obţinându-se produse petroliere inferioare slab accizate. Totodată, aceste produse finite
20
(combustibil lichid greu şi combustibil lichid navo) erau vândute în mod fictiv către alte societăţi de tip fantomă, astfel încât
producătorul S.C. Excella Real Grup S.R.L. se descărca scriptic de stocul de motorină achiziţionată.
În realitate, motorina achiziţionată de la S.C. Inkasso Jobs S.R.L. era vândută direct de către S.C. Excella Real
Grup S.R.L. către mai mulţi distribuitori de carburanţi (S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.), în baza unor documente
fictive care atestau ca furnizori un alt grup de societăţi de tip fantomă, astfel încât şi cumpărătorii să aibă o justificare
scriptică a stocului de motorină.
Ulterior, motorina era vândută către diverse staţii de carburant, iar sumele obţinute erau transferate în conturile
societăţilor fantomă care aveau aparent rolul de furnizori ai combustibilului, de unde apoi prin intermediul unor circuite
financiare complexe erau mai departe transferate, fie în conturile societăţilor care efectuau plata cheltuielilor ocazionate de
realizarea acestor tranzacţii sau transferau la extern parte din aceste sume, asigurând beneficiul produsului infracţional
inculpaţilor NEMEŞ, fie în conturile unor societăţi înfiinţate exclusiv în scopul de a efectua retrageri de numerar în baza unor
justificări fictive, fiind ulterior împărţite între membrii grupului.
În acest mod, inculpaţii Nemeş Radu, Guliu George şi S.C. Excella Real Grup S.R.L. au ascuns natura reală a
activităţilor comerciale desfăşurate, împiedicând stabilirea sursei impozabile şi nu au achitat accizele şi taxa pe valoarea
adăugată datorate pentru vânzarea de motorină, ci o sumă mult mai mică aferentă operaţiunilor cu produse petroliere
inferioare slab accizate. Astfel, potrivit raportului de expertiză financiar contabilă întocmit în cauză, accizele de la plata
cărora s-au sustras inculpaţii sunt în cuantum de 131.360.917,09 lei, iar TVA-ul datorat este în cuantum de 109.373.185,05
lei. Totodată, prin înregistrarea în documentele contabile şi în declaraţiile fiscale de cheltuieli fictive de achiziţie de ţiţei şi
transport corespunzător a fost diminuat profitul şi, implicit impozitul datorat, cu suma de 1.908.103,30 lei.
În structura grupului, inculpatul Nemeş Radu a fost cel care a conceput şi coordonat întreaga activitate
infracţională, iar alături de fosta lui soţie, inculpata Nemeş Diana Marina, care a avansat resursele necesare desfăşurării
acestei activităţi, au fost principalii beneficiari ai sumelor obţinute din activitatea de evaziune fiscală şi supuse unui proces de
spălare a banilor înainte de a intra în posesia lor. Totodată, din postura lor de factori decizionali în cadrul S.C. Excella Real
Grup S.R.L., inculpatul Nemeş Radu şi Guliu George (ultimul acţionând sub autoritatea celui dintâi), au săvârşit în mod
nemijlocit fapte prin care au ascuns sursa impozabilă, mascând tranzacţiile generatoare de obligaţii sub forma unor activităţi
de prelucrare nereale, au omis evidenţierea operaţiunilor prin care a fost vândută motorina şi au evidențiat în schimb achiziţii
fictive de ţiţei şi de servicii de transport, în scopul diminuării sumelor datorate la buget.
Sarcina de a pune în executare planul infracţional având ca scop fraudarea bugetului de stat, a revenit inculpaţilor
Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian şi Belba Nicolae, care în
cadrul grupului erau subordonaţi în mod direct inculpatului Nemeş Radu şi care în îndeplinirea acestei misiuni, s-au ocupat
de desfăşurarea operaţiunilor vizând, după caz, importul de motorină, transportul acesteia către societăţile cumpărătoare,
întocmirea şi furnizarea documentelor necesare creării aparenţei de realitate şi legalitate a operaţiunilor economice menite a
disimula tranzacţiile reale cu motorină, controlul firmelor fantomă implicate în circuitul operaţiunilor fictive sau transferul şi
direcţionarea corespunzătoare a sumelor de bani rezultate din activitatea evazionistă. Totodată inculpatul Chirvăsitu Dumitru,
administratorul S.C. Inkasso Jobs S.R.L., este şi autorul faptelor prin care o parte a produsului infracţional rezultat din
activitatea de evaziune fiscală a fost disimulat sub forma unor plăţi pentru operaţiuni de consultanţă şi apoi transferat prin
tranzacţii repetate către inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina prin intermediul unui off-shore din Dubai controlat de
aceştia.
La rândul lor, inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan (administratorul S.C.Benz Oil S.R.L) şi Ghişe Pavel Dumitru
(administratorul S.C.Ana Oil S.R.L.), au participat şi ei la activitatea grupului infracţional şi au contribuit la fraudarea
bugetului de stat prin activitatea evazionistă desfăşurată în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L. achiziţionând
de la aceasta motorina pentru care nu se plătiseră taxele aferente şi mascând aceste operaţiuni prin folosirea unor documente
care atestau o provenienţă fictivă, după care au distribuit-o către staţiile de carburant şi au transferat către furnizori sumele
obţinute.
În cadrul grupului infracţional organizat patronat de inculpatul Nemeş Radu a existat şi un palier de protecţie
alcătuit din inculpaţii Blejnar Sorin, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Comăniţă Viorel,
vicepreședinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Secăreanu Florin Dan, ofiţer în cadrul Direcţiei de Informaţii
şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au sprijinit activitatea grupului, în sensul că, deşi
cunoşteau natura reală a activităţilor frauduloase desfăşurate de membrii acestuia, nu au intervenit eficient pentru a stopa
fraudarea bugetului, ci dimpotrivă, au folosit funcţiile publice pe care le ocupau sau informaţiile pe care le deţineau în
virtutea acestor funcţii, pentru a garanta protecţie grupului, în vederea funcţionării nestingherite a mecanismului evazionist.
Activitatea grupului infracţional organizat a mai fost sprijinită şi de către inculpaţii Vrînceanu (fostă Cozma)
Mariana, care, în calitatea sa de contabil al S.C. Excella Real Grup S.R.L., precum şi al altor societăţi comerciale implicate în
circuitele fictive, a avut rolul de a întocmi documentele contabile necesare asigurării aparenţei de legalitate a operaţiunilor
nereale declarate autorităţilor fiscale şi Ionescu Lucian Florin, care acţionând în subordinea inculpatului Jugănaru Andrei
Florin, şi-a asumat în cadrul grupului infracţional misiunea de a realiza retrageri de numerar din conturile societăţilor tip
„fantomă” şi de a le preda persoanelor aflate deasupra sa în ierarhia grupului.
Mecanismul evazionist la înfăptuirea căruia şi-au dat în mod nemijlocit concursul, în raport cu rolurile asumate de
fiecare în parte, inculpaţii persoane fizice anterior menţionaţi, a fost realizat prin implicarea în circuitele frauduloase a unui
număr impresionant de societăţi comerciale, dintre care, în cauza pendinte, au fost trimise în judecată următoarele:
S.C. Excella Real Grup S.R.L., a cărei activitate economică a fost în fapt coordonată de către inculpaţii Nemeş
Radu şi Guliu George, s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, prin ascunderea sursei impozabile
rezultând din tranzacţiile cu motorină desfăşurate în mod real, omiterea evidenţierii operaţiunilor comerciale de vânzare a
acestui carburant şi evidenţierea unor achiziţii fictive de ţiţei şi de servicii de transport.
S.C. Inkasso Jobs S.R.L., administrată de inculpatul Chirvăsitu Dumitru, a contribuit la operaţiunile ilicite efectuate
de S.C. Excella Real Grup S.R.L., atât prin livrarea către aceasta a motorinei necesare derulării circuitului evazionist, cât şi
furnizându-i documentele fictive privind livrări de ţiţei, necesare pentru a crea aparenţa unui proces de producţie a produselor
petroliere slab accizabile, înregistrate în documentele contabile. Totodată, S.C. Inkasso Jobs S.R.L.,prin tranzacţii bancare
repetate, a transferat o parte importantă a produsului infracțional către un off-shore din Dubai, sub justificarea aparentă a unor
operaţiuni fictive de consultanţă, pentru a ascunde originea ilicită a banilor.
21
S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partener Noblesse S.R.L. (ambele controlate în fapt de către inculpatul Belba
Nicolae), precum şi S.C. ROMEROM GROUP S.R.L., S.C. ACCESSING PERFECT S.R.L. şi S.C. M&S Market S.R.L.
(controlate în fapt de inculpatul Chirvăsitu Dumitru) au contribuit la realizarea circuitului fictiv prin care S.C. Excella Real
Grup S.R.L. se aproviziona aparent cu ţiţei, furnizând documentele necesare pentru înregistrarea în contabilitate a acestor
operaţiuni. Totodată, S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partener Noblesse S.R.L. au fost utilizate de către membrii
grupului infracţional organizat pentru retragerea în numerar a sumei de aproape 120.000.000 lei, din sumele obţinute din
activitatea de evaziune fiscală, pentru aceste operaţiuni bancare folosindu-se ca justificare achiziţii fictive de cereale.
S.C. Millenium Energy S.R.L. şi S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. (controlate în fapt de inculpaţii Jugănaru
Andrei Florin şi Preada Dumitru Emilian), precum şi S.C. Cibin Distribution S.R.L. (controlată în fapt de inculpatul
Chirvăsitu Dumitru) au contribuit la înregistrarea operaţiunilor fictive prin care S.C. Excella Real Grup S.R.L. vindea aparent
combustibil lichid, furnizând totodată documentele justificative necesare pentru înregistrarea în contabilitate a acestor
operaţiuni.
S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. Agroline Expres S.R.L. (controlate în fapt de inculpatul Chirvăsitu Dumitru),
împreună cu alte societăţi fantomă controlate în fapt de inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin, au ajutat
la ascunderea tranzacţiilor prin care S.C. Excella Real Grup S.R.L. vindea, în fapt, motorină către S.C. Benz Oil S.R.L. şi
S.C. Ana Oil S.R.L., punând la dispoziţia cumpărătorilor de motorină şi documentele necesare pentru a crea aparenţa că ar
exista alţi furnizori ai carburantului.
S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. au achiziţionat de la S.C. Excella Real Grup S.R.L. motorina pentru
care nu se plătiseră taxele datorate bugetului de stat şi au transferat către furnizorii fictivi de motorină sumele obţinute din
valorificarea acestui carburant, contribuind în acest mod la obţinerea beneficiilor rezultate din activitatea de evaziune fiscală.
S.C. Rad Trans Concept S.R.L. şi S.C. Crivas Logistic S.R.L. (controlate în fapt de inculpaţii Jugănaru Andrei
Florin şi Preda Dumitru Emilian) au realizat transporturile de motorină direct de la terminalele de import până la beneficiarii
finali în baza unor documente de provenienţă fictive, contribuind astfel la ascunderea operaţiunilor reale dintre S.C. Excella
Real Grup S.R.L. şi distribuitorii S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. Totodată, aceste societăţi au furnizat
documentele justificative necesare pentru ca S.C. Excella Real Grup S.R.L. să poată înregistra în contabilitate servicii fictive
de transport corespunzătoare achiziţiilor fictive de ţiţei.
S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. (controlată de inculpatul IONESCU LUCIAN FLORIN), S.C. Energrom Supply
Service S.R.L. şi S.C. Carpatic Division S.R.L. (controlate de inculpatul Jugănaru Andrei Florin) au contribuit la obţinerea
produsului infracţional de către participanţii la activitatea evazionistă, prin realizarea de operaţiuni bancare (de transfer sau
retrageri de numerar) cu justificări fictive.
*******
În continuare au fost expuse circumstanţele reale în care a fost iniţiată şi desfăşurată această amplă şi laborioasă
activitate infracţională de evaziune fiscală, de către inculpaţii Nemeş Radu şi Guliu George, în numele şi pe seama S.C.
Excella Real Grup S.R.L. şi cu contribuţia esenţială şi nemijlocită a celorlalți inculpaţi trimişi în judecată.
Astfel, din documentele înaintate şi relaţiile comunicate la solicitarea organelor judiciare de către Oficiul Naţional
al Registrului Comerţului, S.C. Excella Real Grup S.R.L., a fost înfiinţată la data de 01.07.2008, având sediul social în
comuna Nicolae Balcescu din jud. Constanţa, iar ca obiect principal de activitate fabricarea produselor obţinute din
prelucrarea țițeiului. La înfiinţarea societăţii, capitalul social al acesteia era de 100 lei si era deţinut de inculpaţii Nemes
Diana Marina (95 % din părţile sociale) şi Guliu George (5% din părţile sociale), iar funcţia de administrator era exercitată de
inculpatul Nemeş Radu.
La data de 19.08.2008, S.C. Excella Real Grup S.R.L. a achiziţionat de la S.C. VALKAR S.R.L., reprezentată tot
de inculpatul Nemeş Radu, mai multe mijloace fixe (construcţii, teren şi bazine de filtrare), ce fuseseră utilizate anterior de
către vânzător pentru producţia de produse petroliere în regim de antrepozit fiscal.
La data de 12.11.2008, prin autorizaţia nr.RO0122313PP01 emisă de Comisia pentru autorizarea operatorilor de
produse supuse accizelor armonizate, în conformitate cu prevederilor art.181 (4) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal,
S.C. Excella Real Grup S.R.L. a fost autorizată ca antrepozit fiscal, iar apoi la data de 22.12.2008, această autorizaţie a fost
modificată prin decizia aceleiaşi Comisii.
Autorizația de antrepozit fiscal era valabila pentru desfășurarea activităților de producție produse energetice şi
permitea antrepozitarului autorizat ca, in regim suspensiv de la plata accizelor, să primească, să producă, să transforme, să
dețină si să expedieze, după caz, mai multe categorii de produse accizabile, printre care se regăsea şi motorina. Totodată,
titularul autorizaţiei era îndreptățit sa deţină în funcțiune antrepozitul fiscal numai in locul si pentru activitățile menționate in
autorizație, cu respectarea prevederilor legale referitoare la produsele accizabile armonizate, reglementate prin Legea
nr.571/2003 privind Codul fiscal si HG nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a acestui act
normativ.
În vederea demarării activităţilor economice pentru care antrepozitarul S.C. Excella Real Grup S.R.L. fusese
autorizat, acesta a constituit o garanţie totală în cuantum de 66.820 euro, calculată prin raportare la cantităţile anuale de
produse energetice estimate a fi produse de către societate, respectiv de 8.820 tone/an. Or, raportat la cantităţile de carburant
pe care s-a dovedit că S.C. Excella Real Grup S.R.L. le-a comercializat în realitate, această sumă achitată cu titlu de garanţie
a fost de-a dreptul modică, fiind determinată prin subestimarea vădită a activităţii reale a societăţii.
Prin decizia nr.065/03.03.2011, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse accizabile armonizate a revocat
autorizaţia de antrepozit fiscal deţinută de S.C. Excella Real Grup S.R.L., însă pentru ca societatea să poată evita plata
garanţiei reale pe care ar fi trebuit să o achite corespunzător cantităţilor de carburanţi pe care le-a comercializat în realitate şi
pentru a-şi putea desfăşura nestingherită activităţile ilicite vizate de persoanele care o controlau, doar în baza garanţiei
modice de 66.820 euro deja achitată, reprezentanţii legali ai acesteia au apelat la subterfugiul unor acţiuni repetate în justiţie,
prin intermediul cărora, de altfel, au şi reuşit realizarea acestui deziderat.
Astfel, la data de 22.03.2011, S.C. Excella Real Grup S.R.L. a formulat o cerere de suspendare a executării deciziei
nr.065/03.03.2011 prin care Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse accizabile armonizate îi revocase autorizaţia
de antrepozit fiscal, respectiva acţiune făcând obiectul dosarului civil nr.322736/2011, înregistrat pe rolul Curţii de Apel
Constanţa, care prin sentinţa civilă nr.113/CA din 06.04.2011, a dispus admiterea cererii şi suspendarea executării deciziei
emisă de Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse accizabile armonizate, până la soluţionarea cauzei pe fond.
22
Împotriva sentinţei civile nr.113/CA din 06.04.2011, Ministerul Finanţelor Publice - Comisia pentru autorizarea
operatorilor de produse accizabile armonizate, prin D.G.F.P. Constanţa a formulat recurs, înaintat spre competentă
soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, prin decizia nr.3874/30.06.2011, a respins excepţiile invocate de intimată,
a admis recursul cu care a fost sesizată, a casat sentinţa atacată şi a respins cererea de suspendare a executării deciziei emise
de Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse accizabile armonizate.
Ulterior, S.C. Excella Real Grup S.R.L. a formulat o nouă cerere de suspendare a executării deciziei
nr.065/03.03.2011, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub nr.747/36/2011. Drept urmare, prin sentinţa civilă
nr.243/CA din 21.07.2011, instanţa a admis cererea şi a dispus suspendarea executării deciziei emisă de Comisia pentru
autorizarea operatorilor de produse accizabile armonizate, până la pronunţarea instanţei de fond.
Împotriva sentinței civile nr.243/CA din 21.07.2011, D.G.F.P. Constanţa a declarat recurs, care însă a fost respins
de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr.5812/02.12.2011.
Pe fondul cauzei având ca obiect anularea deciziei de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal deţinută de S.C.
Excella Real Grup S.R.L., prin sentinţa civilă nr.214/CA din 25.04.2012, pronunţată în dosarul nr.424/36/2011, Curtea de
Apel Constanţa a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta S.C. Excella Real Grup S.R.L., în sensul că a constatat
nulitatea deciziei nr.065/03.03.2011 şi a deciziei nr.079/31.03.2011 şi a respins cererea acesteia de obligare a organului fiscal
competent la completarea autorizaţiei de antrepozit fiscal deţinută de societate.
Totodată, în contextul în care prin adoptarea H.G. nr.50/25.01.2012, legislaţia în materie a fost modificată prin
introducerea unor prevederi normative în aplicarea cărora antrepozitarul S.C. Excella Real Grup S.R.L. era obligat ca cel mai
târziu până la data de 29.02.2012, să majoreze capitalul social subscris şi vărsat până la minim 4.000.000 lei şi să
suplimenteze cuantumul garanţiei constituite pentru producţia de produse energetice, până la suma de minim 2.000.000 euro,
reprezentanţii S.C. Excella Real Grup S.R.L. s-au văzut nevoiţi să promoveze noi demersuri judiciare, în scopul de a eluda
respectarea acestor noi dispoziţii legale.
Sub acest aspect, Curtea a reamintit că potrivit prevederilor lit.o de la alin.4 1, nou introdus la pct.84 al titlului VII
din H.G. nr.44/2004 prin pct.22 al H.G. nr.50/2012, persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari pentru
producţia de produse energetice, exceptând producţia de GPL, trebuie să prezinte dovada constituirii capitalului social
subscris şi vărsat de minim 4.000.000 lei.
De asemenea,, în conformitate cu dispoziţiile lit.o a alin.8 1, nou introdus la pct.108 al titlului VII din H.G.
nr.44/2004 prin pct.57 al H.G. nr.50/2012, cuantumul garanţiei constituite de antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de
produse energetice, cu excepţia GPL, nu poate fi mai mic de 2.000.000 euro.
În plus, aşa cum prevedea art.III alin.1 din O.G. nr.30/2011, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.125/2011,
antrepozitarii autorizaţi care deţineau autorizaţii de antrepozitar fiscal valabile la data de 01 ianuarie 2012, aveau obligaţia de
a se conforma prevederilor menţionate anterior până la data de 29.02.2012, inclusiv, iar nerespectarea acestor prevederi
atrăgea revocarea autorizaţiilor de antrepozit fiscal.
Ca atare, prin încheierea civilă nr.10 din data de 17.05.2012, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul
nr.647/36/2012, la cererea S.C. Excella Real Grup S.R.L., s-a dispus suspendarea provizorie a executării prevederilor pct.22
lit.o şi pct.57 lit.o din H.G. nr.50/25.01.2012, până la soluţionarea pe fond a cererii având ca obiect suspendarea executării
aceloraşi dispoziţii, formulată în dosarul nr.630/36/2012.
Aşadar, S.C. Excella Real Grup S.R.L. prin exploatarea calităţii de antrepozitar fiscal, care i-a permis să simuleze o
activitate de producţie de produse petroliere inferioare în regim suspensiv de plată a accizelor şi să se sustragă în acest mod
de la plata obligaţiilor fiscale aferente. a jucat rolul central în mecanismul de fraudare a bugetului de stat,
În ceea ce priveşte calităţile deţinute de inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina şi Guliu George, în cadrul
SC Excella Real Grup S.R.L., astfel cum rezultă din actele constitutive ale acesteia comunicate de către Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului, la înfiinţarea societăţii, capitalul social subscris şi vărsat era deţinut de asociații Nemeş Diana Marina
(în proporţie de 95%) şi Guliu George (în proporţie de 5%).
Ulterior, la data de 06.05.2011, între inculpata Nemeş Diana Marina şi inculpatul Nemeş Radu, atât în nume
personal, cât şi ca mandatar al inculpatului Guliu George (în baza procurii nr.1335 din data de 05.05.2011 autentificată de
notarul public Tragone George) a fost încheiat actul adiţional la actul constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L., prin care,
Nemeş Diana Marina cesiona către Nemeş Radu cele 95 % din părţile sociale deţinute în cadrul societăţii, respectivul act
adiţional dobândind dată certă prin încheierea nr.4422 din 06.05.2011 emisă de B.N.P. Zaharia Elena şi Băisan Andrei
Helius.
La data de 17.05.2011, actul constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L., actualizat ca urmare a contractului de
cesiune părţi sociale încheiat între inculpata Nemeş Diana Marina, în calitate de cedent, şi inculpatul Nemeş Radu, în calitate
de cesionar şi având ca obiect cesionarea de către Nemeş Diana Marina a 95% din valoarea părţilor sociale ale S.C. Excella
Real Grup S.R.L. către inculpatul Nemeş Radu, a fost certificat prin încheierea nr.1421 din aceeaşi dată, de către B.N.P.
Tragone George.
În continuare, prin cererea nr.29567 din 24.05.2011, înregistrată la ORCT Constanţa, inculpatul Guliu George, în
calitate de reprezentant al S.C. Excella Real Grup S.R.L., a solicitat înregistrarea în registrul comerţului a menţiunii privind
depunerea actului adiţional nr.4422 din 06.05. 2011 prin care se hotărâse cesiunea părţilor sociale.
Drept urmare, prin rezoluţia nr.10658 din 26.05.2011 s-a dispus admiterea cererii de depunere şi menţionare acte,
aşa cum a fost formulată şi înregistrarea în registrul comerţului a depunerii actului adiţional din data de 06.05.2011,
dispunându-se totodată şi publicare în Monitorul Oficial Partea a IV-a a actului adiţional din data de 06.05.2011.
În Monitorul Oficial, Partea a IV-a nr.2141 din 10.06.2011 a fost publicat actul adiţional la actul constitutiv al S.C.
Excella Real Grup S.R.L., prin care Nemeş Diana Marina, Nemeş Radu şi Guliu George au hotărât modificarea actului
constitutiv astfel: 1. Se asociază în societate numitul Nemeş Radu; 2. Se retrage din societate numita Nemeş Diana Marina,
care cesionează părţile sociale, reprezentând 95%, către Nemeş Radu; 3. Se stabileşte structura asociaţilor astfel: Nemeş Radu
deţine 95%, iar Guliu George deţine 5% din părţile sociale ale S.C. Excella Real Grup S.R.L.
La data de 22.08.2011, prin cererea înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa sub nr.47740,
inculpatul Guliu George a solicitat înregistrarea menţiunilor privind transmiterea de părţi sociale pentru persoane fizice,
persoane împuternicite, modificarea asociaţilor/administratorului societăţii Excella Real Grup S.R.L. şi participarea acestora
la profit şi pierderi, aşa cum fuseseră stabilite prin actul adiţional din data de 06.05.2011.
23
Totodată, inculpatul Guliu George, în calitate de asociat al S.C. Excella Real Grup S.R.L., a depus la Registrul
Comerţului Constanţa o declaraţie datată 09.08.2011, prin care precizează că nu s-a făcut opoziţie la actul adiţional din
06.05.2011 privind cesiunea părţilor sociale.
La data de 17.08.2011, prin Încheierea de autentificare nr.2456 a B.N.P. Tragone George, inculpatul Nemeş Radu a
formulat o declaraţie pe propria răspundere, în sensul că îndeplineşte condiţiile pentru deţinerea şi exercitarea calităţii de
asociat şi administrator la S.C. Excella Real Grup S.R.L.
Prin rezoluţia din data de 24.08.2011, s-a dispus amânarea soluţionării cererii nr.47740 formulată de inculpatul
Guliu George, până la data de 09.09.2011, pentru a se depune procura autentificată sub nr.1335/05.05.2011, prin care Guliu
George îl împuternicise pe Nemeş Radu să îl reprezinte la încheierea actului adiţional având ca obiect cesiunea de părţi
sociale.
De asemenea, prin rezoluţia din data de 09.09.2011, s-a dispus din nou amânarea soluţionării cererii nr.47740, până
la data de 27.09.2011, pentru a se depune procura autentificată sub nr.1335/05.05.2011.
Documentul solicitat de Registrul Comerţului Constanţa nu a fost depus la dosar nici până la noul termen stabilit,
astfel că prin rezoluţia nr.20017 din data de 27.09.2011, având pe rol soluţionarea cererii nr.47740 din 22.08.2011 formulată
de inculpatul Guliu George, s-a dispus respingerea acesteia astfel cum a fost formulată, pe motiv că la dosar nu a fost depusă
procura autentificată sub nr.1335/05.05.2011, nefăcându-se astfel dovada mandatării lui Nemeş Radu spre a semna actul
adiţional şi actul constitutiv actualizat al S.C. Excella Real Grup S.R.L. în numele lui Guliu George. Totodată s-a dispus
publicarea în Monitorul Oficial a rezoluţiei sus-menţionate.
Urmare a respingerii de către judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul
Constanţa a cererii de înregistrare a menţiunilor privind transmiterea părţilor sociale de la inculpata Nemeş Diana Marina
către inculpatul Nemeş Radu, au fost reluate demersurile pentru realizarea formalităţilor legale de înregistrare şi asigurare a
opozabilităţii voinţei asociaţilor.
Astfel, undeva în prima jumătate a lunii octombrie 2011, inculpaţii Guliu George, în calitate de administrator şi
asociat minoritar al S.C. Excella Real Grup S.R.L. (deţinând 5% din capitalul social al acesteia) şi Nemeş Diana Marina, în
calitate de asociat majoritar al aceleiaşi societăţi (deţinând 95% din părţile sociale) au încheiat un nou act adiţional la actul
constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L., prin care au stabilit următoarele: 1. cooptarea în societate, ca asociat, a
numitului Nemeş Radu, care vine cu aport social în valoare de 100 lei; 2. retragerea din aceeaşi societate a numitei Nemeş
Diana Marina; 3. Împărţirea părţilor sociale ale S.C. Excella Real Grup SRL, astfel încât Nemeş Radu deţine 95%, iar Guliu
George deţine 5%. Acest act adiţional la actul constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L. a fost certificat de către B.N.P.
Tragone George prin încheierea de dată certă nr.3254/14.10.2011.
Ulterior, la data de 23.02.2012, inculpaţii Guliu George şi Nemeş Radu au întocmit, sub semnătură privată, actul
constitutiv actualizat al S.C. Excella Real Grup S.R.L.
În continuare, prin cererea formulată de administratorul S.C. Excella Real Grup S.R.L., inculpatul Guliu George şi
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa sub nr.510857 din 06.03.2012, s-a solicitat
înregistrarea în registrul comerţului a depunerii actului adiţional nr.3254 din 14.10.2011, astfel că prin rezoluţia
nr.503198/08.03.2012 emisă în dosarul nr.510857/2012, de persoana desemnată Boboc Mirela, din cadrul ORCT Constanţa,
s-a dispus admiterea cererii de depunere şi menţionare acte, aşa cum a fost formulată, precum şi înregistrarea în registrul
comerţului a depunerii actului adiţional nr.3254 din 14.10.2011. Totodată s-a dispus publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV–a a actului adiţional nr.3254 din 14.10.2011, atestat cu dată certă de către B.N.P. Tragone George.
În Monitorului Oficial, Partea a IV-a, nr.1491 din 20.04.2012 a fost publicat actul adiţional la actul constitutiv al
S.C. Excella Real Grup S.R.L., prin care asociaţii Nemeş Diana Marina şi Guliu George au hotărât modificarea actului
constitutiv astfel: 1. Se asociază în societate numitul Nemeş Radu; 2. Se retrage din societate numita Nemeş Diana Marina,
care cesionează părţile sociale, reprezentând 95% din capitalul social, către Nemeş Radu; 3. Se stabileşte structura asociaţilor,
astfel încât Nemeş Radu deţine 95%, iar Guliu George deţine 5% din părţile sociale ale S.C. Excella Real Grup S.R.L.
Mai apoi, inculpatul Guliu George, în calitate de administrator al S.C. Excella Real Grup S.R.L. a depus la Oficiul
Registrului Comerţului Constanţa o declaraţie datată 28.05.2012, prin care preciza că nu s-a făcut opoziţie la actul adiţional
din data de 14.10.2011 privind cesiunea părţilor sociale şi tot la data de 28.05.2012, acesta a formulat o cerere către Oficiul
Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa prin care solicita înscrierea menţiunilor privitoare la noii asociaţi ai
societăţii şi la transmiterea părţilor sociale.
Urmare a acestei cereri, prin rezoluţia nr.512592 din 06.06.2012, pronunţată de persoana desemnată Ene Ecaterina,
din cadrul ORCT Constanţa, s-a dispus admiterea cererii de înregistrare privind pe S.C. Excella Real Grup S.R.L., așa cum a
fost formulată și înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor referitoare la capitalul social, transmiterea de părți sociale
pentru persoane fizice, alte menţiuni, adăugare, modificare date, retragere asociaţi persoane fizice potrivit datelor din actul
adiţional nr.3254 din 14.10.2011 şi depunerea actului constitutiv actualizat. Totodată s-a dispus publicarea în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a a rezoluţiei sus-menţionate şi a notificării privind depunerea la registrul comerţului a
actului constitutiv actualizat al S.C. Excella Real Grup S.R.L.
Din examinarea cronologică a acestor demersuri întreprinse de inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina şi
Guliu George pentru modificarea componenţei organelor reprezentative ale SC Excella Real Grup S.R.L., Curtea constată că
acţiunea de cesionare a părţilor sociale deţinute de inculpata Nemeş Diana Marina în cadrul acestei societăţi către fostul său
soţ şi tatăl copiilor săi, inculpatul Nemeş Radu, a fost subsumată scopului evident de a o proteja pe inculpata Nemeş Diana
Marina de responsabilităţile ce-i erau atrase de calitatea de asociat majoritar al unei societăţi comerciale implicată într-o vastă
activitate de fraudare a bugetului de stat, numai că aceste demersuri nu au putut avea rezultatul scontat, întrucât, ce-i drept din
pricina unei banale neglijenţe determinată de nedepunerea la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa a unui document cerut
de această instituţie pentru finalizarea procedurii de înregistrare a cesiunii în registrul comerţului, inculpata Nemeş Diana
Marina nu s-a putut retrage în mod legal şi în timp util din cadrul SC Excella Real Grup S.R.L., ci aproape pe parcursul
întregii perioade de derulare a activităţii infracţionale dedusă judecăţii, aceasta şi-a păstrat calitatea de asociat majoritar al
societăţii, iar în virtutea acestei calităţi, pe care nu a deţinut-o doar în mod formal, şi-a adus propria contribuţie la
desfăşurarea activităţii de evaziune fiscală cu carburanţi, în sensul că, în schimbul obţinerii unor avantaje pecuniare
consistente pentru sine şi familia sa, a pus resursele societăţii al cărei asociat era la dispoziţia celor care au conceput,
coordonat şi transpus în practică întregul mecanism evazionist.
24
Sub aspectul chestiunii în discuţie, Curtea a reamintit că în materia transferului de părţi sociale şi a modificării
actelor constitutive în cazul societăţilor cu răspundere limitată, Legea societăţilor comerciale nr.31/1990 statuează
următoarele reguli:
- Părţile sociale pot fi transmise între asociaţi - (art.202);
- Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii -
(art.203);
- Transmiterea are efect faţă de terţi numai din momentul înscrierii ei în registrul comerţului - (art.203);
- Actul de transmitere a părţilor sociale şi actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociaţi vor
fi depuse la oficiul registrului comerţului, fiind supuse înregistrării în registrul comerţului potrivit dispoziţiilor art.204 alin.
(4) - (art.203).
După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul vor depune la registrul
comerţului actul modificator şi textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate
în temeiul încheierii judecătorului-delegat, cu excepţia situaţiilor stipulate la art.223 alin.(3) şi la art.226 alin.(2), când
înregistrarea va fi efectuată pe baza hotărârii definitive de excludere sau de retragere - (art.204);
- Oficiul registrului comerţului va înainta din oficiu actul modificator astfel înregistrat şi o notificare asupra
depunerii textului actualizat al actului constitutiv către Regia Autonomă "Monitorul Oficial", spre a fi publicate în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societăţii - (art.204).
De asemenea, Legea nr.26/1990 privind Registrul Comerţului prevede la art.5 următoarele:
(1) Înmatricularea şi menţiunile sunt opozabile terţilor de la data efectuării lor în registrul comerţului ori de la
publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau în altă publicaţie, acolo unde legea dispune astfel.
(2) Persoana care are obligaţia de a cere o înregistrare nu poate opune terţilor actele ori faptele neînregistrate, în
afară de cazul în care face dovada că ele erau cunoscute de aceştia.
Ori din interpretarea sistematică a dispoziţiilor normative anterior menţionate se deduce că, în cazul societăţilor cu
răspundere limitată, pentru ca efectele juridice ale contractului de cesiune părţi sociale, constând în aceea că cedentul, adică
cel care cedează părţile sociale, iese din societatea respectivă, pierzându-şi calitatea de asociat, iar cesionarul, cel care preia
părţile sociale, continuă activitatea societăţii, prin dobândirea/continuarea calităţii de asociat al acesteia, să poată fi opozabile
si terțelor persoane, este necesar ca modificările survenite în structura organelor reprezentative ale societăţii prin transferul
părţilor sociale să fie în mod valabil înregistrate în registrul Comerţului. Altfel spus, cesiunea părţilor sociale devine
opozabilă terţilor, numai prin înregistrarea cesiunii în registrul comerţului, conform hotărâri judecătorului delegat la Oficiul
Registrului Comerţului. Mai mult decât atât, de vreme ce efectele cesiunii faţă de terţi se produc doar din momentul înscrierii
acesteia în registrul comerţului, răspunderea cedentului subzistă tot până la acest moment, acesta neputând fi exonerat de
răspundere, în cazul constatării unor acte sau fapte ilicite, prin invocarea contractului de cesiune, deoarece, simpla semnare a
contractului de transfer al părţilor sociale, nefinalizata cu înregistrarea sa în registrul comerţului, nu îl pune la adăpost; în
aceste condiții, contractul de cesiune produce efecte, dar doar intre părţile semnatare. Din momentul înregistrării cesiunii
părților sociale la Registrul Comerțului, noul asociat (cesionarul) va prelua societatea in stadiul in care se află, prin
posibilitatea angajării răspunderii acestuia, în calitate de asociat, iar in anumite cazuri si ca administrator, atunci când
cesionarul cumulează calitatea de asociat cu cea de administrator.
Raportat la aceste considerente de ordin teoretic, Curtea a apreciat, contrar susţinerilor apărătorilor inculpaţilor
Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, că retragerea acesteia din urmă din cadrul S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu a putut
opera în mod legal la data de 10.06.2011, o dată cu publicarea în Monitorul Oficial, Partea a IV-a nr.2141/2011 a actului
adiţional la actul constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L., prin care Nemeş Diana Marina consimţise la transferarea
părţilor sociale pe care le deţinea către Nemeş Radu, întrucât acel moment nu coincide cu însăşi finalizarea procedurii de
înregistrare în registrul comerţului a menţiunilor referitoare la transferul părţilor sociale, la identitatea noilor asociaţi şi la
cota de participare a acestora la beneficii şi pierderi, când aceste menţiuni devin în mod legal opozabile terţilor, ci la data
respectivă procedura demarată de inculpatul Guliu George în faţa Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul
Constanţa, prin depunerea cererii nr.29567 din 24.05.2011, se afla în faza preliminară a dispunerii înregistrării în registrul
comerţului a depunerii actului adiţional din data de 06.05.2011. De altfel, aşa cum s-a precizat în considerentele ce preced,
modificările convenite de către asociaţi în baza actului adiţional nr.4422 din 06.05.2011, nici nu au mai ajuns să devină
opozabile terţilor prin înregistrarea lor în registrul comerţului, întrucât prin rezoluţia nr.20017 din data de 27.09.2011,
judecătorul delegat din cadrul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa a respins cererea nr.47740
din 22.08.2011 formulată de inculpatul Guliu George prin care solicitase înregistrarea menţiunilor privind transmiterea
părţilor sociale şi modificarea asociaţilor S.C. Excella Real Grup S.R.L., aşa cum fuseseră stabilite prin actul adiţional din
data de 06.05.2011.
Totodată, apărarea inculpaţilor Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, în sensul că au considerat cu bună credinţă că
transferul părţilor sociale realizat în baza actului adiţional nr.4422 din 06.05.2011 ar fi operat în mod valabil prin publicarea
în Monitorul Oficial, Partea a IV-a nr.2141/2011 a respectivului act adiţional, nu poate fi acceptată de către Curte ca
pertinentă nici din perspectiva faptului că, astfel cum rezultă din probatoriul cauzei, şi cum de altfel ei înşişi o recunosc,
ambii deţin o experienţă redutabilă în domeniul afacerilor în mediul privat, astfel încât niciunul dintre ei nu se află în postura
de a invoca în mod plauzibil o eventuală necunoaştere a dispoziţiilor legale privitoare la regimul juridic al societăţilor cu
răspundere limitată.
Un alt argument pe care inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina şi-au întemeiat apărarea conform căreia din
punctul lor de vedere cesiunea părţilor sociale deţinute de Nemeş Diana Marina în cadrul S.C. Excella Real Grup S.R.L. către
inculpatul Nemeş Radu şi-a produs în mod legal efectele la data de 10.06.2011, prin publicarea actului adiţional încheiat la
data de 06.05.2011 în Monitorul Oficial, a constat în aceea că, astfel cum rezultă din copiile paşapoartelor lor depuse la
dosarul cauzei în faza cercetării judecătoreşti, la data de 14.10.2014 când a fost încheiat noul act adiţional la actul constitutiv
al SC Excella Real Grup S.R.L. ei se aflau în Dubai, astfel încât neaflându-se pe teritoriul ţării nu au putut în mod obiectiv să
participe la încheierea acestui act, aspect confirmat şi de raportul de expertiză criminalistică (grafică) extrajudiciară întocmit
de expertul Gheorghe Nicola şi prezentat de aceştia instanţei în cadrul probei cu înscrisuri, care atestă că semnăturile pentru
numitul Radu Nemeş de pe actul adiţional al S.C. Excella Real Grup S.R.L. – încheiere de dată certă nr.3254 din data de
14.10.2011, de pe chitanţa din 01.06.2012 – depunere numerar în vederea majorării capitalului social al S.C. Excella Real
Grup S.R.L. şi de pe actul constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L. din data de 23.02.2012 nu au fost executate de
25
persoana titulară Nemeş Radu, ci semnăturile au fost contrafăcute prin execuţia la inspiraţie, iar semnătura pentru numita
Nemeş Diana Marina de pe actul adiţional al S.C. Excella Real Grup S.R.L. – încheiere de dată certă nr.3254 din data de
14.10.2011 nu a fost executată de către persoana titulară Nemeş Diana Marina ci a fost contrafăcută prin execuţia la
inspiraţie.
În accepţiunea Curţii, nici aceste argumente suplimentare invocate de inculpaţi nu sunt în măsură a valida apărarea
acestora în sensul că în perioada încriminată drept infracţională de către acuzare, inculpata Nemeş Diana Marina nu ar fi avut
nicio calitate (formală sau informală) în cadrul S.C. Excella Real Grup S.R.L, în condiţiile în care se retrăsese din societate
urmare a încheierii contractului de cesiune părţi sociale din data de 06.05.2011, întrucât, astfel cum rezultă din depoziţia
martorului Tragone George, notarul public ce a conferit dată certă actului adiţional nr.3254 din 14.10.2011, audiat de către
instanţă din oficiu, potrivit art.147 din Legea nr.36/1995 privind activitatea notarilor publici coroborat cu art.300 din
Regulamentul de punere în aplicare a acestui act normativ, la emiterea încheierii de dată certă cu privire la un astfel de act
adiţional prin care se cesionează părţile sociale nu este necesară prezenţa părţilor semnatare ale actului în faţa notarului
public, astfel că şi în cazul de faţă, în aplicarea acestor prevederi legale, actul adiţional al S.C. Excella Real Grup S.R.L,
căruia i-a dat dată certă prin încheierea nr.3254 din 14.10.2011 nu a fost semnat în faţa sa de către părţile la care acesta se
referă, ci respectivul act adiţional pe care îl redactase cu câteva zile în urmă raportat la momentul emiterii încheierii de dată
certă, după modelul unui act similar încheiat la un notar din Bacău, prezentat de inculpatul Guliu George şi pe care îl predase
acestuia din urmă, la data de 14.10.2011, i-a fost adus de către Guliu George deja semnat.
Pe de altă parte, potrivit declaraţiei inculpatului Guliu George, a cărui audiere a fost, de asemenea, dispusă de
instanţă din oficiu cu privire la împrejurările încheierii actului adiţional nr.3254 din 14.10.2011, reluarea demersurilor pentru
încheierea acestui nou act adiţional care consfințea transferul părţilor sociale de la inculpata Nemeş Diana Marina către
inculpatul Nemeş Radu s-a făcut cu cunoştinţa şi chiar din iniţiativa acestora, afirmaţie perfect plauzibilă, câtă vreme nu
poate fi identificat vreun interes personal al acestuia în a se ocupa de încheierea unui contract de cesiune părţi sociale
vizându-i pe inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina şi, mai ales, dată fiind poziţia deţinută de acesta în cadrul
grupului infracţional organizat şi al S.C. Excella Real Grup S.R.L., de executant docil al ordinelor şi instrucțiunilor primite de
la liderul grupării, inculpatul Nemeş Radu.
În cât priveşte faptul că, potrivit raportului de expertiză criminalistică (grafică) extrajudiciară întocmit de expertul
Gheorghe Nicola semnături existente pe actul adiţional nr.3254 din 14.10.2011 nu aparţin inculpaţilor Nemeş Radu şi Nemeş
Diana Marina şi, de asemenea, semnăturile aplicate pe chitanţa din 01.06.2012, de depunere numerar în vederea majorării
capitalului social al S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi pe actul constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L. din data de
23.02.2012 nu au fost executate de inculpatul Nemeş Radu, dincolo de caracterul vădit subiectiv al concluziilor acestui mijloc
de probă întocmit cu titlu oneros la solicitarea inculpaţilor, Curtea apreciază şi că aspectele constatate prin acest element
probatoriu se constituie, mai degrabă, într-o probă în defavoarea inculpaţilor, în sensul că nesemnarea de către aceştia a
actului adiţional nr.3254 din 14.10.2011 şi a unor documente întocmite în vederea îndeplinirii formalităţilor de înregistrare a
modificărilor intervenite prin cesionarea părţilor sociale poate fi, în mod plauzibil, asimilată unui gest premeditat al
inculpaţilor, la care au recurs tocmai în scopul de a putea invoca ulterior lipsa oricărei responsabilităţi din partea inculpatei
Nemeş Diana Marina vis a vis de activitatea infracţională desfăşurată în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L.
Aşadar, raportat la considerentele anterior expuse, a rezultat că inculpata Nemeş Diana Marina şi-a pierdut calitatea
de asociat în cadrul S.C. Excella Real Grup S.R.L., cel mai devreme la data de 06.06.2012, când prin rezoluţia nr.512592 din
aceeaşi dată, a ORCT Constanţa, s-a dispus înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor modificatoare rezultând din
actul adiţional nr.3254 din 14.10.2011, precum şi a depunerii actului constitutiv actualizat al S.C. Excella Real Grup S.R.L.,
astfel că, deşi aparent neimplicată în activitatea propriu-zisă a societăţii, aproape în întreaga perioadă pe parcursul căreia a
fost desfăşurată activitatea de fraudare a bugetului de stat, aceasta şi-a păstrat puterea de decizie conferită de calitatea de
asociat majoritar, în virtutea căreia, acţionând în deplină cunoştinţă de cauză şi în mod deliberat, a creat autorilor infracţiunii
de evaziune fiscală condiţiile propice pentru săvârşirea acestei infracţiuni.
Revenind la expunerea circumstanţelor factuale ale cauzei, Curtea a constatat că o altă societate pe care probatoriul
cauzei o indică a fi fost înfiinţată special în scopul de a fi folosită în mecanismul evazionist, este S.C. Inkasso Jobs S.R.L.,
care a avut un rol esenţial în circuitul evazionist, realizând atât importurile de motorină care ulterior a fost vândută în mod
ocult de către S.C. Excella Real Grup S.R.L., cât şi livrări fictive de ţiţei brut, necesare simulării procesului de producţie a
produselor petroliere inferioare de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. Totodată, societatea a funcţionat ca un nod central în
circuitul financiar prin care au fost recuperate şi împărţite beneficiile obţinute din evaziune fiscală.
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2010, având sediul social in localitatea Mihail Kogălniceanu, jud.
Constanţa, iar asociat unic şi administrator pe Chirvăsitu Marioara, soţia inculpatului Chirvăsitu Dumitru. La data de
10.05.2011, Chirvăsitu Marioara, printr-o procură generală autentică, l-a împuternicit să administreze societatea pe soțul său,
inculpatul Chirvăsitu Dumitru, care s-a ocupat ulterior de întreaga activitate a societăţii, acţionând conform dispoziţiilor
transmise de către liderul grupului infracţional, inculpatul Nemeş Radu.
Pentru asigurarea cadrului adecvat de desfăşurare a activităţilor infracţionale pe care membrii grupului infracţional
le preconizau a fost necesar şi ca S.C. Inkasso Jobs S.R.L. să parcurgă câteva etape prealabile care au presupus îndeplinirea
următoarelor activităţi.
La data de 15.03.2010, Direcția Județeana pentru Accize si Operațiuni Vamale Constanţa a eliberat atestatul de
înregistrare pentru comercializare en gros de produse energetice, respectiv motorina.
La data de 12.02.2011, între S.C. Inkasso Jobs S.R.L., în calitate de vânzător, şi S.C. Excella Real Grup S.R.L., în
calitate de cumpărător a fost încheiat un contract de livrare produse petroliere, potrivit căruia furnizorul îşi asuma obligaţia de
a asigura lunar livrarea către beneficiar a unei cantităţi de 1.000 tone motorina si 200 tone benzina, in regim suspensiv de
accize, iar beneficiarul accepta sa primească aceste cantităţi de materii prime, care urma a fi folosite in procesul de producție,
in antrepozitul beneficiarului.
La data de 17.05.2011, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate a emis
pentru S.C. Inkasso Jobs S.R.L., autorizația de Expeditor înregistrat, valabila începând cu 01.04.2011, care permitea sa fie
expediate in regim suspensiv de la plata accizelor, după punerea in libera circulație, produsele accizabile benzină fără plumb
şi motorină. La 30.06.2011, autorizația a fost modificată prin decizia comisiei prezidate de inculpatul Comăniţă Viorel.
Autorizaţia permitea deplasarea produselor in regim suspensiv de accize de la biroul vamal de intrare in tara a
mărfurilor si pana la locul de livrare a produselor, respectiv la locația stabilita de antrepozitarul autorizat.
26
La eliberarea autorizaţiei au fost avute în vedere înscrisurile depuse de expeditor, din care rezulta că acesta
intenționa sa achiziționeze o cantitate de 10,000 tone motorina si 2,000 tone benzina anual de la furnizori care au marfa
depozitata in regim de zonă liberă, in rezervoarele aparținând S.C. Oil Terminal S.A., in vederea onorarii contractului
încheiat la data de 12.02.2011 cu S.C. Excella Real Grup S.R.L.
În aplicarea pct.108 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr.44/2004, expeditorul înregistrat S.C. Inkasso
Jobs S.R.L a constituit o garanţie totală în cuantum de 451.400 euro, care să acopere 100% valoarea accizelor aferente
oricărei deplasări de produse accizabile în regim suspensiv de accize. Calculul garanției s-a efectuat prin raportare la
cantităţile de produse indicate de expeditor, astfel încât prin subestimarea activităţii a fost achitată o sumă modică raportat la
cantităţile de carburant comercializate în realitate.
Sintetic mecanismul evazionist realizat în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L. prin vânzările oculte
de motorină euro 5 achiziţionată în regim suspensiv de accize şi consecutiv prin înregistrarea unor operaţiuni fictive de
achiziţie ţiţei, transport aferent, respectiv producţie şi vânzare de produse de energetice inferioare slab accizate, în scopul de a
justifica lipsa stocurilor de motorină vândută în mod ilegal, a presupus parcurgerea mai multor etape după cum urmează:
1. achiziţiile reale de motorină realizate de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. prin intermediul S.C. Inkasso Jobs
S.R.L.;
2. achiziţiile fictive de ţiţei brut realizate de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. de la S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi
alte societăţi de tip „fantomă” şi înregistrarea cheltuielilor fictive de transport a acestui carburant;
3. procesul fictiv de producţie a produselor petroliere inferioare declarat de către S.C. Excella Real Grup S.R.L.;
4. livrările fictive de produse petroliere inferioare înregistrate în contabilitatea S.C.Excella Real Grup S.R.L.;
5. livrările reale de motorină de la S.C. Excella Real Grup S.R.L. către SC..Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.;
6. achiziţiile fictive de motorină realizate de S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. de la furnizori cu
comportament de societăţi „fantomă”;
7. circuitul financiar folosit pentru recuperarea sumelor obţinute din evaziunea fiscală şi modul de utilizare a
acestora.
*******
În continuarea expunerii, Curtea a analizat în detaliu, pe baza probatoriului strâns în cauză, circumstanţele factuale
proprii fiecăreia dintre etapele componente ale mecanismului de fraudare a bugetului de stat ce constituie obiectul judecăţii.
1. Achiziţiile de motorină realizate de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. prin intermediul S.C. Inkasso Jobs
S.R.L.;
În perioada cuprinsă între mai 2011 şi iulie 2012, în baza autorizaţiei de expeditor înregistrat nr. RO 0004000IM00
valabilă începând cu 01.04.2011, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a importat cantitatea totală de 90.311,672 tone de motorina euro 5
de la mai mulţi furnizori externi care depozitau combustibilul in rezervoarele Oil Terminal Constanţa (Daxin Petroleum Pte
Ltd, Glorys Finance Corporation, Socar Trading, Bemol Trading) livrarea carburantului efectuându-se din aceste rezervoare.
În anexa nr.38 a raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, în cursul urmăririi penale, de către
expertul contabil judiciar Timofte Florentina, este prezentată în detaliu situaţia analitică a achiziţiilor de motorină euro 5
efectuate de S.C. Inkasso Jobs S.R.L. de la furnizorii externi care îşi desfăşurau activitatea în Oil Terminal Constanţa.
La livrarea motorinei din depozitele Oil Terminal Constanţa s-au întocmit următoarele documente:
♦ avize de expediție, in care se preciza la rubrica cumpărător S.C. Excella Real Grup S.R.L., cantitatea de motorina,
numărul de sigilii, numele delegatului şi numărul mașinii cu care s-a efectuat transportul;
♦ facturi in care se preciza cumpărătorul, cantitatea de motorina şi valoarea facturii, TVA = 0 (tranzacţiile nu erau
purtătoare de TVA, motorina fiind livrata in regim suspensiv de accize);
♦ Certificat de inspecție a autocisternei după încărcare;
♦ Raport de încercare întocmit de Oil Terminal cu număr unic alocat in ordine cronologică, corespunzător codului
eșantionului, care are același regim;
♦ Document administrativ electronic (D.A.I.).
Ulterior, în baza contractului de furnizare încheiat la data de 12.02.2011, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a livrat motorina
importată către S.C. Excella Real Grup S.R.L., in regim suspensiv de la plata accizelor, conform destinaţiei declarate
„procesul de producție, in antrepozitul fiscal al beneficiarului”.
Prin raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de către expertul contabil judiciar Timofte Adriana Florentina
a fost prezentată situaţia sintetică şi defalcată pe luni a livrărilor de motorină euro 5 pe care furnizorul S.C. Inkasso Jobs
S.R.L. le-a efectuat în perioada mai 2011 – iulie 2012, către beneficiarul S.C. Excella Real Grup S.R.L., în urma examinării
documentelor justificative emise de S.C. Inkasso Jobs S.R.L. (facturi şi avize de expediţie) în perioada sus-menţionată,
expertul contabil judiciar stabilind că potrivit datelor înscrise în facturi, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a livrat către S.C. Excella
Real Grup S.R.L. cantitatea totală de 80.246.731,00 kg motorină euro 5, iar potrivit menţiunilor consemnate în avizele de
expediţie, cantitatea totală de 87.322.734,00 kg (104.694.796,77 kg Tº C).
Totodată, pe baza verificării notelor de intrare recepţie întocmite la nivelul S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi a
înregistrărilor efectuate în contabilitatea acestei societăţi, expertul contabil judiciar desemnat în cauză a stabilit că în
cuprinsul notelor de intrare recepţie întocmite în perioada mai 2011 – iulie 2012 a fost înregistrată cantitatea totală de
87.635.734,00 kg motorină euro 5, iar în contabilitate a fost înregistrată cantitatea de 87.258.911,00 kg.
Din examinarea comparativă a cantităţilor de motorină euro 5 înscrise în avizele de expediţie întocmite de S .C.
Inkasso Jobs S.R.L. cu cele înregistrate în contabilitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L., expertul contabil judiciar a stabilit
existenţa unei diferenţe de 63.823 kg motorina ce nu a fost înregistrată in contabilitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L., deşi
trebuia să se procedeze ca atare, in condiţiile în care pe avizele de expediție nr.2523/19.06.2012 şi nr.2512/19.06.2012 din
care provin aceste diferenţe exista semnătura de primire din partea S.C. Excella Real Grup S.R.L. si amprenta ştampilei
acesteia.
2. Achiziţiile fictive de ţiţei brut realizate de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. de la S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi
alte societăţi de tip „fantomă” şi înregistrarea cheltuielilor fictive aferente transportului acestui carburant;
În perioada mai 2011 – iulie 2012, S.C. Excella Real Grup S.R.L. a realizat achiziţii fictive de ţiţei brut de la S.C.
M&S Market S.R.L, S.C. Romerom Grup S.R.L. şi S.C. Inkasso Jobs S.R.L. (toate aflate sub controlul inculpatului
Chirvăsitu Dumitru), cu scopul de a crea aparenta că acest produs a intrat in procesul de producție împreună cu motorina euro
5 livrata de S.C. Inkasso Jobs S.R.L., rezultând produsul intermediar distilat greu şi produsele finale CLG si CL Navo.
27
Prin simularea şi declararea către autorităţile fiscale a acestui proces de producţie fictiv, societatea urma să achite
accize corespunzătoare produselor petroliere inferioare pe care le comercializa doar scriptic şi nu pentru motorina euro 5 pe
care o vindea în realitate, iar impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată au fost diminuate prin înregistrarea în
contabilitate a cheltuielilor fictive de achiziţie ţiţei şi de transport corespunzătoare.
Pentru a justifica formal livrările fictive de ţiţei necesar pentru simularea procesului de producţie au fost întocmite
contracte de furnizare între furnizorii S.C. M&S Market S.R.L, S.C. Romerom Grup S.R.L. sau S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi
beneficiarul S.C. Excella Real Grup S.R.L., toate aceste contracte având un conţinut identic, inclusiv sub aspectul
neconcordanţelor existente între data semnării lor (menţionată ca fiind 01.05.2011, în cazul contractului încheiat cu S.C.
M&S Market S.R.L., 18.05.2011, în cazul contractului încheiat cu S.C. Romerom Grup S.R.L., respectiv 01.07.2011, în cazul
contractului încheiat cu S.C. Inkasso Jobs S.R.L.) şi data încheierii (declarată a fi în toate situaţiile 15.12.2010). Obiectul
fiecăruia dintre aceste contracte îl constituia achiziţia a 177.500 tone anual de țiței brut folosit in procesul de producție, in
valoare totala aproximativa de 257.700.960 lei.
Ulterior, în scopul de a putea justifica absenţa fizică a stocurilor de ţiţei din posesia S.C. Excella Real Grup S.R.L.,
în eventualitatea unui control, au fost încheiate trei contracte de custodie (nr.5/31.05.2011, nr.7/30.06.2011 şi
nr.8/30.06.2011), prin care SC M&S Market S.R.L. se obliga faţă de S.C. Excella Real Grup S.R.L. să păstreze în depozitele
sale țițeiul brut pe care aceasta din urmă pretindea că îl folosea in procesul de producție, conţinutul acestui contract
dovedindu-se a fi unul complet formal în condiţiile în care, prin declaraţia dată în cursul urmăririi penale, martorul Ciorneanu
Sorin, administratorul S.C. M&S Market S.R.L., nu a afirmat că această societate ar fi avut baza logistică necesară aducerii la
îndeplinire a clauzelor acestui contract.
Probatoriul administrat în cauză a evidenţiat cu certitudine faptul că aceste livrări de ţiţei brut, înregistrate fictiv în
contabilitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L., în fapt, nu au avut loc niciodată, ci toate aceste tranzacţii au alcătuit doar un
circuit fictiv, realizat in vederea creării aparentei ca la S.C. Excella Real Grup S.R.L., acest țiței brut a intrat in procesul de
producție împreună cu motorina euro 5 livrata din depozitele Oil Terminal, rezultând produsul intermediar distilat greu si
produsele finale, CLG si CL Navo, o atare concluzie decelându-se, în esenţă, pe baza următoarelor constatări obiective:
Din examinarea circuitelor parcurse de facturile emise pentru livrările de ţiţei brut, astfel cum au fost prezentate în
cuprinsul raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, s-a reţinut că în cazul fiecărei achiziţii de ţiţei brut
realizată de către S.C. Excella Real Grup S.R.L., furnizorul iniţial al acestui carburant a fost S.C. Royal House S.R.L.,
societate care, aşa cum o demonstrează cu prisosinţă probatoriul cauzei, în perioada de referinţă care interesează cauza nu a
efectuat şi nici nu ar fi putut, în mod obiectiv, să efectueze astfel de activităţi comerciale de livrare de ţiţei brut, pentru
simplul motiv că nu se mai afla în fiinţă.
În acest sens, s-a menţionat faptul că prin adresa nr.131 din data de 01.04.2013, SC Corona Trust IPURL, in calitate
de lichidator judiciar al S.C. Royal House S.R.L. a comunicat organului de urmărire penală următoarele aspecte: „Nu au fost
identificate societatea si nici foştii reprezentanți ai acesteia, iar notificarea transmisa la sediul declarat al societății cu
confirmare de primire a fost restituita cu mențiunea – termen de păstrare expirat.”
De asemenea, lichidatorul S.C. Corona Trust IPURL a înaintat la dosarul cauzei şi Procesul verbal din 17.01.2013
încheiat de consilieri din cadrul SAF-AIF Constanţa, din cuprinsul căruia rezultă următoarele aspecte: „În urma deplasării
efectuata la sediul social si la punctul de lucru al S.C. Royal House S.R.L., am constat faptul ca la adresele respective nu a
putut fi contactat niciun reprezentant al societății, fapt pentru care nu s-a putut desfășura controlul. Invitația transmisă la
sediul societății a fost returnată cu mențiunea <nimeni sa semneze>; Invitația transmisă la punctul declarat al societății, a fost
returnata cu mențiunea <mutat de la adresa>; Invitația transmisă administratorului Niţă Maria Georgeta a fost returnata cu
mențiunea <nimeni să semneze>; Prin adresa nr.E 1877/30.10.2012, înregistrată la SAF-AIF Constanţa sub
nr.12085/07.11.2012, Direcția Publica Județeană de evidenta a persoanelor Constanţa ne transmite ca d-na Niţă Maria
Georgeta figurează în evidenta cu domiciliul în localitatea Mihail Kogălniceanu, str. Semaforului, nr.13, jud. Constanţa. Prin
adresele nr.577831/30.10.2012 si nr.583400/15.11.2012, înregistrate la SAIF Constanţa sub nr.11793/01.11.2012, respectiv
nr.12549/19.11.2012, ORC Constanţa a transmis documentele solicitate, din care reiese faptul ca sediul social al societății
este expirat (a fost încheiat un contract de comodat pe o perioada de 5 luni, cu începere de la 01.06.2010), organele de control
sunt puse in imposibilitatea de a efectua controlul, inclusiv de a lua legătura cu reprezentantul legal al firmei, astfel ca
apreciem ca aceasta, cu rea-credință se sustrage, astfel, de la orice control al autorităților statului. Prin adresa
nr.306641/07.12.2012, înregistrată la SAF-AIF Constanţa sub nr.13846/21.12.2012, IPJ Constanţa a comunicat faptul ca, din
verificările efectuate în teren şi din discuția cu proprietarul imobilului, SULIMAN IALCIN, acesta nu cunoaște nimic de
existenta S.C. Royal House S.R.L. si despre administratorul acesteia, Niţă Maria Georgeta. Menționăm ca din baza de date
furnizate de MFP - Portal Fiscnet.ro, reiese faptul ca ultimele declarații depuse de societate, sunt pentru luna septembrie 2010
(100 si 300), pentru semestrul 1, 2010 (394), iar ultimul bilanț depus este pentru anul 2009, aspecte ce sunt de natura a
demonstra ca societatea s-a sustras atât de la plata TVA colectat, cât şi a impozitului pe profit, prin nedeclararea veniturilor
impozabile. S.C. Royal House S.R.L. este declarată inactivă, începând cu data de 01.10.2012, conform Deciziei
nr.50558/25.07.2012”.
Totodată, potrivit relaţiilor comunicate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului la solicitarea instanţei,
cu privire la situaţia juridică a S.C. Royal House S.R.L., la data de 06.05.2011 a fost înregistrată în registrul comerţului sub
nr.25134 următoarea menţiune: „Prin Sentința nr.2886 din 12.04.2011, definitivă, pronunțată de Tribunalul Constanţa in
dosarul nr.2500/118/2011, în soluționarea cererii Oficiului National al Registrului Comerțului, privind dizolvarea judiciara,
prin Oficiul registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanţa, în temeiul prevederilor art.237 alin.(1), lit.b din Legea
nr.31/1990 republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru societatea comercială Royal House S.R.L. s-a dispus
dizolvarea judiciară şi publicarea acesteia, pe cheltuiala titularului cererii, în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a”.
Mai mult decât atât, audiată în cursul cercetării judecătoreşti din iniţiativa acestei Curţi, martora Niţu Maria
Georgeta, asociat şi administrator în acte al S.C. Royal House S.R.L., absolventă a 10 clase şi fără vreo pregătire
profesională, a precizat că la solicitarea partenerului său din acea vreme, pe nume Dumitru Constantin, prin intermediul
căruia, de altfel, l-a cunoscut şi pe inculpatul Chirvăsitu Dumitru, a preluat pe numele său mai multe firme, printre care şi
S.C. Royal House S.R.L., însă pe această firmă nu a desfăşurat niciodată vreo activitate de vânzare de ţiţei şi nici nu ştie ca
respectiva societate să fi avut baza materială necesară desfăşurării unor astfel de activităţi comerciale.
Tot în legătură cu achiziţiile de ţiţei brut pe care S.C. Inkasso Jobs S.R.L. le-ar fi făcut de la S.C. Romerom Grup
S.R.L., în scopul de a onora contractul de furnizare încheiat cu S.C. Excella Real Grup S.R.L., s-a arătat împrejurarea că
28
inculpatul Chirvăsitu Dumitru, administratorul de fapt al S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a precizat în declaraţiile date în cursul
urmăririi penale că aceste achiziţii au fost realizate doar scriptic, în realitate S.C. Inkasso Jobs S.R.L. necumpărând niciodată
ţiţei pe care ulterior să-l revândă către S.C. Excella Real Grup S.R.L. În acelaşi context, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a mai
arătat că avizele de expediţie aferente livrărilor de ţiţei îi erau lăsate la sediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., de unde le
prelua şi i le înmâna contabilei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, fără însă să fi văzut vreodată vreo cisternă încărcată cu
ţiţei. De asemenea, consecvent propriilor susţineri, şi în faţa instanţei de fond, cu prilejul declaraţiei prin care a înţeles să-şi
asume în integralitate responsabilitatea faptelor imputate, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a precizat că S.C. Inkasso Jobs
S.R.L. nu a vândut ţiţei către S.C. Excella Real Grup S.R.L., ci aceste tranzacţii s-au realizat doar scriptic.
De asemenea, din probele administrate în cauză a rezultat că nici celelalte societăţi implicate în circuitul fictiv de
aprovizionare cu ţiţei (S.C. M&S Market S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Partener Nobless S.R.L., S.C. Divers
Zootehnic S.R.L. şi S.C. Accesing Perfect S.R.L.), nu au desfăşurat în realitate astfel de activităţi comerciale, în această
perioadă, ci aceste societăţi, controlate de membrii grupului infracţional organizat prin interpuşi, au fost folosite exclusiv cu
scopul de a furniza documentele justificative necesare.
Astfel, potrivit declaraţiilor martorului Olteanu Răzvan, asociat şi administrator al S.C. Romerom Grup S.R.L. şi,
totodată, administrator de fapt al S.C. M&S Market S.R.L.), care sunt numai în parte corespunzătoare adevărului, deşi aceste
societăţi au intermediat vânzarea de ţiţei brut către S.C. Inkasso Jobs S.R.L., el nu a asistat niciodată la vreo astfel de livrare
şi nici nu a vizitat vreodată depozitele în care societăţile furnizoare ar fi deţinut marfa, iar interpunerea sa în acest circuit care
s-a realizat doar scriptic, a fost făcută pentru a-i fi plătit un comision de 8.000 – 9.000 lei lunar, venituri pe care însă nu le
înregistra în contabilitate.
S-au apreciat a fi relevante în acelaşi sens şi susţinerile inculpatului Chirvăsitu Dumitru, care a precizat că achiziţii
fictive de ţiţei au fost înregistrate ca fiind făcute şi de la SC M&S Market SRL, firmă controlată de Olteanu Răzvan
La rândul lor, martorii Gimpirea Florentina (administrator formal al S.C. Accesing Perfect S.R.L.), Ionuţă Mircea
(administrator al aceleiaşi societăţi după Gimpirea Florentina), Ionuţă Mircea Grigore (administrator scriptic al S.C. Divers
Zootehnic S.R.L.) şi Stănuleţ Petrică Costel (administrator scriptic al S.C. Partener Noblesse S.R.L.), au declarat că au
acceptat să figureze formal ca administratori ai acestor societăţi, care în realitate nu au desfăşurat niciun fel de activităţi
economice, în schimbul unor sume de bani pe care le primeau de la inculpaţii Chirvăsitu Dumitru ori Belba Nicolae, persoane
care se ocupau efectiv de emiterea facturilor şi de realizarea tranzacţiilor bancare în numele acestor societăţi.
Caracterul fictiv al operaţiunilor de furnizare ţiţei al căror beneficiar declarat era S.C. Excella Real Grup S.R.L. a
fost evidenţiat şi prin concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, care, în urma analizei
documentelor justificative ale tranzacţiilor cu ţiţei, a constatat că există o diferenţă nesemnificativă între preţul cu care ţiţeiul
intra pe circuit şi cel cu care era livrat beneficiarului final, ceea ce demonstrează practic lipsa oricărui scop comercial al
acestor operaţii.
Tot în sprijinul tezei fictivităţii achiziţiilor de ţiţei realizate de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. s-a remarcat şi
faptul că facturile emise de S.C. Royal House S.R.L. şi de S.C. Partener Noblesse S.R.L. nu conțin nici semnături si nici
amprente de stampile, iar S.C. Romerom Grup S.R.L., cu toate ca a încheiat contract de furnizare cu S.C. Excella Real Grup
S.R.L., a emis facturi doar către S.C. Inkasso Jobs S.R.L., jucând exclusiv rolul intermediar ca trambulina.
În concluzie, facturile în baza cărora s-ar fi livrat ţiţeiul brut către S.C. Excella Real Grup S.R.L., au urmărit
construirea unor circuite de tip suveică, prin interpunerea mai multor societăţi de tip „fantomă” în tranzacţiile scriptice, cu
scopul de a îngreuna verificarea traseului şi stabilirea caracterului fictiv al operaţiunilor.
Prin raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, pe baza documentelor justificative întocmite pentru
livrările succesive de ţiţei, a fost stabilit circuitul fictiv urmat de tranzacţiile menţionate în respectivele facturi. Sintetic,
pentru perioada de referinţă cuprinsă între mai 2011 şi iunie 2012, expertul contabil judiciar a evidenţiat următoarele circuite
fictive ale livrărilor de ţiţei:
a) mai 2011 – Iunie 2011: S.C. Royal House S.R.L.  S.C. Divers Zootehnic S.R.L.  S.C. Accesing Perfect
S.R.L.  S.C. M&S Market S.R.L.  S.C. Excella Real Grup S.R.L. – pe acest circuit a fost pusă în evidenţă o diferența de
preţ de numai 0.0182 lei/kg între prețul unitar practicat de primul furnizor - S.C. Royal House S.R.L. si prețul final cu care se
realizează achiziţia de către S.C. Excella Real Grup S.R.L., ceea ce demonstrează lipsa scopului comercial al operaţiunilor
declarate;
b) iulie 2011 – septembrie 2011; S.C. Royal House S.R.L.  S.C. Divers Zootehnic S.R.L.  S.C. M&S Market
S.R.L.  S.C. Excella Real Grup S.R.L. - pe acest circuit a fost constatată o diferența de preţ de 0.0026 lei/kg, intre prețul
unitar iniţial practicat de S,C, Royal House S.R.L. si prețul unitar final din relația S.C. Inkasso Jobs S.R.L. – S.C. Excella
Real Grup S.R.L.;
c) octombrie 2011 – februarie 2012; S.C. Royal House S.R.L.  S.C. Divers Zootehnic S.R.L.  S.C. Romerom
Grup S.R.L.  S.C. Inkasso Jobs S.R.L.  S.C. Excella Real Grup S.R.L. – pe acest circuit rezultă o diferența medie de
0.0036 lei/kg intre prețul unitar practicat de S.C. Royal House S.R.L. si prețul unitar final din relația S.C. Inkasso Jobs S.R.L.
– S.C. Excella Real Grup S.R.L.;
d) martie 2012 – mai 2012; S.C. Royal House S.R.L.  S.C. Partener Nobless S.R.L.  S.C. Romerom Grup
S.R.L.  S.C. Inkasso Jobs S.R.L.  S.C. Excella Real Grup S.R.L. – pe acest circuit se constată o diferența de 0.0060
lei/kg intre prețul unitar practicat de S.C. Royal House S.R.L. si prețul unitar final din relația S.C. Inkasso Jobs S.R.L. - S.C.
Excella Real Grup S.R.L.;
e) Iunie 2012; pentru aceasta luna nu s-a mai întocmit evidenta contabila pentru S.C. Partener Nobless S.R.L., aşa
încât nu s-a putut determina punctul inițial al facturilor de țiței, ci doar a 2-a jumătate a traseului: S.C. Romerom Grup S.R.L.
 S.C. Inkasso Jobs S.R.L.  S.C. Excella Real Grup S.R.L.; facturile corespunzătoare s-au întocmit numai pe perioada 01
– 14.06.2012, in schimb avizele de expediție de la S.C. Inkasso Jobs S.R.L. către S.C. Excella Real Grup S.R.L. există pentru
toata perioada; pe acest circuit a fost stabilită o diferență de 0.0020 lei/kg intre prețul unitar practicat de S.C. Royal House
S.R.L. si prețul unitar final din relația S.C. Inkasso Jobs S.R.L. – S.C. Excella Real Grup S.R.L.
În ceea ce priveşte transportul ţiţeiului, acesta a fost facturat în mod fictiv de către S.C. Rad Trans Concept S.R.L.,
societate care, în realitate, alături de S.C. Crivas Logistic S.R.L., realiza transporturile de motorină din depozitele Oil
Terminal Constanţa şi care, în fapt, era controlată de inculpatul Preda Dumitru Emilian, prin intermediul finului lui,
inculpatul Jugănaru Andrei Florin .
29
Astfel, aşa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cursul urmăririi penale, în
perioada mai 2011 – iunie 2012, S.C. Rad Trans Concept S.R.L. a emis către S.C. Excella Real Grup S.R.L. facturi de
transport ţiţei brut în valoare totală de 3.255.543,86 lei, pe care aceasta din urmă le-a înregistrat în contabilitate, deşi aceste
servicii nu fuseseră prestate în realitate. În acest mod, S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi-a majorat masa cheltuielilor cu suma
de 2,625,438.61 lei, fapt care a determinat diminuarea impozitului pe profit şi a micșorat T.V.A. datorat bugetului de stat cu
suma de 630.105,25 lei.
Avizele de expediție întocmite corespunzător acestor livrări conţin menţiuni identice, respectiv aceiași șoferi,
aceleași mijloace auto si aceeași cantitate de țiței pretins a fi transportată, fiind schimbate doar persoanele juridice implicate.
Audierea în calitate de martori a persoanelor care au fost angajaţi ca şoferi în cadrul S.C. Rad Trans Concept S.R.L.
(Anton Vasile-Irinel, Belu Ion şi Grigore Marius) a scos la iveală faptul că transporturile de ţiţei brut către S.C. Excella Real
Grup S.R.L. nu au avut loc în realitate, lucru, de altminteri firesc dacă se are în vedere faptul că, astfel cum s-a demonstrat în
considerentele ce preced, nici tranzacţiile care atestă livrarea de ţiţei brut către S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu au avut
corespondent în realitate.
3. Procesul fictiv de producţie a produselor petroliere inferioare declarat de către S.C. Excella Real Grup S.R.L.
În scopul de a diminua cuantumul obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin plata unui nivel mult mai
scăzut al accizelor şi totodată pentru a crea o justificare pentru lipsa stocurilor de motorină şi de ţiţei achiziţionate, în
eventualitatea unui control, S.C. Excella Real Grup S.R.L., a pretins că motorina şi ţiţeiul sunt supuse unui proces de distilare
din care se obţinea produsul intermediar distilat greu, iar în final combustibil lichid greu şi combustibil lichid Navo.
Combustibilul lichid greu este un produs utilizat pentru focarele utilajelor si instalațiilor industriale, obținut in
procesul de distilare atmosferica a țițeiului, distilare sub presiune redusa sau distilare distructiva a rezidiului, precum si prin
amestecarea acestora cu fracţiuni de distilare. La momentul comiterii faptelor deduse judecăţii, acciza datorată bugetului de
stat pentru livrarea unei tone de CLG era de 15 euro, pe când cea datorată pentru livrarea unei tone de motorină era de 358
euro.
Combustibilul Navo este un produs petrolier inferior folosit pentru alimentarea platformelor de forare sau de
producţie şi a cărui livrare este scutita de la plata accizelor si a TVA, în conformitate cu prevederile art.144 (1), lit.a. pct.7 din
Codul fiscal.
Raportat la acest regim fiscal al celor două categorii de produse petroliere, expertiza contabilă judiciară efectuată în
cauză a stabilit că alegerea acestora s-a realizat pentru a neutraliza efectul fiscal al operaţiunilor de comercializare a acestora,
prin compensarea reciprocă a obligaţiilor care luau naştere prin livrarea de CLG şi CL Navo, astfel încât S.C. Excella Real
Grup S.R.L. să înregistreze niveluri minime de profit purtător de impozit şi TVA de plată.
În realitate, însă, S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu a desfăşurat în niciun moment activitate de producţie, aspect
ce rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din coroborarea a numeroase elemente probatorii administrate în cauză.
Astfel, fiind audiat în cursul urmăririi penale, martorul Vîrlan Ion, angajatul S.C. Excella Real Grup S.R.L., care
se ocupa de întreținerea instalaţiei de distilare atmosferică simplă, a declarat că în perioada cât şi-a desfăşurat activitatea în
cadrul acestei societăţi, instalaţia respectivă nu a funcţionat efectiv şi, ca atare, niciodată nu s-a produs CLG sau CL Navo, iar
cantitatea de circa 100 de tone CLG găsită de organele de urmărire penală cu prilejul percheziţiei efectuate la sediul S.C.
Excella Real Grup S.R.L., era folosită drept combustibil pentru centrala termică din incinta societăţii. De asemenea, şi cu
prilejul audierii sale în cursul cercetării judecătoreşti, martorul Vârlan Ion a susţinut că în perioada cât şi-a desfăşurat
activitatea la S.C. Excella Real Grup S.R.L., în cadrul acesteia nu s-a desfăşurat vreun proces de producţie de CLG sau
combustibil lichid Navo 1 ori Navo 2, cu excepţia unei cantităţi de aproximativ 150 de tone CLG, de care avea nevoie pentru
punerea în funcţiune a cazanului cu abur şi pe care a preparat-o în rezervorul R8, unde, de altfel, a şi fost găsită la momentul
sigilării acestui rezervor. Totodată, martorul a mai precizat că din luna ianuarie 2011 şi până în noiembrie 2011, instalaţia de
distilare atmosferică simplă s-a aflat în reparaţii şi revizie, iar după terminarea lucrărilor de revizie, s-a procedat la
conservarea întregului sistem de instalaţie, care a fost încărcat cu motorină şi în fiecare zi era pus în funcţiune pe circuit de
recirculare. Relevante în acelaşi sens sunt şi susţinerile aceluiaşi martor conform cărora, cât a lucrat la S.C. Excella Real
Grup S.R.L., pe platforma acesteia nu a fost adus ţiţei, cu excepţia a două autocisterne care au fost folosite pentru prepararea
combustibilului lichid de care avea nevoie pentru punerea în funcţiune a cazanului cu abur şi nici nu a văzut ca în
rezervoarele acestei societăţi să fie descărcate autocisterne cu motorină.
Totodată, martorii Anton Vasile - Irinel, Belu Ion şi Grigore Marius, conducătorii vehiculelor cu care s-a realizat
transportul de motorină de la depozitele Oil Terminal din Constanţa către staţiile de distribuţie a carburantului din Sibiu şi
Mediaş, au arătat, atât în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, cât şi cu prilejul audierii lor nemijlocite în faţa instanţei
de fond, că motorina pe care o încărcau din Oil Terminal Constanţa nu era niciodată descărcată la sediul S.C. Excella Real
Grup S.R.L., din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, ci în această locaţie autocisternele staţionau doar pentru
răstimpul necesar înlocuirii sigiliilor ce fuseseră aplicate în Oil Terminal şi pentru întocmirea unor noi documente de
transport în baza cărora motorina era apoi transportată către depozitele aparţinând S.C. Ana Oil S.R.L. din Sibiu sau S.C.
Benz Oil S.R.L. din Mediaş.
Aceste aspecte relatate de şoferii autocisternelor cu care era transportată motorina au fost confirmate şi de
imaginile înregistrate în baza autorizaţiilor emise de instanţă, din care rezultă că aceleaşi vehicule transportau motorina din
depozitele Oil Terminal Constanţa la sediul S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi de aici, mai departe, la distribuitorii din judeţul
Sibiu, unde era descărcată.
Ori în lipsa vreunor stocuri faptice de motorină, materie primă ce trebuia folosită în procesul tehnologic de
fabricare a produselor petroliere inferioare, acestea din urmă nu aveau cum să fie obţinute.
Aceleaşi împrejurări privitoare la lipsa unei activităţi efective de producţie de carburanţi la sediul S.C. Excella
Real Grup S.R.L. au fost relatate şi de inculpatul Belba Nicolae, care cu prilejul audierii lui în faţa acestei Curţi, la termenul
de judecată din data de 08.02.2016, a menţionat că motorina care era achiziţionată de la S.C. Inkasso Jobs S.R.L. era
transportată cu autocisternele din Oil Terminal Constanţa până în comuna Nicolae Bălcescu, pe platforma S.C. Excella Real
Grup S.R.L., unde cisternele staţionau preţ de jumătate de oră, fără să fie descărcate, după care plecau mai departe către
locurile unde trebuia să se facă vânzarea de motorină, astfel că acest combustibil nu era folosit în producţia de CLG sau CL
Navo şi, de altfel, aceste produse nici nu au fost vreodată fabricate de către S.C. Excella Real Grup S.R.L.
De asemenea, şi inculpatul Guliu George, care în faţa instanţei de fond, optând pentru procedura simplificată de
judecare a cauzei pe baza recunoaşterii învinuirii, a recunoscut în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată, în faza
30
finală a urmăririi penale a arătat că în realitate S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu producea combustibil lichid greu şi
combustibil lichid Navo, aşa cum era menţionat în autorizaţia de funcţionare şi cum se înregistra în documentele contabile,
aspect cu privire la care, a precizat, că avea cunoştinţă şi inculpatul Nemeş Radu, care i-a dat asigurări că, activitatea
societăţii se bucură de protecţia, astfel încât nu va fi controlată de către organele abilitate ale statului, iar dacă totuşi, vor
exista unele controale, acestea nu vor ridica probleme.
S-au apreciat a fi relevante sub acelaşi aspect şi susţinerile martorului Şapera George Daniel, angajat al S.C.
Excella Real Grup S.R.L., care se ocupa de întocmirea avizelor de însoţire pentru produsul CLG pe baza datelor comunicate
prin email de către contabila societăţii, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, care a arătat că nu a văzut ca în incinta
societăţii la care lucra să se desfăşoare un proces de producţie propriu-zis pentru fabricarea de CLG şi nici nu a asistat la vreo
încărcare sau descărcare de produse petroliere în incinta societăţii.
Inexistenţa unui proces tehnologic de producţie a produselor petroliere inferioare care să fi fost desfăşurat pe
platforma S.C. Excella Real Grup S.R.L. din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa a fost demonstrată şi de
înscrisurile care atestă consumul de energie electrică al societăţii în perioada de referinţă, vădit insuficient pentru a susţine
funcţionarea acestor instalaţii. În ceea ce priveşte justificarea pe care apărarea inculpatului Nemeş Radu a încercat să o
atribuie acestei inadvertenţe, în sensul că pentru procesul de producţie a produselor petroliere inferioare ar fi fost utilizat şi un
generator de producere a energiei electrice existent pe platforma S.C. Excella Real Grup S.R.L., Curtea a considerat-o total
neconvingătoare, întrucât, chiar şi pentru un observator neexperimentat, este hilar a susţine că producţia unei cantităţi totale
de peste 163.000 de tone de distilat greu, CLG şi CL Navo ar fi putut fi realizată într-o proporţie covârşitoare cu ajutorul unui
astfel de dispozitiv, cu atât mai mult cu cât martorul Vârlan Ion angajatul S.C. Excella Real Grup S.R.L. care se ocupa de
întreţinerea instalaţiilor tehnice, a precizat că acest generator de energie electrică era folosit doar atunci când scădea tensiunea
în reţea sau nu era curent electric, iar nicidecum pentru a furniza în mod uzual energia electrică necesară funcţionării
instalaţiei de rafinare.
De altfel, aşa cum s-a demonstrat în secţiunea precedentă prin referiri punctuale la probatoriul care susţine
această concluzie, în perioada de referinţă cuprinsă între mai 2011 şi iulie 2012, S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu s-a aflat în
posesia unor stocuri efective de ţiţei brut pe care să-l fi utilizat în procesul de producţia industrială a produselor petroliere
declarate, ci operaţiunile comerciale de achiziţie a ţiţeiului brut au avut doar caracter scriptic, ceea ce coroborat şi cu faptul că
motorina achiziţionată de la S.C. Inkasso Jobs S.R.L., nu era descărcată la sediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., conduce, în
mod logic, la concluzia că în lipsa materiilor prime necesare nici produsele finite nu puteau fi obţinute.
Pentru a crea aparenţa unei activităţi de producţie, la nivelul S.C. Excella Real Grup S.R.L. au fost întocmite
documente justificative (rapoarte de producție, bonuri de consum al materiilor prime) care să poată fi prezentate organelor
fiscale în eventualitatea unui control. Astfel, în dosarele contabile ale societăţii s-au găsit documente intitulate „Rapoarte de
producție”, care nu conțin nicio viza sau ștampila şi care evidenţiază situaţia lunară a cantităţilor de motorină şi ţiţei pretins a
fi folosite în cadrul procesului de producţie, precum şi cantităţile de produs intermediar (distilat greu) şi de produse finale
(CLG şi CL Navo) obţinute. Totodată, au fost întocmite reţete pentru combustibil lichid greu – CLG si distilat greu,
nesemnate, neștampilate şi neavizate.
Referitor la întocmirea acestor rapoarte de producţie, martorul Vârlan Ion şeful instalaţiei de distilare, a precizat
în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, că acestea îi erau transmise săptămânal de la sediu, din contabilitate şi,
deşi şi-a pus într-adevăr problema că respectivele rapoarte, care atestau producţia de produse petroliere inferioare, conţineau
date neconforme realităţii, le-a semnat din dispoziţia inculpatului Guliu George şi apoi le-a îndosariat conform instrucţiunilor
aceleiaşi persoane.
Situaţia centralizată a datelor înscrise in rapoartele de producţie, realizată de către expertul contabil judiciar
desemnat în cauză în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale, a evidenţiat faptul că în perioada
mai 2011 – iulie 2012, S.C. Excella Real Grup S.R.L. a declarat fictiv producţia unei cantităţi totale de 163.143.554,00 kg de
produse petroliere inferioare (42.172.978,00 kg distilat greu, 88.919.153,00 kg CLG şi 32.051.423,00 kg CL Navo), obţinută
din prelucrarea unei cantităţi totale de 138.421.638 kg de materii prime (78.846.141,00 kg motorină şi 59.575.497,00 ţiţei
brut).
Totodată, SC Excella Real Grup S.R.L. a întocmit în mod fictiv şi bonuri de consum pentru motorina şi ţiţeiul
pretins a fi folosite în procesul de producţie, fără ca aceste înscrisuri să conţină viza gestionarului, a primitorului sau a
compartimentului contabilitate, aşa cum prevăd normele Ordinului nr.3512 din 27/11/2008 privind documentele financiar-
contabile.
De asemenea, au fost întocmite şi documente intitulate Note de predare, care prezintă aşa-zisa producție obținută
de distilat greu cu rol de semifabricat, precum si de CLG si CL Navo cu rol de produs finit. Ca şi bonurile de consum şi
rapoartele de producție, aceste înscrisuri sunt redactate pe calculator şi nu conțin nicio semnătură sau ştampilă din partea
compartimentului tehnic, a gestionarului sau a serviciului de contabilitate. Unele dintre aceste note de predare au fost
generate în mai multe variante cu aceleaşi numere de înregistrare, cuprinzând cantităţi diferite ale produselor pretins a fi fost
obţinute.
În acelaşi sens, s-a găsit şi un raport de producție pentru care nu existau bonuri de consum şi nici note de predare,
toate aceste nereguli semnalate cu privire la documentele ce atestau aşa-zisul proces de producţie desfăşurat de SC Excella
Real Grup S.R.L., nefiind altceva decât dovezi incontestabile ale faptului că acest proces de producţie nu a avut loc în
realitate.
4. Livrările fictive de produse petroliere inferioare înregistrate în contabilitatea S.C.Excella Real Grup S.R.L.
Pentru a justifica lipsa stocurilor faptice de produse petroliere inferioare care ar fi rezultat din procesul de
prelucrare în antrepozitul fiscal a ţiţeiului brut şi a motorinei achiziţionate în regim suspensiv de la plata accizelor, S.C.
Excella Real Grup S.R.L. a înregistrat în contabilitate documente justificative care atestau că aceste produse ar fi fost vândute
către S.C. Yncos Maritime S.R.L. şi S.C. Millenium Energy S.R.L., deşi aceste operaţiuni nu au avut loc în realitate.
În scopul de a crea aparenţa desfăşurării reale a acestor tranzacţii, la data de 10.05.2011 s-a încheiat un contract de
vânzare - cumpărare între S.C. Excella Real Grup S.R.L., reprezentata de inculpatul Guliu George, in calitate de vânzător, şi
S.C. Millenium Energy S.R.L., reprezentată de martorul Cristescu Ionuţ Virgiliu, în calitate de cumpărător, având ca obiect
livrarea cantităţii de 250.000 tone anual de combustibil lichid greu tip CLG, folosit in industrie, în valoare totala
aproximativa de 636.480.000 lei.
31
De asemenea, la data de 01.11.2011, s-a încheiat un contract de vânzare - cumpărare similar şi intre S.C. Excella
Real Grup S.R.L., reprezentata de inculpatul Guliu George, in calitate de vânzător, şi S.C. Yncos Maritime S.R.L.,
reprezentata de MOISE PAUL, in calitate de comparator, având ca obiect livrarea cantităţii de 60.000 tone anual (5.000 tone
lunar) combustibil lichid Navo 1, in valoare totala de aproximativ 200.000.000 lei.
Anexat la acest contract se afla autorizația pentru desfășurarea activităților de transport naval in porturi şi pe căi
navigabile eliberată de Autoritatea Navală Romană – Căpitănia Zonală Constanţa, prin care se autorizează S.C. Yncos
Maritime S.R.L. sa desfăşoare activităţi de buncheraj al navelor.
Astfel cum a stabilit raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, documentele justificative - facturi
fiscale şi avize de expediţie – întocmite şi înregistrate în contabilitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L. cu privire la livrările de
produse petroliere inferioare atestă scriptic faptul că, în perioada mai 2011 – iunie 2012, în baza celor două contracte de
vânzare – cumpărare anterior menţionate, S.C. Excella Real Grup S.R.L., ar fi livrat către S.C. Millenium Energy S.R.L.
cantitatea totală de 82.830.347 kg de CLG, iar către S.C. Yncos Maritime S.R.L., cantitatea totală de 45.967.226,00 kg de CL
Navo.
De asemenea, în scopul de a crea nişte circuite economico-financiare cât mai complexe, menite a îngreuna
stabilirea naturii reale a acestor tranzacţii şi aflarea adevărului, au fost întocmite înscrisuri care atestau că S.C. Yncos
Maritime S.R.L. ar fi revândut combustibilul lichid Navo către S.C. Bitum&Oil Intermed S.R.L., iar S.C. Millenium Energy
S.R.L. ar fi revândut combustibilul lichid greu către S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L.
În ceea ce priveşte consecinţele fiscale generate de aceste vânzări fictive de produse petroliere inferioare, expertul
contabil judiciar desemnat în cauză a observat că în contabilitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L., s-a înregistrat o valoare de
vânzare a CLG sub prețul de producție, per total perioadă rezultând o diferenţă în minus de 132.244.838,96 lei între valoarea
de vânzare şi valoarea de producţie, ceea ce este interzis de prevederile art.17 din O.G. nr.99/2000, iar pentru produsul CL
Navo, valoare de vânzare înregistrată este peste prețul de producţie, întrucât potrivit art.144 alin.(1) lit.a pct.7 din Codul
fiscal, acesta nu este purtător de TVA la vânzare, diferenţa dintre valoarea de vânzare şi valoarea aferentă descărcării din
gestiune fiind de 158.163.463,73 lei, raţiunea unui asemenea mod de operare fiind aceea de a neutraliza efectului fiscal al
respectivelor tranzacţii.
Astfel, întrucât produsul CL Navo nu este purtător de TVA la vânzare, dacă societatea ar fi înregistrat în
contabilitate numai tranzacţii de acest tip, atunci aceasta ar fi avut de recuperat TVA, ceea ce ar fi atras controale din partea
organelor fiscale. Totodată, aceste tranzacţii ar fi dat naştere unor obligaţii semnificative de plată a impozitului pe profit.
În schimb, dacă în contabilitate s-ar fi înregistrat numai vânzare CLG, societatea ar fi înregistrat niveluri
semnificative de TVA colectat, care ar fi trebuit virat la buget, in schimb societatea ar fi înregistrat pierdere fiscala.
Ori prin combinarea celor două tipuri de tranzacţii, TVA-ul deductibil de la achizițiile fictive de țiței brut şi
transport aferent, în cuantum de 25.179.634,17 lei, s-a echilibrat cu TVA-ul colectat de la vânzările de CLG, în cuantum de
27.313.169,60 lei, iar pierderea corespunzătoare tranzacţiilor cu CLG s-a compensat cu profitul înregistrat din vânzările de
CL Navo, astfel încât S.C. Excella Real Grup S.R.L. să achite sume modice cu titlu de taxe şi impozite.
Un prim argument pertinent care pune în evidenţă caracterul fictiv al livrărilor de CLG şi CL Navo, atât al celor
iniţiale realizate între S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi S.C. Millenium Energy S.R.L., respectiv S.C. Yncos Maritime S.R.L.,
cât şi al celor subsecvente, realizate pe de o parte între S.C. Yncos Maritime S.R.L. şi S.C. BITUM&OIL S.R.L., iar pe de
altă parte între S.C. Millenium Energy S.R.L. şi S.C. Cibin Distribution S.R.L., respectiv S.C. Gabros Invent Strategies
S.R.L, rezidă în faptul că avizele de însoţire întocmite pentru toate aceste livrări sunt identice din punctul de vedere al
numărului, datei, al cantităţii de produse transportate, al numelui şoferului, al numărului autovehiculului şi, totodată sunt
nesemnate şi neștampilate.
În al doilea rând, probele administrate în cauză au demonstrat cu prisosinţă faptul că persoanele juridice implicate
în circuitele fictive având ca obiect achiziţionarea de CLG şi CL Navo provenite de la antrepozitarul S.C. Excella Real Grup
S.R.L. au avut un comportament specific unor societăţi „fantomă”, în sensul că nu au desfăşurat activităţi comerciale reale şi
erau folosite şi controlate în fapt de către inculpaţii Preda Dumitru Emilian, Jugănaru Andrei Florin şi Chirvăsitu Dumitru, cu
scopul de a crea aparenţa de legalitate a operaţiunilor prin care era fraudat bugetul de stat şi de a obţine înscrisurile de care să
se poată prevala în eventualitatea unor controale.
Astfel, din declaraţiile consecvente ale martorului Cristescu Ionuţ Virgiliu, asociat şi administrator al S.C.
Millenium Energy S.R.L. s-a reţinut că, la propunerea inculpatului Jugănaru Andrei Florin, pe care l-a cunoscut prin
intermediul vărului său Preda Dumitru Emilian, acesta a fost de acord ca pe numele său să fie înfiinţată societatea anterior
menţionată, în schimbul promisiunii plăţii unor sume de bani cu titlu de dividende, pe care însă nu le-a încasat niciodată. Se
mai reţine din declaraţia aceluiaşi martor că, în această calitate el nu s-a ocupat niciodată de desfăşurarea unor activităţi de
vânzare – cumpărare de CLG, nu s-a întâlnit niciodată cu reprezentanţii societăţilor care potrivit documentelor justificative ar
fi vândut către S.C. Millenium Energy S.R.L. sau ar fi cumpărat de la aceasta CLG, iar contractul de vânzare - cumpărare
încheiat cu S.C. Excella Real Grup S.R.L. l-a semnat în biroul inculpatului Jugănaru Andrei Florin, care i l-a prezentat gata
redactat şi semnat din partea societăţii partenere. În acelaşi sens, a mai precizat martorul că singurele activităţi pe care le-a
îndeplinit în legătură cu această societate au fost legate de semnarea de aproximativ 3 ori a unor teancuri de facturi referitoare
la comerţul cu CLG, aferente perioadelor anterioare raportat la momentul semnării şi care erau deja completate, activitate ce
s-a desfăşurat în biroul inculpatului Jugănaru Andrei Florin, precum şi de semnarea unor ordine de plată, fie în alb, fie
completate cu menţiuni indicate de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin, în ceea ce priveşte sumele şi destinaţia acestora.
De asemenea, martorul Coleşea Ştefan Cătălin a cărui audiere a fost posibilă numai în cursul urmăririi penale, a
precizat că la propunerea unor persoane pe care le-a cunoscut prin intermediul unui prieten, a fost de acord ca în schimbul
plăţii unei sume de 800 lunar să fie înfiinţată pe numele său o societate comercială despre care ulterior a aflat că se numea
S.C. Bitum&Oil Intermed S.R.L., astfel că sub directa îndrumare a acelor persoane s-a deplasat la autorităţile competente
unde au fost îndeplinite formalitățile necesare înfiinţării societăţii, precum şi la bancă pentru deschiderea unui cont, pe care
au fost împuternicite acele persoane, însă ulterior, nu a desfăşurat niciun fel de activitate comercială pe seama acestei
societăţi, nici de comerţ cu cereale şi nici de comerţ cu produse petroliere, iar în perioada de existenţă a acesteia, actele
constitutive şi documentele contabile nu s-au aflat niciodată în posesia sa.
În ceea ce priveşte activitatea S.C. Cibin Distribution S.R.L., potrivit actelor comunicate de către Oficiul Naţional
al Registrului Comerţului, aceasta a avut ca asociat şi administrator pe martora Ursu Irina Mihaela, persoană neştiutoare de
carte, care cu prilejul audierii sale în faţa primei instanţe nu a fost în măsură să precizeze datele complete de stare civilă,
32
afirmând că nu cunoaşte ziua şi luna în care s-a născut, ci doar anul naşterii. În legătură cu împrejurările în care aceasta a
devenit asociat şi administrator în cadrul S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi cu activităţile întreprinse în această calitate,
martora Ursu Irina Mihaela a precizat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti
că numita Paler Elena le-a propus, ei şi surorii ei, Ursu Alina, un loc de muncă ce presupunea să stea acasă şi să obţină o
sumă de bani lunar, însă nu le-a precizat şi ce anume activităţi ar fi trebuit să presteze pentru a primi acest salariu. Fiind de
acord, Paler Elena le-a condus la mai multe instituţii din municipiul Constanţa unde au semnat mai multe documente, fără
însă a şti despre ce era vorba, atât datorită faptul că este neştiutoare de carte, cât şi datorită împrejurării că Paler Elena nu i-a
dat explicaţii cu privire la conţinutul documentelor pe care le-a semnat, astfel încât nu a avut niciodată cunoştinţă despre
faptul că a avut calitatea de administrator al S.C. Cibin Distribution S.R.L. A mai precizat inculpata că timp de câteva luni a
primit de la inculpatul Chirvăsitu Dumitru sume cuprinse între 700 şi 900 - 1.000 lei lunar, iar activităţile pe care le-a prestat
în schimbul acestor remuneraţii au fost semnarea a numeroase documente sub îndrumarea numitei Paler Elena care a refuzat
să-i comunice ce scria pe respectivele documente, iar pentru îndeplinirea acestor activităţi a fost dusă de Paler Elena atât în
diverse locuri din municipiul Constanţa, cât şi în Bucureşti, unde aceasta s-a întâlnit cu inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi
Ionescu Lucian Florin şi au discutat în particular.
În sfârşit, referitor la S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., martorul Roşu Ion Gabriel, atât în cursul urmăririi
penale, cât şi în faţa instanţei de fond a precizat că intrând în legătură cu un anume Tom sau Toma Alexandru (identificat de
martor chiar în şedinţă publică în persoana inculpatului Jugănaru Andrei Florin ), acesta i-a propus o afacere de pe urma
căreia putea obţine suma de 2.000 lei lunar, însă nu i-a dat detalii despre natura respectivei afaceri şi, întrucât a fost de acord,
la solicitarea acestuia a semnat mai multe documente al căror conţinut nu l-a lecturat şi totodată i-a pus acestuia la dispoziţie
datele sale de identitate; ulterior a aflat că pe numele său fusese înfiinţată o societate comercială care se numea S.C. Gabros
Invent Strategies S.R.L., în cadrul căreia el avea calitatea de administrator, spunându-i-se totodată de către Jugănaru Andrei
Florin că acea firmă era o benzinărie, însă nu cunoaşte ce relaţii comerciale ar fi avut această societate şi nici nu ştie unde s-ar
fi aflat sediul ei. A mai arătat martorul, că timp de peste 5 luni de zile, fiind însoţit de fiecare dată de către inculpatul
Jugănaru Andrei Florin, aproape în fiecare zi se deplasa la diverse agenţii ale BCR de unde retrăgea din contul S.C. Gabros
Invent Strategies S.R.L. sume considerabile de bani, cuprinse între 200.000 şi 400.000 lei, pe care apoi le preda lui Jugănaru
Andrei Florin, iar pentru această activitate el primea suma de 500 lei săptămânal, la care se adăugau cheltuielile de cazare în
Bucureşti sau de deplasare în localitatea de domiciliu din Judeţul Vâlcea.
De altfel, aşa cum investigaţiile făcute în cauză o evidenţiază, S.C. Bitum&Oil Intermed S.R.L., S.C. Cibin
Distribution S.R.L. şi S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. nu au ţinut evidenţe contabile, rolul acestora fiind acela de a
îngreuna identificarea beneficiarilor reali ai produselor petroliere pretins obţinute în antrepozitul aparţinând S.C. Excella Real
Grup S.R.L.
5. Livrările reale de motorină de la S.C. Excella Real Grup S.R.L. către SC. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.
Analiza coroborată a probatoriului strâns în cauză a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că întreaga
cantitate de motorină achiziţionată de S.C. Excella Real Grup S.R.L. în regim suspensiv de la plata accizelor, cu scopul
declarat de a fi folosită în antrepozitul fiscal, în procesul de producţie a produselor energetice inferioare, a fost în realitate
livrată către societăţile de distribuţie a carburanţilor S.C .Benz Oil SRL Mediaş şi S.C. Ana Oil S.R.L. Sibiu.
În înfăptuirea planului evazionist conceput de membrii grupului infracţional, aceste operaţiuni de vânzare a
motorinei nu au fost înregistrate în contabilitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L., care a denaturat astfel cuantumul veniturilor
obţinute şi, implicit, nivelul impozitului pe profit, al taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor datorate bugetului de stat.
Astfel cum s-a mai precizat deja în considerentele ce preced, din declaraţiile concordante ale martorilor Anton
Vasile - Irinel, Belu Ion şi Grigore Marius, conducătorii vehiculelor cu care s-a realizat transportul de motorină de la
depozitele Oil Terminal din Constanţa către staţiile de distribuţie a carburantului din Sibiu şi Mediaş, coroborate cu
înregistrările de imagini efectuate în baza autorizaţiilor emise de instanţă, dar şi cu declaraţiile inculpaţilor Guliu George şi
Belba Nicolae, motorina care era preluată din Oil Terminal Constanţa nu era niciodată descărcată la sediul S.C. Excella Real
Grup S.R.L., din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, ci în această locaţie autocisternele staţionau doar pentru
perioada necesară înlocuirii sigiliilor ce fuseseră iniţial aplicate în Oil Terminal şi pentru întocmirea documentelor fictive de
însoţire în baza cărora motorina era apoi transportată către depozitele S.C. Ana Oil S.R.L. din Sibiu sau S.C. Benz Oil S.R.L.
din Mediaş.
În accepţiunea Curţi, relevante în acelaşi sens au fost şi acele note de redare a unor convorbiri telefonice purtate
între membrii grupului infracţional, care atestă existenţa a numeroase situaţii în care intrările de motorină de la S.C. Inkasso
Jobs S.R.L. către S.C. Excella Real Grup S.R.L. erau mult peste capacitatea de producţie şi stocare a acestei din urmă
societăţi, astfel că singura explicaţie plauzibilă a acestor incidente nu poate fi decât aceea că motorina achiziţionată era livrată
de îndată către beneficiarii S.C. Benz Oil S,R,L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.
Spre exemplu, în convorbirea telefonică din data de 10.12.2011, ora 15:25:09, inculpatul Guliu George îi reproşa
inculpatului Chirvăsitu Dumitru că „toate maşinile au aceiași dată” şi „dacă vine vreunul şi controlează aici, şi vede 20 de
avize cu aceiaşi dată, ce facem ?”
De asemenea, într-o convorbire telefonică purtată în data de 24.03.2012, ora 15:14:51 între inculpaţii Guliu George
şi Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, aceasta din urmă, însuşindu-şi dispoziţia de a nu mai fi înregistrate în contabilitate prea
multe intrări de motorină într-o singură zi, astfel încât să se depăşească în mod vizibil capacitatea de producţie a
antrepozitului, îl apostrofa pe Guliu George că „e multă cantitate” chiar şi pentru două zile, „sar în sus, depăşesc acolo
treaba”, rugându-l totodată pe acesta să mai reducă pe cât posibil cantităţile de motorină achiziţionată, pentru că altfel
„rămâne pe stoc”, ceea ce în cazul unui control ar crea dificultăţi din cauza lipsei faptice a acestui stoc, care în realitate era
vândut.
Transportul combustibilului comercializat în mod ocult de către S.C. Excella Real Grup S.R.L., era asigurat de
societăţile S.C. Rad Trans Concept S.R.L. Bucureşti şi S.C. Crivas Logistic S.R.L. Bucureşti, controlate de inculpaţii Preda
Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin .
Din motive de precauţie, cursele de transport al carburantului de la antrepozitul fiscal la distribuitori se realizau în
mod obişnuit pe timpul nopţii, autocisternele fiind însoţite adeseori de autoturisme utilizate de membri ai reţelei, care
supravegheau traseul în vederea contracarării eventualelor controale ce ar fi putut fi efectuate de instituţiile fiscale sau de
organe specializate ale statului.
33
Totodată, membrii grupării infracţionale, prin intermediul unor persoane apropiate, angajate în cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, aveau acces la bazele de date cuprinzând evidenţa autovehiculelor înmatriculate şi, astfel, verificau
autovehiculele necunoscute ce se deplasau în apropierea autotrenurilor sau care staţionau în apropierea antrepozitului, pentru
a identifica dacă aparţin instituţiilor de control.
În acest sens, astfel cum a rezultat din coroborarea declaraţiilor inculpaţilor Guliu George, Belba Nicolae şi
Chirvăsitu Dumitru, cu procesele verbale de redare a conţinutului unor convorbiri telefonice şi comunicări tip SMS,
interceptate şi înregistrate în perioada de referinţă cu autorizarea organelor judiciare competente, precum şi, parţial, şi cu
declaraţiile martorului Popescu Silviu-Dan, întrucât membrii grupului infracţional nutreau suspiciunea unor acţiuni de filaj
desfăşurate de autorităţile statului, cât şi pentru evitarea controalelor inopinate, orice maşină necunoscută reperată pe raza
localităţilor Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, era atent supravegheată şi verificată după numărul de înmatriculare,
activităţi ce erau realizate cu ajutorul lucrătorilor de poliţie Dinu Marius şi Popescu Silviu-Dan.
Pentru a disimula provenienţa motorinei achiziţionată în fapt de la antrepozitarul S.C. Excella Real Grup S.R.L.,
S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L., au întocmit documente justificative în care erau menţionate alte numere de
înmatriculare ale mijloacelor de transport şi alte nume ale conducătorilor auto decât cele ale autocisternelor şi ale şoferilor
care efectuau transportul de la S.C. Excella Real Grup S.R.L., astfel încât contabilitatea acestor două societăţi să releve că
transporturile ar fi fost derulate cu mijloacele auto proprii.
Spre exemplu, în noaptea de 11/12.02.2012 (sâmbătă spre duminică), S.C. Benz Oil S.R.L., Mediaş a recepţionat 5
autocisterne furnizate din antrepozitul S.C. Excella Real Grup S.R.L., autovehiculele fiind redirecţionate către S.C. Ana Oil
S.R.L., Sibiu. În prima zi lucrătoare ce a urmat acestui transport, respectiv luni 13.02.2012, astfel cum a rezultat dintr-o
convorbire telefonică interceptată şi înregistrată în baza unui mandat de siguranţă naţională, numita Boroncoi Tudnde,
angajată a S.C. Benz Oil S.R.L., Mediaş, discutând cu o persoană ce răspunde la apelativul „Adi” despre întocmirea celor
cinci facturi aferente livrării de combustibil dintre S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L., îl chestionează pe interlocutor
despre identitatea conducătorilor auto care au efectuat transportul de motorină de la Mediaş spre Sibiu, acesta din urmă
comunicându-i că de fapt transportul a fost asigurat în mod direct de către şoferii care iniţial au adus marfa la S.C. Benz Oil
S.R.L.; totodată cei doi au convenit ca pe acele facturi să fie menţionaţi, în mod nereal, ca şoferi numiţii Baciu Silviu Teodor
şi Hava Gheorghe, concluzionând că în eventualitatea unui control, se va putea motiva în mod credibil că, fiind vorba despre
o distanţă scurtă, cei doi au efectuat mai multe transporturi în cursul aceleiaşi zile.
6. Achiziţiile fictive de motorină realizate de S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. de la furnizori cu
comportament de societăţi „fantomă”.
Pentru a oferi o justificare formală stocurilor faptice de motorină euro 5 achiziţionată fără forme legale de la S.C.
Excella Real Grup S.R.L. şi revândută ulterior, S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. au înregistrat în contabilitatea
proprie documente justificative care atestau fictiv că motorina ar fi fost achiziţionată de la S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi
S.C. Agroline Expres S.R.L., (societăţi care nu desfăşurau în mod real nicio activitate economică şi care erau, în fapt,
controlate de inculpaţii Chirvăsitu Dumitru şi Jugănaru Andrei Florin ), precum şi de la S.C. Klass Logistic. S.R.L., S.C.
Premium Oil Distribution S.R.L., S.C. Belona Sistem S.R.L. şi S.C. Business Global Lighting S.R.L. (controlate în fapt de
inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin).
În cazul fiecăreia dintre aceste livrări fictive de motorină euro 5 s-au întocmit facturi fiscale în care se menţionează
că acciza a fost plătită şi au fost ataşate declaraţii de provenienţă, rapoarte de încercare şi declaraţii de conformitate.
Declaraţiile de provenienţă au fost emise de furnizorii produselor petroliere, care atestă că acestea provin din
antrepozite fiscale autorizate şi că au acciza plătită.
Rapoartele de încercare au fost emise de depozitul de combustibil în urma analizei unui eşantion din marfa
transportată şi atestă compoziţia acestuia. Potrivit standardelor în vigoare, depozitele de combustibil trebuie să emită un cod
de eşantion unic pentru fiecare livrare, iar rapoartele de încercare primesc numere cronologice pentru fiecare eşantion
analizat, astfel încât nu se pot realiza două transporturi în baza aceloraşi documente.
Prin raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză de către expertul desemnat Timofte Adriana
Florentina s-a stabilit că înregistrările efectuate în contabilitatea S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. corespunzător
acestor livrări de motorină euro 5 de la societăţile sus-menţionate evidenţiază existenţa unor grave inadvertenţe cu privire la
conţinutul documentelor de provenienţă, ceea ce semnifică, în fapt, că aceste livrări au avut un caracter simulat.
Fără a realiza în acest punct al considerentelor hotărârii o analiză exhaustivă a aspectelor care susţin concluzia de
mai sus, Curtea a considerat că este suficient a face referire sub acest aspect, cu titlu exemplificativ, la împrejurarea că
aceleaşi înscrisuri au fost folosite de către mai multe societăţi, fiind modificată data emiterii, codul de eşantion la care se
referă sau informaţiile privind beneficiarul sau că din verificările efectuate a rezultat că unele din rapoartele de încercare
corespunzătoare acestor livrări, fie nu au fost emise de către depozitele de combustibil, fie au fost emise pentru alte livrări
către alte societăţi ori că în contabilitatea celor două societăţi nu au fost identificate toate documentele care să ateste întregul
parcurs al combustibilului de la furnizorul iniţial până la beneficiar, aşa cum s-a constatat în situaţia unor achiziţii de
motorină realizate de la furnizori legitimi.
În continuarea expunerii, Curtea a procedat la analiza distinctă a situaţiei achiziţiilor fictive de motorină realizate de
S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.
Astfel, în ceea ce o priveşte pe S.C. Ana Oil S.R.L., administrată de inculpatul Ghişe Pavel Dumitru, pe baza
analizei realizate asupra evidenţei contabile a acestei societăţi, expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză în cursul
urmăririi penale a stabilit că, raportat la faptele ce formează obiectul cauzei, au fost înregistrate în contabilitate achiziţii de
motorină euro 5 provenind de la S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. Agro Line Expres S.R.L.
Aceste pretinse relaţii comerciale derulate între societăţile anterior menţionate nu au fost statuate în cuprinsul
vreunor convenţii scrise, singurele înscrisuri pe care, cu adresa nr.202/2013, S.C. Ana Oil S.R.L. le-a înaintat la dosarul
cauzei urmare a solicitării organului de urmărire penală, fiind copiile atestatelor de înregistrare pentru comercializare en gros
de produse energetice, eliberate societăţilor furnizoare de către Autoritatea Naţională a Vămilor, şi anume: atestatul
nr.RO9552540EN01/01.11.2010; cod accize: RO9552500EN00 deţinut de S.C. Cibin Distribution S.R.L., respectiv atestatul
nr.RO9552740EN01/02.11.2010, cod accize: RO9552700EN00.deţinut de S.C. Agro Line Expres S.R.L.
Situaţia centralizată întocmită de către expertul contabil judiciar pe baza facturilor de motorina emise de către S.C.
Cibin Distribution S.R.L. şi înregistrate în contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L. au evidenţiat că în perioada iulie 2011 –
februarie 2012, S.C. Cibin Distribution S.R.L. ar fi livrat către S.C. Ana Oil S.R.L. cantitatea totală de 16.277.410,00 litri
34
motorină având o valoare totală de 86,181,545.79 lei, din care 69.501.246,54 lei reprezintă valoarea de bază, iar
16.680.299,25 lei TVA.
Facturile emise de S.C. Cibin Distribution S.R.L. au fost însoțite de următoarele documente:
- declarație de proveniență întocmită de S.C. Cibin Distribution S.R.L., prin care reprezentantul acesteia
BODEANU GABRIEL, unul dintre cei doi asociaţi, declară pe propria răspundere că produsele comercializate provin din
antrepozit fiscal autorizat conform prevederilor Legii nr.571/2003, cu acciza plătită si corespund standardelor naționale de
calitate pentru carburanți auto.
- rapoarte de încercare si declarații de conformitate în copii xerox, pe care s-a aplicat stampila S.C Cibin
Distribution S.R.L. si semnătura in original.
Examinând corespondenţa dintre facturi şi rapoartele de încercare/declaraţiile de conformitate, expertiza contabilă
judiciară a stabilit că în relația dintre S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. au fost utilizate 19 rapoarte de
încercare emise de Rompetrol Quality Control către Rompetrol Downstream – Depozit Zărneşti şi 19 declarații de
conformitate emise de ROMPETROL, pentru un număr total de 422 facturi, respectivele documente de provenienţă
referindu-se la motorina transportată de la producătorul Rompetrol Rafinare S.A. către Rompetrol – Depozit Zărneşti, în
cazane. Situaţia detaliată a acestor înscrisuri se prezintă după cum urmează:
* Luna iulie 2011 - sunt emise 10 facturi, însoțite de raportul de încercare nr.1694/07.03.2011 şi declarația de
conformitate nr.1694/07.03.2011.
* Luna august 2011 - sunt emise 59 facturi, însoţite de următoarele documente:
- 12 facturi însoțite de raportul de încercare nr.2219/ 14.08.2011 şi declarația de conformitate nr.2219/14.08.2011;
- 20 facturi însoțite de raportul de încercare nr.2285/20.08.2011 şi declarația de conformitate nr.2285/20.08.2011;
* Luna septembrie 2011 - sunt emise 46 facturi, însoţite de următoarele documente:
- 6 facturi însoțite de raportul de încercare nr.2499/09.09.2011 şi declarația de conformitate nr.2499/09.09.2011.
* Luna octombrie 2011 - s-au emis 45 facturi, iar documentele însoțitoare sunt:
- 21 facturi însoțite de raportul de încercare nr.2453/03.09.2011 şi declarația de conformitate nr.2453/ 03.09.2011;
* Luna noiembrie 2011 - s-au emis 73 facturi, iar documentele însoțitoare sunt:
* Luna decembrie 2011 - s-au emis 59 facturi, însoţite de următoarele documentele:
* Luna ianuarie 2012 - s-au emis 75 facturi, iar documentele însoțitoare sunt:
- 22 facturi însoțite de raportul de încercare nr.2651/ 08.12.2011 şi declarația de conformitate nr.2651/08.12.2011;
* Luna februarie 2012 - s-au emis 55 facturi, iar documentele însoțitoare sunt:
- 24 facturi însoțite de raportul de încercare nr.2812/30.01.2012 şi declarația de conformitate nr.2812/ 30.01.2012.
La solicitarea organului de urmărire penală, Rompetrol Downstream S.R.L a comunicat printr-o adresă scrisă,
înaintată şi ataşată la dosarul de urmărire penală, că Rompetrol Quality Control emite raport de încercare pentru fiecare lot de
produse care pleacă din depozite, iar datele de identificare ale documentelor sunt unice. Prin aceeaşi adresă s-a comunicat că
Rompetrol Downstream nu face analize pe carburantul din depozite, iar o copie a raportului de încercare/produs/lot emis de
Rompetrol Quality Control se anexează şi la documentele cu care pleacă cisterna către client. Totodată, se mai precizează de
către Rompetrol Downstream că, referitor la documentele care se eliberează în relaţia cu clienţii, care ridică marfa cu
mijloace auto, in afara de factură si avize de expediție, acestora li se eliberează şi nota de livrare; tichet de livrare; raport de
aditivare; declarația de conformitate pentru efix; copia raportului de încercare emis de Rompetrol Quality Control.
Alăturat acestei adrese, Rompetrol Downstream S.R.L. a comunicat şi o anexă care conţine desfăşurătorul
societăţilor comerciale cărora le-au fost eliberate în mod legal copii ale rapoartelor de încercare nr.2219/14.08.2011,
nr.2285/20.08.2011, nr.2324/24.08.2011, nr.2748/30.09.2011, nr.2453/03.09.2011, nr.2821/08.10.2011 şi nr.2875/17.10.2011
emise de Rompetrol Quality Control, însă S.C. Cibin Distribution S.R.L. nu se află printre acestea, de unde rezultă că această
societate, în fapt, nu s-a aprovizionat cu motorină euro 5 de la Rompetrol, pentru ca mai apoi să o vândă către S.C. Ana Oil
S.R.L., ci aceste tranzacţii au fost fictive.
Mai mult decât atât, toate facturile înregistrate în contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L., întocmite în numele S.C. Cibin
Distribution S.R.L. şi însoţite de copii ale rapoartelor de încercare emise de Rompetrol Quality Control nu au anexate şi
documentele pe care, potrivit adresei transmisă în interesul soluţionării cauzei, Rompetrol Downstream a susţinut că le
eliberează în relaţia cu clienţii, care ridică marfa cu mijloace auto, respectiv nota de livrare, tichet de livrare şi raport de
aditivare, care ar permite stabilirea întregului traseu parcurs de motorina euro 5 de la furnizorul iniţial până la beneficiarul
final, aşa cum spre exemplu, potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, s-a procedat în
cazul facturii nr.MICO 0266 din 29.08.2011 emisă de S.C. Milumunt Consulting S.R.L. către S.C. Ana Oil S.R.L. pentru
cantitatea de 28,081.00 kg motorină, care este însoţită de toate documentele necesare pentru a se arata întregul parcurs al
celor 28,081 litri motorina. În acest caz circuitul mărfii a fost Rompetrol Downstream ► S.C. Comision Trade Brăila S.R.L.
► S.C. Milumunt Consulting S.R.L. ► S.C. Ana Oil S.R.L., iar pentru relația Rompetrol Downstream ► S.C. Comision
Trade Brăila S.R.L. sunt ataşate şi înregistrate următoarele documente: aviz de însoțire; tichet de livrare; nota de livrare;
35
declarație de conformitate; raport de încercare. Cantitatea din avizul de însoțire de 28,081 litri este identica cu cantitatea
înscrisă in factura emisă de S.C. Milumut Consulting S.R.L. către S.C. Ana Oil S.R.L.
Cu privire la achiziţiile de motorină euro 5 înregistrate de S.C. Ana Oil S.R.L. în relaţia cu S.C. Agro Line Expres
S.R.L., situaţia centralizată a facturilor care atestă aceste achiziţii, întocmită de către expertul contabil judiciar desemnat în
cauză, a evidenţiat că în perioada februarie 2012 – iulie 2012, S.C. Agro Line Expres S.R.L. ar fi livrat către S.C. Ana Oil
S.R.L. cantitatea totală de 15,206,271.32 litri motorină, cu o valoare totală de 82,671,004.87 lei, din care 66,670,165.21 lei
reprezintă valoarea de bază, iar 16,000,839.66 lei TVA.
Facturile emise de S.C. Agro Line Expres S.R.L. au fost însoțite de următoarele documente:
- declarație de proveniență prin care asociatul şi administratorul S.C. Agro Line Expres S.R.L., Ursu Alina, declară
pe propria răspundere ca motorina are acciza plătită, provine din antrepozit fiscal autorizat conform prevederilor Legii
nr.571/2003 si corespunde standardelor naționale de calitate pentru carburanți auto.
- raport de încercare si declarație de conformitate, în copii xerox,. pe care s-a aplicat stampila S.C Agro Line
Expres S.R.L. si semnătura in original.
Verificând corespondenţa dintre facturi şi rapoartele de încercare/declaraţiile de conformitate, expertiza contabilă
judiciară a stabilit că în relația dintre S.C. Agro Line Expres S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. au fost utilizate 10 rapoarte de
încercare emise de Rompetrol Quality Control către Rompetrol Downstream – Depozit Zarnesti sau de Oil Terminal către
Lukoil şi 10 declarații de conformitate emise de Rompetrol Rafinare sau de Petrotel Lukoil S.A., pentru un număr total de
388 de facturi, respectivele documente de provenienţă referindu-se, după caz, la motorina transportată de la producătorul
Rompetrol Rafinare S.A. către Rompetrol – Depozit Zarnesti, in cazane sau de la Oil Terminal către Lukoil Romania, in
vagoane. Situaţia detaliată a acestor înscrisuri prezintă următoarele date:
* Luna februarie 2012 – cele 5 facturi emise în această perioadă sunt însoțite de raportul de încercare nr.221/N din
16.02.2012, cod eșantion 290 N, întocmit de Oil Terminal către Lukoil si declarația de conformitate nr.4405/15.02.2012
emisă de Petrotel Lukoil SA către Lukoil România - Depozit Oil Terminal 1 Astra.
* Luna martie 2012 - s-au emis 69 facturi, iar documentele însoțitoare sunt următoarele:
- 34 facturi însoțite de raportul de încercare nr.221/N din 16.02.2012, cod eșantion 290 N, întocmit de Oil Terminal
către Lukoil şi declarația de conformitate nr.4405/15.02.2012 emisă de Petrotel Lukoil SA către Lukoil România - Depozit
Oil Terminal 1 Astra;
către Lukoil si declarația de conformitate nr.4433/28.02.2012 emisa de Petrotel Lukoil SA către Lukoil România - Depozit
* Luna aprilie 2012 - s-au emis 95 facturi, însoţite de următoarele documente:
către Lukoil şi declarația de conformitate nr.4433/28.02.2012, emisa de Petrotel Lukoil SA către Lukoil România - Depozit
către Lukoil si declarația de conformitate nr.4501/02.04.2012, emisă de Petrotel Lukoil SA către Lukoil România - Depozit
* Luna mai 2012 - s-au emis 108 facturi, iar documentele însoțitoare sunt:
către Lukoil şi declarația de conformitate nr.4501/02.04.2012, emisă de Petrotel Lukoil SA către Lukoil România - Depozit
- 37 facturi însoțite de raportul de încercare nr.2976 din 18.04.2012 întocmit de Rompetrol Quality Control pentru
Rompetrol Downstream - Depozit Zărneşti si declarația de conformitate nr.2953/18.04.2012, întocmită de Rompetrol
Rafinare pentru Rompetrol Downstream - Depozit Zărneşti;
Oil Terminal 1 Astra.
* Luna iunie 2012 - s-au emis 104 facturi, iar documentele însoțitoare sunt:
către Lukoil şi declarația de conformitate nr.4756/30.04.2012, emisă de Petrotel Lukoil SA către Lukoil România - Depozit
- 31 facturi însoțite de raportul de încercare nr.2985 din 09.05.2012 întocmit de Rompetrol Quality Control pentru
- 32 facturi însoțite de raportul de încercare nr.2991 din 25.05.2012, întocmit de Rompetrol Quality Control pentru
- 34 facturi care nu sunt însoțite de niciun document.
* Luna iulie 2012 – s-au emis 7 facturi care nu sunt însoțite de niciun document.
Din răspunsul comunicat de către Rompetrol Downstream S.R.L. în cursul urmăririi penale s-a reţinut că nici S.C.
Agro Line Expres S.R.L. nu se numără printre societăţilor comerciale cărora le-au fost eliberate în mod legal copii ale
rapoartelor de încercare emise de Rompetrol Quality Control.
36
De asemenea, răspunzând solicitării organului de urmărire penală, prin adresa nr.4523 din 22 martie 2013, Lukoil
Romania S.R.L. a comunicat că a emis următoarele documente:
- raportul de încercare nr.248/06.02.2012, cod eșantion 562 N, întocmit de Oil Terminal Constanta şi declarația de
conformitate emisa de SC Petrotel Lukoil SA nr.26268/22.01.2012;
- raportul de încercare nr.265/15.02.2012, cod eșantion 601 N, întocmit de Oil Terminal Constanta si declarația de
conformitate emisa de S.C. Petrotel Lukoil SA nr.26268/22.01.2012;
- raportul de încercare nr.372/06.03.2012, cod eșantion 786 N, întocmit de Oil Terminal Constanţa si declarația de
conformitate emisa de S.C. Petrotel Lukoil SA nr.26268/22.01.2012.
În aceeaşi adresă se mai precizează că toate aceste rapoarte au fost anexate la transferul Lukoil către stațiile proprii
de distribuție.
Referitor la codul de eşantion, Lukoil România S.R.L. a arătat că acesta este unic pentru fiecare livrare, ceea ce
înseamnă că nu poate fi trecut pe mai multe rapoarte de încercări, iar codul eșantion nr.290 N a fost emis in data de
20.01.2012 şi corespunde raportului de încercare nr.147/ N si declarației de conformitate nr.4279/19.12.2011, aceste
documente fiind anexate la livrarea efectuata către firma S.C. Anghel Ng Galaţi S.R.L. (26,057 tone) cu autocisterna
nr.SB07PET/SB08PET.
S-a mai precizat, totodată, că numărul raportului de încercare este unic si se aplică in mod cronologic, iar la fiecare
livrare către clienții en-gros efectuată din Oil Terminal Constanţa se anexează următoarele documente: factură, aviz de
expediție; nota de greutate; tichete debitmetru; raportul de încercări emis de Oil Terminal Constanţa; declarație de
conformitate (Lukoil Romania); PO-ul de plata a accizei; declarație de conformitate, certificate de conformitate (RAR),
licență – emise de furnizorul Petrotel Lukoil.
S-a reţinut că o examinare comparativă a documentelor existente în contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L. în raport cu
datele comunicate de către Lukoil România au relevat următoarea situaţie:
♦ raportul de încercare nr.221/N din 16.02.2012, cod eșantion 290 N, întocmit de Oil Terminal către Lukoil si
declarația de conformitate nr.4405/15.02.2012 emisa de Petrotel Lukoil SA nu sunt recunoscute de Lukoil România S.R.L.,
întrucât codul unic de eșantion nr.290 N a fost emis in data de 20.01.2012 şi corespunde raportului de încercare nr.147/N si
declarației de conformitate nr.4279/19.12.2011, iar aceste documente au fost anexate la livrarea efectuata către firma S.C.
Anghel Ng Galaţi S.R.L. (26,057 tone) cu autocisterna nr.SB07PET/SB08PET;
declarația de conformitate nr.4433/28.02.2012 emisă de Petrotel Lukoil SA nu sunt recunoscute de Lukoil România S.R.L.,
pe motiv că raportul de încercare nr.248N întocmit de Oil Terminal Constanţa a fost emis la data de 06.02.2012, iar acestuia
îi corespunde codul eşantion 562 N si declarația de conformitate nr.26268/22.01.2012 emisă de SC Petrotel Lukoil SA;
îi corespunde codul eşantion 562 N si declarația de conformitate nr.26268/22.01.2012 emisă de SC Petrotel Lukoil SA;
declarației de conformitate nr.4279/19.12.2011, iar aceste documente au fost anexate la livrarea efectuată către firma S.C.
declarația de conformitate nr.4756/30.04.2012 emisa de Petrotel Lukoil SA, nu sunt recunoscute de Lukoil România S.R.L.,
îi corespunde codul eșantion 786 N si declarația de conformitate nr.26268/22.01.2012 emisa de SC Petrotel Lukoil SA.
S-a constatat că din situaţia prezentată mai sus rezultă că rapoartele de încercare anexate facturilor emise de S.C.
Agro Line Expres S.R.L. şi înregistrate in contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L. nu pot fi considerate drept veritabile, întrucât, pe
de o parte, toate acestea poartă codul eşantion 290 N, ceea ce practic este imposibil, de vreme ce potrivit precizărilor făcute
de Lukoil România S.R.L., acest cod este unic şi se atribuie unui singur raport de încercare, respectivul cod fiind atribuit unui
raport de încercare emis pentru o livrare către o altă societate comercială ce nu are legătură cu cauza, iar pe de altă parte,
rapoartele de încercare recunoscute de către Lukoil România S.R.L. din punct de vedere al numărului, conţin date de emitere
diferite şi cod eşantion diferit decât exemplarele anexate facturilor înregistrate în contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L. în relaţia
cu S.C. Agro Line Expres S.R.L. În plus, niciunul dintre documentele justificative înregistrate în contabilitatea S.C. Ana Oil
S.R.L., întocmite de S.C. Agro Line Expres S.R.L nu sunt însoţite şi de documentele pe care Rompetrol Downstream,
respectiv Lukoil România S.R.L. susţin că le eliberează la momentul livrării (nota de livrare, tichet de livrare şi raport de
aditivare, în cazul Rompetrol Downstream, respectiv nota de greutate; tichete debitmetru, PO-ul de plata a accizei, certificate
de conformitate (RAR) şi licență, în cazul Lukoil România S.R.L.).
Referitor la S.C. Benz Oil S.R.L., prima instanţă a reţinut că din expertiza contabilă judiciară administrată în cauză
rezultă că aceasta a înregistrat în contabilitate documente de provenienţă ce atestă achiziţii de motorină euro 5 de la
următoarele societăţi: S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Klass Logistic S.R.L., S.C.
Premium Oil Distribution S.R.L., S.C. Belona Sistem S.R.L. şi S.C. Business Global Lighting S.R.L.
37
În relaţia cu S.C. Klass Logistic.S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L. a înregistrat în evidenţa contabilă documente
justificative care atestă achiziţia de la această societate, în perioada mai – iunie 2011, a cantităţii totale de 865,672.00 litri de
motorină.
Situaţia centralizată a documentelor corespunzătoare acestor livrări relevă următoarele aspecte atipice sau, după
caz, inadvertenţe:
- 16 dintre facturile emise de S.C. Klass Logistic.S.R.L., către S.C. Benz Oil S.R.L. sunt însoţite de avize de
expediţie în care sunt menţionate aceeași cantitate de motorină, acelaşi conducător auto si același număr de înmatriculare al
autocisternei, cu cele care sunt trecute şi pe avizele de expediţie aferente facturilor în baza cărora furnizorul din amonte
Pedatrol Rom a livrat motorina către S.C. Klass Logistic.S.R.L.;
- 5 dintre aceste facturi au ataşat raportul de încercare nr.64/N din 05.05.2011 cu cod eșantion 174 N, emis de Oil
Terminal către Mairon Galaţi, document ce nu are nicio legătură cu facturile emise de S.C. Klass Logistic.S.R.L., în
condiţiile în care, în cazul fiecăreia dintre aceste livrări, circuitul motorinei a fost Master Chem Oil ► Pedatrol Rom ► S.C.
Klass Logistic.S.R.L. ►S.C. Benz Oil S.R.L., iar numerele şi datele de emitere a rapoartelor de încercare eliberate de Oil
Terminal beneficiarului Master Chem Oil, precum şi codurile de eşantion corespunzătoare acestor rapoarte sunt diferite;
- 2 dintre aceste facturi au anexate declaraţia de conformitate nr.5672/09.05.11 emisa de Rompetrol Rafinare către
Rompetrol Downstream si raportul de încercare nr.605/09.05.11 emis de Rompetrol Quality Control către Rompetrol
Downstream pentru Efix diesel, documente care este exclus să fie ataşate facturilor emise de S.C. Klass Logistic.S.R.L., în
condiţiile în care, în cazul fiecăreia dintre aceste livrări, pe circuitul Master Chem Oil ► Pedatrol Rom ► S.C. Klass
Logistic.S.R.L. ► S.C. Benz Oil S.R.L., rapoartele de încercare şi codurile eşantion au fost emise furnizorului Master Chem
Oil de către Oil Terminal, iar nu de către Rompetrol Quality Control;
- 4 dintre aceste facturi au ataşat raportul de încercare nr.64/N din 05.05.2011 cu cod eșantion 174 N, emis de Oil
Terminal către Mairon Galaţi, document ce nu are nicio legătură cu facturile emise de S.C. Klass Logistic.S.R.L., în
condiţiile în care, în cazul fiecăreia dintre aceste livrări, circuitul de aprovizionare cu motorină a fost Rompetrol Downstream
► Comision Trade Brăila ► Diesel Business Group ► Rottco Consult ► S.C. Klass Logistic S.R.L. ► S.C.Benz Oil
S.R.L., iar rapoartele de încercare şi Declaraţiile de conformitate aferente acestor livrări au fost emise de Rompetrol Quality
Control, respectiv Rompetrol Downstream.
- 9 dintre aceste facturi în care motorina livrată are ca origine declarată Master Chem Oil nu sunt însoţite de
rapoarte de încercare.
S-a reţinut că în contabilitatea S.C. Benz Oil S.R.L. au mai fost înregistrate pretinse achiziţii de motorină euro 5
provenind de la S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., documentele justificative aferente acestor tranzacţii derulate în
perioada august 2011 – iulie 2012, atestând livrarea scriptică a cantităţii totale de 5.194.015,91 litri de motorină
Prima instanţă a constatat că analiza documentelor înregistrate în contabilitatea S.C. Benz Oil S.R.L. referitor la
relaţia cu S.C. Premium Oil Distribution S.R.L. evidenţiază faptul că în cazul a 48 dintre facturile aferente acestor tranzacţii,
în care motorina livrată de S.C. Premium Oil Distribution S.R.L. către S.C. Benz Oil S.R.L. provine de la Mairon Galaţi, în
avizele de însoţire emise de S.C. Premium Oil Distribution S.R.L. sunt trecute aceleaşi date privitoare la numele şoferului şi
la numărul de înmatriculare al mijlocului de transport (39 de avize) sau numai la numele şoferului (9 avize), cu cele
menţionate în avizele de însoţire emise de la Mairon Galaţi. De asemenea, o mare parte dintre facturile emise de S.C.
Premium Oil Distribution S.R.L. nu sunt însoţite de rapoarte de încercare şi declaraţii de conformitate.
Totodată, a mai reţinut că în perioada mai 2011 – aprilie 2012, S.C. Benz Oil S.R.L. a mai înregistrat în
contabilitate şi achiziţia nereală a cantităţii de 57.887.512,97 litri motorină provenind de la S.C. Cibin Distribution S.R.L.,
S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Belona Sistem S.R.L. şi S.C. Business Global Lighting S.R.L.
Verificarea documentelor justificative care atestă doar scriptic efectuarea acestor livrări susţine concluzia că doar o
mică parte a acestor facturi e însoţită de rapoarte de încercare şi declaraţii de conformitate, iar acolo unde aceste documente
există, veridicitatea lor este grav afectată de incidenţa unor serioase neconcordanţe.
Astfel, în cazul a trei facturi emise în luna mai 2011 de către S.C. Belona Sistem S.R.L. către S.C. Benz Oil S.R.L.,
pe lângă raportul de încercare emis de Oil Terminal, este ataşat şi raportul de încercare nr.605 emis de Rompetrol Quality
Control + declarația de conformitate nr.5672 emisă de Rompetrol Rafinare, ca şi cum aceleaşi cantităţi de motorină ar fi putut
fi livrate de către doi furnizori diferiţi.
În al doilea rând, raportul de încercare nr.64/ N, cu cod eşantion 174 N, emis de Oil Terminal către Mairon Galaţi
şi având menţionate date diferite ale emiterii (05.05.2011 sau 20.05.2011) a fost utilizat atât in livrările pretins efectuate de
S.C. Klass Logistic S.R.L., cât şi pentru a însoţi un număr de 15 facturi emise în cursul lunii mai 2011 de către S.C. Belona
Sistem S.R.L. şi o factură emisă de S.C. Business Global Lighting S.R.L ., or în raport cu relaţiile comunicate de Lukoil
România S.R.L., potrivit cărora numărul raportului de încercare este unic şi se alocă pentru o singură livrare in mod
cronologic, nu este posibil ca unul şi acelaşi raport de încercare să conţină date de emitere diferite.
În al treilea rând, raportul de încercare nr.19802/90009109/10 emis de Saybolt a fost folosit pentru 44 facturi emise
de S.C. Cibin Distribution S.R.L. către S.C. Benz Oil S.R.L., in perioada 01.08 – 09.08.2011, în forme diferite:
♦ pe 2 exemplare cu data emiterii 21.08.2011 s-a aplicat parafa si semnătura S.C. Belona Sistem S.R.L.;
♦ pe 4 exemplare cu data emiterii 21.08.2011 s-a aplicat parafa si semnătura S.C. Cibin Distribution S.R.L.;
♦ pe 7 exemplare cu data emiterii 08.08.2011 s-a aplicat parafa si semnătura S.C. Cibin Distribution S.R.L.;
♦ 1 exemplar cu data emiterii 08.08.2011 conține numai parafa si semnătura din partea emitentului.
În sfârşit, raportul de încercare nr.1889/ N, cu cod eșantion 4330 N emis de Oil Terminal către Master Chem Oil, a
fost utilizat pentru 31 facturi emise de S.C. Cibin Distribution S.R.L. către S.C. Benz Oil S.R.L. in perioada 07.11.2011 –
24.12.2011 şi pentru 9 facturi emise de S.C. Agro Line Expres S.R.L. către S.C. Benz Oil S.R.L. in perioada 01.02.2012 –
25.02.2012.
În afara neregulilor anterior menţionate, constatate cu privire la forma sau conţinutul documentelor de provenienţă
a motorinei euro 5 pretins achiziţionată de S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. de la furnizorii S.C. Cibin
Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Klass Logistic.S.R.L., S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., S.C.
Belona Sistem S.R.L. şi S.C. Business Global Lighting S.R.L., Curtea de apel a observat că probatoriul cauzei oferă şi alte
argumente pertinente care confirmă caracterul fictiv al acestor achiziţii, care în realitate au avut ca sursă de provenienţă pe
S.C. Excella Real Grup S.R.L.
38
În acest sens, Curtea a reamintit că, potrivit declaraţiilor martorelor Ursu Irina Mihaela şi Ursu Alina, persoane cu
un nivel extrem de redus de instruire şi cu o condiţie materială precară, care au fost alese să îndeplinească formal funcţia de
asociat şi administrator, prima în cadrul S.C. Cibin Distribution S.R.L., iar cea de-a doua în cadrul S.C. Agro Line Expres
S.R.L., la propunerea numitei Paler Elena care acţiona în numele inculpatului Chirvăsitu Dumitru, acestea au acceptat ca în
schimbul unor salarii de aproximativ 1.000 lei lunar, bani pe care îi primeau de la inculpatul Chirvăsitu Dumitru, să fie
angajate în cadrul unor societăţi comerciale, despre care ulterior au aflat că fuseseră înfiinţate chiar pe numele lor, însă nu au
desfăşurat niciun fel de activităţi economice în numele acestor societăţi, ci singurele activităţi îndeplinite în legătură cu ele au
vizat deplasarea lor împreună cu numita Paler Elena la diverse instituţii din Bucureşti şi municipiul Constanţa, inclusiv la
unităţi bancare, unde la indicaţia lui Paler Elena au semnat diferite documente despre al căror conţinut nu li s-a dat niciun fel
de explicaţii şi nici au fost în măsură să ia cunoştinţă personal, fie pentru că nu au putut din cauza precarităţii gradului de
instruire şcolară, fie pentru că nu li s-a permis.
Faptul că persoanele care figurau ca asociaţi şi administratori ai S.C. Cibin Distribution S.R.L., respectiv S.C. Agro
Line Expres S.R.L. au acceptat să acţioneze ca interpuşi ai membrilor grupării în schimbul unor sume de bani, fără a avea
vreo implicare efectivă în activitatea respectivelor societăţi a fost confirmat şi de martora Paler Elena care în cursul urmăririi
penale a fost audiată ca învinuit, respectiv inculpat. Astfel, în declaraţiile sale consecvente, Paler Elena a precizat că la
solicitarea lui Chirvăsitu Dumitru, i-a recomandat pe numitele Ursu Alina şi Ursu Irina Mihaela, care din cauza lipsurilor
materiale erau dispuse să accepte înfiinţarea unor societăţi comerciale pe numele lor, în schimbul unor remuneraţii lunare,
context în care le-a însoţit pe acestea la Constanţa şi la Bucureşti în vederea îndeplinirii formalităţilor necesare înfiinţării S.C.
Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. Agro Line Expres S.R.L, iar apoi, fiind anume instruită în acest scop de către inculpaţii
Jugănaru Andrei Florin şi Ionescu Lucian Florin s-a ocupat de întocmirea ordinelor de plată prin care sumele de bani ce
intrau în conturile acestor două societăţi erau transferate către alte conturi bancare, conform indicaţiilor pe care le primea prin
SMS de la Jugănaru Andrei Florin, acele ordine de plată fiind iniţial semnate de către Ursu Alina şi Ursu Irina Mihaela
împreună cu care se deplasa la unităţile bancare, iar ulterior chiar de către ea, în baza unor împuterniciri date de acestea.
De asemenea, lipsa oricărei activităţi economice reale care să fi fost desfăşurată de către societăţile comerciale
implicate în livrarea de motorină către S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. este relevată şi de faptul că astfel cum s-a
stabilit prin suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit din dispoziţia instanţei în cursul cercetării
judecătoreşti, prin valorificarea datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice ( www.mfinante.ro), niciuna dintre
persoanele juridice S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Belona Sistem S.R.L. şi S.C. Business
Global Lighting S.R.L. nu au depus bilanţ contabil şi balanţe de verificare pentru perioada 2011-2012, ceea ce înseamnă că
acestea nu au organizat evidenţa contabilă şi, ca atare, nici nu au achitat acciza datorată bugetului de stat pentru motorina
vândută pe hârtie către S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.
De altfel, din consultarea bazei de date pusă la dispoziţie în mod public pe platforma on line a Ministerului
Finanţelor Publice se poate observa că aceleaşi constatări sunt valabile şi în cazul S.C. Klass Logistic.S.R.L., care nu numai
că în perioada de existenţă nu a depus vreo situaţie financiară la autorităţile fiscale şi nu a achitat niciun fel de obligaţii
fiscale, dar în luna august 2015 a şi fost radiată din registrul comerţului ca urmare a închiderii procedurii insolvenței, iar în
ceea ce o priveşte pe S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., a cărei denumire a fost schimbată în anul 2012 în S.C. Emarat
Energy Holding S.R.L., deşi la data de 01.07.2011 a fost luată în evidenţă de către autorităţile fiscale, aceasta nu a depus
situaţii financiare şi nu a achitat niciun fel de taxe sau impozite către bugetul de stat, deci nici accize pentru motorina vândută
formal către S.C. Benz Oil S.R.L.
7. Circuitul financiar folosit pentru recuperarea sumelor obţinute din evaziunea fiscală şi modul de utilizare a
acestora.
S-a reţinut că în urma analizei rulajelor din conturile bancare ale societăţilor comerciale implicate în derularea
acestui amplu mecanism de fraudare a bugetului de stat prin disimularea vânzării de motorină neaccizată sub aparenţa
vânzării unor produse energetice slab accizate, expertiza contabilă judiciară administrată în cauză a determinat şi circuitul
financiar conceput şi utilizat de membrii grupului infracţional în vederea intrării în posesia sumelor de bani rezultând din
desfăşurarea acestor activităţi ilicite, precum şi modul de întrebuinţare a acestor resurse.
Astfel, primul segment al acestui circuit a presupus ca mare parte din sumele de bani obţinute de S.C. Benz Oil
S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. din vânzarea motorinei livrate de către S.C. Excella Real Grup S.R.L., către staţiile de
carburanţi, să fie transferate cu titlul de plată combustibil în conturile bancare ale societăţilor tip „ fantomă” care figurau în
mod fictiv ca furnizori de motorină (S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Klass
Logistic.S.R.L., S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., S.C. Belona Sistem S.R.L. şi S.C. Business Global Lighting S.R.L.).
Au existat şi situaţii în care, fără vreo justificare legitimă, S.C. Benz Oil S.R.L. a efectuat plăţi directe către S.C.
Gabros Invent Strategies S.R.L., societate care era controlată în fapt de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin, prin
intermediul persoanei interpuse ca asociat şi administrator scriptic, martorul Roşu Ion Gabriel şi care, în realitate, nu a
desfăşurat niciun fel de activităţi economice, ci a fost folosită în mecanismul evazionist pentru a efectua achiziţii fictive de
CLG provenit de la S.C. Excella Real Grup S.R.L. pe relaţia cu intermediarul S.C. Millenium Energy S.R.L. Ulterior, banii
din contul S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., fie erau transferaţi în conturile altor societăţi implicate în aceeaşi activitate
infracţională, fie erau retrase în numerar de către administratorul Roşu Ion Gabriel, care le preda imediat inculpatului
Jugănaru Andrei Florin, în felul acesta, prin mijlocirea S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., fiind obţinută în numerar de
către membrii grupului suma totală de 524.615 lei.
O a doua etapă a circuitului financiar folosit pentru obţinerea produsului infracţional a constat în aceea că banii
proveniţi din vânzarea de motorină realizată de către S.C Excella Real Grup S.R.L. au fost transferaţi din conturile
furnizorilor fictivi de motorină (S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Klass Logistic S.R.L.,
S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., S.C. Belona Sistem S.R.L. şi S.C. Business Global Lighting S.R.L.), în conturile
societăţilor care achiziționaseră în mod fictiv combustibil lichid greu (CLG), tot de la S.C. Excella Real Grup S.R.L.
(respectiv S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. şi S.C. Millenium Energy S.R.L.), fie în mod direct, fie prin interpunere între
firmele din aceste două grupuri a unor societăţi comerciale cu rol de trambulină sau de verigă (S.C. Delta Oil Logistic S.R.L.,
S.C. Energrom Supply Service S.R.L. şi S.C. Carpatic Division S.R.L.), care în fapt au realizat legătura între cele două
circuite.
În continuare, s-a reţinut că societăţile cu rol de cumpărători fictivi de CLG, respectiv S.C. Gabros Invent Strategies
S.R.L. şi S.C. Millenium Energy S.R.L. au folosit sumele astfel obţinute pentru a plăti produsele pretins achiziţionate, fie
39
direct către S.C. Excella Real Grup S.R.L., fie în conturile S.C. Inkasso Jobs S.R.L., la ordinul furnizorului de CLG, S.C.
Excella Real Grup S.R.L. Din sumele încasate de la cumpărătorii fictivi de CLG, S.C. Excella Real Grup S.R.L. a achitat
accizele corespunzătoare operaţiunilor fictive de comercializare a produselor petroliere inferioare şi, totodată, a plătit
facturile aferente transportului fictiv de ţiţei brut, emise de transportatorul S.C. Rad Trans Concept S.R.L., controlată în fapt
de către inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian, care ulterior a retras aceste sume în numerar (totalizând
4.698.150 lei). De asemenea, şi S.C. Excella Real Grup S.R.L. a efectuat retrageri de numerar din conturile bancare, aferente
sumei totale de 179.000 lei.
La rândul său, S.C. Inkasso Jobs S.R.L., a întrebuințat sumele ce-i fuseseră transferate de S.C. Gabros Invent
Strategies S.R.L. şi de S.C. Millenium Energy S.R.L. pentru a achita motorina achiziţionată de la partenerii externi, pentru a
face plăţi către furnizorii fictivi de ţiţei (S.C. Divers Zootehnic S.R.L, S.C. Partener Nobless S.R.L. şi S.C. Accesing Perfect
S.R.L.), precum şi pentru a face plata unor facturi externe emise de Corralys Investments Limited Dubai (controlată de
inculpaţii Nemeş Diana Marina şi Nemeş Radu), sub aparenţa prestării unor servicii de consultanţă. Totodată, S.C. Inkasso
Jobs S.R.L. a retras în numerar suma totală de 149.200 lei.
S-a mai reţinut că în ultimul segment al circuitului financiar, administratorii firmelor cu rol de supapă pe circuitul
tip suveică (S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partener Nobless S.R.L.) retrăgeau în numerar sumele obţinute din pretinsa
vânzare de ţiţei brut, sub pretextul unor achiziţii fictive de cereale, în felul acesta fiind încasată suma totală de 119.585.930
lei. iar Imediat după aceea, cei ce efectuau retragerile de numerar din conturile bancare (martorii Ionuţă Mircea Grigore,
administratorul scriptic al S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi Stănuleţ Petrică Costel administratorul fictiv al S.C. Partener
Nobless S.R.L.) le predau inculpatului Belba Nicolae, persoană care aflându-se în ierarhia grupului infracţional în subordinea
inculpaţilor Guliu George şi Nemeş Radu, le înmâna la rândul lui acestora, iar în absenţa celui din urmă, inculpatului Buliga
Mihai
Situaţia centralizată a retragerilor de numerar realizate de membrii grupului infracţional prin intermediul S.C.
Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partener Nobless S.R.L., indică faptul că martorul Ionuţă Mircea Grigore, administratorul din
acte al S.C. Divers Zootehnic S.R.L. a retras din contul acestei societăţi, cu motivaţia fictivă de achiziţii cereale şi plăţi
diverse, suma totală de 65.347.470,00 lei, iar martorul Stănuleţ Petrică Costel administratorul interpus al S.C. Partener
Nobless S.R.L., sub pretextul unor achiziţii de cereale de la persoane fizice, a retras suma totală de 54.238.460,00 lei.
Pentru a justifica operaţiunile de retragere de numerar, la unităţile bancare au fost depuse borderouri de achiziții
cereale, care însă, aşa cum a demonstrat expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză, în cazul S.C. Divers Zootehnic
S.R.L. au un conținut diferit de cel al borderourilor înregistrate in contabilitate, atât sub aspectul persoanelor de la care s-ar fi
realizat achiziţiile de cereale, cât şi sub cel al tipului cerealelor pretins a fi fost achiziţionate, iar în cazul S.C. Partener
Nobless S.R.L., nici nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, ceea ce dovedeşte că acestea nu au avut decât rol de paravan
pentru scoaterea numerarului din conturile bancare. Rolul de supapă atribuit acestor două societăţi comerciale în circuitul
financiar conceput pentru intrarea în posesia produsului infracţional este reliefat şi de numeroase convorbiri telefonice purtate
între membrii grupului infracţional organizat cu privire la modul de distribuire a beneficiilor rezultate din activitatea
evazionistă.
Astfel, s-a reţinut că în ziua de 24.02.2012, ora 21:01:28, între inculpaţii Guliu George şi Chirvăsitu Dumitru s-a
purtat următorul dialog codificat referitor la modul de calcul şi gestionare a sumelor de bani provenite din evaziunea fiscală
cu motorină vândută către staţiile de distribuţie S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.: „Guliu George: Mă, stai puţin,
că nu-mi ies alea cu acela, cu proprietarul de oi, de acolo de unde mergem noi. La „D” cât am dat? 783? Chirvăsitu
Dumitru: 780 şi au rămas 33000 Şi i-am adăugat la 453. Guliu George: La „D” nu ai mai dat nimic, în afară de asta nu?”.
De asemenea, într-o convorbire telefonică din data de 28.02.2012, ora 10:25:02, inculpatul Guliu George i-a
transmis inculpatului Chirvăsitu Dumitru următoarea solicitare: „Să faci la aia cu „D”. Mai ai datele de la aia cu „D”? Aia
cu „D” a mea. Nu mai face la aia la care ţi-am spus aseară. Dă-i la aia cu „D” (n.n. referirea vizând S.C. Divers Zootehnic
S.R.L.),
În continuare, la data de 29.02.2012, în convorbirile telefonice purtate la orele 13:19:45 şi 15:36:16, dat fiind faptul
că în circuitul infracţional tocmai fusese introdusă S.C. Partener Nobless S.R.L., administrată scriptic de martorul Stănuleţ
Petrică Costel inculpatul Guliu George i-a trasat dispoziţii clare inculpatului Chirvăsitu Dumitru în sensul de a nu mai face
plăţi în conturile S.C. Divers Zootehnic S.R.L., întrucât „a venit aia nouă”: Guliu George: Da. Nu mai faci la aia cu „D”,
faci la aia normală nouă, da? Chirvăsitu Dumitru: A venit? Guliu George: A venit. Păi du-te şi rezolvă treaba. Dar să le dai
la aia nouă ştii. Nu la „D” la cealaltă”.
Totodată, au mai fost efectuate retrageri de bani în numerar, cu diverse motivații şi de către alte societăţi comerciale
implicate în derularea mecanismului evazionist, după cum urmează: - S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. - 1.493.470 lei; - S.C.
Belona Sistem S.R.L. - 20.000 lei; - S.C. Romerom Grup S.R.L. - 271.400 lei.
Prin realizarea acestor transferuri bancare repetate s-a urmărit să se creeze aparenţa că tranzacţiile fictive cu
carburanţi au corespondent în realitate, iar costurile aferente acestora au fost efectiv achitate, asigurând în acelaşi timp
grupării folosul produsului infracţional prin sumele încasate în numerar.
Pentru exemplificarea modului de operare, în cuprinsul raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit de către
expertul desemnat Timofte Adriana Florentina au fost prezentate o parte dintre operaţiunile financiar - bancare utilizate
pentru satisfacerea scopului infracţional.
Astfel:
♦ la data de 06.05.2011, S.C. Benz Oil S.R.L. transfera către S.C. Business Global Lighting S.R.L. suma de
300.000 lei;
S.C. Kris Oil Intermed S.R.L. transfera către S.C. Business Global Lighting S.R.L. suma de 3.397.500,00 lei;
S.C. Business Global Lighting S.R.L. transfera către S.C. Millenium Energy S.R.L. suma de 3.620.300,00 lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L. transfera către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 3.620.000,00 lei („Plata la ordin
S.C. Excella Real Grup S.R.L.”);
* la data de 11.05.2011, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. transfera către S.C. Accesing Perfect S.R.L. suma de 457.000,00
lei („plata la ordin S.C. Romerom Grup S.R.L., fact.1”);
S.C. Accesing Perfect S.R.L. transfera către S.C. Divers Zootehnic S.R.L. suma de 457.000,00 lei („Avans marfa”);
S.C. Divers Zootehnic S.R.L. ridica întreaga sumă in numerar cu motivația „achiziții cereale de la persoane fizice”.
40
♦ la data de19.05.2011, S.C. Kris Oil Intermed S.R.L. transfera către S.C. Business Global Lighting S.R.L. suma de
3.700.000,00 lei;
S.C. Business Global Lighting S.R.L. plătește către S.C. Benz Oil S.R.L. suma de 3.700.000,00 lei;
S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Belona Sistem S.R.L. suma de 3.700.000,00 lei;
S.C. Belona Sistem S.R.L. plătește către S.C. Millenium Energy S.R.L. suma de 3.700.000,00 lei;
* la data de 20.05.2011, S.C. Millenium Energy S.R.L. plătește către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de
3.700.000,00 lei („Plata la ordin S.C. Excella Real Grup S.R.L.”);
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. plătește către S.C. Accesing Perfect S.R.L. suma de 782.000,00 lei (cu motivaţia „plata la
ordin S.C. Romerom Grup S.R.L., avans marfa”);
S.C. Accesing Perfect S.R.L. transfera către S.C. Divers Zootehnic S.R.L. suma de 782.000,00 lei (cu motivaţia
„avans marfa”);
S.C. Divers Zootehnic S.R.L. ridica in numerar suma de 778.088,00 lei cu motivația “achiziții cereale de la
persoane fizice”.
♦ la data de 29.06.2011, S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. suma de
2.400.000 lei;
S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. plătește către S.C. Millenium Energy S.R.L. suma de 2.400.000,00 lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L. plătește către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 2.400.000,00 lei („Plata la ordin S.C.
Excella Real Grup S.R.L.”);
* la datele de 29 şi 30.06.2011, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. plătește către S.C. Divers Zootehnic suma de 1.480.000,00
lei („plata la ordin S.C. Romerom Grup S.R.L., avans marfa”);
S.C. Divers Zootehnic S.R.L. ridica in numerar suma de 1.472.620,00 lei, cu motivația „achiziții cereale de la
persoane fizice”.
♦ la data de 12.08.2011, S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. suma de
3.630.000,00 lei;
S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. transfera către S.C. Millenium Energy S.R.L. suma de 3.600.200,00 lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L. transfera către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 3.300.000,00 lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L. transfera către S.C. Excella Real Grup S.R.L. suma de 300.000,00 lei;
S.C. Excella Real Grup S.R.L. plătește accize pentru păcura – 248.848,00 lei;
♦ la data de 31.08.2011, S.C. Ana Oil S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 777.500 lei;
S.C. Cibin Distribution S.R.L. transfera către S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. suma de 777.400 lei;
S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. suma de 1.200.000 lei;
S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. transfera către S.C. Millenium Energy S.R.L. suma de 1.957.400 lei;
* la data de 01.09.2011, S.C. Millenium Energy S.R.L. transfera către S.C. Excella Real Grup S.R.L. suma de
300.000 lei;
S.C. Excella Real Grup S.R.L. plătește accize pentru păcura – 300.000,00 lei.
♦ la data de 12.09.2011, S.C. Ana Oil S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 1.143.500 lei;
S.C. Cibin Distribution S.R.L. plătește către S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. suma de 1.143.500,00 lei;
S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. suma de 200.000 lei;
S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. plătește către S.C. Millenium Energy S.R.L. suma de 1.303.400 lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L. transfera la S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 795.000,00 lei;
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. transfera către S.C. Divers Zootehnic S.R.L. suma de 478.000,00 lei;
S.C. Divers Zootehnic S.R.L. ridica in numerar suma de 475.610,00 lei, cu motivația „achiziții cereale de la
persoane fizice”.
♦ la datele de 28 şi 29.09.2011, S.C. Ana Oil S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de
1.181.500,00 lei;
S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 750.000,00 lei;
S.C. LEADER EXTREME S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 520.000,00 lei.
S.C. Cibin Distribution S.R.L. transfera către S.C. Millenium Energy S.R.L. suma de 2.401.400,00 lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L. transfera la S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 2.248.000,00 lei;
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. transfera către S.C. Divers Zootehnic S.R.L. suma de 1.595.000,00 lei;
S.C. Divers Zootehnic S.R.L. ridica in numerar suma de 1.587.070,00 lei, cu motivația „achiziții cereale de la
persoane fizice”.
♦ la data de 16.11.2011, S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 1.100.000,00
lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L. transfera către S.C. Excella Real Grup S.R.L. suma de 424.000,00 lei;
S.C. Excella Real Grup S.R.L. plătește accize pentru păcura – 140.000,00 lei şi TVA – 283.400,00 lei.
♦ la data de 16.01.2012, S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 1.800.000,00
lei;
S.C. Ana Oil S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 2.059.500,00 lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L transfera către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 3.802.600.00 lei;
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. schimba in USD suma de 3.749.600,00 lei;
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. transfera către Corralys Investments Limited, în Dubai suma de 700.000 USD.
♦ la data de 13.02.2012, S.C. Ana Oil S.R.L plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 2.115.000,00 lei;
S.C. Cibin Distribution S.R.L. transfera către S.C. Millenium Energy S.R.L suma de 2.115.000,00 lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L. transfera la S.C. Inkasso Jobs S.E.L. suma de 1.536.800,00 lei;
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. transfera către S.C. Partener Nobless S.R.L. suma de 1.033.000,00 lei;
S.C. Partener Nobless S.R.L. ridica in numerar suma de 1.027.800,00 lei, cu motivația „achiziții cereale de la
persoane fizice”.
♦ la data de 22.02.2012, S.C. Benz Oil S.R.L plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 3.400.000,00 lei;
41
S.C. Ana Oil S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 837.900,00 lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L. transfera către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 4.113.000,00 lei;
♦ la data de 27.02.2012, S.C. Ana Oil S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 3.012.000,00 lei;
S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Cibin Distribution S.R.L. suma de 2.700.000,00 lei;
S.C. Millenium Energy S.R.L. transfera la S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 5.750.400,00 lei;
* la datele de 27 şi 28.02.2012, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. transfera către S.C. Partener Nobless S.R.L. suma de
1.600.000,00 lei şi către S.C. Divers Zootehnic S.R.L. suma de 1.862.000,00 lei;
persoane fizice”;
S.C. Divers Zootehnic S.R.L. ridica in numerar suma de 1.851.290,00 lei cu motivația „achiziții cereale de la
persoane fizice”.
♦ la datele de 20 şi 21.03.2012, S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Agro Line Expres S.R.L. suma de
5.300.000,00 lei;
S.C. Ana Oil S.R.L. plătește către S.C. Agro Line Expres S.R.L. suma de 875.200,00 lei;
S.C. Agro Line Expres S.R.L. transfera către S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. suma de 6.174.900,00 lei;
S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. transfera către S.C. Excella Real Grup S.R.L. suma de 6.190.400,00 lei;
S.C. Excella Real Grup S.R.L. transfera către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 5.958.000,00 lei;
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. transfera suma de 3.974.420,00 lei în USD;
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. plătește suma de 1.196.000 USD către Glorys Finance Corporation, Tortola – factură de
motorină;
persoane fizice”.
♦ la datele de 26 şi 27.03.2012, S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Agro Line Express S.R.L. suma de
4.000.000,00 lei;
S.C. Ana Oil S.R.L. plătește către S.C. Agro Line Express S.R.L. suma de 2.640.300,00 lei;
S.C. LEADER EXTREME S.R.L. plătește către S.C. Agro Line Expres S.R.L. suma de 176.250,00 lei;
S.C.Excella Real Grup S.R.L. transfera către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 6.801.150,00 lei;
♦ la datele de 23 şi 24.04.2012, S.C. Benz Oil S.R.L. plătește către S.C. Agro Line Expres S.R.L suma de
1.200.000,00 lei;
S.C. Ana Oil S.R.L. plătește către S.C. Agro Line Expres S.R.L. suma de 3.721.700,00 lei;
S.C. Excella Real Grup S.R.L. transfera către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. suma de 4.600.000,00 lei;
persoane fizice”.
Sinteza modului de utilizare a sumelor de bani achitate de către S.C. Benz Oil S.R.L. si S.C. Ana Oil S.R.L. pentru
motorina achiziţionată în mod ocult de la S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi transferate prin circuitul tip suveică cu ajutorul
unor societăți fantomă cu rol de trambulină, se prezintă după cum urmează:
 Plata furnizorilor reali de motorina de către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. - 95,048,154.49 USD;
 Plata prestatorilor portuari: Oil Terminal + RCS Comisionar + Petcom, respectiv Inspection Independent
Survey + Schenker Romtrans + Birou vamal Contanta, de către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. - 3,398,874.76 lei;
 Plata accizelor la nivel mult diminuat de către S.C. Excella Real Grup:S.R.L - 6,082,071.00 lei;
 Transferul in Dubai, către Corralys Investments Limited - 13,212,000.00 USD;
 Ridicarea in numerar cu motivația „achiziții cereale” - 119,575,930.00 lei;
 Ridicări in numerar, fără justificare - 2,319,485.00 lei.
Prima instanţă a apreciat că probatoriul administrat în cauză dovedeşte că transferurile financiar - bancare realizate
între societăţile cu rol de trambulină au folosit ca justificare operaţiuni fictive.
Astfel, plăţile realizate de S.C. Agro Line Expres S.R.L. către S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. au avut ca motivație
„plată la ordin S.C. Energrom Supply Service S.R.L.”, or, aşa cum probatoriul cauzei o demonstrează, această societate nu a
desfăşurat niciun fel de activitate. În acest sens, pe baza balanţei de verificare aferentă lunii decembrie 2011, expertiza
contabilă judiciară a stabilit că S.C. Energrom Supply Service S.R.L. a depus capitalul social de 200 lei abia in luna
decembrie 2011, a înregistrat o pierdere de 1,291.46 lei din redevențe si chirii şi a avut în contul bancar doar suma
reprezentând capitalul social, iar în contul de casa suma de 8.54 lei. De asemenea, s-au apreciat a fi relevante sub acest aspect
şi declaraţiile martorului Dascălu Gabriel, persoană cu un grad minim de instruire (potrivit propriilor susţineri prezintă
dificultăţi în a scrise şi a citi) şi cu o condiţie materială vulnerabilă, care la recomandarea martorei Paler Elena a fost folosită
de către inculpaţii Chirvăsitu Dumitru şi Jugănaru Andrei Florin pentru a fi desemnată în mod formal ca asociat şi
administrator al S.C. Energrom Supply Service S.R.L. în schimbul plăţii unei remuneraţii lunare, conform cărora singurele
activităţi pe care le-a îndeplinit în această calitate au fost legate de semnarea a diverse documente la diferite instituţii din
Constanţa şi Bucureşti, unde a fost însoţit de Chirvăsitu Dumitru sau Ionescu Lucian Florin.
42
De asemenea, plăţile realizate de către S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. către S.C. Excella Real Grup S.R.L. au avut
ca justificare „avans marfa”, deşi între cele două societăţi nu au existat niciun fel de relaţii comerciale, iar S.C. Excella Real
Grup S.R.L. a facturat CLG si CL Navo exclusiv către S.C. Millenium Energy S.R.L. si S.C. Yncos Maritime S.R.L.
Totodată, plăţile realizate de S.C. Inkasso Jobs S.R.L. către S.C. Partener Nobless S.R.L. au ca justificare „conform
contract cesiune cu S.C. Romerom Grup S.R.L.”, or o asemenea motivaţie este fictivă în condiţiile în care în contabilitatea
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. nu a fost identificat un astfel de contract de cesiune încheiat intre cele 2 persoane juridice, iar
livrările de ţiţei brut pretins a fi fost efectuate de către S.C. Romerom Group S.R.L., aşa cum s-a demonstrat în considerentele
ce preced, s-au dovedit a fi fictive.
În unele situaţii, pentru a obţine un transfer mai rapid al sumelor rezultate din activitatea evazionistă, între
societăţile care aveau rolul de a direcționa aceste sume conform necesităților au fost încheiate unele convenţii menite a
contribui la scurtarea circuitului bancar.
Astfel, la data de 15.05.2011, între S.C. Inkasso Jobs S.R.L., reprezentata legal de administratorul Chirvăsitu
Dumitru, S.C. Excella Real Grup S.R.L., reprezentata legal de administratorul Guliu George şi S.C. Millenium Energy
S.R.L., reprezentata de administratorul Cristescu Ionuţ Virgiliu, a fost încheiat un acord de plata prin care părțile au hotărât
următoarele: „Pentru a scurta circuitul bancar, S.C. Millenium Energy S.R.L. va efectua plăți in contul S.C. Inkasso Jobs
S.R.L. cu titlu de <plata la ordinul S.C. Excella Real Grup S.R.L.>. Astfel, datoriile existente intre cele 3 părți se vor stinge
pe principiul biletului la ordin girat unei terțe părți”.
De asemenea, între S.C. Excella Real Grup S.R.L., reprezentata legal de Guliu George, în calitate de cedent şi S.C.
Inkasso Jobs S.R.L., reprezentata legal de Chirvăsitu Marioara, administrator, in calitate de cesionar, au fost încheiate mai
multe contracte de cesiune de creanță al căror obiect l-a constituit cedarea in mod irevocabil si necondiționat de către cedent
in favoarea cesionarului a unor drepturi de creanța deţinute împotriva S.C. Millenium Energy S.R.L., București, după cum
urmează:
- contractul de cesiune de creanţă nr.880 din data de 30.06.2011 a purtat asupra cesionării unui drept de creanţă in
valoare totala de 12.985.051,52 lei;
valoare totala de 9.568.228,00 lei.
Instanţa de fond a constatat că prin înfăptuirea acestui amplu mecanism evazionist care a avut ca obiect ascunderea
adevăratei naturi a operaţiunilor impozabile desfăşurate de S.C. Excella Real Grup S.R.L., înregistrarea în contabilitatea
acestei societăţi şi în declaraţiile fiscale a cheltuielilor fictive de achiziţie ţiţei şi transport aferent şi a livrărilor fictive de
produselor petroliere inferioare, precum şi omisiunea înregistrării livrărilor de motorină, a fost denaturat cuantumul
veniturilor obţinute de S.C. Excella Real Grup S.R.L., care, implicit, s-a sustras de la plata impozitului pe profit, a taxei pe
valoarea adăugată şi a accizelor datorate bugetului de stat în perioada mai 2011 – iulie 2012, în sumă totală de
242.642.205,44 lei. La calcularea pagubei pricinuită bugetului de stat prin activitatea evazionistă desfăşurată în numele şi pe
seama S.C. Excella Real Grup S.R.L., expertiza contabilă judiciară administrată în cauză a ţinut seama de cuantumul sumelor
declarate şi plătite de acest contribuabil către bugetul de stat cu titlu de accize pentru operaţiunile de vânzare a produselor
petroliere inferioare CLG şi CL Navo, iar pentru stabilirea taxei pe valoare adăugată şi a impozitului pe profit datorat s-au
luat în considerare, atât cheltuielile fictive de achiziţie ţiţei şi transport, cât şi veniturile fictive rezultate din vânzarea de
combustibil lichid, respectiv cele neînregistrate din livrările de motorină.
Ca atare, prin concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, s-a stabilit că diferenţa dintre
valoarea accizelor datorate de S.C. Excella Real Grup S.R.L. pentru livrările reale de motorină euro 5 şi cea a accizelor
achitate efectiv pentru operaţiunile fictive de comercializare a produselor petroliere inferioare a fost de 131.360.917,09 lei.
Totodată, s-a mai precizat că diferenţa dintre taxa pe valoare adăugată corespunzătoare livrărilor reale de motorină
şi cea achitată efectiv de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. ca urmare a înregistrării operaţiunilor fictive de achiziţie ţiţei,
vânzare combustibil lichid şi transport este de 109.373.185,05 lei.
De asemenea, în privinţa impozitului pe profit, expertiza contabilă a concluzionat că diferenţa de impozit pe profit
de la plata căruia s-a sustras S.C. Excella Real Grup S.R.L., prin neînregistrarea veniturilor obţinute din vânzarea de motorină
şi înregistrarea unor cheltuieli fictive de achiziţie ţiţei şi transport, luând în calcul şi veniturile înregistrate din livrările fictive
de combustibil lichid, este de 1.908.103,30 lei.
La determinarea cuantumului obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat de către S.C. Excella Real Grup S.R.L.,
expertiza contabilă judiciară a avut în vedere preţul mediu cu care motorina euro 5 a fost vândută de către furnizorii fictivi de
motorină către S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L., reţinându-se că aceste venituri au fost obţinute în realitate de
către S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi ar fi trebuit înregistrate în contabilitatea acestei societăţi.
În continuarea expunerii, Curtea a procedat, prin prisma evaluării coroborate a probatoriului strâns în cauză, la
analiza contribuției fiecărui membru al grupului infracţional organizat la transpunerea în practică a mecanismului de fraudare
a bugetului de stat prezentat în detaliu în considerentele ce preced.
Astfel, în structura grupului infracţional organizat locul central a fost deţinut de inculpatul Nemeş Radu, ale cărui
preocupări au fost, în esenţă, legate de conceperea şi de coordonarea activităţi infracţionale ce a constituit scopul grupului,
prin intermediul dispoziţiilor ferme transmise acelor membri aflaţi în mod direct în subordinea sa, precum şi de menţinerea
relaţiilor cu membrii „palierului de protecţie”, în vederea asigurării unui cadru adecvat de desfăşurare a activităţilor
frauduloase, la adăpost de orice intervenţii serioase şi eficiente din partea autorităţilor statului cu competenţe în combaterea
fenomenului evazionist, acesta fiind totodată, alături de fosta sa soție, inculpata Nemeş Diana Marina, principalul beneficiar
al veniturilor ilicite rezultate din evaziunea fiscală desfăşurată în realizarea obiectului de activitate al S.C. Excella Real Grup
S.R.L.
Deşi, atunci când s-a făcut vorbire despre structura organelor constitutive ale S.C. Excella Real Grup S.R.L., din
pricina nerespectării unor cerinţe instituite de legislaţia din domeniul societăţilor comerciale, inculpatul Nemeş Radu nu a
43
devenit în mod legal asociat al acestei societăţi, totuşi prin activitatea efectivă exercitată în cadrul S.C. Excella Real Grup
S.R.L., de conducere, coordonare şi supraveghere a activităţii acesteia pe parcursul întregii perioade infracţionale, acesta şi-a
sumat rolul unui veritabil „administrator de fapt”, calitate care, astfel cum este unanim acceptat de către doctrină şi
jurisprudenţă, îi atrage responsabilitatea pentru faptele şi actele îndeplinite în exercitarea ei, inclusiv din perspectiva legii
penale.
În îndeplinirea rolului său de lider al grupului infracţional, inculpatul Nemeş Radu nu a participat în mod nemijlocit
la realizarea acţiunilor infracţionale desfăşurate prin intermediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., astfel încât acesta nu a intrat
în contact direct decât cu un număr restrâns de membri ai grupului infracţional (respectiv cu inculpaţii Guliu George, Buliga
Mihai, Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae şi Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana) cărora, aflându-se în subordinea lui directă,
le transmitea dispoziţiile necesare înfăptuirii activităţii infracţionale. În opinia Curţii, aşa se şi explică faptul că probatoriul
administrat în cauză nu a relevat existenţa unor legături directe între inculpatul Nemeş Radu şi inculpaţii Jugănaru Andrei
Florin, Ionescu Lucian Florin, Moldovan Ovidiu Ioan sau Ghişe Pavel Dumitru, precum şi faptul că majoritatea persoanelor
folosite în calitate de administratori fictivi ai societăţilor comerciale prin intermediul cărora a fost posibilă concretizarea
mecanismului evazionist nu au fost în măsură să facă referiri la contribuţia concretă a acestui inculpat.
Curtea de apel a reţinut că rolul esenţial exercitat de către inculpatul Nemeş Radu în activitatea grupului
infracţional este subliniat cu acurateţe de către inculpatul Guliu George, care în calitate de administrator şi asociat minoritar
al S.C. Excella Real Grup S.R.L., sub îndrumarea directă a inculpatului Nemeş Radu şi acţionând într-o conivenţă deplină cu
acesta, s-a ocupat de punerea în execuţie, cu ajutorul celorlalți inculpaţi implicaţi în această activitate, a mecanismului
evazionist derulat prin intermediul S.C. Excella Real Grup S.R.L.
Astfel, cu prilejul audierii lui în cursul urmăririi penale, prin declaraţia din data de 27.05.2014, menţinută ulterior în
faţa primei instanţe, când acesta, recunoscând în totalitate faptele descrise în rechizitoriu, a optat pentru procedura
simplificată de judecare a cauzei pe baza recunoaşterii învinuirii, inculpatul Guliu George a menţionat că întrebându-l în mai
multe rânduri pe Nemeş Radu despre activitatea desfăşurată de S.C. Excella Real Grup S.R.L., care în realitate nu era
reprezentată de producerea combustibilului lichid greu, acesta i-a răspuns că, în calitatea lui de simplu administrator, trebuie
doar să execute tot ceea ce-i transmite el şi să urmeze paşii pe care îi indică, întrucât doar el este patron şi factor de decizie în
societate. Totodată, inculpatul Guliu George a mai precizat că Nemeş Radu i-a spus că societatea beneficiază de protecţie în
ceea ce priveşte activitatea desfăşurată şi că nu vor fi controlați de către organele abilitate, iar dacă chiar vor fi controlaţi, nu
vor fi probleme. De asemenea, inculpatul Guliu George a arătat că activitatea desfăşurată de S.C. Excella Real Grup S.R.L.
era în fapt coordonată de inculpatul Nemeş Radu, prin intermediul contabilei, inculpata Vrînceanu (fostă Cozma Mariana),
căreia îi transmitea ce anume să facă, cum să facă şi când să vină la sediul societăţii. În acelaşi sens, inculpatul Guliu George
a mai susţinut că el nu era factor de decizie în cadrul S.C. Excella Real Grup S.R.L., acest rol revenindu-i inculpatului Nemeş
Radu şi că a acceptat rolul de subordonat al acestuia, întrucât la început a crezut că vor face comerţ legal cu motorină, însă, în
momentul în care a constatat că, în fapt, cumpărau şi vindeau motorină, însă declarau la organele statului că vând CLG, i-a
spus lui Nemeş Radu că ceva este în neregulă, însă acesta l-a asigurat că nu vor avea probleme.
În ceea ce priveşte valoarea probatorie a declaraţiilor acestui inculpat, deşi s-ar putea susţine că acestea ar trebui
evaluate cu rezervă, prin prisma calităţii sale de autor al infracţiunii de evaziune fiscală, Curtea apreciază totuşi ca fiind pe
deplin credibile şi perfect plauzibile susţinerile acestui inculpat, întrucât, trecând peste faptul că nu a fost identificat niciun
interes concret al acestuia ca, odată cu recunoaşterea propriei vinovății, să-l încrimineze în mod nedrept şi pe inculpatul
Nemeş Radu, aspectele relatate de acesta sunt confirmate şi de alte numeroase probe certe şi legal administrate strânse în
cauză.
Calitatea inculpatului Nemeş Radu, de şef al grupului infracţional organizat, este confirmată şi de inculpatul
Chirvăsitu Dumitru, administratorul de fapt al S.C. Inkasso Jobs S.R.L., care în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, la
06.08.2012 şi apoi 05,06.2014, a arătat că a depus diligenţe în vederea obţinerii autorizaţiei de expeditor autorizat pentru S.C.
Inkasso Jobs S.R.L., întrucât în urma unei discuţii avute cu inculpatul Nemeş Radu, acesta i-a spus că respectiva firmă se va
ocupa cu importul de motorină şi că va fi o afacere legală pentru derularea căreia are nevoie de un om de încredere. Cu
acelaşi prilej, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a mai precizat că Nemeş Radu i-a transmis prin intermediul lui Buliga Mihai că
urmează să cumpere motorină de la Glorys Finance Corporation, iar inculpaţii Buliga Mihai şi Nemeş Radu evitau să discute
personal cu el, ci, de obicei, îi transmiteau mesaje prin intermediul altor persoane. În acelaşi sens, a mai arătat inculpatul
Chirvăsitu Dumitru că în luna decembrie 2011, în cadrul unei întâlniri avute cu inculpatul Nemeş Radu la Hotelul Emi din
localitatea Mihail Kogălniceanu, i-a spus acestuia că nu i se pare în regulă ca S.C. Inkasso Jobs S.R.L. să plătească acele
sume mari de bani, cu titlu de comision către Corralys Investments Limited, fără să primească în schimb niciun serviciu, însă
Nemeş Radu l-a asigurat că totul este în regulă şi că „el le asigură spatele”, aşa încât să aibă grijă ce fac mai departe,
inculpatul Chirvăsitu interpretând aceste spuse ale lui Nemeş Radu ca pe o ameninţare, în sensul de a nu face vreo greșeală,
care să îl afecteze şi pe el.
De asemenea, prin declaraţia dată în faţa instanţei de fond, la termenul de judecată din data de 10.05.2016, când
inculpatul Chirvăsitu Dumitru a arătat că reevaluând situaţia a realizat că se face vinovat de săvârşirea faptelor pentru care a
fost trimis în judecată, acesta a menţionat că, după ce într-o primă fază, în cursul anului 2010, a discutat cu vărul său Guliu
George despre posibilitatea derulării acestei activităţi infracţionale, la începutul anului 2011 s-a întâlnit de câteva ori cu
inculpatul Nemeş Radu, toate amănuntele modului de derulare a acestei activităţi fiindu-i ulterior puse la dispoziţie de către
Guliu George, care i-a spus că motorina pe care o va importa trebuie să o vândă către S.C. Excella Real Grup S.R.L. Astfel,
precizează inculpatul Chirvăsitu Dumitru, firma Corralys, despre care a aflat că aparţinea inculpatului Nemeş Radu, îi
trimitea prin email contractele pe care trebuia să le încheie cu exportatorii de motorină, pe care după ce le semna le trimitea
tot prin email la firmele cocontractante, iar în baza acestor contracte s-au realizat importurile de motorină pe care S.C.
Inkasso Jobs S.R.L. a vândut-o către S.C. Excella Real Grup S.R.L. A mai arătat acelaşi inculpat că Nemeş Radu a fost cel
care l-a pus în legătură cu reprezentantul GLORYS FINANCE, un cetăţean de origine sârbă pe nume Iovanovici, iar cu
prilejul unei întâlniri ce a avut loc la Hotelul Emi din Mihail Kogălniceanu, la care au participat şi inculpaţii Guliu George şi
Belba Nicolae, inculpatul Nemeş Radu l-a întrebat cum merge treaba, referindu-se astfel la activitatea de import motorină.
S-a constatat că despre poziţia dominantă deţinută de inculpatul Nemeş Radu în cadrul structurii grupului
infracţional organizat face vorbire şi inculpatul Belba Nicolae, care cu prilejul reaudierii sale în cursul cercetării
judecătoreşti, la termenul de judecată din data de 08.02.2016, a arătat că de activitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L., s-au
ocupat inculpaţii Nemeş Radu şi Guliu George, precum şi contabila Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, iar Nemeş Radu nu
44
făcea nimic în legătură cu activitatea acestei societăţi sau a firmelor paravan implicate fără acordul lui Guliu George şi nici
Guliu George fără încuviinţarea lui Nemeş Radu, întrucât numai în felul acesta se putea menţine controlul asupra acestei
activităţi. De asemenea, a mai arătat inculpatul Belba Nicolae că activitatea sa era coordonată de către Nemeş Radu şi Guliu
George, în sensul că prin intermediul său banii care proveneau din vânzarea de motorină şi care erau viraţi de către S.C.
Inkasso Jobs S.R.L. în conturile bancare ale celor două societăţi fantomă S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partner
Nobless S.R.L., erau retraşi în numerar de către persoanele interpuse Ionuţă Mircea Grigore şi Stănuleţ Petrică Costel cu
motivaţia fictivă a efectuării unor achiziţii de cereale şi ulterior ajungeau în posesia lor, iar în felul acesta Nemeş Radu şi
Guliu George aveau controlul asupra sumelor mari de bani retrase din conturile S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partner
Nobless S.R.L. Din declaraţia aceluiaşi inculpat se mai reţine că sumele de bani retrase în numerar din conturile societăţilor
care în realitate nu desfăşurau nicio activitate economică, erau predate de acesta fie lui Guliu George, fie lui Nemeş Radu, iar
în absenţa acestuia din urmă, lui Buliga Mihai, salariile cuvenite lui şi administratorilor firmelor paravan pentru activitatea
prestată fiindu-le plătite de către Guliu George sau Buliga Mihai.
Curtea de apel a apreciat că deosebit de relevante pentru evaluarea conduitei procesuale a inculpatului Nemeş Radu
sunt şi susţinerile inculpatului Belba Nicolae făcute în faţa acestei Curţi cu prilejul declaraţiei din data de 08.02.2016, potrivit
cărora în cursul anilor 2012 – 2013 a primit avertizări din partea inculpatului Nemeş Radu şi de la Guliu George, în sensul de
„a-şi ţine gura şi a-şi vedea de treaba sa”, şi, de asemenea, înainte de a fi arestat Nemeş Radu pe teritoriul S.U.A., într-o
dimineaţă pe la ora 8.00, a fost luat de acasă de către Guliu George şi dus la sediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., iar acolo
Guliu George i-a dat telefonul să vorbească cu Nemeş Radu care se afla în S.U.A., în cadrul respectivei convorbiri acesta
reproșându-i că „a făcut pact cu procurorii” şi că „nu o să rămână aşa”.
Curtea a reţinut că pe baza instrucţiunilor primite de la inculpatul Nemeş Radu, dar şi a deciziilor comune luate
împreună cu acesta în legătură cu modul de înfăptuire a activităţii evazioniste derulate prin intermediul S.C. Excella Real
Grup S.R.L., inculpatul Guliu George a fost cel care s-a ocupat efectiv de coordonarea activităţilor de execuţie a acelor etape
ale planului infracţional care presupuneau achiziţionarea motorinei în regim suspensiv de accize, vânzarea ocultă a acesteia
către cumpărătorii S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L., organizarea activităţii de transport al motorinei din Oil
Terminal până la destinatari şi simularea prin întocmirea documentelor aferente a activităţilor de producţie şi comercializare a
produselor energetice de calitate inferioară.
De altfel, grija deosebită manifestată de către inculpatul Nemeş Radu faţă de asigurarea cadrului juridic propice
pentru ca S.C. Excella Real Grup S.R.L. să se poată prevala în continuare de autorizaţia de antrepozit fiscal care-i fusese
revocată prin decizia nr.065/03.03.2011 a Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse accizabile armonizate, se poate
deduce şi din aceea că, potrivit declaraţiei martorei Grigorescu Aurica, aceasta a fost angajată ca avocat al S .C. Excella Real
Grup S.R.L. în cauzele pornite la instanţele de contencios administrativ pentru suspendarea/anularea acestei decizii, chiar de
către inculpatul Nemeş Radu.
Prima instanţă a mai constatat că o altă preocupare importantă a inculpatului Nemeş Radu a fost legată de
menţinerea şi consolidarea unor relaţii strânse cu anumiți funcţionari publici din cadrul unor instituţii cu rol important în
combaterea fenomenului evazionist, care prin prisma puterii decizionale conferite de funcţiile pe care le deţineau sau a
datelor şi informaţiilor cu caracter confidențial de care puteau să ia la cunoştinţă în virtutea statului lor profesional, erau în
măsură să contribuie la reuşita activităţii infracţionale în scopul realizării căreia fusese grupul constituit, fie prin tolerarea cu
bună știință a desfăşurării nestingherite a activităţii evazioniste, fie prin evitarea controalelor inopinate, urmând ca
prezentarea în detaliu a demersurilor întreprinse de către inculpatul Nemeş Radu în această direcţie, cu trimiteri concrete la
probatoriile care susţin această concluzie, să fie făcută atunci când expunerea hotărârii va aborda chestiunile referitoare la
activitatea membrilor ce au alcătuit palierul de protecţie al grupului infracţional.
Curtea de apel a apreciat că dovada cea mai elocventă a implicării conștiente şi deliberate a inculpatului Nemeş
Radu în constituirea şi coordonarea activităţii grupului infracţional organizat care a vizat derularea unui amplu mecanism de
fraudare a bugetului de stat prin vânzarea ilegală a aproape 90.000 de tone de motorină euro 5, achiziţionată în regim
suspensiv de la plata accizelor sub aparenţa întrebuințării ei în procesul de fabricare a unor produse petroliere inferioare în
antrepozitul fiscal deţinut de S.C. Excella Real Grup S.R.L., o constituie faptul că toate eforturile materiale şi mentale pe care
cu tenacitate le-a dedicat acestui demers i-au fost recompensate într-un mod consistent, în sensul că, alături de mama copiilor
lui, inculpata Nemeş Diana Marina, Nemeş Radu a fost principalul beneficiar al produsului infracţional provenit din
activitatea de evaziune fiscală, prin grija inculpatului Chirvăsitu Dumitru acesta intrând în posesia sumei de 13.212.000 USD,
ce i-a fost transferată în Dubai sub aparenţa unor comisioane, la care se adaugă şi alte importante sume de bani primite în
numerar, potrivit afirmaţiilor inculpatului Belba Nicolae, însă asupra acestor aspecte se va reveni în considerentele ulterioare,
atunci când va fi analizată activitatea de spălare a banilor imputată inculpatului Chirvăsitu Dumitru.
S-a reţinut că apărările constante formulate de inculpatul Nemeş Radu au vizat, în esenţă, pe de o parte faptul că în
perioada de referinţă încriminată de acuzare drept infracţională s-ar fi aflat mai tot timpul în afara granițelor ţării, astfel încât,
în mod obiectiv, nu a putut avea cunoştinţă despre natura pretins ilicită a activităţilor desfăşurate de inculpatul Guliu George
prin intermediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., iar pe de altă parte împrejurarea că, în fapt, activitatea economică a S.C.
Excella Real Grup S.R.L. s-ar fi desfăşurat exact aşa cum aceasta se găseşte reflectată în evidenţele contabile, cu achitarea
corespunzătoare a taxelor şi impozitelor datorate bugetului de sta, astfel încât nu ar putea fi vorba despre existenţa vreunor
acţiuni care să fie asimilate infracţiunii de evaziune fiscală.
Examinând aceste apărări ale inculpatului Nemeş Radu, Curtea de apel a constatat că niciuna dintre ele nu se
verifică, întrucât, astfel cum probatoriul cauzei, o dovedeşte faptul de a fi plecat des în străinătate nu l-a împiedicat câtuși de
puţin pe acesta în a-şi exercita atribuţiile de dirijare şi coordonare a modului de înfăptuire a planului infracţional, prin
intermediul acelor membri ai grupului aflaţi în subordinea lui directă, iar, în cât priveşte apărarea că S.C. Excella Real Grup
S.R.L. ar fi achitat obligaţiile fiscale aferente activităţilor economice declarate autorităţilor fiscale, nici aceasta nu poate fi
acceptată drept convingătoare, întrucât în cauză a fost administrat un probatoriu solid care demonstrează dincolo de orice
dubiu că, în realitate, S.C. Excella Real Grup S.R.L. a achiziţionat motorină scutită de plata accizelor nu pentru a o
întrebuința în procesul de fabricare a produselor petroliere inferioare în antrepozitul fiscal pe care îl deţinea, ci pentru a vinde
întreaga cantitate de motorină astfel achiziţionată prin intermediul unor societăţi comerciale ce nu aveau o activitate
economică reală către staţiile de distribuţie a carburanţilor, iar cosmetizarea evidențelor contabile ale societăţii, astfel încât,
graţie ingeniozităţii modului de concepere a planului infracţional şi priceperii de care a dat dovadă contabila Vrînceanu (fostă
Cozma Mariana), acestea să ateste documentar efectuarea unor activităţi legale dar nereale, menite a disimula activităţile
45
reale ilicite, generatoare de evaziune fiscală, a fost o acţiune premeditată de care membrii grupului infracţional au sperat în
mod ușuratic că se pot prevala în scopul de a evita descoperirea activităţilor lor frauduloase sau, chiar, angajarea răspunderii
lor penale.
De altfel, edificatoare pentru ilustrarea atitudinii psihice a acestui inculpat asupra faptelor de care este acuzat sunt
câteva însemnări personale făcute în cuprinsul unor înscrisuri olografe identificate de F.B.I. în locuinţa sa din S.U.A., unde s-
a refugiat încă dinainte de declanşarea oficială a cercetărilor din prezenta cauză, dintre acestea reţinând atenţia următoarele:
„Eu dintotdeauna sunt împreună cu Izabela (n,n, concubina sa Vlase Izabela Narcisa) şi Maria – Teodora (n,n,
minora rezultată din relaţia cu Vlase Izabela Narcisa) în deplină libertate, siguranţă şi confort în Yelm, Amerca cât mai
repede.
Dintotdeauna Diana (n,n, inculpata Nemeş Diana Marina, fosta lui soţie) cu Andrei şi Răzvan (n,n, minorii
rezultaţi din căsnicia cu Nemeş Diana Marina ) sunt în deplină libertate, siguranţă şi confort în Yelm, Amerca.
Eu nu voi fi niciodată arestat nici în America şi nici în România.
Mandatele de arestare emise pe numele meu şi al Dianei sunt anulate complet şi cu desăvârşire.
Toată lumea din dosarul din România, de la D.N.A, Bucureşti, este liberă şi tot dosarul este dematerializat.
Dintotdeauna ordonanţa Izabelei este anulată şi dizolvată complet şi nu se mai emite nicio restricţie împotriva ei
de la D.N.A.
Toate casele, aurul şi banii sunt la adăpost peste hotare şi nu vor fi sechestrate sau confiscate niciodată”.
În ceea ce o priveşte pe inculpata Nemeş Diana Marina, s-a reţinut că aceasta a avut o prezenţă discretă în viaţa
grupului infracţional organizat, în sensul că nu s-a implicat în mod efectiv în activitatea de concepere, coordonare sau
execuţie a planului infracţional, ci a preferat să-şi aducă contribuţia la înfăptuirea acestuia prin asigurarea condiţiilor propice
pentru desfăşurarea activităţilor ilicite vizând fraudarea bugetului de stat de către ceilalţi inculpaţi. Acesta este şi motivul
pentru care, niciunul dintre membrii grupului infracţional şi nici persoanele audiate ca martori în legătură cu activitatea
infracţională desfăşurată în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu au perceput-o pe aceasta ca având vreo
preocupare vis a vis de activitatea respectivei societăţi.
Fără a putea fi nicidecum caracterizată drept lipsită de importanţă, s-a apreciat că participaţia concretă a inculpatei
Nemeş Diana Marina la activităţile evazioniste desfăşurate prin intermediul S.C. Excella Real Grup S.R.L. s-a materializat
prin aceea că, deţinând în mod public, calitatea de asociat majoritar în cadrul societăţii anterior menţionate, aceasta a
acceptat, cu bună știință, să pună societatea şi resursele acesteia la dispoziţia inculpaţilor Guliu George şi Nemeş Radu, în
vederea derulării prin intermediul ei a mecanismului evazionist ce presupunea vânzarea ilegală de motorină euro 5
achiziţionată în regim suspensiv de accize sub aparenţa unui proces fictiv de fabricare a unor produse petroliere slab accizate,
această contribuţie a sa fiind ulterior răsplătită în mod corespunzător prin transferarea în beneficiul său şi al fostul său soţ,
inculpatul Nemeş Radu a unei părţi considerabile din produsul infracţional rezultat de pe urma săvârşirea infracţiunii de
evaziune fiscală (13.212.000 USD).
În opinia Curţii de apel, apărările vehemente ale inculpatei Nemeş Diana Marina, prin care aceasta încearcă să se
erijeze drept o persoană ingenuă, dispusă ca de dragul copiilor săi să accepte nivelul de prosperitate oferit de fostul său soţ
fără a căuta explicaţii cu privire la provenienţa acestor venituri şi, totodată, preocupată în mod esenţial de creșterea şi
îngrijirea copiilor săi cu vârste fragede şi de evoluţia carierei sale profesională dezvoltată într-un domeniu de activitate cu
totul diferit de cel în care s-ar fi săvârşit faptele deduse judecăţii, chiar confirmate de martorele Amarinei Loredana Laura şi
Doboş Maria, nu pot fi considerate câtuşi de puţin credibile.
S-a reţinut că inculpatul Buliga Mihai a îndeplinit în cadrul grupului infracţional organizat rolul de „locotenent” sau
„om de încredere” al inculpatului Nemeş Radu, iar în virtutea acestui statut, deşi aparent neimplicat în activitatea S.C.
Excella Real Grup S.R.L. sau a altora dintre societăţile comerciale cu ajutorul cărora a fost pus în executare mecanismul
evazionist, a exercitat în permanenţă un control de pe poziţii de autoritate asupra acelor membri ai grupului infracţional care
se aflau în subordinea inculpatului Nemeş Radu (Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae şi Vrânceanu (fostă
Cozma) Mariana, dispoziţiile trasate de acesta fiind percepute de cei cărora li se adresau ca provenind de la însuşi inculpatul
Nemeş Radu.
Faptul că inculpatul Buliga Mihai era omul în care inculpatul Nemeş Radu avea cea mai mare încredere rezultă şi
din împrejurarea că, începând cu data de 18.04.2012, cu puţin timp înainte ca inculpatul Nemeş Radu să părăsească teritoriul
României, inculpatul Buliga Mihai a fost împuternicit de acesta ca administrator al S.C. Optima Business S.R.L., societate al
cărei control era exercitat de inculpatul Nemeş Radu prin intermediul off-shore-ului Corralys Investments Limited, persoana
juridica emirată, constituita in zona libera Jebel Ali, statul Dubai, Emiratele Arabe Unite.
În exercitarea rolului său de „om de casă” al inculpatului Nemeş Radu, în perioadele în care acesta se afla plecat în
străinătate sau ori de câte ori îi încredința această misiune, inculpatul Buliga Mihai prelua atribuţiile de coordonare a
activităţii grupului infracţional şi de colectare a sumelor de bani provenind din activitatea evazionistă, existând numeroase
situaţii în care „socotelile” între membrii grupului cu privire la beneficiile rezultate din activităţile frauduloase se făceau în
prezenţa acestuia. Astfel, spre exemplu, în data de 08.12.2011, în cadrul unei convorbiri telefonice purtată la ora 18:03:01,
inculpatul Guliu George i-a cerut inculpatului Chirvăsitu Dumitru „să ia nişte calcule ca să ne socotim, că e şi Mihai aici”.
De asemenea, la data de 01.02.2012, cu prilejul unei convorbiri telefonice ce a avut loc la ora 10:45:56, după ce
anterior, în data de 30 01.2012, inculpatul Chirvăsitu Dumitru efectuase o plată de 150.000 USD către Corralys Investment
Limited Dubai, inculpatul Guliu George i-a solicitat acestuia să-i aducă „ultimul swift”, ca să îl trimită inculpatului Buliga
Mihai la Bacău.
De altfel, inculpatul Buliga Mihai a fost prezent în viaţa grupului infracţional încă de la început, aşa cum rezultă
din declaraţiile inculpatului Chirvăsitu Dumitru care a precizat că înainte de a demara importurile de motorină, Buliga Mihai
i-a transmis că va trebui să achite „un comision” de 150 dolari/tonă, comision materializat până la finalul activităţii
infracţionale în suma de 13.212.000 dolari transferaţi în Dubai. De asemenea, acelaşi inculpat a mai precizat în cursul
urmăriri penale că inculpatul Buliga Mihai venea cu „ordine” la Guliu George, în sensul că îi spunea acestuia ce să facă cu
privire la activitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L., percepându-l pe acesta ca fiind omul de încredere al lui Nemeş Radu care
asigura coordonarea întregii activităţi în lipsa lui.
Despre încrederea deosebită ce-i era acordată inculpatului Buliga Mihai de către liderul grupului, inculpatul Nemeş
Radu, aminteşte în declaraţia dată în faţa acestei Curţi şi inculpatul Belba Nicolae, care a arătat că, în absenţa inculpatului
Nemeş Radu, banii care erau retraşi în numerar din conturile bancare ale celor două societăţi fantomă S.C. Divers Zootehnic
46
S.R.L. şi S.C. Partner Nobless S.R.L., prin intermediul „săgeţilor” Ionuţă Mircea Grigore şi Stănuleţ Petrică Costel îi preda
adeseori inculpatului Buliga Mihai, care se ocupa şi cu plata salariilor ce li se cuveneau pentru activitatea prestată, lui şi celor
doi administratori ai firmelor prin intermediul cărora erau obținuți banii proveniți din evaziunea cu motorină.
Curtea de apel a reţinut că rolul important ocupat de inculpatul Buliga Mihai în cadrul grupului infracţional a fost
reliefat şi de inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana care l-a indicat ca fiind persoana care atunci când venea la Bacău îi
aducea extrase de cont, CD-uri, stick-uri pe care se afla evidenţa contabilă a S.C. Divers Zootehnic S.R.L., SC Excella Real
Grup SRL, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. (aspect de altfel recunoscut şi de acesta în declaraţia dată în cursul cercetării
judecătoreşti) ori îi plătea remunerația pentru serviciile de contabilitate prestate, sume de bani ce proveneau de la inculpata
Nemeş Diana Marina .
În opinia primei instanţe, pentru dovedirea implicării active şi conștiente a inculpatului Buliga Mihai în activitatea
grupului infracţional prin îndeplinirea cu seriozitate a misiunilor încredințate de şeful său direct, inculpatul Nemeş Radu
prezintă relevanţă şi împrejurarea că, astfel cum rezultă din procesele verbale întocmite în acest sens, cu prilejul perchezițiilor
domiciliare efectuate la data de 09.07.2012, în imobilele locuite/folosite de acesta au fost identificate numeroase înscrisuri şi
ştampile aparţinând unora dintre societăţile comerciale implicate în derularea mecanismului evazionist, după cum urmează:
- ordin de plată nr.CR021404827411 din 27.06.2012 pentru JUGĂNARU ANDREI FLORIN de la S.C. Rad Trans
Concept S.R.L., pentru suma de 10.000 lei;
- ordin de plată nr.CR021404843157 din 04.07.2012 pentru JUGĂNARU ANDREI FLORIN de la S.C. Rad Trans
Concept S.R.L., pentru suma de 10.000 lei;
- mandat poştal online privind transferul sumei de 3.044 lei de la TOMA ALEXANDRU pentru Chirvăsitu
Dumitru;
- fișă de reparație telefon mobil marca Black Berry 9900 cu seria IMEI 359683049065618 emisă de S.C. Geolin
INT. S.R.L.;
- fotocopia cărții de identitate seria PH nr.595806 pentru Preda Dumitru Emilian, CNP 1710418293111;
- act constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L.- 14 file;
- certificat de înregistrare pentru S.C. Excella Real Grup S.R.L. seria B nr.1460236 - una filă;
- încheierea nr.2309/01/07/2008 a Tribunalului Constanţa, privind înmatricularea S.C. Excella Real Grup S.R.L.- 1
filă;
- extras de carte funciară O.C.P.I. Constanţa și încheierea nr.65032 din 20.08.2008, cu privire la situația imobilului
din satul Nicolae Bălcescu, str. Silozului, nr.21, lot 2, județul Constanţa cu rezervoarele și bazinele aferente - original și copie
4 file;
- cinci exemplare în original ale contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr.2821 din
19.08.2008 a BNP Florin Vișan, încheiat între vânzător S.C. Valkar S.R.L., CUI 7541941 și cumpărător S.C. Excella Real
Grup S.R.L., CUI 24129623, având ca obiect imobilul din satul Nicolae Bălcescu, str. Silozului, nr. 21, lot 2, județul
Constanţa – 15 file;
- extras de carte funciară O.C.P.I. Constanţa din 06.11.2008 și încheierea nr.85196 din 04.11.2008 cu privire la
situația imobilului din satul Nicolae Bălcescu, str. Silozului, nr.21, lot 2, județul Constanţa cu rezervoarele și bazinele
aferente – 2 file;
- contract de închiriere din 15.10.2008 privind închirierea de către S C. Excella Real Grup S.R.L a imobilului situat
in Constanţa, G-ral Manu, nr.50 - 3 file;
- act constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L., CUI 24129623 urmare Hotărârii nr.1/01.10.2008 - 12 file;
- patru exemplare în original ale contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr.3766 03.11.2008
a BNP Florin Vişan, încheiat între vânzător S.C. VALKAR S.R.L., CUI 7541941 și S.C. Excella Real Grup S.R.L., CUI
24129623, având ca obiect imobilul din satul Nicolae Bălcescu, str. Silozului, nr. 21, lot 1, județul Constanţa – 12 file;
- fotocopia contractului de închiriere a imobilului situat in București, str. Ceahlău, nr.11, bl.76, sc. B. apt. 55, sector
6, având drept chiriași pe S.C. Excella Real Grup S.R.L. – 1 filă;
- împuternicire a S.C. Excella Real Grup S.R.L., pentru Buliga Mihai, posesor C.I. seria XC nr.187435;
- adeverință emisă de Asociația de proprietari București, str. Ceahlău, nr.11, bl. 76, sc. B. apt. 55 pentru S.C.
Excella Real Grup S.R.L.;
- carte de identitate a vehiculului seria G nr.928923 pentru autoturismul marca Land Rover cu numărul de
înmatriculare CT-49-EXC, aparţinând S.C. Excella Real Grup S.R.L.;
- certificat de înregistrare menţiuni la S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi Încheiere nr.14459 din 09.03.2009;
- act constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L.;
- ştampilă cu impresiunea „Societatea Comercială Optima Business S.RL. BACĂU România”;
- două ştampile cu impresiunea Societatea Comercială Optima Business S.R.L.- BACĂU România (tuș culoare
neagră);
- ştampilă cu impresiunea S.C. Excella Real Grup S.R.L. Constanţa România (tuș culoare neagră);
- ştampilă cu impresiunea S.C. Excella Real Grup S.R.L. Constanţa România (tuș culoare roșie);
- ştampilă cu impresiunea Societatea comercială Excella Real Grup S.R.L. Constanţa (tuș culoare mov);
- ştampilă cu impresiunea Societatea comercială Win Pass Oil S.R.L. Merișani Argeș (tuș culoare neagră);
- ştampilă cu impresiunile Societatea comercială Emerat Energy Holding S.R.L. Constanţa România;
- ştampilă cu impresiunile Societatea Rad Trans Concept S.R.L. București România;
- dispozitiv de culoare neagră destinat bruierii interceptării comunicărilor telefonice.
Prin audierea la propunerea lui, în cursul cercetării judecătoreşti, a martorului Balint Antoniu-Ovidiu, persoană care
a asistat la efectuarea perchezițiilor domiciliare desfăşurate în data de 09.07.2012, în calitate de reprezentant al inculpatului
Buliga Mihai, acesta din urmă a încercat să acrediteze ideea că toate bunurile şi înscrisurile despre care în procesele verbale
de întocmite cu acel prilej s-a consemnat că au fost descoperite în imobilele locuite de el, în realitate ar fi fost ridicate din
biroul situat pe bulevardul Splaiul Independenţei din capitală şi dintr-un apartament situat la etajul 2 al unui bloc de pe strada
Corvinilor, locaţii ce erau folosite/locuite exclusiv de către inculpatul Nemeş Radu, iar nu din apartamentul locuit de el şi
care era situat la etajul 3 al aceluiaşi imobil de pe strada Corvinilor din Bucureşti.
Deşi aparent probată, Curtea de apel nu a reţinut drept veridică teza de apărare a inculpatului Buliga Mihai conform
căreia nu ar avea nicio legătură cu activitatea societăţilor comerciale la care se referă înscrisurile şi bunurile ridicate cu ocazia
47
percheziţiilor domiciliare, întrucât, trecând peste faptul că, în autorizaţiile de efectuare a percheziţiilor domiciliare emise de
judecătorul competent din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au fost precis identificate locaţiile pentru care fuseseră autorizate
aceste măsuri procesuale, astfel că, în cuprinsul proceselor verbale de percheziţie au fost strict individualizate bunurile ce au
fost ridicate din fiecare locaţie, cu indicarea corespunzătoare a identităţii persoanei menţionate în autorizaţia de percheziţie ca
folosind acea locaţie (sens în care este de observat că în urma percheziţiei domiciliare efectuate în apartamentul ce fusese
locuit de inculpatul Nemeş Radu au fost ridicate mai multe înscrisuri privitoare la autoturismele de lux aparţinând acestuia),
această apărare este infirmată şi de împrejurarea că odată cu plecarea inculpatului Nemeş Radu în Statele Unite ale Americii,
în a doua jumătate a lunii aprilie 2012, acesta îi transferase locotenentului său Buliga Mihai toate atributele coordonării şi
gestionării afacerilor pe care le avea în derulare pe teritoriul ţării, aspect ce rezultă în mod implicit şi din aceea că cheile
tuturor celor trei locaţii din Bucureşti unde au fost efectuate perchezițiile domiciliare din 09 .07.2012 se aflau la acel moment
în posesia inculpatului Buliga Mihai, aspect pe care acesta nu l-a negat. Mai mult decât atât, Curtea nu a ignorat nici faptul că
declaraţia martorului Balint Antoniu-Ovidiu poate fi suspectată a avea şi un oarecare caracter pro causa, în contextul în care,
potrivit propriilor afirmaţii, acesta are o strânsă relaţie de prietenie cu inculpatul Buliga Mihai şi, de asemenea, în perioada
2011 – 2012, a fost angajat ca şofer pentru diferite perioade de timp în cadrul S.C. Optima Business S.R.L., societate a cărei
administrare a fost încredinţată inculpatului Buliga Mihai începând cu 18 aprilie 2012. Preocupările inculpatului Buliga
Mihai pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate de către „şeful” său Nemeş Radu, s-au manifestat şi în direcţia menţinerii
unor legături cu diferite persoane care prin influenţa sau statutul profesional pe care îl aveau puteau contribui la desfăşurare
netulburată a activităţii infracţionale.
Astfel, prima instanţă a constatat că din cuprinsul notelor de redare a conţinutului unor comunicări tip SMS
interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor legale emise de judecătorul competent, rezultă că în perioada martie – aprilie
2012, inculpatul Buliga Mihai a corespondat prin comunicări SMS cu inculpatul Secăreanu Florin Dan, ofiţer în cadrul
Direcţiei de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi, de asemenea, a avut şi cel puțin două
întâlniri cu acesta, acțiuni subsumate scopului de a culege datele şi informaţiile pe care inculpatul Secăreanu i le furniza
inculpatului Nemeş Radu cu privire la posibilele acţiuni de control organizate de autorităţile statului.
În concret, conform corespondenței purtate prin sens în seara zilei de 06.03.2012, la orele 21:05:42, 21:06:23,
21:22:28, 21:28:26, 21:50:50, 21:55:15 21:55:19 21:58:24 şi 21:59:35, inculpatul Buliga Mihai, utilizând un terminal mobil
folosit în mod obişnuit de către „şeful” lui Nemeş Radu, l-a rugat pe inculpatul Secăreanu Florin Dan să verifice „ dacă a
apărut vreo urgenţă la centru la dvs”, acesta răspunzându-i că la ei (la D.I.P.I.) în mod sigur nu e mimic, dar, a dat două
telefoane şi are poliţia o acţiune în ziua următoare, completând că „vine acum un băiat de la igp să mă văd cu el şi îţi dau
semnal imediat”, iar după obţinerea acestor noi date, inculpatul Secăreanu Florin Dan l-a informat pe Buliga Mihai că a doua
zi, Inspectoratul General al Poliţiei Române urma să efectueze o acţiune pe uleiuri minerale, care era preconizată a se
desfăşura din Oil Terminal către beneficiari, pentru a se vedea piaţa şi care făcea parte dintr-un plan de acţiune pe întreaga
ţară, „de care ţi-am spus săp trecută”, fără a fi vreo ţintă vizată deocamdată; în cursul aceleiaşi discuţii inculpatul Secăreanu
Florin Dan a adăugat că „am vorbit cu A..., mi-a zis că a vb el şi să stăm liniştiţi. Dacă se încurcă ceva ne auzim imediat.”
De asemenea, în urma corespondenţei purtate prin SMS-urile transmise în ziua de 30.03.2012, orele 08:50:59,
08:51:58, 08:54:06, 08:56:34, 08:57:41, 13:16:35, 13:20:31, 14:03:57, 14:04:23, la solicitarea inculpatului Buliga Mihai,
„locotenentul” lui Nemeş Radu, inculpatul Secăreanu Florin Dan s-a întâlnit cu acesta în cursul zilei respective, în jurul orei
14:00, în zona Pieţei Alba Iulia din Bucureşti („la nr.2”), această întâlnire fiind şi înregistrată cu mijloace foto-video, în baza
autorizaţiei emise de Curtea de Apel Bucureşti.
O nouă întâlnire clandestină a fost programată a avea loc şi în ziua de 10.04.2012, când prin SMS-urile transmise la
orele 12:23:04, 12:23:34, 12:24:24, 12:25:25, 12:26:29, 14:01:03, 14:01:31, 14:01:52, 14:02:30 şi 14:02:58, inculpaţii Buliga
Mihai şi Secăreanu Florin Dan au plănuit a se vedea la locul ştiut „la nr.2”, adică în rondul de la Piaţa Alba Iulia din
Bucureşti.
De altfel, cu prilejul audierii lui de către instanţa de fond, inculpatul Buliga Mihai a recunoscut împrejurarea că s-a
întâlnit de două ori în Bucureşti cu inculpatul Secăreanu Florin Dan, la insistențele acestuia, dar a pretins în mod necredibil
că de fiecare dată, inculpatul Secăreanu ar fi dorit în fapt să se întâlnească cu inculpatul Nemeş Radu cu care era prieten, însă
din eroare l-a chemat pe el la acele întâlniri, ori din conținutul acestor comunicări rezultă că inculpatul Buliga Mihai avea
cunoștință despre natura misiunii pe care şi-o asumase inculpatul Secăreanu Florin Dan.
De asemenea, astfel cum a rezultat din notele de redare a convorbirilor telefonice purtate în datele de 23.04.2012,
ora 12:47:42 şi 24.04.2012 orele 19:00:15 şi 19:01:38 inculpatul Buliga Mihai a luat legătura cu Marta Codruţ Alexandru,
pentru a stabili cu acesta o întrevedere, întrucât tocmai fusese să se vadă „cu prietenul nostru comun”, care nu era „pe aici
prin zonă” şi era nevoie „să mai stăm de vorbă, aşa, una, alta”, iar în acest context cei doi au stabilit să se întâlnească la
locuinţa lui Marta Codruţ Alexandru, care însă i-a atras atenţia ca atunci când vine înspre el „ să fi atent, să n-ai după tine
ceva” (referindu-se la vreo eventuală operaţiune de filaj).
Curtea de apel a constatat că în probatoriul administrat în cauză nu se regăsesc convorbiri telefonice relevante în
ceea ce priveşte activitatea ilicită a inculpatului Buliga Mihai, însă, a apreciat că acest lucru se datorează precauției şi
conspirativității exacerbate de care acesta, ca de altfel şi şeful său direct, inculpatul Nemeş Radu, precum şi alţi inculpaţi din
cauză au dat dovadă în această privinţă, însă acest aspect nu este de natură a afecta câtuşi de puţin convingerea instanţei cu
privire la vinovăţia acestuia, întemeiată pe evaluarea elementelor probatorii strânse în cauză. Pe de altă parte, dacă activitatea
inculpatului Buliga Mihai ar fi fost una cu adevărat onestă, proprie unui simplu angajat ce-şi îndeplinea în limite legale
atribuţiile conferite de funcţia ocupată, într-o logică elementară, nu se înţelege de ce acesta ar fi avut nevoie ca pe parcursul
măsurilor de supraveghere autorizate în cauză să folosească cel puţin 50 de terminale mobile, dovedind o adevărată paranoia
în ce priveşte comunicarea telefonică a unor elemente aparent insignifiante, cum ar fi locaţia în care se afla ori autoturismele
cu care se deplasa.
Că aşa stau lucrurile, o dovedeşte, cu titlu exemplificativ faptul că la data de 19.04.2012, ora 12:15:05, inculpatul
Guliu George a apelat-o pe Vlase Izabela Narcisa, concubina inculpatului Nemeş Radu, pe care a întrebat-o dacă are idee
cum poate să dea de „ăla micu, Mihăiţă” (n.n. inculpatul Buliga Mihai) care are telefonul închis, deşi avea telefoane dedicate:
„da’ eu am d-ăsta, ştii tu cu el şi văd că-i închis”. De asemenea, într-o convorbire telefonică purtată la data de 05.05.2012,
ora 20:34:44, inculpatul Buliga Mihai stabileşte cu Vlase Izabela Narcisa, concubina inculpatului Nemeş Radu, să cumpere
opt cartele telefonice, trei cu valabilitate de o lună şi cinci cu valabilitate pentru trei luni. În acelaşi sens, cu prilejul unei
48
convorbiri telefonice purtate în ziua de 01.06.2012, ora 11:06:51, cu un interlocutor pe nume NEAGU GABI, inculpatul
Buliga Mihai afirmă: „Stăm între o mie şi o sută de telefoane şi mie nu-mi place să vorbesc aşa”.
De altfel, s-a reţinut că imaginea pe care inculpatul Buliga Mihai se străduiește să o contureze în faţa instanţei cu
privire la persoana sa, aceea de tânăr lipsit de experienţă şi cu un statut social modest, având studii medii şi fiind angajat ca
simplu şofer, nu cadrează nici pe departe cu traiul de lux pe care în realitate îl afișa inculpatul, care avea la dispoziţie sume
importante de bani şi autoturisme de lux, împrejurare probată şi de bunurile ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare
efectuate la locuințele deţinute de acesta, respectiv, 233.920 euro şi 19.520 lei, ceasuri de valoare purtând mărcile
„Frederique Constant” şi „Hamillton”.
Inculpatul Chirvăsitu Dumitru, administratorul de fapt al S.C. Inkasso Jobs S.R.L., a avut ca principală atribuţie în
cadrul grupului infracţional organizat, activitatea de achiziţie a motorinei de la importatorii care îşi desfăşurau activitatea în
Oil Terminal Constanţa, prin intermediul societăţii pe care o administra şi de livrare a acesteia către S.C. Excella Real Grup
S.R.L., conform contractului de furnizare încheiat între cele două societăţi la data de 12.02.2011.
Deşi în privinţa acestor activităţi desfăşurate de inculpatul Chirvăsitu Dumitru, prin intermediul S.C. Inkasso Jobs
S.R.L., care au constituit practic premisa demarării mecanismului evazionist, nu au existat suspiciuni de nelegalitate, în
sensul că toate aceste operaţiuni comerciale au fost efectuate în mod transparent, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. era autorizată să
cumpere motorină fără plata accizelor pe carburant, iar motorina a fost vândută in regim suspensiv de la plata accizelor,
conform destinaţiei declarate „procesul de producție, in antrepozitul fiscal al beneficiarului”, totuşi nu se poate susţine că
acest inculpat ar fi fost străin de modul în care a fost valorificată ulterior motorina astfel livrată către S.C. Excella Real Grup
S.R.L., întrucât probatoriul administrat în cauză dovedeşte neîndoielnic faptul că, dimpotrivă, acesta avea cunoştinţă despre
acest aspect, şi, mai mult decât atât, că pe lângă aceste activităţi licite de import şi furnizare de motorină, inculpatul
Chirvăsitu s-a ocupat şi de transferarea în Dubai, către Corralys Investments Limited , un off-shore ce aparţinea inculpaţilor
Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, a unor importante sume de bani provenind din activitatea de evaziune fiscală sub
aparenţa plăţii unor comisioane, de atestarea scriptică a unor livrări fictive de ţiţei către S.C. Excella Real Grup S.R.L., în
vederea simulării de către aceasta a procesului tehnologic de fabricare în antrepozitul fiscal a produselor petroliere inferioare,
precum şi de identificarea, racolarea şi remunerarea unor persoane cu un nivel minim de instruire sau chiar neșcolarizate şi o
condiţie materială precară, pe numele cărora, în unele situaţii în colaborare cu inculpatul Jugănaru Andrei Florin, erau
înfiinţate societăţi comerciale folosite apoi în circuitul infracţional, fie pentru tranzitarea documentară a combustibililor, fie
pentru recuperarea sumelor de bani provenite din activitatea evazionistă.
Astfel, s-a constatat că la dosarul cauzei există numeroase note de redare a unor convorbiri telefonice purtate între
inculpaţii Chirvăsitu Dumitru şi Guliu George, care atestă faptul că cel dintâi nu începea activitatea de încărcare a cisternelor
cu motorină din depozitele Oil Terminal Constanţa până ce nu avea aprobare din partea celui din urmă, care la rândul său
dădea această aprobare în momentul în care primea ok-ul din partea beneficiarilor reali ai motorinei, pentru a trimite marfa.
Spre exemplu, în convorbirile telefonice din data de 15.02.2012, orele 11:03:42 şi 18:13:00, inculpaţii Chirvăsitu şi
Guliu George au discutat despre numărul de maşini ce urma a fi încărcate cu motorină din Oil Terminal, cel din urmă
solicitându-i celui dintâi să-l ţină la curent, întrucât „vrea să ştie proprietarul de oi”, în sensul că datele privitoare la numărul
de cisterne ce erau încărcate din Oil Terminal trebuia transmis mai departe de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin
„ciobanilor”, „proprietarilor de oi”, adică inculpaţilor Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru.
De asemenea, s-a reţinut că există şi unele convorbiri telefonice din care rezultă că inculpatul Chirvăsitu Dumitru
manifesta o suspiciune maladivă cu privire la desfăşurarea unor operaţiuni de supraveghere a autocisternelor care plecau
încărcate cu motorină din depozitele Oil Terminal, atitudine ce nu poate fi explicată altfel decât că acesta avea cunoştinţă
despre faptul că, în realitate motorina nu era descărcată în antrepozitul aparţinând S.C. Excella Real Grup S.R.L., ci era
livrată mai departe altor cumpărători.
Spre pildă, într-o convorbire telefonică purtată în data de 30.12.2011, ora 14:23:23, inculpatul Chirvăsitu Dumitru
l-a informat pe Guliu George, că în seara precedentă, când au plecat autocisternele încărcate cu motorină de la sediul S.C.
Excella Real Grup S.R.L., pe la unsprezece noaptea, acestea au fost urmărite („au avut coadă”) de trei jeep-uri, ale căror
numere de înmatriculare au fost notate de angajatul unui bar din localitate, două dintre acestea plecând chiar de la barul din
curbă şi un al treilea de pe câmp. De asemenea, în data de 21.02.2012, în cadrul unor discuţii telefonice purtate cu amici de-ai
săi la orele 10:12:51, 10:13:58, 10:15:29 şi 10:44:40, inculpatul Chirvăsitu Dumitru, fiind informat despre prezenţa în
localitatea Nicolae Bălcescu a unui autoturism necunoscut, şi-a exprimat suspiciunea cu privire la această întâmplare şi l-a
rugat pe un cunoscut al său să verifice identitatea acelei maşini.
Acelaşi gen de discuţie s-a purtat între inculpatul Chirvăsitu Dumitru şi inculpatul Guliu George şi la data de
20.03.2012, ora. 12:57:28, când primul l-a informat pe cel din urmă că a observat un autoturism Logan albastru cu număr de
Bucureşti, care staţiona de dimineaţă în zona Oil Terminal Constanţa, în acel autoturism aflându-se doi oameni, iar la ora
13:08:40, i-a transmis prin SMS numărul de înmatriculare al acelei maşini spre a-l supune verificărilor de rigoare. De altfel,
în declaraţia dată în faţa instanţei de fond la termenul de judecată din data de 10.05.2016, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a
recunoscut că prin luna aprilie 2012 a intenţionat să se retragă din această afacere, întrucât constatase personal că sunt filaţi,
iar întrucât aveau senzația că sunt urmăriți de grupuri de interlopi a existat preocuparea supravegherii tuturor maşinilor care
veneau în zona comunei Nicolae Bălcescu.
Curtea de apel a apreciat că o altă componentă importantă a activităţii infracţionale întreprinse de inculpatul
Chirvăsitu Dumitru a reprezentat-o livrările fictive de ţiţei brut realizate prin intermediul S.C. M&S Market S.R.L, S.C.
Romerom Grup S.R.L. şi S.C. Inkasso Jobs S.R.L., către S.C. Excella Real Grup S.R.L., cu scopul de a crea aparenta că acest
produs a intrat în procesul de producție împreuna cu motorina euro 5 livrată de S.C. Inkasso Jobs S.R.L., rezultând produsul
intermediar distilat greu si produsele finale CLG şi CL Navo.
Fără a relua analiza elementelor probatorii care definesc modul în care inculpatul Chirvăsitu Dumitru şi-a adus
contribuţia la înfăptuirea mecanismului evazionist prin crearea unui circuit fictiv care atesta exclusiv documentar efectuarea
unor livrări de ţiţei brut către S.C. Excella Real Grup S.R.L., prezentate în detaliu cu prilejul descrierii acestei etape a
planului infracţional, Curtea de apel a considerat suficient a reaminti în acest context că, în declaraţia dată în faţa acestei
instanţe, înainte de începerea dezbaterilor, acest inculpat a recunoscut că nu a efectuat niciodată operaţiuni comerciale de
livrare ţiţei către S.C. Excella Real Grup S.R.L., ci aceste tranzacţii au fost doar scriptice.
De asemenea, probatoriul strâns în cauză dovedeşte că o altă modalitate în care inculpatul Chirvăsitu Dumitru a
contribuit la reuşita activităţii infracţionale a constat în aceea că încă din faza incipientă a conceperii acesteia şi continuând
49
până la momentul în care acesteia i s-a pus capăt în mod fortuit prin intervenţia organelor de urmărire penală, acesta s-a
preocupat alături de inculpatul Jugănaru Andrei Florin şi de identificarea unor persoane fără posibilități materiale şi
intelectuale, în scopul constituirii pe numele acestora a unor societăţi comerciale „ fantomă” prin intermediul cărora să poată
tranzita scriptic atât combustibilii care au făcut obiectul acţiunilor evazioniste, cât şi sumele de bani care se întorceau de la
cumpărătorii motorinei.
În acest sens, din declaraţiile concordante ale martorilor Niţu Maria Georgeta (asociat şi administrator în acte al
S.C. Royal House S.R.L., societate care pe circuitul fictiv de livrare ţiţei către S.C. Excella Real Grup S.R.L. a figurat ca
furnizor iniţial al acestui combustibil), Gimpirea Florentina(administrator iniţial al S.C. Accesing Perfect S.R.L., societate
implicată, de asemenea, în tranzacţiile fictive cu ţiţei brut direcţionate către S.C. Excella Real Grup S.R.L.), Ionuţă Mircea
(administrator subsecvent al S.C. Accesing Perfect S.R.L.), Ursu Mihaela Irina (administrator scriptic al S.C. Cibin
Distribution S.R.L., societate ce a jucat rolul de furnizor fictiv de motorină euro 5 către beneficiarii reali S.C. Benz Oil S.R.L
şi S.C. Ana Oil S.R.L.), Ursu Alina (administrator formal al S.C. Agro Line Expres S.R.L., societate care, la rândul său, a
fost folosită pentru a masca vânzarea reală de motorină pe care o realiza S.C. Excella Real Grup S.R.L. către S.C. Benz Oil
S.R.L şi S.C. Ana Oil S.R.L.), Dascălu Gabriel (administrator fictiv al S.C. Energrom Spply Service S.R.L., societate cu rol
de verigă interpusă pe circuitul financiar prin care banii obținuți din vânzarea de motorină neaccizată trebuia să intre în
posesia membrilor grupului infracţional) şi Lorinczi Georgeta (administrator fictiv al S.C. Carpatic Division S.R.L., societate
ce a fost, de asemenea, folosită ca trambulină pe circuitul financiar de recuperare a produsului infracţional), toţi aceştia fiind
persoane cu un nivel de instruire extrem de modest şi cu o situaţie materială la limita subzistenței, rezultă că în spatele
înfiinţării şi coordonării activităţii tuturor acestor societăţi s-a aflat inculpatul Chirvăsitu Dumitru (în unele cazuri alături şi de
inculpatul Jugănaru Andrei Florin), acesta fiind şi cel care le plătea remunerațiile cuvenite pentru faptul de a fi acceptat să
figureze ca administratori ai respectivelor firme, aspectele relatate de martorii Ursu Irina Mihaela, Ursu Alina şi Dacălu
Gabriel fiind confirmate şi de către martora Paler Elena cea care i-a recomandat pe aceştia inculpatului Chirvăsitu Dumitru în
vederea folosirii lor ca „oameni de paie”.
Totodată, Curtea de apel a reţinut că această latură a activităţii infracţionale desfăşurată de inculpatul Chirvăsitu
Dumitru în cadrul grupului infracţional organizat este probată în modul cel mai obiectiv cu putință şi de nenumăratele
convorbiri telefonice şi comunicări SMS, interceptate şi înregistrate în mod autorizat şi redate în cuprinsul notelor scrise
ataşate în dosarul de urmărire penală.
Astfel, redând cu titlu exemplificativ din conţinutul acestor note, se reţine că în zilele de 14.11.2011 şi 15.11.2011,
inculpatul Chirvăsitu Dumitru a purtat mai multe discuţii telefonice cu martora Ursu Irina Mihaela, administrator formal al
S.C. Cibin Distribution S.R.L., în legătură cu deplasarea acesteia din urmă în municipiul Constanţa în vederea întocmirii unei
împuterniciri notariale necesară „pentru a ieşi cu camionul din ţară”. În ziua de 22.11.2011, ora 08:36:29, acelaşi inculpat a
luat legătura telefonic cu Paler Elena căreia i-a solicitat să „se pună la drum cu Alina” (n.n. martora Ursu Alina,
administrator scriptic al S.C. Agro Line Expres S.R.L.), numai după ce el îi va da confirmarea că a primit banii. Pe parcursul
aceleiaşi convorbiri, Paler Elena i-a relatat că numitul Dascălu Gabriel, administrator scriptic al S.C. Energrom Supply
Service S.R.L., „vrea bani şi că deja omul de când s-a văzut cu 10 milioane în mână gata era mare om, arunca cu banii
arăta la toată lumea”. În continuare, o zi mai târziu, la 23.11.2011, ora 10:11:02, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a
comunicat inculpatului Chirvăsitu Dumitru că a depus banii, motiv pentru care imediat, acesta din urmă a apelat-o pe Paler
Elena la ora 11:16:29, cerându-i să o ia pe Ursu Alina, iar în Constanţa el le va da „tot ce trebuie, documentele şi, ştii tu, îţi
spun eu ce ai de făcut”. La scurt timp după aceea, la ora 14:17:33, inculpatul Chirvăsitu Dumitru i-a confirmat inculpatului
Jugănaru Andrei Florin că „eu am trimis acolo unde trebuie, sunt acolo să rezolve problema, ... am trimis-o să facă un
certificat constatator de acolo de la voi şi de aia”.
De asemenea, din lecturarea aceloraşi note de redare a convorbirilor telefonice s-a mai reţinut că inculpatul
Chirvăsitu Dumitru ţinea legătura, prin intermediul martorei Paler Elena cu „oamenii de paie”, cărora le achita lunar o sumă
da bani, în schimbul prestațiilor constând în semnarea documentelor întocmite în numele acestor societăţi sau pur şi simplu al
acceptului de a figura formal ca administratori ai acestora. Rezultă totuşi, din aceleaşi elemente probatorii, că rolul
inculpatului Chirvăsitu Dumitru era unul de intermediar, întrucât cuantumul sumelor de bani ce trebuia plătite celor folosiţi
ca „săgeţi” era stabilit de inculpatul Jugănaru Andrei Florin cu acordul inculpatului Preda Dumitru Emilian . Uneori însă, şi
inculpatul Chirvăsitu Dumitru, în relaţia cu administratorii firmelor folosite drept paravan pentru mascarea activităţilor
infracţionale, s-a comportat ca un veritabil angajator, stabilind „ziua de salariu”, „bonusurile” etc.:
Astfel, într-o convorbire telefonică purtată în data de 08.12.2011, ora 13.15.25, cu martora Paler Elena la rândul său
administrator formal al S.C. Rad Trans Concept S.R.L. şi cea care se ocupa de îndrumarea şi coordonarea formalităţilor pe
care trebuia să le îndeplinească cele două administratoare ale furnizorilor fictivi de motorină S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi
S.C. Agro Line Expres S.R.L., până când în baza unor împuterniciri a preluat ea însăşi aceste atribuţii, inculpatul Chirvăsitu
Dumitru i-a spus că: „Eu vreau să vă dau până pe 15 salariile ca să puteţi aşa să vă faceţi voi treburile. Ce nu zic bine. Şi
după aia din ce asta, pe partea aia o să-ţi mai ridice bonusul.”.
În ziua de 28.12.2011, la ora 17.35:13, martora Paler Elena l-a apelat pe inculpatul Chirvăsitu Dumitru şi i-a
povestit extaziată despre întâlnirea pe care o avusese în acea zi cu „cel mare” (adică inculpatul Preda Dumitru Emilian ), la
care fusese de faţă şi „Andrei” (adică inculpatul Jugănaru Andrei Florin ), iar în acest context l-a anunţat că i s-a dat un
salariu mai bun „s-a rezolvat totul ok,.....e super, super, super ok .... s-a mai ridicat la cap”, relatându-i totodată că a fost
întrebată de „cel mare” dacă „e totul ok?, Suntem la zi?”, iar răspunsul său afirmativ a fost confirmat în faţa „celui mare” şi
de „Andrei”, ceea ce l-a mulţumit pe Chirvăsitu Dumitru, care nutrea temerea că poate „ ei cred că eu nu vă dau”. Două
minute mai târziu, la ora 17.38:49, între cei doi are loc o nouă convorbire telefonică în cursul căreia Paler Elena i-a
comunicat inculpatului Chirvăsitu Dumitru că numai ei i s-a dat o mărire de salariu, respectiv suma de 1,200 lei.
De asemenea, la data de 19.01.2012, ora 13:56:54, înainte de a se întâlni cu martora Paler Elena („Eşti acolo în
parc unde ne-ntâlneam noi…hai că ajung şi eu în zece minute), inculpatul Chirvăsitu Dumitru l-a contactat pe inculpatul
Jugănaru Andrei Florin, căruia i-a relatat că merge să se întâlnească cu „doamna” (n.n. Paler Elena) ca să-i dea „ceva bani
ca să aibă de drum”, întrucât „şti cum e, vine dimineaţa, stă până pe la ora asta, stă pe aici”, context în care a primit
asigurări din partea interlocutorului că a doua zi acesta îi va trimite „ vreo patru, cinci” sute de lei şi, totodată inculpatul
Chirvăsitu Dumitru i-a atras atenţia lui Jugănaru Andrei Florin „Vezi pe săptămâna viitoare să le dăm ceva că a trecut
luna… la astea două active, ştii, atât” (referindu-se la Paler Elena şi Ursu Alina).
50
Ulterior, într-o discuţie telefonică purtată la data de 25.01.2012, ora 17.53:17, inculpatul Chirvăsitu Dumitru l-a
întrebat pe inculpatul Jugănaru Andrei Florin : „Păi nu le dăm mă ceva la ăştia luna asta? Ce au muncit degeaba?” ,
interlocutorul răspunzându-i că „săptămâna asta la sfârşit, vineri, o rezolv cu ei”, aceeaşi solicitare fiind reînnoită de către
inculpatul Chirvăsitu Dumitru şi cu prilejul convorbirii telefonice din ziua de 27.01.2012, ora 13:50:47, când i-a cerut lui
Jugănaru Andrei Florin să trimită bani pentru „cei care-şi fac treaba”. Apoi, tot în ziua de 27.01.2012, la ora 16:04:53, între
cei doi a avut loc o nouă discuţie telefonică, în care inculpatul Chirvăsitu Dumitru şi-a manifestat nemulţumirea, întrucât el a
cerut „câte 15 şi nu trimite decât ce nu trebuie” şi astfel este pus în postura de a da explicaţii: „Ce să le spun eu la ăştia
acuma? Să mă cert cu ei? Spune mă să trimită câte 15 la ăştia doi care lucrează. Ce să zic lui Polo ( n.n. Belba Nicolae) îi
dădea 40 de milioane pentru oameni. N-am ce să fac Şi când vine, spune-i chiar vreau să stau de vorbă cu el când vine” (n.n.
referire la inculpatul Preda Dumitru Emilian ). Între cei doi a urmat apoi o nouă discuţie telefonică, la ora 18:17:28, pe
parcursul căreia inculpatul Chirvăsitu Dumitru s-a arătat revoltat de faptul că „m-au disperat cu telefoanele” şi că lucrurile
„trebuie puse cap la cap, măcar pentru ăia doi care lucrează”.
În ziua de 28.02.2012, ora 16:24:36, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a transmis un mesaj inculpatului
Chirvăsitu Dumitru întrebându-l „cât trebuie pt cele două fete ”(n.n. referindu-se la Paler Elena şi Ursu Alina). A urmat la
scurt timp o discuţie telefonică între cei doi (la ora 16:25:03), pe parcursul căreia inculpatul Chirvăsitu Dumitru i-a cerut lui
Jugănaru Andrei Florin să trimită „cinşpe cu cinşpe, mai puţin ce ai dat tu cinci şi ceva de drum să aibă acolo”.
Au existat şi multe alte situaţii în care, din pricina faptului, că banii necesari pentru remunerarea „oamenilor de
paie” nu erau trimişi la timp de la Bucureşti, aceştia s-au arătat revoltați, inculpatul Chirvăsitu Dumitru, fiind pus în postura
delicată de a interveni pentru a calma spiritele, de cele mai multe ori însă, de pe poziţii de autoritate.
Astfel, la data de 09.122011, ora 09:05:02, fiind apelat de către martora Ursu Irina Mihaela (administrator scriptic
al S.C. Cibin Distribution S.R.L.) şi întrebat de ce nu s-au întâlnit în ziua precedentă aşa cum se înțeleseseră pentru a-i plăti
salariul, acesta o apostrofează, să nu mai facă „valuri”
De asemenea, la data de 25.02.2012, ora 13:02:59, martora Paler Elena l-a contactat telefonic pe inculpatul
Chirvăsitu Dumitru căruia i-a transmis că numitul Dascălu Gabriel (administrator scriptic al S.C. Energrom Supply Service
S.R.L.) este supărat, întrucât „este data de 25”, iar dacă nu-şi primeşte banii „anulăm tot şi am terminat bâlciul”, context în
care Chirvăsitu Dumitru a asigurat-o pe Paler Elena că va discuta personal cu Dascălu Gabriel, lucru care însă nu s-a
întâmplat; în schimb, la data de 29.02.2012, a discutat telefonic cu cumnata lui Dascălu Gabriel, numita Ursu Irina Mihaela
(administrator scriptic al S.C. Cibin Distribution S.R.L.), căreia i-a recomandat să rupă orice legătură cu soţul surorii sale
dacă mai doreşte să păstreze colaborarea. Şi anterior acestui moment, numitul Dascălu Gabriel a fost cel care a creat cele mai
multe „probleme”, de fiecare dată fiind nemulţumit în privinţa sumelor de bani pe care le primea. Spre exemplu, într-o
convorbire telefonică din data de 24.11.2011, ora 20:13:36, martora Paler Elena se plânge la Chirvăsitu Dumitru că „deja
ăştia mi-au făcut capul calendar”, întrucât „când săracul se vede cu ceva, trebuie să fie pentru ei cu doldora şi pân’ se
satură”, „că Gabi a zis, nu putea oare să-mi fi dat şi mie partea mea care trebuia să mi-o dea..... S-a văzut cu 5 milioane în
mână în seara asta e clar. Oricum ţie n-are curaj să-ţi spună dă-mi banii”.
În acelaşi sens, în ziua de 21.04.2012, ora 12.18.17, martora Paler Elena a fost contactată telefonic de Ursu Irina
Mihaela (administrator scriptic al S.C. Cibin Distribution S.R.L.), care şi-a manifestat nemulţumirea în ce priveşte atitudinea
inculpatului Jugănaru Andrei Florin care „nu răspunde la telefon”, astfel că i-a cerut acesteia să îi comunice inculpatului că
vrea „să închidă firma”, nefiind dispusă „să se ajungă la altele, pentru 7 milioane pe lună cât a zis că ne dă”.
S-a reţinut că discuţii telefonice privitoare la coordonarea şi remunerarea administratorilor firmelor fantomă
folosite în derularea mecanismului evazionist au mai avut loc între inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi Chirvăsitu Dumitru şi
martorii Paler Elena Ursu Irina Mihaela, Dascălu Gabriel, Ursu Alina, Ionuţă Mircea şi Lorinczi Georgeta şi în datele de
22.11.2011, ora 11:06:36; 24.11.2011, orele 07:40:28, 20:13:36; 27.11.2011, ora 11:54:13; 28.11.2011, orele 15:54:12,
16:39:04; 29.11.2011, orele 11:31:35, 12:54:18, 13:09:46, 13:27:25, 13:51:51, 14:50:09, 16:27:13, 21:15:54, 23:04:57;
30.11.2011, orele 09:57:05, 13:12:13, 13:15:37, 14:24:19, 14:28:48; 01.12.2011, ora 18:58:02; 02.12.2011, orele 12:19.32,
15.56:03; 05.12.2011, ora 16:03:34; 06.12.2011, orele 12.06.43, 13.15.54; 08.12.2011, orele 11.56:12, 13.11:25, 15.25:58;
09.12.2011, orele 10.13:31, 13.16:18; 16.12:05, ora 18.03:08; 12.12.2011, ora 11.56:07; 13.12.2011, orele 14.05:16,
15.10:37; 14.12.2011, ora 15.32:25; 15.12.2011, orele 12.02:05, 19.30:31; 19.12.2011, ora 14.28:13; 20.12.2011, orele
09.18:12, 09.57:35, 11.16:34; 21.12.2011, orele 11.16:00, 12.28:51; 23.12.2011, ora 16.43:28; 04.01.2012, ora 14:23:38;
06.01.2012, ora 10:41:06; 10.01.2012, orele 12:38:30, 14:16:03, 14:20:25; 12.01.2012, ora 11:39:47; 13.01.2012, ora
13:58:52; 16.01.2012, orele 12:15:59, 12:51:23, 13:31:05, 13:52:49, 15:59:33, 19:34:06; 17.01.2012, ora 12:39:12;
19.01.2012, orele 08:56:55, 13:52:35; 24.01.2012, ora 09:00:03; 25.01.2012, orele 09:09:31, 12:56:53, 17:53:17; 26.01.2012,
ora 09:36:11; 27.01.2012, ora 12:44:12; 30.01.2012, ora 21:19:24; 31.01.2012, orele 12:12:39, 16:00:02; 16.02.2012, ora
12.52.50; 22.02.2012, orele 12:45:49, 13:24:39; 05.03.2012, ora 14:40:26; 09.03.2012, orele 11:22:56, 13:57:28; 12.03.2012,
orele 00:43:20, 07:56:07; 14.03.2012, orele 12:43:11, 19:55:00; 15.03.2012, orele 10:10:03, 10:12:16, 14:35:39, 15:36:16;
16.03.2012, orele 10:02:12, 12:34:24, 13:33:44;, 18.03.2012, ora 19:31:54; 20.03.2012, orele 08:45:18, 09:53:18;
21.03.2012, ora 11:21:07; 22.03.2012, orele 16.07:23, 16.30:59; 26.03.2012, ora 13:59:57; 28.03.2012, ora 10:08:42;
30.03.2012, ora 13:13:53; 02.04.2012, orele 16:01:10, 17:41:04; 09.04.2012, ora 09:24:14; 10.04.2012, orele 10:36:47,
13:14:18; 11.04.2012, ora 11:23:08; 13.04.2012 ora 09:02:14; 19.04.2012 orele 11:17:13, 11:22:08; 23.04.2012, ora
09:29:21; 24.04.2012, ora 13:04:36; 26.04.2012, ora 12:37:07; 02.05.2012, ora 11:39:27; 03.05.2012, ora 11:07:15;
04.05.2012, ora 19:15:52; 27.05.2012, ora 12:24:13; 28.05.2012, orele 12:39:13, 15:08:41, 15:10:37, 17:51:36; 29.05.2012,
ora 12:15:36.
De altfel, în ceea ce priveşte conduita procesuală a inculpatului Chirvăsitu Dumitru, s-a reţinut că nu numai că
acesta a recunoscut acuzaţiile ce-i sunt aduse, atât în faţa organelor de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de fond, dar
într-un moment de sinceritate, a făcut acest lucru şi într-una dintre ultimele convorbiri telefonice pe care le-a purtat cu
martora Paler Elena premergător momentului stopării activităţii infracţionale în data de 09.07.2012. Astfel, în convorbirea
telefonică din data de 26.06.2012, ora 10:14:57 inculpatul Chirvăsitu Dumitru a afirmat: „Deci, Elena, deci o să vorbim şi o
să vă las legătura cu ei şi gata, deci eu tre’ să ies din cărţi obligat, automat, că sunt până peste cap băgat”.
Curtea de apel a apreciat că poate cea mai importantă misiune ce i-a fost încredinţată inculpatului Chirvăsitu
Dumitru în cadrul grupului infracţional organizat şi pe care acesta şi-a îndeplinit-o cu devotament şi responsabilitate,
demonstrând că este demn de toată încrederea ce i-a fost acordată, a fost aceea de a transfera din conturile societăţii pe care o
administra, S.C. Inkasso Jobs S.R.L., a unor importante sume de bani în valută către Corralys Investments Limited Dubai, în
51
beneficiul inculpaţilor Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina. Varianta aleasă de către inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana
Marina de a-şi încasa produsul infracţional provenit din mecanismul evazionist derulat prin intermediul S.C. Excella Real
Grup S.R.L., sub forma plăţii unor comisioane de către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. nu a fost întâmplătoare, ci a fost motivată de
împrejurarea că societatea menţionată era singura dintre toate cele implicate în activitatea grupului infracţional care efectua
plăţi în valută către distribuitorii externi de motorină care-şi desfăşurau activitatea în Oil Terminal Constanţa, astfel că,
intercalarea altor viramente bancare externe, chiar nejustificate, nu ar fi fost de natură să trezească suspiciuni.
Cu privire la situaţia juridică a Corralys Investments Limited, persoană juridică emirată, constituită in zona liberă
Jebel Ali, statul Dubai, Emiratele Arabe Unite, înregistrată la Registrul Comerțului din Zona libera Jebel Ali cu nr.125609 la
data de 06.05.2009, este de menţionat că, potrivit actului constitutiv al S.C. Optima Business S.R.L., această companie off-
shore, reprezentata de Nemes Radu, in calitate de director, deţinea 100 % din capitalul social al S.C. Optima Business S.R.L.,
care avea sediul social în municipiul Bacău, b-dul Alexandru cel Bun, nr.4, bloc 4, scara B, etaj 4, ap.14, județul Bacău şi era
înregistrată la ORC sub nr .J04/1002/21.10.2009, având atribuit CUI: 26130853 din 22.10.2009.
Tot din actul constitutiv al S.C. Optima Business S.R.L., s-a mai reţinut că asociatul unic Corralys Investments
Limited, persoană juridică emirată, constituită in zona liberă Jebel Ali, statul Dubai, Emiratele Arabe Unite, reprezentata de
Nemeş Radu, in calitate de director, a hotărât ca S.C. Optima Business S.R.L. să fie administrată şi reprezentată in relațiile cu
terții tot de către Nemeş Radu, pe o perioada determinata de 5 ani.
În ceea ce o priveşte pe inculpata Nemeş Diana Marina, s-a constatat că din înscrisurile obţinute pe calea comisiei
rogatorii internaţionale efectuată în cursul urmăririi penale rezultă că aceasta a avut calitatea de asociat în cadrul Corralys
Investments Limited Dubai, până în anul 2012, când, datorită faptului că această companie îşi încetase utilitatea prin stoparea
activităţii grupului infracţional de către organele de urmărire penală, inculpata şi-a cesionat cele 100 de părţi sociale deţinute
la Corralys Investments Limited în favoarea unul alt off-shore denumit Ard International Limited.
De altfel, fiind audiată în cursul cercetării judecătoreşti, din iniţiativa Curţii, inculpata Nemeş Diana Marina nu a
negat aceste aspecte ce rezultă cu puterea evidenţei din probatoriul cauzei, menţionând că încă de la constituire a fost acţionar
majoritar în această companie, pe care a înființat-o cândva prin anii 2008 – 2009, la rugămintea fostului său soţ Nemeş Radu,
care i-a spus că intenţionează să desfăşoare nişte afaceri în zona respectivă prin intermediul acestei societăţi, însă în afară de a
avea calitatea de asociat, nu s-a ocupat în niciun fel de activitatea respectivei companii, ci de acest lucru s-a ocupat exclusiv
Nemeş Radu care deţinea funcţia de director. Cu acelaşi prilej, fiind întrebată de ce respectiva companie nu a fost înfiinţată
de Nemeş Radu chiar pe numele său, inculpata a precizat că, personal, a apreciat la acel moment că societatea a fost înfiinţată
în interesul copiilor lor, atât ea cât şi copiii săi, fiind susținuți financiar de către Nemeş Radu, fără însă a putea preciza dacă
resursele financiare puse la dispoziţie de acesta proveneau din activitatea acestei societăţi sau din cea a altor companii. A mai
precizat inculpata, că la un moment dat, în cursul anului 2012, MENEŞ RADU i-a spus că din cauza legislaţiei din Dubai, era
necesar să se facă nişte schimbări în acționariatul firmei Corralys, astfel încât trebuie să cesioneze părţile sociale pe care le
deţinea la această societate către o altă companie, ceea ce a şi făcut, dar nu-şi mai aminteşte în ce locaţie. A rezultat aşadar,
din cele anterior expuse, că inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, în calitate de director, respectiv asociat în cadrul
Corralys Investments Limited, şi-au exercitat în mod efectiv şi nemijlocit puterea de decizie şi control asupra acestei
companii off-shore, fie şi aşa cum a afirmat inculpata Nemeş Diana Marina, în interesul comun al copiilor lor.
Revenind la relaţia dintre S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi Corralys Investments Limited, Dubai, din probatoriul
administrat în cauză s-a reţinut că între aceste persoane juridice, prima, în calitate de client, reprezentată de administrator
Chirvăsitu Marioara, prin Chirvăsitu Dumitru, iar cea de-a doua, în calitate de prestator, reprezentată prin Olariu Elena
Mirela, ca împuternicit, a fost semnat un contract cadru de prestări servicii comerciale datat 01.05.2011, în baza căruia,
începând cu luna iunie 2011, Corralys Investments Limited a emis către S.C. Inkasso Jobs S.R.L.,13 facturi în valoare de câte
600.000 USD fiecare, totalizând 13.800.000 USD, sumă care a fost achitată aproape în totalitate de către inculpatul
Chirvăsitu Dumitru din conturile S.C. Inkasso Jobs S.R.L. prin efectuarea unor transferuri bancare externe către contul din
Dubai aparţinând Corralys Investments Limited.
Potrivit clauzelor contractuale, obiectul contractului l-a reprezentat prestarea de către prestator a următoarelor
servicii: prospectarea pieţei internaţionale, identificarea ofertanţilor de motorină SPOT, consilierea clientului cu ocazia
încheierii contractelor de vânzare-cumpărare de motorină de la ofertanţii identificaţi de prestator.
În ceea ce priveşte obligaţiile asumate de părţi, clauzele contractuale stabileau că prestatorul trebuia să comunice
clientului, în cel mai scurt timp (maxim trei luni), dacă ofertanții de motorină au fost identificaţi, situaţie în care clientul
trimitea prestatorului acceptarea finală prin care accepta fără echivoc, preţul termenele şi condiţiile de transport şi livrare
negociate cu ofertanţii identificaţi de prestator, după care, la primirea acceptării finale, prestatorul trimitea clientului factura
proformă, care trebuia contrasemnată de către client şi restituită apoi prestatorului în format PDF.
Clauzele referitoare la preţ stipulau următoarele aspecte: clientul consimte să plătească prestatorului suma
menţionată în facturile proforme şi fiscale, preţul pentru prestarea serviciilor comerciale reprezentând preţul însumat al
valorilor tuturor facturilor proforme, ce va fi exprimat atât în USD, cât şi în RON; valoarea contractului va fi plătită în USD;
clientul va plăti suma de 150 USD pentru fiecare tonă de motorină achiziţionată, de la ofertanţii identificaţi de prestator, într-
un termen ce nu poate fi mai mare de 2 zile de la data primirii facturii via email; fiecare plată va fi efectuată prin transfer
bancar şi va corespunde preţului unitar al cantităţilor de produse cumpărate de client de la ofertanţii identificaţi de prestator,
în conformitate cu factura comercială respectivă.
Cu privire la circumstanţele încheierii acestui contract, Curtea de apel a reţinut că prin declaraţia dată în faza
terminală a urmăririi penale, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a precizat că înainte de a începe activitatea de import de
motorină, inculpatul Buliga Mihai i-a transmis că S.C. Inkasso Jobs S.R.L. va trebui să achite un comision de 150 dolari/ tona
de motorină importată, către Corralys Investments Limited Dubai, însă atunci când a vrut să efectueze prima plată către
Corralys Investments Limited Dubai, de la bancă i s-a spus că pentru a face acest lucru, are nevoie de un contract şi de
factură. Drept urmare, spune inculpatul, i-a transmis acest mesaj inculpatului Buliga Mihai care l-a transmis, mai departe,
inculpatului Nemeş Radu, iar după ceva timp a primit acasă prin curier, un contract în care erau menţionate firmele Corralys
Investments Limited Dubai şi S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi, deşi nu-şi aminteşte denumirea contractului, reţine totuşi că era
împărţit în două: o parte în limba română şi cealaltă în engleză. Mai arată inculpatul, că a semnat acel contract, l-a ştampilat
şi l-a trimis tot prin curier la o adresă din Bucureşti, despre care ulterior a aflat că era un centru xerox, precizând că a făcut
acest lucru urmare a recomandărilor inculpatului Buliga Mihai, despre care are convingerea că îi transmitea la rândul său
mesajele primite de la inculpatul Nemeş Radu.
52
Referitor la acelaşi aspect, la propunerea inculpatului Nemeş Radu, a fost audiată şi martora Olariu Mirela Elena,
cea care a semnat contractul de prestări servicii comerciale în calitate de împuternicit al Corralys Investments Limited şi care
a menţionat că fiind prietenă cu inculpata Nemeş Diana Marina şi, implicit şi cu fostul ei soţ, Nemeş Radu, la solicitarea
acestuia din urmă a redactat contractul de comision dintre Corralys Investments Limited şi S.C. Inkasso Jobs S.R.L., conform
indicaţiilor lui Nemeş Radu, după care l-a semnat, tot la rugămintea acestuia, care i-a spus că nu poate fi prezent, însă nu în
prezenţa reprezentantului celeilalte părţi, şi apoi l-a predat cuiva, dar nu-şi aminteşte cui.
Prevalându-se de clauzele acestui contract cadru de prestări servicii comerciale, inculpatul Nemeş Radu, director al
Corralys Investments Limited, Dubai, s-a apărat în faţa acestei Curţi, susţinând că suma totală de 13.212.000 USD transferată
de către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a reprezentat un comision real, în valoare de 150 USD/tona de motorină achiziţionată de
aceasta de la importatori, datorat pentru prestarea activităţii de găsire a furnizorilor externi de motorină, asigurarea cantităţii
de motorină ce trebuia adusă în Oil Terminal Constanţa pentru a fi livrată către S C. Inkasso Jobs S.R.L. şi consilierea acestei
societăţi în achiziţionarea de motorină.
În favoarea ideii că aceste apărări sunt nereale, iar acest contract cadru de prestări servicii comerciale nu a
reprezentat decât mijlocul formal prin intermediul căruia a fost oferită o justificare aparentă pentru plăţile externe ordonate de
S.C. Inkasso Jobs S.R.L., fie chiar şi, aşa cum afirmă inculpatul Chirvăsitu Dumitru, la solicitarea unităţilor bancare, pledează
numeroase argumente incontestabile, după cum urmează:
Astfel, niciuna dintre facturile emise de Corralys Investments Limited către S.C. Inkasso Jobs S.R.L., nu este
însoţită de documente justificative, în sensul art.21 pct. 4 lit. m din Codul fiscal - situaţii de lucrări, procese-verbale de
recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare, care să ateste modul
în care, în executarea contractului cadru de prestări servicii comerciale din 01.05.2011, prestatorul Corralys Investments
Limited şi-ar fi îndeplinit obligaţiile contractuale referitoare la prospectarea pieţei internaţionale în vederea identificării
ofertanţilor de motorină SPOT, la negocierea încheierii unor contracte de import motorină pentru clientul S.C. Inkasso Jobs
S.R.L. sau la consilierea acestuia cu prilejul încheierii unor astfel de contracte.
Acesta a fost de altfel, şi motivul pentru care, în contabilitatea S.C. Inkasso Jobs S.R.L., cheltuielile ocazionate de
plata acestor facturi cu valori foarte mari au fost înregistrate într-un cont de cheltuieli nedeductibile. În acest sens, inculpata
Vrînceanu (fostă Cozma Mariana), contabila S.C. Inkasso Jobs S.R.L., a precizat atât în faţa organului de urmărire penală, cât
şi în cursul cercetării judecătoreşti, că fiindu-i prezentată de către Chirvăsitu Dumitru o factură de servicii de management
emisă de Corralys Investments Limited, i-a spus acestuia că nu o poate înregistra în contabilitate în lipsa atașării unui
contract, context în care Chirvăsitu Dumitru i-a prezentat şi un contract de prestări servicii scris în limbile română şi engleză,
însă realizând că este vorba despre o sumă foarte mare, i-a solicitat inculpatului Chirvăsitu Dumitru să-i pună la dispoziţie şi
dovezi care să ateste că serviciile de management au fost efectiv prestate, întrucât în lipsa acestora respectiva factură nu poate
fi înregistrată în contabilitate pe cheltuieli deductibile. Ca atare, dat fiind faptul că inculpatul Chirvăsitu Dumitru nu i-a adus
dovezile cerute, a înregistrat plăţile externe făcute de acesta în baza facturilor emise de Corralys Investments Limited, într-un
cont de sume înregistrate în avans, urmând clarificarea acestora la prezentarea documentelor anexe.
De altfel, înseși clauzele contractului stipulau o anumită procedură pentru executarea contractului care presupunea
ca prestatorul să comunice clientului, în cel mai scurt timp (maxim trei luni), dacă au fost identificaţi ofertanţii de motorină,
după care clientul trimitea prestatorului acceptarea finală prin care accepta fără echivoc, preţul termenele şi condiţiile de
transport şi livrare negociate cu ofertanţii identificaţi de acesta, iar la primirea acceptării finale, prestatorul trimitea clientului
factura proformă, care trebuia contrasemnată de către client şi restituită apoi prestatorului în format PDF, ori în speţă,
nicicând pe parcursul procesului penal nu au fost înfățișate organelor judiciare dovezi concrete cu privire la transmiterea
reciprocă a acestor comunicări şi notificări de acceptare a unor termene şi condiţii, ceea ce susţine concluzia întocmirii
acestui contract în scop vădit pro causa.
În al doilea rând, s-a reţinut că însuşi inculpatul Chirvăsitu Dumitru, în declaraţiile date în faţa procurorului la
datele de 06.08.2012 şi 05.06.2014, a recunoscut că S.C. Inkasso Jobs S.R.L. nu a beneficiat de niciun serviciu de consultanţă
sau management din partea Corralys Investments Limited şi nici de vreun serviciu comercial prestat de aceasta, singura
relaţie comercială cu această persoană juridică constând în emiterea şi plata facturilor aferente aşa-numitului comision.
Curtea a constatat că prin afirmaţiile făcute cu prilejul audierii sale, la termenul de judecată din data de 10.05.2016,
inculpatul Chirvăsitu Dumitru a precizat că inculpatul Nemeş Radu i-a facilitat legătura cu reprezentantul importatorului
Glorys Finance, un cetăţean de origine sârbă pe nume Iovanovici, cu care apoi, în prezenţa martorului Gartone Răzvan
Cătălin, care cunoştea foarte bine limba engleză şi a asigurat traducerea acestei discuţii, s-a întâlnit şi a discutat personal
despre încheierea contractului de import motorină şi, totodată, a şi semnat contractul, însă Curtea a apreciat că pentru orice
observator obiectiv este de neconceput ca o asemenea minimă intervenţie şi oricum, având caracter informal, venită din
partea inculpatului Nemeş Radu să justifice plata unui comision în valoare de 13.800.000 USD, fiind vorba despre o
disproporție exagerată a contraprestațiilor. De altfel, observând în ansamblu modul de derulare a mecanismului evazionist,
este de la sine înţeles că inculpatul Nemeş Radu a fost animat de un interes major în a facilita inculpatului Chirvăsitu
Dumitru încheierea contractului de import motorină cu Glorys Finance, pe ai cărei reprezentanți îi cunoştea în virtutea
bogatei sale experienţe acumulate în domeniul afacerilor cu produse petroliere, întrucât întreaga motorină achiziţionată în
baza acestui contract, urma apoi să fie valorificată în mod fraudulos de către societatea pe care o controla împreună cu fosta
sa soţie.
În al treilea rând, deşi per total suma plătită de către inculpatul Chirvăsitu Dumitru către Corralys Investments
Limited corespunde pretinsului comision de 150 USD/tona de motorină importată de S.C. Inkasso Jobs S.R.L., totuşi din
examinarea valorii facturilor şi a plăţilor externe efectuate într-un interval de timp determinat acestea nu corespund
comisionului de 150 USD/tona, raportat la cantitatea de motorină importată în acelaşi interval de timp, ori potrivit chiar
clauzelor contractuale pretins convenite de părţi, fiecare plată va corespunde preţului unitar al cantităţilor de produse
cumpărate de client de la ofertanţii identificaţi de prestator, în conformitate cu factura comercială respectivă. De pildă, în lua
mai 2011, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a importat de la Daxim Petroleum Pte Ltd cantitatea de 2.000 tone de motorină, ceea ce ar
fi presupus un comision de 300.000 USD, ori în data de 06.06 2011, Corralys Investments Limited a emis către S.C. Inkasso
Jobs S.R.L. o factură de 600.000 USD şi, desigur exemplele continuă.
Nu în ultimul rând, în susţinerea tezei potrivit căreia plata acestui pretins comision nu a avut o justificare legală şi
reală, Curtea a considerat demn de subliniat şi faptul că, pornind de la premisa că singurele activităţi economice declarate de
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. în perioada de referinţă cuprinsă între mai 2011 şi iulie 2012 au fost, pe de o parte, vânzarea de
53
motorină în regim suspensiv de la plata accizelor către antrepozitarul autorizat S.C. Excella Real Grup S.R.L., iar pe de altă
parte, livrările fictive de ţiţei brut către aceeaşi societate, dacă în patrimoniul S.C. Inkasso Jobs S.R.L. nu s-ar fi întors pe
calea achitării preţului aferent acestor tranzacţii o parte importantă din sumele de bani obţinute din vânzarea frauduloasă a
motorinei neaccizate, atunci plata acestui comision de 150 USD/tona de motorină importată ar fi generat pierdere pentru S.C.
Inkasso Jobs S.R.L., întrucât cuantumul acestuia nu a fost adăugat la preţul de vânzare a motorinei către S.C. Excella Real
Grup S.R.L.
Pentru dovedirea împrejurării că acest „comision” provenea în fapt din activitatea evazionistă sunt relevante şi
notele de redare a numeroase convorbiri telefonice din care rezultă că şi alţi membri ai grupului infracţional organizat aveau
cunoştinţă despre natura ilicită a acestui beneficiu ce trebuia repartizat familiei Nemeş.
Astfel, la data de 29.11.2011, ora 20:38:03, inculpatul Chirvăsitu Dumitru este interogat de inculpatul Guliu
George cu privire la swift-ul pe care trebuia să îl ridice de la bancă. Deşi discuţia dintre cei doi pare neelocventă, inculpatul
Chirvăsitu Dumitru îi dă asigurări interlocutorului că „banii au plecat sigur”, confirmare oferită şi de extrasele de cont
potrivit cărora la data de 29.11.2011, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a plătit către Corralys Investments Limited Dubai suma de
250.000 dolari, deşi o justificare pentru o astfel de plată nu există, în fapt aceasta fiind modalitatea aleasă de inculpatul
Nemeş Radu pentru a primi sumele de bani convenite cu ceilalţi inculpaţi, sub pretextul „consultanţei comerciale”.
În continuare acelaşi gen de discuţie este purtată de inculpaţii Guliu George şi Chirvăsitu Dumitru în data de
03.01.2012, ora 14:06:00, când Chirvăsitu Dumitru îi confirmă interlocutorului că „banii au plecat, dar swift-ul mâine”,
suma fiind de „patru, patru” (potrivit documentelor bancare la data de 04.01.2012, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a plătit către
Corralys Investment Limited Dubai suma de 440.000 USD).
De asemenea, s-a reţinut că în ziua de 29.01.2012, ora 13:47:55, inculpatul Guliu George, anterior unei întâlniri pe
care urma să o aibă cu inculpatul Nemeş Radu şi Buliga Mihai (context în care a afirmat „mă întâlnesc cu ei acum”), i-a
cerut inculpatului Chirvăsitu Dumitru detalii cu privire la cursul valutar pe care îl obținuse „pentru ăia mulţi” (referire la
plata sumei de 700.000 USD efectuată către Corralys Investments Limited Dubai în data de 17.01.2012).
La data de 22.02.2014, inculpatul Guliu George l-a apelat pe inculpatul Chirvăsitu Dumitru, solicitându-i să se
deplaseze la bancă pentru a lua swift-ul neapărat întrucât „deseară trebuie să dăm acolo” (potrivit actelor bancare la data de
24.02.2012, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a plătit către Corralys Investment Limited Dubai suma de 780.000 dolari).
În continuare, s-a reţinut că în mod constant inculpatul Chirvăsitu Dumitru a purtat discuţii telefonice cu inculpatul
Guliu George legat de plăţile externe făcute în baza facturilor emise de către Corralys Investments Limited.
De asemenea, Curtea a constatat că probatoriul administrat în cauză demonstrează că şi inculpata Vrânceanu (fostă
Cozma) Mariana avea cunoştinţă despre plăţile externe realizate de S.C. Inkasso Jobs S.R.L., ea fiind cea care întocmea
facturile fictive emise de Corralys Investments Limited pentru aşa-zisele prestări de servicii comerciale. În acest sens, este de
reţinut că într-o convorbire telefonică ce a avut loc la data de 15.11.2011, ora 12:56:09, inculpatul Guliu George i-a cerut
inculpatei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana să-i facă o factură pentru „COR” (n.n. Corralys Investment Limited Dubai) în
valoare de „6”, lucru care s-a şi realizat, în aceeaşi zi, când Corralys Investments Limited Dubai a emis către S.C. Inkasso
Jobs S.R.L. o factură în valoare de 600.000 USD. Discuţiile cu privire la factura ce trebuia emisă au fost reluate de cei doi
inculpaţi şi în data de 16.11.2011, ora 12:56:09, când inculpatul Guliu George i-a confirmat inculpatei Vrînceanu primirea
email-ului cu factura pentru „COR”.
Faţă de cele anterior expuse, a rezultat, aşadar, că inculpatul Chirvăsitu Dumitru, pe toată perioada existenţei
grupului infracţional organizat, a jucat un rol important în desfăşurarea activităţilor ilegale ce au constituit scopul acestuia, pe
de o parte prin asigurarea fluxului de bani negri către conturile din străinătate controlate de inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş
Diana Marina iar pe de altă parte prin crearea şi operaționalizarea, alături de inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi Preda
Dumitru Emilian a reţelei de „oameni de paie”, absolut necesari pentru a evita tragerea la răspundere penală a adevăraților
beneficiari ai produsului infracţional, respectiv prin atestarea fictivă a efectuării unor livrări de ţiţei brut către S.C. Excella
Real Grup S.R.L., cu scopul de a disimula operaţiunile reale de vânzare ilicită a motorinei efectuate de aceasta.
S-a reţinut că inculpatul Belba Nicolae, cunoscut în cadrul grupului infracţional sub apelativele de „Polo”,
„Mihai” sau „ăla mic şi negru”, deşi nu a îndeplinit vreo calitate oficială în vreuna dintre societăţile comerciale prin
intermediul cărora a fost înfăptuit mecanismul evazionist, totuşi atribuţiile speciale ce i-au fost încredinţate de către acei
membri cu putere de decizie ai grupului demonstrează că acesta era considerat o persoană de încredere, căreia i s-a atribuit un
rol important şi consistent în angrenajul infracţional.
În concret, activităţile frauduloase prin intermediul cărora inculpatul Belba Nicolae a contribuit la atingerea
scopului infracţional s-au materializat prin coordonarea persoanelor interpuse ca administratori formali ai societăţilor
comerciale de tip „fantomă” prin intermediul cărora erau realizate retragerile din conturile bancare ale sumelor de bani
provenite din activitatea evazionistă, procurarea şi punerea la dispoziţia „săgeţilor” care efectuau retragerile de bani în
numerar a unor borderouri care atestau operaţiuni fictive de achiziţii de cereale în vederea utilizării acestora ca documente
justificative la unităţile bancare, preluarea imediată a sumelor de bani ridicate în numerar, transportarea acestora, fie în lei, fie
în valută, după ce efectua schimbul valutar, către inculpaţii Nemeş Radu, Buliga Mihai sau Guliu George, achiziţionarea de
terminale mobile şi cartele telefonice necesare membrilor grupului infracţional pentru a îngreuna depistarea conduitei lor
ilicite şi efectuarea de servicii de cărăuşie a documentelor contabile de la şi către inculpata Vrînceanu (fostă Cozma Mariana),
contabila care ţinea evidenţa contabilă a mai multor societăţi implicate în înlănțuirea infracţională.
Curtea de apel a apreciat că cea mai importantă dintre atribuţiile îndeplinite de inculpatul Belba Nicolae în cadrul
grupului infracţional organizat a fost aceea de a se prezenta, aproape zilnic, la ghișeele unor unităţi bancare din municipiul
Constanţa, alături de numiţii IONUŢA MIRCEA GRIGORE (administrator fictiv al S.C Divers Zootehnic S.R.L.) şi Stănuleţ
Petrică Costel (administrator fictiv al S.C. Partener Noblesse S.R.L.), în scopul ridicării în numerar a sumelor de bani
colectate în conturile acestor societăţi, care astfel cum s-a demonstrat cu prilejul prezentării etapelor mecanismului
evazionist, au fost utilizate de către membrii grupului infracţional pentru a juca rol de „supapă” pentru recuperarea unei
importante părţi a produsului infracţional rezultat din vânzarea de motorină neaccizată de către S.C. Excella Real Grup S.R.L.
În felul acesta, cu motivaţia fictivă de „achiziții cereale de la persoane fizice”, sub stricta şi directa coordonare a inculpatului
Belba Nicolae, care le procura şi le punea la dispoziţie administratorilor aparenţi ai S.C Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C.
Partener Noblesse S.R.L. borderouri fictive de achiziţie cereale, din conturile celor două societăţi au fost retrase în numerar
sumele cumulate de 65,347,470.00 lei, respectiv 54,238,460.00 lei, care imediat erau predate inculpatului Belba Nicolae.
54
Aşadar, „prin mâinile” inculpatului Belba Nicolae a trecut impresionanta sumă de 119.585.930 lei (totalul sumelor
ridicate cash cu ajutorul „săgeţilor” Stănuleţ Petrică Costel şi Ionuţa Mircea Grigore), adică aproximativ 28.000.000 euro,
provenită din comercializarea ilegală de motorină, bani pe care, astfel cum a precizat în declaraţia dată în faţa instanţei de
fond la termenul de judecată din data de 08.02.2016, la scurtă vreme după ce erau retraşi din bancă îi preda, fie în lei, fie în
valută, inculpaţilor Guliu George sau Nemeş Radu, iar în absenţa acestuia din urmă, inculpatului Buliga Mihai.
Pentru ilustrarea participaţiei penale a inculpatului Belba Nicolae în modul anterior menţionat sunt elocvente
declaraţiile constante şi concordante date de martorii Ionuţa Mircea Grigore şi Stănuleţ Petrică Costel atât în cursul urmăririi
penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, prin care aceştia au relatat în detaliu despre împrejurările în care, pe fondul unor
probleme financiare, au intrat în relaţie cu inculpatul Belba Nicolae, pe care iniţial l-au cunoscut sub apelativul de „Mihai”,
despre modul cum acesta i-a coordonat în înfiinţarea societăţilor S.C Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partener Noblesse
S.R.L., care nu au desfăşurat activităţi economice reale, nici de achiziţie de cereale şi nici de comercializare ţiţei brut, ci au
fost folosite exclusiv pentru retragerea unor sume de bani colosale aflate în conturile lor bancare, pe baza unor documente
justificative false ce atestau achiziţia de produse cerealiere de la persoane fizice, precum şi despre felul în care, în
îndeplinirea misiunilor ce le erau încredinţate, în calitate de administratori aparenți ai acestor persoane juridice, se deplasau
aproape zilnic, alături de inculpatul Belba Nicolae la anumite agenţii bancare ale BRD din municipiul Constanţa, unde acesta
avea relaţii apropiate cu unii dintre funcţionarii bancari şi de unde, pe baza unor borderouri fictive de achiziţie cereale, ce la
erau înmânate chiar de către Belba Nicolae şi a documentelor completate după indicațiile acestuia, retrăgeau în numerar sume
imense de bani, cuprinse între 30.000 şi 1,700.000 lei, pe care imediat după aceea le predau inculpatului Belba Nicolae, care-i
remunera pentru aceste activităţi cu suma de 3.000, 4.000 lei lunar. De asemenea, ambii martori au mai precizat că, în
percepţia lor, inculpatul Belba Nicoale avea la rândul lui alţi şefi cărora le preda aceste sume de bani, sens în care martorul
Stănuleţ Petrică Costel a şi relatat în faţa instanţei de fond, o împrejurare în care, din pricina unor probleme personale, într-o
zi nu s-a putut prezenta la bancă în vederea retragerii de numerar, motiv pentru care a fost certat foarte tare de către inculpatul
Belba Nicolae, care i-a reproşat că din cauza lui o „să-i sară ăştia de la Bucureşti în cap” pentru că nu a scos banii din bancă
în acea zi şi, totodată, i-a recomandat ca, pentru a justifica imposibilitatea prezentării la bancă, să-şi înfășoare o mână într-un
bandaj, astfel încât să simuleze că ar fi suferit o fractură, ceea ce a şi făcut când a mers data următoare la bancă.
De asemenea, notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în cauză pun în evidenţă
existenţa a numeroase discuţii purtate între inculpatul Belba Nicolae şi alţi membri ai grupului infracţional organizat, care
atestă implicarea acestuia în circuitul financiar fraudulos creat pentru a intra în posesia sumelor de bani rezultate în urma
vânzării ilicite de motorină către S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.
Astfel, cu prilejul unei convorbiri telefonice din ziua de 14.02.2012, ora 17:39:28, inculpaţii Belba Nicolae şi
Chirvăsitu Dumitru au discutat într-un limbaj lapidar despre modalitatea de direcţionare a sumelor de bani ajunse în contul
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. de pe circuitul evazionist: „Belba Nicolae: Să-l treci pe ăsta că pe celălalt nu-l mai am. Acolo când
ai făcut pentru ăia, care ţi-au venit astăzi, cât a fost ? patru, opt ? Mi-a dat mie ceva şi ţi-a mai rămas ceva. Chirvăsitu
Dumitru: Ce să rămână mă? Am plătit în partea cealaltă. Ştiu eu ce am de făcut. Belba Nicolae: În partea cealaltă unde ?
Unde lucrezi tu?”
De asemenea, la data de 10.12.2011, ora 19:20:15, între aceeaşi inculpaţi se poartă următorul dialog voalat:
„Chirvăsitu Dumitru: Ai făcut alea? Belba Nicolae: De ce ? Mai târziu, mâine ţi le dau. Chirvăsitu Dumitru: Mâine, mâine.
Nu-i problemă. Dar nu ştii cum apare prin zonă. Belba Nicolae: Miercuri apare. Am vorbit eu cu el azi. Chirvăsitu Dumitru:
Dar să le avem acolo ştii cum e.”. În ziua de 07.05.2012, ora 13.11:05, inculpatul Belba Nicolae a conversat în limbaj
codificat cu o persoană neidentificată despre S.C. Partener Noblesse S.R.L., atrăgându-i interlocutorului atenţia: „Nu mai
vorbi care !!! Cu … P una.”.
Sumele de bani ridicate în numerar (în moneda naţională) de la unităţile bancare erau uneori schimbate în valută de
către inculpatul Belba Nicolae, dovadă în acest sens fiind declaraţiile martorului Husein Emis, care a confirmat că numitul
„POLO” (n.n. inculpatul Belba Nicolae a apelat la serviciile casei sale de schimb valutar pentru a schimba o sumă mai mare
de bani în valută, precum şi de o convorbire telefonică purtată între aceştia doi pe aceeaşi temă, în ziua de 19.04.2012, ora
16.59.32: „Belba Nicolae: Trec şi eu pe la tine ? Husein Enis: Da, da. Ceva …? Belba Nicolae: 30… subţire...”.
S-a reţinut că inculpatul Belba Nicolae mai avea ca sarcină în cadrul grupului infracţional şi activitatea de
„cărăuşie” a documentelor contabile de la şi către inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, aspect probat atât prin
declaraţiile acestei inculpate, care l-a indicat pe inculpatul Belba Nicolae, cunoscut sub apelativul de „POLO”, ca fiind cel
care „îi aducea documente în sacoşă” de la S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partener Noblesse
S.R.L. şi căruia, uneori în convorbirile telefonice îi spunea „ăla mic şi negru”, cât şi prin numeroase convorbiri telefonice
purtate între membrii grupului infracţional.
De pildă, s-a reţinut că într-o convorbire telefonică din data de 06.06.2012, ora 17.33.30, referindu-se la o copie de
pe bilanțul contabil, inculpatul Guliu George a transmis contabilei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana că „S-ar putea să vină
ăla mic şi negru, ca să le ia să plece cu ele da”.
De asemenea, în ziua de 17.06.2012, ora 10:24:10, discutând la telefon cu inculpatul Chirvăsitu Dumitru, inculpata
Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana a comunicat acestuia că îi va trimite prin POLO „o cutie în care sunt toate, tot ce vă
trebuie”. În acelaşi sens, este şi convorbirea telefonică din data de 23.04.2012, ora 18:01.19, în care inculpatul Guliu George,
urmare a unui SMS ce-i fusese transmis de către Lengiu Georgiana cu câteva minute mai devreme spre a-l întreba când se
întâlnește cu contabila Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana să vorbească, acesta îi comunică interlocutoarei că: „ Nu mai mă
întâlnesc, că s-a dus Polo şi a rezolvat-o”.
Curtea a constatat că notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în cauză evidenţiază, de
asemenea, şi existenţa unor discuţii telefonice ce au avut loc chiar între inculpaţii Belba Nicolae şi Vrânceanu (fostă Cozma)
Mariana.
Astfel, într-o convorbire telefonică din data de 10.03.2012, ora 18.19.43, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma)
Mariana, aflată la Hotelul Emi din localitatea Mihail Kogălniceanu, în „interes de serviciu”, după ce îl întreabă ironic pe
Belba Nicolae „Ţie nu ţie dor de mine deloc?”, îi propune acestuia să se întâlnească la o cafea: „Ia zi când putem să ne
vedem eşti prin zonă?”.
În ziua de 23.03.2012, ora 09.09.01, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, aflată „la lucru” la sediul din
comuna Nicolae Bălcescu al S.C. Excella Real Grup S.R.L., l-a apelat pe inculpatul Belba Nicolae să vină acolo să ia nişte
documente pe care tocmai le terminase de întocmit.
55
Într-o convorbire telefonică din ziua de 23.04.2012, ora 10:43:31, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana îl
apostrofează pe inculpatul Belba Nicolae că ar fi rătăcit un dosar pe care i-l încredințase pentru a-l duce martorului Olteanu
Răzvan Mihai, administratorul S.C. ROMEROM GROUP S.R.L.: „Vrînceanu (Cozma) Mariana: Păi nu ţi-am lăsat un dosar
pentru Răzvan Tatuatu’ ? Belba Nicolae: Dar era la ăla mic, nu ştiu dacă mi l-a dat. Vrînceanu (Cozma) Mariana: Bine şi eu
ce vină am dacă atâtea săptămâni nu ajung lucrurile unde trebuie. Iacă-te este data de 22, Polo. Ce zici tu? Ia întreabă-l pe
nea Mitică te rog frumos!”.
De altfel, prin declaraţia dată în faţa Curţii de apel la termenul de judecată din data de 08.02.2016, inculpatul Belba
Nicolae a înţeles să-şi asume integral activitatea infracţională reţinută în sarcina sa prin actul de trimitere în judecată, iar în
cât priveşte faptul că, la momentul respectivei audieri, inculpatul a refuzat în mod explicit să răspundă întrebărilor
apărătorilor celorlalți inculpaţi, această împrejurare nu este de natură să afecteze, câtuşi de puţin, veridicitatea aspectelor
relatate de acest inculpat, întrucât acestea sunt pe deplin confirmate de restul probelor certe de vinovăţie existente în cauză,
cu privire la care s-au făcut anterior trimiteri punctuale.
Inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana a fost prezentă în viaţa grupului infracţional organizat încă de la
început, acesteia fiindu-i încredinţată de către inculpaţii Nemeş Radu şi Guliu George misiunea delicată de a întocmi evidenţa
contabilă a S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi a altor câteva societăţi comerciale implicate în livrările fictive de ţiţei brut de
care, strict formal S.C. Excella Real Grup S.R.L. avea nevoie pentru a simula procesul tehnologic de fabricare a produselor
energetice inferioare, menit să mascheze vânzările reale de motorină euro 5 achiziţionată în regim suspensiv de la plata
accizelor, astfel încât acestea să creeze aparenţa că respectivele circuite comerciale care înglobau operaţiuni fictive s-ar fi
derulat în mod real, cu scopul de a nu da naştere vreunor suspiciuni de fraudă în cazul unor controale efectuate de către
autorităţile fiscale competente.
Astfel, aşa cum de altfel ea însăşi o recunoaşte, pe lângă S.C. Excella Real Grup S.R.L., inculpata Vrânceanu (fostă
Cozma) Mariana a mai ţinut contabilitatea şi pentru S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. M&S Market
S.R.L., S.C Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partener Noblesse S.R.L., toate acestea fiind firme prin intermediul cărora au fost
tranzitate scriptic către antrepozitarul autorizat S.C. Excella Real Grup S.R.L. cantităţile de ţiţei brut necesare, alături de
motorina euro 5 achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor, simulării procesul fictiv de producţie a combustibililor
lichizi, cu scopul de a ascunde în acest mod lipsa stocurilor faptice de motorină care în realitate era vândută în mod fraudulos
către staţiile de distribuţie carburanţi, fără ca aceste din urmă operaţiuni să fie înregistrate în contabilitatea S.C. Excella Real
Grup S.R.L., şi, totodată aceleaşi societăţi au fost interpuse şi pe circuitul financiar conceput pentru recuperarea produsului
infracţional.
În toate declaraţiile pe care le-a dat însă pe parcursul procesului penal, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana
s-a apărat, afirmând în mod constant, că şi-a desfăşurat activitatea profesională strict în limitele legii şi că nu a făcut altceva
decât să întocmească evidenţa financiar contabilă a acestor societăţi în raport cu evidenţele contabile primare (de gestiune) ce
i-au fost puse la dispoziţie în format electronic de către reprezentanţii acestora, fără a avea vreun moment reprezentarea că
operaţiunile comerciale pe care le-a înregistrat în evidenţele contabile ar avea caracter fictiv sau ilicit.
Deşi aparent plauzibile, aceste apărări ale inculpatei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana nu pot fi considerate ca
exprimând o situaţie reală, întrucât ansamblul probatoriu al cauzei, şi în special notele de redare a numeroase convorbiri
telefonice şi comunicări purtate de aceasta în perioada de referinţă, evidenţiază mai presus de orice dubiu faptul că aceasta,
nu numai că a avut cunoştinţă despre natura frauduloasă a operaţiunilor economico-financiare prin intermediul cărora a fost
înfăptuit mecanismul evazionist în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L., dar chiar şi-a dedicat întreaga
pricepere profesională reuşitei acestei ample activităţi infracţionale, prin cosmetizarea evidenţei financiar – contabile a S.C.
Excella Real Grup S.R.L., în aşa fel încât aceasta să exprime aparenţa că operaţiunile economice declarate autorităţilor fiscale
competente ar fi realmente veritabile.
În acest sens, Curtea a reţinut că fiind audiat în cursul urmăririi penale, la data de 27.05.2014, inculpatul Guliu
George a precizat că activitatea S.C Excella Real Grup S.R.L. era coordonată de către inculpatul Nemeş Radu, prin
intermediul contabilei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, căreia îi transmitea ce să facă, cum să facă şi când să vină la sediul
societăţii. Cu acelaşi prilej, inculpatul Guliu George a mai precizat că angajata S.C Excella Real Grup S.R.L., Lengiu
Georgiana se ocupa cu întocmirea actelor care îi erau transmise de Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, aceste susţineri fiind
ulterior menţinute şi cu prilejul audierii sale în cursul cercetării judecătoreşti.
Dincolo de caracterul oarecum exagerat al acestor declaraţii ale inculpatului Guliu George, menite a minimaliza
propria-i contribuţie infracţională la derularea mecanismului evazionist, Curtea a apreciat totuşi că, raportat şi la alte
elemente probatorii obiective administrate în cauză, ele exprimă un sâmbure de adevăr în ceea ce priveşte atitudinea
subiectivă a inculpatei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana faţă de adevărata natură a activităţilor economice declarate,
respectiv efectuate în mod real de către S.C Excella Real Grup S.R.L.
Rolul important pe care inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, l-a avut în acest angrenaj infracţional este
definit şi de inculpatul Belba Nicolae în declaraţia dată în faţa instanţei de fond la termenul de judecată din data de
08.02.2016, când acesta a afirmat că de activitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L., alături de inculpaţii Nemeş Radu şi Guliu
George s-a ocupat şi inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana în calitate de contabil, aceasta întocmind de altfel actele
contabile pentru majoritatea firmelor implicate. Totodată, a mai precizat inculpatul că, la un moment dat, la rugămintea
contabilei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, a intermediat o întâlnire între Ionuţă Mircea Grigore, administratorul S.C
Divers Zootehnic S.R.L. şi Olteanu Răzvan Mihai, administratorul S.C. Romerom Grup S.R.L., scopul fiind, potrivit spuselor
contabilei acela ca, în eventualitatea unui control, cei doi să spună că se cunosc între ei şi că făceau împreună tranzacţii cu
ţiţei (n.n. ambele societăţi anterior menţionate fiind implicate în circuitul fictiv de aprovizionare cu ţiţei a S.C. Excella Real
Grup S.R.L.).
Curtea a apreciat că relevant pentru dovedirea implicării conștiente şi deliberate a inculpatei Vrânceanu (fostă
Cozma) Mariana în sprijinirea activităţilor ilegale ce constituiau scopului grupului infracţional este şi faptul că aceasta avea
cunoştinţă şi chiar şi-a însuşit exigenţele de conspirativitate impuse de inculpaţii Nemeş Radu şi Guliu George în scopul
împiedicării sau măcar al îngreunării identificării persoanelor fizice şi juridice participante la derularea mecanismului de
fraudare a bugetului de stat.
În acest sens, este de menţionat că încă din cursul urmăririi penale, în declaraţia din data de 06.06.2014, inculpata a
precizat că inculpatul Guliu George i-a recomandat ca atunci când vorbesc la telefon să nu pronunţe numele Radu, Mihai, ori
denumirile societăţilor comerciale despre care discută, ci să folosească doar iniţialele, astfel că lui Nemeş Radu îi spuneau
56
„R”, lui Buliga Mihai - „M”, iar pentru societăţile comerciale folosea prima literă din denumire. Cu acelaşi prilej, a mai arătat
inculpata că au fost situaţii în care inculpatul Guliu George i-a atras atenţia să nu mai pronunțe numele „Radu” pe telefoane şi
deşi nu şi-a dat seama de ce făcea acest lucru, a acceptat soluţia propusă de acesta, întrucât el a spus că el înţelege ce are de
făcut.
Aceste aspecte au fost confirmate de către inculpată şi prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, când
aceasta a afirmat că inculpatul Guliu George i-a cerut ca atunci când discută la telefon să nu pronunţe numele întreg al
persoanelor sau al societăţilor despre care vorbesc, ci să folosească doar prima literă a numelui sau denumirii acestora, acest
lucru fiind valabil inclusiv în privinţa inculpatului Nemeş Radu.
Ca atare, conformându-se acestor cerinţe, de pildă, într-o convorbire telefonică din data de 14.11.2011, ora
13:16:04, avută cu inculpatul Guliu George, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana a transmis acestuia că lui „R” (n.n.
inculpatul Radu Nemeş) să-i dea mai multe împuterniciri, pentru că are nevoie de la el de mai multe împuterniciri.
Ori, s-a apreciat că, dacă activităţile economico-financiare pe care inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana le
gestiona din punct de vedere contabil ar fi fost cu adevărat oneste, pentru orice om de bună credinţă este de neînţeles de ce ar
fi fost necesar ca discuţiile privitoare la protagoniștii (persoane fizice şi juridice) implicaţi în desfăşurarea acestor activităţi,
să se desfăşoare într-un asemenea limbaj codificat, aspect asupra căruia nici inculpata nu a fost în măsură a oferi o explicaţie
plauzibilă.
În mod obişnuit inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, care-şi desfăşura activitatea la sediul cabinetului său
din municipiul Bacău, îi coordona pe cei doi angajaţi ai S.C. Excella Real Grup S.R.L., Lengiu Georgiana şi Şapera George
Daniel, care se ocupau cu întocmirea evidențelor contabile primare ale acestei societăţi prin intermediul mijloacelor de
comunicare electronice (prin telefon sau email).
În acest sens, spre exemplu, într-o convorbire telefonică din data de 14.11.2011, ora 11:06:06, purtată cu inculpatul
Guliu George, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana îşi manifestă nemulţumirea faţă de activitatea numitei Lengiu
Georgiana (concubina inculpatului Guliu George), căreia îi trimisese mai multe „mail-uri”, prin care îi comunica ce anume
documente avea de refăcut, iar apoi de listat şi de înlocuit şi, totodată, o ruga să transmită nişte declaraţii prin „Mihai” (n.n.
inculpatul Buliga Mihai) pentru „RADU” (n.n. inculpatul Nemeş Radu), pentru nişte împuterniciri notariale, dar ea nici nu le-
a citit, transmiţându-i ca atare că nu e „foarte încântată de această atitudine”, întrucât „o să vină şi alte treburi şi se
aglomerează şi iarăși se greşeşte”.
S-a reţinut că există, de asemenea, şi numeroase convorbiri telefonice prin intermediul cărora inculpata Vrânceanu
(fostă Cozma) Mariana o dirija pe numita Lengiu Georgiana cu privire la modul de întocmire, datare şi înregistrare a
documentelor justificative, astfel încât contabilitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L. să fie cât mai credibilă.
De pildă, cu prilejul unei convorbiri telefonice din data de 19.03.2012, ora 09:09:04, aflând de la Lengiu Georgiana
despre împrejurarea modificării numerelor unor avize de expediţie anterioare, conform indicaţiilor inculpatului Guliu George,
inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana o apostrofează pe motiv că nu a anunţat-o şi pe ea în legătură cu această
modificare, întrucât trebuia să le modifice la rândul său pe toate „în tot circuitul”, întrebând-o indignată: „Şi eu ce să fac
Georgiana? Să mă apuc de modificat, nu? Şi eu ... din 2 în 2.”. În continuare, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana îi
spune interlocutoarei că trebuia să-i dea număr din carnetul separat de dubluri, cu 6.000, căci altfel „muncim ca proştii pur şi
simplu, pentru că eu trebuie să mă duc şi-n partea ailaltă nu? Că ştii foarte bine unde trebuie să mă duc.” (referindu-se la
contabilitatea firmei corespondente aflate pe circuitul evazionist în care erau înregistrate respectivele avize modificate).
Discuţia dintre cele două continuă prin exprimarea unor puternice sentimente de revoltă din partea inculpatei Vrânceanu
(fostă Cozma) Mariana faţă de lipsa de înţelepciune a acestei decizii luate de Guliu George fără să o consulte: „eu n-am
nimic împotrivă, şefu-i şef, da’ să nu treacă peste mini, pentru că eu ştiu treburili”.
De asemenea, în ziua de 18.04.2012, ora 11:15:16, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana este apelată de
către Lengiu Georgiana, care îi cere lămuriri cu privire la modul de întocmire şi de înregistrare a două avize de expediţie pe
care le primise anterior de la aceasta prin email, întrebând-o dacă le face pe data din ziua respectivă, context în care
Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana o îndrumă să le facă la data pe care o au avizele, dar să le înregistreze în fişa de recepţie
cu numere de înregistrare din ziua curentă.
În acelaşi sens, într-o convorbire telefonică din data de 28.06.2012, ora 10:52:27, inculpata Vrânceanu (fostă
Cozma) Mariana i-a ţinut Georgianei Lengiu o veritabilă lecţie de contabilitate cu privire la întocmirea şi înregistrarea notelor
de intrare recepţie şi despre semnificaţia DAI-urilor (documente administrative de însoţire), lămurind-o pe aceasta cum şi de
ce trebuie să înregistreze pe zile diferite intrările de motorină ce fusese livrată către S.C Excella Real Grup S.R.L. în data de
25.06.2012.
Adeseori, însă, fie din proprie iniţiativă, fie la solicitarea expresă a inculpatului Guliu George, inculpata Vrânceanu
(fostă Cozma) Mariana se deplasa personal la sediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul
Constanţa, pentru a pune la punct documentele contabile ale societăţii, prilej cu care, se caza la Hotelul Emi din localitatea
Mihail Kogălniceanu, unde serviciile de cazare, potrivit propriilor susţineri, erau achitate de către Guliu George, cu banii cu
care acesta trebuia să o remunereze pentru serviciile de contabilitate pe care le presta pentru S.C Divers Zootehnic S.R.L.,
deşi cel puţin la nivel aparent, inculpatul Guliu George nu avea nicio legătură cu S.C Divers Zootehnic S.R.L.
În cadrul acestor deplasări, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana se întâlnea la Hotelul Emi din localitatea
Mihail Kogălniceanu şi cu persoanele care controlau celelalte societăţi comerciale implicate în derularea circuitului
evazionist şi cărora aceasta le ţinea contabilitatea, respectiv cu Chirvăsitu Dumitru (administratorul de facto al S.C. Inkasso
Jobs S.R.L.), cu Belba Nicolae (care controla S.C Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partener Noblesse S.R.L.) şi cu Olteanu
Răzvan Mihai (administratorul S.C. Romerom Grup S.R.L.), prilej cu care aceasta primea sau, după caz, înmâna persoanelor
anterior menţionate documentele contabile menite să confere legitimitate aparentă tranzacţiilor fictive cu ţiţei sau cereale
derulate între acestea ori cu S.C. Excella Real Grup S.R.L. a cărei contabilitate tot de către ea era gestionată.
În acest sens, de pildă, într-o convorbire telefonică ce a avut loc în data de 27.01.2012, ora 08:46:15, purtată între
inculpaţii Guliu George şi Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, aceasta îi spune interlocutorului că „ăla mic şi negru o vrut
ceva aseară şi tre’ s-ajung astăzi acolo (....) să-i fac, să-i rezolv problema că-i musai zice” (n.n. „ăla mic şi negru” era
inculpatul Belba Nicolae care la acel moment controla în fapt S.C. Divers Zootehnic S.R.L.).
De asemenea, cu prilejul unei convorbiri telefonice purtată în ziua de 21.02.2012, ora 12:27:53, inculpata
Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana care muncea pentru a pune la punct evidenţele contabile ale S.C Romerom Grup S.R.L.,
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi S.C. Divers Zootehnic S.R.L. („Eu mi-am făcut treaba aicişa, continui şi e ok”), i-a cerut
57
inculpatului Guliu George să-i trimită la ea, la hotelul EMI din comuna Mihail Kogălniceanu, pe „RĂZVAN TATUATU”
(.n.n. Olteanu Răzvan Mihai), pe „nea Mitică” (.n.n. inculpatul Chirvăsitu Dumitru) şi pe „ăla mic şi negru” (.n.n. inculpatul
Belba Nicolae), persoane care controlau societăţile anterior menţionate pentru a le înmâna documentele contabile ale
acestora.
În acelaşi sens, în ziua de 28.03.2012, ora 11:22:45, Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana îi spune lui Guliu George
că mai avea ceva de rezolvat cu „nea Mitică” până la sfârşitul lunii, „de depus pe acolo, pe la una, alta”, dar conchide că mai
bine vor stabili ce este de făcut luni când va veni la Nicolae Bălcescu.
Ori, în condiţiile în care respectivele tranzacţii erau singurele operaţiuni comerciale pe care inculpata le înregistra
în contabilitatea societăţilor anterior menţionate, s-a apreciat că aceasta nu poate invoca în mod credibil faptul că nu şi-a
putut da seama de fictivitatea acestor circuite.
Tot cu privire la atitudinea psihică a inculpatei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana vis a vis de natura ilicită a
activităţilor economice pe care le gestiona din punct de vedere financiar - contabil este relevant şi faptul că, deşi asigura
serviciile de contabilitate pentru S.C. Inkasso Jobs S.R.L., totuşi, astfel cum rezultă din convorbirile telefonice pe care le-a
purtat în data de 09.04.2012, la orele 11:48:10, 11:49:01 şi 12:13:59 cu inculpaţii Guliu George şi Chirvăsitu Dumitru,
aceasta a refuzat în mod categoric să poarte vreo discuţie cu autorităţile statului care solicitau verificarea actelor contabile ale
respectivei societăţi: „Nebunul ăsta de Mitică mă dă la telefon. E chiar cu capul?!”, „Păi da mă sună. Şi spune la telefon şi
cum mă cheamă. ... Nu e normal aşa! Dar eu v-am zis că e situaţia mea în joc.” , ori dacă activitatea economică desfăşurată
de S.C. Inkasso Jobs S.R.L. ar fi fost întru-totul conformă cu legea, adică inclusiv sub aspectul livrărilor de ţiţei brut efectuate
către S.C Excella Real Grup S.R.L. şi al plăţilor externe efectuate către Corralys Investments Limited cu titlu de comision
pentru servicii de consultanţă şi management, inculpata nu ar fi avut niciun fel de motive pentru a evita să compară în faţa
autorităţilor de control, spre a oferi lămuririle pe care inculpatul Chirvăsitu Dumitru nu se simţea a fi în măsură să le dea.
În plus, numeroasele convorbiri telefonice dintre inculpaţii Guliu George şi Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana au
creat convingerea fermă că aceasta din urmă a cunoscut împrejurarea că S.C. Excella Real Grup S.R.L. înregistra achiziţii
fictive de ţiţei brut, că la sediul acesteia nu se desfăşura niciun proces de producţie a combustibililor lichizi, care era simulat
doar scriptic, astfel încât, tot exclusiv scriptic, erau atestate şi vânzările de CJG şi CL Navo pretins declarate de aceasta şi că
în realitate motorina achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor era vândută în mod ilegal, ca şi cum ar fi avut
acciza plătită, în scopul facilitării unor avantaje financiare consistente şi, mai mult decât atât, că aceasta şi-a dedicat întreaga
expertiză pentru ca evidenţele financiar contabile să reflecte cât mai credibil operaţiunile fictive înregistrate şi, astfel să
creeze aparenţa, că acestea ar fi avut loc în mod real, cu scopul ascunderii adevăratelor tranzacţii ilegale.
Astfel, spre exemplu, într-o convorbire telefonică purtată în data de 27.02.2012 ora 10:14:30, sub pretextul că la
S.C. Excella Real Grup S.R.L., se lucrează „la foc continuu”, inculpatul Guliu George i-a cerut contabilei Vrânceanu (fostă
Cozma) Mariana să nu mai „înghesuie” toate rapoartele de producţie numai vinerea şi sâmbăta, ci să facă facturi de vânzare a
combustibililor lichizi şi pentru duminica.
În continuare, acelaşi gen de discuţie se poartă între cei doi interlocutori şi în ziua de 24.03.2012, ora 15:14:51,
când de această dată, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, însuşindu-şi dispoziţia de a nu fi înregistrate în
contabilitate prea multe intrări de motorină într-o singură zi, astfel încât să se depăşească în mod vizibil capacitatea de
producţie a antrepozitului, l-a apostrofat pe inculpatul Guliu George că „e multă cantitate” chiar şi pentru două zile, „sar în
sus, depăşesc acolo treaba”, rugându-l totodată pe acesta să mai eşaloneze pe cât posibil cantităţile de motorină
achiziţionată, pentru că altfel „rămâne pe stoc”, ceea ce în cazul unui control ar crea dificultăţi din cauza lipsei faptice a
acestui stoc, care în realitate era vândut.
Prin declaraţia dată în faţa primei instanţe, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana a încercat să explice,
desigur în mod neconvingător, semnificaţia acestor discuţii telefonice, prin aceea că neavând cunoştinţe de specialitate nu ştia
care era capacitatea de producţie a instalaţiei din antrepozitul S.C. Excella Real Grup S.R.L.,, astfel că Guliu George i-a
reproşat că ar fi înghesuit pre multe rapoarte de producţie într-o singură zi şi se depăşeşte capacitatea zilnică de producţie a
instalaţiei, aspect pe care l-a aflat ulterior în urma unei discuţii cu maistrul tehnolog VÂRLAN, care i-a spus că era vorba
despre o capacitate de producţie cuprinsă între 1.000 şi 1.200 tone pe zi, aspect neconfirmat de acesta din urmă.
De asemenea, în ziua de 24.03.2012, ora 11:01:04, inculpatul Guliu George îi reproşează inculpatei Vrânceanu
(fostă Cozma) Mariana întocmirea greşită a unor certificate de calitate aferente vânzărilor de CLG şi CL Navo, care este
exclus să fie identice atâta vreme cât cele două tipuri de produse sunt diferite din punctul de vedere al caracteristicilor
tehnice, în sensul că „ăla NAVO trebuie să fie mai uşor, că intră mai mult ştiţi ce.” (n.n. motorină), rugând-o ca pe viitor să
le întocmească după modelul certificatelor pe care le va modifica chiar el.
Cu prilejul unei convorbiri telefonice din data 24.01.2012, ora 10:36:32, în perspectiva unui control ce urma a fi
efectuat în ziua următoare la sediul S.C. Excella Real Grup S.R.L. de către autorităţile vamale, la care fusese chemată să
participe şi inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, aceasta îl întreabă preocupată pe Guliu George dacă urmează a fi
verificate şi stocurile, context în care primeşte asigurări din partea acestuia că nu vor fi verificate şi că va veni el de dimineaţă
ca să stabilească exact cum vor proceda, numai că inculpata Vrînceanu îşi exprimă în continuare îngrijorarea că a doua zi
dimineaţă nu va avea timpul fizic necesar să facă unele lucruri „ca să fie verificabile”, fiind însă liniștită de către interlocutor
care-i spune că totul va fi aranjat „cum vrem noi”. De altfel, asigurările pe care i le dăduse cu o seară în urmă inculpatul
Guliu George s-au şi dovedit a fi adevărate, întrucât, astfel cum rezultă din convorbirea telefonică purtată între aceştia în ziua
de 25.01.2012, ora 09:32:46, inculpatul Guliu George îi lăsase la sediul SC. Excella Real Grup S.R.L. o listă cu cerinţele pe
care trebuia să le respecte cu prilejul acelui control şi ce documente trebuia pregătite şi, după caz, întocmite pentru a fi duse
la autoritatea vamală.
În acelaşi sens, în cadrul unei convorbiri telefonice din data de 29.01.2012, ora 20:09:37, inculpatul Guliu George o
întreabă pe Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana dacă fişele de magazie pe care i le lăsase la sediul S.C. Excella Real Grup
S.R.L. sunt „pentru ăia dacă mă întreabă ceva sau sunt pentru altceva”, răspunsul primit de la aceasta fiind că „Da. Pentru
ăia”, referindu-se la organele de control despre care Guliu George a afirmat în acelaşi context că „ăia mâine o să-i aduc eu,
o să văd ce zic...”. Cu prilejul aceleiaşi convorbiri, inculpatul Guliu George i-a transmis interlocutoarei că „a vorbit şi cu
bossu’ (n.n. referindu-se la inculpatul Nemeş Radu) şi ... a zis că o să vorbească şi el cu dumneavoastră şi o să vă mai spun
eu ce a mai zis”.
În ziua de miercuri 28.03.2012, ora 11:22:45, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, este înștiințată telefonic
de către Guliu George că aceea este ultima zi din acea săptămână când se lucrează, rugând-o să facă în aşa fel încât toată
58
marfa să o împartă până luni, căci de abia de luni săptămâna următoare se va lucra din nou, inculpata VRÎNCEANU
confirmând că „am văzut de dimineaţă că e multă şi am, am spaţiu”. În ziua următoare, 29.03.2013, la ora 10:57:31,
inculpatul Guliu George o contactează din nou, pe aceeaşi temă, pe inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, reproşându-
i că deşi i-a atras atenţia să nu întocmească documente din care să rezulte că marfa a fost folosită toată într-o singură zi, ci să
o împartă până luni, aceasta nu s-a conformat şi a emis toate actele cu aceeaşi dată, interlocutoarea contrazicându-l vehement
şi spunându-i să se uite cu atenţie pe rapoarte şi pe documente căci va constata că marfa a fost împărțită pe zile. Ori, în opinia
primei instanţe, aceste dialoguri demonstrează fără dubiu că utilizarea cantităţilor de motorină achiziţionată de S.C. Excella
Real Grup S.R.L., în aşa-numitul proces de fabricare a combustibililor lichizi era realizată exclusiv „ din condei”, fără a avea
vreo legătură cu realitatea.
De asemenea, în ziua de 06.04.2012, la ora 14:55:35, inculpatul Guliu George îi solicită inculpatei Vrânceanu
(fostă Cozma) Mariana ca în ziua de luni 09.04.2012, să se deplaseze la sediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., întrucât va
avea loc un control care trebuia să vină mai de mult, cei doi stabilind cu acest prilej cum să pună lucrurile la punct. În
continuare, în dimineaţa zilei programate pentru efectuarea acestui control, la ora 06:24:13, inculpata Vrânceanu (fostă
Cozma) Mariana este apelată de către Guliu George, care o întreabă dacă are totul pus la punct, întrucât „o să vină cineva
acolo acum”, interlocutoarea părând foarte panicată de graba cu care se desfăşurau lucrurile. În cadrul aceleiaşi convorbiri,
inculpatul Guliu George îi dă instrucțiuni precise inculpatei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana cu privire la modul cum
trebuia aranjate lucrurile pentru ca totul să iasă bine: „Să rămână, aia ce e în curte, să rămână pe stoc. Aia ce era. Ştiţi
stocurile, da? Şi cu motorina să fie vreo treizeci şi două de tone de motorină. Vedem noi acum!”.
S-a reţinut că, despre modul conivent în care inculpaţii Guliu George şi Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana
influențau cuantumul accizelor datorate bugetului de stat prin înregistrarea scriptică a producţiei unuia sau altuia dintre
produsele energetice inferioare (CLG sau CL Navo), în funcţie de necesități, este grăitoare convorbirea telefonică ce a avut
loc între aceştia în ziua de 19.04.2012, ora 12:25:54, în cursul căreia inculpata Vrînceanu îi comunică interlocutorului că
după socoteala sa, n-ar mai trebui să mai plătească accize, „doar dacă mai trebuie să mai facem...”.
În acelaşi sens s-a reţinut şi convorbirea telefonică din data de 02.05.2012, ora 19:53:30, în cadrul căreia inculpatul
Guliu George îi ordonă contabilei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana ca în cursul lunii respective, 90% dintre livrările de
CLG pe care le declară S.C. Excella Real Grup S.R.L. să le înregistreze ca fiind făcute către S.C. Millenium Energy S.R.L.
(despre care s-a stabilit că era în fapt controlată de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin, prin intermediul persoanei
interpuse Cristescu Ionuţ Virgil), coroborată cu convorbirea din data de 13.06.2012, ora 12:50:31, purtată între aceiaşi
interlocutori, având următorul conţinut: „Guliu George: Eu V-am zis să terminaţi cu aia cu Y (n.n. Yncos Maritime S.R.L.),
la-nceput. Nu mai vreau să fac p-aia. De ce continuaţi să faceţi p-aia? Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: Şi pe care să fac?
Guliu George: Păi MILENIUM. Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: Păi acolo era activ. Guliu George: Da’ nu contează, eu
am plătit acciză, plătesc acciza, vin la zi. În fiecare tură o plătesc, câte-un miliard.... Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: Ok,
a fost că nu mai fac, că facem ca-nainte. Finalul lunii a fost cu asta. Guliu George: Finalul lunii.. Vrînceanu (fostă Cozma)
Mariana: C-aţi zis că vreţi să-ncheiaţi cu 90.000, 95.000, cât v-am dat de plată... Guliu George: Aşa şi termin. Vrînceanu
(fostă Cozma) Mariana: Şi.. următorul ordin nu l-am primit cu acciză şi v-am întrebat, pe care şi cum. Guliu George: Deci în
momentul ăsta terminaţi şi gata. Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: Da, ok. Guliu George: Deci faceţi ultima zi .. Faceţi încă
o dată. O să veniţi să vedeţi cât acciză-i plătită şi după aia rezolvăm. Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: Nici n-am ştiut
măcar că mai plătiţi. Aţi mai plătit? Guliu George: Am mai plătit un miliard. Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: Păi da’ de
unde să ştiu, eu visez?”
Tot în sensul dovedirii implicării conștiente şi voite a inculpatei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana în
operaționalizarea circuitului infracţional prin care era grav afectat bugetul de stat este şi discuţia telefonică din data de
11.02.2012, ora 10:26:48, în cursul căreia inculpatul Guliu George o avertizează pe aceasta că: „ Mergem echilibrat ca să ştiţi
şi luna asta, ca în ianuarie, adică să fim tandea pe mandea ca să ştiţi.”
Uneori, circuitul financiar generat de gruparea infracţională era atât de complicat încât nici măcar inculpata
Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, cea care îl gestiona de fapt din punct de vedere contabil, nu mai reuşea să ţină pasul cu
modificările survenite, dovadă în acest sens fiind convorbirea telefonică din data de 15.11.2011, ora 11:12:27, având
următorul conţinut: „Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: …de la ultimul pleacă înapoi la Bucureşti, da? De la „A” (n.n.
referire la S.C. Accesing Perfect S.R.L.) la „M” (n.n. referire la M&S Market S.R.L.). Guliu George: Nu la „M”. De la „A”.
Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: La „I”. Da la „Y” (n.n. referire la Yncos Maritime S.R.L.). Cum am stabilit acolo. Guliu
George: Nu la„ Cris, (n.n. referire la KRIS OIL INTERMED), nu. Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: La Cris, Aha, aha că
uitasem Nu mi-am notat şi am uitat”
Mai mult decât atât, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, contrar celor afirmate cu prilejul audierii sale în
cursul cercetării judecătoreşti, nu a fost deloc străină de scopul real în considerarea căruia au fost efectuate plăţile externe în
numele S.C. INHASSO JOBS S.R.L. către Corralys Investments Limited Dubai, ci dimpotrivă chiar ea a întocmit aceste
facturi pentru aşa-zisele prestări de servicii comerciale, la solicitarea expresă a inculpatului Guliu George. Că aşa au stat
lucrurile în realitate o dovedeşte convorbirea telefonică ce a avut loc la data de 15.11.2011, ora 12:56:09, în cursul căreia
inculpatul Guliu George i-a cerut inculpatei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana să-i facă o factură pentru „COR” (n.n.
Corralys Investments Limited Dubai) în valoare de „6”, lucru care s-a şi realizat, în aceeaşi zi când Corralys Investment
Limited Dubai a emis către S.C. Inkasso Jobs S.R.L. o factură în valoare de 600.000 USD, discuţiile privitoare la factura ce
trebuia emisă fiind reluate de cei doi inculpaţi şi în data de 16.11.2011, ora 12:56:09, când inculpatul Guliu George îi
confirmă primirea email-ului cu factura pentru „COR”.
În concluzie, Curtea de apel a constatat că inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana a avut o contribuţie în
cadrul grupului infracţional foarte importantă, rolul acesteia de „a gestiona” fictivitatea documentară a achiziţiilor de ţiţei şi
a vânzării de produse petroliere inferioare, fiind determinant pentru asigurarea „confortului” celorlalți inculpaţi, care
manifestau un interes major pentru menţinerea aparenţei de legalitate a înregistrărilor efectuate în evidenţele contabile, aspect
de care, de altfel, acei inculpaţi care şi-au afirmat nevinovăţia, s-au şi prevalat cu aplomb. Deşi conștientă că realiza o
activitate ilicită, inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana făcea uneori eforturi majore pentru a pune la punct circuitul
documentar, activitatea efectivă (în fapt inexistentă) din cadrul antrepozitului fiscal deţinut de S.C. Excella Real Grup S.R.L.
fiind în disonanţă cu solicitările inculpaţilor, astfel că, în mod inerent, au existat şi numeroase deficienţe în ceea ce priveşte
înregistrările contabile efectuate de această inculpată, pe care raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză în
cursul urmăririi penale le-a sintetizat după cum urmează: s-au efectuat înregistrări de sume in conturi, fără a avea documente
59
justificative; s-a operat cu mai multe balanțe de verificare; sumele evidențiate in notele contabile + registrul jurnal, întocmite
lunar, nu coincid in totalitate cu rulajele conturilor înregistrate in balanțele de verificare; s-au efectuat înregistrări contabile
prin articole contabile inexistente din punct de vedere legal.
În continuare, instanţa de fond a reţinut că inculpatul Jugănaru Andrei Florin, un alt membru de bază al grupului
infracţional organizat, a contribuit la realizarea scopului acestuia prin asumarea şi îndeplinirea următoarelor atribuţii:
coordonarea, alături de naşul lui, inculpatul Preda Dumitru Emilian, zis „Nebunul” şi de inculpatul Guliu George a
activităţilor de transport al motorinei achiziţionată de S.C. Excella Real Grup S.R.L. din Oil Terminal Constanţa, prin
intermediul S.C. Inkasso Jobs S.R.L., direct către beneficiarii reali S.C Benz Oil S.R.L., Mediaş şi S.C. Ana Oil S.R.L.,
Sibiu, înfiinţarea unor societăţi comerciale cu comportament de tip „fantomă”, pe numele unor persoane cu un potenţial
intelectual redus şi cu serioase probleme financiare, racolate de către inculpatul Chirvăsitu Dumitru sau de către el personal,
societăţi care apoi au fost folosite în lanţul infracţional atât pentru tranzitarea documentară a combustibililor care au făcut
obiectul acţiunilor evazioniste (motorină şi CJG), cât şi pentru transferarea sumelor de bani provenite din aceleaşi activităţi,
iar uneori, chiar pentru retragerea acestora în numerar, coordonarea activităţii persoanelor prin intermediul cărora erau
controlate societăţile „fantomă” şi avansarea sumelor de bani necesare remunerării acestor persoane interpuse.
În ceea ce priveşte atribuţiile referitoare la înfiinţarea unor societăţi comerciale folosite drept paravan pentru
mascarea operaţiunilor economice reale, generatoare de prejudicii în dauna bugetului de stat şi coordonarea activităţii
persoanelor care figurau formal ca administratori ai acestor societăţi, Curtea a reţinut că probatoriul administrat în cauză
dovedeşte, dincolo de orice dubiu, faptul că inculpatul Jugănaru Andrei Florin, sub directa coordonare a inculpatului Preda
Dumitru Emilian, s-a aflat în spatele înfiinţării şi administrării în fapt a următoarelor societăţi comerciale: S.C. Cibin
Distribution S.R.L., societate ce a jucat rolul de furnizor fictiv de motorină euro 5 către beneficiarii reali S.C.. Benz Oil S.R.L
şi S.C. Ana Oil S.R.L. şi, totodată, a fost folosită pe circuitul de comercializare fictivă a combustibilului lichid greu pretins
fabricat în antrepozitul deţinut de S.C. Excella Real Grup S.R.L.; S.C. Agro Line Expres S.R.L. şi S,C, Premium Oil
Distribution S.R.L., societăţi care, de asemenea, au fost folosite pentru a masca vânzarea reală de motorină pe care, în fapt, o
realiza S.C. Excella Real Grup S.R.L. către S.C.. Benz Oil S.R.L şi S.C. Ana Oil S.R.L.; S.C. Millenium Energy S.R.L. şi
S.C Gabros Invent Strategies S.R.L., societăţi care au jucat rolul de cumpărători fictivi ai produsului CLG declarat în mod
nereal a fi fabricat de către S.C. Excella Real Grup S.R.L.; S.C. Energrom Suply Service S.R.L., societate cu rol de verigă
interpusă pe circuitul financiar de recuperare a produsului infracţional, rol pe care, de altfel, l-au îndeplinit şi celelalte
societăţi sus menţionate.
Astfel, cu privire la S.C. Millenium Energy S.R.L., societate care a fost implicată în derularea mecanismului
evazionist, atât pe circuitul de comercializare fictivă a CLG-ului pretins fabricat în antrepozitul aparținând S.C. Excella Real
Grup S.R.L., cât și pe circuitul financiar conceput în scopul ca banii obținuți din vânzarea motorinei neaccizate să intre în
posesia membrilor grupului infracțional, din datele comunicate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, s-a reținut
că aceasta a avut ca asociat și administrator pe martorul Cristescu Ionuţ Virgiliu, din ale cărui declarații constante se desprind
următoarele aspecte relevante: prin intermediul vărului său Preda Dumitru Emilian l-a cunoscut pe inculpatului Jugănaru
Andrei Florin, care i-a propus să înființeze pe numele său o firmă care să se ocupe cu comercializare de combustibil lichid
greu (CLG) și întrucât a fost de acord a semnat documentele de înființare a societății la un cabinet de avocatură situat în zona
Pieței Alba Iulia, prilej cu care a aflat că aceasta se numește S.C. Millenium Energy S.R.L.; în această calitate el nu a
întreprins niciun demers pentru obținerea autorizațiilor necesare desfășurării activității de comercializare a produselor
petroliere, ci de obținerea autorizațiilor s-a ocupat inculpatul Jugănaru Andrei Florin, nu s-a ocupat niciodată de desfăşurarea
unor activităţi de vânzare – cumpărare de CLG, nu s-a întâlnit niciodată cu reprezentanţii societăţilor care potrivit
documentelor justificative ar fi vândut CLG către S.C. Millenium Energy S.R.L. (S.C. Excella Real Grup S.R.L.) sau ar fi
cumpărat de la aceasta același tip de combustibil (S.C. Cibin Distribution S.R.L. și S.C Gabros Invent Strategies S.R.L.), iar
contractul de vânzare - cumpărare încheiat cu furnizorul de CLG, S.C. Excella Real Grup S.R.L. l-a semnat în biroul
inculpatului Jugănaru Andrei Florin, care i l-a prezentat gata redactat şi semnat din partea societăţii partenere; singurele
activităţi pe care le-a îndeplinit în legătură cu această societate au fost legate de semnarea în două-trei rânduri a unor teancuri
de facturi referitoare la comerţul cu CLG, aferente perioadelor anterioare raportat la momentul semnării şi care erau deja
completate, activitate ce s-a desfăşurat în biroul inculpatului Jugănaru Andrei Florin, precum şi de semnarea unor ordine de
plată, fie în alb, fie completate cu menţiuni indicate de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin, referitor la sumele de plată şi
la destinaţia acestora, această din urmă activitate încetând din momentul în care plățile au început să fie făcute online de către
însuși inculpatul Jugănaru Andrei Florin, în posesia căruia se aflau token-urile cu ajutorul cărora se autorizau aceste plăți;
contabilitatea societății a fost ținută de către o persoană ce i-a fost indicată de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin, care
după părerea sa era cel care administra în fapt, atât societatea înființată pe numele său, cât și cele două societăți către care,
potrivit mențiunilor din facturi, era vândut CLG-ul (S.C. Cibin Distribution S.R.L. și S.C Gabros Invent Strategies S.R.L.);
deși la momentul înființării societății i se promisese de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin că în schimbul activității lui
urmează a primi niște sume de bani cu titlu de dividende, totuși nu a primit nicio recompensă financiară.
Aspectele relatate de martorul anterior menţionat au fost confirmate şi de o convorbire telefonică ce a avut loc în
data de 22.03.12, ora 11:17:35, purtată între inculpata Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, contabila S.C. Excella Real Grup
S.R.L., şi inculpatul Jugănaru Andrei Florin, în cursul căreia, deşi acesta din urmă nu avea nicio calitate oficială în cadrul
S.C. Millenium Energy S.R.L., interlocutoarea i-a solicitat să-i trimită un desfășurător al tranzacţiilor efectuate în semestrul al
II-lea al anului 2011, în care S.C. Excella Real Grup S.R.L. a avut calitatea de furnizor faţă de S.C. Millenium Energy S.R.L.,
întrucât acolo există „o nepotrivire”.
De asemenea, referitor la S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L, care la fel ca societatea anterior menționată a fost
folosită atât pentru atestarea scriptică a vânzărilor fictive de CLG provenit de la S.C. Excella Real Grup S.R.L., cât și pentru
recuperarea sumelor de bani rezultate din activitatea evazionistă, din informațiile oferite de către Oficiul Național al
Registrului Comerțului, s-a reținut că aceasta a avut ca asociat și administrator pe martorul Roşu Ion Gabriel, care atât în
cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de fond a precizat că intrând în legătură cu un anume Tom sau Toma Alexandru
(identificat de martor, fără ezitare, în persoana inculpatului Jugănaru Andrei Florin), acesta i-a propus o afacere de pe urma
căreia putea obţine suma de 2.000 lei lunar, fără însă a-i da detalii despre natura acestei afaceri şi, întrucât a fost de acord, la
solicitarea acestuia a semnat mai multe documente al căror conţinut nu l-a lecturat şi totodată i-a pus acestuia la dispoziţie
datele sale de identitate; ulterior a aflat că pe numele său fusese înfiinţată o societate comercială care se numea S.C. Gabros
Invent Strategies S.R.L., în cadrul căreia el avea calitatea de administrator, spunându-i-se totodată de către Jugănaru Andrei
60
Florin că acea firmă se ocupa cu comercializarea de motorină şi benzină, însă nu cunoaşte ce relaţii comerciale ar fi avut
această societate şi nici nu ştie unde s-ar fi aflat sediul ei. A mai arătat martorul, că timp de peste 5 luni de zile, fiind însoţit
de fiecare dată de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin, aproape în fiecare zi se deplasa la diverse agenţii ale BCR din
Bucureşti de unde retrăgea din contul S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. sume considerabile de bani, cuprinse între
200.000 şi 400.000 lei, pe care apoi le preda imediat lui Jugănaru Andrei Florin, iar pentru această activitate el primea suma
de 500 lei săptămânal, la care se adăugau cheltuielile de cazare în Bucureşti sau de deplasare în localitatea de domiciliu din
Judeţul Vâlcea.
Curtea de apel a reamintit în acest context că, potrivit raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză,
prin retragerile de numerar efectuate de către martorul Roşu Ion-Gabriel din contul S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., a
fost obţinută suma totală de 524.615 lei, care aşa cum acest martor a susţinut în mod constant şi credibil a ajuns în posesia
inculpatul Jugănaru Andrei Florin .
De asemenea, s-a reţinut că din probatoriul administrat în cauză reiese că inculpatul Jugănaru Andrei Florin,
acţionând în subordinea inculpatului Preda Dumitru Emilian, a controlat şi circuitul documentar al S.C. Premium Oil
Distribution S.R.L., societate fără activitate economică reală, administrată scriptic de către martorul Niţu Rozin-Ionuţ şi care
a fost interpusă pe circuitul fictiv de comercializare a motorinei către staţiile de distribuţie carburanţi S.C.. Benz Oil S.R.L şi
S.C. Ana Oil S.R.L., respectiv pe circuitul de transferare a banilor încasați din vânzarea ilegală de motorină, aceasta fiind
totodată şi plătitoare de transport către S.C. Rad Trans Concept S.R.L., administrată formal de către martora Paler Elena
În acest sens, din declaraţiile martorului Niţu Rozin-Ionuţ, cumnatul inculpatului Preda Dumitru Emilian, s-a
reţinut că în anul 2011, în baza unei promisiuni mai vechi pe care i-o făcuse inculpatul Jugănaru Andrei Florin, a înființat cu
sprijinul acestuia S,C, Premium Oil Distribution S.R.L., ce avea ca obiect de activitate comercializarea de motorină, context
în care a început afacerile de achiziţie a motorinei cu o firmă din Ploieşti, pe nume Pedatrol, cu care a colaborat cam o lună
de zile, după care a continuat afacerile cu S.C Mairom Galaţi, precum şi cu o altă firmă cu care a lucrat cam o săptămână
două, însă el nu a discutat cu niciunul dintre administratorii acestor trei firme, ci acest lucru l-a făcut inculpatul Jugănaru
Andrei Florin care negocia preţurile de achiziţie prin telefon. Potrivit susţinerilor aceluiaşi martor, S.C. Premium Oil
Distribution S.R.L. nu avea autorizaţie pentru depozitarea motorinei, ci era autorizată doar să intermedieze astfel de vânzări
de combustibil, iar în desfăşurarea efectivă a acestei activităţi, dacă preţul de achiziţie negociat de inculpatul Jugănaru Andrei
Florin era convenabil, atunci el făcea plăţile prin transfer bancar către furnizor pentru 2-3 cisterne de motorină pe săptămână,
după care mergea la Constanţa unde se întâlnea cu şoferii de la S.C. Rad Trans Concept S.R.L., firmă care aparţine
inculpatului Jugănaru Andrei Florin, într-o parcare din comuna Mihail Kogălniceanu, unde le înmâna acestora avizele de
însoţire conform cărora marfa trebuia să ajungă la S.C. Benzoil S.R.L., administrată de inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan,
care vira banii înainte de livrarea mărfii, în baza unei facturi proforma, cu aceştia fiind achitate practic cele trei cisterne de
motorină ce urma a fi achiziţionată. De asemenea, martorul a mai precizat că sediul S,C, Premium Oil Distribution S.R.L. era
în comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, dar nu ştie unde anume, pentru că nu a fost niciodată acolo, însă ştie că a
semnat un contract de închiriere, de problemele legate de spaţii ocupându-se în principiu inculpatul Jugănaru Andrei Florin,
iar el îşi desfăşura activitatea în acelaşi birou în care lucra şi Jugănaru Andrei Florin, tot aici fiind păstrate şi facturile pe care
le întocmea pentru S,C, Premium Oil Distribution S.R.L. Scopul în considerarea căruia a fost înfiinţată această societate
comercială poate fi uşor decelat din afirmaţiile aceluiaşi martor potrivit cărora, în luna iulie 2012, cu puţin timp înainte de
intervenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a cedat părţile sociale deţinute în cadrul acestei societăţi, întrucât aproape tot
profitul pe care îl realiza era cheltuit cu plata transportului, astfel că activitatea societăţii era practic neprofitabilă.
Controlul faptic pe care inculpatul Jugănaru Andrei Florin îl exercita asupra S,C, Premium Oil Distribution S.R.L.
este confirmat şi de unele convorbiri telefonice şi comunicări, legal interceptate şi înregistrate în cauză: Astfel, cu precizarea
că potrivit relaţiilor furnizate de O.N.R.C., sediul social al S,C, Premium Oil Distribution S.R.L. este situat pe strada Tudor
Vladimirescu din comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, stradă pe care locuieşte şi inculpatul Chirvăsitu Dumitru,
este de menţionat că într-o convorbire telefonică din data de 18.03.2012, ora 12:29:10, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a
fost apelat de inculpatul Chirvăsitu Dumitru, care i-a spus că a ajuns la el o adresă şi că îi va trimite un mesaj ca să-i confirme
dacă „e ceva a voastră, o chestie”, după care la ora 12:34:11, inculpatul Chirvăsitu Dumitru i-a transmis lui Jugănaru Andrei
Florin un SMS având următorul conţinut „Premium oil distribution invitaţie la anv constanţa pe 16.03 pt control.”, acesta
din urmă răspunzând afirmativ la întrebarea interlocutorului în cadrul convorbirii telefonice purtată între cei doi câteva
minute mai târziu, la ora 12:43:15.
S-a apreciat a fi elocventă pentru dovedirea aceluiaşi aspect şi împrejurarea că în urma percheziţiei efectuate în data
de 09.07.2012, în biroul folosit de inculpatul Jugănaru Andrei Florin, situat în Bucureşti pe strada Brânduşelor, nr.62, ap.1,
sector 3, au fost ridicate 3 bibliorafturi, inscripţionate „Avize Premium Oil 2011-2012”, conţinând avize de însoţire a mărfii
emise de SC Mairon Galaţi S.A., către cumpărător S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., împreună cu rapoarte de încercare.
Totodată, astfel cum rezultă din coroborarea declaraţiilor concordante ale martorilor Ursu Irina Mihaela
(administrator formal al S.C. Cibin Distribution S.R.L.), Ursu Alina (administrator scriptic al S.C. Agro Line Expres S.R.L.),
Dascălu Gabriel (administrator fictiv al S.C. Energrom Suply Service S.R.L.) şi Paler Elena tot inculpatul Jugănaru Andrei
Florin a fost cel care, în fapt, s-a ocupat şi de înfiinţarea şi gestionarea activităţii acestor societăţi interpuse, după caz, pe
circuitele care înglobau operaţiuni nereale de comercializare combustibili (motorină euro 5 şi CLG) sau pe circuitul financiar
conceput pentru încasarea beneficiilor ilicite.
Controlul efectiv exercitat de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin asupra conturilor bancare deschise pe numele
acestor societăţi care nu desfăşurau activităţi economice reale era realizat prin intermediul martorei Paler Elena persoană a
cărei capacitate intelectuală fusese în prealabil testată de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin, pentru a vedea dacă face
faţă unei asemenea responsabilităţi. În acest sens, aproape zilnic, după ce martora Paler Elena efectua verificarea soldului
conturilor indicate de inculpatul Jugănaru Andrei Florin, îi transmitea acestuia prin SMS, sumele exacte disponibile în
respectivele conturi, după care inculpatul Jugănaru Andrei Florin îi transmitea martorei Paler Elena tot prin SMS sumele de
bani ce urma a fi transferate din conturile societăţilor sus-menţionate, unităţile bancare unde trebuia efectuate aceste
transferuri, precum şi datele de identificare a conturilor bancare către care trebuia direcţionate sumele respective, iar în final
martora Paler Elena îi comunica soldul rămas în cont.
S-a reţinut că dovadă a acestui mod de operare folosit de inculpatul Jugănaru Andrei Florin stau numeroasele
comunicări tip SMS realizate între acesta şi martora Paler Elena completate în multe cazuri cu convorbirile telefonice purtate
61
între cei doi, atunci când se iveau diferite dificultăţi în efectuarea imediată a acestor transferuri bancare, dintre care au fost
redate cu titlu exemplificativ următoarele:
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Paler Elena la data de 07.02.2012, ora 13:48:34: „ro 91
rzbr 0000 0600 1418 5684”;
- SMS transmis de martora Paler Elena către inculpatul Jugănaru Andrei Florin la data de 10.02.2012, ora 11:08:07:
„3350,014.08” (n.n. reprezentând suma totală aflată în contul bancar indicat de inculpatul Jugănaru Andrei Florin );
- SMS-uri transmise de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către martora Paler Elena la data de 10.02.2012, ora
11:13:30 şi 11:13:41: „970000_895000_746000_739000”; „în raiff”. (n.n. referire la modul de distribuire prin transfer
bancar a sumei totale de 3.350.014 lei care se afla disponibilă în contul indicat de inculpatul JUGĂNARU ANDRI FLORIN);
„Am facut 1 de 895000 şi 970 000”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către martora Paler Elena la data de 10.02.2012, ora 11:31:27:
„Mai fa 739.000 si 745.900”;
„Am facut 1 de 739 dup-aia îl fac pe celălalt”;
„86 08 au rămas” (n.n. referire la suma de bani rămasă în cont după efectuarea operaţiunilor de transfer bancar efectuate din
dispoziţia inculpatului JUGĂNARU ANDREI FLORN);
„3800051,08” (n.n. reprezentând suma totală aflată în contul bancar indicat de inculpatul Jugănaru Andrei Florin );
„920000_875000_869000_580000_555900”;
„gata”;
„trimite un sold final te rog”;
„ok, stau să se poată pleca întâi”;
„116,08”;
„De Maine nu mai faci la Millenium. Iti dau eu mesaj acum. Si scrii exact cum iti dau eu.”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către martora Paler Elena la data de 12.03.2012, la orele
00:00:42 şi 00:09.59: „Delta oil logistic srl _Cui : 26949204_ cont : ro 23 rzbr 0000 0600 1261 9000- Raiffeisen delea
veche”, „Beneficiar : delta oil logistic srl _Cui : 26949204_ cont : ro 23 rzbr 0000 0600 1261 9000- Raiffeisen delea veche_
PLATA LA ORDINUL Energrom Supply Service SRL.” (n.n. astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză
contabilă judiciară întocmit în cauză coroborate cu declaraţiile martorului Dascălu Gabriel, administratorul fictiv al S.C.
Energrom Supply Service S.R.L., această societate nu a desfăşurat în fapt niciun fel de activitate economică, astfel încât
plăţile realizate de S.C. Agro Line Expres S.R.L. către S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. cu motivaţia „plată la ordin S.C.
Energrom Supply Service S.R.L.” nu au avut o justificare economică reală, ci au fost plăţi fictive);
„Nu mai faci la DELTA. Faci ca până acum. Către milen…Da ? NU FACE LA DELTA !”;
„910000_920000_ 930000_940000_852900_555900_La milen în raif”;
„140,08”;
„E ok. Gata. Vb. după masă. S-ar putea mâine să faci la del... Vorbim.”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Paler Elena la data de 19.03.2012, ora 11:03:21: „ Si de
la cibin si de la agro faci mai departe la delta la bcr. Plata la ordinul energrom supply service srl”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Paler Elena la data de 19.03.2012, ora 11:21:49: „ Vezi
că vine tot la agro. Nimic la cibin”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Paler Elena la data de 19.03.2012, ora 12:57:05:
„790000_800000_ 730000_748000”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Paler Elena la data de 19.03.2012, ora 13:28:34: „ok.
Fă-i repede şi fugi repede dincolo că au ajuns şi acolo”;
„1.107.840”. (referire la disponibilul existent în cont);
Suma nu a putut fi însă transferată imediat de către martora Paler Elena întrucât, aşa cum rezultă dintr-o convorbire
telefonică purtată în data de 19.03.2012, la ora 14.01:46 între aceiaşi interlocutori, „pentru ce depăşeşte 50.000 îmi trebuie
justificare în spate”. Drept urmare, astfel cum a stabilit expertiza contabilă judiciară administrată în cauză, au fost luate
măsurile necesare complinirii acestui neajuns, astfel că, la data 19.03.2012, S.C. Energrom Supply Service S.R.L. a emis
către S.C. Agro Line Expres S.R.L. factura nr.ESS-PROF 1, cu motivația: „produse petroliere: plata avans produse
petroliere: 210,000 lt x 4.40 = 922,983.87 + 221,516.13 = 1,144,500.00 ron.”
„Fa la delta la bcr. _550.000_557800_Plata la ordinul energrom supply service srl._Fa-i repede si rezolva cu bcr si
raiffeisen. Bcr pe primul loc”;
„o să intre 500 000. __ Îi faci către Benz Oil SRL_CUI: 10965254__Ro18 mcb 0231 0195 41620001__ Explicaţie: restituire
sumă necuvenită”.
62
Din notele de redare a convorbirilor telefonice şi a comunicărilor efectuate de către interlocutorii anterior
menţionaţi s-a reţinut că astfel de transferuri bancare au mai fost realizate de către martora Paler Elena sub îndrumarea strictă
a inculpatului Jugănaru Andrei Florin, şi în zilele de 13.02.2012, 17.02.2012 (două tranşe), 20.02.2012, 21.02.2012 (două
tranşe), 22.02.2012, 27.02.2012 (două tranşe), 28.02.2012, 29.02.2012, 01.03.2012, 02.03.2012, 05.03.2012 (două tranşe),
06.03.2012, 13.03.2012, 21.03.2016, 22.03.2016 (două tranşe), etc.
Acest mod de operare utilizat de inculpatul Jugănaru Andrei Florin pentru a plimba sumele de bani provenite din
evaziunea fiscală pe circuitul financiar special conceput în vederea obţinerii produsului infracţional a fost confirmat şi de
martora Paler Elena care a declarat că, fiind anume instruită în acest scop de către inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi
Ionescu Lucian Florin s-a ocupat de întocmirea ordinelor de plată prin care sumele de bani ce intrau în conturile S.C. Cibin
Distribution S.R.L. şi S.C. Agro Line Expres S.R.L, erau transferate către alte conturi bancare, conform indicaţiilor pe care le
primea prin SMS de la Jugănaru Andrei Florin, acele ordine de plată fiind iniţial semnate de către Ursu Alina şi Ursu Irina
Mihaela împreună cu care se deplasa la unităţile bancare, iar ulterior chiar de către ea, în baza unor împuterniciri date de
acestea.
De altfel, aşa cum rezultă din probatoriul cauzei, tot prin mijlocirea martorei Paler Elena inculpatul Jugănaru
Andrei Florin a îndeplinit şi alte formalități ce erau necesare pentru „buna funcţionare” a societăţilor comerciale pe care le
administra în fapt, cunoscând împrejurarea că în calitate de asociaţi şi administratori ai acestora figurau în mod aparent
persoane slab sau chiar neșcolarizate, care acceptau acest rol în schimbul plăţii unui „comision lunar”.
Astfel, spre exemplu, la data de 21.02.2012, ora 14:17:58, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a apelat-o pe martora
Paler Elena şi i-a solicitat să ia legătura cu martora Ursu Alina, „administrator” al S.C. Agro Line Expres S.R.L. în scopul
întocmirii unei declaraţii notariale.
De asemenea, la data de 11.03.2012, ora 22:44:37, martora Paler Elena a primit un SMS de la inculpatul Jugănaru
Andrei Florin, având următorul conținut: „Bună. La ce oră poti ajunge cel mai devreme în buc cu fata de la agro?” (n.n.
martora Ursu Alina, administrator scriptic al S.C. Agro Line Expres S.R.L.), iar în urma unei convorbiri telefonice purtate
între cei doi, în aceeaşi seară, la ora 22:45:51, în cadrul căreia Paler Elena i-a adus la cunoştinţă lui Jugănaru Andrei Florin că
nu poate ajunge a doua zi în Bucureşti cu Ursu Alina, în primul rând pentru că aceasta din urmă era însărcinată şi, în al doilea
rând, pentru că niciuna dintre ele nu avea bani de drum, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a renunţat la această solicitare,
despre această întâmplare martora Paler Elena relatându-i şi inculpatul Chirvăsitu Dumitru, cu prilejul unei convorbiri
telefonice pe care aceştia au avut-o a doua zi dimineaţă, la ora 07:56:07, când i-a comunicat că a primit „alte răspunsuri” şi
„ o să trebuiască să le fac eu direct de aici”.
În continuare, la data de 15.03.2012, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a coordonat deschiderea unui cont bancar
de către martorele Paler Elena şi Ursu Alina: „Actele de la agro sunt la voi. I.ao pe fata şi deschideţi la bcr” (SMS transmis
de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Paler Elena în ziua de 15.03.20112, la ora 10:06:28); „o să vină. Trimit alea azi
(n.n. actele constitutive ale S.C. Agro Line Expres S.R.L.) şi te rog să deschizi ala urgent mâine dimineaţă şi să faci şi
internet banking” (SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Paler Elena în ziua de 15.03.20112, la ora
11:10:31); „ Deskis cont la bcr + internet banking şi finalizat la rib” (SMS trimis de Jugănaru Andrei Florin către Chirvăsitu
Dumitru în ziua de 15.03.20112, la ora 15:36:16).
Confirmarea intențiilor inculpatului Jugănaru Andrei Florin rezultă şi din convorbirea purtată de Paler Elena în data
de 16.03.2012, ora 12:34:24 când aceasta îi solicită inculpatului Chirvăsitu Dumitru suma de 100 lei întrucât, „s-a schimbat
procedura aicea la RIB, trebuie să depun în cont acuma”. Din cuprinsul conversațiilor purtate în zilele următoare rezultă că
aceste demersuri au fost finalizate în ziua de 16.03.2012 (în convorbirea telefonică din data de 20.03.2012, ora 09:06:13,
discutând cu inculpatul Jugănaru Andrei Florin, martora Paler Elena îl informează pe acesta că: „eu când i-a făcut lui ALINA
vineri internet banking-ul, i-am băgat 100 de lei, pentru că aşa mi-a cerut”).
În plus, aşa cum s-a precizat şi cu prilejul prezentării contribuției infracţionale a inculpatului Chirvăsitu Dumitru,
tot inculpatul Jugănaru Andrei Florin era şi acela care cu acordul inculpatului Preda Dumitru Emilian, stabilea şi avansa
sumele de bani ce trebuia plătite lunar celor folosiţi ca administratori de drept ai unora dintre firmele fantomă implicate în
mecanismul evazionist.
Sub acest aspect, Curtea a arătat că veridicitatea acestei împrejurări este susținută de notele de redare a numeroase
convorbiri telefonice purtate pe această temă între inculpatul Jugănaru Andrei Florin şi inculpatul Chirvăsitu Dumitru, care
înmâna efectiv „oamenilor de paie” banii pe care îi primea de la inculpatul Jugănaru, iar uneori acesta avansa şi din fondurile
proprii astfel de sume, care ulterior îi erau restituite de către Jugănaru Andrei Florin .
În acest sens, a fost reamintită, spre exemplu, convorbirea telefonică din data de 19.01.2012, ora 13:56:54, în cursul
căreia inculpatul Chirvăsitu Dumitru l-a contactat pe inculpatul Jugănaru Andrei Florin, căruia i-a relatat că merge să se
întâlnească cu „doamna” (n.n. Paler Elena) ca să-i dea „ceva bani ca să aibă de drum”, întrucât „şti cum e, vine dimineaţa,
stă până pe la ora asta, stă pe aici”, context în care a primit asigurări din partea interlocutorului că a doua zi acesta îi va
trimite „vreo patru, cinci” sute de lei şi, totodată inculpatul Chirvăsitu Dumitru îi atrage atenţia lui Jugănaru Andrei Florin
„Vezi pe săptămâna viitoare să le dăm ceva că a trecut luna… la astea două active, ştii, atât” (referindu-se la Paler Elena şi
Ursu Alina).
De asemenea, într-o discuţie telefonică purtată la data de 25.01.2012, ora 17.53:17, inculpatul Chirvăsitu Dumitru
l-a întrebat pe inculpatul Jugănaru Andrei Florin : „Păi nu le dăm mă ceva la ăştia luna asta? Ce au muncit degeaba?”,
interlocutorul răspunzându-i că „săptămâna asta la sfârşit, vineri, o rezolv cu ei”, aceeaşi solicitare fiind reînnoită de către
inculpatul Chirvăsitu Dumitru şi cu prilejul convorbirii telefonice din ziua de 27.01.2012, ora 13:50:47, când i-a cerut lui
Jugănaru Andrei Florin să trimită bani pentru „cei care-şi fac treaba”.
Tot astfel, în ziua de 28.02.2012, ora 16:24:36, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a transmis un mesaj
inculpatului Chirvăsitu Dumitru întrebându-l „cât trebuie pt cele două fete ”(n.n. referindu-se la Paler Elena şi Ursu Alina).
A urmat la scurt timp o discuţie telefonică între cei doi (la ora 16:25:03), pe parcursul căreia inculpatul Chirvăsitu Dumitru i-
a cerut lui Jugănaru Andrei Florin să trimită „cinşpe cu cinşpe, mai puţin ce ai dat tu cinci şi ceva de drum să aibă acolo” şi
exemplele, desigur, ar putea continua.
În scopul de a evita stabilirea identităţii sale, în mod obişnuit inculpatul Jugănaru Andrei Florin folosea
pseudonimul de „Toma Alexandru” atunci când expedia către inculpatul Chirvăsitu Dumitru prin sistemele de transfer rapid
sumele de bani necesare remunerării celor folosiţi ca „săgeţi” în activitatea infracţională.
63
Astfel, spre exemplu, la data de 29.02.2012, ora 17:27.46, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a trimis către
inculpatul Chirvăsitu Dumitru următorul mesaj: „Ai aia acolo tati. O.p 1. Nu pot sa vb, te sun cand termin._ Toma
alexandru, 2500”.
De asemenea, în ziua de 13.04.2012, la ora 08:58:06, inculpatul Jugănaru Andrei Florin l-a întrebat prin SMS pe
inculpatul Chirvăsitu Dumitru dacă îi trimite banii tot la „Op 1 ct”, astfel că, trei minute mai târziu, în cadrul convorbirii
telefonice ce a avut loc între ei la ora 09:01:17, inculpatul Chirvăsitu Dumitru i-a răspuns interlocutorului: „ Da, tot acolo ....
Da’ să-mi trimiţi şi cât trimiţi ca să ştiu cum îi împart înţelegi?”. În continuare, la ora 09:02:14, inculpatul Jugănaru Andrei
Florin a expediat către inculpatul Chirvăsitu Dumitru următorul SMS „Toma Alexandru_ 2000ron”. La scurt timp, în aceeaşi
zi, astfel cum rezultă din convorbirea telefonică de la ora 13.:56:55, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a „împărţit” banii către
„administratori”: „Hai, măi Elena, uite sunt la PECO cu Gabi (n.n. martorul Dascălu Gabriel ) i-am dat şi lui banii şi hai să-
mi dai aia că am treabă”.
Un mesaj similar, având următorul conţinut: „Toma alexandru_4000 lei_In 10 min” a fost transmis de către
inculpatul Jugănaru Andrei Florin către inculpatul Chirvăsitu Dumitru şi la data de 29.05.2012, ora 15:15:36.
Tot sub pseudonimul „Toma Alexandru”, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a trimis şi martorei Paler Elena
anumite sume de bani necesare îndeplinirii unor diverse formalităţi cu privire la societăţile controlate de acesta sau plăţii
cheltuielilor de transport pentru ea şi cele două „fete” care figurau în mod formal ca administratori ai respectivelor societăţi.
Astfel, la datele de 06.02.2012, ora 17:14:25, 09.03.2012, ora 13.17:32 şi 20.03.2012, ora 09.26.26, inculpatul
Jugănaru Andrei Florin i-a transmis martorei Paler Elena următoarele mesaje: „300 lei_Toma Alexandru_Str sperantei nr
75”, „Toma Alexandru_300 ron._Weekend placut”, „Toma alexandru _300 lei._ N.am mai mult la mine”.
Declaraţiile inculpatului Chirvăsitu Dumitru şi ale martorei Paler Elena au confirmat şi ele împrejurarea referitoare
la „plata comisioanelor” de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin, sub o altă identitate. Astfel, inculpatul Chirvăsitu
Dumitru a arătat că atunci când primea banii de la oficiul poştal, a observat că la expeditor figura o persoană pe nume
„Toma”. De asemenea, martora Paler Elena precizat că de vreo 2-3 ori a primit banii de la Jugănaru Andrei Florin la oficiul
poştal nr.1 din Constanţa, iar ca expeditor figura numitul „Toma Alexandru”, însă anterior Jugănaru Andrei Florin o
avertizase că nu va trimite bani pe numele lui, ci pe numele altei persoane, întrucât i se cere buletinul, iar el are obsesia de a
nu da buletinul.
De altfel, folosirea de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin a pseudonimului „Tom” sau „Toma Alexandru” a fost
invocată şi de martorul Roşu Ion Gabriel, administratorul fictiv al S.C Gabros Invent Strategies S.R.L., care l-a identificat pe
acest inculpat în persoana celui care s-a recomandat cu acest nume. Edificatoare pentru confirmarea controlului pe care
inculpatul Jugănaru Andrei Florin îl deţinea asupra unora dintre firmele „fantomă” sunt şi alte convorbiri telefonice purtate
de acesta în perioada de referinţă.
Astfel, cu prilejul unei convorbiri telefonice ce a avut loc la data de 07.02.2012, ora 10:44:04, între inculpatul
Jugănaru Andrei Florin şi martora Chisaraicu Andra (n.n. contabilă neoficială a societăţilor), acesta din urmă l-a întrebat cine
este administratorul S.C. Energrom Suply Service S.R.L., întrucât „s-ar putea să-ţi vină şeful de la TVA.”. Deşi teoretic nu
avea nicio legătură cu aceasta societate, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a răspuns că „este o femeie”, devenind brusc
foarte iritat că interlocutoarea discuta aceste aspecte pe telefon în condiţiile în care îi trimisese cu o seară înainte aceasta
informaţie pe chat-ul BlackBerry, însă aceasta din urmă îi dă o replică în sensul că „telefonul îi trimite numai mesaje
codificate, de nici nu mai înţeleg nimic, că nu i-am zis că e a ta asta, dar i-am trimis mesaj, dacă putem să facem cumva
sau...”.
Totodată, la data de 30.11.2011, ora 14:29:45, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a fost informat de inculpatul
Chirvăsitu Dumitru cu privire la împrejurarea că a fost sunat de numitul Bodeanu Gabriel (asociat cu 50% părţi sociale în
cadrul S.C. Cibin Distribution S.R.L. alături de martora Ursu Irina Mihaela) care i-a reproşat că „au fost ridicate nişte acte în
numele său”, motiv pentru care a ameninţat că „se va duce la ăia cu ochii albaştri”, context în care inculpatul Jugănaru
Andrei Florin a răspuns că îl cunoaşte pe Bodeanu Gabriel, însă, înainte de a discuta cu acesta trebuie informat „ăsta bătrânu
al meu” (n.n. referire la inculpatul Preda Dumitru Emilian ).
În mod constant, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a făcut eforturi în a menține controlul asupra „administratorilor”
pe care îi identificase şi adusese în „circuit”, deşi de multe ori intra în conflict cu interesele facţiunii „Preda-Jugănaru”
autoritatea acestora derivând din faptul că ei achitau „salariile”: Este relevantă sub acest aspect, convorbirea telefonică din
data de 06.01.2012, ora 10.41.06, purtată între Paler Elena şi inculpatul Chirvăsitu Dumitru, având următorul conţinut: „Paler
Elena Ieri m-a cam luat la ture dar la ce-a vrut el să se refere nu pot să-mi dau seama. Chirvăsitu Dumitru: Cine? Paler
Elena …Cel de sus. Că să fiu mai atentă. Păi la ce să fiu mai atentă. Că, „ce trebuie să verific şi eu?” Chirvăsitu Dumitru:
Eu n-am apucat să mă întâlnesc cu ei anul ăsta. Îi calmez eu când vin acum, stai să vezi ce-i dau de pământ de nu se văd ei…
Tu trebuie să fii cu mine că ei sunt bandiţi, înţelegi ? Te mai întreabă: „ Băi cum ? Ce fel ? Paler Elena Nu m-au întrebat de
tine decât să nu mai dau raportul …Că eu doar n-o să mă iau după ei că deocamdată eu depind de tine nu de ei.”.
S-a reţinut că pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a manifestat o
preocupare susținută şi pentru înfiinţarea a cât mai multe societăţi comerciale de tip „fantomă”, pe care apoi să le introducă
în circuitul evazionist în scopul de a evita sau măcar a îngreuna tragerea la răspundere penală a adevăraților făptuitori, această
concluzie fiind, de asemenea, susţinută de notele de redare a unor convorbiri telefonice interceptate şi înregistrate în mod
autorizat.
Astfel, la data de 19.04.2012, ora 11:17:13, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a solicitat inculpatului Chirvăsitu
Dumitru remiterea unei copii de pe cartea de identitate a numitului Dascălu Gabriel, precum şi urgentarea formalităţilor cu
„turcaletele Cadar”: „Tată mai am nevoie urgent de o copie buletin dascalu gabriel. Si nu ma uita cu cadar ala cu
declaratie de asociat unic şi admin”. Imediat după aceea, inculpatul Chirvăsitu Dumitru l-a apelat, la rândul său, pe martorul
Dascălu Gabriel, cerându-i să îi transmită „o copie după buletin prin Elena care vine la oraş” (convorbire din data de
19.04.2012, ora 11:22:08).
Cu privire „la a doua parte”, adică la declaraţiile ce trebuia depuse de Cadâr, inculpatul Chirvăsitu Dumitru i-a
transmis inculpatului Jugănaru Andrei Florin că mai are nevoie de „ştampilă şi C.U.I. de la ailaltă”, însă se pare, din
cuprinsul conversaţiilor ulterioare că nu s-a reuşit interpunerea în circuit a altei societăţi comerciale întrucât „Cadâr Aydan
nu vrea să dea nici copie măcar. Nu dom’le zice, nu-ţi dau nimic” (convorbiri din datele de 19.04.2012, ora 16:45:42 şi
24.04.2012, ora 12:13:32).
64
De asemenea, la data de 02.05.2012, ora 09:18:43, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a transmis inculpatului
Chirvăsitu Dumitru un SMS cu următorul conţinut: „Neata tată ! Am si eu nevoie de cineva pt o firm…Poti sa.mi dai azi-
maine o copie buletin?”
La data de 04.05.2012, ora 09:14:08, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a transmis către inculpatul Chirvăsitu
Dumitru următorul SMS: „Copie legalizata – dascalu gab._Declaratie asociat unic – cadir aidar”.
La data de 11.05.2012, ora 12:26:48, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a transmis inculpatului Chirvăsitu
Dumitru un SMS cu următorul conţinut: „Mai am nevoie de un baiat pt o firmă. E ok firma, o tin n.are probleme. Tata nu ma
uita cu DECLARATIE DE ASOCIAT UNIC pt cadir ala. Am nevoie de ea ca sa merg mai departe” (demers care, de altfel a şi
fost finalizat de vreme ce, cu ocazia percheziţiilor efectuate în imobilul folosit de inculpatul Jugănaru Andrei Florin cu
destinaţia de birou a fost identificată o declaraţie dată în faţa notarului de CADÎR AIDAR, de acceptare numire ca
administrator la S.C. KRIS OIL INTERMED S.R.L.).
În contextul acestor solicitări adresate de inculpatul Jugănaru Andrei Florin, în ziua de 14.05.2012, la ora 14:08:51,
inculpatul Chirvăsitu Dumitru l-a înştiinţat telefonic pe acesta că „Am două fete... una mai tânără şi una mai bătrână ... pe
care pot să le controlez, adică ştiu unde stau, ştiu ce fac”, referindu-se la găsirea a două persoane dispuse să accepte contra-
cost să figureze ca administratori fictivi, interlocutorul spunându-i că e interesat numai de una şi nu de amândouă, iar în final
cei doi s-au înţeles ca inculpatul Chirvăsitu Dumitru să-i trimită lui Jugănaru documentele care-i trebuie la Bucureşti pentru a
face formalităţile necesare.
În continuare, în ziua de 23.05.2012, ora 17:15:04, inculpatul Chirvăsitu Dumitru i-a confirmat inculpatului
Jugănaru Andrei Florin că îi va trimite „pentru aia nouă”, două declaraţii „una de intrare şi una de ieşire”.
Printre multiplele atribuţii pe care inculpatul Jugănaru Andrei Florin şi le-a asumat şi îndeplinit în cadrul grupului
infracţional organizat din care a făcut parte încă de la constituire, s-a numărat şi aceea de a gestiona, sub stricta coordonare
a naşului său, inculpatul Preda Dumitru Emilian, activitatea de transport ce era realizată prin intermediul S.C. Rad Trans
Concept S.R.L. şi S.C. Crivas Logistic S.R.L., societăţi ce erau administrate scriptic de către persoane interpuse, respectiv de
către martora Paler Elena cea dintâi şi de către martorul Cristescu Dumitru Gabriel Vasile, cea de-a doua.
Astfel, din declaraţiile martorei Paler Elena rezultă că a dobândit calitatea de asociat şi administrator al S.C. Rad
Trans Concept S.R.L. cu ajutorul inculpaţilor Jugănaru Andrei Florin şi Ionescu Lucian Florin care au condus-o la autorităţile
competente din Bucureşti unde au fost realizate aceste formalităţi, însă ea nu s-a ocupat niciodată de activitatea acestei
societăţi, despre care nu cunoaşte câţi angajaţi avea, de câte maşini dispunea sau dacă a efectuat transport de produse
petroliere, ci aceasta a fost în fapt administrată de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin .
De asemenea, martorul Cristescu Dumitru Gabriel Vasile a declarat că în luna octombrie 2011, fiind angajat ca
vulcanizator în cadrul S.C. Car Trans S.R.L., administrată de către inculpatul Preda Cristian, l-a cunoscut pe inculpatul
Jugănaru Andrei Florin care i-a propus să fie angajat ca mecanic la S.C. Rad Trans Concept S.R.L., iar după circa două
săptămâni de la această angajare, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a propus să treacă câteva maşini pe numele său şi să
devină administrator al unei firme, dar nu ştie nici despre ce maşini a fost vorba şi nici ce activităţi de transport s-au realizat
cu acestea, cunoscând doar că erau folosite pentru transport de petrol. În acest context, afirmă martorul, a semnat nişte hârtii
la garajul unde lucra, aflând de la Jugănaru Andrei Florin că a devenit administrator al S.C. Crivas Logistic S.R.L., iar după
ceva timp a fost dus de acesta la o sucursală a BCR din Bucureşti unde a semnat nişte documente în vederea deschiderii unui
cont bancar pentru societatea al cărei administrator era, iar la solicitarea lui Jugănaru Andrei Florin a dat împuternicire unei
alte persoane pentru a putea opera pe acel cont. Totodată, martorul a mai precizat că nu a deţinut niciodată actele de înfiinţare
a S.C. Crivas Logistic S.R.L. şi nici ştampila acestei societăţi, nu a semnat niciun contract de transport în numele acestei
societăţi, despre care nu cunoaşte câți angajaţi avea sau de câte autovehicule dispunea, nu a semnat nicio factură de transport
pentru vreunul dintre beneficiarii firmei, ci crede că acestea erau semnate de către Jugănaru Andrei Florin.
Aceste activităţi de transport realizate prin intermediul celor două societăţi de transport controlate de inculpatul
Jugănaru Andrei Florin şi, în mod indirect, de Preda Dumitru Emilian priveau pe de o parte transporturile reale de motorină
efectuate din Oil Terminal Constanţa şi până la beneficiarii reali S.C. Benz Oil S.R.L., Mediaş şi S.C. Ana Oil S.R.L. Sibiu
ale căror costuri erau decontate fie pe baza facturilor emise către S.C Excella Real Grup S.R.L. pentru transportul motorinei
achiziţionate de la S.C. Inkasso Jobs S.R.L., fie prin transferuri bancare din conturile societăţilor care jucau rolul de furnizori
fictivi de motorină către S.C. Benz Oil S.R.L., Mediaş şi S.C. Ana Oil S.R.L. Sibiu, iar pe de altă parte transporturile nereale
de ţiţei brut, atestate doar scriptic în contabilitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi decontate de aceasta.
În general, comunicarea cu privire la autocisternele care se aflau pe traseu ori descărcau marfa la „ciobani” (n.n. la
beneficiarii reali) sau cu privire la decontarea cheltuielilor aferente acestor servicii de transport se realiza între inculpaţii
Jugănaru Andrei Florin şi Guliu George, administratorul S.C. Excella Real Grup S.R.L., cu menţiunea că cel dintâi raporta
toate acţiunile întreprinse în acest sens „naşului” Preda Dumitru Emilian, care, astfel cum se va arăta în considerentele
ulterioare, ţinea o evidenţă strictă a livrărilor de combustibil „pe agenduţe”, identificate în locuinţa acestuia cu ocazia
percheziţiilor domiciliare.
În acest sens, spre exemplu, în ziua de 27.03.2012, ora 18:42:04, inculpatul Guliu George este interogat prin SMS
de către Jugănaru Andrei Florin : „Tati au ajuns băieţii?”, astfel că după circa o jumătate de oră, respectiv la 19:08:51, Guliu
George îl informează pe interlocutor. „Da tată e ok de mâine pe drumul nou”.
Un episod deosebit de tensionat în desfăşurarea activităţii de transport al motorinei livrate de S.C Excella Real
Grup S.R.L. către staţiile de distribuţie carburanţi din Mediaş şi Sibiu şi în gestionarea căruia inculpatul Jugănaru Andrei
Florin s-a implicat cu responsabilitate s-a petrecut la data de 23.05.2012, când organele de control din cadrul Autorităţii
Naţionale a Vămilor au procedat la oprirea în trafic a unei autocisterne aparţinând S.C. Rad Trans Concept S.R.L., în vederea
verificării documentelor justificative.
Astfel, în sera zilei de 23.05.2012, la ora 19:24:38, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a fost apelat de unul dintre
şoferii autocisternelor care transportau motorină către distribuitorii din Ardeal şi care i-a transmis: „sună-l pe bau-bau,
spune-i că m-a oprit vama.. pe centură aici la Bucureşti ... până-n Tunari”. După aproximativ jumătate de oră, la 19:59:01,
inculpatul Jugănaru Andrei Florin este contactat telefonic de „HOSU” un alt conducător auto angajat al S.C. Rad Trans
Concept S.R.L., care-i comunică aceeaşi împrejurare cum că „pe Joni l-a luat iar alt d-ăla” şi că Joni „nu poate să
vorbească”, spunându-i totodată că el deja s-a oprit, dar nu prea stă bine acolo şi a sunat şi-n spate, la ceilalţi șoferi, să
oprească, interlocutorul sfătuindu-l să rămână pe loc, să aştepte puţin. Urmare a ivirii acestei situaţii de criză, la ora 20:28:43,
inculpatul Jugănaru Andrei Florin a luat legătura telefonic cu unul dintre conducătorii autocisternelor încărcate cu motorină
65
care se aflau pe traseu căruia i-a transmis ordinul „s-o ia înapoi toţi”, să facă „Răspândire. Haos ... să se întoarcă de unde
au venit...sus acolo unde e preotul în biserică”, iar dacă vor fi întrebaţi de cineva de ce s-au întors să spună „Refuzat”. La
scurt timp, la ora 20:42:14, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a fost apelat şi de inculpatul Guliu George care la rândul său a
cerut explicaţii cu privire la control: „Şi cine i-a pus piedică? ... De la Vasile? … vamă … păi să aibă grijă pe unde se duc”.
Pentru a putea lămuri situaţia ivită, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a decis să se deplaseze la faţa locului pentru a
discuta cu organele de control, motiv pentru care, la ora 21:01:24, a apelat-o telefonic pe contabila Chisaraicu Andra pe care
a întrebat-o dacă a apucat să-i facă contractul de muncă la S.C. Rad Trans Concept S.R.L. şi ce funcţie ocupă în cadrul acestei
societăţi, întrucât „am o problemă şi trebuie să mă duc s-o rezolv, să ştiu în ce calitate mă…Ce sunt? Director?... Director
general.”.
În timp ce se afla în drum spre locul unde fusese oprită pentru control autocisterna încărcată cu motorină, la ora
21:07:51, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a discutat la telefon cu un interlocutor neidentificat care se deplasa la rându-i în
aceeaşi direcţie („Păi şi eu tot acolo mă duc”), ce doi vorbind în limbaj codificat despre modul de efectuare a controlului:
„Interlocutor: Cum e acolo la doctor omu’? Jugănaru Andrei Florin: La fel. Vrea să-i ia probă de la erecţie. Interlocutor: La
sânge?”.
Inculpatul Jugănaru Andrei Florin ţinea legătura prin telefon cu inculpatul Guliu George, şi referitor la modul de
distribuire a veniturilor obţinute din activitatea de evaziune fiscală, în scopul achitării costurilor reale ocazionate de
operaţiunile înglobate de mecanismul evazionist şi al intrării în posesia profitului infracţional rămas după acoperirea acestor
cheltuieli. Această împrejurare este temeinic probată de numeroase note de redare a unor convorbiri telefonice şi comunicări
prin intermediul cărora, folosind un limbaj codificat conform căruia sumele de bani obţinute din activitatea evazionistă sunt
identificate prin „kilometri”, „kilograme” (uneori de varză ori mere) sau „metri”, inculpaţii Guliu George şi Jugănaru Andrei
Florin stabilesc modul de gestionare a acestor resurse financiare.
Astfel, cu ocazia unei convorbiri telefonice din ziua de 16.02.2012, ora 12:00:52, inculpatul Guliu George, care
anterior discutase cu o funcționară de la BRD, pe care o rugase să-i trimită prin „ ăla mic” contul în lei pe care îl avea deschis
S.C. Excella Real Grup S.R.L., întrucât „de luni o să încep să mişc pe acolo pe la tine... o să mişc mult.”, îi transmite lui
Jugănaru Andrei Florin că „de luni o să schimbăm macazu’ .... Dai kilometri toţi la mine şi eu îi mişc în partea aialaltă,
intrăm pe... normal, da?”, „Dai tot la mine şi eu ştiu ce am de făcut după aia”, interlocutorul confirmând faptul că a înţeles
„perfect” despre ce are de făcut. În cursul aceleiaşi zile, la ora 12:19:52, inculpatul Guliu George îi avertizează pe Jugănaru
Andrei Florin că „Nu ... mişti până îţi spun eu, că m-a sunat acuma de la BRD şi iar sunt nişte încurcături. Deci nu mişti,
mergem în continuare aşa până îşi spun eu, da?”, „Deci când ... da, îmi spui, băi dau la kel sau nu dau la kel, şti?”.
În ziua de 21.02.2012, prin comunicările tip SMS expediate la orele 10:07:03, 10:07:48 şi 10:08:25, între inculpaţii
Jugănaru Andrei Florin şi Guliu George a avut loc următorul dialog: Jugănaru Andrei Florin : „ Tată am 2 kg pt po. Tot la
kel? Km 40+2.”; Guliu George: „ok dar 2 kg ptr mine”; Jugănaru Andrei Florin : „aia se ştie._38 kel_2 kel_2 tu”.
În aceeaşi zi, tot prin intermediul unor comunicări SMS transmise la orele 14:14:21, 14:14:57, 15:11:29, 15:12:16
şi 15:12:53, între interlocutorii anterior menţionaţi se poartă un nou dialog pe aceeaşi temă: Guliu George: „37000 doar atât
mâine la mine şi rest la kel”; Jugănaru Andrei Florin : „ok tată. Au ajuns băieţii?”; Guliu George: „Tată 87000 la mine
mâine nu 3700”; Jugănaru Andrei Florin : „Te sun dimineaţă şi te întreb sigur. 87 rămâne”; Guliu George: „Sigur 87000
atât”. În continuarea aceleiaşi discuţii, a doua zi dimineaţă, la ora 09:25:30, Guliu George l-a întrebat pe inculpatul Jugănaru
Andrei Florin prin SMS: „87 rămâne?”, iar acesta, tot printr-un SMS transmis la ora 09:26:05, i-a răspuns „Da 87 ptr. azi”.
Discuţia privitoare la acelaşi subiect a fost reluată între cei doi, în ziua de 22.02.2012, la ora 10:33:53, când
inculpatul Guliu George l-a interogat prin SMS pe inculpatul Jugănaru Andrei Florin : „Ce km faci azi tată?”, la ora
10:35:23, primind de la acesta următorul răspuns: „40 ţie (39,13 kel + 0,87 tu) şi 2 km pt po tot la kel. E ok?”, situaţie cu
care Guliu George se declară a fi de acord prin SMS-ul transmis către Jugănaru Andrei Florin la ora 10:38:59: „E ok”.
Tot în ziua de 22.02.2012, prin SMS-ul transmis la ora 10:40:03, inculpatul Guliu George i-a dat următoarea
indicaţie lui Jugănaru Andrei Florin „Mâine 150 km dincolo la mine îi treci.”, solicitare pe care, astfel cum rezultă din SMS-
ul expediat la ora 10:40:33, acesta şi-a însuşit-o „ok”.
La data de 20.03.2012, ora 11:38:38, inculpatul Jugănaru Andrei Florin a expediat către inculpatul Guliu George
următorul mesaj: „Salut tată!_azi închid povestea şi mai am 2,5 kg pt pol şi 1 kg pt mine la trans. Astea 3,5 la intes?”, acesta
din urmă răspunzându-i tot prin SMS, la ora 11:40:06, că „numai 1 kg la intes”.
Aceeaşi modalitate disimulată de comunicare folosită de inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi Guliu George cu
privire la sumele de bani transferate prin conturile bancare sau retrase cash din acestea reiese şi din următoarele mesaje pe
care aceştia şi le-au transmis în perioada de referinţă:
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Guliu George la data de 17.01.2012, ora 11:21:56 :
„Tati iti trimit 200km sa.i intorci la mine la trans. La r a d”;
- SMS transmis de inculpatul Guliu George către Jugănaru Andrei Florin la data de 19.01.2012, ora 12:30:04:
„Mîine 100 km la mine îi treci la exce”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Guliu George la data de 22.02.2012, ora 10:35:23: „40
tie(39,13 kel +0,87 tu) şi 2 km tot pt po tot la kel. E ok?”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Guliu George la data de 23.02.2012, ora 09:10:51:
„Ceva la tine azi? Sau tot la kel?”;
- SMS transmis de inculpatul Guliu George către Jugănaru Andrei Florin la data de 23.02.2012, ora 09:12:32: „150
km la mine şi rest la kel vine ceva şi de la taranu trimit eu cît exact”;
„23.118 kel_200 kel pt pol_150 tu_200 tu pt mine”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Guliu George la data de 23.02.2012, ora 15:45:51: „Ok.
Merci. Bt(n.n. Banca Transilvania) sau beci”;
„Transi (Banca Transilvania)”
„Tata o sa vina de la taran 176 kg de mere sa rezolvi tu repede te rog ca îmi trebuie ambalajul urgent”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Guliu George la data de 22.03.2012, ora 09:36:14: „Ai
rabdare. Eu nu mai fol pe aia de 2 sapt. De aia…”;
66
- SMS transmis de inculpatul Guliu George către Jugănaru Andrei Florin la data de 27.03.2012, ora 16:19:17: „76
816 99 97 numere câștigătoare la pariuri sportive sa ti minte de la mine”;
„mîine vinde de la taran tot la fel cum ai zis tu 127 kg de varza”;
- SMS transmis de inculpatul Guliu George către Jugănaru Andrei Florin la data de 05.04.2012, ora 09:23:13: „Azi
faci ceva km”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Guliu George la data de 05.04.2012, ora 09:25:52: „Da.
Vreo 8,818 km”;
„Tata 343,100 km de la taran pe la 11 – 11.30 ajung la tine sa îi facturezi la mine urgent tu faci ceva km azi”;
„inca n.a ajuns tata. Dar cand ajunge zboară imediat. La agro (n.n. referire la S.C. Agro Line Expres S.R.L.) la beci, da?”;
- SMS transmis de inculpatul Guliu George către Jugănaru Andrei Florin la data de 10.04.2012, ora 10:52:11 : „Cîti
km faci azi”;
„17.180 inkid usa._ 400 km pt mine la trans”;
„26710 si 400km eu”;
„240500 atat mai ai di schimbat”;
„1545, 3999, 3998, 3997, 3996 la bere (n.n. B.R.D.), 1500 la intes (n.n. Intesa San Paolo)_ Trebuia sa aj siigur, au plecat
devreme_ 0995, 3994, 1186 au plecat târziu”;
„Tata vinde de la taran tot la fel 189,4 kg de varza sa trimit tu repede la toate magazinele de marfa”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Guliu George la data de 19.04.2012, ora 10:37:28: „km
45...+2 pt pol”;
- SMS transmis de inculpatul Guliu George către Jugănaru Andrei Florin la data de 19.04.2012, ora 15:02:03: „Ai
trimis mai multi băieti că au ajuns mai multi vreo 50”;
- SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Guliu George la data de 19.04.2012, ora 15:03:00: „Păi
mai sunt 350km de la un bilet de la mihaela. Vb cu ea”;
Asemenea discuţii au mai avut loc între cei doi şi în zilele de: 24.02.2012, orele 10:33:27, 11:07:07, 11:50:51,
11:55:15, 11:56:08; 26.03.2012, orele 11:23:13, 11:23:50; 29.03.2012, ora 11:57:04; 02.04.2012, ora 11:55:56; 03.04.2012,
ora 15:51:17; 08.04.2012, ora 14:54:57; 09.04.2012 orele 11:47:01, 11:48:07; 12.04.2012 orele 14:21:46, 14:22:35, 19:18:34;
19.04.2012 orele 10:37:28, 15:02:03, 15:03:00; 23.05.2012 ora 09:21:02; 24.05.2012 orele 10:28:53, 10:30:02, 11:37:47;
25.05.2012 orele 10:07:10, 10:10:08, 12:22:03; 28.05.2012 orele 10:25:27, 10:58:10; 08.06.2012 ora 10:17:56; 15.06.2012
ora 09:24:57; 19.06.2012 ora 19:56:57.
Aceste comunicări conspirative trebuie puse în relaţie şi cu cele pe care inculpatul Guliu George, administratorul
S.C. Ecxella Real Grup S.R.L. le purta în acelaşi context şi în acelaşi limbaj codificat cu inculpatul Chirvăsitu, dintre care vor
fi redate cu titlu exemplificativ următoarele:
- SMS transmis de inculpatul Chirvăsitu Dumitru către Guliu George la data de 08.05.2012, ora 16:03:24:
„102000”;
- SMS transmis de inculpatul Chirvăsitu Dumitru către Guliu George la data de 08.05.2012, ora 16:03:24: „572000
din care 102000 noi 200000 nebunu 270000 ei”;
noi 1100000 ei”;
din care 20700 noi”;
noi schimbat 1342000 din care 100000 la dubita plus 121000 la po” (n.n. inculpatul Belba Nicolae zis „Polo”).
S-a constatat că implicarea nemijlocită a inculpatului Jugănaru Andrei Florin în această amplă activitate
infracţională având ca scop fraudarea bugetului de stat este temeinic susţinută şi de împrejurarea că în timpul percheziţiei
domiciliare efectuată la biroul deţinut de acest inculpat în Bucureşti, pe strada Brânduşelor, nr.62, ap.1, sector 3 au fost
identificate bunuri aparţinând, aproape fără excepţie, tuturor societăţilor comerciale implicate în mecanismul evazionist
operaționalizat de gruparea infracţională din care şi acesta a făcut parte în calitate de membru fondator, şi anume:
- 33 bibliorafturi cu documente aparţinând S.C. Millenium Energy S.R.L. şi S.C. Crivas Logistic S.R.L.;
- 9 bibliorafturi conţinând foi de parcurs, C.M.R.-uri şi delegaţii ale SC Inkasso Jobs S.R.L., SC Rad Trans Concept
SRL, SC Delta Oil Logistic S.R.L. şi SC Excella Real Grup S.R.L.;
- 3 bibliorafturi, inscripționate „Avize Premium Oil 2011-2012”, conţinând avize de însoţire a mărfii emise de SC
Mairon Galaţi S.A., cumpărător SC Premium Oil Distribution SRL, împreună cu rapoarte de încercare;
- 26 de ştampile aparţinând printre altele următoarelor societăţi comerciale: SC. Business Global Lighting S.R.L.,
Bucureşti – România; S.C. Klass Logistic S.R.L., Bucureşti – România; S.C. Batog Star S.R.L. Galaţi – România; S.C.
Belona Sistem S.R.L.. Bucureşti – România; S.C. Benz Oil S.R.L., J32/562/98 Mediaş; S.C. Agro Line Expres S.R.L.
Bucureşti – România; S.C. Excella Real Grup S.R.L. Constanţa – România; S.C. Energrom Supply Service S.R.L. Bucureşti
– România; S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti – România; S.C. Atlantis Premium S.R.L., Călăraşi – România;
S.C. Crivas Logistic S.R.L. Bucureşti – România;
- facturi emise de S.C. Cibin Distribution S.R.L., cumpărător S.C. Ana Oil S.R.L.; documente bancare S.C.
Business Global Lighting S.R.L.; documente impunere, contabile şi bancare S.C. Kris Oil Intermed S.R.L.; contract de
împrumut nr.103/25.04.2011 încheiat între S.C. Rad Trans Concept S.R.L. şi S.C. Cartrans Preda S.R.L.; documente bancare
ale S.C. Millenium Energy S.R.L.; facturi emise de S.C. Petro Star Serv S.R.L., cumpărător S.C. Ana Oil S.R.L.; acte
constituire S.C. Agro Line Expres S.R.L.; documente bancare S.C. Crivas Logistic S.R.L.; facturi emise de S.C. Pedatrol
67
Rom S.R.L., cumpărător S.C. Premium Oil Distribution S.R.L.; ordine de plată Raiffeisen Bank emise de S.C. Millenium
Energy S.R.L., beneficiari S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Excella Real Grup S.R.L.;
documente bancare ale S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L.; ordine de plată Raiffeisen Bank
emise de S.C Cibin Distribution S.R.L., beneficiar S.C. Millenium Energy S.R.L.; ordine de plată BCR emise de S.C.
Millenium Energy S.R..L, beneficiar S.C. Inkasso Jobs S.R.L.; factură proformă emisă de S.C. Millenium Energy S.R.L.,
cumpărător S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. din 30.06.2011; facturi emise de S.C. Cibin Distribution S.R.L., cumpărători
S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Bemosa Com S.R.L., S.C. Apollo Spedition S.R.L.; contract de vânzare-cumpărare încheiat între
S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. BEMOSA COM S.R.L.;
- acte înfiinţare S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Rustel Delivery Com S.R.L., S.C. Sega Perfect Tour S.R.L.,
S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Belona Sistem S.R.L., S.C. Atlantis Premium S.R.L.; deconturi de TVA pentru
S.C. Agro Line Expres S.R.L., împreună cu o dischetă PC de culoare neagră, având inscripţia „390 Agro Vies”; deconturi de
TVA pentru S.C. Kris Oil Intermed S.R.L.; acte fiscale ale S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Millenium Energy S.R.L.;
facturi emise de S.C. Mairon Galaţi S.A., cumpărător S.C. Premium Oil Distribution S.R.L.; facturi emise de S.C. Premium
Oil Distribution S.R.L., cumpărători S.C. Rad Trans Concept S.R.L. şi S.C. Benz Oil S.R.L.;
- mapă din plastic transparent conţinând avize de însoţire a mărfii emise de S.C. Mairon Galaţi S.A., cumpărător
S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., împreună cu rapoarte de încercare; avize de însoţire a mărfii şi facturi emise de S.C.
Premium Oil Distribution S.R.L., cumpărător S.C. Benz Oil S.R.L.;
- împuternicire semnată de asociatul unic al S.C. Rad Trans Concept S.R.L., Paler Elena în favoarea lui Jugănaru
Andrei Florin ;
- documente privind înfiinţarea S.C. Agro Line Expres S.R.L.;
- contract de vânzare-cumpărare produse petroliere încheiat între S.C. Kris Oil Intermed S.R.L. şi S.C. Business
Global Lighting S.R.L.;
- documente contabile ale S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L.;
- extrase de cont, titular cont S.C. Millenium Energy S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L.;
- contracte individuale de muncă, angajatori S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L.;
- adresă S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. către Ionescu Lucian Florin;
- certificat de înregistrare al S.C. Rad Trans Concept S.R.L.;
- proces-verbal de control din 23.05.2012, încheiat de ANV Bucureşti;
- somaţii şi titluri executorii ale ANAF către S.C. Rad Trans Concept S.R.L.;
- ordine de plată emise de Banca Intesa San Paolo, necompletate;
- adresă emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia a II-a către S.C. Rad Trans Concept S.R.L.;
- foaie de vărsământ, depunător Jugănaru Andrei-Florin;
- factură emisă de S.C. Crivas Logistic S.R.L. către S.C. Benz Oil S.R.L.;
- notificare ANAF către S.C. Kris Oil Intermed S.R.L.;
- bilet la ordin emis de S.C. Nick Mans S.R.L. către S.C. Cibin Distribution S.R.L.;
- facturi fiscale emise de S.C. Nick Mans S.R.L., cumpărător S.C. Cibin Distribution S.R.L.;
- document emis de S.C. Rad Trans Concept S.R..L, denumit „evidenţa cantitate motorină”;
- facturi proforme emise de S.C. Excella Real Grup S.R.L., cumpărător S.C. Millenium Energy S.R.L.;
- raport de activitate cont emis de Raiffeisen Bank pentru S.C. Premium Oil Distribution S.R.L.;
- facturi emise de S.C. Agro Line Expres S.R.L., cumpărător S.C. Rad Trans Concept S.R.L.;
- facturi emise de S.C. Rad Trans Concept S.R.L., cumpărător S.C. Excella Real Grup S.R.L. (transport motorină);
- notă expertiză contabilă întocmită de expert Dumitriu Marinela;
- factură, aviz de însoţire a mărfii, raport de încercare şi declaraţie de conformitate emise de S.C. Excella Real Grup
S.R.L., cumpărător S.C. Millenium Energy S.R.L.;
- declaraţie dată în faţa notarului de Cadîr Aidar, de acceptare numire ca administrator la S.C. Kris Oil Intermed
S.R.L., împreună cu copie CI pe numele Antonescu Aurelia;
- titluri executorii ANAF către S.C. Crivas Logistic S.R.L.;
- documente contabile ale S.C. Millenium Energy S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L..
În ceea ce priveşte apărarea acestui inculpat, formulată în cadrul dezbaterilor, prin intermediul apărătorului din
oficiu care i-a asigurat asistenţa juridică, în sensul că retragerile de numerar pe care le-a efectuat din conturile S.C. Rad Trans
Concept S.R.L., ar fi reprezentat restituirea unor împrumuturi în valoare totală de aproximativ 2.000.000 lei, pe care le
acordase acestei societăţi în calitate de persoană fizică, Curtea a apreciat că aceasta nu este credibilă, întrucât inculpatul nu a
produs niciun fel de dovezi din care să reiasă că din surse licite ar fi avut acumulate în patrimoniul personal respectivele
sume, pe care mai apoi să le fi împrumutat în mod efectiv societăţii în cadrul căreia avea calitatea oficială de director.
De asemenea, prima instanţă a reţinut că inculpatul Preda Dumitru Emilian a fost la rândul său un alt membru
marcant al grupului infracţional organizat ce formează obiectul judecății în cauza pendinte, importanța deosebită a
contribuției sale la reușita activității infracționale ce a constituit obiectul şi scopul acestui grup decurgând din aceea că prin
mijlocirea lui a fost realizată legătura dintre zona de import și achiziție a motorinei în regim suspensiv de la plata accizelor și
zona de valorificare nelegală a acesteia, tot acesta fiind și cel care, prin intermediul inculpatului Jugănaru Andrei Florin, cu
care se afla permanent într-o strânsă cooperare, a coordonat activitatea de transport al motorinei vândută de S.C. Excella Real
Grup S.R.L. către beneficiarii finali S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L., administrate de inculpaţii Moldovan Ovidiu
Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru.
Astfel cum probatoriul cauzei o evidențiază, inculpatul Preda Dumitru Emilian a fost o prezenţă aparent discretă în
viaţa infracţională a grupării criminale, însă, în realitate, acesta era cel care avea putere de decizie şi dispunea acţiunile ce
trebuia întreprinse de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin, iar prin intermediul acestuia din urmă, de către şoferii angajaţi
ai S.C. Rad Trans Concept S.R.L., precum şi de către administratorii fictivi ai multora dintre societăţile fantomă angrenate în
circuitul evazionist.
Dovada incontestabilă a acestei puteri decizionale superioare de care dispunea inculpatul Preda Dumitru Emilian și
a rolului influent avut de acesta în coordonarea comportamentelor ilicite ale mai multor executanți ai planului infracţional
este oferită de notele de redare a unor convorbiri telefonice şi comunicări interceptate și înregistrate în mod autorizat, purtate
de către unii membri ai grupului infracţional organizat.
68
Astfel, cu ocazia unei convorbirii telefonice din data de 15.12.2011, ora 19:30:31, urmare a unei solicitări
anterioare formulată de inculpatul Chirvăsitu Dumitru în data de 13.12.2011, („rezolvăm ceva cu oamenii săptămâna
asta ?”), inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a relatat interlocutorului Chirvăsitu Dumitru că „a vorbit cu „aşa” şi a rămas
pe marţi. I-am zis, i-am explicat, a zis: „Bă nu am cum acum. Las-o pe marţi, zice şi marţi o rezolvăm sigur”.
În continuare, cu prilejul unei convorbiri telefonice ce a avut loc în data de 21.12.2011, ora 12:28:58, în contextul
solicitărilor repetate ale inculpatului Chirvăsitu Dumitru de a primi bani pentru „plata oamenilor”, inculpatul Jugănaru
Andrei Florin şi-a manifestat îndoiala că inculpatul Preda Dumitru Emilian va accepta remiterea unor sume de bani pentru cei
care „n-au făcut nimic”: „Jugănaru Andrei Florin: Am primit. Eu pot să te ajut acum cu ce-am vorbit aseară dar aştept să
mă văd cu el că mă văd mai târziu. Chirvăsitu Dumitru: Explică-i situaţia că n-am… Jugănaru Andrei Florin: Da, da la
maimuţe, maimuţele alea n-au făcut nimic, tată. Acolo o să zică ceva, îţi spun sigur. Chirvăsitu Dumitru: Păi, maimuţa nu
merge una din ele mă? Jugănaru Andrei Florin: Una! Chirvăsitu Dumitru: Păi da şi ailaltă nu i-am dat nimic dacă mă crezi
pentru chestia aia… Am dus-o acolo, am dus-o fă aia, fă aia, le-am mai dat eu bani de drum. Jugănaru Andrei Florin: Bine
tati, oficiul e unu, nu? Chirvăsitu Dumitru: Acolo. Acolo mă găseşti.”.
Ulterior, la data de 28.12.2011, ora 17:35:13, martora Paler Elena l-a contactat telefonic pe inculpatul Chirvăsitu
Dumitru, relatându-i că este foarte mulţumită, întrucât „s-au mai ridicat la cap”, însă nu ştia ce impresie şi-a făcut „cel
mare” (n.n. inculpatul Preda Dumitru Emilian ), care a întrebat-o dacă totul este ok, de faţă la discuţie fiind şi Andrei (n.n.
inculpatul Jugănaru Andrei Florin ). Aşa cum rezultă dintr-o convorbire ulterioară purtată în aceeași zi, la ora 17.38:49, tot
între inculpatul Chirvăsitu Dumitru și martora Paler Elena aceasta din urmă a primit de la inculpatul Preda Dumitru Emilian
suma de 1.200 lei: „Chirvăsitu Dumitru: Ce vroiam să te întreb. Cât ţi-au dat ţie ca să văd de cât te punctează cu mine? Paler
Elena: 12 mie. Chirvăsitu Dumitru: A, da. Şi pentru alţii, a mai dat pentru altcineva ? Paler Elena: Nu, Nu.”
S-a apreciat a fi relevantă pentru definirea poziţiei dominante ocupată de inculpatul Preda Dumitru Emilian în
structura grupului infracţional organizat şi convorbirea telefonică din data de 02.02.2012, ora 10:00:16, în cursul căreia
inculpatul Chirvăsitu Dumitru i-a relatat lui Guliu George că pe şoferii a două autocisterne „i-a sunat „Nebunu”, să iasă
afară să nu mai insiste, să nu mai încarce”, solicitându-i totodată interlocutorului să-l sune el pe inculpatul Preda Dumitru
Emilian să-l întrebe ce urmează să se întâmple şi apoi să-i dea un răspuns.
De asemenea, în ziua de 17.05.2012, ora 17:30:44, inculpatul Guliu George a fost apelat de numitul Anton Florin
care iniţial l-a întrebat dacă are posibilitatea să ia legătura în mod conspirat cu Preda Dumitru Emilian („tu ai cum să iei
legătura cu Nebunu’ tot aşa cum vorbeşti cu mine ?”) pentru a-i comunica faptul că „i se pregăteşte ceva urât tare de tot”,
sens în care ar trebui să ia legătura cu „Ochoisu’”: „Nebunu’ e ăsta cu alea care circulă pe străzi… da, da cu acela care s-a
răsturnat ieri”.
În același sens, s-a arătat că la data de 21.06.2012, ora 14:13:17, inculpatul Guliu George l-a apelat pe numitul
Amariei Mircea Amedeo, (apropiat al inculpatului Nemeş Radu), căruia i-a transmis că în ziua următoare, la ora 08:30,
trebuia să fie la „Centru”, adică la Bucureşti, pentru a se întâlni cu „Nebunu’”. În ziua de 22.06.2012, cei doi au discutat din
nou telefonic la ora 08:53:44, stabilind ca loc de întâlnire „acolo unde ştii tu, lângă Lukoil la Cartierul Francez”. De altfel,
această întâlnire a şi avut loc, întrucât potrivit supravegherii operative efectuate în data de 22.06.2012, numitul Amariei
Mircea Amadeo s-a aflat în intervalul orar 10.43 – 11.55 la o terasă alături de inculpaţii Preda Dumitru Emilian (zis
„Nebunu’”) şi Moldovan Ovidiu Ioan, administratorul S.C. Benz Oil S.R.L. Tot cu privire la această întâlnire, ar mai fi de
precizat şi faptul că în timp ce aştepta sosirea celor cu care urma a se întâlni, respectiv la ora 09:57:07, Amariei Mircea
Amadeo l-a apelat pe inculpatul Buliga Mihai căruia i-a transmis că ar vrea „să se vadă în altă parte”, întrucât avea
suspiciuni cum că acea întâlnire ar fi monitorizată: „eu sunt singur acum, dar nu mi se pare totuşi că sunt singur”.
La data de 25.06.2012, ora 12:41:18, între inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin s-a
desfăşurat prin intermediul telefoanelor o veritabilă şedinţă de dare de seamă, prilej cu care aceştia au verificat prin metoda
confruntării dacă consemnările efectuate de inculpatul Preda Dumitru Emilian referitor la livrările de motorină către
beneficiarii finali pe câteva zile anterioare „se pupă” cu evidenţele ţinute de inculpatul Jugănaru Andrei Florin, iar după ce s-
au lămurit cu privire la justificarea diferenţelor constatate, cei doi au hotărât că, pe viitor, pentru a evita astfel de situaţii
generatoare de stres, este recomandabil ca actualizarea evidenţei ţinute de inculpatul Preda pe baza datelor transmise de
inculpatul Jugănaru să se realizeze în fiecare seară.
În mod similar, la data de 28.06.2012, ora 13.26:17, inculpatul Preda Dumitru Emilian l-a apelat pe finul lui,
inculpatul Jugănaru Andrei Florin şi au discutat aspecte privitoare la „dotarea” lui Cristescu Ionuţ Virgiliu, administrator
fictiv la S.C. Millenium Energy S.R.L., care fusese trimis la drum („lu Butelie ce i-ai dat să plece la drum? I-ai dat
ştampilă ... i-ai dat maimuţă, împuternicire… bine fă cum crezi tu, dă-i de la Rad şi asta este”). În acelaşi context, inculpatul
Preda Dumitru Emilian i-a solicitat inculpatului Jugănaru Andrei Florin să urgenteze demersurile pentru înregistrarea în
registrul operatorilor intracomunitari a S.C. Crivas Logistic S.R.L, societate administrată scriptic de martorul Cristescu
Dumitru Vasile Gabriel fratele lui Cristescu Ionuţ Virgiliu: „Preda Dumitru Emilian: Şi vezi pe aia alu’ fra-su, nu pe asta pe
Ra. Jugănaru Andrei Florin: Ok, i-o fac într-o jumătate de oră. Preda Dumitru Emilian: Aia e făcută în comunitate? Aia a lu’
frate-su lu’ Ion e în comunitate? Jugănaru Andrei Florin: Aia nu e. Preda Dumitru Emilian: Păi şi de ce n-ai băgat-o mă în
comunitate? Jugănaru Andrei Florin: Păi da’ mi-ai spus atunci s-o bag. Ai zis că n-o mai iei pe urmă . Preda Dumitru
Emilian: Deci dă-i de la amândouă şi bag-o pe aia în, repede trimite-o repede la finanţe să intre în comunitate.”
Imediat după încheierea convorbirii telefonice cu inculpatul Preda Dumitru Emilian, respectiv la ora 13.31:38,
Jugănaru Andrei Florin, conformându-se solicitărilor nașului lui, a transmis un SMS către contabila Chisaraicu Andra cu
următorul conţinut: „Trebuie crivas băgat urgent în registrul operatorilor intracomunitari”.
Este adevărat că probatoriul obţinut în urma exploatării autorizaţiilor de supraveghere tehnică emise de organele
judiciare competente nu abundă totuşi în convorbiri telefonice şi comunicări efectuate de inculpatul Preda Dumitru Emilian,
însă acest aspect nu poate fi nicidecum interpretat în favoarea acestuia, întrucât, pe de o parte, aşa cum s-a demonstrat deja,
elementele probatorii obţinute pe această cale sunt pe deplin relevante pentru dovedirea implicării asumate a acestui inculpat
în activitatea infracţională ce formează obiectul judecăţii, iar pe de altă parte, modul conspirat în care membrii grupării
infracţionale au ales să comunice între ei pe tema „afacerilor” pe care le derulau, prin folosirea terminalelor BlackBerry, nu
poate avea o altă explicaţie plauzibilă decât aceea că respectivele afaceri” nu erau tocmai conforme cu legea.
Curtea a observat că adeseori, în cadrul unor convorbiri telefonice purtate între ei sau cu alte persoane, membrii
grupului infracţional făceau trimitere la mesajele transmise prin terminalelor BlackBerry: Preda Vandana (soţia inculpatului
Preda Dumitru Emilian ): „Ţi-am trimis pe BlackBerry, cum vorbeşti cu naş-tu şi cu mine nu vorbeşti” (convorbire din data
69
de 15.05.2012, ora 12.10:48); Preda Dumitru Emilian: „Ce-i cu ăsta bre ? E vechi sau nou ?” (n.n. referire la numărul de
telefon utilizat). Moldovan Ovidiu Ioan: „E nou. Stai liniştit că acesta-i nou. Numa’ ăsta numa’-l aveam numa’ de … scris,
ştii, nu de vorbit. Da-i nou. Da’ auzi! Asta s–o îmbătat, mă, ….ăsta şi o zis că numai luni de dimineaţă. Am vorbit de
dimineaţă cu el, era beat, mă”. (convorbire din data de 09.06.2012, ora 10.49.33).
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 09.07.2012 la locuința deținută de inculpatul Preda Dumitru
Emilian au fost identificate mai multe înscrisuri relevante pentru prezenta cauză după cum urmează:
¤ agendă de culoare galbenă cu mențiunea CCCF S.A pe copertă, ce conține mai multe însemnări olografe
(începând cu data de 04.04 până la data de 05.07), reprezentând cantitățile de motorină transportate, toate având următoarea
structură: „cantitatea totală de motorină transportată de o cisternă, minus consumul de motorină pe ruta Constanţa – Sibiu,
minus cota parte de motorină sustrasă de șoferii autocisternelor”;
¤ agendă în culorile portocaliu albastru cu mențiunea pe copertă Banca Italo Romena 2006, ce conține mai multe
însemnări olografe (începând cu data de 04.04 până la data de 05.07) reprezentând cantitățile de motorină transportate, toate
având următoarea structură „cantitatea totală de motorină transportată de o cisternă, minus consumul de motorină pe ruta
Constanţa – Sibiu, minus cota parte de motorină sustrasă de șoferii autocisternelor”;
Spre exemplificare:
- Consemnările inculpatului Preda Dumitru Emilian datate „4. IV” sunt următoarele: „39000-40-510; 40000-450;
37540–450; 38920–450; 38500–450; 39.000–100–450; 38950–80-450.”.
Aceste consemnări efectuate de inculpatul Preda Dumitru Emilian trebuie corelate cu SMS-ul pe care în data de
04.04.2012, ora 14:22:31, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan, administratorul S.C. Benz Oil S.R.L. l-a primit la numărul de
telefon 0721.441.658 de la un utilizator neidentificat, având următorul conținut: „Ven 39000 al 510l lip 40l 2. 40.000 al 450 l
3 39000 al 950 l lip 100l. 60l 4. 38500 al 450 5 38950 al 750 l lip 80 l 6 42400 al 450 l 7 42 400 al 450 l”.
- Consemnările inculpatului Preda Dumitru Emilian datate „ joi - 5. IV sunt următoarele : „I. 42400-70-450, V.
40300-50-450, N. 40600 –60- 450, N. 40500 –60- 450, S. 40800 – 60- 30-450-200, A. 40600 – 100 – 450, T. 40700 – 100 -
450.”.
Corespunzător acestor însemnări, în data de 05.04.2012, ora 10.16:42, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a primit la
numărul de telefon 0753.337.733 un SMS cu următorul conținut: „Veniri 1 42400 al 450l lipsa 70l 2 40300 al 450 l lipsa 50l
3 40600 al 450l lipsa 50l 4 40500 al 450 l lipsa 60l 5 40800 al 680l lipsa”.
- Consemnările inculpatului Preda Dumitru Emilian aferente zilei de „Sîmbătă - 7.IV” sunt următoarele: „G.
37540-65-450, J. 39000-60-450, B. 40000 –70 - 450, F. 38957 –60 - 450.”
În concordanţă cu această evidenţă scriptică, în data de 07.04.2012, ora 17.54:22,.inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan
a primit la numărul de telefon 0730.150.496 un SMS cu următorul conținut: „Veniri 1 39000 al 450l lipsa 60l 2 38950 al 450
l lipsa 60l 3 37540 al 450l lipsa 65 l 4 40000 al 450 l lipsa 70l”
- Consemnările inculpatului Preda Dumitru Emilian datate „Duminică - 8. IV” sunt următoarele : „D. 42200-100-
520, R. 42200-100-450, F. 42400 –100- 450, S. 40800 –100 - 450, V. 40300 – 90 - 450, N. 40500 – 90 – 450, N. 40600 – 90
- 450.”.
În mod corelativ cu aceste consemnări, în data de 08.04.2012, ora 15:42:33, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a
primit la numărul de telefon 0730.150.496, un SMS cu următorul conținut: „Veniri 1 42200 al 520l lipsa 100l 2 42400 al 450
l lipsa 100l 3 42200 al 450l lipsa 100 l 4 40300 al 450 l lipsa 90l 5 40800 al 450l lipsa 100l 6 40500 al 450 l lipsa 90l 7
40600 al 450 lips 90”
Examinarea elementelor probatorii anterior menţionate au evidenţiat faptul că, în mod conspirat, inculpatul
Moldovan Ovidiu Ioan era informat în timp real cu privire la livrările de motorină coordonate de inculpatul Preda Dumitru
Emilian, așa-zisa evidenţă contabilă ținută de acesta din urmă prin intermediul consemnărilor făcute pe agende, corespunzând
în integralitate cu intrările de combustibil înregistrate de S.C. Benz Oil S.R.L, agenda cu mențiunea pe copertă „Banca Italo
Romena 2006” fiind dedicată în exclusivitate relației comerciale oculte derulată între cei doi inculpați având ca obiect
livrarea de motorină achiziţionată iniţial de S.C. Excella Real Grup S.R.L. în regim suspensiv de accize. Aceleaşi elemente
probatorii ilustrează, totodată, şi faptul că între contabilitatea paralelă a inculpatului Preda Dumitru Emilian și comunicațiile
sub forma de SMS-uri primite de inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan există o corespondenţă perfectă până în data de
06.07.2012, adică până în ultima zi lucrătoare de dinaintea momentului stopării activităţii infracționale prin intervenţia
organelor de urmărire penală care a avut loc la data de 09.07.2012.
¤ agendă în culorile albastru maro, ce conține mai multe însemnări olografe (începând cu data de 22.02 până la data
de vineri 06.07), reprezentând diverse sume de bani încasate și uneori cu destinația acestora;
¤ caiet tip matematică având pe copertă mențiunea 4Notebook, ce conține mențiuni olografe (începând cu data de
17.V. până la 29.III) reprezentând sume de bani cu diverse adnotări: „Rad Trans”, „nu se pune datorie veche”, „transport”,
„gag”.
¤ un calup de coli tip A 4, conținând mențiuni olografe (începând cu luni 26.03 până vineri 06.07), reprezentând
cantitățile de motorină livrate către comercianții din zona Sibiu.
¤ înscris olograf cu următoarele însemnări: „de pe Benz Oil Mediaș pe Doc Star Oil SRL Mediaș, puncte de lucru
Mediaș, jud. Sibiu, str, baznei F.N., Mediaș, jud. Sibiu, str, șoseaua Sibiului, Dumbrăveni, jud. Sibiu, str. Gării, loc. Albești,
jud. Mureș, loc. Acățări, jud. Mureș, loc. Ațel, jud. Sibiu, Când am vrut să schimb ultima dată a vrut să-mi pună sechestru
asiguratoriu pe bunuri și nu am putut schimba”
¤ mai multe adrese de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești aparținând S.C. Rad Trans Concept
S.R.L.
¤ extras de cont emis de BCR pentru S.C. Rad Trans Concept S.R.L.
¤ fișă analitică totală pentru S.C. Rad Trans Concept S.R.L. pentru perioada 01.09.2011 – 30.09.2011;
¤ mai multe facturi de achiziție bunuri pe care la rubrica achizitor figurează S.C. Rad Trans Concept S.R.L.
¤ coală tip agendă conţinând 11 nume de persoane (şoferi angajaţi ai S.C. Rad Trans Concept S.R.L.), 11 serii ale
cărţilor de identitate ale persoanelor menţionate, 22 numere de înmatriculare ale autocisternelor (un număr pentru cap tractor
şi unul pentru cisternă) şi cantitatea de motorină transportată.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale şi apoi în faza cercetării judecătoreşti, inculpatul Preda Dumitru Emilian a
oferit diverse justificări pentru existenţa acestor consemnări descoperite în agendele şi înscrisurile ce s-au aflat în posesia lui,
70
însă lipsa de veridicitate a acestor apărări este temeinic dovedită de inconsecvența şi caracterul vădit neplauzibil al modului
în care acesta a explicat semnificaţia respectivelor consemnări.
Astfel, prin declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 09.07.2012, în legătură cu agendele descoperite şi
ridicate din locuinţa sa, inculpatul a arătat, în mod total necredibil, că o persoană necunoscută i-a oferit suma de 3.000 euro
pentru a ţine acele evidenţe după nişte hârtii pe care i le lăsa în cutia poştală, urmând să ţină două caiete în funcţie de cum i se
indica prin scrisoare, să evidenţieze însemnările. Cu acelaşi prilej a mai susţinut inculpatul că despre prezenţa acestor hârtii i
se spunea telefonic, fiind apelat cu număr ascuns şi în acelaşi mod era înştiinţat şi atunci când i se lăsau banii în cutia poştală,
vocea cu care purta discuţiile la telefon, aparţinând unui bărbat mai în vârstă. Inculpatul recunoaşte că el a scris în acele
agende, dar nu a cerut nimeni să le verifice.
Ulterior, în cursul cercetării judecătoreşti, realizând probabil hilaritatea celor declarate în faza urmăririi penale,
inculpatul a recurs la o altă teză de apărare, astfel că prevalându-se de împrejurarea că însemnările făcute în cuprinsul
înscrisurilor ridicate din posesia sa nu erau datate şi prin indicarea anului (strategie care cel mai probabil nu a fost deloc
întâmplătoare), acesta a susţinut că respectivele evidenţe datau din anii precedenţi, adică din perioada anilor 2000, 2001 şi
2002 când se ocupa cu activitatea de transport, însă nici această apărare nu poate fi acceptată drept verosimilă, în condiţiile în
care una dintre agendele în care au fost făcute aceste consemnări este o agendă aferentă anului calendaristic 2006, menţiune
inscripţionată chiar pe coperta acesteia, ori este de neînţeles cum în perioada 2000-2002 inculpatul ar fi putut face acele
însemnări pe o agendă care a fost tipărită patru ani mai târziu.
S-a constatat că informaţii relevante despre implicarea inculpatului Preda Dumitru Emilian n activitatea
infracţională dedusă judecăţii au oferit prin declaraţiile lor şi persoanele audiate în cauză.
Astfel, prin declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 27.05.2012, menţinută apoi în faţa primei instanţe,
inculpatul Guliu George a arătat că inculpatul Preda Dumitru Emilian se ocupa alături de inculpatul Jugănaru Andrei Florin
de organizarea activităţii de transport al motorinei livrată de S.C. Excella Real Grup S.R.L.
La rândul său, inculpatul Chirvăsitu Dumitru, cu prilejul audierii lui de către procuror la data de 05.06.2016, a
precizat că din discuţiile pe care le avea cu inculpatul Jugănaru Andrei Florin a înţeles că pentru a trimite sumele de bani de
care era nevoie pentru plata salariilor celor ce figurau ca administratori fictivi ai firmelor fantomă implicate în circuitul
evazionist, acesta avea nevoie de acordul lui Preda Dumitru Emilian, căruia i se spunea „Nebunul”.
De asemenea, şi martora Paler Elena l-a indicat pe inculpatul Preda Dumitru Emilian ca fiind cel căruia i se spunea
„cel mare”, recunoscându-l totodată, ca fiind persoana care în cursul luni decembrie 2011, în municipiul Ploieşti i-a dat suma
de 1.700 lei, în schimbul semnării unor documente, în numele S.C. Rad Trans Concept S.R.L., pentru achiziţia unui imobil.
Inculpatul Ionescu Lucian Florin figurează ca administrator al S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., societate care potrivit
documentelor comunicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a avut un singur salariat şi care în realitate, astfel
cum rezultă din probatoriul administrat, era controlată de inculpatul Jugănaru Andrei Florin .
Cu privire la activitatea economică pe care această societate ar fi pretins că o desfăşoară în perioada de referinţă
cuprinsă între mai 2011 şi iulie 2012, expertiza contabilă judiciară administrată în cauză în cursul urmăririi penale a
concluzionat că din contabilitatea S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. rezultă că în perioada 31.01.2012 – 31.07.2012, firma
figurează cu sold in casă de 2,814,728.71 lei, întrucât in balanțele de verificare nu sunt operate sume pe rulaje curente.
Totodată, expertul contabil judiciar a mai precizat că din balanțele de verificare întocmite pe perioada 01.05.2011 –
31.07.2012, se poate constata ca societatea nu a deținut mijloace fixe, astfel că nu a deținut nici seifuri speciale pentru
depozitarea banilor, in condițiile in care aceștia au fost succesiv retrași din conturile bancare.
Aşa cum s-a menţionat deja cu prilejul prezentării circuitului financiar special conceput de către membrii grupului
infracţional organizat în vederea încasării beneficiilor ilicite rezultate din activitatea evazionistă, S.C. Delta Oil Logistic
S.R.L. a fost plasată pe acest circuit atât cu rolul de verigă pentru tranzitarea sumelor de bani provenite din vânzarea
motorinei prin intermediul unor firme paravan către furnizorii reali ai acestui combustibil, cât şi cu rolul de supapă pentru
încasarea directă a unei părţi din beneficiile facilitate de activitatea evazionistă, context în care din conturile acesteia a fost
retrasă in numerar suma cumulata de 1,493,470.00 lei.
S-a constatat că probatoriul administrat în cauză îl plasează pe inculpatul Ionescu Lucian Florin ca fiind „ omul de
încredere” al lui Jugănaru Andrei Florin, un veritabil „consilier” al acestuia care în anumite situaţii s-a dovedit a fi chiar mai
cunoscător decât acesta în efectuarea de operaţiuni bancare şi înfiinţarea de societăţi comerciale fără un scop economic real.
Astfel, martora Paler Elena l-a recunoscut pe inculpatul Ionescu Lucian Florin ca fiind cel care, în anul 2011,
alături de inculpatul Jugănaru Andrei Florin a instruit-o cum să completeze ordinele de plată prin intermediul cărora trebuia
transferate sumele de bani intrate în conturile bancare ale societăţilor comerciale înfiinţate pe numele martorelor Ursu Irina
Mihaela şi Ursu Alina. În acelaşi sens, martora Paler Elena a mai declarat în cursul urmăririi penale că inculpatul Ionescu
Lucian Florin se afla tot timpul împreună cu Jugănaru Andrei Florin, explicându-i acestuia ce ordine de plată trebuie făcute
şi ce acte trebuie întocmite pentru ca ea, fără ajutorul numitei Ursu Alina, care figura ca administrator pentru S.C. Agro Line
Expres S.R.L., să poată transfera sumele de bani aflate în conturile acestei societăţi, în opinia ei inculpatul Ionescu Lucian
Florin fiind chiar „mai pregătit” decât Jugănaru Andrei Florin .
Şi în faza cercetării judecătoreşti, când de altfel martora Paler Elena nu a retractat cele declarate în cursul urmăririi
penale, aceasta a precizat că inculpatul Ionescu Lucian Florin care era şoferul lui Jugănaru Andrei Florin, era şi el implicat în
activitatea infracţională, întrucât împreună cu inculpatul Jugănaru a însoţit-o la Registrul Comerţului din Bucureşti.
Inculpatul Chirvăsitu Dumitru l-a indicat şi el pe Ionescu Lucian Florin ca fiind o persoană foarte apropiată de
Jugănaru Andrei Florin, şi folosit de acesta din urmă pentru realizarea diverselor operaţiuni pe care le presupunea reuşita
activităţii infracţionale.
În acest sens, în cursul urmăririi penale, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a precizat că l-a cunoscut pe inculpatul
Ionescu Lucian Florin în luna septembrie 2012, când amândoi au fost arestați într-un dosar penal instrumentat de Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Călăraşi, prilej cu care a aflat de la acesta că era omul de
încredere a lui Jugănaru Andrei Florin, iar în această calitate scotea bani pentru acesta de la bancă şi îi trimitea lui sume de
bani prin poştă pentru plata persoanelor care erau numite ca administratori ai societăţilor comerciale implicate în schema
evazionistă
Aspectele relatate de inculpatul Chirvăsitu Dumitru sunt confirmate şi de împrejurarea că în urma percheziţiei
domiciliare efectuată la locuinţa inculpatului Ionescu Lucian Florin au fost identificate trei facturi fiscale emise de Poșta
Română privind transferul online al unor sume de bani, respectiv două de la „Toma Alexandru” pentru Chirvăsitu Dumitru şi
71
una de la „Tomescu Cătălin” pentru Suhov Ioan. (n.n. cu privire la „Toma Alexandru” s-a arătat anterior că acesta era numele
fals folosit de inculpatul Jugănaru Andrei Florin pentru a transmite sume de bani pentru remunerarea „oamenilor de paie” din
Constanţa, prin intermediul lui Chirvăsitu Dumitru). De altfel, în cadrul unei convorbiri telefonice purtată în ziua de
10.01.2012, ora 14:20:25, discutând cu inculpatul Chirvăsitu Dumitru despre necesita trimiterii către acesta a unor sume de
bani în vederea achitării transportului zilnic al martorei Paler Elena din localitatea de domiciliu în municipiul Constanţa,
inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a precizat interlocutorului că eventual i-ar putea solicita inculpatului Ionescu Lucian
Florin să facă acest serviciu: „Dacă e la o adică îl pun pe ăla mic şi-i trimit două milioane”.
În ceea ce priveşte atitudinea procesuală a acestui inculpat, s-a precizat că, deşi acesta nu a recunoscut expressis
verbis activitatea infracţională ce i-a fost reţinută în sarcină prin actul de sesizare a instanţei, totuşi declaraţiile date de acesta
în cursul urmăririi penale şi apoi în faţa instanţei de fond conţin aspecte relevante pentru stabilirea adevărului judiciar.
În acest sens s-a precizat că fiind audiat de către procuror la data de 09.07.2012, acest inculpat a relatat următoarele
întâmplări: în luna mai 2010, la propunerea inculpatului Jugănaru Andrei Florin cu care a fost coleg de facultate şi care avea
deja o firmă al cărei obiect de activitate îl reprezenta cumpărarea şi vânzarea de motorină, a fost de acord să înfiinţeze şi el o
societate care urma să se ocupe cu comercializarea de produse petroliere, aceasta numindu-se S.C. Delta Oil Logistic S.R.L.;
până la sfârşitul anului 2010, societatea a desfăşurat activităţi de comercializare produse petroliere către S.C. Petrostar Serv
S.R.L. din Bucureşti, transportul acestor produse realizându-se prin intermediul S.C. Rad Trans Concept S.R.L. care
aparţinea lui Jugănaru Andrei Florin, iar după încetarea acestor activităţi a devenit un fel de ajutor al inculpatului Jugănaru
Andrei Florin, în sensul că îl ducea cu maşina în locurile unde avea nevoie; începând cu luna martie 2012, din iniţiativa lui
Jugănaru Andrei Florin, urma să reia activitatea cu societatea pe care o înfiinţase el, în acelaşi domeniu al comerţului cu
produse petroliere, astfel că a comandat către S.C. Excella Real Grup S.R.L. cantitatea de 1.000 tone de CLG, deşi nu
cunoştea dacă această firmă producea astfel de combustibil, iar în considerarea acestei comenzi a efectuat către societatea
anterior menţionată mai multe plăţi cu titlu de avans marfă, respectivele sume de bani fiind primite de la S.C. Agro Line
Expres S.R.L., administrată de Ursu Alina, la ordinul S.C. Energrom Supply Service S.R.L., administrată de Dascălu Gabriel,
fără ca între societatea sa şi aceste din urmă două societăţi să existe vreun contract comercial şi fără a avea vreo relaţie
personală cu administratorii aceloraşi societăţi; ca urmare a plăţilor avansate de societatea sa, nu a primit niciun produs în
nicio cantitate, ci pur şi simplu dirija nişte bani între cei implicaţi, iar pentru banii care s-au trimis către S.C. Excella Real
Grup S.R.L. nu s-au emis niciodată facturi, nici măcar proforma; a participat de aproximativ cinci ori la desfăşurarea unor
întâlniri care au avut loc la terasa Hotelului Emi din localitatea Mihail Kogălniceanu şi la care au participat inculpaţii Guliu
George, Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin ; ţinea legătura cu inculpatul Jugănaru Andrei Florin printr-un
telefon BlackBerry; în perioada 2010-2011 a scos cu titlul „plăţi diverse” sume cuprinse între 10.000 şi 20.000 lei pe zi,
adică de 15-20 de ori pe lună, sumele respective predându-le inculpatului Jugănaru Andrei Florin, care nu îi oferea explicaţii
cu privire la destinaţia acelor bani, după părea lui, oameni de genul Paler Elena Ursu Alina, Dascălu Gabriel erau racolaţi de
către MITICĂ din Constanţa în scopul de a se înfiinţa pe numele lor societăţi comerciale, însă aceşti oameni nu erau capabili
să administreze respectivele firme.
În declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti inculpatul, în esenţă, a reiterat mare parte dintre aspectele
relevate cu prilejul audierii lui de către procuror, făcând totodată şi unele precizări suplimentare după cum urmează: când a
înfiinţat S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a comunicat că de această societate, în fapt, se va
ocupa el, iar lui îi va fi plătit un salariu de 4.000 lei lunar; facturile şi ordinele de plată erau completate de el, însă pe baza
indicaţiilor transmise de inculpatul Jugănaru Andrei Florin.
Prin această din urmă declaraţie, inculpatul Ionescu Lucian Florin sugerând existenţa unei similitudini între situaţia
lui şi aceea a altor persoane care au figurat în mod formal ca administratori ai societăţilor comerciale fără activitate
economică reală, folosite pentru înfăptuirea mecanismului evazionist, a încercat să acrediteze ideea că nu a acţionat cu
vinovăţie, ci responsabilitatea îndeplinirii tuturor activităţilor prin care prin intermediul S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. a fost
sprijinită activitatea infracţională dedusă judecăţii i-ar incumba în exclusivitate inculpatului Jugănaru Andrei Florin din
iniţiativa şi sub coordonarea căruia a acţionat, însă Curtea constată că raportat la probatoriul strâns în cauză, această apărare
nu este verificabilă.
Astfel, s-a constatat că probatoriul a pus în evidenţă faptul că deşi datorită relaţiei de subordonare pe care o avea
faţă de inculpatul Jugănaru Andrei Florin, inculpatul Ionescu Lucian Florin nu a reprezentat un membru important al
grupului infracţional, acesta fiind de altfel şi motivul pentru care relaţionarea lui cu ceilalţi membri ai grupării a fost aproape
inexistentă, totuşi acesta, cunoscând îndeaproape specificul activităţilor ce au constituit scopul acestei grupări, şi-a adus o
contribuţie destul de însemnată la operaţionalizarea mecanismului de fraudare a bugetului de stat, activitatea lui fiind
concentrată pe administrarea S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. şi acordarea de „asistenţă” lui Jugănaru Andrei Florin în
problemele bancare, respectiv în cele privitoare la înfiinţarea de societăţi comerciale.
Prima instanţă a mai reţinut că inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru, administratorii S.C. Benz
Oil S.R.L., respectiv S.C. Ana Oil S.R.L., au ocupat poziţii foarte importante în structura grupului infracţional organizat, încă
din stadiul constituirii acestuia, ambii contribuind în mod esenţial la reuşita activităţilor infracţionale ce au constituit scopul
acestui grup. În concret, rolul pe care cei doi inculpaţi anterior menţionaţi şi l-au asumat în mod voit şi conştient în cadrul
grupării criminale la constituirea căreia au participat, a constat în aceea că prin intermediul lor şi al societăţilor pe care le
administrau a fost asigurată valorificarea prin distribuirea pe piaţa de consum a motorinei euro 5 care era achiziţionată de
S.C. Excella Real Grup S.R.L. în regim suspensiv de la plata accizelor şi le era livrată sub aparenţa unor operaţiuni
comerciale fictive derulate cu nişte societăţi comerciale care nu desfăşurau activităţi economice reale, materialul probator
existent în cauză demonstrând mai presus de orice dubiu că aceştia au acţionat în deplină cunoştinţă de cauză asupra
provenienţei ilicite a combustibilului şi în conivenţă infracţională cu ceilalţi membri ai grupului.
Cu prilejul prezentării acelei etape a mecanismului evazionist referitoare la achiziţiile fictive de motorină euro 5
realizate de S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. de la furnizori cu comportament de societăţi „ fantomă”, s-a precizat
că, în scopul de a oferi o justificare formală stocurilor faptice de motorină euro 5 achiziţionată fără forme legale de la S.C.
Excella Real Grup S.R.L. şi revândută ulterior, aceste două societăţi au înregistrat în contabilitatea proprie documente
justificative care atestau în mod fictiv că motorina ar fi fost achiziţionată de la S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. Agro
Line Expres S.R.L., (societăţi care, în fapt, nu desfăşurau nicio activitate economică şi care erau controlate de inculpaţii
Chirvăsitu Dumitru şi Jugănaru Andrei Florin ), în plus, în cazul S.C. Benz Oil S.R.L., fiind declarate astfel de achiziţii
fictive şi de la S.C. Klass Logistic S.R.L., S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., S.C. Belona Sistem S.R.L. şi S.C. Business
72
Global Lighting S.R.L. (controlate în fapt de inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin şi care din raţiuni
necunoscute Curţii nu au fost trimise şi ele în judecată).
Totodată, Curtea a reamintit că în cadrul aceleiaşi secțiuni au fost analizate în detaliu gravele nereguli şi
neconcordanţe pe care probatoriul strâns în cauză le pune în evidenţă în privinţa documentele de provenienţă care însoţesc
facturile de achiziţie a motorinei euro 5, înregistrate în contabilitatea celor două societăţi şi care demonstrează caracterul
fictiv al acestor tranzacţii. Pentru a conferi claritate şi coerență demersului său, Curtea a reluat prezentarea sintetică a
deficiențelor constatate cu privire la aceste documente de provenienţă. Astfel:
1. În relaţia S.C. Ana Oil S.R.L. ► S.C. Cibin Distribution S.R.L., potrivit relaţiilor comunicate de către Rompetrol
Downstream S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L. nu figurează printre societăţile comerciale cărora le-au fost eliberate în
mod legal copii ale rapoartelor de încercare emise de Rompetrol Quality Control, astfel încât ataşarea de copii ale unor astfel
de rapoarte de încercare la facturile emise de furnizorul S.C. Cibin Distribution S.R.L. are caracter fraudulos; totodată, toate
facturile ce atestă achiziţia de motorină de la S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi sunt însoţite de copii ale rapoartelor de
încercare emise de Rompetrol Quality Control nu au anexate şi documentele pe care Rompetrol Downstream susţine că le
eliberează în relaţia cu clienţii, care ridică marfa cu mijloace auto, respectiv nota de livrare, tichet de livrare şi raport de
aditivare, care ar permite stabilirea întregului traseu parcurs de motorina euro 5 de la furnizorul iniţial până la beneficiarul
final, aşa cum spre exemplu, potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, s-a constatat că
s-a întâmplat în cazul facturii nr. MICO 0266 din 29.08.2011 emisă de S.C. Milumunt Consulting S.R.L. către S.C. Ana Oil
S.R.L. pentru cantitatea de 28,081.00 kg motorină, care este însoţită de toate documentele necesare pentru a se arata că
circuitul mărfii a fost Rompetrol Downstream ► S.C. Comision Trade Brăila S.R.L. ► S.C. Milumunt Consulting S.R.L. ►
S.C. Ana Oil S.R.L., pentru relaţia Rompetrol Downstream ► S.C. Comision Trade Brăila S.R.L. fiind ataşate şi înregistrate
următoarele documente: aviz de însoțire; tichet de livrare; nota de livrare; declarație de conformitate; raport de încercare.
2. În relaţia S.C. Ana Oil S.R.L. ► S.C. Agro Line Expres S.R.L., potrivit relaţiilor comunicate de către Rompetrol
Downstream S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L. nu figurează printre societăţile comerciale cărora le-au fost eliberate în
mod legal copii ale rapoartelor de încercare emise de Rompetrol Quality Control, astfel încât ataşarea de copii ale unor astfel
de rapoarte de încercare la facturile emise de furnizorul S.C. Agro Line Expres S.R.L. este incorectă; rapoartele de încercare
anexate facturilor emise de S.C. Agro Line Expres S.R.L. şi înregistrate in contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L. nu pot fi
considerate drept veritabile, întrucât, pe de o parte, toate acestea poartă codul eşantion 290 N, ceea ce practic este imposibil,
de vreme ce potrivit precizărilor făcute de Lukoil România S.R.L., acest cod este unic şi se atribuie unui singur raport de
încercare, respectivul cod fiind atribuit unui raport de încercare emis pentru o livrare către o altă societate comercială ce nu
are legătură cu cauza, iar pe de altă parte, rapoartele de încercare recunoscute de către Lukoil România S.R.L. din punct de
vedere al numărului, conţin date de emitere diferite şi cod eşantion diferit decât exemplarele anexate facturilor înregistrate în
contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L. ca provenind de la furnizorul S.C. Agro Line Expres S.R.L.; cele 41 de facturi emise de
S.C. Agro Line Expres S.R.L. către S.C. Ana Oil S.R.L. în perioada 22.06.2012 – 04.07.2012 nu sunt însoţite de rapoarte de
încercare şi declaraţii de conformitate; în plus, niciunul dintre documentele justificative înregistrate în contabilitatea S.C. Ana
Oil S.R.L., întocmite de S.C. Agro Line Expres S.R.L nu este însoţit şi de documentele pe care Rompetrol Downstream,
respectiv Lukoil România S.R.L. susţin că le eliberează la momentul livrării (nota de livrare, tichet de livrare şi raport de
aditivare, în cazul Rompetrol Downstream, respectiv nota de greutate; tichete debitmetru, PO-ul de plata a accizei, certificate
de conformitate (RAR) şi licență, în cazul Lukoil România S.R.L.).
3. În relaţia S.C. Benz Oil S.R.L. ► S.C. Klass Logistic S.R.L., 16 dintre facturi sunt însoţite de avize de expediţie
în care sunt menţionate aceeași cantitate de motorină, acelaşi conducător auto si același număr de înmatriculare al
autocisternei, cu cele care sunt trecute şi pe avizele de expediţie aferente facturilor în baza cărora furnizorul din amonte
Pedatrol Rom a livrat motorina către S.C. Klass Logistic S.R.L.; 5 dintre facturi au ataşat raportul de încercare nr.64/N din
05.05.11 cu cod eşantion 174 N, emis de Oil Terminal către Mairon Galaţi, document ce nu are nicio legătură cu facturile
emise de S.C. Klass Logistic S.R.L., în condiţiile în care, în cazul fiecăreia dintre aceste livrări, circuitul motorinei a fost
Master Chem Oil ► Pedatrol Rom ► S.C. Klass Logistic S.R.L. ►S.C. Benz Oil S.R.L., iar numerele şi datele de emitere a
rapoartelor de încercare eliberate de Oil Terminal beneficiarului Master Chem Oil, precum şi codurile de eşantion
corespunzătoare acestor rapoarte sunt diferite; 2 dintre facturi au anexate declaraţia de conformitate nr.5672/09.05.11 emisa
de Rompetrol Rafinare către Rompetrol Downstream si raportul de încercare nr.605/09.05.11 emis de Rompetrol Quality
Control către Rompetrol Downstream pentru Efix diesel, documente care este exclus să fie ataşate facturilor emise de S.C.
Klass Logistic S.R.L., în condiţiile în care, în cazul fiecăreia dintre aceste livrări, pe circuitul Master Chem Oil ► Pedatrol
Rom ► S.C. Klass Logistic S.R.L. ► S.C. Benz Oil S.R.L., rapoartele de încercare şi codurile eşantion au fost emise
furnizorului Master Chem Oil de către Oil Terminal, iar nu de către Rompetrol Quality Control; 4 dintre facturi au ataşat
raportul de încercare nr.64/N din 05.05.11 cu cod eșantion 174 N, emis de Oil Terminal către Mairon Galaţi, document ce nu
are nicio legătură cu facturile emise de S.C. Klass Logistic S.R.L., în condiţiile în care, în cazul fiecăreia dintre aceste livrări,
circuitul de aprovizionare cu motorină a fost Rompetrol Downstream ► Comision Trade Brăila ► Diesel Business Group ►
Rottco Consult ► S.C. Klass Logistic S.R.L. ► S.C. Benz Oil S.R.L., iar rapoartele de încercare şi declaraţiile de
conformitate aferente acestor livrări au fost emise de Rompetrol Quality Control, respectiv Rompetrol Downstream; 9 dintre
facturi în care motorina livrată are ca origine declarată Master Chem Oil nu sunt însoţite de rapoarte de încercare.
4. În relaţia S.C. Benz Oil S.R.L. ► S.C. Premium Oil Distribution S.R.L., în cazul a 48 dintre facturile aferente
acestor tranzacţii, în care motorina livrată de S.C. Premium Oil Distribution S.R.L. către S.C. Benz Oil S.R.L. provine de la
Mairon Galaţi, în avizele de însoţire emise de S.C. Premium Oil Distribution S.R.L. sunt trecute aceleaşi date privitoare la
numele şoferului şi la numărul de înmatriculare al mijlocului de transport (39 de avize) sau numai la numele şoferului (9
avize), cu cele menţionate în avizele de însoţire emise de la Mairon Galaţi; totodată o mare parte dintre facturile emise de
S.C. Premium Oil Distribution S.R.L. nu sunt însoţite de rapoarte de încercare şi declaraţii de conformitate.
5. În relaţia S.C. Benz Oil S.R.L. ► S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Belona
Sistem S.R.L., respectiv S.C. Business Global Lighting S.R.L. doar o mică parte a acestor facturi e însoţită de rapoarte de
încercare şi declaraţii de conformitate; în cazul a 3 facturi emise în luna mai 2011 de către S.C. Belona Sistem S.R.L. către
S.C. Benz Oil S.R.L., pe lângă raportul de încercare emis de Oil Terminal, este ataşat şi raportul de încercare nr.605 emis de
Rompetrol Quality Control + declarația de conformitate nr.5672 emisă de Rompetrol Rafinare, ca şi cum aceleaşi cantităţi de
motorină ar fi putut fi livrate de către doi furnizori diferiţi; raportul de încercare nr.64/ N, cu cod eşantion 174 N, emis de Oil
Terminal către Mairon Galaţi şi având menţionate date diferite ale emiterii (05.05.2011 sau 20.05.2011) a fost utilizat atât in
73
livrările pretins efectuate de S.C. Klass Logistic S.R.L., cât şi pentru a însoţi un număr de 15 facturi emise în cursul lunii mai
2011 de către S.C. Belona Sistem S.R.L. şi o factură emisă de S.C. Business Global Lighting S.R.L., or în raport cu relaţiile
comunicate de Lukoil România S.R.L., potrivit cărora numărul raportului de încercare este unic şi se alocă pentru o singură
livrare in mod cronologic, nu este posibil ca unul şi acelaşi raport de încercare să conţină date de emitere diferite; raportul de
încercare nr.19802/90009109/10 emis de Saybolt a fost folosit pentru 44 facturi emise de S.C. Cibin Distribution S.R.L. către
S.C. Benz Oil S.R.L., in perioada 01.08 – 09.08.2011, în forme diferite: pe 2 exemplare cu data emiterii 21.08.2011 s-a
aplicat parafa si semnătura S.C. Belona Sistem S.R.L., pe 4 exemplare cu data emiterii 21.08.2011 s-a aplicat parafa si
semnătura S.C. Cibin Distribution S.R.L.; pe 7 exemplare cu data emiterii 08.08.2011 s-a aplicat parafa si semnătura S.C.
Cibin Distribution S.R.L. şi 1 exemplar cu data emiterii 08.08.2011 conține numai parafa si semnătura din partea emitentului;
raportul de încercare nr.1889/ N, cu cod eșantion 4330 N emis de Oil Terminal către Master Chem Oil, a fost utilizat pentru
31 facturi emise de S.C. Cibin Distribution S.R.L. către S.C. Benz Oil S.R.L. in perioada 07.11.2011 – 24.12.2011 şi pentru 9
facturi emise de S.C. Agro Line Expres S.R.L. către S.C. Benz Oil S.R.L. in perioada 01.02.2012 – 25.02.2012.
Cu prilejul audierii lor în cursul cercetării judecătoreşti, inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan, administrator ai S.C.
Benz Oil S.R.L. şi Ghişe Pavel Dumitru, administrator al S.C. Ana Oil S.R.L. au declarat că au derulat aceste relaţii
comerciale având ca obiect achiziţionarea de motorină de la S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. Agro Line Expres S.R.L.,
la iniţiativa inculpatului Jugănaru Andrei Florin, care s-a recomandat drept reprezentant al acestor societăţi şi, deşi nu au avut
nicio întâlnire cu persoanele care aveau calitatea de administratori ai respectivelor societăţi, lucru care de altfel se întâmpla în
mod uzual în relaţiile cu partenerii de afaceri, nu au avut nicio suspiciune cu privire la legalitatea desfăşurării acestor
tranzacţii, întrucât Jugănaru Andrei Florin le-a prezentat atât documentele care atestau autorizarea societăţilor anterior
menţionate pentru a comercializa motorină en-gros, fără depozitare, cât şi dovezi cu privire la faptul că motorina vândută de
acestea avea acciza plătită, motivul pentru care au consimţit la derularea acestei afaceri constând în aceea că preţul
carburantului achiziţionat de la aceste societăţi includea şi preţul transportului care era efectuat cu mijloacele de transport ale
furnizorilor, iar plata mărfurilor, cu acordul furnizorilor, urma a fi făcută într-un interval de 30 de zile de la livrare. Totodată,
inculpaţii au mai susţinut că toate tranzacţiile comerciale efectuate cu aceste societăţi au avut un caracter legal, întrucât au
fost atestate prin documente justificative care au fost înregistrate în mod legal în contabilitatea S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C.
Ana Oil S.R.L., aspect care, de altfel, a fost menţionat şi în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză, iar societăţile
pe care le administrau nu au avut niciun fel de relaţii de afaceri cu S.C. Excella Real Grup S.R.L., aspect, de asemenea,
subliniat de către expertiza contabilă administrată în cauză. În plus inculpatul Ghişe Pavel Dumitru a menţionat că rapoartele
de încercare prin care se atestă calitatea motorinei nu se emit niciodată pentru fiecare cisternă în parte, cum greşit s-a reţinut
în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză, ci pentru o cantitate mai mare, astfel că este perfect legal ca un raport
de încercare să fie ataşat la mai multe facturi de vânzare motorină ce provine din acelaşi lot, aspect pe care îl dovedeşte cu
înscrisurile pe care le-a depus la dosarul cauzei în apărare şi care atestă că chiar în situaţia unei relaţii comerciale pe care
acuzarea o consideră drept reală şi legală, aceea cu S.C. Milumunt Consulting S.R.L., un singur raport de încercare a fost
ataşat la mai multe facturi de vânzare motorină emise de acest furnizor. De asemenea, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a
mai precizat că nu era preocupat şi nici nu era de datoria lui să verifice şi să constate eventualele nereguli ori probleme de
nelegalitate pe care societăţile de la care cumpăra motorina le-a ar fi avut în ceea ce priveşte achiziţionarea sau producerea
carburantului pe care i-l vindeau, ci acesta era atributul organelor judiciare, el neputând avea cunoştinţă despre modul în care
aceste societăţi dobândeau respectivul carburant, mai ales că societatea sa a fost supusă unor controale riguroase din partea
autorităţilor statului (Garda Financiară, ANAF, autorităţi vamale), care nu au constatat vreo neregulă referitor la derularea
relaţiilor comerciale cu aceste societăţi.
Dacă operaţiunile comerciale desfăşurate de S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. cu furnizorii de motorină
euro 5, S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Klass Logistic S.R.L., S.C. Premium Oil S.R.L.,
S.C. Belona Sistem S.R.L. şi S.C. Business Global Lighting S.R.L. ar fi scoase din contextul activităţii de ansamblu a
grupului infracţional organizat în cadrul căreia s-au înglobat ca etapă distinctă a înfăptuirii mecanismului evazionist, aceste
apărări ale inculpaţilor Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru s-ar putea bucura de o urmă de credibilitate, numai că,
instanţa nu poate face abstracţie de faptul că astfel cum rezultă din probatoriul administrat, cei doi inculpaţi anterior
menţionaţi au acţionat într-o conivenţă infracţională deplină cu alţi membri ai grupării, cu care şi-au coordonat activităţile
astfel încât să creeze aparenţa de legalitate şi de bună credinţă a acestor achiziţii de motorină atestate scriptic, având
conștiința acută a faptului că în realitate motorina era livrată în mod nelegal de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi nu avea
acciza plătită.
Sub acest aspect, fără a putea pretinde că cei doi inculpaţi ar fi avut în mod obiectiv posibilitatea de a sesiza toate
neregulile ce au fost puse în evidenţă de expertiza contabilă judiciară administrată în cauză cu privire la documentele de
provenienţă ce însoţesc facturile emise de furnizorii fictivi de motorină, Curtea nu a ignorat faptul că referitor la unele dintre
aceste deficienţe stătea în puterea inculpaţilor şi chiar trebuia să le observe şi să le remedieze, atitudinea de tolerare a lor
demonstrând că aceştia au avut reprezentarea clară a caracterului simulat al tranzacţiilor pe care respectivele documente le
atestau.
Astfel, spre exemplu, pornind de la premisa că ambii inculpaţi, potrivit propriilor lor afirmaţii, dispuneau de o
experienţă remarcabilă în domeniul comercializării produselor petroliere, nu se poate susţine că n-au observat că niciunul
dintre documentele justificative emise de furnizorii S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. Agro Line Expres S.R.L. nu erau
însoţite şi de documentele pe care Rompetrol Downstream, respectiv Lukoil România S.R.L. susţin că le eliberează la
momentul livrării combustibilului către client (nota de livrare, tichet de livrare şi raport de aditivare, în cazul Rompetrol
Downstream, respectiv nota de greutate; tichete debitmetru, PO-ul de plata a accizei, certificate de conformitate (RAR) şi
licență, în cazul Lukoil România S.R.L.), cu atât mai mult cu cât, în cazul unor raporturi comerciale reale existente între S.C.
Ana Oil S.R.L. şi S.C. Milumunt Consulting S.R.L. s-a constatat că aceste documente sunt ataşate la factura de achiziţie,
explicaţia cea mai plauzibilă a lipsei acestor înscrisuri fiind aceea că întocmirea lor nu a fost necesară de vreme ce aceste
circuite de comercializare motorină nu au existat în mod real.
De asemenea, în ceea ce priveşte situaţia S.C. Benz Oil S.R.L., administratorul acesteia, s-a reţinut că inculpatul
Moldovan Ovidiu Ioan nu a oferit nicio explicaţie asupra faptului că o proporţie covârşitoare a facturilor de achiziţie
motorină provenind de la furnizorii cu comportament de societăţi „fantomă” nu sunt însoţite de rapoarte de încercare şi
declaraţii de conformitate, o atare situaţie datorându-se împrejurării că aceste documente (oricum false) nu erau puse la
74
dispoziţia cumpărătorului, aşa cum ar fi fost firesc într-o relaţie de afaceri onestă, odată cu facturile de achiziţie a mărfii, ci,
doar în unele cazuri, erau transmise în mod aleator mult mai târziu.
S-a apreciat a fi edificator în acest sens dialogul pe care prin intermediul comunicărilor tip SMS, inculpatul
Moldovan Ovidiu Ioan l-a avut cu inculpatul Jugănaru Andrei Florin la data 13.03.2012. Concret, în ziua anterior menţionată
la ora 19.49:54, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a transmis către inculpatul Jugănaru Andrei Florin un SMS cu următorul
conţinut: „Nu am decl şi rap de incercare pe Decembrie şi ianuarie la nici una” (n.n. referindu-se la declaraţiile de
conformitate şi rapoartele de încercare ce ar fi trebuit anexate documentelor justificative emise de furnizorii fictivi de
motorină). Ca răspuns la cererea inculpatului Moldovan Ovidiu Ioan, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a comunicat că are
cunoştinţă de acest aspect şi că „o să le pun la poştă”. În acelaşi sens, în ziua de 18:06:2012, la ora 11:45:40, conversând
telefonic cu angajata lui Boroncoi Tunde, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan o întreabă pe aceasta: „ Cu ce dată îs alea ...
avizele alea?”, context în care interlocutoarea îi răspunde că un singur aviz de transport care poartă data de 17.06. este de la
S.C. Premium Oil Distribution S.R.L. către ei, iar două sunt de la Mairon către Premium, în final inculpatul Moldovan
dispunându-i acesteia să îl anunţe când vor veni şi celelalte avize de la Premium Oil către S.C. BEN OIL S.R.L. Tot în data
de 18.06.2012, la ora 15:43:26, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a luat legătura cu inculpatul Jugănaru Andrei Florin,
cerându-i „să pregătească actele pe lunile aprilie, mai şi iunie”: „mă p… pe el de bb nu mai are semnal, să mi pregatesti pt
aprilie după 18 pe mai şi iunie decl si cert pt agro” (n.n. este vorba de S.C. Agro Line Expres S.R.L.). Rezultă, aşadar, că
documentele care atestau conformitatea mărfurilor erau solicitate şi primite de inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan, uneori şi
după un interval de trei luni de la momentul cumpărării motorinei, exclusiv în scopul de a asigura aparenţa de realitate şi de
legalitate a operaţiunilor comerciale fictive desfăşurate cu societăţile comerciale controlate de inculpatul Jugănaru Andrei
Florin, menite a masca tranzacţiile reale având ca obiect livrarea nelegală de motorină de către S.C. Excella Real Grup S.R.L.
Şi în ceea ce priveşte documentele doveditoare ale plăţii accizelor pentru motorina pretins achiziţionată de la
societăţile comerciale reprezentate în fapt de inculpatul Jugănaru Andrei Florin, inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe
Pavel Dumitru au manifestat o atitudine „voit” neglijentă, întrucât fiind conştienţi de faptul că societăţile respective nu
dispuneau de astfel de documente legal emise de către autorităţile fiscale competente, aceştia au recurs la stratagema utilizării
unor declaraţii olografe lipsite de orice valoare juridică, tocmai pentru ca la nevoie să le poată invoca cu titlu de dovezi ale
diligențelor depuse pentru verificarea acestui aspect.
În plus, Curtea a constatat că elemente probatorii relevante pentru dovedirea atitudinii psihice conştiente a
inculpaţilor asupra naturii frauduloase a achiziţiilor de motorină euro 5 provenind în fapt de la S.C. Excella Real Grup S.R.L.,
au fost obţinute şi în urma exploatării autorizaţiilor de supraveghere tehnică emise de instanţa de judecată.
Astfel, din comunicările pe care în ziua de 10.05.2012 şi le-au transmis prin mesaje de tip SMS inculpaţii
Moldovan Ovidiu Ioan şi Jugănaru Andrei Florin rezultă că adeseori facturile de achiziţie a motorinei nu erau predate către
S.C. Benz Oil S.R.L. la momentul livrării mărfii, ci erau transmise ulterior. În concret, la ora 08.37:51, inculpatul Moldovan
Ovidiu Ioan a expediat către Jugănaru Andrei Florin următorul mesaj: „fact de la Premium le-aş vrea dacă se poate sau cate
sunt si cu data te rog”, iar la 08.38.37, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a răspuns „Ok. Iti dau pe mail cand ajung la
birou”.
De asemenea, în ziua de 18.06.2012, la ora 14:40:14, în contextul unui control al autorităţilor statului declanșat
asupra S.C. Benz Oil S.R.L. („o mai venit unul de la pol medias vrea filmările de la comservis” – SMS transmis inculpatului
Moldovan Ovidiu Ioan de către angajatul lui Varvara Alin Ştefan la ora 12:04:40; „chiar am un control acuma ... îs cu
controalele ... am vama şi astea pe la mine şi na...” – convorbire telefonică purtată de inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan cu
un interlocutor pe nume Luci la ora 12:28:45), inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a primit un SMS de la angajatul Varvara
Alin Ştefan prin intermediul căruia acesta îl anunţa că organele de control „au nevoie de fac între oskar şi mairon”, astfel că
prin SMS-ul expediat la ora 14:50:14, inculpatul Moldovan i-a transmis subordonatului lui următoarea dispoziţie „ du te sus
are ceva pe baznei de la oscar dar alea trebuie să le ceară de la premium ei treb să le aibă”. În continuare, la ora 14:53:17,
inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a discutat pe telefonul angajatului lui Varvara Alin Ştefan cu unul dintre reprezentaţii
organelor de control, căruia i s-a adresat cu apelativul „domnu’ Adi”, context în care ca răspuns la solicitarea acestuia de a
prezenta documentele de proveninţă a motorinei pe relaţia Oskar - Mairon Galaţi („io tră’ să-nchid cercu’”), inculpatul
Moldovan Ovidiu Ioan i-a comunicat că nu are de unde să aibă acele documente, însă în urma insistențelor organului de
control care i-a sugerat să le ceară direct de la Mairon Galaţi, inculpatul Moldovan a promis că le va face rost şi i le va
prezenta în ziua următoare. Încercând să găsească o soluţie rapidă pentru rezolvarea onorabilă a acestei probleme, la ora
15:06:23, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan i-a transmis angajatului lui Varvara Alin Ştefan următorul SMS: „Vezi ca au
soferii hărtiile de la oscar la mairon ia le de la sof si mi le dai mie”, însă la ora 15:12:05, acesta i-a răspuns tot prin SMS că
„Nu au şoferii acte”.
Astfel, se desfăşura un control cu bună-voinţă şi îngăduință al autorităţilor statului asupra comerciantului S.C. Benz
Oil S.R.L. care nu era în măsură să prezinte toate documentele necesare stabilirii provenienţei carburantului, remarcabilă sub
acelaşi aspect fiind şi atitudinea condescendentă pe care reprezentantul organului de control o manifestă faţă de patronul
societăţii controlate căruia i se adresează cu calificativul „şefu”. De altfel, lipsa efectuării unor controale ample, ferme şi
riguroase asupra activităţii de achiziţionare a motorinei de la societăţile care nu desfăşurau o activitate economică reală (S.C.
Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Klass Logistic S.R.L., S.C. Premium Oil Distribution S.R.L.,
S.C. Belona Sistem S.R.L. şi S.C. Business Global Lighting S.R.L.) explică şi inexistenţa vreunor nereguli care să fi fost
constatate în legătură cu aceste tranzacţii atestate doar scriptic.
Interceptările şi înregistrările de convorbiri telefonice şi comunicări oferă date şi informaţii elocvente şi cu privire
la faptul că inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan avea cunoştinţă de împrejurarea că inculpatul Preda Dumitru Emilian era
„coordonatorul” distribuției de motorină, ba chiar că acesta era cel care decidea preţul carburantului.
Astfel, în ziua de 25.04.2012, ora 10:11:42, între inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan şi inculpatul Preda Dumitru
Emilian au avut loc două convorbiri telefonice referitor la modalitatea greoaie de descărcare a autocisternelor, discuţia dintre
aceştia relevând faptul că deşi inculpatul Preda Dumitru Emilian nu avea nicio calitate oficială în cadrul vreuneia dintre
societăţile comerciale cu care S.C. Benz Oil S.R.L. teoretic avea raporturi comerciale în domeniul achiziţiilor de motorină,
totuşi acesta era considerat de către administratorul S.C. Benz Oil S.R.L. drept partener de afaceri: Moldovan Ovidiu Ioan:
„C-or ajuns târziu ai tăi (n.n. inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan vorbea în cunoştinţă de cauză, cunoscând că inculpatul Preda
Dumitru Emilian coordonează distribuţia de motorină), mă omule, mă…. O întârziat ai tăi, mă frate, mă. O venit târziu… Ăia
o stat acolo ... proşti, vreo două, trei ore, a mei şi n-o avut ce face. Pân-or ajuns...” Preda Dumitru Emilian: „Pe la ce oră..
75
bine, a ajuns că asta e n-ai cum să ajungi mai de … mai ca lumea.” (n.n. nici inculpatul Preda Dumitru Emilian nu-şi neagă
calitatea de „coordonator” al activităţii de transport şi livrare a motorinei) ... Preda Dumitru Emilian: „şi diseară cum ai?”
Moldovan Ovidiu Ioan: „Păi io ţi-am zis că acuma io pot să mă duc cu astea, cu două o dată să fac, ştii? ... Şi pot să vin la
opt, la nouă, la zece, când ai tu nevoie.” Preda Dumitru Emilian: „Vedem. Da’ să fie aşa. Io-ţi spun de acum cum faci, io …
viu la ora opt ne vedem. Atâta-ţi zic.” Moldovan Ovidiu Ioan: „La opt, tată!”.
După aproximativ zece minute, la ora 10:21:18 interlocutorii anterior menţionaţi au reluat discuţie privitoare la
lămurirea motivelor pentru care autocisternele expediate de inculpatul Preda Dumitru Emilian au fost descărcate cu
întârziere, în cadrul aceleiaşi convorbiri discuţia fiind direcţionată şi către S.C. Ana Oil S.R.L. şi către patronul acesteia,
inculpatul Ghişe Pavel Dumitru: Preda Dumitru Emilian: „Sor-ta aia de acolo (n.n. referire la S.C. Ana Oil S.R.L.). Fi atent!
Ăla... aia, aia ... mă-ta mare aia bătrână ... a venit e disperată.” Moldovan Ovidiu Ioan: „Io te cred mă, că acuma-i dispe...
îs disperaţi..” Moldovan Ovidiu Ioan: „Da’ când o trebuit n-o fost disperaţi.” Preda Dumitru Emilian: „Ştii cum vorbeşte?
Ca o fată mare la măritat.” Moldovan Ovidiu Ioan: „Da’ mă, da, când o fost n-o fost disperat?” (n.n. se observă că
inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan uită că Preda Dumitru Emilian vorbea de „sor-ta” sau „mă-ta mare aia bătrână” şi face
referire la inculpatul Ghişe Pavel Dumitru).
În ziua de 27.04.2012, ora 13.53.31, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a fost contactat telefonic de către inculpatul
Preda Dumitru Emilian, care folosind un ton de superioritate, i-a reproşat că nu a rezolvat problema descărcării rapide a
tuturor autocisternelor pe care i le trimisese încărcate cu motorină: Preda Dumitru Emilian: „ Rezolvă acolo … că mă
enervezi…” Moldovan Ovidiu Ioan: „O terminat mă...” Preda Dumitru Emilian: „Mai sunt două acolo care nu a… stă
acolo.” Moldovan Ovidiu Ioan: „O terminat măi omule, măi.” Preda Dumitru Emilian: „Mă du-te-n ... că mi-a dat mie
acuma, dacă nu-ţi sparg capul când mă-ntâlnesc cu tine… de zdreanţă şi sună...”.
În acelaşi sens, la data de 09.06.2012, ora 09:07:57, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan i-a transmis un SMS lui
Jugănaru Andrei Florin, rugându-l să îi transmită lui Preda Dumitru Emilian că are probleme cu livrarea motorinei furnizată
de acesta, mai departe către S.C. Aral S.R.L., din cauza lui Bratu Dumitru, administratorul respectivei societăţi: „vb tu cu
tataie ca sunt undeva si nu am semnal nici pe bb nici pe cosmot, ara (n.n. S.C. Aral S.R.L.) nu vine numai luni sa imbatat
fraierul ăla (n.n. Bratu Dumitru) şi a zis că îi trimite luni dimineaţa pe ai lui si nu mai am unde sa desc pana luni”. Au urmat
două convorbiri telefonice cu acelaşi inculpat Jugănaru Andrei Florin care nu apucase să verifice mesajele primite („să te uiţi
o ţâră la ăla, la VODA ăla, ... uită-te când ai timp. Că nu am semnal pe ... şti? Pe alealalte că-s undeva…. Uită-te când te
trezeşti….să-i zici o ţâr’ să ştie”).
Inculpatul Jugănaru Andrei Florin a priceput mesajul şi l-a trimis mai departe către inculpatul Preda Dumitru
Emilian care fiind alertat de impedimentul ivit în derularea fluentă a afacerii, după aproximativ 10 minute, respectiv la ora
10:49:33, l-a apelat pe inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan, căruia i-a solicitat explicaţii pentru situaţia creată şi, totodată, i-a
cerut ca autocisternele care erau deja pe drum să rămână în curtea S.C. Benz Oil S.R.L., „până luni”, solicitare cu care
interlocutorul se declară de acord, dar îl roagă pe inculpatul Preda Dumitru Emilian să organizeze livrările de motorină în aşa
fel încât, cel puţin pentru moment, să nu mai trimită prea multe transporturi: Preda Dumitru Emilian: „ Ce-i cu ăsta bre? E
vechi sau nou?” (n.n. referindu-se la numărul de telefon utilizat). Moldovan Ovidiu Ioan: „E nou. Stai liniştit că acesta-i nou.
Numa’ ăsta numa’-l aveam numa’ de … scris, ştii, nu de vorbit. Da-i nou. Da’ auzi! Asta s–o îmbătat, mă, ….ăsta şi o zis că
numai luni de dimineaţă. Am vorbit de dimineaţă cu el, era beat, mă.” Preda Dumitru Emilian: „Păi şi nu poa’ să vină acolo
că nici aici nu-i bine să stau”. Moldovan Ovidiu Ioan: „Ba, la mine, poa’ să vină să stea acolo la mine…..stau la plajă acolo
la mine, numai’ luni de dimineaţă mă văd cu alea două cu fetele”. Preda Dumitru Emilian: „Şi nici la ar... nu mai, nu mai ai
treabă? La ARA?” Moldovan Ovidiu Ioan: „Păi acolo am fost ieri ... ăla-i ajunge. Cu aia-i suficient pentru el.” Preda
Dumitru Emilian: „Şi nici la ălălaltu’ nu mai te duci?” Moldovan Ovidiu Ioan: „Nu! La ăla i s-o stricat o din aia şi şi-ăla o
zis că vine luni dimineaţa. Da’ numa’ una oricum era şi-acolo ... că ăia o fo’ şi ieri şi-alaltăieri; în fiecare zi o fo’ de-a
meu ... şi ce-am mai putut astăzi, încă... io am mai dus în vreo două locuri, da’ ... până luni nu, până nu vine ăsta tot
degeaba, ştii că ăsta-i … fata asta-i importantă.” (adică S.C. Aral S.R.L.) Preda Dumitru Emilian: „Bine! Hai că văd
atuncea ... nici aşa nu-i bine că azi, mâine aşa un pic să mai trimit din el.” Moldovan Ovidiu Ioan: „Păi de aia zic, mai las..
nu grăma.. ştii buluc. Vezi un pic organizează o ţâră tu acolo cum să….” Preda Dumitru Emilian: „Mai ai acolo mai care nu
le-ai…. Mai sunt aşa care nu le-ai fă…. Le-ai rezolvat?” (n.n. autocisterne care aşteptau nedescărcate) Moldovan Ovidiu
Ioan: „Mai era ce-o venit azi… şi parcă la ora doi de ieri....” Preda Dumitru Emilian: „Ştiu eu, aflu. Nu-i problemă ... Că io
le văd pe aia...” (n.n. referindu-se la evidenţa proprie pe care o ţinea cu privire la livrările de motorină către S.C. Benz Oil
S.R.L.) ... Vedem ce … mai ce vine şi mâine… sau văd io… văd io cum facem să nu fie nici aşa…mult.”.
În acelaşi sens, la data de 26.06.2012, urmare a mişcărilor apărute în piaţă cu privire la preţul motorinei, inculpatul
Moldovan Ovidiu Ioan i-a transmis inculpatului Jugănaru Andrei Florin următorul SMS: „Anunţă l pe tataie a apărut pe site
la petrom ieftinire astăzi”. Acest SMS survine urmare a unui mesaj primit la rândul său de către inculpatul Moldovan Ovidiu
Ioan de la numitul Bratu Dumitru, administratorul S.C. Aral S.R.L., la data de 25.06.2012, ora 22:33:46, cu următorul
conţinut: „Cu 5.10 iau 10 Daca nu poti iau 3 Da msg pe celalalt”. De altfel, tot în ziua de 25.06.2012, printr-un mesaj
transmis la ora 22:42:54, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan îi promisese lui Bratu Dumitru că va discuta cu Preda Dumitru
Emilian despre preţul de livrare a motorinei, lucru care aşa cum am arătat s-a şi întâmplat în ziua următoare: „ Ia 3 maine,
acum degeaba vb că sigur nu mai lasă, vb eu maine şi te anunţ”.
În ziua de 26.06.2012, unul dintre şoferii S.C. Rad Trans Concept S.R.L. a fost implicat într-un accident rutier,
context în care la ora 10:44:15, inculpatul Jugănaru Andrei Florin i-a transmis lui Moldovan Ovidiu Ioan următorul SMS: „E
varza sof. + 2 morti + 1 ranit. Ajung eu intr o ora in buc sa vb cu el. Sunt de la 3 noaptea pe autostrada”, iar acesta din
urmă, la ora 10:44:32, i-a trimis la rândul lui un mesaj inculpatului JUGĂNARU, adresându-i rugămintea „Spune i sa ma
sune el are nr meu pe care ma poate suna” (n.n. referindu-se la inculpatul Preda Dumitru Emilian ). Această menţiune
privitoare la accidentul de circulaţie în care fusese implicat unul dintre şoferii S.C. Rad Trans Concept S.R.L. figurează
consemnată şi într-una din agendele aparţinând inculpatului Preda Dumitru Emilian : „Gaga accident 26.06.”, respectiv în
agenda cu coperte de culoare portocaliu-albastru cu inscripţia Banca Italo Veneto ridicată cu prilejul percheziţiei domiciliare
efectuată în locuinţa inculpatului Preda Dumitru Emilian .
În ziua următoare, 27.06.2012, prin intermediul unui SMS transmis la ora 09:31:09, inculpatul Moldovan Ovidiu
Ioan l-a rugat pe Jugănaru Andrei Florin : „Zi la tat sa ma sune te rog”. Câteva minute mai târziu, prin SMS-ul expediat la
ora 09:40:30, inculpatul JUGĂNARU a confirmat că „îi zic acu” şi totodată l-a rugat pe inculpatul Moldovan „Tati, da-i 18
kg agri beci” (referindu-se la efectuarea unei plăţi către S.C. Agro Line Expres S.R.L.).
76
Ori, observând limbajul codificat folosit de către interlocutorii acestor convorbiri telefonice redate cu titlu
exemplificativ, Curtea a concluzionat că în niciun caz acesta nu poate fi specific derulării unor raporturi comerciale oneste,
aşa cum în mod neverosimil şi neplauzibil pretinde inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan şi apărarea acestuia.
Pentru a pune la punct detaliile afacerii pe care o derulau, între inculpaţii care se ocupau cu livrarea efectivă a
motorinei neaccizate provenind de la S.C. Excella Real Grup S.R.L. (inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei
Florin ) şi cei ale căror atribuţii constau în valorificarea acestui carburant (inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel
Dumitru) au avut loc numeroase întrevederi, unele dintre acestea fiind surprinse cu prilejul supravegherilor operative
efectuate în cauză.
Astfel, la data de 15.03.2012, în intervalul orar 12.44 – 14:25, în incinta restaurantului Tratoria Il Calcio Atheneu
din Bucureşti a avut loc o „întâlnire de afaceri” la care au participat Moldovan Ovidiu Ioan, Jugănaru Andrei Florin, Nicoară
Adrian şi Preda Dumitru Emilian (a se vedea planşele foto aferente activităţii de supraveghere operativă a acestui episod).
Ulterior, la data de 31.03.2012, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan, alături de inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi
Jugănaru Andrei Florin, s-au aflat „în pelerinaj” la mânăstirea Prislop, judeţul Hunedoara. Astfel cum se poate observa din
planşele foto aferente activităţii de supraveghere operativă desfăşurată în acest context, pe parcursul acestei întrevederi, care
nu a avut doar scop turistic sau religios, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a consultat un dosar cu documente ce i-a fost
predat de către ceilalţi doi inculpaţi. În contextul acestei întâlnirii, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a purtat mai multe
discuţii telefonice cu numitul Nicoară Adrian, administrator al S.C. Euroil S.R.L., societate care achiziţiona motorină de la
S.C. Benz Oil S.R.L., subiectul fiind intermedierea unei întâlniri între Preda Dumitru Emilian şi Nicoară Adrian.
Astfel, în ziua de 31.03.2012, la ora 14:20:19, între interlocutorii anterior menţionaţi se poartă prin telefon
următorul dialog: Nicoară Adrian: „Na păi zi-i la prietenul tău că îi fac rezervare aici dacă vrea să stea.” Moldovan Ovidiu
Ioan: „Păi eu-i zic dacă vrea să se oprească. Îi zic că acuma-l aştept să vină.” Nicoară Adrian: „Spune-i că ... spune-i că am
comandat chestia aia de la Deva. Rămâne în seara asta la noi dacă ... poate să rămână ... No spune-i că utilajele o să fie la
noi acolo la ... la cazare ... Dacă vrea şi crede că poate .... şi, dacă nu, măcar ... oricum vreau să-l văd.” Moldovan Ovidiu
Ioan: „... păi io îi zîc, oricum îi zîc. Şi io-i zîc eventual, dacă nu, când ... când vine acasă mâne să se oprească, să vorbească
cu tine ... Îi şi zîc: Bă, tată, opreşte-te şi vorbeşte cu omu’ să vezi care-i treaba. Adică io n-am chef de prostii, după aia, de
poveşti aiurea şi de ... ştii? ... Ştii cum îi, noi să-ncercăm s-o fa ... să le facem că doar le facem între noi, nu tră’ să vie
nimeni să ni le rezolve. Ştii? Să găsim noi soluţii, asta-i cel mai important.” Ulterior, la 18:04:33, între cei doi a avut loc o
nouă convorbire telefonică cu prilejul căreia inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan i-a transmis lui NICOARĂ ADRIAN că nu l-a
mai sunat întrucât „ăsta o zis că nu se mai opreşte că-i cu familia cu finii”:
O altă întâlnire a avut loc în data de 11.04.2012, în incinta Hotelului Ramada din Bucureşti, la care au participat
inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan, Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian, ocazie cu care cei trei au perfectat un
nou sistem de comunicare, în mod conspirat, prin intermediul tabletelor PC. Dovadă în acest sens stau comunicările pe care
în perioada ulterioară inculpaţii anterior menţionaţi le-au efectuat între ei.
Astfel, la data de 13.05.2012, în intervalul ora 23:51:55 – 23.56:55, între inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi
Jugănaru Andrei Florin a avut loc un schimb de SMS–uri cu următorul conţinut: Jugănaru Andrei Florin: „Bb” (n.n.
BlackBerry), Moldovan Ovidiu Ioan: „Ac am aj nu am curent pe bb îţi dau imd”, Jugănaru Andrei Florin: „Pai vezi ca tre
sa.l incarci…Nu merge fara curent :p”, Moldovan Ovidiu Ioan: „L am pus la inc”. De asemenea, în ziua de 22.06.2012, ora
11:36:51 inculpatul Jugănaru Andrei Florin l-a atenţionat pe inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan să folosească terminalul
BlackBerry: „tati! bb bb bb!”.
La rândul său şi inculpatul Ghişe Pavel Dumitru obișnuia să se deplaseze în municipiul Bucureşti pentru a participa
la întâlniri cu „furnizorii de motorină” - inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian .
Astfel, la data de 05.03.2012, aşa cum a reieşit din planşele foto aferente activităţii de supraveghere operativă
efectuată cu prilejul acestei întrevederi, inculpatul Ghişe Pavel Dumitru s-a întâlnit cu Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru
Andrei Florin, în incinta localului Trattoria Il Calcio Atheneu. Pe parcursul discuţiilor purtate cu acest prilej, inculpatul
Jugănaru Andrei Florin a ieşit din restaurant pentru a se întâlni cu omul său de încredere, inculpatul Ionescu Lucian Florin de
la care a primit o pungă de culoare albă cu documente care, ulterior a fost remisă inculpatului Ghişe Pavel Dumitru, cel din
urmă părăsind localul cu respectivele materiale asupra sa.
Anterior acestei întâlniri, respectiv în ziua de 29.02.2012, ora 10:55:46, inculpatul Ghişe Pavel Dumitru a discutat
telefonic cu inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan pe tema faptului că fusese „convocat” la Bucureşti de Preda Dumitru Emilian .
Cu acelaşi prilej, cei doi interlocutori şi-au manifestat nemulţumirea legată de împrejurarea că nu aveau cumpărători pentru
motorină achiziţionată, întrebându-se reciproc dacă este profitabil să mai continue această relaţie de afaceri fie şi pentru a
stoca combustibilul cumpărat: Ghişe Pavel Dumitru: „Mă, cu chestia aia, ă, mai meri, nu mai meri, ştii, cu ce-ai zis tu, că
bă ... io, io zic, dacă ţi se pare, hai s-o ... nici nu ştiu, ... cică deja nu mai ai loc unde, măi frate, nu mai ai loc de...”
Moldovan Ovidiu Ioan: „Dar io ştiu ... io nici nu mă mai stresez, dar asta e....” Ghişe Pavel Dumitru: „Dar ideea e mai
merem sau stăm cuminţi?” Moldovan Ovidiu Ioan: „Păi, ce să zic io, păi io n-am unde să mă duc, pentru că n-am la cine
să… Mă înţelegi? Io n-am la cine s-o ... dar degeaba vin, no, io la cine o dau, ce fac cu ea?” Ghişe Pavel Dumitru: „Păi o
punem în vitrină, măi dragă!” Moldovan Ovidiu Ioan: „O băgăm în pivniţă.” Ghişe Pavel Dumitru: „... în galantar... Băi şti
cum o zis ţiganul ... dacă-i aşa bună vaca n-o mai vindem.” Moldovan Ovidiu Ioan: „N-o mai vindem, dă-o, las’ să steie
acolo”.
Discuţia privitoare la acelaşi subiect a fost reluată de cei doi interlocutori câteva ore mai târziu, în cadrul unei
convorbiri telefonice purtată în aceeaşi zi, la ora 14:22:42: Ghişe Pavel Dumitru: „No cum te-ai hotărât ? Te mai bagi, mai
stai …?” Moldovan Ovidiu Ioan: „Apăi nu m-am hotărât nici cum că io n-am la cine, i-am zis că n-am la cine şi-apăi o zis
că na.. trimite s-o ţîn aici. Da’ io n-am la cine să... cu o mie şi cu de-ălea, io nu ...” Ghişe Pavel Dumitru: „Chiar numa’ ca
s-o ţii acolo.” Moldovan Ovidiu Ioan: „I-am zis bă, io o pun la mine în astea a mele, da’ n-am la cine să mă duc să stau de
vorbă cu nimeni…Auzi când te-o chemat la Bucureşti?” Ghişe Pavel Dumitru: „Marţi.” Moldovan Ovidiu Ioan: „Marţi. Na
păi, cine ştie, poate mergem împreună.” Ghişe Pavel Dumitru: „deci tu nu şti ce faci sau zi-mi ceva ca să ... sau nu.”
Moldovan Ovidiu Ioan: „Păi io nu fac nimica. Ce să fac?” Ghişe Pavel Dumitru: „Cum dracu’ o aduce numa’ aşa ca să …”
Moldovan Ovidiu Ioan: „Păi nu m-ai înţeles, io am unde s-o pun înţelegi? Da’ n-am la cine s-o dau.” Ghişe Pavel Dumitru:
„Ştiu mă, d’apăi nici aşa nu... mă rog.” Moldovan Ovidiu Ioan: „Păi d’acuma ... ideea-i să-i aju... bă, io i-am zis: io de-
ajutat te-ajut ... da’ n-am ce să fac.... Acuma nu pot să-i zic ... du-te de-aicea”.
77
Cu privire la modalitatea concretă în care se realizau transporturile de motorină provenind în fapt de la
antrepozitarul S.C. Excella Real Grup S.L.L., Curtea constată că probatoriul strâns în cauză pune în evidenţă următoarele
aspecte:
În fapt, astfel cum au subliniat şi şoferii angajaţi ai S.C Rad Trans Concept S.R.L., martorii Belu Ion, Anton Vasile-
Irinel şi Grigore Marius, autocisternele încărcate cu motorină achiziţionată din Oil Terminal treceau mai întâi pe la sediul
S.C. Excella Real Grup S.R.L., situat în comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, unde nu staţionau decât pentru răgazul
necesar schimbării documentelor de transport şi al înlocuirii sigiliilor, după care parcurgeau următorul traseu: Hârşova –
Slobozia – Urziceni – Bucureşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu (Mediaş). În momentul în care autocisternele ajungeau la
destinaţie, combustibilul era transvazat în autocisterne aparţinând S.C. Aral S.R.L. şi S.C. Euroil S.R.L., societăţi care
cumpărau motorina de la S.C. Benz Oil S.R.L.
Pentru a disimula provenienţa mărfurilor, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan dispunea angajaţilor lui, Boroncoi
Tunde şi Denghel Adrian să întocmească documente de transport care să ateste că S.C. Benz Oil S.R.L. era expeditorul
motorinei livrate către S.C. Aral S.R.L. şi S.C. Euroil S.R.L., numerele de înmatriculare ale mijloacelor de transport fiind
diferite de cele ale autocisternelor care porneau de la S.C. Excella Real Grup S.R.L.
În acest scop, în mod constant, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan primea pe fax, de la reprezentanţii S.C. Euroil
S.R.L., sub forma unor menţiuni olografe, datele privitoare la numele şoferului, numerele de înmatriculare ale maşinii,
cantitatea de motorină, preţul şi data livrării. Astfel, la data de 31.05.2012, ora 14:07:04, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a
primit prin fax de la S.C. Euroil S.R.L. următoarele informaţii: „1. şofer: Uscatu Adrian, Auto SB 83/87 EUR, mot eur 5, litri
37025. Preţ 4, 66 f tva, data 26.05; 2. şofer: Cătălinoiu Ghe., Auto SB 09/92 EUR, mot eur 5, litri 38800. Preţ 4, 66 f tva, data
26.05”. Aceeaşi situaţie s-a petrecut şi în datele de 08.03.2012, ora 13:49:58, 19.03.2012, ora 13:17:31, 28.03.2012, ora
11:45.08, 09.04.2012, ora 09:15:49, 23.04.2012, 08.53.29, 06.06.2012, ora 11:12.59, 11.06.2012, 10:48:00, 13.06.2012, ora
11:48:10, 20.06.2012, ora 13.57:37.
Că lucrurile s-au petrecut în modalitatea anterior expusă o demonstrează şi convorbirile telefonice purtate între
inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi Preda Dumitru Emilian în data de 25.04.2012, la orele 13:42:15 şi 13:44:00, când acesta
din urmă, pentru a urgenta descărcarea autocisternelor i-a solicitat lui Moldovan Ovidiu Ioan să încerce să redirecţioneze
autocisternele aparţinând S.C. Rad Trans Concept S.R.L. direct către beneficiarii S.C. Aral S.R.L. şi S.C. Euroil S.R.L., însă
inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan i-a precizat că a încercat acest lucru, dar administratorii celor două societăţi nu au fost de
acord întrucât ar putea fi probleme cu „numerele de maşini”, și în plus societatea pe care o administrează nu dispune decât de
trei autocisterne care nu pot face față: Preda Dumitru Emilian: „Mă, tu nu poţi să te duci.. la ele, acolo?” Moldovan Ovidiu
Ioan: „Direct? Direct?” Preda Dumitru Emilian: „Da.” Moldovan Ovidiu Ioan: „Nu mă… că eu le-am zis asta de vreo două
ori… că şi pentru mine era foarte bine şi o zis: Bă eu nu vreau asta pentru că nu-s ă ... şti?… că eu îi dau cu alte nume ...
no…maşinile… pentru maşini, no atâta…” (discuţia este întreruptă brusc şi apoi reluată în câteva momente) Preda Dumitru
Emilian: „Aşa bre ... că era unu...” Moldovan Ovidiu Ioan: „No şti di ce ... că ei ... eu le-am propus asta de vreo două ori ...
şti?” Preda Dumitru Emilian: „Ăhă” Moldovan Ovidiu Ioan: „Şi o zis: Nu domne’, nu că n-am vrea, că am vrea…zice…
nouă ni de maşini. Atâta mi-o zis no… de numere…. Dacă vrei io le mai zic şi azi o dată, că-s aici, îl sun şi-l chem, no… i-
am zis de două ori ... treaba asta, fără să-mi zici tu... că şi pentru mine era mult mai ok....îţi dai seama. Hai bă că vin direct
acolo …și să nu mai. Nu domne că ni nouă dacă vine care… Tu știi povestea ce să mai…”. Preda Dumitru Emilian: „Bun, tu
vrei şi la ... să te duci?” Moldovan Ovidiu Ioan: „Păi eu dacă era mă duceam şi încolo şi la Ara la acesta, ăsta mă tot bate
la cap să ... să mă duc la el. Misch ala al meu de la Arad.” Preda Dumitru Emilian: „Şi la ce oră te vezi cu el?” Moldovan
Ovidiu Ioan: „Păi voia doi ... la doi ... vroia ... şti?” Preda Dumitru Emilian: „Da’ tu n-ai alea ale tele?” (n.n. referire la
autocisterne) Moldovan Ovidiu Ioan: „Păi e mă, da tu crezi că alea stau? Tu crezi că stau alea?... am două care-s bune şi
una care o am acolo cu care măsor … 3 no… şi alea două îs în toate direcţiile... şti ce zic. Dacă poţi să trimit două în sus, n-
ar fi rău, la ăsta”.
La data de 26.04.2012, ora 13.08.20, între cei doi inculpaţi a avut loc o nouă discuţie telefonică pe parcursul căreia,
inculpatul Preda Dumitru Emilian şi-a manifestat nemulţumirea că S.C Aral S.R.L. şi S.C. Euroil S.R.L. se aprovizionează cu
motorină şi din alte surse din zona de sud a ţării („de aicea de jos”). În continuare, subiectul conversaţiei dintre aceştia l-a
reprezentat viitoarele livrări de motorină ce urma a fi efectuate către S.C. Benz Oil S.R.L., în acelaşi context inculpatul Preda
Dumitru Emilian plângându-se de comportamentul neîndemânatic al inculpatului Ghişe Pavel Dumitru care nu reuşea să
valorifice cu rapiditate motorina pe care i-o livra: Preda Dumitru Emilian: „Bă hodorogule… vroiam să-ţi spun ceva de fetele
alea ale tele…. Ce caută aicea jos?... 2-3 în fiecare zi.” Moldovan Ovidiu Ioan: „2-3 în fiecare zi, îţi spun de ce: pentru că ei
au acolo, duc acolo în zonă aproape undeva, şti?” Preda Dumitru Emilian: „... a da!?” Moldovan Ovidiu Ioan: „Şi probabil
că duc zilnic şi ca să nu mai bată drumul de-aici acolo se duc acolo şi iau de acolo, duc dincoace, la Buca la...” Moldovan
Ovidiu Ioan: „Zi-mi ca să ştiu şi eu programu …. Ne vedem mâine, adică astăzi, mâine şi poimâine sau cum?” Preda
Dumitru Emilian: „Până sâmbătă, duminică tot. Nu mă, mâine tot.” Moldovan Ovidiu Ioan: „deci mai ne vedem o dată?”
Preda Dumitru Emilian: „mâine ... stai, stai, stai, măi tată; ne vedem astăzi ..”. Moldovan Ovidiu Ioan: „... la 12?” Preda
Dumitru Emilian: „...12,13, în jur la ora 1.” Preda Dumitru Emilian: „Da’ bă, da’ prostu ăsta de lângă tine nu face nimica.
E ochi?” Moldovan Ovidiu Ioan: „Cum?” Preda Dumitru Emilian: „Acela, frac-tu, acela mustăcios (n.n. referire la
inculpatul Ghişe Pavel Dumitru) … acela nimic nu face! Nici nu mai are unde ... Tu eşti mai descurcăreţ văd.” Moldovan
Ovidiu Ioan: „Apăi, io acum cu ăştia mă descurc, cu surorile astea două.” (n.n. S.C. Aral S.R.L. şi S.C. Euroil S.R.L.). Preda
Dumitru Emilian: „..iară pentru mâine şi mâine pentru poimâine. De trei ori. Ho ! Păi de trei ori normal. Că vine astăzi, vin
mâine şi poimâine vă văd. Şi am rezervat 3 camere.” Moldovan Ovidiu Ioan: „Bine înţeleg că de 3 ne mai vedem fără astăzi,
fără ce-o venit…a să ştiu io ce vorbesc, că acesta mă tot stresează, că să-i zic cum …no surorile, surorile.”.
În ceea ce priveşte apărarea inculpatului Molovan Ovidiu Ioan, în sensul că unul dintre motivele determinante în
considerarea cărora a optat pentru achiziţionarea de motorină de la firmele reprezentate de inculpatul Jugănaru Andrei Florin
l-ar fi reprezentat împrejurarea că preţul de achiziţie al carburantului includea şi preţul transportului care era suportat de către
furnizor, Curtea a constatat că şi această susţinere este demontată de probatoriul cauzei, întrucât, astfel cum rezultă din
raportul de expertiză contabilă judiciară administrat în cursul urmăririi penale, în perioada mai 2011 – februarie 2012, S.C.
Benz Oil S.R.L. a achitat către S.C. Rad Trans Concept S.R.L. suma totală de 256.680,00 lei cu titlul de contravaloare pentru
prestații servicii de transport, 17 dintre cele 18 facturi emise de transportatorul S.C. Rad Trans Concept S.R.L. către
beneficiarul S.C. Benz Oil S.R.L. având înscrisă motivaţia: “Transport auto: Constanţa – Mediaş”, iar o factură poartă
menţiunea, “Transport auto: Galaţi - Mediaş, Mediaş – Galaţi”. De altfel, acelaşi aspect rezultă şi din conţinutul unei
78
comunicări tip SMS transmisă de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan în ziua de
25.04.2012, ora 12:48:11 cu următorul conţinut: “Te rog achit-mi 10.000 din factura de transport. Din socoteala, am nevoie
să plătesc salarii. Mă poţi rezolva? Ori în transilvania ori în bcr”.
De asemenea, s-a apreciat că împrejurarea că achiziţiile de motorină provenind de la societăţile fantomă controlate
de inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin, precum şi operaţiunile de revânzare ulterioară a acestor
mărfuri au fost înregistrate în contabilitatea S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L., iar în raport cu aceste activităţi
economice au fost calculate şi achitate obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat, nu este în măsură a face dovada bunei lor
credinţe vis a vis de veridicitatea şi legalitatea acestor raporturi comerciale, întrucât acest mod de operare a fost anume gândit
în cadrul schemei infracţionale concepută de membrii grupului infracţional organizat, tocmai pentru a asigura posibilitatea
recuperării într-o manieră aparent legală a beneficiilor rezultate din înfăptuirea acestui amplu mecanism evazionist.
De altminteri, dacă aceste relații de afaceri ar fi fost cu adevărat legale, așa cum pretinde inculpatul Moldovan
Ovidiu Ioan, atunci cum se explică atitudinea temătoare și suspicioasă pe care acesta o exprimă în cuprinsul comunicărilor
SMS pe care în ziua de 21.05.2012, ora 09:28:44 și 09:36:50 le-a transmis către angajatul lui Varvara Alin, având următorul
conținut : „I ai mai văzut pe ăia? Oricum să fi atent, dacă obs ceva maşini suspecte să mă anunţi,şi să le iei şi nr de
înmatric”; „Fi cu ochii n 4, şi ziua fi atent şi noaptea”.
Toate argumentele de fapt cu privire la atitudinea subiectivă conştientă a inculpaţilor Moldovan Ovidiu Ioan şi
Ghişe Pavel Dumitru asupra caracterului simulat al raporturilor comerciale desfăşurate cu societăţile controlate de inculpaţii
Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian, menite a masca adevărata provenienţă a motorinei euro 5 care, în fapt, era
livrată de către S.C. Excella Real Grup S.R.L., fără a avea acciza plătită, fac inadecvată şi invocarea în apărarea acestora a
acelei jurisprudenţe a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit căreia un comerciant nu poate fi făcut responsabil de
comportamentul nelegal al partenerului de afaceri.
*******
Evaluând conduita de ansamblu a membrilor grupului infracţional organizat prin prisma probatoriului cauzei,
Curtea a constatat că acesta s-a caracterizat printr-o conspirativitate exacerbată, materializată prin folosirea unor modalităţi
clandestine de comunicare, care presupuneau utilizarea, de regulă, a serviciului Messenger al terminalelor BlackBerry,
schimbarea în mod constant şi repetat a terminalelor telefonice utilizate ori folosirea unor numere de telefon „dedicate”
(folosite doar pentru convorbiri şi SMS-uri cu o singură persoană), toate aceste acţiuni fiind incompatibile cu derularea unor
activităţi comerciale oneste invocate de către unii dintre inculpaţii trimişi în judecată în cauza pendinte
S-au apreciat a fi edificatoare pentru justețea acestei concluzii numeroase aspecte factuale decelate pe baza
probatoriul administrat, dintre care, cu titlu exemplificativ, au fost menţionate următoarele:
- la data de 13.01.2012, ora 21:27:41, inculpatul Guliu George i-a spus martorului Olteanu Răzvan Mihai că va
arunca telefonul mobil întrucâ: „s-aude ciudat”;
- în scopul evident de a nu periclita securitatea grupului şi a preîntâmpina descoperirea activităţii infracţionale de
către organele judiciare, membrii grupului infracţional au conceput folosirea unor modalităţi ingenioase de transmitere a
noilor numere de telefon folosite. Astfel, în general, numerele de telefon erau comunicate între inculpaţi, în mod disimulat,
prin intercalarea acestora în cuprinsul unor comunicări tip SMS care păreau a reprezenta cu totul altceva. De pildă, la data de
03.01.2012, ora 16:47:10, inculpatul Guliu George l-a apelat pe inculpatul Jugănaru Andrei Florin recomandându-i să-şi
schimbe numărul de telefon, urmare a faptului că şi el făcuse deja acest lucru: „dacă-ţi trimit, o să-ţi trimit un mesaj cu un
din acesta, poate îl schimbi şi tu…ţi-l fac din mai multe în timpul mesajului”. Drept urmare, la ora 17:09:09, inculpatul Guliu
George a transmis următorul mesaj: „Vreau inapoi 25,26,29,30 noiembrie (076232) şi toata luna decembrie (3958)” (n.n.
ulterior acestui moment, inculpatul Guliu George a folosit numărul de telefon 0762.32.3958, până la data de 16.01.2012 când,
şi-a schimbat din nou numărul de telefon: „0762058133 george nr nou”, număr de telefon folosit până la data de 29.01.2012
când, iarăşi, şi-a schimbat numărul de telefon : „0785935952 george nr nou”). Tot la data de 03.01.2012 şi inculpatul
Chirvăsitu Dumitru şi-a schimbat numărul de telefon: „0762.323.826 nr. nou mitică” (mesaj primit de inculpatul Jugănaru
Andrei Florin de la Chirvăsitu Dumitru).
- la data de 31.01.2012, ora 12:24:46, inculpatul Chirvăsitu Dumitru l-a apelat pe inculpatul Jugănaru Andrei
Florin, întrebându-l: „Ai numărul meu ăsta (0762058571)? Ia-l pe acesta, îl ţii tu acuma”. Ulterior la data de 29.02.2012,
ora 11:18:01, după o discuţie telefonică anterioară în care îi relatase că o să îi trimită un „număr nou”: inculpatul Chirvăsitu
Dumitru a transmis un mesaj SMS către inculpatul Jugănaru Andrei Florin, cu următorul conţinut: „0762.145.369”.
- la data de 09.03.2012, ora 11:22:56, inculpatul Chirvăsitu Dumitru şi-a manifestat nemulţumirea că a fost sunat pe
un anume număr de telefon de către martora Paler Elena „Ţi-am spus să nu mă suni pe numărul ăsta cu telefonul ăla. Da’
văd că nu vrei să înţelegi.”
- la data de 07.03.2012, ora 15.28:48, martora Paler Elena a transmis către inculpatul Jugănaru Andrei Florin
următorul mesaj: „Buna asta e nr meu de coz ptr munkă elena sunt”;
- la data de 09.03.2012, ora 10:40:23, martora Paler Elena a transmis către inculpatul Jugănaru Andrei Florin
următorul mesaj: „Sa memorati si nr. Asta (0767014036) ca e doar ptr munca”.
- într-o convorbire telefonică din ziua de 02.03.2012, ora 10:31:48, efectuată cu un interlocutor neidentificat,
inculpatul Guliu George a făcut următoarea afirmaţie: „Hai rezolv-o odată, că vreau s-arunc ăsta, îl ţin numai pentru tine”.
- în ziua de 12.03.2012, ora 11:52:04, discutând la telefon cu o persoană neidentificată, inculpatul Guliu George îi
atrage atenţia interlocutorului: „Nu mă mai sună pe ăsta, bă, că-i problemă mare. Ce dracu, mă, Voi sunteţi nebuni la cap?”.
- într-o convorbire telefonică purtată în ziua de 15.03.2012, la ora 11:30:14, inculpatul Guliu George i-a relatat
martorei Lengiu Georgiana următoarele: „Hai că după-amiază iau alt din ăsta şi vorbim pe el”.
- există, de asemenea, numeroase schimburi de mesaje între inculpaţii Guliu George şi Jugănaru Andrei Florin pe
tema necesităţii înlocuirii telefoanelor şi a numerelor de telefon: „Nu schimbi şi tu ceasul ca nu mai merge bine” ”(SMS
transmis de Guliu George lui Jugănaru Andrei Florin la numărul de telefon 0761.462.608, în data de 28.03.2012, ora
21:11:42); „„Am uitat azi la birou. Skimb dimineata” (SMS transmis de inculpatul Jugănaru Andrei Florin către Guliu
George la data de 28.03.2012, ora 21:12:29); „Nu ai schimbat” (SMS transmis de Guliu George lui Jugănaru Andrei Florin la
numărul de telefon 0761.462.608, în data de 02.04.2012, ora 11:00:29); „Km 40 azi tati” (SMS transmis de inculpatul
Jugănaru Andrei Florin de la numărul de telefon 0768.559.802 către Guliu George la data de 02.04.2012, ora 11:55:56).
- la data de 03.04.2012, ora 18.00:57, discutând la telefon cu un individ pe nume COCIU, inculpatul Guliu George
îi reproşează următoarele: „Mă, de ce dracu suni de pe? Băi de ce strici toate telefoanele mă? Păi suni de pe Cosmote pe
79
acesta? Eu ţi-l dau şi tu suni de pe alte numere. …Păi ai sunat de pe Cosmote. Eu pe ăla vorbesc cu tine de pe abonament.
Ce nu ştii chestiile astea . Ce dracu… Trebuie să arunc şi telefonul ăsta”, după care, în ziua de 07.05.2012. la ora 18:22:16,
între aceeaşi interlocutori se poartă următoarea convorbire telefonică: Cociu: „Şterge-l pe ăla şi bagă-l pe ăsta.” Guliu
George: „Pe care să-l şterg. Tu ai sunat pe Cosmote. Eşti nebun Cociule ?”.
- la data de 16.05.2012, orele 11:18:36 şi 11:19:55, între inculpaţii Guliu George şi Jugănaru Andrei Florin s-a
purtat următorul dialog telefonic: Guliu George: „Ştii că mi-ai trimis tu mie unu’ d-ăla care noi pe el cu BBM (n.n.
BlackberryMessenger) ... Ia-mi şi mie unul. Cât este? Şi trimite-mi-l şi-ţi dau banii.” Jugănaru Andrei: „A, deci încă unul, la
fel ca celălalt ... Vrei să-ţi bag eu tot în ele, absolut tot cât să meargă sau te descurci?” Guliu George: Păi da, îmi bagi tot
da’ să-mi faci cu să fie BBM-ul ăla, da’ trebuie cartelă ca să fie”.
- la data de 19.04.2012, ora 20:32:11, inculpatul Belba Nicolae a apelat o persoană neidentificată căreia i-a solicitat
„5 pachete de o sută”: Belba Nicolae: „Băiatul acela macedon care ia telefoane de la voi.” Interlocutoare: „Da, ştiu că scria
„Polo telefoane”, dar nu ştiam cine e.” Belba Nicolae: „Vreau şi eu 5 ai? Pachete.” Interlocutoare: „Da m-am prins . 100?”
Belba Nicolae: „De-o sută.” Interlocutoare: „Stai să văd câte mai am. Da’ nu mai am pachet.” Belba Nicolae: „De care ai
nu contează. 5 cu 5 cu 5…”.
- în ziua de 18.06.2012, ora 15:29.53, între inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi Moldovan Ovidiu Ioan se poartă
următoarea convorbire telefonică: Moldovan Ovidiu Ioan: „Salut! Auzi, vezi că nu mai mere …acela de BB.. nu mai am
semnal. Să mă … pe el. Când îmi trebe, nu nai… nu mai am semnal, nimic la el, na. Tu mai ai Voda ăla al meu?” Jugănaru
Andrei Florin: „Da.” Moldovan Ovidiu Ioan: „No dă-mi una scurtă şi-apăi îţi trimit să ne uităm, no bine.”
- cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi corporale efectuate la data de 09.07.2012 au fost identificate următoarele
bunuri: la inculpatul Preda Dumitru Emilian - 16 telefoane mobile şi 14 cartele telefonice; la inculpatul Jugănaru Andrei
Florin - 76 telefoane mobile şi 14 cartele telefonice; la inculpatul Buliga Mihai - 42 telefoane mobile şi 28 cartele telefonice;
la inculpatul Secăreanu Florin Dan - 12 telefoane mobile şi 13 cartele telefonice; la inculpatul Belba Nicolae – 15 telefoane
mobile şi 14 cartele telefonice; la inculpatul Guliu George – 27 telefoane mobile şi 2 cartele telefonice.
*******
S-a reţinut în continuare că în vederea asigurării condiţiilor propice desfăşurării nestingherite a activităţii
evazioniste ce constituia scopul grupului infracţional organizat, la adăpost de o intervenţie categorică şi eficientă din partea
autorităţilor statului, menită a pune capăt fraudării bugetului de stat, inculpatul Nemeş Radu a manifestat o preocupare
constantă pentru constituirea şi consolidarea unui palier de protecţie a grupării infracţionale pe care o coordona, alcătuit din
funcţionari cu putere de decizie în cadrul unor instituţii publice cu competenţe în această materie (Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală ori Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă).
Această protecţie venită din partea unor înalți funcţionari ai statului s-a dovedit a avea un caracter realmente
necesar, în condiţiile în care dimensiunea activităţii evazioniste operaționalizată prin intermediul S.C. Excella Real Grup
S.R.L. nu ar fi putut trece neobservată, mai ales într-o localitate precum comuna Nicolae Bălcescu, unde în perioada de
referinţă cuprinsă între mai 2011 şi iulie 2012, transporturile de motorină care veneau şi la scurt timp plecau de pe platforma
S.C. Excella Real Grup S.R.L. către destinațiile din Sibiu şi Mediaş, precum şi pretinsa producţie de produse petroliere
inferioare declarată a fi fost realizată în antrepozitul deţinut de S.C. Excella Real Grup S.R.L. erau comparabile cu cele
realizate de o rafinărie.
S-a constat, astfel cum probatoriul cauzei o dovedeşte, acest palier de protecţie care a sprijinit activitatea
evazionistă a grupului infracţional organizat controlat şi coordonat de inculpatul Nemeş Radu a fost alcătuit în primul rând
din inculpaţii Blejnar Sorin, care la momentul respectiv avea calitatea de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală şi Comăniţă Viorel, care îndeplinea funcţia de vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii, protecţia asigurată de aceştia
rezultând din maniera voit ineficientă în care şi-au exercitat atribuţiile ce le reveneau în virtutea funcţiilor deţinute, în sensul
că deşi primiseră, în mod nemijlocit, date şi informaţii precise şi concludente cu privire la modalitatea ilicită în care gruparea
infracţională patronată de inculpatul Nemeş Radu frauda bugetul de stat, în mod conştient şi deliberat nu au intervenit cu
promptitudine şi fermitate pentru ca operaţiunile frauduloase cu produse accizabile desfăşurate de S.C. Excella Real Grup
S.R.L. cu ajutorul multor alte societăţi comerciale implicate în schema infracţională, să fie controlate de către organele fiscale
şi vamale competente, iar atunci când totuşi astfel de acţiuni de control au fost demarate, acestea s-au desfăşurat într-o
modalitate formală şi superficială, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele de evaziune fiscală.
Din punct de vedere subiectiv, prima instanţă a constatat că ansamblul probator strâns în cauză pune în evidenţă
faptul că inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel au acţionat cu intenţie, urmărind ca în virtutea funcţiilor publice pe care
le deţineau în cadrul instituţiei a cărei menire era tocmai aceea de a interveni pentru descoperirea şi stoparea activităţii
evazioniste, să-i ajute pe membrii grupului infracţional, în baza unor înţelegeri intermediate de Marta Codruţ Alexandru şi
Schwartzenberg Emilian.
În această privinţă, a reţinut atenţia faptul că Marta Codruţ Alexandru avea o relaţie apropiată cu inculpaţii Blejnar
Sorin şi Comăniţă Viorel încă din perioada în care acesta activase în cadrul A.N.A.F., îndeplinind inclusiv funcţia de şef de
cabinet al inculpatului Blejnar Sorin, iar Schwartzenberg Emilian era, la rândul lui, prieten apropiat cu inculpaţii Blejnar
Sorin şi Comăniţă Viorel, cu care avea întâlniri şi conversaţii frecvente, aceste aspecte fiind probate cu prisosinţă de notele de
redare a convorbirilor telefonice şi a comunicărilor interceptate şi înregistrate cu autorizarea judecătorului. În perioada
săvârşirii faptelor deduse judecăţii, Schwartzenberg Emilian controla postul de televiziune Realitatea TV, iar prin prisma
statutului influent pe care i-l conferea calitatea de „mogul de presă”, acesta clama împrejurarea că relaţiile pe care le avea în
mediul politic, cu membrii tuturor partidelor de pe eşichierul politic, îi permiteau să manipuleze procesul de numire a
conducerii A.N.A.F.
În acest context, Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian primeau de la inculpatul Nemeş Radu o parte
din sumele obţinute din evaziunea fiscală cu scopul de a-i determina pe preşedintele şi pe vicepreşedintele A.N.A.F. să
protejeze mecanismul infracţional prin prisma funcţiilor publice deţinute, garantându-se în schimb acestora menţinerea în
funcţiile de conducere pe care le ocupau.
Analiza modului concret în care a fost operaţionalizat acest laborios mecanism evazionist a scos în evidenţă faptul
că o activitate infracţională atât de amplă şi de complexă, perpetuată în timp pe parcursul unei perioade de mai bine de un an
de zile, nu ar fi putut fi organizată dacă grupul infracţional în cadrul căruia a fost desfăşurată nu ar fi beneficiat de protecţie
din partea celor mai de seamă reprezentanţi ai organelor vamale şi fiscale ale statului, mai ales într-o perioadă de gravă criză
80
economică, în care fenomenul evaziunii fiscale fusese calificat drept o ameninţare la adresa siguranței naţionale prin
hotărârea C.S.A.T. nr.69/28.06.2010, în conformitate cu prevederile art.3 lit. f din Legea siguranţei naţionale nr.51/1991.
Astfel, transporturile de motorină realizate aproape zilnic pe ruta Constanţa – Sibiu/Mediaş, timp de peste un an de
zile, în baza unor documente false, însumând cantitatea de aproximativ 90.000 tone de combustibil, inexistenţa celor 120.000
tone de ţiţei menţionate scriptic a fi achiziţionate de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. sau simularea activităţilor de
fabricare a celor 120.000 tone de CLG şi CL Navo care nu au existat niciodată, reprezentau realităţi faptice uşor verificabile
în cadrul oricărei acţiuni serioase de control, ori lipsa identificării vreuneia dintre aceste nereguli flagrante dovedeşte
atitudinea coniventă a conducerii A.N.A.F. de tolerare şi, chiar de încurajare a activităţii evazioniste desfăşurate prin
intermediul S.C. Excella Real Grup S.R.L.
Succesul demersului infracţional era astfel condiţionat de susţinerea unor înalţi funcţionari ai statului aflaţi în
poziţii importante în structura instituţiilor publice abilitate în combaterea fenomenului evaziunii fiscale, care le permitea să
influenţeze modalitatea de desfăşurare a eventualelor controale ce ar fi putut viza atât pretinsul proces tehnologic de
prelucrare a produselor petroliere, ce ar fi trebuit să se desfăşoare pe platforma petrochimică a S.C. Excella Real Grup S.R.L.,
cât şi activitatea ilicită de transport şi distribuţie a motorinei către staţiile de carburanţi din judeţul Sibiu, pe baza unor
documente fictive.
Din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că în cazul în speţă protecţia de care s-a bucurat S.C. Excella Real
Grup S.R.L. în comercializarea ilegală a motorinei euro 5 achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor cu scopul
declarat al folosirii acesteia în procesul de producţie din antrepozitul fiscal, a venit atât din partea inculpaţilor Blejnar Sorin şi
Comăniţă Viorel, funcţionari cu un rol esenţial în combaterea evaziunii fiscale şi care se aflau în strânsă legătură cu liderii
grupului infracţional, cât şi din partea unor conducători ai structurilor teritoriale aflate în subordinea acestora, care deşi nu au
făcut obiectul vreunei anchete, există suficiente indicii că au manifestat la rândul lor o atitudine coniventă de tolerare şi de
ocrotire a activităţii infracţionale desfăşurate prin intermediul S.C. Excella Real Grup S.R.L.
Deşi, pentru dovedirea activităţii inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel de influențare a modului de
efectuare a controalelor ce intrau în competenţa persoanelor aflate în subordinea lor, probatoriul administrat în cauză nu
relevă existenţa unor probe directe în acest sens, totuşi, Curtea constată că, în aplicarea principiilor consacrate de
jurisprudenţa instanţei europene de contencios al drepturilor omului în materia aprecierii probelor ( Hotărârea din 13 iulie
2010 pronunţată de CEDO în cauza Carabulea împotriva României), conform cărora standardul probei „dincolo de orice
dubiu” poate fi atins şi prin coexistența unor inferențe suficient de puternice, clare şi concordante sau a unor prezumţii
similare de fapt, irefutabile, acestea pot fi decelate cu valoare de certitudine prin coroborarea unor probe indirecte, suficient
de temeinice şi legal administrate în cauză.
Astfel, pe baza probatoriului cauzei, Curtea a reţinut că inculpatul Blejnar Sorin a fost numit preşedinte al Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală la data de 06 ianuarie 2009, iar inculpatul Comăniţă Viorel a fost numit vicepreşedinte al
A.N.A.F. cu rol de conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor la data de 02 martie 2011, după ce anterior deținuse funcţia
de director al Direcţiei de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale în cadrul aceleiaşi instituţii. Prin prisma funcţiilor de
conducere deţinute, cei doi inculpaţi coordonau nemijlocit modul în care organele vamale realizau supravegherea
operaţiunilor cu produse energetice, atât prin organizarea activităţii de control, cât şi prin gestionarea informaţiilor concrete
referitoare la fapte de evaziune fiscală.
Autoritatea Naţională a Vămilor (A.N.V.) îşi desfăşura activitatea la data săvârşirii faptelor în baza prevederilor
HG nr.109/2009 în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ca organ de specialitate al administraţiei publice
centrale, cu personalitate juridică, buget şi patrimoniu proprii. Principala atribuţie a A.N.V. era aplicarea legislaţiei în
domeniul vamal şi pentru accize, prin aparatul central şi unităţile subordonate la nivel teritorial. Vicepreședintele Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală care conducea Autoritatea Naţională a Vămilor avea în subordinea directă Direcţia
Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale şi era membru de drept al Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse
supuse accizelor armonizate.
Controlul operaţiunilor cu produse accizabile se realiza într-o modalitate care asigura, pe de o parte, concentrarea
deciziilor la persoanele cu funcţii de conducere, iar pe de altă parte permitea un grad ridicat de subiectivism în luarea acestor
decizii.
Acest lucru reiese dintr-un raport de audit al performanței la ANV, realizat în cursul anului 2012 de către Curtea de
Conturi, prin care s-a constatat că selecţia contribuabililor supuși controlului se realiza prin utilizarea „raționamentului
profesional”, fără a exista analize de risc, această procedură fiind calificată drept una din principalele vulnerabilităţi ale
instituţiei la corupţie, întrucât permitea evitarea realizării unor controale la anumiți agenți economici cu risc fiscal ridicat.
Totodată, auditorii Curţii de Conturi au constatat că inspectorii fiscali erau repartizați în mod inegal în cadrul direcțiilor
judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale, astfel încât DJAOV Constanţa avea doar 3 inspectori fiscali, jumătate din
numărul altor direcții, în condiţiile în care judeţul Constanţa deţinea o pondere însemnată din antrepozitele fiscale de
producţie şi depozitare produse energetice şi alcoolice la nivel naţional.
Potrivit aceluiaşi raport de audit, activitatea de supraveghere a mișcării produselor accizabile în regim fiscal
suspensiv şi cea de investigare cu privire la deţinerea, producerea, mişcarea şi comercializarea produselor supuse accizării se
realiza pe baza unor modalităţi de selecţie arbitrare, subiective a acţiunilor din planul de control al echipelor mobile.
Totodată, autorizarea antrepozitelor fiscale se realiza de către o comisie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice
prezidată de şeful ANV, în lipsa unor termene precise de eliberare a autorizaţiilor, împrejurare care permitea la rândul său
luarea unor decizii subiective.
În perioada cât au deţinut funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al A.N.A.F., atât inculpatul Blejnar
Sorin, cât şi inculpatul Comăniţă Viorel au primit nemijlocit sesizări oficiale conţinând date concrete cu privire la activităţile
evazioniste desfăşurate de Nemeş Radu şi de S.C. Excella Grup Real S.R.L., însă şi-au exercitat atribuţiile de coordonare a
acţiunilor de control într-o modalitate care să asigure funcţionarea în continuare a mecanismului evazionist, prin exploatarea
vulnerabilităților sistemului vamal.
Astfel, încă din luna iunie 2009, inculpatului Blejnar Sorin i-a fost transmisă nota nr.30493 a Curţii de Conturi cu
privire la formarea, evidenţierea, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului de stat, administrate şi gestionate de Autoritatea
Naţională a Vămilor. În cuprinsul acestui document era descrisă pe larg modalitatea de fraudare a bugetului de stat prin
tranzacţiile cu produse energetice comercializate de antrepozitele fiscale şi era indicată activitatea desfăşurată de mai multe
81
societăţi comerciale, printre care se număra şi S.C. Excella Real Grup S.R.L. administrată la acel moment de inculpatul
Nemeş Radu, precum şi o altă societate administrată anterior de acelaşi inculpat.
Constatările auditorilor Curţii de Conturi demonstrau că buletinele de verificare metrologică în baza cărora a fost
autorizat antrepozitul fiscal erau contrafăcute, că verificările faptice efectuate de autorităţile vamale aveau caracter formal,
precum şi că societatea a realizat achiziţii de motorină şi benzină care depăşeau capacitatea de depozitare, fiind evident că nu
realizează activitate de producţie de produse petroliere inferioare, ci că revinde combustibilul. De asemenea, s-a mai arătat că
anumiţi reprezentanţi ai structurilor A.N.A.F. cu atribuţii în autorizarea antrepozitarilor şi supravegherea mişcării produselor
accizabile nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu.
Având în vedere aceste împrejurări, reprezentanţii Curţii de Conturi au cerut ca reprezentanţii A.N.A.F să efectueze
verificări la S.C. Excella Real Grup S.R.L. privind 24 de aspecte concrete, printre care:
- realitatea intrărilor de produse energetice în antrepozitul fiscal
- consumurile specifice de energie electrică ale instalaţiilor folosite pentru producţia produselor energetice;
- activitatea tuturor agenților economici implicaţi pe circuit, până la consumatorul final;
identitatea autovehiculelor folosite pentru realizarea transporturilor;
- reconstituirea traseului sumelor de bani folosite pentru plata obligaţiilor între antrepozitar şi ceilalţi participanţi la
circuitul financiar;
- modul în care organele vamale şi-au îndeplinit sarcinile de serviciu autorităţile cu atribuţii de autorizare şi
supraveghere a antrepozitelor fiscale.
Această solicitare a fost adresată nemijlocit inculpatului Blejnar Sorin, în calitate de preşedinte al A.N.A.F., căruia
i s-a cerut totodată să comunice Curţii de Conturi rezultatul măsurilor dispuse. Inculpatul a rezoluționat nota primită de la
Curtea de Conturi cu menţiunea „Măsuri legale”, însă verificările indicate cu privire la S.C. Excella Grup Real S.R.L. nu au
fost niciodată efectuate.
În răspunsul transmis Curţii de Conturi de inculpatul Blejnar Sorin s-a invocat imposibilitatea efectuării acestor
verificări, cu motivarea că o inspecţie fiscală iniţiată la 26.03.2009 de D.R.A.O.V Constanţa fusese suspendată la data de
06.04.2009 datorită unor cercetări efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa. Inspecţia menţionată nu a mai
fost reluată până la sfârşitul anului 2012, sub pretextul că documentele contabile ale S.C. Excella Grup Real S.R.L. au fost
ridicate de organele de urmărire penală, deşi verificările solicitate de Curtea de Conturi se refereau şi la alte împrejurări de
fapt, precum şi la activitatea celorlalte societăţi implicate pe circuit, astfel încât nu erau influenţate de cercetările penale
întreprinse cu privire la S.C. Excella Grup Real S.R.L..
De asemenea, în luna octombrie 2011, deci într-un moment în care activitatea infracţională dedusă judecăţii în
cauza pendinte se afla în plină desfăşurare, inculpatului Blejnar Sorin i-a fost prezentată nota nr.846.709 a Direcţiei Generale
de Informaţii Fiscale din cadrul A.N.A.F., în cuprinsul căreia era practic descris în mod sintetic modul de fraudare a
bugetului de stat prin activităţile evazioniste realizate în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L., arătându-se că
există informaţii potrivit cărora S.C. Inkasso Jobs S.R.L. livrează în mod fictiv combustibil (ţiţei brut) către antrepozitul
fiscal aparţinând S.C. Excella Real Grup S.R.L. sub pretextul efectuării de activităţi de producţie, în fapt motorina fiind
livrată către staţiile de distribuţie aparţinând S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Euroil S.R.L.
În cuprinsul aceleiaşi note, Direcţia Generală de Informaţii Fiscale a solicitat în mod expres instituirea unor măsuri
de supraveghere şi control care să vizeze realitatea operaţiunilor desfăşurate de aceste societăţi comerciale.
Această notă a fost transmisă din dispoziţia inculpatului Blejnar Sorin către inculpatul Comăniţă Viorel, fiind
ulterior direcţionată la Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale.
În legătură cu interesul manifestat de către inculpatul Blejnar Sorin pentru aspectele grave semnalate în cuprinsul
notei anterior menţionate este relevantă declaraţia autorul notei respective, martorul Diaconescu Daniel, din lecturarea căreia
se deduce cu uşurinţă atitudinea de neîncredere pe care inculpatul Blejnar Sorin a lăsat să se înţeleagă că o manifestă faţă de
realitatea împrejurărilor consemnate în cuprinsul notei ce i-a fost prezentată, ca şi cum acestea ar fi parvenit din zvon public,
iar nu de la o structură a instituţiei al cărei conducător era. În acest sens, din declaraţia martorului Diaconescu Daniel, care la
vremea respectivă conducea Direcţia Generală de Informaţii Fiscale din cadrul A.N.A.F., se reţine că, fiind încunoștințat de
către un subordonat al său care îşi desfăşura activitatea în cadrul Serviciului de monitorizare a activităţii fiscale, al cărui
principal obiectiv consta în surprinderea activităţilor cu potenţial fiscal ridicat, despre faptul că existau anumite tranzacţii
scriptice între expeditorul S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi antrepozitarul S.C. Excella Real Grup S.R.L., iar faptic aceste tranzacţii
se realizau între expeditor şi staţiile de distribuţie a produselor petroliere S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L., a
întocmit o notă pe care la rândul său a prezentat-o preşedintelui A.N.A.F., inculpatul Blejnar Sorin, care primind respectiva
notă, a studiat-o cu atenţie şi l-a întrebat dacă informaţiile pe care le conţinea sunt verificate, după care fără a pune nicio
rezoluţie scrisă, a dispus verbal transmiterea notei către A.N.V.
Singurele verificări efectuate în urma notei anterior menţionate au constat într-un control efectuat la data de
21.11.2011 la sediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., vizând identitatea dintre stocul scriptic de produse energetice şi cel
faptic. Acest control nu a avut însă aptitudinea de a confirma informaţiile din nota întocmită de Direcţia Generală de
Informaţii Fiscale privind livrările faptice de motorină către staţiile de carburanţi şi caracterul fictiv al operaţiunilor de
rafinare, în condiţiile în care stocurile scriptice erau influenţate de documentele fictive întocmite de inculpaţi, iar verificările
care ar fi trebuit să fie efectuate potrivit solicitărilor se refereau tocmai la realitatea tranzacţiilor consemnate.
Organele vamale abilitate nu au folosit niciunul dintre instrumentele de supraveghere pe care le aveau la dispoziţie
conform normelor de organizare şi funcţionare (oprirea în trafic şi controlul cisternelor care transportau motorină la S.C.
Benz Oil S.R.L. şi S.C. Euroil S.R.L., supravegherea permanentă pe timp de zi şi de noapte a clădirilor şi depozitelor
aparţinând S.C. Excella Real Grup S.R.L., însoțirea mijloacelor de transport) pentru a verifica dacă aspectele cuprinse în notă
sunt reale. Totodată, nu s-au efectuat controale pe fluxul tehnologic al rafinăriei, pentru a stabili dacă produsele energetice
inferioare au fost într-adevăr produse, nu s-a realizat o verificare a circuitului fizic al ţiţeiului, nu au fost verificaţi
cumpărătorii combustibilului lichid pentru a stabili dacă activitatea acestora justifica achiziţiile şi nu au fost organizate
activităţi de însoţire a autovehiculelor folosite pentru transportul motorinei.
De altfel, aspecte relevante referitoare la modul în care inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, în virtutea
funcţiilor importante deţinute în cadrul A.N.A.F. puteau coordona şi influenţa direcționarea activităţilor de control se
desprind şi din declaraţiile altor martori audiaţi în cauză, chiar la propunerea acestora.
82
Astfel, potrivit declaraţiei martorului Constantinescu Aurelian, care în perioada de referinţă ocupa funcţia de şef
Serviciu echipe mobile din cadrul A.N.V., de regulă controalele inopinate se dispuneau de către directorii structurilor din care
făceau parte echipele operative şi, numai în mod excepţional, atunci când era vorba despre inspecţii fiscale complexe care
presupuneau implicarea mai multor direcţii regionale exista posibilitatea ca astfel de inspecţii să fie coordonate de către
conducătorul A.N.V., însă astfel de inspecţii nu erau uzuale. Ori în cazul în speţă, o astfel de inspecţie fiscală complexă, deşi
absolut necesară în raport cu amploarea şi complexitatea activităţilor evazioniste despre care deţinea informaţii concrete că ar
fi desfăşurate de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. cu ajutorul a numeroşi alţi agenţi economici implicaţi în mecanismul de
fraudare a bugetului de stat, nu a fost niciodată dispusă de către şeful A.N.V., inculpatul Comăniţă Viorel, acţiunea de control
demarată de A.N.V. asupra S.C. Excella Real Grup S.R.L. în luna noiembrie 2011 în urma notei nr.846.709 a Direcţiei
Generale de Informaţii Fiscale din cadrul A.N.A.F. limitându-se, aşa cum s-a precizat anterior, la verificarea formală a
corespondenţei dintre stocul scriptic şi stocul faptic de produse energetice.
Aspecte similare se desprind şi din declaraţia martorului Ilie Nicolae Tuică Arion, care la momentul comiterii
faptelor deduse judecăţii deţinea funcţia de director al Regionalei Vamale Constanţa şi care a afirmat că aprobarea
menţionării în planul de inspecţie fiscală a oricărei societăţi, deci şi a S.C. Excella Real Grup S.R.L. se făcea de către
preşedintele A.N.V., inculpatul Comăniţă Viorel, iar în luna aprilie 2012 a primit o propunere din partea A.N.V., semnată de
către inculpatul Comăniţă Viorel pentru efectuarea unei astfel de inspecţii fiscale la S.C. Excella Real Grup S.R.L.,
dispunând repartizarea acelei solicitări către Compartimentul de inspecţie fiscală care era compus din 3 persoane şi care la
acel moment mai avea în derulare alte 3-4 inspecţii fiscale, astfel încât activitatea de inspecţie la care trebuia supusă S.C.
Excella Real Grup S.R.L., nu începuse până la momentul în care el şi-a încetat activitatea de director al Regionalei Vamale
Constanţa, în luna mai 2012.
De asemenea, şi martorul Bodea Ioan care a ocupat mai întâi funcţia inspector vamal în cadrul direcţiei Judeţene de
Accize şi Operaţiuni Vamale Sibiu şi apoi pe aceea de director executiv în cadrul aceleiaşi instituţii a precizat că toate
inspecţiile fiscale erau aprobate de către conducerea A.N.V, respectiv de către inculpatul Comăniţă Viorel.
În cât priveşte faptul că niciunul dintre martorii Ilie Nicolae Tuică Arion, care a îndeplinit funcţia de director al
Regionalei Vamale Constanţa, Huţucă Bogdan Iulian care a deţinut funcţia de director al D.G.F.P. Constanţa sau Bodea Ioan,
care începând cu luna martie 2012 a ocupat funcţia de director executiv în cadrul direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni
Vamale Sibiu, nu a afirmat că ar fi primit vreo dispoziţie sau ar fi fost influenţaţi în vreun fel de către inculpaţii Blejnar Sorin
şi Comăniţă Viorel spre a favoriza S.C. Excella Real Grup S.R.L., ori, după caz, S.C. Benz Oil S.R.L., în cadrul acţiunilor de
control întreprinse de către structurile teritoriale fiscale sau vamale pe care le conduceau, Curtea consideră că acest aspect
trebuie interpretat în strânsă legătură cu propria conduită „binevoitoare” manifestată de aceştia în îndeplinirea atribuţiilor lor
de serviciu.
Astfel, în pofida evidenţei faptelor, martorul Ilie Nicolae Tuică Arion a susţinut că, în perioada cât a îndeplinit
funcţia de director al Regionalei Vamale Constanţa, S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu a fost o societate care să ridice
probleme nici măcar la nivelul Grupurilor Regionale de Luptă Antifraudă în cadrul cărora se organizau întâlniri cu Poliţia,
Prefectura, Finanţele Publice, Garda Financiară şi nici nu auzise ca această societate să desfăşoare vreo activitate
infracţională, iar în urma controalelor inopinate pe care le-a ordonat cu privire la respectiva societate sau la care echipe ale
Regionalei Vamale au participat împreună cu organele de poliţie, nu i-au fost raportate niciun fel de nereguli sau acţiuni de
fraudă din partea S.C. Excella Real Grup S.R.L., pentru simplul motiv că acestea nici nu au fost căutate.
În acelaşi sens, din declaraţia martorului Huţucă Bogdan Iulian care a deţinut funcţia de director general al
D.G.F.P. Constanţa, Curtea reţine că, deşi aprobarea planului lunar de control intra în atribuţiile lui de serviciu, acesta nici nu
are cunoştinţă despre activitatea desfăşurată de către S.C. Excella Real Grup S.R.L., care constituia totuşi un agent economic
destul de însemnat din raza de competenţă a instituţiei pe care o conducea, ci despre aceasta a auzit doar din ceea ce s-a scris
în presa vremii.
Cu privire la martorul Bodea Ioan, care începând cu luna martie 2012 a ocupat funcţia de director executiv în
cadrul direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Sibiu, din declaraţia acestuia rezultă că asupra S.C. Benz Oil S.R.L.
a fost începută o inspecţie fiscală în lunile noiembrie sau decembrie 2011, însă această activitate nu fusese finalizată nici la
sfârşitul lunii iunie 2012, ceea ce coroborat cu atitudinea de superioritate pe care, astfel cum s-a precizat cu prilejul expunerii
contribuţiei infracţionale a inculpatului Moldovan Ovidiu Ioan, acesta obişnuia să o manifeste în relaţia cu inspectorii vamali,
dovedeşte lipsa de seriozitate şi de eficienţă a verificărilor efectuate în cadrul respectivelor acţiuni de control.
De altfel, despre modul detaşat în care inculpatul Guliu George percepea posibilitatea declanşării unor controale
asupra S.C. Excella Real Grup S.R.L., bizuindu-se probabil pe sistemul de protecţie pe care îl crease asociatul lui, inculpatul
Nemeş Radu, sunt extrem de elocvente următoarele comunicări şi convorbiri telefonice:
- „Ce rugăminte am la tine, la ora unu jumate, la prânz ... o să vină unii d-ăia cu trese, şti tu. Faci şi tu o masă de
şase persoane, opt persoane şi trec eu să-ţi... Le dai ce vor ei, da?” (convorbire telefonică purtată de Guliu George la data de
30.05.2012, ora 10:28:02 cu un interlocutor pe nume NELU);
- „deja a aflat ponta şi inspectorul şef burlacu despre situatia de la kogălniceanu.maine dim mergem la dga”
(SMS primit de Guliu George la data de 04.06.2012, ora 15:25:13);
- „ok de aici e sprijin total dar să ajungă lucrările aici”, „Omu stie am vb dar sa nu foloseasc numele meu atentie
mare” (SMS-uri transmise de Guliu George la data de 04.06.2012, ora 15.33:57 şi 15:35.02).
Pe lângă aspectele faptice anterior menţionate, Curtea a constatat că înregistrările de convorbiri telefonice şi
imagini şi listingurile apelurilor telefonice din perioada de referinţă constituie elemente probatorii ce oferă date deosebit de
relevante despre succesiunea discuţiilor şi a întâlnirilor ce au avut loc chiar în perioada comiterii faptelor ce formează
obiectul judecăţii, între Nemeş Radu, Marta Codruţ Alexandru, Schwartzenberg Emilian, Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel,
contacte care nu pot fi explicate decât în contextul interesului manifest al inculpatului Nemeş Radu de a obţine o protecţie de
cel mai înalt nivel pentru activitatea evazionistă desfăşurată de membrii grupării şi care demonstrează existenţa unei
coordonări între membrii grupului şi funcţionarii publici care le asigurau protecţie. Modul conspirat în care s-au desfăşurat
aceste întâlniri, limbajul codificat folosit şi metodele utilizate pentru a evita o eventuala interceptare a discuţiilor ambientale
denotă că toţi participanţii la aceste consfătuiri aveau reprezentarea caracterului infracţional al activităţii desfăşurate de
inculpatul Nemeş Radu împreună cu ceilalţi membrii ai grupului infracţional.
83
Totodată, aceste elemente probatorii obţinute cu ajutorul mijloacelor tehnice de interceptare şi înregistrare vin să
infirme în mod categoric şi susţinerile neadevărate ale inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, care au pretins în mod
constant că nu îl cunosc pe inculpatul Nemeş Radu.
Astfel, la data de 20.12.2011, inculpatul Nemeş Radu s-a întâlnit cu Marta Codruţ Alexandru în incinta
restaurantului „La Pergola”, situat în municipiul Arad. Ulterior discuţiei dintre cei doi, Marta Codruţ Alexandru l-a contact pe
inculpatul Comăniţă Viorel, cu care a perfectat o întâlnire în cursul aceleiaşi seri, la reşedinţa fostului director executiv al
Autorităţii Naţionale a Vămilor, inculpatul Comăniţă Viorel.
În ziua de 18.01.2012, Marta Codruţ Alexandru a avut două întâlniri cu inculpatul Blejnar Sorin, una la sediul
A.N.A.F. şi cealaltă la restaurantul Osteria Gioia din Bucureşti, la ambele participând şi inculpatul Comăniţă Viorel, iar la
datele de 22 şi 25.01.2012, între Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin au avut loc noi întâlniri, ultima dintre acestea
petrecându-se la domiciliul preşedintelui A.N.A.F.
La data de 10.02.2012, ora 09:44:24, Marta Codruţ Alexandru l-a contactat pe inculpatul Nemeş Radu şi l-a
întrebat dacă sunt „noutăţi ceva”, acesta din urmă răspunzându-i că nu, deocamdată, şi că „dăm înainte, uşurel, aşa”, după
care cei doi au stabilit să se întâlnească „luni (13.02.2012) ... tot aşa, seara, tot aşa, pe la ăla, pe acolo ...”. Totodată, Marta
Codruţ Alexandru l-a întrebat pe inculpatul Nemeş Radu despre swifturile bancare pe care le-a primit, atrăgându-i atenţia că
„nu erau toate, erau numai o parte”, iar acesta i-a promis că se „va uita prin ele, să vadă ce lipseşte”. Marta Codruţ
Alexandru a afirmat că le are pe „primele de prin octombrie”, dar că mai trebuie şi „celelalte, să i le dau lu’ ăla”. Inculpatul
Nemeş Radu i-a spus că trebuie să fie „opt în total”, întrebându-l câte a primit, la care Marta Codruţ Alexandru a răspuns că
a primit „numai vreo patru, în total 1,1”. Inculpatul Nemeş Radu a promis că le va pregăti şi pe celelalte şi le va pune „într-
un dosar”, moment în care Marta Codruţ Alexandru a insistat asupra necesităţii primirii tuturor documentelor, întrucât trebuie
„să i le dau lu’ ăsta să şi le …”, deoarece „nu e bine să nu le aibă”.
Referitor la conţinutul convorbirii telefonice anterior menţionate, este de precizat faptul că transferurile bancare la
care au făcut referire cei doi interlocutori reprezentau, în fapt, plăţile efectuate de inculpatul Nemeş Radu prin compania
Corralys Investments Limited din Emiratele Arabe Unite către compania Melici Management Inc controlată de Elan
Schwartzenberg. Astfel, primele plăţi au fost efectuate la data de 06.10.2011 şi 12.10.2011, iar împreună cu transferurile
ulterioare din 13.12.2011 şi 22.12.2011 însumau 1,1 milioane de dolari.
Subiectul acestor plăţi externe a făcut şi obiectul unei discuţii telefonice purtate în data de 16.02.2012, ora
21:51:06. între Marta Codruţ Alexandru şi inculpatul Buliga Mihai, locotenentul lui Nemeş Radu, ocazie cu care acesta din
urmă a precizat că are cunoştinţă de „dosar”, întrucât s-a ocupat personal de întocmirea acestuia, fiind vorba despre „alea
8”.
În contextul în care la data de 09.02.2012 fusese numit un nou guvern al României, iar conducerea Ministerului
Finanţelor Publice analiza oportunitatea demiterii persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile cu competenţe fiscale şi
vamale, Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian au realizat demersuri, la cererea inculpatului Nemeş Radu, în
vederea menţinerii în aceste funcţii a inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel sau cel puţin pentru a determina numirea
în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a unei persoane apropiate care să protejeze în
continuare activitatea grupului.
În acest sens, în seara zilei de 15.02.2012, Rusu Robert Claudiu, comisar şef al Gărzii Financiare – Secţia
Judeţeană Ilfov, s-a deplasat la biroul numitului Schwartzenberg Emilian. Pe parcursul acestei întâlniri, la ora 19:31:41, Rusu
Robert Claudiu i-a contactat telefonic pe Florea Sorin, la acel moment comisar şef adjunct al Gărzii Financiare, căruia i-a
solicitat să îi transmită în regim de urgenţă CV-ul în format electronic, comunicându-i totodată că este nevoie de discreţie
absolută: „Uită c-ai vorbit cu mine, ăsta-i mesajul”. În conversația purtată de cei doi prin telefon a intervenit şi numitul
Schwartzenberg Emilian, care i-a transmis lui Florea Sorin următorul mesaj „Când se dărâmă castelul, încerc să păstrez o
casă”, ceea ce semnifica demersurile pe care acesta le făcea pentru numirea lui Florea Sorin în funcţia de şef al A.N.A.F.
Împrejurarea transmiterii CV-ului către Schwartzenberg Emilian, deşi ce-i drept cu o altă motivaţie necredibilă,
este confirmată şi prin declaraţiile date de către însuşi martorul Florea Sorin, care a precizat că a trimis CV-ul la cererea
prietenului lui Schwartzenberg Emilian şi deşi a fost surprins de o atare cerere, s-a gândit că aceasta era în legătură cu
discuţiile pe care le avuseseră anterior despre posibilitatea angajării lui într-una dintre firmele aparţinând acestuia.
Tot în seara zilei de 15.02.2012, în intervalul 19.30 – 19.45, Marta Codruţ Alexandru şi inculpatul Nemeş Radu au
efectuat o vizită la reşedinţa inculpatului Comăniţă Viorel din Bucureşti, detaliile întâlnirii fiind stabilite prin intermediari, iar
deplasarea celor doi în această locaţie realizându-se la intervale diferite.
O nouă întâlnire a fost plănuită între Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin, prin convorbirea telefonică din ziua
de 16.02.2012, ora 12:01:29, întrevederea urmând a avea loc în biroul preşedintelui A.N.A.F.
În ziua de 26.02.2012, într-o convorbire telefonică purtată la ora 19:04:44, inculpatul Nemeş Radu i-a transmis lui
Marta Codruţ Alexandru că trebuie să se vadă, întrucât „Îs câteva treburi din astea organizatorice, ca să vedem ce şi cum le
aşezăm pentru viitor”, interlocutorul răspunzându-i că „e bine, că există presiuni mari acuma pe toată lumea de la ăsta nou”
care „măcar e O.K.” şi că „a vrut să-l tupăie p-ăsta al nostru, dar noroc că mai am eu prieteni”, referindu-se la posibilitatea
demiterii inculpatului Blejnar Sorin . În plus, Marta Codruţ Alexandru i-a confirmat inculpatului Nemeş Radu că a primit
„dosărelul” şi că l-a dat mai departe, după ce anterior şi-a făcut o copie, context în care Nemeş Radu a ţinut să sublinieze că
„e inclusiv scrisă data pe fiecare, ca să poată să le pupe, să le puncteze”.
La data de 01.03.2012, la ora 20:14, inculpatul Nemeş Radu l-a apelat pe Marta Codruţ Alexandru care se afla în
Franţa şi l-a întrebat dacă poate să ajungă mai repede în ţară întrucât „am fost acum la un prieten şi zice c-a înnebunit lupul
acolo şi nicicum nu mai vrea să rămână”, referindu-se la faptul că inculpatul Blejnar Sorin intenţiona să demisioneze din
funcţie de preşedinte al A.N.A.F, context în care Marta Codruţ Alexandru l-a întrebat dacă „vrea să-l ardă pe ăsta micu’”,
iar Nemeş Radu i-a răspuns că „Nu să-l ardă, vrea să se ardă singur”, pentru că „s-a săturat, că alea, că nu mai poate”. În
continuarea discuţiei, inculpatul Nemeş Radu i-a recomandat lui Marta Codruţ Alexandru să vină mai repede în ţară, întrucât
„pe dumneavoastră întotdeauna v-a ascultat”, astfel încât să-l convingă pe inculpatul Blejnar Sorin să mai rămână în funcţie
„măcar o perioadă, că nu-i momentul acuma. Măcar, când e o perioadă mai liniştită, că acuma chiar nu e ... e prea mare
presiunea acuma”. Marta Codruţ Alexandru a promis că va vorbi cu inculpatul Blejnar Sorin în aceeaşi seară şi că îl va
convinge, inculpatul Nemeş Radu insistând pe lângă interlocutor să-l convingă pe Blejnar Sorin „măcar să v-aştepte până
veniţi ... măcar să mai aibă răbdare până veniţi şi ... că e un cadru mai larg, aşa, care trebuie discutat, că v-am spus eu că
mai sunt nişte lucruri care vroiam să le vorbim ...” Totodată, inculpatul Nemeş Radu a afirmat că „Şi asta e o chestiune.
84
Bun, s-a sătura, S-a săturat. Na, e ok, că până la urmă fiecare îşi ştie limitele. ... Dar zic că trebuie un pic gândită, că...”,
context în care Marta Codruţ Alexandru i-a reamintit că data trecută când s-a pus problema demiterii lui Blejnar Sorin „Noi
atunci am dat şi soluţie. ... Era una repede, repede”, referindu-se la demersurile întreprinse pentru numirea în funcţia de
preşedinte al A.N.A.F. a lui Florea Sorin, deşi „p-aia (n.n. varianta) preferam s-o ţinem după”. În final, inculpatul Nemeş
Radu a promis că-l va suna din nou pe Marta Codruţ Alexandru după ce va merge la „văru’” (n.n. inculpatul Comăniţă
Viorel), întrucât „a fost chemat înapoi”.
La scurt timp, în jurul orelor 20:23, în timp ce se afla în locuinţa inculpatului Comăniţă Viorel inculpatul Nemeş
Radu l-a apelat din nou pe Marta Codruţ Alexandru, după care, pe terminalul mobil folosit de inculpatul Nemeş Radu,
discuţia a continuat între Marta Codruţ Alexandru şi Inculpatul Comăniţă Viorel care şi-a exprimat nedumerirea cu privire la
decizia intempestivă a inculpatului Blejnar Sorin, că „Aşa i-a intrat lui ... şi s-a apucat să-şi facă curăţenie”. Marta Codruţ
Alexandru l-a întrebat pe interlocutor „care este motivul real” al unei asemenea decizii, inculpatul Comăniţă Viorel afirmând
că nu ştie, că „el are în cap că oricum o să-l mătrăşească poate”, dar că l-a chemat „să vină pe aici” şi că Blejnar Sorin i-a
confirmat prezenţa într-o oră (aspect ce este confirmat de convorbirea telefonică pe care anterior, la ora 20:12:37, inculpatul
Comăniţă Viorel o purtase cu inculpatul Blejnar Sorin, cu prilejul căreia cei doi stabiliseră să se întâlnească mai târziu, acasă
la inculpatul Comăniţă Viorel). În continuare, Marta Codruţ Alexandru l-a întrebat pe inculpatul Comăniţă Viorel dacă crede
că ar fi cazul să-l sune şi el pe inculpatul Blejnar Sorin, cei doi convenind că dacă va fi nevoie inculpatul Comăniţă Viorel îi
va da un beep în timpul întâlnirii pe care urma să o aibă cu inculpatul Blejnar Sorin, scopul fiind acela de a-l convinge pe
acesta să se răzgândească, „să mai aştepte o săptămână, două”. În final, Marta Codruţ Alexandru l-a solicitat la telefon pe
inculpatul Nemeş Radu, căruia i-a promis că va încerca să vină sâmbătă, după ce va afla „ce simte văru” în urma întâlnirii cu
inculpatul Blejnar Sorin, iar inculpatul Nemeş Radu a afirmat că nu va rămâne la discuţie întrucât „n-are sens, ... n-are rost,
...Doar complicăm lucrurile.”, după care cei doi au stabilit că vor avea o nouă conversație după ce inculpatul Nemeş Radu va
părăsi locuinţa inculpatului Comăniţă Viorel.
Această convorbire telefonică, pe lângă rolul esenţial de element probatoriu care dovedeşte cu certitudine interesul
major al inculpatului Nemeş Radu ca preşedintele A.N.A.F., inculpatul Blejnar Sorin, să mai rămână în funcţie pentru a
garanta protecţie grupării infracţionale pe care o coordona, constituie şi dovada incontestabilă a caracterului nesincer al
susţinerilor inculpatului Comăniţă Viorel făcute cu prilejul audierii sale de către instanţa de fond, când a afirmat că nu l-a
cunoscut niciodată personal pe inculpatul Nemeş Radu şi că la solicitarea lui Marta Codruţ Alexandru, acesta din urmă s-a
întâlnit o singură dată cu inculpatul Nemeş Radu în curtea locuinţei sale, unde au discutat timp de circa 15-20 de minute, fără
însă ca el să participe la această întrevedere şi fără măcar să fie informat despre identitatea persoanei cu care s-a întâlnit
Marta Codruţ Alexandru în acel context
În aceeaşi seară, după aproximativ 10 minute, la ora 20:32:24, inculpatul Nemeş Radu şi Marta Codruţ Alexandru
au discutat din nou la telefon, primul afirmând că „problema e, că v-am zis, că sunt nişte lucruri pe care n-am cum să vi le
explic acuma, dar nu-i momentul, adică trebuie să mă credeţi pe cuvânt” şi că „am nişte lucruri cu care mă descurc cu el,
dar în condiţiile în care nu apar altele în plus”, pentru că altfel „o să pară la toată lumea că sunt de capul meu”. În cadrul
aceleiaşi convorbiri, Marta Codruţ Alexandru l-a întrebat pe inculpatul Nemeş Radu dacă „mai face lumea presiuni pe
tine?”, context în care acesta din urmă a răspuns „Da, păi d-asta vă zic, că mai sunt nişte lucruri, dar nu sunt nici măcar ca
să m-agite, dar în condiţiile actuale, dacă se modifică ceva n-o să mai fie aşa ... E o chestie de imagine.”, reiterând astfel
ideea că este importantă menţinerea percepției cu privire la protecţia conducerii A.N.A.F.
Aceste discuţii telefonice denotă mai presus de orice dubiu faptul că menţinerea în funcţie a inculpatului Blejnar
Sorin constituia un obiectiv esenţial pentru inculpatul Nemeş Radu şi că în lipsa protecţiei preşedintelui A.N.A.F. ar fi existat
riscul ca mecanismului evazionist să se prăbuşească.
În continuarea convorbirii telefonice anterior menţionate, Marta Codruţ Alexandru şi-a exprimat totuşi înţelegerea
faţă de gestul precipitat al preşedintelui A.N.A.F. „Adevărul că după trei ani de zile ... stresuri de astea” (n.n. referirea
priveşte perioada în care inculpatul Blejnar Sorin ocupase funcţia de preşedinte al A.N.A.F., în care fusese numit la data de
06.01.2009), însă i-a promis în mod repetat inculpatului Nemeş Radu că-l va convinge pe inculpatul Blejnar Sorin să nu
demisioneze. Totodată, inculpatul Nemeş Radu a insistat pe lângă Marta Codruţ Alexandru să îl determine pe Blejnar Sorin
să mai stea „măcar o lună, două, nu se pune problema de perioade lungi. ... Că suntem şi cu alea vechi pe punct de
finalizare, sunt şi altele noi şi-n momentul în care apare o chestie nouă toată lumea ce zice? A, păi stai aşa că nu... înseamnă
că nu mai e ...”. Pentru a înţelege semnificaţia reală a acestor afirmaţii ale inculpatului Nemeş Radu, este important de
reamintit faptul că, potrivit probatoriului administrat în cauză la care s-a făcut trimitere în considerentele ce preced, începând
cu luna februarie 2012 a fost introdusă în circuitul infracţional, cu rol de firmă „supapă” prin intermediul căreia erau retrase
în numerar sumele de bani provenite din vânzarea ilegală de motorină, cu motivaţia fictivă de achiziţie cereale de la persoane
fizice şi pe baza unor documente false, S.C. Partener Nobless S.R.L., care înlocuia pe S.C. Divers Zootehnic S.R.L.
De asemenea, cu prilejul aceleiaşi conversaţii, inculpatul Nemeş Radu l-a sfătuit pe Marta Codruţ Alexandru „Eu
zic că ar trebui un pic explicată situaţia, ce efecte are”, pentru că bănuiește că „nu îi este chiar indiferent ce se întâmplă în
jurul lui”. Nevoia ca preşedintele A.N.A.F. să mai rămână în funcţie pentru încă o perioadă limitată de timp a mai fost
reiterată pe parcursul conversaţiei de către inculpatul Nemeş Radu, „Problema este în felul următor, că eu cred totuşi că o
lună, o lună şi jumătate nu e o perioadă atât de lungă ... Că de atâta e vorba, nu e vorba de mai mult, până se ancorează
nişte treburi, dup-aia...”, aceasta fiind perioada ce-i era necesară inculpatului Nemeş Radu pentru continuarea nestingherită a
activităţii infracţionale, înainte de a părăsi definitiv teritoriul României cu destinaţia S.U.A., eveniment ce a avut loc spre
sfârşitul lunii aprilie 2012.
În final, Marta Codruţ Alexandru a arătat că în cazul unei demisii a preşedintelui A.N.A.F. este necesar să fie
anunţat în timp util pentru a acţiona în sensul numirii unei alte persoane: „Dacă chiar vrea aşa, ok, dar să-mi dea
posibilitatea să pun eu …, să fac altceva, dacă tot vrea el să plece, să pun pe cine trebe”, indicând că într-o situaţie similară
a trimis CV - ul unei persoane potrivite.
Tot în seara zilei de 01.03.2012, în jurul orei 21:50, inculpatul Nemeş Radu i-a comunicat telefonic lui Marta
Codruţ Alexandru ceea ce îi transmisese inculpatul Comăniţă Viorel cu privire la întâlnirea avută cu inculpatul Blejnar Sorin,
în sensul că „ar fi vorba de nişte bănuieli şi nişte zvonuri pe care le-a auzit şi cărora le dă crezare, dar nu vrea să spună de
unde şi cum”, iar Marta Codruţ Alexandru i-a spus că şi el discutase în urmă cu doar două minute cu inculpatul Blejnar Sorin,
care i-a spus că „vine de la lucru cât timp o mai avea de unde, că ăştia vor să schimbe toţi şefii de instituţii” şi că l-a convins
să nu facă nimic pentru moment. În continuare, Marta Codruţ Alexandru a afirmat că „dacă îi schimbă pe toţi, îi schimbă pe
85
toţi, n-ai ce să faci, să-l punem pe ălalalt, pe unul pe care îl cunoaştem noi”, dar înainte ca Blejnar Sorin să-şi dea demisia,
acesta trebuie să-l înlocuiască din funcţie pe un funcţionar cu atribuţii de control, „ ăla care e vice, ştii tu, boul acela de la
control care ne certăm cu el, ăla trebuie schimbat şi ăla trebuie f...(n.n. cuvânt obscen)”. Inculpatul Nemeş Radu a arătat că
este de acord cu orice persoană aleasă de Marta Codruţ Alexandru, dar i-a sugerat totuşi că ar fi bine să-l convingă pe
inculpatul Blejnar Sorin „să mai aştepte măcar o lună”, interval suficient pentru a pune la punct nişte lucruri.
Aceste convorbiri telefonice se coroborează cu listingul aferent postului telefonic utilizat de inculpatul Blejnar
Sorin din care rezultă că la ora 21:45 de la acest post telefonic a fost iniţiat un apel către postul telefonic utilizat de Marta
Codruţ Alexandru, cel la care se face referire în discuţia purtată de acesta din urmă cu inculpatul Nemeş Radu. Totodată,
discuţiile purtate cu prilejul convorbirilor telefonice anterior menţionate, referitoare la întreprinderea unor demersuri pentru
amânarea demisiei inculpatului Blejnar Sorin, sunt confirmate de modul în care a acţionat acesta în perioada ulterioară, în
sensul că nu a mai pus în aplicare intenţia de a-şi da demisia din funcţia de preşedinte al A.N.A.F., ci a rămas în această
funcţie până la data de 19.04.2012, când a fost revocat de către primul-ministru.
În data de 02.03.2012, printr-o convorbire telefonică ce a avut loc la ora 14:33:16, inculpatul Comăniţă Viorel a
apelat într-o modalitate similară la sprijinul lui Marta Codruţ Alexandru, arătându-i că noul ministru al finanțelor publice îşi
manifestase intenţia de a-l demite datorită deficiențelor în cooperarea cu autorităţile vamale din Republica Moldova , context
în care Marta Codruţ Alexandru l-a asigurat că va întreprinde toate demersurile necesare pentru a-l menţine în funcţie: „Lasă
că ţi-l rezolv eu! ... Stai calm, nu te schimbă nimeni – stai liniştit, vin eu. Fiţi calmi, nu se întâmplă nimic” , în final cei doi
stabilind să se întâlnească în seara zilei de 04.03.2012, după ce Marta Codruţ Alexandru se va vedea cu o terţă persoană
„duminică ajung pe la ora 22.00, să zicem că aş putea pe la ora 23.00, însă trebuie să mă văd cu o persoană. Şi după aceea,
dacă vrei, ne vedem” ulterior, cu prilejul unei convorbiri purtată în seara zilei de 04:03:2012, la ora 23:01:08, această
întâlnire a fost reprogramată pentru a doua zi..
Drept urmare, în cursul zilei de 05.03.2012, Marta Codruţ Alexandru a participat, în jurul orelor 10:10, la o
întâlnire cu inculpatul Comăniţă Viorel, iar ulterior, în intervalul 12:25 – 13:45, la o întâlnire cu Schwartzenberg Emilian, la
restaurantul „Casa di David”. În seara aceleiaşi zile, între orele 19:40 – 21:38, în locuinţa inculpatului Comăniţă Viorel a avut
loc o întâlnire la care au participat Florea Sorin, Mihai Ovidiu, la acea dată comisar în cadrul Gărzii Financiare – Secţia
Judeţeană Constanţa, inculpatul Nemeş Radu şi Marta Codruţ Alexandru. Scopul acestei întrevederi a fost acela de a dezvolta
palierul de protecţie al grupului infracţional coordona de inculpatul Nemeş Radu, fiind urmărită crearea unei legături între
acesta şi reprezentanţii Gărzii Financiare, în condiţiile în care după numai două zile Mihai Ovidiu a fost desemnat la
conducerea Secţiei Judeţene Constanţa, iar la data de 13.03.2012 reprezentanţii acestei instituţii au primit dispoziţii să
verifice toate livrările de produse petroliere expediate în regim suspensiv din depozitul Oil Terminal. Existenţa acestei din
urmă întâlniri petrecută în locuinţa inculpatului Comăniţă Viorel a fost confirmată şi prin declaraţiile martorului Florea Sorin,
care a precizat că a mers la această întrevedere împreună cu un coleg de la Constanţa (n.n. Mihai Ovidiu) şi cu Marta Codruţ
Alexandru, la solicitarea acestuia din urmă,, dar pretinde în chip mincinos, că nu ştie ca la această întâlnire să fi venit cumva
şi inculpatul Nemeş Radu.
Urmare a acestei întâlniri, în ziua de 06.03.2012, inculpatul Nemeş Radu a discutat telefonic cu administratorul
unei alte societăţi implicată în comerţul cu produse energetice despre verificările care urmau să fie efectuate la Oil Terminal
şi i-a comunicat acestuia că a vorbit cu „omul care ar fi trebuit să îşi dea acceptul”, dar nu ştie nimic, după care a fost
informat la rândul său că verificările nu îl vizează, dar că ar fi de preferat să nu efectueze transporturi în ziua de 07.03.2012.
În data de 07.03.2012, printr-o convorbire telefonică de la ora 09:05:34, Schwartzenberg Emilian a stabilit o
întâlnire pentru ora 12:00 cu Marta Codruţ Alexandru, transmiţându-i că „vin şi cu răspunsurile cred că până atunci, cu
aşa”. În aceeaşi zi, la ora 18.15, inculpatul Nemeş Radu s-a deplasat la reşedinţa din Bucureşti a inculpatului Comăniţă
Viorel, unde a stat până la ora 20.45, la întâlnire participând şi Marta Codruţ Alexandru în intervalul 19.05 – 20.30. După ce
a părăsit locuinţa inculpatului Comăniţă Viorel, la ora 20:37:02, Marta Codruţ Alexandru l-a apelat pe inculpatul Blejnar
Sorin, căruia i-a comunicat că trece pe la el pe acasă 5, 10 minute.
În cursul zilei de 12.03.2012, la ora 12:11:26, Marta Codruţ Alexandru i-a comunicat inculpatului Nemeş Radu că
„din cer ştiu eu şi din ce am văzut eu, văd că lucrurile s-au mai liniştit” şi că „Din ce am înţeles eu de prin alte părţi,
lucrurile sunt înspre bine, ideea e să treacă, să o întindă cât mai mult, exact aşa cum spuneai tu, pentru că la un moment dat
o să devină tardiv să zică: Bă bine plecaţi!”. Din cuprinsul aceleiaşi convorbiri a mai rezultat că motivul dorinţei inculpatului
Blejnar Sorin de a demisiona din funcţia de preşedinte al A.N.A.F. era reprezentat de solicitările premierului de la acel
moment de a aduna la bugetul de stat 2 miliarde de euro în termen de 60 de zile din combaterea evaziunii fiscale.
La 21.03.2012 Marta Codruţ Alexandru a avut o întâlnire la restaurantul Bogdani cu inculpatul Comăniţă Viorel,
după care, în ziua următoare, i-a comunicat lui Schwartzenberg Emilian modul în care au decurs discuţiile.
De asemenea, Marta Codruţ Alexandru s-a întâlnit cu inculpaţii Comăniţă Viorel şi Blejnar Sorin şi în ziua de
22.03.2012 la restaurantul Potcoava, iar la data de 12.04.2012, Marta Codruţ Alexandru, Schwartzenberg Emilian, Blejnar
Sorin şi Comăniţă Viorel au avut o nouă întâlnire la restaurantul „Casa di David", cu prilejul unei convorbiri anterioare
acestei întâlniri, purtată cu Marta Codruţ Alexandru la ora 14:03:50, inculpatul Blejnar Sorin exprimându-şi reticenţa de a
participa la acel prânz, întrucât „E prea expus acolo. E în vitrină”, fiind însă încurajat de Schwartzenberg Emilian să vină la
acel restaurant, întrucât „ieşim separat”.
Împrejurarea că încă dinaintea perioadei în care au fost comise infracţiunile deduse judecăţii în cauza pendinte,
inculpatul Nemeş Radu se bucura de protecţie de cel mai înalt nivel din partea conducerii A.N.A.F, la acel moment Marta
Codruţ Alexandru, îndeplinind funcţia de şef de cabinet al preşedintelui A.N.A.F., rezultă şi din declaraţiile martorului
Romaşcanu Dinu, fost director coordonator al Gărzii Financiare – Secţia Judeţeană Bacău. Astfel, atât în cursul urmăririi
penale, cât şi în faţa instanţei de fond, acesta a arătat că în cursul anului 2009 sau 2010, în timp ce poliţia Bacău efectua unele
verificări cu privire la livrările suspecte de combustibil efectuate de S.C. International Valkar S.R.L., controlată de Nemeş
Radu, către S.C. Ana Oil S.R.L., respectivele organe de cercetare penală i-au solicitat să le pună la dispoziţie nişte acte
contabile ce fuseseră ridicate de către Garda Financiară Sibiu de la S.C. Ana Oil S.R.L. Sibiu, iar după ce a predat aceste
documente organelor de poliţie, acestora li s-a părut ceva suspect cu privire la respectivele documente, astfel că i-au sugerat
că ar fi cazul să adreseze o solicitare Gărzii Financiare Piteşti pentru ca această instituţie să comunice documentele în baza
cărora S.C. International Valkar S.R.L. achiziţionase marfa de la S.C. Tri Invest S.R.L. Piteşti, al cărui reprezentant legal era
tot inculpatul Nemeş Radu, astfel că, într-o zi de vineri, după ce i-a adus la cunoştinţă şefului Direcţiei Judeţene a Gărzii
Financiare Bacău această solicitare a organelor de poliţie şi a obţinut aprobarea verbală a acestuia, a transmis prin fax către
86
Garda Financiară Piteşti o solicitare scrisă în sensul anterior menţionat. A mai arătat martorul că după două zile de la
transmiterea acestei solicitări, într-o duminică seara, a fost sunat pe telefonul de serviciu de către Marta Codruţ Alexandru,
care i-a spus că a doua zi dimineaţa este chemat împreună cu directorul adjunct, la cabinetul preşedintelui A.N.A.F., Blejnar
Sorin . Aici au fost primiţi de către Marta Codruţ Alexandru, care l-a luat la întrebări despre solicitarea pe care o adresase
Gărzii Financiare Piteşti şi i-a impus să înceteze aceste controale, întrucât, altfel îl va destitui din funcţia de director
coordonator în care tocmai fusese numit de scurtă vreme, arătând totodată că Blejnar Sorin nu le poate transmite personal
această solicitare întrucât este plecat din localitate. În calitatea sa de şef de cabinet al preşedintelui A.N.A.F., Marta Codruţ
Alexandru nu era superiorul ierarhic al acestor funcţionari şi nu avea autoritatea de a modifica planurile de control, astfel
încât modul în care a acţionat denotă că solicitarea provenea în realitate de la preşedintele A.N.A.F., care proteja în acest mod
activităţile grupului infracţional. Trebuie remarcat totodată că S.C. International Valkar S.R.L. este societatea care a fost
autorizată iniţial ca antrepozit fiscal pentru operaţiunile cu produse energetice din comuna Nicolae Bălcescu şi care a vândut
ulterior echipamentele de rafinare către S.C. Excella Grup Real S.R.L.
Încercarea inculpaţilor de decredibilizate a acestui martor pe motiv că destituirea lui din funcţia de director
coordonator în cadrul Gărzii Financiare Bacău a fost semnată de către însuşi inculpatul Blejnar Sorin, în calitate de
preşedinte al A.N.A.F. nu poate fi acceptată de către Curte, întrucât nu există dovezi că martorul în discuţie s-ar fi prezentat
din proprie iniţiativă în faţa organelor de urmărire penală pentru a depune această mărturie, ci acesta a explicat într-un mod
plauzibil modul în care bănuieşte că organele judiciare au avut referinţe despre implicarea lui în acest incident, în sensul că
probabil organele de cercetare de la Poliţia Bacău, pe care le informase în legătură cu discuţia pe care o avusese la Bucureşti
cu Marta Codruţ Alexandru, au înştiinţat probabil organul de urmărire penală cu privire la motivul lipsei demersurilor pentru
obţinerea documentelor relevante de la Garda Financiară Piteşti.
Totodată, din înscrisurile obţinute de la autorităţile judiciare americane, în urma percheziţiei efectuate de F.B.I. la
domiciliul inculpatului Nemeş Radu rezultă că acesta a efectuat demersurile necesare pentru a-i cumpăra inculpatului
Comăniţă Viorel un bilet de avion pentru o deplasare în Las Vegas, în intervalul 25 – 27 noiembrie 2013, la scurt timp după
ce măsura preventivă aplicată acestui inculpat expirase. Deşi este adevărat că potrivit declaraţiei inculpatului Comăniţă
Viorel, confirmată de copia pașaportului depusă de acesta la dosarul cauzei în cursul cercetării judecătoreşti, călătoria pe care
acesta a efectuat-o în S.U.A. nu a avut loc în perioada anterior menţionată, ci în cursul lunii decembrie 2013, totuşi
achiziţionarea de către inculpatul Nemeş Radu a unui bilet de avion la business class cu destinaţia Las Vegas (în condiţiile în
care inculpatul Comăniţă Viorel a susţinut că nici măcar nu-l cunoaşte pe inculpatul Nemeş Radu), demonstrează natura
relaţiei apropiate dintre cei doi inculpaţi şi confirmă, sub aspectul laturii subiective, rezoluţia infracţională comună a acestora.
Din palierul de protecţie al grupului infracţional organizat a mai făcut parte şi inculpatul Secăreanu Florin Dan,
ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă şi fost şef al Serviciului Constanţa din cadrul acestei
structuri, care cunoscând natura ilegală a activităţilor de comercializare a motorinei euro 5 desfăşurate în numele şi pe seama
S.C. Excella Real Grup S.R.L., a sprijinit grupul prin divulgarea constantă către inculpaţii Nemeş Radu sau Buliga Mihai a
unor informaţii confidenţiale de care acesta lua la cunoştinţă în virtutea atribuţiilor lui de serviciu, cu scopul de a evita
deconspirarea activităţii infracţionale în care aceştia şi deopotrivă ceilalţi membrii ai grupării erau implicaţi. Comunicarea
dintre inculpaţii anterior menţionaţi se realiza fie prin intermediul mesajelor de tip SMS transmise prin intermediul unor
posturi telefonice dedicate exclusiv acestei legături, fie prin organizarea unor întâlniri caracterizate prin conspirativitate şi
comportament contrainformativ.
Astfel, la data de 14.02.2012, ora 17:30:55, inculpatul Secăreanu Florin Dan i-a transmis inculpatului Nemeş Radu
printr-un SMS că „lupta este strânsă... dar suntem pe loc fruntaş ... ajungi în seara asta pe aici?”, după care cei doi au
stabilit o întâlnire pentru ziua următoare.
Drept urmare, în ziua de 15.02.2012, la ora 19:08:02, inculpatul Secăreanu Florin Dan l-a interogat pe inculpatului
Nemeş Radu „la ce oră ajungi?”, acesta răspunzându-i tot printr-o comunicare tip SMS „la ora 22 e ok?”, dialogul între cei
doi fiind reluat la ora 22:10:36, când inculpatul Nemeş Radu i-a comunicat lui Secăreanu Florin Dan locul de întâlnire „În
piaţa Amzei la Tratoria Don Vito, e ok?” şi apoi prin SMS-ul transmis la ora 22:11:44 l-a anunţat că „Eu ajung în 10 min.”.
În continuare, în ziua de 20.02.2012, inculpatul Secăreanu Florin Dan l-a anunţat pe Nemeş Radu despre iniţierea
unei acţiuni de control de gradul 0 începând chiar cu acea zi pe tematica evaziunii fiscale, efectuată de către echipe mixte
formate din procurori, poliţişti şi lucrători din cadrul ANAF: „Începând de azi acţiune gradu 0 pe evaziune, petrol,
alimentare, alcool, toată ţara cu echipe mixte parcket,pol,anaf”.
În ziua de 01.03.2012, prin SMS-urile transmise la orele 13:33:22, 13:33:52, 13:34:26, 13:34:31, 13:36:08,
13:36:32 şi 17:29:14, inculpaţii Secăreanu Florin Dan şi Nemeş Radu au stabilit să se întâlnească în cursul serii respective în
municipiul Constanţa.
De asemenea, la data de 02.03.2012, printr-o corespondenţă SMS, transmisă la orele 17:02:41, 17:10:19:, 17:10:42,
19:03:40, 19:54:06 şi 19:54:35, inculpaţii Nemeş Radu şi Secăreanu Florin Dan au stabilit să se întâlnească în jurul orei
20:00, întâlnire care, de altfel, a şi avut loc la ora stabilită, în municipiul Constanţa.
În ziua următoare, 03.03.2012, printr-un SMS transmis la ora 21:35:04, inculpatul Nemeş Radu l-a interogat pe
Secăreanu Florin Dan dacă au apărut „ceva noutăţi”, context în care, la ora 21:39:04, acesta din urmă i-a răspuns tot prin
SMS că „mai am încă o întâlnire să lămuresc situaţia şi ne vd mâine pe zi”.
În data de 04.03.2012, printr-o corespondenţă SMS purtată la orele 11:44:25, 12:11:42, 12:11:58, 13:51:01 şi
14:08:03, la iniţiativa inculpatului Secăreanu Florin Dan, cei doi s-au întâlnit în jurul orei 14:10 în zona Hotelului Perla din
Mamaia, aşa cum stabiliseră cu o seară în urmă.
În continuare, în ziua de 05.03.2012, prin corespondenţa SMS transmisă la orele 08:56:25, 09:00:11, 09:02:48,
09:03:39, inculpatul Secăreanu Florin Dan i-a transmis inculpatului Nemeş Radu că trebuie să se întâlnească în cursul acelei
zile, întrucât „am completare la discuţia noastră”, context în care cei doi au stabilit ca inculpatul Nemeş Radu să dea un
semnal atunci când va ajunge în Bucureşti. Ca atare, în cursul serii aceleiaşi zile, prin SMS-urile transmise la orele 19:46:33,
21:39:14, 21:40:41, 21:41:08 21:57:02, 22:01:17, 22:50:49, 22:51:03, 22:51:32 şi 22:52:14, cei doi inculpaţi au reluat
discuţiile cu privire la întâlnirea pe care era necesar să o aibă chiar în acea seară („e mai bine în seara asta” afirmă inculpatul
Secăreanu Florin Dan), stabilind astfel să se întâlnească „la locul unde ne vedeam prima dată”, adică în rondul de la Piaţa
Alba Iulia din capitală, ceea ce au şi făcut în jurul orei 23:00.
În ziua de 06.03.2012, prin SMS-urile transmise la orele 16:59:42 şi 17:00:37, inculpatul Nemeş Radu l-a informat
pe Secăreanu Florin Dan că nu mai poate ajunge la întâlnirea programată pentru acea seară, cei doi stabilind că nu e nicio
87
problemă dacă se vor întâlni a doua zi, după care prin corespondenţa purtată prin SMS în aceeaşi seară la orele 21:05:42,
21:06:23, 21:22:28, 21:28:26, 21:50:50, 21:55:15 21:55:19 21:58:24 şi 21:59:35, inculpatul Buliga Mihai, utilizând un
terminal mobil folosit în mod obişnuit de către „şeful” lui Nemeş Radu, l-a rugat pe inculpatul Secăreanu Florin Dan să
verifice „dacă a apărut vreo urgenţă la centru la dvs”, acesta răspunzându-i că la ei (la D.I.P.I.) în mod sigur nu e mimic,
dar, a dat două telefoane şi are poliţia o acţiune în ziua următoare, completând că „vine acum un băiat de la igp să mă văd cu
el şi îţi dau semnal imediat”, iar după obţinerea acestor noi date, inculpatul Secăreanu Florin Dan l-a informat pe Buliga
Mihai că a doua zi, Inspectoratul General al Poliţiei Române urma să efectueze o acţiune pe uleiuri minerale, care era
preconizată a se desfăşura din Oil Terminal către beneficiari, pentru a se vedea piaţa, şi care făcea parte dintr-un plan de
acţiune pe întreaga ţară, „de care ţi-am spus săp trecută”, fără a fi vreo ţintă vizată deocamdată; în cursul aceleiaşi discuţii
inculpatul Secăreanu Florin Dan a adăugat că „am vorbit cu A..., mi-a zis că a vb el şi să stăm liniştiţi. Dacă se încurcă ceva
ne auzim imediat.”
Conform înţelegerii din ziua precedentă, la data de 07.03.2012, prin corespondenţa purtată prin SMS la orele
19:50:22, 19:52:43, 20:47:41, 20:48:13, 20:48:34, 20:49:28, 20:50:07 şi 20:50:36, inculpaţii Nemeş Radu şi Secăreanu Florin
Dan au stabilit o nouă întrevedere pentru seara respectivă, întâlnire ce a avut loc tot la rondul de la Piaţa Alba Iulia „ la
cerc ... alba”.
O astfel de întâlnire a mai avut loc între cei doi şi în ziua de 12.03. 2012, tot la „rond”, conform corespondenţei
SMS purtată la orele: 19:52:54, 19:55:08, 20:53:04, 21:29:29 şi 21:29:46, iar în data de 13.03.2012, prin SMS-urile transmise
la orele 18:37:16 şi 18:37:47, aceştia au stabilit să se întâlnească la ora 19:15 „la mol la ieşire”.
De asemenea, în ziua de 19.03.2012, printr-un SMS primit la ora 20:15:28, inculpatul Nemeş Radu a fost informat
de către inculpatul Secăreanu Florin Dan că „Pe mâine dimineaţă dga a solicitat de la garda de coastă 20 de oameni ptr
percheziţii. Nu ştiu mai mult. Acum am primit semnal de la garda de coastă. ”, iar la data de 29.03.2012, prin corespondenţa
purtată prin SMS la orele 21:50:26 şi 21:50:54, inculpatul Nemeş Radu l-a interogat pe ofiţerul D.I.P.I. Secăreanu Florin Dan
dacă au apărut „ceva noutăţi”, iar acesta i-a răspuns că „aşteptăm”.
Urmare a corespondenţei purtate prin SMS-urile transmise în ziua de 30.03.2012, orele 08:50:59, 08:51:58,
08:54:06, 08:56:34, 08:57:41, 13:16:35, 13:20:31, 14:03:57, 14:04:23, la solicitarea inculpatului Buliga Mihai,
„locotenentul” lui Nemeş Radu, inculpatul Secăreanu Florin Dan s-a întâlnit cu acesta în cursul zilei respective, în jurul orei
14:00, în zona Pieţei Alba Iulia din Bucureşti („la nr.2”), această întâlnire fiind şi înregistrată cu mijloace foto-video, în baza
autorizaţiei emise de Curtea de Apel Bucureşti.
În ziua de 02.04.2012, printr-un SMS transmis la ora 12:59:11, inculpatul Nemeş Radu s-a informat din nou la
ofiţerul D.I.P.I. Secăreanu Florin Dan dacă a apărut „ceva nou”, la ora 13:04:45, primind de la acesta răspunsul că
„deocamdată nimic”, iar la data de 09.04.2012, între inculpaţii Nemeş Radu şi Secăreanu Florin Dan s-au transmis mai multe
SMS-uri, la orele 09:57:10, 09:57:56, 09:58:13, 09:59:13, 10:00:19, 10:01:17, 16:10:32 şi 16:11:17, prin intermediul cărora
aceştia au stabilit să se întâlnească negreşit în cursul acelei zile, „la nr.2” (n.n. în rondul de la Piaţa Alba Iulia din Bucureşti),
pentru ca Secăreanu Florin Dan să-i transmită lui Nemeş Radu „un mesaj urgent din partea lui A”,
O nouă întâlnire clandestină a fost programată a avea loc şi în ziua de 10.04.2012, când prin SMS-urile transmise la
orele 12:23:04, 12:23:34, 12:24:24, 12:25:25, 12:26:29, 14:01:03, 14:01:31, 14:01:52, 14:02:30 şi 14:02:58, inculpaţii Buliga
Mihai şi Secăreanu Florin Dan au plănuit a se vedea la locul ştiut „la nr.2”, adică în rondul de la Piaţa Alba Iulia din
Bucureşti.
Din conţinutul comunicărilor realizate între inculpaţi anterior menţionaţi se poate observa că inculpatul Secăreanu
Florin Dan se consideră parte a afacerii desfăşurate de Nemeş Radu („să stăm liniştiţi”) şi că relaţia dintre aceştia presupunea
o asigurare explicită, în sensul că orice acţiune ar fi fost întreprinsă de instituţia în cadrul căreia inculpatul Secăreanu îşi
desfăşura activitatea (D.I.P.I.), aceasta ar fi fost comunicată cu celeritate liderilor grupării.
În cursul cercetării judecătoreşti, prevalându-se fără temei de invocarea riscului de a dezvălui date şi informaţii care
ar avea caracter de secret de stat sau de secret de serviciu, inculpatul Secăreanu Florin Dan a refuzat se dea declaraţie cu
privire la faptele pentru care a fost trimis în judecată, o atare atitudine datorându-se cel mai probabil imposibilităţii obiective
de a oferi o explicaţie credibilă conţinutului SMS-urilor transmise inculpaţilor Nemeş Radu şi Buliga Mihai.
Cu prilejul dezbaterilor asupra fondului cauzei, apărarea inculpatului Secăreanu Florin Dan, întemeindu-se pe o
afirmaţie coniventă a inculpatului Nemeş Radu conform căreia ar fi avut impresia că inculpatul Secăreanu ar fi avut intenţia
să-l racoleze în vederea obţinerii de informaţii, a pretins că în cadrul activităţilor sale de serviciu, inculpatul Secăreanu Florin
Dan a avut contracte cu inculpaţii Nemeş Radu şi Buliga Mihai, în vederea obţinerii de la aceştia a unor informaţii privind
săvârşirea anumitor infracţiuni, însă Curtea constată că această teză de apărare nu poate fi acceptată, întrucât este categoric
infirmată de conţinutul adreselor comunicate instanţei, urmare a solicitărilor inculpatului, de către Departamentul de
Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, prin adresa înaintată la dosarul cauzei pentru
termenul de judecată din data de 16.11.2015, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne a comunicat că în urma verificărilor efectuate la nivelul acestei instituţii nu au fost identificate note
informative întocmite de Secăreanu Florin Dan în cursul anului 2012 cu privire la activitatea vreunei societăţi comerciale
furnizoare de produse petroliere, valorificate către Direcţia Naţională Anticorupţie. De asemenea, prin adresa depusă la
dosarul cauzei pentru termenul de judecată din data de 21.03.2016, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne a precizat că din verificările efectuate la nivelul instituţiei nu au rezultat date privind
existenţa vreunor produse analitice întocmite de către Secăreanu Florin Dan cu privire la S.C. Litasco S.A. Geneva – Elveţia.
În cât priveşte faptul că potrivit acestei din urmă adrese, demersurile de verificare întreprinse la nivelul
Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă au relevat că inculpatul Secăreanu Florin Dan nu a accesat bazele de date
ale instituţiei în vederea obţinerii de informaţii cu privire la Oil Terminal şi S.C. Excella Real Grup S.R.L., nici acest aspect
nu poate fi interpretat în favoarea inculpatului, întrucât obţinerea de date şi informaţii cu privire la eventualele acţiuni de
control ce ar fi putut viza şi unele dintre firmele implicate în mecanismul evazionist dedus judecăţii în cauza pendinte,
constituia apanajul atribuţiilor lui de serviciu şi se putea realiza în multiple modalităţi, ce nu presupuneau neapărat accesarea
vreunei baze de date în acest scop.
Pe de altă parte, chiar în situaţia în care s-ar considera că această apărare a inculpatului Secăreanu Florin Dan ar fi
una reală, totuşi este neverosimil a crede că metodele şi tehnicile de investigare folosite pentru descoperirea săvârşirii unor
infracţiuni în domeniul comerţului cu produse petroliere ar fi fost compatibile cu deconspirarea acţiunilor ce urma a fi
88
întreprinse de autorităţile statului în acest scop, aşa cum inculpatul a procedat prin intermediul SMS-urilor transmise către
inculpatul Nemeş Radu în datele de 20.02.2012 şi 19.03.2012.
*******
Concluzionând, Curtea a constatat că din coroborarea ansamblului probelor administrate în cauză, rezultă existenţa
unei grupări criminale care îndeplineşte toate condiţiile legale şi jurisprudențiale pentru a fi calificată drept grup infracţional
organizat, în sensul că acesta nu a fost constituit în mod ocazional, date fiind rolurile şi pozițiile din ierarhia acestuia, care au
avut timp să se structureze, fiecare inculpat acţionând concordant cu înţelegerea prestabilită şi în funcţie de poziţia asumată în
cadrul grupării.
Grupul infracţional constituit de inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru,
Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru era organizat
piramidal, iar pe orizontală era întins în mai multe judeţe ale ţării. Reţeaua infracţională gândită de grupare era extrem de
elaborată şi sofisticată, în sensul că în activitatea grupului erau folosiţi şi, ,oameni de paie” care să apară doar în acte, iar
încrengătura infracţională era completată cu nenumărate societăţi „fantomă”, folosite fie pentru disimularea desfăşurării unei
activităţi licite de către S.C. Excella Real Grup S.R.L., fie pentru culegerea beneficiilor activităţii infracţionale.
O explicaţie a reuşitei unui astfel de angrenaj infracţional rezidă în aceea că inculpatul Nemeş Radu, identificat ca
fiind capul reţelei, a dezvoltat un sistem de relaţii cu persoane bine situate în aparatul administrativ al statului, de unde avea
posibilitatea să primească informaţii atât în ce priveşte eventualele acţiuni de control derulate de instituţiile abilitate, cât şi cu
privire la modalitatea de a frauda legea.
În ceea ce priveşte structura grupului infracţional organizat, s-a constatat că acesta era condus de inculpatul Nemeş
Radu care, prin relaţiile pe care şi le-a creat la nivelul instituţiilor de control ale statului a asigurat atât obţinerea
autorizaţiilor, cât şi coordonarea întregii activităţi infracţionale, fiind cel care, în mod indubitabil era recunoscut drept liderul
grupării.
Palierul al doilea era format din „operativii de la Constanţa”, coordonat de inculpaţii Guliu George şi Chirvăsitu
Dumitru, care aveau atribuţii atât în domeniul achiziţiilor de motorină, cât şi al distribuirii acesteia, prin intermediul
inculpaţilor Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin .
Pentru întregirea grupului infracţional, s-a apreciat că un rol important l-au avut şi „benzinarii”, inculpaţii
Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru, fără contribuţia cărora ar fi fost imposibilă facilitarea vreunui beneficiu
pentru membrii întregii grupări.
Grupul a fost sprijinit în diferite modalităţi de inculpaţii Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu Florin Dan,
care reprezentau palierul de protecţie, precum şi de Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Belba Nicolae şi Ionescu Lucian
Florin care se aflau în subordinea celorlalți membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit.
Scopul acestui grup infracţional organizat l-a constituit operaţionalizarea unui amplu mecanism evazionist prin
ascunderea sursei impozabile şi taxabile, neevidenţierea în actele contabile ale S.C. Excella Real Grup S.R.L. a operaţiunilor
comerciale efectuate şi a veniturilor realizate din vânzarea de motorină euro 5, în acelaşi timp cu evidenţierea, în actele
contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale (achiziţionarea de ţiţei brut) şi
evidenţierea altor operaţiuni fictive aferente rafinării produselor energetice inferioare C.L.G, C.L.U. şi C.L. Navo 1 şi 2,
pentru a acoperi activitatea evazionistă, toate acestea în vederea sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
Având în vedere modul în care a fost concepută construcţia evazionistă, faţă de indivizibilitatea acţiunilor
concertate din cadrul grupului infracţional, subsumate unui scop comun, inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu
George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe
Pavel Dumitru au acţionat pentru conceperea şi operaţionalizarea unui circuit evazionist, în modalitatea deja consacrată în
practica juridică a ultimilor ani - folosirea unor oameni de paie care să aibă rolul de administratori pe hârtie, respectiv
folosirea unor societăţi fantomă.
Practic, având în vedere activitatea reală şi concretă a SC Excella Real Grup SRL, acciza trebuia achitată în
momentul achiziţionării motorinei, însă utilizarea autorizaţiei de antrepozit fiscal a făcut posibilă ascunderea sursei taxabile,
scopul inculpaţilor fiind sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
De asemenea, interpunerea în lanţul infracţional a numeroase societăţi comerciale cu activitate reală sau după caz,
tip „fantomă”, S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Accesing
Perfect S.R.L., S.C. M&S Market S.R.L., S.C. Millenium Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Cibin
Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L.,
S.C. Carpatic Division S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L. şi S.C. Crivas
Logistic S.R.L., implicate în activitatea de comercializare a motorinei, respectiv de „recuperare” a sumelor de bani rezultate
în urma introducerii pe piaţă a combustibilului, a făcut posibilă ascunderea sursei impozabile reprezentată de veniturile
obţinute din această activitate. De altfel, unele dintre aceste societăţi au fost create şi utilizate special pentru a face parte din
lanţul evazionist, văzut ca o construcţie infracţională unică, subsumată unui unic obiectiv.
Pentru realizarea activităţii evazioniste, membrii grupului infracţional au profitat de faptul că S.C. Excella Real
Grup S.R.L., era deținătoarea unei autorizaţii de antrepozit fiscal de producţie, care le permitea ca, în regim suspensiv de la
plata accizelor, să primească, să transforme, să deţină şi să expedieze, după caz, produsele accizabile expres şi limitativ
prevăzute în cuprinsul acesteia,
În baza autorizaţiei menţionate, societatea a achiziţionat, în regim suspensiv de la plata accizei, motorină euro 5,
sub pretextul că aceasta reprezintă una dintre materiile prime necesare în procesul de fabricare a produselor finite combustibil
lichid greu, combustibil lichid uşor şi combustibil lichid de tip Navo 1 şi 2.
Acest lucru a fost posibil prin simpla invocare a existenţei autorizaţiei de antrepozit fiscal în faţa furnizorilor de
motorină euro 5, cu ocazia efectuării achiziţiilor.
În fapt, S.C. Excella Real Grup S.R.L., a desfăşurat o activitate specifică unei societăţii comerciale deținătoarea a
unui atestat pentru comercializare en-gros de produse petroliere, motorina achiziţionată fiind valorificată în mod direct către
beneficiari, evident cu eludarea regimului accizabil instituit de legislaţia fiscală pentru acest produs energetic.
Totodată, pe baza probelor administrate în cauză, s-a stabilit că achiziţiile de ţiţei efectuate de S.C. Excella Real
Grup S.R.L., procesul de fabricare a produselor finite combustibil lichid greu, combustibil lichid uşor şi combustibil lichid de
tip Navo 1 şi 2, precum şi vânzarea acestora, au caracter fictiv.
89
Raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză a concluzionat că, prin neînregistrarea în contabilitatea
S.C. Excella Real Grup S.R.L. a vânzării motorinei euro 5 şi înregistrarea producţiei şi vânzării de combustibil lichid greu,
combustibil lichid uşor şi combustibil lichid de tip Navo 1 şi 2 au fost denaturate veniturile societăţii, TVA colectată şi
implicit TVA datorată bugetului de stat, precum şi impozitul pe profit.
Totodată, conform constatărilor expertizei contabile judiciare, în contabilitatea societăţii au fost evidenţiate şi
cheltuielile fictive ocazionate de aprovizionarea cu ţiţei şi de transportul acestei materii prime, cea ce, de asemenea, a
influenţat negativ cuantumul obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat. Practic cheltuielile menţionate mai sus şi
înregistrate în contabilitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L. sunt inexistente din punct de vedere faptic şi juridic, însă ele au
fost transpuse în realitatea scriptică. Sumele de bani transferate de societate în conturile furnizorilor fictivi de ţiţei nu
reprezintă decât o componentă a circuitului financiar de tip suveică prin care membrii grupului infracţional şi-au asigurat
produsul infracţiunii.
În ceea ce priveşte noţiunea de „operaţiune fictivă”, Legea nr.241/2005 oferă o definiție a acesteia prin dispoziţiile
art.2, lit. f – „disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există”.
După cum a constatat expertiza contabilă administrată în cauză, au fost întocmite documente contabile justificative
pentru aceste operaţiuni fictive, care au fost preluate în registrele contabile, precum şi în situaţiile contabile recapitulative şi
care s-au soldat cu depunerea unor declaraţii fiscale nereale.
Modalităţile în care membrii grupului infracţional organizat au intrat în posesia beneficiilor ilicite rezultate din
activitatea de evaziune fiscală au constat pe de o parte în retragerea de sume de bani în numerar din conturile societăţilor
comerciale tip „fantomă”, cu motivaţia fictivă de achiziţii cereale de la persoane fizice şi pe baza unor documente
justificative false, iar pe de altă parte, în transferarea repetată prin intermediul S.C. Inkasso Jobs S.R.L., a unor importante
sume de bani în valută către un cont din Dubai aparţinând Corralys Investments Limiited, companie off-shore controlată de
inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, cu justificarea fictivă a plăţii unor servicii de consultanţă, în fapt,
inexistente.
E. Încadrarea juridică și legea aplicabilă
În raport cu situaţia de fapt descrisă în considerentele ce preced, Curtea a constatat că faptele reţinute în sarcina
inculpaţilor judecaţi în cauza pendinte, se circumscriu, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi sub aspectul laturii subiective,
conţinutului constitutiv al următoarelor infracţiuni:
1. Faptele inculpatului Nemeş Radu (administrator de fapt al S.C. Excella Real Grup S.R.L.), care împreună cu
inculpatul Guliu George (administrator de drept al S.C. Excella Real Grup S.R.L.), în perioada mai 2011 – iulie 2012, în
realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice inculpate S.C. Excella Real Grup S.R.L., cu ajutorul inculpaţilor
Nemeş Diana Marina (asociat majoritar al aceleiaşi societăţi), Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae, Jugănaru
Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana,
Ionescu Lucian Florin Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu FLORIN (ultimii trei reprezentând palierul de protecţie)
şi folosindu-se de societăţile comerciale inculpate S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener
Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Accesing Perfect S.R.L., S.C. M&S Market S.R.L., S.C. Millenium
Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C.
Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic
S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L. şi S.C. Carpatic Division S.R.L., au achiziţionat motorină euro 5 în regim
suspensiv de la plata accizelor, pe care au vândut-o apoi către comercianţii de carburanţi auto (ascunderea sursei taxabile), au
interpus în circuitul infracţional societăţi fantomă în spatele cărora s-a derulat mecanismul evazionist (ascunderea sursei
impozabile), nu au evidenţiat în actele contabile operaţiunile comerciale efectuate şi nici veniturile realizate din vânzarea de
motorină euro 5 şi în acelaşi timp au evidenţiat în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli care nu au la bază
operaţiuni reale, precum şi alte operaţiuni fictive aferente fabricării produselor finite combustibil lichid greu, combustibil
lichid uşor şi combustibil lichid de tip Navo 1 şi 2, pentru a acoperi activitatea evazionistă, toate acestea în scopul sustragerii
de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, creând în patrimoniul bugetului de stat un prejudiciu de 242,642,205.44 lei (aproximativ
56 milioane euro), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, care atât la momentul epuizării
activităţii infracţionale, cât şi în prezent este încriminată prin dispoziţiile art. 9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea
nr.241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
2. Faptele inculpaţilor Nemeş Diana Marina (asociat în cadrul S.C. Excella Real Grup S.R.L.), Chirvăsitu Dumitru,
Buliga Mihai, Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel
Dumitru, Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu FLORIN,
(ultimii trei reprezentând palierul de protecţie), care în perioada mai 2011 – iulie 2012 i-au ajutat, în modalităţile descrise în
partea expozitivă a hotărârii, pe inculpaţii Nemeş Radu şi Guliu George ca în realizarea obiectului de activitate al persoanei
juridice inculpate S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi folosindu-se de societăţile comerciale inculpate S.C. Inkasso Jobs S.R.L.,
S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Accesing Perfect S.R.L., S.C.
M&S Market S.R.L., S.C. Millenium Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L.,
S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas
Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L. şi S.C. Carpatic Division S.R.L., să
achiziţioneze motorină euro 5 în regim suspensiv de la plata accizelor pe care ulterior să o vândă către comercianţii de
carburanţi auto (ascunderea sursei taxabile), să interpună în circuitul infracţional societăţi fantomă în spatele cărora s-a
derulat mecanismul evazionist (ascunderea sursei impozabile), să nu evidenţieze în actele contabile operaţiunile comerciale
efectuate şi nici veniturile realizate din vânzarea de motorină euro 5, în acelaşi timp cu evidenţierea, în actele contabile sau în
alte documente legale, a cheltuielilor care nu au avut la bază operaţiuni reale şi evidenţierea altor operaţiuni fictive aferente
fabricării produselor finite combustibil lichid greu, combustibil lichid uşor şi combustibil lichid de tip Navo 1 şi 2, pentru a
acoperi activitatea evazionistă, toate acestea în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, creând astfel în
patrimoniul bugetului de stat un prejudiciu de 242,642,205.44 lei (aproximativ 56 milioane euro), întrunesc elementele
constitutive ale complicităţii la infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută la data săvârşirii faptelor de dispoziţiile art.26 din
Codul penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit. a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 privind prevenirea şi combaterea
evaziunii fiscale, atât pentru inculpaţii persoane fizice, cât şi pentru persoanele juridice inculpate, iar actualmente încriminată
prin dispoziţiile art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit. a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005.
90
3. Faptele inculpaţilor Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei
Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru care, împreună şi cu inculpatul Guliu George, au
constituit grupul infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prin intermediul S.C. Excella Real
Grup S.R.L. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, încriminată la
momentul săvârşirii faptelor prin dispoziţiile art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003 şi preluată ulterior în dispoziţiile art.367
aliniatele 1 şi 2 din Codul penal (Legea nr.286/2009 intrată în vigoare la data de 01.02.2014).
4. Faptele inculpaţilor Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu Florin care reprezentau palierul de protecţie,
precum cele şi ale inculpaţilor Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Belba Nicolae şi Ionescu Lucian Florin care se aflau în
subordinea celorlalți membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit, de a sprijini grupul infracţional
organizat constituit de inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai,
Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru, întrunesc elementele
constitutive ale infracţiunii de constituirea (în forma sprijinirii) unui grup infracţional organizat, încriminată la momentul
săvârşirii faptelor prin dispoziţiile art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003 şi preluată ulterior în dispoziţiile art.367 aliniatele
1 şi 2 din Codul penal (Legea nr.286/2009 intrată în vigoare la data de 01.02.2014).
5. Faptele inculpatului Chirvăsitu Dumitru care în perioada iunie 2011 – iulie 2012, prin intermediul persoanei
juridice inculpate S.C. Inkasso Jobs S.R.L., a transferat prin tranzacţii repetate suma totală de 13.212.000 USD din sumele
obţinute în urma săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală către un cont din Dubai aparţinând Corallys Investments Limiited,
societate controlată de inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, înregistrând ca justificare operaţiuni fictive de
consultanţă, pentru a disimula originea ilicită a acestor sume, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de
bani, în formă continuată, care atât la atât la momentul epuizării activităţii infracţionale, cât şi în prezent este încriminată prin
dispoziţiile art.29 alin.1 lit. a din Legea nr.656/2002, diferenţa de reglementare existând doar în ceea ce priveşte forma
continuată a infracţiunii care sub imperiul Codului penal din 1969 îşi avea sediul în dispoziţiile art.41 alin.2, iar în noul Cod
penal (Legea nr.286/2009 intrată în vigoare la data de 01.02.2014) este prevăzută de art.35 alin.1.
6. Faptele inculpatului Secăreanu Florin Dan, constând în aceea că, în calitate de ofiţer în cadrul Direcţiei Generale
de Informaţii şi Protecţie Internă a transmis inculpaţilor Nemeş Radu şi Buliga Mihai, informaţii ce nu erau destinate
publicităţii privitoare la acţiunile de control organizate de organele fiscale şi cele de urmărire penală, în scopul obţinerii de
către aceştia din urmă a unui folos patrimonial ilicit rezultat în urma săvârşirii de evaziune fiscală prin intermediul S.C.
Excella Real Grup S.R.L. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de permitere a accesului unor persoane
neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, faptă prev. şi ped. de art.12 alin.1 lit. b Legea nr.78/2000.
În contextul în care încă din cursul urmăririi penale, respectiv la data de 01 februarie 2014, a intrat în vigoare o
nouă reglementare cu caracter penal, cuprinzând Legea nr.286/2009 privind noul Cod penal şi Legea nr.187/2012 privind
Legea de punere în aplicare a noului Cod penal, prin care au fost operate modificări esenţiale în privinţa mai multor instituţii
juridice incidente în speţă, se pune problema de a stabili care dintre cele două reglementări penale succesive este cea mai
favorabilă inculpaţilor, din perspectiva dispoziţiilor art.5 alin.1 din Codul penal (în interpretarea constatată a fi
constituţională, prin Decizia nr.265/2014 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr.372 din data de 20 mai
2014 conform căreia „dispoziţiile art.5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea
prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.”)
Sub acest aspect, Curtea a reţinut că în privinţa infracţiunilor de evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală
nu au fost operate niciun fel de modificări cu ocazia intrării în vigoare la data de 01 februarie 2014 a pachetului legislativ
conţinând Legea nr.286/2009 (noul Cod penal) şi Legea nr.187/2012 (legea de punere în aplicare a noului Cod penal), ci
Legea nr.241/2005 a fost modificată anterior, prin Legea nr.50/2013, publicată în M.Of nr.146 din 19 martie 2013, conform
căreia limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 au
fost majorate de la 5 la 9 ani închisoare (limita minimă), respectiv de la 11 la 15 ani închisoare (limita maximă). Ca atare, în
cazul tuturor inculpaţilor persoane fizice în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea acestei infracţiuni (în forma autoratului sau a
complicităţii), legea penală mai favorabilă o reprezintă legea aflată în vigoare la momentul epuizării activităţii infracţionale
(iulie 20112), adică Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013).
De asemenea, şi în cazul inculpaţilor persoane juridice în sarcina cărora s-a reţinut comiterea infracţiunii de
complicitate la evaziune fiscală, Curtea a constatat că tot reglementarea aflată în vigoare la momentul finalizării activităţii
infracţionale reprezintă legea penală mai favorabilă în accepţiunea art.5 Cod penal, întrucât potrivit art.71 1 alin.3 Cod penal
din 1969 cu referire la art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în
varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), limitele pedepsei amenzii sunt cuprinse între
10.000 şi 900.000 lei, pe când potrivit dispoziţiilor actualei reglementări a Codului penal intrat în vigoare la data de 01
februarie 2014 (art.137 din Codul penal adoptat prin legea nr.286/2009), pedeapsa aplicabilă persoanei juridice pentru aceeaşi
infracţiune potrivit sistemului zilelor amendă ar fi cuprinsă între 24.000 şi 2.100.000 lei.
Acelaşi raționament este valabil şi în cazul infracţiunii de spălare de bani în formă continuată reţinută în sarcina
inculpatei persoană juridică S.C. Inkasso Jobs S.R.L., care potrivit art.71 1 alin.3 Cod penal din 1969 cu referire la art.29
alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002, în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin art.111 din Legea
nr.187/2012, era sancţionată cu pedeapsa amenzii penale de la 10.000 la 900.000 lei, iar conform art.137 din Codul penal
adoptat prin Legea nr.286/2009 cu referire la art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002, astfel cum a fost modificată prin
art.111 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal, este pedepsită cu amendă cuprinsă între 18.000 şi
1.500.000 lei.
În ceea ce priveşte infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat (în varianta constituirii sau a
sprijinirii), Curtea a observat că reglementarea aflată în vigoare la momentul săvârşirii acesteia (art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea
nr.39/2003) sancționa această infracţiune cu închisoarea de la 5 la 20 de ani, fără însă ca această pedeapsă să poată fi mai
mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat.
Printr-o jurisprudenţă constantă în această materie, instanţa supremă a stabilit că prin dispoziţiile art.7 alin.2 din Legea
nr.39/2003 s-a instituit o limitare a pedepsei aplicate în concret pentru infracţiunea prevăzută în art.7 alin.(1) din aceeași lege,
prin raportare la tratamentul sancţionator prevăzut de lege pentru infracţiunea sau, după caz, pentru infracţiunea cea mai
gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat - tratament sancţionator care privește atât limita minimă, cât și limita
maximă, stabilite de lege pentru această infracţiune, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere a pedepsei (I.C.C.J.,
Secţia penală, decizia nr.1327 din 26 aprilie 2012, decizia nr.2325 02 iulie 2013). În consecinţă, în condiţiile în care norma de
91
încriminare a infracţiunii ce a constituit scopul grupului infracţional organizat (infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art.9
alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea
nr.50/2013), prevede pentru această faptă pedeapsa închisorii cuprinsă între 5 şi 11 ani, rezultă că sancţiunea aplicabilă
infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003 nu poate excede
acestor limite. În schimb, potrivit noii ordini juridice penale instituită odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.286/2009,
infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 şi 2 din noul Cod penal este sancţionată cu
pedeapsa de la 3 la 10 ani închisoare. Drept urmare, comparând tratamentul sancţionator prevăzut de cele două reglementări
succesive pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, rezultă că norma de încriminare din noul Cod
penal ar constitui legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpaţilor.
De asemenea, şi în privinţa infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, reţinută în sarcina inculpatului
Chirvăsitu Dumitru, sancţionată potrivit art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002, astfel cum a fost modificată prin art.111 din
Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal, cu pedeapsa închisorii cuprinsă între 3 la 10 ani, cu posibilitatea
adăugării potrivit art.36 alin.1 din noul Cod penal a unui spor de pedeapsă de numai 3 ani închisoare se constată că această
nouă reglementare ar constitui legea penală mai favorabilă în comparaţie cu reglementarea anterioară acestor modificări, care
pentru aceeaşi infracţiune prevedea pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani, cu posibilitatea aplicării unui spor de până la 5 ani,
conform art.42 din Codul penal anterior.
Ţinând însă seama de imperativul determinării globale a legii penale mai favorabile, statuat cu caracter obligatoriu
erga omnes prin Decizia nr.265/2014 a Curţii Constituţionale, care presupune alegerea, în ansamblu, fie a Codului penal din
1969, fie a noului Cod penal (Legea nr.286/2009), intrat în vigoare la data de 01 februarie 2015, Curtea a constatat că, în
realitate, şi în cazul acestor din urmă două infracţiuni (constituirea unui grup infracţional organizat şi spălare de bani), legea
penală mai favorabilă este tot reglementarea anterioară modificărilor legislative intrate în vigoare la data de 01 februarie
2014, întrucât aceste două infracţiuni se află în concurs real, după caz, cu infracţiunea de evaziune fiscală sau complicitate la
evaziune fiscală, ori sub aspectul tratamentului sancţionator al acestei forme de pluralitate de infracţiuni, legea penală veche
conţine prevederi mai favorabile inculpaților, întrucât art.34 alin.1 din Codul penal din 1969 prevede sistemul cumulului
juridic cu spor facultativ şi variabil (lăsat la latitudinea judecătorului), spre deosebire de Codul penal actual care operează cu
sistemul cumulului juridic al pedepselor cu spor obligatoriu şi fix (art.39 alin.1 Cod pena).
În plus, în cazul inculpatului Chirvăsitu Dumitru, dată fiind împrejurarea că acesta a comis infracţiunile ce-i sunt
imputate în stare de recidivă postcondamnatorie, respectiv în timpul liberării condiţionate din executarea pedepsei de 10 ani
şi 8 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr.171/13 aprilie 2006 a Tribunalului Constanţa, pronunţată în dosarul
nr.345/2006, aplicarea globală a reglementării anterioare datei intrării în vigoare a noului Cod penal este justificată şi de
tratamentul juridic sancţionator mai blând pe care aceasta îl stipulează pentru respectiva formă de recidivă (cumul juridic
potrivit art.39 alin.2 cu referire la art.61 din Codul penal din 1969), în comparaţie cu cel edictat prin noua orientare de
politică penală (cumul aritmetic conform art.43 alin.1 din noul Cod penal).
Aşadar, în condiţiile în care, fără excepţie, pentru toţi inculpaţii (persoane fizice sau juridice) trimişi în judecată în
cauza pendinte, legea penală mai favorabilă, determinată în ansamblul său, conform art.5 Cod penal, o constituie
reglementarea anterioară modificărilor legislative aduse prin Legea nr.286/2009 privind noul Cod penal şi Legea nr.187/2012
de punere în aplicare a noului Cod penal, în cazul inculpatei Nemeş Diana Marina se justifică reţinerea formei de participaţie
a complicităţii la infracţiunea de evaziune fiscală (chestiune pusă în discuţie de către instanţă din oficiu la termenul de
judecată din data de 18.04.2016), iar referitor la infracţiunea de spălare de bani reţinută în sarcina inculpaţilor Chirvăsitu
Dumitru şi S.C. Inkasso Jobs S.R.L., comisă prin 22 de acte materiale repetate, săvârşite în baza unei rezoluţii infracţionale
unice, se impune a se face aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la comiterea faptei în formă continuată (solicitare formulată
de către reprezentantul Ministerului Public şi pusă în discuţia părţilor la termenul de judecată din data de 07.03.2016), în
temeiul art.386 Cod de procedură penală Curtea a schimbat încadrarea juridică a faptelor deduse judecăţii, după cum
urmează:
- Pentru inculpatul Nemeş Radu – din infracţiunile prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005,
cu aplicarea art.5 Cod penal şi de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod
penal, în infracţiunile prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013) şi de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, totul cu aplicarea art.5 Cod penal şi
art.33 lit.a Cod penal din 1969;
- Pentru inculpata Nemeş Diana Marina - din infracţiunile prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea
nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, totul cu aplicarea
art.38 lit.a Cod penal, în infracţiunile prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea
nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013) şi de art.7 alin.1, 2 şi 3 din
Legea nr.39/2003, totul cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.33 lit.a Cod penal din 1969;
- Pentru inculpatul Chirvăsitu Dumitru – din infracţiunile prev. de art.48 Cod penal, raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi
c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.41 alin.1 Cod penal, de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu
aplicarea art.5 Cod penal şi art.41 alin.1 Cod penal şi de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 alin.1
Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal, în infracţiunile prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1
lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea
nr.50/2013), cu aplicarea art.37 alun.1 lit.a Cod penal din 1969, de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea
art.37 alin.1 lit.a Cod penal din 1969 şi de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 (în varianta de reglementare anterioară
modificărilor aduse prin art.111 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal), cu aplicarea art.37 alin.1
lit.a Cod penal din 1969 şi art.41 alin.2 Cod penal din 1969, totul cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.33 lit.a Cod penal din
1969;
- Pentru inculpaţii Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe
Pavel Dumitru, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Belba Nicolae şi Ionescu Lucian Florin -
din infracţiunile prev. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5
Cod penal şi de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal, în
infracţiunile prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta
de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013) şi de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, totul cu
92
- Pentru inculpatul Secăreanu Florin Dan – din infracţiunile prev. de art.48 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a, b
şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal, de art.367 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod
penal şi de art.12 alin.1 lit.b Legea nr.78/2000, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal, în infracţiunile prev. de art.26 Cod
penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003 şi de art.12 alin.1 lit.b Legea
nr.78/2000, totul cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.33 lit.a Cod penal din 1969;
- Pentru inculpata persoană juridică S.C. Excella Real Grup S.R.L. – din infracţiunea prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c
şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal, în infracţiunea prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din
Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.5 Cod
penal;
- Pentru inculpata persoană juridică S.C. Inkasso Jobs S.R.L. – din infracţiunile prev. de art.48 Cod penal raportat la
art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal şi de art.29 alin.1 lit.a din Legea
nr.656/2002, totul cu aplicarea art.38 lit.a Cod penal, în infracţiunile prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1
lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013)
şi de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin art.111 din
Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal), cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969, totul cu aplicarea
art.5 Cod penal şi art.33 lit.a Cod penal din 1969;
- Pentru inculpatele persoane juridice S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L.,
S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Accesing Perfect S.R.L., S.C. M&S Market S.R.L., S.C.
Millenium Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres
S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply
Service S.R.L., S.C. Optima Business S.R.L. şi S.C. Carpatic Division S.R.L. din infracţiunea prev. de art.48 Cod penal
raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 Cod penal, în infracţiunea prev. de art.26
Cod penal din 1969, raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
În ceea ce priveşte solicitarea de schimbare încadrare juridică formulată de reprezentantul Ministerului Public la
termenul de judecată din data de 07.03.2016, în sensul de a se reţine în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală (atât în forma
autoratului, cât şi a complicităţii), incidenţa prevederilor art.35 alin.1 Cod penal, referitoare la comiterea acestora în formă
continuată, instanţa de fond nu a admis-o, întrucât a constatat că prin sentinţa penală nr.79 din 07 mai 2015 pronunţată de
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr.1573/2/2015, intrată în puterea lucrului definitiv judecat, conform
deciziei penale nr.318/A din 21 septembrie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în privinţa infracţiunii
de evaziune fiscală reţinută în sarcina inculpatului Guliu George în calitate de autor şi la săvârşirea căreia au participat, sub
diverse forme de participaţie (coautori sau complici) inculpaţii găsiţi vinovaţi în cauza de faţă, nu s-a reţinut unitatea legală a
formei continuate.
De asemenea, Curtea a respins ca neîntemeiată şi cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul
Ionescu Lucian Florin în sensul înlăturării variantei agravate a infracţiunii de evaziune fiscală prev. de alin.3 al art.9 din
Legea nr.241/2005, pe considerentul că potrivit răspunsului la obiecţiunile pe care le-a formulat faţă de raportul de expertiză
contabilă judiciară administrat în cauză, prejudiciul pe care l-ar fi provocat în dauna bugetului de stat ar fi fost de 1154 lei şi,
că oricum prin intermediul plăţilor pe care le-a ordonat în numele şi pe seama S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. în perioada
martie – iunie 2012 nu ar fi putut cauza un prejudiciu mai mare de 500.000 de euro. Pentru a hotărî astfel, Curtea are în
vedere pe de o parte faptul că, suma de 1.154 lei indicată de inculpat cu titlu de prejudiciu reprezintă cota de impozit pe profit
calculată în raport cu suma de 7.211 reprezentând comisionul bancar aferent retragerilor de numerar efectuate de S.C. Delta
Oil Logistic S.R.L., ori faptele pentru care inculpatul este acuzat în cauza pendinte nu se rezumă la plata nejustificată a
acestui comision, iar pe de altă parte, aşa cum s-a precizat în detaliu cu prilejul analizării situaţiei lui concrete, inculpatul
Ionescu Lucian Florin prin îndeplinirea rolului pe care şi l-a asumat în structura grupului infracţional organizat, acela de
„consilier” al inculpatului Jugănaru Andrei Florin, a avut o contribuţie destul de însemnată şi în deplină cunoştinţă de cauză
la înfăptuirea mecanismului evazionist derulat prin intermediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., cu ajutorul celorlalte
numeroase persoane juridice cu activitate reală sau fictivă, printre care s-a numărat şi S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., al cărei
administrator era.
*******
Întrucât, Curtea a stabilit că faptele ce au făcut obiectul judecăţii există, fiind probate mai presus de orice îndoială
rezonabilă, acestea au fost săvârşite de către inculpaţii trimişi în judecată (cu excepţia inculpatei persoană juridică S.C.
Optima Business S.R.L.) şi realizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor enunţate anterior, în temeiul art.396 alin.2 din
Codul de procedură penal, a dispus soluţia condamnării inculpaţilor persoane fizice Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina,
Chirvăsitu Dumitru, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Belba
Nicolae, Ionescu Lucian Florin Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu Florin Dan,
precum şi a inculpatelor persoane juridice S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers Zootehnic
S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Millenium Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent
Strategies S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L.,
S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service
S.R.L. şi S.C. Carpatic Division S.R.L.
Totodată, dat fiind faptul că potrivit relaţiilor comunicate la solicitarea instanţei de către Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului, potrivit sentinţei civile nr.166/2014 din 15.05.2014 a Tribunalului Călăraşi – Secţia Civilă,
pronunţată în dosarul nr.181/116/2013, în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 s-a dispus închiderea procedurii falimentului
şi radierea din Registrul comerţului a debitorului S.C. Accesing Perfect S.R.L., iar în baza sentinţei civile nr.963/2016 din
05.02.2016 a Tribunalului Constanţa – Secţia a II-a Civilă, pronunţată în dosarul nr.2970/118/2014, s-a dispus închiderea
procedurii falimentului şi radierea din Registrul Comerţului a debitorului S.C. M&S Market S.R.L.,astfel încât aceste entităţi
juridice şi-au încetat existenţa, Curtea, în temeiul art.17 alin.2 Cod de procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit.f Cod de
procedură penală, a dispus încetarea procesului penal pornit faţă de ele sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la
evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din 1969, raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în
93
varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.5 Cod penal, ca efect al
radierii lor.
În ceea ce o priveşte, însă, pe inculpatei persoană juridică S.C. Optima Business S.R.L., Curtea a constatat că
probatoriul strâns în cauză nu oferă date pertinente şi relevante din care să rezulte că aceasta ar fi contribuit în vreun fel la
derularea activităţii evazioniste ce face obiectul judecăţii în cauza pendinte.
Astfel, analiza probelor administrate în cauză nu atestă împrejurarea că această societate comercială ar fi fost în
vreun mod implicată în desfăşurarea tranzacţiilor ilicite prin intermediul cărora membrii grupului infracţional organizat au
operaţionalizat mecanismul evazionist, constând, în vânzarea disimulată a motorinei euro 5 achiziţionată în regim suspensiv
de la plata accizelor către staţiile de distribuţie carburanţi, achiziţionarea fictivă de ţiţei brut necesar simulării procesului
tehnologic de fabricare a produselor finite combustibil lichid greu, combustibil lichid uşor şi combustibil lichid de tip Navo 1
şi 2, vânzarea simulată a acestor produse energetice şi în efectuarea de operaţiuni de transfer sau retragere de numerar cu
privire la sumele de bani provenite din vânzarea ilegală de motorină euro 5.
Mai mult decât atât, nici expertiza contabilă judiciară administrată în cauză în cursul urmăririi penale nu a pus în
evidenţă existenţa vreunor operaţiuni comerciale desfăşurate între S.C. Optima Business S.R.L. şi vreuna dintre persoanele
juridice inculpate din prezenta cauză, ci singurele aspecte faptice pe care aceasta le consemnează se referă la faptul că S.C.
Optima Business S.R.L. are ca administrator pe inculpatul Nemeş Radu, iar ca asociat unic pe Corralys Investments Limited
din Dubai, care este reprezentată tot de către inculpatul Nemeş Radu, în calitate de director, ori chiar dacă Corralys
Investments Limited din Dubai a reprezentat entitatea juridică prin intermediul căreia inculpatul Nemeş Radu a intrat în
posesia produsului infracţional, simplul fapt că aceasta a avut calitatea de asociat unic al S.C. Optima Business S.R.L., nu
este sub niciun motiv de natură să atragă răspunderea penală a acestei din urmă societăţi, şi chiar dacă inclusiv aceasta era
controlată tot de inculpatul Nemeş Radu.
De altfel, nici în cuprinsul actului de sesizare a instanţei, acuzarea nu menţionează în mod explicit în ce ar fi constat
participaţia infracţională a S.C. Optima Business S.R.L., la activitatea de evaziune fiscală desfăşurată în numele şi pe seama
S.C. Excella Real Grup S.R.L.
Drept urmare, constatând că în cauză nu există probe care să ateste că S.C. Optima Business S.R.L. ar fi participat
la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală dedusă judecăţii, Curtea a dispus achitarea acesteia sub aspectul comiterii
infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din 1969, raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3
din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.5
Cod penal, pe temeiul prev. de art.17 alin.2 Cod de procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit.c Cod de procedură penală.
F. Pedepsele principale, complementare şi accesorii

Întrucât, în considerarea argumentelor anterior expuse, pentru toţi inculpaţii în privinţa cărora este legal posibilă
angajarea răspunderii penale, legea penală în vigoare la momentul epuizării activităţii infracţionale (iulie 2012) a fost
reţinută, ca fiind legea penală mai favorabilă acestora, stabilirea şi individualizarea pedepselor se va realiza conform
dispoziţiilor acelei legi.
Astfel, în cazul pedepselor principale, Curtea a constatat că, pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor
persoane fizice, închisoarea este pedeapsa unică prevăzută în normele de incriminare incidente, iar limitele speciale ale
acesteia sunt cuprinse între 5 ani (minimul) şi 11 ani (maximul), în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală prev. de art.9
alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea
nr.50/2013), complicitate la evaziune fiscală prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din
Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013) şi constituirea ori
sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, iar în cazul infracţiunii de
spălare a banilor, prev. de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse
prin art.111 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal), cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969,
limitele speciale ale pedepsei închisorii se situează între 3 ani (minimul) şi 12 ani (maximul).
În continuare, Curtea a constatat că în privinţa inculpatului Belba Nicolae este incidentă o cauză specială de
reducere a pedepsei, respectiv aceea prevăzută de art.19 din Legea nr.682/2002, atrasă de demersurile întreprinse de acesta
prin denunţarea şi facilitarea identificării şi tragerii la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni grave,
astfel cum rezultă din relaţiile comunicate acestei instanţe de către organele abilitate, respectiv din adresa nr.115/P/2016 din
22.04.2016 emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, potrivit căreia prin ordonanţa
nr.115/P/2016 din data de 15.04.2016 a acelei unităţi de parchet (ataşată în fotocopie) a fost admisă cererea inculpatului
Belba Nicolae cu privire la aplicabilitatea art.19 din Legea nr.682/2002, corespunzătoare deciziei Curţii Constituţionale nr.67
din 26.02.2015 publicată în M.Of. nr.185 din 18.03.2015, efectele legale ale acestei cauze de atenuare a răspunderii penale
constând în reducerea la jumătate a limitelor speciale ale pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite de acesta,
care, astfel, devin cuprinse între 2 ani şi 6 luni şi 5 ani şi 6 luni închisoare în cazul ambelor infracţiuni reţinute în sarcina
acestui inculpat.
Referitor la solicitarea aceluiaşi inculpat anterior menţionat de a se reţine incidenţa cauzei legale de reducere a
limitelor de pedeapsă prevăzută de art.396 alin.10 Cod de procedură penală cu referire la art.374 alin.4 şi art.375 alin.1 Cod
de procedură penală, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, întrucât a fost formulată cu mult după depăşirea
stadiului procesual în care o astfel de cerere putea fi în mod legal adresată instanţei de fond.
Astfel, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, se reţine că după ce la termenul de judecată din data de 12
ianuarie 2015 s-a dat citire actului de sesizare a instanţei, Curtea a adus la cunoştinţă tuturor inculpaţilor faptul că potrivit
dispoziţiilor art.374 alin.4 Cod de procedură penală pot solicita ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în
cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor noi pe care le pot prezenta în respectivul stadiu procesual, dacă recunosc în totalitate
faptele reţinute în sarcina lor, cu consecinţa reducerii cu o treime a limitelor pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru
infracţiunile de care sunt acuzaţi, conform art.396 alin.10 Cod de procedură penală, context în care numai inculpatul Guliu
George (arestat într-o altă cauză şi asistat de apărător ales) şi-a exprimat opţiunea de a fi judecat potrivit procedurii
simplificate bazată pe recunoaşterea învinuirii; în rest toţi ceilalţi inculpaţi trimişi în judecată în aceeaşi cauză au aplicat
pentru procedura ordinară de judecată care presupune efectuarea cercetării judecătoreşti prin readministrarea probatoriului
strâns în cursul urmăririi penale şi administrarea de probe noi în apărare.
94
Drept urmare, în privinţa inculpatului Guliu George, instanţa a dispus disjungerea cauzei cu consecinţa formării
dosarului nr.1573/2/2015, în care a fost pronunţată sentinţa penală nr.79 din 07 mai 2015, iar cu privire la ceilalţi inculpaţi,
începând cu termenul de judecată din data de 09.02.2015, a procedat la efectuarea propriu-zisă a cercetării judecătoreşti prin
readministrarea probatoriului pe care se întemeiază actul de sesizare şi administrarea de probe noi la solicitarea acestora sau
dispuse din oficiu. Mai mult decât atât, la termenul de judecată din data de 09.03.2015, fiind întrebat în mod explicit de către
instanţă, inculpatul Belba Nicolae a precizat că nu doreşte să fie audiat la acel moment, atitudine asupra căreia nu a revenit
nici la termenele ulterioare, aceleaşi aspecte fiind consemnate şi în declaraţia pe care inculpatul a consimţit să o dea la
termenul de judecată din data de 02.11.2015. Abia la termenul de judecată din data de 08.02.2016, deci aproape de finalizarea
fazei cercetării judecătoreşti, după arestarea lui în executarea unei pedepse privative de libertate, inculpatul Belba Nicolae a
formulat o declaraţie amănunțită, în cuprinsul căreia şi-a asumat în integralitate responsabilitatea faptelor pentru care a fost
trimis în judecată, însă acest demers lăudabil, dar tardiv, nu poate genera efectul atenuant de răspundere penală vizat de
inculpat, întrucât procedura simplificată de judecare a cauzei pe baza recunoaşterii învinuirii a fost edictată de legiuitor
exclusiv în scopul de a facilita judecarea cu celeritate a cauzei prin însuşirea probatoriului administrat în cursul urmăririi
penale, ceea ce în cazul în speţă nu s-a întâmplat.
De asemenea, privitor la menţiunile din cuprinsul rechizitoriului conform cărora instanţa va aprecia asupra aplicării
dispoziţiile art.19 din O.U.G. nr.43/2002 faţă de inculpaţii Chirvăsitu Dumitru şi Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Curtea
constată că în speţă nu există motive pertinente de natură a legitima reţinerea în favoarea acestor doi inculpaţi a acestei cauze
legale de atenuare a răspunderii penale, care presupune reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, în cazul
în care persoana care a comis una dintre infracţiunile atribuite prin respectivul act normativ în competenţa Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane
care au săvârşit astfel de infracţiuni. Sub acest aspect, Curtea a constatat că niciuna dintre declaraţiile pe care cei doi inculpaţi
anterior menţionaţi le-au dat în cursul urmăririi penale nu a contribuit la identificarea vreunuia dintre ceilalţi participanţi la
comiterea faptelor din prezenta cauză, ci ele au survenit în momente în care probatoriul strâns în cauză oferea deja suficiente
date relevante pentru stabilirea situaţiei de fapt şi a identităţii participanţilor la activitatea infracţională anchetată, respectivele
declaraţii aducând doar un plus de certitudine celorlalte probe de vinovăţie pe care se întemeia acuzarea..
La individualizarea pedepselor înăuntrul limitelor anterior precizate, Curtea a avut în vedere, potrivit art.72 alin.1
din Codul penal din 1969, gradul de pericol social al infracţiunilor săvârşite, persoana inculpaţilor, lipsa, în speţă, a vreunei
cauze de atenuare a răspunderii lor penale (cu excepţia inculpatului Belba Nicolae despre a cărui situaţie s-a făcut vorbire
anterior) şi, respectiv, incidenţa unor cauze de agravare a acelei răspunderi (forma de pluralitate a concursului real de
infracţiuni existentă în cazul tuturor inculpaţilor persoane fizice, forma continuată incidentă în privinţa infracţiunii de spălare
de bani reţinută în sarcina inculpatului Chirvăsitu Dumitru şi starea de recidivă postcondamnatorie constatată tot în privinţa
inculpatului Chirvăsitu Dumitru).
Raportat la criteriile anterior enunţate, Curtea a constatat că faptele deduse judecăţii în cauza pendinte, la săvârşirea
cărora inculpaţii şi-au adus contribuţia sub diverse forme de participaţie sunt deosebit de grave, întrucât ele au fost comise în
cadrul unui grup infracţional organizat, prin acţiunile premeditate, concertate şi atent coordonate ale tuturor membrilor
grupului, desfăşurate pe baza unui plan infracţional laborios conceput şi bine articulat, care a presupus realizarea unei scheme
infracţionale cât mai complexe, prin angrenarea în derularea tranzacţiilor comerciale şi financiare nelegale a unui număr
impresionant de societăţi comerciale cu comportament de tip „fantomă”, controlate prin intermediul unor persoane interpuse,
precum şi a unor societăţi comerciale cu activitate economică reală, menite a asigura aparenţa de legalitate a operaţiunilor
ilicite înfăptuite, precum şi utilizarea unor modalităţi ingenioase de obţinere efectivă a produsului infracţional, toate aceste
malversaţiuni fiind apte a contribui la satisfacerea scopului grupării infracţionale.
Sub acelaşi aspect, a reţinut atenţia Curţii şi îndrăzneala şi lipsa de scrupule cu care, în dispreţul oricăror exigenţe
faţă de lupta împotriva fenomenului evaziunii fiscale, într-o perioadă de gravă criză economico-financiară, în care aceasta
constituia chiar un obiectiv de securitate naţională, membrii grupului infracţional organizat au perpetuat aceste activităţi
contrare legii, de-a lungul unei perioade de mai bine de 1 an şi 2 luni de zile, bizuindu-se în mod esenţial pe protecţia ce le-a
fost garantată de către factori decizionali de vârf din cadrul unor instituţii publice cu rol esenţial în combaterea fenomenului
evazionist, precum şi consecinţele extrem de păgubitoare ale acestor fapte, concretizate în prejudicierea bugetului de stat cu
suma colosală de 242.642.205,44 lei.
În ceea ce priveşte conduita procesuală a inculpaţilor, Curtea a constatat că exceptându-i pe inculpaţii Belba
Nicolae (care deşi mai târziu, a demonstrat totuşi că a înţeles semnificaţia negativă a comportamentului său antisocial,
asumându-şi în totalitate responsabilitatea faptelor comise şi oferind detalii relevante despre implicarea celorlalţi inculpaţi în
activitatea infracţională dedusă judecăţii) şi Chirvăsitu Dumitru (care a manifestat o atitudine parţial sinceră, în sensul că deşi
a precizat că recunoaşte activitatea infracţională ce i-a fost reţinută în sarcină prin actul de sesizare a instanţei, a prezentat o
stare de fapt menită a minimaliza contribuţia lui infracţională), toţi ceilalţi inculpaţi au dat dovadă de un comportament
procesual nesincer (este cazul inculpaţilor Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Buliga Mihai, Preda Dumitru Emilian,
Ionescu Lucian Florin, Vrînceanu (fostă Cozma Mariana), Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Blejnar Sorin şi
Comăniţă Viorel, care în pofida evidenţei probelor certe de vinovăţie existente în cauză, au negat orice implicare în
activitatea infracţională obiect al judecăţii) sau, după caz, necooperantă (este cazul inculpaţilor Jugănaru Andrei Florin şi
Secăreanu Florin Dan, care sub diverse pretexte au refuzat să lămurească acuzaţiile ce le sunt aduse), ceea ce dovedeşte că
aceştia nu au conştientizat gravitatea faptelor comise şi, ca atare, nici nu sunt dispuşi să se îndrepte din punct de vedere social
şi moral.
Pe de altă parte, Curtea a reţinut şi celelalte referinţe personale ale inculpaţilor, constând în aceea că sunt bine
integraţi din punct de vedere socio-profesional, provin din medii sociale organizate, s-au înfăţişat la fiecare chemare a
organelor judiciare (cu menţiunea că în cazul inculpatului Nemeş Radu această obligaţie îi era impusă de măsura preventivă
sub puterea căreia a fost plasat începând cu data de 27 noiembrie 2015) şi, cu excepţia inculpaţilor Chirvăsitu Dumitru şi
Belba Nicolae, aceştia nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale (împrejurare care nu constituie, totuşi, un merit personal, ce ar
trebui recompensat, ci o stare de normalitate pentru orice cetăţean).
Referitor la antecedenţa penală a inculpaţilor Chirvăsitu Dumitru şi Belba Nicolae, Curtea a observat că, potrivit
fişei de cazier judiciar a celui dintâi inculpat, acesta se remarcă printr-un bogat trecut infracţional în care se regăsesc trei
condamnări definitive la pedepse cuprinse între 2 luni şi 10 ani închisoare, aplicate pentru comiterea a numeroase infracţiuni
de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, prezentare sub o
95
identitate falsă şi evaziune fiscală, toate aceste condamnări fiind ulterior contopite în pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni
închisoare stabilită prin Sentinţa penală nr.171/13 aprilie 2006 pronunţată de Tribunalul Constanţa, în dosarul nr.345/2006,
din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiţionat la data de 14.07.2009, cu un rest rămas neexecutat de 1174 zile
închisoare, care ar fi urmat să se împlinească la data de 30.09.2012, astfel încât faptele reţinute în sarcina acestuia în cauza de
faţă au fost comise în timpul acestei liberări condiţionate, iar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Belba Nicolae, acesta are o
condamnare definitivă de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, faptă
concurentă cu cele reţinute în sarcina lui în cauza pendinte, iar în anul 2010, respectiv în 2011, acesta a fast sancţionat cu 2
amenzi administrative pentru o faptă de conducere a unui autovehicul cu permisul suspendat şi o faptă de cumpărare de
influenţă, toate aceste aspecte punând în evidenţă, în cazul ambilor inculpaţi predispoziţia acestora către reiterarea unui
comportament de tip antisocial.
În egală măsură, în privinţa inculpaţilor Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina a fost luat în considerare şi faptul că,
deşi potrivit propriilor afirmaţii, au luat la cunoştinţă aproape în timp real, din presă, despre ancheta ce fusese demarată în
cauza de faţă începând cu luna iulie 2012 şi despre arestările ce fuseseră operate în acest dosar, totuşi aceştia nu au revenit de
îndată în ţara de origine, aşa cum ar fi fost firesc, pentru a se pune la dispoziţia organelor de anchetă în vederea lămuririi
acuzaţiilor ce le erau aduse, ci au preferat să rămână în continuare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, împreună cu cei
doi copii minori ai lor, timp de aproape doi ani de zile după momentul dispunerii arestării lor în lipsă, în final consimțind la
predarea către autorităţile române într-un mod de-a dreptul fortuit, respectiv după arestarea lor de către autorităţile americane.
Totodată Curtea nu a identificat, în speţă, împrejurări pertinente care să justifice acordarea de circumstanţe
atenuante judiciare, potrivit art.74 alin.1 lit.a-c şi alin.2 din Codul penal anterior, întrucât, pe de o parte, simpla absenţă a
antecedentelor penale, acolo unde este cazul, nu este suficientă pentru a diminua gravitatea faptelor comise şi consecinţele
păgubitoare ale acestora, iar pe de altă parte, niciunul dintre inculpaţi nu a întreprins până în prezent vreun demers voluntar
pentru a repara prejudiciul cauzat bugetului de stat şi nu a manifestat o atitudine de asumare responsabilă a faptelor comise,
care prezintă un pericol social deosebit de ridicat pentru a justifica aplicarea unor pedepse principale înăuntrul limitelor
anterior menţionate. De altfel, reţinerea incidenţei circumstanţei atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.c din Codul penal anterior
nu este îndreptăţită nici măcar în cazul inculpaţilor Belba Nicolae şi Chirvăsitu Dumitru, care spre deosebire de ceilalţi
inculpaţi, au dat dovadă de o atitudine deschisă aflării adevărului judiciar, întrucât, pe de o parte, această conduită procesuală
nu a fost adoptată de către cei doi inculpaţi anterior menţionaţi încă de la debutul anchetei, iar pe de altă parte, recunoaşterea
faptelor comise nu poate prevala în contra gravităţii sporite a acestora şi a potenţialului criminogen ridicat al persoanei
inculpaţilor pus în evidenţă de perseverenţa de care au dat dovadă pe calea infracţională.
Ţinând seama de toate aspectele anterior menţionate, dar în special de contribuţia concretă pe care fiecare dintre
membrii grupului infracţional organizat şi-a adus-o la operaţionalizarea acestui amplu mecanism de fraudare a bugetului de
stat, în scopul obţinerii unor avantaje pecuniare consistente, Curtea a stabilit durata pedepselor ce urmează a fi aplicate pentru
infracţiunile deduse judecăţii după cum urmează: în cazul inculpatului Nemeş Radu vor fi aplicate pedepse orientate către
maximul special prevăzut de lege, în cazul inculpaţilor Nemeş Diana Marina, Buliga Mihai, Chirvăsitu Dumitru, Jugănaru
Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru şi Belba Nicolae vor fi stabilite
pedepse orientate către mediu, iar în cazul inculpaţilor Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin Blejnar
Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu Florin Dan pedepsele vor fi egale ori după caz orientate către minimul special, atare
pedepse fiind considerate adecvate pentru o justă sancţionare a inculpaţilor sus-menţionaţi.
Referitor la pedepsele accesorii şi complementare ce urmează a fi, de asemenea, aplicate inculpaţilor ante-
menţionaţi odată cu condamnarea lor pentru infracţiunile ce le-au fost reţinute în sarcină, Curtea a reţinut că, potrivit
dispoziţiilor art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal, în cazul, incident şi în speţă, al
succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, aplicarea acestora se realizează
conform legii identificate a fi mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.
Întrucât, pentru motivele deja expuse, legea penală mai favorabilă a fost identificată a fi cea în vigoare la data
săvârşirii faptelor, Curtea, având în vedere natura şi gravitatea acestora, precum şi împrejurarea că inculpaţii Nemeş Radu,
Nemeş Diana Marina, Chirvăsitu Dumitru, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe
Pavel Dumitru, Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu
Florin Dan s-au folosit la comiterea acelor infracţiunii de calităţile sau funcţiile pe care le deţineau, a interzis acestora cu
ambele titluri, în temeiul art.71 alin.1, 2 şi respectiv al art.65 alin.1 din Codul penal din 1969 cu referire, după caz, la art.9
alin.1 lit.b şi lit.c din Legea nr.241/2005 (în varianta autoratului ori a complicităţii) sau la art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea
nr.39/2003 (potrivit acestor din urmă texte normative aplicarea pedepselor complementare fiind obligatorie), exercitarea
drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b şi lit.c din acelaşi cod, pedepsele accesorii urmând să opereze pe
durata executării pedepselor principale, iar pedepsele complementare pe perioade de câte 5 ani după executarea pedepselor
principale, iar în privinţa inculpaţilor Buliga Mihai şi Belba Nicolae vor fi interzise cu titlu de pedeapsă accesorie, respectiv
complementară pe o perioadă de 5, respectiv 3 ani, drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b din Codul penal
anterior.
Referitor la inculpatul Chirvăsitu Dumitru, constatând că infracţiunile ce-i sunt imputate au fost comise în timpul
liberării condiţionate din executarea restului de pedeapsă de 1174 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa rezultantă de
10 ani şi 8 luni închisoare ce-i fusese anterior aplicată prin Sentinţa penală nr.171/13 aprilie 2006 a Tribunalului Constanţa,
pronunţată în dosarul nr.345/2006, în temeiul art.61 alin.1 din Codul penal din 1969 Curtea a revocat acest rest şi l-a contopit
cu fiecare dintre pedepsele principale stabilite în sarcina acestui inculpat, iar apoi potrivit art.33 lit.a raportat la art.34 alin.1
lit.b din Codul penal din 1969, va contopi cele trei pedepse principale astfel determinate în cea mai grea dintre acestea, de 7
ani închisoare, pe care o va spori cu 1 an închisoare, aplicând astfel inculpatului pedeapsa principală rezultantă de 8 ani
închisoare, a cărei durată face imposibilă o altă formă de executare decât detenţia.
Aplicarea sporului anterior menţionat, deşi facultativă conform legii penale identificate a fi mai favorabilă, a fost
apreciată totuşi necesară de către Curte, întrucât acest inculpat a dovedit o perseverenţă remarcabilă pe calea infracţională, ce
se impune a fi just sancţionată, iar lipsa sporului ar echivala, în fapt, cu acordarea impunităţii atât cu privire la restul de
pedeapsă neexecutat şi actualmente revocat, cât şi pentru două dintre infracţiunile concurente reţinute în sarcina lui, fapt care
nu este de acceptat.
De asemenea, şi în cazul celorlalți inculpaţi persoane fizice, în aplicarea dispoziţiilor art.33 lit.a raportat la art.34
lit.b din Codul penal din 1969, Curtea a dispus contopirea pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente de comiterea
96
cărora au fost găsiţi vinovaţi, întinderea acestora împiedicând în mod obiectiv examinarea oportunităţii dispunerii vreunei
modalităţi de executare a pedepsei fără privare de libertate.
Conform art.35 alin.3 din Codul penal 1969, a fost aplicată inculpaţilor, pe lângă pedeapsa principală rezultantă,
pedeapsa complementară cea mai grea şi, respectiv, potrivit art.71 alin.1, 2 din acelaşi cod, pedeapsa accesorie
corespunzătoare.
În ceea ce le priveşte pe inculpatele persoane juridice, în sarcina cărora s-a reţinut după caz comiterea infracţiunii
de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), complicitate la evaziune fiscală prev. de art.26 Cod penal din 1969 raportat la
art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea
nr.50/2013) sau spălare a banilor prev. de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 (în varianta de reglementare anterioară
modificărilor aduse prin art.111 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal), Curtea a constatat că
limitele pedepsei amenzii penale aplicabilă acestora, determinate potrivit art.71 1 alin.3 Cod penal din 1969, în raport cu
durata pedepsei închisorii prevăzută de fiecare dintre normele de încriminare incidente sus-menţionate, sunt cuprinse între
10.000 şi 900.000 lei.
Ca atare, procedând la evaluarea aspectelor de care, potrivit art.72 din Codul penal anterior, se ţine seama la
individualizarea judiciară a pedepsei, în cadrul limitelor de pedeapsă anterior menţionate, Curtea, având în vedere gravitatea
ridicată a infracţiunilor săvârşite de inculpatele persoane juridice S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Inkasso Jobs S.R.L.,
S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Millenium Energy S.R.L.,
S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L.,
S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C.
Energrom Supply Service S.R.L. şi S.C. Carpatic Division S.R.L., în realizarea obiectului lor de activitate, astfel cum este
pusă în evidenţă de împrejurările şi modalitatea de comitere, de mijloacele folosite, de scopul urmărit şi de consecinţele
păgubitoare aduse valorilor sociale protejate de lege (sub aceste aspecte prezentând relevanţă faptul că majoritatea acestor
societăţi, cu excepţia S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L., au fost autorizate ori, după caz înfiinţate exclusiv în scopul
de a fi utilizate în derularea acestui amplu mecanism evazionist, care s-a perpetuat pe parcursul unei perioade de aproximativ
1 an şi 2 luni de zile, astfel că pe întreaga durată a existenţei lor, acestea au desfăşurat doar operaţiuni comerciale ilicite
destinate fraudării bugetului de stat, căruia i-au fost aduse pagube extrem de însemnate, iar în cazul S.C. Benz Oil S.R.L. şi
S.C. Ana Oil S.R.L., aceste activităţi frauduloase au fost împletite cu activităţi economice reale), precum şi conduita
manifestată, prin intermediul reprezentanţilor lor legali sau, după caz, al persoanelor care controlau în fapt activitatea
acestora, în scopul împiedicării sau al zădărnicirii efectuării verificărilor fiscale de către organele abilitate, concretizată prin
crearea aparenţei de legalitate a circuitelor comerciale în care au fost implicate pe baza atestării documentare a tuturor
operaţiunilor comerciale menite a disimula activitatea evazionistă, a apreciată că se impune sancţionarea intransigentă a
acestor inculpate, aplicarea faţă de inculpata S.C. Excella Real Grup S.R.L. a unei pedepse egală cu maximul special prevăzut
de lege, iar în cazul celorlalte persoane juridice inculpate a unor pedepse orientate către acest maxim fiind adecvată atât
pentru sancţionarea corespunzătoare a conduitei antisociale a acestora, cât şi pentru realizarea eficientă a scopului preventiv
şi educativ al pedepsei.
În privinţa S.C. Inkasso Jobs S.R.L. se va face aplicarea prevederilor art.33 lit.a raportat la art.34 lit.c Cod penal din
1969, în sensul contopirii celor două pedepse principale aplicate acesteia pentru infracţiunile concurente reţinute în sarcina
sa, iar la pedeapsa rezultantă de 700.000 lei amendă penală, Curtea de apel a aplicat un spor de 100.000 lei, astfel încât, în
final inculpata va executa pedeapsa de 800.000 lei amendă penală, aplicarea acestui spor fiind justificată de multitudinea şi
gama variată de activităţi cu caracter infracţional în derularea cărora această societate a fost implicată, în scopul satisfacerii
intereselor frauduloase ale membrilor grupării.
În ceea ce priveşte pedepsele complementare, Curtea, deşi a reţinut că potrivit normei de încriminare prev. de art.9
alin.1 din Legea nr.241/2005, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie, totuşi, în cazul
de faţă, dat fiind faptul că, potrivit art.53 1 alin.3 lit.a - e din vechiul Cod penal, pedepsele complementare aplicabile persoanei
juridice nu constau în interzicerea exerciţiului unor drepturi, aplicarea pedepsei complementare a dizolvării persoanei
juridice, prev. de art.531 alin.3 lit.a din vechiul Cod penal nu se va realiza în temeiul art.53 2 alin.2 din Codul penal din 1969,
adică cu titlu obligatoriu, ci în temeiul art.53 2 alin.1 din Codul penal din 1969, cu referire la art.71 2 din Codul penal din 1969,
necesitatea acesteia fiind dictată de natura şi gravitatea infracţiunilor comise, precum şi de împrejurările în care acestea au
fost săvârşite.
G. Latura civilă, măsurile asigurătorii şi măsurile de siguranţă

Sub aspectul laturii civile, Curtea a constatat că, potrivit precizărilor formulate, conform art.20 alin.5 lit.b din Codul
de procedură penală, prin adresa nr.1098255 din data de 13.06.2013, Agenţia Naţională De Administrare Fiscală s-a
constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 243.551.373,06 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de
stat prin activitatea de evaziune fiscală ce a format obiectul judecăţii în cauza pendinte.
Aşa cum s-a precizat, potrivit raportului de expertiză contabilă judiciară administrat în cauză în cursul urmării
penale, ale cărui concluzii Curtea şi le-a însuşit ca fiind în concordanţă cu restul probelor de vinovăţie strânse în cauză,
prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin înfăptuirea acestui amplu mecanism evazionist care a avut ca obiect ascunderea
adevăratei naturi a operaţiunilor impozabile desfăşurate de S.C. Excella Real Grup S.R.L., înregistrarea în contabilitatea
acestei societăţi şi în declaraţiile fiscale a cheltuielilor fictive de achiziţie ţiţei şi transport aferent şi a livrărilor fictive de
produselor petroliere inferioare, precum şi prin omisiunea înregistrării livrărilor de motorină euro 5 şi a veniturilor rezultate
din aceste tranzacţii, ceea ce a condus la denaturarea cuantumului veniturilor obţinute de S.C. Excella Real Grup S.R.L., care,
implicit, s-a sustras de la plata impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor datorate bugetului de stat în
perioada mai 2011 – iulie 2012, este în sumă totală de 242.642.205,44 lei, din care suma de 131.360.917,09 lei reprezintă
pagubă generată bugetului de stat prin neplata accizelor aferente livrărilor reale de motorină euro 5 efectuate de S.C. Excella
Real Grup S.R.L., cu luarea în calcul a accizelor achitate efectiv de aceasta pentru operaţiunile fictive de comercializare a
produselor petroliere inferioare slab accizate, 109.373.185,05 lei reprezintă taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare
livrărilor reale de motorină, cu luarea în considerare a TVA achitată efectiv de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. ca urmare
a înregistrării operaţiunilor fictive de achiziţie ţiţei, vânzare combustibil lichid şi transport aferent, iar 1.908.103,30 lei,
reprezintă diferenţa de impozit pe profit de la plata căruia s-a sustras S.C. Excella Real Grup S.R.L., prin neînregistrarea
97
veniturilor obţinute din vânzarea de motorină şi înregistrarea unor cheltuieli fictive de achiziţie ţiţei şi transport aferent, luând
în calcul şi veniturile înregistrate din livrările fictive de combustibil lichid,
S-a apreciat că de cauzarea acestui prejudiciu, pe temeiul răspunderii civile delictuale solidare, conform
prevederilor art.1349, art.1357 şi art.1369 Cod civil, se fac responsabili toţi inculpaţii persoane fizice şi juridice în sarcina
cărora a fost reţinută comiterea infracţiunii de evaziune fiscală (în forma coautoratului sau a complicităţii).
Deşi acţiunea civilă exercitată de partea civilă ANAF vizează acordarea cu titlu de despăgubiri a sumei totale de
243.551.373,06 lei, Curtea, raportându-se la conţinutul concret al faptelor deduse judecăţii, constată că această sumă, preluată
în mod necenzurat din concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, excede pagubei cauzată în
mod efectiv prin activităţile de evaziune fiscală desfăşurate în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L., în sensul că
include anumite sume ce ar reprezenta prejudicii cauzate bugetului de stat prin alte fapte decât acelea ce formează obiectul
judecăţii în prezenta cauză.
Astfel, potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit de expertul Timofte Adriana Florentina suma de
243.551.373,06 lei, pentru care partea civilă ANAF solicită a fi despăgubită, include pe lângă suma de 242.642.205,44 lei,
reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat prin activitatea de evaziune fiscală desfăşurată prin intermediul S.C. Excella
Real Grup S.R.L., şi sumele de 811.805,26 lei, constituind pagubă adusă bugetului de stat prin impozit suplimentar datorat de
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. ca urmare a plăţilor externe nejustificate făcute către Corralys Investments Limited Dubai, respectiv
de 97.362,36 lei, reprezentând pagubă adusă bugetului de stat aferentă impozitului pe profit calculat asupra comisionului
bancar plătit de S.C. Belona Sistem S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Divers
Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L. şi S.C. Romerom Grup S.R.L. cu ocazia retragerilor de numerar, ori aceste
din urmă pagube au fost pricinuite bugetului de stat prin cheltuieli nejustificate înregistrate în evidenţele contabile ale
societăţilor anterior menţionate, ceea ce nu se circumscrie obiectului dedus judecăţii în speţa de faţă.
Drept urmare,, Curtea, în temeiul art.397 alin.1 Cod de procedură penală raportat la art.19, 20 şi 25 Cod de
procedură penală şi la art.1349, art.1357 şi art.1369 Cod civil, a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi a obligat, în solidar, pe inculpaţii persoane fizice Nemeş Radu, Nemeş Diana
Marina, Guliu George, Buliga Mihai, Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian,
Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin Blejnar Sorin,
Comăniţă Viorel şi Secăreanu Florin Dan şi pe inculpatele persoane juridice S.C. Excella Real Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu,
judeţul Constanţa, S.C. Inkasso Jobs S.R.L., Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, S.C. Benz Oil S.R.L. Mediaş, S.C. Ana
Oil S.R.L. Sibiu, S.C. Divers Zootehnic S.R.L. Constanţa, S.C. Partener Noblesse S.R.L. Constanţa, S.C. Romerom Grup
S.R.L. Constanţa, S.C. Millenium Energy S.R.L. Bucureşti, S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin
Distribution S.R.L. Bucureşti, S.C. Agro Line Expres S.R.L. Bucureşti, S.C. Rad Trans Concept S.R.L. Bucureşti, S.C.
Crivas Logistic S.R.L. Bucureşti, prin lichidator judiciar SP Grinsolv Ipurl, S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C.
Energrom Supply Service S.R.L. Bucureşti şi S.C. Carpatic Division S.R.L. să plătească acesteia, cu titlu de daune materiale,
suma de 242.642.205,44 lei, plus obligaţiile fiscale accesorii, datorate şi calculate, potrivit Codului de procedură fiscală,
începând cu data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data executării integrale a plăţii.
Curtea nu a dat satisfacție solicitărilor apărării inculpatului Nemeş Radu, în sensul ca la stabilirea cuantumului
prejudiciului cauzat bugetului de stat să fie avută în vedere perioada cuprinsă între mai 2011 şi 31 mai 2012, perioadă în
raport cu care prin suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză în cursul cercetării judecătoreşti
s-a stabilit că întinderea pagubei pricinuite bugetului de stat ar fi în sumă de 213.051.858,24 lei, întrucât, deşi este adevărat că
pentru luna iunie 2012 nu au mai fost întocmite declaraţii fiscale în numele S.C. Excella Real Grup S.R.L. din pricina
arestării inculpatei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, care se ocupa de organizarea şi conducerea evidenţei contabile a
acestei societăţi, totuşi, în toată perioada lunii iunie 2012 şi până la momentul intervenţiei organelor de urmărire penală,
activitatea infracţională a continuat în aceeaşi manieră ca în perioada anterioară, iar evidenţa contabilă primară a fost
întocmită tot în sensul înregistrării fictive a achiziţiilor de ţiţei şi a vânzării de produse petroliere inferioare, omiţându-se
înregistrarea veniturilor provenite din vânzarea ilegală a motorinei ce nu avea acciza plătită, ori în aceste condiţii este
imposibil de crezut că, în discordanţă cu evidenţa contabilă primară, în declaraţiile fiscale aferente lunii iunie 2012 ar fi fost
menţionate operaţiunile comerciale efectuate în mod real şi, astfel ar fi fost achitate toate obligaţiile fiscale generate de aceste
tranzacţii.
Referitor la solicitarea apărării inculpatei Nemeş Diana Marina de respingere ca inadmisibilă a acţiunii civile
exercitată în cadrul procesului penal de către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pe motiv că această
constituire de parte civilă care reprezintă un act de voinţă al organului de control fiscal nu îmbracă forma pe care legislaţia
fiscală o prevede, în sensul că singura modalitate în care A.N.A.F. îşi poate manifesta voinţa privitor la constatarea unor
prejudicii provenind din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală o constituie întocmirea unui proces verbal de evaluare a
prejudiciului de către organele fiscale, urmat de o decizie de impunere, Curtea a constatat că, prin adresa nr. A_AJR
3983/05.02.2016, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a formulat următorul punct de vedere:
1. Constituirea ca parte civilă a Statului Român s-a făcut conform Codului de procedură penală, pe baza
concluziilor raportului de expertiză administrat în faza de urmărire penală, aceasta fiind o modalitate legală de constatare a
prejudiciului.
2. În vederea stabilirii unui eventual prejudiciu, organul de urmărire penală poate analiza în activitatea de cercetare
penală orice document relevant din evidenţa contabilă a societăţii sau orice document în legătură cu respectiva societate,
inclusiv rapoarte de inspecţie fiscală, procese verbale de constatare sau decizii de impunere, precum şi orice alte documente
care pot constitui mijloace de probă, respectiv expertize judiciare contabile, rapoarte de cercetare tehnico-ştiinţifică etc.
3. Documentul legal este hotărârea judecătorească definitivă pronunţată ca urmare a analizării întregului probatoriu,
aceasta reprezentând titlul ce consfinţeşte prejudiciul adus Statului Român.
4. Prejudiciul poate fi stabilit prin orice mijloc de probă, în dosarul penal nu se vorbeşte de o creanţă fiscală, ci
despre un prejudiciu, astfel încât nu sunt aplicabile dispoziţiile art.93 alin.2 din Legea nr.207/2015 privind Codul de
procedură fiscală.
Dincolo de aceste observaţii pertinente pe care şi le-a însuşit ca atare, Curtea a considerat că pentru a pune în
evidenţă lipsa de temeinicie a solicitării anterior menţionate este relevant de subliniat şi faptul că nicio dispoziţie din legea
procesual penală în vigoare nu condiţionează exercitarea acţiunii civile în cadrul procesului penal de necesitatea parcurgerii
unei proceduri prealabile cu caracter administrativ constând în constatarea existenţei prejudiciului rezultat din activitatea de
98
evaziune fiscală de către organele fiscale de control şi emiterea unei decizii de impunere aferente, dispoziţiile art.20 alin.1 şi
2 din Codul de procedură penală care reglementează condiţiile constituirii de parte civilă şi care se referă la termenul limită
până la care în desfăşurarea procesului penal poate surveni manifestarea acestui act de voinţă, precum şi la forma în care
acesta trebuie făcut (în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea
se întemeiază), fiind aplicabile fără excepţie oricărei persoane vătămate prin săvârşirea unei infracţiuni de prejudiciu, fie
aceasta chiar şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ori în cazul de faţă aceste cerinţe au fost întru-totul respectate.
În condiţiile în care, conform celor precizate în considerentele de mai sus, în privinţa inculpatei persoană juridică
S.C. Optima Business S.R.L. Bacău nu s-a constatat existenţa unor probe care să ateste că aceasta ar fi fost în vreun fel
implicată în săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală ce a generat prejudiciul a cărei reparare este solicitată de către partea
civilă A.N.A.F, Curtea în temeiul art.397 alin.1 Cod de procedură penală raportat la art.19, 20 şi 25 Cod de procedură penală
va respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată faţă de aceasta, iar potrivit art.404 alin.4 lit.c Cod de procedură penală
va dispune ridicarea sechestrului asigurator instituit prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 23.07.2012, asupra bunurilor de orice
natură şi a conturilor bancare ale S.C. Optima Business S.R.L – vol.16 d.u.p., filele 51-54.
De asemenea, ţinând seama de faptul că soluţia ce urmează a fi pronunţată pe latură penală faţă de inculpatele
persoane juridice S.C. Accesing Perfect S.R.L. Călăraşi şi S.C. M&S Market S.R.L. Constanţa este aceea de încetare a
procesului penal ca efect al radierii acestora, în temeiul art.397 alin.1 Cod de procedură penală raportat la art.25 alin.5 Cod de
procedură penală, Curtea a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată în raport cu acestea.
Totodată, potrivit art.404 alin.4 lit.c Cod de procedură penală raportat la art.11 din Legea nr.241/2005 (care prevede
că luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală), Curtea a menţinut măsurile
asiguratorii instituite în cursul urmăririi penale, în vederea garantării plăţii daunelor anterior menţionate, până la concurenţa
valorii lor.
Întrucât din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că produsul infracţional ce a făcut obiectul spălării de bani
comise de către inculpaţii Chirvăsitu Dumitru şi S.C. Inkasso JobsS S.R.L., a ajuns în posesia inculpaţilor Nemeş Radu şi
Nemeş Diana Marina prin intermediul companiei off-shore Corralys Investments Limited Dubai, controlată de aceştia, î n
temeiul art.118 alin.1 lit.a Cod penal din 1969, faţă de aceşti inculpaţi a fost aplicată măsura de siguranţă a confiscării
speciale cu privire la suma de 13.212.000 USD.
H. Măsurile preventive şi cheltuielile judiciare

Curtea a reamintit că faţă de inculpatul Nemeş Radu a fost dispusă măsura arestării preventive, în lipsă, pentru o
perioadă de 30 de zile cu începere de la data încarcerării, prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de
11.07.2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, în dosarul nr.5568/2/2012, în baza acestei
încheieri fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.30UP/2012, iar la data de 15.05.2014, judecătorul de drepturi şi
libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, în temeiul art.231 alin.7 Cod de procedură penală a confirmat
arestarea preventivă dispusă faţă de inculpatul Nemeş Radu prin Încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data ce
11.07.2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, în dosarul nr.5568/2/2012, precum şi punerea în
executare a M.A.P. nr.30/U.P./11.07.2012, emis pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 15.05.2014 şi până la data
de 13.06.2014, inclusiv.
Ulterior acestui moment, măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul Nemeş Radu a fost prelungită şi apoi
menţinută în mod succesiv, pe parcursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al fazei cercetării
judecătoreşti, până la data de 27.11.2015, când prin decizia penală nr.1620/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – Secţia Penală, admiţându-se contestaţia formulată de inculpatul Nemeş Radu împotriva încheierii de şedinţă din
data de 16.11.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, a fost desfiinţată, în parte, această încheiere, în
sensul că, în temeiul art.242 alin.2 Cod de procedură penală raportat la art.202 alin.4 lit.d şi la art.218 Cod de procedură
penală, s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.
În continuare, înăuntrul termenelor prevăzute de lege în acest sens, Curtea a procedat în mod succesiv la verificarea
legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a arestului la domiciliu luată faţă de inculpatul Nemeş Radu prin înlocuirea
măsurii arestării preventive, dispunând menţinerea acestei măsuri, ultima astfel de încheiere fiind pronunţată la data de
18.04.2016, rămasă definitivă prin decizia nr.641/04.05.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală,
în dosarul nr.4365/2/2014/a25..
În consecinţă, Curtea, în temeiul art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal din
1969 şi la art.399 alin.9 Cod de procedură penală, a dedus din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului Nemeş
Radu durata arestării preventive de la 15.05.2014 până la 27.11.2015, precum şi perioada petrecută în arest la domiciliu, de la
28.11.2015 la zi.
De asemenea, în temeiul art.399 alin.1 raportat la art.208 alin.4 din Codul de procedură penală, Curtea a menţinut
măsura preventivă a arestului la domiciliu, cu toate obligaţiile stabilite în sarcina inculpatului Nemeş Radu. Această soluţie se
impune având în vedere menţinerea temeiurilor care au determinat luarea acelei măsuri preventive, care este în continuare
proporţională cu gravitatea acuzaţiilor şi, totodată, necesară în raport cu scopurile prevăzute de art.202 alin.1 din Codul de
procedură penală, în condiţiile în care, în privinţa inculpatului, este pronunţată, în primă instanţă, o soluţie de condamnare la
pedeapsa închisorii.
În ceea ce o priveşte pe inculpata Nemeş Diana Marina, Curtea a reţinut că şi faţă de aceasta măsura arestării
preventive a fost dispusă în lipsă, pentru o perioadă de 30 de zile cu începere de la data încarcerării, prin încheierea de şedinţă
din Camera de Consiliu din data de 11.07.2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, în dosarul
nr.5568/2/2012, pe numele ei fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.33UP/2012.
La data de 06.05.2012, Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii a confirmat că inculpata Nemeş
Diana Marina a renunţat la procedurile de extrădare, fiind de acord să fie predată autorităţilor române. Astfel, au fost emise
ordinul de extrădare din 05.05.2014 emis de Tribunalul pentru Districtul de Vest Washington din Tacoma, precum şi
declaraţia prin care aceasta a renunţat la drepturile conferite de tratatul de extrădare.
Drept urmare, la data de 07.05.2014, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-
a Penală, în temeiul art.231 alin.7 Cod de procedură penală a confirmat arestarea preventivă dispusă faţă de inculpata Nemeş
Diana Marina prin Încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data ce 11.07.2012 pronunţată de Curtea de Apel
99
Bucureşti - Secţia a II-a Penală, în dosarul nr.5568/2/2012, precum şi punerea în executare a M.A.P. nr.30/U.P./11.07.2012,
emis pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 07.05.2014 şi până la data de 05.06.2014, inclusiv.
Ulterior, măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpata Nemeş Diana Marina a fost prelungită pentru o
perioadă de încă 30 de zile, până la data de 04.07.2014, însă prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de
16.06.2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală în dosarul nr.3850/2/2014, rămasă definitivă prin
încheierea din 25.06.2014 a judecătorului de drepturi şi libertăţi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, urmare a
cererii formulată de inculpată în acest sens, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu
pe o perioadă de 30 de zile.
După sesizarea judecătorului de cameră preliminară prin rechizitoriu, prin încheierea de şedinţă din camera de
consiliu din data de 08.07.2014, rămasă definitivă prin încheierea nr.2277/2014 din 11.07.2014 pronunţată de judecătorul de
cameră preliminară al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.4365/2/2014/a1 (în sensul respingerii contestaţiei
formulate împotriva acestei încheieri de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională
Anticorupţie) s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu luată faţă de inculpata Nemeş Diana Marina cu măsura
preventivă a controlului judiciar, la rândul său, această din urmă măsură preventivă fiind revocată potrivit art.242 Cod de
procedură penală, prin încheierea de şedinţă din data de 04.05.2015 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, rămasă
definitivă prin respingerea contestaţiei promovată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia
Naţională Anticorupţie, conform deciziei penale nr.641/2015 din data de 06.05.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – Secţia Penală, în dosarul penal nr.4365/2/2014/a13.
Drept urmare, în temeiul art.404 alin.4 lit. a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal din 1969 şi
la art.399 alin.9 Cod de procedură penală, din durata pedepsei principale rezultante aplicată inculpatei Nemeş Diana Marina
s-a dedus perioada arestării preventive de la 07.05.2014 până la 25.06.2014, precum şi perioada petrecută în arest la
domiciliu, de la 26.06.2014 până la 11.07.2014.
Totodată, Curtea a constatat că în cursul urmăririi penale au mai fost dispuse măsuri preventive privative de
libertate şi faţă de următorii inculpaţi:
- faţă de inculpatul Chirvăsitu Dumitru, prin ordonanţa nr.22 din 09.07.2012 s-a dispus luarea măsurii preventive a
reţinerii, iar la data de 10.07.2012 pe numele acestuia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr.24/U.P./10.07.2012,
valabil pentru o perioadă de 30 de zile, ulterior măsura arestării preventive fiind prelungită succesiv până la data de
03.11.2012, când prin încheierea nr.3578 din 03.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală pronunţată în
dosarul nr.8056/2/2012 s-a dispus în mod definitiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi
ţara; drept urmare, în temeiul art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal din 1969, din
durata pedepsei principale rezultante aplicată acestui inculpat s-a dedus perioada reţinerii şi a arestării preventive de la
09.07.2012 până la 03.11.2012.
- faţă de inculpatul Buliga Mihai, prin ordonanţa nr.28 din 10.07.2012 s-a dispus luarea măsurii preventive a
reţinerii şi tot la data de 10.07.2012 pe numele acestuia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr.29/U.P./10.07.2012,
05.10.2012, când prin încheierea din 02.10.201 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, în dosarul
nr.7352/2/2012, rămasă definitivă prin încheierea din 05.10.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală s-a
dispus în mod definitiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara; drept urmare, în temeiul
art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal, din durata pedepsei principale rezultante
aplicată acestui inculpat s-a dedus perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 10.07.2012 până la 05.10.2012.
- faţă de inculpatul Belba Nicolae, prin ordonanţa nr.25 din 10.07.2012 s-a dispus luarea măsurii preventive a
reţinerii şi tot la data de 10.07.2012 pe numele acestuia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr.27/U.P./10.07.2012,
05.10.2012, când prin încheierea din 02.10.201 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală în dosarul
nr.7352/2/2012, rămasă definitivă prin încheierea din 05.10.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, s-a
dispus în mod definitiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara; drept urmare, în temeiul
art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal din durata pedepsei principale rezultante
aplicată acestui inculpat s-a dedus perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 10.07.2012 până la 05.11.2012.
- faţă de inculpatul Jugănaru Andrei Florin, prin ordonanţa nr.19 din 09.07.2012 s-a dispus luarea măsurii
preventive a reţinerii, iar la data de 10.07.2012 pe numele acestuia a fost emis mandatul de arestare preventivă
nr.25/U.P./10.07.2012, valabil pentru o perioadă de 30 de zile, ulterior măsura arestării preventive fiind prelungită succesiv
până la data de 03.11.2012, când prin încheierea nr.3578 din 03.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală
pronunţată în dosarul nr.8056/2/2012 s-a dispus în mod definitiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării
de a nu părăsi ţara; drept urmare, în temeiul art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal din
1969, din durata pedepsei principale rezultante aplicată acestui inculpat s-a dedus perioada reţinerii şi a arestării preventive
de la 09.07.2012 până la 03.11.2012.
- faţă de inculpatul Preda Dumitru Emilian, prin ordonanţa nr.21 din 09.07.2012 s-a dispus luarea măsurii
preventive a reţinerii, iar la data de 10.07.2012 pe numele acestuia a fost emis mandatul de arestare preventivă
până la data de 03.11.2012, când prin încheierea nr.3578 din 03.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală
1969, din durata pedepsei principale rezultante aplicată acestui inculpat s-a dedus perioada reţinerii şi a arestării preventive
de la 09.07.2012 până la 03.11.2012.
- faţă de inculpata Vrănceanu (fostă Cozma) Mariana, prin ordonanţa nr.27 din 10.07.2012 s-a dispus luarea măsurii
preventive a reţinerii şi tot la data de 10.07.2012 pe numele acesteia a fost emis mandatul de arestare preventivă
până la data de 03.11.2012, când prin încheierea nr.3578 din 03.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală,
100
1969, din durata pedepsei principale rezultante aplicată acestei inculpate s-a dedus perioada reţinerii şi a arestării preventive
de la 09.07.2012 până la 03.11.2012.
- faţă de inculpatul Secăreanu Florin Dan, prin ordonanţa nr.20 din 09.07.2012 s-a dispus luarea măsurii preventive
a reţinerii, iar la data de 10.07.2012 pe numele acestuia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr.26/U.P./10.07.2012,
03.11.2012, când prin încheierea nr.3578 din 03.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, pronunţată în
dosarul nr.8056/2/2012 s-a dispus în mod definitiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi
ţara; drept urmare, în temeiul art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal din 1969 din
durata pedepsei principale rezultante aplicată acestui inculpat s-a dedus perioada reţinerii şi a arestării preventive de la
09.07.2012 până la 03.11.2012.
- faţă de inculpatul Ionescu Lucian Florin prin ordonanţa nr.26 din 10.07.2012 s-a dispus luarea măsurii preventive
a reţinerii; ca atare, în temeiul art.404 alin.4 lit.a Cod de procedură penală raportat la art.88 alin.1 Cod penal din 1969 din
durata pedepsei principale rezultante aplicată acestui inculpat s-a dedus perioada reţinerii de 24 de ore din data de
10.07.2012.
De asemenea, Curtea a reamintit că prin încheierea de şedinţă din data de 07.12.2015, în temeiul art.493 alin.1 lit.a
Cod de procedură penală, s-a dispus luarea măsurii preventive a suspendării procedurii de lichidare a persoanei juridice faţă
de inculpata S.C. Crivas Logistic S.R.L., respectiva măsură preventivă fiind ulterior menţinută succesiv pentru perioade de
câte 60 de zile, conform dispoziţiilor art.493 alin.4 Cod de procedură penală, prin încheierile de şedinţă din datele de
11.01.2016, 07.03.2016, respectiv 18.04.2016, rămase definitive prin necontestare.
Având în vedere faptul că situaţia juridică actuală a persoanei juridice inculpate SC Crivas Logistic S.R.L., nu a
cunoscut modificări, în sensul că în continuare aceasta se află în procedura insolvenţei, Curtea consideră că pentru a se
asigura buna desfăşurare a procesului penal, inclusiv din perspectiva împiedicării dizolvării acestui subiect procesual faţă de
care, în cauza pendinte, a fost exercitată acţiunea penală şi deopotrivă se solicită angajarea solidară a răspunderii sale civile
delictuale pentru repararea prejudiciului material cauzat prin faptele deduse judecăţii, este necesar ca societatea anterior
menţionată să fie în continuare menţinută sub puterea măsurii preventive a suspendării procedurii de lichidare a persoanei
juridice, prev. de art.493 alin.1 lit.a Cod de procedură penală, astfel că, în temeiul art.399 alin.1 Cod de procedură penală a
fost menţinută această măsură preventivă.
*******
În temeiul art.274 alin.1 şi 2 din Codul de procedură penală, inculpaţii, faţă de care a fost pronunţată o soluţie de
condamnare, au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar potrivit art.275 alin.3 Cod de procedură penală,
cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea cauzei privind pe inculpatele persoane juridice faţă de care s-a dispus soluţia
încetării procesului penal sau, după caz, aceea a achitării, au rămas în sarcina statului.
În temeiul art.272 alin.1 şi 2 Cod de procedură, penală onorariile integrale cuvenite apărătorilor din oficiu pentru
inculpaţii Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae, Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin
Jugănaru Andrei Florin, S.C. Excella Real Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C.
Divers Zootehnic S.R.L. Constanţa, S.C. Partener Noblesse S.R.L. Constanţa, S.C. Romerom Grup S.R.L. Constanţa, S.C.
Accesing Perfect S.R.L. Călăraşi, S.C. M&S Market S.R.L. Constanţa, S.C. Millenium Energy S.R.L. Bucureşti, S.C. Gabros
Invent Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L. Bucureşti, S.C. Agro Line Expres S.R.L. Bucureşti, S.C.
Rad Trans Concept S.R.L. Bucureşti, S.C. Crivas Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C.
Energrom Supply Service S.R.L. Bucureşti şi S.C. Carpatic Division S.R.L., precum şi onorariile parţiale cuvenite avocaţilor
din oficiu pentru inculpaţii Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana, Secăreanu Florin Dan, S.C. Optima Business S.R.L. Bacău şi
S.C. Benz Oil S.R.L. Mediaş, au fost acoperite din sumele avansate din fondul Ministerului Justiţiei, aceste cheltuieli
rămânând în sarcina statului potrivit art.275 alin.6 Cod de procedură penală.
Împotriva sentinţei penale nr. 106/F din 9 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I Penală pronunţată în
dosarul nr. 4365/2/2014 au formulat apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională
Anticorupţie, partea civilă Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, inculpaţii Nemeş
Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin,
Preda Emilian Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu
Florin Dan, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, SC Excella Real Grup SRL, SC Benz Oil SRL,
SC Ana Oil Srl, SC Crivas Logistic SRL.
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală la data de 24 august 2016, fiind
repartizat aleatoriu Completului C7 Apel la data de 13 septembrie 2016.
Motive de apel
În motivele de apel depuse la dosarul cauzei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia
Naţională Anticorupţie a susţinut că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică pentru:
1. greşita achitare a inculpatei SC Optima Business SRL (în temeiul art.16 alin. 1 lit. c Cod procedură
penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit. a, b şi c şi alin 3 din Legea nr.
241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal;
2. greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor, persoane fizice şi juridice
3. omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 65 – 64 alin 1lit.a teza a II-a, b şi c Cod penal, în raport cu
pedeapsa principală de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 12 alin.1 lit. b din Legea nr.
78/2000, de către Secăreanu Florin Dan.
1. În susţinerea primului motiv de apel, Ministerul Public a susţinut că instanţa a apreciat, în mod
neîntemeiat, că în cauză, nu există probe care să ateste că inculpata SC Optima Business SRL ar fi participat la comiterea
infracţiunii de evaziune fiscală dedusă judecăţii.
Instanţa a reţinut că „nici expertiza contabilă judiciară administrată în cauză în cursul urmăririi penale nu a pus în
evidenţă existenţa vreunor operaţiuni comerciale desfăşurare între SC Optima Business SRL şi vreuna dintre persoanele
juridice inculpate în prezenta cauză…”.
Contrar susţinerilor instanţei de fond, parchetul a susţinut că probele administrate în cursul procesului penal,
interpretate în mod coroborat, evidenţiază că, alături de celelalte societăţi comerciale condamnate în cauză, inculpata SC
Optima Business SRL, a ajutat la desăvârșirea activităţii infracţionale derulate de grupul infracţional organizat constituit de
101
inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin,
Preda Dumitru, Moldoveanu Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru, în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale, cu
consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 242.642.205, 44 lei (aproximativ 56 milioane euro).
Relevante în acest sens sunt: declaraţiile inculpaţilor Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae, Guliu George, Vrînceanu
(fostă Cozma) Mariana, convorbirile telefonice dintre Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi Guliu George, procesele verbale
întocmite cu ocazia percheziţiilor efectuate la domiciliile inculpaţilor Buliga Mihai şi Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, cât
şi la domiciliul numitei Olariu Elena Mirela (audiată în calitate de martor în cursul judecăţii).
Acuzarea a susţinut că inculpata SC Optima Business SRL avea conexiuni cu membrii grupului infracţional, între
aceştia existând o înţelegere, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea conspirativității, măsură impusă de inculpaţii Nemeş
Radu şi Guliu George pentru îngreunarea sau împiedicarea identificării persoanelor juridice şi fizice participante la
mecanismul de fraudare a statului. Relevantă în acest sens este convorbirea telefonică din data de 14.11.2011, ora 13:16,
dintre inculpatul Guliu George şi inculpata Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, în care, aceasta din urmă, într-o discuţie care îl
privea pe inculpatul Nemeş Radu, se conformează recomandărilor inculpatului Guliu George, ca în privinţa inculpatului
Nemeş Radu să folosească inițiala „R”. În acelaşi sens sunt şi discuţiile telefonice dintre inculpatul Belba Nicolae şi ceilalţi
membrii ai grupului infracţional, în special cu inculpatul Chirvăsitu Dumitru, în scopul de a nu vorbi despre persoane sau
societăţi comerciale implicate în activitatea infracţională.
În legătură cu situaţia inculpatei SC Optima Business SRL, în declaraţiile date (a se vedea declaraţia din data de
10.05.2016), inculpatul Chirvăsitu Dumitru (reprezentantul SC Inkasso Jobs SRL), a legat activitatea SC Optima Business
SRL, de încheierea contractului de prestări servicii între SC Inkasso Jobs SRL şi Corallys Investment Limited Dubai, la data
de 01.05.2011, care a fost semnat de către inculpat şi chiar de către martora Olariu Elena Mirela, în calitate de împuterniciți.
Acest contract, potrivit declaraţiilor inculpatului Chirvăsitu Dumitru, din cursul urmăririi penale, a fost încheiat după ce
acesta a purtat discuţii cu inculpatul Buliga Mihai, care la rândul său s-a consultat cu inculpatul Nemeş Radu (director în
cadrul Corallys Investment Limited Dubai şi administrator al SC Optima Business SRL): „Înainte de a începe importul cu
motorină, Buliga Mihai mi-a transmis că S.C. Inkasso Jobs S.R.L. va trebui să achite un comision de 150 dolari/ tona de
motorină importată către Corallys Investment Limited Dubai. Când am vrut să efectuez prima plată către Corallys
Investment Limited Dubai, de la bancă mi s-a spus că pentru a face acest lucru am nevoie de un contract şi factură. I-am
transmis acest mesaj lui Buliga Mihai care l-a transmis lui Nemeş Radu, iar după ceva timp am primit acasă prin curier un
contract în care erau menţionate Corallys Investment Limited Dubai şi S.C. Inkasso Jobs S.R.L. Nu reţin exact care era
denumirea contractului, dar ştiu că era împărţit în două: în limba română şi engleză. Am semnat contractul, l-am ştampilat
şi l-am trimis tot prin curier la o adresă din Bucureşti, despre care ulterior am aflat că era un centru xerox. Am făcut acest
lucru urmare a recomandărilor lui Buliga Mihai, dar sunt convins că acesta îmi transmitea la rândul său mesajele de la
Nemeş Radu.
Comisionul la care am făcut referire trebuia achitat întrucât Corallys Investment Limited Dubai se obliga să-mi
găsească pe piaţa externă furnizori de motorină. Arăt că în momentul în care am semnat contractul, am sesizat că
reprezentant al Corallys Investment Limited Dubai era un birou de avocatură din Bacău. Facturile emise de Corallys
Investment Limited Dubai erau trimise prin email. Iniţial, prima factură mi-a fost adusă de inculpatul Buliga Mihai, întrucât
nu ştiam să completez formularul de plată externă. Din câte îmi amintesc, facturile aveau o valoare de 500.000-600.000
dolari şi le primeam în general lunar.”
În acest context, la data de 08.04.2012, prin procura nr. 282, inculpatul Nemeş Radu, în calitate de administrator al
SC Optima Business SRL, l-a împuternicit cu puteri depline pe inculpatul Buliga Mihai „pentru ca în numele meu şi pentru
mine să administreze SC Optima Business SRL, ţinând cont de conţinutul Actului Constitutiv”. Conform acestei
împuterniciri, inculpatul Buliga Mihai putea face orice operaţiuni bancare (deschidere de cont bancar, operaţiuni de depunere
sau ridicare de numerar, solicitare de extrase de cont, etc.) şi putea încasa şi/sau plăti orice sume de bani.
Acuzarea a susţinut că legătura inculpaţilor, membrii ai grupului infracţional, rezultă şi din următoarele împrejurări:
- La data de 09.07.2012, cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul inculpatului Buliga Mihai (a se vedea
procesul verbal de percheziţie din volumul 59, dosar urmărire penală), printre alte bunuri, a fost identificată ştampila SC
Optima Business SRL, precum şi suma de 100.000 euro, în privinţa căreia, în mod neconvingător, inculpatul a afirmat, fără a
exista o dovadă în acest sens, că suma îi aparţine, fiind împrumutată la începutul lunii aprilie 2012 de la inculpatul Nemeş
Radu, administrator al SC Optima Business SRL Bacău, banii fiindu-i necesari pentru achiziţionarea unui apartament în
Bucureşti.
- Cu ocazia percheziţiei efectuate la biroul inculpatei Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, la data de 09.07.2012, a
fost identificat şi ridicat un laptop care conţinea, printre altele şi baza de date contabile care aparţinea societăţilor SC Inkasso
Jobs SRL, SC Divers Zootehnic SRL, SC Accesing Perfect SRL, societăţi implicate în circuitul evazionist, precum şi
documentele contabile ale SC Optima Business SRL, societate al cărei capital social era deţinut 100% de către Corallys
Investment Limited Dubai, reprezentată de inculpatul Nemeş Radu.
Fiind audiată în cursul urmăririi penale (declaraţia din 06.06.2014), inculpata Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, în
legătură cu documentele contabile aparţinând societăţilor menţionate anterior, a declarat: „Îl cunosc pe inculpatul Buliga
Mihai, mi l-a prezentat Nemeş Diana. Ştiu că era angajat al SC Optima Business Bacău, firmă deţinută de Nemeş Radu şi
care avea deschisă în Eforie Nord o terasă. Nu am văzut actul constitutiv al SC Optima Business Bacău, însă acum ştiu că
acţionar majoritar era Corallys Investment Limited Dubai, administrator fiind Nemeş Radu. Uneori inculpatul Buliga Mihai,
când venea la Bacău, îmi aducea extrase de cont, CD-uri, stick-uri, pe care se afla evidenţa contabilă a SC Divers Zootehnic
SRL, SC Excella Real Grup SRL, SC Inkasso Jobs SRL”.
Această declaraţie se coroborează cu declaraţia inculpatului Buliga Mihai (declaraţie instanţă din data de
09.11.2015), în care inculpatul a precizat: „I-am dat inculpatei Cozma, CD-uri şi stick-uri de la inculpatul Guliu, referitoare
la activitatea SC Excella, din câte mi-am dat seama. Nu am cunoştinţe exacte despre ce conţineau acele stick-uri şi CD-uri,
dar mi le punea într-o sacoşă, să i le dau Marianei Cozma (….). De asemenea îmi amintesc acum că am dus documentele
contabile de la SC Optima inculpatei Cozma, respectiv bonuri de casă”.
- Totodată, la percheziția efectuată la data de 09.07.2012, la domiciliul martorei Olariu Mirela Elena (persoană care
a semnat, în calitate de împuternicit, contractul de prestări servicii între Corallys Investment Limited Dubai şi SC Inkasso
Jobs SRL) au fost identificate, Actul constitutiv al SC Optima Business SRL, în original, act semnat de reprezentantul SC
Corallys Investment Limited Dubai, respectiv inculpatul Nemeş Radu.
102
Fiind audiată în cursul judecăţii (16.11.2015), martora Olariu Elena Mirela a declarat: „La solicitarea
inculpatului Radu Nemeş, beneficiind şi de sprijin din partea unor colegi de breaslă, am redactat contractul de comision
dintre SC Corallys Investment Limited Dubai şi SC Inkasso Jobs SRL. În anul 2009, la solicitarea inculpatului Radu Nemeş,
m-am ocupat de înfiinţarea SC Optima Business SRL al cărui asociat unic era SC Corallys Investment Limited Dubai,
inculpatul Radu Nemeş având calitate de director al acesteia din urmă.”
Toate aceste împrejurări, din care rezultă că SC Optima Business SRL era cunoscută membrilor grupului
infracţional, actele sale contabile fiind în posesia acestora (inculpatul Guliu George, Buliga Mihai, Vrînceanu (fostă Cozma)
Mariana, evidenţiază caracteristicile tip „fantomă” ale acestei societăţi comerciale.
Faţă de cele menţionate, se impune condamnarea inculpatei SC Optima Business SRL, la pedeapsa amenzii penale,
pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit. a, b şi c şi alin. 3 din Legea nr.
241/2005 cu aplicarea art.5 Cod penal.
Ca efect al condamnării inculpatei, s-a solicitat a se dispune menţinerea sechestrului asigurător instituit prin
Ordonanţa nr. 54/P/2012 din 23.07.2012 asupra bunurilor SC Optima Business SRL (vol. 16 DUP, filele 51-54) şi obligarea
aceleiaşi inculpate, în solidar cu ceilalţi inculpaţi, la plata sumei de 242.642, 44 lei reprezentând prejudiciul creat statului.
2. În ceea ce priveşte punctul 2 al apelului, acuzarea a susţinut că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi
netemeinică, pentru greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor Nemeş Radu, Chirvăsitu Dumitru, Nemeş Diana
Marina, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Emilian Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru,
Vrînceanu (Fostă Cozma) Mariana, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin Dan, Ionescu Lucian Florin, Belba
Nicolae, S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener
Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Milenium
Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L, S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta
Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L., S.C. Carpatic Division S.R.L.
Raportat la dimensiunea pedepselor aplicate inculpaţilor (pedepse rezultante în cuantum de 9 ani închisoare
pentru inculpatul Nemeş Radu, 8 ani închisoare pentru inc. Chirvăsitu Dumitru, 7 ani închisoare pentru inculpaţii Nemeş
Diana Marina, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Emilian Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru,
6 ani închisoare pentru inculpaţii Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, 5 Ani Închisoare Pentru Blejnar Sorin, Comăniţă
Viorel, Secăreanu Florin Dan, Ionescu Lucian Florin, 3,6 ani închisoare pentru Belba Nicolae, 800.000 lei amendă penală
pentru inculpata S.C. Inkasso Jobs S.R.L., 700.000 lei amendă penală pentru S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C.
Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C.
Agro Line Expres S.R.L., S.C. Milenium Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Rad Trans Concept
S.R.L, S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L., S.C. Carpatic
Division S.R.L.), s-a apreciat că instanţa de judecată nu a atribuit semnificaţia cuvenită criteriilor specifice de individualizare
a pedepsei prevăzute de art. 72 vechiul Cod penal (în cauză legea penală mai favorabilă).
În opinia Parchetului, pedepsele aplicate inculpaţilor sunt nejustificat de reduse în raport cu criteriile generale şi
speciale de individualizare:
2.1. Referitor la pedepsele aplicate inculpatului Nemeş Radu, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală
şi constituire de grup infracţional organizat, s-a apreciat că acestea sunt insuficiente pentru realizarea scopului prevăzut de
art. 52 Vechiul Cod penal.
În realizarea operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei, punctul de plecare îl constituie faptele penale,
privite în raport cu complexul de date care indică periculozitatea lor socială (gravitate, frecvenţă, modul de săvârşire,
urmările produse), iar ca punct final, situaţia personală a inculpatului privită în raport cu periculozitatea acestuia (rolul avut în
săvârşirea faptei, forma şi gravitatea vinovăţiei, mobilul şi scopul urmărit).
a) În privinţa faptelor pentru care inculpatul Nemeş Radu a fost condamnat, gravitatea acestora rezidă în
primul rând din limitele de pedeapsă înscrise de legiuitor.
Astfel, în cazul infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.1 lit. a, b şi c şi alin. 3 din Legea nr.
241/2005 (în varianta reglementată anterior de Legea nr. 50/2013), pedeapsa cuprinsă între 5 ani şi 11 ani închisoare, relevă
un pericol social ridicat al faptelor.
O a doua infracţiune pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 9 ani închisoare, este cea prevăzută
de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 Cod penal, instanţa de fond raportându-se la aceleaşi limite de
pedeapsă, respectiv închisoare de la 5 la 11 ani.
Întrucât dimensiunea pedepsei constituie echivalentul unei anumite gravități a faptelor, în procesul de
individualizare se impunea ca instanţa, să ţină seama de contribuţia esenţială pe care inculpatul Nemeş Radu a avut-o în
derularea acţiunilor infracţionale, alături de ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat (constând în săvârşirea
infracţiunilor în calitate de autor, lider al activităţilor de sustragere în mod sistematic a sumelor de bani datorate bugetului
consolidat al statului de către inculpata SC Excella Real Grup SRL, prin ascunderea sursei impozabile corespunzătoare
activităţilor reale pe care le desfăşura societatea, prin înregistrarea în contabilitate şi în declaraţiile fiscale a cheltuielilor
fictive referitoare la achiziţia de ţiţei şi prin omisiunea înregistrării operaţiunilor de comercializare a motorinei).
Gravitatea faptelor este potențată şi de împrejurările şi modalitatea de comitere a acestora (organizarea unei
activităţi infracţionale specializate în săvârşirea unor infracţiuni economice cu consecinţe deosebit de grave asupra bugetului
de stat, prin angrenarea unui număr semnificativ de persoane fizice şi juridice pe care le controla şi coordona, caracterul
sistematic al activităţii infracţionale şi complexitatea ingineriilor economice fictive derulate prin intermediul societăţilor
comerciale tip „fantomă”), de consecinţele produse (prejudiciul exorbitant adus bugetului de stat, în cuantum de 242.642.205,
44 lei (aproximativ 56.000.000 euro), dar şi de conduita procesuală, caracterizată, atât prin sustragerea de la urmărirea penală
şi de la judecată, cât şi prin neasumarea faptelor săvârşite.
Sub acest ultim aspect, cu ocazia declaraţiei date în faţa instanţei, inculpatul nu a recunoscut faptele săvârşite şi a
negat că a organizat, coordonat şi beneficiat, în mod direct, de activitatea grupului infracţional, organizat, constituit în
vederea săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală.
Aspectele menţionate evidenţiază gravitatea specială a infracţiunilor săvârşite de inculpat, având în vedere
importanţa valorilor sociale lezate în mod major (relaţiile sociale referitoare la colectarea taxelor şi impozitelor datorate
bugetului de stat, în contextul în care colectarea taxelor şi impozitelor este o prioritate pentru Statul Român în scopul
menţinerii echilibrului bugetar).
103
Drept urmare, pedepselor aplicate inculpatului sunt insuficiente pentru a asigura realizarea scopului preventiv-
educativ al pedepsei, dar şi pentru realizarea funcţiei de exemplaritate în cazul pedepselor aplicate unor inculpaţi condamnați
pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi constituire de grup infracţional organizat, prin a căror activitate
infracţională au produs un prejudiciu de peste 56.000.000 euro.
În cazul inculpatului Nemeş Radu, scopul, dar şi exemplaritatea pedepsei se pot realiza doar prin majorarea
cuantumului pedepsei de la 9 ani la 11 ani închisoare, având în vedere caracterul excepţional al activităţii infracţionale
derulate de inculpat şi consecinţele produse.
Edificatoare în acest sens este jurisprudenţa naţională din care rezultă că stabilirea unor pedepse de 9 ani închisoare
ori mai mari, reprezintă o practică frecventă în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală săvârşite de „simpli administratori de
societăţi comerciale”, care au folosit mecanisme financiare cu un grad mult mai redus de dificultate, prejudiciile produse fiind
net inferioare celui din prezenta cauză.
Astfel, prin Sentinţa penală nr. 1213/16.04.2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă prin Decizia
penală nr. 1506/02.12.2014 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I Penală, s-a dispus condamnarea inculpatului Ferţu
Alexandru la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 3 din Legea
nr. 241/2005 (în forma prevăzută de Legea nr. 50/2013) cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal şi art. 5 Cod penal, reţinându-se
că inculpatul, în calitate de asociat şi administrator al unor societăţi comerciale, în perioada 2005-2010, a înregistrat în
contabilitate cheltuieli fictive, prejudiciul creat bugetului de stat fiind de 21.173.236 lei (aproximativ 5.006.558 euro).
În acelaşi sens sunt şi următoarele hotărâri:
- Sentinţa penală nr. 522/12.10.2012, în dosarul nr. 5562/1748/2009 al Judecătoriei Cornetu definitivă prin Decizia
penală nr. 226/R/25.02.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, dosarul nr. 7905/2/2013, prin care au fost
condamnaţi inculpaţii: Goman Ioj la pedeapsa de 10 ani închisoare şi Stănescu Cornelia la pedeapsa de 8 ani închisoare
pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 9 alin.1 lit. c şi alin.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod
penal, reţinându-se că, în calitate de administratori şi asociaţi ai unor societăţi comerciale au produs un prejudiciu statului în
cuantum de 1.282.728 euro, respectiv 1.122.314 euro.
- Aceleaşi pedepse consistente, sub aspectul cuantumului pentru un prejudiciu produs statului mult inferior
(2.000.000 euro) celui produs în prezenta cauză (56.000.000 euro), au fost aplicate şi prin Sentinţa penală nr. 49/08.02.2013 a
Judecătoriei Cornetu definitivă prin Decizia penală nr. 1961/21.10.2013, prin care în calitate de administratori ai unor
societăţi comerciale, au fost condamnaţi inculpaţii: Mihai Zambilă – 8 ani închisoare şi Mihai Ion - 10 ani închisoare.
Raportat la cuantumul pedepselor aplicate prin hotărârile menţionate (pe care acuzarea le+a alăturat în copie) se poate
constatata că activitatea derulată de grupul infracţional, al cărui lider a fost inculpatul Nemeş Radu, se detașează semnificativ,
atât prin complexitatea mecanismului evazionist, prin valoarea care depăşeşte de 15 ori valoarea prejudiciilor produse de
persoanele condamnate definitiv, dar şi prin conduita procesuală a inculpatului, astfel încât aplicarea unor pedepse, care
reprezintă maximul special în cazul infracţiunilor pentru care a fost condamnat în primă instanţă, este deplin justificată.
2.2 Ţinând seama de jurisprudenţa menţionată, acuzarea a considerat că şi în privinţa celorlalți inculpaţi persoane
fizice şi juridice condamnate în cauză, instanţa a dat dovadă de indulgență în ceea ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate.
a) Astfel, în privinţa inculpatei Nemeş Diana Marina, s-a apreciat că pedepsele de 7 ani închisoare, aplicate
atât pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, cât şi pentru infracţiunea de constituire a unui grup
infracţional organizat (în forma constituirii), nu satisfac cerinţele de individualizare a pedepsei impuse de art. 72 Cod penal în
raport cu circumstanţele concrete în care inculpata a desfăşurat activitatea infracţională reţinută în cauză.
Pentru a justifica aplicarea pedepselor de 7 ani închisoare, instanţa de fond a reţinut că inculpata Nemeş Diana
Marina „a avut o prezenţă discretă în viaţa grupului infracţional organizat, în senul că nu s-a implicat în mod efectiv în
activitatea de concepere, coordonare şi execuţie a planului infracţional ci a preferat să-şi aducă contribuţia la înfăptuirea
acestuia prin asigurarea condiţiilor propice pentru desfăşurarea activităţii ilicite vizând fraudarea bugetului de stat de către
ceilalţi inculpaţi”.
Este adevărat că participarea inculpatei la săvârşirea faptelor, nu poate fi asimilată celei a inculpatului Nemeş Radu,
motiv pentru care se impune a se face o diferenţiere în ceea ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate, însă nu trebuie
neglijat, minimalizat, rolul esenţial pe care inculpata Nemeş Diana Marina l-a avut alături de soţul ei, inculpatul Nemeş Radu,
ceea ce justifică aplicarea unor pedepse orientate spre maximul special prevăzut de lege.
b) Astfel, instanţa nu a avut în vedere în mod temeinic, legătura relațională pe care inculpata a avut-o cu o parte
dintre inculpaţi, fapt care arată că a asigurat liantul între membrii grupului, contribuind în mod esenţial la realizarea scopului
grupului infracţional.
Astfel, inculpata Nemeş Diana Marina, anterior constituirii grupului, a fost cea care a asigurat cooptarea inculpatei
Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, persoană care a coordonat întreaga activitate contabilă a societăţilor din circuitului
evazionist, împrejurare evidenţiată prin declaraţiile date de către inculpaţii Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Guliu George,
Buliga Mihai, dar şi de martora Olariu Elena Mirela.
Astfel, în declaraţiile date, inculpata Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana a arătat că, în prealabil constituirii grupului
infracţional, o cunoştea pe inculpata Nemeş Diana Marina, cea în favoarea căreia a prestat o activitate similară celei
desfăşurate în cadrul grupului infracţional, respectiv ținerea evidenţei contabile la o societate comercială aflată pe raza
Municipiului Bacău.
Totodată, conlucrarea inculpatei Nemeş Diana Marina cu soţul său Nemeş Radu, în realizarea scopului urmărit de
grupul infracţional organizat, constând în obţinerea produsului rezultat din activitatea de evaziune fiscală, rezultă şi din
declaraţia martorei Olariu Mirela Elena, persoana care a întocmit şi semnat contractul dintre SC Inkasso Jobs SRL (societate
controlată de inculpatul Chirvăsitu Dumitru) şi SC Corallys Investment Limited Dubai (societate care aparţinea inculpatului
Nemeş Radu), declaraţie din care rezultă: „Am o relaţie de prietenie cu inculpata Nemeş Diana Marina şi în mod indirect cu
fostul soţ al acesteia, Radu Nemeş. La solicitarea inculpatului Radu Nemeş, beneficiind şi de sprijin din partea unor colegi
de breaslă, am redactat contractul de comision dintre Corallys Investment Limited Dubai şi SC Inkasso Jobs SRL”.
c) În afara conexiunilor pe care inculpata le avea cu o parte dintre membrii grupului infracţional, aceasta avea
posibilitatea de a controla activitatea (inclusiv cea de conducere, conform art. 191 din Legea nr. 31/1990) societăţilor
comerciale în cadrul cărora deţinea calitatea de asociat majoritar, aşa cum era în cazul inculpatei SC Excella Real Grup SRL.
104
Astfel, în calitatea sa de asociat majoritar, conform art. 194 alin.1 lit. a din Legea nr. 31/1990 modificată, avea ca
obligaţie, realizarea unui control asupra situaţiei financiare a societăţii, prin aprobarea situaţiei financiare anuale şi prin
repartizarea profitului net.
În acelaşi timp, din declaraţiile coroborate ale inculpaţilor Buliga Mihai şi Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana,
rezultă că aceasta din urmă, l-a cunoscut pe inculpatul Buliga Mihai („locotenentul” sau „omul de încredere” al inculpatului
Nemeş Radu), prin intermediul inculpatei Nemeş Diana Marina, aceasta plătindu-i inculpatei Vrînceanu (fostă Cozma)
Mariana serviciile prestate, atât personal cât şi prin intermediul inculpatului Buliga Mihai, tot acesta fiind şi cel care îi punea
la dispoziţie inculpatei documentele contabile al inculpatei SC Divers Zootehnic SRL, SC Excella Real Grup SRL, SC
Inkasso Jobs SRL.
Toate aceste împrejurări, relevă rolul semnificativ, pe care l-a avut inculpata Nemeş Diana Marina, în constituirea şi
funcţionarea cu succes a grupului infracţional organizat, rol care nu poate fi redus, simplificat, prin reţinerea nejustificată a
unei „prezențe discrete în viaţa grupului infracţional organizat”.
d) Aceasta concluzie este cu atât mai evidentă, cu cât inculpata Nemeş Diana Marina, alături de soţul său,
inculpatul Nemeş Radu, au fost principalele persoane interesate în realizarea scopului urmărit de grupul infracţional, prin
angajarea eforturilor tuturor membrilor, aceştia fiind beneficiarii produsului infracţional rezultat din activitatea de evaziune
fiscală.
Faptul că inculpata a avut reprezentarea faptelor sale ilicite şi că, în mod continuu, a urmărit asigurarea bunei
funcţionari a grupului infracţional, rezultă şi din modalitatea de săvârşire a infracţiunii de constituire a grupului infracţional
organizat (în forma constituirii) dar şi din activitatea ulterioară de sustragere de la urmărirea penală şi de la judecată
(împreună cu inculpatul Nemeş Radu).
În plus, instanţa trebuia să aibă în vedere şi perseverența infracţională a inculpatei, demonstrată prin incidenţa stării
de agravare a răspunderii penale prevăzută de art. 33 lit. a Vechiul Cod penal, care ar fi justificat aplicarea unui spor de
pedeapsă.
În concluzie, personalitatea îndoielnică a inculpatei, comportamentul negativ al acesteia după comiterea faptelor
(neasumarea faptelor şi sustragerea de la procesul penal), gravitatea infracţiunilor, demonstrate prin modul elaborat în care a
acţionat, cu consecinţa producerii unui prejudiciu de peste 56.000.000 euro (până în prezent nerecuperat de statul român),
impun ca pedepsele aplicate inculpatei să fie orientate spre maximul special prevăzut de lege în cazul fiecărei infracţiuni,
respectiv prin stabilirea unor pedepse de câte 9 ani închisoare.
2.3. În legătură cu restul inculpaţilor, s-a apreciat că nici în cazul acestora nu au fost evaluate şi valorificate în mod
corespunzător, atât gravitatea infracţiunilor săvârşite, cât şi periculozitatea lor.
Ca şi în cazul inculpaţilor menţionaţi anterior, gravitatea infracţiunilor comise de inculpaţi se impunea a fi analizată
în raport cu împrejurările şi modul de comitere a acestora.
Potrivit probelor administrate în cauză, activitatea infracţională a inculpaţilor Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai,
Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Emilian Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Blejnar Sorin,
Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin Dan, Vrînceanu (Fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, S.C. Inkasso Jobs S.R.L.
S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom
Grup S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Milenium Energy S.R.L., S.C. Gabros
Invent Strategies S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C.
Energrom Supply Service S.R.L., S.C. Carpatic Division S.R.L. a fost reţinută în contextul constituirii grupării infracţionale
coordonată de inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Jugănaru Andrei Florin şi
Moldovan Ovidiu Ioan, grupare care a iniţiat un amplu mecanism evazionist care a vizat sustragerea de la plata accizelor
aferente unor cantităţi importante de motorină, comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere
inferioare, prin intermediul societăţilor comerciale „tip fantomă” (inculpate în prezenta cauză), controlate prin persoane
interpuse, totul cu asigurarea unui palier de protecţie reprezentat de persoane aflate la conducerea ANAF, instituţie
subordonată Guvernului României, aşa cum este cazul inculpaţilor Blejnar Sorin (preşedintele ANAF), Comăniţă Viorel
(vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală) şi Secăreanu Florin – ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de
Informaţii şi Protecţie Internă.
Rolul societăţilor comerciale cu caracteristici tip „fantomă”, prin intermediul cărora mărfurile erau comercializate
doar scriptic, a constat în achiziţionarea de produse petroliere slab accizabile şi oferirea către beneficiarii finali, reprezentaţi
în special de companii specializate în distribuţia carburanţilor a unor facturi care să ateste în mod nereal că au achiziţionat
motorină Euro 5, pentru care a fost achitată acciza corespunzătoare.
În esenţă, acesta a fost mecanismul evazionist care a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma de
aproximativ 56.000.000 euro.
În concret, participarea fiecărui inculpat a constat în următoarele activităţi:
a) Inculpaţii Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian şi Belba Nicolae
erau subordonaţi direct soţilor Nemeş în cadrul grupului şi aveau rolul de executanţi ai planului infracţional, ocupându-se de
operaţiunile de import de motorină, transportul acesteia, controlul societăţilor fantomă implicate în operaţiunile fictive şi
transferul sumelor de bani. Inculpatul Chirvăsitu Dumitru (administratorul S.C. Inkasso Jobs S.R.L.), a avut o contribuţie
esenţială la activitățile evazioniste şi este autorul faptelor, prin care o parte a produsului infracţional a fost mascat sub forma
unor plăţi pentru operaţiuni de consultanţă şi transferat către Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina în Dubai.
Inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan (administratorul S.C. Benz Oil S.R.L) şi inculpatul Ghişe Pavel Dumitru
(administratorul S.C. Ana Oil S.R.L.), au participat la activitatea grupului şi au contribuit la fraudarea bugetului,
achiziţionând de la S.C. Excella Real Grup S.R.L.(administrată de Guliu George) motorina pentru care nu se plătiseră taxe şi
mascând aceste operaţiuni prin folosirea unor documente care atestau o provenienţă fictivă, după care au distribuit-o către
staţiile de carburant şi au transferat către furnizori sumele obţinute.
Inculpata S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a contribuit la operaţiunile efectuate de S.C. Excella Real Grup S.R.L., livrându-
i motorina necesară şi furnizându-i documente fictive privind livrări de ţiţei. Totodată, a transferat o parte a produsului
infracțional în Dubai sub forma unor operaţiuni fictive de consultanţă pentru a ascunde originea banilor.
Inculpata S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi inculpata S.C. Partener Noblesse S.R.L. (controlate în fapt de inculpatul
Belba Nicolae), precum şi inculpata S.C. Romerom Group S.R.L. (controlată în fapt de Chirvăsitu Dumitru) au contribuit la
realizarea circuitului fictiv prin care S.C. Excella Real Grup S.R.L. se aproviziona aparent cu ţiţei, furnizând documentele
105
necesare pentru înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni fictive. Totodată, inculpata S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi
inculpata S.C. Partener Noblesse S.R.L., au retras în numerar aproximativ 120.000.000 lei din sumele obţinute din evaziune
Inculpata S.C. Millenium Energy S.R.L. şi inculpata S.C. Gabros Invest S.R.L. (controlate în fapt de inculpaţii
Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian), precum şi inculpata S.C. Cibin Distribution S.R.L. (controlată în fapt de
Chirvăsitu Dumitru) au contribuit la înregistrarea operaţiunilor fictive, prin care S.C. Excella Real Grup S.R.L. vindea
aparent combustibil lichid, furnizând documentele necesare pentru înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni.
Inculpata S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi inculpata S.C. Agroline Expres S.R.L. (controlate în fapt de Chirvăsitu
Dumitru), împreună cu alte societăţi fantomă controlate în fapt de inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei
Florin, au ajutat la ascunderea tranzacţiilor prin care S.C. Excella Real Grup S.R.L. vindea motorină către S.C. Benz Oil
S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L., furnizând documentele necesare pentru a crea aparenţa că există alţi furnizori ai carburantului.
Inculpata S.C. Benz Oil S.R.L. şi inculpata S.C. Ana Oil S.R.L. au achiziţionat de la S.C. Excella Real Grup S.R.L.
motorina pentru care nu se plătiseră taxe şi au transferat către furnizori sumele obţinute, contribuind în acest mod la obţinerea
beneficiilor.
Inculpata S.C. Rad Trans Concept S.R.L. şi inculpata S.C. Crivas Logistic S.R.L. (controlate în fapt de Jugănaru
Andrei Florin şi de Preda Dumitru Emilian) au realizat transporturile de motorină direct de la terminalele de import până la
beneficiarii finali în baza unor documente de provenienţă fictive, contribuind în acest mod la ascunderea operaţiunilor dintre
S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi distribuitorii S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. Totodată, au furnizat documentele
necesare pentru ca inculpata S.C. Excella Real Grup S.R.L. să poată înregistra în contabilitate servicii fictive de transport
corespunzătoare achiziţiilor fictive de ţiţei.
Inculpata S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. (controlată de Ionescu Lucian Florin) şi inculpata S.C. Energrom Supply
Service S.R.L. (controlată de Jugănaru Andrei Florin) au contribuit la obţinerea produsului infracţional de către autorii
evaziunii fiscale, prin realizarea de operaţiuni bancare cu justificări fictive.
Faţă de cele menţionate, având în vedere persoana inculpaţilor, perseverența infracţională dovedită prin derularea
activităţii infracţionale pe o perioadă însemnată de timp (2011 – 2012), antecedentele penale existente în cazul unor inculpaţi
(inculpatul Chirvăsitu Dumitru - recidivist), comportamentul negativ al inculpaţilor după comiterea faptelor, valoarea
deosebită a prejudiciului produs în cauză, incidenţa stării de agravare a răspunderii penale prevăzută de art. 33 lit. a Cod
penal, dar şi importanţa deosebită a relaţiilor sociale afectate, se impune ca pedepsele aplicate inculpatelor persoane fizice să
fie majorate peste limita medie prevăzută de legiuitor pentru infracţiunile de evaziune fiscală şi de constituire a unui grup
infracţional ori după caz pentru infracţiunea de spălare de bani, ţinând seama de jurisprudenţa menţionată anterior la punctul
2.1.
Aceeaşi concluzie se impune şi în cazul inculpaţilor persoane juridice S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Benz Oil
S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C.
Cibin Distribution S.R.L, S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Milenium Energy S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies
S.R.L.,S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L, S.C. Energrom Supply
Service S.R.L., S.C. Carpatic Division S.R.L., urmând ca în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală pedeapsa aplicată,
constând în amendă judiciară, să fie majorată la suma de 800.000 lei.
De asemenea, în cazul SC Inkasso Jobs SRL, Parchetului a susţinut că se impune majorarea pedepsei aplicate
pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, de la 500.000 lei amendă judiciară la 700.000 lei, cu menţiunea sporului
aplicat de către instanţa de fond.
2.4 Parchetul a susţinut că hotărârea instanţei este netemeinică şi pentru greşita individualizare a pedepselor
aplicate inculpaţilor Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu Florin Dan, pentru infracţiunile pentru care au fost
condamnați.
Astfel, pedepsele aplicate inculpaţilor, în cuantum de 5 ani închisoare, reprezintă minimul special, atât în cazul
infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, cât şi al infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat
(infracţiunea săvârşită în modalitatea sprijinirii).
O astfel de pedeapsă nu satisface cerinţele de individualizare a pedepselor, instanţa neavând în vedere în mod
judicios faptele penale ale inculpaţilor menţionaţi, în raport cu gravitatea lor deosebită cu modul de săvârşire dar şi cu
urmările produse.
Totodată, situaţia personală a inculpaţilor, calitatea deţinută de aceştia la momentul comiterii infracţiunii
evidenţiază periculozitatea lor deosebită.
Concret, în calitatea deţinută inculpaţii Blejnar Sorin – preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,
Comăniţă Viorel – vicepreşedintele ANAF şi Secăreanu Florin – ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii, au sprijinit
activitatea grupului infracţional, asigurându-i protecţia, graţie funcţiilor pe care le deţineau.
Potrivit probelor administrate, cei trei inculpaţi, care cunoşteau activitatea grupării, au participat în mod repetat la
întâlniri cu liderii acesteia, însă nu şi-au exercitat atribuţiile pentru a stopa fraudarea bugetului de stat, folosind în schimb
informaţiile pe care le deţineau şi poziţia pe care o aveau, pentru a asigura succesul la mecanismului evazionist.
Sub cest aspect Parchetul a susţinut că sunt relevante următoarele: vizita pe care inculpatul Nemeş Radu a efectuat-
o la data de 15.02.2013 împreună cu Marta Codruţ (şeful de cabinet al inculpatului Blejnar Sorin ) la locuinţa lui Comăniţă
Viorel ori convorbirile telefonice de tip „SMS” dintre inculpatul Secăreanu Florin Dan şi Nemeş Radu din datele de
14.02.2013, inculpatul Secăreanu Florin Dan către inculpatul Nemeş Radu: „Lupta este strânsă”; 19.03.2012, inculpatul
Secăreanu Florin Dan către inculpatul Nemeş Radu: „pentru mâine dimineaţă DGA a solicitat de la Garda de Coastă 20 de
oameni pentru percheziţii. NU ştiu mai multe, acum am primit semnalul de la Garda de Coastă...”.
Toate aceste demersuri, menite să asigure succesul acţiunii infracţionale, demonstrează, în opinia acuzării,
existenţa intereselor comune ale funcţionarilor statului cu membrii grupării, dar şi conlucrarea acestora pentru identificarea şi
evitarea măsurilor legale ale instituţiilor statului în vederea combaterii evaziunii fiscale.
Activitatea de „mușamalizare” a mecanismului evazionist, derulată de funcţionari de înalt nivel din Guvernul
României, aşa cum este cazul inculpaţilor în cauză, cu consecinţa prejudicierii statului cu suma de peste 56.000.000 Euro,
justifică majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost condamnați, de la 5 ani închisoare
la 9 ani închisoare fiecare şi aplicarea unui spor de pedeapsă, dată, fiind incidenţa stării de agravare a răspunderii penale
prevăzută de art. 33 lit. a Cod penal.
106
Referitor la inculpatul Secăreanu Florin Dan, se impune modificarea cuantumului pedepsei aplicate şi pentru
săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 12 alin.1 lit. b din Legea nr. 78/2000, de la 3 ani închisoare la 5 ani închisoare.
Majorarea pedepselor este justificată, cu atât mai mult, cu cât societatea românească se confruntă cu mari
dificultăţi în obţinerea resurselor financiare pentru asigurarea pensiilor şi salariilor cetăţenilor onești, în contextul
decredibilizații continue a instituţiilor statului (cum este cazul ANAF) cât priveşte capacitatea de a eradica evaziunea fiscală.
3. De asemenea, acuzarea a susţinut că hotărârea instanţei este netemeinică pentru omisiunea aplicării dispoziţiilor
art. 65 – 64 alin 1lit.a teza a II-a, b şi c Cod penal, în raport cu pedeapsa principală de 3 ani închisoare aplicată pentru
săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 12 alin.1 lit. b din Legea nr. 78/2000, de către Secăreanu Florin Dan.
S-a arătat că în cazul inculpatului Secăreanu Florin Dan, condamnarea în primă instanţă a intervenit ca urmare a
faptului că, în calitate de ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, contrar atribuţiilor funcţiei
deţinute, a sprijinit grupul infracţional coordonat de Nemeş Radu, prin furnizarea unor informaţii menite să asigure buna
funcţionare a mecanismului evazionist.
În raport cu aspecte prezentate, s-a apreciat că este necesară aplicarea pedepsei complementare a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b şi c vechiul Cod penal, având în vedere pedeapsa de 3 ani închisoare
aplicată inculpatului Secăreanu Florin Dan pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 12 alin.1 lit. b din Legea nr.
78/2000.
În final, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a din Codului de procedură penală, Parchetul a solicitat admiterea apelului,
desfiinţarea în parte a sentinţei penale atacate şi, rejudecând, pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice.
Inculpatul apelant Blejnar Sorin a formulat motive de apel (în scris) sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei
sentinţei penale nr. 106 F din 09.06.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în considerarea cărora a
solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe, rejudecarea cauzei şi, pe fond, achitarea sa, în baza
dispoziţiilor art. 421 alin. 2 lit. a) Cod procedură penală şi art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la dispoziţiile art.
16 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută si
pedepsită de art. 26 Cod penal 1968 raportat la art. 9 alin. 1 lit. a, b si c si alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5
Cod penal si constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii) faptă prevăzută si pedepsită de art. 7 alin. 1.
2 si 3 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
I. În opinia inculpatului, soluţia instanţei de fond este nelegală, fiind dispusă cu încălcarea art. 6 paragraf
1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, art. 103 alin. 2 teza I,
precum şi art. 403 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală, întrucât sentinţa apelată este nemotivată şi se constituie într-o pastișă a
rechizitoriului;
II. De asemenea, a susţinut că soluţia instanţei de fond este nelegală, fiind dispusă cu încălcarea art. 6
paragraf 2 din Convenţie şi art. 103 alin. 2 teza a 2-a Cod procedură penală, întrucât în cauză nu există probe de vinovăţie a
inculpatului de natură a răsturna prezumţia de nevinovăţie;
III. Soluţia instanţei de fond este netemeinică, întrucât nu se fundamentează pe probatoriul administrat care
conduce, dimpotrivă, la soluţia achitării inculpatului.
În susţinerea primului punct, inculpatul a arătat că obligaţia de motivare a hotărârilor judecătoreşti, ca şi garanţie a
dreptului la un proces echitabil, este reglementată de art. 403 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală.
De asemenea, potrivit art. 6 par. (1) din Convenţie, astfel cum a fost interpretat în jurisprudenţa Curţii de la
Strasbourg, dreptul la un proces echitabil „înglobează, printre altele, dreptul părţilor la proces de a prezenta observațiile pe
care le consideră relevante pentru cauza lor. Convenţia nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor
drepturi concrete şi efective (Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, § 33), acest drept nu
poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt într-adevăr "ascultate", adică analizate temeinic de către instanţa
sesizată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică în special, în sarcina "instanţei", obligaţia de a proceda la o analiză efectivă a
mijloacelor, argumentelor şi propunerile de probe ale părţilor, fără a le stabili relevanţa (Perez împotriva Franţei [MC] nr.
47.287/99, § 80, CEDO 2004-1, şi Van de Hurk, citată mai sus, § 59). In plus, noţiunea de proces echitabil presupune ca o
instanţă internă care nu si-a motivat decât pe scurt hotărârea, prin preluarea motivării instanţei inferioare sau altfel, să fi
analizat în mod real chestiunile esenţiale ce i-au fost supuse judecăţii şi să nu se fi mulţumit cu a aproba pur şi simplu
concluziile unei instanţe inferioare (Helle. citată mai sus. § 60)" (CEDO. Hotărârea din 15 feb. 2007 în cauza Boldea c.
România, par. 28-29, subl.ns.).
Apărarea a precizat că situaţia inculpatului Blejnar Sorin este tratată în paginile 133-146 din sentinţă, secţiune în
care judecătorul fondului a reluat, într-o proporţie covârşitoare, conţinutul actului de sesizare din 1.07.2014, întocmit în cauză
de către DNA. S-a susţinut că judecătorul fondului s-a limitat la un rol formal, acela în care a preluat fără o cenzură proprie
scenariul prezentat de acuzare şi, în consecinţă, a eșuat în misiunea sa de a oferi inculpatului protecţia adecvată împotriva
arbitrariului. impusă de standardele legale si convenţionale.
În egală măsură, apărarea a susţinut că judecătorul fondului nu a analizat, în Sentinţa apelată, niciunul dintre
numeroasele argumente prezentate în apărare, atât verbal, în şedinţa de judecată, cât şi în scris, în ciuda faptului că tot
judecătorul fondului a amânat pronunţarea pentru a da posibilitatea formulării de note scrise. Or, dreptul la un proces
echitabil, aşa cum este el formulat în Convenţie, implică dreptul părţilor de prezenta observaţiile pe care le consideră
pertinente pentru cauza lor, alături de obligaţia corelativă a instanţei de a examina într-o manieră corectă aceste observații.
Pe cale de consecinţă pentru ca dreptul la un proces echitabil să fie efectiv, trebuie ca instanţa sesizată să procedeze
la o analiză proprie a mijloacelor, argumentelor şi a elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa
[Hotărârea Perez împotriva Franţei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-1, şi Hotărârea Van der Hurk
împotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, para. 59], garanţie a procesului echitabil care nu a fost
respectată în speţă.
În opinia apărării, contrar prevederilor legale şi convenţionale, hotărârea de primă instanţă nici măcar nu descrie
faptele personale ale inculpatului Blejnar Sorin, de natură a constitui încălcări concrete ale unor prevederi legale. În fapt,
referirile din cadrul Sentinţei apelate la situaţia juridică a inculpatului se rezumă la o serie de alegaţii generice, teoretice, în
general, preluate ca atare din rechizitoriu, care se constituie un simplu scenariu prezumat, iar nu o motivare a soluţiei de
condamnare, în sensul legii procedurale.
Referitor la punctul doi al motivelor de apel, apărarea a arătat că, potrivit art. 103 alin. 2 teza a doua Cod procedură
penală, instanţa poate dispune o soluţie de condamnare numai atunci când acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială
107
rezonabilă. Or, particularitatea esenţială a dosarului dedus judecăţii rezidă în lipsa oricăror probe de vinovăţie a inculpatului
Blejnar Sorin .
Apărarea a susţinut că lipsa probelor este confirmată în primul rând în chiar actul de sesizare în care se reţine (f.
234) că nu poate fi identificată nicio activitate proprie a inculpatului Blejnar, de natură a realiza elementul material al faptelor
imputate (le., pretinsa „lipsire de eficienţă" a controalelor fiscale).
În al doilea rând, chiar instanţa de fond reţine că „pentru dovedirea activităţii inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă
Viorel de influențare a modului de efectuare a controalelor ce intrau în competenţa persoanelor aflate în subordinea lor,
probatoriul administrat în cauză nu relevă existenta unor probe directe în acest (f. 135 a Sentinţei). Judecătorul fondului.
învestit cu soluţionarea unui mecanism de fraudă fiscală de o anumită complexitate şi întindere în timp, constată aşadar lipsa
oricăror probe directe ale pretinsei implicări a inculpatului Blejnar Sorin în derularea acesteia. Un asemenea context plasa ab
initio judecătorul fondului în situaţia de a analiza existenţa sau inexistenţa, precum şi pertinenţa unor posibile probe indirecte
şi necesita în mod obiectiv o analiză extrem de riguroasă, pentru a elimina pericolul unui raționament greşit. Într-o asemenea
analiză de rigoare, prima instanţă, constatând că nu se probează faptele contestate, ar fi urmat să: a) stabilească faptele conexe
pentru ca apoi, prin inducţie, să ajungă la constatarea existenţei sau inexistenţei faptelor principale; b) să indice mijloacele de
probă concrete ale unor asemenea fapte conexe, precum şi c) să prezinte raţionamentul în baza căruia faptele conexe nu ar
putea fi interpretate decât într-un singur mod, şi nu ar fi putut conduce decât la soluţia de condamnare, cu excluderea oricărui
alt scenariu posibil. Departe de a proceda astfel, judecătorul fondului a refuzat inculpatului Blejnar Sorin beneficiul
prezumţiei de nevinovăţie, consacrat de art. 6 para. 2 din Convenţie şi art. 4 Cod procedură penală. Pentru a proceda în acest
mod, judecătorul fondului prezintă şi interpretează de o manieră singulară, fundamental incorectă, principiile care se desprind
din jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg, reţinând că: „în aplicarea principilor consacrate de jurisprudenţa instanţei europene
de contencios al drepturilor omului în materia aprecierii probelor (Hotărârea din 13 iulie 2010 pronunţată de CEDO în cauza
Carabulea împotriva României), conform căreia standardul probei „dincolo de orice dubiu” poate fi atins şi prin coexistenţa
unor inferenţe suficient de puternice clare şi concordante sau a unor prezumţii similare de fapt, irefutabile, acestea pot fi
decelate cu valoare de certitudine prin coroborarea unor probe indirecte, suficient de temeinice şi legal administrate în cauză.
" (f. 135 a Sentinţei).
Or, conform jurisprudenței Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Carabulea vs. România, paragraful 109,
s-a reţinut că „În evaluarea probelor, instanţa adoptă standardul probei „dincolo de orice dubiu" (a se vedea Irlanda împotriva
Regatului Unit, 18 ianuarie 1978, pct. 161, seria A ni: 25). Totuşi, astfel de probe pot rezulta din coexistenţa unor inferenţe
suficient de puternice, clare şi concordante sau a unor prezumţii similare de fapt irefutabile. De asemenea, Curtea europeană a
mai reţinut că „În cazul în care evenimentele în cauză sunt cunoscute integral, sau într-o mare măsură, exclusiv de autorităţi,
precum în cazul persoanelor aflate în custodia lor, vor exista prezumţii de fapt puternice privind leziunile sau decesul survenit
în cursul detenţiei. într-adevăr, sarcina probei poate fi considerată ca depinzând de autorităţi pentru a oferi o explicaţie
satisfăcătoare şi suficientă (Anguelova împotriva Bulgariei, nr. 38361/91, pct. 109-11, CEDO 2002-IV)”.
În principial, apărarea a învederat că principiul subsidiarității nu permite Curţii de la Strasbourg să acţioneze ca o
instanţă de gradul 4, adică să re-evalueze faptele cauzei sau să reexamineze pretinsele încălcări ale dreptului intern (Schenk v
Elveţia; ECHR 12.07.1988, para. 45-49). Regulile privind admisibilitatea probelor şi evaluarea lor sunt stabilite de legea
naţională. Pentru Curtea europeană, natura probelor administrate şi modul în care acestea au fost evaluate de instanţele
naţionale sunt relevante numai din perspectiva Art. 6 din Convenţie, însemnând dacă au fost respectate garanţiile procedurale
aplicabile administrării şi examinării probatoriului.
Contrar celor reţinute de către instanţa de fond, jurisprudenţa instanţei de la Strasbourg, astfel cum este citată la f.
135 din Sentinţa apelată, nu se referă la standardul de probă aplicabil în dreptul intern, de către instanţele naţionale, ci se
referă la standardul de probă aplicat chiar de către Curte, în evaluarea conceptelor autonome ale Art. 6 din Convenţie. Astfel,
„inferențele suficiente" şi „prezumţiile irefutabile" de care Curtea aminteşte funcționează împotriva statelor, iar nu în
sprijinul lor, adică împotriva particularilor. Dimpotrivă, prezumţiile menţionate de Curtea de la Strasbourg sunt aplicabile
situaţiei concrete în care instanţa de contencios a drepturilor omului „trebuie să supună plângerile referitoare la pierderea
vieţii unei examinări cât mai atente (...) când o persoană este sănătoasă la momentul arestării, dar moare ulterior, statul
trebuie să ofere o explicaţie plauzibilă pentru evenimentele care au dus la decesul acesteia [mutatis mutandis, Selmouni
împotriva Franţei (MC), nr. 25803/94, pct. 87, CEDO 1999-V, şi Salman şi Velikova, citată anterior]” (Carabulea v. România
precit., par. 108). Curtea de la Strasbourg a decis numai în mod excepţional. în contradicţie cu instanţele naţionale, că un
anumit mijloc de probă obţinut în situaţii incerte nu este pertinent sau concludent atunci când acesta a constituit un element
fundamental al soluţiei de condamnare, de natură să vicieze echitatea procedurii în ansamblul său. Atunci când a procedat
astfel însă, din jurisprudenţa Curţii se desprinde, contrar celor reţinute de instanţa de fond, principiul existenţei unor probe
directe şi suficiente.
Astfel cum a stipulat Curtea europeană (Barbera, Messegue şi Jabardo v. Spania, 6.12.1988, para. 77, Serie A nr.
146), paragraful 2 al art. 6 consacră principiul prezumţiei de nevinovăţie şi impune, între altele ca, în exercitarea puterii de
jurisdicţie, instanţele să nu pornească, de la ideea preconcepută, că acuzatul a săvârşit fapta. Sarcina probei revine acuzării, şi
orice dubiu profită persoanei acuzate. De asemenea, acuzarea trebuie să administreze probe suficiente pentru condamnare,
paragraf 77). Articolul 6 paragraful 2 garantează prezumţia de nevinovăţie care impune o serie de cerinţe sub aspectul
standardului de probă (Teîfner v. Austria, nr. 33501/96, para. 15, 20.03.2001); prezumţii de fapt şi de drept (Saîabiaku v.
Franţa, 7.10.1988, para.28, Serie A nr. 141-A, şi Radio France ş.a. v. Franţa, nr. 53984/00, para. 24, ECHR 2004-11).
În particular, cu privire la prezumţii, Curtea europeană a reţinut (Salabiaku v. Franţa, 7.10.1988, paragraf 28, Serie
A nr. 141 A) că „prezumţii de fapt şi de drept operează în orice sistem juridic. În mod clar, Convenţia nu interzice asemenea
prezumţii în principiu. Totuşi, ea impune Statelor Contractante să rămână în anumite limite în ceea ce priveşte legislaţia
penală. (...) Legiuitorii naționali ar fi liberi să priveze instanţa de judecată de orice putere de apreciere şi să lipsească
prezumţia de nevinovăţie de substanţă, dacă sintagma „în condiţiile legii” din art.6 para. 2 ar fi interpretată exclusiv cu
referire la legea naţională. O asemenea situaţie nu ar putea fi reconciliată cu obiectul şi finalitatea Art. 6 care, protejând
dreptul la un proces echitabil şi, în special, dreptul de a fi prezumat nevinovat, are ca scop să consacre principiul fundamental
al preeminenței legii. De aceea, Articolul 6 para. 2 nu priveşte cu indiferență prezumţiile de fapt sau de drept prevăzute în
legea penală. El impune statelor să le mențină în limite rezonabile care iau în considerare importanţa a ceea ce este în joc şi să
salvgardeze drepturile apărări?”
108
În aplicarea art. 6 paragraf 2 din Convenţie, sub aspectul prezumţiei de nevinovăţie, Curtea de la Strasbourg a mai
reţinut că nivelul de suspiciune cerut pentru formularea unor acuzaţii în materie penală nu presupune cu necesitate existenţa
unor „dovezi suficiente'1'' la nivelul necesar pentru a justifica o soluţie de condamnare (Brogan ş.a. v. Regatul Unit, hotărârea
din 29.11.1998, para.53). Cu alte cuvinte, s-a arătat că pentru o soluţie de condamnare, Curtea impune existenţa unor dovezi
suficiente. Tot Curtea reţine că susţinerile privind situaţia de fapt trebuie să se întemeieze pe probe solide, standard care nu
este atins, de exemplu, în cazul în care pretinsa faptă a fost confirmată numai de unul dintre cei 30 de martori audiaţi
(Peedersen şi Baadsgaard v. Danemarca, hotărârea din 17.12.2004, para. 89).
În concluzie, contrar celor reţinute de instanţa de fond, apărarea a susţinut că jurisprudenţa Curţii asupra art. 6 din
Convenţie impune ca o soluţie de condamnare conformă cu exigenţele Convenţiei să se bazeze pe probe suficiente,
concludente şi, în principiu, directe, cu limitarea aplicării prezumțiilor şi excluderea celor incompatibile cu prezumţia de
nevinovăţie.
Or, Sentinţa apelată nu întruneşte standardul menţionat, dimpotrivă, atât rechizitoriul, cât şi hotărârea de
condamnare apelată sunt lacunare în ceea ce priveşte descrierea pretinsei conduite infracţionale atribuite inculpatului Blejnar
Sorin, nefiind indicat niciun mijloc de probă care ar evidenția cel puţin: momentul la care ar fi intervenit înţelegerea
prealabilă între inculpat şi celelalte persoane indicate ca fiind membrii ai grupului, data, locul, ori modul în care ar fi fost
demarate actele de pregătire pentru săvârşirea infracţiunii-scop; se rezumă la afirmaţii generice care nu permit decelarea
niciunei acţiuni sau inacţiuni concrete care să realizeze elementul material al normei de incriminare, conform cărora Blejnar
ar fi avut întâlniri repetate cu ceilalţi membrii ai grupării (f.232 din rechizitoriu), sau că ar ii purtat discuţii telefonice cu
aceştia (f.240 din rechizitoriu) şi soluţia de condamnare se fundamentează în mod esenţial pe prezumţii, odată ce nu sunt
individualizate în concret nici măcar pretinsele „probe indirecte", la fel cum nu sunt indicate faptele conexe pe care
presupusele „probe indirecte" le-ar dovedi şi nici nu se poate decela raţionamentul în baza căruia judecătorul fondului a
stabilit că ele ar justifica soluţia de condamnare, cu excluderea oricărui dubiu rezonabil.
În opinia apărării, opțiunea judecătorului fondului apare cu atât mai mult ca nelegală cu cât ea este contrazisă de
constatările judecătorilor care, în diferitele stadii ale procesului penal, au analizat existenţa probelor sau suspiciunilor
rezonabile de vinovăţie în persoana inculpatul Blejnar Sorin. Concret, lipsa oricărei probe cu privire la o presupusă implicare
în activitatea infracţională a inculpatul Blejnar Sorin a fost confirmată tot de către Curtea de Apel Bucureşti Secţia a I a
Penală, în dosarul nr. 2632/2/2013, în procedura de verificare a legalităţii măsurilor preventive (obligaţia de a nu părăsi ţara).
Cu această ocazie, aceeaşi instanţă a reţinut (în încheierea pronunţată la data de 09.04.2013) că „în cele 48 volume ale
dosarului de urmărire penală, conţinând aproximativ 16.000 pagini, nu există nicio probă sau vreun indiciu temeinic care să
ateste comiterea vreunei fapte penale în sarcina învinuitului Blejnar Sorin. Astfel, Curtea constată că [...] niciunul dintre
inculpaţii, învinuiții sau martorii din cauză mi au dat declaraţii care să vină în sprijinul acuzării, din înscrisurile aflate la
dosar nu există vreo legătură între activitatea învinuitului şi societatea comercială prin intermediul căreia s-a comis
infracţiunea de evaziune fiscală. De asemene, a mai reţinut că au trecut 8 luni de la luarea măsurii şi nu au apărut acte de
urmărire penală care să vină în sprijinul acuzaţiilor. Este cert că în cauză nu există vreo probă, directă ori indirectă, care
să conducă la concluzia că învinuitul a sprijinit grupul infracţional organizat ori că ar fi înlesnit ori ajutat la comiterea
infracţiunii de evaziune fiscală, iar relatările din cuprinsul ordonanţei nu pot constitui nici măcar simple indicii ale comiterii
faptelor, ca atât mai puţin indicii temeinice. De altfel, mijloacele de probă arătate în cuprinsul ordonanţei care duc la
presupunerea rezonabilă a comiterii faptelor, nu reprezintă decât o înşiruire generală fără nicio referire la activitatea
infracţională concretă a învinuitului Blejnar Sorin.”
S-a arătat că încheierea Curţii de Apel a rămas definitivă prin respingerea recursului Direcţiei Naţionale
Anticorupţie de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin încheierea nr. 1469 din data de 26.04.2013, iar Înalta Curte a
întărit concluziile Curţii de Apel, reţinând că „din înscrisurile aflate in volumele dosarului de urmărire penală, nu rezultă că
există probe sau indicii temeinice care să ateste comiterea vreunei fapte penale in sarcina învinuitului Blejnar Sorin. Astfel,
se constată că în privinţa acestui învinuit [...niciunul dintre inculpaţii, învinuiții sau martorii din cauză nu au dat declaraţii
care să vină în sprijinul acuzării, iar din înscrisurile aflate la dosar rezultă că nu există nicio legătură între activitatea
învinuitului şi societatea comercială prin intermediul căreia s-a comis infracţiunea de evaziune fiscală. Redarea
convorbirilor unor terţe persoane cu privire la preocuparea acestora de a fi menţinut în funcţie Blejnar Sorin, urmate de
întâlniri dintre învinuit şi persoane cu atribuţii de conducere în cadrul A.N.A.F., nu pot constitui decât simple supoziții,
bănuieli, speculaţii, asupra naturii interesului menţinerii în funcţie a învinuitului. Mai mult decât atât se constată că în
conţinutul convorbirilor telefonice nu se face nicio referire la vreo activitate infracţională desfăşurată de învinuit. Astfel,
cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, s-a constatat că în cauză nu există vreo probă, directă ori indirectă, care să
conducă la concluzia că învinuitul a sprijinit grupul infracţional organizat ori că ar fi înlesnit ori ajutat la comiterea
infracţiunii de evaziune fiscală, iar relatările din cuprinsul ordonanţei nu pot constitui nici măcar simple indicii ale comiterii
faptelor, cu atât mai puţin indicii temeinice”.
Or, sub aspect probatoriu, situaţia inculpatului Blejnar Sorin, astfel cum a fost avută în vedere de către Curtea de
Apel şi, respectiv, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a modificat pe parcursul judecării cauzei în primă instanţă, până la
pronunţarea Sentinţei apelate. Aşa fiind, standardul de probă dincolo de orice îndoială rezonabilă nu a fost atins în cauza de
faţă, câtă vreme, în realitate, nici măcar probele indirecte pe care le invocă judecătorul fondului în susţinerea soluţiei de
condamnare a inculpatului Blejnar Sorin nu există. Relevant din această perspectivă este eșecul instanţei de fond în a indica
în concret vreo asemenea probă indirectă, „camuflat” prin formule generice de tipul, astfel cum probatoriul cauzei o
dovedeşte, acest palier de protecţie care a sprijinit activitatea evazionistă a grupului infracţional organizat (...) a fost alcătuit
în primul rând de inc. Blejnar Sorin” (f. 134); „ansamblul probator strâns în cauză pune în evidenţă faptul că inculpaţii
Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel au acţionat cu intenţie" (f. 134); „înregistrările de convorbiri telefonice si imagini şi
listingurile apelurilor telefonice din perioada de referinţă constituie elemente probatorii ce oferă date deosebit de relevante
despre succesiunea discuţiilor şi întâlnirilor care au avut loc” (f. 140). În secțiunile dedicate de judecătorul fondului aşa-
ziselor „probe indirecte” în legătură cu persoana inculpatului Blejnar Sorin (f. 133-147 din Sentinţa apelată), sunt prezentate
în realitate convorbiri şi întâlniri ale unor persoane ce nu nici un fel de legătură cu cauza de faţă, neavând vreo calitate în
dosarul dedus judecăţii, persoane ce nu au fot vreodată audiate în cauză, dar care au făcut obiectul unor dezbateri şi scenarii
de presă, cu toată doza inerentă de speculație şi de „senzațional”. Apărarea a arătat că e ste vorba în concret despre numitul
Schwartzenberg Emilian, despre care instanţa de fond consideră că ar fi beneficiat de anumite sume de bani de la inculpatul
Nemeş Radu, dar cu privire la care în cauza nr. 54/P/2012 instrumentată de Direcţia Naţională Anticorupţie nu s-a formulat
109
nicio acuzaţie, la fel cum nu a fost niciodată audiat în calitate de martor în cursul urmăririi penale sau în faţa instanţei, şi care,
formal apare în soluţia de disjungere a cauzei dispusă prin rechizitoriu (pct. VII).
Un alt exemplu este referirea la persoana „identificată” drept inspectorul şef Burlacu, despre care judecătorul
fondului a reţinut (f. 140 din Sentinţă) că ar fi purtat o comunicare telefonică cu inculpatul Guliu George (SMS primit de
Guliu George la data de 04.06.2012 ora 15:23,13), persoană ce, dintr-o simplă căutare în spaţiul virtual, poate fi în perioada
reţinut infracţională, ca fiind cel mai tânăr inspector şef de la IPJ Constanţa, dar care nu a fost identificat în concret şi/sau
audiat în prezenta cauză (f. 140 din sentinţa apelată). În mod similar nu a fost audiat în cauza de faţă numitul Marta Codruţ
Alexandru, persoană cercetată în lipsă, cu privire la care prin rechizitoriu s-a operat disjungerea cauzei.
Apărarea a subliniat şi faptul că invocarea aşa-ziselor „probe indirecte” concretizează şi o încălcare a principiului
loialității administrării probelor. în sensul că, de exemplu, atât convorbirile sau comunicările purtate de inculpatul Guliu
George (reţinute la f. 140 din Sentinţă), cât şi Nota Curţii de Conturi nr. 30493 (f. 136 din Sentinţă) vizează date sau fapte din
afara mandatului de preşedinte ANAF al inculpatului Blejnar Sorin. Nu în ultimul rând, s-a susţinut că aşa-zisa „motivare”
expusă la f. 133-146 din Sentinţa apelată preia într-o proporţie covârşitoare (a se vedea Anexa la prezentele) conţinutul
rechizitoriului din 1.07.2014, în cauza nr. 54/P/2012 a PÎCCJ - DNA, Structura Centrală. Fără nicio cenzură, sunt reluate din
rechizitoriu inclusiv speculațiile acuzării asupra atitudinii subiective atribuite inc. Guliu, care ar fi rezultatul pretinsei
„protecţii”, chiar în condiţiile în care, în perioada respectivă, apelantul-inculpat Blejnar Sorin nu mai deţinea funcţia de
preşedinte ANAF. Singurele ocazii în care judecătorul fondului identifică în aşa-zisul „ansamblu probator” date sau
împrejurări concrete, sunt cele în care se reţine că „în ziua de 18.01.2012, Marta Coduţ Alexandru a avut două întâlniri cu
inc. Blejnar Sorin, una la sediul ANAF şi cealaltă la restaurantul Osteria Gioia din Bucureşti, la ambele participând şi
inculpatul Comănită Viorel, iar la datele de 22 şi 25.01.2012, între Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin au avut loc noi
întâlniri, ultima dintre acestea petrecându-se la domiciliul preşedintelui ANAF”. Aşadar, din faptul că inc. Blejnar,
preşedintele ANAF, se întâlnea la sediul instituţiei sau, ocazional, în 2-3 situaţii, în afara acesteia, cu doi foşti funcţionari,
judecătorul fondului concluzionează abrupt că ar fi „probată” activitatea infracţională dedusă judecăţii, pretins derulată pe o
perioadă de câțiva ani. Aceasta, în condiţiile în care nicio succesiune temporară nu se poate stabili în speţă între aceste două
întâlniri si celelalte întâlniri descrise, despre care se reţine că au avut loc la interval de cel puţin câteva săptămâni, respectiv,
la 20.12.2011 şi 10.02.2012 (f. 140 din Sentinţă).
Cu privire la întâlnirea prezumat „conspirativă" din data de 12.04.2012, dintre preşedintele ANAF şi Marta Codruţ
Alexandru, Comăniţă Viorel şi Schwarzenberg Emilian la restaurantul "Casa di David" (f. 145 din Sentinţă), înregistrarea
convorbirii telefonice de la ora 14:03:50 este redată în mod trunchiat de prima instanţă care reţine că inculpatul Blejnar şi-ar
fi exprimat reticența de a participa la acel prânz, menţionând că „este prea expus acolo. E în vitrina”, dar ar fi fost încurajat
de Schwartzenberg Emilian, care a menţionat că „ieşim separat”. Redarea integrală a acestei înregistrări a convorbirii arată
că inc. Blejnar Sorin a explicat că localul este frecventat de presa de scandal (paparazzi): „Eu ştiu că se mănâncă bine acolo,
numai că, ţi-am spus, suntem în vitrină şi iar mă filmează şi mă fotografiază paparazzi”. Este de notorietate că în aceeaşi
perioadă inculpatul Blejnar făcea obiectul unei campanii media susţinute, „asezonată" cu diverse acuzaţii şi jigniri, pe fondul
implementării unor politici fiscale cu efect asupra veniturilor din activitatea de presă (aşa-zisa „impozitare a drepturilor de
autor"). De altfel, în urma sesizărilor inculpatului Blejnar, existenţa unei campanii media împotriva sa, derulată la nivel
naţional (de ex., Antena 3, Realitatea TV) a fost confirmată de aplicarea de către Consiliul Naţional al Audiovizualului de
sancţiuni (amenzi de 12.000 lei si respectiv 20.000 lei) asupra radiodifuzorilor care i-au încălcat (între altele) dreptul la
imagine. Astfel, departe de a „proba" vreun pretins caracter „conspirativ" sau „infracţional", afirmaţiile inculpatului Blejnar
Sorin, în contextul integral în care au fost formulate, cu privire la motivele pentru care a refuzat localul în discuţie, nu relevă
decât un comportament firesc de protecţie a intimității pe care multe persoane publice îl adoptă Rezultă cu puterea evidenţei
din cele de mai sus faptul că nu se indică vreun fapt personal la care ar fi fost obligat inculpatul Blejnar Sorin, în virtutea
vreunei atribuţii de serviciu, vreunei norme legale, şi pe care acesta să îl fi omis să îl îndeplinească, raportat la care, mai
departe, să fie analizată şi atitudinea subiectivă.
Apărarea a susţinut că, dimpotrivă, ceea ce prezintă judecătorul fondului în hotărârea apelată nu reprezintă decât (cel
mult) un scenariu de anchetă, întemeiat exclusiv pe prezumţii care nu numai că nu realizează standardul de probă „Dincolo
de orice îndoială rezonabilă”, dar nici măcar nu se susţine prin aplicarea standardului inferior al „balanţei probabilităților”.
Dimpotrivă, departe de a fi un adevăr judiciar, aparent pentru observatorul obiectiv, scenariul reţinut în hotărârea apelată
permite interpretări fundamental diferite de cele date de judecătorul fondului, în aprecierea sa pur subiectivă.
În ceea ce priveşte punctul trei al motivelor de apel (soluţia instanţei de fond este netemeinică, întrucât nu se
fundamentează pe probatoriul administrat care, într-o analiză obiectivă, conduce, dimpotrivă, la soluţia achitării
inculpatului Blejnar Sorin), apărarea a susţinut că nicio probă, fie directă, fie indirectă, nu poate sta în cauza de faţă la baza
soluţiei de condamnare dispuse cu privire la inculpatul Blejnar Sorin. Că este aşa rezultă inclusiv din faptul că prima instanţă
nici măcar nu a reuşit o descriere, în sentinţa apelată, a faptelor personale atribuite inc. Blejnar, de natură să conducă la ideea
vreunei încălcări concrete a unor norme legale, aptă a constitui element material al infracţiunilor imputate.
Dimpotrivă, dacă ar fi procedat la o analiză corectă şi completă a materialului probator, judecătorul fondului ar fi
trebuit în mod obiectiv să ajungă nu numai la concluzia inexistenţei aşa-ziselor „probe indirecte” de vinovăţie, ci la aceea că
în cauză există probe directe care confirmă apărările inculpatului Blejnar Sorin, contrazicând acuzaţiile formulate şi
conducând la soluţia contrară, şi anume, aceea de achitare. Judecătorul fondului operează astfel cu prezumţia că activitatea
infracţională derulată prin intermediul S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu ar fi putut trece neobservată şi nu s-ar fi putut
desfăşura în lipsa unui „palier de protecţie (...) alcătuit din funcţionari cu putere de decizie în cadrul unor instituţii publice cu
competenţe în această materie (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ori Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie
Internă)” - f. 133 din Sentinţa apelată. în lipsa pretinsului „palier de protecţie" care, potrivit judecătorului fondului, „a fost
alcătuit în primul rând din inculpatul Blejnar Sorin, care la momentul respectiv avea calitatea de preşedinte al ANAF”- f.
134, gruparea infracţională nu ar fi fost la adăpost de o intervenţie categorică şi eficientă din partea autorităţilor statului,
menită apune capăt fraudării bugetului de stat” f. 133.
În realitate, activitatea potenţial frauduloasă a acestei societăţi este departe de a fi trecut „neobservată" de autorităţi,
cu atât mai puţin ca urmare a unei pretinse „protecţii” acordate de inculpatul Blejnar. Astfel, deşi pe parcursul cercetării
judecătoreşti au fost administrate numeroase probe directe, instanţa de fond nu a reţinut faptul că activitatea S.C. Excella Real
Grup S.R.L. şi a firmele din prezenta cauză au făcut obiectul controalelor din partea autorităţilor competente în materie
fiscală, cât şi a investigaţiilor în materie penală, în perioada 2009-2012, după cum urmează:
110
a) Control al organelor abilitate aflata în subordinea ANAF (a se vedea f. 16-17 din concluziile scrise depuse de inculpatul
Blejnar Sorin în considerarea termenului de pronunţare din 25.05.2016);
b) Investigația penală derulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa cu privire la S.C. Excella Real Grup S.R.L., în
perioada 2009-2012; consecinţa fiind suspendarea, conform legii, a verificărilor fiscale.
c) Inc. Nemeş Radu precizează (declaraţia din data de 29.06.2015, f. 212-218 vol. 8 dos. instanţă de fond) că activitatea S.C.
Excella Real Grup S.R.L. a făcut obiectul a numeroase controale ale diferitelor autorităţi: DRAOV, DJAOV, Garda
Financiară, DGFP, SIF, APPM, ISIP, ICS; în temeiul art.2 lit. e din O.P.A.N.A.F. 708/2006, ca urmare a faptului ca actele
contabile au fost ridicate în original de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanta în vederea verificării realităţii unor
tranzacţii;
d) Inc. Moldovan Ovidiu a depus la dosarul cauzei un proces verbal din care rezultă închiderea, în cursul anului 2012, a 4 din
cele 5 puncte de lucru (benzinării) ale societăţii administrate, precum şi o copie a registrului unic de control al societăţii în
care sunt enumerate multele controale avute în perioada presupus infracţională, (f. 34 din încheierea din 10 mai 2016 a
instanţei de fond).
e) De altfel, numeroase structuri de parchet au fost sesizate de organele ANAF în mandatul inc. Blejnar Sorin (a se vedea f. 41-
42 şi 45-46 din notele scrise depuse de inc. Blejnar Sorin). Similar, din chiar actul de sesizare rezultă că au existat şi alte
sesizări penale, cu privire la activitatea societăţilor de pe lanţul fraudulos de comercializare (a se vedea Rechizitoriu,
secţiunea „Alte soluţii” -disjungerile operate).
Dosarul instrumentat de Direcţia Centrală a DNA începând cu luna martie 2012, şi finalizat după doi ani şi
jumătate, prin emiterea actului de sesizare din 1.07.2014 este cel mai bun exemplu faţă de complexitatea investigaţiilor unor
astfel de mecanisme, fiind evident că împrejurările cauzei exced în mod obiectiv posibilităţile de intervenţie ale organelor
administrativ-fiscale (dovadă că şi în prezent la DNA cercetările continuă faţa de societăţile şi persoanele disjunse prin
rechizitoriu). Alegația că societăţile identificate prin nota Curţii de Conturi nr. 30493, printre care şi Excella Real Grup SRL,
nu au făcut obiectul unor verificări din partea structurilor ANAF nu se susţine în raport de materialul probator. Simpla
lecturare a răspunsului ANV adresat inc. Blejnar Sorin şi recepţionat la cabinetul Preşedintelui ANAF la data de 23.09.2009
sub nr. 803345, a primit din partea acestuia din urmă rezoluţia: „Dl VP Mărginean rog urmăriți finalizarea în termen a
lucrărilor”. În cu prinsul adresei ANV mai sus amintite precum şi în răspunsul pe care inculpatul Blejnar Sorin, Preşedinte
ANAF, 1-a adresat Curţii de Conturi a României în data de 30.09.2009 sub nr. 52839, este indicat în concret stadiul
controalelor efectuate la cele 12 societăţi comerciale precum şi măsurile dispuse .
Referitor comisia din cadrul Ministerului Finanţelor Publice despre care judecătorul fondului reţine (f. 136 din
Sentinţă) că ar fi adoptat „decizii subiective”. Din răspunsul transmis de către inc. BLEJNAR către Curtea de Conturi, rezultă
de altfel că la majoritatea societăţilor indicate, fuseseră începute/finalizate inspecţii fiscale/controale operative anterior
solicitării Curţii de Conturi de către A.N.A.F. prin instituţiile din subordine. Totodată, în volumele nr. 69-70 d.u.p. se
regăsesc în concret structurile ANAF care au efectuat verificări, masurile luate constând în solicitări de revocare/suspendare a
autorizaţiilor de antrepozit fiscal, sesizarea unor unităţi de parchet, pentru prejudiciile cauzate bugetului de stat, aspect care
putea fi clarificat prin solicitarea unor informaţii în acest sens de la ANAF sau Ministerul Public. termene precise de eliberare
a autorizaților, aceeaşi instanţă a constatat, de această dată în mod corect, că respectiva comisie era numită prin Ordin al
Ministrului Finanţelor Publice. În mod inexplicabil, aceeaşi instanţa de fond care reţine (f. 23-24 din sentinţa apelată) că s-a
dispus de către comisia desemnată prin deciziile 065/03.03.2011 şi 079/31.03.2011 revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal
a SC Excella Real Grup SRL, dar şi că activitatea acestui contribuabil a continuat exclusiv consecinţa a deciziilor favorabile
acestuia, pronunţate de instanţele de judecată care au suspendat măsura fiscală de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal,
pune sub semnul întrebării activitatea comisiei! Or, revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal reprezintă, conform legii,
sancţiunea supremă pe care organele fiscale o puteau dispune. Deşi judecătorul fondului operează, în mod similar, cu
prezumţia că inc. Blejnar Sorin nu şi-ar fi exercitat atribuţiile pentru a stopa fraudarea bugetului, ci ar fi utilizat informaţiile
de care dispunea pentru a „sprijini" mecanismul infracţional, în realitate nu sunt precizate, în concret, nici atribuţiile pretins
neexercitate, şi nici vreo informaţie specifică ce ar fi fost utilizată (şi, de altfel, nici în ce mod) de către inc. Blejnar în scop
ilicit. Dimpotrivă, astfel cum reţine judecătorul fondului, inculpatul Blejnar Sorin „a rezoluționat nota primită de la Curtea de
Conturi cu menţiunea „măsurile legale”, însă verificările indicate cu privire la S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu au fost
niciodată efectuate” sub motivul „unor cercetări efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa”(f. 137). 39. S-a
precizat însă că şi rezoluţia inculpatului Blejnar Sorin pe nota primită de la Curtea de Conturi este redată / citată în mod
incomplet de către instanţa de fond, căci menţiunea de pe respectiva Notă este ”Dl. VP Mărginean rog prelucrarea cu
personalul din subordine pentru a se evita în viitor asemenea fenomene. 2. Rog măsuri legale.”
S-a mai menţionat şi Raportul nr. 6.869/05.2014 al Direcţiei Regionale Vamale Galaţi-Biroul Vamal de Frontiera
Constanta Sud ca urmare a solicitării nr 54/P/2012 a D.N.A. -Structura Centrala din 21 mai 2014, raport pe care instanţa de
fond nu 1-a avut în vedere deşi a fost încuviinţat ca probă (încheierea din data de 08.02.2016), dar care a fost ignorat în
analiza probelor. Apărarea a subliniat faptul că acest raport şi anexele lui (întocmit la solicitarea D.N.A. referitor la S.C.
Excella Real Grup S.R.L. şi nedepus de procurori în dosarul de urmărire penală) detaliază începând cu anul 2009 activitatea
desfăşurată de Excella Real Grup şi face referiri concrete la controalele efectuate, ridicarea in original a documentelor
contabile si sigilarea căilor de acces în incinta antrepozitului de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanta, motiv care
a necesitat si suspendarea inspecţiei fiscale demarcate în martie 2009, revocările de autorizaţii ale antrepozitului fiscal etc.
În opinia apărării, eronată este şi constatarea instanţei (f. 135 din Sentinţă) potrivit căreia (inclusiv) inculpatul
Blejnar ar fi „coordonat nemijlocit modul în care organele vamale realizau supravegherea operaţiunilor cu produse
energetice, atât prin organizarea activităţii de control, cât şi prin gestionarea informaţiilor concrete referitoare la fapte de
evaziune fiscală. Potrivit legii, Preşedintele ANAF nu avea atribuţii în ceea ce priveşte selecția contribuabililor supuși
inspecţiei fiscale, repartizarea echipelor de control etc. (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Autorităţii Naţionale a
Vămilor aprobat prin O.P.A.N.A.F nr. 1806/2009). S-a arătat că, în calitate de Preşedinte A.N.A.F., inculpatul Blejnar nu
coordona activitatea de control în cadrul instituţiei, activitate ce era strict de competenţa Direcțiilor Regionale de Accize şi
Operaţiuni Vamale şi unităţilor lor subordonate Direcțiile Judeţene de Accize si Operaţiuni Vamale (în speţa D.R.A.O.V.
Constanta respectiv D.J.A.O.V. Constanta). Mai mult, deşi A.N.A.F. nu avea atribuţii în ceea ce priveşte promovarea unor
inițiative legislative principale sau secundare (proiecte de legi, hotărâri de guvern, ordonanţe ale guvernului), atribut exclusiv
al Ministerului de Finanțe, inc. Blejnar Sorin a solicitat în permanenta direcțiilor/instituţiilor din subordine elaborarea de
propuneri legislative care pot fi emise prin ordin al Preşedintelui A.N.A.F. (legislaţie terțiară), pentru îmbunătăţirea
111
procedurilor, mai buna colectare a veniturilor statului prin toate mijloacele premise de lege, mai ales prin diminuarea
fenomenelor de evaziune fiscale etc. Cu titlul de exemplu, s-au menţionat numeroasele ordine emise de inculpatul Blejnar
Sorin, în timpul mandatului său de Preşedinte A.N.A.F. inclusiv Ordinul nr. 364/2009 privind sistemul de proceduri pentru
inspecţia fiscală.
Suplimentar, s-a arătat faptul că prin Ordinul Preşedintelui A.N.A.F. nr. 797/2009 modificat şi completat prin
O.P.A.N.A.F. nr. 1633/2010 inculpatul Blejnar Sorin a înfiinţat, sub conducerea Secretarului General al A.N.A.F., de la aceea
data Adrian Cucu, un Comitet de lucru pentru implementarea Strategiei A.N.A.F. în ceea ce priveşte prevenirea si
combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor infracţiuni aflate în legătură cu acestea. La toate acestea se adaugă
numeroasele atenționări verbale şi scrise pe care inculpatul Blejnar le-a am adresat în permanenta structurilor din subordine,
solicitându-le permanent intensificarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale. În sfârşit, chiar Raportul de Audit al
performanței Agenţiei Naţionale a Vămilor, în cursul anilor 2012, efectuat de Curtea de Conturi şi la care instanţa face
referire (f. 136 din Sentinţă) a fost efectuat la solicitarea expresă a inculpatului Blejnar Sorin, după cum este menţionat în
chiar preambulul acestuia:, Misiunea de audit a fost realizat în urma solicitării adresate Curţii de Conturi a României de către
Preşedintele ANAF, conform adresei nr. 802396/02.11.2011, înregistrată la Curtea de Conturi a României sub nr.
105777/07.11.2011, aspect pe care, de asemenea, judecătorul fondului îl omite în mod nejustificat.
În ceea ce priveşte fenomenul evaziunii fiscale, considerat drept o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, prin
hotărârea C.S.A.T nr. 69/28.06.2010, după cum menţionează instanţa de fond (f. 134-135 din Sentinţa apelată), aşa cum
inculpatul Blejnar Sorin a declarat constant atât în faţa procurorilor cât şi în etapa cercetării judecătoreşti, acesta a făcut parte
din Grupului de Lucru Interinstituțional pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale înfiinţat în baza Hotărârii CSAT
sus menţionate, ca şi reprezentat al Ministerului Finanţelor Publice. În mod eronat, instanţa de fond nu a reţinut faptul că în
cadrul grupului de lucru din care făceau parte si reprezentanţi ai instituţiilor statului cu atribuţii pe linie de securitate, nu s-a
primit nici o informare în legătură cu S.C. Excella Real Grup SRL, aspect care rezultă dincolo de orice îndoială din
corespondenta de lucru primită de către inculpatul Blejnar Sorin, administrată în cadrul probei cu înscrisuri şi care se
regăseşte la dosarul cauzei fiind depusă de către inculpatul Blejnar (dar care referă doar la 3 şedinţe de lucru). Aceasta, în
condiţiile în care judecătorul fondului a respins cererea inculpatului Blejnar Sorin privind emiterea unei adrese către
Secretariatul Grupului de Lucru Interinstituțional pentru combaterea evaziunii fiscale înfiinţat în baza deciziei CSAT nr.
69/2010 (GLI), secretariat asigurat de către M.A.I., pentru a comunica dacă GLI (sau Grupul de Lucru Operativ, care
funcţiona la nivel judeţean) a primit si/sau discutat vreo informare (cu privire la societăţile ce fac obiectul cercetărilor în
prezentul dosar, în special cu referire la S.C. Excella Grup Real S.R.L.
Din această perspectivă, în temeiul art. 408 alin. 2 Cod procedură penală, apărarea a criticat şi încheierea
interlocutorie din 12.03.2015, prin care s-a respins cererea inc. Blejnar Sorin de la termenul din 9.02.2015 (f. 249, vol. I dos.
instanţă de fond), de administrare a probei cu înscrisuri emanând de la Grupul de Lucru Interinstituțional dedicat combaterii
evaziunii fiscale şi de la Grupul de Lucru Operativ din cadrul MAI.
În opinia apărării, soluţia instanţei de fond este nelegală şi constituie o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 100 alin. 4
Cod procedură penală, odată ce aşa-zisul „caracter vag şi general al solicitărilor” invocat în motivarea soluţiei de respingere
(f. 4 a încheierii din 12.05.2015, finalul primului paragraf, vol. II, dos. instanţă de fond) nu se circumscrie niciunui caz care
poate fundamenta respingerea cererii de probe. Dimpotrivă, informaţiile solicitate în probaţiune aveau: (i) atât un caracter
precis si bine determinat, urmărind să clarifice împrejurarea dacă eventuala fraudă fiscală a societăţilor vizate în cauza de faţă
au făcut sau nu obiectul vreunor sesizări instituţionale la nivelul grupurilor de lucru; cât şi (ii) relevanţă în raport de obiectul
probaţiunii în cauză, în care teza acuzării este că pretinsa lipsă de reacţie eficientă a autorităţilor competente s-ar datora unei
pretinse „protecţii” ce ar fi fost acordată de inculpatul-apelant. Or, pentru a aprecia dacă intervenţia autorităţilor fiscale a fost
sau nu adecvată, măsurile concrete întreprinse nu pot fi raportate decât la informaţiile care acestea le aveau la dispoziţie,
nicidecum la informaţii ce ar fi devenit ulterior disponibile în timpul anchetei penale, prin mijloace specifice. Soluţia de
respingere concretizează astfel o încălcare a principiului egalităţii de arme, în condiţiile în care niciuna dintre probele
administrate în acuzare nu a fost înlăturată. Nu în ultimul rând, ea vatămă dreptul la apărare al inculpatului apelant, pus ab
initio în situaţia de a proba un fapt negativ, anume, acela că nu avea cunoştinţă despre mecanismul de fraudă fiscală obiect al
cauzei de faţă.
În contra evidenţei, apărarea a susţinut că judecătorul fondului nu a ajuns la concluzia logică că reacţia autorităţilor
fiscale şi judiciare române, confruntate cu mecanisme de evaziune fiscală din ce în ce mai complexe şi agresive, nu era la
momentul 2009-2012 la nivelul de eficienţă necesar pentru a preveni faptele de evaziune fiscală (stare de fapt care a constituit
chiar premisa măsurilor intra-instituţionale adoptate la nivelul CSAT), ci mai curând o intervenţie post-factum, de corectare
prin mijloacele dreptului penal. Dimpotrivă, judecătorul fondului alege în mod subiectiv să impute ineficienta unui întreg
sistem administrativ şi judiciar pretinsei „protecţii” ce ar fi fost acordate de Preşedintele ANAF, deşi nu există si nici măcar
acuzarea nu afirmă că ar fi existat vreo acţiune concretă a inculpatului Blejnar Sorin de a stopa sau influenţa respectivele
acţiuni de control, vreo intervenţie sau cel puţin, discuţie a acestuia cu organele de control ale ANAF. organele Curţii de
Conturi sau organele de urmărire penală.
Cât priveşte activitatea de control la nivelul ANAF, dincolo de împrejurarea că, în mod legal, ancheta penală
stopează activitatea de control fiscal (fiind evident, astfel cum confirmă o vastă jurisprudenţă în materie fiscală, precum şi
penală, că pârghiile de control fiscal sunt intrinsec insuficiente pentru stabilirea unei situaţii fiscale supuse anchetei penale),
judecătorul fondului alege să dea din nou interpretări eminamente subiective materialului probator, mergând până la a reproşa
inculpatului Blejnar Sorin că nu şi-a depăşit atribuţiile de serviciu pentru a dispune personal efectuarea de acţiuni de control
asupra contribuabilului menţionat. S-a arătat că judecătorul fondului reţine astfel (f. 138 a Sentinţei), depoziţia martorului
Constantinescu Aurelian (f.2, vol. 5 dos. instanţă) în sensul că acţiunile de control nu erau dispuse de către preşedintele
ANAF, la acel moment, inc. Blejnar Sorin, ci de către directorii structurilor din care făceau parte echipele operative şi, în
mod excepţional, de conducătorul ANV. Mai reţine judecătorul fondului şi depoziţia martorului Ilie Nicolae Ţuică Arion, fost
director la Regionalei Vamale Constanţa (f.74-75, vol. 14, dos. instanţă) în sensul că activitatea S.C. Excella Real Grup
S.R.L. fusese inclusă din dispoziţia inc. Comăniţă Viorel, în luna aprilie 2012, în planul de control, dar compartimentul de
inspecţie fiscală competent avea, la acel moment, personal insuficient, astfel încât inspecţia nu a putut fi efectuată în
mandatul său de director. Ceea ce nu reţine prima instanţă este poziţia acestuia în ceea ce mă priveşte, respectiv: ” Inculpatul
Blejnar Sorin, în calitate de preşedinte ANAF nu avea nici un fel de atribuţii în ceea ce priveşte controalele sau propunerile
de inspecţie fiscală pe care Ie anunţa Direcţia Regională Vamală Constanţa. De asemenea nu avea atribuţii nici în ceea ce
112
priveşte selectarea firmelor ce urmau să facă obiectul inspecţiilor fiscale. Inculpatul Blejnar nu a intervenit în nici un fel în
ceea ce priveşte controalele sau inspecţiile fiscale efectuate la SC Excela Real Grup SRL şi aşa cum am precizat, nici nu îl
cunosc personal”. Martorul nu afirmă la niciun moment că ar fi semnalat în mod direct sau indirect preşedintelui ANAF (sau
altor organe competente) lipsa de personal cu care se confrunta şi care făcea imposibilă efectuarea conformă a activităţii, în
condiţiile în care posturile din sistemul public erau blocate urmare a măsurilor de austeritate dispuse de către guvern, aplicate
până în anul 2013 (a se vedea OUG nr. 34/2009, art. 22). Mai mult decât atât în anul 2011 au fost disponibilizați sute de
angajaţi A.N.V., posturile publice fiind reduse cu aproximativ 30%. Chiar judecătorul fondului consemnează (f. 139, para. 3)
în Sentinţa apelată
împrejurarea că „niciunul dintre martori” care au deţinut funcţii de conducere în cadrul
organelor fiscale în perioada 2011-2012 „nu a afirmat că ar fi primit vreo dispoziţie sau
ar fi fost influențați în vreun fel de către inculpatul Blejnar Sorin (...) sare a favoriza S.C. Excella Grup SRL ori, după caz, SC
Benz Oil SRL în cadrul acţiunilor de control întreprinse de către structurile teritoriale sau vamale pe care le conduceau ",
pentru a concluziona abrupt că ..acest aspect trebuie interpretat în legătură cu propria conduită «binevoitoare» manifestată
de aceştia în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu” (id., f. 139).
Apărarea a susţinut că există o regretabilă eroare de logică a judecătorului fondului, comisă în încercarea de a
acredita scenariul preluat din rechizitoriu, prin interpretarea probelor exclusiv în sprijinul opiniilor şi convingerilor pre-
existente. Dimpotrivă, dacă funcţionarii menţionaţi, martori în cauza de faţă, care nu fac obiectul vreunor acuzaţii, ar fi avut
vreo temere cu privire la modul în care şi-au îndeplinit propriile atribuţii, apărarea firească ar fi fost să pretindă că au acţionat
în mod necorespunzător din dispoziţia sau urmare a presiunii superiorilor ierarhici, iar nu că acestea au lipsit cu desăvârșire.
O altă eroare a judecătorului fondului este referirea (f. 146) la depoziţia martorului Romaşcanu Dinu. Nu apărarea a
acreditat ideea decredibilizații martorului „pe motiv că destituirea acestuia din funcţia de director coordonator în cadrul
Gărzii Financiare Bacău a fost semnată de către însuşi inculpatul Blejnar Sorin, în calitate de preşedinte A.N.A.F."
Dimpotrivă, acesta este poziţia martorului, exprimată în faţa instanţei de fond la data de 05.10.2015 (f.248-250, vol. 5 dos.
instanţă) ocazia audierii sale în cauză. In realitate, destituirea acestuia a fost dispusă de către Ministrul Finanţelor Publice, dl.
Sebastian Vlădescu, conform ordinului depus la dosarul cauzei, martorul declarând şi faptul că nu 1-a cunoscut pe inculpatul
Blejnar. Şi desigur, cum corect a reţinut instanţa de fond, depoziţia acestuia referă la perioada anterioară comiterii aşa ziselor
infracţiuni care fac obiectul actului de sesizare. De asemenea, pseudo-raţionamente, în care depozițiile neechivoce ale
martorilor sunt efectiv mistificate ca afirmând ceea ce la niciun moment nu se afirmă, judecătorul fondului pare să îşi
fundamenteze concluzia pretinsei „acţiuni intenţionate” a inculpatului Blejnar Sorin [de altfel, nedescrise în vreun fel, în
condiţiile în care în chiar rechizitoriu (f. 234) se arată că nu poate fi identificată nicio activitate proprie a inculpatului Blejnar
de a genera „ineficienţa” controalelor fiscale asupra unei situaţii de fapt pentru lămurirea căreia a fost nevoie de ani de
anchetă penală. În condiţiile în care toate mijloacelor de probă administrate în cauză demonstrează faptul că inc. Blejnar
Sorin nu a cunoscut membrii grupului infracţional din prezentul dosar, apare de neînţeles aprecierea instanţei (f. 135 din
Sentinţă) hotărâre potrivit căreia acesta s-ar fi aflat „în strânsă legătură cu liderii grupului infracţional.”
Apărarea a susţinut că toţi membrii grupului infracţional au declarat, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa
judecătorului fondului, faptul ca nu au cunoscut pe inc. Blejnar Sorin, la fel cum nici la dosarul cauzei nu există vreo
înregistrare a vreunei convorbiri între aceştia şi inculpatul Blejnar, fapt admis şi de reprezentantul Ministerului Public în
şedinţa de 10 mai 2016 când au avut loc dezbaterile în cauză. Evident că inculpatul Blejnar nu a avut vreo întâlnire cu
membrii grupului, astfel încât susţinerea instanţei de fond apare ca fiind o simplă speculaţie. În aceeaşi manieră, judecătorul
fondului prezintă un scenariu care, chiar veridic de-ar fi, nu poate fundamenta soluţia de condamnare dispusă, întrucât el nu
este propriu, intrinsec apt de a susţine infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inc. Blejnar Sorin (ci
corespunde, eventual, altor fapte prevăzute de legea penală, imputabile altor persoane). S-a arătat că judecătorul fondului
preia din rechizitoriu teza „întâlnirilor şi discuţiilor” cu „liderii grupării infracţionale” şi reţine (f. 140) că „înregistrările de
convorbiri telefonice şi imagini şi listingnrile apelurilor telefonice din perioada de referinţă constituie elemente probatorii
(...) despre succesiunea discuţiilor şi întâlnirilor care au avut loc (...) între Nemeş Radu, Marta Codruţ Alexandru,
Schwarzenberg Emilian, Blejnar Sorin şi Comăn1ţă Viorel, contacte care nu pot fi explicate decât în contextul interesului
manifest al inc. Nemeş Radu de a obţine protecţie de la cel mai înalt nivel pentru activitatea evazionistă derulată şi care
demonstrează existenţa unei coordonări între membrii grupului şi funcţionarii publici care le asigurau protecţie” (f. 140).
Or, analiza aceloraşi mijloace de probă făcuse anterior obiectul examinării de către înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, in procedura măsurilor preventive, care a concluzionat (încheierea nr. 1469/26.04.2013) că „redarea convorbirilor
unor terţe persoane cu privire la preocuparea acestora de a fi menţinut în funcţie Blejnar Sorin, urmate de întâlniri dintre
învinuit şi persoane cu atribuţii de conducere în cadrul A.N.A.F., nu pot constitui decât simple supoziții, bănuieli, speculaţii,
asupra naturii interesului menţinerii în funcţie a învinuitului. Mai mult decât atât se constată că în conţinutul convorbirilor
telefonice nu se face nicio referire Ia vreo activitate infracţională desfăşurată de învinuit. " Judecătorul fondului, fidel
prezumţiilor enunţate de rechizitoriul cu care a fost sesizat, reţine aceste teorii în susţinerea soluţiei de condamnare.
În principial, apărarea a susţinut că din simplul fapt că o persoană (orice ar fi aceea) ar putea fi interesată să obţină
protecţie de la cel mai înalt nivel, nu rezultă automat că asemenea protecţie ar fi fost şi acordată, la fel cum realităţi obiective
au determinat opţiunea legiuitorului român de a sancţiona practici de vehiculare a unor legături cu persoane aflate în funcţii
de putere publică, fie ele şi pretinse, pentru procurarea de diferite avantaje. Acestea erau aspecte pe care, într-o analiză
pertinentă şi imparţială, instanţa de fond ar fi trebuit să le verifice pe baza probatoriului administrat. în opinia noastră, cu greu
judecătorul fondului s-ar fi putut îndepărta de principiile expuse mai mult decât a făcut-o în Sentinţa apelată. S-a arătat că, pe
de o parte că este îmbrățișată în mod automat teza acuzării (f. 248 rechizitoriu), în care numitul Marta Codruţ, o persoană
cercetată în lipsă în prezenta cauză şi care nu a fost niciodată audiată, ar fi acţionat pentru a transmite „solicitări ale
preşedintelui ANAF” inculpatul Blejnar Sorin. Sunt desigur de notorietate controversele care înconjoară pe dl. Marta Codruţ,
însă acestea nu pot fi primite ca argumente pentru condamnarea inculpatului Blejnar.
Totuşi, astfel cum evoluţiile campaniei anti-corupţie demonstrează, suspiciuni similare au vizat sau au fost chiar
confirmate cu privire la situaţia a numeroşi funcţionari publici. de la diferite nivele ale statului, iar acesta a ocupat, la un
moment dat, poziţia de consilier al Preşedintelui ANAF. Ipoteza în care numitul Marta Codruţ s-ar fi folosit de poziţia sa în
cadrul aparatului ANAF, sau de legătura cu preşedintele ANAF, fără ştiinţa acestuia din urmă, nu poate fi exclusă pe baza
probatoriului administrat. Judecătorul fondului omite însă să analizeze, atunci când susţine teoria implicării infracţionale a
113
inculpatului Blejnar Sorin, depoziţia acestuia, potrivit căreia: „Numele lui Nemeş Radu nu l-am auzit niciodată de la Marta.”
(filele 188-189 din volumul 3 dosarul instanţei de fond).
Apărarea a susţinut că dubiul în favoarea inculpatului Blejnar Sorin subzistă cu atât mai mult cu cât, contrar celor
pe care judecătorul fondului le reţine în hotărâre, din probele administrate nu reiese nicio discuţie sau întâlnire între
inculpatul Blejnar Sorin cu alte persoane decât numitul Marta Codruţ şi inculpatul Comăniţă Viorel. S-a menţionat şi
declaraţia inculpatului Nemeş Radu care infirmă că ar fi cunoscut pe inculpatul Blejnar Sorin (declaraţia din data de
29.06.2015, f. 212-218 voi. 8 dos. instanţă de fond).
Similar, apărarea a arătat că nu a fost niciodată audiat în cauză numitul Schwarzenberg Emilian, persoană ce formal
apare în soluţia de disjungere emisă prin rechizitoriu (pct. 7), ale cărei acţiuni sunt însă invocate de judecătorul fondului în
susţinerea scenariului implicării infracţionale a inculpatului Blejnar, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Art. 6 para. 1 şi 2
din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Convorbirile reţinute de către judecătorul fondului sunt probe care nu au fost
administrate în contradictoriu, purtate între persoane terţe despre inculpatul Blejnar, pe care instanţa nu le-a putut trece prin
filtrul percepției proprii, în condiţii de nemijlocire şi cu privire Ia care starea de fapt nu este lămurită. Nici relatarea unor
discuţii interceptate între Marta Codruţ şi alte persoane, în care, în condiţiile schimbării guvernului României, exista
posibilitatea revocării din funcţie a unor şefi de instituţii publice, inclusiv a preşedintelui ANAF, (deşi inc. Blejnar Sorin nu a
luat în calcul posibilitatea de a-şi înainta demisia), nu face altceva decât să confirme cel puţin dubiul rezonabil în favoarea
acestuia. La o evaluare obiectivă însă, chiar şi în condiţiile în care au fost administrate ca probe, discuţiile dintre diverse
persoane, acestea nu conduc în nici un caz la concluzia că inculpatul a participat la săvârşirea vreunei fapte penale, a se vedea
para 31 din prezentele motive de apel ("Mai mult decât atât se constată că în conţinutul convorbirilor telefonice nu se face
nicio referire la vreo activitate infracţională desfăşurată de învinuit” - încheierea ICCJ 1469 din data de 26.04.2013).
Obiectiv, demersul demisiei intempestive al Preşedintelui ANAF nu este coerent cu scenariul unei „acţiuni intenţionate” de
„protecţie” a vreunei activităţi infracţionale, la fel cum opţiunea de a nu demisiona din funcţie nu are nicio relevanţă
probatorie în cauza de faţă.
Modul eronat în care judecătorul fondului a evaluat probatoriul este, în opinia apărării, şi consecinţa dispoziţiei din
încheierea din 29.06.2015, prin care instanţa de fond, într-o compunere diferită faţă de termenele anterioare, a dispus că „nu
va relua în acest moment readministrarea probelor care au fost deja efectuate în faza cercetării judecătoreşti”. În baza art.
408 alin. 2 Cod procedură penală, apărarea a criticat această încheiere ca netemeinică şi nelegală, fiind încălcat principiul
esenţial al evaluării probelor de către însuşi judecătorul care le-a administrat.
În concluzie, apărarea a susţinut că judecătorul fondului a ignorat complet probatoriul administrat în faza urmăririi
penale şi a cercetării judecătoreşti, probatoriu ce demonstrează fără echivoc faptul că inculpatul Blejnar Sorin n u a cunoscut
activitatea grupării infracţionale şi respectiv pe membrii acesteia, coinculpaţi în prezentul dosar; nu a participat niciodată la
întâlniri cu liderii grupării infracţionale şi nu a purtat nici un fel de discuţii cu aceştia in mod direct sau indirect; a exercitat
atribuţiile pentru a stopa fraudarea bugetului si a întreprins permanent toate demersurile, conform competenţelor în vederea
combaterii fenomenelor de evaziune fiscală; nu a sprijinit în nici un fel, niciodată, vreun mecanismului evazionist sau
interesele unui grup infracţional; nu a primit date sau informaţii în legătură cu potenţiale încălcări ale legislaţiei fiscale de
către Excella Real Grup SRL, în perioada presupus infracţională de la instituţiile cu atribuţii în acest sens, nici măcar de la
cele cu care A.N.A.F. avea protocoale de schimb de informaţii (gen O.N.P.C.S.B.); nu şi-a înaintat demisia din funcţia de
preşedinte al A.N.A.F. la data de 19.04.2012, ci a fost eliberat din funcţie la 17.04.2012.
Totodată, apărarea a susţinut că din probele administrate rezultă că inculpatul Blejnar Sorin a exercitat atribuţiile
pentru a stopa fraudarea bugetului, a întreprins demersurile în atribuţiile sale în vederea încasării veniturilor bugetare
programate şi combaterii evaziunii fiscale; a emis în perioada mandatului de preşedinte ANAF câteva mii de ordine, din care
peste 1.000 vizând creşterea si întărirea capacităţii instituţionale a A.N.A.F. (conform evidentelor personale, doar în perioada
08 februarie 2011-17 aprilie 2012 inc. Blejnar a emis 2.877 ordine, din care un număr de 397 Ordine pentru aprobarea unor
proceduri, metodologii, instrucţiuni având ca scop creşterea încasărilor bugetare şi/sau combaterea evaziunii fiscale); nu
numai că nu a împiedicat derularea vreunui control fiscal, dar în perioada mandatului său majoritatea contribuabililor vizaţi în
prezenta cauză au făcut obiectul inspecţiei fiscale, la propunerea A.N.V., inspecţii finalizate cu decizii de impunere, sancţiuni
fiscale, sesizări penale, iar atunci când a fost cazul s-au făcut inclusiv plângeri împotriva soluţiilor de neîncepere a urmăririi
penale emise de către procurori; nu a intervenit în nici un mod în sprijinirea activităţii de autorizare ca şi antrepozitar fiscal a
Excella Real Grup SRL, chestiune soluţionată de instanţele de judecată. Dimpotrivă, în timpul mandatului de preşedinte
ANAF, autorizaţia de antrepozit fiscal a respectivului contribuabil a fost revocată de două ori, respectiv în anul 2009 şi 2011,
iar o a treia propunere de revocare a autorizaţiei a fost făcută tot în timpul mandatului său şi finalizată prin revocarea
autorizaţiei în 2012, după încetarea mandatului; aspecte care infirmă teoria „protecţiei instituţionale" pe care ar fi acordat-o; a
valorificat toate informaţiile primite de la alte direcţii din cadrul ANAF dispunând în consecinţă potrivit atribuţiile care îi
reveneau; a cerut Curţii de Conturi realizarea unui audit extern la A.N.A.F., A.N.V. şi Garda Financiară, având ca obiectiv
principal „sprijinirea administraţiei publice în vederea evaluării dimensiunii fenomenului de corupţie" (a se vedea adresa nr.
802396/9.08.2011); a dispus A.N.V în 2009 ca urmare a verificării efectuate de către Curtea de Conturi la acesta instituţie cu
obiectiv respectarea prevederilor legale privind formarea veniturilor bugetului de stat pe anul 2008 (când nu deţinea funcţia
de Preşedinte ANAF) : „1. Prelucrarea cu personalul din subordine pentru a evita în viitor asemenea fenomene” şi „2.
Măsuri legale”; A.N.A.F. si unităţile subordonate a acţionat conform dispoziţiilor legale, realizând ample acţiuni de control
la firmele ce fac obiectul cauzei, acţiuni finalizate cu propuneri de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal, cu suspendări
ale sesizării penale/inclusiv plângeri împotriva soluţiei, în condiţiile în care celelalte autorităţi ale statului.cu atribuţii, nu au
găsit încălcări ale legii.
Pentru toate aceste considerente, apărarea a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe,
rejudecarea cauzei şi, pe fond achitarea inc. Blejnar Sorin, în baza dispoziţiilor art. 421 alin. 2 lit. a) Cod procedură penală şi
art. 396 al. 5 Cod procedură penală raportat la dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală pentru săvârşirea
infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală. faptă prevăzută şi pedepsită de art. 26 Cod penal 1968 raportat la art. 9 alin. 1
lit. a, b si c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal şi constituirea unui grup infracţional organizat (în
forma sprijinirii) faptă prevăzută si pedepsită de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr39/2003, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Motivele de apel formulate de apelanta - parte civilă Statul Roman reprezentat legal prin Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală
114
Statul Roman, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscala, s-a constituit în cauza parte civilă, solicitând
instanţei obligarea inculpaţilor la plata sumei de 243.551.373,6 lei, reprezentând prejudiciul produs bugetului general
consolidat, prin activitatea infracţională a acestora, suma la care urmează sa se calculeze şi obligaţiile fiscale accesorii
potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, de la momentul producerii prejudiciului pana la data când suma va fi integral achitata.
S-a arătat că sub aspectul laturii civile, instanţa de fond a admis în parte acţiunea civila formulată de către Statul
Roman prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscala, şi a obligat inculpaţii la plata sumei de 242.642.205,44 lei,
reprezentând prejudiciul produs bugetului general consolidat la care se calculează obligaţii fiscale accesorii aferente
prejudiciului cauzat, obligaţii fiscale accesorii ce se vor calcula de la data scadentei şi până la data achitării integrale a
debitului.
Instanţa a respins acţiunea civila în ce priveşte suma de 811.805,26 lei reprezentând impozit suplimentar datorat de
SC Inkasso Jobs SRL şi suma de 97.362,36 lei reprezentând paguba adusa bugetului de stat aferenta impozitului pe profit
aferent comisioanelor bancare plătite de SC Belona Sistem SRL, SC Gabros Invent Strategies SRL, Sc Delta Oil Logistic
SRL, SC Divers Zootehnic SRL, SC Partener Noblesse SRL şi SC Romerom Grup SRL, reţinând ca aceste sume nu se
circumscriu obiectului judecăţii din prezenta cauza.
S-a criticat sentinţa penală nr.106/2016 din 09.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, sub aspectul
neacordării întregii sume reprezentând prejudiciu adus bugetului de stat prin activitatea infracţională pentru următoarele
considerente:
În perioada 2011 - 2012, inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga
Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru au constituit un grup
infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale
inferioare. Grupul a fost sprijinit în diferite modalităţi de Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin, care reprezentau
palierul de protecţie, precum şi de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Belba Nicolae, Ionescu Lucian, care se aflau în
subordinea celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit.
Inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina şi Guliu George, precum şi S.C. Excella Real Grup S.R.L. au ascuns
sursa impozabilă corespunzătoare activităţilor reale pe care le desfăşura societatea, au înregistrat în contabilitate şi în
declaraţiile fiscale cheltuieli fictive referitoare la achiziţii de ţiţei şi au omis înregistrarea operaţiunilor de comercializare a
motorinei, în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale. Inculpaţii Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru
Andrei Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, lonescu
Lucian, precum şi persoanele juridice S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L, S.C. Partener Noblesse S.R.L,
S.C. Romerom Group S.R.L, S.C. Accessing Perfect S.R.L, S.C. Millenium Energy S.R.L., S.C. Gabros Invest S.R.L., S.C.
Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agroline Expres S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L, S.C. Ana Oii S.R.L, S.C. Rad Trans Concept
S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L, S.C. Delta Oil Logistic S.R.L, S.C. Energrom Supply Service S.R.L. S.C. Carpatic
Division S.R.L., S.C. M&S Market S.R.L. şi S.C. Optima Business S.R.L au ajutat la săvârşirea faptelor descrise anterior,
punând la dispoziţia autorilor înscrisurile de care aveau nevoie sau realizând nemijlocit operaţiunile care urmau să fie
ascunse, Chirvăsitu Dumitru, Nemeş Radu şi S.C. Inkasso Jobs S.R.L. au transferat, prin tranzacţii repetate, suma totală de
13.212.000 dolari din sumele obţinute din evaziune fiscală către un cont din Dubai controlat de inculpaţii Nemeş Radu şi
Nemeş Diana Marina, înregistrând ca justificare operaţiuni fictive de consultanţă, pentru a disimula origina ilicită a acestor
sume.
S.C. Inkasso Jobs S.R.L., care o revindea imediat către S.C. Excella Real Grup S.R.L;
În paralel, S.C. Excella Real Grup S.R.L. achiziţiona în mod fictiv ţiţei de la mai multe societăţi fantomă şi
întocmea înscrisuri care atestau un proces industrial ce nu avea loc în realitate, în care motorina era amestecată cu ţiţei,
obţinându-se produse petroliere inferioare slab accizate. Aceste produse (combustibil lichid greu şi combustibil lichid navo)
erau vândute în mod fictiv către alte societăţi fantomă, astfel încât producătorul se descărca scriptic de stocul de motorină.
În realitate, motorina era vândută direct de S.C. Excella Real Grup S.R.L. către mai mulţi distribuitori (S.C. Benz
Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L.), în baza unor documente fictive care atestau ca furnizori un alt grup de societăţi fantomă,
astfel încât cumpărătorii să aibă o justificare scriptică a stocului.
Ulterior, motorina era distribuită către staţii de carburant, iar sumele obţinute erau transferate în conturile bancare
ale societăţilor fantomă care aveau aparent rolul de furnizori iniţiali ai circuitului, de unde erau retrase în numerar şi erau
împărţite între membrii grupului.
S-a solicitat a se reţine că în mod greşit instanţa de fond nu a considerat ca impozitul aferent comisioanelor bancare
în urma retragerilor de numerar reprezintă prejudiciu adus bugetului de stat şi ca nu este în legătura cu activitatea
infracţională cercetata în cauza.
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a contribuit la operaţiunile efectuate de S.C. Excella Real Grup S.R.L., livrându-i
infracţional în Dubai sub forma unor operaţiuni fictive de consultanţă pentru a ascunde originea banilor. Aceasta operaţiune
de transfer a respectivelor sume a dus la rândul sau la prejudicierea bugetului de stat, fiind în strânsa legătura cu întreaga
activitate infracţională, aspect reţinut cu claritate în expertiza administrată în timpul urmăririi penale, expertiza care a fost
reţinută doar în parte de instanţa de fond.
S.C. Divers Zootehnic S.R.L. şi S.C. Partener Noblesse S.R.L. (controlate în fapt de Belba Nicolae), precum şi S.C.
Romerom Group S.R.L., S.C. Accessing Perfect S.R.L. şi S.C. M&S Market S.R.L. (controlate în fapt de Chirvăsitu
Dumitru) au contribuit la realizarea circuitului fictiv prin care S.C. Excella Real Grup S.R.L. se aproviziona aparent cu ţiţei,
furnizând documentele necesare pentru înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni. Totodată, S.C. Divers Zootehnic
S.R.L. şi S.C. Partener Noblesse S.R.L. au retras în numerar aproximativ 120.000.000 lei din sumele obţinute din evaziune
În aceste condiţii, nu se poate susţine ca sumele de 811.805,26 lei reprezentând impozit suplimentar datorat de SC
Inkasso Jobs SRL şi de 97.362,36 lei reprezentând paguba adusa bugetului de stat reprezentând impozitul pe profit aferent
comisioanelor bancare plătite de SC Belona Sistem SRL, SC Gabros Invent Strategies SRL, SC Delta Oil Logistic SRL, SC
Divers Zootehnic SRL, SC Partener Noblesse SRL şi SC Romerom Grup SRL, nu se circumscriu obiectului judecăţii din
115
prezenta cauza având în vedere ca acestea sunt în directa şi strânsa legătura cu activitatea infracţională desfăşurată de toţi
inculpaţii.
S-a susţinut că S.C. Inkasso Jobs S.R.L. a avut un rol esenţial în circuitul evazionist, realizând atât importurile de
motorină, cât şi livrări fictive de ţiţei brut. Totodată, societatea a funcţionat ca un nod central în circuitul financiar prin care
au fost împărţite beneficiile obţinute din evaziune fiscală.
Pe de alta parte, circuitul financiar a inclus toate societăţile implicate în grupul infracţional, după cum urmează: În
perioada mai 2011 - iulie 2012, S.C. Excella Real Grup S.R.L a realizat achiziţii fictive de ţiţei brut de la S.C. M&S Market
S.R.L, S.C. Romerom Grup S.R.L. şi S.C. Inkasso Jobs S.R.L, cu scopul de a crea aparenţa că acest produs a intrat în
procesul de producţie împreuna cu motorina euro 5 livrata de SC Inkasso Jobs SRL, rezultând produsul intermediar distilat
greu şi produsele finale CLG şi CL Navo. În acest mod, societatea urma să achite accize corespunzătoare produselor
petroliere inferioare şi nu pentru motorină, iar profitul şi taxa pe valoarea adăugată au fost reduse prin înregistrarea
cheltuielilor fictive de achiziţie ţiţei şi de transport corespunzătoare.
Pentru a justifica livrările fictive, s-au întocmit contracte cu un conţinut identic, inclusiv cu aceleaşi neconcordanţe
între data semnării (01.05.2011, 18.05.2011 şi 01.07.2011) şi data încheierii (15.12.2010 în toate situaţiile). Obiectul fiecărui
contract era achiziţia a 177.500 tone anual de ţiţei brut folosit în procesul de producţie, în valoare totala aproximativa de
257.700.960 lei. Ulterior, S.C. Exceila Real Grup S.R.L. a încheiat trei contracte de custodie, prin care SC M&S Market
S.R.L. se obliga sa păstreze în depozitele sale ţiţeiul brut folosit în procesul de producţie. Aceste contracte aveau rolul de
justifica absenţa fizică a produselor din posesia Exceila, în eventualitatea unui control.
S-a susţinut că din probele administrate în cauză a rezultat că aceste livrări nu au avut loc niciodată, iar SC M&S
Market S.R.L. şi S.C. Romerom Grup S.R.L., precum şi SC Partener Noblesse SRL, SC Divers Zootehnic SRL şi SC
Accesing Perfect SRL, celelalte societăţi implicate în circuitul fictiv de aprovizionare cu ţiţei, nu au desfăşurat în realitate
activităţi comerciale în această perioadă. Aceste societăţi controlate de membrii grupului organizat prin interpuşi existau cu
scopul exclusiv de a furniza documente justificative. Argumente în sprijinul includerii întregii sume ca fiind prejudiciu adus
bugetului de stat sunt şi cele rezultate din circuitul sumelor obţinute din evaziunea fiscală.
Astfel, sumele obţinute de SC Benz Oil SRL şi SC Ana Oil SRL din vânzarea de motorină către staţiile de
carburanţi au fost transferate cu titlul de plată în conturile bancare ale societăţilor fantomă care figurau ca furnizori fictivi (SC
Cibin Distribution SRL, SC Agroline Express SRL etc).
În timpul dezbaterilor au rezultat aspecte referitoare la crearea unor societăţi de care, de fapt, nu funcționau la
sediile declarate, scopul înfiinţării lor fiind acela de a simula circuite comerciale prin emiterea de documente fictive, folosite
în scopul prejudicierii bugetului de stat.
De asemenea, circuitul în cauză presupunea existenta unei legături şi interacțiunea directă între anumite persoane
cointeresate, care au acţionat în mod concertat cu scopul de a obţine beneficii materiale în detrimentul bugetului general
consolidat al statului, aspecte confirmate şi de faptul că exista o identitate între asociaţi, administratori şi sediile sociale ale
societăţilor furnizoare de avantaje fiscale, deşi la adresele respective nu s-au desfăşurat niciun fel de activităţi dintre cele
menţionate în acte. Întrucât între furnizorii fictivi de motorină şi cumpărătorii fictivi de combustibil lichid nu existau legături
directe, pentru transferul ulterior al sumelor au fost folosite societăţi de tip trambulină (SC Delta Oii Logistic SRL, SC
Energrom Supply Service SRL şi SC Energrom Supply Service SRL), al căror unic rol era să realizeze legătura între cele
două circuite. Prin intermediul trambulinelor, sumele erau transferate către societăţile care achiziționaseră fictiv combustibil
lichid (SC Gabros Invest SRL şi SC Millenium Energy SRL), care le foloseau la rândul lor pentru a plăti produsele fie direct
către SC Excella Real Grup SRL, fie în conturile SC Inkasso Jobs SRL, la ordinul furnizorului SC Excella Real Grup SRL.
Din sumele primite, SC Excella Real Grup SRL achita accizele corespunzătoare operaţiunilor fictive cu produse petroliere
inferioare şi plătea transportatorul SC Rad Trans Concept SRL, care retrăgea sumele în numerar.
SC Inkasso Jobs SRL achita motorina achiziţionată de la partenerii externi, făcea plăti către furnizorii fictivi de țiței
(SC Divers Zootehnic SRL, SC Partener Nobless SRL, SC Accesing Perfect SRL) şi transfera sume importante inculpaţilor
Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina în Dubai, mascând tranzacţiile sub forma unor contracte de consultantă.
Administratorii SC Divers Zootehnic SRL şi SC Partener Nobless SRL retrăgeau sumele astfel obţinute în numerar
(în total 119.585.930 lei), sub pretextul unor achiziţii de cereale, după care le predau imediat inculpatului Belba Nicolae,
persoană aflată în ierarhia grupului în subordinea lui Guliu George şi a lui Nemeş Radu.
S-a susţinut că prin realizarea acestor transferuri bancare repetate s-a urmărit să se creeze aparenţa că tranzacţiile
fictive au corespondent în realitate şi au fost efectiv achitate, asigurând în acelaşi timp grupării folosul produsului infracţional
prin sumele primite în numerar. Circuitele financiare folosite pentru transferul banilor au fost de tip suveică, iar societăţile SC
Divers Zootehnic SRL şi SC Partener Nobless SRL au jucat rolul unor supape prin intermediul cărora beneficiile
infracţionale au ieşit din sistemul bancar şi au intrat în posesia liderilor grupării. În acest sens, expertiza efectuata în cauza a
evidenţiat cu claritate toate sumele care, cumulate, reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat.
Astfel, în ce priveşte SC Inkasso Jobs SRL, aceasta a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 811.805,26 lei
reprezentând impozit pe profit suplimentar activitatea acesteia fiind de a achita motorina achiziţionată de la partenerii externi,
de a face plăţi către furnizorii fictivi de ţiţei (SC Divers Zootehnic SRL, SC Partener Nobless SRL, SC Accesing Perfect
SRL) şi de a transfera sume importante inculpaţilor Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina în Dubai (către Corralys
Investments), mascând tranzacţiile sub forma unor contracte de consultanţă.
Așa cum corect a evidenţiat expertiza contabilă, sursa fondurilor transferate de SC Inkasso Jobs SRL în Dubai sunt
o parte din sumele primite de societăţile trambulina de la benzinării SC Benz Oii SRL şi SC Ana Oil SRL.
De asemenea, SC Gabros Invent Strategies SRL a jucat rol activ de trambulina pe circuitul tip suveica derulat intre
benzinari şi furnizorul de motorina euro 5, respectiv SC Excella Real Grup SRL şi SC Inkasso Jobs SRL, perioada în care din
banii proveniți de la benzinari s-a ridicat în numerar suma cumulata de 524,615 lei, SC Delta Oil Logistic SRL a jucat, la
rândul sau rol activ de trambulina pe circuitul tip suveica derulat intre benzinari şi furnizorul de motorina euro 5, respectiv
SC Excella Real Grup SRL şi SC Inkasso Jobs SRL, perioada în care, din banii proveniţi de la benzinari, s-a ridicat în
numerar suma cumulata de 1,493,470 lei, SC Divers Zootehnic SRL a jucat rol activ de supapa, urmare practicării circuitului
tip suveica derulat între benzinari şi furnizorii de motorina euro 5, respectiv SC Excella Real Grup SRL şi SC Inkasso Jobs
SRL, în scopul ridicării în numerar a sumei cumulate de 65,347,470 lei cu motivaţia "achiziţii cereale", SC Partener Noblesse
SRL a jucat rol activ de supapa, urmare practicării circuitului tip suveica derulat intre benzinari şi furnizorii de motorina euro
116
5, respectiv SC Excella Real Grup SRL şi SC Inkasso Jobs SRL, în scopul ridicării în numerar a sumei cumulate de
54,238,460 lei cu motivaţia "achiziţii cereale”.
În aceste condiţii, având în vedere rolul acestor societăţi în circuitul infracţional, este evident ca şi suma de
97.362,36 lei, reprezentând impozit pe profit calculat asupra comisioanelor bancare.
Apelantul-inculpat Belba Nicolae a depus motive de apel prin apărătorul din oficiu, solicitând apelului declarat,
desfiinţarea sentinţei de fond şi în rejudecare admiterea cererii de judecare a inculpatului pe baza recunoaşterii învinuirii şi
de reţinere a incidenţei cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă prevăzută de art.396 alin.10 Cod procedură penală.
În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicata prin sentinţa de fond, având în vedere conduita
procesuala a acestuia şi faptul ca a colaborat cu organele de urmărire penală.
S-a arătat că prin declaraţia data la termenul din 08.02.2016,inculpatul a înțeles să-şi asume integral activitatea
infracţională reţinută în sarcina sa, astfel încât inculpatul a considerat ca instanţa de fond trebuia sa-l aplice art.375 Cod
procedură penală, respectiv să se judece pe baza procedurii simplificate.
În subsidiar, având în vedere conduita procesuală a inculpatului şi faptul că a colaborat cu organele de urmărire
penală, inculpatul a solicitat o corectă individualizare, având în vedere o micşorare a pedepsei dată de instanţa de fond.
Apelanta inculpată Vrînceanu (fosta Cozma) Mariana a solicitat admiterea apelului şi achitarea sa în
conformitate cu. art. 396 al. 5 Cod proc.pen. deoarece aşa cum a precizat şi la instanţa de fond , nu se face vinovată de
săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, fapta prevăzuta de art. 26 cod penal din 1969, raportat la art. 9
al. 1 lit. a,b si c ş alin. 3 din legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 cod penal şi nici de săvârşirea infracţiunii de constituire
a unui grup infracţional, prev. de art. 7 alin. 1,2 si 3 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 5 cod penal, infracţiuni pentru
care a fost condamnata în mod nejustificat la cate o pedeapsa de 6 ani închisoare.
Apelanta a arătat în motivele scrise de apel că prin condamnarea, în contextul probatoriului administrat şi al
susţinerilor sale constante, rezultă o gravă eroare judiciară, deoarece este condamnat un om pentru capacitatea sa
profesională, pentru dorinţa ca activitatea sa să fie la nivelul cerinţelor profesionale, fără să urmărească un scop ascuns, iar
concluzia instanţei de fond ca a avut cunoştinţa despre natura frauduloasă a operaţiunilor economico financiare şi ca a dedicat
întreaga pricepere reuşitei acestei activităţi infracţionale, reprezintă o concluzie total nereală şi lipsita de probe, dar şi de
consistenta juridică.
Consideră că sesizarea instanţei este.nedreapta vădit acuzatoare şi cu rea credinţa rechizitoriul procurorilor a fost
însuşit fără nici o rezerva aşa cum rezulta din motivarea instanţei deoarece în aceasta hotărâre sunt aceleaşi suspiciuni şi
interceptări ca in rechizitoriu şi lipsesc precizări în legătura cu probele ce dovedesc nevinovăţia sa. In acest context, din
punctul său de vedere, hotărârea instanţei de fond apare lovita de nulitate, ea fiind nemotivată, deoarece argumentele şi
susţinerile sale nu au fost analizate şi nici nu au fost eliminate prin argumente contrare, astfel:împrejurările si calitatea pe care
o avea la momentul săvârşirii acestor presupuse infracţiuni cât şi bazele legale în care a acceptat să lucreze cu aceste
sopietăţi, aspecte pe care instanţa le-a cunoscut deoarece personal i-le-a adus la cunoştinţă, nu au fost analizate şi
verificate, dar au fost eliminate sau minimalizate.
Instanţa reţine că la data săvârşirii faptelor era contabila societăţii, lucru complet neadevărat, la data presupuselor
fapte era contabil autorizat înscris in corpul experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi conform documentelor depuse la
dosar.
Inculpata arată în motivele scrise de apel că modul şi circumstanţele în care a ajuns sa lucreze pentru aceste
societăţi din Judeţul Constanta, prevederile legale ce reglementează calitatea de contabil autorizat cuprinse în Ordonanţa
65/1994, prevederile legale privind răspunderea civilă şi penală, Legea societăţilor comerciale nr.31/1990, prevederile legale
privind ţinerea contabilităţii, acestea toate au fost ignorate de instanţa de judecată deşi în probatoriul depus la instanţa a adus
toate documentele care dovedesc aceste adevăruri.
-l-a cunoscut pe Nemeş Radu in anul; 2008. prin soţia sa Nemeş Diana a cărei angajata era la acel moment la
societatea acesteia din Bacău .
din anul 2007 avea înfiinţat la Bacău propriul cabinet de contabilitate constituit legal ca Persoana fizica autorizata Cozma
Mariana .
-în anul 2008 a încheiat cu SC Excella Real Grup SRL din com.Nicolae Balcescu jud.Constanta un contract de
prestări de servicii contabile societate reprezentata de Guliu George administrator în drept al societăţii,conform documentelor
de înființare ale societăţii comerciale pe care acesta i le-a prezentat. La aceste discuţii a fost prezent şi acţionarul societăţii
Nemeş Radu.
La acel moment a comunicat acestora prevederile legale privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţii atât
financiar contabile cât şi a contabilităţii de gestiune, aceştia au luat la cunoştinţa şi au stabilit următoarele: contabilitatea de
gestiune să se desfăşoare la sediul social al societăţii, urmând ca administratorul să angajeze personal pentru întocmirea
fiselor de recepţie pentru intrări materii prime, registrele de intrări - ieşiri pe poarta,avizele si facturile de vânzare
,certificatele de conformitate pentru produsele fabricate,acestea au fost ulterior întocmite de cei doi angajaţi Lengiu
Georgiana şi Şapera George, producţia zilnica obţinută fiind stabilita de către Guliu si maistru tehnolog Vârlan conform
reţetelor prestabilite , raportul zilnic de producţie fiind verificat de maistrul tehnolog împreuna cu administratorul societăţii in
baza acestor rapoarte se înregistra producţia ce urma a fi vânduta ulterior.
Decizia pentru stabilirea circuitului documentelor a aparţinut administratorului societăţii Guliu George, în timp ce
inculpata întocmea pe baza documentelor puse la dispoziţie de societate, jurnalele contabile şi balanţele contabile aferente,
cât şi a declaraţiilor fiscale; prezenţa sa la acesta societate fiind necesară în vederea închiderilor de luna şi la controalele
efectuate de organele statului. În rest activitatea sa se desfăşura la cabinetul contabil situat in Bacău, documentele contabile i-
au fost trimise zilnic in format electronic, apelanta transferându-le în softul contabil cu care lucra şi stabilind preţurile de cost
aferente produselor finite ,verifica ceea ce îi trimiteau aceşti doi angajaţi din punct de vedere al calculelor cât şi completarea
acestor documente conform legii.
Circuitul documentelor contabile cât si responsabilitatea pentru întocmirea acestora nu este al contabilului autorizat,
apelanta nefiind angajata societăţii, ci stabilind cu reprezentanţii acesteia un contract de prestări servicii cu atribuțiuni clare
pentru serviciile pe care urma să le presteze.
S-a stabilit că nu este necesară prezenţa sa la societate deoarece acest contabil autorizat va ocupa de activitatea de
producţie împreuna cu echipa ce o va angaja. Acest lucru s-a şi întâmplat angajând în societate 50 de salariaţi şi organizând
117
activitatea de producţie in 3 schimburi dovada stând pontajele lunare pe care la primea de la administrator şi în baza cărora
întocmea statele de plata a salariilor.
Funcţionarii de birou angajaţi sa efectueze evidenta primara aveau contracte de munca pe perioada nedeterminata
cu norma de 8 ore zilnic,si aveau in atribuţiuni să întocmească aceste documente conform fisei postului . Şi Guliu era angajat
al societăţii în funcţia de administrator tot cu program normal de 8 ore. In aceste condiţii a acceptat colaborarea cu aceasta
societate.
Pentru societatea comerciala Inkaso Jobs administratorul societăţii ;ulpatul Chirvasitu Dumitru a recunoscut in timpul
cercetării judecatoresti în declaraţia pe care a dat-o in fata instanţei ca nu Vrînceanu Mariana a întocmit documentele
contabile, ci el le-a pus la dispoziţie. Pentru efectuarea contabilităţii îşi asuma răspunderea pentru faptele sale în calitate de
administrator al acesteia in îrşul judecaţii ,pentru aflarea adevărului instanţa nu a întrebat administratorul dacă nu a avut
cunoştinţa de, faptele pe care acesta le-a savarşit sau daca a acceptat acest lucru vreodată .
Cercetarea judecătoreasca stabileşte persoanele implicate in aceasta susţinere grupului dar pe unele in baza
rechizitoriului le considera vinovate pe altele nevinovate. La pagina nr.6 din motivare se menţionează ca grupul a fost
sprijinit de mai multe persoane printre care şi Vrînceanu, dar dintre cei care au susţinut grupul numai unele persoane au fost
acuzate si judecate. Alegerea pare aleatorie dintre 6 persoane: Puşcasu, Vrinceanu, Belba, Lengiu, Ionescu, Paler numai
Vrînceanu,Belba,Ionescu am fost acuzaţi de fapte penale ceilalţi nefiind decât martori deşi din interceptările aflate la dosar
cele mai multe sunt cu aceştia ce nu au fost acuzaţi de nici o fapta penală.
Conform apelantei, Paler este persoana care identifica pe cei cu venituri reduse dispuşi să figureze ca administratori
de firme. Apelanta a apreciat că poate instanţa a constatat ca aceasta nu ştia ce face când înfiinţa firmele acestea. Lengiu
Georgiana a fost contabila societăţii care împreună cu Şapera George întocmeau documentele contabile pe care i le trimeteau
la cabinetul său, unde le înregistra în contabilitate. În faţa instanţei de fond martora nu a fost întrebată dacă inculpata ştia sau
nu ceea ce se producea Excella Real Grup. Inculpata mai arată că Lengiu Georgiana este interceptata când vorbea cu
administratorul societăţii Guliu George vorbind cu prescurtări şi folosind cu primele iniţiale ale numelui, lucru de care este
acuzată şi apelanta. Şapera şi Lengiu aveau contracte de munca pe o perioada nedeterminata şi se aflau în societate timp de 8
ore în fiecare zi. Şapera George nu a fost iniţial acuzat şi a fost martor, iar declaraţia lui nu releva cu nimic faptul Vrînceanu
Mariana ar fi ştiut de vreo fapta ilegală.
Conform apelantei, Belba Nicolae îşi recunoaşte faptele aşa cum au fost ele prezentate în rechizitoriu, dar
Vrînceanu Mariana nu a avut nici o legătura profesională sau contabilă, ştiind că era doar şoferul pe care i-l trimiteau actele
contabile atât pentru Excella Real Grup cât şi pentru Divers Zootehnic. Pentru Inkasso Jobs documentele contabile erau aduse
de inculpatul Chirvasitu Dumitru personal.
Referitor la interceptări, apelanta susţine că refuzul curţii de a aplica prevederilor deciziei curţii constituţionale
nr.51 din 16.02.2016 este nejustificat.
Instanţa apreciază conform adresei 54/p/2012 din data de 14.05.2016 că interceptările efectuate în aceasta cauză au fost
făcute de serviciul tehnic al DNA lucru contrazis de înseşi interceptările puse la dosar de procurorii DNA, în discheta pe care
a primit-o odată cu rechizitoriu, în care apare în transcripte Serviciul Român de Informaţii nr.289933/21.06.2012. Mai mult
decât atât, aceste interceptări sunt redate şi transcrise începând din data de noiembrie 2011 până în februarie 2012, când nu
exista nici o cercetare penală sau vreo suspiciune de fapte penale în legătura cu Excella Real Grup.
Apelanta arată că este condamnată pentru că nu a sesizat la telefon ironia administratorului societăţii în care
confirma că "la noi e foc continuu ". Apelanta menţionează că circumstanţele în care s-a purtat discuţia sunt acelea că
vânzările şi livrările de mărfuri se efectuau pe baza de avize şi conform legii facturarea acestora se putea efectua zilele
următoare de la livrare, aceasta nefiind o încălcare a legii ţinând seama că acciza calculată şi taxele aferente erau scadente
lunar deci nu puteau reprezenta o abatere de la normele contabile şi fiscale.
De asemenea, inculpata arată că este condamnată pentru că inc. Chirvasitu nu i-a prezentat documentele complete
referitoare la contractul extern şi răspunsul său a fost cel legal şi corect. În practica orice document fiscal sau contabil
prezentat de o societate trebuie înregistrat în contabilitate şi dacă nu este însoţit de anexele legale nu poate fi considerat
cheltuială deductibilă. Inculpata arată că exact acest lucru l-a făcut respectând astfel justificarea prestării efective a serviciilor
care se efectuează prin situaţii de lucrări, procese verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau
orice material corespunzătoare.
Apelanta arată că ştia de plăţile externe, din extrasele de cont ale societăţii Inkasso Jobs emise de banca la care avea
contul deschis. Era imposibil să nu ştie atâta timp cât opera în contabilitate extrasul de cont lunar în valută.
De asemenea apelanta arată că este condamnată pentru că ar fi emis o ăpentru societatea Coralys Invesment. În
apărarea sa inculpata arată că nu a emis niciodată o factură pentru Coralys. Îşi aminteşte că a fost întrebată o singură dată
telefonic dacă ştie de acea factură, şi a spus ca nu ştie. Îşi aminteşte că într-o discuţie ulterioară la telefon cu Guliu George i-a
transmis că nu au de ce sa solicite aceste facturi de la ea deoarece nu ea era aceea ce le întocmea si nici nu soseau la cabinetul
său din Bacău prin corespondenţă. Aceasta convorbire telefonică nu a fost redată în transcrierea interceptărilor astfel încât
apreciază că a fost omisă cu bună ştiinţa deoarece dovedea nevinovăţia sa .
De asemenea inculpata arată în motivele scrise de apel că nu a vorbit codificat la telefon cu inculpatul Guliu. Din
lipsa acută de timp nu a dezvoltat cu administratorul societăţii convorbiri telefonice ample, mai ales ca documentele care îi
soseau la cabinet trebuiau verificate unul câte unul din cauza constatării frecvente a erorilor de calcul ţi de redactare, greşeli
făcute de angajaţii societăţii aflaţi la sediul societăţii.
Întâlnirile lămuritoare, menţionate în rechizitoriu la care participa, nu se refereau la o activitate ilegală, ci la
activitatea declarată de administrator şi asociaţi şi priveau închiderile de lună curente, declaraţiile la bugetul de stat, plăţile
aferente, alte discuţii nu purta cu inculpatul Guliu .
Nici cu acţionarul principal Nemeş Radu nu comunica în ceea ce priveşte contabilitatea, ci doar prin
administratorul societăţii. Tot administratorul îi comunica ce situaţii vrea să pregătească pentru analize financiare.
De asemenea, apelanta arată că este condamnata pentru o discuţie despre depăşirea capacităţii de producţie pe care
o menţionează. Această discuţie provine din lipsa informaţiei complete privind instalaţia de distilare care la data repornirii. În
luna iunie 2011 a fost modernizata şi îmbunătăţită capacitatea instalaţiei de producţie. Într-o discuţie ulterioară cu inculpatul
Guliu i s-a transmis o capacitate mai mare de fabricaţie lucru pe care nu îl ştia la momentul convorbirii telefonice cu
inc.Guliu. Aceste aspecte pot fi verificate prin consultarea documentaţiei tehnice aflate la societate .
118
Apelanta arată că nu dădea detalii administratorul Sc Excella Real Grup Srl despre activitatea celorlalte societăţi la
care le ţinea evidenţa contabilă şi nici nu a fost solicitată să dea detalii de acest fel. Discuţiile dintre apelantă şi ceilalţi
administratori erau strict profesionale şi confidenţiale.
Apelanta arată că nu se putea sustrage de la o obligaţie care nu îi aparţinea. Apelanta arată că nu a fost
reprezentantul societăţii Inkasso Jobs. Refuzul de a participa la controlul de la firma Inkasso Jobs se datorează refuzului său
anterior, pe care inculpatul Chirvasitu Dumitru îl ştia, şi prin care i-a adus la cunoştinţă că nu va reprezenta societatea la
controale, deoarece nu poate să se deplaseze fizic la Constanţa, şi pentru aceasta societate, din cauza distanţei foarte mari.
Apelanta arată că de nenumărate ori în decursul perioadei cât i-a ţinut contabilitatea l-a somat să-şi găsească pe altcineva care
să-i efectueze evidenţa contabilă. Chirvăsitu a promis că va găsi un alt cabinet contabil mai aproape rugând-o să nu-l
abandoneze până nu găseşte pe altcineva. Acest lucru urma să se întâmple în perioada următoare. De altfel a exprimat faptul
că oricum el are cunoştinţe juridice să îşi asume întreaga răspundere a administrării afacerii proprii şi nu contabilul.
De asemenea apelanta arată că expertiza contabila se referă la înregistrarea în contabilitate a contractelor de
custodie care au existat la societate în momentul operării lor şi că nu ştie de ce nu au fost găsite şi de expertul desemnat. De
asemenea pentru fiecare operaţiune contabilă exista o notă explicativă care ar fi trebuit să se regăsească la dosarul contabil.
Mai mult decât atât pentru aceste înregistrări exista facturi fiscale, avize de expediţii, procese verbale de predare
primire,contracte atât pentru intrarea în custodie cat si pentru ieşirea din custodie.
Înregistrările contabile se fac şi pe baza note contabile atât pentru anumite înregistrări curente cât şi pentru corecţii,
şi acele înregistrări la care se face referire în expertiza nu influenţează în nici un fel rezultatul exerciţiului contabil fără a
influenţa în vreun mod impozitele şi taxele fiind înregistrări în conturi de terţi nicidecum în conturi care ar fi influenţat
veniturile cheltuielile accizele sau TVA.
Dacă expertul ar fi consultat şi baza de date informatizată ar fi constatat că nu exista diferenţe între balanţele de
verificare.Acest lucru se poate verifica prin consultarea bazei de date informatice care fost ridicată de la cabinetul contabil.
Planul de conturi folosit în înregistrările contabile este cel legal şi nu a folosit nici un cont în afara sa.
Apelanta susţine în motivele de apel faptul că interpretarea dată în expertiză conduitei sale profesionale este un
punct de vedere în ceea ce priveşte funcţiunea unui cont sau modul personal al fiecăruia de a interpreta un articol contabil sau
modul înregistrării în evidenţele contabile a unor operaţiuni. Apelanta arată că aceste înregistrări de articole contabile nu
influenţează în nici un fel rezultatul fiscal al societăţii pentru că nu s-au influenţat obligaţiile fiscale, doar constată că şi
contabilul ar fi greşit.
Conform apelantei, instanţa reţine, ca probă în condamnare, argumentul diferențelor dintre balanţele de verificare
lunare la Excella Real Grup, registrul jurnal, registrul notelor contabile lunare. Apelanta arată că expertul desemnat care a
emis aceasta afirmaţie este în eroare. Contabilitatea societăţii este de producţie, iar producţia implica costuri şi folosirea
clasei de conturi 9 conturi intermediare de gestiune, clasă care se listează în balanţa de verificare financiară, dar nu se listează
şi în registrul jurnal lunar în mod obligatoriu fiind conturi interne de gestiune sau intermediare. Apelanta arată că dacă se
consulta evidenţa informatizată se constata acest lucru.
Lipsa cunoştinţelor minime a expertului judiciar despre cum funcţionează softul contabil în care se afla evidenţa
contabilă şi neconsultarea acestuia a dus la aceasta concluzie eronată.
Apelanta mai arată că nu a avut cunoştinţa nici un moment în perioada contractuală de faptul ca documentele
contabile primare nu ar avea o baza reală. În situaţia în care ar fi cunoscut acest lucru nu ar fi acceptat sub nici o forma să
continue colaborarea;
Instanţa reţine că s-a greşit şi în evidenţa contabilă prin întocmirea de balanţe de verificare multiple, că s-au
efectuat înregistrări în conturi fără documente, sumele nu coincid cu rulajele din conturile din balanţa contabilă, că s-au făcut
înregistrări contabile inexistente din punct de vedere legal. Expertiza contabila constată că deşi a constatat unele anomalii în
contabilitatea societăţii, acestea nu au influenţat prejudiciul în nici un fel. Erorile constatate de expertul judiciar sunt aprecieri
subiective asupra unor înregistrări contabile folosite în practica contabilă curentă, fără a constata din cauza acestor
interpretări un prejudiciu şi confirmând existenţa tuturor documentelor în baza cărora a lucrat apelanta. Expertul desemnat
susţine ca a consultat baza informatica a societăţii, dar acest lucru nu este dovedit cu nici un înscris listat sau editat din
evidenţa informatică a societăţii.
În timpul expertizei contabile nu a fost în cursul cercetării penale, apelanta arată că nu a fost întrebată sau chemată
să se deschidă evidenţa informatizată a societăţii, softul contabil folosit la societate având o parola de care nu a fost întrebată
niciodată. Mai mult decât atât funcţiona cu o cheie specială care i-a fost restituita în plic sigilat în anul 2014. Apelanta susţine
că expertiza s-a făcut doar pe documentele ce au fost ridicate de la sediul societăţii şi nimeni nu ştie ce au ridicat de acolo
procurorii, dacă au luat toate documentele contabile sau numai unele.
În procesele verbale de percheziţie nu sunt menţionate documentele ce au fost ridicate de la societate şi ce conţin
acestea.
Apelanta arată că a avut încredere în reprezentanţii legali ai societăţilor comerciale Guliu George, Nemeş Radu,
ceilalţi angajaţi ai societăţii care desfăşurau activităţi în contabilitatea primară. Mai arată că şi-a desfăşurat munca cu buna
credinţă încercând să facă faţă solicitărilor din ce in ce mai mari ale acestora.
Apelanta mai arată că nu este posibil să sesizeze intenţiile ilicite ale unor oameni care îşi aduc familiile, soţiile,
iubitele, nepoţii, rudele, prietenii cei mai buni (aşa cum au declarat) în aceste societăţi. Mai mult decât atât faptul că de
nenumărate ori societatea a fost controlată chiar şi inopinat de instituţiile care aveau atribuţii de verificare şi control şi care
după cum au constatat, i-au confirmat că aceasta activitate de producţie există atât prin autorizare cât şi prin controalele
faptice la sediul societăţii. Apelanta arată că a citit procesele verbale de control şi de cele mai multe ori a fost prezentă la
aceste controale. De asemenea faptul că o instanţa judecătorească a repus în drepturi printr-o decizie judecătorească,
autorizaţia de antrepozit fiscal i-a dat garanţia că aceasta societate este de buna credinţă.
Apelanta a arătat că la pagina 87 din motivare instanţa reţine că ar fi recunoscut în declaraţia dată în faţa instanţei în
sensul că ţinea contabilitate la Sc Romerom Grup Srl, Sc M&S Market Srl şi Sc Partener Nobless Srl. Acest lucru nu este
adevărat, nu a avut cunoştinţa de activitatea acestor societăţi şi nici administratorii audiaţi nu au confirmat acest lucru.
Apelanta mai arată că instanţa constata la pagina 88 că inculpatul Guliu George nu spune adevărul când susţine că
apelanta conducea întreaga activitate a societăţi Excella împreuna cu inculpatul Nemeş Radu. Instanţa constată în mod eronat
că şi-a însuşit ordinele lui Guliu George în ceea ce priveşte conspirativitatea infracţională şi menţionează că proba constând
în convorbirea telefonică din data de 14.11.2011 dovedeşte acest lucru. Apelanta arată că acest lucru este neadevărat deoarece
119
transcriptul arată că nu ea era cea care folosea diminutive, ci Guliu George. Totodată au fost scoase din context litere sau
fraze care pot denatura complet înţelesul acesteia.
Instanţa de fond a scos din ansamblul probelor administrate alte convorbiri telefonice care ar fi putut să o
incrimineze, cele care nu au fost trecute în rechizitoriu şi referitor la care nu a făcut vorbire în declaraţia pe care a susţinut-o
în faţa instanţei,deoarece nu a avut timpul disponibil de a explica fiecare convorbire din rechizitoriu.
Apelanta mai arată că dacă ştia că fiecare convorbire telefonică cuprinsă în probatoriu trebuie explicată şi
argumentată cu martori ar fi făcut-o din faza de fond. Apelanta artă că întâlnirea pe care a cerut-o cu Ionuţă Mircea şi Olteanu
Răzvan, administratori ai societăţilor Romerom şi Divers Zootehnic pe care instanţa o reţine ca probă în soluţia de
condamnare s-a desfăşurat cu prilejul semnării contactului de cesionare a creanţei pe care Romerom prin administrator
Olteanu Răzvan o ceda către Divers Zootehnic administrator Ionuta Mircea nu pentru a se cunoaşte cei doi, ci pentru a semna
aceste documente în faţa sa la acea dată. Apelanta arată că nu le-a făcut cunoştinţă, că se cunoşteau foarte bine cei doi.
Apelanta arată că a procedat la aceasta deoarece la acel moment contractul de cesiune de creanţă pe care i l-a trimis la cabinet
Ionuţă Mircea, administrator al Divers Zootehnic, prin Belba Nicolae, (care îi aducea actele de la firma Divers Zootehnic)
conţinea sume mari. Apelanta artă că a vrut să se convingă personal că aceştia doi sunt de acord cu contractul. Părţile au
semnat şi au asigurat-o de realitatea datelor înscrise în contract. Verificarea a fost reţinută în acuzare, fiind prezentată ca o
proba de inculpatul Belba care nu a fost prezent şi nu a cunoscut ce s-a discutat cu administratorii. În cursul cercetării
judecătoreşti nu a fost întrebată de aceasta întâlnire.
De asemenea, apelanta arată că instanţa de fond a reţinut că dădea adevărate lecţii de contabilitate prin telefon
angajaţilor societăţii, lui Lengiu Georgiana. Apelanta arată că aceasta era atribuţia sa şi anume să facă contabilitatea corect
sau să corecteze atunci când angajaţii făceau erori
De asemenea apelanta arată că este condamnată deoarece corecta numere de documente în contabilitate când i se
transmitea prin telefon o eroare. Apelanta mai arată că aceasta nu este infracţiune, deoarece documentele nu erau finalizate,
nu erau raportate, nu erau operate, trebuiau verificate şi corectate ceea ce ţinea de activitatea zilnică a sa şi a angajaţilor
societăţii. Implicarea sa cu responsabilitate şi profesionalism în activitatea contabilă a societăţii a fost interpretată ca o
infracţiune şi ca o aderare şi nu ca o activitate perfect normală a unui profesionist contabil.
Interceptările telefonice au fost scoase din contextul discuţiilor. Deşi aceste convorbiri nu le iniţia, nu se făcea
vorbire despre activitate infracţională, ci despre activitatea declarată de către societăţi, iar la data purtării acestor convorbiri
telefonice nu avea cunoştinţa despre fapte de natură penală şi nu a crezut niciodată că se poate realiza un astfel de procedeu
ştiind ce controlată şi urmărită este activitatea. Apelanta arată că este practic imposibil, în condiţiile în care au fost o
multitudine de controale care nu au sesizat nici o problema, ca acest lucru să fie considerat de instanţa de fond ca o probă
împotriva apelantei, deoarece a făcut contabilitate corect, conform legii.
Judecătorul de fond reţine ca proba şi întocmirea de împuterniciri notariale, dar aceste împuterniciri notariale le
solicita administratorilor pentru a semna şi depune declaraţiile fiscale online deoarece de la 01.07.2012 acestea aşa trebuiau
depuse.
Redarea convorbirilor telefonice în interceptările transcrise este incompletă şi interpretabilă deoarece lipsesc
cuvintele de la finalul fiecărei fraze, ceea ce schimbă total înţelesul acestora. Apelanta dă ca exemplu convorbirea reţinută la
data de 06.04.2012, în care Guliu face vorbire despre stocuri "vedem noi acum "lipseşte "ce este pe teren" aceste cuvinte fiind
înlocuite cu puncte de suspensie, ceea ce schimba înţelesul frazei.
Apelanta mai arată că a vorbit cu administratorii societăţilor cu care s-a înţeles să le ţină evidenţele contabile numai
despre activitatea contabilă desfăşurată la societăţi, le trimitea documente, primea documente, făcea toate demersurile pentru
ca documentele să fie înregistrate corect, să fie păstrate corect pentru activitate declarată şi nu cea infracţională.
Apelanta mai arată că dacă în convorbirile interceptate a şi preluat de la ceilalţi unele expresii a fost din cauza
faptului că a împrumutat din limbajul lor involuntar porecle si diminutive. Apelanta a arătat că ceilalţi inculpaţi se cunoşteau
foarte bine între ei, unii erau rude apropiate aveau şi un limbaj propriu de multe ori nu înţelegea prea bine ce îi cereau la
telefon. Acesta era motivul pentru care cerea să discute când ajungea la societate şi nu pentru că nu ar fi vrut să vorbească la
telefon din conspirativitate, deoarece ea personal nu a conspirat nimic. Convorbirile telefonice nu sunt în măsură să
evidenţieze intenţiile frauduloase, iar în contextul în care au fost făcute, nu o pot incrimina. Totodată, conform motivelor
scrise de appel depuse de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, coroborarea lor cu alte probe nu se poate face, deoarece alte
probe nu există.
Apelantul inculpat Mihai Buliga a depus motive de apel, solicitând admiterea apelului declarat împotriva
Sentinţei penale nr. 106/F/2016 a Curţii de Apel Bucureşti şi, rejudecând cauza, achitarea sa pentru infracţiunea de
constituire a unui grup infracţional organizat şi pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în baza dispoziţiilor
art. 16 alin. l lit. c Cod procedură penală, întrucât nu exista probe care să demonstreze săvârşirea acestor fapte.
Cu titlu prealabil, sub aspectul săvârşirii presupusei fapte de constituire a unui grup infracţional organizat, s-a arătat
că în cuprinsul considerentelor sentinţei apelate, Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti susţine că inculpatul deţinea un rol
activ în cadrul presupusei asocieri infracţionale, plasându-i astfel poziționarea ierarhică pe palierul superior al structurii
infracţionale. Astfel, instanţa de fond a reţinut ca ar fi avut rolul de „om de încredere al inculpatului Nemeş Radu iar, în
virtutea acestui statut, deşi neimplicat în activitatea SC Excella Real Grup SRL sau a altora dintre societăţile comerciale cu
ajutorul cărora a fost pus în executare mecanismul evazionist, a exercitat în permanenta un control de pe poziţii de autoritate
asupra acelor membri ai grupului infracţional organizat care se aflau în subordinea lui Nemeş Radu [...]" (fila 68).
În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, în expozitivul sentinţei apelate, s-a arătat că
prima instanţa a reţinut că inculpatul, împreuna cu alte persoane fizice şi juridice, as fi ajutat la proliferarea mecanismului
evazionist fie prin punerea la dispoziţia autorilor acestuia a înscrisurilor necesare, fie realizând nemijlocit operaţiunile care
urmau sa susţină activităţile evazioniste.
Însă instanţa de apel poate constata ca, atât sub aspectul reţinerii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional
organizat (în modalitatea constituirii), cât şi a celei de complicitate la evaziune fiscală în sarcina inculpatului, instanţa de fond
nu îşi fundamentata supoziţia pe un material probator solid care, măcar şi indirect, să ateste săvârşirea presupuselor fapte
pentru care a şi dispus o soluţie de condamnare.
a) Interpretarea profund eronata a declaraţiei inculpatei Vrânceanu (Cozma) Mariana
Astfel, sub un prim aspect, instanţa de fond susţine ca rolul important şi poziționarea inculpatului în cadrul grupării
a fost evidenţiată prin depozițiile inculpatei Vrînceanu (Cozma) Mariana care, așa cum se arată în considerentele sentinţei
120
apelate, „l-a indicat ca fiind persoana care, atunci când venea la Bacău, îi aducea extrase de cont, CD-uri, stick-uri pe care se
afla evidenta contabila a SC Divers Zootehnic SRL, SC Excella Real Grup SRL, SC Inkasso Jobs SRL (aspect, de altfel,
recunoscut şi de către acesta în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti" (fila nr. 69).
În opinia apărării, instanţa de apel, din lecturarea materialului probator constând în declaraţiile inculpatului şi ale
inculpatei Vrînceanu (Cozma) Mariana, va putea constata că, pe baza acestor probe, instanţa fond a reţinut o stare de fapt
eronată. Astfel, inculpata Vrînceanu (Cozma) Mariana a susţinut, în cursul urmăririi penale faptul ca inculpatul îi aducea
uneori documente contabile doar de la societatea Optima Business SRL, iar în cursul cercetării judecătoreşti, aceasta şi-a
menţinut susţinerile din faţa organelor de urmărire penala declarând, la Curtea de Apel Bucureşti, ca „inculpatul Buliga Mihai
mi-a adus documente contabile doar de la Optima, respectiv, de la terasa din Eforie Nord”.
În aceste condiţii, argumentarea instanţei de fond care evidenţiază „rolul important ocupat de inculpatul Buliga
Mihai în cadrul grupului infracţional” (fila 69), prin faptul ca inculpatul i-ar fi pus la dispoziţia inculpatei Vrânceanu
(Cozma) Mariana documente ale societăţilor Divers Zootehnic, Excella şi Inkasso nu poate fi primită, fiind infirmată inclusiv
de către inculpata Vrînceanu (Cozma) Mariana.
b) Probele obţinute la perchezițiile desfăşurate la data de 09.07.2012 nu aparţin inculpatului
Sub un al doilea aspect, în susţinerea tezei potrivit căreia inculpatul ar fi contribuit la proliferarea mecanismului
evazionist, judecătorul fondului din cadrul Curţii de Apel Bucureşti retine ca probe incriminatorii o serie de documente
descoperite de organele de urmărire penala cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare, în dimineaţa zilei de 09.07.2012.
Concret, în expozitivul hotărârii judecătoreşti, sunt prezentate o serie de înscrisuri ale unor societăţi comerciale şi
ale unor persoane fizice care ar fi de natura a stabili implicarea inculpatului în activitatea evazionista întrucât, acestea se
presupune ca ar fi fost găsite în incinta imobilelor utilizate de către inculpatul.
Însă, aşa cum rezulta din procesele-verbale încheiate la data de 09.07.2012, perchezițiile domiciliare din care s-au
ridicat înscrisurile (menţionate de către judecătorul fondului la filele 70 - 71 din cuprinsul sentinţei apelate) s-au efectuat la
imobilele aparţinând inculpatului Radu Nemeş şi nicidecum la locuințe ce erau utilizate de către inculpatul Buliga Mihai.
Aceasta argumentare a instanţei de fond este demontată şi de declaraţia martorului Balint Antoniu Ovidiu, persoana în
prezenta căreia s-au desfăşurat percheziţiile domiciliare şi care a susţinut ca aceste bunuri şi documente au fost ridicate atât
din incinta unui imobil situat pe Bulevardul Splaiul Independentei din Bucureşti cât şi dintr-o locaţie situată pe strada
Corvinilor, imobile folosite exclusiv de către Radu Nemeş.
În acest sens, probatoriul administrat în cauza demonstrează veridicitatea celor susţinute de către inculpat în
conformitate cu care din imobilele utilizate de inculpatul situate în mun. Bacău şi Bucureşti nu au fost ridicate documente sau
bunuri cu relevanta probatorie şi care să conducă măcar la o bănuiala ca inculpatul ar fi implicat într-o activitate ilicita.
c) Inexistenta unor convorbiri telefonice incriminatoare
Sub un al treilea aspect, prima instanţa expune, în considerentele sentinţei apelate, anumite fragmente ale unor
discuţii purtate de către inculpatul cu diverși interlocutori care ar veni în susţinerea implicării inculpatului în activitatea
grupării evazioniste.
Însă, așa cum rezulta din cuprinsul hotărârii atacate la filele 69 - 73, instanţa de fond interpretează nişte pasaje
transcrise în notele de redare ale Serviciului Roman de Informaţii care, scoase din context, ar fi de natura a evidenția un
posibil comportament ocult în ceea ce îl priveşte. Totodată, interpretarea subiectivă a instanţei de fond rezida şi din conotația
pe care aceasta o da discuţiei telefonice purtate la data de 08.12.2011, ora 18:03:01 de inculpaţii Guliu George şi Chirvasiu
Dumitru (fila 69), respectiv sintagmei „ nişte calcule ca să ne socotim că e şi Mihai aici”. În acest sens, așa cum s-a
demonstrat şi pe parcursul administrării probatoriului în cursul cercetării judecătoreşti în fata Curţii de Apel Bucureşti,
inculpatul Chirvasitu Dumitru a negat cu ocazia audierii acestuia împrejurarea ca în convorbirea din data de 08.12.2011 s-ar
fi referit la persoana inculpatului (Mihai Buliga).
De asemenea, „rolul” şi „participarea” inculpatului la activitatea grupului infracţional prin presupusul aport în
derularea circuitului evazionist este reliefată şi de către inculpatul Guliu George (administrator al Excella real Grup SRL)
care a afirmat în cursul urmăririi penale faptul ca „despre Buliga Mihai ştiu ca era şoferul lui Nemeş Radu, stând mai mult în
preajma acestuia, venind rar pe la sediul SC Excella Real Grup SRL”. Mai mult, chiar judecătorul fondului recunoaşte ca, la
dosarul cauzei, nu exista nicio interceptare care să susţină acuzaţia Ministerului Public (fila 73), însă susţine că, prin
coroborarea cu alte mijloace de proba, acesta are convingerea ca inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de
constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii) şi de complicitate la evaziune fiscală fără însă a arăta care
sunt acele probe care ar susţine teza parchetului. Aceasta întrucât mijloacele de proba enunţate în cuprinsul sentinţei penale
nu sunt în măsura sa confirme soluţia instanţei de fond acestea nefiind nici măcar probe care sa dea valență principiului „in
dubio pro reo”, fiind veritabile probe în favoarea inculpatului .
d) Declaraţia inculpatului Belba Nicolae este infirmată de toate celelalte mijloace de proba
Sub un al patrulea aspect, declaraţia inculpatului Belba Nicolae trebuie privita cu rezerve de către un observator
imparţial, neputându-i-se acorda o prezumție absolută de veridicitate, întrucât acesta a înțeles să se folosească de procedura
recunoaşterii învinuirii aduse de Ministerul Public, fiind dispus astfel să susţină orice teza a Direcţiei Naţionale Anticorupție
pentru a obţine o soluţie de condamnare cât mai uşoară.
Pe de cealaltă parte, prin coroborarea cu celelalte mijloace de proba susţinerile acestuia în ceea ce priveşte persoana
inculpatului sunt infirmate, instanţa de judecata trebuind sa aprecieze în mod independent dacă aspectele reiate de către acest
inculpat se coroborează sau nu cu toate celelalte mijloace de proba.
Nu în ultimul rând, alegația instanţei de fond prin care se susţine ca inculpatul avea un stil de viaţă luxos prin
raportare la bunurile găsite la domiciliul inculpatului, respectiv, ceasurile marca „Frederique Constant” şi „Hamilton”, este
contrazisă de înscrisurile depuse la dosarul cauzei de titularul dreptului de proprietate asupra acestora, doamna David
Mihaela Andreea, bunurile la care prima instanţa face referire neaparținând inculpatului.
Dintr-o alta perspectivă, se susţine, în crearea ideii ca ar fi implicat conştient în activitatea evazionista, faptul ca
inculpatul ar fi utilizat peste 50 de terminale telefonice şi că, la imobilele utilizate, ar fi fost găsite numeroase aparate de
telefonie mobilă. Sub acest aspect, instanţa de apel poate constata ca aceasta alegație nu a putut fi niciodată probata, de la
domiciliul inculpatului din mun. Bacău, precum şi din locuinţa din mun. Bucureşti nu au fost ridicate cu ocazia percheziţiilor
domiciliare terminalele mobile de care se face referire. Mai mult, judecătorul fondului susţine, în considerentele sentinţei
atacate, ca ar fi utilizat pe parcursul desfăşurării supravegherii autorizate de către organele de urmărire penala numeroase
terminale, însă fără a aduce în sprijinul acestei afirmaţii nici un înscris din care sa rezulte aceasta stare de fapt, împrejurare
121
care vine să confirme cele susţinute de inculpat cum ca nu a fost niciodată posesorul a peste 50 de terminale mobile/cartele
telefonice (cheile locaţiilor erau la acesta deoarece se ocupa de administrare - deschideam săptămânal pentru o persoana care
făcea curăţenie şi terminalele telefonice au fost găsite în patru locaţii şi în 6 autoturisme care nu îi aparțineau, Nemeş Radu
fiind plecat din ţară).
Prin urmare, din materialul probator administrat atât pe parcursul urmăririi penale, cât şi nemijlocit în fata primei
instanţe, se poate observa că acesta nu poate evidenția elemente concrete care să demonstreze săvârşirea infracţiunilor
menţionate şi care să susţină soluţia instanţei de fond cu privire la situaţia inculpatului.
În continuare, s-au precizat aspecte esenţiale care rezulta din probele administrate în prezentul dosar:
Din perspectiva mijlocului de proba constând în declaraţiile inculpaţilor audiaţi în cauza s-a învederat instanţei de
judecata investita cu soluţionarea prezentului apel împrejurarea că, din depozițiile acestora, nu au reieşit aspecte din care să
rezulte o posibila implicare a inculpatului în cadrul activităţii presupusului grup infracţional organizat. Astfel, instanţa de apel
este rugata ca în analizarea vinovăţiei inculpatului să ia în considerare următoarele declaraţii de inculpaţi, respectiv:
1. Declaraţie de inculpat Cozma Mariana din data de 02.11.2015 din dosarul nr. 4365/2/2014. filele nr. 2 -11:
„Inculpatul Buliga Mihai era şoferul lui Radu Nemeş. Inculpatul Buliga Mihai mi-a adus documente contabile doar
de la S.C. Optima, respectiv de la terasa din Eforie Nord."
„Decizia cu privire la întocmirea şi circuitul documentelor i-a aparţinut întotdeauna administratorului societăţii."
(s.n. Excella Real Grup S.R.L.)
„Pentru activitatea prestata la S.C. Excella eram plătită de către Guliu George. Banii cu care eram plătită pentru
activitatea de contabilitate nu-mi erau achitaţi personal, ci erau trimişi prin diverse persoane, în mod eşalonat. Aceste
persoane erau Buliga Mihai, Gulea George, şoferul care mă ducea şi mă aducea la sediul Excella."
2. Declaraţie de inculpat Guliu George din data de 27 mai 2014 din dosar nr. 54/P/2Q12. fila nr. 3.
„Despre Buliga Mihai ştiu ca era şoferul lui Nemeş Radu, stand mai mult în preajma acestuia, venind rar la sediul
S.C. Excella Real Grup S.R.L."
3. Declaraţie de inculpat Ionescu Lucian Florin din oq.03.2015 din dosarul nr. 4365/2/2014. fila nr. 2-4:
„Dintre ceilalţi inculpaţi îi cunosc pe Jugănaru Andrei, pe Preda Emilian, pe Guliu George. (...) am cunoscut pe
Nemeş Radu."
„Pe Diana Nemeş nu o cunosc. De asemenea, nici pe Buliga Mihai." 4. Declaraţie de inculpat Nemeş Radu din
20.06.2015 din dosarul nr. 4365/2/2014. fila nr. 8:
Pe inculpatul Buliga Mihai ii cunosc, întrucât acesta a fost şoferul meu. Inculpatul Buliga Mihai; avut nicio
implicare în activitatea S.C. Excella întrucât în perioada 2011 - 2012, acesta avea 23 de ani şi era greu de crezut ca vârsta i-ar
fi permis acest lucru. Nicăieri în rechizitoriu nu exista referiri sau dovezi din care sa rezulte ca eu as fi transmis direct sau
indirect ordine lui Buliga Mihai sau vreunui alt inculpat în prezenta cauza (...)."
„Nu cunosc cine o plătea pe inculpata Cosma pentru activitatea prestata, eu nu mă ocupam de aceste lucruri, ca
atare nu cunosc nici cine îi înmâna banii efectiv. Este posibil ca la dispoziţia administratorului Guliu George banii să-i fi fost
remişi inculpatei Cosma Mariana prin intermediul inculpatului Buliga Mihai."
„In legătura cu documentele şi stampila aparţinând S.C. Excella găsite la percheziţia domiciliara efectuata în
privinţa inculpatului Buliga Mihai, probabil ca aceste bunuri au fost în posesia mea iniţial şi apoi le-am înmânat inculpatului
Buliga Mihai. în ceea ce priveşte descoperirea în posesia acestuia a unor documente aparţinând S.C. Rad Trans Concept
S.R.L. nu pot avea o explicaţie asupra acestui aspect."
4. declaraţie de inculpat Nemeş Radu din 17.05.2014 în dosarul nr. 5568/2/2012. fila nr. 4: Numitul Buliga Mihai a
fost şoferul meu în 2009 - 2010."
5. Declaraţie de inculpat Nemeş Diana Marina din 00.02.2015 din dosarul nr. 4365/2/2014. fila nr. 3: „Din acest
dosar ii mai cunosc în afara de inculpatul Guliu George şi Nemeş Radu pe Buliga Mihai şi pe Cozma Mariana, pe ceilalţi nu-i
cunosc. Cu Buliga Mihai eram prieteni de familie. Din cate ştiu Buliga Mihai era şofer."
6. Declaraţie de inculpat Comanita Viorel din 00.02.2015 din dosarul nr. 4365/2/2014. fila nr. 3: „Pe ceilalţi
inculpaţi, cu excepţia inculpatului Beljnar Sorin, nu i-am cunoscut decât cu ocazia acestui dosar."
7. Declaraţie de inculpat Blejnar Sorin din 00.02.2015 din dosarul nr. 4365/2/2014. fila nr. 2: Între inculpaţii
din prezenta cauza ii cunosc doar pe Comăniţă Viorel."
8. Declaraţie de inculpat Alămaru Mihai din 00.02.2015 din dosarul nr. 4365/2/2014. fila nr. 2: „ Nu cunosc
pe niciunul dintre inculpaţii din aceasta cauza."
Totodată, cu prilejul ultimului termen de judecata al dosarului în faza primei instanţe, inculpatul ă Dumitru, care,
prin depoziţia acestuia a recunoscut faptele astfel cum au fost descrise în actul de sesizare a instanţei, a exclus orice
participare a inculpatului la comiterea vreunei infracţiuni.
În acest sens, inculpatul Chirvăsitu Dumitru, a menţionat în fata instanţei ca inculpatul nu am avut nicio implicare
în derularea operaţiunilor dintre societăţile Excella Real Grup S.R.L., Inkasso Jobs S.R.L. precum şi în ceea ce priveşte
contractul încheiat intre societatea deţinută de către acesta şi Corrlays Investment Limited Dubai.
În ceea ce priveşte declaraţia inculpatului Belba Nicolae dată în cursul cercetării judecătoreşti în fata Curţii de Apel
Bucureşti şi reţinută de către judecătorul fondului ca mijloc de proba în susţinerea soluţiei de condamnare pentru infracţiunile
mai sus amintite, instanţa de apel este rugată să privească cu rezerve depoziţia acestui inculpat. Aceasta întrucât, pe de o parte
inculpatul Belba Nicolae a mers pe procedura recunoaşterii învinuirii, fiind dispus să susţină orice acuzaţie a Ministerului
Public pentru a obţine o soluţie de condamnare cât mai blânda iar, pe de cealaltă parte, mărturia acestuia este contrazisa de
celelalte probe administrate în cauza şi care au reliefat atribuţiile inculpatului din perioada 2011 - 2012.
B. Declaraţii de martori
Sub acest aspect, s-a solicitat instanţei de control judiciar să observe împrejurarea că nici din declaraţiile celor 49
de martori propuşi de acuzare prin actul de sesizare a instanţei, nu reies aspecte care sa plaseze vreo activitate a inculpatului
sub incidenţa legii penale.
Totodată, analizând depozițiile persoanelor menţionate supra, pe parcursul întregului proces penal, reies fără dubii
aspecte din care rezulta fie că inculpatul nu s-a întâlnit cu aceste persoane, fie ca nu deţin informaţii despre o implicare a
inculpatului în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL sau în cadrul unei alte societăţi ce se ocupa de producţia şi
comercializarea produselor petroliere.
122
1. Declaraţie de martor Grigore Marius din dosarul nr. 4365/2/2014. fila nr. 3: Nu am auzit de inculpatul
Buliga Mihai."
2. Declaraţie de martor Sapera George Daniel din data de 06.04.2015 din dosarul nr. 4365/2/2014: „Pe
Diana Nemeş nu o cunosc, nici pe Buliga Mihai. Guliu George stătea zilnic la birou. Nu ştiu exact. Presupun ca rămânea
acolo după ce plecam eu".
8. Declaraţie de martor Gartone Razvan Cătălin din data de 30.07.2012 din dosarul nr. 54/P/2012 la fila nr. 4: „ Nu
îl cunosc pe Buliga Mihai.” „Îl cunosc doar pe inculpatul Chiruasitu Dumitru cu care am fost colega de liceu. îmi menţin
declaraţia data în cauza de fata în cursul urmăririi penale (...) Nu cunosc nici o alta persoana dintre inculpaţii cercetaţi în
cauza".
12. Declaraţie de martor Anton Florin din data de 25.07.2012 din dosarul nr. 54/P/2012. fila nr. 2: „ Nu îl cunosc pe
Buliga Mihai şi nici pe Chirvasitu Dumitru.”
13. Declaraţie de martor Stanciu Victorita din data de 07.....2015 din dosarul nr. 4365/2/2014. fila nr 2: În vederea
administrării contului S.C. Optima Business S.R.L., inculpatul Buliga Mihai mi-a fost prezentat de către Radu Nemeş ca
fiind şoferul acestuia şi mi s-a comunicat ca atunci când inculpatul Nemeş Radu nu se va afla în localitate, va veni la banca
Buliga Mihai sa aducă diverse documente, dar care sa fie semnate şi stampilate de către Nemeş Radu. Practic Buliga Mihai,
nu efectua decât serviciul de a aduce la banca anumite documente.”
14. Declaraţie de martor Popescu Silviu Dan din data de 25.07.2012 din dosarul nr. 54/P/2012, fila nr. 5: „ (...)
Cunosc un Florin care ştiu ca este din Bacău şi se afla în anturajul lui Guliu George, dar nu ştiu dacă este vorba de
Juganaru Florin. De fapt am făcut o confuzie pentru ca eu ii cunosc pe Buliga Mihai, care este în anturajul lui Guliu
George."
15. Declaraţie de martor Bratu Dumitru din data de 18.10.2012 din dosarul nr. 54/P/2012. la fila nr. 4: „ Nu ştiu cine
sunt Nemeş Radu, Nemeş Diana, Buliga Mihai, Vlase Izabela Narcisa, Marta Codruţ Alexandru şi nici nu l-am cunoscut
personal pe Blejnar Sorin."
16. Declaraţie de martor Lengiu Georgiana din data de 00.03.2015 din dosarul nr. 4365/2/2014. la fi a nr. 31: „ Nu
ştiu cu ce se ocupa Buliga Mihai, nu ştiu dacă era angajat al S.C. Excella, dar l-am văzut cu Radu Nemeş. Pentru ca l-am
văzut tot timpul cu Radu Nemeş am apreciat ca este omul lui de încredere. Nu ştiu dacă era şoferul lui Radu Nemeş.”
16. Declaraţie de martor Gulca George din data de 20.06.201.5 din dosarul nr. 4365/2/2014. la filele nr.2 -31: „ Din
cate ştiu, inculpatul Buliga Mihai era şoferul inculpatului Nemeş Radu. (...) Nu cunosc dacă inculpatul Buliga Mihai a
executat vreun rol de decizie în cadrul S.C. Excella Real Grup S.R.L.”
17. Declaraţie de martor Paler Elena din data de 04.05.2015 din dosarul nr. 4365/2/2014. la filele nr. 2: „ Din
aceasta cauza ii cunosc pe inculpaţii Chirvăsitu Dumitru încă din copilărie şi prin intermediul acestuia i-am cunoscut şi pe
inculpaţii Buliga Mihai, Guliu George, Jugănaru Andrei." „Pe Buliga şi pe Belba Nicolae ii cunosc din Constanta, mi i-a
prezentat Chirvăsitu, spunându-mi despre aceştia ca sunt reprezentanţii unor societăţi care aveau relaţii cu societăţile
înfiinţate pe numele persoanelor recomandate de mine". „La cererea apărătorului inculpatului Nemeş de a recunoaşte din
sala pe inculpatul Buliga Mihai, indic o persoana, aceasta fiind Preda."
18. Declaraţie de martor Balint Antoniu Ovidiu din data de 11.01.2016 din dosarul nr. 4365/2/2014. la filele nr. 2 -
3: „In procesul - verbal de percheziţie domiciliara, s-a consemnat ca toate documentele ridicate aparțineau inculpatului
Buliga Mihai. Deşi ştiam ca documentele nu-i aparțineau acestuia, nu am făcut obiecțiuni, dat fiind faptul ca domnii
anchetatori erau foarte nervoşi, grăbiţi, m-au luat repede, iar eu fiind student, nu eram familiarizat cu astfel de activităţi."
„Inculpatul Buliga Mihai era angajat ca şofer în cadrul S.C. Optima Business S.R.L."
Mai mult, s-a solicitat ca instanţa de control judiciar să constate că depozițiile celorlalți martori propuşi de către
acuzare şi audiaţi atât pe parcursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de judecată nici măcar nu fac referire la persoana
inculpatului: (1) Toma Lenard Grigoraș, (2) Gulea Mihaela Georgiana, (3) Ionuta Mircea, (4) Roşu Ion Gabriel, (5) Crisescu
Ionut Virgiliu, (6) Cristescu Dumitru Gabriel Vasile, (7) Teodosiu Florin Silviu, (8) Anton Vasile Irinel, (9) Chisaraicu
Daniela Andra, (10) Florea Sorin, (11) Ogreanu Vasile, (12) Nitu Rozin Ionut, (13) Savin Alexandru, (14) Preda Cristian,
(15) Duma Gavril Cristian, (16) Belu Ion, (17) Almaru Mihai, (18) Lorinczi Georgeta, (19) Dascalu Gabriel, (20) Ursu
Mihaela Irina, (21) Gimpirea Florentina, (22) Sapera Mirela Manolea, (23) Husein Enis, (24) Tapu Florin, (25) Parausanu
Adrian, (26) Stanulet Petrica Costel, (27) Dascalina Adrian Cristian, (28) Teslaru Marieta, (29) Olteanu Razvan Mihai, (30)
Chirvasitu Marioara, (31) Ciorneanu Sorin Ion, (32) Colesea Ştefan Cătălin, (33) Rujan Liviu, (34) Romascanu Dinu, (35)
Varlan Ion, (36) Mirescu Mariana Anisoara, (37) Ogreanu Vsile (38) Zmeu Oiţa (39) Gartone Razvan Cătălin (40) Sapera
George Daniel şi (41) Dinu Marius.
În concret, declaraţiile persoanelor menţionate anterior şi al căror conţinut relevant în ceea ce îl priveşte a fost redat
succint, sunt singurele aflate la dosarul cauzei în care se fac referiri la persoana inculpatului, din cuprinsul acestor depoziții
reieșind împrejurarea ca, fie nu s-au întâlnit cu acesta, fie nu a avut niciun fel de atribuţii în cadrul societăţii Excella Real
Grup SRL.
Totodată, din declaraţiile persoanelor audiate în cauza se confirmă susţinerile inculpatului încă din cursul urmăririi
penale în conformitate cu care între anii 2009 şi 2011 a ocupat doar funcţia de şofer al inculpatului Radu Nemeş neavând
vreo implicare în conducerea societăţii Excella Real Grup SRL nici măcar în fapt, fiind astfel infirmata teza Curţii de Apel
Bucureşti în conformitate cu care inculpatul a fost „locotenentul", „omul de baza "al inculpatului Radu Nemeş.
Din acest punct de vedere, coroborând depoziţiile inculpaţilor şi martorilor audiaţi în prezenta cauza cu cele
declarate de inculpat pe parcursul derulării întregului proces penal şi care confirma teza apărării în conformitate cu care nu se
face vinovat de comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la evaziune fiscală.
În susţinerea celor expuse anterior, s-a solicitat instanţei de apel sa aibă în vedere declaraţia pe care inculpatul a
înțeles să o dea pe parcursul cercetării judecătoreşti cu ocazia audierii din data de 09.02.2015.
C. Înscrisuri
Sub aspectul mijlocului probator constând în înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Instanţa de control judiciar poate
constata ca acestea nu sunt de natura a-l incrimina în vreun fel, infirmând teza instanţei de fond cu privire la presupusele
infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului.
Sub un prim aspect, instanţa retine ca incriminatoare pentru „dovedirea implicării active şi conștiente" a
inculpatului în viața presupusei grupări infracţionale, înscrisurile descoperite cu ocazia percheziţiilor ce s-au desfăşurat la
data de 09.07.2012 în mai multe locaţii din Bucureşti şi din tara.
123
Astfel, la filele 70 - 71 din cuprinsul hotărârii apelate, prima instanţa retine o serie de înscrisuri ale unor societăţi
comerciale care ar avea aptitudinea de a demonstra implicarea inculpatului în activitatea evazionista întrucât, considera
judecătorul fondului, acestea s-ar fi găsit în incinta imobilelor utilizate de către inculpatul.
Însă, inculpatul a solicitat instanţei de judecata sa observe faptul ca, conform proceselor-verbale de percheziţie
domiciliara încheiate la data de 09.07.2012, percheziţiile domiciliare s-au efectuat la imobilele aparţinând lui Radu Nemeş şi
nicidecum la locuințe ce aparțineau/erau utilizate de către inculpat. În susţinerea acestei argumentări, s-a solicitat a se lua în
considerare pe lângă procesele-verbale întocmite şi care atestă fără dubiu locaţiile unde s-au găsit înscrisurile menţionate de
către judecătorul instanţei de fond şi depoziţia martorului Balint Antoniu Ovidiu în prezenta căruia s-au desfăşurat
percheziţiile domiciliare. În acest sens, bunurile ce au fost ridicare de către ofiţerii de poliţie judiciară nu s-au aflat în incinta
imobilului utilizat de către inculpat din Mun. Bucureşti, ci din locaţii aparţinând lui Radu Nemeş. Totodată, se poate constata
împrejurarea că din imobilele utilizate de inculpat din mun. Bacău şi Bucureşti nu au fost ridicate bunuri cu relevanta
probatorie în dosar.
Sub un al doilea aspect, tot din perspectiva materialului probator constând în înscrisurile aflate la dosarul cauzei,
instanţa de control judiciar este rugată să constate așa cum s-a demonstrat şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, bunurile
mobile constând în ceasuri nu îi aparţin, astfel încât alegația instanţei de fond cu privire la situaţia financiara a inculpatului nu
îşi găseşte fundament probator. Din acest punct de vedere, instanţa de fond a ignorat înscrisurile justificative (bonuri fiscale şi
facturi emise de către societatea „B&B Collection"), depuse la dosarul cauzei de petenta David Mihaela Andreea şi care
atestau dreptul acesteia de proprietate asupra bunurilor menţionate supra, considerând în mod nefondat ca întrucât acestea s-
au găsit la domiciliul inculpatului operează o prezumție absoluta ca ar fi fost şi proprietarul acesteia.
Sub un al treilea aspect, din perspectiva presupusului aport la săvârşirea activităţilor evazioniste, prin Raportul de
expertiza contabilă judiciară efectuat de către expertul D.N.A. Adriana Timofte, nu se face nicio menţiune despre aportul
inculpatului la crearea prejudiciului calculat în urma săvârşirii presupuselor fapte incriminate de textul Legii nr. 241/2005,
aspect ce demonstrează, încă o data, cele susţinute de către inculpat, conform cu care nu am avut nicio contribuţie în
activităţile desfăşurate de societăţile comerciale inculpate în acest dosar. Chiar dacă dispoziţiile art. 1382 C. civ. consacra
principiul solidarității, exista posibilitatea ca instanţa de judecata, în baza principiului solidarității, să nu procedeze la aceasta
separare a prejudiciului pentru presupusele fapte reţinute în sarcina inculpaţilor, consider ca raportul de expertiza financiar-
contabil este elocvent sub aspectul neimplicării în niciun fel a inculpatului în presupusul mecanism evazionist. Cu toate ca, în
cazul reparării prejudiciului ca urmare a răspunderii delictuale, conform art. 1382 C. civ. se consacra în mod expres un caz de
solidaritate pasivă, s-ar putea astfel considera ca menţiunile privitoare la paguba concreta reţinuta în sarcina inculpatului nu
ar trebui individualizată, însă, este obligatoriu ca, în analizarea participației inculpatului la acest prejudiciu, să se indice
acţiunile/inacţiunile prin care se presupune ca inculpatul a participat la crearea acestui prejudiciu.
Or, în cuprinsul raportului de expertiză nu se menţionează vreo activitate culpabila care să îi poată fi imputată şi
prin care măcar să se indice care au fost activităţile de înlesnire ce au condus la comiterea faptei prejudiciabile şi care au
cauzat persoanei vătămate paguba reclamată. În acest sens, dacă expertul ar fi apreciat ca, printr-o acțiune/inacțiune fiscală,
inculpatul, ar fi contribuit, în orice modalitate, la săvârşirea de operaţiuni în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale
datorate bugetului consolidat la statului, prin raportul de expertiza ar fi trebuit să prevadă care este cuantumul prejudiciului
cauzat de către inculpat, întrucât chiar dacă, conform principiului solidarității instanţa de judecata ar putea să nu separe acest
prejudiciu, este necesară o stabilire a actelor fiecărui inculpat care au generat presupusul prejudiciu.
Şi din perspectiva materialului probator constând în înscrisurile aflate la dosarul cauzei, activităţile indirecte şi
mediate imputate inculpatului în actul de sesizare a instanţei nu au putut fi demonstrate, impunându-se aşadar achitarea sa, în
temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, întrucât nu a săvârşit aceasta fapta în realitatea obiectiva.
D. Interceptări telefonice si/sau ambientale
S-a solicitat a se constata că infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi de complicitate la
evaziune fiscală nu sunt infirmate nici măcar de interceptările efectuate de către Serviciul Roman de Informaţii, a căror
transcriere se afla la dosarul cauzei, şi prin care se evidenţiază cu claritate obiectul discuţiilor precum şi persoanele cu care
inculpatul a luat legătura în intervalul de timp cuprins intre anii 2011 - 2012. Acest aspect este recunoscut şi de către organele
de urmărire penala prin actul de sesizare a instanţei care la fila nr. 157 menţionează ca „lipsa de la dosarul cauzei a unor
convorbiri telefonice relevante în ceea ce priveşte activitatea ilicita a inculpatului Buliga Mihai este determinata de
conspirativitatea deosebita a acestuia (...) dovedind o adevărata paranoia în ce priveşte comunicarea telefonica a unor
elemente aparent insignifiante cum ar fi locaţia în care se afla ori autoturismele cu care se deplasa ". Aşadar, inculpatul a
solicitat instanţei de control judiciar sa constate caracterul vădit tendențios al concluziilor pe care procurorul de caz le trage în
urma imposibilităţii depistării unei convorbiri care sa fie de natura a îl incrimina în vreun fel, aceasta după ce a fost
interceptat o perioada îndelungata de timp.
De asemenea, alegația reprezentantului Ministerului Public demonstrează intenţia organelor de urmărire penala ca,
în lipsa unui material probator care sa înfrângă principiul in dubio pro reo, totuşi să reţină în sarcina inculpatului anumite
fapte pe care, în realitate, nu le-a comis.
Tot sub acest aspect, însuşi judecătorul Curţii de Apel Bucureşti constată că din „probatoriul administrat în cauza
nu se regăsesc convorbiri telefonice relevante în ceea ce priveşte activitatea ilicita a inculpatului Buliga Mihai [...]" (fila
73). Mai mult decât atât, fragmentele convorbirilor interceptate purtate de inculpat cu interlocutorii expuse în considerentele
hotărârii (chiar şi scoase din context) nu relevă niciun fel de activitate ilicită a inculpatului, mai exact nu sunt de natura a
plasa persoana inculpatului în cadrul unei presupuse asocieri infracţionale ori care să conducă măcar la o suspiciune că ar fi
ajutat în vreun fel la dezvoltarea unui circuit evazionist.
Prin urmare, din perspectiva materialului probator constând în interceptările convorbirilor telefonice şi a discuţiilor
ambientale, s-a solicitat a se observa ca acestea nu sunt de natura a-l incrimina, nefiind în măsura sa înfrângă principiul
prezumţiei de nevinovăţie, aspect constatat şi de către judecătorul fondului şi care conferă o prezumție absoluta principiului
„in dubio pro reo."
II.1.2. Greşita reţinere a elementului material al laturii obiective sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire
a unui grup infracţional organizat şi de complicitate la evaziune fiscală
Din perspectiva infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, s-a solicitat instanţei de apel sa
constate ca inculpatul a fost trimis în judecata pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat (in
modalitatea constituirii), faptă prevăzuta şi pedepsita de dispoziţiile art. 7 alin. 1,2 şi 3 din Legea nr. 39/2003, infracţiune
124
pentru care a şi fost condamnat în prima instanţa. Însă, așa cum este unanim admis atât în literatura de specialitate, cat şi în
practica judiciara, pentru ca o persoana să fie plasată în cadrul unui grup infracţional organizat este necesar ca acţiunile
săvârşite de aceasta în realitatea faptica să se circumscrie elementului material impus de legiuitor în cuprinsul normei de
incriminare. Totodată, la plasarea unei persoane în cadrul unui grup infracţional organizat trebuie avute în vedere şi
îndeplinirea celorlalte condiţii impuse de verbum regens. Sub acest aspect, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional
organizat prevăzută pentru prima data în Convenţia Națiunilor Unite împotriva Criminalităţii Transnaționale Organizate şi
transpusă şi în legislaţia internă mai întâi în cuprinsul Legii 39/2003, iar, ulterior, inclusa în art. 367 din Cod penal, a fost
definită ca fiind „un grup structurat format din trei sau mai multe persoane, existent pe o anumita perioada de timp şi având
ca scop săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni grave, în scopul obţinerii direct sau indirect, de beneficii financiare sau
materiale".
Aşadar, potrivit prevederilor legale care incriminează aceasta fapta, existenta unui grup infracţional organizat
constituit în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni presupune:ca acesta sa cuprindă un număr minim de membri
(cel puţin 3);fiecare dintre persoanele implicate în cadrul grupării trebuind sa se plaseze pe o anumita poziționare ierarhica;
fiecare persoană coordonator/executant trebuind sa aibă roluri şi responsabilităţi bine conturate în cadrul asocierii;
grupul trebuie sa aibă o anumita stabilitate în timp.
În sensul celor menţionate supra, se poate constata că, din motivarea instanţei de fond nu se poate desprinde nici
măcar indirect o implicare a inculpatului în cadrul unui presupus grup infracţional organizat, astfel cum este definit acesta de
dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Astfel, instanţa de fond nu a putut evidenția rolul inculpatului în cadrul presupusei grupări, poziționarea sa ierarhica
în cadrul acestei structuri, contribuţia la crearea asocierii criminale dar, mai ales, persoanele implicate în cadrul grupării care
să îi recunoască calitatea de coordonator al grupării si, prin urmare, care sa îi execute ordinele.
S-a solicitat a instanţei de apel să observe că, a atribui unei persoane care a avut funcţia de şofer, rolul de
coordonator al grupării numai pentru simplul fapt ca era angajatul lui Radu Nemeş, fără însă a specifica în ce modalitate mi-a
adus aportul la crearea acestuia, precum şi rolul inculpatului, nu este de natura a îndeplini condiţiile exprese cerute de
legiuitor pentru a plasa o persoana în cadrul unei asocieri infracţionale mai ales în cea mai grava forma, respectiv cea a
constituirii. Aşadar, din materialul probator aflat la dosarul cauzei, contrar celor petrecute în realitatea obiectiva şi dovedite
prin mijloace de proba, prima instanţa a reţinut o situaţie de fapt eronata.
Mai mult, judecătorul fondului din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a dispus condamnarea inculpatului pentru
săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în modalitatea constituirii însă, chiar acesta, în
expozitivul sentinţei apelate descrie o alta modalitate de săvârşire a acestei infracţiuni, respectiv cea de sprijinire, având în
vedere împrejurarea ca în nici un moment nu a putut dovedi implicarea inculpatului în cadrul grupării. În acest sens,
motivarea în baza căreia s-a dispus condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de constituire/iniţiere a unui grup
infracţional organizat vizează de facto o alta modalitate de săvârşire a acesteia, respectiv cea a sprijinirii grupării şi nicidecum
modalitatea pentru care s-a dispus condamnarea. Prin urmare, în chiar expozitivul sentinţei apelate, judecătorul dispune
condamnarea inculpatului pentru infracţiunea prevăzuta la art. 7 din Legea nr. 39/2003 fără a arata in concreto împrejurările
în care eu împreună cu alte persoane am luat rezoluţia infracţională de a constitui o asemenea grupare, şi ulterior implicarea
în gestionarea unei asemenea activităţi ilicite. Din aceasta perspectiva, analizând conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni
rezulta ca, sub aspectul elementului material al laturii obiective, fapta ilicita se poate realiza prin modalităţi multiple,
respectiv: (1) iniţiere, (2) constituire, (3) aderare sau (4) sprijinire sub orice forma a unei astfel de asocieri.
Raportat la fapta reţinută prin Sentinţa penala nr.106/F/2016, prin acţiunea de constituire, în literatura de
specialitate s-a apreciat ca aceasta ar presupune asocierea concreta a trei sau mai multe persoane, fie prin acordul direct de
voinţa fie chiar şi tacit, în vederea organizării unui grup care sa pregătească şi sa pună în aplicare planurile săvârşirii uneia
sau mai multor infracţiuni.
În ceea ce priveşte modalitatea alternativa de săvârşire a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional
organizat, respectiv cea a acţiunii de sprijinire sub orice forma, aceasta presupune ajutorul pe care o persoana îl acordă
membrilor acestuia în scopul săvârşirii infracţiunii ce intra în obiectul asocierii infracţionale.
Aşadar, expunerea instanţei de fond în conformitate cu care inculpatul ar fi adus contribuţia prin executarea
anumitor ordine nu poate sa susţină o soluţie de condamnare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup
infracţional organizat în modalitatea constituirii.
Însă, nici dacă s-ar lua în considerare săvârşirea infracţiunii în modalitatea sprijinirii, tot nu se identifica niciun
aspect de facto care să susţină aprecierea primei instanţe. Prin urmare, exista o neconcordanta vădita intre motivarea pe care
prima instanţa a expus-o în cuprinsul sentinţei apelate şi dispoziţia de condamnare.
Sub aspectul infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, din considerentele sentinţei apelate, elementul material
al laturii obiective nu este întrunit nici în ceea ce priveşte aceasta a doua infracţiune. Astfel, pentru a se retine complicitatea
ca forma a participației penale, trebuie să se constate îndeplinirea cumulativa a anumitor condiții, cerinţe ce nu au putut fi
dovedite pe parcursul derulării cercetării judecătoreşti în fata instanţei de fond.
În primul rând, este necesar ca în realitatea obiectiva să se fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală de o alta
persoana în calitate de autor. Sub acest aspect, nici organele de urmărire penală, dar nici instanţa de fond nu au putut proba
participarea sub forma complicităţii a inculpatului la presupusele faptele de evaziune fiscală, simpla calitate pe care a deținut-
o la un moment dat şi anume cea de şofer şi angajat al societăţii Optima Business SRL nu poate prezuma de plano o posibila
complicitate a inculpatului la infracţiuni cu caracter economic în scopul obţinerii de venituri ilicite, neindividualizându-se în
concret modalitatea de participare a inculpatului la comiterea faptei.
În al doilea rând, o alta cerinţa necesara pentru a fi în prezenta complicităţii la săvârşirea unei fapte constă în
săvârşirea de către complice a unor activităţi de înlesnire, ajutor la comiterea faptei de către autor. Din acest punct de vedere,
din probatoriul administrat în cauză nu rezultă actele pe care inculpatul le-ar fi îndeplinit în calitate de complice anterior
săvârşirii faptei de către autorii infracţiunii premisă sau în perioada cuprinsa între începerea executării şi consumarea faptei
ilicite.
Totodată, contribuţia complicelui să fi folosit efectiv autorului în săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. Din
aceasta perspectiva, pe parcursul desfăşurării cercetării judecătoreşti în fata primei instanţe nu a reieşit cum şi în ce mod,
inculpatul, în calitate de şofer al inculpatului Radu Nemeş, as fi înlesnit/ajutat la săvârşirea unor fapte prevăzute de legea
penala.
125
Actul de complicitate, în oricare dintre modurile în care s-a manifestat trebuie să fie efectuat cu intenţie. Nici sub
aspect subiectiv organele de urmărire penala nu au putut demonstra forma de vinovăţie cu care inculpatul as fi contribuit la
săvârşirea acestei fapte, având în vedere că pentru existenta complicităţii se cere ca sprijinul să fie acordat cu intenţie directă
sau cu intenţie indirectă.
II.1.3. Lipsa laturii subiective din perspectiva infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi
complicitate la evaziune fiscală
Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. 1 Cod penal, fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de
vinovăţie prevăzuta de legea penală, prevedere ce trebuie coroborată cu cea prevăzuta de art. 16 alin. 6 teza I Cod penal care
stabileşte ca fapta constând într-o acţiune sau inacțiune constituie infracţiune când este săvârşită cu intenţie".
Din aceasta perspectiva, nici sub aspectul laturii subiective, instanţa de fond nu a putut preciza momentul volitiv la
care inculpatul a decis să pună în aplicare rezoluţia infracţională de constituire a unei asocieri criminale precum şi intenţia de
a contribui la înlesnirea unui circuit de tip evazionist. În acest context, din analiză nu se desprind elementele esenţiale care să
susţină forma de vinovăţie a inculpatului, cerinţa esenţială a pentru existenta unei infracţiuni, nefiind astfel analizată
componenta laturii subiective nici în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat (in
modalitatea constituirii) nici din perspectiva infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală.
Concret, în accepţiunea legii penale romane, vinovăţia unei persoane trebuie privită ca un proces subiectiv ce
implica existenta a doi factori, respectiv: (1) un factor intelectiv şi (2) un factor volitiv, elemente ce trebuie să rezulte
neechivoc din analiza pe care instanţa de judecata o expune în cuprinsul hotărârii de condamnare ca urmare a analizării
materialului probator administrat în cauza.
În ceea ce priveşte dovedirea existentei factorului intelectiv (factorului de conştiinţă), acesta constă în reprezentarea
faptei, a condiţiilor de concepere, urmărilor şi a legăturii de cauzalitate între acţiunea sau inacțiunea făptuitorului şi urmarea
imediata produsă ca urmare a săvârşirii faptei ilicite. Din aceasta perspectiva, trebuie ca, în considerentele hotărârii
judecătoreşti prin care este tranşat conflictul penal, mai ales în cazul unei condamnări, să se arate împrejurarea că, în
conștiința făptuitorului, a apărut ideea de a săvârși o fapta precum şi reprezentarea urmărilor acesteia. Sub acest aspect, în
conștiința făptuitorului trebuie ca, în aceasta etapă, să aibă loc o deliberare asupra motivelor care ar justifica săvârşirea
infracţiunii cât şi asupra motivelor care ar impune abținerea făptuitorului de la comiterea acestei infracţiuni, odată terminat
procesul de luare a hotărârii de a acţiona, factorul intelectiv fiind realizat.
Raportându-ne la conţinutul Sentinţei penale nr. 106/F/2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr.
4365/2/2014, judecătorul fondului nu a reuşit sa explice in concreto participația inculpatului la înfăptuirea grupării precum şi
în activitatea ulterioara acesteia din perspectiva primului element al laturii subiective, simpla menţiune ca ar fi sprijinit
mecanismul evazionist prin „executarea ordinelor” lui Radu Nemeş nefiind în măsura să descrie motivaţia inculpatului la
nivel cognitiv de a proceda la punerea în aplicare a planului infracţional şi, respectiv, la urmărirea rezultatului preconizat prin
săvârşirea acesteia
Cel de-a doilea factor ce trebuie sa reiasă din analiza laturii subiective este cel volitiv ce presupune trecerea de la
manifestarea de conștiința la manifestarea de voinţa, prin care subiectul activ al infracţiunii mobilizează energiile de care
dispune, în vederea realizării actului de conduita exterioara.
Sub acest aspect, din analiza pe care judecătorul trebuie să o expună în cuprinsul hotărârii, este necesar ca măcar
indirect să reiasă voinţa făptuitorului de a săvârşi actul de conduită interzis precum şi cerinţele ca aceasta voinţa să îi aparțină
şi să îi fie imputabilă persoanei care a comis fapta ilicita.
Aşadar, în cuprinsul Sentinţei nr. 106/F/2016 a Curţii de Apel Bucureşti nu se poate deduce împrejurarea ca
inculpatul a acţionat în mod liber având posibilitatea de autodeterminare în vederea realizării mecanismului evazionist,
nefiind arătată forma de vinovăţie cu care a acţionat din perspectiva factorului volitiv. În acest sens, menţiunea ca inculpatul a
facilitat realizarea infracţiunii scop a grupului nu poate suplini analiza laturii subiective a infracţiunii de constituire a unui
grup infracţional organizat mai ales că, în modalitatea pentru care s-a dispus condamnarea, infracţiunea trebuie comisă cu
intenţie directă calificată prin scop. Iar din perspectiva infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, forma de vinovăţie
consta tot în intenţie, instanţa de fond neputând aduce nici un mijloc de proba care să confirme împrejurarea ca inculpatul cu
intenţie a contribuit prin acte de ajutor material la derularea presupusului mecanism evazionist.
Sub aspectul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, atât în literatura de specialitate cat şi în
practica instanţelor de judecata se apreciază că aceasta se comite cu intenţie. În cazul modalităţii de constituire s-a opinat, în
unanimitate, ca aceasta este comisă cu intenţie directa calificată prin scop, iar din perspectiva celorlalte modalităţi de
săvârşire ale infracţiunii - inclusiv în cazul în care făptuitorul îşi da concursul la realizarea infracţiunii scop prin sprijinirea
asocierii ilicite - se apreciază ca acestea se pot comite şi cu intenţie indirecta.
Din perspectiva scopului ce trebuie urmărit prin săvârşirea acestei infracţiuni, prin acţiunea de constituire a unui
grup infracţional organizat se urmăreşte obţinerea, pe calea asocierii, de avantaje ilicite care pot fi materiale şi/sau politice, în
prezenta cauza presupusul scop care se desprinde din motivarea sentinţei fiind obţinerea unui avantaj patrimonial. Or, sub
aspectul formei de vinovăţie cu care trebuie comisă infracţiunea, pe plan decizional, trebuie individualizata intenţia persoanei
de a face parte dintr-un grup infracţional organizat, constituit în scopul săvârşirii unor activităţi ilicite, aspect ce a fost omis în
motivarea sentinţei apelate. Din aceasta perspectivă, instanţa de fond nu a putut arăta, în considerentele sentinţei penale, că
inculpatul a prevăzut rezultatul faptei şi, totodată, a urmărit producerea acestuia. Mai mult, din expunerea instanţei de fond,
nu se poate identifica nici scopul pe care judecătorul fondului 1-a avut în vedere strict prin raportare la inculpatul Buliga
Mihai.
Prin urmare, instanţa de control judiciar poate constata împrejurarea că fapta reţinută în sarcina inculpatului de către
Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti nu respecta exigenţele dispoziţiilor procesual penale care impun ca instanţa de judecata
să procedeze la o analiza a elementelor constitutive ale infracţiunii pe baza materialului probator administrat atât în cursul
urmăririi penale cat şi în mod nemijlocit în etapa cercetării judecătoreşti.
În concluzie, s-a solicitat a se constata că la dosarul cauzei nu exista mijloace de proba care să confirme fapta de
constituire a unui grup infracţional organizat reţinută în sarcina inculpatului de către judecătorul instanţei de fond. Aceasta,
întrucât fapta menţionată nu există în materialitatea sa din perspectiva atribuţiilor pe care le-a avut în perioada 2011 - 2012,
conduita inculpatului neîntrunind condiţiile cerute de verbum regens pentru a fi în prezenta acestei infracţiuni. În acest
context, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat nu poate fi reţinută în sarcina inculpatului, nefiind
dovedite cerinţele esenţiale cerute de textul legal care plasează o persoana în cadrul unei „asocieri criminale", acuzaţiile
126
reprezentanţilor DNA, însușite de către prima instanţa rămânând la stadiul de simple supoziții, împrejurare ce atrage
incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală.
Mai mult decât atât, instanţa de control judiciar poate constata inaptitudinea materialului probator strâns la dosarul
cauzei de a conduce măcar indirect la o presupunere rezonabila ca inculpatul a participat în vreun fel la sprijinirea unei
grupări infracţionale fapt ce atrage aplicarea principiului „in dubio pro reo", probele invocate în considerentele hotărârii
apelate nefiind în măsura sa înfrângă prezumţia de nevinovăţie, ba dimpotrivă, confirma cele susţinute de către inculpatul
încă de la începutul anchetei. Concret, s-a solicitat a se observa că din declaraţiile inculpaţilor/martorilor audiaţi atât pe
parcursul urmăririi penale cat şi în etapa cercetării judecătoreşti în fata primei instanţe, din conţinutul înscrisurilor aflate la
dosarul cauzei precum şi din interceptările efectuate nu reies elemente care sa plaseze persoana inculpatului în cadrul unui
grup infracţional organizat.
Prin urmare, în niciun moment menţiunile din cuprinsul rechizitoriului cu privire la infracţiunea de constituire a
unui infracţional organizat nu au putut fi probate, nedemonstrându-se de către acuzare rolul pe care inculpatul l-ar fi avut în
cadrul presupusei asocieri, responsabilităţile ce îi reveneau precum şi reprezentarea ilicita pe care ar fi avut-o la momentul la
care a „constituit” gruparea menţionată în actul de sesizare a instanţei.
Totodată, instanţa de apel poate constata că, nici în etapa urmăririi penale nici în faza judecăţii cauzei în prima
instanţa, nu s-a putut constata îndeplinirea cumulativa a condiţiilor necesare pentru existenţa participației penale sub forma
complicităţii în persoana inculpatului, condiţii esenţiale în lipsa cărora nu poate fi incident textul art. 48 Cod penal. Concret,
s-a solicitat a se avea în vedere că, din probatoriul administrat în cauza nu rezulta actele pe care inculpatul le-as fi îndeplinit
în calitate de complice anterior/concomitent săvârşirii faptelor de evaziune fiscală de către presupușii autori, nu s-a putut
demonstra atitudinea subiectiva cu care inculpatul şi-a adus contribuţia în presupusul circuit evazionist si, poate cel mai
important aspect, nu s-a dovedit cum şi în ce modalitate vreo acţiune de-a inculpatului i-a profitat efectiv subiectului activ
circumstanţiat al infracţiunii premisă.
Particularizând, pentru ca inculpatului să i se retina infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, antecedența
secundara ar fi trebuit realizata în favoarea inculpatului Guliu George, acesta fiind administratorul societăţii Excella Real
Grup SRL şi posibilul subiect activ al faptelor prevăzute de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 241/2005. Or, chiar prin depoziţia
acestuia, inculpatul Guliu George, care a recunoscut faptele astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare a instanţei, a negat
orice participare a inculpatului în cadrul operaţiunilor derulate prin intermediul societăţii Excella Real Grup SRL.
Având în vedere şi lipsa de la dosarul cauzei a unor probe rezultate din utilizarea metodelor speciale de
supraveghere şi cercetare prin raportare la documentele financiar-contabile ataşate la dosarul cauzei şi a depoziţiilor
inculpaţilor şi martorilor audiaţi până la acest moment (care declara fie nu se cunosc cu persoana inculpatului, fie nu
menţionează aspecte de natura a-l plasa într-o sfera a ilicitului penal), devine plauzibila teza apărării potrivit cu care
inculpatul nu a săvârşit faptele de care sunt acuzat.
Pentru toate argumentele, a solicitat a se constata că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de legiuitor pentru tragerea
la răspundere penală a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi de
complicitate la evaziune fiscală, din aceasta perspectiva hotărârea instanţei de fond fiind nelegala şi netemeinica.
II.2. În ceea ce priveşte nelegalitatea Sentinţei din perspectiva nelegalei constituiri a Agenţiei Naţionale de
Administrare fiscală ca parte civila
Cu titlu prealabil, așa cum se poate observa din cuprinsul sentinţei apelate, Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti a
admis în parte acţiunea civila a Agenţiei Naţionale de Administrare fiscală (in continuare „ANAF") stabilind ca prejudiciul
cauzat bugetului consolidat al statului în urma presupusei activităţi evazioniste se ridica la suma de 242.642.205,44 lei. În
acest sens, din expozitivul sentinţei apelate se poate observa ca instanţa de fond a considerat ca ANAF s-a constituit parte
civila respectând prevederile procesual penale ce reglementează constituirea ca pârtie civila în cadrul procesului penal,
argument ce nu poate fi primit în considerarea următoarelor argumente, respectiv:
Sub un prim aspect, așa cum susţin reprezentanţii ANAF la punctul nr. 1 din cuprinsul adresei nr. A-AJR 3983 din
data de 05.02.2016, instituţia s-a constituit parte civilă în cauza pe baza concluziilor raportului de expertiza întocmit în cursul
urmăririi penale de către expertul DNA Adriana Timofte.
În acest sens, s-a solicitat a se constata împrejurarea ca statul, prin ANAF, s-a constituit parte civila în procesul
penal cu suma de 243.551.373,06 lei, preluând cuantumul presupusului prejudiciu astfel cum acesta a fost calculat prin
intermediul raportului de expertiza financiar - contabila dispus în dosarul nr. 54/P/2012, în faza de urmărire penala. Din
aceasta perspectiva, s-a solicitat a se constata că organele fiscale nu au întreprins vreun demers în vederea constatării
cuantumului prejudiciului ce ar fi fost cauzat în urma neîndeplinirii obligaţiilor datorate de către societăţile implicate în
prezenta cauza în urma desfăşurării operaţiunilor de producţie şi comercializare a produselor petroliere. Concret, conform
legislaţiei în vigoare, în ipoteza comiterii unor presupuse fapte de evaziune fiscală. prejudiciul creat bugetului de stat trebuie
calculat pe baza unor documente ale organelor fiscale (procese-verbale, rapoarte de inspecţie fiscală, decizii de impunere,
etc.) şi nicidecum în mod direct prin întocmirea unui raport de constatare/expertiza dispus de organele de urmărire penala.
Aşadar, potrivit prevederilor cuprinse în legislaţia fiscală, organele cu atribuţii în acest sens au obligația ca, la
solicitarea reprezentanţilor Ministerului Public, sa întocmească un proces - verbal prin care sa evalueze posibilul prejudiciul
pe care un contribuabil ii datorează bugetului de stat si, în consecinţa, sa emită o decizie de impunere aferenta sumei
respective.
Astfel, cu aceasta evaluare a creanţei fiscale pe care reprezentanţii fiscului o stabilesc, statul prin reprezentant, se va
constitui parte civila într-o cauza penala, desigur organele judiciare putând dispune efectuarea junei expertize pentru a
completa sau pentru a constata dacă aceasta suma a fost corect stabilita de către organele fiscale. Din aceasta perspectivă, prin
neemiterea unei decizii de impunere în cursul urmăririi penale se îngrădește dreptul constituţional la apărare în contenciosul
fiscal, contribuabilul neputând contesta actul administrativ fiscal ce stabileşte creanţa datorata bugetului general consolidat al
statului. În acest sens, şi dispoziţiile art. 150 din Codul de procedura fiscală care stabilesc în sarcina organelor fiscale
obligativitatea întocmirii de documente justificative care sa ateste prejudiciul pe ii datorează un contribuabil bugetului de stat
ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală, respectiv:
-„procesele-verbale de sesizare a organelor de urmărire penala prin care organele fiscale constata situaţii de fapt ce
ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, precum şi procesele-verbale încheiate la solicitarea organelor de
urmărire penala, prin care se evaluează prejudiciul nu sunt acte administrativ-fiscale în sensul prezentului cod.
127
-pe baza proceselor-verbale prevăzute la alin, fi). organul fiscal organizează evidenta fiscală a sumelor
reprezentând prejudiciul înscrise în aceste procese-verbale. distinct de evidenta creanţelor fiscale.
-contribuabilul/plătitorul sau alta persoana interesata poate sa plătească sumele înscrise în procesele-verbale
prevăzute la alin. (1) sau, după caz, pretenţiile organului fiscal înscrise în documentele prin care s-a constituit parte civila în
procesul penal ori de cate ori, prin actele emise de organele judiciare, rezulta ca persoana care a efectuat plata nu datorează
sumele achitate, acestea se restituie. în acest caz, dreptul la restituire se naşte la data comunicării actului de către organul
judiciar."
Mai mult, chiar şi în situaţia în care un contribuabil nu ar depune declaraţiile fiscale obligatorii, organele din
subordinea ANAF au îndatorirea sa emită o decizie estimativa de impunere în conformitate cu prevederile art. 66 din O.G. nr.
92/2003 (art. 67 din Codul de procedura fiscală în vigoare la nivelul anului 2011).
Aceasta soluţie a fost adoptată şi în practica instanţelor de judecata, cu titlu de exemplu, prin Decizia nr.
1737/25.03.2010, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut ca, în ipoteza în care un contribuabil nu depune declaraţiile
fiscale ori nu ţine evidenta contabilă, organul fiscal are îndatorirea sa procedeze la estimarea bazei de impunere prin
identificarea elementelor care sunt cele mai apropiate situaţiei de fapt fiscale.
Pentru toate aceste aspecte, s-a solicitat a se constata că în prezenta cauză nu au fost respectate condiţiile prevăzute
de lege ce stabilesc modalitatea de calcul a prejudiciului în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 241/2005 şi în raport
de care persoana vătămata ANAF s-a constituit parte civila.
Sub un al doilea aspect, din perspectiva legislaţiei fiscale aplicabile în cauza, s-a solicitat a se observa poziţia
reprezentanţilor ANAF exprimata la punctul nr. 4 din cadrul Adresei nr. 3983/05.02.2016, aceştia considerând ca în prezentul
dosar nu ar fi vorba despre o creanţa fiscală ci de un prejudiciu, astfel încât nu îşi găsesc aplicabilitatea dispoziţiile art. 93
alin. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală.
O prima problema ce se impune a fi clarificata este legea fiscală aplicabila în prezenta cauza întrucât, așa cum
rezulta din răspunsul menţionat anterior, reprezentanţii ANAF se raportează la legislaţia care se afla în vigoare în prezent, iar
nu la prevederile fiscale care era în vigoare la data săvârşirii presupuselor fapte.
Or, reprezentanţii ANAF trebuiau sa aibă în vedere legislaţia fiscală aferenta perioadei 2011 -2012 (si care era
aplicabila la momentul săvârşirii presupuselor infracţiuni), întrucât aprecierea modalităţii în care o societate comerciala îşi
respecta (sau nu) obligaţiile decurgând din creanţe fiscale se raportează la legislaţia fiscală în vigoare de la acel moment iar
nu la dispoziţiile unei legi viitoare. Sub acest aspect, s-a susţinut că dispoziţiile Legii nr. 207/2015 nu sunt aplicabile în ceea
ce priveşte procedura de stabilire a creanţelor fiscale. A considera altfel ar însemna a nesocoti atât principiul „tempus regit
actum"- expresie care denumește principiul activităţii legii procesuale - cat şi principiul neretroactivității legii (cu excepţia
legii penale sau contravenționale mai favorabile). În acest sens, art. 6 alin. 1 teza I din Codul civil (norma comuna în materie)
prevede ca legea civila se aplica în intervalul de timp cat ea se afla în vigoare. Prin aceasta dispoziţie, se consacra principiul
neretroactivității legii ce consfințește regula juridica potrivit căreia o lege „se aplica numai situaţiilor juridice care se ivesc în
practica după intrarea ei în vigoare, iar nu şi situaţiilor ulterioare”.
Mai mult, principiul neretroactivității legii este un principiu constituţional consacrat şi de dispoziţiile art. 15 alin. 2
din legea fundamentală ce stabilesc ca „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenționale mai
favorabile”. Prin urmare ar contraveni dispoziţiilor constituţionale ca un act normativ (cu excepţiile prevăzute de lege) sa se
aplice retroactiv într-o cauza. O a doua problema ce se impune a fi clarificata consta în susţinerea reprezentanţilor ANAF
conform căreia dispoziţiile art. 93 alin. 2 din Codul de procedura fiscală (in vigoare la momentul de fata) nu sunt aplicabile
întrucât în acest dosar „nu se vorbeşte despre o creanţa fiscală ci despre un prejudiciu ". În acest sens, se considera ca, în
prezenta cauza, nu sunt aplicabile dispoziţiile care reglementează modalitatea prin care se calculează creanţele fiscale
respectiv a) prin declaraţie de impunere, în condiţiile art. 95 alin. 4 şi art. 102 alin. 1 şi b) prin decizie de impunere emisa de
organul fiscal, în celelalte cazuri", şi, prin urmare nici nu se impune stabilirea cuantumului creanţei fiscale datorate bugetului
de stat de către societatea Excella: Real Grup S.R.L. prin aceasta modalitate. Însă, din aceasta perspectivă, răspunsul
reprezentanţilor ANAF nu poate fi primit deoarece, conform reglementarilor fiscale ce erau în vigoare la data comiterii
presupuselor fapte ilicite, în ipoteza comiterii unei infracţiuni de evaziune fiscală, A.N.A.F. era obligată să calculeze creanţa
fiscală şi să emită decizie de impunere pentru ca mai apoi, dacă se considera necesar, se putea desemna un expert care să
întocmească un raport de expertiza prin care sa aducă la cunoştinţa organelor judiciare aspecte tehnice de natură a ţ ancheta
penală.
Un aspect deosebit de important este şi faptul ca ANAF este singura autoritate delegată de stabilire a creanţei
fiscale, în baza art. 85 alin. 1 C. proc. fisc., iar simpla emitere a unei ordonanţe pe baza proceselor - verbale ale fostei Gărzi
Financiare (actualei DGAF) si/sau ANAF nu constituie titlu de creanţa fiscală, pentru ca procesele-verbale sunt estimări ale
unui prejudiciu fiscal, nu sunt creanţe certe, stabilite conform legii printr-o inspecţie fiscală.
În concluzie, şi din perspectiva legislaţiei fiscale aplicabile, instanţa de judecata este rugată să constate ca, în
prezenta cauza, nu este clara modalitatea în care Agenţia Naţională de Administrare fiscală s-a constituit parte civila cu suma
de 243.551.373,06 lei.
Sub un al treilea aspect, în ceea ce priveşte modul de formare a prejudiciului prin săvârşirea unei infracţiuni de
evaziune fiscală, organele fiscale şi cele de urmărire penala vor trebui sa aibă în vedere atât sumele datorate cu titlu de
impozite, taxe sau alte contribuții, cat şi dobânzile şi penalitățile corespunzătoare acestor sume de bani, conform dispoziţiilor
Codului de procedura fiscală.
De asemenea, pentru angajarea răspunderii penale a unei persoane fizice sau juridice cu privire la săvârşirea unei
infracţiuni de evaziune fiscală este esenţială stabilirea prejudiciului cauzat bugetului general consolidat prin comiterea acestei
fapte, în majoritatea cauzelor judiciare, acesta fiind reclamat de către organele fiscale prin actele de control pe care le
întocmesc şi care este stabilit de organele judiciare prin administrarea mijlocului de proba constând în rapoarte de constatare
fiscală sau de expertize financiar - contabile.
Or, în prezenta cauza, societatea Excella Real Grup SRL a făcut obiectul a numeroase controale (în majoritatea
cazurilor fiind inopinate) din partea reprezentanţilor ANAF, de fiecare data, organele fiscale fiind în imposibilitate în a
constata o sustragere a societăţii de la plata taxelor aferente producţiei şi comercializării produselor petroliere inferioare.
Acest aspect rezulta şi din cele 37 de procese-verbale de control încheiate de ANAF Constanta cu prilejul controalelor
desfăşurate la sediul societăţii Excella Ral Grup SRL. Mai mult, așa cum rezulta şi din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, nu
128
există nicio sesizare penală din partea autorităţilor fiscale care să reclame un prejudiciu în sarcina societăţii Excella Ral Grup
SRL.
S-a solicitat a se observa ca modalitatea de stabilire cu certitudine a prejudiciului cauzat este deosebit de importantă
mai ales în cazul infracţiunilor economice, în practica judiciară ridicându-se adeseori problematica stabilirii întinderii cu
claritate a prejudiciului cauzat ce are incidenţa imediata asupra laturii penale a procesului penal. Concret, stabilirea cu
certitudine a prejudiciului este deosebit de importanta şi din perspectiva încadrării juridice a faptei întrucât are consecinţe în
ceea ce priveşte variantele agravante ale infracţiunii de evaziune fiscală, prin condiționarea tratamentului sancţionator al
acestora de depăşirea unor praguri valorice de 100.000 de euro şi respectiv 500.000 de euro reprezentând tocmai cuantumul
prejudiciului cauzat bugetului general consolidat.
Astfel, din interpretarea legislaţiei fiscale coroborata cu dispoziţiile comune în materie (impuse de Codul civil) se
consideră că un prejudiciu este cert atunci când existenţa lui este sigura, neîndoielnică si, totodată, poate fi stabilită întinderea
sa în prezent, atunci când fie este declarat de contribuabil sau prin decizie de impunere a ANAF.
Stabilirea certă a prejudiciului produce consecinţe practice nu doar asupra încadrării juridice pe care organul
judiciar este chemat sa o stabilească, ci şi asupra altor aspecte derivate din angajarea mecanismului răspunderii penale, cum
ar fi posibilitatea de exercitare din partea inculpatului a cauzei de nepedepsire ce a fost prevăzută de art. 10 din Legea nr.
241/2005 (pe temeiul aplicării legii penale mai favorabile, în situaţia în care faptele au fost săvârşite anterior transformării
cauzei de nepedepsire într-o cauza de reducere a pedepsei) sau a cauzei de reducere a pedepsei incidenţa în momentul de faţă
şi doar în situaţia în care pretenţiile părţii civile se confunda cu prejudiciul stabilit în cursul procesului penal.
Conform dispoziţiilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, ce era în vigoare la momentul plasării activităţii
infracţionale de către organele de urmărire penala, „în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de
prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecata, învinuitul ori inculpatul
acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă
prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate
aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în
echivalentul monedei naţionale, se aplica o sancţiune administrativa, care se înregistrează în cazierul judiciar".
Mai mult, stabilirea cu certitudine a prejudiciului are o înrâurire directă şi asupra întinderii masurilor asigurătorii
aplicate în vederea recuperării prejudiciului, pe care organele judiciare sunt obligate să le instituie, având în vedere
dispoziţiile cuprinse în art. 11 din Legea nr. 241/2005.
Nu în ultimul rând, un alt aspect ce tine de stabilirea cu exactitate a prejudiciului este soluţionarea laturii civile a
procesului penal. în acest sens, practica judiciara în materie este neunitara, propunând multiple moduri de apreciere a
prejudiciului.
Într-o prima orientare jurisprudențială se susţine ca prejudiciul cauzat bugetului general consolidat printr-o
infracţiune de evaziune fiscală trebuie sa fie compus doar din cuantumul obligaţiei fiscale ce a fost sustras de la plata,
cuantumul celorlalte obligaţii fiscale accesorii (dobânzi, majorări şi penalităţi de întârziere) nefiind susceptibile de a intra sub
incidenţa noţiunii de prejudiciu cauzat statului, deoarece ar reprezenta simple debite fiscale formate ca urmare a naşterii unui
raport juridic de conflict, exclusiv, de drept fiscal, aşadar acestea neavând origini „penale” ar fi ilogic sa fie imputate
făptuitorului în cadrul unui proces penal.
Un alt argument susţinut de promotorii acestei opinii ar fi acela că aceste obligaţii accesorii se multiplica inclusiv
pe perioada procesului penal după un algoritm stabilit de Codul de procedura fiscală, şi cum procesului penal nu i se poate
stabili o durata certa, nici aceste obligaţii fiscale nu pot avea o întindere certă, motiv pentru care nu pot fi avute în vedere de
organul judiciar.
Totodată se susţine faptul că durata procesului penal este independenta de voinţa făptuitorului, adeseori fiind
determinata de conduita organelor judiciare, fiind lipsit de justeţe ca mărimea prejudiciul imputat făptuitorului sa fie
dependenta de un factor exterior acestuia, așa cum este durata procesului penal.
Într-o alta orientare jurisprudențială se considera faptul ca stabilirea prejudiciului trebuie raportat la definiția sa din
dreptul civil, acesta fiind o paguba materiala ce se compune atât din prejudiciul efectiv transpus în cuantumul obligaţiilor de
la plata căror s-a sustras contribuabilul", dar şi din beneficiul nerealizat de către titularul acestor venituri).
Astfel, potrivit art. 1385 alin.3 C. civ. „despăgubirea trebuie sa cuprindă pierderea suferita de cel prejudiciat,
câștigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut sa ii realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut
pentru evitarea sau limitarea prejudiciului”.
În acelaşi sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-o situaţie de speţa deferita instanţei supreme
în apel, care, deşi se focalizează asupra altor instituţii de drept penal substanţial, sunt esenţiale şi în prezenta cauza: „(...),
inculpatul nu poate beneficia, însă de dispoziţiile legii penale favorabile pentru ca nu a acoperit integral prejudiciul cauzat
bugetului de stat. în soluţionarea acţiunii civile, instanţa este ţinuta şi de respectarea principiului reparației integrale a
prejudiciului cauzat, ceea ce presupune atât repararea pagubei efectiv încercată cât şi acoperirea folosului material, a unui
câştig de care partea civila a fost lipsita. în cauza, inculpatul a achitat obligaţiile fiscale de la care societatea ce o administra
s-a sustras (taxa pe valoare adăugata) în cuantum de 3.731 lei şi impozit pe profit în suma de 3.147 lei, dar nu a achitat
majorările de întârziere aferente sumei achitate, calculate conform Codului de procedura fiscală de la 25 octombrie 2005,
când obligaţiile de plata au devenit scadente, şi până la 11 ianuarie 2011, când inculpatul a achitat paguba efectiva”.
Soluţia pronunţată de instanţa suprema îmbrățișează dispoziţiile civile potrivit cu care prejudiciul se repara integral,
iar acesta trebuie sa se compună atât din pierderea suferita de cel prejudiciat, cat şi din câștigul pe care în condiţii obişnuite el
ar fi putut sa-1 realizeze şi de care a fost lipsit.
Potrivit acestei ultime opinii, în intervalul de timp cat bugetul general consolidat a fost privat de plata unor obligaţii
fiscale ce au fost sustrase prin mijloace frauduloase, titularul acestor creanţe fiscale a fost lipsit de posibilitatea legala să
obţină un câştig prin tezaurizarea sau utilizarea respectivelor sume de barii. în consonanta cu acest aspect, se ridica problema
sediului materiei incident în aceasta chestiune.
Având în vedere toate aceste aspecte, s-a solicitat a se observa că, pe de o parte, Codul civil conţine dispoziţii
exprese cu privire la angajarea răspunderii civile delictuale, precum şi la modalitatea de reparare a prejudiciului cauzat iar, pe
de alta parte, pot fi pe deplin aplicabile şi dispoziţiile Codul fiscal şi Codului de procedura fiscală, ce reglementează norme
juridice proprii cu privire la debitele fiscale ce au fost sustrase plăţii către bugetul general consolidat. Sub acest aspect, se
considera atât în literatura de specialitate cat şi în practica instanţelor de judecata ca, în tot cursul procesului penal având ca
129
obiect infracţiuni de evaziune fiscală, dispoziţiile Codului penal şi Codului de procedura penala, precum şi cele ale legii
speciale trebuie racordate cu dispoziţiile legii fiscale şi de procedura fiscală. De altfel, analizând dispoziţiile Legii nr.
241/2005, legiuitorul defineşte noţiunea de obligaţii fiscale (art. 2 litera e) făcând trimitere la dispoziţiile Codului fiscal şi
Codului de procedura fiscală, în care evident sunt regăsite norme juridice speciale edictate de legiuitor şi distincte de cele
prevăzute de Codul civil.
Prin urmare, având în vedere ca dispoziţiile Legii nr. 241/2005 ce definesc prejudiciul în cazul infracţiunilor de
evaziune fiscală sunt considerate speciale fata de norma generala statuata în Codul civil, acestea se vor aplica cu prioritate
conform principului „specialia generalibus derogat".
Având în vedere toate aceste considerente, s-a solicitat a se observa importanta stabilirii cu certitudine a
prejudiciului cauzat în urma săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală, rolul expertului fiind esenţial în stabilirea regulilor,
principiilor şi standardelor ce trebuie aplicate într-o cauza.
Aşadar, întocmirea unui raport de expertiză de către un expert contabil care nu face parte din cadrul ANAF poate
avea consecinţe sub aspectul determinării creanţei fiscale, acesta fiind un domeniu strict specializat] fiind necesare anumite
cunoştinţe suplimentare de contabilitate fata de cele deţinute de experţii din cadrul organelor judiciare.
În concluzie, faţă de toate argumentele la adresa nr. A-AJR 3983 din data de 05.02.2016 ce conţine răspunsul
reprezentanţilor Agenţiei Naţionale de Administrare fiscală cu privire la modalitatea prin care aceasta instituţie a înțeles să se
constituie parte civila prezentul dosar, instanţa de judecata investita cu soluţionarea prezentului apel este rugata să constate
următoarele: într-o cauza penala ce implica săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală statul prin ANAF nu se poate
constitui parte civila ă un prejudiciu cert, adică fără demararea unei inspecţii fiscale şi fără emiterea unei decizii de impunere,
care pot fi contestate în contencios fiscal. Organul de urmărire penala are obligaţia ca, pe durata cercetării penale a persoanei
suspectata de comiterea unei infracţiuni de evaziune fiscală, sa solicite ANAF o decizie fiscală.
Din practica instanţelor de contencios a reieşit, faptul ca instanţele nu au rolul de a stabili creanţe fiscale. ANAF
fiind singura autoritate care, prin lege speciala, are acest drept, organul de urmărire penala neavând dreptul de a calcula
prejudiciu fiscal, dacă acest prejudiciu nu a fost stabilit de ANAF. Instanţa nu poate stabili un prejudiciu (constând într-o
creanţa fiscală), dar poate verifica prin expertiza legalitatea acesteia, după care trebuie să se pronunţa cu privire la
corectitudinea deciziei de impunere, care este o decizie definitiva. Prin neemiterea unei decizii de impunere în cursul
urmăririi penale se îngrădește dreptul constituţional la apărare în contenciosul fiscal, neputându-se contesta actul
administrativ fiscal, un drept garantat al contribuabilului.
Concluzionând, s-a susţinut că faptele de constituire a unui infracţional organizat (în modalitatea constituirii) şi de
complicitate la evaziune fiscală pentru care instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului nu sunt dovedite de niciun
mijloc de probă. Astfel, prin probatoriul administrat în cauza, Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti nu a putut plasa persoana
inculpatului în cadrul unei grupări infracţionale organizate (prin imposibilitatea stabilirii rolului/atribuţiilor inculpatului
precum şi a poziţiei în cadrul grupului). Totodată, în expozitivul Sentinţei penale nr. 106/F/2016 nu s-a putut demonstra cum
şi în ce fel am sprijinit presupușii autori la săvârşirea faptelor de evaziune fiscală în scopul sustragerii de la îndeplinirea
obligaţiilor datorate bugetului consolidat al statului, probele administrate atât în cursul urmăririi penale cat şi în etapa
cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe nefiind în măsura să conducă la o presupunere rezonabila ca inculpatul ar fi
săvârşit fapta de complicitate la evaziune fiscală.
Sub acest aspect, analizând, materialul probator constând în declaraţii de inculpaţi şi martori, înscrisurile depuse la
dosar precum şi notele SRI de redare a convorbirilor telefonice, expertize judiciare, se poate constata că inculpatul, în niciun
moment nu a avut vreo calitate sau vreo implicare în cadrul societăţilor ce au efectuat operaţiuni cu produse petroliere, în
perioada presupus infracţională fiind angajat în cadrul societăţii Optima Business SRL în calitate de şofer.
De asemenea, inculpatul a precizat că pe marea majoritate a inculpaţilor/martorilor din acest dosar nu îi cunoaşte,
iar cei care îl cunosc nu au relevat aspecte care să conducă la presupunerea că inculpatul ar fi săvârşit vreo activitate ilicită
iar, pe parcursul cercetării judecătoreşti desfăşurate în fata primei instanţe, probatoriul a arătat ca inculpatul nu am sprijinit şi
nu a participat la săvârşirea niciunei presupuse fapte având ca scop sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale datorate
bugetului consolidat al statului.
Sub aspectul conduitei procesuale adoptate, inculpatul nu s-a sustras în niciun moment de la urmărire penala, ba
dimpotrivă, a înțeles să nu tergiversez procesul penal, a dat declaraţie şi s-a prezentat ori de cate ori a fost chemat de către
organele judiciare pe parcursul urmăririi penale sau în etapa cercetării judecătoreşti, la fiecare termen stabilit în acest sens.
Aşadar, atât în privinţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, cât şi în cazul faptei de
complicitate la evaziune fiscală, nici acuzarea nici instanţa de fond nu au putut demonstra îndeplinirea condiţiilor atât sub
aspectul tipicității subiective cat şi sub aspectul tipicității obiective a acestor fapte.
În concluzie, hotărârea Curţii de Apel Bucureşti de condamnare este nelegală şi netemeinică în ceea ce priveşte
persoana inculpatului, întrucât din coroborarea împrejurărilor de facto cu probele administrate atât în cursul cercetării penale,
cat şi nemijlocit în fata instanţei de fond nu au reieşit elemente care sa ateste, măcar indirect, ca inculpatul se face vinovat de
infracţiunile pentru care a fost trimis în judecata.
Apelantul inculpat Chirvăsitu Dumitru, a formulat următoarele motive de apel:
Sentinţa penala nr.106/2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti -Secţia I Penală în data de 09.06.2016 este
nelegală şi netemeinică, deoarece nu se justifică infracţiunea de spălare de bani, întrucât eu nu a făcut decât să se supună
ordinelor şi cerinţelor lui Nemeş Radu şi am avut la baza un contract de prestări servicii cu firma Corralys Investement
Dubai, firma pe care o controla Nemeş Radu.
Pedeapsa pe care i-a fost aplicată este prea mare, întrucât de la început a colaborat cu organe de cercetare penală, a
fost sincer în declaraţii, a recunoscut faptele, a spus adevărul.
Nu exista complicitate la evaziune fiscal, întru-cat a plătit toate taxele pentru Inkasso Jobs, importul de motorina a
fost făcut ca la carte mai puţin tranzacţie cu țiței.
A solicitat micșorarea pedepsei aplicate, având în vedere rolul pe care l-a avut în acest angrenaj, nu a făcut decât sa
respect ordinele şi cerinţele primite de la Nemeş Radu prin intermediul lui Guliu George, nu a fost decât un executant a lui
Nemeş Radu.
Apelantul inculpat Comăniţă Viorel a formulat următoarele motive de apel:
A. Situaţia de fapt, încadrarea juridică şi probele invocate de parchet
130
Potrivit rechizitoriului, „în perioada 2011-2012, inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George,
Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mina', Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu loan şi Ghişe Pavel Dumitru au
constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata
obligaţiilor fiscale aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor
produse petroliere inferioare. Grupul a fost sprijinit în diferite modalităţi de Marta Codruţ Alexandru, Schwartzenberg
Emilian, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Fiorin, care reprezentau palierul de protecţie, precum şi de Puscaşu
Ştefan, Vrînceanu (fosta Cozma) Mariana, Belba Nicolae, Lengiu Georgiana, Ionescu Lucian şi Paler Elena, care se aflau în
subordinea celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit.(...) Blejnar Sorin, preşedinte al
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Comăniţă Viorel, vicepreşedinte al Agentei Naţionale de Administrare Fiscală şi
Secăreanu Florin, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, au sprijinit activitatea grupului,
garantându-i protecţia în virtutea funcţiilor pe care le deţineau. Inculpaţii cunoşteau activitatea grupării şi au participat în mod
repetat la întâlniri cu liderii acesteia, însă nu şi-au exercitat atribuţiile pentru a stopa fraudarea bugetului, folosind în schimb
informaţiile pe care le deţineau şi poziţia pe care o aveau pentru a sprijini funcţionarea mecanismului evazionist" (pag .11).
Descrierea pretinsei activităţi infracţionale a inculpatului Comăniţă Viorel se regăseşte la filele 232-249 din rechizitoriu.
Situaţia de fapt a fost stabilită pe baza mijloacelor de probă enumerate la filele 268-311 din rechizitoriu şi aflate în cele 417
volume ale dosarului de urmărire penală.
Astfel, cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 şi 2 Cp, se
arată în actul de sesizare că: „Faptele inculpaţilor Marta Codruţ Alexandru, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu
Florin care reprezentau palierul de protecţie, precum şi ale inculpaţilor Puşcaşu Ştefan, Vrînceanu (fosta Cozma) Mariana,
Bel ba Nicolae, Lengiu Georgiana, lonescu Lucian şi Paler Elena, care se aflau în subordinea celorlalți membri şi executau
dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit, de a sprijini grupul infracţional organizat constituit de inculpaţii Nemeş
Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru,
Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea (în forma
sprijinirii) unui grup infracţional organizat, prevăzută de articolul 367 aliniatele 1 şi 2 din Codul penal.
Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, reţinută în sarcina inculpaţilor era reglementată
anterior de dispoziţiile art. 7 alin. 1 şi 3 din Legea 39/2003, fiind sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani.
Conform Noului Cod penal, constituirea unui grup infracţional organizat este reglementată de dispoziţiile art. 367
alin. 1 şi 2 C.pen şi este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani.
Astfel, întrucât legea penală nouă este mai favorabilă, prevăzând un maxim mai mic (10 ani închisoare) decât cel
reglementat de legea veche (20 ani închisoare), instanţa de judecată urmează a face aplicarea dispoziţiilor art. 5 Cod penal cu
privire la infracţiunea sus-menţionată pentru fiecare dintre inculpaţi" (pag. 264). În motivarea acestei acuzaţii, procurorul
menţionează că „în întreaga perioadă de funcţionare a grupului organizat, Nemeş Radu a acţionat în vederea consolidării unui
palier de protecție, format din funcţionari cu putere de decizie din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al
Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă.
Astfel, Blejnar Sorin, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Comăniţă Viorel, vicepreşedinte
al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, au sprijinit activitatea evazionistă a grupului, garantându-i protecţia prin
modalitatea de exercitare a atribuţiilor care le reveneau. În ciuda faptului că inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel
primiseră în mod nemijlocit date precise cu privire la modalitatea în care grupul infracţional coordonat de Nemeş Radu
frauda bugetul de stat. Operaţiunile cu produse accizabile desfăşurate de S.C. Excella Grup Real S.R.L., fie nu au fost
controlate de organele vamale, fie au fost controlate într-o modalitate formală, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele
de evaziune fiscală.
Sub aspectul laturii subiective, probele administrate în cauză au demonstrat că ineficienţa controalelor nu a fost
cauzată de organizarea defectuoase a activităţii, ci este rezultatul unei acţiuni intenţionate a inculpaţilor Blejnar Sorin şi
Comăniţă Viorel, prin care aceştia urmăreau să ajute membrii grupării infracţionale, în baza unor înţelegeri intermediate de
Marta Codruţ Alexandru şi de Schwartzenberg Emilian. Marta Codruţ Alexandru avea o relaţie apropiată cu cei doi
funcţionari din perioada în care activase în cadrul ANAF, îndeplinind inclusiv funcţia de şef de cabinet al inculpatului
Blejnar Sorin, iar Schwartzenberg Emilian era, la rândul său, prieten apropiat cu Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel şi avea
întâlniri frecvente cu aceştia. în perioada săvârşirii faptelor, Schwartzenberg Emilian controla postul de televiziune Realitatea
şi clama că relaţiile pe care le avea în lumea politică cu membrii tuturor partidelor îi permiteau să influenţeze procesul de
numire a conducerii ANAF. În acest context, Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian primeau de la Nemeş Radu
o parte din sumele obţinute din evaziunea fiscală pentru a îi determina pe preşedintele şi vicepreședintele ANAF să protejeze
mecanismul infracţional, garantându-le în schimb funcţionarilor publici menţinerea în funcţiile de conducere" (pag. 232).
În privinţa infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.48 Cod penal rap. la art.9 al.1 lit. a, b şi c şi
al.3 din Legea nr.241/2005, se arată în Rechizitoriu următoarele: „Fapta inculpaţilor Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai,
Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu loan, Ghişe Pavel Dumitru, Marta Codruţ Alexandru, Blejnar
Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin, Puşcaşu Ştefan, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Belba Nicolae, Lengiu
Georgiana, lonescu Lucian şi Paler Elena care în perioada mai 2011 - iulie 2012 i-au ajutat, în modalităţile descrise în partea
expozitivă (punctul I) a prezentului rechizitoriu, pe inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina şi Guliu George ca prin
intermediul inculpatei S. C. Excella Real Grup S.R.L şi folosindu-se de societăţile comerciale inculpate S.C. Inkasso Jobs
S.R.L, S.C. Divers Zootehnic S.R.L, S.C. Partener Noblesse S.R.L, S.C. Romerom Grup S.R.L, S.C. Accesing Perfect S.R.L,
S.C. M&S Market S.R.L, S.C. Milenium Energy S.R.L, S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L, S.C. Cibin Distribution S.R.L,
S.C. Agro Line Expres S.R.L, S.C. Benz OH S.R.L, S.C. Ana Oii S.R.L, S.C. Rad Trans Concept S.R.L, S.C. Crivas Logistic
S.R.L, S.C. Delta OH Logistic S.R.L., S.C Energrom Supply Service S.R.L, S.C. Optima Business S.R.L. şi S.C. Carpatic
Division S.R.L, să achiziţioneze motorină euro 5 în regim suspensiv pe care ulterior să o vândă către comercianţii de
carburanţi auto (ascunderea sursei taxabile), să înfiinţeze societăţi fantomă în spatele cărora s-a derulat circuitul evazionist
(ascunderea sursei impozabile), să nu evidenţieze în actele contabile operaţiunile comerciale efectuate şi nici veniturile
realizate-vânzarea de motorină Euro 5, în acelaşi timp cu evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a
cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale şi evidenţierea altor operaţiuni fictive - aferente fabricării produselor finite
combustibil lichid greu, combustibil lichid uşor şi combustibil lichid de tip navo 1 şi 2, pentru a acoperi activitatea
evazionistă, toate acestea în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, creând un prejudiciu de 242,642,205.44
lei, aproximativ 56 milioane euro, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de evaziune fiscală, art.
131
48 C.pen raportat la art. 9 alin. 1 lit. a, b şi c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale, atât pentru inculpaţii persoane fizice cât şi pentru persoanele juridice inculpate. (...)
Infracţiunea de evaziune fiscală, reţinută în sarcina inculpaţilor este sancţionată de art. 9 alin. 1 lit. a, b şi c şi alin. 3
din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. La data săvârşirii faptelor pedeapsa prevăzută de
lege era cuprinsă între 5 şi 11 ani închisoare. În urma modificării dispoziţiilor Legii 241/2005, pedeapsa pentru infracţiunea
de evaziune fiscală a fost majorată având ca limite de pedeapsă minimă 9 ani închisoarea, iar ca limită maximă 15 ani
închisoare.
Astfel, întrucât legea penală veche este mai favorabilă, prevăzând un maximum mai mic (11 ani închisoare) decât
cel reglementat de legea nouă (15 ani închisoare), instanţa de judecată urmează a face aplicarea dispoziţiilor art. 5 Cod penal
cu privire la infracţiunea sus-menţionată pentru fiecare dintre inculpaţi" (pag. 259).
B. Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti - secţia i penală învestită cu soluţionarea cauzei, prin sentinţa nr. 106/F din
09.06.2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală a hotărât condamnarea inculpatului Comăniţă Viorel la pedeapsa de 5
(cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal din 1969,
raportat la art. 9 alin.1 lit. a, b şi c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor
aduse prin Legea nr. 50/2013), cu aplicarea art. 5 Cod Penal, la 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de
constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art.
5 Cod penal. în temeiul art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal din 1969, instanţa de fond a contopit cele două pedepse
principale aplicate inculpatului Comăniţă Viorel, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani
închisoare.
Pe latură civilă, instanţa fondului a dispus obligarea inculpatului Comăniţă Viorel, în solidar, cu ceilalţi inculpaţi
persoane fizice şi juridice, la plata către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 242.642.205,44
lei, reprezentând despăgubiri civile, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii (majorări, dobânzi şi penalităţi) calculate
conform legislaţiei fiscale, începând cu data scadenței obligaţiei de plată şi până la data executării integrale a plăţii.
Pentru a dispune condamnarea inculpatului Comăniţă Viorel, instanţa de fond a reţinut că: „în cadrul grupului
infracţional organizat patronat de inculpatul Nemeş Radu a existat şi un palier de protecţie alcătuit din inculpaţii Blejnar
Sorin, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Comăniţă Viorel, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de
administrare Fiscală şi Secăreanu Florin Dan, ofiţer în cadrul Direcţiei de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, care au sprijinit activitatea grupului, în sensul că, deşi cunoşteau natura reală a activităţilor
frauduloase desfăşurate de membrii acestuia, nu au intervenit eficient pentru a stopa fraudarea bugetului, ci dimpotrivă, au
folosit funcţiile publice pe care le ocupau sau informaţiile pe care le deţineau în virtutea acestor funcţii, pentru a garanta
protecţie grupului, în vederea funcţionării nestingherite a mecanismului evazionist (pag. 18 din sentinţă)
În acelaşi sens, „O altă preocupare importantă a inculpatului Nemeş Radu a fost legată de menţinerea şi
consolidarea unor relaţii strânse cu anumiţi funcţionari publici din cadrul unor instituţii cu rol important în combaterea
fenomenului evazionist, care prin prisma puterii decizionale conferite de funcţiile pe care le deţineau sau a datelor şi
informaţiilor cu caracter confidențial de care puteau să ia la cunoştinţă în virtutea statului lor profesional, erau în măsură
să contribuie la reuşita activităţii infracţionale în scopul realizării căreia fusese grupul constitui, fie prin tolerarea cu bună
știință a desfăşurării nestingherite a activităţii evazioniste, fie prin evitarea controalelor inopinate, urmând ca prezentarea
în detaliu a demersurilor întreprinse de către inculpatul Nemeş Radu în această direcţie, cu trimiteri concrete la probatoriile
care susţin această concluzie, să fie făcută atunci când expunerea hotărârii va aborda chestiunile referitoare la activitatea
membrilor ce au alcătuit palierul de protecţie al grupului infracțional (pag. 66 din sentinţă).
De asemenea, s-a mai reţinut că „în vederea asigurării condiţiilor propice desfăşurării nestingherite a activităţii
evazioniste ce constituia scopul grupului infracţional organizat, la adăpost de o intervenţie categorică şi eficientă din partea
autorităţilor statului, menită a pune capăt fraudării bugetului de stat, inculpatul Nemeş Radu a manifestat o preocupare
constantă pentru constituirea şi consolidarea unui palier de protecţie a grupării infracţionale pe care o coordona, alcătuit
din funcţionari cu putere de decizie în cadrul unor instituţii publice cu competenţe în această materie (Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală ori Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă).
Această protecţie venită din partea unor înalţi funcţionari ai statului s-a dovedit a avea un caracter realmente
necesar, în condiţiile în care dimensiunea activităţii evazioniste operaționalizată prin intermediul S.C. Excella Real Grup
S.R.L., nu ar fi putut trece neobservată, mai ales într-\^ o localitate precum comuna Nicolae Bălcescu, unde în perioada de
referinţă cuprinsă între mai 2011 şi iulie 2012, transporturile de motorină care veneau şi la scurt timp plecau de pe platforma
S.C. Excella Real Grup S.R.L. către destinațiile din Sibiu şi Mediaş, precum şi pretinsa producţie de produse petroliere
inferioare declarată a fi realizată în antrepozitul deţinut de S.C. Excella Real Grup S.R.L. erau comparabile cu cele realizate
de o rafinărie.
Astfel cum probatoriul cauzei o dovedeşte, acest palier de protecţie care a sprijinit activitatea evazionistă a grupului
infracţional organizat controlat şi coordonat de inculpatul Nemeş Radu a fost alcătuit în primul rând de inculpaţii Blejnar
Sorin, care la momentul respectiv avea calitatea de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Comăniţă
Viorel, care îndeplinea funcţia de vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii. Protecţia asigurată de aceştia rezultând din maniera
voit ineficientă în care şi-au exercitat atribuţiile ce le reveneau în virtutea funcţiilor deţinute, în sensul că deşi primiseră, în
mod nemijlocit date şi informaţii precise şi concludente cu privire la modalitatea ilicită în care gruparea infracţională
patronată de Nemeş Radu frauda bugetul de stat, în mod conştient şi deliberat nu au intervenit cu promptitudine şi fermitate
pentru ca operaţiunile frauduloase cu produse accizabile desfăşurate de S.C. Excella Real Grup S.R.L, cu ajutorul multor alte
societăţi comerciale implicate în schema infracţională, să fie controlate de către organele fiscale şi vamale competente, iar
atunci când totuşi astfel de acţiuni de control au fost demarate, acestea s-au desfăşurat într-o modalitate formală şi
superficială, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele de evaziune fiscală.
Din punct de vedere subiectiv, ansamblul probator strâns în cauză pune în evidentă faptul că inculpaţii Blejnar
Sorin şi Comăniţă Viorel au acţionat cu intenţie, urmărind ca în virtutea funcţiilor publice pe care le deţineau în cadrul
instituţiei a cărei menire era tocmai aceea de a interveni pentru descoperirea şi stoparea activităţii evazioniste, să-i ajute pe
membrii grupului infracţional, în baza unor înţelegeri intermediate de Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian ”
(pag. 133-135 din sentinţă).
În cele din urmă, „Curtea constată că din coroborarea ansamblului elementelor probelor administrate în cauză,
rezultă existenţa unei grupări criminale care îndeplineşte toate condiţiile legale şi jurisprudențiale pentru a fi calificată drept
132
grup infracţional organizat, în sensul că acesta nu a fost constituit în mod ocazional, date fiind rolurile şi poziţiile din ierarhia
acestuia, care au avut timp să se structureze, fiecare inculpat acţionând concordant cu înţelegerea prestabilită şi în funcţie de
poziţia asumată în cadrul grupării". (...)
Grupul a fost sprijinit în diferite modalităţi de inculpaţii Blejnar Sorin , Comăniţă Viorel şi Secăreanu Florin Dan ,
care reprezentau palierul de protecţie" (pag. 150 din sentinţă).
C. Motivele de apel ale inculpatului Comăniţă Viorel
împotriva sentinţei penale nr. 106/F din 09.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia I Penală a formulat apel
inculpatul Comăniţă Viorel, atât pe latură penală, sub aspectul greșitei condamnări pentru săvârşirea infracţiunilor de
complicitate la evaziune fiscală şi constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), cât şi pe latură civilă, în
privinţa obligării, în solidar, cu ceilalţi inculpaţi persoane fizice şi juridice, la plata către partea civilă Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală a sumei de 242.642.205,44 lei, reprezentând despăgubiri civile, la care se adaugă obligaţiile fiscale
accesorii (majorări, dobânzi şi penalități).
C.1. Nemotivarea sentinţei de condamnare
Ca observație preliminară, s-a arătat că, verificând conţinutul rechizitoriului raportat la considerentele sentinţei
penale atacate, se poate constata cu ușurință că judecătorul fondului, cel puţin în privinţa inculpatului apelant Comăniţă
Viorel, a preluat aproape integral situaţia de fapt expusă în actul de sesizare al instanţei, precum şi argumentele Parchetului,
fără a cenzura susţinerile acuzării, contribuţia proprie a instanţei limitându-se la o serie de afirmaţii nesusținute de ansamblul
probator, precum şi la o interpretare greşită a declaraţiilor martorilor audiaţi, fără, însă, a analiza restul probatoriului
administrat la cererea apărării, după cum vom dezvolta într-o secţiune ulterioară.
Prin urmare, s-a apreciat că o asemenea hotărâre de condamnare, "motivată" prin copierea actului de sesizare, fără
nicio contribuţie a judecătorului fondului, echivalează cu inexistenţa motivării, împrejurare care se circumscrie prevederilor
art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. De altfel, într-o speţă recentă şi similară din perspectiva
nemotivării sentinţei de către judecătorul fondului, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a Penală, prin decizia penală nr.
365/A din 28.11.2012 a desfiinţat în totalitate sentinţa penală nr. 432/21.05.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia
I penală şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, reţinând că "o bună motivare a hotărârii judecătoreşti este o
necesitate imperioasă care nu poate fi neglijată în favoarea celerităţii. Or, în situaţia care în care s-ar aplica formal, în
prezenta cauza, în litera textului de lege şi nu în spiritul acesteia, dispoziţiile art. 379 C.pr.pen., cu ignorarea art. 6 paragraf 1
din CEDO, s-ar ajunge în situaţia ca inculpaţii să beneficieze efectiv de doar două grade de jurisdicţie, în condiţiile în care în
primă instanţă, lipseşte motivarea soluţiei de condamnare a acestora. Mai mult, tratarea cu uşurinţă a unei asemenea
modalităţi de lucru a unei instanţe de judecată, fără «sancţionarea» prin desfiinţare de către instanţa de control judiciar, ar
putea fi interpretată ca o conduită procedurală permisă de dispoziţiile legale. Soluţia de desfiinţare a hotărârii pronunţate de
tribunal şi de trimitere a cauzei spre rejudecare şi pe acest aspect, se impune, mai ales, în condiţiile în care instanţa de apel
este pusă în imposibilitate de a cenzura sentinţa penală atacată, în lipsa considerentelor proprii ale judecătorului fondului,
singura parte a hotărârii de cenzurat fiind partea ce conţine dispozitivul.
Este adevărat că dispoziţiile procedurale ale art. 421 C.p.p. nu indică drept motiv de desfiinţare cu trimitere ipoteza
nemotivării hotărârii supuse apelului, ca motiv de nerezolvare a fondului. Cu toate acestea, o asemenea soluţie ar putea
exista, în virtutea aplicării dispoziţiilor Convenţiei, obligatorii pentru instanţele române, deoarece nu este vorba de o motivare
insuficientă, ci de o lipsă totală a motivării sentinţei de către judecătorul fondului. Această soluţie rezidă şi din faptul că, în
concret, în acesta speţă a fost eliminată faza procesului penal din faţa instanţei de fond, astfel că instanţa de apel ar fi pusă în
situaţia de a cenzura direct actul de sesizare, aspect care nu a fost în vedere de legiuitor la momentul reglementării
dispoziţiilor art. 421 C.p.p. Însă, raportat la faptul că ne aflăm în faza apelului, o cale de atac integral devolutivă şi pe de altă
parte, apărarea intenţionează să-şi reitereze toate apărările chiar în faţa instanţei supreme, şi neputând ignora dispoziţiile art.
421 C.p.p. mai sus amintite, inculpatul nu a solicitat desfiinţarea cu trimitere, dar a apreciat relevantă pentru soluţionarea
apelului invocarea acestui aspect de nelegalitate în cuprinsul sentinţei atacate.
În acest sens, s-a susţinut că art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră, pe de o
parte, dreptul oricărei persoane de a-şi prezenta argumentele şi apărările în faţa instanţei de judecată însă, pe de altă parte,
impune instanţelor obligaţia de a examina în mod efectiv susţinerile părţilor. Cu privire la acest aspect, este de menţionat
faptul că obligaţia instanţei de motivare a hotărârii pronunţate este singurul mijloc prin care se verifică respectarea drepturilor
părţilor, dar constituie, în acelaşi timp, şi o exigență care contribuie la garantarea respectării principiului bunei administrări a
justiţiei.
Conform opiniilor unanim exprimate în literatura de specialitate, motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie să fie
pertinentă, completă, întemeiată, omogenă, convingătoare şi accesibilă. Totodată, motivarea este de esenţa hotărârilor,
reprezentând o garanţie pentru părţi că cererile lor au fost analizate. În acest sens, practica instanţei supreme a fost constantă
în a aprecia că inexistenţa motivării atrage casarea hotărârii, cu rejudecarea cauzei de către instanţa care a încălcat dispoziţiile
legale ce reglementează obligativitatea motivării hotărârii judecătoreşti.
Aceeaşi concluzie se desprinde şi din Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la
un proces echitabil. Astfel, în cauza Suominem c. Finlanda, hotărârea din 1 iulie 2003, Curtea a arătat că art. 6 impune ca
orice hotărâre judecătorească să fie motivată, astfel încât justițiabilul să poată şti care dintre argumentele sale au fost
acceptate şi motivele pentru care unele apărări i s-au respins. în cauza Garcia Ruiz c. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999,
Curtea a menţionat că hotărârile judecătoreşti trebuie motivate astfel încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care
se fondează. De asemenea, şi în cauza Boldea c. România, hotărârea din 15 februarie 2007, Curtea a hotărât că s-a încălcat
art. 6 paragraf 1, constând în aceea că hotărârile instanţelor române nu au fost suficient motivate şi că reclamantului nu i-a
fost judecată în mod echitabil cauza privind condamnarea sa. în considerentele hotărârii citate, Curtea reaminteşte că dreptul
la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţie înglobează, printre altele, dreptul părţilor la proces de a
prezenta observaţiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor, Convenţia nevizând garantarea unor drepturi teoretice
sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete şi efective (hotărârea Artico c. Italiei din 13 mai 1980), că acest drept nu poate fi
considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt într-adevăr "ascultate", adică analizate temeinic de către instanţa sesizată.
Cu alte cuvinte, art. 6 paragraf 1 implică, în special în sarcina instanţei, obligaţia de a proceda la o analiză efectivă a
mijloacelor, argumentelor şi propunerilor de probe ale părţilor (hotărârea Perez c. Franţei, Van der Hurk c. Ţărilor de Jos).
Absenţa motivării hotărârilor judecătoreşti a fost sancţionată de CEDO şi în cauzele Albina c. România, hotărârea
din 28 aprilie 2005 şi Dumitru c. România, hotărârea din 1 iunie 2000, apreciindu-se de către instanţa europeană că s-a
133
încălcat art. 6 paragraful 1, Curtea relevând că orice hotărâre judecătorească trebuie motivată astfel încât să răspundă
argumentelor prezentate de părţi.
Prin urmare, din moment ce sentinţa penală pronunţată de instanţa de fond reprezintă, cel puţin în privinţa
inculpatului apelant Comăniţă Viorel, o copie fidelă a actului de sesizare, judecătorul fondului reluând cu stricteţe susţinerile
parchetului, ignorând aspectele noi ce au rezultat din cercetarea judecătorească, neanalizând niciuna dintre apărările
inculpatului şi neprecizând motivele pentru care au fost înlăturate, apreciem că se impune (şi din această perspectivă,
alăturată argumentelor ce urmează a fi expuse în continuare), admiterea apelului, desfiinţarea în totalitate a sentinţei penale
nr. 106/F din 09.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia I Penală, iar rejudecând achitarea apelantului inculpat.
C.2. Greşita condamnare a inculpatului Comăniţă Viorel
În condiţiile în care, condamnarea inculpatului apelant Comăniţă Viorel este argumentată de către judecătorul
fondului pe 14 pagini (filele 133-146 din sentinţă), în principal pe scheletul rechizitoriului, apărarea a apreciat că aceasta nu
se susţine din perspectivă probatorie, mai ales că instanţa nu a realizat altceva decât o înşiruire generică a acuzaţiilor
Parchetului, aplicabilă, în mod global atât inculpatului Comăniţă Viorel, cât şi coinculpatului Blejnar Sorin, fără a face o
analiză efectivă şi individualizată a probelor certe şi concludente administrate pe parcursul cercetării judecătoreşti.
De altfel, din sentinţa apelată lipseşte argumentării concrete a judecătorului, cu indicarea mijloacelor de probă
aferente, care să descrie, într-o modalitate clară şi corespunzătoare unei soluţii de condamnare, activitatea infracţională a
inculpatului Comăniţă Viorel care să se grefeze pe textele incriminatoare reţinute ca incidente în speţă, respectiv
complicitatea la evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii). În atare situaţie, în care
nu există o motivare coerentă a soluţiei de condamnare, sprijinită pe filtrul pieselor probatorii, apărarea se vede nevoită a
analiza fiecare aşa-zis argument prezentat de instanţă, prin demontarea acestuia atât cu referire la lacunele probatorii din
dosarul de urmărire penală, cât şi prin raportare la toate probele directe în sprijinul nevinovăției inculpatului, produse în faţa
judecătorului fondului.
I. Greşita condamnare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii)
Deşi instanţa de fond nu precizează în mod expres, argumentarea prezentată mai jos este probabil o încercare de
substituire a motivării pe care ar fi trebuit să o conţină sentinţa, pe care să se întemeieze condamnarea inculpatului pentru
infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii). Astfel, instanţa încearcă să inducă, în mod
fals, ideea existenţei unei relaționări permanente între inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, pe de o parte şi Marta
Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian, ca intermediari ai inculpatului Nemeş Radu, pe de altă parte.
Cu privire la acest aspect, instanţa de fond a apreciat că „Din punct de vedere subiectiv, ansamblul probator strâns
în cauză pune în evidenţă faptul că inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel au acţionat cu intenţie, urmărind ca în virtutea
funcţiilor publice pe care le deţineau în cadrul instituţiei a cărei menire era tocmai aceea de a interveni pentru descoperirea şi
stoparea activităţii evazioniste, să-i ajute pe membrii grupului infracţional, în baza unor înţelegeri intermediate de Marta
Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian. În această privinţă, reţine atenţia faptul că Marta Codruţ Alexandru avea o
relaţie apropiată cu inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel încă din perioada în care acesta activase în cadrul A.N.A.F.,
îndeplinind inclusiv funcţia de şef de cabinet al inculpatului Blejnar Sorin, iar Schwartzenberg Emilian era, la rândul lui,
prieten apropiat cu inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, cu care avea întâlniri şi conversaţii frecvente, aceste aspecte
fiind probate cu prisosinţă de notele de redare a convorbirilor telefonice şi a comunicărilor interceptate şi înregistrate cu
autorizarea judecătorului. în perioada săvârşirii faptelor deduse judecăţii, Schwartzenberg Emilian controla postul de
televiziune Realitatea TV, iar prin prisma statutului influent pe care i-l conferea calitatea de „mogul de presă", acesta clama
împrejurarea că relaţiile pe care le avea în mediul politic, cu membrii tuturor partidelor de pe eșichierul politic, îi permiteau
să manipuleze procesul de numire a conducerii A.N.A. F. În acest context, Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg
Emilian primeau de la inculpatul Nemeş Radu o parte din sumele obţinute din evaziunea fiscală cu scopul de a-i determina pe
preşedintele şi vicepreședintele A.N.A.F. să protejeze mecanismul infracţional prin prisma funcţiilor publice deţinute,
garantându-se în schimb acestora menţinerea în funcţiile de conducere pe care le ocupau" (fila 134 din sentinţă). Dincolo de
reluarea identică a acestor paragrafe din rechizitoriu, fără o argumentare suplimentară care să confere valenţă probatorie unor
pure afirmaţii, judecătorul fondului a omis să analizeze apărările formulate de inculpat, întemeiate pe probe certe, care
contrazic flagrant aceste susţineri. Or, din această perspectivă, cu prilejul audierii sale de către instanţa de fond, inculpatul
Comăniţă Viorel a declarat, la termenul de judecată din 09.02.2015, că „Pe ceilalţi inculpaţi, cu excepţia inc. Blejnar Sorin,
nu i-am cunoscut decât cu ocazia acestui dosar. Pe Marta Codruţ îl cunoşteam, eram într-o relaţie de prietenie, îl cunoşteam
din anul 2007 sau 2008, când acesta era comisar la Garda Financiară. Pe timpul cât a fost director la Autoritatea Vamală, la
Direcţia de Supraveghere, Marta era şef de cabinet la ANAF. (...) Nu am discutat vreodată cu Marta la telefon şi cu nici o altă
persoană despre SC Excella sau inculpaţi în această cauză. Atât eu cât şi Blejnar am fost demişi urmare a schimbării Primului
Ministru, nu am discutat anterior demiterii despre o posibilă demisie. Despre Nemeş am aflat în iulie 2012, cu prilejul acestui
dosar, iar acesta a avut o întâlnire cu Marta Codruţ în curte la mine la cererea lui Marta, acesta nespunându-mi numele
persoanei cu care mi-a cerut permisiunea să se întâlnească. Eu mă aflam în casă cu alte persoane care au şi confirmat această
împrejurare, că nu ştiam cu cine s-a întâlnit Marta. Nemeş nu a fost prezent la mine în casă. Nu l-am întrebat ulterior pe
Marta cu cine s-a întâlnit. S-a mai întâmplat în 2 rânduri ca Marta să mă roage să se întâlnească la mine acasă cu alte
persoane şi am fost de acord. Aceste persoane le-am văzut, ca şi pe Nemeş, anterior, în curte, persoanele acestea nu sunt din
prezenta cauză. Nu ştiu dacă Marta practica acest sistem de întâlniri în casele private ale prietenilor lui şi cu alte persoane. S-
a întâmplat, de altfel, să vină cu prieteni comuni fără să mă informeze anterior că vine şi cu alte persoane. Marta nu mi-a spus
despre aceste persoane cu care se întâlnea la mine că ar fi avut probleme juridice, şi nu am constatat ulterior ca acestea să
aibă asemenea probleme. Întâlnirea la care m-am referit a durat un sfert de oră sau 20 de minute, nu m-am uitat ce făceau
aceştia în curte."
Susţinerile inculpatului se coroborează cu următoarele mijloace de probă:
- declaraţiile inculpatului Blejnar Sorin, care, la termenul de judecată din 09.02.2015, a declarat că „Dintre
inculpaţii din prezenta cauză îl cunosc doar pe Comăniţă Viorel. (...) Marta Codruţ a fost director de cabinet în perioada
februarie 2009 - aprilie 2010. Până în septembrie 2010 a fost consilier la mine la cabinet cu jumătate de normă. După acest
moment, a plecat în privat. Relaţiile mele cu acesta erau de prietenie. La desemnarea lui am avut în vedere relaţia de
prietenie pe care o aveam. După ce acesta a plecat în privat, relaţiile s-au răcit pentru că nu mai aveam aceleaşi cercuri şi
ne întâlneam mult mai rar. Îl cunosc pe Comăniţă Viorel, era vice-preşedinte ANAF, era o relaţie de amiciţie dincolo de
134
relaţiile de serviciu şi cu acesta. Ştiu că Marta era prieten cu Schwartzenberg. Numele lui Nemeş Radu nu l-am auzit
niciodată de la Marta";
- declaraţiile inculpatului Nemeş Radu, care, la termenul de judecată din 29.06.2015, a declarat că „ Pe inc.
Comăniţă Viorel, îl cunosc doar din presă. Am fost o singură dată la Comăniţă Viorel acasă, cred că în februarie - martie
2012, pentru a mă întâlni cu Marta Codruţ cu care aveam o relaţie strânsă de prietenie. M-am întâlnit cu Marta Codruţ şi în
alte locuri din Bucureşti în virtutea acestei relaţii de prietenie. Am stat cu Marta Codruţ în curte la Comăniţă Viorel timp de
aprox. 10 minute. Nu-mi aduc aminte ce am discutat cu acel prilej, probabil lucruri de prietenie. M-am întâlnit cu Marta
Codruţ şi la domiciliile altor persoane, tot în virtutea acestor relaţii de amiciţie: Nu i-am cerut nimic niciodată lui Comăniţă
Viorel şi nici nu am avut discuţii cu acesta legate de SC Excella sau de vreo altă societate. Pe inculpatul Blejnar Sorin îl
cunosc exclusiv din presă, nu am avut niciodată nici o întâlnire sau discuţie cu acesta. Eu nu-mi amintesc despre
convorbirea la care se face referire în rechizitoriu, referitor la iminenţa unei demisii a coinculpatului Blejnar Sorin din
funcţia de preşedinte al ANAF, nu aş fi putut avea niciun motiv de bucurie sau îngrijorare în legătură cu acest aspect.";
Declaraţiile de mai sus, deşi atestă o realitate conformă cu prezumţia de nevinovăţie, nerăsturnată nici până la acest
moment de ansamblul probator de la dosar, au fost ignorate de către judecătorul fondului, care, fără temei, a preluat, în mod
artificial construcţia teoretică a Parchetului, apelând la un şablon prestabilit, în interiorul căruia a încercat să traseze
conexiuni bazate nu pe probe şi conţinutul concret al acestora, ci pe simple prezumţii şi sugestii fără valoare probatorie în
cauză.
Astfel, desconsiderând întreaga practică judiciară şi doctrina în materie, instanţa fondului a argumentat, în sprijinul
acuzaţiei de existenţă a unui grup infracţional organizat, că „Analiza modului concret în care a fost operaţionalizat acest
laborios mecanism evazionist scoate în evidenţă faptul că o activitate infracţională atât de amplă şi de complexă, perpetuată
în timp pe parcursul unei perioade de mai bine de un an de zile, nu ar fi putut fi organizată dacă grupul infracţional în cadrul
căruia a fost desfăşurată nu ar fi beneficiat de protecţie din partea celor mai de seamă reprezentaţi ai organelor vamale şi
fiscale ale statului, mai ales într-o perioadă de gravă criză economică, în care fenomenul evaziunii fiscale fusese calificat
drept o ameninţare la adresa siguranţei naţionale prin hotărârea C.S.A.T. nr. 69/28.06.2010, în conformitate cu prevederile
art. 3 lit. f din Legea siguranţei naţionale nr. 51/1991. (...)
Succesul demersului infracţional era astfel condiţionat de susţinerea unor înalți funcţionari ai statului aflaţi în
poziţii importante în structura instituţiilor publice abilitate în combaterea fenomenului evaziunii fiscale, care le permitea să
influenţeze modalitatea de desfăşurare a eventualelor controale ce ar fi putut viza atât pretinsul proces tehnologic de
prelucrare a produselor petroliere, ce ar fi trebuit să se desfăşoare pe platforma petrochimică a S.C. Excella Real Grup S.R.L,
cât şi activitatea ilicită de transport şi distribuţie a motorinei către staţiile de carburanţi din judeţul Sibiu, pe baza unor
documente fictive.
Din probatoriul administrat în cauză, rezultă că în cazul în speţă protecţia de care s-a bucurat S.C. Excella Real
Grup S.R.L în comercializarea ilegală a motorinei euro 5 achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor cu scopul
declarat al folosirii acesteia în procesul de producţie din antrepozitul fiscal, a venit atât din partea inculpaţilor Blejnar Sorin şi
Comăniţă Viorel, funcţionari cu rol esenţial în combaterea evaziunii fiscale şi care se aflau în strânsă legătură cu liderii
grupului infracţional, cât şi din partea unor conducători ai structurilor teritoriale aflate în subordinea acestora, care deşi nu au
făcut obiectul vreunei anchete, există suficiente indicii că au manifestat la rândul lor o atitudine coniventă de tolerare şi de
ocrotirea a activităţii infracţionale desfăşurate prin intermediul S. C. Excella Real Grup S. R. L.
Deşi, pentru dovedirea activităţii inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel de influenţare a modului de
efectuare a controalelor ce intrau în competenţa persoanelor aflate în subordinea lor, probatoriul administrat în cauză nu
relevă existenţa unor probe directe în acest sens, totuşi, Curtea constată că, în aplicarea principiilor consacrate de
jurisprudenţa instanţei europene de contencios al drepturilor omului în materia aprecierii probelor (Hotărârea din 13 iulie
2010 pronunţată de CEDO în cauza Carabulea împotriva României), conform cărora standardul probei, „dincolo de orice
dubiu” poate fi atins şi coexistenţa unor inferenţe suficiente de puternice, clare şi concordante sau a unor prezumţii similare
de fapt, irefutabile, acestea pot fi decelate cu valoare de certitudine prin coroborarea unor probe indirecte, suficient de
temeinice şi legal administrate în cauză" (filele 134-135 din sentinţă).
Analizând elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută atât de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cât şi de art.
367 alin. 6 Cod penal, s-a solicitat a se observa că latura obiectivă a acesteia constă fie în acţiunea de a iniţia şi de a constitui
un grup infracţional, fie de aderare sau sprijinire a acestuia. Constituirea implică asocierea şi înţelegerea mai multor persoane
în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti şi organiza infracţiuni prevăzute de lege. Iniţierea presupune nu numai concepţia,
ci şi activităţi de materializare a ideii, respectiv lămurire, întruniri, consfătuiri, planuri etc. Aderarea la grup se realizează prin
exprimarea consimţământului expres al unei persoane de a face parte din structura infracţională, în timp ce sprijinirea
grupului presupune furnizare de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea săvârşirii infracţiunilor.
S-a susţinut că existenţa unor probe concrete care să susţină o soluţie de condamnare a fost reiterată de nenumărate
ori şi în practica judiciară, arătându-se, printre altele, că „în conformitate cu dispoziţiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003,
prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o
perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau
indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Potrivit art. 7 alin. (1) din aceeaşi lege, iniţierea sau constituirea
unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare
de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. în accepţiunea textelor menţionate, există un grup infracţional organizat, a
cărui iniţiere sau constituire se încadrează în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, dacă inculpaţii au acţionat coordonat,
fiecare dintre aceştia îndeplinind roluri determinate, în scopul comiterii infracţiunii de contrabandă, pentru a obţine un
beneficiu financiar ori alt beneficiu material" (ICCJ, Secţia penală, decizia nr.3238 din 14.10.2008).
Cu privire la această faptă, apărarea a susţinut că jurisprudenţa instanţei supreme a statuat că „Infracţiunea
prevăzută în art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 este o formă de manifestare a criminalităţii organizate şi constă în iniţierea
unui grup infracţional organizat, adică efectuarea de acte menite să determine şi să pregătească constituirea unui astfel de
grup (propuneri, determinarea unor persoane, instruirea acestora), constituirea unui grup (intrarea în acel grup, dorinţa de a
face parte din grup, reunirea mai multor persoane pe o anumită durată), aderarea printr-o declaraţie formală de aderare, orală
sau scrisă, îndeplinirea unui ritual, depunerea unui jurământ, sprijinirea unui grup infracţional organizat prin furnizarea de
informaţii, indicaţii, ajutor bănesc, punerea la dispoziţie a unui local pentru ca membrii să se întâlnească. Nu sunt întrunite
elementele infracţiunii prevăzute în art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 dacă grupul este format ocazional, în scopul comiterii
135
imediate a unei infracţiuni, ca în cauza de faţă, şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite
pentru fiecare membru" (a se vedea decizia nr.2573 din 18.04.2005 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală).
S-a mai arătat că într-o altă decizie a instanţei supreme se arată că "dacă din ansamblul probelor administrate în
cauză nu rezultă existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, iniţiată sau
constituită de inculpaţi ori la care aceştia să fi aderat sau pe care să o fi sprijinit şi în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un
rol prestabilit, în sarcina inculpaţilor judecaţi pentru comiterea infracţiunilor privind traficul de droguri nu se poate reţine şi
săvârşirea infracţiunii prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003" (decizia nr. 21 din 08.01.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, Secţia penală).
Referindu-se la noţiunea de grup infracţional organizat, legiuitorul l-a definit în mod riguros fără ambiguităţi,
nelăsând posibilitatea unor interpretări contradictorii. în schimb, textul cuprins în art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 şi art.
367 alin. 6 Cod penal 2014, când face vorbire de sprijinirea sub orice formă a grupului infracţional organizat, fără a descrie
modalităţile concrete ale acestuia aşa cum a făcut în art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, are un caracter nedeterminat şi
general, care lasă loc la interpretări diferite fiind, prin excelenţă, ambiguu. însă chiar şi în acest caz, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a statuat că în activitatea jurisdicţională, principiul legalităţii impune judecătorului două obligaţii stricte:
interpretarea strictă a legii penale şi interzicerea analogiei. Legea penală este de strictă interpretare şi ea nu poate fi analizată
extensiv prin analogie în defavoarea inculpatului, fiind interzisă interpretarea „in malam partem”. În acest context în
literatura juridică, s-a făcut sublinierea clară că, dat fiind locul important pe care îl ocupă într-o societate democratică dreptul
la un proces echitabil, interpretarea ambiguă, generală sau neunitară este inadmisibilă deoarece nu corespunde obiectului şi
scopului acestuia şi nici textului art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea M.Voicu în lucrarea sa
intitulată „Protecţia europeană a drepturilor omului. Teorie şi jurisprudenţă", Editura Lumina Lex, Bucureşti 2001, pag. 94).
Analizând paragrafele din sentinţă redate anterior, apărarea a susţinut că este vădită ignorarea de către judecătorul
fondului a principiilor clare stabilite chiar de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a cărei jurisprudenţă o citează în
mod voit greşit, pentru a-i putea conferi o interpretare absolut tendenţioasă. De altfel, nesocotind imperativul naţional şi
internaţional al probei sigure şi certe, singurul în măsură să susţină o soluţie de condamnare, instanţa de fond recunoaşte că în
întreg ansamblul probator nu se regăsesc decât "indicii", respectiv "nu relevă existenţa unor probe directe în acest sens". Cu
toate acestea, judecătorul fondului invocă Hotărârea din 13 iulie 2010 pronunţată de CEDO în cauza Carabulea împotriva
României, în susţinerea paradigmei sale paradoxale cu caracter de absolută noutate, în sensul în care „standardul probei,
«dincolo de orice dubiu» poate fi atins şi coexistenţa unor inferenţe suficiente de puternice, clare şi concordante sau a unor
prezumţii similare de fapt, irefutabile, acestea pot fi decelate cu valoare de certitudine prin coroborarea unor probe indirecte,
suficient de temeinice şi legal administrate în cauză".
Interpretarea conferită în sentinţa apelată standardului probator prin referire la Hotărârea CEDO indicată mai sus,
nu doar că reprezintă o contorsionare a argumentelor instanţei europene, dar este complet nerelevantă prin raportare la speţa
de faţă, în condiţiile în care, chiar prin cauza Carabulea împotriva României, se precizează foarte clar că „în evaluarea
probelor, instanţa adoptă standardul probei «dincolo de orice dubiu» (a se vedea Irlanda împotriva Regatului Unit, 18
ianuarie 1978, pct. 161, seria A nr. 25)." Mai mult, nu se face la niciun moment referire la probe indirecte în speţa respectivă,
ci CEDO a apreciat că: "Totuşi, astfel de probe pot rezulta din coexistenţa unor inferenţe suficient de puternice, clare şi
concordante sau a unor prezumţii similare de fapt irefutabile. în cazul în care evenimentele în cauză sunt cunoscute integral,
sau într-o mare măsură, exclusiv de autorităţi, precum în cazul persoanelor aflate în custodia lor, vor exista prezumţii de fapt
puternice privind leziunile sau decesul survenit în cursul detenţiei." Apare ca evident nepotrivită invocarea acestei hotărâri
CEDO în cauza de faţă, în condiţiile în care inferenţele suficient de puternice, clare şi concordante şi prezumţiile de fapt
irefutabile se referă la urmări vizibile constând în leziunile sau decesul unei persoane.
Inaplicabilitatea susţinerilor instanţei în prezenta speţă este susţinută şi de lipsa totală de similitudine între situaţia
de fapt din cauza CEDO invocată şi prezenta speţă, judecătorul fondului încercând să transpună în mod greşit principiile
general valabile în materia probelor, pentru a suplini lipsa oricărei probe directe în dovedirea pretinsei activităţi infracţionale
a inculpatului Comăniţă Viorel.
În lipsa oricărui suport probator concret, care sa susţină existenţa unui aşa-zis palier de protecţie şi apartenenţă a
inculpatului Comăniţă Viorel la un pretins grup infracţional organizat, sunt prezentate la filele 140-145 din sentinţă, prin
preluarea din rechizitoriu, diverse pasaje din interceptări telefonice interpretate în mod incorect şi tendenţios (fără a avea
legătura cu acuzaţiile în cauză), precum şi afirmaţii nefundamentate de materialul probator.
Apărarea a susţinut că instanţa de fond, neidentificând alte argumente în sprijinul unei soluţii de condamnare,
încearcă să inducă o idee falsă de apropiere între inculpatul Comăniţă Viorel şi Schwartzenberg Emilian ca expresie a
relaţionării permanente în sens infracţional între inculpaţii Blejnar Sorin , Comăniţă Viorel (așa-zisul palier de protecţie) şi
numiţii Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian (intermediari ai lui Nemeş Radu). Astfel, în sentinţă se reţine că
„Pe lângă aspectele faptice anterior menţionate, Curtea constată că înregistrările de convorbiri telefonice ş imagini şi
listingurile apelurilor telefonice din perioada de referinţă, constituie elemente probatorii ce oferă date deosebit de relevante
despre succesiunea discuţiilor şi a întâlnirilor ce au avut loc chiar în perioada comiterii faptelor ce formează ' obiectul
judecăţii, între Nemeş Radu, Marta Codruţ Alexandru, Schwartzenberg Emilian Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, contacte
care nu pot fi explicate decât în contextul interesului manifest al inculpatului Nemeş Radu de a obţine o protecţie de cel mai
înalt nivel pentru activitatea evazionistă desfăşurată de membrii grupării şi care demonstrează existenţa unei coordonări între
membrii grupului şi funcţionarii publici care le asigurau protecţie. Modul conspirat în care s-au desfăşurat aceste întâlniri,
limbajul codificat folosit şi metodele utilizate pentru a evita o eventuală interceptare a discuţiilor ambientale denotă că toţi
participanţii la aceste consfătuiri aveau reprezentarea caracterului infracţional al activităţii desfăşurate de inculpatul Nemeş
Radu împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional.
Totodată, aceste elemente probatorii obţinute cu ajutorul mijloacelor tehnice de interceptare şi înregistrare vin să
infirme în mod categoric şi susţinerile neadevărate ale inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, care au pretins în mod
constant că nu îl cunosc pe inculpatul Nemeş Radu" (fila 140 din sentinţă).
În opinia apărării, susţinerile instanţei sunt contrazise chiar de ansamblul probator aflat la dosarul cauzei, în
condiţiile în care din fotografiile operative, interceptările telefonice sau înregistrările video rezultă că inculpatul Comăniţă
Viorel nu a participat decât la o singură masă la care se aflau mai multe persoane, printre care şi Schwartzenberg Emilian fără
vreo conotaţie infracţională. De altfel, între cei doi nu există convorbiri telefonice, mesaje telefonice sau contacte de altă
natură, iar din percheziţia informatică asupra terminalelor inculpatului Comăniţă Viorel a rezultat că cel din urmă nici măcar
136
nu avea numărul de telefon al primului. Mai mult, din declaraţiile date în cauză rezultă că Schwartzenberg Emilian avea o
relaţie de prietenie cu Marta Codruţ Alexandru, şi nu cu inculpatul Comăniţă Viorel. Însă, având în vedere reproducerea
amalgamată şi incoerentă a pasajelor din convorbirile telefonice/imaginile/momentele operative pretins relevante pentru
activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpatului Comăniţă Viorel, vom proceda la analiza fiecăreia dintre elementele
probatorii care fac referire la inculpat, înfăţişate de către judecătorul fondului, preluate mutatis mutandis din actul de acuzare:
,,La data de 20 decembrie 2011, Nemeş Radu s-a întâlnit cu Marta Codruţ Alexandru în incinta restaurantului «La Pergola»,
situat în municipiul Arad. Ulterior discuţiei dintre cei doi, Marta Codruţ l-a contactat pe Comăniţă Viorel, cu care a perfectat
o întâlnire în cursul aceleiaşi seri, la reşedinţa fostului director executiv al Autorităţii Naţionale a Vămilor" (fila 140 din
sentinţă şi fila 240 din rechizitoriu). Susţinerea acuzării, preluată de către judecătorul fondului, nu este reală şi veridică, fiind
contrazisă chiar de ansamblul probator aflat la dosarul de urmărire penala. Nu există nicio probă în sensul celor de mai sus,
deoarece inculpatul Comăniţă Viorel nu a fost nici sunat, nici vizitat de către Marta Codruţ Alexandru în 20 decembrie 2011,
primul aflându-se în Bucureşti, iar ultimul aflându-se în Arad, după cum rezultă chiar din interceptările telefonice dispuse de
către Parchet în cauză; „În ziua de 18.01.2012, Marta Codruţ Alexandru a avut două întâlniri cu inculpatul Blejnar Sorin , una
la sediul A.N.A.F. şi cealaltă la restaurantul «Osteria Gioia» din Bucureşti, la ambele participând şi inculpatul Comăniţă
Viorel, iar la datele de 22 şi 25.01.2012, între Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin au avut loc noi întâlniri, ultima dintre
acestea petrecându-se la domiciliul preşedintelui A.N.A.F." (fila 140 din sentinţă şi fila 240 din rechizitoriu). Acest moment
operativ cu relevanţă infracţională nulă surprinde trei întâlniri „pline de conţinut probator" între colegi/prieteni, reproducerea
acestei secvenţe faptice fiind pe deplin caracterizantă ca forţă şi argumentare probatorie sentinţei şi actului de sesizare, în
integralitatea acestora.
În continuare, s-a arătat că sunt reproduse de către judecătorul fondului o serie de convorbiri telefonice fragmentate
între inculpatul Nemeş Radu şi Marta Codruţ Alexandru, precum şi între acesta din urmă şi coinculpatul Buliga Mihai,
însoţite de explicaţii relative la anumite transferuri de bani către o companie controlată de Schwartzenberg Emilian aspecte
complet exterioare acuzaţiei vizându-l pe inculpatul Comănită Viorel.
De asemenea, s-a susţinut că, în încercarea de a-l plasa pe inculpatul Comănită Viorel într-un aşa-zis palier de
protecţie care să se circumscrie acuzaţiei de grup infracţional organizat, instanţa de fond, prin preluarea susţinerilor acuzării,
descrie un pretins demers realizat în perioada 15 februarie - 7 martie 2012, la cererea inculpatului Nemeş Radu, de către
Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian de menţinere în funcţie a inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel,
în contextul schimbării guvernului. în acest sens, se menţionează numele inculpatului Comăniţă Viorel în următoarele pasaje,
apreciate de Parchet şi preluate ca atare de către instanţă ca relevante: „Tot în seara zilei de 15.02.2012, în intervalul 19:30 -
19:45, Marta Codruţ Alexandru şi inculpatul Nemeş Radu au efectuat o vizită la reşedinţa inculpatului Comăniţă Viorel din
Bucureşti, detaliile întâlnirii fiind stabilite prin intermediari, iar deplasarea celor doi în această locaţie realizându-se la
intervale diferite." (fila 242 din rechizitoriu şi fila 141 din sentinţă). Şi această afirmaţie este falsă, după cum rezultă chiar din
probele (inclusiv interceptările) de la dosar, întâlnirea având loc doar între inculpatul Comăniţă Viorel şi Marta Codruţ
Alexandru , fără participarea altei persoane şi fără a stabili întâlnirea prin intermediari, ci ca urmare a unei convorbiri
telefonice directe iniţiate de către primul, de pe telefonul acestuia; „în final, inculpatul Nemeş Radu a promis că-l va suna din
nou pe Marta Codruţ Alexandru după ce va merge la «văru'» (n.n. inculpatul Comăniţă Viorel), întrucât «a fost chemat
înapoi». La scurt timp, în jurul orelor 20:23, în timp ce se afla la locuinţa inculpatului Comăniţă Viorel inculpatul Nemeş
Radu l-a apelat din nou pe Marta Codruţ Alexandru , după care, pe terminalul mobil folosit de inculpatul Nemeş Radu,
discuţia a continuat între Marta Codruţ Alexandru şi inculpatul Comăniţă Viorel care şi-a exprimat nedumerirea cu privire la
decizia intempestivă a inculpatului Blejnar Sorin că «Aşa i-a intrat lui...şi s-a apucat să-şi facă curăţenie». Marta Codruţ
Alexandru l-a întrebat pe interlocutor «care este motivul real» al unei asemenea decizii, inculpatul Comăniţă Viorel afirmând
că ştie, că «el are în cap că oricum o să-l mătrăşească poate», dar că l-a chemat «să vină pe aici» şi că Blejnar Sorin i-a
confirmat prezenţa într-o oră (aspect ce este confirmat de convorbirea telefonică pe care anterior, la ora 20:12:37, inculpatul
Comăniţă Viorel o purtase cu inculpatul Blejnar Sorin , cu prilejul căreia cei doi stabiliseră să se întâlnească mai târziu, acasă
la inculpatul Comăniţă Viorel). în continuare, Marta Codruţ Alexandru l-a întrebat pe inculpatul Comăniţă Viorel dacă crede
că ar fi cazul să-l mai sune şi el pe inculpatul Blejnar Sorin , cei doi convenind că dacă va fi nevoie inculpatul Comăniţă
Viorel îi va da un beep în timpul întâlnirii pe care urma să o aibă cu inculpatul Blejnar Sorin , scopul fiind acela de a-l
convinge pe acesta să se răzgândească, «să mai aştepte o săptămână, două». în final, Marta Codruţ Alexandru l-a solicitat la
telefon pe inculpatul Nemeş Radu, căruia i-a promis că va încerca să vină sâmbătă, după ce va afla «ce simte văru» în urma
întâlnirii cu inculpatul Blejnar Sorin , iar inculpatul Nemeş Radu a afirmat că nu va rămâne la discuţie întrucât «n-are
sens,...n-are rost...Doar complicăm lucrurile», după care cei doi au stabilit că vor avea o nouă conversație după ce inculpatul
Nemeş Radu va părăsi locuinţa inculpatului Comăniţă Viorel. Această convorbire telefonică, pe lângă rolul esenţial de
element probatoriu care dovedeşte cu certitudine interesul major al inculpatului Nemeş Radu ca preşedintele A.N.A.F.,
inculpatul Blejnar Sorin , să mai rămână în funcţie pentru a garanta protecţie grupării infracţionale pe care o coordona,
constituie şi dovada incontestabilă a caracterului nesincer al susţinerilor inculpatului Comăniţă Viorel făcute cu prilejul
audierii sale de către instanţa de fond, când a afirmat că nu l-a cunoscut niciodată personal pe inculpatul Nemeş Radu şi că la
solicitarea lui Marta Codruţ Alexandru , acesta din urmă s-a întâlnit o singură dată cu inculpatul Nemeş Radu în curtea
locuinţei sale, unde au discutat timp de circa 15-20 de minute, fără însă ca el să participe la această întrevedere şi fără măcar
să fie informat despre identitatea persoanei cu care s-a întâlnit Marta Codruţ Alexandru în acel context (filele 243-244 din
rechizitoriu şi 142-143 din sentinţă). Din nou acuzarea prezintă o serie de date şi întâlniri conspirative contrazise de probele
din dosarul cauzei. Astfel, nu există nicio înregistrare video (timp de trei luni, cât a durat supravegherea operativă permanentă
a locuinţei acestuia), din care să rezulte că inculpatul Nemeş Radu (sau vreun alt inculpat) a fost vreodată în domiciliul
inculpatului Comăniţă Viorel, iar acesta din urmă nu a fost încunoştinţat vreodată de decizia inculpatului Blejnar Sorin de a
demisiona, acesta fiind oricum revocat din funcţie la 17 aprilie 2012, şi nu înlocuit ca urmare a demisiei.
Pe de altă parte, apărarea a considerat că interpretarea prezumțioasă preluată de către judecătorul fondului din actul
de sesizare, în sensul atribuirii apelativului de "văru" inculpatului Comăniţă Viorel este demontată chiar de celelalte
interceptări telefonice aflate la dosarul cauzei, din care rezultă cu claritate că Marta Codruţ Alexandru se adresa cu acest
apelativ altei persoane (Puşcaşu Ştefan, care a avut calitatea de inculpat în cadrul dosarului de urmărire penală nr. 54/P/2012).
„Tot în seara zilei de 01.03.2012, în jurul orei 21:50, inculpatul Nemeş Radu i-a comunicat telefonic lui Marta Codruţ
Alexandru ceea ce îi transmisese inculpatul Comăniţă Viorel cu privire la întâlnirea avută cu inculpatul Blejnar Sorin , în
sensul că «ar fi vorba de nişte bănuieli şi nişte zvonuri pe care Ie-a auzit şi cărora le dă crezare, dar nu vrea să spună de unde
137
şi cum», iar Marta Codruţ Alexandru i-a spus că ş el discutase în urmă cu doar două minute cu inculpatul Blejnar Sorin , care
i-a spus că «vine de la lucru cât timp o mai avea de unde, că ăştia vor să schimbe toţi şefii de instituţii» şi că I-a convins să nu
facă nimic pentru moment" (fila 245 din rechizitoriu şi 144 din sentinţă). Este vorba despre o nouă afirmaţie falsă preluată de
către instanţa de fond din actul de sesizare, în care se face referire în mod neadevărat la inculpatul Comăniţă Viorel, care nu
avea cunoştinţă despre discuţiile purtate anterior între Marta Codruţ Alexandru şi inculpatul Nemeş Radu după cum rezultă
chiar din interceptarea din data de 02.03.2012 prezentată (evident în mod tendenţios şi contrar realităţii), mai jos în sentinţă şi
în actul de sesizare; „în data de 02.03.2012, printr-o convorbire telefonică ce a avut loc la ora 14:33:16, inculpatul Comăniţă
Viorel a apelat într-o modalitate similară la sprijinul lui Marta Codruţ Alexandru , arătându-i că nou ministru al finanţelor
publice îşi manifestase intenţia de a-l demite datorită deficienţelor în cooperarea cu autorităţile vamale din Republica
Moldova, context în care Marta Codruţ Alexandru l-a asigurat că va întreprinde toate demersurile necesare pentru a-l menţine
în funcţie: «Lasă că ţi-l rezolv eu...Stai calm. Nu te schimbă nimeni - stai liniştit, vin eu. Fiţi calmi, nu se întâmplă nimic», în
final cei doi stabilind să se întâlnească în seara zilei de 04.03.2012, după ce Marta Codruţ Alexandru se va vedea cu o terţă
persoană «duminică ajung pe la ora 23:00, să zicem că aş putea pe la ora 23:00, însă trebuie să mă văd cu o persoană. şi după
aceea, dacă vrei, ne vedem». Ulterior, cu prilejul unei convorbiri purtată în seara zilei de 04.03.2012, la ora 23:01:08, această
întâlnire a fost reprogramată pentru a doua zi' (fila 144 din sentinţă şi 246 din rechizitoriu). Instanţa de fond preia o nouă
susţinere falsă din actul de sesizare şi contrară propriului probatoriu al acuzării, din cuprinsul interceptărilor dispuse în cauză
(începând cu 01.03.2012) nerezultând astfel de aspecte. Astfel, Ministrul de Finanţe nu avea nicio posibilitate legală de a-l
revoca din funcţie pe inculpatul Comăniţă Viorel, acesta fiind revocat din funcţie ca urmare a alternanţei la guvernare. Mai
mult decât atât, nu există nicio dovadă a vreunei deficienţe de cooperare între autorităţile celor două ţări, corespondenţa
oficială purtată fiind în termeni laudativi pentru inculpatul Comăniţă Viorel, precum şi pentru instituţia condusă de acesta;
„Drept urmare, în cursul zilei de 05.03.2012, Marta Codruţ Alexandru a participat, în jurul orelor 10:10, la o întâlnire cu
inculpatul Comăniţă Viorel, iar ulterior, în intervalul 12:25 - 13:45, la o întâlnire cu Schwartzenberg Emilian la restaurantul
«Casa di David». în seara aceleiaşi zile, între orele 19:40 - 21:38, în locuinţa inculpatului Comăniţă Viorel a avut loc o
întâlnire la care au participat Florea Sorin, Mihai Ovidiu, la acea dată comisar în cadrul Gărzii Financiare - Secţia Judeţeană
Constanţa, inculpatul Nemeş Radu şi Marta Codruţ Alexandru . Scopul acestei întrevederi a fost acela de a dezvolta palierul
de protecţie al grupului infracţional coordonat de inculpatul Nemeş Radu, fiind urmărită crearea unei legături între acesta şi
reprezentanţii Gărzii Financiare, în condiţiile în care după numai două zile Mihai Ovidiu a fost desemnat la conducerea
Secţiei Judeţene Constanţa, iar la data de 13.03.2012 reprezentanţii acestei instituţii au primit dispoziţii să verifice toate
livrările de produse petroliere expediate în regim suspensiv din depozitul Oil Terminal" (filele 144-145 din sentinţă şi fila 246
din rechizitoriu).
Apărarea a arătat că în sentinţă se mai reţine că „Existenţa acestei din urmă întâlniri petrecută în locuinţa
inculpatului Comăniţă Viorel, a fost confirmată şi prin declaraţiile martorului Florea Sorin, care a precizat că a mers la
această întrevedere împreună cu un coleg de la Constanţa (n.n. Mihai Ovidiu) şi cu Marta Codruţ Alexandru , la solicitarea
acestuia din urmă, dar pretinde în chip mincinos, că nu ştie că la această întâlnire să fi venit cumva şi inculpatul Nemeş
Radu" (fila 145). Judecătorul fondului preia, din nou, elemente incorecte privind situaţia de fapt din actul de sesizare,
contrazise flagrant de înregistrările video şi fotografiile operative administrate în cauză (după cum rezultă chiar din
menţiunile organului de urmărire penală aplicate direct pe planşele fotografice din 05.03.2012), care atestă cu claritate că
inculpatul Nemeş Radu nu a fost prezent la această dată la domiciliul inculpatului Comăniţă Viorel, ci doar Marta Codruţ
Alexandru şi martorul Florea Sorin, aspecte confirmate, de altfel de către ultimul, cu prilejul audierii la Parchet, dar şi în faţa
instanţei de judecată. De altfel, instanţa de fond nu argumentează în niciun fel catalogarea declaraţiei martorului Florea
Sorin , audiat nemijlocit, ca mincinoasă şi nici nu există o sesizare din partea organelor judiciare pentru infracţiunea de
mărturie mincinoasă faţă de acesta.
Mai mult decât atât, controlul la SC Oil Terminal SRL s-a efectuat din ordinul direct al prim-ministrului după 8 zile
de la aşa zisa discuţie. Or, din toate probele administrate în cauză (inclusiv declaraţia martorului Florea Sorin ) rezultă ca
acţiunea a fost planificată în secret deplin, organele de control aflând de locul şi obiectul acţiunii cu 30 de minute înainte,
acţiunea fiind monitorizată de către serviciile secrete, aşa încât nimeni nu putea sa o anticipeze. Cu toate acestea, deşi în
acţiunea desfăşurată la SC Oil Terminal SRL au fost implicate şi au participat mai multe organe ale statului (Garda
Financiară, Poliţia, Parchetul, SRI, DGIPI), nu au existat rezultate notabile, suma stabilită ca urmare a controlului fiind
ulterior anulată de către instanţele de judecată. De altfel, s-au analizat şi toate intrările şi ieşirile de marfa din SC „Oil
Terminal" SRL şi nu au fost identificate fapte de natură penală, această acţiune având în vedere toate actele cu caracter fiscal
găsite la societatea respectivă; „în data de 07.03.2012, printr-o convorbire telefonică de la ora 09:05:34, Schwartzenberg
Emilian a stabilit întâlnire pentru ora 12:00 cu Marta Codruţ Alexandru, transmiţându-i că «vin şi cu răspunsurile cred că
până atunci, cu aşa». în aceeaşi zi, la ora 18:15, inculpatul Nemeş Radu s-a deplasat la reşedinţa din Bucureşti a inculpatului
Comăniţă Viorel, unde a stat până la ora 20:45, la întâlnire participând şi Marta Codruţ Alexandru în intervalul 19:05 - 20:30.
După ce a părăsit locuinţa inculpatului Comăniţă Viorel, la ora 20:37:02, Marta Codruţ Alexandru l-a apelat pe inculpatul
Blejnar Sorin , căruia i-a comunicat că trece pe la el pe acasă în 5,10 minute" (fila 145 din sentinţă şi fila 247 din
rechizitoriu). Chiar din conţinutul acestor pasaje reproduse de către judecătorul fondului se desprinde existenta unei relaţii
apropiate doar între Schwartzenberg Emilian şi Marta Codruţ Alexandru, fără implicarea inculpatului Comăniţă Viorel în
această legătură. Se încearcă inducerea ideii unei alte întâlniri „conspirative" între inculpatul Nemeş Radu şi inculpatul
Comăniţă Viorel, însă atât din înregistrările video (timp de trei luni, cât a durat supravegherea operativă permanentă a
locuinţei acestuia), cât şi din planşele foto rezultă cu claritate că niciun coinculpat nu a vizitat domiciliul inculpatului
Comăniţă Viorel
După cum reiese din declaraţiile ambilor inculpaţi, necontrazise de alt mijloc de probă, inculpatul Nemeş Radu a
discutat cu Marta Codruţ Alexandru în curtea inculpatului Comăniţă Viorel, fără ca acesta să participe la discuţia celor doi,
întâlnirile cu terţi la alte persoane fiind un obicei al celui de-al doilea. De altfel, o întâlnire cu conotaţie infracţională între
inculpatul Nemeş Radu şi inculpatul Comăniţă Viorel ar fi ilogică şi inexplicabilă, în condiţiile în care, prin adresa nr.
15896/SIFPA/23.03.2012, sub semnătura celui din urmă, s-a declanşat o inspecţie fiscală generală la SC „Excella Real Grup
" SRL la mai puţin de 10 zile de la presupusa întâlnire cu primul, inspecţie ce urma să aibă în vedere, conform prevederilor
legale (art. 94 din Codul de procedură fiscală), întreaga activitate a societăţii de la înfiinţare şi până la data finalizării acestei
inspecţii. Supoziţia judecătorului fondului, prin preluarea tezei acuzării apare cu atât mai neîntemeiată, având în vedere
propunerea, la iniţiativa inculpatului Comăniţă Viorel, de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal a aceleiaşi societăţi
138
inculpate, la mai puţin de două săptămâni de la aşa-zisa discuţie. „La 21.03.2012, Marta Codruţ Alexandru a avut o întâlnire
la restaurantul «Bogdani» cu inculpatul Comăniţă Viorel, după care, în ziua următoare, i-a comunicat lui Schwartzenberg
Emilian modul în care au decurs discuţiile. De asemenea, Marta Codruţ Alexandru s-a întâlnit cu inculpaţii Comăniţă Viorel
şi Blejnar Sorin şi în ziua de 22.03.2012 la restaurantul «Potcoava», iar la data de 12.04.2012, Marta Codruţ Alexandru,
Schwartzenberg Emilian Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel au avut o nouă întâlnire la restaurantul «Casa di David», cu
prilejul unei convorbiri anterioare acestei întâlniri, purtată cu Marta Codruţ Alexandru la ora 14:03:50, inculpatul Blejnar
Sorin exprimându-şi reticenţa de a participa la acel prânz, întrucât «E prea expus acolo. E în vitrină», fiind însă încurajat de
Schwartzenberg Emilian să vină la acel restaurant, întrucât «ieşim separat» (fila 145 din sentinţă şi filele 247-248 din
rechizitoriu). Se încearcă, din nou, inducerea unei teze false a apropierii dintre inculpatul Comăniţă Viorel şi Schwartzenberg
Emilian în condiţiile în care din fotografiile operative, interceptările telefonice sau înregistrările video de la dosarul cauzei
rezultă că primul nu a participat decât la o singură masă la care se aflau mai multe persoane, printre care şi cel de-al doilea,
fără vreo conotaţie infracţională. De altfel, între cei doi nu există convorbiri telefonice sau contacte de altă natură, iar din
percheziţia informatică asupra terminalelor inculpatului Comăniţă Viorel a rezultat că cel din urmă nici măcar nu avea
numărul de telefon al primului. Mai mult, din declaraţiile date în cauză rezultă că Schwartzenberg Emilian avea o relaţie de
prietenie cu Marta Codruţ Alexandru , şi nu cu inculpatul Comăniţă Viorel.
Oricum, apărarea a susţinut că din analiza tuturor interceptărilor telefonice în cauză nu rezultă că între Marta
Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian a avut loc vreo discuţie referitoare la întâlnirea dintre primul şi inculpatul
Comăniţă Viorel de la restaurantul „Bogdani” din 21.03.2012.
În altă ordine de idei, reticenţa manifestată de coinculpatul Blejnar Sorin de a se afişa la acel restaurant nu are nicio
valenţă infracţională, în opinia apărării, şi oricum nu are legătură cu inculpatul Comăniţă Viorel.
În privinţa adeziunii inculpatului Comăniţă Viorel la grupul infracţional organizat, apărarea a arătat că judecătorul
fondului reţine, ignorând materialul probator, că: „Totodată, din înscrisurile obţinute de la autorităţile judiciare americane, în
urma percheziţiei efectuate de F.B.I. la domiciliul inculpatului Nemeş Radu, rezultă că acesta a efectuat demersurile necesare
pentru a-i cumpăra inculpatului Comăniţă Viorel un bilet de avion pentru deplasare în Las Vegas, în intervalul 25-27
noiembrie 2013, la scurt timp după ce măsura preventivă aplicată acestui inculpat expirase. Deşi este adevărat că potrivit
declaraţiei inculpatului Comăniţă Viorel, confirmată de copia paşaportului depusă de acesta la dosarul cauzei în cursul
cercetării judecătoreşti, călătoria pe care acesta a efectuat-o în S.U.A. nu a avut loc în perioada menţionată, ci în cursul lunii
decembrie 2013, totuşi achiziţionarea de către inculpatul Nemeş Radu a unui bilet de avion la business class cu destinaţia Las
Vegas (în condiţiile în care inculpatul Comăniţă Viorel a susţinut că nici măcar nu-l cunoaşte pe inculpatul Nemeş Radu),
demonstrează natura relaţiei apropiate dintre cei doi inculpaţi şi confirmă, sub aspectul laturii subiective, „rezoluţia
infracţională comună a acestora" (filele 146-147 din sentinţă şi filele 248-249 din rechizitoriu).
Apărarea a susţinut că această ultimă referire din sentinţă, preluată evident din actul de sesizare a instanţei este nu
doar vădit neîntemeiată, dar este contrazisă prin chiar susţinerile judecătorului fondului. Astfel, după cum rezultă din
paşaportul inculpatului Comăniţă Viorel, a cărui copie se regăseşte la dosarul cauzei, fiind prezentat şi în original instanţei,
acesta nu a tranzitat teritoriul SUA în luna noiembrie 2013 şi nici nu s-a văzut vreodată cu inculpatul Nemeş Radu. Mai mult,
acesta nu a fost niciodată în oraşele din pretinsa rută de călătorie: Amsterdam - Detroit -Las Vegas - Atlanta - Amsterdam, iar
în perioada 21 noiembrie - 24/25 noiembrie inculpatul Comăniţă Viorel a fost la Chişinău, la nunta unui prieten. Cu toate
acestea, instanţa înţelege să folosească un argument complet neveridic, în sensul în care ar exista probe că inculpatul Nemeş
Radu ar fi achiziţionat un bilet pentru inculpatul Comăniţă Viorel. Or, din probele aflate chiar la dosarul de urmărire penală,
rezultă că biletul nu este achiziţionat, ci face obiectul unei corespondenţe email între două persoane necunoscute inculpatului
Comăniţă Viorel, fără a exista vreo menţiune nici măcar în privinţa inculpatului Nemeş Radu.
Apărarea apreciază că întreaga construcţie juridică a Parchetului, preluată de către instanţă, este criticabilă, din
moment ce, acuzaţiile sunt contrazise de probele administrate în cauză (declaraţiile inculpaţilor şi martorilor date în faza de
urmărire penală şi cercetare judecătorească). În acest sens sunt, pe lângă declaraţiile inculpaţilor Comăniţă Viorel, Blejnar
Sorin şi Nemeş Radu (prezentate deja), şi declaraţiile:
- martorului Florea Sorin , care, la termenul de judecată din 06.04.2015, a declarat că „De SC Excella îmi aduc
aminte, dar amintirile sunt împrospătate de evenimentele şi acest dosar. Ştiu că se ocupa cu produse petroliere. Menţionez că
în anul 2012 au fost făcute controale ample la Oil Terminal, la vremea respectivă a fost un ordin direct al ministrului de
finanţe şi probabil că SC Excella dacă a avut afaceri în acea perioadă cu Oil Terminal, probabil activitatea a fost avută în
vedere în contextul menţionat anterior. La vremea respectivă s-au verificat toţi furnizorii şi clienţii Oil Terminal. S-a
constatat în urma evaluării activităţii OH Terminal, un prejudiciu de 2 milioane de dolari şi a fost sesizată Direcţia Naţională
Anticorupţie şi instituţiile abilitate cu privire la activitatea Oil Terminal, la cererea preşedintelui ANAF, şi dacă nu ar fi fost
cererea preşedintelui ANAF, organele şi-ar fi urmat procedura, dar am simţit o presiune din partea sa. Nu mi s-a propus vreo
altă funcţie în luna februarie 2012, nici informat şi nici altfel. (...) în luna martie 2012, nu mai reţin exact, am fost la locuinţa
lui Comăniţă cu un coleg de la Constanţa. Marta Codruţ mi-a solicitat să merg acolo, era o întâlnire între prieteni. Am stat
câteva ore. Erau la această întâlnire, Marta, Comăniţă, nu ştiu dacă soţia şi copii acestuia; discuţiile erau cu caracter general,
nu s-a discutat despre probleme de serviciu. Am mai fost în vizită la acesta de 3 - 4 ori, nu mi-aduc aminte dacă am fost
singur sau cu altcineva. Nu ţin minte dacă Marta a stat tot timpul înăuntru. Nu-mi aduc aminte dacă a mai venit vreo
persoană. Nu s-a discutat despre Nemeş Radu la acel moment, şi nu ştiu ca acesta să fi venit atunci acolo";
- martorului Ilie Nicolae Tuică Arion, care, la data de 11.01.2016, a precizat că: „în perioada iulie 2011 - mai 2012
am fost directorul Regionalei Vamale Constanţa. L-am cunoscut personal pe domnul Comăniţă Viorel în calitate de şef al
Autorităţii Naţionale a Vămilor, însă pe inc. Blejnar Sorin nu l-am cunoscut, ştiam însă că acesta era preşedintele ANAF.
(...) L-am cunoscut pe inc. Comăniţă Viorel, la şedinţele organizate în cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor. În prezent îmi
desfăşor activitatea ca inspector în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. Ştiu că în luna aprilie 2012, la propunerea
ANV, am început activitatea de inspecţie fiscală la SC Excella Real Grup SRL (subl.n.), însă nu ştiu cum s-a finalizat această
inspecţie, întrucât ea trebuia să înceapă la momentul în care eu mi-am încetat activitatea de director la Direcţia Regională
Vamală Constanţa. Prin aceeaşi adresă prin care se solicita efectuarea inspecţiei fiscale la SC Excella Real Grup SRL, se
menţiona că ANV a propus şi suspendarea activităţii economice a acestei societăţi. Aprobarea menţionării în planul de
inspecţie fiscală a oricărei societăţi, deci şi SC Excella Real Grup SRL, se făcea de Vicepreședintele ANV, în speţă de către
inc. Comăniţă Viorel. Pentru efectuarea controalelor operative inopinate, nu aveam nevoie de aprobarea Vicepreşedintelui
ANV, inc. Comăniţă Viorel (subl.n.). Planul de control se întocmea la nivel local, pe baza datelor şi informaţiilor deţinute de
139
Compartimentul de Analiză Risc şi de echipele mobile. Nu l-am informat vreodată pe inc. Comăniţă Viorel cu privire la SC
Excella Real Grup SRL şi nici acesta nu mi-a cerut nimic în legătură cu această societate (subl.n). În anul 2011 au existat
două solicitări din partea Direcţiei de Supraveghere şi Control Vamal, respectiv din partea domnului Iulian Albu cu privire
la efectuarea unor controale inopinate la SC Excella Real Grup SRL. Nu au existat însă rezultate în urma acestor controale.
După primirea adresei semnate de inc. Comăniţă Viorel prin care se solicita inspecţia fiscală la SC Excella Real Grup SRL,
am dispus repartizarea acelei adrese către Compartimentul de Inspecţie Fiscală, în vederea începerii activităţii de inspecţii.
Compartimentul respectiv avea 3 persoane în componenţă, iar dispoziţia de efectuare a inspecţiei fiscale i-a privit pe toţi
aceştia. În acelaşi timp, la compartimentul respectiv, mai erau în lucru încă 3 sau 4 activităţi de inspecţie fiscală. Inspecţia
fiscală la o societate, deci şi la SC Excella Real Grup SRL, presupunea urmărirea pe baza evidenţei contabile a respectivei
societăţi a faptului dacă acea societate respecta disciplina fiscală. Ştiu că prin aceeaşi adresă a ANV se solicita şi revocarea
autorizaţiei de antrepozit fiscal deţinută de SC Excella Real Grup SRL. Această solicitare a fost făcută de către inc.
Comăniţă Viorel ca reprezentant al ANV (sub\.n.). Această activitate de inspecţie fiscală, din câte îmi amintesc, nu a început
efectiv până la momentul în care mi-am încetat activitatea ca director al Regionalei Vamale Constanţa. Inculpatul Blejnar
Sorin, în calitate de preşedinte ANAF nu avea niciun fel de atribuţii în ceea ce priveşte controalele sau propunerile de
inspecţie fiscală pe care le anunţa Direcţia Regională Vamală Constanţa. De asemenea, nu avea atribuţii nici în ceea ce
priveşte selectarea firmelor ce urmau să facă obiectul inspecţiilor fiscale. Inculpatul Blejnar Sorin nu a intervenit în nici un
fel în ceea ce priveşte controalele sau inspecţiile fiscale efectuate la SC Excella Real Grup SRL şi aşa cum am precizat, nici
nu îl cunosc personal.”
Astfel, cu excepţia coinculpatului Blejnar Sorin şi a numitului Marta Codruţ-Alexandru, niciunul dintre coinculpaţi
nu îl cunoaşte pe inculpatul Comăniţă Viorel, iar dintre martorii audiaţi în faza de urmărire penală, dar şi în faţa instanţei de
judecată, doar Florea Sorin, Constantinescu Aurelia, Diaconescu Daniel, Ţapu Florin, Bodea Ioan, Huţucă Bogdan Iulian, Ilie
Nicolae Tuică Arion îl cunosc pe inculpat, dar prin prisma relaţiilor de serviciu în cadrul ANAF, fără nicio conotaţie
infracţională. Mai mult, aceştia relevă o situaţie faptică diametral opusă celei prezentate de către acuzare, şi anume implicarea
activă a inculpatului Comăniţă Viorel în combaterea fenomenului evazionist, fără niciun fel de atitudine părtinitoare
referitoare la SC Excella Real Grup SRL sau la ceilalţi inculpaţi persoane fizice sau juridice din prezenta cauză. De
asemenea, convorbirile telefonice aflate la dosar nu îl încriminează în niciun fel pe inculpatul Comăniţă Viorel, fiind evident
că între acesta şi membrii pretinsei grupări infracţionale nu există discuţii sau mesaje telefonice - altele în afara celor cu
coinculpatul Blejnar Sorin, care însă nu au vreo conotaţie penală.
Apărarea a susţinut că probatoriul existent la dosar nu atestă, sub nicio formă, existenţa unei structuri organizate,
aşa cum am arătat mai înainte, în care inculpatul Comăniţă Viorel să fie implicat subiectiv şi obiectiv într-o acţiune de
coordonare a unor activităţi infracţionale prestabilite, bine planificate, conspirate, cu caracter de continuitate. De asemenea,
nu rezultă un liant structural stabilit între inculpatul Comăniţă Viorel şi ceilalţi inculpaţi, din moment ce acesta nu îi cunoaşte
decât pe coinculpatul Blejnar Sorin şi pe numitul Marta Codruţ-Alexandru.
Cu atât mai mult, judecătorul fondului, prin preluarea, fără cenzură a susţinerilor Parchetului, susţine că gruparea
infracţională ar fi formată din inculpaţii Nemeş Radu, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Jugănaru Andrei Florin Şi
Moldovan Ovidiu Ioan, activitatea infracţională a acesteia desfăşurându-se cu „asigurarea unui palier de protecţie",
reprezentat între alţii şi de inculpatul Comăniţă Viorel. Prin urmare, apare ca neplauzibilă presupunerea că inculpatul
Comăniţă Viorel a sprijinit o grupare infracţională pe care nici măcar nu o cunoştea, aspect ce evidenţiază în mod clar că nu
exista o modalitate de lucru prestabilită, fapt ce exclude existenţa unei coordonări specifice grupului infracţional. De altfel,
teza existenţei unui grup infracţional organizat, întemeiată, aşa cum se desprinde din sentinţa atacată, strict pe interceptări
telefonice şi momente operative, corelate cu supoziţii nesusţinute de elemente probatorii directe şi clare, este contrazisă chiar
de procurorul de şedinţă care, cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei a precizat că "nu a invocat niciodată că ar fi existat
convorbiri telefonice între inculpatul Nemeş Radu şi inculpatul Blejnar Sorin, sau între inculpatul Nemeş Radu şi inculpatul
Comăniţă Viorel, ci a făcut referire la listingurile apelurilor telefonice ale inculpaţilor Nemeş Radu, Blejnar Sorin şi
Comăniţă Viorel şi ale numiţilor Marta Codruţ Alexandru, Schwartzenberg Emilian (subl.n.)" (fila 51 din încheierea şedinţei
din 10 mai 2016 în care au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei).
În consecinţă, în virtutea tuturor considerentelor învederate, apărarea a solicitat, în temeiul art. 396 alin. (5) Cod
procedură penală rap. la art. 17 alin. (2) Cod procedură penală, cu trimitere la art. 16 alin. (1) lit. a Cod procedură penală,
achitarea apelantului inculpat Comăniţă Viorel în privinţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în
forma sprijinirii), prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003, ca efect al admiterii apelului, în baza art. 421 pct.2 lit. a
Cod procedură penală.
II. Greşita condamnare pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală
În încercarea de a decela considerentele care au stat la baza condamnării de către instanţă a inculpatului Comăniţă
Viorel pentru această infracţiune, apărarea a susţinut, din nou, modalitatea defectuoasă de redactare a sentinţei, prin copierea
unor pasaje din actul de sesizare a instanţei, alăturată unei interpretări complet tendenţioasă şi nesusţinută a declaraţiilor
martorilor propuşi de către apărare şi fără a face o minimă analiză a probelor directe administrate în cadrul cercetării
judecătoreşti, enumerate simplist în cadrul sentinţei. în acelaşi sens, în sentinţă se reţine că „în aceeaşi etapă procesuală s-a
procedat şi la audierea martorilor propuşi în apărare de către inculpaţi (...)
Inculpaţilor le-a fost încuviinţată şi au administrat, în apărare, proba cu înscrisuri (pe situaţia de fapt sau, după caz,
în circumstanţiere). în cadrul acestei probe fiind obţinute prin mijlocirea instanţei şi numeroase înscrisuri de la diverse
instituţii publice (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a Vămilor, Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia
Naţională Anticorupţie, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, B.N.P.
George Tragone, Direcţia Regională Vamală Galaţi - Biroul Vamal de Frontieră Constanţa, precum şi diverse instituţii
bancare), urmând ca înscrisurile care au legătură cu faptele ce fac obiectul judecăţii, să fie menţionate şi analizate pe
parcursul expunerii (filele 12-13).
În lumina preconizatei analize judicioase a probelor de către judecătorul fondului, aşa-zisa motivare în sprijinul
condamnării inculpatului pentru această infracţiune se întinde pe 3-4 pagini (filele 135-139 din sentinţă), conturându-se vag
câteva repere probatorii, analizate pe larg după cum urmează:
a. Raportul de audit al performanţei la Autoritatea Naţională a Vămilor, realizat în anul 2012 de către Curtea de
Conturi
140
Un prim argument preluat de către judecătorul fondului, fără nicio cenzură din rechizitoriu, se referă la un raport de
audit al performanţei la Autoritatea Naţională a Vămilor, realizat în anul 2012 de către Curtea de Conturi, din care ar rezulta
anumite deficienţe în organizarea ANV, care ar fi permis favorizarea anumitor agenţi economici.
Astfel, judecătorul fondului prezintă drept relevante următoarele aspecte, contrazise de realitatea legislativă şi
probatoriul cauzei: „Principala atribuţie a A.N.V. era aplicarea legislaţiei în domeniul vamal şi pentru accize, prin aparatul
central şi unităţile subordonate la nivel teritorial. Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care conducea
Autoritatea Naţională a Vămilor avea în subordinea directă Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale şi era
membru de drept al Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate. Controlul operaţiunilor
cu produse accizabile se realiza într-o modalitate care asigura, pe de-o parte, concentrarea deciziilor la persoanele cu funcţii
de conducere, iar pe de altă parte, permitea un grad ridicat de subiectivism în luarea acestor decizii.
Acest lucru reiese dintr-un raport de audit al performanţei ANV, realizat în cursul anului 2012 de către Curtea de
Conturi, prin care s-a constatat că selecţia contribuabililor supuşi controlului se realiza prin utilizarea „raţionamentului
profesional", fără a exista analize de risc, această procedură fiind calificată drept una dintre principalele vulnerabilităţi ale
instituţiei de corupţie, întrucât permitea evitarea realizării unor controale la anumiţi agenţi economici cu risc fiscal ridicat.
Totodată, auditorii Curţii de Conturi au constatat că inspectorii fiscali erau repartizaţi în mod inegal în cadrul direcţiilor
judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale, astfel încât DJAOV Constanţa avea doar 3 inspectori fiscali, jumătate din
numărul altor direcţii, în condiţiile în care judeţul Constanţa deţinea o pondere însemnată din antrepozitele fiscale de
producţie şi depozitare produse energetice şi alcoolice la nivel naţional. Potrivit aceluiaşi raport de audit, activitatea de
supraveghere a mişcării produselor accizabile în regim fiscal suspensiv şi cea de investigare cu privire la deţinerea,
producerea, mişcarea şi comercializarea produselor supuse accizării se realiza pe baza unor modalităţi de selecţie arbitrare,
subiective a acţiunilor din planul de control al echipelor mobile. Totodată, autorizarea antrepozitelor fiscale se realiza de către
o comisie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice prezidată de şeful ANV, în lipsa unor termene precise de eliberare a
autorizaţiilor, împrejurare care permitea la rândul său luarea unor decizii subiective” (filele 135-136 din sentinţă).
Dincolo de faptul că şi în măsura în care conţinutul acestui raport de audit ar fi corespuns realităţii, referirile
generice din cuprinsul său nu ar putea fi considerate probe în sprijinul unei aşa-zise activităţi infracţionale din partea
inculpatului Comăniţă Viorel, oricum respectivele constatări sunt contrazise de realitatea atestată de mai multe acte
normative şi administrative.
Astfel, apărarea a arătat că se face afirmaţia că s-a considerat ca fiind o vulnerabilitate modul în care se face selecţia
contribuabililor supuşi controlului fără a exista analize de risc. Or, în cadrul Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni
Vamale exista un serviciu, aflat în directa subordine a directorului acestei direcţii, care se ocupa exclusiv de analiza de risc
conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare. De asemenea, Serviciul de Supraveghere Produse Accizate avea
atribuţii în analiza de risc. Pe de altă parte, doar la nivelul DRAOV şi DJAOV există organe cu asemenea atribuţii în
domeniul analizei de risc, potrivit dispoziţiilor art. 17 alin.2 lit.h din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Direcţiei
Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale şi art. 13 lit. a,b,c,e,k,l,m din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al
Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (în vigoare la acel moment). Existau criterii de selecţie şi, mai mult,
exista o aplicaţie specială folosită în analizarea deplasărilor, depozitării şi producţiei în domeniul produselor accizabile.
Aceasta se numeşte EMCS Riscuri şi funcţiona în baza unor criterii de risc încărcate şi stabilite şi la nivel comunitar, fiind o
aplicaţie obligatorie pentru orice stat membru al Uniunii Europene, singura care putea urmări aceste operaţiuni de depozitare,
producere, circulaţie etc. De altfel, Decizia 1152/2003/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 2003,
privind computerizarea mişcărilor şi a supravegherii produselor accizabile (aplicaţia EMCS Riscuri) a fost transpusă şi în
plan intern prin Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 7630/2010 (publicat în Mon. Of. Nr. 804 din 02.12.2010), Ordinul
Preşedintelui ANAF nr. 2434/2010 (publicat în Mon. Of. Nr 655 din 22 septembrie 2010) şi Ordinul Ministrului Finanţelor
Publice 804/2010 (publicat în Mon. Of. Nr. 202 din 31 martie 2010).
În opinia apărării, şi în privinţa repartizării inegale a inspectorilor fiscali se încearcă, în mod fals, deplasarea unei
responsabilităţi în sarcina inculpatului Comăniţă Viorel, în condiţiile în care personalul vamal a fost redus de la 4586 de
posturi la un număr de 3159, 1427 de inspectori fiind disponibilizaţi, ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 565/2011, prin care
a fost modificată Hotărârea de Guvern nr. 110/2009 privind organizarea şi funcţionarea ANV. Mai mult, DJAOV Constanţa
avea doar 3 inspectori fiscali şi înainte de reorganizarea dispusă de către executiv în 2011, prin urmare, acesta aspect este
complet exterior cauzei. Mai mult, inspecţia fiscală era în sarcina DRAOV Constanta şi nu a DJAOV Constanţa, aşa cum se
susţine eronat în sentinţă şi în rechizitoriu, DRAOV Constanţa având personal vamal complet.
În privinţa autorizării antrepozitelor fiscale, prevederile legale sunt şi mai clare, prin art. 20622 şi următoarele din
Codul Fiscal, precum şi în cuprinsul Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1993/2011, publicat în Monitorul Oficial nr.
352/20 mai 2011, fiind stabilit mecanismul de autorizare a antrepozitelor fiscale.
În concluzie, sub acest aspect, apărarea observă că se impută, de fapt, inculpatului Comăniţă Viorel, critici aduse
legislaţiei, aspect inacceptabil şi care, eventual, ar putea îmbrăca haina unor propuneri de lege ferenda, şi nu argumente în
sprijinul unei soluţii de condamnare.
b. Nota nr. 30943 a Curţii de Conturi transmisă inculpatului Blejnar Sorin în luna iunie 2009
Apărarea a mai arătat că un alt argument invocat de către judecătorul fondului, preluat cu fidelitate din rechizitoriu,
se referă la ignorarea voită de către inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel a diverselor sesizări oficiale primite, cu
privire la activităţile evazioniste desfăşurate de către inculpatul Nemeş Radu şi SC „Excella Grup Real" SRL.
Având în vedere că, în chip asemănător cu redactorul rechizitoriului, instanţa de fond amestecă date concrete cu
aspecte generice pentru a încerca construirea unei argumentări în sprijinul condamnării inculpatului Comăniţă Viorel,
apărarea apreciază necesar, la acest moment, să expună sintetic o cronologie relevantă a existenţei societăţii pretins protejate
(SC „Excella Grup Real" SRL), prin raportare la activitatea profesională a inculpatului Comăniţă Viorel, aspecte rezultând
integral din piesele dosarului. SC Excella Real Grup SRL a fost autorizată ca şi antrepozit fiscal la data de 12.11.2008 şi a
început activitatea la data de 01.12.2008. La data de 02.04.2009, societatea a făcut obiectul unui control din partea
Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, care a început urmărirea penală în dosarul nr. 938/P/2009. De altfel, în acest
dosar, tot în aprilie 2009, s-a dispus ridicarea tuturor documentelor contabile ale societăţii, a tuturor calculatoarelor şi a fost
sigilat şi pus sub paza jandarmeriei antrepozitul fiscal, autorizaţia de antrepozit fiscal a SC „Excella Real Grup " SRL fiind
revocată. Societatea şi-a reluat activitatea la data de 25.07.2011, când, prin Decizia 243/21.07.2011 pronunţată de Curtea de
141
Apel Constanţa în dosarul 747/36/2011, s-a dispus suspendarea executării deciziei nr. 065/03.03.2011 privind revocarea
autorizaţiei de antrepozit fiscal.
S-a arătat că în toată perioada (iulie 2011 - iulie 2012) în care se susţine că societatea a desfăşurat activitatea
evazionistă, aceasta a funcţionat în baza unei hotărâri a instanţei prin care erau suspendate efectele deciziei Comisiei pentru
Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate prin care i-a fost revocată autorizaţia de antrepozit fiscal.
După începerea urmăririi penale şi după punerea în mişcare a acţiunii penale (iulie 2012), societatea a avut autorizaţia validă
până la data de 06.12.2012, când i-a fost revocată autorizaţia de antrepozit fiscal.
Apărarea a precizat că în subordinea Ministerului Finanţelor Publice funcţionează Comisia pentru Autorizarea
Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate, comisie care poate dispune revocarea autorizaţiei de antrepozit emisă.
De asemenea, secretariatul comisiei este asigurat de Direcţia Generală Management al Domeniilor Reglementate Specific din
cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
Inculpatul Comăniţă Viorel a fost numit preşedinte al acestei comisii la data de 20.05.2011 printr-un ordin al
Ministrului Finanţelor Publice, publicat în Monitorul Oficial. în cursul lunilor martie şi aprilie 2012, Autoritatea Naţională a
Vămilor, prin adresele nr. 11839/1/SA/16.03.2012 şi nr. 15988/DA/06.04.2012, a comunicat către secretariatul comisiei de
autorizare listele cu antrepozitarii care nu s-au conformat prevederilor legale şi cărora urma să le fie revocată autorizaţia de
antrepozit fiscal. Secretariatul, prin Direcţia Generală Management al Domeniilor Reglementate Specific, a întocmit Nota nr.
723.326/24.04.2012 şi Ordinea de zi aprobată de preşedintele comisiei - Comăniţă Viorel - prin care se stabilea ca şedinţa
comisiei în vederea revocării autorizaţiilor antrepozitarilor (inclusiv SC „Excella Real Grup " SRL ) să aibă ioc la data de
27.04.2012. întrucât documentaţia prezentată (cu privire la toate societăţile propuse pentru revocarea autorizaţiei) a fost
considerată de cei 7 membri ai comisiei de autorizare ca fiind incompletă, s-a solicitat ANV să întocmească o nouă adresă cu
propuneri clare şi care să aibă anexate toate documentele justificative. Ca urmare, Autoritatea Naţională a Vămilor a revenit
cu adresele nr. 21983/SA/02.05.2012 şi nr. 21983/1/SA/03.05.2012, cu referire la propunerile de revocare a autorizaţiei de
antrepozit fiscal pentru SC „Excella Real Grup " SRL.
În urma acestor adrese, Direcţia Generală Management al Domeniilor Reglementate Specific a întocmit Nota nr.
723326/10.05.2012 şi Ordinea de zi aprobată de preşedintele comisiei Comăniţă Viorel, prin care se stabilea data comisiei
speciale în vederea revocării autorizaţiilor antrepozitarilor pentru data de 14.05.2012. A doua zi, inculpatul Comăniţă Viorel
a fost revocat din funcţia de Vicepreşedinte ANAF şi implicit din cea de preşedinte al Comisiei de Autorizare. Ulterior,
autorizaţia de Antrepozit Fiscal a SC „Excella Real Grup " SRL a fost revocată la data de 06.12.2012.
Revenind la Nota nr. 30943 a Curţii de Conturi transmisă inculpatului Blejnar Sorin în luna iunie 2009, în sentinţa
atacată se arată că „în perioada cât au deţinut funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte A.N.A.F., atât inculpatul
Blejnar Sorin , cât şi inculpatul Comăniţă Viorel au primit nemijlocit sesizări oficiale conţinând date concrete cu privire la
activităţile evazioniste desfăşurate de Nemeş Radu şi de S.C. Excella Real Grup S.R.L., însă şi-au exercitat atribuţiile de
coordonare a acţiunilor de control într-o modalitate care să asigure funcţionarea în continuare a mecanismului evazionist, prin
exploatarea vulnerabilităților sistemului vamal. Astfel, încă din luna iunie 2009, inculpatului Blejnar Sorin i-a fost transmisă
nota nr. 30493 a Curţii de Conturi cu privire la formarea, evidenţierea, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului de stat,
administrate şi gestionate de Autoritatea Naţională a Vămilor. În cuprinsul acestui document era descrisă pe larg modalitatea
de fraudare a bugetului de stat prin tranzacţiile cu produse energetice comercializate de antrepozitele fiscale şi era indicată
activitatea desfăşurată de mai multe societăţi comerciale, printre care se număra şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.
administrată la acel moment de inculpatul Nemeş Radu, precum şi o altă societate administrată anterior de acelaşi inculpat.
Constatările auditorilor Curţii de Conturi demonstrau că buletinele de verificare metrologică în baza cărora a fost
autorizat antrepozitul fiscal erau contrafăcute, că verificările faptice efectuate de autorităţile vamale aveau caracter formal,
precum şi că societatea a realizat achiziţii de motorină şi benzină care depășea capacitatea de depozitare, fiind evident că nu
realizează activitate de producţie de produse petroliere inferioare, ci că revinde combustibilul. De asemenea, s-a mai arătat că
anumiţi reprezentanţi ai structurilor A.N.A.F. cu atribuţii în autorizarea antrepozitarilor şi supravegherea mişcării produselor
accizabile nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu. Având în vedere aceste împrejurări, reprezentanţii
Curţii de Conturi au cerut ca reprezentanţii A.N.A.F. să efectueze verificări la S.C. Excella Real Grup S.R.L privind 24 de
aspecte concrete. (...)
Această solicitare a fost adresată nemijlocit inculpatului Blejnar Sorin, în calitate de preşedinte al A.N.A.F., căruia i
s-a cerut totodată să comunice Curţii de Conturi rezultatul măsurilor dispuse. Inculpatul a rezoluţionat nota primită de la
Curtea de Conturi cu menţiunea „Măsuri legale", însă verificările indicate cu privire la S.C. Excella Real Grup S.R.L.. nu au
fost niciodată efectuate. În răspunsul transmis Curţii de Conturi de inculpatul Blejnar Sorin s-a invocat imposibilitatea
efectuării acestor verificări, cu motivarea că o inspecţie fiscală iniţiată la 26.03.2009 de D.R.A.O.V. Constanţa fusese
suspendată la data de 06.04.2009 date fiind cercetările efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa. Inspecţia
menţionată nu a mai fost reluată până la sfârşitul anului 2012, sub pretextul că documentele contabile ale S.C. Excella Real
Grup S.R.L. au fost ridicate de organele de urmărire penală, deşi verificările solicitate de Curtea de Conturi se refereau şi la
alte împrejurări de fapt, precum şi la activitatea celorlalte societăţi implicate pe circuit, astfel încât nu erau influenţate de
cercetările penale întreprinse cu privire la S.C. Excella Real Grup S.R.L." (filele 136-137 din sentinţă).
Acest argument nu poate fi primit, în opinia apărării, întrucât, pe de o parte, având în vedere perioada pretins ilicită
de existenţă a grupului infracţional organizat reţinută în sentinţă şi rechizitoriu (iulie 2011- iulie 2012), aşa-zisa sesizare
adresată coinculpatului Blejnar Sorin , datând din 2009, este cu mult anterioară chiar momentului presupusei constituiri a
grupului organizat, plasat de către acuzare în anul 2011. Pe de altă parte, inculpatul Comăniţă Viorel a fost numit vice-
preşedinte ANAF - conducător al ANV la data de 9 februarie 2011, la mult timp după existenţa sesizării de mai sus, în anul
2009 ocupând funcţia de director al Direcţiei de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale în cadrul ANAF. Mai mult, chiar
şi în această poziţie, lipsa conivenţei între inculpatul Comăniţă Viorel şi ceilalţi inculpaţi se desprinde, printre altele, şi din
activitatea inculpatului, astfel cum rezultă chiar din înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi admise ca probe prin încheierea
instanţei de fond din data de 12.03.2015, dar neanalizate prin sentinţă, şi anume: copia actelor încheiate şi a rezultatelor
controalelor efectuate de către Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale şi Direcţia Judeţeană de Accize şi
Operaţiuni Vamale Constanţa la SC „Excella Real Grup " SRL în perioada decembrie 2008 - mai 2012. Din înscrisurile
respective rezultă numărul mare de controale care au fost efectuate la SC „Excella Real Grup " SRL în perioada în care
aceasta a fost activă, inclusiv în perioada 2008-2009. De asemenea, verificările fuseseră demarate anterior momentului
comunicării raportului Curţii de Conturi către ANAF, raportul nefiind comunicat vreodată inculpatului Comăniţă Viorel. Pe
142
de altă parte, inspecţia fiscală a fost începută la solicitarea inculpatului Comăniţă Viorel (care Ie-a aprobat încă din ianuarie
2009) chiar din martie 2009 şi suspendată în luna aprilie 2009, deoarece toate actele contabile şi evidenţa informatică a SC
„Excella Real Grup " SRL au fost ridicate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa şi se aflau sub paza
Jandarmeriei şi accesul era interzis.
În opinia apărării, şubrezimea acuzaţiei sub acest aspect este atestată şi de celelalte înscrisuri depuse de către
apărare la dosarul cauzei şi admise ca probe de către instanţa de fond prin încheierea din data de 16.11.2015, dar neanalizate
în cuprinsul sentinţei de condamnare, şi anume:
- copia programului lunar de inspecţie fiscală în domeniul produselor accizabile pentru luna martie 2009 nr.
10776/SIFPA/ 26.02.2009, întocmit de inculpatul Comăniţă Viorel, în calitatea sa de la acel moment de Director al Direcţiei
Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale. în cuprinsul înscrisului respectiv, la poziţia cu numărul de ordine 5, în lista
societăţilor supuse inspecţiei fiscale parţiale în domeniul produselor accizabile de către Direcţia Regională de Accize şi
Operaţiuni Vamale Constanta, se regăseşte SC „Excella Real Grup " SRL Constanta, în dreptul căreia apar menţiunile:
"constatările reieşite ca urmare a controlului inopinat / control inopinat 27.01.2009". Totodată, în cuprinsul programului de
inspecţie fiscală aferent lunii martie 2009 apar alte două societăţi comerciale prin intermediul cărora se presupune că s-a
săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, respectiv SC „Ana Oil" SRL şi SC „Euroil" SRL. Aceste inspecţii au fost finalizate
cu decizii de impunere la plată a unor sume foarte mari şi cu formularea de plângeri penale către D.N.A. Or acest program
lunar de) inspecţie fiscală a fost întocmit de către inculpatul Comăniţă Viorel, în ianuarie 2009, în calitatea sa de la acel
moment de Director al Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale, aspect care, în opinia apărării, contrazice
acuzaţiile aduse inculpatului în privinţa apartenenţei acesta la un palier de protecţie a inculpatului Nemeş Radu şi a
societăţilor SC „Excella Real Grup " SRL şi SC „Ana Oil" SRL;
- copia adresei nr. 8540/SIFPA/05.01.2009 către Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale
Constanţa, semnată de inculpatul Comăniţă Viorel, în calitate de Director al Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni
Vamale, prin care a solicitat demararea procedurii de control inopinat la SC „Excella Real Grup " SRL Constanţa. Din
cuprinsul acestui înscris rezultă că, urmare a solicitării inculpatului Comăniţă Viorel, a fost efectuat controlul inopinat la SC
„Excella Real Grup " SRL Constanţa, iar, în baza constatărilor acestui control, societatea a fost introdusă în programul de
inspecţie fiscală aferent lunii martie 2009;
- copia Ordinului de serviciu nr. 7/16.01.2009 şi a Procesului Verbal nr. 5840/627/02.03.2009 emise de Direcţia
Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, aferente controlului inopinat efectuat la SC Excella Real Grup
SRL Constanţa, ca urmare a solicitării formulate de către inculpatul Comăniţă Viorel. Rezultă din acest înscris cu caracter de
evidenţă că, în baza constatărilor controlului demarat la solicitarea inculpatului Comăniţă Viorel. concretizate în Procesul
Verbal nr. 5840/627/ 02.03.2009, întocmit de către persoanele desemnate prin Ordinul de serviciu nr. 7/16.01.2009, SC
Excella Real Grup SRL a fost introdusă în programul de inspecţie fiscală, aferent lunii martie 2009;
- copie celor trei adrese (nr. 27417/SIFPA/27.05.2009, nr.54761/SIFPA/15.10.2009 şi
nr.62313/SIFPA/20.11.2009), emise de către Direcţia de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale şi semnate de către
inculpatul Comăniţă Viorel, adresate Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, prin care s-a
solicitat comunicarea de îndată a rezultatelor inspecţiei fiscale parţiale în domeniul accizelor, efectuate la SC Excella Real
Grup SRL precum şi a oricăror date sau informaţii care pot fi necesare pentru începerea inspecţiei fiscale generale de către
organele competente din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Aceste adrese atestă, fără dubiu, intenţia inculpatului
Comăniţă Viorel de verificare imediată a rezultatelor inspecţiei fiscale parţiale în scopul demarării unei eventuale inspecţii
fiscale generale în privinţa societăţii pretins "protejate" de către acesta. Totodată, prin aceste adrese s-a atras atenţia Direcţiei
Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa asupra responsabilităţii ce-i revine în organizarea, desfăşurarea şi
valorificarea rezultatelor inspecţiei fiscale la SC „Excella Real Grup " SRL precum şi a faptului că, pentru stabilirea stării de
fapt fiscale, organele de control „pot colabora cu organele Ministerului Administraţiei şi Internelor, ale Ministerului Public,
precum şi cu alte organe ale statului care deţin sau pot deţine informaţii privind activitatea desfăşurată de către societate".
Prin urmare, s-a susţinut că este de netăgăduit că existau cercetări în desfăşurare într-un dosar penal vizând SC
Excella Real Grup SRL, astfel încât nu exista posibilitatea la acel moment a efectuării altor demersuri de către ANAF. Aceste
aspecte sunt confirmate cu prisosinţă şi prin adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa cu privire la dosarul penal
938/P/2009, astfel cum a fost aceasta încuviinţată ca probă de instanţa de fond prin încheierea din 12.03.2015, dar neanalizată
sub aspectul valorii probatorii prin sentinţă.
Apărarea a arătat că se menţionează de către judecătorul fondului, prin reluarea aserțiunii din rechizitoriu, sub acest
aspect, că solicitările Curţii de Conturi se refereau la împrejurări de fapt şi că verificările se puteau face şi fără acte. Or, atât
timp cât se solicitau verificări fiscale (stocuri materii prime şi finite, circuitul sumelor de bani, activitatea agenţilor economici
implicaţi pe circuit etc), acestea nu se puteau efectua în lipsa actelor ridicate de către Parchet (aproximativ 6.000 file) şi fără a
avea acces în antrepozitul fiscal. De altfel, inspecţia fiscală este definită foarte clar în Codul de Procedură Fiscală: „Art. 94
alin. (1) Inspecţia fiscală are ca obiect verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii
îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea,
după caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente acestora.” Raportat la
aceste dispoziţii, este evident că nu se putea realiza inspecţia fiscală fără a avea la dispoziţie toate actele contabile ale
societăţii şi fără a avea acces în incinta antrepozitului.
Mai mult decât atât, apărarea a susţinut că toate aceste aspecte sunt confirmate şi prin Adresa nr.6869 din mai 2014
a Direcţiei Regionale Vamale Galaţi - Biroul Vamal de Frontieră Constanţa, ca răspuns la solicitarea nr.54/P/2012 din
21.05.2014 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, admisă,
de asemenea ca probă, la solicitarea apărării prin încheierea din 08.02.2016 şi, de asemenea, neanalizată de către instanţă în
cuprinsul sentinţei atacate. Această adresă, emisă de altfel la solicitarea acuzării în mai 2014, fiind defavorabilă susţinerilor
nefundamentate prezentate mai sus, nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală. Or, în cuprinsul acestui Raport şi al
anexelor însoţitoare se descrie cu claritate şi în mod detaliat şi concret ampla activitate constând în controale inopinate şi
inspecţii fiscale desfăşurate în privinţa SC „Excella Real Grup " SA, declanşate în anul 2009 când Director al Direcţiei
Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale era inculpatul Comăniţă Viorel, precum şi descrierea activităţii care a condus la
începerea urmăririi penale în dosarul penal nr. 938/P/2009 faţă de societatea respectivă şi de reprezentanţii legali ai acesteia,
sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală. De asemenea, în cuprinsul aceluiaşi Raport solicitat de către Direcţia
Naţională Anticorupție se regăseşte şi activitatea inculpatului ca vice-președinte al ANAF.
143
În opinia apărării, ansamblul probator administrat atât în faza de urmărire penală cât şi în cea de cercetare
judecătorească (printre care se află şi piesele probatorii descrise mai sus) nu infirmă doar acuzaţiile Parchetului, ci, mai mult
atestă atitudinea inculpatului Comăniţă Viorel de a asigura o verificare completă de către toate organele statului a societăţii
SC „Excella Real Grup " SRL încă din perioada 2009, din poziţia de la acel moment de director al Direcţiei de Supraveghere
Accize şi Operaţiuni Vamale în cadrul ANAF şi exclude orice posibilă interpretare de existentă a unui palier de protecţie în
cadrul unui pretins grup infracţional, care, oricum, chiar potrivit descrierii Parchetului, s-a constituit în anul 2011.
c. Nota nr. 846.709 a Direcţiei Generale de Informaţii Fiscale din cadrul ANAF. prezentată în luna octombrie 2011
inculpatului Blejnar Sorin, retransmisă apoi către inculpatul Comăniţă Viorel
Apărarea a arătat că prin sentinţa criticată, judecătorul fondului nu ezită să copieze întocmai şi ultimul argument
prezentat în actul de sesizare, în sprijinul pretinsei complicități la evaziune fiscală din partea inculpatului Comăniţă Viorel,
arătându-se că „De asemenea, în luna octombrie 2011, deci într-un moment în care activitatea infracţională dedusă judecăţii
în cauza pendinte se afla în plină desfăşurare, inculpatului Blejnar Sorin i-a fost prezentată nota nr. 846.709 a Direcţiei
Generale de Informaţii Fiscale din cadrul A.N.A.F., în cuprinsul căreia era practic descris în mod sintetic modul de fraudare a
bugetului de stat prin activităţile evazioniste realizate în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L. arătându-se că
există informaţii potrivit cărora S.C. Inkasso Jobs S.R.L. livrează în mod efectiv combustibil (ţiţei brut) către antrepozitul
fiscal aparţinând S.C. Excella Real Grup S.R.L sub pretextul efectuării de activităţi de producţie, în fapt motorina fiind livrată
către staţiile de distribuţie aparţinând S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Euroil S.R.L. În cuprinsul aceleiaşi note, Direcţia Generală
de Informaţii Fiscale a solicitat în mod expres instituirea unor măsuri de supraveghere şi control care să vizeze realitatea
operaţiunilor desfăşurate de aceste societăţi comerciale. Această notă a fost transmisă din dispoziţia inculpatului Blejnar
Sorin către inculpatul Comăniţă Viorel, fiind ulterior direcţionată la Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale.
În legătură cu interesul manifestat de către inculpatul Blejnar Sorin pentru aspectele grave semnalate în cuprinsul
notei anterior menţionate este relevantă declaraţia autorului notei respective, martorul Diaconescu Daniel, din lecturarea
căreia se deduce cu uşurinţă atitudinea de neîncredere pe care inculpatul Blejnar Sorin a lăsat să se înţeleagă că o manifestă
faţă de realitatea împrejurărilor consemnate în cuprinsul notei ce i-a fost prezentată, ca şi cum acestea ar fi parvenit din zvon
public, iar nu de la o structură a instituţiei al cărei conducător era. în acest sens, din declaraţia martorului Diaconescu Daniel,
care la vremea respectivă conducea Direcţia Generală de Informaţii Fiscale din cadrul A.N.A.F., se reţine că fiind
încunoştinţat de către un subordonat al său care îşi desfăşura activitatea în cadrul Serviciului de monitorizare a activităţii
fiscale, al cărui principal obiectiv consta în surprinderea activităţilor cu potenţial fiscal ridicat, despre faptul că existau
anumite tranzacţii scriptice între expeditorul S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi antrepozitarul S.C. Excella Real Grup S.R.L, iar
faptic aceste tranzacţii se realizau între expeditor şi staţiile de distribuţie a produselor petroliere S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C.
Ana Oil S.R.L, a întocmit o notă pe care la rândul său a prezentat-o preşedintelui A.N.A.F., inculpatul Blejnar Sorin , care
primind respectiva notă, a studiat-o cu atenţie şi l-a întrebat dacă informaţiile pe care le conţinea sunt verificate, după care
fără a pune nici o rezoluţie scrisă, a dispus verbal transmiterea notei către A.N.V.
Apărarea a arătat că singurele verificări efectuate în urma notei anterior menţionate au constat într-un control
efectuat la data de 21.11.2011 la sediul S.C. Excella Real Grup S.R.L., vizând identitatea dintre stocul scriptic de produse
energetice şi cel faptic. Acest control nu a avut însă aptitudinea de a confirma informaţiile din nota întocmită de Direcţia
Generală de Informaţii Fiscale privind livrările faptice de motorină către staţiile de carburanţi şi caracterul fictiv al
operaţiunilor de rafinare, în condiţiile în care stocurile scriptice erau influenţate de documente fictive întocmite de inculpaţi,
iar verificările care ar fi trebuit să fie efectuate potrivit solicitărilor se refereau tocmai la realizarea tranzacţiilor consemnate.
Organele vamale abilitate nu au folosit niciunul dintre instrumentele de supraveghere pe care le aveau la dispoziţie
conform normelor de organizare şi funcţionare (oprirea în trafic şi controlul cisternelor care transportau motorină la S.C.
Benz Oil S.R.L. şi S.C. Euroil S.R.L., supravegherea permanentă pe timp de zi şi de noapte a clădirilor şi depozitelor
aparţinând S.C. Excella Real Grup S.R.L., însoţirea mijloacelor de transport) pentru a verifica dacă aspectele cuprinse în notă
sunt reale. Totodată, nu s-au efectuat controale pe luxul tehnologic al rafinăriei, pentru a stabili dacă produsele energetice
inferioare au fost într-adevăr produse, nu s-a realizat o verificare a circuitului fizic al ţiţeiului, nu au fost verificaţi
cumpărătorii combustibilului lichid pentru a stabili dacă activitatea acestora justifica achiziţiile şi nu au fost organizate
activităţi de însoţire a autovehiculelor folosite pentru transportul motorinei." (filele 137-138 din sentinţă şi 238-240 din
rechizitoriu)
În primul rând, apărarea a arătat că judecătorul fondului preia teza acuzării şi încearcă să inducă, în mod nereal,
ideea unei complicităţi a inculpatului Comăniţă Viorel, cu privire la sesizarea cuprinsă în nota de mai sus, având în vedere că
aceasta nu a ajuns la cunoştinţa inculpatului niciodată, aspect confirmat, fără putinţă de tăgada, atât prin declaraţia
coinculpatului Blejnar Sorin , cât şi prin declaraţia dată în faţa instanţei de judecată, cu ocazia cercetării judecătoreşti, de
către martorul Diaconescu Daniel, în calitatea sa de semnatar al acestei note. Aceste aspecte sunt întărite şi prin declaraţia
martorului Ilie Tuică Nicolae Arion, în care acesta arată că a primit adresa respectivă de la Directorul Albu Iulian, dar şi prin
Ordinele nr. 4119 şi 4120 din 02.03.2011 emise de inculpatul Comăniţă Viorel (prin care au fost împuterniciţi doi funcţionari
publici pentru primirea şi repartizarea corespondenţei adresate Autorităţii Naţionale a Vămilor).
Astfel: Inculpatul Blejnar Sorin a precizat că: "O altă împrejurare pe care mi-am amintit ca reţinând numele
acestei societăţi este ca în anul 2011, octombrie sau noiembrie când directorul Direcţiei de Informaţie Fiscală din cadrul
ANAF, domnul Diaconescu Daniel, mi-a prezentat o lucrare cuprinzând mai multe societăţi comerciale, ce viza comerţul cu
produse petroliere cu privire la care exista riscul de evaziune fiscală. Am dispus atunci directorului Diaconescu să
disemineze informaţia, să facă verificări şi să transmită solicitarea celor din subordine care aveau ca obiect de activitate
efectuarea de verificări în acest sens. Nu mi-am adus aminte atunci de SC Excella";
Martorul Diaconescu Daniel a precizat că: „Datele ce mi-au fost prezentate de către funcţionarul public din cadrul
Serviciului Monitorizare le-am prezentat la rândul meu inculpatului Blejnar ca preşedinte ANAF printr-o notă în cadrul
căreia am făcut propunerea de valorificare a acestora la nivelul ANV, având în vedere competenţa acestei instituţii în
materie de accize. Inculpatul Blejnar a studiat nota şi a dispus verbal transmiterea acesteia către Autoritatea Naţională a
Vămilor, nu a pus nicio rezoluţie pe nota respectivă. Ca atare, nota a fost transmisă către ANV, mai departe nu cunosc ce s-
a întâmplat cu nota respectivă în cadrul ANV. Nota respectivă a fost studiată cu atenţie de inculpatul Blejnar şi în acelaşi
timp acesta m-a întrebat dacă sunt verificate informaţiile, eu spunând că nu, întrucât nu puteam merge pe teren pentru a
face astfel de verificări. (...) Sesizarea pe care am adresat-o preşedintelui ANAF a fost consemnată în condica Direcţiei
Generale de Informaţii fiscale cu nr. de înregistrare, iar competenţa noastră era de a trimite informaţiile obţinute către
144
direcţiile specializate. Ulterior nu m-am mai interesat cum a fost rezolvată sesizarea pe care am formulat-o, întrucât nu
aveam competenţe în ceea ce priveşte monitorizarea activităţii vamale. Arăt că intr-adevăr sesizarea despre care am făcut
vorbire este aceea prezentată în fotocopie la termenul de azi de ap. ales al inc. Comăniţă (subl.n.). Nu l-am întrebat
niciodată pe inc. Comăniţă care este rezultatul verificărilor efectuate cu privire la sesizarea formulată de mine. Nu am avut
nicio discuţie cu inc. Comăniţă despre această adresă de sesizare)";
Martorul Ilie Tuică Nicolae Arion a precizat că: „ în anul 2011 au existat două solicitări din partea Direcţiei de
Supraveghere şi Control Vamal, respectiv din partea domnului Iulian Albu cu privire la efectuarea unor controale inopinate
la SC Excella Real Grup SRL. Nu au existat însă rezultate în urma acestor controale".
De asemenea, copia Ordinelor nr. 4119 şi 4120 din 02.03.2011 emise de inculpatul Comăniţă Viorel, în calitate de
Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin care au fost împuterniciţi doi funcţionari publici pentru
primirea şi repartizarea corespondenţei adresate Autorităţii Naţionale a Vămilor, admisă ca probă de instanţă prin încheierea
din 16.11.2015 şi neanalizată în cadrul sentinţei, confirmă susţinerile apărării. Din cuprinsul Ordinelor respective, rezultă că
existau anumite persoane desemnate (Bărbulescu Constantin şi Grigore Alexandru Valeriu), care primeau şi repartizau toată
corespondenţa adresată Autorităţii Naţionale a Vămilor (potrivit reglementărilor existente încă din anul 2000), deci inclusiv
cea a inculpatului Comăniţă Viorel, astfel încât este evident că acesta nu a primit personal nicio adresă de la Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală prin care să fie informat despre activitatea potenţial evazionistă a SC „Excella Real Grup "
SRL, cu trimitere expresă la nota ANAF nr. 846.709 din octombrie 2011.
Din coroborarea declaraţiilor prezentate mai sus, cu înscrisurile aflate la dosar rezultă, fără dubiu, că rezoluţia de
repartizare de pe notă nu aparţine inculpatului Comăniţă Viorel, aceasta fiind repartizată de la registratura generală a
Autorităţii Naţionale a Vămilor direct către Direcţia de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale, iar în cadrul acestei
direcţii a fost repartizată de către directorul acestei direcţii către Serviciul de Coordonare Echipe Mobile şi Supraveghere
Produse Accizate. De altfel, a fost efectuată o adresă către Direcţia Regională Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, prin
care i s-a adus la cunoştinţă acesteia conţinutul notei, această direcţie dispunând un control operativ la societate.
Mai mult, în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a ANV, aprobat prin Ordin al Preşedintelui ANAF, sunt
stabilite clar atribuţiile Serviciului Supraveghere Produse Accizabile şi ale Serviciului Coordonare Echipe Mobile, ambele
aflate în subordinea Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale:
„Art. 20 - (1) Serviciul Coordonare Echipe Mobile Accizabile funcţionează în cadrul Direcţiei Supraveghere Accize
şi Operaţiuni Vamale şi are următoarele atribuţii:
a) coordonează, îndrumă şi verifica activităţile specifice de supraveghere vamală şi în domeniul produselor
accizabile, desfăşurata de echipele proprii cat şi de cele din cadrul structurilor regionale şi judeţene.
b) efectuează investigaţii, supravegheri şi verificări potrivit reglementarilor legale în vigoare, în cazurile în care
sunt semnalate încălcări ale legislaţiei vamale sau fiscale de către persoanele fizice sau juridice.
c) în caz de suspiciuni, în baza informaţiilor deţinute sau a analizei de risc, dispune structurilor teritoriale, acţiuni
planificate sau inopinate de investigare, supravegheri, verificări şi controale asupra mijloacelor de transport cu mărfuri aflate
sub regim vamal suspensiv sau cărora trebuie sa li se stabilească un regim vamal, precum şi în ceea ce priveşte mişcarea
produselor accizabile.
d) asigura supravegherea prin sisteme electronice aflate în dotarea autorităţii vamale, a mijloacelor de transport
mărfuri aflate în regim suspensiv.
e)sesizează organele de urmărire penala competente, când sunt elementele constitutive ale unei infracţiuni.
f) analizează rezultatele obţinute de echipele mobile din teritoriu şi prezintă conducerii Direcţiei Supraveghere
Accize şi Operaţiuni Vamale propuneri de îmbunătăţire a activităţii.
g) organizează şi efectuează misiuni operative în mod independent, împreună cu echipe mobile aparţinând
direcţiilor regionale pentru accize şi operaţiuni vamale sau direcţiilor judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale sau cu
structuri specializate din cadrul altor instituţii.
h) pe întreg teritoriul naţional, echipele mobile au dreptul de a opri orice mijloace de transport, utilizând semnale
formale specifice şi de a verifica documentele mijlocului de transport precum şi cele care arata provenienţa şi regimul vamal
şi fiscal, pentru produse accizabile, inclusiv documentele de transport internaţional.
Art. 21 - (1) Serviciul Supraveghere Produse Accizabile funcţionează în cadrul Direcţiei Supraveghere Accize şi
Operaţiuni Vamale şi are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea de supraveghere a mişcării produselor accizabile în regim fiscal suspensiv şi cea
de investigare cu privire la deţinerea, producerea, mişcarea şi comercializarea produselor supuse accizării , la nivel naţional
si, în colaborare cu Serviciul central de legături (compartiment de specialitate pentru accize), gestionează cererile de asistenţă
mutuală, potrivit Regulamentului CE nr. 2073/2004.
b) propune şi participa, după caz , la acţiuni de control inopinat în vederea verificării dispoziţiilor şi
normelor legale privind producţia, depozitarea, circulaţia şi comercializarea produselor accizabile.
c) constata şi aplica sancţiuni contravenţionale şi face propuneri cu privire la suspendarea, anularea,
revocarea autorizaţiei, ori sesizarea altor organe competente pentru continuarea verificărilor şi aplicarea masurilor ce se
impun, după caz, atunci când se constata, direct sau prin structurile subordonate, încălcarea dispoziţiilor legale. (...)
f) coordonează activitatea privind modul de îndeplinire a dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la supravegherea
permanenta".
Pe de altă parte, în opinia apărării se susţine, în mod neîntemeiat, că organele vamale nu au folosit niciunul dintre
instrumentele de supraveghere pe care le aveau la dispoziţie, aspect contrazis chiar de piesele probatorii ale dosarului, dar şi
de legislaţia în vigoare la acel moment.
Astfel, din punct de vedere legal, supravegherea fiscală (inclusiv supravegherea permanentă) era prevăzută în Titlul
VIII din Codul Fiscal, iar prin OUG 109/2009, aprobată prin Lega nr. 76/2010 (publicată în M. Of. Nr. 307/11.05.2010) s-a
abrogat acest titlu şi tot ceea ce ţinea de supravegherea permanentă a antrepozitelor. Deşi Autoritatea Naţională a Vămilor nu
avea atribuţii legislative, inculpatul Comăniţă Viorel a înaintat către ANAF un proiect de ordin privind aprobarea
modalităţilor şi procedurilor pentru realizarea supravegherii fiscale a producţiei, depozitării, circulaţiei şi importului
produselor accizabile. Ca urmare a acestui demers al inculpatului, la data de 29 februarie 2012 a fost publicat în Monitorul
Oficial Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 207/2012, care reglementa aceasta activitate de supraveghere.
145
Mai mult, afirmaţia potrivit căreia nu au fost efectuate opriri în trafic şi control al cisternelor care transportau marfa
la SC „Benz Oil" SRL este demontată de înscrisurile depuse de inculpatul Comăniţă Viorel la dosarul cauzei (prin admiterea
lor ca probe de către judecătorul fondului), din care rezultă că au fost efectuate controale asupra acestor mijloace de transport
şi au fost efectuate prelevări de probe atât din acestea cât şi din antrepozitul fiscal. De altfel, ANV nu avea specialişti pentru a
face verificări tehnologice ale funcţionării rafinăriei, atribuţiile fiind strict de natură fiscală.
Argumentele apărării sunt confirmate de înscrisurile admise de instanţa de fond ca probe la propunerea inculpatului
Comăniţă Viorel, prin încheierea din 12 martie 2015 şi ignorate complet de judecătorul fondului la momentul soluţionării
cauzei:
- copia actelor încheiate şi a rezultatelor controalelor efectuate de către Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni
Vamale şi Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa la SC Excella Real Grup SRL în perioada decembrie
2008 - mai 2012, din care reiese numărul mare de controale care au fost efectuate la societatea respectivă, nu doar în perioada
2008-2009, ci şi în perioada 2011-2012 şi anume:
1. 27.06.2011 - Notă Unilaterală (3 pagini) nr. 899/27.06.2011 întocmită în urma unui control efectuat de
către DJAOV Constanţa la sediul antrepozitului fiscal al SC „Excella Real Grup " SRL în baza solicitării Biroului
Supraveghere Produse Accizabile nr. RC 15/781/20.05.2011 - Elmaz Nezir şi Manac Marioara;
2. 07.07.2011 - Notă Internă (o pagină) nr. 943/07.07.2011 a Biroului Autorizări din cadrul DJAOV
Constanţa înregistrată la Biroul Supraveghere Produse Accizate sub nr. RC 9/2397/08.07.2011 prin care se solicita ca în
acţiunile de control specifice biroului BSPA să aibă în vedere cele prezentate - faptul că SC „Excella Real Grup " SRL are
autorizaţia nevalidă -Elmaz Nezir şi Manac Marioara;
3. 11.07.2011 - Notă Unilaterală (o pagină) nr. 6517/11.07.2011 întocmită de DJAOV Constanţa - Biroul
Supraveghere Produse Accizate prin care se arăta că s-au deplasat în baza ordinului de misiune nr. 129/11.07.2011 la sediul
antrepozitului SC „Excella Real Grup " SRL în vederea sigilării instalaţiilor de producţie şi efectuării inventarului faptic al
stocurilor de produse accizabile – Letcanu Costel, Pătrănoiu Constantin şi Ifrim Lucian;
4. 28.07.2011 - Raport privind îndeplinirea acţiunilor conform ordinului de misiune nr. 129/11.07.2011;
comunicare către SC „Excella Real Grup " SRL pentru sigilarea instalaţiei şi verificarea stocurilor de produse – Letcanu
Costel, Voicu Liviu şi Datcu Dragos;
5. 18.10.2011 - Raport Control (o pagină) nr. 30643/4528/20.10.2011 încheiat în baza ordinului de misiune
nr. 611/18.10.2011, prin care DRAOV Constanta a prelevat de la o cisternă din trafic încărcată de la SC Excella Real Grup
SRL şi ulterior din rezervoare de la sediul societăţii probe în vederea stabilirii tipului mărfii transportate - Luca Relu, Datcu
Sorin şi Dumitru Oana;
6. 05.12.2011 - Proces Verbal de Control (4 pagini) nr. 198/1/05.12.2011 încheiat de către DRAOV
Constanta în baza ordinului de misiune nr. 182/21.11.2011. Controlul a fost iniţiat în urma solicitării ANV - DSAOV atât la
SC Excella Real Grup SRL cât şi la Inkasso Job, Benz-Oil şi Euroil - Olteanu Manuela, Datcu Dragoş şi Simion Florin.
7. 30.01.2012 - Ordin de serviciu nr. R-CT 5/30.01.2012 prin care s-a dispus de către DRAOV Constanta
efectuarea unui control inopinat la SC „Excella Real Grup " SRL;
8. 09.04.2012 - Proces Verbal de control şi prelevare de probe încheiat de către IPJ Constanta - Serviciul de
Investigare a Fraudelor în comun cu DRAOV Constanţa în baza ordinului de misiune nr. 229/06.04.2012. Locul efectuării
controlului - antrepozitul fiscal al SC Excella Real Grup SRL -Boidache Daniel, Serban Mihai şi Menagi Cetin;
9. 20.04.2012 - Proces Verbal de control (2 pagini) nr. 10452/20.04.2012 încheiat de către o echipă de
control din cadrul DRAOV Constanţa la solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa - Cupes Danut şi Adriana
Olaru;
10. 13.06.2012 - Nota de Constatare (5 pagini) nr. 106/1/13.06.2012 şi PVCSC nr. 144/13.06.2012 încheiate
de către DJAOV Constanţa în urma unui control efectuat la sediul SC Excella Real Grup SRL în baza ordinului de misiune
nr. 106/13.06.2012 - Olteanu Manuela, Datcu Dragos şi Simion Florin;
- copia Procesului Verbal nr. 10452/20.04.2012 încheiat de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni
Vamale Constanţa, ca urmare a adresei nr. 15896/SIFPA/23.03.2012 emisă de Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia
Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale. Acest înscris atestă faptul că a fost comunicată către Direcţia Regională pentru
Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa aprobarea de către inculpatul Comăniţă Viorel (în calitate de' Vicepreşedinte al
Agenţiei de Administrare Fiscală - Conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor) a propunerii de revocare a autorizaţiei de
antrepozit fiscal a SC „Excella Real Grup " SRL, menţionându-se şi faptul că „la organizarea acţiunii de inspecţie fiscală
trebuie avută în vedere perioada deţinerii autorizaţiilor de antrepozit fiscal corelată cu perioada de la ultima inspecţie fiscală";
- copia adreselor nr. 1566/02.03.2012 şi 1822/12.03.2012 emise de Direcţia Judeţeană pentru Accize şi
Operaţiuni Vamale Sibiu, prin care se aduce la cunoştinţa SC „Benz Oil" SRL faptul că aceasta este supusă inspecţiei fiscale
pe o perioadă de 5 ani, precum şi componenţa echipei de control care efectuează inspecţia fiscală, începând cu data de
12.03.2012. Din cuprinsul înscrisului rezultă atitudinea inculpatului Comăniţă Viorel, contrară susţinerilor acuzării, în sensul
aprobării de către acesta, în calitate de Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Conducător al
Autorităţii Naţionale a Vămilor, a includerii în planul de inspecţie fiscală a SC „Benz Oil" SRL, societate de asemenea,
pretins „protejată" de către inculpat, în opinia judecătorului fondului şi a parchetului.
Or, în mod evident, o activitate infracţională constând în protejarea activităţii evazioniste a unor societăţi este
contrazisă de înscrisurile de mai sus, care probează tocmai conduita contrară a inculpatului Comăniţă Viorel, care faţă de
toate societăţile în discuţie a aprobat efectuarea de verificări în mod obiectiv, fără a avea vreo atitudine pasivă sau
părtinitoare.
d. Aspecte din declaraţiile unor martori audiaţi la propunerea apărării, relevante, în opinia judecătorului fondului,
pentru pretinsa activitate infracţională a inculpatului Comăniţă Viorel
Epuizând activitatea de copiere a tuturor aspectelor invocate în rechizitoriu, judecătorul fondului realizează unica
contribuţie personală din cadrul acestei hotărâri în privinţa inculpatului Comăniţă Viorel, concretizată într-o interpretare
forţată, lipsită de orice rigoare juridică, a declaraţiilor martorilor admişi de către instanţă la solicitarea apărării.
Astfel, în dorinţa de a suplini lipsa oricărui element probator care să susţină o soluţie de condamnare, instanţa de
fond, ignorând adevărul judiciar, reţine, contrar evidențelor, că (sublinierile ne aparţin): „De altfel, aspecte relevante
referitoare la modul în care inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, în virtutea funcţiilor importante deţinute în cadrul
146
A.N.A.F. puteau coordona şi influenţa direcţionarea activităţilor de control ce se desprind şi din declaraţiile altor martori
audiaţi în cauză, chiar la propunerea acestora.
Astfel, potrivit declaraţiei martorului Constantinescu Aurelian, care în perioada de referinţă ocupa funcţia de şef
Serviciu a echipe mobile din cadru A.N.V., de regulă controalele inopinate se dispuneau de către directorii structurilor din
care făceau parte echipele operative şi, numai în mod excepţional, atunci când era vorba despre inspecţii fiscale complexe
care presupuneau implicarea mai multor direcţii regionale exista posibilitatea ca astfel de inspecţii să fie coordonate de către
conducătorul A.N.V., însă, astfel de inspecţii nu erau uzuale. Ori, în cazul în speţă, o astfel de inspecţie fiscală complexă, deşi
absolut necesară în raport cu amploarea şi complexitatea activităţilor evazioniste despre care deţinea informaţii concrete că ar
fi desfăşurate de către S.C. Excella Real Grup S.R.L., cu ajutorul a numeroşi alţi agenţi economici implicaţi în mecanismul
de fraudare a bugetului de stat, nu a fost niciodată dispusă de A.N.V. asupra S.C. Excella Real Grup S.R.L. în luna noiembrie
2011 în urma notei nr. 846.709 a Direcţiei Generale de Informaţii Fiscale din cadrul A.N.A.F. limitându-se, aşa cum s-a
precizat anterior, la verificarea formală a corespondenţei dintre stocul scriptic şi stocul faptic de produse energetice.
Aspecte similare se desprind şi din declaraţia martorului Ilie Nicolae Tuică Arion, care la momentul comiterii
faptelor deduse judecăţii deţinea funcţia de director al Regionalei Vamale Constanţa şi care a afirmat că aprobarea
menţionării în planul de inspecţie fiscală a oricărei societăţi, deci şi a S.C. Excella Real Grup S.R.L, se făcea de către
preşedintele A.N.V., inculpatul Comăniţă Viorel, iar în luna aprilie 2012 a primit o propunere din partea A.N.V., semnată de
către inculpatul Comăniţă Viorel, pentru efectuarea unei astfel de inspecţii fiscale la S.C. Excella Real Grup S.R.L,
dispunând repartizarea acelei solicitări către Compartimentul de inspecţie fiscală care era compus din 3 persoane şi care la
acel moment mai avea în derulare alte 3-4 inspecţii fiscale, astfel încât începuse până la momentul în care el şi-a încetat
activitatea de director al Regionalei Vamale Constanţa, în luna mai 2012.
De asemenea, şi martorul Bodea Ioan care a ocupat mai întâi funcţia de inspector vamal în cadrul direcţiei Judeţene
de Accize şi Operaţiuni Vamale Sibiu şi apoi pe aceea de director executiv în cadrul aceleiaşi instituţii a precizat că toate
inspecţiile fiscale erau aprobate de către conducerea A.N.V., respectiv de inculpatul Comăniţă Viorel
Cât priveşte faptul că niciunul dintre martorii Ilie Nicolae Tuică Arion, care a îndeplinit funcţia de director al
Regionalei Vamale Constanţa, Huţucă Bogdan Iulian care a deţinut funcţia de director al D.G.F.P. Constanţa sau Bodea Ioan,
care începând cu luna martie 2012 a ocupat funcţia de director executiv în cadrul direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni
Vamale Sibiu, nu a afirmat că ar fi primit vreo dispoziţie sau ar fi fost influenţaţi în vreun fel de către inculpaţii Blejnar Sorin
şi Comăniţă Viorel spre a favoriza S.C. Excella Real Grup S.R.L, ori, după caz S.C. Benz Oil S.R.L., în cadrul acţiunilor de
control întreprinse de către structurile teritoriale fiscale sau vamale pe care le conduceau. Curtea consideră că acest aspect
trebuie interpretat în strânsă legătură cu propria conduită «binevoitoare» manifestată de aceştia în îndeplinirea atribuţiilor lor
de serviciu.
Astfel, în pofida evidenţei faptelor, martorul Ilie Nicolae Tuică Arion a susţinut că, în perioada cât a îndeplinit
funcţia de director al Regionalei Vamale Constanţa, S.C. Excella Real Grup S.R.L, nu a fost o societate care să ridice
probleme nici măcar la nivelul Grupurilor Regionale de Luptă Antifraudă în cadrul cărora se organizau întâlniri cu Poliţia,
Prefectura, Finanţele Publice, Garda Financiară şi nici nu auzise ca această societate să desfăşoare vreo activitate
infracţională, iar în urma controalelor inopinate pe care Ie-a ordonat cu privire la respectiva societate sau la care echipe ale
Regionalei Vamale au participat împreună cu organele de poliţie, nu i-au fost raportate nici un fel de nereguli sau acţiuni de
fraudă din partea S.C. Excella Real Grup S.A., pentru simplul motiv că acestea nici nu au fost căutate.
În acelaşi sens, din declaraţia martorului Huţucă Bogdan Iulian care a deţinut funcţia de director general al D.G.F.P.
Constanţa, Curtea reţine că, deşi aprobarea planului lunar de control intra în atribuţiile lui de serviciu, acesta nici nu are
cunoştinţă despre activitatea desfăşurată de către S.C. Excella Real Grup S.R.L. care constituia totuşi un agent economic
destul de însemnat din raza de competenţă a instituţiei pe care o conducea, ci despre aceasta a auzit doar din ceea ce s-a scris
în presa vremii.
Cu privire la martorul Bodea Ioan, care începând cu luna martie 2012 a ocupat funcţia de director executiv în cadrul
direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Sibiu, din declaraţia acestuia rezultă că asupra S.C. Benz Oil S.R.L. a fost
începută o inspecţie fiscală în lunile noiembrie sau decembrie 2011, însă această activitate nu fusese finalizată nici la sfârşitul
lunii iunie 2012. ceea ce coroborat cu atitudinea de superioritate pe care, astfel cum s-a precizat cu prilejul expunerii
contribuţiei infracţionale a inculpatului Moldovan Ovidiu Ioan, acesta obişnuia să o manifeste în relaţia cu inspectorii vamali,
dovedeşte lipsa de seriozitate şi de eficienţă a verificărilor efectuate în cadrul respectivelor acţiuni de control.
De altfel, despre modul detaşat în care inculpatul Guliu George percepea posibilitatea declanşării unor controale
asupra S.C. Excella Real Grup S.R.L., bizuindu-se probabil pe sistemul de protecţie pe care îl crease asociatul lui, inculpatul
Nemeş Radu, sunt extrem de elocvente următoarele comunicări şi convorbiri telefonice: «Ce rugăminte am la tine, la ora
unu jumătate, la prânz...o să vină unii d-ăia cu trese, ştii tu. Faci şi tu o masă de şase persoane, opt persoane şi trec eu să-
ţi...Le dai ce vor ei, da?» (convorbire telefonică purtată de Guliu George la data de 30.05.2012, ora 10:28:02 cu un
interlocutor pe nume Nelu)" (filele 138 - 140 din sentinţă)
Într-o logică coerentă, care să permită instanţei de control judiciar să cenzureze afirmaţiile complet eronate ale
judecătorului fondului, apărarea a reprodus aspectele principale din declaraţiile date în cuprinsul cercetării judecătoreşti cu
privire la această infracţiune, de către inculpaţii Comăniţă Viorel, Blejnar Sorin, Nemeş Radu şi martorii invocaţi mai sus
-Constantinescu Aurelian, Ilie Nicolae Tuică Arion, Bodea Ioan, Huţucă Bogdan Iulian.
Astfel, inculpatul Comăniţă Viorel a precizat în faţa instanţei de judecată că „în perioada 1 ianuarie 2009 şi până la
13 februarie 2011 am fost directorul Direcţiei Supravegheri Accize, dată de la care am fost numit vicepreşedinte ANAF, până
la data de 17 mai 2012, când am fost demis prin decizia Primului Ministru. A concordat această perioadă cu cea în care inc.
Blejnar a fost preşedinte ANAF. Până la data de 9 iulie 2012 nu am auzit de SC Excella, însă ulterior după începerea acestui
dosar am făcut verificări şi am constatat că în funcţiile pe care le-am deţinut am dispus mai multe controale şi inspecţii
fiscale. La momentul când am dispus efectuarea unei inspecţii fiscale, a fost suspendată la solicitarea parchetului, având în
vedere cercetările ce se efectuau la vremea respectivă. Ulterior am aprobat reintroducerea societăţii respective în programul
de inspecţie fiscală. Inspecţia fiscală are în vedere întreaga activitate a societăţi pe ultimii 5 ani. Pentru neîndeplinirea unei
condiţii legale am fost cel care am aprobat propunerea de revocare a activităţii societăţii. Ca vice-preşedinte ANAF nu aveam
atribuţia să dispun controale operative. Nu cunosc raportul Curţii de Conturi la care se făcea referire despre activitatea SC
Excella, acesta fiind anterior numirii mele în funcţie.(...) Marta nu mi-a spus niciodată despre SC Excella, despre o relaţie cu
147
Nemeş Radu, şi dacă mi-ar fi atras atenţia probabil că nu aş fi dispus acele măsuri privind revocarea activităţii SC Excella.
Măsurile acelea le-am dispus pentru că aşa trebuiau dispuse, indiferent de intervenţia lui Marta pentru acele societăţi".
Apărarea a arătat că susţinerile inculpatului se coroborează cu următoarele mijloace de probă: declaraţiile
inculpatului Blejnar Sorin , care, în faţa instanţei de judecată, a precizat că „în ianuarie 2009 am preluat funcţia de director
ANAF. În această calitate am primit în acelaşi an 2009 o sesizare de la Curtea de Conturi cu privire la foarte multe societăţi
comerciale care desfăşurau comerţ cu produse petroliere, indicându-mi-se că în activitatea acestor firme existau
vulnerabilităţi care puteau genera evaziune fiscală cu prejudicierea bugetului. Pe acea lucrare am pus o rezoluţie în sensul
repartizării lui Mărginean Radu, care era vice-preşedinte ANAF şi directorul Autorităţii Vamale. Am menţionat luarea de
măsuri legale şi de asemenea, discutarea cu personalul din subordine, pentru ca pe viitor să se evite un astfel de fenomen. O
altă împrejurare pe care mi-am amintit ca reţinând numele acestei societăţi este ca în anul 2011, octombrie sau noiembrie
când directorul Direcţiei de Informaţie Fiscală din cadrul ANAF, domnul Diaconescu Daniel, mi-a prezentat o lucrare
cuprinzând mai multe societăţi comerciale, ce viza comerţul cu produse petroliere cu privire la care exista riscul de evaziune
fiscală. Am dispus atunci directorului Diaconescu să disemineze informaţia, să facă verificări şi să transmită solicitarea
celor din subordine care aveau ca obiect de activitate efectuarea de verificări în acest sens. Nu mi-am adus aminte atunci de
SC Excella. Din punctul meu de vedere mi-am respectat atribuţiile aferente funcţiei, până în aprilie 2012 când am fost
eliberat din funcţie de primul ministru. (...) în anul 2010 printr-o decizie a CSAT s-a constituit un grup inter-instituţional
pentru combaterea evaziunii fiscale, format din Ministerul de Finanţe, Ministerul de Interne, Ministerul de Justiţie,
Ministerul Public şi SRI, eu reprezentând Ministerul Finanţelor. Niciodată în decursul existenţei acestui grup timp de doi ani
nu am fost încunoştinţat de săvârşirea vreunei presupuse fapte penale de către SC Excella sau de vreo altă societate din
acest dosar";
Declaraţiile inculpatului Nemeş Radu, care, la termenul judecată din 29.06.2015, a precizat că „Pe inc. Comăniţă
Viorel, îl cu, doar din presă(...) Nu i-am cerut nimic niciodată lui Comăniţă Viorei nici nu am avut discuţii cu acesta legate
de SC Excella sau de vres. altă societate";
Declaraţiile martorului Radu Cristian, care, la termenul de judecată din data de 07.12.2015, a precizat că: „ în
perioada de referinţă la care se referă prezenta cauză, am ocupat funcţia de comisar şef al Gărzii Financiare Constanţa
până în luna martie 2012, când m-am autosuspendat din întreaga activitate desfăşurată la Garda Financiară. În legătură cu
pretinsa activitate infracţională desfăşurată de către SC Excella Real Grup SRL, arăt că primind citaţia pentru această
cauză, m-am informat de pe portalul instanţei şi pot să afirm că actele de control în legătură cu societăţile comerciale din
raza de competenţă erau întocmite de funcţionari din subordinea mea, iar acestea nu-mi parveneau în nici un mod. în fapt,
aveam acces la actele de control, dar nu le solicitam. Pe zi se întocmeau sute de acte de control, care erau înregistrate într-
un registru naţional. Fiecare coleg din subordinea mea era suveran în activitatea sa şi semna pentru actele de control
îndeplinite. La nivelul Gărzii Financiare Centrale se aproba un plan de control pentru fiecare judeţ în parte. în acest plan
erau menţionate societăţile comerciale ce urmau a fi obiectul controalelor Gărzii Financiare. Pe lângă acest plan de
control, comisarii Gărzii Financiare, făceau controale şi pe baza sesizărilor venite de la cetăţeni sau de la instituţiile
statului. în baza acestui plan de control, şefii de divizie, repartizau funcţionarii Gărzii Financiare ce urmau a efectua
controale. În legătură cu sesizările primite de la cetăţeni sau instituţii, acestea erau repartizate mai întâi pe divizii, după
care cereau aprobarea conducerii centrale şi apoi se repartizau la comisarii care urmau a efectua controale. Îl cunosc pe
inc. Blejnar Sorin, acesta mi-a fost şef şi în anul 2005, în calitate de preşedinte al Gărzii Financiare, precum şi începând cu
anul 2009, în calitate de preşedinte al ANAF. Nu am primit niciodată din partea acestuia dispoziţii în legătură cu efectuarea
sau neefectuarea vreunui control la societăţile comerciale din circumscripţie, de altfel, nici nu se puteau primi astfel de
dispoziţii, în raport cu procedura pe care am descris-o în cele ce preced, care era valabilă la nivel naţional. Solicitările din
partea preşedintelui ANAF, adresate tuturor secţiilor judeţene ale Gărzii Financiare, veneau doar prin Secretariatul
Comisariatului General. Nu am cunoştinţă despre numărul controalelor efectuate la SC Excella Real Grup SRL şi nici
despre rezultatele acestor controale";
Declaraţiile martorului Constantinescu Aurelian (audiat ca martor de către acuzare încă din faza de urmărire penală
şi nu la cererea apărării), care, la termenul de judecată din 21.07.2015, a precizat că: „îl cunosc pe inculpatul Comăniţă
Viorel încă din perioada când am lucrat cu acesta la Direcţia Generală a Vămilor în perioada 2011-2013. În perioada sus-
arătată îndeplineam funcţia de şef serviciu Echipe mobiliare. Directorii Direcţiilor regionale şi judeţene sau înlocuitorii
acestora aveau competenţa de a semna ordine de serviciu pentru controale inopinate. De regulă, controalele inopinate se
dispuneau de către directorii structurilor din care făceau parte echipele operative. În mod excepţional, atunci când era
vorba despre inspecţii fiscale complexe care presupuneau implicarea mai multor direcţii regionale exista posibilitatea ca
astfel de inspecţii să fie ordonate şi de către conducătorul ANV care era şi vice-preşedinte al ANAF, astfel de inspecţii nu
erau însă uzuale. În coordonarea unui control operativ inopinat la nivelul Direcţiilor regionale şi judeţene nu era necesară
şi obţinerea unei aprobări sau semnături din partea conducătorului ANV, în speţă a inc. Comaniţă. Personal nu am efectuat
vreun astfel de control operativ inopinat pe autostrada A1 cu privire la mijloacele de transport aparţinând SC Excella SRL,
însă am cunoştinţă că în perioada 2011-2012 s-a efectuat o verificare pe autostrada A1 de către Direcţia Regională Vamală
Bucureşti fiind efectuate verificări asupra unui mijloc de transport despre care nu am certitudinea că ar fi aparţinut SC
Excella SRL, dar din datele pe care le-am avut la dispoziţie şi din presă se pare că a fost vorba de un mijloc de transport
aparţinând societăţii sus-menţionate. Ştiu că acel caz a fost preluat de organele de urmărire penală. Cred că ordinul de
control în cazul sus-menţionat a fost semnat de către directorul Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti. Inculpatul Comaniţă
nu a fost informat despre efectuarea acestui control şi nici nu am date că acesta ar fi intervenit în vreun fel în realizarea
propriu-zisă a controlului. În prezent deţin funcţia de şef serviciu al Direcţiei Supraveghere şi Control Vamal din cadrul
Direcţiei Generale a Vămilor. Nu am cunoştinţă despre faptul că inculpatul Comaniţă Viorel se cunoştea cu inculpatul
Nemeş Radu. Nu îl cunosc pe inculpatul Nemeş Radu. Pe inculpatul Blejnar Sorin îl cunosc din aceeaşi perioadă la care am
făcut anterior referire când acesta ocupa funcția de preşedinte al ANAF. Inculpaţii Blejnar şi Comăniţă se cunoşteau între
ei, întrucât aveau o relaţie de la şef la subordonat, aceştia colaborând şi conlucrând în cadrul şedinţelor operative. Nu am
asistat niciodată la o discuţie purtată între inculpaţii Blejnar şi Comăniţă pe tema eventualei demisii a inculpatului Blejnar.
Cred că din echipa operativă care a efectuat controlul de pe A1 la care am făcut referire anterior au făcut parte 2 inspectori
fiscali pe nume Stamatescu Răzvan şi Rădulescu Florin, nefiind sigur asupra numelui celui de al doilea inspector. Ştiu că în
urma acelui control s-au făcut nişte verificări încrucişate, s-au luat probe de laborator, cazul fiind preluat de organele de
148
urmărire penală. Ştiu că din analizele de laborator a rezultat că transportul respectiv conţinea motorină şi nu am cunoştinţă
despre rezultatul final al verificărilor";
Declaraţiile martorului Diaconescu Daniel, care, la termenul de judecată din 21.07.2015, a precizat că „îl cunosc pe
inculpatul Blejnar Sorin din perioada când acesta a lucrat la ANAF, la momentul respectiv direcţia pe care o conduceam -
Direcţia Generală de Informaţii Fiscale se afla în subordinea inculpatului Blejnar ca preşedinte al ANAF. La sfârşitul
anului 2010, la propunerea inculpatului Blejnar Sorin a fost înfiinţat în cadrul ANAF Serviciul de monitorizare a activităţii
fiscale care avea ca principal obiectiv surprinderea activităţilor cu potenţial fiscal ridicat. Acest serviciu era în subordinea
mea. în cadrul activităţilor acestui serviciu, un funcţionar public din cadrul serviciului respectiv pe nume Berescu Cosmin
mi-, a adus la cunoştinţă despre faptul că existau tranzacţii scriptice între un expeditor şi un antrepozit fiscal, iar faptic între
expeditor şi staţiile c/e distribuţie a produselor petroliere. Expeditorul era Inkasso SRL, antrepozitul era SC Excella SRL, iar
staţiile de distribuţie nu îmi amintesc exact, cred că Benz Oii şi Ana OH. Aceste aspecte au fost aduse la cunoştinţă la
sfârşitul anului 2011. Datele ce mi-au fost prezentate de către funcţionarul public din cadrul Serviciului Monitorizare le-am
prezentat la rândul meu inculpatului Blejnar ca. preşedinte ANAF printr-o notă în cadrul căreia am făcut propunerea de
valorificare a acestora la nivelul ANV, având în vedere competenţa aceste' instituţii în materie de accize. Inculpatul Blejnar
a studiat nota şi a dispus verbal transmiterea acesteia către Autoritatea Naţională a Vămilor, nu a pus nicio rezoluţie pe
nota respectivă. Ca atare, nota a fost transmisă către ANV, mai departe nu cunosc ce s-a întâmplat cu nota respectivă în
cadrul ANV. Nota respectivă a fost studiată cu atenţie de inculpatul Blejnar şi în acelaşi timp acesta m-a întrebat dacă sunt
verificate informaţiile, eu spunând că nu, întrucât nu puteam merge pe teren pentru a face astfel de verificări. La un moment
dat am făcut parte din comisia de autorizări pentru antrepozite fiscale şi nu îmi mai amintesc cu exactitate, dar cred că în
această calitate am propus revocarea autorizatei de antrepozit fiscal deţinută de SC Excella. Nu îmi amintesc exact care a
fost motivul acestei propuneri. Niciodată din partea ANAF nu s-a făcut vreo presiune pentru a avea vreun anume
comportament vis-a-vis de societăţile în cauză.
Sesizarea pe care am adresat-o preşedintelui ANAF a fost consemnată în condica Direcţiei Generale de Informaţii
fiscale cu nr. de înregistrare, iar competenţa noastră era de a trimite informaţiile obţinute către direcţiile specializate.
Ulterior nu m-am mai interesat cum a fost rezolvată sesizarea pe care am formulat-o, întrucât nu aveam competenţe în ceea
ce priveşte monitorizarea activităţii vamale. Arăt că într-adevăr sesizarea despre care am făcut vorbire este aceea
prezentată în fotocopie la termenul de azi de ap. ales al inc. Comăniţă. Nu l-am întrebat niciodată pe inc. Comăniţă care este
rezultatul verificărilor efectuate cu privire la sesizarea formulată de mine. Nu am avut nicio discuţie cu inc. Comăniţă
despre această adresă de sesizare. Ştiu că şi inculpatul Comăniţă a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei de autorizări
pentru antrepozite fiscale, dar nu îmi amintesc exact dacă acesta a deţinut funcţia respectivă şi la momentul revocării
autorizaţiei aparţinând SC Excella. Nu îmi amintesc exact dacă revocarea a intervenit mai înainte sau după formularea
notei pe care am prezentat-o inc. Blejnar. Nu îmi amintesc exact dacă la şedinţa Comisiei de autorizări în care s-a dispus
revocarea autorizaţiei SC Excella a participat şi inc. Comăniţă, dar ce pot să afirm este că în general, la şedinţele comisiei
nu am constatat din partea acestuia vreo atitudine de favorizare a vreuneia dintre societăţile supuse autorizării";
Declaraţiile martorului Bodea Ioan, care, la termenul de judecată din data de 07.12.2015, a precizat că: În perioada
de referinţă ce interesează cauza am deţinut mai întâi o funcţie executivă de inspector vamal, în cadrul Direcţiei Judeţene
pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Sibiu, iar din februarie 2012, timp de 4 luni am ocupat funcţia de director executiv în
cadrul aceleiaşi instituţii. Nu cunosc nimic în legătură cu activitatea comercială desfăşurată de către SC Excella Real Grup
SRL. Despre SC Ana Oil SRL şi SC Benz Oil SRL, pot să spun că sunt două mari societăţi comerciale din jud. Sibiu care au
fost autorizate să desfăşoare activităţi de comercializare carburanţi. Din noiembrie - decembrie 2011 ştiu că la SC Benz Oil
SRL a fost demarată o inspecţie fiscală de către inspectori din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale
Sibiu. Până mi-am terminat mandatul de director executiv în cadrul DJAOV Sibiu, această inspecţie nu se finalizase
respectiv la sfârşitul lui iunie 2012. Toate inspecţiile fiscale erau aprobate de către conducerea ANV, respectiv de către
domnul Comăniţa Viorel Ca orice inspecţie fiscală în domeniul produselor accizabile, şi această inspecţie dispusă în
privinţa Benz Oil a avut ca obiectiv verificarea îndeplinirii cerinţelor legale privitoare la comercializarea carburanţilor.
Perioada inspecţiei fiscale era fie termenul de prescripţie prevăzut de Codul Fiscal, fie perioada subsecventă ultimului
control efectuat. Probabil, această perioadă era 2006- 2011. După ce am fost numit ca director executiv în cadrul DJAOV
Sibiu întrucât unul dintre membrii echipei de inspecţie desemnată iniţial pentru SC Benz Oil SRL ocupase o funcţie
provizorie, a fost nevoie de schimbarea echipei de control, astfel încât am semnat un ordin de serviciu pentru noua echipă.
Probabil că în perioada în care am ocupat funcţia de director executiv la DJAOV Sibiu, urmare a solicitărilor de control
încrucişat, sau altor solicitări de controale sau sesizări din partea instituţiilor statului, am dispus efectuarea unor controale
operative la Benz Oil şi Ana Oil Sibiu. Pentru efectuarea acestor controale operative nu era necesară aprobarea conducerii
ANV, acestea se făceau în baza unor ordine de serviciu ale directorului Direcţiei Judeţene. Nu am cunoştinţă despre
plângerile penale formulate la Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Ana Oil şi Eur Oil de către DRAOV Braşov. Nu am
discutat niciodată cu Comăniţă Viorel despre Benz Oil SRL şi SC Ana Oil SRL şi ca atare nici nu mi-a cerut vreodată să
protejez interesele acestor societăţi indirect. Nici subordonaţii mei nu s-au plâns vreodată că inculpatul Comăniţă Viorel ar
fi intervenit în favoarea acestor două societăţi. Decizia de promovare temporară în funcţia de director executiv a DJAOV
Sibiu a fost semnată de către preşedintele ANAF, inculpatul Blejnar Sorin. Nu l-am cunoscut şi nu am vorbit niciodată cu
acesta. Nu mi-a cerut nici direct şi nici indirect să favorizez vreuna dintre societăţile trimise în judecată în cauză şi nici nu
am auzit vreo discuţie referitoare la acestea";
Declaraţiile martorului Huţucă Bogdan Iulian, care, la data de 17.12.2015, a precizat că: „începând cu luna mai
2011 şi până în mai 2012 am ocupat funcţia de director la DGFP Constanţa, iar din mai 2012 până în noiembrie 2012 am
deţinut funcţia de prefect al judeţului Constanţa. În legătură cu obiectul cauzei de faţă, menţionez că nu am cunoştinţă
despre activitatea SC Excella Real Grup SRL, decât din ceea ce s-a scris în presa vremii. În calitate de director al DGFP
Constanţa, nu am primit nicio dispoziţie din partea inculpatului Blejnar Sorin , fost preşedinte al ANAF în legătură cu
activitatea SC Excella Real Grup SRL. În calitate de director al DGFP, mă ocupam de activitatea de coordonare în raport
cu obiectivele stabilite pe o perioadă calendaristică de 1 an şi cu anumiţi indicatori de performanţă. Activitatea de
administrare se realiza la nivelul directorilor, şefilor de administraţie fiscală, iar activitatea de inspecţie, la nivelul
directorilor adjuncţi cu atribuţii de inspecţii. La nivelul directorilor adjuncţi şi a şefilor de inspecţii fiscale se realiza selecţia
societăţilor comerciale care intrau în planul lunar de control. în acest plan, erau menţionate şi echipele de inspectori fiscali
alocaţi pentru fiecare societate comercială din planul de control. Planul îl aprobam eu în calitate de director general";
149
Declaraţiile martorului Ilie Tuică Nicolae Arion, care, la termenul de judecată din data de 11.01.2016, a precizat că:
„După ce am primit citaţia din această cauză, m-am interesat mai în amănunt despre SC Excella Real Grup SRL, întrucât la
momentul când îndeplineam funcţia de director al Regionalei Vamale Constanţa, această societate nu a fost una care să
ridice probleme nici măcar la nivelul Grupurilor Regionale de Luptă Antifraudă în cadrul cărora se organizau întâlniri cu
Poliţia, Prefectura, Finanţele Publice, Garda Financiară. La vremea respectivă nu am auzit ca această societate să
desfăşoare vreo activitate infracţională. Ca director al Regionalei Vamale Constanţa am semnat mai multe ordine de control
vizând SC Excella Real Grup SRL, dar în urma acestor controale nu s-au constatat nereguli care să-mi fi fost aduse la
cunoştinţă Regula era în sensul că atunci când se constatau abateri care depăşeau mediul contravenţional trebuia să fiu
înştiinţat pentru a efectua sesizările penale necesare. Aprobarea menţionării în planul de inspecţie fiscală a oricărei
societăţi deci şi SC Excella Real Grup SRL, se făcea de Vicepreşedintele ANV în speţă de către inc. Comăniţă Viorel. Pentru
efectuarea controalelor operative inopinate, nu aveam nevoie de aprobarea Vicepreşedintelui ANV, inc. Comăniţă Viorel.
Planul de control se întocmea la nivel local, pe baza datelor şi informaţiilor deţinute de Compartimentul de Analiză Risc şi
de echipele mobile). Nu l-am informat vreodată pe inc. Comăniţă Viorel cu privire la SC Excella Real Grup SRL şi nici
acesta nu mi-a cerut nimic în legătură cu această societate. În anul 2011 au existat două solicitări din partea Direcţiei de
Supraveghere şi Control Vamal, respectiv din partea domnului Iulian Albu cu privire la efectuarea unor controale inopinate
la SC Excella Real Grup SRL. Nu au existat însă rezultate în urma acestor controale. După primirea adresei semnate de inc.
Comăniţă Viorel prin care se solicita inspecţia fiscală la SC Excella Real Grup SRL, am dispus repartizarea acelei adrese
către Compartimentul de Inspecţie Fiscală, în vederea începerii activităţii de inspecţii. Compartimentul respectiv avea 3
persoane în componenţă, iar dispoziţia de efectuare a inspecţiei fiscale i-a privit pe toţi aceştia. În acelaşi timp, la
compartimentul respectiv, mai erau în lucru încă 3 sau 4 activităţi de inspecţie fiscală. Inspecţia fiscală la o societate, deci şi
la SC Excella Real Grup SRL, presupunea urmărirea pe baza evidenţei contabile a respectivei societăţi a faptului dacă acea
societate respecta disciplina fiscală. Ştiu că prin aceeaşi adresă a ANV se solicita şi revocarea autorizaţiei de antrepozit
fiscal deţinută de SC Excella Real Grup SRL. Această solicitare a fost făcută de către inc. Comăniţă Viorel ca reprezentant
al ANV). De asemenea, au existat controale la SC Excella Real Grup SRL şi împreună cu organele de poliţie, la solicitarea
acestora. Organele de poliţie solicitau participarea unei echipe a Regionalei Vamale la efectuarea de controale, fără a se
preciza locaţia unde urma să aibă loc controlul. Niciodată, în urma unor astfel de controale, nu mi-au fost aduse la
cunoştinţă acţiuni de fraudă ale SC Excella Real Grup SRL, întrucât acestea nu au existat. În cadrul şedinţelor la care am
participat în cadrul ANV nu s-a discutat niciodată despre situaţia SC Excella Real Grup SRL.
Încă de la o privire superficială a sentinţei, în partea referitoare la declaraţiile martorilor, se observă că motivarea
instanţei este, pe de o parte, contradictorie per se, dar şi contrară pieselor dosarului, iar, pe de altă parte, lipsită de rigoare,
întrucât, fără a o preciza expres, vizează înlăturarea acestora ca fiind nesincere, deşi nu există niciun element factual sau
procedural în acest sens.
Apărarea consideră că referitor la martorul Constantinescu Aurelian, instanţa trage o concluzie vădit nereală şi
nesusţinută probator, în sensul că deşi avea această posibilitate, inculpatul Comăniţă Viorel nu a dispus/aprobat vreo inspecţie
fiscală la SC Excella Real Grup SRL, nici măcar în urma notei nr. 846.709 a Direcţiei Generale de Informaţii Fiscale din
cadrul A.N.A.F din luna noiembrie 2011, aspect flagrant contrazis chiar în pasajele ulterioare de către martorii Ilie Nicolae
Tuică Arion şi Bodea Ioan.
În primul rând, după cum a arătat anterior, inculpatul Comăniţă Viorel nu a luat la cunoştinţă personal despre nota
în discuţie, iar, pe de altă parte, după cum a arătat deja, prin reiterarea probelor directe, acesta, în calitate de vicepreşedinte al
ANV, prin Nota nr. 15896 din 19 martie 2012, a dispus includerea în planul de inspecţie fiscală, pentru perioada imediat
următoare, a unui număr de 16 societăţi comerciale, printre care şi S.C. „Excella Real Grup " S.R.L.
Referitor la declaraţia martorului Ilie Nicolae Tuică Arion, instanţa de fond, pe de o parte, contrazice afirmaţia
proprie de mai sus, prin prezentarea confirmării, chiar de către a acest martor, a existenţei clare a includerii SC „Excella Real
Grup " SRL în planul de inspecţie fiscală de către inculpatul Comăniţă Viorel. Pe de altă parte, se face referire în mod
tendenţios la neefectuarea propriu-zisă a inspecţiei din cauză deficienţei personalului, deşi, după cum a arătat deja, acest
aspect este independent şi complet exterior voinţei inculpatului Comăniţă Viorel, făcând obiectul reorganizării ANV prin
Hotărâre de Guvern.
În mod inexplicabil, se adaugă o nouă conotaţie infracţională inventată de către instanţa fondului, declaraţiei
martorului respectiv, în sensul lipse raportării vreunei nereguli la SC „Excella Real Grup " SRL determinată de inexistenţa
controalelor efective, deşi după cum a arătat şi probat, au existat multiple acţiuni de control la societatea respectivă, atât în
perioada 2008-2009, cât şi în perioada 2011-2012.
În ceea ce priveşte declaraţia martorului Bodea Ioan, din nou judecătorul fondului concluzionează, nefondat, în
sensul "lipsei de seriozitate şi de eficienţă a verificărilor efectuate în cadrul respectivelor acţiuni de control", aspect care, pe
de o parte, este contrazis chiar de actele dosarului -actele de control/revocare autorizaţie operator autorizat pentru
comercializare produse petroliere efectuate şi declaraţia inculpatului Moldovan Ovidiu Ioan, iar pe de altă parte, şi dacă ar fi
real, nu este imputabil inculpatului Comăniţă Viorel. Însă, poate cea mai deplasată aserţiune a judecătorului fondului se referă
la înlăturarea aspectului principal, cu caracter de probă directă, care se desprinde din declaraţiile tuturor martorilor de mai
sus, constând în lipsa oricărei influenţe/indicaţii/dispoziţii în cadrul acţiunilor de inspecţie/control, din partea inculpatului
Comăniţă Viorel, instanţa apreciind că "acest aspect trebuie interpretat în strânsă legătură cu propria conduită „binevoitoare"
manifestată de aceştia în îndeplinirea atribuţiilor lor de serviciu".
Dincolo de argumentarea goală de conţinut probator şi contrazisă de evidenţa pieselor dosarului, apărarea a apreciat
ca total improprie maniera de înlăturare a acestor declaraţii, în condiţiile în care instanţa de judecată nu se poate substitui
organului de urmărire penală pentru a formula noi acuzaţii, fiind obligată să acţioneze legal, chiar şi în virtutea principiului
liberei aprecieri a probelor.
O primă observaţie ce se impune este că în prezentul dosar nu s-a reţinut în sarcina inculpatului Comăniţă Viorel
vreo infracţiune care să presupună o formă de abuz de autoritate/funcţie sau vreo infracţiune în forma de participaţie a
instigării. în al doilea rând, nu există nicio persoană, nicio structură şi nicio activitate prezentată de Parchet sau instanţă ca
fiind supusa vreunei "activităţi de influenţare,, din partea inculpatului Comăniţă Viorel, chiar Parchetul apreciind că nu poate
identifica decât probe indirecte, în sprijinul acuzării: "Activităţile celor doi inculpaţi de influenţare e. persoanelor aflate în
subordinea lor cu privire la modul de efectuare a controalelor rezultă din coroborarea probelor indirecte existente în cauză,
150
singurele apte să demonstreze activitatea infracţională raportat la specificul faptelor cercetate şi la poziţia funcţionarilor
publici amintiţi" (fila 234 din Rechizitoriu)
Caracterul complet nefondat al considerentelor proprii ale judecătorului fondului este pe deplin subliniat chiar de
ultima precizare exterioară situaţiei inculpatului Comăniţă Viorel, prin reproducerea unei convorbiri telefonice purtate de
inculpatul Guliu George cu un interlocutor, în care primul se referă la "unii d-ăia cu trese", element distinctiv ce nu se
regăseşte în ţinuta/uniforma funcţionarilor ANV, ci defineşte uniforma lucrătorilor din Ministerul de Interne (care, într-
adevăr au efectuat multiple controale la SC Excella Real Grup SRL, după cum rezultă şi din actele de control aflate la dosarul
cauzei) sau eventual Ministerul Apărării Naţionale.
Prin urmare, apărarea a apreciat că nu declaraţiile martorilor respectivi trebuie înlăturate şi privite cu rezervă, ci
chiar argumentarea judecătorului fondului, care excede funcţiei procesuale a acestuia şi atrage după sine, ca un argument
suplimentar, desfiinţarea sentinţei atacate.
O ultimă critică, esenţială însă, în opinia apărării, ce urmează a fi adusă sentinţei de condamnare se referă la
omisiunea totală a analizei probelor directe administrate în cadrul cercetării judecătoreşti din fondul cauzei.
Astfel, judecătorul fondului a preluat, în integralitate, susţinerile acuzării în aceeaşi formă vagă şi imprecisă, dar şi
netemeinică, nesocotind probele administrate pe parcursul cercetării judecătoreşti. Astfel, nu a existat nicio informare pe care
instituţii sau autorităţi specializate ale statului să o facă inculpatului Comăniţă Viorel în legătură cu potenţiale activităţi
evazioniste. Ne referim aici la Grupul de Lucru Interinstituțional pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale din care
făceau parte reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă,
Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Public - Parchetul
de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi ai Serviciului Român de Informaţii. Un alt aspect important de
precizat este faptul că acest grup avea în subordinea sa un alt grup tehnic de lucru, care monitoriza activitatea Porturilor
Constanţa şi a operaţiunilor vamale cu produse accizabile din aceasta zonă. Din acest grup făceau parte reprezentanţii tuturor
instituţiilor cu atribuţii de control şi informaţii din judeţul Constanţa: Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale,
Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, Ministerul Public, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie
Internă, Poliţia, Serviciul Român de Informaţii.
Susţinerile apărării sunt confirmate prin înscrisurile admise de instanţa de fond ca probe, la solicitarea inculpatului
Comăniţă Viorel, prin încheierea din 16.11.2015, şi omise în analiza judecătorului cu ocazia soluţionării fondului cauzei şi
anume: copia comunicărilor având ca obiect ordinea de zi, agenda întâlnirii, invitaţiile şi tabelul cu participanţii la şedinţele
din datele de 10.01.2012, 13.01.2012, 18.01.2012 ş 09.03.2012 ale Grupului de Lucru Interinstituţional pentru prevenirea ş
combaterea evaziunii fiscale din care făcea parte şi inculpatul, în calitate de Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală - Preşedintele Autorităţii Naţionale a Vămilor.
În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorilor audiaţi nemijlocit de către instanţa de judecată, ale căror afirmaţii
susţin, în unanimitate, realitatea faptică constând în lipsa oricărei intervenţii din partea inculpatului Comăniţă Viorel în
activitatea efectivă de control/inspecţie ale persoanelor din subordinea autorităţii conduse de către acesta. Oricum, potrivit
art. 17 alin. 2 lit.h din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale şi
art.13 lit.a,b,c,e,k,l,m din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni
Vamale (în vigoare la acel moment), inculpatul Comăniţă Viorel nici nu avea atribuţii în acest sens.
O altă piesă probatorie care confirmă susţinerile apărării este (reprezentată de Adresa nr.6869 din mai 2014 a
Direcţiei Regionale Vamale Galaţi - Biroul Vamal de Frontieră Constanţa, ca răspuns la solicitarea nr.54/P/2012 din
21.05.2014 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, admisă,
de asemenea ca probă, la solicitarea apărării prin încheierea din 08.02.2016 şi ignorată de către judecătorul fondului în
soluţionarea cauzei. în cuprinsul documentului expus sunt prezentate în mod detaliat şi toate actele de control din perioada
2011-2012, reţinută ca perioadă infracţională în prezenta cauză (în care inculpatul Comăniţă Viorel a ocupat funcţia de
Vicepreşedinte ANAF - Conducător ANV).Toate aceste probe demontează, în opinia apărării, pretinsa activitate infracţională
constând în protejarea activităţii evazioniste a SC „Excella Real Grup " SA de către inculpatul Comăniţă Viorel şi probează
tocmai conduita contrară a inculpatului, care şi faţă de această societate a aprobat efectuarea de verificări în mod obiectiv,
fără a avea vreo atitudine pasivă sau părtinitoare.
Apărarea a susţinut că un alt argument semnificativ în sprijinul nevinovăţiei inculpatului Comăniţă Viorel constă în
greşita prezentare în sentinţa atacată, precum şi în actul de sesizare a instanţei, a posibilităţii acestuia de a proteja pretinsul
„grup evazionist". Astfel, inculpatul Comăniţă Viorel, în calitatea sa de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală (A.N.A.F.) şi şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor (A.N.V.) avea în subordine Direcţia Supraveghere Accize şi
Operaţiuni Vamale ca şi structură, însă aceasta era o direcţie independentă, conducătorul acesteia nefiind numit de inculpatul
Comăniţă Viorel. Mai mult, potrivit întregului ansamblu probator de la dosarul cauzei (ROF, declaraţiile martorilor
Constantinescu Aurelian, Bodea Ioan, Ilie Tuică Nicolae Arion, ordinele de control) - semnătura, aprobarea şi informarea
inculpatului Comăniţă Viorel nu erau necesare şi nici nu se realizau vreodată. Or, controalele la care face referire Parchetul,
nu puteau fi dispuse decât de direcţia respectivă, în baza analizei de risc, în conformitate cu dispoziţiile art. 17 alin. 2 lith din
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale şi art. 13 lit.
a,b,c,e,k,l,m din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (în
vigoare la acel moment). Cu privire la SC „Excella Real Grup " SRL Nicolae Bălcescu, jud. Constanţa, aceste controale se
efectuau de către Direcţia Judeţului Constanţa, precum şi DRAOV, unde îşi avea sediul societatea, aşa încât susţinerile
Parchetului sunt nefondate.
De altfel, în sprijinul celor de mai sus sunt înscrisurile depuse de inculpatul Comăniţă Viorel şi admise ca probe de
către instanţa de fond prin încheierea din 12.03.2015, dar neanalizate în sentinţă şi anume Regulamentele de Organizare şi
Funcţionare ale Agenţiei Naţionale a Vămilor, ale Direcţiilor Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale, ale Direcţiilor
Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale, respectiv ale Birourilor Vamale din cadrul acestora aferente anilor 2011 - 2012.
Din cuprinsul acestor înscrisuri rezultă cu claritate că singurele persoane care aveau dreptul şi atribuţiile de a declanşa
controale inopinate la agenţii economici sunt directorii Direcţiilor Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale, respectiv ai
Direcţiilor Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale, deci nu conducătorul Autorităţii Naţionale a Vămilor, poziţie ocupată în
perioada 2011-2012 de inculpatul Comăniţă Viorel.
De asemenea, în acelaşi sens sunt relevante şi înscrisurile depuse de inculpat şi admise ca probe de instanţa de fond
la 16.11.2015, însă nici aceste înscrisuri nu au fost analizate în mod corespunzător. Astfel, din înscrisul constând în copia
151
programului lunar de inspecţie fiscală în domeniul produselor accizabile pentru luna martie 2009 nr. 10776/SIFPA/
26.02.2009, întocmit de inculpatul Comăniţă Viorel, în calitatea sa de la acel moment de Director al Direcţiei Supraveghere
Accize şi Operaţiuni Vamale (care a inclus în program societăţile pretins protejate de către acesta - SC „Excella Real Grup "
SRL, SC „Ana Oil" SRL şi SC „Euroil" SRL) rezultă care erau persoanele care aveau dreptul şi atribuţia de a întocmi planul
lunar pentru efectuarea inspecţiilor la agenţii economici (Directorul Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale,
Directorul Adjunct al aceleiaşi Direcţii, precum şi Şeful Serviciului Inspecţie Fiscală Produse Accizabile), între care nu se
afla şi conducătorul Autorităţii Naţionale a Vămilor, poziţie ocupată în perioada 2011 - mai 2012 de către inculpatul
Comăniţă Viorel.
Contrar celor susţinute de instanţa de fond, apărarea a arătat că inculpatul Comăniţă Viorel este cel care a aprobat
inspecţia fiscală parţială a societăţii S „Excella Real Grup " SRL pentru luna martie 2012. Mai mult, to inculpatul Comăniţă
Viorel a şi comunicat către Direcţia Regionala pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa propunerea de revocare a
autorizaţiei de' antrepozit fiscal a SC Excella Real Grup SRL, menţionându-se şi faptul că „la organizarea acţiunii de
inspecţie fiscală trebuie avută în vedere perioada deţinerii autorizaţiilor de antrepozit fiscal corelată cu perioada de la ultima
inspecţie fiscală". Aceste aspecte rezultă cu prisosinţă din cuprinsul Notei nr. 15896 /22.03.2012, admisă ca probă prin
încheierea instanţei de fond din 16.11.2015, dar din nou omise la momentul analizei probelor, dar şi din Ordinea de zi şi
hotărârile luate în cadrul şedinţelor din data de 27.04.2012 şi 14.05.2012 de către Direcţia Generală Management a
Domeniilor Reglementate Specific (aprobate şi semnate de inculpatul Comăniţă Viorel), ca urmare a adreselor Autorităţii
Naţionale a Vămilor nr. 11839/1/SA/16.03.2012 şi 15988/DA/06.04.2012, înscrisuri, de asemenea încuviinţate ca probe, la
propunerea inculpatului, prin încheierea din 15.03.2015, fără însă a fi analizate sub acest aspect de judecător. Conţinutul
acestor din urmă înscrisuri atestă faptul că, în calitate de preşedinte al Comisiei instituită la nivelul Ministerului Finanţelor
Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, singura care poate dispune revocarea
autorizaţiei de antrepozit a unui agent economic, inculpatul Comăniţă Viorel a aprobat revocarea autorizaţiei mai multor
antrepozitari, printre care şi SC Excella Real Grup SRL.
Nu în ultimul rând, atitudinea complet imparţială şi lipsită de orice intenţie de ajutare a pretinsului „grup
evazionist" format din societăţile inculpate în prezenta cauză s-a manifestat prin formularea a nenumărate plângeri sau
sesizări de natură penală (inclusiv la Direcţia Naţională Anticorupţie) de către ANV sau direcţii din subordinea instituţiei
conduse de inculpatul Comăniţă Viorel, aspecte ce rezultă din următoarele piese probatorii constituite la dosarul cauzei în
cadrul cercetării judecătoreşti, dar neanalizate de către instanţă:
- adresa nr. 54/P/2012 din 19.03.2015 comunicată instanţei de fond, ca urmare a adresei nr. 4365/2/2014
emisă de Curtea de Apel Bucureşti -Secţia I Penală, Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat următoarele: "în urma
verificării evidenţelor deţinute de Direcţia Naţională Anticorupţie (respectiv baza de date şi evidenţele Serviciului
Registratură) a rezultat că în perioada de referinţă 2011-2012, pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca urmare a
unei/unor plângeri formulate de Autoritatea Naţională a Vămilor împotriva S.C. Euroil S.R.L şi S.C. Ana Oil S.R.L au fost
înregistrate următoarele dosare penale: - dosar penal 60/P/2012, înregistrat pe rolul Secţiei de combatere a corupţiei din
cadrul D.N.A.) format ca urmare a sesizării A.N.V. nr. 5545/2011; dosarul penal 60/P/2012 a fost conexat la dosarul penal
292/P/2009, aflat pe rolul D.N.A. - Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie, dosar penal aflat în lucru la procurorul de
caz";
- rezoluţia din 01.11.2011 din dosarul nr. 80/P/2011 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial
Alba Iulia (împreună cu adresa de comunicare către Ghişe Pavel Dumitru), prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire
penală a sus-numitului - administratorul SC „Ana Oil" SRL Sibiu, cauza respectivă fiind formată în urma unei plângeri
penale, având ca obiect săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală, a Direcţiei Regionale Vamale Braşov;
- ordonanţa din 09.12.2013 din dosarul nr. 60/P/2011 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de
combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie (împreună cu adresa de comunicare către Nicoară Adrian), prin
care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva mai multor persoane, unele dintre acestea fiind inculpaţi în dosarul de
faţă. De altfel, trebuie menţionat că prin încheierea din 8 februarie 2016, instanţa, în argumentarea respingerii solicitării
apărării de emitere a unor adrese către DNA - Structura Centrală şi Structura Alba lulia (referitoare la plângeri/sesizări penale
în privinţa SCA Ana Oil SRL, SC Euroil SRL), a apreciat că „înscrisurile administrate în această privinţă sunt suficiente
pentru dovedirea tezei probatorii invocate".
În concluzie, rezumând toate elementele probatorii cu caracter direct de mai sus, din evidenţele oficiale, dar şi din
datele de la dosarul cauzei rezultă că inculpatul Comăniţă Viorel a declanşat, sub semnătura sa, inspecţii fiscale la societăţile
presupus evazioniste (SC Excella Real Grup SRL - atât 2009, cât şi 2012 -, SC „Euroil" SRL, SC „Aral" SRL, SC „Ana"
SRL şi SC „Benzoil" SRL), inspecţii încheiate cu stabilirea unor decizii de impunere în cuantum de câteva milioane de euro,
aspect care contrazice flagrant eşafodajul acuzatorial al Parchetului, preluat de către instanţa de fond, fără cenzură, în
cuprinsul sentinţei.
De altfel, inexistenţa unei activităţi infracţionale a fost constatată şi prin încheierea din data de 09.05.2013, rămasă
definitivă, pronunţată în dosarul nr. 3238/2/2013 de către Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală, care, soluţionând
plângerea inculpatului Comăniţă Viorel împotriva ordonanţei de prelungire a obligării de a nu părăsi ţara, a arătat: „Curtea
observă că în cauză nu există vreo probă, directă ori indirectă, care să conducă la concluzia că inculpatul a sprijinit grupul
infracţional organizat ori că ar fi înlesnit ori ajutat la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, iar relatările din cuprinsul
ordonanţei nu pot constitui nici măcar simple indicii ale comiterii faptelor, cu atât mai puţin indicii temeinice.
De altfel, mijloacele de probă arătate în cuprinsul ordonanţei care duc la presupunerea rezonabilă a comiterii
faptelor, nu reprezintă decât o înşiruire generală fără nicio referire la activitatea infracţională concretă a inculpatului
Comăniţă Viorel." Soluţia de mai sus a rămas definitivă prin respingerea recursului Parchetului de către Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie prin încheierea nr. 1790 din data de 24.05.2013, în care se precizează că în speţă, Înalta Curte, în deplin
acord cu instanţa de fond constată că, deşi au trecut 10 luni de la luarea măsurii, în cele 40 de volume ale dosarului de
urmărire penală, nu există nicio probă sau vreun indiciu temeinic care să ateste comiterea vreunei fapte penale în sarcina
inculpatului Comăniţă Viorel.
Pe de altă parte, în privinţa inculpatului Comăniţă Viorel, conţinutul interceptărilor telefonice nu face referire la
vreo participaţie penală a inculpatului, niciunul dintre inculpaţii, învinuiţii sau martorii din cauză nu au dat declaraţii care să
vină în sprijinul acuzării, iar din înscrisurile aflate la dosar rezultă că inculpatul a dispus efectuarea unui control la S.C.
Excella Real Grup S.R.L., societate prin intermediul căreia se susţine că s-a comis evaziunea fiscală.(...).
152
Aceste aspecte care reliefează participaţia inculpatului la activitatea infracţională (în opinia acuzării), nu pot
constitui indicii temeinice şi cu atât mai puţin probe care să constituie temei pentru prelungirea măsurii preventive a obligării
de a nu părăsi ţara dispusă în cauză. Astfel cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, la acest moment, redarea
convorbirilor telefonice cu privire la preocuparea de a fi menţinut în funcţie Blejnar Sorin, urmate de întâlniri dintre inculpaţi
şi persoane cu atribuţii de conducere în cadrul A.N.A.F., nu pot constitui decât simple supoziţii, bănuieli, speculaţii, asupra
presupusei activităţi infracţionale desfăşurată de inculpat
De altfel, fragilitatea indiciilor temeinice a fost constatată şi în considerentele încheierii pronunţată de Curtea de
Apel Bucureşti -Secţia a ll-a Penală la data de 10 iulie 2012, în dosarul nr. 5554/2/2012, ocazie cu care instanţa a respins
propunerea parchetului de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului Comăniţă Viorel",
Mai mult, considerentele expuse în încheierea de mai sus, validate prin lipsa intervenţiei vreunui element probator
ulterior acesteia, confirmă rezervele iniţiale avute de instanţele de judecată chiar de la momentul respingerii propunerii de
luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Comăniţă Viorel. Astfel, chiar prin încheierea Curţii de Apel Bucureşti
prin care s-a respins propunerea de arestare preventivă îri dosarul nr. 5554/2/2012, s-a arătat că: „în condiţiile în care conform
adresei de la fila 117 din dosarul Curţii de Apel Bucureşti, emisă de A.N.V. la 19 martie 2012, inculpatul, în calitate de
vicepreşedinte al acestei instituţii a dispus includerea în planul de inspecţie fiscală, pentru perioada imediat următoare, a unui
număr de 16 societăţi comerciale, printre care şi S.C. Excel la Real Grup S.R.L., coroborat cu lipsa oricărei menţiuni din
partea Parchetului vis a vis de activităţile concrete întreprinse de inculpat pentru sprijinirea grupului infracţional organizat,
rămâne doar bănuiala legitimă în sensul celor menţionate mai sus că l-ar fi sprijinit pe autorul nenominalizat însă de Parchet
în menţinerea la şefia A.N.A.F. a lui B.S.".
Având în vedere că, la pronunţarea unei condamnări, instanţa trebuie să-şi întemeieze convingerea asupra
vinovăţiei inculpatului pe probe sigure, certe şi decisive iar în cauză probele în acuzare lasă loc unei nesiguranţe în privinţa
vinovăţiei inculpatului, se impune a se da eficienţă regulii potrivit căreia, orice îndoială este în favoarea inculpatului. Regula
„in dubio pro reo" constituie un complement al prezumţiei de nevinovăţie, un principiu instituţional care reflectă modul în
care principiul aflării adevărului se regăseşte în materia probaţiunii. Prezumţia de nevinovăţie impune stabilirea situaţiei de
fapt în mod corect şi complet, cu respectarea principiilor şi garanţiilor echitabilităţii procedurii, astfel încât situaţia de fapt să
fie stabilită în mod corect, pentru a se evita erorile judiciare. Este suficient pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, chiar
şi în absenţa unei constatări formale, să existe motive care să sugereze că instanţa îl priveşte pe acuzat ca pe un vinovat. în
sprijinul acestei afirmaţii este şi hotărârea CEDO din 29 iunie 2006 (Panteleyenko c. Ucrainei, parag.67) şi hotărârea CEDO
din 27 februarie 2007 (cauza Nestak c. Slovaciei, parag.88). În cauza Telfner c. Austriei, s-a considerat că o condamnare în
lipsa probelor convingătoare de vinovăţie constituie o încălcare a articolului 6 paragraf 2 din Convenţie.
Recent, prezumţia de nevinovăţie a fost reafirmată la nivel european prin Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului
European şi a Consiliului din 9 martie 2016, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 11 martie 2016, în special
prin articolul 3: „Statele membre se asigură că persoanele suspectate şi acuzate beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până
la dovedirea vinovăţiei conform legii", dar şi prin articolul 6, care stabileşte cu claritate cui revine sarcina probei în procesul
penal:
„(1) Statele membre se asigură că sarcina probei în ceea ce priveşte stabilirea vinovăţiei persoanelor suspectate şi
acuzate revine organelor de urmărire penală. Prin aceasta nu se aduce atingere niciunei obligaţii a judecătorului sau a
instanţei competente de a căuta atât probe incriminatoare, cât şi dezincriminatoare, şi nici dreptului apărării de a prezenta
probe în conformitate cu dreptul intern aplicabil. (2) Statele membre se asigură că orice dubiu cu privire la vinovăţie este în
favoarea persoanei suspectate sau acuzate, inclusiv atunci când instanţa evaluează posibilitatea achitării persoanei
respective."
Chiar dacă prezumţia de nevinovăţie nu este de natură a conduce la stabilirea adevărului într-o cauză penală
(protejând atât persoanele care în realitate au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, cât şi pe cele nevinovate), ea ar trebui
să constituie elementul central al raționamentului judecătorului, care va trebui să dispună întotdeauna o soluţie de achitare în
cazul în care din probele administrate nu rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăţia inculpatului. Scopul procesului
penal trebuie realizat în aşa fel încât să armonizeze interesul apărării sociale cu interesele individului, în raport cu care nici o
persoană nevinovată să nu suporte rigorile legii. în consecinţă, prezumţia de nevinovăţie nu poate fi anulată decât prin
certitudinea instanţei asupra vinovăţiei inculpatului, formată pe bază de probe neîndoielnice. Ca atare, câtă vreme nu s-au
stabilit cu certitudine temeiurile răspunderii penale, angajarea acesteia nu poate avea loc. Prin urmare apreciem că la dosar nu
există probe care să fundamenteze o soluţie de condamnare, probele invocate de către Parchet fiind inexistente.
Aşa cum se arată şi în jurisprudenţă, „Indiciile nu sunt suficiente pentru pronunţarea unei hotărâri de condamnare,
pentru a se stabili vinovăţia unei persoane cu privire la care în faza de urmărire penală au existat indicii referitoare la
faptul că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, instanţa de judecată trebuie să-şi întemeieze hotărârea de
condamnare pe probe" (a se vedea sentinţa nr.678 din 25.05.2005 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I, publicată în
monografia „Probele în procesul penal - practică judiciară", de Iulia Ciolcă).
În acelaşi sens, apărarea a invocat decizia penală nr.3465 din 27.06.2007 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia
penală, care, lămurind principiul în dubio pro reo, reţine că „Regula in dubio oro reo constituie un complement al prezumţiei
de nevinovăţie, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 din
Codul de procedură penală, se regăseşte în materia probaţiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile
administrate pentru susţinerea vinovăţiei celui acuzat conţin o informaţie îndoielnică tocmai cu privire la vinovăţia
făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autorităţile judecătoreşti penale nu-şi pot forma o convingere care să se
constituie într-o certitudine şi, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului şi să-l achite. înainte
de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt. înfăptuirea justiţiei penale cere ca judecătorii
să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunţă, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe
decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii). Numai aşa se formează
convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii) este, fără echivoc,
cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor. Chiar dacă în fapt s-au administrat probe în
sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur şi simplu nu există, şi totuşi îndoiala persistă în ce priveşte
vinovăţia, atunci îndoiala este «echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie» şi deci inculpatul trebuie achitat'.
Raţiunea prezumţiei de nevinovăţie „se bazează pe faptul că nu toate acuzările sunt adevărate, dovadă că atâtea
procese se termină cu achitare sau înainte de judecată cu neurmărire sau scoatere de sub urmărire. (...) Deci cum ar putea fi
153
considerat cineva vinovat, pe baza acuzaţiei, înainte de a se şti dacă aceasta este adevărată, dovedită ? Ori, chiar acuzarea
îşi propune ca să dovedească existenţa infracţiunii şi vinovăţia inculpatului, şi tot restul procesului este cercetarea şi
constatarea acestor chestiuni; şi abia apoi hotărârea penală cuprinde concluzia în această privinţă. Deci cum ar putea fi
considerat vinovat inculpatul atâta timp cât se cercetează vinovăţia lui, şi judecata încă nu s-a pronunţat? Şi o judecată
dreaptă, imparţială, nu ar putea porni la desfăşurarea procesului penal, cu ideea preconcepută asupra vinovăţiei
inculpatului' (a se vedea Traian Pop, Drept procesual penal, vol. 1, Ed. Tipografia Naţională SA, Cluj, 1946 p.346-347).
De asemenea, în doctrină se mai arată că „Orice persoană aflată în cadrul procesului penal, indiferent de faza
procesuală, beneficiază de respectarea dreptului la prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei hotărâri penale
definitive prin care se stabileşte vinovăţia sa, indiferent dacă această hotărâre este de condamnare, de achitare (pentru că
fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni) sau de încetare a procesului penal (de exemplu, ca urmare a
intervenţiei prescripţiei răspunderii penale, amnistiei sau a existenţei unei cauze de nepedepsire). Rezultă, aşadar, că
prezumţia de nevinovăţie nu este o prezumţie absolută, ci una relativă, care poate fi răsturnată prin probe certe de
vinovăţie" (a se vedea tratatul „Protecţia europeană a drepturilor omului şi procesul penal român", de Mihail Udroiu şi
Ovidiu Predescu, apărut la Ed. „C.H. Beck" în anul 2008, pag.632-634).
Aplicarea principiului in dubio pro reo a fost consacrată legal, de altfel, în cadrul dispoziţiilor art. 4 alin. 2 Cod
proc.pen. ce stabilesc că „după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare
se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului".
În acelaşi sens, art. 103 alin. 2 Cod procedură penală prevede că „în luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a
vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci
când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă".
De asemenea, potrivit art. 396 alin. 2 Cod procedură penală „Condamnarea se pronunţă dacă instanţă constată,
dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat".
În consecinţă, în apărarea a solicitat, în temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală rap. la art. 17 alin. (2) Cod
procedură penală cu trimitere la art. 16 alin. (1) lit. a Cod procedură penală, achitarea apelantului inculpat Comăniţă Viorel şi
pentru infracţiunea prevăzută de art.48 Cp, rap. la art.9 al.1 lit. a, b şi c şi al.3 din Legea nr.241/2005, ca efect al admiterii
apelului, în baza art. 421 pct.2 lit. a Cod procedură penală.
Latura civilă
Pe latură civilă, s-a arătat că instanţa fondului a dispus obligarea inculpatului Comăniţă Viorel, în solidar, cu ceilalţi
inculpaţi persoane fizice şi juridice, la plata către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de
242.642.205,44 lei, reprezentând despăgubiri civile, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii (majorări, dobânzi şi
penalităţi) calculate conform legislaţiei fiscale, începând cu data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data executării
integrale a plăţii.
De asemenea, în temeiul art. 404 alin.4 lit. c Cod procedură penală rap. la art. 11 din Legea nr. 241/2005, în vederea
garantării plăţii daunelor anterior menţionate, instanţa de fond a menţinut măsurile asigurătorii instituite în cursul urmăririi
penale:
- „Ordonanţa nr. 54/P/2012 din 23.07.2012 de instituire a sechestrului asigurător privind bunurile de orice natură şi
conturile bancare aparţinând lui Comăniţă Viorel - VOL 16 filele 150-153"
-„Ordonanţa nr. 54/P/2012 din 31.07.2012 de instituire a sechestrului asigurător asupra sumei de 8200 Euro şi 170
lei bani găsiţi la Comăniţă Viorel - VOL. 16 filele 154-157" (fila 193 din Sentinţă).
Având în vedere concluziile de achitare, apărarea a solicitat respingerea acţiunii civile faţă de inculpatul Comăniţă
Viorel şi ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză, în ceea ce-l priveşte.
Apelanta Grinsolv IPURL reprezentată prin Ioan-Cosmin Bălănean, în calitate de lichidator judiciar al
debitorului Crivas Logistic SRL, a formulat apel împotriva Sentinţei penale nr. 106/F pronunţată de către Curtea de Apel
Bucureşti în şedinţa publică din 09 iunie 2016 în dosarul 4365/2/2014, prin care a solicitat admiterea acestuia şi să dispună
desfiinţarea parţială hotărârii atacate în ceea ce priveşte menţinerea măsurii preventive a suspendării procedurii de
lichidare a Crivas Logistic SRL, în sensul de a înceta măsura suspendării procedurii de lichidare.
S-a arătat că prin hotărârea pronunţată de către Tribunalul Bucureşti în şedinţa publică din 24.09.2015 în dosarul
27267/3/2014 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă prin intrarea în faliment a Crivas Logistic Srl. Ca
urmare a intrării în faliment, în calitatea noastră de lichidator judiciar, am procedat la notificarea deschiderii procedurii,
inclusiv prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 16867/07.102015 şi cotidianul România Libera din 06.10.2015. Au fost
înregistrate 2 cereri de admitere a creanţelor formulate de către: a. Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice
Bucureşti - AFP S1, b. Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale a Sectorului 1. Drept urmare, a fost întocmit tabelul
creditorilor, care conţine numai pe cei doi creditori arătaţi.
La termenul de judecată a dosarului nr. 4365/2/2014 din 09.06.2016 instanţa de fond a pronunţat Sentinţa penala nr.
106/F prin care a dispus măsura preventivă a suspendării procedurii de lichidare a persoanei juridice. Minuta a fost
comunicată prin poştă în data de 16.06.2016. Prin urmare, termenul de formulare a contestaţiei se împlinește pe 27.062016.
Cu privire la dispunerea măsurii preventive a suspendării procedurii de lichidare a persoanei juridice s-a susţinut că
pentru ca instanţa să poată dispune măsura preventivă a suspendării lichidării persoanei juridice este necesar să fie îndeplinite
două condiţii:
a. Să existe motive temeinice care justifică suspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârşit o faptă prevăzuta
de legea penală şi
b. Numai pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal.
Dacă prima condiţie poate fi considerată ca îndeplinită, cea de-a doua nu este îndeplinită. Mai exact, ar trebui avut
în vedere faptul că singurii creditori sunt instituţii ale statului, respectiv ANAF şi DITL. Pe de altă parte, în dosarul penal
4365/2/2014 parte civilă este tocmai ANAF. Or, în condiţiile în care se amână momentul în care sunt valorificate bunurile
Crivas Logistic SRL, tocmai pentru a plăti pe ANAF, cu atât scade valoarea bunurilor, acestea fiind depozitate în aer liber.
Aşadar, prejudiciul suferit de către Statul Român va fi acoperit într-o măsură mai mică. În aceste condiţii, nu credem că
suspendarea lichidării în cadrul falimentului poate asigura buna desfăşurare a procesului penal, ci poate numai scădea suma
recuperată din prejudiciu. Mai mult, se acumulează impozite datorate către bugetul local.
În concluzie s-a solicitat desfiinţarea măsurii preventive a suspendării procedurii de lichidare a Crivas Logistic
SRL.
154
Apelanţii inculpaţi Ghişe Pavel Dumitru şi S.C. Ana Oil S.R.L., au formulat motive de apel, prin care, în temeiul
art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., au solicitat admiterea apelului declarat de noi, desfiinţarea Sentinţei penale nr. 106/F din
data de 09.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penală în dosarul nr. 4365/2/2014 (3095/2014) în ceea
ce ne priveşte şi, în rejudecare, achitarea noastră în temeiul dispoziţiilor art. 16 lit. b) C.pr.pen., întrucât fapta nu este
prevăzută de legea penală, în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute, inclusiv forma de
vinovăţie prevăzută de lege.
Apărarea a solicitat a se constata că sentinţa menţionată este nelegală şi netemeinică şi se impune desfiinţarea sa,
pentru argumentele următoare:
I. Motive de nelegalitate.
I.1. Sentinţa apelată nu este motivată.
Partea expozitivă a sentinţei apelate nu cuprinde o motivare a soluţiei de condamnare în conformitate cu dispoziţiile
art. 403 C.pr.pen. şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu care motivarea unei hotărâri
judecătoreşti constituie un aspect esenţial al dreptului la un proces echitabil. Astfel, dispoziţiile art. 403 alin. (1) lit. c)
C.pr.pen. statuează că „motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru
soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei,
precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză”. Cu toate acestea, prima instanţă s-a
limitat la a prelua întocmai starea de fapt reţinută în rechizitoriu, fără a face o nouă analiză proprie a probelor administrate şi
fără a răspunde în concret apărărilor invocate de noi, nesocotind astfel dispoziţiile invocate anterior.
S-a susţinut că hotărârea judecătorească reprezintă rezultatul unui demers logic de analiză a probelor aflate la dosar
în scopul stabilirii adevărului, iar motivarea acesteia constituie transpunerea în scris a etapelor acestui demers, ce relevă
raţiunea adoptată de judecător pentru a dispune o anumită soluţie. Motivarea hotărârii justifică echitatea procesului penal, pe
de o parte, prin dreptul justiţiabilului de a fi convins că justiţia a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate
mijloacele procesuale şi procedurale şi pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaşte oportunitatea promovării căii de
atac. Or, preluarea în bloc în considerentele sentinţei apelate a susţinerilor procurorului din actul de sesizare a instanţei, fără a
fi analizate probele administrate în cauză şi apărările invocate de noi, viciază hotărârea sub aspectul transparenţei care ar
trebui în mod normal să o caracterizeze. Deoarece lipseşte explicarea şi justificarea soluţiei de condamnare dispusă, se ivesc
suspiciuni privind îndeplinirea efectivă de către prima instanţă a obligaţiei de aflare a adevărului, în sensul art. 5 C.pr.pen.,
fiind totodată împiedicată realizarea unui controlul judiciar corespunzător. În acest sens, s-a pronunţat şi Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, în cauza Hajdiianastassiou c. Grecia (16 decembrie 1992, paragraf 33), în care a statuat faptul că
„judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care îşi întemeiază deciziile, căci numai astfel, de exemplu,
un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislaţia naţională.” În concepţia instanţei europene, obligaţia motivării
hotărârilor ocupă un loc primordial în rândul garanţiilor dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului. Acest fapt s-a reflectat în Hotărârea nr. 4/2005 în cauza Albină împotriva României în care,
la paragraful 30, se reţin următoarele: „Curtea reaminteşte că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din
Convenţie, include printre altele dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor.
Întrucât Convenţia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective
(Hotărârea Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat
efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată.
Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina "instanţei" obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor,
argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa [Hotărârea Perez împotriva
Franţei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, şi Hotărârea Van der Hurk împotriva Olandei, din 19
aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59].” Acelaşi raționament a fost utilizat de CEDO şi în alte cauze ce vizau
statul român, printre care: Boldea c. României, din 15 februarie 2007, §28 şi urm.; Buzescu c. România, 24 mai 2005, §63.
Aşadar, Curtea, printr-o jurisprudenţă constantă, aminteşte că participarea efectivă a părţilor la procedură este reală doar
atunci când instanţele ascultă argumentele acestora şi realizează o examinare efectivă a motivelor invocate, asigurând astfel
caracterul echitabil al procedurii (c. Dumitru c. România, 1 iunie 2010, §30).
Aşadar, deoarece partea expozitivă a sentinţei apelate nu cuprinde o motivare în sensul art. 403 C.pr.pen. şi în
conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, apărarea a solicitat a se constata caracterul nelegal al
acesteia.
I.2. Nelegalitatea condamnării pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
241/2005.
Venitul ce se pretinde că ar fi fost sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale trebuia nu doar declarat, ci şi
evidenţiat, reproşarea conduitei infracţionale prevăzute la lit. a) a art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 trebuie apreciat prin
raportare la conţinutul infracţiunii prevăzute la lit. b). Referitor la acest aspect, în doctrină s-a reţinut că „nedeclararea
constituie «ascundere», în sensul art. 9 alin. (1) lit. a), dacă pentru venitul sau bunul în cauză există numai obligaţia
declarării. Dacă venitul sau bunul sustras de la plata impozitului sau taxei trebuie atât evidenţiat, cât şi declarat, iar făptuitorul
omite să înregistreze bunul sau sursa impozabilă ori taxabilă, fapta urmează să fie încadrată numai în prevederile art. 9 alin.
(1) lit. b), concursul de infracţiuni între cele două variante infracţionale fiind exclus” (M.A. Hotca ş.a., Infracţiuni prevăzute
în legi speciale, Ed. 3, Edit. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p. 203).
Prin urmare, în situaţia de faţă nu se poate reţine în concurs în sarcina lui Ghişe Pavel Dumitru, respectiv a S.C.
Ana Oil S.R.L. atât complicitatea la infracţiunea prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a), cât şi cea prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. b).
II. Motive de netemeinicie
S-a reţinut în sentinţa apelată faptul că Ghişe Pavel Dumitru (administrator al S.C. Ana Oil S.R.L.), a participat la
activitatea grupului infracţional şi a contribuit la fraudarea bugetului de stat prin activitatea evazionistă desfăşurată în numele
şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L., achiziţionând de la aceasta motorina pentru care nu se plătiseră taxele aferente şi
mascând aceste operaţiuni prin folosirea unor documente care atestau o provenienţă fictivă, după care a distribuit-o către
staţiile de carburant şi a transferat către furnizori sumele obţinute (pag. 20 din sentinţă).
S-a solicitat a se constata caracterul neîntemeiat al considerentelor primei instanţe, dat fiind faptul că afirmaţia
privind implicarea în structura grupului infracţional organizat este întemeiată pe prezumţii de culpabilitate fără nici un
fundament concret, iar la dosarul cauzei nu există probe din care să rezulte împrejurarea că activitatea comercială ar întruni
155
elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de evaziune fiscală sau că ar fi sprijinit activitatea pretins evazionistă
întreprinsă de S.C. Excella Real Grup S.R.L. în mod conştient şi voit.
II.1. În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 26 C.pen. 1969 raportat
la art. 9 alin. (1) lit. a), b) şi c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse
prin Legea nr. 50/2013), cu aplicarea art. 5 C.pen. s-a arătat că prima instanţă a apreciat că mecanismul evazionist realizat în
numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L. ar fi presupus o serie de etape, iar implicarea inculpaţilor s-ar fi
circumscris etapelor finale, după cum urmează: achiziţionarea în fapt de motorină euro 5 de la această societate fără forme
legale; achiziţionarea fictivă de motorină de la furnizori cu comportament de societăţi „fantomă”; transferarea sumelor de
bani obţinute din vânzarea motorinei livrate de S.C. Excella Real Grup S.R.L. către staţiile de carburanţi în conturile bancare
ale societăţilor de tip „fantomă”.
Cu privire la această acuzaţie, şi anume complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1
lit. a, b şi c din Legea 241/2005, aceasta este lipsita de sens şi de fundament juridic pentru următoarele argumente:
- inculpatul nu poate fi complice la cele trei infracţiuni reţinute în sarcina lui Jugănaru Andrei care are calitatea de
autor nemijlocit al infracţiunii de evaziune fiscală în contextul unei stări de fapt care constă în achiziţia de produse petroliere
de la societăţile Cibin şi Agroline, societăţi despre care se afirma în rechizitoriu ca erau controlate de acesta, întrucât nici
acest inculpat nu a săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală în variantele descrise în rechizitoriu și reținute de instanța de
fond;
- faţă de faptul ca cele doua societăţi Agroline şi Cibin au fost înfiinţate în mod legal, înregistrate la ORC, aveau ca
obiect principal de activitate comercializarea de produse petroliere şi au dobândit atestatul de la organele vamale care
permitea aceasta activitate fiind şi înregistrate în scopuri de TVA nu se poate retine ca cele doua societăţi prin activităţile
desfăşurate au ascuns sursa de venit impozabilă sau activitatea taxabilă, întrucât în latura obiectiva a infracţiunii prevăzute la
litera a) se are în vedere situaţia premisa în care activităţile comerciale sunt desfăşurate de un operator economic care nu este
autorizat şi care funcționează în regim clandestin, ocult. în acest cadru din conţinutul expertizei contabile efectuate rezulta
fără dubiu faptul ca cele doua societăţi furnizoare nu au înregistrat în contabilitate, facturile prin care au livrat marfa către
subscrisa Ana Oil. Ori, în acest context, singura norma de incriminare aplicabila o reprezintă infracţiunea prevăzută şi
pedepsita de art. 9 alin. 1 lit. b) din Lg. 241/2005. Urmează ca din analiza probatoriului administrat sa se constate dacă a făcut
sau nu acte specifice complicităţii cu referire doar la aceasta infracţiune.
- faţă de faptul ca cele doua societăţi furnizoare nu si-au înscris deloc în contabilitate livrările de produse realizate
către subscrisa nu sunt incidente nici dispoziţiile prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005 întrucât aceasta
infracţiune are în latura sa obiectiva o acţiune de înregistrare a operaţiunilor care sunt nereale sau fictive cu scopul de a
diminua contribuția la bugetul de stat, ori, în contextul în care nu a avut loc nicio înregistrare, nu se poate vorbi de incidenta
acestei norme de incriminare nici în sarcina autorului şi mai ales în sarcina complicelui.
În contextul în care ansamblul probator indica fără echivoc doar o interacțiune a inculpatului cu unul din membrii
grupului infracţional şi anume Jugănaru Andrei şi aceasta realizată doar în cadrul relaţiilor comerciale realizate intre Cibin
Distribution şi Agroline cu societatea administrata de Ghişe Pavel Dumitru lipseşte unui fundament juridic al actului de
condamnare.
a) Cu privire la pretinsele livrări reale de motorină de la S.C. Excella Real Grup S.R.L. către S.C. Ana Oil S.R.L.
S-a solicitat a se constata faptul că nu există nici o probă din care să rezulte că a desfăşurat relaţii comerciale cu
S.C. Excella Real Grup S.R.L. În acest sens, au fost invocate înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiilor realizate la sediul
social al societăţii, precum facturi, declaraţii de conformitate, rapoarte de încercare, din care rezultă cu certitudine faptul că
S.C. Ana Oil S.R.L. s-a aflat în raporturi comerciale prin care s-a aprovizionat cu produse petroliere doar cu societăţile S.C.
Cibin Distribution S.R.L. Şi S.C. Agro Line Express S.R.L., nu şi cu S.C. Excella Real Grup S.R.L. În acelaşi sens s-a
pronunţat şi expertul parte Udrescu Daniel Silviu, încuviinţat de instanţă pentru inculpatul Radu Nemeş, care în argumentarea
răspunsului la obiectivul nr. 4 din cuprinsul opiniei sale separate la suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară a
arătat că inexistenţa documentelor contabile ale societăţilor Cibin Distribution şi Agro Line Express poate fi interpretată în
sensul unui indiciu al inexistenţei vreunei legături comerciale între Ana Oil SRL şi Excella Real Grup, de vreme ce nu există
nici o probă în sens contrar: „La punctul 9.2 (pag. 110 Expertiză Timofte) «Nu există contabilitatea: Cibin Distribution-
Gabros Invest Strategies- Agro Line Expres la dosarul penal.» Rezultă că între: - pe de o parte Excella ca furnizor de
combustibil greu pentru Milenium Energy, Yncos Maritime, - pe de altă parte Cibin Distribution, Gabros Invest, Agro Line
Expres, Delta Oil Logistic, Belona Sistem şi Business Global Lighting şi - apoi cu Ana Oil şi Benz Oil nu există o legătură
dovedită cu probe, ci speculaţii fără acoperire că motorina ar circula direct între Excella şi Ana Oil/Benz Oil”.
Apărarea a susţinut că prima instanţă nu a avut în vedere susţinerea expertului parte, în ciuda faptului că aceasta se
coroborează şi cu alte probe existente la dosarul cauzei. Astfel, martorul Lepădat Costel – Ilie, fost angajat al S.C. Ana Oil
S.R.L., unde avea ca atribuţii încărcarea şi descărcarea combustibilului, cu ocazia audierii sale de către instanţa de judecată în
data de 02.11.2015 a afirmat următoarele: „Ştiu că printre furnizorii de combustibil ai S.C. Ana Oil S.R.L. s-au numărat
Petrom, Lukoil, Oscar, Cibin. Nu-mi mai amintesc alţi furnizori de combustibil”. Afirmaţiile acestuia se coroborează cu cele
ale martorului Bâra Ioan – Cosmin (cel care în perioada 2011 – 2013 s-a ocupat de recepţia calitativă a combustibilului ce era
distribuit societăţii S.C. Ana Oil S.R.L.) din cuprinsul declaraţiei acestuia din data de 02.11.2015 din faţa instanţei de
judecată când, referindu-se la furnizorii acestei societăţi, a menţionat următoarele firme: Cibin Distribution, Agroline
Express, Plan Oil, Oscar, Lukoil şi Rompetrol.
b) Cu privire la achiziţiile pretins fictive de motorină realizate de S.C. Ana Oil S.R.L. de la furnizori cu
comportament de „societăţi fantomă”.
S-a arătat că prima instanţă reţine în mod neîntemeiat la pag. 45 din sentinţă că pentru a oferi o justificare formală
stocurilor faptice de motorină euro 5 achiziţionată fără forme legale de la S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi revândută ulterior,
Ana Oil ar fi înregistrat în contabilitatea proprie documente justificative care atestau fictiv că motorina ar fi fost achiziţionată
de la S.C. Cibin Distribution S.R.L şi S.C. Agro Line Expres S.R.L. (societăţi care nu desfăşurau în mod nereal nicio
activitate economică şi care erau, în fapt, controlate de inculpaţii Chirvăsitu Dumitru şi Jugănaru Andrei Florin).
În acest sens, în considerentele sentinţei apelate se preiau din Raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în
cursul urmăririi penale de către expertul desemnat Timofte Adriana Florentina doar pasajele care în aparenţă ar fundamenta
soluţia de condamnare dispusă, ignorând în mod deliberat aspectele ce susţin apărările mele.
156
Toate aceste argumente pot fi înlăturate de instanța de control pe baza analizei graduale a mijloacelor de proba
administrate în cauza:
Un prim aspect se refera la faptul ca nu a existat o legătură directa între Ghişe pavel Dumitru şi administratorii
sociali ai celor doua societăţi furnizoare Cibin Distribution şi Agroline, este vorba de martorii Bodeanu Gabriel şi Ursu Alina.
Nu exista nicio dispoziţie legală care să impună unui operator economic obligaţia de a contracta şi încheia un raport juridic
comercial în mod nemijlocit cu persoanele care au calitatea de administratori sociali şi care sunt înscriși la Registrul
Comerţului. În practica comerciala uzuala regula este ca un raport juridic obligațional ia naştere în mod valid şi pe baza
consensului dintre achizitor şi reprezentantul unei societăţi în cazul de faţă Jugănaru Andrei, care era administratorul de fapt
al celor doua societăţi şi cu care a stabilit detaliile şi modul de derulare al livrărilor. Ipoteza avansata de parchet ar însemna ca
orice achizitor sau consumator sa aibă obligaţia să cunoască cu ocazia încheierii unei tranzacţii pe administratorul ce
figurează la Registrul Comerţului.
Fila 191 rechizitoriu: se retine faptul că Ana Oil nu a încheiat contract în forma scrisă cu cele doua societăţi
furnizoare. Nici acest aspect nu poate fi luat în considerare, întrucât în materie comerciala factura tine loc de contract, iar
raportul juridic ia naştere în mod valid prin emiterea facturii şi acceptarea ei, expresă sau tacită, de către cumpărător. Si în
acest cadru organul de anchetă nu indica un text legal care să impună aceasta obligaţie.
Cu privire expres la derularea operaţiunilor comerciale se arată că anterior stabilirii coordonatelor colaborării
inculpatul a verificat cele doua societăţi furnizoare şi a acceptat oferta acestora pe următoarele considerente: ambele societăţi
erau înfiinţate în mod legal, fiind înscrise la ORC şi având ca obiect principal de activitate comercializarea de produse
petroliere. Cele doua societăţi erau înscrise ca plătitor de TVA, nu erau societăţi inactive din punct de vedere fiscal şi, în plus,
ceea ce este cel mai relevant, este faptul ca deţineau începând cu data de 01.11.2010 (cazul Cibin Distribution) atestatul nr.
RO 9552540EN01 emis de Autoritatea Naţională a Vămilor pentru autorizarea comercializării angro de produse energetice,
cod accize RO 9552500EN000, cu următorul conţinut: „ca urmare a cererii de înregistrare a activităţii de comercializare în
sistem angro de produse energetice nr. 16928 din data de 26.10.2010 şi în temeiul Ordinului Preşedintelui ANAF nr.
2491/2010 se atesta ca operatorul economic SC CIBIN DISTRIBUTION SRL a fost înregistrat pentru comercializare angro
de produse energetice: benzina fără plumb, benzina cu plumb, motorina şi petrol lampant începând cu data de 01.11.2010”
În mod similar şi cealaltă societate SC Agroline Express SRL avea emis atestatul nr. 18607 din 24.11.2010 emis tot
de Autoritatea Naţională a Vămilor. Organul de ancheta şi expertul desemnat în cauza ignora cu buna ştiinţa valoarea juridica
a celor doua documente esenţiale pentru soluţionarea cauzei.
În Ordinul emis de Preşedintele ANAF nr. 2491/15.09.2010 sub semnătura lui Blejnar Sorin (membru al palierului
de protecţie) s-a elaborat o procedura specifica pentru obţinerea unor astfel de autorizaţii care la punctul 6 indica condiţiile ce
trebuiau îndeplinite de operatorul economic, printre care: existenta obiectului de activitate – comercializare angro produse
energetice, societatea să nu fie declarata inactiva fiscal, societatea nu are datorii înscrise în certificatul de atestare fiscală,
societatea nu se afla în stare de insolvenţă, societatea nu a fost sancţionată cu sancţiunea contravenţională complementară a
opririi activităţii de comercializare a produselor angro pe o perioada de la 1 la 3 luni. Prin urmare documentele menţionate au
fost eliberate după parcurgerea unei proceduri care impunea verificarea nemijlocita de către organele vamale.
Toate aceste elemente au fost de natura să creeze convingerea legitimă că activitatea comercială pe care o desfăşura
inculpatul se derulează în mod legal. Cele doua societăţi neîntrunind atributele unor societăţi fantoma, suveică sau trambulină
aşa cum se exprima expertul desemnat în cauza de către organul de ancheta.
Sub un alt aspect, s-a solicit a se constata faptul că nu poate fi imputat faptul că societăţile cu care se desfăşurau
operaţiuni comerciale nu ar fi desfăşurat, în fapt, nicio activitate economică. S-a arătat că instanţa preia noţiunea de „societăţi
fantomă” utilizată în mod constant de procuror în cuprinsul rechizitoriului (pag. 150 din sentinţă), făcând abstracție de
elemente de natură obiectivă constatate chiar de expertul desemnat în raport de data efectuării operaţiunilor.
Astfel, chiar în Raportul de expertiză contabilă sunt prezentate detalii cu privire la cele două societăţi de la care
motorină: „Sc Cibin Distribution Srl, Sediu social: Bucureşti, B-dul Dimitrie Cantemir, nr. 4, bl. 3C, sc. A, etaj 5, ap. 23,
sector 4, Nr. înreg. ORC: J40/9863/14.10.2010, CUI: 27528610, Activitate principală: Comerţ cu ridicare a combustibililor
solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate – 4671.
Din actul constitutiv se extrage:
- asociat unic şi administrator Bodeanu Gabriel, domiciliat în Ploieşti, str. Cibinului, nr. 12, bl. A10, sc. D,
et. 4, ap. 58;
- capital social subscris şi vărsat integral: 200 RON divizat în 20 părţi sociale, fiecare cu o valoare
nominală de 10 RON.
La 01.11.2010 se emite de Autoritatea Naţională a Vămilor, Atestat de înregistrare nr. RO9552540EN01 pentru
comercializare angro de produse energetice, Cod accize: RO9552500EN00 cu următorul conţinut:
«Ca urmare a cererii de înregistrare a activităţii de comercializare în sistem angro de produse energetice nr.
16928 din 26.10.2010 şi în temeiul Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2491/2010, se
atestă că operatorul economic SC Cibin Distribution SRL cu domiciliul fiscal în Bucureşti, B-dul Dimitrie Cantemir, nr. 4,
bloc 3C, sc. A, etaj 5, ap. 23, sector 4, cod de identificare fiscală 27528610 a fost înregistrat pentru comercializare angro a
produselor energetice:
- Benzina fără plumb – cod NC: 27101131; 27101141; 27101145 şi 27101149;
- Benzina cu plumb – cod NC: 27101131; 27101151; 27101159;
- Motorina – cod NC: de la 27101941 până la 27101949;
- Petrol lampant (kerosen) – cod NC 27101921 şi 27101925.
Prezentul atestat de comercializare angro este valabil începând cu data de 01.11.2010.»”.
„SC Agroline Expres Srl, Sediu social: Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 273, corp 3, etaj 3, sector 6,Nr. înreg.
ORC: J40/10469/2010, CUI: 27647115, Obiect principal de activitate: Comerţ cu ridicare l cerealelor, seminţelor, furajelor şi
tutunului neprelucrat – cod CAEN 4621, Capital social: 600 RON, vărsat integral 60 părţi sociale 10 ron/p.s.
Asociaţi: Cocoşilă Iulian Alexandru: 200 RON 20 p.s. 33.33%, Ursu Alina: 400 RON 40 p.s. 66.67% Adminitrator:
Ursu Alina.
La 02.11.2010 se emite de Autoritatea Naţională a Vămilor, Atestat de înregistrare nr. RO9552740EN01 pentru
comercializare angro de produse energetice, Cod accize: RO9552700EN00 cu următorul conţinut:
157
«Ca urmare a cererii de înregistrare a activităţii de comercializare în sistemul angro de produse energetice nr.
18607 din 24.11.2010 şi în temeiul Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2491/2010, se
atestă că operatorul economic SC Agroline Expres SRL cu domiciliul fiscal în Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 273, etaj
3, sector 6, cod de identificare fiscal 27647115 a fost înregistrat pentru comercializare angro a produselor
energetice:Benzină fără plumb – cod NC: 27101131; 27101141; 27101145 şi 27101149;Benzina cu plumb – cod NC:
27101131; 27101151; 27101151; 27101159; Motorina – cod NC: de la 27101941 până la 27101949;Gaz petrolier
lichefiat – cod NC: de la 27111211 până la 27111900;Petrol lampant (kerosen) – cod NC 27101921 şi 27101925.Prezentul
atestat de comercializare angro este valabil începând cu data de 02.12.2010»”.
Inculpatul a solicitat a se observa că însuşi expertul contabil desemnat menţionează informaţiile relevante în ceea ce
priveşte societăţile sus – menţionate, din care rezultă faptul că, la momentul desfăşurării operaţiunilor comerciale dintre S.C.
Ana Oil S.R.L. şi cele două societăţi comerciale ce au avut rolul de furnizori, şi anume Cibin Distribution şi Agroline Expres,
acestea din urmă aveau sediu social, erau înregistrate legal la organele competente, fiind contribuabili activi, înregistrați ca
plătitori de impozite şi taxe. Or, aceste date erau publice şi puteau fi accesate de orice persoană interesată, iar în considerarea
lor eram îndreptăţit să cred că societăţile menţionate desfăşoară o activitate curentă şi legală.
În ceea ce priveşte relaţia S.C. Ana Oil S.R.L. - S.C. Cibin Distribution S.R.L., s-a arătat că prima instanţă a reţinut
următoarele:
- potrivit relaţiilor comunicate de către Rompetrol Downstream S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L. nu ar figura
printre societăţile comerciale cărora le-au fost eliberate în mod legal copii ale rapoartelor de încercare emise de Rompetrol
Quality Control, astfel încât ataşarea de copii ale unor astfel de rapoarte de încercare la facturile emise de furnizorul S.C.
Cibin Distribution are caracter fraudulos;
- toate facturile ce atestă achiziţia de motorină de la S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi sunt însoţite de copii ale
rapoartelor de încercare emise de Rompetrol Quality Control nu au anexate şi documentele pe care Rompetrol Downstream
susţine că le eliberează în relaţia cu clienţii, care ridică marfa cu mijloace auto, respectiv notă de livrare, tichet de livrare şi
raport de aditivare, care ar permite stabilirea întregului traseu parcurs de motorina euro 5 de la furnizorul iniţial până la
beneficiarul final;
- s-a reţinut, prin comparaţie, preluându-se concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză,
situaţia facturii nr. MICO 0266 din 29.08.2011 emisă de S.C. Milumunt Consulting S.R.L. către S.C. Ana Oil S.R.L. pentru
cantitatea de 28,081.00 litri motorină, care este însoţită de toate documentele necesare pentru a se arăta că circuitul mărfii a
fost Rompetrol Downstream – S.C. Comision Trade Brăila S.R.L. – S.C. Milumunt Consulting S.R.L. – S.C. Ana Oil S.R.L.,
pentru relaţia Rompetrol Downstream – S.C. Comision Trade Brăila S.R.L. fiind ataşate şi înregistrate următoarele
documente: aviz de însoţire; tichet de livrare; notă de livrare; declaraţie de conformitate; raport de încercare. S-a arătat că
prin aprovizionările din luna august a cumpărat de la aceasta societate în datele de 22.08.2011, 28.078 litri cu factura seria
MICO nr. 0257, respectiv la data de 25.08.2011 cantitatea de 28.099 litri cu factura seria MICO nr. 0261, la ambele facturi
fiind anexate aceeaşi declaraţie de conformitate emisa de ROMPETROL nr. 2285/20.08.2011, respectiv acelaşi raport de
încercare 2285/20.08.2011, de unde rezulta ca tranzacţia s-a derulat în aceleaşi condiţii cu cele din prezenta cauza, ba mai
mult din declaraţia de conformitate şi raportul de încercare rezulta faptul ca cele doua au fost emise pentru un singur lot de
produse, respectiv 22 de cazane. Tot în legătura cu societatea MILUMUNT, la data de 08.09.2011, cu factura seria MICO nr.
0288 a achiziţionat cantitatea de 28.150 litrii, iar la data de 09.09.2011 cu factura seria MICO nr. 0292 a achiziţionat
cantitatea de 28.194 litrii, ambele facturi având aceeaşi declaraţie de conformitate şi raport de încercare numărul
2453/09.03.2011. S-a menţionat faptul ca rapoartele de încercare şi declaraţiile de conformitate sunt emise de SC
ROMPETROL RAFINARE SA ca în speţa de fata. Prin urmare chiar în speţa considerata drept model de către expert şi de
către instanța exista pentru un număr mai mare de facturi acelaşi raport de încercare.
În ceea ce priveşte relaţia S.C. Ana Oil S.R.L. - S.C. Agro Line Expres S.R.L., s-a reţinut că:
- potrivit relaţiilor comunicate de către Rompetrol Downstream S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L. nu ar figura
printre societăţile comerciale cărora le-au fost eliberate în mod legal copii ale rapoartelor de încercare emise de Rompetrol
Quality Control, astfel încât ataşarea de copii ale unor astfel de rapoarte de încercare la facturile emise de furnizorul S.C.
Agro Line Expres S.R.L. este incorectă;
- rapoartele de încercare anexate facturilor emise de S.C. Agro Line Expres S.R.L. şi înregistrate în contabilitatea
S.C. Ana Oil S.R.L. nu ar putea fi considerate drept veritabile, întrucât, pe de o parte, toate acestea poartă codul eşantion 290
N, ceea ce practic ar fi imposibil, de vreme ce potrivit precizărilor făcute de Lukoil România S.R.L., acest cod este unic şi se
atribuie unui singur raport de încercare, respectivul cod fiind atribuit unui raport de încercare emis pentru o livrare către o altă
societate comercială ce nu are legătură cu cauza, iar pe de altă parte, rapoartele de încercare recunoscute de către Lukoil
România S.R.L., din punct de vedere al numărului, conţin date de emitere diferite şi cod eşantion diferit decât exemplarele
anexate facturilor înregistrate în contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L. ca provenind de la furnizorul S.C. Agro Line Expres
S.R.L.; cele 41 de facturi emise de S.C. Agro Line Expres S.R.L. către S.C. Ana Oil S.R.L. în perioada 22.06.2012 –
04.07.2012 nu sunt însoţite de rapoarte de încercare şi declaraţii de conformitate;
- niciunul dintre documentele justificative înregistrate în contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L. întocmite de S.C. Agro
Line Expres S.R.L. nu este însoţit şi de documentele pe care Lukoil România susţine că le eliberează la momentul livrării
respectiv nota de greutate; tichete debimetru, PO-ul de plată a accizei, certificate de conformitate RAR şi licenţă.
Prima instanţă a acordat astfel o valoare probatorie covârşitoare Raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză,
fără a mai analiza apărările prin care s-a învederat faptul că prevederile legale incidente în materie nu fac referire expresă la
alte documente obligatorii, în afara facturii, care ar trebui să însoțească tranzacţiile cu produse accizabile, de genul celor
menţionate în expertiză, cum sunt: declaraţii de conformitate, rapoarte de încercare, etc.
În acest context amintesc dispoziţiile art. 206/53 din Codul fiscal în vigoare la momentul desfăşurării operaţiunilor
comerciale considerate ilicite, potrivit cărora „Pentru produsele accizabile care sunt transportate sau sunt deţinute în afara
antrepozitului fiscal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin normele metodologice”,
normele metodologice aferente acestui articol stabilind faptul că „Orice plătitor de acciză care livrează produse accizabile
unei alte persoane are obligaţia de a-i emite acestei persoane o factură. Această factură trebuie să respecte prevederile art. 155
din Codul fiscal”.
În plus, aceste facturi au fost înregistrate în contabilitate, cuprinse în decontul de TVA, în jurnalele şi registrele
comerciale, în declaraţia informativa 394, din cantitatea de motorina achiziţionată a vândut către terţi clienţi, sens în care, a
158
colectat TVA şi a plătit impozit pe profit, iar aceste operaţiuni sunt considerate ca fiind absolut normale de către organul de
ancheta şi de către expert.
Astfel, inculpatul a solicit a se constata că fiecare achizitor de produse accizabile este îndreptăţit să procedeze într-o
manieră proprie pentru a se asigura că produsul accizabil provine dintr-un antrepozit fiscal şi îndeplineşte condiţiile de
comercializare prevăzute de lege. În considerarea acestor aspecte, conduita sa a fost caracterizată de o prudenţă suplimentară,
întemeiată pe o serie de elemente obiective ce exced dispoziţiilor legale incidente în această materie, şi anume: solicitarea
prezentării de către reprezentanţii societăţilor cu care se angajau în raporturi comerciale a atestatelor de înregistrare pentru
comercializare angro de produse energetice emise de Autoritatea Naţională a Vămilor.
Pentru fiecare din cele două societăţi inculpate cu care a avut raporturi comerciale, persoana pe care o percepea
drept reprezentant al acestora, şi anume coinculpatul Jugănaru, i-a remis câte un atestat, respectiv cel cu nr.
RO9552540EN01/01.11.2010, cod accize: RO 9552500EN00 pentru S.C. Cibin Distribution S.R.L., şi cel cu nr.
RO9552740EN01/02.11.2010, cod accize: RO9552700EN00 pentru S.C. Agroline Expres S.R.L. Solicitarea din partea
acestora a declaraţiilor de provenienţă care să însoțească facturile.
S-a arătat că la dosarul cauzei se regăseşte declaraţia de provenienţă întocmită de S.C. Cibin Distribution S.R.L., cu
următorul conţinut:
„Subsemnatul, Bodeanu Gabriel, CNP 1831203297378, cetăţean roman domiciliat în Ploieşti, str. Cibinului nr.
12, bloc A10, scara D, etaj 4, ap. 58, jud. Prahova, în calitate de reprezentant al Cibin Distribution S.R.L., cu sediul în
Bucureşti, str. Dimitrie Cantemir, nr. 4, bl. 3C, sc. A, et. 5, ap. 32, sector 4, CUI RO27528610, având nr. înreg. La Reg.
Comerţului J40/9863/14.10.2010, declar pe proprie răspundere că produsele comercializate de Cibin Distribution către Ana
Oil cu factura … din data de … provin din antrepozit fiscal autorizat conform prevederilor Lg. 571/2003 cu modificările şi
completările ulterioare, cu acciza plătită şi corespund standardelor naţionale de calitate pentru carburanţi auto”
De asemenea, la dosar există declaraţia de provenienţă întocmită de S.C. Agro Line Expres S.R.L., cu următorul
conţinut:
„Subsemnata, Ursu Alina, CNP 2871104132817, cetăţean roman domiciliat în sat Petreni, com. Deleni, jud.
Constanţa, C.I. seria KT nr. 460135 emis de Pol. Or. Băneasa, în calitate de reprezentant al S.C. Agro Line Expres S.R.L. cu
sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 273, corp 1, etaj 4, sector 6, CUI RO 27647115, având J40/10469/29.10.2010,
declar pe proprie răspundere că produsele comercializate de S.C. Agro Line Expres S.R.L. către Ana Oil cu factura … din
data de … au acciza plătită, provin din antrepozit fiscal autorizat conform prevederilor Lg. 571/2003 cu modificările şi
completările ulterioare şi corespund standardelor naţionale de calitate pentru carburanţi auto”.
Fiecare din cele două declaraţii sus - menţionate conţine semnătura şi amprenta ştampilei societăţii în cauză, iar
aceste semnături le aparţin celor doi administratori statutari şi sunt valabile de vreme ce organul de ancheta nu s-a sesizat
împotriva acestora cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privata. Multitudinea acestor
înscrisuri infirmă susţinerea martorilor ca participarea lor s-a limitat doar în contextul în care s-au înfiinţat societăţile,
deplasarea la notar, şi, respectiv, la ORC. Instanţa de fond relevă pregătirea școlară precară a celor doi administrator şi
nivelul cultural inferior al celor doi administratori sociali, însă omite să argumenteze rolul acestora în procedura de emitere a
facturilor şi de eliberare a declaraţiilor pe proprie răspundere care atesta plata accizei, toate aceste documente fiind semnate
în nume propriu de cei doi administratori.
S-a solicitat a se avea în vedere faptul că declaraţiile de provenienţă nu constituiau documente cu un model
predefinit, de vreme ce nu erau reglementate în nici un act normativ. Astfel, solicitarea acestor documente din partea
furnizorului de carburant constituia un mijloc suplimentar de prevenţie propriu S.C. Ana Oil S.R.L., fiind întocmite în baza
unui model specific acestei societăţi, acesta fiind motivul pentru care declaraţiile de provenienţă primite de la cele două
societăţi furnizoare au un conţinut similar.
Rapoartele de încercare şi declaraţiile de conformitate;
Cu privire la rapoarte de încercare s-au făcut următoarele observații:
- Fiecare livrare factura a fost însoţită de declaraţia de conformitate şi raportul de încercare.
- Pentru a înlătura prezumţia de buna-credinţă, expertul contabil desemnat de instanţa de fond, la solicitarea
expresa a procurorului induce cu buna știință în eroare instanţa de fond acreditând o aşa zisa teorie a rapoartelor de încercare
în raport cu care pentru fiecare factura trebuia emis un raport de încercare distinct întrucât acesta are un cod unic aferent
fiecărui eşantion prelevat. Aşa cum s-a dovedit în fata instanţei de fond raportul de încercare şi declaraţia de conformitate
chiar dacă are un cod unic se refera la un lot de produse. Valoarea acestui raport de încercare consta în aceea ca producătorul
care deţine şi capacitățile şi laboratoarele de încercare a produsului eliberează acest act prin care se atesta calităţile fizico-
chimice ale produsului livrat, în speţă motorina Euro 5. Este posibil ca din acelaşi lot de produse să se aprovizioneze o
pluralitate de operatori economici, sens în care la fiecare factura de achiziţie se emite un singur raport de încercare dacă
achiziţia se face din acelaşi lot de produse. Prin urmare ipoteza invocata şi de procuror la filele 191-192, în raport de care se
menţionează faptul ca pentru achiziţiile de la Cibin Distribution a utilizat un număr de 19 rapoarte de încercare pentru 422 de
facturi, iar la Agroline doar 10 rapoarte de încercare pentru 388 de facturi, nu poate să contureze vinovăţia întrucât chiar din
adresele emise de Rompetrol şi Lukoil rezulta ca emiterea se face pentru un lot de produse care pleacă din depozite, fapt la
care se refera şi experta la punctul 9.2.2.3 din ultimul supliment la suplimentul raportului de expertiza. Este real faptul ca
acest raport de încercare are un număr unic în sensul ca pentru acelaşi lot, exemplu 27 de cazane, nu se pot emite mai multe
rapoarte de încercare, însă acest raport unic de încercare este anexat tuturor facturilor emise către operatorii economici care se
aprovizionează din acest lot de produse.
- Un aspect esenţial este faptul ca aceleaşi rapoarte de încercare au însoţit şi livrările pe care le-a făcut Ana
Oil către clienţii săi, iar aceste livrări sunt considerate de către expert ca fiind operaţiuni absolut normale întrucât societatea
avea baza tehnica şi materiala pentru a efectua aceste operaţiuni.
- Cu referire la tranzacţiile ulterioare procurorul afirma la fila 33 alin. 3 „tranzacţiile realizate subsecvent
de către ... Ana Oil au beneficiat de o aparenta de legalitate astfel încât nu s-a putut retine participarea cumpărătorilor
subsecvenți la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.” La fila 222, procurorul reţine tot din expertiza faptul ca „cele doua
persoane juridice deţin baza materiala normala pentru vânzarea de produse petroliere către diverși clienţi.”
Cu privire la declaraţiile de conformitate, la fila nr. 194 din rechizitoriu procurorii se prevalează de alegaţia din
Raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cursul urmăririi penale de expertul contabil judiciar Adriana Florentina
Timofte, potrivit căreia „După cum se poate observa, textul dintre declaraţia de conformitate întocmită de Cibin Distribution
159
şi cea întocmită de Agro Line Expres nu diferă decât în ceea ce priveşte numele persoanei fizice şi datele de identificare ale
acesteia, numele persoanei juridice şi datele de identificare ale acesteia”, în care expertul desemnat îşi depăşeşte atribuţiile,
situându-se în ipostaza unui organ de cercetare penală.
Apărarea solicită a se avea în vedere faptul că furnizarea odată cu carburantul a documentelor menţionate anterior
este probată prin declaraţiile de martori administrate în cauză.
Astfel, martorul Grigore Marius, conducător auto la societatea de transport S.C. Rad Trans Concept S.R.L., care a
transportat motorină spre S.C. Ana Oil S.R.L., a arătat în cuprinsul declaraţiei din data de 08.08.2012 din cursul urmăririi
penale că marfa pe care o transporta spre depozitul de carburant al acestei societăţi era însoţită de o serie de documente: „(…)
primeam documentele, avizele de însoţire a mărfii şi ne deplasam cu toţii la depozitele de carburanţi deţinute în judeţul Sibiu
de S.C. Ana Oil ori S.C. Benzoil. (…) Avizul de însoţire al mărfii era însoţit şi de raportul de încercare şi declaraţia de
conformitate”, documente pe care, după cum a menţionat în declaraţia dată în faţa instanţei de judecată în data de
07.09.2015, le preda unui reprezentant al SC. Ana Oil S.R.L..
În acelaşi sens este şi declaraţia din 08.08.2012 dată de martorul Anton Vasile – Irinel, în care acesta a arătat că
„Actele pe care le aveam asupra noastră erau avizul de însoţire a mărfii, nota de încercare, raportul de încercare,
certificatul de conformitate”.
Susţinerile acestor martori sunt convergente cu declaraţia dată de martorul Bâra Ioan – Cosmin în faţa instanţei de
judecată în data de 02.11.2015, în care a arătat următoarele: „Din câte îmi amintesc, cisternele cu motorină livrate în
perioada 2011 – 2012 veneau din Oil Terminal Constanţa, iar ca furnizori, în documentele justificative, figurau societăţile
Cibin Distribution şi SC Agro Line SRL. Aceste documente erau reprezentate de facturi, raporturi de încercare şi declaraţii
de conformitate şi declaraţii de la administratorul societăţii distribuitoare în sensul că erau achitate accizele către stat ”. De
altfel, acest din urmă martor menţionează în mod expres în cuprinsul aceleiaşi declaraţii faptul că se verificau documentele
respective: „(…) documentele justificative îmi erau predate de către şoferi mie, iar eu le duceam mai departe domnului
Ghişe, care ulterior le preda la contabilitate. Eu nu verificam în amănunt documentele justificative ce-mi erau predate de
către şoferii autocisternelor, ci mă uitam în mare peste ele şi apoi le predam domnului Ghişe”.
Inculpatul a arătat că urmărea, pe de o parte, să verifice existenţa documentelor justificative care trebuiau să
însoțească marfa, iar pe de altă parte, ca aceste documente să releve provenienţa mărfii şi împrejurarea că au fost sau nu
îndeplinite obligaţiile de natură fiscală în amonte. Nu reprezenta însă prerogativa sa aceea de a verifica veridicitatea
menţiunilor care priveau provenienţa şi îndeplinirea sau neîndeplinirea obligaţiilor fiscale din cuprinsul documentelor ce
însoțeau marfa furnizată, în condiţiile în care nu există nici o prevedere legală care să instituie o astfel de obligaţie, o
interpretare în sens contrar fiind de natură să instituie, în mod nelegal, o răspundere obiectivă a tuturor achizitorilor de
combustibil pentru autenticitatea datelor ce rezultă din documentele ce însoţesc marfa recepționată. Deşi prima instanţă
acceptă faptul că nu ar fi avut în mod obiectiv posibilitatea de a sesiza toate neregulile ce au fost puse în evidenţă de expertiza
contabilă judiciară administrată în cauză cu privire la documentele de provenienţă ce însoţesc facturile emise de furnizorii
fictive de motorină, în considerentele sentinţei apelate se reţine că reprezentarea sa clară cu privire la caracterul simulat al
tranzacţiilor pe care respectivele documente le atestau ar rezulta din atitudinea sa de tolerare a unora dintre deficiențele
acestora, pe care ar fi putut să le observe şi pe care ar fi trebuit să le remedieze. Se invocă în acest sens experienţa
remarcabilă pe care ar fi afirmat că o deţine în domeniul comercializării produselor petroliere, în considerarea căreia nu s-ar
putea susţine că nu a observat că niciunul dintre documentele justificative emise de furnizorii S.C. Cibin Distribution S.R.L.
şi S.C. Agro Line Expres S.R.L. nu erau însoţite şi de documentele pe care Rompetrol Downstream, respectiv Lukoil
România S.R.L. susţin că le eliberează la momentul livrării combustibilului către client, făcându-se din nou trimitere la
istoricul raporturilor comerciale existente între S.C. Ana Oil S.R.L. şi S.C. Milumunt Consulting S.R.L., situaţie în care s-a
constatat că aceste documente sunt ataşate la factura de achiziţie, în viziunea primei instanţe explicaţia cea mai plauzibilă a
lipsei acestor înscrisuri fiind aceea că întocmirea nu a fost necesară de vreme ce aceste circuite de comercializare motorină nu
au existat în mod real (pag. 123 din sentinţa apelată).
Apărarea consideră că exemplul invocat, referitor la aprovizionarea făcută de S.C. Ana Oil S.R.L. de la furnizorul
Milumunt Consulting, nu poate fi nicidecum extrapolat asupra relaţiilor comerciale cu cei doi furnizori menţionaţi, fiind
vorba de un caz particular în care acelaşi mijloc de transport auto este încărcat la rafinărie/depozit şi ajunge la clientul final
fără a mai suferi modificări cantitative, cu aceeaşi marfă încărcată în rafinărie/depozit. Acest lucru nu este aplicabil în
majoritatea tranzacţiilor între societăţi care comercializează în regim angro carburanţi, deoarece între aprovizionare şi livrare
poate să apară un decalaj de timp datorat depozitării carburanţilor şi totodată se pot livra carburanții cu alte mijloace auto
decât cele cu care s-au aprovizionat.
În acest context s-a invocat răspunsul expertului parte ce a fost încuviinţat de instanţă, Podolan Florea, la obiectivul
nr. 4 din cuprinsul opiniei separate întocmite la suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară, în care, afirmând că
din documentele existente la dosarul cauzei rezultă că nu există documentaţia financiar – contabilă a S.C. Agro Line Express
S.R.L. şi a S.C. Cibin Distribution S.R.L., caz în care nu se poate afirma dacă s-a plătit sau nu acciza pentru motorina livrată
S.C. Ana Oil S.R.L. în perioada expertizată, a mai arătat următoarele: „Inexistenţa documentelor financiar contabile ale S.C.
Agro Line Express S.R.L. şi ale S.C. Cibin Distribution S.R.L., precum şi nedepunerea bilanţurilor contabile pentru perioada
expertizată nu atrage răspunderea societăţii şi nu are legătură cu activitatea comercială desfăşurată de S.C. Ana Oil S.R.L.
cu aceste societăţi. S.C. Ana Oil S.R.L. a introdus în relaţiile cu furnizori de carburanţi Declaraţia de provenienţă, din care
să rezulte provenienţa mărfii şi plata accizei pentru această marfă”.
Mai mult, şi expertul parte încuviinţat de instanţă pentru inculpatul Nemeş Radu, şi anume Udrescu Daniel Silviu,
răspunzând la acelaşi obiectiv în cuprinsul opiniei sale separate la suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară, a
arătat că: „Din punct de vedere al facturilor primite de către Benz Oil SRL şi Ana Oil SRL, acestea au responsabilitate
contabilă şi fiscală numai cu privire la obligaţiile individuale pe care le au conform Codului fiscal, pe care dovezile ataşate
la dosarul cauzei le dovedesc cu înregistrările contabile şi raportările fiscale, fiind însoţite şi de dovada achitării acestor
obligaţii:
1. Obiectivul este unul eronat în privinţa accizelor, acestea fiind obligaţia importatorului în România sau
producătorului/antrepozitului fiscal de motorină din România.
2. Din punct de vedere al TVA obiectivul este eronat pentru că furnizorul Benz Oil SRL şi Ana Oil SRL are
obligaţia facturării cu TVA. Atât timp cât Benz Oil SRL şi Ana Oil SRL au făcut dovada plăţii TVA pentru motorina
achiziţionată sunt eliberaţi de sarcina fiscală.
160
3. Din punct de vedere al impozitului pe venit, obiectivul este eronat pentru că furnizorul Benz Oil SRL şi Ana Oil
SRL are obligaţia declarării lui. Atât timp cât Benz Oil SRL şi Ana Oil SRL au făcut dovada plăţii TVA pentru motorina
achiziţionată sunt eliberaţi de sarcina fiscală”.
Prima instanţă a apreciat că apărările invocate s-ar bucura de credibilitate dacă operaţiunile desfăşurate de S.C. Ana
Oil S.R.L. cu furnizorii de motorină euro 5, S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agro Line Expres S.R.L. ar fi scoase din
contextul activităţii pretinsului grup infracţional organizat, numai că instanţa nu poate face abstracţie de faptul că astfel cum
rezultă din probatoriul administrat, aş fi acţionat într-o conivenţă infracţională deplină cu alţi membri ai grupării, cu care mi-
aş fi coordonat activităţile astfel încât să se creeze aparenţa de legalitate şi de bună credinţă a acestor achiziţii de motorină
atestate scriptic, având cunoştinţa faptului că în realitate motorina era livrată în mod nelegal de către S.C. Excella Real Grup
S.R.L. şi nu avea acciza plătită (pag. 122 din sentinţă).
Inculpatul a solicitat a se constata faptul că reprezentarea sa era în sensul că cele două societăţi cu care colabora îşi
îndeplineau obligaţiile fiscale, întemeindu-şi convingerea pe documentele furnizate de acestea. Mai mult decât atât, conştient
fiind de rigorile existente în materie fiscală, care cad în sarcina furnizorului, dădea dovadă de prudenţă suplimentară,
urmărind să se asigure că acestea sunt îndeplinite şi că motorina pe care urma să o achiziționeze va fi livrată conform
normelor legale, înainte de a-şi exprima acordul cu privire la o operaţiune comercială de acest gen, relevant în acest sens fiind
procesul – verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 18.04.2012, ora 15:30:55, purtată de el cu o persoană
nenominalizată: „Interlocutor: M-ai înţeles? Şi ţi-o aduc eu cu 53.000 şi gata. E motorină euro 5, nu prostii, nu tâmpenii.
Ghişe Pavel Dumitru: Acciză plătită, TVA, tot, absolut? Interlocutor: Acciză plătită, TVA, tot ce vrei matale. Ghişe Pavel
Dumitru: Bine, adu-o” (f. 397, volum de urmărire penală cuprinzând procese – verbale de redare a conţinutului
convorbirilor telefonice interceptate în cauză).
Tot în acest sens, doar cu titlu ilustrativ, a evocat interceptările realizate la datele de 05.03.2012 ora 17.52, respectiv
06.03.2012 ora 14.55, care cuprind convorbiri purtate cu potențiali parteneri de afaceri cu referire directa la produsele
petroliere şi din care rezulta ca în mod curent, înainte de achiziţionarea unei mărfi cu regim special aşa cum sunt produsele
petroliere se asigura ca în prealabil marfa să fie accizata, cu toate taxele aferente plătite: convorbire 05.03.2012, ora 17.52,
fila 3 din 7 alin. 4 „si după aia grija mare de preţ. Trebuie calculat după aia, întrebați dacă tot va duceți până acolo cat is
acum ....de fapt alea-s publice, accizele şi TVA-ul, ce taxe mai sunt....dacă tot va duceți sa plecaţi cu lecția învățata de la
prima până la ultima taxa cum ar veni vorba”. Aceste menţiuni exclud un tip de comportament infracţional şi indica faptul că
depunea diligentele necesare pentru a desfăşura un raport comercial legal şi onest.
Totodată, prima instanţă a considerat „inadecvată” invocarea în apărare a jurisprudenței Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene potrivit căreia un comerciant nu poate fi făcut responsabil de comportamentul nelegal al partenerului de afaceri,
dată fiind pretinsa atitudine subiectivă conştientă asupra caracterului simulat al raporturilor comerciale desfăşurate cu
societăţile controlate de inculpaţii Jugănaru şi Preda, menite a masca adevărata provenienţă a motorinei euro 5 care, în fapt,
era livrată de către S.C. Excella Real Grup S.R.L., fără a avea acciza plătită (pag. 131 din sentinţă).
În sens contrar, s-a solicitat a se constata, în considerarea aspectelor expuse anterior, faptul că în cadrul
operaţiunilor constând în achiziţionarea de motorină de la cele două societăţi comerciale inculpate în cauză s-au aflat în
ipostaza unui cumpărător de bună-credinţă, întemeindu-ne consimţământul la menţinerea unor raporturi comerciale cu
acestea pe o serie de elemente de natură obiectivă, care aveau aptitudinea de a capta încrederea oricărei persoane ce s-ar fi
aflat în situaţia noastră. Prin urmare, pe întreaga perioadă reţinută ca fiind aferentă săvârşirii infracţiunii reproșate a fost în
imposibilitate obiectivă de a prevedea faptul că o activitate firească şi licită, după cum avea convingerea că este cea
desfăşurată, s-ar putea materializa într-o contribuţie la săvârşirea unei conduite ilicite.
Totodată, s-a solicitat a se aprecia caracterul relevant al hotărârii pronunţate în Cauza C – 277/14, în care,
răspunzând la întrebările preliminare ce îi erau adresate, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prin referire la jurisprudenţa
din cauzele Bonik (C-285/11, EU:C:2012:774) şi LVK – 56 (C-643/11, EU:C:2013:55), a arătat că este sarcina administraţiei
fiscale care a constatat fraude sau neregularități comise de persoana care a emis factura să stabilească, în raport cu elemente
obiective şi fără a solicita din partea destinatarului facturii verificări a căror sarcină nu îi revine, că acest destinatar ştia sau ar
fi trebuit să ştie că operațiunea invocată pentru a justifica dreptul de deducere era implicată într-o fraudă privind TVA – ul,
aspect a cărui verificare este de competenţa instanţei de trimitere.
În aceeaşi hotărâre s-a mai subliniat, făcându-se trimitere la jurisprudenţa din cauzele Mahagében şi Dávid (C –
80/11 şi C 142/11, EU:C:2012:373), Stroy trans (C – 642/11, EU:C:2013:54) şi Jagiello (C-33/13, EU:C:2014:184) şi faptul
că deşi o persoană impozabilă poate fi obligată, în cazul în care dispune de indicii care permit să se bănuiască existenţa unor
nereguli sau fraude, să se informeze cu privire la operatorul de la care intenţionează să achiziționeze bunuri sau servicii
pentru a se asigura de fiabilitatea acestuia, administrația fiscală nu poate impune totuşi în general respectivei persoane
impozabile, pe de o parte, să verifice dacă emitentul facturii aferente bunurilor şi serviciilor pentru care se solicită exercitarea
acestui drept dispunea de bunurile în cauză şi era în măsură să le livreze şi dacă şi-a îndeplinit obligaţiile privind declararea şi
plata TVA-ului pentru a se asigura că nu există nereguli sau fraude la nivelul operatorilor din amonte sau, pe de altă parte, să
dispună de documente în această privinţă.
De altfel, Curtea de Justiţie Europeana, în cauza Jaroslaw Stefanek vs Polonia, precum şi în cauza Toth vs. Ungaria,
indica diligentele normale în materie taxabilă pe care trebuie să le manifeste un cumpărător şi menţionează ca
responsabilitatea în amonte incumba exclusiv operatorului economic care are calitatea de vânzător ori dovada implicării în
fraude a dobânditorului aparţine organului fiscal naţional care trebuie sa demonstreze caracterul subiectiv al implicării în
evaziune a contribuabilului. Aşadar, în absenţa unor indicii care să îmi stârnească îndoieli cu privire la îndeplinirea
obligaţiilor fiscale de către societăţile cu care mă aflam în raporturi comerciale, nu îmi poate fi angajată responsabilitatea
pentru eventuale nereguli de natură fiscală ale acestora.
Apărarea a mai precizat o serie de neregularități sesizate cu privire la considerentele sentinţei apelate, având în
vedere modalităţile infracţionale prevăzute de art. 9 lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 reţinute de prima instanţă.
Conform prevederilor art. 9 lit. b), constituie infracţiune „omisiunea în tot sau în parte a evidenţierii în actele
contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate”.
Potrivit art. 9 lit. c), constituie infracţiune „evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a
cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive în scopul sustragerii de la îndeplinirea
obligaţiilor fiscale”.
161
Dată fiind forma de participaţie reţinută, prima instanţă ar fi trebuit să descrie în ce ar fi constat actele de
complicitate la faptele penale principale constând în omisiunea evidenţierii în actele contabile sau în alte documente legale a
operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, respectiv în evidenţierea în actele contabile sau în alte
documente legale a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni legale ori de a evidenția alte operaţiuni fictive.
Cu toate acestea, în considerentele sentinţei se sugerează faptul că înlesnirea sau ajutorul specific actelor de
complicitate ar fi luat forma unor achiziţii fictive de motorină ce ar fi ascuns achiziţiile reale de la S.C. Excella Real Grup
S.R.L., precum şi revânzarea acesteia.
Se face astfel o confuzie evident între participarea la săvârşirea unei infracţiuni în calitate de autor, respectiv în
aceea de complice. Astfel, cu toate că se reţine ultima din cele două, şi anume complicitatea, în descrierea pretinsei noastre
contribuții la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală reglementate de lit. b) şi c) sunt descrise acte specifice autoratului,
prin reproșarea unor nereguli deliberate în contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L..
S-a solicitat de către inculpaţi a se constata că în ceea ce îi priveşte, au fost îndeplinite toate obligaţiile de natură
fiscală ce ne incumbau, în evidenţa contabilă a societăţii S.C. Ana Oil S.R.L. fiind înregistrate toate operaţiunile comerciale
derulate de această societate şi numai acestea, iar ceea ce era evidenţiat în actele contabile ale altor societăţi nu reprezenta
responsabilitatea lor.
Prima instanţă a reţinut, însă, că deşi achiziţiile de motorină provenind de la societăţile fantomă controlate de
inculpaţii Preda şi Jugănaru precum şi operaţiunile de revânzare ulterioară a acestor mărfuri au fost înregistrate în
contabilitatea S.C. Ana Oil S.R.L. şi în raport cu aceste activităţi economice au fost calculate şi achitate obligaţiile fiscale
datorate bugetului de stat, aceste împrejurări nu ar fi în măsură a face dovada bunei credințe vis a vis de veridicitatea şi
legalitatea acestor raporturi comerciale, întrucât acest mod de operare a fost anume gândit în cadrul schemei infracţionale
concepută de membrii grupului infracţional organizat, tocmai pentru a asigura posibilitatea recuperării într-o manieră aparent
legală a beneficiilor rezultate din înfăptuirea acestui amplu mecanism evazionist (pag. 131 din sentinţă), fără a invoca nici o
probă care să susţină acest raționament.
Un alt aspect de natură să demonstreze netemeinicia soluţiei de condamnare dispusă este existenţa unor controale
fiscale desfăşurate în perioada 2009 – 2012 şi care au vizat societatea pe care o administrez. În acest sens, invocă drept mijloc
de probă declaraţia dată în faţa instanţei de judecată în data de 09.02.2015 de către coinculpatul Comăniţă Viorel, fost
director al Direcţiei Supravegheri Accize, respectiv fost vicepreşedinte ANAF, în care acesta afirmă următoarele: „În
perioada când am deţinut aceste funcţii, faţă de S.C. Ana Oil S.R.L. şi S.C. Euro Oil S.R.L. am formulat denunțuri la Direcţia
Naţională Anticorupţie. Atât la Benz Oil, Ana Oil, Aral, am dispus efectuarea de inspecţii fiscale care s-au soldat cu decizii
de impunere a unor sume considerabile de aproximativ câteva miliarde pe care aceste societăţi le datorau bugetului de stat.
Inspectorii au considerat că se impune efectuarea de plângeri penale faţă de aceste societăţi şi în urma soluţiilor dispuse la
Parchet, am atacat aceste soluţii”.
În condiţiile în care era conştient de controalele ce fuseseră efectuate privitor la societatea sa, aceasta aflându-se
deci în vizorul organelor fiscale, este de la sine înţeles faptul că nu ar fi avut niciun interes în a risca să întreprindă activităţi
ilicite prin implicarea într-un mecanism evazionist.
c) Cu privire la transferarea sumelor către societăţile de tip „fantomă”.
S-a arătat că în considerentele sentinţei s-a reţinut că potrivit Raportului de expertiză contabilă judiciară, care a
determinat şi pretinsul circuit financiar conceput şi utilizat de membrii grupului infracţional, primul segment al acestui circuit
a presupus ca mare parte din sumele de bani obţinute de S.C. Ana Oil S.R.L. din vânzarea motorinei livrate de către S.C.
Excella Real Grup S.R.L. către staţiile de carburanţi să fie transferate cu titlu de plată combustibil în conturile bancare ale
societăţilor tip „fantomă” care figurau în mod fictiv ca furnizori de motorină (pag. 55 din sentinţă).
Apărarea a solicitat a se avea în vedere faptul că întreaga contravaloare a combustibilului achiziţionat a fost achitată
de către societate prin virament bancar, în conturi deschise de către cele două societăţi furnizoare la unităţi bancare din
România, astfel că nu se poate reproşa faptul că ar fi transferat sume de bani unor „societăţi fantomă”.
Aşadar, a solicitat a se constata faptul că starea de fapt reţinută în sentinţa apelată, care de altfel este preluată
întocmai astfel cum a fost reţinută în rechizitoriu, nu corespunde realităţii, lipsind probele din care să rezulte săvârşirea, cu
intenţie, a vreunui act de înlesnire, anterior sau ajutor, concomitent săvârşirii pretinsei infracţiuni de evaziune fiscală care să
dovedească săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală la care să fi contribuit, cu intenție, cu acte de complicitate.
II.2. În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii), prev. de
art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 5 C.pen., pentru care în privinţa lui, Ghişe Pavel Dumitru, s-a
dispus o soluţie de condamnare. Prima instanţă a reţinut că inculpatul ar fi ocupat o poziţie foarte importantă în structura
grupului infracţional organizat, încă din stadiul constituirii acestuia, contribuind în mod esenţial la reuşita activităţilor
infracţionale ce au constituit scopul acestui grup (pag. 119 din sentinţă). Calitatea de membru fondator al grupului nu poate fi
asimilată cu cea de persoana care ajuta la realizarea scopului urmărit prin infracţiunea săvârşită de ceilalţi coinculpaţi,
întrucât aşa cum a arătat şi în fața instanței de fond constituirea presupune acţiunea nemijlocită la momentul formarii grupului
şi asumării din punct de vedere al laturii subiective a scopului urmărit prin asociere. Achiziţionarea de marfa de la societăţi
intermediare, care întruneau toate condiţiile şi însușirile legale pentru a comercializa carburanţi, nu poate conferi calitatea de
persoana care a constituit grupul aşa cum este definit în cuprinsul rechizitoriului, și cum s-a reținut de către instanța de fond.
Din ansamblul probator administrat în cauza se pot indica câteva direcții principale de acţiune ale grupului:
înfiinţarea Excella Real Grup Srl şi autorizarea acestei persoane juridice ca antrepozitar fiscal;achiziţionarea de către aceasta
societate a combustibilului motorina Euro 5 de la ”Oil Terminal”;stabilirea obiectului de activitate principal al acestei
societăţi şi anume prelucrarea şi fabricarea de combustibil tip CLU şi CLG; transportul motorinei de la Oil Terminal la SC
Excella, respectiv în comuna Nicolae Bălcescu;schimbarea actelor de provenienţă a mărfii şi înlocuirea acestora cu alte acte
care sa confere o aparenta de legalitate, precum şi expedierea combustibilului către beneficiarii din tara;înfiinţarea societăţilor
care au avut rol de intermediar în cadrul fluxului economic, printre care se regăsesc şi furnizorii subscrisei, respectiv SC
Cibin Distribution SRL şi SC Agroline Express SRL;organizarea, planificarea şi coordonarea transporturilor;
obţinerea de către cele doua societăţi care au avut calitatea de furnizor a documentelor eliberate de autorităţile
vamale prin care acestea au obţinut atestatul de comercializare a produselor petroliere fără depozitare; întocmirea
facturilor şi a actelor de provenienţă din care rezulta fără echivoc faptul ca societăţile Cibin, respectiv Agroline au calitatea
de vânzător; întocmirea documentelor însoţitoare ale mărfii care au fost anexate facturilor de livrare şi anume raport de
încercare, declaraţie de conformitate, declaraţie pe proprie răspundere a administratorilor sociali care erau înscriși oficial în
162
Registrul Comerţului, martorii Bodeanu, respectiv Ursu Alina;după momentul plăţii realizate de societatea administrată ,
numai prin virament bancar în conturile deschise şi autorizate de unităţile bancare ale celor doua societăţi, au loc ridicările în
numerar a sumelor plătite, precum şi utilizarea unor documente precum borderourile de achiziţii cereale care au permis
ridicarea unor sume într-un cuantum aşa de ridicat; centralizarea sumelor de bani, precum şi transferul extern al
acestora în baza unor contracte de comision, transfer care are loc, aşa cum se susţine, intre firmele controlate de inculpatul
Nemes Radu;interacțiunea nemijlocita cu palierul de protecţie al grupului, respectiv cu funcţionari vamali, inculpaţii incluși
în acest palier de către procuror, organe de politie şi alte organe de control.
Nicio proba administrată în prezentul dosar nu atestă participarea în cadrul fazelor enumerate mai sus, sens în care
nu se cunosc raționamentele şi mijloacele de proba relevante care au format opinia procurorului în sensul de a-l plasa şi de a-i
conferi calitatea de fondator al acestui grup. Calitatea de constituant al grupului nu poate fi dobândita prin simplul fapt al
achiziţionării unei mărfi în condiţiile în care procurorul afirma că aceasta achiziţie s-a realizat fără a depune minime
diligenţe. Lipsa de diligenţă, precum şi buna credinţă despre care procurorul afirma la pagina 209 ca ”este de domeniul
fanteziei” nu pot forma convingerea instanţei ca a înfiinţat, coordonat, planificat grupul aşa cum este descris în actul de
sesizare a instanţei.
Afirmarea implicării sale în structura grupului infracţional organizat este întemeiată pe prezumţii de culpabilitate
fără nici un fundament concret, făcându-se abstracție de faptul că singurele persoane pe care le cunosc dintre participanţii la
pretinsa infracţiune de constituirea unui grup infracţional organizat sunt Moldovan Ovidiu Ioan, om de afaceri din aceeaşi
zonă în care îşi desfășoară activitatea şi inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian.
Potrivit considerentelor primei instanţe, conduita de ansamblu a membrilor grupului infracţional organizat s-ar fi
caracterizat printr-o conspirativitate exacerbată, materializată prin folosirea unor modalităţi clandestine de comunicare, care
presupuneau utilizarea, de regulă, a serviciului Messenger al terminalelor BlackBerry, schimbarea în mod constant şi repetat
a terminalelor telefonice utilizate ori folosirea unor numere de telefon „dedicate” (folosite doar pentru convorbiri şi SMS-uri
cu o singură persoană), toate aceste acţiuni fiind incompatibile cu derularea unor activităţi comerciale oneste (pag. 131 din
sentinţă).
S-a solicitat, pe de o parte, a se observa faptul că prima instanţă preia întocmai susţinerile procurorului din actul de
trimitere în judecată, iar pe de altă parte analiza proceselor – verbale de redare a convorbirilor purtate în perioada reţinută ca
fiind aferentă săvârşirii infracţiunilor reproșate, pentru a observa faptul că a avut un comportament distinct de această
conduită concertată descrisă în actul de sesizare a instanţei, întrucât a folosit în mod constant aceleaşi numere de telefon, şi
anume 0745151580, respectiv 0757296261, utilizând doar în mod ocazional un singur post telefonic fix (0269228875); în
condiţiile în care a ocupat „o poziţie foarte importantă” în cadrul grupului infracţional organizat, firesc ar fi să fie unul dintre
promotorii unui astfel de comportament precaut, or activitatea sa din acea perioadă denotă tocmai contrariul.
Prima instanţă a mai reţinut că pentru a pune la punct detaliile afacerii pe care o derulau, între inculpaţii care se
ocupau cu livrarea efectivă a motorinei neaccizate provenind de la S.C. Excella Real Grup S.R.L. (inculpaţii Preda Dumitru
Emilian şi Jugănaru Andrei Florin) şi cei ale căror atribuţii constau în valorificarea acestui carburant (Ghişe Pavel Dumitru şi
inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan) ar fi avut loc numeroase întrevederi, unele dintre acestea fiind surprinse cu prilejul
supravegherilor operative efectuate în cauză (pag. 127 din sentinţă)
Mai exact, inculpatul a arătat că i se reproşează că obișnuia să se deplaseze în municipiul Bucureşti pentru a
participa la întâlniri cu „furnizorii de motorină” – inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian. În acest sens,
în concret se invocă o singură întâlnire, şi anume din data de 05.03.2012 cu cei doi inculpaţi menţionaţi din incinta localului
Trattoria Il Calcio Atheneu, cu ocazia căreia inculpatul Jugănaru ar fi ieşit din restaurant pentru a se întâlni cu inculpatul
Ionescu Lucian Florin, de la care a primit o pungă de culoare albă cu documente care ulterior i-a fost remisă lui ghişe Pavel
Dumitru, acesta părăsind localul cu respectivele materiale asupra sa, după cum ar rezulta din planşele foto aferente activităţii
de supraveghere operativă efectuată în cauză (pag. 128 din sentinţă). A arătat că avea, însă, convingerea că ambele societăţi
cu care colabora sunt reprezentate de coinculpatul Jugănaru în temeiul susţinerilor acestuia, el fiind cel care a iniţiat relaţiile
comerciale dintre S.C. Cibin Distribution S.R.L. şi S.C. Agro Line Expres S.R.L., aspect pe care l-a învederat şi în declaraţia
data în faţa primei instanţe în data de 09.02.2015: „Pe inculpatul Jugănaru îl cunosc din luna iunie – iulie 2011, când a venit
la sediul societăţii mele, şi mi-a spus că reprezintă o societate care distribuie carburant şi dacă sunt interesat de
achiziţionarea de motorină EURO 5. (…) De la Agro Line s-a prezentat de asemenea tot inculpatul Jugănaru ”. De altfel,
chiar şi în rechizitoriu se retine faptul ca cele doua societăţi erau controlate de numitul Jugănaru Andrei aspecte care rezulta
din menţiunile cuprinse la filele 175-177 din rechizitoriu cu privire la percheziţiile efectuate la domiciliile numitului Jugănaru
Andrei, ocazie cu care au fost ridicate actele de înfiinţare, atât ale SC Agroline cât şi ale SC Cibin Distribution, fapt care
releva şi confirma ca a avut contacte cu persoana care era administratorul de fapt al celor doua societăţi şi pe care le controla.
În concluzie nu exista nicio relevanţă şi valoare probatorie conferită de planşa foto care atestă o întâlnire realizată la vedere,
într-o locaţie aflată în centrul Bucureştiului, situata la mai puţin de un kilometru de sediul central al D.N.A. De altfel exista
numeroase planşe foto în care alţi reprezentanţi ai societăţilor s-au întâlnit în mod similar cu inculpatul Juganaru Andrei, în
locaţii situate în zona centrală a Bucureştiului cu privire la care procurorul anchetator a dispus disjungerea şi continuarea
cercetărilor pentru ă nu a considerat ca acele imagini au o conotație infracţională.
Prin urmare, astfel de întâlniri cu un colaborator, desfăşurate în considerarea relaţiilor comerciale existente, nu pot
fi considerate ca având un caracter ilicit. Scopul comercial licit al întâlnirii menţionate de procurori este confirmat şi de
coinculpatul Preda Dumitru Emilian, care în cuprinsul declaraţiei din data de 09.07.2012 dată în faţa organelor de urmărire
penală a relatat următoarele: „Scopul întâlnirilor cu Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru era acela de a-l ajuta pe
finul meu, Jugănaru Andrei Florin, să încheie nişte contracte de transport cu aceştia. Precizez că Jugănaru Andrei Florin
era împuternicit la S.C. Rad Trans Concept S.R.L.”, ocazie cu care a menţionat şi faptul că nu a remis nici un document,
contrar celor susţinute de procurori: „Niciodată nu le-am dat documente de nici un fel lui Moldovan Ovidiu Ioan şi nici lui
Ghişe Pavel Dumitru”.
Totodată, prima instanţă invocă în considerentele sentinţei două discuţii telefonice purtate de mine anterior acestei
întâlniri, mai exact în data de 29.02.2012, şi anume cea de la ora 10:55:46 cu inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan şi cea de la
ora 14:22:42 cu acelaşi interlocutor.
Apărarea arată că este esenţial a fi avut în vedere faptul că cele două convorbiri telefonice la care face trimitere
prima instanţă sunt singurele convorbiri proprii din perioada 02.03.2012 – 28.06.2012 redate în dosar şi nici una dintre ele nu
163
este de natură să fundamenteze soluţia de condamnare dispusă, pentru simplul motiv că nu relevă nici o activitate
infracţională, subiectele atinse în cuprinsul ei fiind înscrise în limitele licite ale obiectului de activitate.
În condiţiile în care acţiunea de constituire din structura infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat
presupune asocierea efectivă a trei sau mai multe persoane, prin acord de voinţă, pentru a organiza un grup care să
pregătească şi să pună în aplicare planurile săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, nu ar fi putut avea o astfel de
contribuţie, şi totuşi să nu fie remarcată nici o convorbire telefonică sau dialog ambiental care să o releve.
Chiar şi din declarațiile inculpaților, deși acestea nu au valoare de proba decât coroborate cu alte mijloace de proba
din dosar, rezultă următoarele aspecte: niciun inculpat din prezenta cauza nu îl plasează în cadrul grupului infracţional aşa
cum este descris el în rechizitoriu. De altfel, aşa cum am declarat, din persoanele care au calitatea de coinculpaţi în cauza ii
cunosc doar pe numiţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei; în declaraţia emisă în faza de urmărire penală, inculpatul
Preda arată contextul faptic în care s-au cunoscut, context care nu are niciun fel de legătura cu activităţile specifice celor de
constituire a unui grup infracțional;î cauza doi dintre inculpaţi au ales varianta cooperării cu organele judiciare, este vorba de
Guliu George persoana cu rol determinant în grupul infracţional descris în rechizitoriu, precum şi Belba Nicolae, care a emis
o declaraţie amănunţita în faza cercetării judecătoreşti. Cei doi inculpaţi (Guliu George în faza de urmărire penală şi Belba
Nicolae) nu fac nicio referire cu privire la Ghişe Pavel Dumitru; în ceea ce priveşte palierul de protecţie a menţionat
declaraţiile numitului Comăniţă Viorel care este din Sibiu, care a dat declaraţii cuprinzătoare în ambele faze, şi care cu
referire la societatea Ana Oil arată în mod expres faptul ă nu numai că nu a protejat aceasta societate, dar a dispus controale,
iar în perioada în care conducea Autoritatea National Vamală a formulat prin intermediul instituţiei plângere penală împotriva
sa şi a societăţii, edificatoare în acest sens fiind rezoluţia emisă în data de 01.11.2011 de către Direcţia Naţională
Anticoruptie – S.T. Alba Iulia, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune
fiscală, cauza fiind instrumentata ca efect al sesizării depuse de organele vamale. Prin urmare nu există dovezi ca a
interacționat şi a beneficiat de protecţia membrilor cuprinși în palierul de protecţie, în plus au fost formulate plângeri penale
care au fost instrumentate de D.N.A. şi care s-au finalizat cu soluţii de netrimitere în judecata.
În concluzie raportarea la aceste declaraţii nu poate conduce decât la convingerea că nu s-a asociat şi mai ales nu a
constituit structura criminala ce face obiectul prezentei cauze.
Referitor la contribuţia la o astfel de faptă, s-au statuat următoarele: „Cu privire la infracţiunea de asociere pentru
săvârşirea de infracţiuni, întrucât prezintă relevanţă conduita individuală, este necesară existenţa pactum sceleris cu referire la
organizația criminală şi affectio societatis cu privire la conştiinţa şi voinţa subiectului de a face parte dintr-o asociaţie
interzisă.” (Cassazione Sezioni Unite, decizia din 8 ianuarie 1993 citată de G. Turone, Il delitto di associazione mafiosa, Ed.
Giuffre, Milano, 1995, p. 330, apud V. Dobrinoiu ş.a., Noul Cod penal comentat, Partea specială, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2014, p. 863). Nu există însă probe în sensul conivenţei infracţionale ce se încearcă a fi conturată prin
considerentele primei instanţe, cu atât mai mult cu cât, după cum a arătat deja, singurii coinculpaţi pe care îi cunoştea erau
numiţii Moldovan, Preda şi Jugănaru, cu care nu a avut nici o înţelegere cu caracter ilicit, nici măcar una întâmplătoare sau
spontană, lipsind astfel acel pactum sceleris ce condiţionează posibilitatea stabilirii existenţei formei de vinovăţie prevăzute
de norma de incriminare.
În acest context, inculpatul a menţionat faptul că cei trei coinculpaţi pe care îi cunoştea nu au relevat organelor
judiciare nici un aspect de natură să îl incrimineze. Astfel, coinculpatul Jugănaru s-a prevalat de dreptul la tăcere pe întreg
parcursul procesului penal, coinculpatul Preda a dat declaraţie în cursul urmăririi penale, în care însă, după cum a arătat deja,
nu a relatat vreo împrejurare din care să rezulte implicarea mea în vreo activitate ilicită, iar singurele aspecte ce îl privesc
arătate de coinculpatul Moldovan în cuprinsul declaraţiei din data de 09.02.2015 dată în faţa instanţei de judecată sunt
următoarele: „Sunt administrator la S.C. Benz Oil S.R.L. din anul 1998 şi până în prezent, obiectul societăţii fiind comerţ en
– gross şi en – detail cu carburanţi. Din această cauză cunosc pe inculpaţii Ghişe Pavel, Preda şi Jugănaru. (…) Pe Ghişe îl
cunosc de asemenea, societatea lui având acelaşi obiect de activitate ca a mea, fiind vorba de S.C. Ana Oil S.R.L. Am
cumpărat de la societatea lui motorină, poate şi benzină, nu mai ţin minte.”.
Deosebit de relevantă în apărare este declaraţia dată de inculpatul Belba Nicolae în faţa instanţei de judecată în data
de 08.02.2016 în contextul prevalării de procedura simplificată de recunoaştere a vinovăţiei, în care a descris întregul
mecanism evazionist din care a făcut parte fără a face nici o menţiune cu privire la S.C. Ana Oil S.R.L., a arătat că nu îl
cunoştea personal anterior declanșării procedurilor judiciare în cauză: „Pe inc. Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Ovidiu
Ioan i-am cunoscut de la televizor şi în momentul în care am fost arestat în prezenta cauză”.
Aşadar, inculpatul a solicitat a se observa că nu era conştient de existenţa structurii asociative şi nu şi-a adus în nici
o modalitate contribuţia în favoarea acesteia.
De asemenea, a solicitat a se constata faptul că prima instanţă invocă două convorbiri care nu au nicio relevanţă în
raport de acuzaţiile ce se aduc. Astfel, se face referire la convorbirea telefonică din data de 25.04.2012, ora 10:21:18, purtată
de inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan şi inculpatul Preda Dumitru Emilian: „Preda Dumitru Emilian: Sor-ta aia de acolo. Fii
atent! Ăla….aia, aia….mă-ta mare aia bătrână…a venit e disperată. Moldovan Ovidiu Ioan: Io te cred mă, că acuma-i
dispe…îs disperaţi…Da’ când o trebuit n-o fost disperaţi. Preda Dumitru Emilian: Ştii cum vorbeşte? Ca o fată mare la
măritat. Moldovan Ovidiu Ioan: Da’ mă, da, când o fost n-o fost disperat” (pag. 125 din sentinţă).
Totodată, se face referire la discuţia telefonică purtată în data de 26.04.2012, ora 13:08:20 purtată de aceleaşi
persoane: „Preda Dumitru Emilian: Acela, frac-tu, acela mustăcios…acela nimic nu face! Nici nu mai are unde…Tu eşti mai
descurcăreț văd. Moldovan Ovidiu Ioan: Apăi, io acum cu ăştia mă descurc, cu surorile ăstea două” (pag. 130 din sentinţă).
Or, niciuna dintre aceste două convorbiri nu relevă niciun element de natură să susţină soluţia de condamnare
dispusă în ceea ce îl priveşte. Pentru a argumenta soluția de condamnare, în considerentele aflate la filele 119-126, instanța îl
plasează într-o baza factuală unică, alături de coinculpatul Moldovan Ioan, și utilizează probele care se referă la acesta pentru
a nuanța soluția de condamnare cu privire la el. Fiecare inculpat din cauză a fost tratat în mod individual, iar probele care
justificau soluţia de condamnare de asemenea au fost evaluate în mod autonom de către instanță, sentinţa apelată cuprinzând
secțiuni distincte cu privire la fiecare inculpat din cauza.
Inculpatul a apreciat că nu au existat nici probe directe şi nici indirecte care sa justifice condamnarea sa, instanţa
argumentează soluția de condamnare într-o secţiune unica ce se refera atât la el, cat şi la inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan.
Prin aceasta manoperă se conturează vinovăția sa pe baza unor probe care se referă la alt inculpat cu care nu a avut niciun fel
de legătură în activitatea pretins infracțională, singurul lucru cert fiind faptul că îl cunoștea pe acesta de peste 20 de ani
întrucât desfășurau activitatea comerciala în același județ.
164
Cu toate acestea a menționat anumite elemente probatorii care exclud posibilitatea evaluării printr-un raționament
unic a probelor care se referă la Ghişe Pavel Dumitru şi la inculpatul Moldovan, după cum urmează:
-În întreg materialul de urmărire penală şi în special în transcriptul interceptărilor telefonice nu există niciun SMS
transmis de pe terminalul telefonic al lui Ghişe Pavel Dumitru sau de pe cele care aparţin societăţii Ana Oil din care să
rezulte cantități ce urmau a fi aprovizionate, traseul mărfii, mijloacele de transport și existența unei corespondențe între
aprovizionări şi livrări către terți (cum este cazul inculpatului Moldovan). În agenda ridicată cu ocazia percheziției
domiciliare efectuate cu ocazia percheziționării domiciliului inculpatului Preda Dumitru Emilian nu exista nicio mențiune
olografă relevantă pentru cauză care să se refere la Ghişe Pavel Dumitru sau la societatea Ana Oil;
- La filele 123-124 toate elementele probatorii relevate de instanță se refera strict la inculpatul Moldovan
Ovidiu Ioan fără a avea nicio legătură cu Ghişe Pavel Dumitru;
- La fila 125 din sentința apelată instanța de fond preia fără rezerve, la fel cum a preluat de altfel întregul
rechizitoriu, aspecte contradictorii ce rezultă dintr-o convorbire purtată între inculpații Moldovan și Preda Dumitru Emilian
care cuprinde mențiunile „sor-ta” sau „măta-mare aia bătrână” despre care procurorul afirmă în mod speculativ şi fără niciun
temei că se referă la Ghişe Pavel Dumitru. Instanța nu argumentează care sunt elementele pe baza cărora a preluat fără
rezerve această afirmație a procurorului însă o consideră un temei suficient pentru a ma condamna la o pedeapsă de 7 ani.
În concluzie toate probele invocate de instanță în susținerea soluției de condamnare se referă la alt inculpat.
Ceea ce este ilustrativ în legătură cu raționamentul logico-juridic al instanței îl reprezintă modul în care aceasta
evocă o sentință pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv Carabulea împotriva Romaniei, sentința
care în opinia instanței ar nuanța optica instanței europene cu privire la teoria probelor și în special rolul probelor indirecte.
Lecturând considerentele sentinței menționate am constatat faptul că aceasta se referă la o persoană care a decedat în timpul
detenției, iar succesorii acesteia au invocat în fața Curții încălcarea dispozițiilor art. 2, 3, 6, 13 şi 14 din Convenție. Nu există
nicio relevanță a speței invocate de instanță în prezenta cauză. A aplica standarde de evaluare a probelor comune unei spețe
care se referă la decesul unei persoane în condiții de detenție cu o speță care vizează analiza unui grup organizat infracțional
şi ale unor infracțiuni de evaziune fiscală ne pune în ipostaza de a nu mai face alte comentarii suplimentare.
În ceea ce privește subscrisa SC Ana Oil SRL, s-a arătat că nu s-au regăsit în considerentele sentinței apelate niciun
fel de motive care au determinat pronunțarea unei soluții de condamnare împotriva acesteia. Menționează faptul că în calitate
de persoană juridică a fost trimisă în judecată în calitate de inculpat și are o răspundere penală proprie, obiectivă, ceea ce
reclamă o analiză distinctă și autonomă cu privire la săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa. Evocarea considerentelor
care au stat la baza condamnării lui Ghișe Pavel Dumitru în calitate de administrator al acestei societăţi nu reprezintă un
criteriu necesar şi suficient, apt sa conducă în mod automat la pronunţarea unei soluții de condamnare cu referire la Ana Oil.
În calitate de parte în procesul penal, respectiv de inculpat, Ana Oil trebuia să beneficieze de aceleași exigențe
procesuale care sa-i confere dreptul de a formula o apărare eficientă şi proprie. Nu a regăsit în considerentele sentinței apelate
o analiză distinctă a instanței care să se refere Ana Oil și care să confere dreptul corelativ de a formula critici proprii
împotriva sentinței apelate. Simpla soluție de condamnare a administratorului unei persoane juridice nu atrage simultan şi
răspunderea persoanei juridice în lipsa unor elemente probatorii concrete care să contureze răspunderea proprie a acesteia.
Între persoanele juridice trimise în judecată prin actul de sesizare figurează şi societatea Optima Business SRL
Bacău, societate cu privire la care instanța a pronunțat o soluție de achitare argumentând în mod distinct adoptarea acestei
soluții. Apărarea consideră că era necesar ca instanța să invoce temeiurile de fapt şi de drept care au justificat soluția de
condamnare faţă de fiecare persoană juridică conferind astfel posibilitatea de a formula critici distincte pe calea prezentelor
motive.
S-a menționat faptul că societatea a fost înființată cu peste 20 de ani în urmă, a avut o cifră de afaceri consistentă
care a atras încadrarea în categoria marilor contribuabili, iar activitatea pretins infracțională s-a plasat în cursul anilor 2011-
2012 perioadă în care Ana Oil a avut raporturi comerciale cu numeroși furnizori. În plus chiar aceasta expertiza interpretată și
realizată doar cu scopul manifest de a justifica o soluție de condamnare releva faptul că toate operațiunile de vânzare realizate
către terți sunt operațiuni normale, realizate cu respectarea principiului specialității capacității de folosință.
În concluzie, s-a solicitat a se constata faptul că cu privire la această societate sentința apelată este în mod vădit
nemotivată.
Inculpata Sc Excella Real Grup Srl, motive de apel:
Susţinerile din motivarea instanţei de fond, în sensul că livrările de motorină pe relaţia Oil Terminal-Inkasso Jobs-
Excella Real Grup, nu ar fi fost legale, sunt contrazise de însăşi respectarea legislaţiei în domeniu de fiecare entitate în parte
cu privire la vânzarea de motorină în regim suspensiv, preţul de vânzare de la Inkasso Jobs la Excella include atât comision
extern, cât şi comisionul pentru Inkasso Jobs (profit) la rândul ei şi Oil Terminal percepe un comision pentru manipulare şi
depozitarea produsului petrolier. Aşadar preţul de achiziţie al Excella Real Grup (vânzare pentru Inkasso) nu este, nicidecum
un preţ fictiv care sa producă pierderi pentru Inkasso, ci este un preţ real care cuprinde atât comisioane, cât şi cota de profit
pentru Inkasso şi este raportat la condiţiile de livrare de pe piaţa produselor petroliere. De-altfel conform legii nici un
antrepozitar autorizat în comercializarea de produse petroliere în regim suspensiv nu are voie să funcționeze în pierdere.
Privitor la stabilirea presupusului prejudiciului, nu s-a ţinut seama de cheltuieli de mentenanța ale Excella Real Grup, utilităţi,
paza , întreţinere, investiţii mai ales că societatea Excella Real Grup avea în lucru dezvoltarea şi modernizarea instalaţie de
distilare atmosferică care presupunea costuri de investiți semnificative.
În acest context, respingerea obiectivelor la suplimentul de expertiză, solicitate de apărare pe parcursul fondului
cauzei este nejustificată, deşi aceste obiective au un impact direct asupra cuantumului presupusului prejudiciu şi a modului în
care s-au desfăşurat faptele.
Astfel, s-a plecat de la premisa că tot ce s-a vândut a fost doar motorină achiziţionată, expertul contabil reţine
pentru Excella Real Grup un preţ maximal de vânzare en-detaille, în loc să fi avut în vedere preţul mediu pe sistem en- gros.
De asemenea, aprecierile instanţei de fond sunt lipsite de obiectivitate şi imparţialitate cu privire la rolul avut de Excella în
circuitul economic raportat la celelalte societăţi, în sensul că este incorect să se reţină maximizarea vinovăţiei pentru Excella
prin raportare la celelalte societăţi ţinând cont de rolul fiecărei în circuitul financiar.
S-a arătat că nu s-a ţinut seama, în raportul de expertiză de cheltuielile de transport efectuate de Excella, pe ruta
Nicolae Bălcescu-Sibiu-Mediaş; singurele cheltuieli de transport reţinute fiind cele pe ruta Oil Terminal-Nicolae Bălcescu în
situaţia în care s-ar stabili un eventual prejudiciu la finele procesului penal, acesta ar trebui să reprezinte o reflecţie a
realităţii, şi nu un produs crescut artificial prin nerespectarea normelor în vigoare. Astfel, eventualul prejudiciu trebuie stabilit
165
în mod corect, cu luarea în calcul a tuturor cheltuielilor, iar faţă de natura faptei imputabile Excella, de natură financiar-
contabilă, probele trebuie precizate exact, astfel încât hotărârea dispusă în cauză nu poate avea ca suport probant prezumţii şi
păreri.
Faţă de aceste considerente, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi pronunţarea
unei hotărâri, cu reconsiderarea amenzii aplicate, întrucât acesta este un cuantum maxim special, cu stabilirea prejudiciului
real, prin raportare la probele administrate în cauză, respectiv diminuarea acestuia, precum şi aplicarea unei pedepse
complementare în sensul disp. art. 53' alin.3 lit. b-e şi alin.4. Cod penal 1969.
Apelantul inculpat Ionescu Lucian Florin a formulat următoarele motive de apel:
Inculpatul a susţinut că instanţa de fond a apreciat greşit probele depuse la dosarul cauzei, reţinând aspecte care nu
îi sunt proprii şi nici imputabile, atribuindu-i activităţile şi acţiunile altor persoane implicate în acest caz.
Instant de fond i-a aplicat o pedeapsa fără să individualizeze şi să delimiteze acţiunile întreprinse doar de către
acesta şi l-a catalogat drept un membru de baza al grupului infracţional deşi legătura sa cu acest grup s-a făcut numai prin
prisma numitului Juganaru Andrei care i-a exploatat prietenia şi încrederea, dar mai ales timpul liber în defavoarea familiei
sale cu promisiunea ca va realiza câștiguri din dividendele firmei pe care l-a pus sa o gireze în calitate de administrator, dar al
cărei coordonator real nu a fost niciodată, dividende pe care de altfel nu le-a încasat niciodată acestea fiind reinvestite de
către adevăratul şi singurul administrator: Jugănaru Andrei.
Instanţa de fond şi-a însuşit fără să cenzureze acele declaraţii mincinoase ale unor persoane interesate sau chiar
necunoscătoare a realităţii descrise în rechizitoriu şi a înlăturat fără justa cauza declaraţiile altor zeci de persoane care nu îl
indicau în "staff-ul" organigramei şi l-au creionat aşa cum era, un simplu şofer care a pus la dispoziţia "boss-ului" o amarata
de maşina veche de 17 ani care nici nu face obiectul sechestrului asigurător.
Instanţa de fond a refuzat şi realitatea descrisa în raportul de expertiza privind prejudiciul minim indicat de 1140 lei
reprezentând comision, acesta în timp ce din conturile firmei au fost ridicaţi 60.000 lei, cu mult peste suma datorata şi
evidenţiată ca prejudiciu de către expertul judiciar desemnat în acesta cauza; astfel prejudiciul constatat la încetarea activităţii
firmei a fost stins, neputând să mai acţioneze în niciun mod după ridicarea documentelor, ştampilei şi blocarea conturilor,
chiar dacă tatăl său l-a sfătuit să achite acest prejudiciu de 1140 lei din banii familiei, deşi nu fusese autorul acelui prejudiciu;
Instanţa de fond a preferat ă achieseze scrierilor din rechizitoriu, deşi recunoaşte minima implicare şi poziţia
inculpatului de "săgeată" fără drept de decizie şi să-i aplice un regim sancţionator sever, deşi altor persoane implicate în
poziţii identice le-a acceptat doar poziţia de simpli martori.
Împotriva motivației instanţei de fond în sprijinul condamnării în limite nejustificat de mari, inculpatul a adus
următoarele argumente:
-S.C. Delta Oii Logistic Srl nu era o firma ă, ci era o firma cat se poate de reală, cu toate documentele la zi,
înregistrata regulamentar şi cu o contabilitate curată în care nu s-au strecurat nici una din "ingineriile" financiare ale
neplătitorilor de accize legale în favoarea statului, sediul firmei fiind la un birou fără nici o legătură cu domiciliul inculpatului
sau al familiei sale. Actele, facturile, ordinele de plata şi stampila firmei stăteau încă de la bun început la biroul lui Jugănaru
Andrei, acolo unde au şi fost găsite la percheziţie de către organele de control. Nu a fost făcută nicio percheziţie la domiciliul
său sau al familiei sale aşa cum greşit lasă să se înţeleagă din rechizitoriu, dar acest amănunt deosebit de important în
realizarea acuzării a fost reluat "ad literam" în motivaţia instanţei de fond. Singura percheziţie a fost în momentul reţinerii la
volanul vechii maşini, a fost asupra maşinii, ocazie cu care s-au găsit în portiera din dreapta, locul unde obișnuia să
călătorească Jugănaru Andrei, trei plicuri care îl aveau ca expeditor pe Toma Alexandru despre care cu ocazia acestui proces
a aflat ca acesta nu era un colaborator al acestuia de la Constanţa, ci un nume conspirativ al aceluiaşi Jugănaru Andrei.
Inculpatul a arătat că nu cunoaşte dacă existau contracte pentru facturile emise, nu şi-a asumat niciodată rolul de
"consilier", iar etichetarea cu acest apelativ este o ficţiune absolut necesara condamnării împreuna cu adevărații profitori ai
evaziunii fiscale, nu a întocmit niciun document contabil pentru firma S.C. Excella Real Grup SRL şi nici pentru
numeroasele firme care gravitau în jurul acesteia cu activitate "reală sau fictivă" aşa cum se motivează în considerentele
hotărârii, neavând controlul nici măcar asupra firmei Delta Oil Srl prin simplul fapt ca nu avea instrumentele necesare să
operez în documentele financiar contabile acestea fiind în posesia numitului Jugănaru Andrei.
De asemenea, inculpatul a mai precizat că a arătat numai o dată numitei Paler Elena unde se completează datele de
identificare ale firmei pe formularul ordinului de plata şi în niciun caz nu i-a dictat vreo suma de bani care să fie trecută în
acel formular, acest aspect fiind atributul exclusiv al numitului Jugănaru Andrei, dar d-na Paler nu putea discerne cu slaba sa
pregătire de unde venea pregătirea sa în evaziunea fiscală. Activitatea d-nei Paler desfăşurându-se la domiciliul acesteia din
Constanta exclude alte colaborări şi "instruiri".
Inculpatul a susţinut că o alta formă de culpabilizare este folosirea pluralului, pentru lărgirea spectrului infracţional
pus în sarcina sa, privind substituirea de persoane în fata ghișeelor bancare, respectiv: "Ionescu Lucian realiza retrageri de
numerar din societăţile fantoma", în realitate singurul numerar ridicat şi recunoscut de către acesta a fost din conturile S.C.
Delta Oil Logistic SRL urmat imediat de remiterea acestuia către numitul Jugănaru Andrei.
Inculpatul a mai arătat că numitul Chirvăsitu Dumitru recunoaşte că nu l-a cunoscut niciodată pe parcursul
perioadei infracţionale anterioare arestării sale de către DIICOT Călăraşi, dar că pe parcursul arestării a declarat că ar fi omul
de încredere a lui Jugănaru Andrei pentru care scotea bani din banca şi îi trimitea lui sume de bani prin poştă. Inculpatul a
susţinut că la percheziţia domiciliară, care nu a fost efectuata niciodată asupra sa, ci în autoturism, nu au fost găsite trimiteri
poştale pe numele său.
De asemenea, inculpatul a susţinut că pentru definitivarea tabloului infracţional deosebit de periculos în care s-a
încadrat, rechizitoriul, preluat de către instanţa de fond, a arătat faptul ca: "inculpatul Jugănaru Andrei i-a precizat
interlocutorului (aflat probabil la un telefon) ca eventual i-ar putea solicita inculpatului Ionescu Lucian sa facă acest serviciu.
Inculpatul a arătat că din analiza rechizitoriului a descoperit ca "ala mic" mai are un adjectiv: 'ala mic şi negru" care este într-
adevăr din Constanta şi l-a identificat conform probatoriului administrat în cauza în persoana inculpatului Belba Nicolae.
Inculpatul a mai arătat că instanţa de fond recunoaşte faptul ca nu cunoştea despre faptul ca S.C. Excella Srl
producea combustibil de genul pentru care se făceau plăţi în avans de către firma sa S.C. Delta Oil SRL; nu a participat la
niciun fel de întâlnire "de afaceri" pe terasa Hotelului Emi din loc. Kogălniceanu, ci pur şi simplu a luat masa, uneori doar o
cafea, în calitate de şofer, dar la alta masa decât cea unde se discutau afacerile din simplu motiv că firmele în discuţie nu îi
aparțineau, Jugănaru fiind prezent.
166
Totodată, a mai arătat că instanţade fond reţine faptul că "in perioada 2010-2011 a scos cu titlul de "plăţi diverse"
sume cuprinse intre 10.000 şi 20.000 lei pe zi, sumele respective predându-se inculpatului Jugănaru Andrei, care nu îi oferea
explicaţii cu privire la destinaţia acelor bani. A susţinut că perioada 2010-2011 excede cadrului procesual actual, este
perioada când firma, S.C. Delta Oil SRL nu făcea afaceri cu prezentul grup de firme şi nu nici nu comercializa produse
petroliere de la S.C. Excella Real Grup SRL, iar pentru acea perioada a mai fost condamnat odată de către Tribunalul
Călăraşi, telefonul cu care ţinea legătura cu numitul Jugănaru Andrei fiind acelaşi.
Inculpatul a arătat că în finalul motivației instanţa de fond conchide: "inculpatul Ionescu Lucian Florin nu a
reprezentat un membru important al grupului infracţional, acesta fiind de altfel şi motivul pentru care relaţionarea lui cu
ceilalţi membri ai grupării a fost aproape inexistenta, totuşi acesta cunoscând îndeaproape specificul activităţilor ce au
constituit scopul acestei grupări, si-a adus o contribuţie destul de însemnata la operaționalizarea mecanismului de fraudare
a bugetului de stat, activitatea lui fiind concentrata pe administrarea s.c. Delta Oil Logistic Srl şi acordarea de "asistenţă"
lui Juganaru Andrei Florin în probleme bancare respective în cele privitoare la înfiinţarea de societăţi comerciale ".
Inculpatul susţine că, practic, Jugănaru îl asista la extragerile bancare pentru a-i da toţi banii încasați în numerar, fapt
consemnat; nicio persoana juridica nu îşi poate desfăşura activitatea fără un cont bancar prin care să verse contribuțiile
sociale la bugetul de stat, este o obligaţie obiectiva şi nu este o înţelegere amiabila la sfatul "asistentului".
Faţă de cele prezentate, inculpatul a considerat ca limitele pedepselor pentru care a fost condamnat au fost depăşite,
deşi a fost sincer în fata organelor de urmărire penală, â şi în faţa instanţei de fond şi a recunoscut în totalitate faptele
săvârşite. Reluarea acuzelor în aceeaşi forma şi de către aceleaşi persoane, folosite în alte dosare, îl pun în situaţia de a fi
condamnat de doua ori pentru aceleaşi fapte, diferă sumele prejudiciate de alte persoane necunoscute lui, faptele reale
prezentate e fiind aceleaşi.
În final, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 106/F din 09.06.2016, în rejudecare,
schimbarea încadrării juridice formulate în fata instanţei de fond în sensul înlăturării variantei agravante a evaziunii fiscale,
prejudiciul estimat de către expertul în cauza fiind acoperit pe seama S.C. Delta Oil SRL. În privinţa grupului organizat a
solicitat să se reţină legătura sa de "sprijin" doar în favoarea numitului Jugănaru Andrei, iar la individualizarea pedepsei a
solicitat redozarea acesteia conform participării sale minimale la faptele prezentate.
Apelantul inculpat Juganaru Andrei Florin a formulat următoarele motive de apel, prin care a solicitat admiterea
apelului declarat împotriva Sentinţei penale nr. 106/F pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penala,
desfiinţarea acesteia şi achitarea sa în baza prevederilor art. 396 alin. (5) raportat la dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) Cod
procedură penală.
Inculpatul a arătat că pentru a dispune soluţia, magistratul fondului, în urma administrării întregului material
probator administrat în cauza, a reţinut faptul ca, faptele inculpatului Jugănaru Andrei - Florin, care împreuna cu inculpaţii
Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae, Preda Dumitru
Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fosta Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin Blejnar
Sorin, Comănită Viorel şi Secăreanu Florin, au achiziţionat motorina EURO 5 în regim suspensiv de taxe şi accize, pe care
ulterior au vândut-o care diferiți comercianți de carburanţi auto, interpunând de asemenea în circuitul evazionist diferințe
societăţi tip „fantoma", întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în raport de dispoziţiile art. 9
alin. (1) lit. a), b) şi c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2004 privind prevenirea [si combaterea evaziunii fiscale.
În opinia instanţei de fond, întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală (complicitate la
aceasta infracţiune în cazul inculpatului Jugănaru Andrei 4 Florin), rezulta din faptul ca, inculpaţii anterior menţionaţi nu au
evidenţiat în actele contabile ale societăţilor implicate în mecanismul evazionist, operaţiunile comerciale efectuate şi nici
veniturile realizate din vânzarea de motorina, precum şi din faptul ca, inculpaţii, au evidenţiat în actele contabile sau în alte
documente legale ale acestora societăţi, cheltuieli care nu au la baza operaţiuni reali, ori au la baza operaţiuni fictive aferente
fabricării produselor finite CLG (combustibil lichid greu), CLU (combustibil lichid uşor) şi Navo 1 şi 2.
Prin aceste presupuse fapte antisociale, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 242.642.205,44
lei, respectiv aproximativ 56 milioane EUR.
De asemenea, deoarece inculpaţii anterior menţionaţi nu au colaborat în mod ocazional, ci în mod permanent, iar
rolurile şi pozițiile acestora în ierarhia grupului erau bine delimitate, fiecare inculpat acţionând concordant cu înţelegerea
prestabilita şi în funcţie de poziţia asumata în cadrul grupării, a apreciat instanţa de fond în sensul ca, în prezenta cauza sunt
întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat
Aşadar, în raport de cele învederate apreciază ca soluţia instanţei de fond, nu corespunde exigenţelor de legalitate şi
de temeinicie inerente oricărui act jurisdicțional, mai ales în sfera dreptului penal, instanţa limitându-se la a relua situaţia de
fapt astfel cum aceasta a fost reţinută în cuprinsul rechizitoriului, de către reprezentantul Ministerului Public.
În opinia apărării, achitarea inculpatului se impune în considerarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) Cod
procedură penală, având în vedere inexistenta probelor ce pot dovedi dincolo de orice dubiu rezonabil săvârşirea
infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului.
l.a. Interceptările şi înregistrările convorbirilor telefonice şi a comunicărilor de tip SMS.
S-a apreciat ca pentru a putea fi dispusa condamnarea inculpatului, este necesar ca probele propuse în acuzare, sa
fie apte a dovedi, dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăţia inculpatului. în caz contrar, instanţa este obligata sa facă
aplicarea principiului in dubio pro reo.
Sub acest aspect, s-a solicitat a se observa faptul ca, principalele probe ce susţin acuzarea inculpatului Jugănaru
Andrei Florin sunt reprezentate de interceptările şi înregistrările convorbirilor telefonice şi a comunicărilor de tip SMS, ce se
presupune ca au fost purtate de către inculpat, fie cu diferite alte persoane controlate de către acesta (administratori de facto ai
societăţilor implicate în lanţul evazionist) fie cu alţi inculpaţi.
În acest, magistratul fondului, în analiza cererii inculpaţilor, de a constata nulitatea relativa a tuturor interceptărilor
efectuate de către Serviciul Roman de Informaţii cu încălcarea prevederilor art. 8 din Convenţia Europeana a Drepturilor
Omului, ca urmare a ingerinței unui organe necompetent în viaţa personala a acestor persoane, a opinat ca acestea sunt în
primul rând inadmisibile.
Astfel, s-a reţinut faptul ca, prin raportare la considerentele şi dispozitivul deciziei CCR nr. 51/16.02.2016,
neconstituționalitatea priveşte doar masurile de supraveghere tehnica ce ar fi putut fi dispuse în baza prevederilor art. 142
Cod procedură penală, efectele sale neputând fi extinse şi asupra altor prevederi legale, respectiv prevederile art. 911 şi urm.
Cod procedură penală 1968.
167
Mai mult decât atât, în opinia magistratului fondului, inadmisibilitatea operează deoarece, nulitatea relativa poate fi
invocata cel mai târziu la închiderea procedurii de camera preliminară, pentru încălcările intervenite în cursul urmăririi
penale, iar aceasta faza a procesului penal a fost definitiv tranșată încă din data de 04.12.2015.
S-a susţinut că aceasta optica a instanţei de fond este eronată, deoarece potrivit prevederilor paragrafului nr. 52 din
cuprinsul Deciziei evocate, aceasta „ [...] nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale,
aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecata."
S-a apreciat că efectele Deciziei CCR nr. 51/2016 urmează să se aplice în toate cauzele penale nesoluționate
definitiv, indiferent de faza sau etapa procesuala în care se găsesc. Analizând considerentele Deciziei CCR nr. 51/2016,
potrivit cărora „[...] realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legale prevăzute la
art.138 - 146 Cod procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate sa pună în executare mandatul de
supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obţinute.", putem conchide în sensul că, sancţiunea aplicabila încălcării
dispoziţiilor legale privind realizarea procedeului probatoriu a supravegherii tehnice este nulitatea relativa.
Interpretarea data de către instanţa de fond este formalistă, în opinia apărării, nefiind o interpretare în spiritul legii,
de natura ă conducă la știrbirea efectelor practice pe care o decizie a Curţii Constituţionale le produce, devenind astfel doar
un instrument abstract, fără a avea un caracter concret. Deşi instanţa de fond apreciază ca, termenul maxim la care putea fi
invocată sancţiunea nulităţii relative s-a împlinit (finalizarea fazei camerei preliminare), totuşi judecătorul fondului omite un
aspect deosebit de important şi anume faptul ca, neconstituţionalitatea normelor procedurale referitoare la realizarea
activităţilor de supraveghere a fost constată în cursul judecăţii, astfel încât s-a apreciat că exista o legătura de interdependentă
între momentul până la care poate fi invocată sancţiunea nulităţii şi constatarea acestei sancţiuni, respectiv următorul termen
de judecata termenului la care a fost constatată nulitatea. Fiind în prezenţa unei nulități relative, se impune a se dovedi
existenţa unei vătămări a drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, vătămare ce în prezenta cauza este reprezentata de
încălcarea dreptului la un proces echitabil, cât şi a dreptului la viaţa intimă, familială şi privata, precum şi secretului
corespondenţei. Potrivit reglementarii actuale, sancţiunea excluderii este derivată din sancţiunea nulităţii actului prin care s-a
dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată, elocvente fiind în acest sens
prevederile art. 102 alin. (3) Cod procedură penală.
S-a arătat că în acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a apreciat ca „ excitarea probelor
este o sancţiune procesuala specifica, aplicabila în materia probelor administrate cu încălcarea principiului legalităţii,
loialității, precum şi în cazul în care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale garantate de Convenţia
Europeana, prin aceasta garantându-se dreptul persoanei la un proces echitabil. în privinţa încălcării prevederilor Codului
de procedura penala roman sau ale legislaţiei speciale ce reglementează administrarea probelor, numai o încălcare
esenţială a acestor dispoziţii legale, ce aduce atingere unui drept garantat de Convenţia Europeana inculpatului, sau care
poate ridica un dubiu serios cu privire la proba credibilitatea acestui mijloc de probă, este de natura a duce la excluderea
mijlocului de nelegal administrat" (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizia penală nr. 2843/2008).
Chiar şi dacă în mod ipotetic s-ar accepta opinia instanţei de fond, oferind interceptări caracter de legalitate, totuşi,
la o atenta analiza a acestora, se poate constata faptul ca din conţinutul acestora nu reiese în mod concret eludarea de la plata
taxelor şi accizelor şi implicit săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Mijloacele de proba ce susţin acuzarea sunt
reinterpretările acestor interceptări, reinterpretări date de către organele de urmărire, al căror conţinut a fost trunchiat la
momentul propunerii acestora ca şi mijloc de proba. Pe de alta parte, interceptările telefonice sunt apreciate ca fiind probe
indirecte, atâta timp cât din conţinutul acestora nu reiese în mod direct săvârşirea infracţiunilor pentru care cercetaţi.
Instanţa de fond a apreciat ca prin aceste interceptări este dovedita dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăţia
inculpatului, fără însă a putea indica nicio interceptare din care sa reiasă implicarea directa a inculpatului în activitatea
evazionista. Inculpatul a avut funcţia de director general al Rad Trans Concept S.R.L., iar coroborând aceasta situaţia de fapt
cu obiectul principal de activitate al societăţii, respectiv acela de a presta servicii de transport, apare ca şi normala
interacțiunea inculpatului cu majoritatea persoanelor fata de care este formulata o acuzaţie în acest dosar. Într-adevăr,
societatea Rad Trans Concept S.R.L., efectua transporturile produselor petroliere intre societăţile comerciale, acuzate de către
săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, însă aceasta împrejurare nu este de natura a conduce la concluzia ca ne aflam în
prezenta unui grup infracţional organizat. În acest sens s-a învederat faptul ca nu a fost identificat niciun transport de produse
petroliere, care la o verificare a organelor abilitate sa întărească idei de complicitate a inculpatului la infracţiunea de evaziune
fiscală sau la cea de constituire a unui grup infracţional organizat
1.b. Depoziţiile martorilor audiaţi
Relativ la depoziţiile martorilor, audiaţi atât în faza de urmărire penala cat şi în faza de judecata, s-a solicitat a se
observa faptul ca, acestea se afla în neconcordanta vădita cu situația de fapt
Astfel, în ceea ce priveşte depoziţia martorului Roşu Ion Gabriel (asociat linie şi administrator al societăţii Gabros
Invent Strategies SRL), acesta susţine faptul ca timp de peste 5 luni de zile a fost însoţit doar de către inculpatul Jugănaru
Andrei - Florin, care aproape în fiecare zi se deplasa, cu maşina, la diverse agenţii ale BCR din Bucureşti, de unde retrăgea
sume cuprinse intre 100.000.000 ROL şi 200.000.000 ROL.
Instanţa de fond, a omis să arate menţiunile exact realizate de către martor, cu privire la sumele presupus a fi
retrase, aceasta referindu-se la 10.000 - 20.000 lei, iar nu la 200 000 şi 400.000 lei, astfel cum se reţine în sentinţa ă.
De asemenea, martorul a afirmat faptul că, inculpatul Jugănaru Andrei Florin îl însoțea şi conducea pe acesta cu
maşina, prin Bucureşti, însă la o simpla analiza a faptului ca inculpatul nu este titular al permisului de conducere, rezulta
faptul ca aceasta depoziție nu corespunde situaţiei de fapt şi implicit adevărului.
Nu în ultimul rând, potrivit raportului de expertiza întocmit în cauză, se retine faptul că din conturile societăţii
Gabros Invent Strategies SRL a fost restrasă suma de 520.000 lei, astfel încât constatarea de către instanţa a faptului ca, la
diferite intervale de timp ce se întind pe aproximativ 5 luni, au fost retrase zilnic, sume de bani cuprinse intre 200 lei şi
400.000 lei, este lipsita de justețe.
De asemenea, potrivit depoziţiei martorului Nitu Rozin Ionut, administrator al Premium Oil Distribution SRL,
rezulta faptul că, neavând autorizaţie pentru depozitarea motorinei, acesta a desfăşurat activitate de intermediere a produselor
petroliere, cumpărând motorina atât de la Pedatrol, cat şi de la Mairom Galaţi. Susţine martorul ca achiziţiile de motorina au
fost realizate cu ajutorul inculpatului Jugănaru Andrei Florin, aspect ce însă nu poate fi automat transformat într-o activitate
ilicita, potenţial evazionista, în condiţiile în care nu exista probe certe care sa afirme caracterul fictiv al acestor tranzacţii.
168
Pe de alta parte, în condiţiile în care sediul social al acestei societăţi se afla în acelaşi imobil cu sediul ocupat de
societatea condusă de către inculpat, era normal ca la momentul efectuării percheziţiei domiciliare să fie descoperite în
aceeaşi incintă atâta acte aparţinând Rad Trans Concept SRL, cât şi Premiul Oil Distribution SRL. Aceasta stare de fapt nu
confirmă faptul că activitatea desfăşurată de către Premium Oil Distribution SRL era una evazionista.
Totodată, o dovada a interpretării greşite de către instanţa de fond referitor la acțiunile lui Jugănaru sunt şi
afirmaţiile martorei Paler Elena, care declara ca în urma unei întâlniri avute cu Jugănaru Andrei la Bucureşti în vederea
majorării capitalului social al Rad Trans, la care a participat şi inculpatul Ionescu Lucian Florin, i s-a părut ca „ inculpatul
Ionescu cunoştea mult mai bine detalii cu privire la acte şi operaţiuni bancare decât Jugănaru şi părea mai pregătit".
Nu în ultimul rând, potrivit depoziţiei martorului Dascălu Gabriel, aceasta recunoaşte faptul ca nu a avut nicio
colaborare sau întâlnire cu inculpatul Jugănaru Andrei Florin ci cu inculpatul Ionescu Lucian Florin. Mai mult decât atât,
implicarea inculpatului Jugănaru Andrei Florin în activitatea de înfiinţare şi coordonare a societăţilor de tip fantoma, nu poate
fi reţinută dincolo de un dubiu rezonabil, în condiţiile în care, acesta nu a fost recunoscut de către martorul Dascălu Gabriel,
la momentul interpelării de instanţa de fond, sub acest aspect.
Aşadar, în condiţiile în care, din probele administrate nu rezulta dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăţia
inculpatului Jugănaru Andrei Florin, dubiul va profita acestuia, considerându-se ca nu exista temei pentru tragerea la
răspundere penala a acestuia, potrivit principiului de drept in dubio pro reo. În acest sens sunt şi dispoziţiile art.103 alin.(2)
Cod procedură penală, potrivit cărora în luarea deciziei asupra existentei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa
hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea
ca acuzaţia a fost dovedita dincolo de orice îndoiala rezonabila.
2. Aspectele personale au fost omise de către instanţa de fond, la momentul dispunerii soluţiei în cauza.
Inculpatul Jugănaru Andrei Florin, este cetăţean roman, în vârsta de 32 de ani, cu studii superioare finalizate în
cadrul Universităţii Bucureşti - Colegiul de Informatica, şi căsătorit. în urma acestui mariaj, a rezultat nașterea fiicei sale,
Măria Isabela, în vârsta de 4 ani la momentul formulării prezentelor motive.
Chiar dacă inculpatul Jugănaru Andrei Florin, nu a putut sa fie prezent la momentul naşterii fiicei sale, fiind sub
puterea mandatului de arestare preventivă, totuşi de la momentul punerii sale în liberate şi până în prezent, acesta s-a implicat
activ în creşterea şi educarea fiicei lui. Din perspectiva profesională, inculpatul Jugănaru Andrei Florin, în prezent
manageriază, în calitate de Director General, societatea Hollo Marketing Solutions SRL, desfăşurându-si activitatea în
domeniul dezvoltării de software specializat şi aplicații web cu un grad de complexitate mediu-ridicat.
Dispunând asupra criteriilor de individualizare a pedepsei, instanţa de fond a reţinut faptul că inculpatul Jugănaru
Andrei Florin a dat dovada de un comportament procesual nesincer, prin faptul ca ales să îşi exercite dreptul la tăcere,
refuzând prin oferirea de declaraţii să contribuie la propria acuzare. Or, aceasta opinie a instanţei este eronată, în condiţiile în
care, potrivit dispoziţiilor art. 99 alin. (2) Cod procedură penală „Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de
nevinovăţie, nefiind obligat sa îşi dovedească nevinovăţia, şi are dreptul de a nu contribui la propria acuzare." Mai mult
decât atât, la nivel european şi internaţional, dreptul la tăcere şi privilegiul împotriva auto incriminării sunt recunoscute în
mod indirect în cazul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ca urmare a jurisprudenței, derivata din interpretarea şi
aplicarea art. 6 parag. 1şi în mod direct de Pactul International cu privire la drepturile civile şi politice - art. 14 parag. 3
precum şi de Statutul Curţii Penale Internaționale de la Roma.
Inculpatul a susţinut că din exercitarea dreptului la tăcere, magistratul fondului a apreciat ca se poate trage
următoarea concluzie: inculpatul nu a conștientizat gravitatea faptelor sale, nefiind aşadar dispus sa se îndrepte din punct de
vedere social. Totuşi aceasta constatare injustă a magistratului judecător, este contrazisă de conduita ireproșabilă a
inculpatului, atât anterior formulării unei acuzaţii împotriva sa, în materie penală, cât şi ulterior, caracterizată prin implicarea
în viața sociala, desfăşurarea unei activităţi licite din care să îşi întrețină familia şi nu în ultimul rând, lipsa antecedentelor
penale. Mai mult decât atât, inculpatul Jugănaru Andrei Florin şi-a îndeplinit întocmai obligaţiile ce rezulta din aceasta
calitate procesuală, fiind prezent la fiecare termen de judecată, chiar şi atunci când din motive medicale deplasarea sa nu era
recomandată. În cursul urmăririi penale, acesta a sprijinit activitatea organelor de urmărire penala, a cooperat în totalitate pe
parcursul percheziţiilor domiciliare cu organele judiciare, manifestând o atitudine sincera, indicându-le acestora locurile în
care se aflau bunurile pe care aceştia le căutau. În acest sens, s-a solicitat a se observa menţiunile făcute de către agenţii de
politie, în cadrul proceselor verbale întocmite, ca urmare a finalizării procedurilor de percheziţie din data de 09.07.2012.
Nu în ultimul rând, magistratul judecător ce a soluţionat cauza în fond, a realizat o individualizare globală a
pedepsei, prin raportare la toţi inculpaţii, neaplecându-se asupra condiţiei fiecărui inculpat în parte, denaturând astfel scopul
şi funcţia pedepsei.
Apărarea a solicitat a se observa că inculpatul Jugănaru Andreiu Florin este o persoana pro activă, orientată spre
rezultat şi cu un dezvoltat simt al responsabilității. Din această împrejurare înţelege să prețuiască în mod deosebit relaţiile de
familie şi de asemenea să ofere acesteia întreg suportul material şi afectiv de care dispune. Pe de alta parte, trăsăturile de
caracter ce îl definesc pe inculpatul Jugănaru Andrei Florin, s-au transpus şi în principiile după care a înţeles şi înţelege să îşi
ghideze activitatea comerciala pe care o desfăşoară, în sensul de a oferi clienţilor săi, servicii profesionale la cele mai ridicate
standarde existente pe piaţa.
Inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi SC Benz Oil SRL, prin apărător ales, au formulat următoarele motive de
apel:
S-a susţinut că instanţa de judecată, în mod netemeinic, a dispus condamnarea inculpatului Moldovan Ovidiu Ioan
la 7 ani închisoare pentru complicitate la evaziune şi fiscală, în baza de art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 9 alin. 1 lit.
a, b, c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 şi 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup organizat
prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003.
De asemenea, în baza art. 26 Cod penal din 1969 rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, b, c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 a
condamnat societatea comercială Benz Oil la amenda penala în cuantum de 700.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de
constituire a unui grup organizat.
Apărarea a considerat că pentru stabilirea corectă a situaţiei de fapt şi a textelor legale incidente în cauză, trebuie să
se pornească de la descrierea faptelor aşa cum aceasta se regăseşte în rechizitoriu, continuând cu analiza probelor
administrate în cauză pentru ca în final să se stabilească dacă acestea confirmă sau nu acuzaţia care a condus la condamnare.
În această ordine de idei, parchetul a descris infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală astfel: „ Fapta
inculpaţilor Moldovan Ovidiu Ioan care, în perioada mai 2011 - iulie 2012 i-au ajutat, în modalităţile descrise în partea
169
expozitiva (punctul I) a prezentului rechizitoriu, pe inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina şi Guliu George ca prin
intermediul inculpatei S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi folosindu-se de societăţile comerciale inculpate S.C. Benz Oil S.R.L.
sa achiziționeze motorina euro 5 în regim suspensiv pe care ulterior să o vândă către comercianții de carburanţi auto
(ascunderea sursei taxabile), sa înființeze societăţi fantoma în spatele cărora s-a derulat circuitul evazionist (ascunderea
sursei impozabile), sa nu evidenţieze în actele contabile operaţiunile comerciale efectuate şi nici veniturile realizate -
vânzarea de motorina Euro 5, în acelaşi timp cu evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor
care nu au la baza operaţiuni reale şi evidenţierea altor operaţiuni fictive - aferente fabricării produselor finite combustibil
lichid greu, combustibil lichid uşor şi combustibil de tip navo 1 şi 2, pentru a acoperi activitatea evazionista, toate acestea în
scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de
evaziune fiscală atât pentru inculpaţii persoane fizice cât şi pentru persoanele juridice inculpate” (filele 260-261).
Examinând apoi trimiterea pe care procurorul o face la partea expozitivă (punctul I) a rechizitoriului, regăsim la fila
14 afirmaţia ca "Moldovan Ovidiu Ioan (administratorul S.C. Benz Oil S.R.L.) şi Ghise Pavel Dumitru (administratorul S.C.
Ana Oil S.R.L.) au participat la activitatea grupului şi au contribuit la fraudarea bugetului achiziţionând de la S.C. Excella
Real Grup S.R.L motorina pentru care nu se plătiseră taxe şi mascând aceste operaţiuni prin folosirea unor documente care
atestau o provenienţa fictiva, după care au distribuit-o către staţiile de carburant şi au transferat către furnizori sumele
obţinute."
Acestea fiind în esenţa susţinerile parchetului, atât în cursul cercetării judecătoreşti cât şi cu ocazia dezbaterilor,
apărarea a probat cu fermitate netemeinicia acestor acuzaţii, însă instanţa a făcut abstracție de argumentele expuse,
orientându-se spre o soluţie de condamnare. în acest sens, instanţa nu a procedat la stabilirea în mod corect a situaţiei de fapt
în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi SC Benz Oil SRL, mulțumindu-se să achieseze la cele prezentate
în rechizitoriu, pe care mai apoi l-a transpus fidel în cadrul hotărârii.
Astfel, în cadrul secțiunii cu denumirea marginala „Situaţia de fapt, probatoriul şi apărările inculpaţilor" (fila 20),
se arata ca „Moldovan Ovidiu Ioan (administratorul S.C. Benz Oil S.R.L.) şi Ghişe Pavel Dumitru (administratorul S.C. Ana
Oil S.R.L,), au participat şi ei la activitatea grupului şi au contribuit la fraudarea bugetului prin activitatea evazionistă
desfăşurată în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L, achiziţionând de la aceasta motorina pentru care nu se
plătiseră taxe şi mascând aceste operaţiuni prin folosirea unor documente care atestau o provenienţa fictiva, după care au
distribuit-o către staţiile de carburant şi au transferat către furnizori sumele obţinute." S-a susţinut de către apărare că este
fals, întrucât inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan nu a cumpărat niciodată motorina euro 5 de la S.C. Excella Real Grup S.R.L.,
furnizorii S.C. Benz Oil S.R.L. fiind exclusiv S.C. Agro Line Expres S.R.L. şi S.C. Cibin Distribution S.R.L. Acesta nu a
avut nicio legătura cu S.C. Excella Real Grup S.R.L. (şi nici cu inculpaţii Nemeş sau Guliu), nu a ajutat pe nimeni sa
achiziționeze vreo cantitate de motorina în regim suspensiv, nu a înființat vreo societate fantoma, a evidenţiat în actele
contabile absolut toate operaţiunile comerciale ale S.C. Benz Oil S.R.L., nici vorba sa fi înregistrat vreo cheltuiala fictiva
aferenta fabricării de combustibil lichid, ba mai mult, a plătit toate taxele şi impozitele generate de activitatea comerciala a
S.C. Benz Oil S.R.L., aspecte ce reiese fără putință de tăgadă din chiar expertiza contabilă efectuată în cauză. Iar dacă se
admite că s-au folosit documente care atestau o provenienţă fictivă, această operaţiune nu poate fi în niciun caz imputată
cumpărătorului SC. Benz Oil S.R.L., ci eventual furnizorilor acesteia, respectiv persoanelor care au acţionat în numele
acestor societăţi.
Continuând analizarea „circumstanţelor factuale ale mecanismului de fraudare a bugetului de stat", Curtea a
apreciat ca S.C. Benz Oil S.R.L. a achiziţionat fictiv motorina euro 5 de la societăţi cu comportament de tip „fantoma” în
scopul de a oferi o justificare formala stocurilor de motorina achiziţionată fără forme legale de la S.C. Excella Real Grup
S.R.L. În motivarea acestei susţineri s-a adus în discuţie faptul că au fost descoperite neconcordanţe în privinţa documentelor
de provenienţă care însoțesc facturile de achiziţie. Mai exact, caracterul fictiv al acestor tranzacţii ar rezulta din faptul ca
rapoartele de încercare anexate mai multor facturi poarta acelaşi cod de eşantion.
În legătură cu acest aspect, apărarea a învederat instanţei că rapoartele de încercare se realizează pe o cantitate
foarte mare de produs, respectiv pe loturi de mii sau zeci de mii de tone, cum ar fi un vapor, existând un unic document
pentru întreaga cantitate, așa încât dacă exista acelaşi raport pentru mai multe livrări, această situaţie este una absolut
normală.
S-a exemplificat cazul livrării de motorina de la S.C. Milumunt Consulting S.R.L. către S.C. Ana Oil S.R.L., care
ar îndeplini această condiţie. A solicitat să se examineze acest exemplu şi să se constate că este vorba despre o cantitate de
28.081 litri, livrare care în opinia expertului ar avea toate documentele necesare, în sensul ca s-ar vedea provenienţa mărfii de
la primul vânzător, iar cantitatea este identică pe avizul de expediţie şi pe factură. Exact aceleaşi documente se regăsesc şi în
cazul livrărilor către S.C. Benz Oil S.R.L., iar o eventuală lipsă a unor documente care să ducă la primul vânzător nu poate fi
considerată greşită, pentru că nu este cerută nici de lege şi nici de uzanțele comerciale. În contabilitate se înscriu documentele
de provenienţă de la furnizor şi nu de la furnizorii furnizorului, așa încât acest exemplu nu este relevant.
Apărarea a susţinut că art. 206 pct. 53 din Codul Fiscal dispune ca „Pentru produsele accizabile care sunt
transportate sau sunt deţinute în afara antrepozitului fiscal, originea trebuie sa fie dovedita folosindu-se un document care va
fi stabilit prin Normele Metodologice", or aceste norme date în aplicarea acestui articol stabilesc ca „Orice plătitor de acciza
care livrează produse accizabile unei alte persoane are obligaţia de a-i emite acestei persoane o factura. Aceasta factura
trebuie sa respecte prevederile art. 155 din Codul Fiscal". Aşadar, prevederile legale nu fac referire la alte documente
obligatorii, în afara facturii, care ar trebui sa însoțească tranzacţiile cu produse accizabile, de genul celor menţionate în
raportul de expertiza, cum ar fi: declaraţii de conformitate, rapoarte de încercare, tichete debitmetru, etc. În aceste condiţii,
fiecare achizitor de produse accizabile procedează într-o maniera proprie pentru a se asigura ca produsul accizabil provine
dintr-un antrepozit fiscal şi îndeplineşte condiţiile de comercializare prevăzute de lege. În acest sens, dovada faptului ca
inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a avut reprezentarea ca pentru toate cantităţile de motorina achiziţionate au fost plătite
taxele reiese din existenta la dosarul cauzei a declaraţiilor pe proprie răspundere a reprezentantului societăţilor furnizoare din
care rezulta fără echivoc ca s-au achitat toate accizele datorate statului.
Referitor la faptul ca niciuna dintre persoanele juridice S.C Cibin Distribution S.R.L, şi S.C. Agro Line Expres
S.R.L. nu au depus bilanț contabil şi balanţe de verificare pentru perioada 2011-2012, s-a susţinut că în niciun caz nu ii poate
fi imputata inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan vreo lipsa de diligenţă în acest sens, întrucât nu avea în mod obiectiv
posibilitatea să verifice acest aspect (întrucât relaţia comerciala ce face obiectul acestei cauze este cuprinsa intre luna mai
2011 şi mai 2012).
170
Sub aspectul caracterului fictiv al societăţilor de la care inculpatul a achiziţionat motorina, apărarea a arătat că este
relevant chiar raportul de expertiză prin care se certifica faptul ca aceste societăţi aveau sediu social, erau înregistrate legal la
ONRC, fiind contribuabili activi înregistrați ca plătitori de taxe şi impozite, deţinând atestate şi înregistrare pentru
comercializarea en-gross de produse energetice, particularități obiective care demonstrează fără dubiu necunoașterea
inculpatului Moldovan Ovidiu Ioan a unor eventuale practici nelegale ale acestor societăţi. În acest sens, a apreciat relevantă
Hotărârea nr. 277 a CJUE, din care rezultă clar că un contribuabil nu-şi poate asuma responsabilitatea pentru neîndeplinirea
dispoziţiilor legale de către societatea cu care acesta are raporturi comerciale.
De asemenea, apărarea a susţinut că relevant din punct de vedere al lipsei implicării inculpatului în săvârşirea unor
asemenea infracţiuni este şi modalitatea în care a avut loc achitarea acestor cantităţi de motorina, respectiv în mod
transparent, exclusiv prin operaţiuni de virament bancar, împrejurare care exclude orice suspiciune în ceea ce îl priveşte pe
acesta. Mai mult, a solicitat să se aibă în vedere împrejurarea că preţul de achiziţie al motorinei era cel de piaţă şi chiar
existau discuţii când acesta fluctua semnificativ, împrejurare care, în opinia apărării este de natura să contrazică o conivenţă
infracţională astfel cum lasă să se înţeleagă instanţa de fond. În acest sens, se exemplifică convorbirea telefonică aflată la fila
128 dintre Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru în care se întrebau reciproc dacă mai este avantajos să mai cumpere
din piaţă motorina, întrucât nu mai aveau cui să o vândă. Or, dacă inculpaţii erau parte unui grup infracţional organizat nu se
mai punea problema eficientei economice a operaţiunii de achiziţie. Oricum profitul obţinut de inculpatul Moldovan Ovidiu
Ioan din comercializarea cantităţilor de motorina de la S.C. Agro Line Expres S.R.L. şi S.C. Cibin Distribution S.R.L. era
unul foarte mic, mai mic chiar decât în cazul produselor achiziţionate de la alţi furnizori, aşa încât o eventuală participare
într-un grup de acest gen este şi rămâne lipsită de scop.
Referitor la convorbirile telefonice, cărora Curtea le-a dat eficienţa maximă în motivarea hotărârii de condamnare,
susţinând că „limbajul codificat folosit de către interlocutorii acestor convorbiri.(..)nu poate fi specific unor raporturi
comerciale oneste", s-a observat că acestea nu deconspiră vreun caracter infracţional al discuţiilor, acest caracter fiind atribuit
în mod artificial de către instanţa însăși. Nu se va analiza fiecare convorbire redată, dar se vor exemplifica câteva care par
elocvente pentru interpretarea vădit greşită pe care o face aceasta.
Astfel, s-a arătat la fila 127 că la data de. 31.03.2012, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan, alături de inculpaţii Preda
şi Jugănaru, s-a aflat "in pelerinaj" la Mănăstirea Prislop în jud. Hunedoara, iar pe parcursul întrevederii dintre cei trei,
inculpatul Moldovan a consultat un dosar cu documente predate de către ceilalţi doi inculpaţi şi a purtat mai multe discuţii
telefonice cu numitul Nicoară Adrian, administrator al S.C. Euroil S.R.L., societate care achiziţiona motorina de la S.C. Benz
Oil S.R.L., subiectul fiind intermedierea unei discuţii intre Preda Dumitru Emilian şi Nicoara Adrian. Este exemplul tipic de
situaţie de fapt absolut nerelevanta, fără nicio semnificație şi care nu dovedeşte nimic, atât de des întâlnită în rechizitoriu şi
preluată ulterior în cuprinsul hotărârii cu privire la inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan. O astfel de dovadă este efectiv
superfluă şi complet inutilă din moment ce acest lucru este evident şi recunoscut de toţi cei trei inculpaţi. În declaraţia dată în
faţa instanţei, inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a arătat că reprezentantul celor doi furnizori de la care a achiziţionat motorina
a fost inculpatul Jugănaru, iar cu inculpatul Preda a colaborat de mai mult timp pentru transportul de produse petroliere. Este
momentul să se sublinieze (teză pe care apărarea doreşte să o dovedească prin depunerea unor înscrisuri) că această
colaborare comercială între cei trei inculpaţi datează cu mult înaintea perioadei de referinţă (mai 2011- iulie 2012) în care a
apreciat instanţa că a fost constituit grupul infracţional. Relaţiile comerciale dintre aceştia s-au desfăşurat în deplină legalitate
şi transparență, lucru dovedit şi de numeroasele controale la care a fost supusă S.C. Benz Oil S.R.L. de-a lungul timpului.
În continuare, s-a arătat că sunt redate mai multe convorbiri în care inculpatul Preda îi spune că „e bine ca au ajuns
chiar dacă au avut întârziere", precum şi unele expresii de genul "sor-ta aia de acolo ... ma-ta mare aia bătrâna a venit e
disperata. Ştii cum vorbeşte? Ca o fata mare ia măritat", care nu este altceva decât un limbaj peiorativ la adresa unei
persoane care, chiar dacă ar fi inculpatul Ghişe sau S.C. Ana Oil S.R.L., astfel cum încearcă instanţa să acrediteze, nu ar
avea, oricum, nicio relevanţă. La fel, la pagina 125 a fost redată o convorbire similară cu inculpatul Preda în care se vorbeşte
despre modalitatea greoaie de descărcare a cisternelor, în sensul că ar mai fi doua cisterne, iar inculpatul Moldovan Ovidiu
Ioan a răspuns că de fapt au terminat de descărcat. Este pur şi simplu o discuţie firească, de afaceri, între beneficiar şi
transportatorul care a livrat produsele petroliere, departe de a demonstra teza cum că „deşi nu avea nicio calitate oficială în
cadrul vreuneia dintre societăţile comerciale cu care S.C. Benz Oil S.R.L. avea raporturi comerciale, totuşi Preda Emilian
era considerat partener de afaceri”.
Încheind concluziile cu privire la convorbirile telefonice, apărarea a conchis prin aceea că ele nu conduc la vreo
dovadă în sensul săvârşirii infracţiunilor de care a fost acuzat inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan.
S-a mai arătat că o altă împrejurare de fapt care în motivarea instanţei capătă conotații negative este aceea ca
motorina care sosea la SC Benz Oil SRL era transvazată în cisternele acestei societăţi care o livra la clienţii proprii, (fila 126).
S-a afirmat că pentru a disimula provenienţa mărfurilor, inculpatul Moldovan dispunea angajaţilor săi să întocmească
documente de transport care să ateste ca SC Benz Oil SRL este expeditorul, numerele de înmatriculare ale mijloacelor de
transport fiind diferite. O astfel de operaţiune este logica având în vedere ca marfa era transvazată în cisternele proprii ale SC
Benz Oil SRL, deci numerele de înmatriculare erau ale acestora şi era firesc să se întocmească documente de transport în care
expeditor figura aceasta societate pentru că ea era vânzătorul.
De asemenea, s-a consemnat în mod eronat ca la percheziţia efectuata la biroul deţinut de inculpatul Jugănaru s-au
găsit 26 de ştampile, printre care şi cea a SC Benz Oil SRL, fapt complet neadevărat. În acest sens, a solicitat instanţei să
examineze procesul verbal întocmit la percheziţia în cauză, din care rezulta că nu a existat o astfel ştampilă printre cele găsite
în locaţia respectivă, lucru ignorat însă de instanţa de judecată.
S-a mai arătat în cuprinsul hotărârii că inculpatul Moldovan a desfăşurat relaţii comerciale cu S.C. Agro Line
Expres S.R.L. şi S.C. Cibin Distribution SRL reprezentate de inculpatul Jugănaru, fără ca acesta să aibă vreo calitate în cele
două societăţi. S-a învederat instanţei de control judiciar că aceasta este o împrejurare care nu poate justifica acuzaţia. Nu este
necesar ca raporturile comerciale dintre doua societăţi să se desfăşoare exclusiv prin intermediul reprezentanţilor legali; în
această logică ar însemna să se creadă că toate schimburile comerciale realizate prin alte persoane decât administratorii de
societăţi comerciale sunt ilegale ceea ce absurd. Nu exista nicio prevedere legală care să oblige un comerciant să încheie o
afacere exclusiv cu reprezentanţii legali ai unei societăţi.
Faţă de cele prezentate, s-a solicitat instanţei să constate că, în legătură cu complicitatea la infracţiunea de evaziune
fiscală nu se precizează care este elementul material, cunoscut fiind că o faptă de complicitate este una distinctă, autonomă,
care poate consta fie într-un ajutor, fie într-o înlesnire sau într-o promisiune. Apărarea a apreciat că o complicitate presupune
171
existenţa unei înțelegeri, a unei legături subiective între complice şi autor, respectiv să existe elemente de fapt din care să
rezulte că Moldovan Ioan Ovidiu a avut cunoştinţă despre faptele autorilor (Nemeş Radu, Nemeş Diana şi Guliu George) şi
că a urmărit producerea rezultatului prevăzut de lege. Faptul că inculpatul Moldovan Ioan Ovidiu a înregistrat în
contabilitatea SC Benz Oil SRL documentele de provenienţa ale mărfii provenite de la SC Agro Line Expres SRL şi SC
Cibin Distribution SRL, nu se poate converti în nici un caz într-o acţiune de ajutorare sau de înlesnire care sa poată fi
calificata ca şi complicitate.
În ceea ce priveşte acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat, parchetul a susţinut că inculpatul
Moldovan ar fi constituit acest grup alături de ceilalţi inculpaţi, respectiv Nemeş Radu, Nemeş Diana, Guliu George,
Chirvasitu Dumitru, Buliga Mihai, Jufanaru Andrei, Preda Dumitru şi Ghise Pavel, în scopul săvârşirii infracţiunii de
evaziune fiscală prin intermediul SC Excella Real Grup SRL.
S-a arătat că inculpatul Moldovan este plasat în zona de constituire, dar nu este clar în care palier, susţinerile în
acest sens fiind contradictorii. Or inculpatul nu a participat la înfiinţarea SC Excella Real Grup SRL, nu a participat la
dobândirea calităţii de antrepozitar al acesteia, nu a achiziţionat motorina euro 5 din Oil Terminal, nu a avut vreo legătură cu
activitatea desfăşurată în com. Nicolae Bălcescu, nu a înființat societăţile Agro Line Expres şi Cibin Distribution şi nici nu a
coordonat activitatea de transport al motorinei.
Apărarea a apreciat că nu se poate reţine o asemenea încadrare juridică în condiţiile în care nu se indica modalitatea
în care a avut loc această constituire, data constituirii, precum şi alte elemente de fapt care sunt absolut necesare faţă de
conţinutul incriminării prevăzut în art.7 din Legea nr.39/2003. Sub acest aspect se invoca doar întâlnirile pe care inculpatul
le-a avut cu coinculpații Preda şi Jugănaru la restaurantul Trattoria ori la Prislop, care au avut ca scop desfăşurarea de relaţii
comerciale, respectiv încheierea de contracte de transport. Practic, raporturile dintre Moldovan Ioan Ovidiu şi ceilalţi doi
inculpaţi erau strict comerciale, neavând nicio legătură cu conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni.
Ceea ce este, însă, relevant este faptul că se susţine existenţa unui palier de protecţie, format din foştii funcţionari
publici inculpaţi în prezenta cauza, Blejnar Sorin, Comanita Viorel, Secareanu Florin. În combaterea acestei acuzaţii s-a
depus la dosarul cauzei registrul unic de control din care rezulta că în perioada de referinţă SC Benz Oil SRL a fost supusă
unui număr impresionant de controale, soldate chiar cu închiderea activităţii.
Pentru aceste motive, a solicitat să se observe că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, iar
în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, să se admită apelul, să se desființeze sentinţa primei instanţe şi să se
pronunţe o hotărâre prin care să se dispună achitarea inculpaţilor Moldovan Ioan Ovidiu şi S.C. Benz Oil S.R.L., în temeiul
art. 396 alin. 5 din Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. Cod procedură penală.
Inculpata Nemeş Diana - Marina, prin motivele de apel, a solicitat admiterea apelului declarat împotriva sentinţei
penale nr. 106/F/2016 a Curţii de Apel Bucureşti şi, rejudecând cauza, să se dispună:
1. în principal, achitarea inculpatei pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat (fapta
prevăzuta şi pedepsita de dispoziţiile art.7 alin. i, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003) şi pentru infracţiunea de complicitate la
evaziune fiscală (fapta prevăzuta şi pedepsita de art. 48 raportat la art. 9 alin. 1 lit. a, b şi c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005)
în baza dispoziţiilor art.16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, întrucât faptele nu există;
2.în subsidiar, achitarea inculpatei pentru infracţiunea de constituire a unu grup infracţional organizat (fapta
prevăzuta şi pedepsita de dispoziţiile art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003) şi pentru infracţiunea de complicitate la
evaziune fiscală (fapta prevăzuta şi pedepsita de art. 48 raportat la art. 9 alin. 1 lit. a, b şi c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005)
în baza dispoziţiilor art.16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, întrucât nu există probe care să demonstreze săvârşirea acestor
fapte.
Inculpata a susţinut nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei penale nr. 106/f/09.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti,
astfel:
1. Infracţiunea de grup infracţional organizat
1.1. Greşita reţinere a situaţiei de fapt
Cu titlu prealabil, analizând Sentinţa penala nr. 106/F din 09.06.2016 sub aspectul săvârşirii infracţiunii de
constituire a unui grup infracţional organizat (in modalitatea constituirii), astfel cum a fost reţinută în sarcina inculpatei de
către Judecătorul fondului din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, se poate observa ca, în expozitivul hotărârii a fost preluata în
mod „identic” aceeaşi situaţie de fapt cu cea descrisa în actul de sesizare a instanţei (fila 11 şi următoarele).
Sub acest aspect, la fila 18 din cuprinsul hotărârii apelate, Judecătorul fondului a apreciat că „în perioada mai 2011
- iulie 2012 inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai au constituit un
grup infracţional organizat, al cărui scop, realizat de altfel, l-a reprezentat săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prin
sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat[...], iar, în continuare, acesta a procedat la
prezentarea aceleaşi expuneri a împrejurărilor de facto din actul de sesizare a instanţei, fără nicio diferenţiere faţă de cele
reţinute de Ministerul Public.
Prin urmare, s-a constatat că în prezenta cauză instanţa de fond nu a stabilit ea însăşi o situaţie de fapt în funcţie de
întregul material probator ce a fost administrat în cauză, atât în etapa urmăririi penale cât şi nemijlocit în etapa cercetării
judecătoreşti.
Mai mult, judecătorul fondului nu a putut arăta condiţiile de loc şi timp în care inculpata Nemeş Diana - Marina ar
fi activat în cadrul grupării, momentul la care inculpata a luat rezoluţia infracţională de a constitui această presupusă grupare
criminală, forma de vinovăţie precum şi așa-numita implicare efectivă a sa în „coordonarea” membrilor grupării în vederea
atingerii scopului în care se presupune că ar fi fost acesta creat, respectiv obţinerea unor venituri necuvenite prin sustragerea
de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.
II.1.1.1. Actul adiţional la actul constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL din 14.10.2011 de transmitere a
părţilor sociale nu a fost semnat de către inculpata Nemeş Diana – Marina.
Sub acest aspect, s-a impus a se constata că, în considerentele sentinţei apelate, prima instanţa a reţinut că inculpata
se face vinovată de săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat întrucât ar fi pus la dispoziţia
membrilor grupării societatea al cărui asociat era şi prin intermediul căreia s-ar fi desfăşurat întregul mecanism evazionist,
fiind implicată ca asociat al acesteia.
Concret, a învederat instanţei de apel împrejurarea că societatea Excella Real Grup SRL a fost înfiinţată la data de
01.07.2008 la iniţiativa fostului său soţ, Nemeş Radu, societatea având ca principal obiect de activitate fabricarea de produse
petroliere rezultate din prelucrarea ţiţeiului. În cadrul acesteia, inculpata a deţinut până la data de 06.05.2011 o cota de
172
participare 95 % din părţile sociale ale societăţii restul de 5% revenindu-i celuilalt asociat, respectiv, fostului său soţ Nemeş
Radu. Cu toate acestea, pe parcursul celor aproximativ trei ani de zile, inculpata nu ar avut nicio implicare efectivă în
activitatea societăţii Excella Real Grup SRL întrucât, pe de-o parte, nu avea cunoştinţele necesare în domeniu iar, pe de altă
parte, aceasta era condusă de către fostul soţ Nemeş Radu şi de către administratorul acesteia, Guliu George.
Din acest motiv, în cursul anului 2011 a luat hotărârea de a se retrage din această societate întrucât nu avea nicio
legătură cu operaţiunile comerciale desfăşurate prin intermediul acesteia, nefiind prezenta nici măcar o dată la sediul acesteia
din comuna Nicolae Bălcescu din judeţul Constanţa.
Astfel, la data de 06.05.2011 a fost încheiat, la sediul biroului notarial Zaharia Elena şi Baisan Andrei Helius, Actul
adiţional la actul constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL, document prin care inculpata cesiona părţile sociale deţinute
către asociatul minoritar, respectiv lui Nemeş Radu. Aşadar, rezulta că la data de 10.06.2011, odată cu publicarea actului
adiţional menţionat supra, în Monitorul Oficial, Partea a IV-a nr. 2141/2011, a devenit opozabilă terţilor decizia asociaţilor de
transferare a părţilor sociale ale Excella Real Grup SRL, moment de la care a încetat orice legătură formală cu aceasta.
Prin urmare, așa cum rezultă din cele petrecute în realitatea obiectivă coroborat şi cu înscrisurile aflate la dosarul
cauzei, se confirmă împrejurarea că inculpata nu a mai deţinut calitatea de asociat încă din luna mai 2011, astfel încât
susţinerea acuzării reiterată şi în cuprinsul sentinţei apelate, conform căreia calitatea de asociat a fost transferată abia la data
de 20.04.2012 odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Romanici a Actului adiţional la actul constitutiv al societăţii
Excella Real Grup, certificat la data de 14.10.2011 de către Birou Notarial Public Tragone George nu poate fi primită.
1.1.2. La data prezentării notarului public a Actului adiţional constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL
inculpata nu se afla în ţară.
Din această perspectivă, la momentul la care actul adiţional menţionat a fost prezentat notarului public, inculpata
nici măcar nu se afla în ţară, fiind plecată împreună cu cei doi copii ai săi spre Statele Unite ale Americii, unde urma să îşi
petreacă vacanţa. În acest context, în dimineaţa de 14.10.2011, dată la care documentul a fost prezentat spre certificare
biroului notarial „Tragone George" inculpata se afla în tranzit pe Aeroportul International Dubai din Emiratele Arabe Unite,
zborul fiind programat cu escala în această ţară. Astfel, așa cum rezultă şi din filele pașaportului inculpatei, se atestă ca, la
data/datele la care se presupune că ar fi semnat documentul referitor la cesiunea părţilor sociale ale Excella Real Grup SRL
inculpata nu se mai afla în mun. Bacău, fiind plecată din România. De asemenea, susţinerile inculpatei Nemeş Diana - Marina
sunt susţinute şi de menţiunile ştampilei de ieşire puse de autorităţile vamale ale statului Dubai, stanțată pe paşaportul
acesteia la data de 17.10.2011, ce atesta împrejurarea ca la acea data părăseam teritoriul Emiratelor Arabe Unite cu destinaţia
Statele Unite ale Americii.
Apărarea a susţinut faptul că inculpata nu se afla în ţară în acea perioadă rezulta şi din menţiunile cuprinse în viza
de intrare obţinută de pe aeroportul LAX din Los Angeles ce atesta intrarea pe teritoriul american la data de 17.10.2011. În
aceste condiţii, inculpata, în mod rezonabil nu putea întocmi ori semna înscrisul despre care se face menţiune în cuprinsul
sentinţei apelate întrucât fizic nu se afla pe teritoriul Romanici în intervalul de timp în care se presupune că a procedat la
emiterea şi contrasemnarea acestuia.
În concluzie, starea de fapt reţinută de către judecătorul Curţii de Apel Bucureşti, potrivit cu care inculpata ar fi fost
implicata în emiterea si, ulterior utilizarea înscrisului constând în „Act adiţional la actul constitutiv al S.C. Excella Real Grup
S.R.L.” din data de 14.10.2011, este eronata neputând fi primita întrucât așa cum rezulta şi din menţiunile din paşaportul
inculpatei, nu s-a aflat în ţară la acel moment existând neclarități neînlăturate de către instanţa de fond în ceea ce priveşte
întocmirea acestuia.
1.1.3. Inculpata Nemeş Diana - Marina nu a avut niciodată vreo implicare în cadrul societăţii Excella Real Grup
SRL. Din aceasta perspectivă, a menţionat că încă de la înfiinţarea societăţii (01.07.2008) şi până la ieșirea din aceasta prin
cesionarea părţilor sociale, inculpata nu şi-a adus niciun aport la realizarea obiectului de activitate al acesteia. În acest sens,
pe parcursul celor trei ani în care a figurat doar scriptic în calitate de asociat al societăţii, nu a semnat niciun contract de
prestări-servicii, nu a participat la nicio negociere în vederea stabilirii unor relaţii comerciale, nu a fost prezentă pe platforma
societăţii din comuna Nicolae Bălcescu, singurele documente semnate de aceasta fiind cele înfiinţare a societăţii şi cele de
transfer a părţilor sociale. În acest context, în cursul anului 2011 a luat hotărârea de a se retrage din această societate întrucât
nu avea nicio legătură cu operaţiunile desfăşurate prin intermediul acesteia, nefiind prezentă la sediul acesteia din comuna
Nicolae Bălcescu din judeţul Constanţa.
Prin urmare, s-a arătat că la data de 06.05.2011, a încheiat la sediul biroului notarial Zaharia Elena şi Baisan Andrei
Helius" Actul adiţional la actul constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL, document prin care inculpata se retrăgea din
societate prin cesiunea pachetului de 95% din părţile sociale ale acesteia.
În concluzie, din împrejurările de facto petrecute în realitatea obiectivă precum şi din materialul probator
administrat până în prezent se conturează ipoteza susţinuta de apărare în sensul neimplicării în nicio activitate legată de
societatea Excella Real Grup SRL, situaţia de fapt preluată din actul de sesizare a instanţe şi în cuprinsul sentinţei apelate
fiind eronata.
II .1.1.4. Inculpata Nemeş Diana - Marina nu a mai avut nicio calitate în Excella Real Grup SRL ulterior datei de
11.06.2011
Din perspectiva transferului părţilor sociale ale societăţii Excella Real Grup SRL, a învederat instanţei de apel
împrejurarea că aceasta a procedat la semnarea doar a Actului adiţional nr. 4422 la actul constitutiv al societăţii Excella Real
Grup S.R.L autentificat la data de 06.05.2011 de către biroul notarial Zaharia Elena şi Baisan Andrei Helius".
În acest context, s-a susţinut că atât inculpata Nemeş Diana – Marina, cât şi inculpatul Nemeş Radu au avut
reprezentarea că actul ante-menționat şi-a produs efectele depline odată cu publicarea acestuia în Monitorul Oficial, Partea a
V-a nr. 2141/2011, astfel cum prevedeau dispoziţiile Legii nr. 31/1990 aplicabile la acel moment.
În ceea ce priveşte înscrisul căruia instanţa de fond îi conferă valoare probanta absoluta, prin înlăturarea susţinerilor
inculpatei precum şi a celorlalte mijloace de proba şi care vin să contrazică veridicitatea acestui document, apărarea a
menţionat că a luat cunoştinţă de existenţa acestuia doar în momentul studierii dosarului penal nr. 54/P/2012 al DNA. Astfel,
până în acel moment, inculpata nu a avut cunoştinţă despre (1) existenţa unui alt act adiţional care să aibă acelaşi obiect cu
cel autentificat la data de 06.05.2011, respectiv, obiect cesionarea pârtilor sociale ale societăţii Excella Real Grup SRL, (2)
efectele/consecinţele juridice ulterioare pe care le-ar fi produs înregistrarea unui asemenea act pe rolul ORC de pe lângă
Tribunalul Constanţa, (3) persoana care a avut iniţiativa întocmirii acestui înscris precum şi (4) modalitatea în care s-a
procedat la „contrafacerea prin execuţia la inspiraţie" a semnăturii inculpatei Nemeş Diana - Marina şi a lui Nemeş Radu.
173
Aşadar, din punct de vedere al succesiunii evenimentelor în timp, inculpata, de la momentul încheierii şi publicării
Actului Adiţional la actul constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL din data de 06.05.2011, nu a mai deţinut nicio
calitate în cadrul acesteia, orice putere decizională încetând de la data producerii efectelor înscrisului menţionat, respectiv din
momentul publicării în Monitorul Oficial al României.
1.2. Lipsa elementului material al laturii obiective a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat
1.2.1. Nu a constituit un grup infracţional organizat
Din aceasta perspectivă, s-a solicitat a se constata că inculpata Nemeş Diana - Marina a fost trimisă în judecată
pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat (în modalitatea constituirii), faptă prevăzută şi pedepsită
de dispoziţiile art. 7 alin. 1,2 şi 3 din Legea nr. 39/2003, infracţiune pentru care a fost condamnată.
Astfel, în motivarea succintă a instanţei de fond, s-a reţinut sub aspectul săvârşirii infracţiunii de grup infracţional
organizat că „în ceea ce o priveşte pe inculpata Nemeş Diana Marina, aceasta a avut o prezenta discreta în viața grupului
infracţional organizat, în sensul ca nu s-a implicat în mod efectiv în activitatea de concepere, coordonare sau execuţie a
planului infracţional ci a preferat sa-si aducă contribuţia la înfăptuirea acestuia prin asigurarea condiţiilor propice pentru
desfăşurarea activităţilor ilicite vizând fraudarea bugetului de stat de către ceilalţi inculpaţi. Acesta este şi motivul pentru
care, niciunul dintre membrii grupului infracţional şi nici personajele audiate ca martori în legătura cu activitatea
infracţională desfăşurată în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu au perceput-pe aceasta ca având vreo
preocupare vis a vis de activitatea respectivei societăţi."
În acest context, s-a susţinut că, așa cum este unanim admis atât în literatura de specialitate cât şi în practica
judiciară, pentru ca o persoana să fie plasată în cadrul unui grup infracţional organizat, este necesar ca acţiunile săvârşite de
aceasta în realitatea faptică să se circumscrie elementului material impus de legiuitor în cuprinsul normei de incriminare.
Totodată, la plasarea unei persoane în cadrul unui grup infracţional organizat trebuie avute în vedere şi îndeplinirea celorlalte
condiţii impuse de verbum regens.
Sub acest aspect, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută pentru prima dată în
Convenţia Națiunilor Unite împotriva Criminalităţii Transnaționale Organizate şi transpusa şi în legislaţia internă mai întâi în
cuprinsul Legii 39/2003 iar, ulterior, inclusa în art. 367 din Cod penal, a fost definită ca fiind „un grup structurat format din
trei sau mai multe persoane, existent pe o anumita perioada de timp şi având ca scop săvârşirea uneia sau mai multor
infracţiuni grave, în scopul obţinerii direct sau indirect, de beneficii financiare sau materiale”.
Aşadar, potrivit prevederilor legale care incriminează această faptă, existenţa unui grup infracţional organizat
constituit în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni presupune:ca acesta sa cuprindă un număr minim de membri
(cel puţin 3).fiecare dintre persoanele implicate în cadrul grupării trebuind sa se plaseze pe o anumita poziționare ierarhica:
fiecare persoana coordonator/executant trebuind sa aibă roluri şi responsabilităţi bine conturate în cadrul asocierii; grupul
trebuie sa aibă o anumita stabilitate în timp.
S-a solicitat a se constata că din motivarea instanţei de fond nu se poate desprinde nici măcar indirect o implicare a
inculpatei în cadrul unui presupus grup infracţional organizat astfel cum este definit acesta de dispoziţiile art. 7 din Legea nr.
39/2003. Astfel, instanţa de fond nu a putut evidenția rolul inculpatei în cadrul presupusei grupări, poziționarea mea ierarhica
în cadrul acestei structuri, contribuţia inculpatei la crearea asocierii criminale dar, mai ales persoanele implicate în cadrul
grupării care să îi recunoască calitatea de coordonator al grupării şi, prin urmare, care să îi execute ordinele.
Totodată, în niciun moment nu s-a demonstrat rolul pe care inculpata l-a avut în cadrul așa-zisei grupări, atribuţiile
ce îi reveneau, precum şi reprezentarea ilicită pe care a avut-o la momentul la care se presupune că a „constituit" grupul
infracţional pentru care a şi fost trimisă în judecată şi ulterior condamnată în primă instanţă.
Concret, instanţa de fond a plasat persoana inculpatei în interiorul presupusei grupări infracţionale pe baza Actului
Adiţional la actul constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL din data de 14.10.2011 şi a declaraţiei contradictorii a
inculpatului Guliu George pentru a-şi susţine argumentarea în conformitate cu care inculpata mai era şi în cursul anului 2012
asociat în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL şi că ar fi pus la dispoziţia acestei grupări „cu buna ştiinţa” această
societate în vederea realizării infracţiunii scop ce intra în obiectivul grupării.
Sub un prim aspect, s-a solicitat a se consta ca înscrisul pe care instanţa de fond l-a reţinut ca element doveditor în
susţinerea implicării inculpatei în cadrul presupusului grup infracţional organizat este unul falsificat, nefiind subscris ori
însușit de către inculpată așa cum s-a demonstrat pe parcursul cercetării judecătoreşti în faţa Curţii de Apel Bucureşti.
Această împrejurare a fost confirmată, atât de către notarul public Tragone George care ocazia audierii de către
instanţa de judecata a precizat ca nu s-a deplasat la sediul acestuia atunci când a conferit data certa înscrisului, actul fiindu-i
prezentat de către administratorul societăţii, inculpatul Guliu George deja redactat şi semnat cat şi de raportul de expertiza
extrajudiciara depus la dosarul cauzei la data de 19.02.2016, care atesta cele relatate de către inculpata.
Dintr-o alta perspectivă, instanţa de fond s-a bazat, în susţinerea „validării" Actului adiţional la actul constitutiv al
societăţii Excella Real Grup SRL din 14.10.2011, în principal, pe interpretarea dată declaraţiei inculpatului Guliu George.
Însă, apărarea a solicitat să se observe că inculpatul Guliu George în niciun moment nu a afirmat că inculpata s-ar fi ocupat
de transmisiunea părţilor sociale prin încheierea acestui nou act astfel cum a reţinut instanţa de fond. Dimpotrivă, la
interpelarea instanţei, a negat acest aspect. Astfel, acesta a precizat ca Nemes Diana nu s-a ocupat de activitatea SC Excella şi
nici de întocmirea unor acte şi ca atare, nici de demersurile privind încheierea vreunui noi contract de cesiune".
Totodată, s-a susţinut de către apărare faptul că declaraţia inculpatului Guliu George trebuie privita cu rezerve
întrucât conţine alegaţii ce au fost demontate ulterior prin administrarea probatoriului în fata instanţei de fond. Astfel, acesta
a susţinut ca, la data de 14.10.2011, s-a prezentat alături de inculpata Nemeş Diana - Marina şi de către inculpatul Nemeş
Radu în faţa notarului public pentru a certifica înscrisul, împrejurare însă negată de către acesta din urmă.
În acest context, conferirea unei prezumţii absolute de adevăr a celor afirmate de inculpatul Guliu George cil ocazia
audierii acestuia din data de 11.01.2016 nu poate conferi o justificare valida în legătura cu presupusa „transmitere părților
sociale" de către inculpata prin Actul adiţional la actul constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL din 14.10.2011.
Sub un al doilea aspect, așa cum rezulta şi din filele pașaportului inculpatei (înscrisuri ce se afla atât la dosarul nr.
54/P/2012 al DNA cât şi în dosarul nr. 4365/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti), la momentul prezentării actului în faţa
notarului Tragone George aceasta nu se afla pe teritoriul României, fiind în tranzit pe teritoriul statului Dubai, Emiratele
Arabe Unite către Statele Unite ale Americii.
174
Aşadar, în mod obiectiv inculpata nu putea fi prezentă în două locuri simultan, această împrejurare venind în plus
sa acorde credibilitate afirmaţiilor acesteia cu privire la subscrierea înscrisului pe care instanţa de fond, în mod neîntemeiat îl
ia în considerare.
Sub un al treilea aspect, concluzia Curţii de Apel Bucureşti conform cu care inculpata şi-ar fi pierdut calitatea de
asociat cel mai devreme la data de 06.06.2012, atunci când au fost înregistrate la Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul
Constanta menţiunile aduse prin actul constitutiv denunţat ca fals, nu poate fi interpretată decât ca fiind de natura a se plasa
sub orice formă în interiorul perioadei infracţionale, astfel cum a fost reţinută de Ministerul Public, în ciuda faptului ca nu
sunt veridice.
În acest sens, în conformitate cu dispoziţiile art. 204 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 (text de lege în vigoare a data
cesionarii de către inculpată a părţilor sociale ale societăţii Excella Real Grup SRL), „ Oficiul registrului comerţului va
înainta din oficiu actul modificator astfel înregistrat şi o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv
către Regia Autonoma «Monitorul Oficial», spre a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala
societăţii" operație necesara tocmai pentru ca înscrişi modificator sa fie adus la cunoştinţa terţilor si, pe cale de consecinţa, şi
opozabil acestora.
Astfel, raportându-se la situaţia concretă din prezenta cauza, Actul adiţional la actul constitutiv al societăţii Excella
Real Grup SRL prin care au fost transmise părţile sociale ale societăţii, încheiat la data de 06.05.2011, până la momentul
publicării în Monitorul Oficial al României a produs efecte doar între Nemeş Diana şi Nemeş Radu, precum şi faţă de toate
persoanele care au luat la cunoştinţa de acest act în orice mod.
Din momentul publicării actului adiţional în Monitorul Oficial, Partea a IV-a nr. 2141/2011, la data de 10.06.2011,
aceasta a devenit opozabil şi terţilor, dată la care a încetat şi orice legătură, chiar şi formală inculpatei cu societatea Excella
Real Grup SRL. În acest context, nu se mai poate susţine ca, ulterior acestui moment, inculpata mai deţinea vreo atribuţie în
cadrul acestei societăţi, fiind exclusa de plano orice legătură/implicare/calitate a inculpatei prin care se putea păstra puterea
decizionala conferita de calitatea de asociat majoritar.
Concluzionând, sub acest aspect, s-a solicitat a se observa că din materialul probator aflat la dosarul cauzei,
inculpata Nemeş Diana - Marina nu mai deţinea nicio calitate în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL în perioada pe care
atât reprezentanţii DNA cât şi Judecătorul fondului au reținut-o ca fiind infracţională. Prin urmare, contrar celor petrecute în
realitatea obiectiva şi dovedite prin mijloace de proba ce nu au fost contestate nici de către reprezentanţii Ministerul Public,
prima instanţa a reţinut o situaţie de fapt eronata, bazata în principal pe un înscris ce s-a dovedit, ulterior, a fi fost falsificat şi,
în subsidiar, pe o declaraţie de martor deloc credibila şi contradictorie.
Sub un al doilea aspect, alegația pur subiectiva a instanţei de fond, care contrazice susţinerile inculpatei în privinţa
cunoaşterii existentei acestui înscris şi a procedurii legale ce reglementează ieșirea unui asociat dintr-o societate comercială
nu a putut fi primită în contextul în care, așa cum a declarat atât în faţa organelor de urmărire penală cât şi în fata primei
instanţe, a avut alte preocupări ce excludeau zona afacerilor din mediu privat.
Astfel, în expozitivul sentinţei apelate, instanţa de fond a apreciat că „apărarea inculpaţilor Nemeş Radu şi Nemeş
Diana Marina, în sensul ca au considerat cu buna credinţă ca transferul părţilor sociale realizat în baza actului adiţional nr.
4422 din 06.05.2011 ar fi operat în mod valabil prin publicarea în Monitorul Oficial Partea a F/-a nr. 2141/2011 a
respectivului act adiţional nu poate fi acceptata de către Curte ca pertinenta nici din perspectiva faptului ca. astfel cum rezulta
din probatoriul cauzei, şi cum de altfel ei înşişi o recunosc. Ambii deţin o experienţa redutabila în domeniul afacerilor în
mediul privat, astfel încât niciunul dintre ei nu se afla în postura de a invoca, în mod plauzibil, o eventuala recunoaştere a
dispoziţiilor legale privitoare la regimul juridic al societăţilor cu răspundere limitata.
Expunerea Judecătorului din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a susţinut argumentarea conform cu care acesta
perceput denaturat situaţia de fapt ce se circumscrie infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat,
interpretând în consecinţa, şi materialul probator administrat în cauza.
Concret, în niciun moment, inculpata nu a afirmat că deţine o experienţă vastă în domeniul afacerilor, instanţa de
apel putând observa cu ușurință ca nu exista în declaraţiile acesteia niciun pasaj din care măcar şi indirect sa se fi desprins
împrejurarea ca ar fi avut vreo implicare activa într-o astfel de arie profesională.
Așa cum a susţinut de fiecare dată, principala preocupare a inculpatei a constat în creşterea şi educarea celor doi
copii minori pe care îi avea la acea dată, în subsidiar ocupându-se de sala de gimnastica aerobica pe care o deţinea dar nu ca
administrator al acesteia ci în calitate de antrenor de fitness. Aşadar, implicarea inculpatei în cadrul societăţii Valkar SRL nu
poate sa conducă la concluzia că aceasta deţine „o experienţa redutabila în domeniul afacerilor în mediul privat".
Totodată, apărarea a susţinut că din „probatoriul cauzei”, rezulta fără putință de tăgadă ca inculpata nu s-a implicat
şi nu a avut nicio tangenţă, nici chiar indirectă cu activitatea desfăşurată în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL sau în
cadrul altei societăţi implicate în aceasta cauză ce aveau ca obiect de activitate achiziţionarea, comercializarea şi prelucrarea
produselor petroliere. Mai mult, se conturează, în teza finala a paragrafului menţionat supra, ipoteza ca inculpata s-ar prevala
de necunoașterea dispoziţiilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale pentru a-mi justifica reprezentarea ca am ieşit
din societate prin cedarea pachetului de 95% din părți sociale la data publicaţii Actului adiţional nr 4422/06.05.2011, în
Monitorul Oficial, Partea a IV-a nr. 2141/2011, expunere ce nu îşi are suport în chiar dispoziţiile Legii 31/1990.
Astfel, așa cum a arătat infra, conform art. 204 din cuprinsul Legii nr. 31/1991, din moment ce se înregistrează pe
rolul Oficiilor Registrului Comerţului o hotărâre a asociaţilor sau orice înscris prin care este modificat actul constitutiv al
unei societăţi comerciale, acesta se va trimite spre publicare în Monitorul Oficial al României pentru a produce efecte depline
prin opozabilitatea erga omnes pe care acesta o dobândeşte ca urmare a acestei proceduri.
În concluzie, s-a solicitat instanţei de apel ca, analizând argumentele expuse anterior, să constate ca transferul
părţilor sociale ale societăţii Excella Real Grup SRL si, implicit, opozabilitatea ieșirii inculpatei din societate s-a produs la
data de 10.06.2011 prin publicarea Actului Adiţional nr. 4422/06.05.2011 în Monitorul Oficial a României, împrejurare care
vine sa înlăture cele constatate de către instanţa de fond în baza Actului adiţional din data de 14.10 2011. Prin urmare a fost
înlăturată teza parchetului în conformitate cu care ar fi deţinut vreo calitate în cadrul acestei societăţi în perioada presupus
infracţională.
1.2.1. Apărarea a susţinut că inculpata nu a sprijinit un grup infracţional organizat
Sub un prim aspect de nelegalitate a sentinţei, s-a susţinut că judecătorul fondului din cadrul Curţii d Apel
Bucureşti a dispus condamnarea inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în
175
modalitatea constituirii însă în expozitivul sentinţei apelate se antamează cel mult o acţiune de sprijinire a grupării din partea
acesteia.
Concret, judecătorul fondului a apreciat că inculpata având „o prezenta discreta în viaţa grupului infracţional
organizat" nu s-a implicat în activitatea de concepere/iniţiere, coordonare sau execuţie a planului infracţional ci, considera
acesta, ar fi preferat să-şi aducă „contribuţia la înfăptuirea acestuia prin asigurarea condiţiilor propice pentru desfăşurarea
activităţilor ilicite vizând fraudarea bugetului de stat de către ceilalţi inculpaţi".
În acest sens, motivarea în baza căreia s-a dispus condamnarea inculpatei pentru infracţiunea de constituire/iniţiere
a unui grup infracţional organizat vizează de fapt o alta modalitate de săvârşire a acesteia, respectiv cea a sprijinirii grupării şi
nicidecum modalitatea pentru care s-a dispus condamnarea. Prin urmare, în chiar expozitivul sentinţei apelate, judecătorul
fondului a admis că nu există elemente care sa conducă la concluzia că inculpata Nemeş Diana - Marina ar fi constituit un
grup infracţional organizat însă a dispus condamnarea pentru infracţiunea prevăzuta la art.7 din Legea nr. 39/2003 fără a arata
in concreto împrejurările în care inculpata împreună cu alte persoane a luat rezoluţia infracţională de a constitui o asemenea
grupare, şi ulterior implicarea în gestionarea unei asemenea activităţi ilicite.
Din această perspectivă, analizând conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni rezultă că sub aspectul elementului
material al laturii obiective, fapta ilicita se poate realiza prin modalităţi multiple, respectiv: (1) iniţiere, (2) constituire, (3)
aderare sau (4) sprijinire sub orice forma a unei astfel de asocieri.
Raportat la fapta reţinută prin Sentinţa penala nr. 106/F/2016, prin acţiunea de constituire, s-a arătat că în literatura
de specialitate s-a apreciat ca aceasta ar presupune asocierea concreta a trei sau mai multe persoane, fie prin acordul direct de
voinţa fie chiar şi tacit, în vederea organizării unui grup care sa pregătească şi sa pună în aplicare planurile săvârşirii uneia
sau mai multor infracţiuni.
În ceea ce priveşte modalitatea alternativa de săvârşire a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional
organizat, respectiv cea a acţiunii de sprijinire sub orice forma, aceasta presupune ajutorul pe care o persoana îl acorda
membrilor acestuia în scopul săvârşirii infracţiunii ce intra în obiectul asocierii infracţionale.
Aşadar, expunerea instanţei de fond în conformitate cu care inculpata şi-ar fi adus contribuţia la desfăşurarea
mecanismului evazionist prin punerea la dispoziţia grupului a societăţii Excella Real Grup SRL, fără a fi implicata direct în
activitatea acestuia, se circumscrie unei activităţi de sprijinire, iar nu de iniţiere/constituire a unei asemenea asocieri.
Totodată, însăşi instanţa de fond a admis că inculpata Nemeş Diana - Marina nu s-a „implicat efectiv în activitatea
de concepere coordonare sau execuţie a planului infracţional", cu toate acestea dispunând o soluţie de condamnare a acesteia
pentru modalitatea cea mai grava de săvârşire a infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art.... din Legea nr. 39/2003, respectiv
cea a constituirii. Însă, nici dacă prin absurd a luat în considerare săvârşirea infracţiunii menţionate supra în modalitatea
sprijinirii, tot nu se identifica niciun aspect de facto care sa susţină aprecierea primei instanţe. Mai mult, se poate observa şi
din cuprinsul filei 68, „argumentarea” ce vizează activarea inculpatei în cadrul asocierii infracţionale este generala şi
abstracta, nefiind dublata de niciun mijloc de proba.
Aşadar, s-a susţinut că exista o neconcordanţă vădită între motivarea pe care prima instanţa a expus-o în cuprinsul
sentinţei apelate şi dispoziţia de condamnare, reținându-se în sarcina inculpatei că „nu s-a implicat efectiv în activitatea de
concepere, coordonare sau execuţie a planului infracţional" (fila 68), în schimb hotărârea de condamnare a vizat infracţiunea
de constituire a unui grup infracţional organizat în modalitatea constituirii inculpata fiind perceputa de către judecătorul
fondului ca fiind un lider al grupării.
1.3. Neîntrunirea elementelor laturii subiective a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat - lipsa
intenţiei
Din aceasta perspectivă, apărarea a susţinut că nici sub aspectul laturii subiective, instanţa de fond nu a putut
preciza momentul volitiv la care inculpata Nemeş Diana - Marina a decis punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale de
constituire a grupării infracţionale precum şi urmărirea rezultatului cauzat prin înfăptuirea acestuia.
În acest context, din analiza pe care Curtea de Apel Bucureşti a înțeles sa o ofere în justificarea soluţiei de
condamnare, nu se desprind elementele esenţiale care sa susţină forma de vinovăţie a inculpatei, cerinţa esenţială a pentru
existenta infracţiunii, nefiind astfel analizata componenta laturii subiective. Concret, în accepţiunea legii penale romane,
vinovăţia unei persoane trebuie privita ca un proces subiectiv ce implica existenta a doi factori, respectiv: (i) un factor
intelectiv şi (ii) un factor volitiv, elemente ce trebuie sa rezulte neechivoc din analiza pe care instanţa de judecata o expune în
cuprinsul hotărârii de condamnare ca urmare a analizării materialului probator administrat în cauza.
În ceea ce priveşte dovedirea existentei factorului intelectiv (factorului de conștiința), acesta consta ir reprezentarea
faptei, a condiţiilor de concepere, urmărilor şi a legăturii de cauzalitate intre acţiunea sau inacțiunea făptuitorului şi urmarea
imediata produsa ca urmare a săvârşirii faptei ilicite. Din această perspectivă, trebuie ca, în hotărârea judecătoreasca, mai ales
în cazul condamnării, sa se arate împrejurarea ca, în conștiința făptuitorului, a apărut ideea de a săvârşi o faptă precum şi
reprezentarea urmărilor acesteia.
Sub acest aspect, așa cum s-a opinat în literatura de specialitate în conştiinţa făptuitorului trebuie ca, în aceasta
etapa, sa aibă loc o deliberare asupra motivelor care ar justifica săvârşirea infracţiunii cât şi asupra motivelor care ar impune
abținerea făptuitorului de la comiterea acestei infracţiuni, odată terminat procesul de luare i hotărârii de a acţiona, factorul
intelectiv fiind realizat.
Raportându-se la conţinutul sentinţei apelate, în cele 195 de file ale acesteia, s-a susţinut că judecătorul Curţii de
Apel Bucureşti nu a reuşit să explice in concreto participația inculpatei Nemeş Diana - Marina la activitatea grupării
infracţionale din perspectiva primului element al laturii subiective, menţiunea succinta conform cu care ar fi avansat resursele
necesare prin punerea cu buna ştiinţa a societăţii la dispoziţia membrilor grupării nefiind în măsura sa descrie motivaţia
inculpatei la nivel cognitiv de a proceda la punerea în aplicare a planului infracţional şi la urmărirea rezultatului preconizat
prin săvârşirea acesteia.
Cel de-a doilea factor ce trebuie sa reiasă din analiza laturii subiective este cel volitiv ce presupune trecerea de la
manifestarea de conştiinţa la manifestarea de voinţa, prin care subiectul activ al infracţiunii mobilizează energiile de care
dispune, în vederea realizării actului de conduita exterioara. Sub acest aspect, din analiza pe care judecătorul trebuie sa o
expună în cuprinsul hotărârii, este necesar ca măcar indirect sa reiasă voinţa făptuitorului de a săvârşi actul de conduita
interzis precum şi cerinţele ca aceasta voinţa sa ii aparțină şi sa ii fie imputabila persoanei care a comis fapta ilicita.
Aşadar, în cuprinsul Sentinţei nr. 106/F/2016 a Curţii de Apel Bucureşti nu se poate deduce împrejurarea ca
inculpata Nemeş Diana - Marina ar fi acţionat în mod liber având posibilitatea de autodeterminare în vederea realizării
176
mecanismului evazionist, nefiind arătata forma de vinovăţie cu care ar fi acţionat măcar din perspectiva factorului volitiv. În
acest sens, menţiunea că inculpata a pus la dispoziţia grupării resursele necesare realizării infracţiunii scop a grupului nu
poate suplini analiza laturii subiective a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat mai ales ca, în
modalitatea pentru care s-a dispus condamnarea, infracţiunea trebuie comisă cu intenţie directa calificata prin scop.
Sub aspectul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, atât în literatura de specialitate cât şi în
practica instanţelor de judecata s-a apreciat că aceasta se comite cu intenţie. În cazul modalităţii de constituire s-a opinat, în
unanimitate, ca aceasta este comisa cu intenţie directa calificata prin scop iar, din perspectiva celorlalte modalităţi de
săvârşire ale infracţiunii - inclusiv în cazul în care făptuitorul îşi da concursul la realizarea infracţiunii scop prin sprijinirea
asocierii ilicite - se apreciază ca acestea se pot comite şi cu intenţie indirecta.
Din perspectiva scopului ce trebuie urmărit prin săvârşirea acestei infracţiuni, prin acţiunea de constituire a unui
grup infracţional organizat se urmăreşte obţinerea, pe calea asocierii, de avantaje ilicite care pot f materiale si/sau politice, în
prezenta cauza presupusul scop care se desprinde din motivarea sentinţei fiind obţinerea unui avantaj patrimonial.
Or, sub aspectul formei de vinovăţie cu care trebuie comisa infracţiunea, pe plan decizional, trebuie individualizata
intenţia persoanei de a face parte dintr-un grup infracţional organizat, constituit în scopul săvârşirii unor activităţi ilicite,
aspect ce a fost omis în motivarea sentinţei apelate.
Sub acest aspect, prima instanţa nu a putut arata, în considerentele hotărârii apelate, ca Nemeş Diana Marian a
prevăzut rezultatul faptei si, totodată, a urmărit producerea acestuia. Mai mult, din expunerea instanţei de fond, nu se poate
identifica nici scopul pe care judecătorul fondului 1-a avut în vedere prin raportare la persoana inculpatei.
Totodată, pentru a se retine participarea unei persoane la săvârşirea unei infracţiuni este necesar ca în cuprinsul
hotărârii elementele de fapt reţinute de către instanţa de judecata sa fie dublate de mijloace de proba care sa ateste intenţia
persoanei de a comite fapta precum şi rezultatul urmărit sau acceptat. Or, în prezenta cauza, nu exista nicio probă care, măcar
indirect, sa demonstreze intenţia inculpatei de a se implica într-o grupare evazionista precum şi scopul pe care l-as fi urmărit
în acest sens.
Apărarea a susţinut că simpla menţiune a instanţei de fond conform căreia inculpata ar fi pus la dispoziţia
membrilor grupări infracţionale o societate comerciala în vederea proliferării mecanismului evazionist, neconfirmata de
niciun mijloc probator, nu poate stabili forma de vinovăţie, respectiv, intenţia (atât din punct de vedere al factorului volitiv
cât şi din cel al factorului intelectiv), precum şi scopul pe care se presupune ca l-am avut la săvârşirea infracţiunilor.
Prin urmare, fapta reţinută în sarcina inculpatei de către Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti nu respecta exigentele
dispoziţiilor procesual penale care impun ca judecătorul sa procedeze la o analiza a elementelor constitutive ale infracţiunii
pe baza materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în mod nemijlocit în etapa cercetării
judecătoreşti.
1.4. Lipsa analizei probelor. Toate probele susţin inexistenţa faptei de constituire a unui grup infracţional organizat
de către inculpata Nemeş Diana - Marina (constituire/sprijinire)
Din această perspectivă, în cuprinsul Rechizitoriului 54/P/2012, reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupție au
susţinut că inculpata, împreună cu Radu Nemeş avea „rolul de coordonare a întregii activităţi infracţionale, fiind autorii
planului, cei care au avansat resursele necesare şi principalii beneficiari ai sumelor obţinute din evaziune fiscală", expunere
de natura a plasa persoana inculpatei în stratul superior al presupusului grup. În motivarea instanţei de fond, expusă în cadrul
unui singur paragraf, s-a stabilit că în ceea ce o priveşte pe inculpata Nemeş Diana Marina, aceasta a avut o prezentă discreta
în viața grupului infracţional organizat, în sensul ca nu s-a implicat în mod efectiv în activitatea de concepere, coordonare sau
execuţie a planului infracţional ci a preferat să-şi aducă contribuţia la înfăptuirea acestuia prin asigurarea condițiilor propice
pentru desfăşurarea activităţilor ilicite vizând fraudarea bugetului de stat de către ceilalţi inculpaţi Acesta este şi motivul
pentru care, niciunul dintre membrii grupului infracţional şi nici persoanele audiate ca martori în legătură cu activitatea
infracţională desfăşurată în numele şi pe seama S.C. Excella Real Grup S.R.L. nu au perceput-o pe aceasta ca având vreo
preocupare vis a vis de activitatea respectivei societăţi."
Aşadar, instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatei Nemeş Diana - Marina pentru infracţiunea de constituire
a unui grup infracţional organizat (in modalitatea constituirii), întrucât a considerat ca, deşi nu s-a implicat „efectiv în
activitatea de concepere, coordonare sau execuţie a planului infracţional", ar fi contribuit la „înfăptuirea acestuia prin
asigurarea condiţiilor propice pentru desfăşurarea activităţilor ilicite" însă, în justificarea şi în susţinerea acestei alegaţii,
prima instanţa nu a adus nicio probă din care sa reiasă săvârşirea acestei infracțiuni, argumentând lacunar că nu exista probe
întrucât inculpata ar fi avut „o prezenta discreta în viaţa grupului"
Prin urmare, s-a solicitat a se observa împrejurarea ca acuzaţia reţinută de către Judecătorul Curţii de Apel
Bucureşti în sarcina inculpatei nu este fundamentata în baza unui minim material probator care, măcar indirect, sa fie de
natura a conduce la suspiciunea rezonabila că ar fi comis fapta prevăzuta de dispoziţiile art. 7 alin. 1 şi 3 din Legea nr.
39/2003.
În acest context, din materialul probator administrat constând în declaraţii de inculpaţi şi de martori, înscrisuri,
procese-verbale de redare a discuţiilor ambientale/telefonice, expertize judiciare şi extrajudiciare ce au fost administrate atât
în cursul urmăririi penale cât şi în etapa cercetării judecătoreşti nu au reieşit elemente care sa susţină acuzaţia pentru care a şi
fost condamnată în prima instanţa, hotărârea astfel pronunţată fiind nelegala şi netemeinica.
Apărarea a susţinut că din depoziţiile inculpaţilor şi martorilor audiaţi până în prezent, atât în faţa organelor de
urmărire penala cât şi în faţa instanţei de fond, nu au reieşit aspecte din care să rezulte o posibilă implicare a inculpatei
Nemeş Diana - Marina în cadrul presupusului grup infracţional organizat.
Concret, în prezenta cauza, nu exista nicio persoana care sa plaseze persoana inculpatei în cadrul unei grupului
infracţional organizat, dimpotrivă, din declaraţiile persoanelor audiate rezultând ca, în nici un moment, inculpata nu a fost
implicata în nicio activitate care se circumscrie faptelor ce formează obiectul dosarului nr. 4365/2/2014.
Astfel, urmează să se observe că, în privinţa inculpatei, nu exista nicio declaraţie de inculpat care să fundamenteze
chiar şi indirect soluţia instanţei de fond. În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere următoarele depoziții ignorate de către
prima instanţa:
(1) Declaraţie de inculpat Vrânceanu (fosta Cozma) Mariana din data de 02.11.2015 (filele nr. 2 -11): „Î n anul
2008, în contextul în care o cunoșteam pe inculpata Nemeş Diana Marina, a cărei angajata eram ţinându-i contabilitatea la
sala de fitness pe care o avea deschisa în Bacău, l-am cunoscut p. 1 soţul acesteia, Nemeş Radu, care mi-a propus încă de la
înfiinţarea S.C. Excella Real Grup S.R.L. sa ţin contabilitatea acestei firme la cabinetul meu de contabilitate din Mun. Bacău
177
din str. Letea nr. 32 unde aveam închiriat un spaţiu pentru birou." Eram plătită de către Nemeş Diana Marina pentru
activitatea de contabilitate ţinuta pentru S.C. Vereco Grup, cu care de asemenea aveam încheiat un contract de prestări
servicii. Revin şi arat ca pentru Vereco Grup aveam calitatea de angajat cu contract de munca pe durata nedeterminata în
funcţia de director economic, astfel ca Nemeş Diana îmi plătea salariul pentru aceasta activitate. În perioada 2011 - 2012
inculpata Diana Nemeş se ocupa exclusiv de sala de fitness din Bacău."
(2) Declaraţie de inculpat Guliu George din data de n.01.2016 (filele nr. 2 - 3): După respingerea cererii de către
O.R.C. de înregistrare a menţiunilor privind schimbarea asociaţilor, au fost reluate demersurile în sensul schimbării
componentei asociaţilor, atât de către mine ca administrator, cât şi de către Nemeş Radu, mie fiindu-mi absolut egal cine
este asociat dintre inculpaţi. Precizez ca Nemeş Diana nu s-a ocupat de activitatea S.C. Excella şi nici de întocmirea unor
acte şi ca atare, nici de demersurile privind încheierea vreunui contract de cesiune." Nu am cunoştinţa care a fost motivul
pentru care foştii soți Nemeş au hotărât cesiunea părţilor sociale ale S.C. Excella Real Grup S.R.L., nu l-am întrebat pe
Radu Nemeş acest lucru, întrucât el era şeful meu şi nu mi-am permis sa pun astfel de întrebări. Probabil ca acest lucru s-a
întâmplat în considerarea faptului ca Nemeş Diana nu s-a ocupat vreodată de activitatea societăţii."
(3) Declaraţie de inculpat Belba Nicolae din data de 08.02.2016 (fila nr. 3): „Am cunoscut-o o singura data
pe inc. Nemeş Diana Marina, dar nu ştiu şi nu cred ca aceasta sa fi avut vreo implicare în activitatea S.C. Excella Real Grup
S.R.L. De activitatea acestei societăţi s-a ocupat în concret inculpatul Nemeş Radu şi Guliu George şi inculpata Cozma
Mariana în calitate de contabil." (a se vedea în acest sens fila nr. 3 din cuprinsul declaraţiei)
(4) Declaraţie de inculpat Buliga Mihai din data de 09.02.2015 (fila nr. 3): „ Ştiu despre S.C. Excella ca se
ocupa Radu Nemeş şi Guliu George. Ştiu ca Radu Nemeş era acţionar iar Guliu George era administrator, despre Diana
Nemeş nu ştiu sa fi fost acţionar la aceasta firma. „Ştiu ca Radu Nemeş era patron la S.C. Excella şi ca Guliu George se
ocupa cu ceea ce era efectiv societate."
(5) Declaraţie de inculpat Ionescu Lucian Florin din data de 09.03.2015 (filele nr. 2 - 4): „ Dintre ceilalţi
inculpaţi, ii cunosc pe Jugănaru Andrei, pe Preda Emilian, pe Guliu George. (...) Nu l-am cunoscut pe Nemeş Radu." „Pe
Diana Nemeş nu o cunosc. De asemenea, nici pe Buliga Mihai."
(6)Declaraţie de inculpat Nemeş Radu din data de 11.07.2012 (fila nr. 4): „În ceea ce o priveşte pe Nemeş Diana,
fosta mea soție, precizez ca până în martie 2011 aceasta a fost acționarul majoritar cu 95% în cadrul S.C. Excella Grup,
deşi în fapt persoana care s-a ocupat to timpul de acționariatul firmei am fost eu. Celelalte 5 procente ii aparțineau lui Guliu
George." În anul 2006 am divorțat de Nemeş Diana, iar în anul 2011 am considerat necesar ca trebuie şi preiau şi cele 95%
din procentele societăţii de care eu m-am ocupat dat fiind ca la controalele efectuate eram întrebat cine este Nemeş Diana
iar aceasta nu ştia ce sa răspundă pentru ca nu cunoştea ce se întâmpla în societate."
(7) Declaraţie de inculpat Nemeş Radu din data de 29.06.2015 (filele nr. 3 şi 11): „ Pe parcursul anilor 2009
şi 2010, dat fiind faptul ca Nemeş Diana nu avea nicio legătura cu activitatea S.C. Excella, am făcut nenumărate demersuri
pentru ca aceasta sa iasă din acționariatul societăţii şi sa preiau eu cele 95% din părţile sociale, însă procurorul de caz de
la Parchetul Tribunalului Constanta, nu a fost de acord cu aceasta schimbare a acționariatului." „După repunerea S.C.
Excella în posesia rafinăriei, având aşadar acceptul pentru schimbarea acționariatului, la 06.os.2011 s-a semnat la B.N.P.
Zaharia Elena din Bacău actul de cesiune a părţilor sociale în baza căruia Nemeş Diana a ieşit din S.C. Excella, iar în locul
acesteia am intrat eu în acționariatul societăţii, cu cele 95% din partite sociale ce-i aparținuseră lui Nemeş Diana. La
aceasta tranzacţie încheiata la BJV.P. Zaharia Elena, am fost prezenţi eu, Nemeş Diana, şi din câte îmi amintesc, Guliu
George." „Deşi am divorțat de Nemeş Diana din 2005, am păstrat o relaţie cordiala în interesul copiilor noştri, ca atare în
aceasta perioada am petrecut concediile împreuna cu copiii, toate proiectele de concedii pentru anul 2012, au fost făcute în
mod transparent, inclusiv rezervările de bilete de avion, de cazare care erau foarte clar delimitate."
(8) Declaraţie de inculpat Alămaru Mihai din data de 09.02.2015 (fila nr. 2): „ (...) Nu cunosc pe niciunul
dintre inculpaţii din aceasta cauza (...)."
(9) Declaraţie de inculpat Moldovan Ovidiu Ioan din data de 09.02.2015 (fila nr. 2): „ (...) Din aceasta cauza
cunosc pe inculpaţii Ghişe Pavel, Preda şi Jugănaru (...).”
(10) Declaraţiei de inculpat Ghişe Pavel Dumitru, din data de 09.02.2015 (fila nr. 2): „ (...) Pe inculpatul
Jugănaru ii cunosc din luna iunie - iulie 2011, când a venit la sediul societăţii mele şi mi-a spus ca reprezintă o societate
care distribuie carburant şi dacă sunt interesat de achiziţionarea de motorina EURO 5 (...)". „ (...) îl cunosc pe inculpatul
Moldova Ovidiu Ioan de 10 -15 ani, fiind în acelaşi judeţ, ne-am cunoscut în cadrul activităţilor societăţilor comerciale
acesta fiind administrator al S.C. Benz OU S.R.L. Menţionez ca am avut afaceri de-a lungul timpului dar foarte puţine cu
acesta (...)."
(ii) Declaraţie de inculpat Ionescu Lucian Florin din data de 09.03.2015 (filele nr. 2-4) „Dintre ceilalţi inculpaţi, ii
cunosc pe Jugănaru Andrei, pe Preda Emilian, pe Guliu George. (...)Nu l-am cunoscut pe Nemeş Radu." „Pe Diana Nemeş
nu o cunosc. De asemenea, nici pe Buliga Mihai."
(12) Declaraţie de inculpat Blejnar Sorin din data de 26.05.2014 (fila nr. 2): „(...) Dintre persoanele care au
calitate în dosar, aşa cum rezulta din acelaşi proces - verbal, îi cunosc pe Marta Codruţ Alexandru care mi-a fost director de
cabinet până în mai 2010, pe Comănită Viorel care a fost vicepreședintele ANAF şi pe Pușcașu Ştefan pe care l-am văzut de
câteva ori în viaţa mea şi despre care ştiam ca este varul lui Marta Codruţ Alexandru. Pe restul persoanelor nu le cunosc
(...)"
(13) Declaraţie de inculpat Blejnar Sorin din data de 09.02.2015 (fila nr. 3): „(...)Dintre inculpaţii din prezenta
cauza ii cunosc doar pe Comănită Viorel."
(14) Declaraţie de inculpat Comănită Viorel. din data de 09.02.2015 (filele nr. 3-4) „(...) Pe ceilalţi inculpaţi,
cu excepţia inculpatului Blejnar Sorin nu i-am cunoscut decât cu ocazia acestui dosar (...)."
(15) Totodată, cu prilejul termenului din data de 10.05.2016, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a înţeles să dea o
declaraţie în faţa instanţei de judecată prin care nu au fost relevate aspecte de natură a produce consecinţe asupra apărării
susţinute încă de la începutul cercetărilor demarate în acest dosar.
În acest context, s-a observat că în totalitate depoziţiile inculpaţilor care au înţeles să dea declaraţie în prezenta
cauză şi care, chiar dacă nu o vizează pe inculpata Nemeş Diana - Marina nici măcar indirect, conduc în extenso la concluzia
că aceasta nu a avut nicio legătură cu aceştia, nici legături personale şi nici de natură profesională, şi care exclud orice
implicare în cadrul vreunui grup infracţional organizat.
178
În concluzie, instanţa de apel a observat că, din perspectiva materialului probator constând în declaraţiile
inculpaţilor ce au fost audiat atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa instanţei de fond, nu exista nicio depoziție din care să
rezulte măcar indirect o participare a inculpatei la săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat,
hotărârea de condamnare nefiind susţinută din acest punct de vedere.
Sub aspectul materialului probator constând în declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, s-a susţinut că atât cei 49
propuşi de acuzare prin actul de sesizare a instanţei cât şi cei ai apărării, nu au reieşit aspecte care să plaseze vreo activitate a
inculpatei Nemeş Diana - Marina în sfera ilicitului penal.
De asemenea, analizând depoziţiile persoanelor ante-menționate, atât pe parcursul urmăririi penale cât şi în faza
cercetării judecătoreşti, instanţa de apel a putut constata că acestea afirma fie că nu o cunosc, fie că nu au cunoştinţă despre o
implicare a inculpatei în cadrul societăţii Excella Real Grup S.R.L. sau în cadrul unei alte societăţi implicate în prezentul
dosar.
(1) Declaraţie de martor Gulea Mihaela - Georgiana (martor propus la pct. 39 din Rechizitoriu) din date de
25.07.2012 (fila nr. 4) „Nu o cunosc pe doamna Nemeş Diana Marina."
(2) Declaraţie de martor Gulea Mihaela - Georgiana (martor propus la pct. 39 din Rechizitoriu) din data de
07.09.2015 (fila nr. 3) „Nu o cunosc pe inculpata Nemeş Diana Marina."
(3) Declaraţie de martor Varlan Ion (martor propus la pct. 8 din Rechizitoriu), din data de 29.06.2015 (fila nr.4)
„astăzi am vazut-o pentru prima data pe inculpata Nemeş Diana. Ştiu ca într-un document, posibil în manualul de operare,
am văzut ca inculpata Nemeş Diana era menţionată alături de administratorul Guliu George, ca director tehnic. Nu cunosc
alte aspecte privitoare la vreo activităţi desfăşurată de inculpata Nemeş Diana în cadrul S.C. Excella Real Grup S.R.L."
(4) Declaraţie de martor Grişorc Marius (martor propus la pct. 18 din Rechizitoriu), din data de 07.09.2015 (fila nr.
3): „Despre inculpata Nemeş Diana Marina nu am auzit decât vorbindu-se la TV."
(5) Declaraţie de martor Gulea George (martor propus la pct. 25 din Rechizitoriu), din data de 31.07.2012 (fila nr.
3): „Am auzit de doamna Diana Nemeş dar nu am văzut-o niciodată. Pe Radu Nemeş ii cunosc ca persoana dar ca şi sefal
S.C. Excella Real Group S.R.L., dar acum ce funcţie sau ocupație are nu cunosc."
(6) Declaraţie de martor Sapera George Daniel (martor propus la pct. 26 din Rechizitoriu), din data de 31.07.2012
(fila nr. 3): „Nu o cunosc pe doamna Nemeş Diana Marina, nu o cunosc. Nemeş Radu nu venea la S.C. Excel Real Grup
S.R.L."
(7) Declaraţia de martor Sapera George Daniel (martor propus la pct. 26 din Rechizitoriu), din data de 06.04.2015
(fila nr. 2): „Pe Diana Nemeş nu o cunosc, nici pe Buliga Mihai. Guliu George stătea zilnic la birou. Nu ştiu exact. Presupun
ca rămânea acolo după ce plecam eu."
(8) Declaraţia de martor Oreeanu Vasile (martor propus la pct. 12 din Rechizitoriu), din data de 01.08.2012
(fila nr.3): „Nu îi cunosc pe Nemeş Radu, Nemeş Diana, Vlase Izabela Narcisa."
(9) Declaraţie de martor Smeu Oiţa (martor propus la pct. 32 din Rechizitoriu), din data de 30.07.2012 (fila nr. 2);
„Nu îi cunosc pe domnul Nemeş Radu, nici pe Nemeş Diana Marina sau pe Vlase Izabela Narcisa.”
(10) Declaraţie de martor Gartone Razvan Cătălin (martor propus la pct. 29 din Rechizitoriu), din data de
30.07.2012 (fila nr. 4) „Nu o cunosc pe doamna Nemeş Diana Marina."
(11) Declaraţie de martor Stanciu Victorita (martor propus la pct. 36 din Rechizitoriu) din data de 26.07.2012
(fila nr. 4) „Nu am cunoscut-o personal pe Nemeş Diana şi nu a venit niciodată la banca."
(12) Declaraţie de martor Dinu Marius (martor propus la pct. 37 din Rechizitoriu) din data de 26.07.2012 (fila
nr. 3): „Nu cunosc familia Nemeş, nici pe Vlase Izabela Narcisa şi nici pe Preda Dumitru Emilian."
(13) Declaraţie de martor Dinu Marius (martor propus la pct. 37 din Rechizitoriu) din data de 21.07.2014 (fila
nr. 2): „Nu îi cunosc pe membrii familiei Nemeş."
(14) Declaraţie de martor, numita Mirescu Mariana - Anişoara (martor propus la pct. 40 din Rechizitoriu), din
data de 25.07.2012 (fila nr. 3): „Arăt ca nu cunosc familia Nemeş Diana şi Radu şi nici pe Vlase Izabela Narcisa." „Îi cunosc
doar pe inculpatul Chirvasitu Dumitru cu care am fost colega de liceu. îmi menţin declaraţia data în cauza de fata în cursul
urmăririi penale. (...)
(15) Declaraţie de martor, numita Mirescu Mariana - Anișoara (martor propus la pct. 40 din Rechizitoriu), din
data de 07.09.2012 (fila nr. 2): „Nu cunosc nici o altă persoană dintre inculpaţii cercetaţi în cauza."
(16) Declaraţie de martor Anton Florin (martor propus la pct. 33 din Rechizitoriu), din data de 25.07.2012 (fila
nr. 2): „Nu o cunosc nici pe Nemeş Diana şi nici pe Vlase Izabela Narcisa."
(17) Declaraţie de martor Popescu Silviu Dan (martor propus la pct. 38 din Rechizitoriu) din data de
25.07.2012 (fila nr. 5): „Stiu că exista o doamna Nemeş, undeva în Bacău şi că ar fi soţia lui Nemeş Radu, dar nu am văzut o
niciodată."
(18) Declaraţie de martor Popescu Silviu Dan (martor propus la pct. 38 din Rechizitoriu) din data de
21.07.2015 (fila nr. 2): „Nu o cunosc pe doamna Nemeş Diana."
(19) Declaraţie de martor Lengiu Georgiana (martor propus la pct. 2 din Rechizitoriu), din data de 09.03.2015
(la filele nr. 2-3): „Pe Diana Nemeş nu o cunosc. (...) Nu cunosc dacă Nemeş Diana desfăşura vreo activitate pentru S.C.
Excella."
(20) Declaraţie de martor Toma Leonard Grigoras (martor propus la pct. 41 din Rechizitoriu) din data de
25.07.2012 (fila nr. 3): „Relativ la persoanele cercetare în prezenta cauza, nu-i cunosc pe soţii Nemeş Diana şi Radu, nu –
cunosc pe Chirvasitu Dumitru. De asemenea, nu-i cunosc pe Guliu George, Lengiu Georgiana, Vlas Izabela. Pe dl. Blejnar
nu-l cunosc decât de la televizor."
(21) Declaraţie de martor Bratu Dumitru, din data de 18.10.2012 (fila nr. 4): „Nu ştiu cine sunt Nemeş Radu,
Nemeş Diana, Buliga Mihai, Vlase Izabela Narcisa, Marta Codru Alexandru şi nici nu l-am cunoscut personal pe Blejnar
Sorin."
(22) Declaraţie de martor Grigorescu Aurica din data de 05.10.2015 (filele nr. 2 - 3): „ În toată perioada în
care am fost angajata de către Nemeş Radu nu m-am întâlnit cu acesta decar maxim de doua trei ori. Tot ce era nevoie spre
a fi depus la dosar din partea societăţii reclamante, îmi era adus de către Guliu George." Aşa cum am precizat anterior nu
am cunoscut-o personal pe inculpata Nemeş Diana, astfel încât nici nu sunt în măsura spre a face aprecieri asupra faptului
dacă aceasta a avut sau nu vreo implicare concreta în activitatea S.C. Excella Real Grup S.R.L." „Contractele de asistenta
179
juridica atât pentru Nemeş Radu cât şi pentru Nemeş Diana au fost semnate de către cel dintâi." (declaraţie de martor
Grigorescu Aurica
(23) Declaraţie de martor Doboş Măria din data de 05.10.2015 (fila nr. 2): „În perioada 2011 - 2012, ca de
altfel în toata perioada de timp în care am fost angajata acesteia Diana Nemeş venea la sala de fitness, în jurul orei 12 şi
rămânea acolo până la orele 20, lucrând în calitate de instructor fitness cu foarte multe cliente pe care le cunoştea inca din
anul 2001." „Nu am auzit-o niciodată pe inculpata Nemeş Diana Marina vorbind despre S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi
nici nu am auzit despre existenta acestei societăţi." „In timpul programului de lucru de la sala de fitness, Diana Nemeş pleca
aproximativ o jumătate de ora pentru a lua copiii de la grădiniță şi apoi revenea la serviciu."
Mai mult, apărarea a solicitat să se aibă în vedere şi depoziţiile celorlalți martori propuşi de către acuzare şi audiaţi
atât pe parcursul urmăririi penale, cât şi în fata instanţei de fond care nu fac nicio referire la persoana inculpatei, respectiv: (1)
Paler Elena, (2), Romaşcanu Dinu (3) Ionuta Mircea, (4) Roşu Ion Gabriel, (5) Crisescu Ionut Virgiliu, (6) Cristescu Dumitru
Gabriel Vasile, (7) Teodosiu Florin Silviu, (8) Anton Vasile Irinel, (9) Chisaraicu Daniela Andra, (10) Florea Sorin, (11)
Ogrcanu Vasile, (12) Nitu Rozin Ionut, (13) Savin Alexandru, (14) Preda Cristian, (15) Duma Gavril Cristian, (16) Belu Ion,
(17) Almaru Mihai, (18) Lorinczi Georgeta, (19) Dascalu Gabriel, (20) Ursu Mihaela Irina, (21) Gimpirca Florentina, (22)
Sapcra Mirela Manolea, (23) Huscin Enis, (24) Tapu Florin, (25) Părăuşanu Adrian, (26) Stanulet Petrica Costel, (27)
Dascalina Adrian Cristian, (28) Teslaru Maricta, (29) Oltcanu Razvan Mihai, (30) Chirvasitu Marioara, (31) Ciorneanu Sorin
Ion, (32) Colesca Ştefan Cătălin şi (33) Rujan Liviu.
În concluzie, paragrafele extrase din declaraţiile persoanelor redate supra nu susţin soluţia de condamnare a
inculpatei Nemeş Diana - Marina pentru infracţiunea de grup infracţional organizat, din conţinutul acestora reieșind cât se
poate de clar împrejurarea că nu s-a întâlnit niciodată cu marea majoritate a persoanelor din prezenta cauză, mai mult decât
atât, se confirmă ceea ce a susţinut de la începutul cercetării penale, şi anume, faptul ca nu a avut nicio implicare în cadrul
societăţii Excella Real Grup SRL.
De asemenea, apărarea a solicitat să constate că, la dosarul cauzei, nu există niciun înscris care să o incrimineze în
vreun fel, dimpotrivă există documente care atestă pierderea calităţii de asociat a inculpatei Nemeş Diana - Marina din cadrul
societăţii Excella Real Grup S.R.L. la data de 11.06.2011.
(1) Actul adiţional la actul constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL
În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere Actul adiţional la actul constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL,
cu încheiere de data certa nr. 4422 din 06.05.2011, emisa de notarul public „Zaharia Elena şi Baisan Andrei Helius" (aflat în
volumul 5 din dosarul de urmărire penala, la filele 538 - 539 şi 572 - 573).
De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere şi încheierea de autentificare nr.1421 din data de 17.05.2011 prin care
Biroul Notarial Tragone George a autentificat contractul de cesiune părţi sociale deţinute la societatea Excella Real Grup
S.R.L. (a se vedea în acest sens volumul 5 al dosarului nr. 54/P/2012 la filele nr. 552 - 555).
Prin urmare, înscrisurile aflate la dosarul cauzei au confirmat împrejurarea că inculpata Nemeş Diana - Marina nu a
mai avut calitatea de asociat încă din luna iunie 2011, infirmând susţinerea instanţei de fond conform căreia calitatea de
asociat a fost transferată la data de 20.04.2012 odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României a actului adiţional
încheiat la contract din data de 14.10.2011.
Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti, în susţinerea implicării inculpatei în cadrul grupării infracţionale, s-a bazat
doar pe înscrisul constând în Actului adiţional la actul constitutiv al societăţii Excella Real Grup, certificat la data de
14.10.2011 de către Birou Notarial Public Tragone George.
Sub acest aspect, așa cum a învederat şi cu ocazia desfăşurării cercetării judecătoreşti în fata primei instanţe
inculpata nu a semnat niciodată documentul menţionat supra, susţinere confirmata atât prin raportul de expertiza
extrajudiciara depus la dosarul cauzei la data de 19.02.2016, cât şi în mod indirect de către notarul public Tragone George, cu
ocazia audierii de către instanţa de judecata, mijloace de probă ignorate de prima instanţa.
(2) Raportul de expertiză grafică extrajudiciară nr. 11 din 04.02.2015
Astfel, prin Raportul de expertiză grafică extrajudiciară nr. 11 din 04.02.2015, efectuat de către expertul criminalist
autorizat Gheorghe Nicola ce a avut ca obiect stabilirea veridicităţii semnăturilor de pe înscrisurile constând în (1) Act
adiţional la Excella Real Grup S.R.L. având încheiere de data certa nr. 3254 din 14.01.2011, (2) Actul constitutiv al societăţii
Excella Real Grup S.R.L. din data de 23.02.2012 precum şi (3) chitanţa de depunere numerar în vederea majorării capitalului
societăţii Excella Real Grup S.R.L. din data de 01.06.2011, expertul a concluzionat că subscrierea acestor documente nu a
fost realizată de către inculpata Nemeş Diana - Marina sau de către inculpatul Radu Nemeş.
Mai mult decât atât, prin depoziţia data la data de 08.02.2016, martorul Tragone George (notarul ce a conferit data
certa înscrisului intitulat „Act adiţional al actul constitutiv al SC Excella Real Grup S.R.L." din 14.10.2011), a explicat
modalitatea în care a conferit data certă a înscrisului precum şi persoana care i-a înmânat înscrisul spre certificare.
(3) Paşaportul inculpatei
Sub un al doilea aspect, în susţinerea argumentelor prezentate supra, instanţa investită cu soluţionarea prezentului
apel este rugata să în considerare proba cu înscrisuri ce constă în fotocopiile aferente pașaportului inculpatei Nemeş Diana -
Marina (ce se regăsesc la filele nr. 167 - 184 din volumul nr. 6 ce compune dosarul de instanţa) şi care atestă fără dubiu că la
data/datele la care se presupune că ar fi semnat documente referitoare la Excella Real Grup SRL, inculpata nici măcar nu se
afla pe teritoriul României.
Concret, la fila nr. 177 din volumul nr. 6 al dosarului nr. 4365/2/2014, este prezentată o filă a pașaportului
inculpatei ce demonstrează că, la data de 14.10... (data la care a fost semnat actul adiţional al societăţii Excella Real Grup
SRL), inculpata intra pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite, respectiv pe teritoriul statului Dubai.
Mai mult, inculpata, pe data de 17.10.2011 (conform ştampilei de ieşire puse de autorităţile vamale a statului
Dubai), părăsea teritoriul Emiratelor Arabe Unite cu destinaţia Statele Unite ale Americii, aspect confirmat şi de viza de
intrare obţinută de pe aeroportul LAX din Los Angeles ce atesta intrarea inculpatei pe teritoriul american. În aceste condiţii,
inculpata, în mod rezonabil nu putea subscrie înscrisurile societăţii Excella Real Grup S.R.L. despre care se face menţiune în
actul de sesizare a instanţei întrucât nici măcar nu se afla pe teritoriul României în acel interval de timp.
Prin urmare, susţinerea instanţei de fond în cuprinsul Sentinţei penale nr. 106/F/2016, potrivit cu care inculpata
Nemeş Diana - Marina mai deţinea chiar şi în cursul anului 2012 calitatea de asociat în cadrul societăţii Excella Real Grup
S.R.L., bazată doar pe înscrisul constând în „Act adiţional la actul constitutiv al S.C. Excella Real Grup S.R.L." din data de
14.10.2011 nu a putut fi primită întrucât din cuprinsul celorlalte probe aflate la dosarul cauzei reies neclarități în ceea ce
180
priveşte întocmirea acestuia, lipsind de forţa probanta acest înscris (declaraţia inculpatului Guliu George şi martorului
Tragone George).
(4) Raportul de expertiza financiar - contabila judiciara
Sub un al treilea aspect, în ceea ce priveşte Raportul de expertiza financiar - contabila judiciară întocmit de către
expertul Adriana Timofte, instanţa de control judiciar este rugata să constate că, în cuprinsul acestuia, nu se individualizează
prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului ca urmare a vreunei acțiuni din partea inculpatei.
Practic, în cuprinsul raportului de expertiză, expertul analizează circuitul financiar al sumelor rezultate în urma
comercializării de produse petroliere desfăşurate de anumite societăţi şi situaţia faptica descrisa de organele de urmărire
penala, calculând presupusul prejudiciu în raport de activitatea societăţilor astfel cum a fost descrisă în Rechizitoriu.
În acest context, raportul de expertiza, ca mijloc de probă, nu conţine nicio menţiune care să o incrimineze în vreun
fel, neexistând în cuprinsul acestuia vreun aspect care să vizeze vreo implicare a inculpatei în presupusul mecanism
evazionist. Astfel, raportul de expertiza nu este elocvent în a fi considerat un mijloc de probă care să fie interpretat în contra
inculpatei întrucât:nu s-a identificat de către expert nicio acțiune/inacțiune a inculpatei care sa fi condus la crearea
presupusului prejudiciului calculat prin raport; nu s-a putut identifica nicio calitate a inculpatei în cadrul societăţilor implicate
în acest dosar; expertul nu a putut stabili dacă între inculpată şi societatea Excella Real Grup SRL exista un raport de orice
natura care să conducă la presupusele operaţiuni evazioniste desfăşurate prin intermediul acestei societăţi; la calcularea
presupusului prejudiciu expertul DNA nu a avut în vedere niciun document financiar contabil emis sau semnat de către
inculpată.
Aşadar, în nicio filă din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale expertul nu indica în
concret, vreo fapta sau vreo calitate a inculpatei Nemeş Diana - Marina care să conducă la prezumţia că aceasta ar fi
participat chiar şi indirect la prejudicierea statului ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni economice.
D. Supravegherea operativă a inculpatei Nemeş Diana - Marina (interceptări ale convorbirilor telefonice si/sau
discuţiilor ambientale)
D.1. Reţinerea ca mijloace de probă a proceselor-verbale ce conţin transcrierea interceptărilor telefonice şi/sau a
discuţiilor ambientale efectuate de către Serviciul Român de Informaţii
Sub acest aspect, a solicitat instanţei de apel să observe că, așa cum rezultă din notele de redare a interceptărilor
telefonice pe care inculpata le-a purtat în perioada 2011 - 2012 cu diferite persoane ce nu au nicio calitate în cadrul
prezentului dosar penal (aproximativ 20 de note de redare ce sunt ataşate dosarului nr. 54/P/2012) acestea par a fi fost
efectuate de către alte organe specializate altele decât ale Direcţiei Naţionale Anticorupție, respectiv Serviciul Român de
Informaţii.
Aceasta concluzie rezultă şi din prisma faptului că transcrierea conţinutului interceptărilor menţionate supra nu s-a
realizat pe baza unui proces-verbal de redare a interceptărilor emis de către Direcţia Naţională Anticorupție şi care să poarte
însemnele distinctive ale acestei unităţi de parchet pentru fiecare convorbire transcrisă, ci pe note ale cărui emitent nu poate fi
identificat ce fundamentează astfel ipoteza că acestea nu ar fi fost redate de către Serviciul Tehnic al acestei instituţii.
Mai mult, prin Adresa nr. 54/P/2012 din 04.05.2016 pe care reprezentanţii DNA au trimis-o la solicitarea Curţii de
Apel Bucureşti, aceştia nu au putut proba că, în perioada în care s-a desfăşurat supravegherea operativă a persoanelor din
prezenta cauza Serviciul Tehnic al acestei instituţii ar fi avut dotarea necesară şi personalul disponibil pentru a intercepta
convorbirile telefonice, discuţiile ambientale precum supravegherea persoanelor în cauza.
Concret, în prezentul dosar, au fost emise autorizaţii de interceptare a convorbirilor telefonice şi a discuţiilor
ambientale atât de către Curtea de Apel Bucureşti în baza art. 91 Cod procedură penală din 1968, cât şi de către Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie care a emis mandate de supraveghere tehnică în baza Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a
României.
Însă, în ceea ce priveşte interceptările efectuate în temeiul dispoziţiilor art. 91 Cod procedură penală din 1968,
Curtea Constituţională Romana a constatat, prin Decizia nr. 51/16.02.2016, neconstituționalitatea prevederilor art. 142 alin. 1
teza finala Cod procedură penală.
Astfel, așa cum rezultă din însăşi denumirea marginală a art. 142 Cod procedură penală textul priveşte „punerea în
executare a mandatului de supraveghere tehnica”, nefiind avute în vedere prin decizia Curţii Constituţionale nr.
51/16.02.2016 alte metode speciale de supraveghere şi cercetare precum cele de la art. 147 -152 Cod procedură penală.
În acest sens, interceptările desfăşurate de către alte organe decât cele de urmărire penală în condiţiile art. 911 şi
următoarele Cod procedură penală 1968 sunt afectate de hotărârea instanţei de contencios constituţional, întrucât motivele
care au dus la admiterea excepţiei de neconstituționalitate sunt circumscrise caracterului nejustificat, din perspectiva legii
fundamentale, a executării mandatului de supraveghere tehnică de către alte organe decât cele judiciare (a se vedea în acest
sens paragraful 49 din cuprinsul Deciziei).
Mai mult, apărarea a solicitat să se aibă în vedere împrejurarea că instanţa de contencios constituţional a constatat
încălcarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 26 şi art. 28 din Constituţie, nu doar prin modalitatea de redactare a art.
142 alin. 1 Cod procedură penală (paragraful 46 al Deciziei), dar şi prin calitatea organelor care pun efectiv în executare
aceste metode speciale de cercetare penala (paragraful 49 al Deciziei), motive pentru care, mutatis mutandis, considerentele
hotărârii sunt actuale şi în cazul procedeelor probatorii derulate potrivit art. 91/1 Cod procedură penală din 1968.
De asemenea, efectele Deciziei nr.51/16.02.2016 sunt limitate la activităţile de supraveghere tehnică executate în
condiţiile Codului de procedură penală (atât cel în vigoare, cât şi cel din 1968) de către alte organe decât organele judiciare
propriu-zise, sancţiunea aferentă este cea a nulităţii relative care determină excluderea probelor astfel obţinute, iar invocarea
acesteia este admisibilă exclusiv în condiţiile art. 282 Cod procedură penală în cauze aflate, la data publicării Deciziei nr.
51/16.02.2016, în cursul urmăririi penale sau al procedurii de cameră preliminară, precum şi în cauzele definitiv judecate în
care au fost invocate excepţii de neconstituționalitate similare.
În concluzie, a solicitat instanţei de control judiciar să dea curs efectelor Deciziei nr. 51 pronunţată de Curtea
Constituţională la data de 16.02.2016 şi, pe cale de consecinţă, să dispună excluderea proceselor-verbale ce conţin
transcrierile interceptărilor convorbirilor telefonice/ambientale efectuate cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale.
D.2. Inexistenţa materialului probator care sa dovedească săvârşirea infracţiunii de constituire a unu grup
infracţional organizat de către inculpata Nemeş Diana - Marina
Din aceasta perspectiva, instanţa de judecata investită cu soluţionarea prezentului apel este rugata să constate că
infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat nu este confirmata nici de interceptările aflate la dosarul cauzei,
181
care evidenţiază cu claritate atât tema discuţiilor cât şi persoanele cu care inculpata Nemeş Diana – Marina a intrat în contact
în perioada anilor 2011 - 2012.
Astfel, s-a putut lesne constata că, din cele aproximativ 20 de note care redau transcrierea convorbirilor telefonice
ale inculpatei, nu reies aspecte care sa plaseze vreo acţiune a sa sub sfera ilicitului penal. Mai mult, analizând aceste
transcripturi reies preocupările acesteia din acea perioadă.
Concret, așa cum se poate observa din examinarea conţinutului notelor menţionate supra, în nicio discuţie pe care
inculpata a purtat-o cu interlocutorii săi nu a abordat teme care să vizeze presupuse activităţi de coordonare a unui grup
infracţional ori în legătură cu vreo operaţiune economică.
Cu titlu exemplificativ, apărarea a solicitat să se aibă în vedere următoarele note de redare a convorbirilor telefonice
purtate de inculpata Nemeş Diana - Marina şi care au fost ataşate la dosarul cauzei ca mijloace de proba dar care, însă, nu
relevă în niciun fel vreo implicare de-a inculpatei în cadrul unui presupus grup infracţional ori în vreo presupusă activitate
ilicită.
Mai mult, așa cum se poate observa din lecturarea acestora, tematica discuţiilor purtate de inculpată cu
interlocutorii săi nu vizează elemente ce țin de coordonarea sau implicarea sa în activitatea vreunei societăţi comerciale, ci
releva aspecte cotidiene din viața inculpatei care, practic, confirma susţinerile pe care le-a făcut încă din stadiul incipient al
anchetei legat de preocupările din acea perioadă.
Astfel, din punct de vedere probator, instanţa de apel a putut constata că nicio interceptare nu este de natură să o
incrimineze în vreun fel, acestea subsumându-se chiar într-un mijloc probatoriu pro parte care vin să demonteze teza
Ministerului Public conform cu care ar fi fost implicată într-o presupusă grupare evazionistă. În acest sens a solicitat să se
aibă în vedere următoarele note de redare a interceptărilor inculpatei care relevă persoanele cu care a intrat în contact, cât şi
tema abordată, respectiv:nota de redare a discuţiei telefonice purtate intre Nemeş Diana şi Măria la data de 18.05.2012, ora
14:41:18; nota de redare a discuţiei telefonice purtate intre Nemeş Diana şi Roşu Traian la data de 17.05.2012, ora 16:26:16;
nota de redare a discuţiei telefonice purtate intre Nemeş Diana şi Buliga Valentin la data de 17.05.2012, ora
15:26:19;nota de redare a discuţiei telefonice purtate intre Nemeş Diana şi Olariu Elena Mirela la data de 17.05.2012, ora
15:42:39;nota de redare a discuţiei telefonice purtate intre Nemeş Diana şi Buliga Valentin la data de 14.05.2012, ora
13:57:50;nota de redare a discuţiei telefonice purtate intre Nemeş Diana şi Buliga Mihai la data de 15.05.2012. ora 19:17:36.
II.1.5. Concluzii sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat
În concluzie, faţă de toate aspectele invocate anterior, a solicitat instanţei de control judiciar să constate că fapta de
constituire de grup infracţional organizat (în modalitatea constituirii) reţinută în sarcina inculpatei Nemeş Diana - Marina prin
hotărârea de condamnare a primei instanţe nu exista, materialul probator strâns la dosarul cauzei fiind relevant în acest sens.
Concret, a solicitat să se observe că, din declaraţiile inculpaţilor, ale martorilor audiaţi, atât pe parcursul urmăririi
penale cât şi în etapa cercetării judecătoreşti, din conţinutul înscrisurilor ataşate la dosarul cauzei precum şi din interceptările
dispuse în cauza, nu reies elemente care să o plaseze în cadrul unui grup infracţional organizat, hotărârea primei instanţe fiind
din aceasta perspectivă neîntemeiată şi nelegală.
Mai mult, Curtea de Apel Bucureşti, în cuprinsul hotărârii de condamnare nu a putut dovedi condiţiile esenţial care
plasează o persoana în cadrul unei „asocieri criminale", acuzaţia de implicare a inculpatei în constituirea unei presupuse
grupări infracţionale rămânând la stadiul de simple alegaţii, neputând conduce la aflarea adevărului şi justa soluţionare a
prezentei cauze penale şi, de asemenea neputând susţine o soluţie de condamnare.
În acest sens, în literatura de specialitate s-a considerat că, într-o cauză penală, aflarea adevărului cu privire la
împrejurările concrete ale cauzei „aflarea adevărului cu privire la persoana făptuitorului înseamnă deplina certitudine asupra
vinovăţiei celui în cauza, asupra datelor sale de identitate, de stare civila, materiale antecedente şi alte împrejurări care duc la
cunoaşterea multilaterala a personalităţii acestuia”.
Concret, în niciun moment nu s-a demonstrat rolul pe care inculpata l-a avut în cadrul grupării, atribuţiile ce îi
reveneau, precum şi reprezentarea ilicită pe care am avut-o la momentul la care se presupune ca as fi „constituit” presupusul
grup infracţional așa cum se menţionează în expozitivul Sentinţei penale nr. 106/F/2016 a Curţii de Apel Bucureşti.
Totodată, așa cum a reieşit şi pe parcursul cercetărilor ce s-au desfăşurat în prezenta cauza, nicio persoană dintre
cele audiate nu a putut indica vreo contribuţie cât de mică a inculpatei în coordonarea unor persoane în vederea desfăşurării
unor activităţi ilicite ori în conducerea unor societăţi comerciale existând numeroase depoziții prin care fie se afirma că
inculpata nu a avut nici măcar indirect vreo implicare în operaţiunile desfăşurate prin intermediul societăţilor din dosar fie că
aceştia nu o cunosc.
Or, în acest, cum putea să contribuie la crearea şi, ulterior, la coordonarea grupului infracţional organizat când
inculpata nici măcar nu era percepută de către presupusele persoane ce au fost plasate în cadrul grupării ca având vreo
implicare de orice natură în activitatea acestuia. Mai mult, chiar şi dacă Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti ar fi reţinut
infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat în modalitatea sprijinirii, concluziile exprimate supra se menţin
în sensul că, nici în cursul urmăririi penale, nici în etapa cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe nu s-a putut stabili
vreo împrejurare de facto care să se circumscrie unei acţiuni de sprijinire din partea inculpatei.
Tot sub acest aspect, s-a solicitat a se observa că, şi dacă a luat ad absurdum în considerare o asemenea modalitate
de săvârşire a faptei prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 39/2003, această ipoteza tot nu ar fi susţinută de niciun mijloc de
probă care să ateste vreo presupusă implicare de-a inculpatei în cadrul unei asocieri infracţionale. Ca atare, nici din
perspectiva săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat nu se poate susţine că inculpata ar fi
contribuit în realitatea obiectivă la sprijinirea unei grupări, neexistând elemente de fapt şi probe care să dubleze susţinerea
instanţei de fond.
Pentru toate aceste motive, instanţa de control judiciar investită cu soluţionarea prezentului apel este rugată să
constate că hotărârea de condamnare a Curţii de Apel Bucureşti este nelegală şi netemeinică întrucât fapta de constituie a
unui grup infracţional organizat, astfel cum a fost reţinută în sarcina inculpatei, nu a fost dovedită, nefiind indicate, pe baza
unui material probator, împrejurările concrete de loc şi de timp precum şi forma de vinovăţie cu care se presupune că ar fi
acţionat.
II.2. Infracţiunea de evaziune fiscală din modalitatea complicităţii
II.2.1. Greşita reţinere a situaţiei de fapt
Cu titlu prealabil, s-a observat împrejurarea că şi în ceea ce priveşte situaţia de fapt pe care instanţa de fond a
reținut-o „coroborând întregul probatoriu administrat în cauza” sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la evaziune
182
fiscală, (fila nr. 18) stabilindu-se mot-a-mot aceeaşi situaţie de facto ca cea reţinută de reprezentanţii DNA în cuprinsul
actului de sesizare a instanţei, respectiv: „In realizarea scopului urmărit prin constituirea acestui grup infracţional organizat,
inculpaţii Nemeş Radu (care a acţionat ca un veritabil administrator de fapt al S.C. Excella Real Grup S.R.L.), Guliu George
(asociat şi administrator al S.C. Excella Real Grup S.R.L.), precum şi însăşi S.C. Excella Real Grup S.R.L. au ascuns sursa
impozabila corespunzătoare activităţilor reale pe care le desfăşura societatea, au înregistrat în contabilitate şi în declaraţiile
fiscale cheltuieli fictive referitoare la achiziţii de ţiţei şi au omis înregistrarea operaţiunilor de comercializare a motorinei, în
scopul de a se sustrage de plata obligaţiilor fiscale, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 242.642.205,44 lei.”
În acest sens, s-a solicitat a se observa şi starea de fapt reţinută în cuprinsul Rechizitoriului nr. 54/P/2012, la filele
nr. 11 -12, prin care reprezentanţii DNA au stabilit că: „inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina şi Guliu George
precum şi S.C. Excella Real Grup S.R.L. au ascuns sursa impozabila corespunzătoare activităţilor reale pe care le desfăşura
societatea, au înregistrat în contabilitate şi în declaraţiile fiscale cheltuieli fictive referitoare la achiziţii de ţiţei şi au omis
înregistrarea operaţiunilor de comercializare a motorinei, în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale,
prejudiciind bugetul de stat cu suma de 242.642.205,44 lei.”
Sub un alt aspect, singura diferenţa pe care Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti o aduce împrejurărilor de facto
este reprezentată de o minima schimbare a aspectelor în sensul reţinerii unei alte modalităţi de participarea săvârşirea
infracţiunii decât cea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, respectiv complicitate iar nu coautorat la infracţiunea
prevăzută de art. 9 din Legea nr, 241/2005, fără însă a stabili în ce consta aceasta participație a inculpatei.
Concret, în expozitivul sentinţei apelate s-a reţinut că inculpata ar fi procedat la punerea la dispoziţia presupușilor
făptuitori care au conceput şi pus în aplicare mecanismul evazionist însăşi societatea al cărei asociat majoritar era (Excella
Real Gup SRL) prin intermediul căreia s-ar fi desfăşurat activitatea de fraudare a bugetului consolidat al statului.
Însă, așa cum rezultă şi din materialul probator strâns la dosarul cauzei, împrejurările de fapt reţinute de instanţa de
fond nu corespund celor petrecute în realitatea obiectiva, inculpata nemaideţinând, la momentul la care organele de urmărire
penala au plasat perioada infracţională, nicio calitate în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL. Prin urmare, nu avea nicio
putere decizională care să îi permită chiar şi măcar teoretic facilitarea unui mecanism evazionist prin intermediul acestei
societăţi.
Aşadar, s-a putut observa împrejurarea că instanţa de fond a procedat la o reţinere greşită a situaţiei de fapt în ceea
ce priveşte persoana inculpatei, plasându-o în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL, din a doua jumătate a anului 2011 şi
până în anul 2012 inclusiv interval de timp în care ea nu mai era asociat în cadrul societăţii.
Sub acest aspect, inculpata a deţinut calitatea de asociat al societăţii Excella Real Grup SRL în perioada 2008 -
2011 timp în care a figurat doar scriptic în evidenţele societăţii întrucât nu s-a implicat efectiv în activitatea acesteia deoarece
pe de o parte nu avea nici cunoştinţele necesare de specialitate în domeniul comercializării produselor petroliere şi nici nu
avea timpul necesar implicării într-o astfel de societate, ea fiind mama a doi copii minori la acea dată de a căror creștere şi
educare se ocupa în exclusivitate. Din acest motiv, în cursul anului 2011 a luat hotărârea de a se retrage din societate astfel
ca, la data de 06.05.2011 a cesionat părţile sociale deţinute la Excella Real Grup SRL, hotărârea de retragere fiind publicată
la data de 10.06.2011.
Prin urmare, situaţia de fapt reţinută de instanţă în susţinerea condamnării inculpatei pentru infracţiunea de
complicitate la evaziune fiscală întrucât, în calitate de asociat majoritar ar fi pus la dispoziţia membrilor grupării societatea nu
poate fi primită deoarece înscrisurile depuse la dosarul cauzei au confirmat faptul că inculpata nu a mai deţinut calitatea de
asociat încă din luna mai 2011.
În acest context, susţinerea acuzării reiterată şi în cuprinsul sentinţei apelate conform căreia calitatea de asociat a
fost transferată abia la data de 20.04.2012 odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României a Actului adiţional la actul
constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL, certificat la data de 14.10.2011 de către Birou Notarial Public Tragone
George nu poate fi primita fiind susţinută doar de o declaraţie de inculpat contradictorie şi de un înscris care s-a dovedit a fi
fals.
II.2.2. Neîntrunirea elementului material a laturii obiective a infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală - lipsa
actelor de evaziune; lipsa atribuţiilor de efectuare de înregistrări în contabilitatea societăţii Excella Real Grup SRL
Sub un prim aspect, examinând actul de sesizare a instanţei, se poate constata împrejurarea ca reprezentant DNA au
reţinut în sarcina inculpatei presupusa săvârşire a faptelor incriminate de dispoziţiile art. 9 alin lit. a, b şi c din Legea nr.
241/2005, judecătorul fondului schimbând cu ocazia cercetării judecătoreşti aceasta încadrare juridică din coautorat în
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală fără a prezenta în cuprinsul sentinţei apelate modalitatea concreta, aportul pe
care inculpata şi l-a adus la proliferarea mecanismului evazionist.
Astfel, din analiza textului art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, se poate observa că activitatea ce se
subsumează elementului material al laturii obiective în cazul primei activităţi incriminate ca infracţiune de evaziune fiscală
consta într-o acţiune de ascundere a sursei impozabile, activitate ce trebuie săvârşită în scopul special al eludării obligaţiilor
fiscale.
Sub acest aspect, instanţa de apel este rugată să constate ca, în expozitivul sentinţei apelate, judecătorul fondului nu
explica în ce mod inculpata ar fi sprijinit activitatea evazionistă prevăzuta şi sancţionată de dispoziţiile art. 9 alin. 1 lit. a, din
Legea nr. 241/2005. Mai exact nu s-a procedat la stabilirea modalităţii concrete în care inculpata şi-ar fi adus aportul la
ascunderea sursei impozabile generată prin intermediul societăţii Excella Real Grup SRL.
Totodată, în cuprinsul sentinţei apelate nu a fost individualizată nici contribuţia pe care inculpata ar fi avut-o la
săvârşirea infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 ce consta într-o acțiune omisivă de
întocmire a unui document legal, fie în neînregistrarea în cuprinsul acestuia a unor operaţiuni sau venituri realizate.
Spre deosebire de norma de incriminatoare prevăzută la pct. a), al cărui element material al laturii obiective constă
într-o acţiune, situaţia este diametral opusă în ceea ce priveşte reglementarea cuprinsa de textul art. alin. 1 pct. b, de aceasta
data, elementul material constând într-o inacțiune cu conţinut alternativ, respectiv (1) fie în omisiunea întocmirii unui
document, (2) fie în neînregistrarea în cuprinsul unui document operaţiunilor efectuate si/sau a veniturilor realizate.
Sub aspectul laturii subiective, la fel ca şi în cazul activităţii incriminate la pct. a, făptuitorul trebuie să dorească şi
să urmărească producerea rezultatului socialmente periculos, intenţia fiind, şi de aceasta dată, caracterizata de atingerea unui
anumit scop constând, bineînțeles, în sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.
Or, nici din acest punct de vedere, prima instanţa nu a putut să stabilească forma de vinovăţie cu care se presupune
ca ar fi acţionat inculpata, atât din perspectiva factorului intelectiv, cât şi din cea a factorului volitiv.
183
Nu în ultimul rând, în dispoziţiile art. 9 alin. 2 pct. c din Legea nr.241/2005, legiuitorul incriminează cea de-a treia
acţiune de evaziune fiscală, ce presupune activitatea de evidenţiere în acte contabile sau în alte documente legale, a
cheltuielilor care nu au la baza operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive.
Prin urmare, şi în cazul acestei variante, elementul material consta tot într-o acţiune, respectiv, cea prin care se
evidenţiază în anumite înscrisuri contabile consemnări care nu au la baza documente justificative valide total sau parţial.
Concret, s-a susţinut că la dosarul cauzei nu se afla niciun înscris care să poată fi atribuit prin subscriere şi care
măcar indirect, sa poată susţine un aport al inculpatei la fraudarea bugetului consolidat al statului prin crearea unui mecanism
care să aibă ca principal obiectiv sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.
Tot sub aspectul laturii obiective, în cazul faptelor incriminate de Legea nr. 241/2005, ca urmare a aspectelor
expuse mai sus, infracţiunea de evaziune fiscală trebuie apreciată şi tratată ca o infracţiune de rezultat, prin esenţa sa,
neputând fi acceptată ipoteza că aceasta este o infracţiune de pericol, atât argumentele doctrinare cât şi orientarea practicii
judiciare fiind în măsura sa fundamenteze teoria conform căreia infracţiunile de evaziune fiscală sunt infracţiuni de
prejudiciu, acestea având ca urmare imediata producerea unei pagube bugetului general consolidat.
În lipsa unei asemenea pagube, organele judiciare sunt nevoite să trateze aceste fapte fie ca alte infracțiuni distincte,
fie ca o tentativă la infracţiunea de evaziune fiscală, posibilă, dar neincriminată de legiuitor, având în vedere faptul „ca atunci
când rezultatul cerut de norma de incriminare nu s-a produs, infracţiunea nu s-a consumat, rămânând în faza de tentativă”.
Din această perspectivă, nici prin actul de sesizare al instanţei, nici în cuprinsul sentinţei apelate nu a fost menţionat
(cu atât mai mult demonstrat), cuantumul prejudiciului adus statului roman prin presupusei acţiuni ale inculpatei pe care
instanţa de fond le-a considerat ca subsumându-se dispoziţiei normative prevăzute de art. 9 alin.1 lit. a,b şi c din Legea nr.
241/2005.
Rămânând tot în sfera analizării laturii obiective a acestei infracţiuni, s-a susţinut faptul ca legătura de cauzalitate
dintre elementul material al laturii obiective şi urmarea imediata produsa în realitatea obiectivă trebuie sa fie demonstrată,
fiind imperios necesar sa existe un prejudiciu cauzat bugetului consolidat a statului.
Sub un al doilea aspect, pentru a se reţine complicitatea ca formă a participației penale, s-a solicitat a se constata
îndeplinirea cumulativă a anumitor condiţii, aspecte care nu au putut fi dovedite pe parcursul derulării cercetării judecătoreşti
în faţa primei instanţe, judecătorul fondului neputând stabili participarea inculpatei la săvârşirea unei infracţiuni în calitate de
complice.
Astfel, o prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a fi în prezenta unei complicităţi la săvârşirea unei/unor
infracţiuni ar consta în săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penala de o alta persoana în calitate de autor. Sub acest
aspect, nici organele de urmărire penala dar nici instanţa de fond nu au putut proba participarea sub forma complicităţii a
inculpatei la presupusele fapte de evaziune fiscală, astfel cum acestea au fost descrise în actul de sesizare, simpla calitate de
acţionar în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL pe care a deținut-o la un moment dat nu poate prezuma de plano o
posibilă complicitate a sa la anumite fapte de natură penală în scopul obţinerii unor foloase ilicite. Mai mult, nici măcar la
ultimul termen de judecată, reprezentantul Ministerului Public, după schimbarea încadrării juridice, nu a putut individualiza
în concret presupusele actele de sprijinire, respectiv în ce a constat susţinerea şi aportul inculpatei şi săvârşirea activităţilor de
natură evazionistă.
O a doua condiţie ce trebuie să coexiste cu cea menţionată supra constă în săvârşirea de către complice a unor
activităţi de înlesnire, ajutor la comiterea faptei de către autor. Din acest punct de vedere, din probatoriul administrat în cauză
nu rezultă activităţile şi operaţiunile pe care inculpata le-ar fi îndeplinit în calitate de complice anterior săvârşirii faptei de
către presupușii autori ai infracţiunii premisa sau în perioada cuprinsa între începerea executării şi consumarea faptei ilicite.
O a treia condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a afirma că există o complicitate rezidă în condiţia că acea
contribuţie a complicelui să fi folosit efectiv autorului în săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, şi din această
perspectivă, atât în cursul urmăririi penale cât şi pe parcursul desfăşurării cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe nu a
reieşit cum şi în ce mod inculpata ar fi înlesnit/ajutat la săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penala. În legătură cu
„activitatea” inculpatei în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL, așa cum s-a confirmat şi pe parcursul cercetării
judecătoreşti, aceasta nu a semnat decât actul de constituire a societăţii, la începutul anului 2008, şi cel de ieşire din societate,
aceste operaţiuni nefiind susceptibile, în mod rezonabil, să contureze ideea că inculpata ar fi favorizat vreo persoană din acest
dosar.
Nu în ultimul rând, se cere ca actul de complicitate, în oricare dintre modurile în care s-a manifestat trebuie să fie
efectuat cu intenţie. Nici sub aspect subiectiv în cuprinsul hotărârii penale, judecătorul Curţii de Apel Bucureşti nu a putut
demonstra forma de vinovăţie cu care inculpata ar fi contribuit, în orice mod, la săvârşirea acestei fapte, având în vedere ca,
pentru existenta complicităţii, se cere ca sprijinul să fie acordat cu intenţie directă sau cu intenţie indirectă. Din această
perspectivă, nici cu prilejul ultimului termen, acuzarea nu a putut individualiza forma de vinovăţie cu care se presupune ca
inculpata şi-ar fi adus aportul la săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina celorlalți coinculpați, textul art. 48 Cod penal
impunând în mod expres ca fapta de complicitate sa fie sancţionată doar dacă este comisa cu intenţie.
Sub un al treilea aspect, instanţa de fond a ignorat împrejurarea că, la momentul la care organele de urmărire penala
au plasat perioada infracţională, inculpata nu mai avea nicio calitate în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL, astfel încât la
momentul ieșirii din societate nu mai avea nicio atribuţie în calitate de asociat al acestei societăţi.
Chiar şi până în momentul cesiunii părților sociale, așa cum rezultă „cu puterea evidenţei” din întreg materialul
probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de fond, inculpata nu apărea decât scriptic în
evidenţele societăţii nefiind implicată în activitatea acesteia, preocupările acesteia fiind legate de creşterea şi educarea
copiilor săi.
II.2.4. Lipsa analizei probelor. Toate probele susţin inexistenţa faptei de complicitate la evaziune fiscală de către
inculpata Nemeş Diana – Marina
Nici din perspectiva săvârşirii infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, până în acest moment procesual, nu
au fost stabilite, în concret, activităţile pe care inculpata le-ar fi întreprins şi care să genereze o suspiciune rezonabilă sub
aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, nefiind indicată în considerentele sentinţei apelate nicio
probă care să susţină concluzia instanţei de fond.
Împrejurarea potrivit căreia Radu Nemeş a fost, la un moment dat, soţul inculpatei Nemeş Diana - Marina nu poate
presupune de plano că a acţionat de conivenţă cu acesta în scopul eludării obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al
statului prin sprijinirea în mod direct sau indirect a acestuia.
184
Mai mult, pentru a fi în prezenţa infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, presupusele acte de ajutor trebuiau
date inculpatului Guliu George (administratorul societăţii Excella Real Grup S.R.L.), având în vedere ca, în cazul
infracţiunilor de evaziune fiscală, se discută despre un subiect activ circumstanțiat, respectiv despre administratorii
persoanelor juridice.
Or, chiar administratorul societăţii, prin depoziţiile sale avute atât în cursul urmăririi penale cât şi pe parcursul
cercetării judecătoreşti, neaga orice implicare a inculpatei în operaţiunile comerciale desfăşurate de către Excella Real Grup
SRL ori în activitatea contabilă a acesteia.
Coroborând aceste declaraţii cu cele ale celorlalţi coinculpați, cu depoziţiile martorilor audiaţi până în acest
moment, cu procesele - verbale de redare a textului interceptărilor convorbirilor telefonice precum şi cu celelalte înscrisuri
aflate la dosarul cauzei, rezulta, fără dubiu, că inculpata nu a săvârşit infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală,
imputată prin actul de sesizare a instanţei.
În sensul celor expuse anterior, se impune a se constata că, din probatoriul administrat până în prezent, fapta de
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală nu poate fi reţinută în sarcina inculpatei întrucât, în realitatea obiectiva nu a
înlesnit în nicio modalitate săvârşirea faptelor incriminate de dispoziţiile art. 9 din cuprinsul Legii nr. 241/2005 impunându-
se, pe cale de consecinţa, achitarea inculpatei în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.
Cu privire la acest aspect, instanţa investită cu soluţionarea prezentului apel este rugată să observe faptul că, la
dosarul cauzei, nu exista nicio probă din care să rezulte că anterior deciziei de cesionare a părților sociale inculpata ar fi
desfăşurat, în fapt activităţi de administrare a societăţii Excella Real Grup SRL, cu atât mai mult cu cât nu exista niciun
mijloc de proba din care sa rezulte faptul că inculpata ar fi săvârşit vreuna dintre infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea
în judecată.
În acest sens, sunt relevante declaraţiile inculpaţilor şi martorilor din prezenta cauză, din cuprinsul acestora nu a
reieşit vreo implicare a inculpatei în presupusa activitate infracţională sau în controlarea vreuneia dintre societăţile implicate
în cadrul acestui dosar - în sensul celor afirmate.
Cu titlu de exemplu, a solicitat să se aibă în vedere declaraţia inculpatului Radu Nemeş dată în faţa Curţii de Apel
Bucureşti la data de 15.05.2014, cu prilejul desfăşurării procedurilor de confirmare a mandatului de arestare preventivă, în
care acesta a precizat faptul că inculpata nu a avut niciun fel de implicare în activitatea desfăşurată în cadrul societăţii Excella
Real Grup S.R.L.
În acelaşi sens este şi declaraţia administratorului societăţii Guliu George, care, cu prilejul judecării propunerii de
arestare preventiva ce a făcut obiectul dosarului penal nr. 5554/2/2012 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de
10.07.2012 a declarat: „Eu eram cel care încheiam contractele cu societăţile comerciale şi cu firma de transport Rad Trans”.
Aspecte asemănătoare reies şi din declaraţia inculpatului Chirvăsitu Dumitru, data în faţa organelor de urmărire
penala la data de 06.08.2012: „În anul 2011, am participat la o întâlnire care a avut loc în localitatea Mihail Kogălniceanu,
alături de Radu Nemeş şi Guliu George”, şi care nu indica prezenta/implicarea inculpatei în vreuna dintre activităţile
comerciale desfăşurate de societatea Excella Real Grup S.R.L. Mai mult, cu prilejul desfăşurării ultimului termen de judecata
în faţa primei instanţe, acesta a menţionat expres că inculpata nu a avut nicio implicare în legătură cu activităţile de
comercializare a produselor petroliere.
De asemenea, instanţa de judecată este rugata să ia în considerare şi depoziţia inculpatei Cozma Mariana - contabil
al societăţii Excella Real Grup S.R.L. - care, cu prilejul audierii din data de 20.07.2012, a declarat că inculpata Nemeş Diana
- Marina nu a avut vreo implicare în activităţile legate de societatea Excella Real Grup S.R.L., precizând cu claritate şi
persoana care a contactat-o pentru a efectua contabilitatea societăţii Excella Real Grup S.R.L.J „ în anul 2008, am fost
contactata de inculpatul Nemeş Radu, care mi-a solicitat sa asigur servicii de contabilitate pentru S.C. Excella Real Grup
S.R.L. Nicolae Balcescu”.
Totodată, la analizarea „vinovăţiei” inculpatei, instanţa de apel trebuie să aibă în vedere şi declaraţia martorei
Stanciu Victorița din data de 26 iulie 2012, având calitatea de funcţionar în cadrul sucursalei BRD Constanta, instituţie
financiara la care societatea Excella Real Grup S.R.L. avea deschise conturile bancare şi care, fiind în mod expres întrebată
cu privire la persoana inculpatei, a declarat: „Nu am cunoscut-o persona pe Nemeş Diana şi nu a venit niciodată la banca.
Din 2008 erau conturile deschise la Excella”.
Mai mult, nicio depoziție de inculpat atât din cursul urmăririi penale, cât şi din faza de judecată nu plasează vreo
activitate desfăşurată de inculpată în sfera ilicitului penal, declaraţiile acestora susţinând cele afirmate de aceasta încă din
stadiul incipient al anchetei conform cu care nu a avut nicio legătură cu societăţile şi cu persoanele implicate în cadrul acestui
dosar penal.
În susţinerea acestei teze, așa cum se poate observa şi din lecturarea declaraţiilor de martori, inculpata Nemeş Diana
- Marina nu avea nicio implicare în cadrul vreunei societăţi comerciale, nu avea întâlniri cu oameni de afaceri din domeniul
petrolier, în afara de Radu Nemeş (fostul său soţ), Mariana Cozma, (contabila societăţii Vereco care se ocupa de sala de
fitness la care lucra Nemeş Diana în calitate de instructor de gimnastica medicala) şi tangenţial cu Mihai Buliga (şoferul lui
Radu Nemeş) nu a cunoscut alte persoane indiferent de calitate inculpaţi sau martori din aceasta cauza.
Nu în ultimul rând, așa cum se poate observa şi din menţiunile de la fila 68 din cuprinsul sentinţei apelate, instanţa
de fond, fără vreo justificare a înlăturat depoziţiile martorelor Amarinei Loredana Laura şi Doboş Maria considerându-le ca
nefiind credibile fără însă a aduce în sprijinul acestei constatări nicio proba (declaraţii de inculpaţi/martori, înscrisuri,
mijloace de proba obţinute în urma supravegherii operative. s.a.m.d.) care să susţină contrariul în ceea ce priveşte activităţile
şi preocupările inculpatei de la acel moment.
Sub un prim aspect, în ceea ce priveşte Raportul de expertiza financiar - contabila judiciară întocmit de către
expertul Adriana Timofte, instanţa de judecata este rugată să constate că, în cuprinsul acestuia, nu se individualizează
prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului ca urmare a vreunei acţiuni provenite din partea inculpatei.
Prin urmare, în cuprinsul raportului de expertiză, expertul analizează circuitul financiar al sumelor rezultate în urma
comercializării de produse petroliere desfăşurate de anumite societăţi şi situaţia faptică descrisă de organele de urmărire
penală, calculând presupusul prejudiciu în raport de activitatea societăţilor astfel cum a fost prezentată în Rechizitoriu.
Aşadar, în nicio filă din cuprinsul raportului de expertiza întocmit în cursul urmăririi penale expertul nu se indica în
concret vreo fapta sau vreo calitate a inculpatei care să conducă la prezumţia că inculpata Diana Nemeş a participat chiar şi
indirect la prejudicierea statului ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni economice. Mai mult, nici din Suplimentul la raportul
de expertiza - contabila judiciara dispus la solicitarea instanţei de fond, expertul nu a putut sa stabilească activităţile
185
evazioniste desfăşurate de Nemeş Diana, calitatea inculpatei în cadrul vreunei societăţi comerciale din prezenta cauza care să
fi permis înlesnirea unui mecanism evazionist precum şi prejudiciul concret adus bugetului consolidat al statului prin vreo
acțiune/inacțiune a inculpatei.
Sub un al doilea aspect, completul investit cu soluţionarea prezentei cauze este rugat să observe ca, atât din
cuprinsul volumelor ataşate la dosarul penal nr. 54/P/2012 cât şi din înscrisurile cuprinse în volumele dosarului de instanţa,
rezultă că inculpata Nemeş Diana – Marina a deţinut calitatea de asociat în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL, însă într-
o perioadă care nu face obiectul anchetei penale desfăşurate de reprezentanţii DNA. interval de timp în privinţa căruia nu
exista niciun fel de suspiciuni sub aspectul comiterii vreunei fapte ilicite. În acest sens, apărarea a solicitat să se observe că
perioada în care au fost săvârşite presupusele infracţiuni este destul de clar indicata în cuprinsul actului de sesizare a
instanţei, ce a debutat conform celor reţinute de organele de urmărire penala la data de 12 mai 2011. Astfel, rezulta faptul ca
perioada investigata este una ulterioara momentului la care inculpata a înţeles să cesioneze părţile sociale deţinute în cadrul
societăţii Excella Real Grup SRL, respectiv data de 06.06.2011. hotărârea fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 2141 la
data de 10.06.2011.
Mai mult decât atât, menţiunile din registrele oficiale au avut o procedură demarată mult anterior declanșării
anchetei penale aspect care vine să conducă la concluzia că inculpata nu avea legături, nici măcar la nivel oficial, cu
societatea Excella Real Grup SRL cu mult înaintea datei de 06.05.2011.
Prima proba în sensul celor menţionate o constituie Actul adiţional încheiat la data de 06 mai 2011 în faţa notarului
public Badarau Elena din care rezulta faptul ca la acea data, inculpata a înţeles să cesioneze întregul pachet de 95% părți
sociale deţinut în cadrul societăţii Excella Real Grup SR.L. lui Radu Nemeş.
A doua proba în acest sens, o constituie menţiunile din cuprinsul bazei de date a Oficiului National al Registrului
Comerţului din acea perioada cu privire la aceeaşi societate, Excella Real Grup S.R.L., conţine informaţiile privitoare la
cesiunea de părţi sociale ce a operat la data de 06.05.2011, așa cum a menţionat anterior.
A treia proba, în acest sens, o constituie menţiunile cuprinse în Monitorul Oficial nr. 2141 din data de 10.06.2011,
Partea a IV-a, privind agenţii economici, în care este publicat Actul adiţional al Excella Real Grup SRL, din care rezulta
aceleaşi aspecte menţionate anterior şi anume, faptul că inculpata s-a retras din societate, cedând cele 95% părți sociale
soţului său, Nemeş Radu.
Or, în raport de aceste documente şi în raport de cele reţinute în cuprinsul Rechizitoriului nr. 54/P/2012, potrivit
cărora primele cantităţi de motorina - 4.704 tone - au fost livrate către societatea Excella Real Grup S.R.L. în perioada 12 mai
2011 - 20 iunie 2011, rezulta fără dubii faptul că la momentul la care aceste raporturi comerciale s-au desfăşurat, inculpata nu
mai avea nicio calitate în cadrul acestei societăţi.
Sub un al treilea aspect, instanţa de apel este rugată să constate că inculpata nu a avut nicio atribuţie în cadrul
societăţii Excella Real Grup SRL, cu atât mai mult în activitatea de contabilitate întrucât nu avea cunoștințele necesare pentru
a activa în aceste domenii (nici în domeniul activităţilor de prelucrare a produselor petroliere şi nici în domeniul contabil).
Astfel, conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, coroborate cu celelalte mijloace de proba, contabilitatea
societăţii Excella Real Grup SRL a fost ţinuta de contabila Vrînceanu (fosta Cozma) Mariana care, conform celor declarate în
cursul urmăririi penale, primea documentele necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiar contabile ale societăţii de la
administratorul acesteia Guliu George.
Sub un al patrulea aspect, trebuie avute în vedere documentele ridicate cu prilejul percheziţiilor domiciliare
efectuate în cauza, înscrisurile din cuprinsul cărora nu a reieşit niciun grad de implicare din partea inculpatei, în acelaşi sens
fiind şi constatările rezultate în urma percheziţiilor informatice derulate în dosarul penal nr. 54/P/2012.
Nu în ultimul rând, prin Raportul de expertiza contabila judiciara efectuat de către expertul DNA Adriana Timofte,
nu se face nicio menţiune despre presupusul aport la crearea prejudiciului calculat în urma săvârşirii presupuselor fapte
incriminate de textul Legii nr. 241/2005, aspect ce demonstrează, încă o dată, cele susţinute de către apărare încă din stadiul
incipient al anchetei conform cu care nu a avut nicio contribuţie în activităţile desfăşurate de societăţile comerciale inculpate
în acest dosar.
Chiar dacă dispoziţiile art. 1382 C. civ. consacră principiul solidarităţii exista posibilitatea ca instanţa de judecata,
în baza principiului solidarităţii, sa nu procedeze la aceasta separare a prejudiciului pentru presupusele fapte reţinute în
sarcina inculpaţilor, a considerat că raportul de expertiza financiar-contabil este elocvent sub aspectul neimplicării în niciun
fel a inculpatei în presupusul mecanism evazionist.
Cu toate că, în cazul reparării prejudiciului ca urmare a răspunderii delictuale, conform art. 1382 C. civ. se consacra
în mod expres un caz de solidaritate pasivă, s-ar putea astfel considera ca menţiunile privitoare la paguba concretă reţinută în
sarcina inculpatei nu ar trebui individualizată, însă, este obligatoriu ca, în analizarea participației inculpatului la acest
prejudiciu, să se indice acţiunile/inacţiunile prin care se presupune că ar fi participat la crearea acestui prejudiciu.
Or, în cuprinsul raportului de expertiza nu se menţionează vreo activitate culpabila ce îi poate fi imputată şi prin
care măcar să se indice care au fost activităţile de înlesnire ce au condus la comiterea faptei prejudiciabile şi care au cauzat
persoanei vătămate paguba reclamata. În acest sens, dacă expertul ar fi apreciat ca, printr-o acțiune/inacțiune fiscală,
inculpata, şi-ar fi adus aportul, în orice modalitate, la săvârşirea de operaţiuni în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor
fiscale datorate bugetului consolidat la statului, prin raportul de expertiza ar fi trebuit sa prevadă care este cuantumul
prejudiciului cauzat de către inculpată, întrucât chiar dacă, conform principiului solidarității instanţa de judecata ar putea să
nu separe acest prejudiciu, este necesară o stabilire a actelor fiecărui inculpat care au generat presupusul prejudiciu.
Şi din perspectiva materialului probator constând în înscrisurile aflate la dosarul cauzei, activităţile indirecte şi
mediate imputate inculpatei în actul de sesizare a instanţei nu au putut fi demonstrate, impunându-se aşadar achitarea în
temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. a C. proc. pen. întrucât nu a săvârşit această faptă în realitatea obiectivă.
Din perspectiva săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, instanţa de judecata este rugată să constate că cea mai
mare parte a convorbirilor telefonice releva discuţii ale inculpatei cu numitul Buliga Valentin, pe o serie de subiecte uzuale,
fără nicio legătura cu obiectul prezentei cauzei. Mai trebuie menţionat faptul ca interlocutorul său nu deţine nicio calitate în
prezenta cauză.
Cu titlu de exemplu a solicitat să se observe (l) Nota telefonica de redare a discuţiei telefonice purtate intre Nemeş
Diana şi Buliga Valentin la data de 04.06.2012. ora 21:05:00 - ce se regăseşte în vol. 14 al dosarului nr. 54/P/2012 la fila 366;
(2) Nota telefonica de redare a discuţiei telefonice purtate intre inculpaţii Nemeş Diana şi Roşu Troian (Ţinu) la data de
00.05.2012. ora 08:40:46 - ce se regăseşte în vol. 14 al dosarului nr. 54/P/2012 la fila 325; (3) Nota telefonica de redare a
186
discuţiei telefonice purtate intre inculpaţii Nemes Diana) şi Buliga Valentin la data de 11.05.2012 - ce se regăseşte în vol. 14
al dosarului nr. 54/P/2012 la fila 327; (4) Nota telefonica de redare a discuţiei telefonice purtate intre inculpaţii Nemes Diana)
şi Mirela - ce se regăseşte în vol. 14 al dosarului nr. 54/P/2012 a fila 329.
În concluzie, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală reţinută în sarcina inculpatei de către
reprezentanţii Ministerului Public prin Rechizitoriul nr. 54/P/2012 şi, ulterior, a infracţiunii de complicitate la evaziune
fiscală în urma schimbării încadrării juridice dispuse de către instanţa de judecată din oficiu, se impune a se constata că, din
probele administrate în acest dosar, nu se poate concretiza o stare de fapt care să conducă la concluzia cuprinsă în actul de
sesizare ori în susţinerile formulate de Parchet cu prilejul ultimului termen de judecată din data de 10.05.2016, în
conformitate cu care inculpata ar fi săvârşit anumite acțiuni/inacțiuni care să se fi circumscris într-o înlesnire în orice mod a
presupuselor activităţi de evaziune fiscală.
În acest context, nu s-a demonstrat în exercitarea cărei atribuţii inculpata ar fi înlesnit săvârşirea faptelor menţionate
de dispoziţiile art. 9 alin.1 lit. a, b şi c din Legea nr. 241/2005, iar din materialul probator se confirma spusele inculpatei
conform cu care nu a avut nici măcar faptic vreo implicare în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL.
Analizând elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în forma complicităţii se poate constata cu
ușurință ca acestea nu sunt întrunite faţă de inculpată nici din perspectiva laturii obiective, dar nici sub aspectul laturii
subiective.
Astfel, în cuprinsul sentinţei apelate nu se specifica împrejurările concrete de loc şi timp precum şi activităţile de
sprijinire a presupusului mecanism evazionist venite din partea inculpatei, reprezentantul DNA nici măcar cu prilejul
ultimului termen de judecata nu a putut face referire la vreun mijloc de proba în susţinerea alegațiilor sale, din acest punct de
vedere nefiind probata existenta faptei sub aspectul elementului material al laturii obiective.
Din aceasta perspectivă, nu exista la dosarul cauzei niciun înscris pe care inculpata să fi semnat sau măcar de care
să fi avut cunoştinţa şi prin care sa se fi dorit ajutarea în orice mod la ascunderea sursei taxabile/impozabile datorare
bugetului consolidat al statului în urma activităţilor comerciale desfăşurate de societatea Excella Real Grup S.R.L. sau prin
care să se fi evidenţiat anumite operaţiuni în documente, financiar - contabile ale societăţii fără a avea corespondent în
realitate.
Totodată, pentru a fi în prezenţa infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, este necesar ca actele de sprijinire
(aportul efectiv) să fie date autorului circumstanțiat a infracţiunii predicat, având în vedere că subiectul activ al faptelor
prevăzute şi sancționate de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 241/2005 trebuie să aibă o anumită calitate, şi anume, să fie
administrator al societăţii.
Având în vedere că, în cuprinsul actului de sesizare a instanţei, presupusele faptele reţinute în sarcina inculpatei
sunt în legătură directă cu activitatea societăţii Excella Real Grup SRL, pentru a fi în prezenta presupusei infracţiuni de
complicitate la evaziune fiscală, ajutorul trebuia dat în favoarea inculpatului Guliu George. Or, cum putea să îşi dau aportul la
săvârşirea unor presupuse operaţiuni evazioniste de către administratorul societăţii Excella Real Grup S.R.L. când, prin
depoziţiile pe care inculpatul Guliu George le-a avut pe parcursul desfăşurării întregului proces penal, acesta a negat orice
implicare a inculpatei în cadrul activităţilor desfăşurate în cadrul societăţii.
Mai mult, acuzaţia de complicitate la evaziune fiscală nu este dublata de niciun mijloc probator astfel ca, la dosarul
cauzei (1) nu exista nicio interceptare telefonică sau ambientală între ea şi administratorul societăţii Guliu George, (2) nu
exista niciun înscris prin care inculpata să-l fi sprijinit direct sau indirect pe administratorul societăţii în scopul sustragerii de
la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului, (3) nu exista nicio declaraţie de inculpat/martor din care
sa reiasă o implicare a inculpatei direct sau mediat la vreuna dintre infracţiunile descrise în rechizitoriu.
În aceste condiţii, așa cum rezultă şi din materialul probator strâns la dosarul cauzei, cerinţele prevăzute de
dispoziţiile art. 48 Cod penal nu sunt îndeplinite faţă de inculpată, complicele fiind acea persoană care, cu intenţie, înlesnește
sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penala ori promite înainte sau în timpul săvârşirii faptei că
va tăinui bunurile provenite din aceasta ori sau că va favoriza pe făptuitor.
Prin urmare, antecedența cauzală accesorie nu a putut fi stabilită în sarcina inculpatei neputând fi dovedită
contribuţia materială sau morală ori acordul sau coeziunea psihică de a crea condiţii favorabile pentru ca presupușii autori să
comită faptele astfel cum acestea au fost descrise în actul de sesizare a instanţei.
Apărarea a solicitat instanţei de judecată investită cu soluţionarea prezentului apel să constate că inculpata, în
realitatea obiectivă, nu a întreprins niciun act care, în funcţie de momentul realizării aportului să se circumscrie fie într-o
activitate de complicitate anterioară fie într-o complicitate concomitentă săvârşirii infracţiunii.
Sub acest aspect, din toate probele aflate la dosarul cauzei nu există niciun act de complicitate anterioară prin care
inculpata să fi creat vreo împrejurare prielnică comiterii de către alte persoane a unor fapte ilicite, simpla semnare în cursul
anului 2008 a actului constitutiv al societăţii Excella Real Grup SRL neputând constitui un act care să fi ajutat la înfăptuirea
acţiunii incriminate.
Nici din perspectiva complicităţii concomitente săvârşirii infracţiunii nu sunt îndeplinite condiţiile pentru tragerea
la răspundere penală întrucât în realitatea obiectivă, inculpata nu a îndeplinit nicio acțiune/inacțiune prin care să fi ajut pe
presupușii autori la executarea acţiunilor incriminate, aspect demonstrat şi de materialul probator administrat până în prezent.
Pentru toate aceste motive, în mod nelegal instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatei întrucât fapta de
complicitate la evaziune fiscală nu a fost săvârşită de inculpată în realitatea obiectivă, nefiind invocat niciun mijloc de proba
în susţinerea soluţiei de condamnare.
II.3. Nelegalitatea sentinţei din perspectiva nelegalei constituiri a Agenţiei Naţionale de Administrare fiscală ca
parte civilă
Cu titlu prealabil, s-a solicitat a se observa din cuprinsul sentinţei apelate, Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti a
admis în parte acţiunea civilă a Agenţiei Naţionale de Administrare fiscală (în continuare ANAF) stabilind ca prejudiciul
cauzat bugetului consolidat al statului în urma presupusei activităţi evazioniste se ridica la suma de 242.642.205,44 lei.
În acest sens, din expozitivul sentinţei apelate s-a putut observa că instanţa de fond a considerat că ANAF s-a
constituit parte civilă respectând prevederile procesual penale ce reglementează constituirea ca parte civilă în cadrul
procesului penal, argument ce nu poate fi primit în considerarea următoarelor argumente, respectiv:
Sub un prim aspect, așa cum susţin reprezentanţii ANAF la punctul nr. 1 din cuprinsul adresei nr. A-AJR 3983 din
data de 05.02.2016, instituţia s-a constituit parte civilă în cauză pe baza concluziilor raportului de expertiză întocmit în cursul
urmăririi penale de către expertul DNA Adriana Timofte.
187
În acest sens, s-a arătat că statul, prin ANAF, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de
243.551.373,06 lei, preluând cuantumul presupusului prejudiciu astfel cum acesta a fost calculat prin intermediul raportului
de expertiza financiar - contabila dispus în dosarul nr. 54/P/2012, în faza de urmărire penală. Din aceasta perspectivă, a
solicitat să se constate că organele fiscale nu au întreprins vreun demers în vederea constatării cuantumului prejudiciului ce ar
fi fost cauzat în urma neîndeplinirii obligaţiilor datorate de către societăţile implicate în prezenta cauză în urma desfăşurării
operaţiunilor de producţie şi comercializare a produselor petroliere.
Concret, conform legislaţiei în vigoare, în ipoteza comiterii unor presupuse fapte de evaziune fiscală, prejudiciul
creat bugetului de stat trebuie calculat pe baza unor documente ale organelor fiscale (procese -verbale, rapoarte de inspecţie
fiscală, decizii de impunere, etc. şi nicidecum în mod direct prin întocmirea unui raport de constatare/expertiza dispus de
organele de urmărire penală.
Aşadar, potrivit prevederilor cuprinse în legislaţia fiscală, organele cu atribuţii în acest sens au obligația ca, la
solicitarea reprezentanţilor Ministerului Public, să întocmească un proces - verbal prin care să evalueze posibilul prejudiciul
pe care un contribuabil îl datorează bugetului de stat şi, în consecinţă, să emită o decizie de impunere aferentă sumei
respective.
Astfel, cu această evaluare a creanţei fiscale pe care reprezentanţii fiscului o stabilesc, statul prin reprezentant se va
constitui parte civilă într-o cauza penală, desigur organele judiciare putând dispune efectuarea unei expertize pentru a
completa sau pentru a constata dacă această sumă a fost corect stabilită de către organele fiscale. Din această perspectivă, prin
fiscal, contribuabilul neputând contesta actul administrativ fiscal ce stabileşte creanţa datorată bugetului general consolidat al
statului.
În acest sens, instanţa suprema este rugată să aibă în vedere şi dispoziţiile art. 150 din Codul de procedură fiscală
care stabilesc în sarcina organelor fiscale obligativitatea întocmirii de documente justificative care să ateste prejudiciul pe îl
datorează un contribuabil bugetului de stat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală, respectiv:procesele-verbale
de sesizare a organelor de urmărire penală prin care organele fiscale constata situaţii de fapt ce ar putea întruni elementele
constitutive ale unei infracţiuni, precum şi procesele-verbale încheiate la solicitarea organelor de urmărire penală, prin care se
evaluează prejudiciul nu sunt acte administrativ-fiscale în sensul prezentului cod; pe baza proceselor-verbale prevăzute la alin
(1) organul fiscal organizează evidenţa fiscală a sumelor reprezentând prejudiciul înscrise în aceste procese-verbale distinct
de evidenţa creanţelor fiscale; contribuabilul/plătitorul sau altă persoana interesata poate să plătească sumele înscrise în
procesele-verbale prevăzute la alin. (1) sau, după caz, pretenţiile organului fiscal înscrise în documentele prin care s-a
constituit parte civila în procesul penal; ori de câte ori, prin actele emise de organele judiciare, rezultă că persoana care a
efectuat plata nu datorează sumele achitate, acestea se restituie. În acest caz, dreptul la restituire se naşte la data comunicării
actului de către organul judiciar.
Mai mult, chiar şi în situaţia în care un contribuabil nu ar depune declaraţiile fiscale obligatorii, organele din
subordinea ANAF au îndatorirea să emită o decizie estimativă de impunere în conformitate cu prevederile art.66 din O.G. nr.
92/2003 (art. 67 din Codul de procedură fiscală în vigoare la nivelul anului 2011).
Această soluţie a fost adoptată şi în practica instanţelor de judecată, cu titlu de exemplu, prin Decizia nr.
1737/25.03.2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut ca, în ipoteza în care un contribuabil nu depune declaraţiile
fiscale ori nu tine evidenta contabila, organul fiscal are îndatorirea să procedeze la estimarea bazei de impunere prin
identificarea elementelor care sunt cele mai apropiate situaţiei de fapt fiscale.
Pentru toate aceste aspecte, apărarea a solicitat să se constate că, în prezenta cauza, nu au fost respectate condiţiile
prevăzute de lege ce stabilesc modalitatea de calcul a prejudiciului în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 241/2005 şi
în raport de care persoana vătămata ANAF s-a constituit parte civilă.
Sub un al doilea aspect, din perspectiva legislaţiei fiscale aplicabile în cauza, instanţa de apel este rugată să observe
poziţia reprezentanţilor ANAF exprimată la punctul nr. 4 din cadrul Adresei nr. 3983/05.02.2016, aceştia considerând că, în
prezentul dosar nu ar fi vorba despre o creanţă fiscală, ci de un prejudiciu, astfel încât nu îşi găsesc aplicabilitatea dispoziţiile
art. 93 alin. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
O primă problemă ce se impune a fi clarificată este legea fiscală aplicabilă în prezenta cauză întrucât, așa cum
rezultă din răspunsul menţionat anterior, reprezentanţii ANAF se raportează la legislaţia care se afla în vigoare în prezent iar
nu la prevederile fiscale care era în vigoare la data săvârşirii presupuselor fapte. Or, reprezentanţii ANAF trebuiau sa aibă în
vedere legislaţia fiscală aferentă perioadei 2011 2012 (şi care era aplicabilă la momentul săvârşirii presupuselor infracţiuni)
întrucât aprecierea modalităţii în care o societate comercială îşi respecta (sau nu) obligaţiile decurgând din creanţe fiscale se
raportează la legislaţia fiscală în vigoare de la acel moment iar nu la dispoziţiile unei legi viitoare.
Sub acest aspect, a solicitat să se constate că dispoziţiile Legii nr.207/2015 nu sunt aplicabile în ceea ce priveşte
procedura de stabilire a creanţelor fiscale. A considera altfel ar însemna a nesocoti atât principiul „ tempus regit actum”-
expresie care denumeşte principiul activităţii legii procesuale - cât şi principiul neretroactivității legii (cu excepţia legii
penale sau contravenţionale mai favorabile).
În acest sens, art. 6 alin. 1 teza I din Codul civil (norma comuna în materie) prevede ca legea civila se aplica în
intervalul de timp cat ea se afla în vigoare. Prin aceasta dispoziţie, se consacra principiul neretroactivității legii ce
consfinţeşte regula juridică potrivit căreia o lege „se aplica numai situaţiilor juridice care se ivesc în practica după intrarea ei
în vigoare, iar nu şi situaţiilor ulterioare”.
Mai mult, principiul neretroactivității legii este un principiu constituţional consacrat şi de dispoziţiile art. 15 alin. 2
din legea fundamentala ce stabilesc ca „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenționale mai
favorabile”. Prin urmare ar contraveni dispoziţiilor constituţionale ca un act normativ (cu excepţiile prevăzute de lege) sa se
aplice retroactiv într-o cauza.
Trecând peste acest aspect, apărarea a considerat că o a doua problema ce se impune a fi clarificata consta în
susţinerea reprezentanţilor ANAF conform căreia dispoziţiile art. 93 alin. 2 din Codul de procedura fiscală (în vigoare a
momentul de faţă) nu sunt aplicabile întrucât în acest dosar întrucât „nu se vorbeşte despre o creanţa fiscală, ci despre un
prejudiciu”. În acest sens, s-a considerat că nu sunt aplicabile dispoziţiile care reglementează modalitatea prin care se
calculează creanţele fiscale respectiv a) prin declaraţie de impunere, în condiţiile art. 95 alin. 4 şi art. 102 alin. 1 şi b) prin
decizie de impunere emisa de organul fiscal, în celelalte cazuri”, şi, prin urmare, nici nu se impune stabilirea cuantumului
creanţei fiscale datorate bugetului de stat de către societatea Excella Real Grup SRL prin aceasta modalitate. Însă, din această
188
perspectivă, răspunsul reprezentanţilor ANAF nu poate fi primit deoarece, conform reglementarilor fiscale ce erau în vigoare
la data comiterii presupuselor fapte ilicite, în ipoteza comiterii unei infracţiuni de evaziune fiscală, ANAF era obligata sa
calculeze creanţa fiscală şi sa emită decizie de impunere pentru ca mai apoi, dacă se considera necesar, se putea desemna un
expert care sa întocmească un raport de expertiza prin care să aducă la cunoştinţa organelor judiciare aspecte tehnice de
natură a influenţa ancheta penală.
Un aspect deosebit de important este şi faptul ca ANAF este singura autoritate delegată de stabilire a creanţei
fiscale, în baza art. 85 alin. 1 C. proc. fisc., iar simpla emitere a unei ordonanţe pe baza proceselor - verbale ale fostei Gărzi
Financiare (actualei DGAF) şi/sau ANAF nu constituie titlu de creanţă fiscală, pentru ca procesele-verbale sunt estimări ale
unui prejudiciu fiscal, nu sunt creanţe certe, stabilite conform legii printr-o inspecţie fiscală.
În concluzie, şi din perspectiva legislaţiei fiscale aplicabile, s-a solicitat a se consta că în prezenta cauză, nu este
clară modalitatea în care Agenţia Naţională de Administrare fiscală s-a constituit parte civilă cu suma de 243.551.373,06 lei.
Sub un al treilea aspect, în ceea ce priveşte modul de formare a prejudiciului prin săvârşirea unei infracţiuni de
evaziune fiscală, organele fiscale şi cele de urmărire penală vor trebui să aibă în vedere atât sumele datorate cu titlu de
impozite, taxe sau alte contribuții, cât şi dobânzile şi penalitățile corespunzătoare acestor sume de bani, conform dispoziţiilor
Codului de procedura fiscală.
De asemenea, pentru angajarea răspunderii penale a unei persoane fizice sau juridice cu privire la săvârşirea unei
infracţiuni de evaziune fiscală este esenţială stabilirea prejudiciului cauzat bugetului general consolidat prin comiterea acestei
fapte, în majoritatea cauzelor judiciare, acesta fiind reclamat de către organele fiscale prin actele de control pe care le
întocmesc şi care este stabilit de organele judiciare prin administrarea mijlocului de proba constând în rapoarte de constatare
fiscală sau de expertize financiar - contabile.
Or, în prezenta cauza, societatea Excella Real Grup SRL a făcut obiectul a numeroase controale (in majoritatea
cazurilor fiind inopinate) din partea reprezentanţilor ANAF, de fiecare data, organele fiscale fiind în imposibilitate în a
constata o sustragere a societăţii de la plata taxelor aferente producţiei şi comercializam produselor petroliere inferioare.
Acest aspect rezulta şi din cele 37 de procese-verbale de control încheiate de ANAF Constanta cu prilejul controalelor
desfăşurate la sediul societății Excella Ral Grup SRL. Mai mult, a solicitat să se observe că, așa cum rezultă şi din înscrisurile
aflate la dosarul cauzei, nu exista nicio sesizare penală din partea autorităţilor fiscale care să reclame un prejudiciu în sarcina
societăţii Excella Ral Grup SRL.
Apărarea a solicitat instanţei de apel să observe că modalitatea de stabilire cu certitudine a prejudiciului cauzat este
deosebit de importantă mai ales în cazul infracţiunilor economice, în practica judiciară ridicându-se adeseori problematica
stabilirii întinderii cu claritate a prejudiciului cauzat ce are incidenţa imediată asupra laturii penale a procesului penal.
Concret, stabilirea cu certitudine a prejudiciului este deosebit de importantă şi din perspectiva încadrării juridice a
faptei întrucât are consecinţe în ceea ce priveşte variantele agravante ale infracţiunii de evaziune fiscală, prin condiționarea
tratamentului sancţionator al acestora de depăşirea unor praguri valorice de 100.000 de euro şi respectiv 500.000 de euro
reprezentând tocmai cuantumul prejudiciului cauzat bugetului general consolidat.
Astfel, din interpretarea legislației fiscale coroborata cu dispoziţiile comune în materie (impuse de Codul civil) se
considera ca un prejudiciu este cert atunci când existenţa lui este sigura, neîndoielnică şi, totodată, poate fi stabilită întinderea
sa în prezent, atunci când fie este declarat de contribuabil sau prin decizie de impunere ANAF. Stabilirea certă a prejudiciului
produce consecinţe practice nu doar asupra încadrării juridice pe care organul judiciar este chemat sa o stabilească, ci şi
asupra altor aspecte derivate din angajarea mecanismului răspunderii penale, cum ar fi posibilitatea de exercitare din partea
inculpatului a cauzei de nepedepsire ce a fost prevăzuta de art. 10 din Legea nr. 241/2005 (pe temeiul aplicării legii penale
mai favorabile, în situaţia în care faptele au fost săvârşite anterior transformării cauzei de nepedepsire într-o cauza de
reducere a pedepsei) sau a cauzei de reducere a pedepsei incidenţa în momentul de fata şi doar în situaţia în care pretenţiile
pârtii civile se confunda cu prejudiciul stabilit în cursul procesului penal.
Conform dispoziţiilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, ce era în vigoare la momentul plasării activității
infracţionale de către organele de urmărire penală, „în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de
prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecaţii, până la primul termen de judecata, învinuitul ori inculpatul
acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă
prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate
aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în
echivalentul monedei naţionale, se aplica o sancţiune administrativa, care se înregistrează în cazierul judiciar”. Mai mult,
stabilirea cu certitudine a prejudiciului are o înrâurire directă şi asupra întinderii masurilor asigurătorii aplicate în vederea
recuperării prejudiciului, pe care organele judiciare sunt obligate să le instituie, având în vedere dispoziţiile cuprinse în art. 11
din Legea nr. 241/2005.
Nu în ultimul rând, un alt aspect ce ţine de stabilirea cu exactitate a prejudiciului este soluţionarea laturii civile a
procesului penal. În acest sens, practica judiciară în materie este neunitară, propunând multiple moduri de apreciere a
prejudiciului.
Într-o prima orientare jurisprudențială, se susţine că prejudiciul cauzat bugetului general consolidat printr-o
infracţiune de evaziune fiscală trebuie să fie compus doar din cuantumul obligaţiei fiscale ce a fost sustras de la plata,
cuantumul celorlalte obligaţii fiscale accesorii (dobânzi, majorări şi penalități de întârziere) nefiind susceptibile de a intra sub
incidenţa noţiunii de prejudiciu cauzat statului, deoarece ar reprezenta simple debite fiscale formate ca urmare a naşterii unui
raport juridic de conflict, exclusiv, de drept fiscal, aşadar acestea neavând origini „penale” ar fi ilogic să fie imputate
făptuitorului în cadrul unui proces penal.
Un alt argument susţinut de promotorii acestei opinii ar fi acela că aceste obligaţii accesorii se multiplică inclusiv
pe perioada procesului penal după un algoritm stabilit de Codul de procedură fiscală, şi cum procesului penal nu i se poate
stabili o durata certă, nici aceste obligaţii fiscale nu pot avea o întindere certă, motiv pentru care nu pot fi avute în vedere de
organul judiciar.
Totodată, s-a susţinut faptul că durata procesului penal este independentă de voinţa făptuitorului, adeseori fiind
determinată de conduita organelor judiciare, fiind lipsit de justețe ca mărimea prejudiciul imputat făptuitorului să fie
dependentă de un factor exterior acestuia, așa cum este durata procesului penal.
Într-o alta orientare jurisprudențială, se consideră faptul că stabilirea prejudiciului trebuie raportat la definiția sa din
dreptul civil, acesta fiind o paguba materiala ce se compune atât din prejudiciul efectiv transpus în cuantumul obligaţiilor de
189
la plata căror s-a sustras contribuabilul damnum emergens, dar şi din beneficiul nerealizat de către titularul acestor venituri
(lucrum cessans).
Astfel, potrivit art. 1385 alin. 3 C. civ. „despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferita de cel prejudiciat,
câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut sa ii realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut
pentru evitarea sau limitarea prejudiciului”.
În acelaşi sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-o situaţie de speţa deferită instanţei supreme în
apel, care, deşi se focalizează asupra altor instituţii de drept penal substanţial, sunt esenţiale şi în prezenta cauza: „(...),
inculpatul nu poate beneficia însă de dispoziţiile legii penale favorabile pentru ca nu a acoperit integral prejudiciul cauzat
bugetului de stat. În soluţionarea acţiunii civile, instanţa este ţinută şi de respectarea principiului reparației integrale a
prejudiciului cauzat, ceea ce presupune atât repararea pagubei efectiv încercata cât şi acoperirea folosului material, a unui
câştig de care partea civilă a fost lipsită. În cauză, inculpatul a achitat obligaţiile fiscale de la care societatea ce o
administra s-a sustras (taxa pe valoare adăugata) în cuantum de 3.731 lei şi impozit pe profit în suma de3.i47lei, dar nu a
achitat majorările de întârziere (damnum emergens) aferente sumei achitate, calculate conform Codului de procedură
fiscală de la 25 octombrie 2005, când obligaţiile de plata au devenit scadente, şi până la 11 ianuarie 2011, când inculpatul a
achitat paguba efectivă”. Soluţia pronunţată de instanţa supremă îmbrățișează dispoziţiile civile potrivit cu care prejudiciul se
repara integral, iar acesta trebuie sa se compună atât din pierderea suferita de cel prejudiciat, cât şi din câștigul pe care în
condiţii obişnuite el ar fi putut sa-1 realizeze şi de care a fost lipsit.
Potrivit acestei ultime opinii, în intervalul de timp cât bugetul general consolidat a fost privat de plata unor obligaţii
fiscale ce au fost sustrase prin mijloace frauduloase, titularul acestor creanţe fiscale a fost lipsit de posibilitatea legala să
obțină un câştig prin tezaurizarea sau utilizarea respectivelor sume de bani. în consonanta cu acest aspect, se ridica problema
sediului materiei incident în aceasta chestiune.
Având în vedere toate aceste aspecte, apărarea a solicitat să se observe că, pe de o parte, Codul civil conţine
dispoziţii exprese cu privire la angajarea răspunderii civile delictuale, precum şi la modalitatea de reparare a prejudiciului
cauzat iar, pe de altă parte, pot fi pe deplin aplicabile şi dispoziţiile Codul fiscal şi Codului de procedură fiscală, ce
reglementează norme juridice proprii cu privire la debitele fiscale ce au fost sustrase plăţii către bugetul general consolidat.
Sub acest aspect, se consideră că atât în literatura de specialitate cât şi în practica instanţelor de judecata că, în tot
cursul procesului penal având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, dispoziţiile Codului penal şi Codului de procedura
penala, precum şi cele ale legii speciale trebuie racordate cu dispoziţiile legii fiscale şi de procedură fiscală. De altfel,
analizând atent dispoziţiile Legii nr.241/2005, legiuitorul defineşte noţiunea de obligaţii fiscale (art. 2 litera e) făcând
trimitere la dispoziţiile Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, în care evident sunt regăsite norme juridice speciale
edictate de legiuitor şi distincte de cele prevăzute de Codul civil.
Prin urmare, având în vedere că dispoziţiile Legii nr. 241/2005 ce definesc prejudiciul în cazul infracţiunilor de
evaziune fiscală sunt considerate speciale faţă de norma generală statuată în Codul civil, acestea se vor aplica cu prioritate
conform principului „specialia generalibus derogat”.
Având în vedere toate aceste considerente, s-a solicitat a se observa importanţa stabilirii cu certitudine a
prejudiciului cauzat în urma săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală, rolul expertului fiind esenţial în stabilirea regulilor,
principiilor şi standardelor ce trebuie aplicate într-o cauză.
Aşadar, întocmirea unui raport de expertiză de către un expert contabil care nu face parte din cadrul ANAF poate
avea consecinţe sub aspectul determinării creanţei fiscale, acesta fiind un domeniu strict specializat, fiind necesare anumite
cunoştinţe suplimentare de contabilitate fata de cele deţinute de experţii din cadrul organelor judiciare.
În concluzie, faţă de toate argumentele pe care le-a invocat supra la adresa nr. A-AJR 3983 din data de 05.02.2016
ce conţine răspunsul reprezentanţilor Agenţiei Naţionale de Administrare fiscală cu privire la modalitatea prin care aceasta
instituţie a înţeles să se constituie parte civilă prezentul dosar, s-a solicitat să constate următoarele:într-o cauza penală ce
implica săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală statul prin ANAF nu se poate constitui parte civila fără un prejudiciu
cert, adică fără demararea unei inspecţii fiscale şi fără emiterea unei decizii de impunere, care pot fi contestate în contencios
fiscal. Organul de urmărire penala are obligaţia ca. pe durata cercetării penale a persoanei suspectata de comiterea unei
infracţiuni de evaziune fiscală, sa solicite ANAF o decizie fiscală. Din practica instanţelor de contencios a reieşit, faptul ca
instanţele nu au rolul de a stabili creanţe fiscale. ANAF fiind singura autoritate care, prin lege speciala, are acest drept,
organul de urmărire penala neavând dreptul de a calcula prejudiciu fiscal, dacă acest prejudiciu nu a fost stabilit de ANAF.
Instanţa nu poate stabili un prejudiciu (constând într-o creanţa fiscală), dar poate verifica prin expertiza legalitatea acesteia,
după care trebuie să se pronunţe cu privare la corectitudinea deciziei de impunere, care este o decizie definitivă. Prin
fiscal, neputându-se contesta actul administrativ fiscal, un drept garantat al contribuabilului.
În concluzie, având în vedere cele expuse anterior, apărarea a solicitat a se observa că soluţia instanţei de fond este
nelegală şi, prin urmare, se impune achitarea inculpatei întrucât nu a comis faptele pentru care am fost trimisa în judecată.
Astfel, analizând materialul probator constând în declaraţii de inculpaţi şi martori, înscrisurile depuse la dosar
precum şi notele S.R.I. de redare a convorbirilor telefonice, expertize extrajudiciare se poate constata că inculpata, în niciun
moment nu a avut vreo implicare în cadrul societăţii Excella Real Grup SRL sau în cadrul unei alte societăţi ce avea ca obiect
de activitate producţia şi comercializarea produselor petroliere;
Totodată, în ceea ce priveşte acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat, s-au demonstrat susţinerile
inculpatei în conformitate cu care dintre inculpaţii din acest dosar nu îl cunoştea decât pe Radu Nemeş (fostul său soţ), Buliga
Mihai şi Cozma Mariana nefiind cunoscută de ceilalţi inculpaţi sau martori din dosar. Materialul probator administrat atât în
cursul urmăririi penale cât şi nemijlocit în faţa instanţei de fond susţine ipoteza conform cu care inculpata nu a participat la
săvârşirea niciunei presupuse infracţiuni economice având ca scop sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale datorate
bugetului consolidat al statului şi nici nu am înlesnit sau ajutat la săvârşirea unor asemenea operaţiuni.
De asemenea, din punct de vedere profesional, principala preocupare a inculpatei a fost reprezentată de activitatea
desfăşurată în cadrul sălii de kineto-terapie, iar pe plan familial, prioritari au fost şi rămân în continuare cei trei copii pe care
îi au împreună cu fostul soţ şi de a căror creştere şi educare se ocupa singură.
Mai mult, din perspectiva conduitei procesuale a inculpatei, se poate observa că nu s-a sustras în niciun moment de
la urmărire penală, ba dimpotrivă, a înțeles să nu tergiversez procesul penal punându-mă la dispoziţia organelor judiciare în
scopul lămuririi situaţiei procesuale : (1) a renunțat la toate procedurile de extrădare, cu consecinţa scurtării duratei
190
procesului penal; (2) a înţeles să dea declaraţii atât cu ocazia confirmării mandatului de arestare preventiva cât şi cu ocazia
audierii în faţa instanţei de fond, neprevalându-se în niciun moment de dreptul la tăcere deşi legal aveam aceasta posibilitate).
Nu în ultimul rând, făcând aplicarea principiului „in dubio pro reo”, prin raportare la întregul material probator
administrat în cauza atât în cursul urmăririi penale cât şi în fata instanţei de judecata se poate observa ca nicio proba nu
conduce la prezumţia ca ar fi săvârşit infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecata.
Aşadar, instanţa de judecata este rugata să constate, ca atât în privinţa infracţiunii de constituire a unui grup
infracţional organizat, cât şi în cazul faptei de complicitate la evaziune fiscală, acuzarea nu a putut demonstra îndeplinirea
condiţiilor atât sub aspectul tipicității subiective (mens rea) cât şi sub aspectul tipicității obiective a faptelor menţionate
supra.
În acest context, s-a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatei pentru săvârşirea
infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la evaziune fiscală, întrucât așa cum rezulta din
materialul probator administrat în cauză inculpata nu a săvârşit în realitatea obiectiva faptele pentru care a fost condamnată
impunându-se achitarea sa în temeiul art. 16 lit. a C. proc. pen.
În subsidiar, în ceea ce priveşte situaţia inculpatei, apărarea a susţinut că se impune achitarea în baza dispoziţiilor
art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, prezumţia de nevinovăţie nefiind înlăturată prin administrarea unor probe care să îi
stabilească cu certitudine vinovăţia cu care ar fi acţionat precum şi împrejurările concrete de loc şi de timp în care au fost
comise presupusele infracţiuni.
În concluzie, apărarea a solicitat respectuos instanţei de judecată, în baza dispoziţiilor art. 421 alin. 2 lit. a Cod
procedură penală, admiterea apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 106/F/2016 a Curţii de Apel Bucureşti şi,
rejudecând cauza în mod integral devolutiv, să dispună în principal achitarea inculpatei pentru infracţiunea de constituire a
unui grup infracţional organizat pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală întrucât faptele nu există.
În subsidiar, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, să se dispună achitarea inculpatei pentru
infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală întrucât
nu există probe care demonstreze săvârşirea acestor fapte.
Apelanţii inculpați Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, prin motivele de apel, depuse prin avocatul ales, Nicu
Jidovu, au criticat sentinţa instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, considerentele fiind dezvoltate în cele ce
succed.
I. Greşita aplicare a dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. a), art. 399 alin. (9) Cod procedură penală rap. la art. 88 alin.
(1) Cod penal 1969, întrucât din pedepsele aplicate nu au fost scăzute şi perioada privării de liberate necesară extrădării lor
din S.U.A.
Astfel, la data de 18.03.2014 au fost puse în executare mandatele de extrădare, fiind arestați de către organele
judiciare americane abilitate, în cazul lui Nemeş Radu punerea în executare a MAP nr. 30/UP/11.07.2012 fiind făcută în
România la data de 15.05.2014, iar pentru Nemeş Diana Marina, acelaşi mandat a fost pus în executare de către judecătorul
de drepturi şi libertăţi competent, la data de 07.05.2014.
În raport de prevederile imperative ale celor trei texte normative incidente şi indicate de către judecătorul fondului,
era necesar a fi dedusă prevenția începând cu data de 18.03.2014 pentru ambii apelanți-inculpați, iar nu - cum greşit s-a
procedat - începând cu datele de 15.05.2014 şi respectiv 07.05.2014 (f. 169, 171 sentinţa). Deducerea perioadei respective
este obligatorie conform art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în
materie penală, potrivit cu care „Durata arestului efectuat în străinătate în îndeplinirea unei cereri formulate de autorităţile
romane în temeiul prezentei legi este luată în calcul în cadrul procedurii penale române şi se compută din durata pedepsei
aplicate de instanţele române". Şi Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite al Americii (ratificat prin Legea nr.
111/2008) stipulează la art.14 alin. (1) că: „Dacă se acordă extrădarea unei persoane care face obiectul unui proces penal
sau se află în executarea unei pedepse în statul solicitat, statul solicitat poate preda temporar persoana căutată statului
solicitant în vederea urmăririi penale. Persoana astfel predată va fi ţinută în stare de arest în statul solicitant şi va fi
returnată în statul solicitat după finalizarea procedurilor împotriva persoanei respective, în conformitate cu condiţiile ce vor
fi stabilite prin acord între părţi. Timpul petrecut în arest pe teritoriul statului solicitant în timpul urmăririi penale poate fi
computat din perioada rămasă de executat în statul solicitat”.
Or, întreaga jurisprudență naţională, în relaţia cu S.U.A., în ceea ce priveşte instituţia extrădării, face trimitere şi la
dispoziţiile cuprinse în Legea nr.302/2004 republicată, care conţine norme de principiu (dec. pen. 119/15.03.2012 a Curţii de
Apel Bucureşti rămasă definitivă prin decizia nr.994/02.03.2012 a I.C.C.J., sent. pen. nr. 94 şi nr. 150/16.08.2016 ale Curţii
de Apel Bucureşti).
II. Reţinerea unei situaţii de fapt contrare celei reieșite din probele administrate în cele două faze procesuale
S-a susţinut că atât actul de inculpare ca şi sentinţa apelată au fost contradictorii de la un paragraf la altul sau de la o
pagină la alta, atunci când se reţine o anumită situaţie de fapt.
Astfel, s-a reţinut că în perioada mai 2011- iulie 2012 inculpatul alături de ceilalţi 8 coinculpați ar fi constituit în
grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală (paragr. 1, f. 11 R.), fiind sprijinit în diferite
modalităţi de către inculpaţii Marta Codruţ Alexandru, Schwartzenberg Emilian, Blejnar Sorin, Comănită Viorel şi Secăreanu
Florin - care reprezentau palierul de protecţie - precum şi de către inculpaţii Puscasu Ştefan, Vrânceanu (Cozma) Mariana,
Belba Nicolae, Lengiu Georgiana, Ionescu Lucian şi Paler Elena care s-ar fi aflat în subordinea celorlalți membri şi ar fi
executat dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit (paragr. 2, f. 11 R.). În continuare a susţinut că inculpatul împreună
cu Nemeş Diana Marina şi Guliu George precum şi Excella Real Grup SRL ar fi: ascuns sursa impozabila corespunzătoare
activităţilor reale pe care le desfăşura societatea; înregistrat în contabilitate şi în declaraţiile fiscale cheltuieli fictive
referitoare la achiziţii de țiței; omis înregistrarea operaţiunilor de comercializare a motorinei.
Apărarea a precizat că s-a afirmat, în motivarea instanţei de fond că reuşita presupusei activităţi infracţionale a fost
posibilă şi prin aceea că apelanta-inculpată Nemeş Diana Marina ar fi pus la dispoziţia autorilor infracţiunii de evaziune
fiscală „...însăși societatea al cărei acţionar majoritar era.... în schimbul procurării unor avantaje materiale consistente pentru
sine şi alţi apropiaţi ai săi.„ (f. 19 paragr. 1 sentinţa). Este evident, în opinia apărării, ca afirmaţia este lipsită de consistenta
din moment ce nici o proba administrată în cele doua faze procesuale nu induce concluzia ca aceasta ar fi cunoscut vreun
moment că prin agentul economic al cărei acţionar majoritar era s-ar fi desfăşurat vreo activitate neconformă cu legea, ea
acceptând din partea fostului soţ, coinculpatul Nemeş Radu, să-i folosească numele pentru înfiinţarea societăţii respective.
Mai mult, aceasta locuia efectiv în Municipiul Bacău unde avea deschisă o sală de fitness din care îşi câştiga existenţa zilnică
191
şi niciodată nu a fost în localitatea N. Bălcescu de pe raza judeţului Constanţa - unde funcţiona antrepozitul fiscal - atât
organele de urmărire penală cât şi instanţa de fond neidentificând vreun martor care să o fi văzut sau să o fi cunoscut pe
aceasta în calitatea de patron sau la sediul societăţii.
Poziţia şi rolul apelantei-inculpate în înfiinţarea şi desfăşurarea activităţii de către SC Excel la Real Grup SRL este
identic cu cel al martorei Chirvăsitu Marioara - care nu a fost acuzată de săvârşirea niciunei infracţiuni - pe numele căreia
soţul său, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a înfiinţat SC Inkasso Jobs SRL. Deşi aceasta avea şi calitatea de administrator în
acte - pe care apelanta-inculpata Nemeş Diana Marina nu l-a avut niciodată - cel care s-a ocupat efectiv de activitatea
societăţii a fost soţul său, Chirvăsitu Dumitru.
Pentru a justifica soluţia de condamnare a apelantei-inculpate Nemeş Diana Marina, pe tot cuprinsul motivării
judecătorul fondului o apropie şi o leagă de fostul soţ - coinculpatul Nemeş Radu - folosind cuvinte şi expresii de genul
„pentru a asigura inculpaţilor Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina beneficiul obţinerii unei părți importante din produsul
infracţional rezultat din activitatea evazionist inculpaţii Chirvăsitu Dumitru şi SC Inkasso Jobs SRL, prin efectuarea unor
operaţiuni bancare repetate, au transferat către un cont din Dubai controlat de către inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana
Marina prin intermediul Corralys Investiments Limited, suma totala de 13.212.000 USD provenita din comiterea infracţiunii
de evaziune fiscală, înregistrând ca justificare, pentru a disimula originea ilicita a cestei sume, operaţiuni fictive de
consultanţă" (f. 19, paragr. 2 sentinţa).
În primul rând, folosirea permanentă a celor două nume împreună este de natură a induce mesajul subliminal celor
ce lecturează motivarea, a vinovăţiei cu orice preţ a apelantei-inculpate Nemeş Diana Marina. În al doilea rând, nimic mai
neadevărat decât că sursa sumei de 13.212.000 USD ar fi evaziunea fiscală, atât organul de urmărire penală cât şi judecătorul
fondului refuzând să ia în considerare realitatea că valoarea acestui comision de 100$/tonă motorină importată a fost adăugată
la preţul de revânzare către Excella Real Grup SRL şi din acest punct de vedere nu se poate reţine nici o faptă de natură
penală şi nici un prejudiciu, sursa banilor transferaţi în Dubai fiind licită.
Contractul de comision de 100$/tonă motorină importată perfectat între Inkasso Jobs SRL şi Coralys Investment
Ltd. Dubai este perfect legal din punct de vedere al dreptului civil-comercial, în lumea afacerilor orice activitate fiind prestată
numai oneros. iar nu cu titlu gratuit.
În temeiul acestui contract comercial dintre cele două societăţi a fost transferată legal suma de bani, prin instituţiile
bancare (Sucursala BRD Constanta) - schimbul valutar având loc prin licitaţie bancara interna la cursul zilei respective.
Apărarea a arătat că nu se poate contesta că numitul Chirvăsitu Dumitru era o persoană fără sistem relațional în
afara tarii, pe când Nemeş Radu se ocupa de afaceri cu petrol de ani de zile - atât în ţară cât şi în străinătate - cunoscând
oameni de afaceri străini ce operau în domeniul respectiv şi oferind ca şi bonitate pentru seriozitatea afacerii, persoana sa. Nu
este explicat din care probe reiese ca Nemeş Diana Marina „controla” SC Excella Real Grup SRL, folosindu-se acelaşi
procedeu de transmitere subliminală a ideii vinovăţiei inculpatei (f. 19, paragr. 4 sentinţa) prin folosirea repetata a sintagmei
„inculpaţii Nemeş" (f. 20, paragr. 1 sentinţa).
De asemenea, afirmaţia potrivit cu care „inculpatul Nemeş Radu a fost cel care a conceput şi coordonat întreaga
activitate infracţională, iar alături de fosta lui soție, inculpata Nemeş Diana Marina, care a avansat resursele necesare
desfăşurării acestei activităţi, au fost principalii beneficiari ai sumelor obţinute din activitatea de evaziune fiscală şi supuse
unui proces de spălare a banilor înainte de a intra în posesia lor. „ a demonstrat dorinţa de a-i condamna cu orice preţ pe cei
doi apelanți-inculpați, în lipsa oricărui probatoriu care să justifice respectiva concluzie (f. 20 paragr. 2 sentinţa). S-a susţinut
că nici o probă a cauzei nu a ilustrat ideea finanțării activităţii presupus, așa infracţionale de către apelanta-inculpată Nemeş
Diana Marina, care de altfel cum s-a mai arătat, îşi câştiga existenţa din sala de fitness deschisă în Bacău.
Negând realitatea şi legalitatea contractului de comision dintre Inkasso Jobs SRL şi Coralys Investment Ltd. Dubai,
a considerat transferurile de bani ca şi sursa acestora ilegale absolut, deşi contractul exista şi îndeplineşte toate cerinţele de
valabilitate, iar sumele transferate nu au nici o legătură cu activitatea desfăşurată de SC Excella Real Grup SRL, reprezentând
comisionul reflectat în adaosul comercial practicat de Inkasso Jobs SRL la revânzarea motorinei importate către aceasta
firma. Eroarea în care s-a aflat judecătorul fondului s-a regăsit peste tot în motivare, confundând obiectul contractului de
comision cu unul de consultanţă, caz în care într-adevăr ar fi fost nevoie de documente justificative pentru plata sumelor
respective.
Din moment ce contractul în discuţie exista şi întrunește toate condiţiile de valabilitate - întocmit fiind de un
specialist în drept (avocat) - constituind fundamentul transferurilor bancare, nu s-a considerat ca fiind instrumentul de spălare
a banilor - cum tendenţios se afirma - mai ales că sumele de bani sunt incluse în adaosul comercial de revânzare a motorinei,
iar nu produsul infracţiunii de evaziune fiscală.
Apărarea a susţinut că judecătorul fondului nu a ţinut cont de realitatea obiectivă că între SC Benz Oil SRL şi SC
Ana Oil SRL - pe de o parte - şi SC Excella Real Grup - pe de altă parte - nu exista nici o legătură directă, prin urmare cei 2
administratori ai respectivelor societăţi nu aveau cum să-şi dea seama, pe baza documentelor de livrare care proveneau de la
societăţile fantoma, ca S.C. Excella Real Grup SRL nu-şi plătise taxele aferente şi astfel contribuie la o activitate
infracţională (f. 20 paragr. ultim sentinţa).
Totodată, apărarea a arătat că, nesusținută de probe, este şi afirmaţia potrivit cu care grupul infracţional ar fi fost
patronat de inculpatul Nemeş Radu care ar fi beneficiat de un presupus palier de protecţie, în condiţiile în care cele 3
persoane inculpate (Blejnar Sorin, Comăniță Viorel şi Codruţ Marta) despre care s-a susţinut că ar fi constituit respectivul
palier nu „cunoşteau natura reală a activităţilor frauduloase desfăşurate de membrii acestuia, nu au intervenit eficient
pentru a stopa fraudarea bugetului... ", contrar ideii expusa de judecătorul fondului cum ca ar fi dovedit acest fapt (f. 21,
paragr. 1 sentinţa).
Pornind de la realitatea asumată de către inculpatul Nemeş Radu privind înfiinţarea SC Excella Real Grup SRL,
achiziţionarea instalaţiei de cracare cât şi punerea în funcţiune a acesteia în vederea producerii de CLG, CLU şi CL Navo 1,
CL Navo 2 - când era şi administratorul operatorului economic (anul 2008) - nejustificat se concluzionează ca acesta, ulterior,
în perioada mai 2011- iulie 2012 ar fi coordonat în fapt activitatea firmei (f. 21, paragr. 4 sentinţa).
Pentru a ajunge la concluzia eronată a administrării în fapt a SC Excella Real Grup SRL de către Nemeş Radu,
instanţa de fond a invocat declaraţiile a 3 inculpaţi şi anume: Guliu George, Belba Nicolae, Chirvăsitu Dumitru.
Apelanţii au susţinut că în faţa procurorului condamnatul Guliu George a susţinut mincinos că nu cunoaşte nimeni
despre presupusa activitate infracţională, nu a fost implicat în niciun fel, a muncit doar 2 ore pe zi, şi că în rest activitatea ar fi
fost coordonată de către inculpatul Nemeş Radu, care însă așa cum a reieşit din celelalte declaraţii nu a fost cunoscut de
192
majoritatea martorilor şi inculpaţilor implicaţi în cauză (f. 98-99 R), deşi chiar instanţa de fond a arătat că depoziţia sa prin
care se deroba de răspundere nu poate fi luată în considerare, neavând argumente pertinente pentru a înlătura probele
testimoniale din care a reieşit cu prisosinţă implicarea sa în activitatea infracţională (...). La cercetarea judecătorească acesta a
solicitat aplicarea procedurii simplificate pentru care de altfel a şi primit o condamnare definitivă de 3 ani şi 8 luni închisoare.
Că afirmaţiile sale privind rolul decizional al inculpatului Nemeş Radu în activitatea ilegală a firmei cât şi în coordonarea şi
conceperea grupului infracţional organizat sunt mincinoase, au fost demonstrate de refuzul sau de a da orice depoziţie în sala
de judecată în şedinţa publică, în condiţii de contradictorialitate şi oralitate, pentru a putea fi evidenţiat faptul dacă susţinerile
sale din faza de urmărire penală (declaraţie data în data de 27.05.2014 când deja se afla în penitenciar în executarea unei alte
pedepse) au fost reale sau pur şi simplu a pasat responsabilitatea asupra inculpatului Nemeş Radu (f. 64 paragr. 3 sentinţa).
În opinia apărării, reţinerea ca adevărată a susţinerii acestui condamnat potrivit cu care inculpatul Nemeş Radu i-ar
fi spus la demararea activităţii că rolul lui este să execute ceea ce îi transmite el care este factor de decizie, întrucât firma ar
beneficia de protecţie, iar eventualele controale de către alte organe vor fi fără probleme, a fost neconfirmată şi nu poate fi
coroborată cu nicio altă probă a cauzei (f. 64 paragr. 3 sentinţa). A fost evidentă ușurința şi dorinţa instanţei de fond de a-şi
fundamenta soluţia pe declaraţia de la urmărire penală a acestui inculpat, din moment ce şi-a însușit afirmaţiile sale potrivit
cu care „... a acceptat rolul de subordonat al acestuia, întrucât la început a crezut ca vor face comerţ legal cu motorina,
însă, în momentul în care a constatat ca, în fapt, cumpărau şi vindeau motorina, însă declarau la organele statului ca vând
CLG, i-a spus lui Nemeş Radu ca ceva este în neregula, însă acesta l-a asigurat ca nu vor avea probleme” (f. 64 paragr. 3
teza finala sentinţa).
Cu toate că atât parchetul, cât şi instanţa de fond nu au putut nega realitatea judiciară că din probele administrate a
reieşit cercul familial, foarte apropiat al condamnatului Guliu George, care în calitate de acţionar minoritar al Excella Real
Grup SRL nu avea niciun interes să desfăşoare o activitate licită, profitabilă pentru asociatul majoritar inculpatul Nemeş
Radu, interesat fiind în primul rând de câștigurile ce puteau fi asigurate în mod ilicit şi care, în mare parte, intrau în propriile
buzunare sau celor apropiați lui, nu au fost în măsură să înlăture motivat susţinerile noastre în acest sens.
Potrivit ordonanţei de instituire a sechestrului asigurător acesta a dobândit la data de 07.10.2011 prin cumpărare 6
ha de teren (extras CF 102631), la data de 05.10.2011, tot prin’ cumpărare, încă 5 ha de teren (extras CF 103122). S-a mai
instituit sechestru asigurător şi pe 3 autoturisme: Audi A4 cu nr. CT-21-NXM, Mercedes Benz C320 cu nr. CT-21-BNC şi
Mercedes Benz cu nr. CT-13-GYA.
Din procesul verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare a reieşit ca acesta este locuieşte (împreună cu soţia, cele
2 fiice şi mama sa) într-un imobil situat în localitatea M Kogălniceanu, nr. 144 compus din demisol, parte, etaj şi mansardă
despre care a afirmat însă că ar fi proprietatea inculpatului Şapera Nicolae. Cu ocazia respectivă au fost găsite sumele de
82.000 lei şi 26.025 euro, 2 pistoale, 5 laptop-uri şi 29 telefoane mobile şi alte 5 autoturisme mărcile: 2 exemplare Range
Rover de culoare negru cu nr. de înmatriculare: B 071402 şi CT 09 AML, Mercedes de culoare alb cu nr. de înmatriculare CT
03 MLA, Mercedes de culoare negru, cu nr. de înmatriculare CT 04 LSI şi un BMW de culoare gri, cu nr. de înmatriculare
CT 11 WXT unde a fost găsita şi o stampila a Rad Trans Concept SRL, pe lângă alte documente.
Interesant este ca au fost găsite un nr. de două antecontracte de vânzare cumpărare imobile şi 4 contracte de
vânzare-cumpărare imobile pe numele soţiei sale Guliu Luminița, încheiate în perioada 07.10.2011-26.04.2012 (f. 1-10
proces-verbal percheziţie domiciliara).
Ori, în condițiile în care condamnatul Guliu George era „executantul docil" despre care face vorbire instanţa de
fond şi pe a cărei declaraţie - în principal - se bazează condamnarea inculpatului Nemeş Radu - s-a născut întrebarea legitimă
sursei financiare pentru opulența şi bunăstarea, ca şi averea deţinută de acesta, deşi cele 5% din acţiunile Excella Real Grup
SRL nu-i asigurau venituri consistente, profitul din actele financiar-contabile fiind nesemnificativ.
Conform celor învederate în susţinerea apelanţilor şi teza de apărare conform căreia artizanul întregii acţiuni de
iniţiere, constituire, coordonare a grupului infracţional organizat cât şi a conceperii întregului mecanism de evaziune fiscală i-
a aparţinut, inducându-1 în eroare pe inculpatul Nemeş Radu cu privire la legalitatea activităţii desfăşurate, cu concursul
deplin al celor angajați de el (prieteni, rude afini), a martorului Varlan Ion - tehnologul instalaţiei de cracare - care a întocmit
în fals, bonuri de consum, rapoarte de producţie, pontaje zilnice pentru operatorii din tura care deserveau instalaţia pe care
circula însă numai motorina, prezenta eşantioane şi probe de CLG, CLU organelor de control, etc.
S-a subliniat faptul că în ideea de a obţine cât mai multe foloase ilicite, inculpatul Guliu George şi-a atras lângă el,
în activitatea desfăşurată în cadrul Excella Real Grup SRL, rude şi afini, oameni de încredere ca: Neascu Mihaela Georgiana
(fosta Gulea) - operator ghişeu BRD M. Kogălniceanu (verișoară); Stanciu Luminiţa - responsabil agenţie BRD (verișoară
primară cu soţia sa); Sapera George Daniel - angajat Excella Real Grup SRL (nepot); Chirvăsitu Dumitru - care controla în
fapt unele din societăţile fantoma (verişor). De altfel, cu acesta se sfătuia permanent, amândoi căutând oameni predispusi sa
înfiinţeze societăţi pe numele lor; Lengiu Georgeta Nicoleta, contabil Excella Real Grup SRL (concubinaj notoriu cu Guliu
George).
Faţă de amploarea activităţii, a numărului mare de firme înfiinţate, condamnatul Guliu George ar fi trebuit să fie
permanent sfătuit, îndrumat, monitorizat, ori - așa cum s-a recunoscut atât prin rechizitoriu cât şi prin sentinţa atacată,
inculpatul Nemeş Radu s-a aflat mai tot timpul în afara granițelor ţării (f. 98 R.) - în nici o faza procesuală nu s-au
administrat probe constând în convorbiri telefonice zilnice, e-mail-uri, sms-uri sau alte mijloace de comunicare la distanta
prin care sa se dovedească implicarea acestuia în activităţile presupus infracţionale, situaţie faţă de care, atât organul de
urmărire penală cât şi judecătorul fondului au trebuit să prezume că inculpatul Nemeş Radu şi-ar fi luat măsuri deosebite de
conspirativitate pentru a nu se demonstra implicarea sa în activitatea infracţională în condiţiile în care este evident ca erau
necesare, dacă nu convorbiri telefonice, cel puţin e-mail-uri sau sms-uri ori o altă corespondenţă între cei 2 inculpaţi, pentru a
fi justificată poziţia de „executant docil" a condamnatului Guliu George, cum eronat se susţine în motivare.
Apărarea a arătat că pentru a-şi susţine cât decât teoria, judecătorul fondului a invocat depoziţia condamnatului
Guliu George din faza de urmărire penală (f. 99-100 R.) datorita faptului ca - în faţa instanţei, în timpul cercetării
judecătoreşti - acesta a refuzat expresis verbis, încă de la începutul declaraţiei, să răspundă vreunei întrebări a apărării,
devenind absolut obligatorie înlăturarea susţinerilor acestuia, care de altfel este contrazis şi de restul ansamblului probator.
În opinia apărării, tot neadevărat, acelaşi condamnat a mai susţinut, că Nemeş Radu ar fi coordonat-o pe inculpata
Vrânceanu (Cozma) Mariana, în condiţiile în care aceasta a arătat - afirmaţiile sale coroborându-se cu ale celorlalți inculpaţi
şi martori ca şi cu interceptările telefonice dintre cei doi - ca cel care dicta ce are de făcut zilnic şi cum să întocmească
documentele contabile (sens în care sunt şi convorbirile telefonice şi sms-urile) era Guliu George (f.64 paragr.1 sentinţa). De
193
asemenea, mincinos a susţinut Guliu George că nu el era factorul de decizie- pasând întreaga responsabilitate pe seama
inculpatului Nemeş Radu (f. 64 paragr. 3 sentinţa) - deşi numeroşi martori şi inculpaţi îi califica ca fiind „jupânul" în cadrul
SC Excella Real Grup SRL, el fiind cel care decidea şi coordona întreaga activitate (Chirvăsitu Dumitru, Lengiu Georgiana
Nicoleta, Anton Vasile Irinel, Belu Ion, Popescu Silviu Dan - poliţist la care acesta cerea datele maşinilor necunoscute care
circulau în zona - Sapera George Daniel, Varlan Ion, Grigore Marius, Gartone Razvan Cătălin, Gulea George etc).
Ca decidentul care dispunea de sistem relațional cu factorii de răspundere din instituţiile publice de control locale
era condamnatul Guliu George a reieşit din chiar motivarea hotărârii, respectiv redarea fragmentelor din interceptările
telefonice din datele de 30.05.2012 şi 04.06.2012 dintre acesta şi alte persoane (f. 140 sentinţa)
Nu s-a neglijat nici aspectul ca Guliu George ca şi inculpatul Chirvăsitu Dumitru fac obiectul şi altor dosare penale
- alături de majoritatea inculpaţilor şi martorilor din această cauză - pe rolul Tribunalului Călăraşi, în care Nemeş Radu a
primit soluţie de clasare (ordonanţa din 71D/P/2014 din data de 25.01.2016) rămasă definitivă prin sentinţa penală din data de
11.04.2016 pronunţată în dosarul penal nr. 433/116/2016, ceea ce denotă rolul de lider şi organizator al lui Guliu George a
unei alte activităţi similare, cu alte firme fantomă, pe raza judeţului Călăraşi (Anexa 4). Tot condamnatul Guliu George a
făcut obiectul dosarului nr.873/118/2016 aflat pe rolul Tribunalului Constanţa pentru alte infracţiuni de evaziune fiscală în
forma continuată cât şi a dosarului penal nr.545/118/2016 privind infracţiunea de trafic de influenţă.
În sprijinul confirmării realităţii acuzaţiilor condamnatului Guliu George privind inculparea inculpatului Radu
Nemeş instanţa de fond a invocat declaraţiile vărului acestuia, inculpatul Chirvăsitu Dumitru.
După ce este prezentat modul legal în care Nemeş Radu îi comunica acestuia ca S.C. Inkasso Jobs SRL va importa
motorină de pe piaţa internaţională prin intermediul său, contra unui comision încasat de către firma sa intermedia-Corralys
Investments Limited, accepta ca veridică afirmaţia inculpatului Chirvăsitu Dumitru cum că „l-a asigurat ca totul este în regula
şi ca el le asigura spatele, așa încât să aibă grija ce fac mai departe, inculpatul Chirvăsitu interpretând aceste spuse ca pe o
ameninţare, în sensul de a nu face vreo greșeală, care să îi afecteze şi pe el” (f. 65 paragr. 1 sentinţa). În situaţia dată s-a
născut întrebarea legitimă cu privire la interesul acestui inculpat de a accepta să înființeze o societate şi să deruleze activităţi
de import de motorină, în condiţiile în care deja susţine că a fost ameninţat de către inculpatul Nemeş Radu, cu toate ca nu
avea nici un fel de obligaţie sau alta relaţie cu acesta la acel moment.
Interceptările convorbirilor telefonice dintre cei doi veri (Guliu George şi Chirvăsitu Dumitru) au fost elocvente în
ceea ce priveşte colaborarea, înţelegerea şi rolul de coordonare pe care îi avea primul în raport cu cel de al 2-lea. Au fost
exemplificate notele din date de 14,16,17.11.2011 şi 10.12.2011 (Anexa 5).
Apărarea a susţinut că nu se poate pune temei pe declaraţia acestui coinculpat, fiind demonstrat şi de faptul că
alături de vărul său, au dezvoltat o altă reţea infracţională pe componenta comercializării ilegale de motorină ce face obiectul
dosarului penal aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi.
S-a arătat în continuare că sentinţa atacată abundă în afirmaţii neprobate, departe de realitatea judiciară, cum ar fi
„iar Nemeş Radu nu făcea nimic în legătura cu activitatea acestei societăţi sau a firmelor paravan implicate fără acordul lui
Guliu George şi nici Guliu George fără încuviințarea lui Nemeş Radu, întrucât numai în felul acesta se putea menţine
controlul asupra acestei activităţi", care de altfel a demonstrat şi contradictorialitatea motivării, inducând confuzie în ceea ce
priveşte logica şi ierarhia grupului infracţional organizat (f. 65 paragr. ultim, teza I-a sentinţa).
Cel de-al treilea fundament al incriminării inculpatului Nemeş Radu l-a constituit declaraţia inculpatului Belba
Nicolae - care a dat declaraţie în faţa instanţei de judecată numai după ce se afla deţinut în penitenciar în executarea unei alte
pedepse, refuzând sa răspundă la orice întrebare a apărării şi precizând încă de la debutul audierii sale că accepta numai
'întrebările procurorului - care din punct de vedere al jurisprudenței europene, tocmai datorita considerentelor expuse, nu
putea fi avuta în vedere de către judecătorul fondului.
Instanţa de fond nu a dorit să vadă afirmaţia singulară a inculpatului Belba Nicolae, conform căreia sumele de bani
retrase în numerar prin firmele fantomă pe care acest inculpat le controla ar fi ajuns în posesia inculpatului Nemeş Radu prin
predare efectiva, fără a fi în stare să descrie cum se desfăşura aceasta remitere de bani inculpatului (locuri de întâlnire,
mijloace de transport, cuantumul sumelor). Deşi declaraţia sa nu putea fi avută în vedere, pentru a întări justețea condamnării,
instanţa de fond îşi însușește ad litteram şi afirmaţiile acestui inculpat - care este implicat în activitatea infracţională, după
cum a demonstrat însăși motivarea hotărârii - potrivit cu care ar fi fost ameninţat de inculpatul Nemeş Radu, când respectivul
se afla pe teritoriul S.U.A. (f. 66 paragr. 1 sentinţa).
O altă contradictorialitate a hotărârii a fost regăsită atunci când judecătorul fondului a afirmat că „inculpatul Guliu
George a fost cel care s-a ocupat efectiv de coordonarea activităţilor de execuţie a acelor etape ale planului infracţional care
presupuneau achiziţionarea motorinei în regim suspensiv de accize, vânzarea oculta a acestei către cumpărătorii Benz Oil şi
Ana Oil, organizarea activităţii de transport a motorinei din OU Terminal până la destinatari şi simularea prin întocmirea
documentelor aferente a activităţilor de producţie şi comercializare a produselor energetice de calitate inferioara” (f. 65
paragr. 2 sentinţa). De fapt, această frază a fost singura conforma cu probatoriul cauzei, demonstrând mai presus de orice
dubiu ca cel care a fost indus în eroare cu privire la aparenta de legalitate a activităţii infracţionale este inculpatul Nemeş
Radu, restul afirmaţiilor din hotărâre fiind denaturate şi neconforme cu situaţia de fapt reieșită din probatoriu.
Referitor la calitatea de administrator de drept sau de fapt a inculpatului Nemeş Radu, pentru a putea fi subiect activ
calificat al infracţiunii de evaziune fiscală, s-a constatat că Excella Real Grup SRL a fost înfiinţată la data de 01.07.2008 (f.
18 R.) fiind autorizată ca şi antrepozit fiscal.
În perioada 2009-mai 2011 firma nu a funcţionat datorită existenţei dosarului penal aflat pe rolul Parchetului de pe
lângă Tribunalul Constanta, ulterior acestei date funcționând în baza autorizaţiei nr. RO 0122313PP01/12.11.2008 emisă de
către Ministerul Finanţelor.
Decizia nr. 065/03.03.2011 a Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse accizabile armonizate prin care a
fost revocată autorizaţia de antrepozit fiscal a Excella Real Grup SRL a fost suspendată prin sentinţa civilă nr.
243/CA/21.07.2011, până la soluţionarea pe fond a dosarului nr.424/36/2011 aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa, rămasă
definitivă şi irevocabilă prin decizia nr. 5812/02.12.201 la I.C.C.J. care a respins recursul promovat de către comisia din Min.
Finanţelor (Anexa 6).
În dosarul de fond nr. 424/36/2011 al Curţii de Apel Constanţa, ce a avut ca obiect anulare act administrativ, a fost
pronunţată sentinţa civilă nr. 214/CA/25.04.2012 prin care a fost admisă în parte acţiunea şi s-a constatat nulitatea deciziilor
nr. 065/03.03.2011 şi nr. 079/31.03.2011 ale Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse accizabile armonizate,
soluţie care a rămas definitivă şi irevocabilă abia în anul 2014, prin decizia civilă nr. 2800/13.06.2014 a I.C.C.J. (Anexa 7).
194
Pe cale de consecinţă, afirmaţiile privind calificarea ca şi rea-credința din partea inculpatului Nemeş Radu a
exercitării drepturilor procesuale împotriva celor 2 decizii de suspendare a autorizaţiilor de antrepozit fiscal a Excella Real
Grup SRL sunt vădit netemeinice, aflându-se în contradicţie flagranta cu statuările din hotărârile intrate în puterea lucrului
judecat ale instanţelor judecătoreşti civile de contencios administrativ şi fiscal competente (f. 18-21 R. şi f. 24 paragr. 1).
S-a arătat că instanţa de fond nu observat ca demersurile privind exercitarea drepturilor procesuale şi angajarea de
apărător ales sunt întreprinse de către Guliu George iar nu de către Nemeş Radu, făcându-i acestuia din urma un adevărat
proces de intenţie. Este de domeniul evidentei ca atât organul de urmărire penala cât şi instanţa de fond nu cunosc dispoziţiile
Legii nr. 554/2004 care permit promovarea separata atât a unei cereri de suspendare a actului administrativ atacat (dosar
separat cu nr. propriu şi termene de judecata distincte), în condiţiile în care se face dovada ca pe rolul instanţei este înregistrat
un dosar privind anularea actului respectiv (art. 14) - suspendare care este valabila până la pronunţarea instanţei de fond cu
privire la cererea de suspendare ce constituie capătul 2 din acţiunea de anulare a actului administrativ - cât şi a unei cereri de
suspendare în cadrul aceluiaşi dosar de fond (dosar nr. 2 cu nr. propriu şi termene de judecata distincte), suspendarea intr-o
asemenea ipoteza fiind valabila până la soluţionarea pe fond a cauzei (art. 15).
Referitor la asociaţii Excella Real Grup SRL se constată ca iniţial inculpata Nemeş Diana Marina deţinea 95% din
părţile sociale, iar condamnatul Guliu George un procent de 5% din părţile sociale.
Luând act de cererea nr. 29.567/24.05.2011 înregistrata la O.N.R.C. de pe lângă Tribunalul Constanta, prin
rezoluţia nr. 10658/26.05.2011 pronunţată în dosarul nr. 29.567/2011 s-a admis cererea şi s-a dispus atât înregistrarea în
Registrul Comerţului cât şi publicarea în M. Of. a actului adiţional nr. FN/06.05.2011. Prin actul adiţional al Excella Real
Grup SRL, autentificat sub nr. 4422/06.05.2011 de către BNP Asociaţi Zaharia Elena şi Baisan Andrei Heliu, a fost cooptat
în societate inculpatul Nemeş Radu în locul lui Nemeş Diana Marina, cu 95% din capitalul social, Guliu George rămânând în
continuare cu 5% din capitalul social.
Actul adiţional a fost publicat în M. Of. nr. 2141/10.06.2011, moment din care a devenit opozabil erga omnes,
conform disp. art. 203 din Legea nr. 31/1990 republicata.
Drept urmare, din nou în rechizitoriu cât şi în hotărâre se fac aprecieri eronate (f. 22-31 R.), intenţionat
deformându-se situaţia reală reieșită din documentele şi actele existente la dosarul cauzei în ceea ce priveşte pierderea
calităţii de asociat a inculpatei Nemeş Diana, care începând cu data de 10.06.2011, nici măcar formal nu mai avea vreo
legătura cu Excella Real Grup SRL, pe perioada infracţională aceasta neavând nicio calitate iar cu privire la faptul că „... si-a
adus propria contribuţie la desfăşurarea activităţii de evaziune fiscală cu carburanţi ... a pus resursele societăţii al cărei
asociat era la dispoziţia celor... " (f. 27 paragr. 1, ultim paragr. şi f. 28 sentinţa) reprezintă o părere personala în contradicţie
cu toate probele cauzei şi chiar cu dispoziţiile legale incidente (Anexa 8).
Administratorul legal al Excella Real Grup SRL a rămas în continuare Guliu George. Împrejurarea ca inculpatul
Guliu George nu a depus documentul solicitat la Registrul Comerţului - în condiţiile în care s-a depus la dosarul cauzei
expertiza extrajudiciara grafoscopică din care reiese ca niciunul din inculpaţii Nemeş Diana şi Nemeş Radu nu au semnat
actele respective - nu incumba vreunuia dintre cei 2 inculpaţi (f. 25 - 28 sentinţa).
Chiar dacă legea procesual penală nu ierarhizează mijloacele de proba, totuşi nu poate fi trecut sub tăcere procedeul
judecătorului fondului care înlătura concluziile unei expertize grafoscopice extrajudiciara prin invocarea declaraţiei
martorului — notar public Tragone George, care de altfel nici nu susţine ca semnăturile le-ar aparţine celor doi inculpaţi şi
depoziţia inculpatului Guliu George care afirma reluarea demersurilor pentru noul act adiţional de transfer al părţilor sociale
s-a făcut cu cunoştinţa şi din iniţiativa inculpaţilor (f. 28 paragr. ultim, f. 29 paragr. 1,2,3 sentinţa).
Apărarea a arătat că în lipsa oricărei implicări a inculpatei Nemeş Diana Marina judecătorul fondului raționează că
aceasta „si-a păstrat puterea de decizie conferita de calitatea de asociat majoritar, în virtutea căreia, acţionând în deplina
cunoştinţa de cauza şi în mod deliberat, a creat autorilor infracţiunii de evaziune fiscală condiţiile propice pentru săvârşirea
acestor infracţiuni" fără însă a fi în măsura sa indice în ce-au constat deciziile şi care sunt acţiunile sale care demonstrează
implicarea în activitatea infracţională (f. 30 paragr. 1 sentinţa).
Cu privire la Inkasso Jobs SRL, în afara descrierii modului de înfiinţare, nu se reţine nicio ilegalitate, actul de
inculpare recunoscând legalitatea şi realitatea achiziţiilor de motorina care au ajuns apoi, în regim suspensiv de accize, la
Excella Real Grup SRL, contrar afirmației gratuite şi neacoperite de probele cauzei ca aceasta ar fi „(...) funcţionat ca un nod
central în circuitul financiar prin care au fost împărţite beneficiile obţinute din evaziune fiscală" (f. 33, paragr. 1 R).
În cele 390 pag. ale rechizitoriului ca şi în cele 195 pag. ale sentinţei nu este indicat nici măcar un singur mijloc de
proba din care sa reiasă ilegalitatea sau fictivitatea achiziţiilor de motorina de la furnizorii externi şi livrarea acestora, legala,
către Excella Real Grup SRL.
Contrar actului de inculpare judecătorul fondului ajunge la concluzia ilegala şi netemeinica conform căreia
societatea respectiva ar fi vândut „în mod ocult" către SC Excella Real Grup SRL motorina importata, afirmând gratuit ca
inculpatul Chirvasitu Dumitru ar fi acţionat „... conform dispoziţiilor transmise de I către liderul grupului infracţional,
inculpatul Nemeş Radu" (f. 30 paragr. 3 sentinţa). În sens contrar celor susţinute de către inculpat, apărarea a exemplificat o
parte din notele de redare a înregistrărilor telefonice dintre Chirvăsitu Dumitru şi varul sau Guliu George care demonstrează
adevărata relaţie dintre cei doi (Anexa 9).
Ori este neîndoielnic ca atât activitatea de import motorina cât şi cea de revânzare a acesteia a fost desfăşurată cu
documente financiar-contabile legale şi ca ceea ce este sub semnul întrebării este vânzarea de țiței către SC Excella Real
Grup SRL.
Inexistenta calităţii de administrator de fapt a inculpatului Nemeş Radu
Chiar prin actul de inculpare se recunoaşte ca inculpatul Nemeş Radu „(...) se afla mai tot timpul în afara graniţelor
ţării, rolul de coordonare a grupării infracţionale a fost preluat de inculpaţii Guliu George şi Buliga Mihai"(f. 98-99 R).
Contrar afirmaţiilor potrivit cu care acesta ar fi fost creierul şi „creatorul" mecanismului evazionist, toate probele
testimoniale cât şi documentele financiar-contabile demonstrează neimplicarea inculpatului Nemeş Radu în presupusa
activitate infracţională.
Astfel, următoarele societăţi comerciale au fost înfiinţate şi controlate în fapt, de către Chirvăsitu Dumitru şi
Jugănaru Andrei Florin: Romerom Group SRL Constanta, Accesing Perfect SRL Călăraşi, M&S Market SRL Constanta,
Cibin Distribution SRL Bucureşti (Jugănaru Andrei Ştefan), Agro Line Expres SRL Bucureşti, Divers Zootehnic SRL
Constanta, Partener Noblesse SRL Constanta (Belba Nicolae), Milenium Energy SRL Bucureşti, Gabros Invent Strategies
SRL Bucureşti (Juganaru Andrei Ştefan), Delta Oii Logistic SRL Bucureşti, Rad Trans Concept SRL Bucureşti, Crivas
195
Logistic SRL Bucureşti, Energrom Supply Service SRL Bucureşti (Juganaru Andrei Ştefan), Carpatic Division SRL
Cobadin-Constanţa.
S-a susţinut că respectiva situaţie de fapt reiese din declaraţiile inculpaţilor şi martorilor audiaţi în cele 2 faze ale
procesului: Olteanu Mihai Razvan, Alamaru Mihai, Lengiu Georgeta Nicoleta, Lorinczi Georgeta, Anton Vasile Irinel,
Ciorneanu Sorin Ion, Belu Ion, Cristescu Dumitru Gabriel Vasile, Cristescu lonut Virgiliu, Roşu Ionut Gabriel, Stanulet
Petrică Costel, lonuta Mircea, Ionuta Mircea Grigore, Varlan Ion, Paler Elena, Grigore Marius, Ursu Alina, Dascălii Gabriel,
Vrînceanu (Cozma) Mariana, Ursu Mihaela Irina, Gimbirea Florentina, aceştia având fie calitatea de administratori de firme,
fie de şoferi, martori, etc.
În condiţiile în care reiese fără dubiu ca inculpatul Chirvasitu Dumitru - văr cu Guliu George (fără nicio participare
din partea lui Nemeş Radu sau Nemeş Diana): l-a pus pe martorul Olteanu Mihai Răzvan sa înființeze şi sa desfăşoare
tranzacţii scriptice de produse reziduale prin M&S Market SRL şi Romerom Grup SRL (d.u.p., voi. 34, f. 306-310),
retribuind cu diverse sume de bani pe Paler Elena, Dascălu Gabriel, Ursu Alina şi Ursu Mihaela - administratori la alte
societăţi incluse în circuit — bani înmânați de către inculpatul Jugănaru Andrei Florin care avea acordul lui Preda Dumitru; a
pus-o pe martora Lorinczi Georgeta sa înfiinţeze Carpatic Division SRL (f. 64 ds. fond); 1-a pus pe Ionita Mircea sa preia
Accesing Perfect SRL de la martora Gimbirea Florentina (f. 151-152, ds. fond); a pus-o pe Paler Elena sa înființeze
Rad Trans Concept SRL, ocupându-se inclusiv de schimbatul telefoanelor şi a învăţat-o şi ajutat-o pe aceasta să înfiinţeze pe
numele lui Ursu Alina Agro Line SRL (d.u.p., voi. 34, f. 443-449, f. 55-56 ds. fond);realiza direct tranzacţii bancare prin
Divers Zootehnic SRL şi Accesing Perfect SRL (declaraţiile martorilor Neacsu Mihaela Georgiana, ds. fond f. 144-145
ds.fond); supraveghea întreaga activitate la Terminal Oil SRL (declaraţii Gartone Răzvan Cătălin, Grigore Marius); la
propunerea sa Dascălu Gabriel venind în Bucureşti şi înființând Energrom Supply Services SRL; ocupându-se direct şi de
Partener Noblesse SRL (declaraţie inculpata Vrînceanu (Cozma) Mariana);punând-o pe Ursu Mihaela Irina sa înființeze
Cibin Distribution SRL, ca de altfel, aceeaşi implicare având-o Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian şi Belba
Nicolae, ei fiind astfel artizanii şi protagoniștii activităţii presupus infracţionale, uniți prin legături de cumetrii, afinități sau
alte interese pecuniare.
Şi invocarea unui presupus rol de şef al grupului infracţional prin prisma declaraţiei lui Chirvăsitu Dumitru
(declaraţie data în faza de urmărire penală întrucât în faza cercetării judecătoreşti nu a mai susţinut acelaşi lucru) -
administrator de fapt al Inkasso Jobs SRL - este nefondată şi în contradicţie cu celelalte mijloace de proba întrucât Nemeş
Radu a înţeles să se implice numai în activităţile legale de import motorina. Din chiar fragmentul redat în rechizitoriu şi în
hotărârea judecătoreasca reiese realitatea afirmaţiilor lui Nemeş Radu cum că societatea respectiva se va ocupa în mod legal
cu importul de motorina, sens în care 1-a şi pus în legătura cu furnizorii externi - Glorys Finance Corporation, Litasco Lukoil
- reprezentantul acestora pe nume sârbul Iovanovici vorbind în engleza cu Gartone Razvan Cătălin întrucât Chirvasitu
Dumitru nu cunoaşte limba en (f. 101 R., f. 65 paragr. 2 sentinţa).
Realitatea a fost ca numitul Chirvăsitu Dumitru era o persoana fără sistem relațional în afara tarii, pe când Nemeş
Radu se ocupa de afaceri cu petrol de ani de zile - atât în tara cât şi în străinătate - cunoscând oameni de afaceri străini ce
operau în domeniul respectiv şi oferind ca şi bonitate pentru seriozitatea afacerii, persoana sa contra unui comision de
100$/tona motorina importata, așa cum reiese şi din contractul de comision între Inkasso Jobs SRL şi Coralys Investment
Ltd. Dubai.
Afirmaţiile prin care se neaga existenta contractului de comision depus în cursul cercetării judecătoreşti şi peste
care instanţa de judecata nu putea trece sunt neconforme cu legea şi cu probele cauzei, contractul fiind perfect legal din punct
de vedere al dreptului civil-comercial, în lumea afacerilor orice activitate fiind prestata numai oneros iar nu cu titlu gratuit (f.
80 - 83 sentinţa).
În temeiul contractului comercial dintre cele două societăţi a fost transferată legal, prin instituţiile bancare -
schimbul valutar având loc prin licitaţie bancara interna la cursul zilei respective - suma totala de 13.212.000 USD.
Mai mult, descrierea din rechizitoriu cât şi din sentinţa penală a presupusei activităţi desfăşurate de către ceilalţi
inculpaţi, demonstrează implicarea în rolul de decidenți şi coordonatori a inculpaţilor Guliu George, Preda Dumitru Emilian;
- naş de cununie cu Jugănaru Andrei Ştefan) şi Chirvăsitu Dumitru.
Or, cu privire la Nemeş Radu, toţi martorii şi cea mai mare parte a inculpaţilor au arătat pe parcursul cercetării
judecătoreşti, fie că nu îl cunosc, fie că l-au văzut tangenţial de 2-3 ori, dar anterior anului 2011 când a demarat presupusa
activitate infracţională.
Apărarea a susţinut că nu s-a putut dovedi ca Nemeş Radu ar fi desfăşurat activităţi în calitate de administrator de
fapt, nici măcar la nivel de început de dovada - ca în dreptul procesual civil.
Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 241/2005 prin contribuabil se înţelege „orice persoană fizică ori juridică sau orice
altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuții şi alte sume bugetului general consolidat".
Jurisprudența a statuat ca nu se face nicio distincție între administratorul de fapt şi cel de drept câtă vreme unul sau altul, ori
ambii realizează administrarea concretă a firmei, astfel că situaţia lor în materia răspunderii penale este similară (Decizia nr.
3105/05.12.2014 a ICCJ). De asemenea, a mai statuat că toate activităţile descrise în actul de inculpare pot fi încadrate
corespunzător administratorului de fapt, care în cazul nostru ar putea fi, în afara lui Guliu George - care este şi administrator
de drept - inculpaţii Jugănaru Andrei Florin, Chirvăsitu Dumitru, Preda Dumitru Emilian, Belba Nicolae, însă în niciun caz
Nemeş Radu.
În acest sens jurisprudența a avut în vedere activităţile de completare a numeroase acte (facturi, ordine de plată,
borderouri de achiziţie) pentru societăţile implicate în presupusa activitate infracţională, deţinerea ștampilelor firmelor de
către inculpaţii menţionaţi, derularea de operaţiuni în conturile bancare ale societăţilor, fie personal de către aceştia, fie prin
persoanele interpuse care aveau calitatea de administratori de drept (Decizia nr. 2626/19.09.2014 a ICCJ).
Deşi, este mai presus de orice dubiu ca majoritatea martorilor pe numele cărora erau înregistrate societăţile
comerciale erau la curent cu activităţile infracţionale, nu au fost inculpaţi în calitate de administratori ci numai entitatea
juridica care nu poate săvârşi în aceasta calitate infracţiuni, de sine stătător, fără participarea reprezentantului legal.
În ceea ce priveşte Optima Business SRL se constată ca nu este administrată nicio dovadă în ceea ce priveşte
implicarea ei în presupusele activităţi infracţionale, în afara faptului ca acționarul ei este Coralys Investment Ltd. Dubai,
soluţia de achitare în ceea ce o priveşte fiind legala şi temeinica.
196
Atât expertiza contabilă, suplimentul la expertiza cât şi martorii audiaţi (Vrînceanu Mariana, Stanciu Victorița -
responsabil agenție BRD) susţin ca nu exista nicio legătura intre Excella Real Grup SRL şi Optima Business SRL, nefiind
implicata în vreun mod în angrenajul presupus infracţional.
Inexistenta unui presupus palier de protecţie
Neputând face dovada calităţii de administrator de fapt al Excella Real Grup SRL pentru Nemeş Radu - fiind
exclusa orice apropiere a acestei calităţi în raport cu celelalte societăţi comerciale implicate - organul de urmărire penala
procedează la supoziții privind asigurarea şi implicarea de către acesta într-un palier de protecţie fără de care, concluzionează
atât acuzarea cât şi instanţa de fond, ca nu s-ar fi putut desfăşura presupusa activitate infracţională.
În acest sens, nu exista nicio dovada a faptului ca Schwartzenberg Emilian ar fi primit suma de 1.100.000 USD de
la Nemeş Radu, ca fiind cu scopul de a determina pe ceilalţi doi inculpaţi, Blejnar Sorin şi Comănită Viorel, să protejeze
activitatea Excella Real Grup SRL.
Supoziția ca o astfel de activitate infracţională nu ar fi fost posibila fără protecţie, este de neacceptat (f. 133 - 150
sentinţa). Nu se poate trece peste realitatea ca în perioada menţionată au fost dispuse şi efectuate zeci de controale de către
organele vamale, ANAF, direcții financiare, politia economica, atât la sediul Excella Real Grup SRL cât şi în trafic, pe
autostrăzi, prelevându-se probe din autocisterne, care au fost trimise la laboratoare, neconstatându-se nereguli intre actele
prezentate şi combustibilul transportat.
Controalele au continuat şi după plecarea celor doi inculpaţi (Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel) de Ia conducerea
instituţiilor respective, nemaiputându-se logic susţine existenta presupusului palier de protecţie. Nu exista niciun singur
funcţionar public din subordinea inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comănită Viorel, care sa confirme ca vreunul din cei 2 ar fi
favorizat în vreun fel activitatea Excella Real Grup SRL, dimpotrivă, atunci când era preşedintele comisiei din cadrul
Ministerului Finanţelor, inculpatul Comănită Viorel fiind cel care a revocat autorizaţia de antrepozit fiscal, ulterior contestata
în instanţa.
În perioada mai 2011-mai 2012 inculpatul Marta Codruţ Alexandru nu mai deţinea funcţia de şef de cabinet al lui
Blejnar Sorin încă de la jumătatea anului 2010. Întâlnirile dintre Nemeş Radu şi Marta Codruţ Alexandru din Arad şi diverse
locaţii din Bucureşti, nu fac dovada ca neapărat s-ar fi discutat despre asigurarea unui palier de protecţie pentru SC Excella
Real Group SRL (f. 140 sentinţa).
Lipsa de substanţa a rechizitoriului cât şi a hotărârii judecătoreşti reiese şi din invocarea atribuţiilor de serviciu şi
diligentei de care ar fi trebuit sa dea dovada cei 2 inculpaţi (Blejnar Sorin şi Comănită Viorel) ca şi cum aceştia ar fi fost
acuzaţi de abuz sau neglijenta în serviciu (f. 232-240 R., f. 133-136 sentinţa).
Sunt invocate contactele dintre Radu Nemeş şi Marta Codruţ Alexandru - cu care acesta nu a negat relaţiile de
prietenie îndelungata, de peste 15 ani - pe de o parte şi pe de alta parte relaţia dintre acesta din urma şi Comănită Viorel, ca
explicaţii logice ale unei pretinse activităţi de protecţie, în lipsa oricăror elemente concrete, palpabile care sa demonstreze
acest aspect. Or, Comănită Viorel a arătat ca chiar dacă Marta Codruţ Alexandru 1-a invitat nici pe Nemeş Radu la locuinţa
sa, el personal nu l-a cunoscut cum de altfel Blejnar Sorin nu s-a cunoscut vreodată cu Nemeş Radu.
Astfel, martorul Tapu Florin - şoferul lui Marta Codruţ Alexandru - nu ii cunoaşte pe Nemeş Radu (in ciuda relaţiei
îndelungate de prietenie dintre cei 2 asumata de Nemeş Radu), relatând ca o singura data, şi anume când se afla la locuinţa lui
Comănită Viorel, a văzut un Range Rover negru, cu număr de CT.
La rândul sau martorul Mihai Ovidiu - funcţionar public Garda Financiara Constanta - arăta că la începutul lunii
martie 2012 1-a condus cu autoturismul sau pe Florea Sorin de la sediul central ANAF la inculpatul Comănită Viorel, unde se
afla o persoana care în niciun caz nu era Nemeş Radu. Afirmaţia acestuia este confirmată de către martorul Florea Sorin care
a susţinut ca la Comănită Viorel se afla şi Marta Codruţ Alexandru, care insa nu mai lucra în sistem din anul 2010, precizând
ca nu-l cunoaşte pe Nemeş Radu şi nu a avut nicio întâlnire cu acesta.
Dimpotrivă, din interceptările telefonice şi sms-urile lui Guliu George reiese ca el era cel mare rezolva toate
problemele pe care le avea Excella Real Grup, exemplul fiind şi momentul în care s-au sesizat autorităţile statului cu privire
la activitatea firmei, inclusiv prim-ministrul de la aceea vreme, Victor Viorel Ponta, insistând ca lucrarea trebuie să vina pe
plan local unde „ de restul se va ocupa el şi o va rezolva ".
Invocarea declaraţiei martorului Romaşcanu Dinu — fost director adjunct Garda Financiara Bacău - este în
disperare de cauza, în lipsa altui material probator, afirmaţiile sale referindu-se la fapte din 2009 privind alte firme ale lui
Nemeş Radu, iar nu la perioada 2011-2012 şi nici la activitatea Excella Real Grup, dorind a se transmite un mesaj subliminal
care sa facă legătura şi sa inducă ideea ca acesta s-ar fi ocupat cu activităţi ilicite în domeniul petrolului.
Revenind la inculpata Nemeş Diana Marina deşi judecătorul fondului recunoaşte că „nu s-a implicat în mod efectiv
în activitatea de concepere, coordonare sau execuţie a planului infracţional, ci a preferat sa-si aducă contribuţia la
înfăptuirea acestuia prin asigurarea condiţiilor propice pentru desfăşurarea activităţilor ilicite ... nici persoanele audiate ca
martori ... nu au perceput-o pe acesta ca având vreo preocupare vis-a-vis de activitatea respectivei societăţi ... participația
concreta a inculpatei s-a materializat prin aceea ca deţinând în mod public, calitatea de asociat majoritar în cadrul
societăţii anterior menţionate, aceasta a acceptat, cu buna-știința, sa pună societatea şi resursele acesteia la dispoziţia
inculpaţilor " totuşi îi reţine vinovăţia numai pe acest aspect în opoziție cu dispoziţiile legale privind opozabilitatea erga
omnes a cedării acţiunilor societăţii, cu realitatea neimplicării sale în nici un fel de activitate infracţionala cu folosirea - pur şi
simplu a numelui sau - ca acţionar majoritar, similar martorei Chirvasitu Marioara, acţionar şi administrator de drept ai SC
Inkasso Jobs SRL (f. 68 sentinţa).
Pe parcursul cercetării judecătoreşti s-a solicitat înlăturarea interceptărilor, convorbirilor telefonice şi sms-urilor,
așa cum au fost indicate în cererea respectiva şi identificate încheierile şi mandatele de interceptare puse în executare de către
SRI - organ necompetent material, aspect ce face de prisos analiza conţinutului acestor mijloace de proba faţă de inculpatul
Secăreanu Florin Dan.
În lipsa oricărei dovezi privind implicarea inculpatului Nemeş Radu cât şi a inculpatei Nemeş Diana Marina în
presupusa activitate infracţională de evaziune fiscală şi de constituire a unui grup infracţional organizat, apărarea a solicitat
achitarea în baza art. 296 alin. (5) rap. la art. 6 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală.
În temeiul disp. art. 404 alin.(4) lit. c) rap. la art. 400 Cod procedură penală, a solicitat să se dispună revocarea
masurilor asigurătorii dispuse prin ordonanţa procurorului din 23.07.2012 (vol. 16, f. 170-173) pe numele lui Radu Nemeş şi
cea din 19.07.2012 dispusa pe numele Optima Business SRL, cât şi cea dispusa pe numele lui Nemeş Diana Marina, cu toate
actele şi măsurile subsecvente de aducere la îndeplinire.
197
În concluzie, în temeiul disp. art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea
sentinţei primei instanţe şi rejudecând să se dea interpretarea cuvenită probelor administrate care conduc la soluţia de achitare
a celor doi inculpaţi Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina.
Inculpatul Secăreanu Florin Dan, prin motivele de apel a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea soluţiei primei
instanţe şi pronunţarea unei soluţii de achitare în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin.1 lit. a) şi lit. c) Cod de Procedură Penală,
pentru pretinsele fapte penale pentru care a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti prin Sentinţa Penală nr. 106
din data de 09.06.2016.
Inculpatul a susţinut că instanţa de fond a reţinut o situaţie de fapt eronată, prin interpretarea greşită a probatoriului
administrat în cauză.
S-a arătat că prin Rechizitoriul nr.54/01.07.2014 a fost dispusă trimiterea în judecată a inculpatului pentru faptele
de complicitate la evaziune fiscală , prevăzuta de art.48 Cp. raportat la art.9 alin.1 lit. a, b, c şi alin 3 din Legea 241/2005 cu
aplicarea art.5 Cp., constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), fapta prevăzută de art.367 alin.1 şi 2
Cp., cu aplicarea art. 5 C.p. şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii,
fapta prevăzuta de art.12 alin.1, lit. b din Legea 78/2000, totul cu aplicarea art.38 lit. a Cp. reținându-se că, în calitate de
ofiţer al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă şi fost Şef al Serviciului Constanta din cadrul acestei structuri, a
sprijinit grupul infracţional condus de Nemeş Radu prin divulgarea de informaţii confidențiale de care a luat la cunoştinţă în
virtutea atribuţiilor de serviciu, cu scopul de a evita deconspirarea activităţii infracţionale a grupului. Toate aceste activităţi
de sprijinire a grupului infracţional organizat s-ar fi desfăşurat prin trimiterea unor sms-uri către Nemeş Radu şi Buliga Mihai
în vederea anunțării acestora cu privire la efectuarea unor controale din partea diferitelor instituţii ale statului în domeniul
comerţului cu petrol ,precum şi prin intermediul unor întâlniri caracterizate prin conspirativitate şi comportament
contrainformativ.
O primă critică, constă în aceea că, încă de la debutul motivării sentinţei, reiese faptul că judecătorul fondului a
copiat integral acuzaţia din rechizitoriu apreciind-o ca fiind dovedita prin simpla enunțare a afirmaţiilor parchetului şi prin
redarea unor fragmente din conţinutul unor sms-uri atribuite inculpatului. Din această reţinere a judecătorului fondului a
reieşit în mod evident că hotărârea este nemotivată potrivit dispoziţiilor art.396 alin.2 Cod procedură penală în sensul în care
nu sunt indicate în concret probele pe care se fundamentează această decizie, judecătorul fondului mărginindu-se doar la
susţinerile parchetului şi apreciind că acestea sunt dovedite în lipsa unei declaraţii a inculpatului.
Astfel, în ceea ce priveşte acuzaţia de aderare sub forma sprijinirii la grupul infracţional, nu este prezentată o
dovadă a modului în care a aderat apelantul la grupul infracţional, precum şi momentul la care s-ar fi produs aderarea acestuia
la grup. Nu este precizată poziţia sa în cadrul grupului, modalitatea concretă în care sprijinea grupul şi mai ales câștigul
acestuia în cadrul grupului pentru că este greu de crezut că o persoană comite anumite fapte penale (mai ales în domeniul
infracţiunilor economice cu prejudicii importante) fără a avea un beneficiu sau fără a urmări un scop.
În aceeaşi manieră s-a procedat şi cu privire la condamnarea pentru infracţiunea de permitere a accesului unor
persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, cu atât mai mult cu cât în adresa transmisă de către
DGIPI s-a precizat că apelantul nu a accesat bazele de date ale instituţiei în care îşi desfăşura activitatea în vederea aflării
anumitor informaţii cu privire la persoanele şi firmele pe care le-ar fi sprijinit în activitatea infracţională. În condiţiile în care
nu deţinea anumite informaţii în virtutea desfăşurării activităţii profesionale desfăşurată în cadrul DGIPI stabilirea vinovăţiei
acestuia pentru infracţiunea susmenționată este netemeinică.
Inculpatul a criticat sentinţa apelată şi sub aspectul încălcării dreptului la apărare, sens în care a adus la cunoştinţa
instanţei de control judiciar faptul că apelantul nu a avut posibilitatea de a-şi susţine nevinovăţia prin declaraţii detaliate în
faţa instanţei întrucât deşi a solicitat audierea acestuia în şedinţa nepublica precum şi disjungerea cauzei, ambele cereri au
fost respinse de către instanţa de fond.
Motivele solicitării inculpatului au vizat respectarea dispoziţiilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului,
precum şi în conformitate cu dispoziţiile privind protecţia informaţiilor clasificate din Legea nr.182/2002.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art.42 lit. a din Legea nr. 360/2002 polițistul este obligat să păstreze secretul
profesional şi confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii.
Legea privind informaţiile clasificate (Legea nr. 182/2002) prevede la art.15 lit. d următoarele: în sensul prezentei
legi, următorii termeni se definesc astfel: lit. d- informații secrete de stat - informaţiile care privesc securitatea naţionala, prin
a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţionala şi apărarea ţării; lit. e - informaţiile secrete de serviciu - informaţiile a
căror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat. Mai departe art.
17/L182/2002 stabileşte următoarele:
În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se refera la: lit. d -
mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile
publice care desfăşoară activitate de informaţii.
Analizând aceste prevederi, precum şi dispoziţiile art. 16 din această lege care prevăd faptul ca protecţia
informaţiilor secrete de stat este o obligaţie ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intra în
posesia lor, inculpatul a apreciat că instanţa este obligată să procedeze la audierea sa în condiţii de respectare a dispoziţiilor
legii cu privire la protecţia informaţiilor clasificate, cu respectarea dispoziţiilor art.7 alin 4 din Legea nr.182/2002 în ceea ce
priveşte accesul la informaţiile clasificate care constituie secrete de stat sau secrete de serviciu.
S-a mai susţinut că soluţia de condamnare se bazează pe probe indirecte, din niciun mijloc de probă nereieşind
faptul că Secareanu Florin Dan a comis infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată. Orice soluţie pronunţată de către
instanţă nu se poate întemeia decât pe probe legal administrate şi convingătoare aşa cum a statuat şi C.E.D.O. în cauza
Telfner c. Austriei, scopul procesului penal fiind ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită conform
vinovăţiei sale şi nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Prin adoptarea prezumţiei de nevinovăţie ca principiu de bază, distinct de celelalte drepturi care garantează şi ele
libertatea persoanei s-a produs o serie de restructurări ale procesului penal şi a concep/iei organelor judiciare, care trebuie să
răspundă următoarelor cerinţe: vinovăţia se stabileşte în cadrul unui proces, cu respectarea garanţiilor procesuale, deoarece
simpla învinuire nu înseamnă şi stabilirea vinovăţiei; sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care
interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii şi
definitive pentru următoarea fază a procesului; la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă,
inculpatul are statutul de persoană nevinovată, la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitive prezumţia de nevinovăţie
198
este răsturnată cu efecte erga omnes; hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăţie, iar în caz de
îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunţe o soluţie de achitare.
Toate aceste cerinţe sunt argumente pentru transformarea concepției asupra prezumţiei de nevinovăţie, dintr-o
simplă regulă, garanţie a unor drepturi fundamentale, într-un drept distinct al fiecărei persoane, de a fi tratată ca nevinovată
până la stabilirea vinovăţiei printr-o hotărâre penală definitivă.
Având în vedere că la pronunţarea unei condamnări instanţa trebuie să-şi întemeieze convingerea vinovăţiei
inculpatului pe bază de probe sigure, certe şi întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau
sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privinţa vinovăţiei inculpatului, se impune a se da eficienţă regulii potrivit
căreia „ orice îndoială este în favoarea inculpatului” (in dubio pro reo). Regula „in dubio pro reo " constituie un complement
al prezumţiei de nevinovăţie, un principiu instituţional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în
art. 5 Cod procedură penală se regăseşte în materia probaţiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile
administrate pentru susţinerea vinovăţiei celui acuzat conţin o informaţie îndoielnică tocmai cu privire la vinovăţia
făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autorităţile judecătoreşti penale nu-şi pot forma o convingere care să se constituie
într-o certitudine şi, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului şi să-l achite. Înainte de a fi o
problemă de drept, regula „in dubio pro reo” este o problemă de fapt. Înfăptuirea justiţiei penale cere ca judecătorii să nu se
întemeieze, în hotărârile pe care le pronunţă, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive,
complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii). Numai aşa se formează convingerea,
izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii) este, fără echivoc, cea pe care o
înfăţişează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.
În final, inculpatul a solicitat admiterea apelului formulat, cu consecinţa pronunţării unei soluţii de achitare pentru
faptele pentru care a fost dispusă condamnarea prin sentinţa penală apelată.
Judecata în apel
Prin încheierea din data de 13 septembrie 2016, Înalta Curte, în baza art. 242 alin. 2 raportat la art. 211 şi
următoarele din Codul de procedură penală, a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu luată faţă de inculpatul Nemeş
Radu prin decizia penală nr. 1620 din 27 noiembrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.
4365/2/2014/a19, cu măsura controlului judiciar.
În baza art. 215 alin. 1 şi alin. 2 lit. a şi d din Codul de procedură penală, a dispus ca pe timpul cât se află sub
control judiciar inculpatul Nemeş Radu să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori
este chemat; să informeze de îndată instanţa de judecată cu privire la schimbarea locuinţei din oraşul Eforie Nord, str. Mihail
Kogălniceanu nr.12, judeţul Constanţa; să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, respectiv unitatea
de poliţie din circumscripţia unde locuieşte, şi anume, oraşul Eforie Nord, str. Mihail Kogălniceanu nr.12, judeţul Constanţa,
conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; să nu depăşească limita
teritorială a localității Eforie Nord, judeţul Constanţa, fără încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată; să nu comunice cu
inculpaţii din prezenta cauză ori cu martorii, direct sau indirect, după cum urmează: inculpaţii Guliu George, Chirvăsitu
Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel
Dumitru, Blejnar Sorin , Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin Dan, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi Ionescu Lucian Florin;
martorii: Paler Elena; Lengiu Georgiana; Ionuţă Mircea; Roşu Ion Gabriel; Cristescu Ionuţ-Virgiliu; Cristescu Dumitru
Gabriel Vasile; Teodosiu Florin Silviu; Vârlan Ion; Anton Vasile-Irinel; Chisăraicu Daniela Andra; Florea Sorin; Ogreanu
Vasile; Niţu Rozin-Ionuţ; Savin Alexandru; Preda Cristian; Duma Gavril-Cristian; Belu Ion; Grigore Marius; Alămaru Mihai;
Lorinczi Georgeta; Dascălu Gabriel; Ursu Mihaela-Irina; Ursu Alina – Domiciliată În Sat Pietreni, Comuna Deleni, Judeţ
Constanţa; Gimpirea Florentina; Gulea George; Şapera George Daniel; Şapera Mirela Manoela; Husein Enis; Gartone
Răzvan-Cătălin; Ţapu Florin; Părăuşanu Adrian; Smeu Oiţa; Anton Florin; Stănuleţ Petrică-Costel; Ionuţa Mircea-Grigore;
Stanciu Victoriţa; Dinu Marius; Popescu Silviu-Dan; Gulea Mihaela Georgiana; Mirescu Mariana Anişoara; Toma Leonard
Grigoraş; Dăscălina Adrian-Cristian; Teslaru Marieta; Olteanu Răzvan Mihai; Chirvăsitu Mărioara; Ciorneanu Sorin Ion;
Coleşea Ştefan Cătălin; Rujan Liviu; Romaşcanu Dinu.
A atras atenţia inculpatului Nemeş Radu asupra posibilităţii înlocuirii acestei măsuri cu măsura arestului la
domiciliu sau măsura arestării preventive, în condiţiile art. 215 alin. 3 şi 7 din Codul de procedură penală.
În baza art. 493 al. 4 Cod de procedură penală, a menţinut măsura preventivă a suspendării procedurii de lichidare a
inculpatei persoane juridice SC Crivas Logistic S.R.L.
A amânat cauza şi a acordat termen la data de 25 octombrie 2016, ora 11:00, Completul 7, sala Secţiei Penale.
A încuviinţat cererile de acordare a unui termen în vederea angajării unui apărător formulate de inculpaţi. A pus în
vedere inculpaţilor prezenţi, cât şi celor care au lipsit, că este singurul termen de judecată acordat în vederea angajării unui
apărător. A pus în vedere apelanților intimaţi inculpaţi să depună în scris motivele de apel, cât şi cererile de probatoriu până
la data de 20 octombrie 2016.
S-au citat părţile potrivit prevederilor legale, iar apelantul intimat inculpat Belba Nicolae nu a mai fost citat,
potrivit art. 420 alin. 11 raportat la art. 364 alin. 4 Cod procedură penală,
Prin încheierea din data de 25 octombrie 2016, s-au menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor
Nemeş Radu şi SC Crivas Logistic S.R.L şi s-a respins ca nefondată cererea de modificare a controlului judiciar formulată de
Nemeş Radu, prin înlocuirea obligaţiei de a nu părăsi localitatea cu obligaţia de a nu părăsi ţara.
S-au încuviinţat cererile de amânare a cauzei, formulate de reprezentantul Ministerului Public şi de apărătorul ales
al apelantului intimat inculpat Preda Emilian Dumitru, pentru a finaliza studiul dosarului cauzei.
Prin încheierea din data de 06 decembrie 2016, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul
inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas Logistic S.R.L.
În baza art. 391 alin. 1 Cod procedură penală, s-a stabilit termen pentru pronunţare cu privire la probele solicitate, la
data de 10 ianuarie 2017, când a fost fixat şi termen intermediar este stabilit şi pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei
măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de apelantul intimat inculpat Nemeş Radu şi a măsurii preventive a
suspendării procedurii de lichidare a persoanei juridice inculpate SC Crivas Logistic S.R.L.
Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2017, Înalta Curte a admis probele solicitate de Ministerul Public -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, respectiv audierea martorei Olariu
Mirela Elena; audierea inculpaţilor Buliga Mihai şi Belba Nicolae; audierea inculpatei Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana.
199
A admis proba cu înscrisuri solicitată de inculpatul Ghişe Pavel Dumitru şi inculpata S.C. Ana Oil S.R.L. constând
în practică judiciară a Înaltei Curţi - Secţia de contencios administrativ, respectiv decizii conforme jurisprudenței Curții de
Justiţie Europene şi a pus în vedere inculpaţilor să depună la dosar înscrisurile admise ca probă.
A admis proba cu înscrisuri solicitată de inculpata SC Crivas Logistic SRL, respectiv un inventar al bunurilor care
ar urma să fie valorificate şi a pus în vedere acesteia să depună actele la dosarul cauzei.
A admis proba solicitată de inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan constând în audierea acestuia.
A admis proba cu înscrisuri solicitată de inculpat constând în procesul – verbal din care rezultă suspendarea
activităţii SC Benz Oil SRL şi a dispus depunerea acestuia la dosar de către inculpat.
A admis proba testimonială solicitată de acelaşi inculpat şi de inculpata SC Benz Oil SRL constând în audierea
martorilor Cândea Adrian, Popenta Adelina, Manitiu Lucian şi Hila Călin.
A admis proba solicitată de inculpatul Secăreanu Florin Dan şi dispune emiterea unei adrese către Departamentul
de Informații şi Protecţie Internă în vederea comunicării notei nr. S/2917632 din 27.05.2011.
A admis probele solicitate de inculpatul Nemeş Radu, constând în:
a) efectuarea unei expertize grafice privind semnăturile, pretins a-i aparține, de pe contractul notarial de cesiune părţi-sociale
din 14.10.2011, Actul constitutiv pentru S.C. Excella Real Grup S.R.L. semnat la data de 23.02.2012 de către inculpatul
Nemes Radu şi chitanţa din 12.06.2012 folosită pentru dovada capitalului social care a stat la baza modificării Actului
constitutiv semnat la data de 23.02.2012. Dispune emiterea unei adrese către Institutul Național De Expertize Criminalistice
București (I.N.E.C.) pentru efectuarea expertizei şi trimiterea volumului cuprinzând înscrisurile supuse expertizării, precum
şi a volumelor de urmărire penală care cuprind înscrisuri semnate de inculpat;
b) admite proba privind audierea inculpaţilor Guliu George, Belba Nicolae şi Chirvăsitu Dumitru;
c) admite proba testimonială constând în audierea martorei Lengiu Georgiana;
d) admite proba cu înscrisuri referitoare la lista dosarelor în care sunt acuzaţi inculpaţii Guliu George şi Chirvăsitu Dumitru,
având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală şi constituire de grup infracţional organizat, aflate pe rolul Tribunalului
Călăraşi, Tribunalului Constanţa și pune în vedere inculpatului să depună la dosarul cauzei înscrisurile admise ca probă;
e) admite proba cu înscrisuri constând în încheierea finală pronunţată la data de 18.04.2016 de Tribunalul Călăraşi, în procedura
de cameră preliminară, prin care a fost respinsă plângerea pe care a făcut-o pentru inculpatul Nemeş Radu împotriva
ordonanței de clasare şi pune în vedere inculpatului să depună la dosar înscrisurile admise ca probă.
A admis proba cu înscrisuri solicitată de inculpatul Comăniţă Viorel, respectiv copia Scrisorii, inclusiv a mesajului
de tip e-mail aferent, din data de 2 martie 2012 emisă de Ministerul Finanţelor din Republica Moldova referitoare la
cooperarea cu Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi copia actului de numire a inculpatului Comăniţă Viorel în
funcţia de Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor,
respectiv Decizia Primului Ministru nr. 20/09.02.2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 140 din 09.02.2011, punând în
vedere acestuia să depună înscrisurile admise ca probă la dosarul cauzei.
A admis proba cu înscrisuri, solicitată de acelaşi inculpat, şi a dispus:
a) emiterea unei adrese către Direcţia Generală a Vămilor în vederea comunicării Ordinului privind funcţionarea echipelor
mobile de control, precum şi a numelor persoanelor care întocmeau planul lunar pentru efectuarea controalelor inopinate în
perioada 1 mai 2011-17 mai 2012;
b) emiterea unei adrese către Ministerul Afacerilor Interne, care asigura secretariatul tehnic al Grupului de Lucru
Interinstituţional pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, pentru a comunica dacă în şedinţele acestui Grup a fost
luată în discuţie vreo informare legată de SC „Excella Real Grup" SRL în perioada care interesează cauza;
c) emiterea unei adrese către Direcţia Generală a Vămilor pentru a comunica programele lunare de inspecţie fiscală aferente
perioadei 1 ianuarie 2009-17 mai 2012, efectuate de Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov şi Direcţia
Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa şi aprobate de către conducerea Autorităţii Naţionale a Vămilor;
d) emiterea unei adrese către Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Sibiu în vederea comunicării
existenţei/inexistenţei dispoziţiei de suspendare a activităţii/revocare a autorizaţiei de comercializare a produselor petroliere a
SC Benz Oil SRL, ca urmare a controalelor efectuate în perioada 2011-2012;
e) emiterea unei adrese către Ministerul Finanţelor Publice - Comisia pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse
Accizelor Armonizate -Direcţia Generală Management al Domeniilor Reglementate Specific, în vederea comunicării
Deciziilor nr. 65/03.03.2011 şi 79/31.03.2011, prin care a fost dispusă revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal/respingerea
contestaţiei împotriva deciziei de revocare, pentru SC Excella Real Grup SRL, precum şi componenţa nominală a Comisiei,
membrii acesteia fiind reprezentanţi ai administraţiei publice centrale.
Admite proba solicitată de inculpatul Comăniţă Viorel constând în audierea martorilor Stoian Constantin, Mircea Matei
şi Paul Petrov.
A admis proba solicitată de inculpatul Blejnar Sorin privind reaudierea acestuia în faţa instanței de apel.
A admis proba testimonială solicitată de acelaşi inculpat constând în audierea martorilor Tănase Cosmin, Boidache
Daniel, Şerban Mihai, Olteanu Manuela, Datcu Dragoş şi Simion Florin.
A admis proba cu înscrisuri solicitată de inculpat şi a dispus emiterea unei adrese către Ministerul Afacerilor Interne -
Secretariatul Grupului de Lucru Interinstituţional pentru combaterea evaziunii fiscale, înfiinţat în baza deciziei CSAT nr.
69/2010 (G.L.I.), pentru a comunica dacă în perioada iulie 2010 - aprilie 2012 G.L.I. a primit şi/sau discutat vreo informare
cu privire la societăţile SC Benz Oil SRL, SC Ana Oil SRL, SC Crivas Logistic SRL, SC Milenium Energy SRL, SC Delta
Oil Logistic SRL, SC M&S Market SRL, SC Optima Business SRL, SC Inkasso Jobs SRL, S.C. Divers Zootehnic S.R.L.,
S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Accesing Perfect S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L.,
S.C. Agro Line Expres S.R.L., S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Energrom Supply
Service S.R.L., S.C. Carpatic Division S.R.L., S.C. Excella Real Grup S.R.L.
A admis proba cu înscrisuri, respectiv comunicatul de presă ANAF nr. 1090324/20.03.2011 şi adresa Consiliului
National al Audiovizualului înregistrată la Cabinetul Președintelui ANAF sub nr. 800631/14.04.2011 şi pune în vedere
inculpatului să depună la dosarul cauzei înscrisurile admise ca probă.
A admis proba cu înscrisuri în circumstanţiere solicitată de inculpatul Preda Emilian Dumitru şi a constat-o
administrată prin depunerea acestora la dosarul cauzei.
A admis proba solicitată de inculpata Nemeş Diana Marina constând în efectuarea unei expertize grafice privind
semnăturile, pretins a-i aparține, de pe contractul notarial de cesiune părţi-sociale din 14.10.2011, Actul constitutiv pentru
200
S.C. Excella Real Grup S.R.L. semnat la data de 23.02.2012 de către inculpatul Nemes Radu şi chitanţa din 12.06.2012
folosită pentru dovada capitalului social care a stat la baza modificării Actului constitutiv semnat la data de 23.02.2012. A
dispus emiterea unei adrese către Institutul Național De Expertize Criminalistice București (I.N.E.C.) pentru efectuarea
expertizei şi trimiterea volumului cuprinzând înscrisurile supuse expertizării, precum şi a volumelor de urmărire penală care
cuprind înscrisuri semnate de inculpată.
A admis proba testimonială, solicitată de aceeaşi inculpată, constând în audierea martorilor Tragone George,
Amariei Laura, Doboş Maria şi a inculpatului Guliu George.
A admis proba cu acte constând în înscrisuri în circumstanțiere solicitată de către inculpată și a pus în vedere
acesteia să depună la dosarul cauzei documentele admise ca probă.
A admis proba solicitată de inculpatul Buliga Mihai privind audierea acestuia; a admis proba cu înscrisuri în
circumstanțiere, punându-i în vedere să le depună la dosarul cauzei.
A admis proba solicitată de inculpatul Ionescu Lucian Florin de a da declaraţie în faţa instanţei de apel; admite
proba cu înscrisuri respectiv documentele de înfiinţare şi înmatriculare ale SC Delta Oil Logistic SRL, actele de proprietate
ale autoturismului, având număr de înmatriculare B-77-XVZ şi o constată administrată prin depunerea acestora la dosar de
către inculpat.
A luat act că inculpatul Preda Emilian nu mai susţine proba privind efectuarea unei expertize contabile în cauză.
A prorogat proba solicitată de inculpatul Nemeș Radu constând în confruntarea acestuia cu inculpaţii Guliu George,
Belba Nicolae şi Chirvăsitu Dumitru, după audierea inculpaților.
A prorogat proba solicitată de inculpatul Preda Emilian privind efectuarea unei expertize psihiatrice pentru a se
stabili dacă inculpatul avea discernământul păstrat sau diminuat în perioada în care s-au comis actele materiale, după
depunerea documentelor medicale de către inculpat.
A respins proba solicitată de inculpatul Ghişe Pavel Dumitru şi inculpata S.C. Ana Oil S.R.L. constând efectuarea
unui nou raport de expertiză financiar-contabilă în prezenta cauză.
A respins proba solicitată de inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan şi de inculpata SC Benz Oil SRL privind
completarea raportului de expertiză efectuat în cauză.
A respins proba solicitată de inculpatul Nemeș Radu privind efectuarea unei expertize tehnice judiciar - contabile în
cauză.
A respins proba solicitată de inculpatul Comăniţă Viorel privind audierea martorilor Elmaz Nezir, Manac Marioara,
Letcanu Costel, Pătrănoiu Constantin, Ifrim Lucian, Voicu Liviu, Datcu Dragos, Luca Relu, Dumitru Oana, Olteanu
Manuela, Simion Florin, Cupes Danut, Olaru Adriana.
A respins proba solicitată de inculpatul Blejnar Sorin privind audierea martorului Adrian Cucu; respinge proba cu
înscrisuri constând în adresele emise şi transmise pe parcursul mandatului inculpatului de la Cabinetul Preşedintelui ANAF
către diverse structuri din subordine, respectiv adresele cu nr. 802.065/26.05.2009, 800.515/28.02.2012; 800.516/29.02.2012;
800.184/25.01.2010; 800.852/17.03.2010; proiect OPANAF privind organizarea şi funcţionarea Comitetului de lucru pentru
implementarea strategiei ANAF în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor
infracţiuni aflate în legătură cu acestea.
A respins proba solicitată de inculpatul Preda Emilian privind întocmirea unui referat de evaluare de către Serviciul
de probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa.
A respins proba solicitată de inculpata Nemeș Diana privind efectuarea unei expertize tehnice judiciar - contabile în
cauză; respinge proba constând în audierea unui reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală; respinge proba
testimonială constând în audierea martorilor Stanciu Victoriţa, Smeu Oiţa; Sapera George Daniel, Dinu Marius, Bratu
Dumitru, Toma Leonard Grigoraş.
A dispus audierea inculpaţilor, care au dorit să dea declaraţie, la termenul de judecată stabilit la data de 21 februarie
2017, ora 1100, Completul 7, sala Secţiei penale.
Prin încheierea din data de 27 februarie 2017 a acordat termen intermediar în vederea verificării controlului
judiciar dispus faţă de apelantul intimat inculpat Nemeş Radu şi măsurii preventive luate faţă de apelanta intimată inculpată
S.C. Crivas Logistic S.R.L. - prin lichidator judiciar Grinsolv IPURL la data de 7 martie 2017, ora 09:00, sala Secţiei
Penale.
A pus în vedere apelantei intimat inculpat Nemeş Diana Marina să se prezinte personal la termenul intermediar din
data de 7 martie 2017 în vederea luării de scripte de comparaţie.
Se citează Nemeş Radu prin IPJ Constanţa, Nemeş Diana Marina cu menţiunea de a se prezenta personal în vederea luării de
scripte de comparaţie, precum şi S.C. Crivas Logistic S.R.L. - prin lichidator judiciar Grinsolv IPURL.
A pus în vedere apărătorilor apelanţilor intimaţi inculpaţi ca până la termenul de judecată din data de 7 martie 2017
să precizeze dacă inculpaţii doresc să dea declaraţii în cauză. A pus în vedere apelanţilor intimaţi inculpaţi să depună
înscrisurile încuviinţate prin încheierea din 10 ianuarie 2017, certificate pentru conformitate cu originalul, până la termenul
de judecată din data de 04 aprilie 2017. A pus în vedere apărătorilor apelanţilor intimaţi inculpaţi ca în situaţia imposibilităţii
de prezentare la termenul de judecată fixat să încunoștințeze instanţa despre acesta în vederea numirii unui apărător din
oficiu.
Prin încheierea din data de 07 martie 2017, în baza art. 183 alin. 5 Cod procedură penală, Înalta Curte a dispus ca
apelanta intimată inculpată Nemeş Diana Marina să scrie, după dictare, din pozițiile stând jos, respectiv în picioare la pupitru,
scriptele de comparaţie fiind ulterior vizate şi introduse într-un plic sigilat la dispoziţia instanţei, pentru a fi trimise autorităţii
competente să efectueze expertiza.
A menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas Logistic S.R.L.
A emis adresă către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti (I.N.E.C.) pentru a aduce la cunoştinţă
că prin încheierea de şedinţă din data de 10 ianuarie 2017, s-au admis probele solicitate de apelanţii intimaţi inculpaţi Nemeş
Radu şi Nemeş Diana Marina şi s-a încuviinţat efectuarea unei expertize grafice, urmând a fi înaintate înscrisurile supuse
expertizării, respectiv Scriptele de comparaţie, luate în ceea ce îl priveşte pe apelantul intimat inculpat Nemeş Radu în şedinţa
din 21.02.2017, iar în ceea ce o priveşte pe apelanta intimată inculpată Nemeş Diana Marina luate în şedinţa din 07.03.2017,
aflate în două plicuri albe sigilate; Dosar nr. 4365/2/2014 (anexă), cuprinzând contractul notarial de cesiune părţi-sociale din
14.10.2011; Actul constitutiv pentru S.C. Excella Real Grup S.R.L. semnat la data de 23.02.2012 de către inculpatul Nemes
Radu şi chitanţa din 01.06.2012 folosită pentru dovada capitalului social care a stat la baza modificării Actului constitutiv
201
semnat la data de 23.02.2012Vol. 5 dosar de urmărire penală nr. 54/P/2012, cuprinzând semnătura apelantei intimate
inculpate Nemeş Diana Marina (filele 396 – 409, 415 – 417), precum şi semnătura apelantului intimat inculpat Nemeş Radu
(filele 451 – 453); Vol. 84 dosar de urmărire penală nr. 54/P/2012, cuprinzând semnătura apelantului intimat inculpat Nemeş
Radu (la filele 9 – 33), precum şi semnătura apelantei intimate inculpate Nemeş Diana Marina (la fila 34); Vol. 79 dosar de
urmărire penală nr. 54/P/2012, cuprinzând semnătura apelantului intimat inculpat Nemeş Radu (la filele 230-238). S-au
transmis datele de contact şi numele expertului parte încuviinţat a participa la efectuarea expertizei.
Prin încheierea din data de 04 aprilie 2017, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul
S-a emis adresă către Compartimentul Documente Clasificate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea
efectuării demersurilor necesare declasificării înscrisurilor cu caracter „secret de serviciu” transmise prin adresa nr.1501003
din 22 februarie 2017 a Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Protecţie Internă, înregistrată sub nr. S/25 din
data de 24 februarie 2017 la compartimentul menţionat anterior al instanţei supreme.
În şedinţa publică de la această dată a fost audiat inculpatul Nemeş Radu, care, după ce i s-a adus la cunoştinţă
fapta care formează obiectul cauzei şi i se pune în vedere să declare tot ce ştie cu privire la faptă şi la învinuire ce i se aduce,
a declarat:
Legat de acuzaţii, cunosc toate învinuirile pe care mi le aduce parchetul. Nu sunt de acord cu acuzaţiile.
Consideră că nu sunt întemeiate şi spun acest lucru baza în primul rând pe faptul că, studiind materialul acuzării, în afară
de faptul că numele meu şi al fostei soţii este presărat peste tot în rechizitoriu şi în hotărâre, nu există nicio legătură directă
şi nici un fel de probă care să susţină aceste acuzaţii.
Vizavi de motivarea Curţii de Apel, consider că s-a repetat aceeaşi abordare care a fost şi în cazul rechizitoriului,
nu au fost prezentate nici probe directe.
Poziţia mea în firma S.C. Excella Real Grup S.R.L a fost cea de acţionar majoritar, deţin 95%din societate, iar
acţionar minoritar şi administrator a fost dl Guliu George. Având doar calitatea de acţionar, nu am intervenit şi nu am
afectat n nici un fel actul de administrare, care a fost efectuat în totalitate de dl Guliu. Mai mult, din actele depuse la
instanţă de –a lungul procesului, a reieşit foarte clar că eu am fost plecat din ţară în perioada 2011-2012. În foarte puţin
momente am revenit pe teritoriul ţării, lucru care a fost recunoscut şi de parchet, doar menţionat în rechizitoriu.
Fiind mai mult plecat din ţară, nu am putut avea acces decât la ceea ce reprezintă documentele societăţii,
respectiv documente contabile, acte de control, iar din toate acele lucruri nu a reieşit nimic neclar.
S.C. Excella Real Grup S.R.L avea ca obiect de activitate producţie de combustibil lichid greu şi navo, era practic
o rafinărie.
Toată activitatea, datorită obiectului societăţii, era strict monitorizată, lucru demonstrat şi de numeroasele
controale care au fost efectuate. Singura intervenţie directă pe care am avut-o în ceea ce priveşte S.C. Excella Real Grup
S.R.L a fost faptul că prin intermediul unei societăţi am intermediat aducerea de materie primă, şi anume motorină, din
import, fiind persoana care avea cunoştinţele necesare să facă acest demers.
Precizez că inclusiv această ramură a activităţii, această direcţie a fost de asemenea strict monitorizată,
importurile s-au efectuat prin intermediul SC Oil Terminal, care era o societate de stat, iar toate tranzacţiile au fost
efectuate în mod deschis, fără nici un fel de aspecte ascunse.
În rest, nu am intervenit în ceea ce priveşte S.C. Excella Real Grup S.R.L în nici un aspect, nu m-am amestecat în
niciun fel în actul de administrare, nici direct şi nici indirect, toată libertatea acestei activităţi revenind administratorului
societăţii, car era o persoană cu experienţă în domeniu, pe care o cunoşteam de foarte mult timp şi nu am avut nicio îndoială
că nu s-ar ocupa în mod corespunzător.
A existat un contract în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată pentru Inkasso Jobs, arăt că nu era vorba despre
un contract de consultanţă, ci unul de comision, foarte clar definit şi precizat, în care fiecare dintre părţi îşi asumase
obligaţiile în mod clar. Nu a fost nici măcar un moment vorba de consultanţă. În schimbul clienţilor pe care societatea
Coralis îi aducea pentru Inkasso societatea Coralis primea un comision per tonă, obligându-se în acelaşi timp să se asigure
calitativ şi cantitativ livrarea de materie primă pentru Inkasso.
Acest contract s-a desfăşurat pe tot parcursul anilor 2011-2012, este un contract desfăşurat exclusiv bancar,
plăţile au fost făcute prin intermediul BRD Societe Generale şi, fiind o bancă de asemenea anvergură, consider că dacă ar fi
existat măcar suspiciuni de aspecte nelegale, tranzacţiile ar fi fost oprite imediat.
Fiecare tranzacţie a avut la bază documente justificative, în speţă facturi şi declaraţii vamale de import, care
atestau legalitatea tranzacţiei, precum şi calitatea şi cantitatea mărfurilor.
S.C. Excella Real Grup S.R.L producea combustibil lichid greu şi navo. Scopul aceste instalaţii al S.C. Excella
Real GRUP S.R.L era acela de a produce combustibil. Aspectele legate de activitatea interioară nu le cunosc, întrucât nu am
fost prezent acolo. Lucrurile pe care eu puteam să le observ şi aici mă refer la aspecte ce ţin de acţiunile de control sau de
activitatea contabilă, după cum reiese şi din mate4rialul depus la dosar, nu sunt aspecte care să trezească suspiciuni.
Toate documentele contabile erau depuse la timp, raportările erau făcute către organele statului la timp, respectiv
lunar, acţiunile de control nu au evidenţiat aspecte de încălcare a legii. Activitatea a fost legală şi nu aveam cum să observ
alte aspecte, dacă au fost.
S.C. Excella Real GRUP S.R.L , cu excepţia Inkasso, nu cunosc să fi avut relaţii comerciale cu alte firme din
prezentul doar, întrucât nu m-am ocupat de activitatea firmei. Am observat în rechizitoriu că se invocă faptul că foloseam în
discuţiile telefonice iniţialele unor nume, dar eu nu am folosit niciodată acest mod de a discuta. Eu toate discuţiile pe care
le-am purtat referitor la societate şi în general le-am purtat fără a folosi codificări.
Am mai avut o firmă, respectiv Coralis Investment Dubai, este o societate off shore, înfiinţată în Dubai, care a
funcționat şi activat exclusiv în zona liberă. În această societate, eu deţineam societatea, este societatea mea. Şi în S.C.
Excella Real Grup S.R.L era acţionar majoritar, cu 95% şi sunt în continuare.
Coralis Investment Dubai făcea exclusiv operaţiuni de trading, comerţ cu produse petroliere şi a avut ceva
tranzacţii şi în domeniul imobiliar, în Dubai.
Referitor la societatea Inkasso, reprezentată de dl Chirvăsitu Dumitru, a existat contractul de comision. Plata
comisionului era făcută către Coralis Investment Dubai, separat era plătit furnizorul extern,în speţă Gloris Finance.
202
Eu m-am ocupat de buna funcţionare a contractului dintre Gloris Finance şi Inkasso, în permanenţă asigurându-
mă că Inkasso primea cel mai bun preţ, negociind direct cu dl Stefan Iovanovici, care era reprezentantul Gloris Finance.
Discuţiile s-au purtat atât telefonic, cât şi aici în Bucureşti, în mod direct.
Fosta mea soţie nu a avut nici un fel de rol în S.C. Excella Real Grup S.R.L, care a fost înfiinţată la sfârşitul anului
2008. Eu am rugat la început, i-am cerut să ţină pe numele cele 95% din acţiunile firmei pe motiv că la acel moment eram
ocupat şi cu alte societăţi şi o consideram ca pe o investiţie sigură, de viitor.m-am ocupat de S.C. Excella Real Grup S.R.L
deoarece din 2008 am fost administratorul societăţii până în 2009. După ce societatea a început să funcţioneze a început să
apară şi acţiunile de control ale firmei în mod repetat, din partea ANAF, culminând cu acţiunea de control din partea
parchetului la sfârşitulu lunii m artie 2009.la acel moment, activitatea societăţii a fost blocată, a urmat o perioadă de
investigaţie de aproximativ 1 an. În această perioadă, au fost făcute diverse activităţi de parchet, pentru ca apoi să se
dispună reînceperea activităţii, probabil studiind documentele.
Concomitent cu acţiunile de restricţionare a activităţii din 2009, s-a luat decizia de a se bloca orice vânzare a
acţiunilor şi la Registrul Comerţului şi, deşi eu am intenționat încă din 2009 să preiau acţiunile firmei, acest lucru nu a mai
fost posibil decât la începutul lui 2011, când parchetul şi-a dat acordul pentru schimbarea acţionariatului.
Deci practic fosta soţie a rămas blocată cu aceste acţiuni în mod involuntar şi nu a avut nicio legătură cu această
societate.
Consideră că în motivare este forţată exprimare că a pus societatea la dispoziţia mea, pentru că a fost societatea
pe care eu am creat-o şi doar conjuncturile create de tipul de afacere a dus-o la poziţia de aţine aceste acţiuni pe numele ei.
Pe dl Secăreanu l-am întâlnit o singură dată, mi-a solicitat o întâlnire. Nu prea aveam cum să nu merg, dată fiind
poziţia acestuia, de şef al Direcţiei de protecţie internă pentru judeţul Constanţa. Acesta a dorit anumite informaţii pe care
nu aveam cum să le ofer, pentru că nu le cunoşteam. În rest, am încercat să evit alte întâlniri, întrucât nu cred că aveam cu
ce să îl ajut sau să cunosc lucruri de interes pentru acesta.
Dl Buliga era şofer şi asistent , iar în marea majoritatea a dăţilor când veneam în ţară, dl Buliga mă însoţea şi
avea cunoştinţă de telefonul meu, care rămânea la birou. Avea acces la birou, iar la persoanele pe care le cunoştea,
răspundea. Dacă cineva insista cu apeluri, răspundea şi preciza când urma să revin.
Pe dl Jugănaru nu l-am cunoscut.
Precizez că dl Buliga, de fiecare dată când plecam din ţară, se ocupa de lucrurile organizatorice care ţineau de
casă şi lucruri cotidiene, cum ar fi plăţi de facturi etc. rămâneau în sarcina acestuia, fiind trasate de mine.
Dna Cozma a fost contabila S.C. Excella Real Grup S.R.L şi Optima Business. Eu i-am propus în 2008 şi am
încheiat contractul pentru un an de zile pentru a ţine evidenţa contabilă la S.C. Excella Real GRUP S.R.L. ulterior, prin
schimbarea administratorului societăţii, Guliu devenind administratorul societăţii din 2009, am înţeles că a fost mulţumit de
colaborare şi a extins contractul cu societatea acesteia. În mod separat, tot dna Cozma se ocupa de contabilitatea SC
Optima Business, care deţinea o terasă restaurant în Eforie, ce funcţiona doar pe perioada verii.
Dl Belba era o persoană din anturajul dl Guliu, din câte am înţeles, dl Guliu urma să îi devină naş de cununie în
2012, dar eu nu am interacţionat în niciun fel cu acesta.
Coralis Investment Dubai a intermediat tranzacţii de produse petroliere, în sensul că identifica clienţi din piaţa
externă, practic făcea legătura între furnizori externi şi clienţi interni, şi anume Inkasso. S.C. Excella Real Grup S.R.L,
datorită poziţiei de litigiu pe care o avea cu Ministerul de finanţe şi funcţionând în baza ordonanţei preşedinţiale date de
Curtea de Apel Constanţa nu putea să îşi extindă autorizaţia pentru a face achiziţia în mod direct. Nu putea funcţiona decât
în baza autorizaţiei iniţiale din 2008 şi în acest mod a apărut necesitata colaborării cu o societate care să realizeze livrările
de motorină. Ştiu că dl Guliu iu-a propus dl Chirvăsitu colaborarea cu S.C. Excella Real Grup S.R.L, lucru cu care
dumnealui a fost de acord. Atât S.C. Excella Real Grup S.R.L cât şi Inkasso beneficiau de autorizaţii care să le permită
efectuarea tranzacţiilor în mod legal.
În Coralis Investment Dubai, eu eram cel care deţinea societatea. Acţionar eram eu. În cadrul societăţilor off
shore, cel puţin cele legate de Dubai, sunt acţionari care sunt la vedere şi acţionari care sunt în spate. Eu sunt acţionarul de
drept al Coralis Investment Dubai şi cel care o deţine. Fosta mea soţie a avut aceeaşi poziţie de a deţine acţiunile la vedere,
la fel ca şi în cazul S.C. Excella Real Grup S.R.L, dar în cazul Coralis Investment Dubai eu eram cel care deţineam
societatea şi efectuam operaţiunile cu ea. Eu eram factor decident în ceea ce priveşte Coralis Investment Dubai. Efectuam
mai multe operaţiuni, nu le pot detalia pentru că la DNA mai există un dosar în lucru şi orice declar aici îmi poate afecta
poziţia acolo.
Existau situaţii în care în cadrul Coralis Investment Dubai semna contractele soţia mea, la instrucţiunile mele.
Contractul cu Inkasso a fost semnat de o avocată din Bacău, iar în alte situaţii semnam eu. Nu pot detalia în ce calitate
semnam eu deoarece la DNA mai există un dosar în lucru şi orice declar aici îmi poate afecta poziţia acolo.
Reprezentantul Ministerului Public: exista o procură din partea soţiei pentru transferuri bancare sau activitate
comercială în cadrul Coralis Investment Dubai?
Inculpat:pe relaţia Coralis Investment Dubai – Inkasso eu sunt cel care a coordonat întreaga activitate, dar nu pot
detalia. Societatea era a mea, nu mi-ar fi trebuit procură.
Reprezentantul Ministerului Public: cum foloseaţi sumele de bani care erau remise Coralis Investment Dubai, cu
titlu de comision?
Inculpat: au fost folosite în diverse investiţii. Sumele de la Inkasso au fost preluate exclusiv bancar, intrând în
contul Coralis Investment Dubai.
Nu pot răspunde cine avea drept de semnătură cu privire la aceste sume, întrucât la DNA mai există un dosar în lucru şi
orice declar aici îmi poate afecta poziţia acolo.
Doresc să clarific orice alte chestiuni, cu excepţia întrebărilor care duc în direcţia celuilalt dosar, aşa cum
consider eu.
În faţa acestei instanţei, mi-am asumat acest contract dintre Coralis Investment Dubai şi Inkasso. Practic acesta
este obiectul dosarului.
Reprezentantul Ministerului Public: din sumele de bani obţinute drept comision, aţi folosit în concret în România,
de exemplu aducându-le aport sau cumpărându-şi bunuri?
Inculpat: nu am folosit niciuna dintre sumele de bani obţinute drept comision în relaţia dintre Coralis Investment
Dubai şi Inkasso. De la Coralis Investment Dubai la Optima nu s-a făcut nicio plată.
203
Am spus anterior că nu am folosit în ţară sumele de bani de la Coralis Investment Dubai, ceea ce nu contravine faptului că
din sumele de bani obţinute drept comision au fost făcute investiţii, dar nu în ţară. Aceste investiţii au fost făcute în folosul
Coralis Investment Dubai.
Reprezentantul Ministerului Public: cine era asociat Optima Business şi cine era administrator?Inculpat: Coralis
Investment Dubai era acţionarul unic în Sc Optima Business iar eu eram administrator al SC Optima Business. Precize z că
nu a existat nici un fel de legătură nici cu S.C. Excella Real Grup S.R.L şi nici cu altă societate din acest dosar, activitatea
Sc Optima Business fiind reprezentată doar de acest restaurant din Eforie.
Reprezentantul Ministerului Public: din documentele contabile privind Sc Optima Business ar rezulta că în cursul
anului 2011, Sc Optima Business a fost împrumutată de asociaţi, asociat fiind Coralis Investment Dubai, cu sume importante
de bani. Puteţi explica sursa acestor sume de bani cu care s-a făcut împrumutul? Inculpat: până la termenul următor
am să încerc să identific. Va fi o situaţie cumva ciudată, pentru că dna Cozma nu este prezentă,iar eu n u am voie să iau
legătura cu aceasta. Acum nu îmi aduc aminte, dar voi încerca să identific.
Reprezentantul Ministerului Public: în privinţa discuţiilor pe care le-a purtat cu Marta Codruţ, în legătură cu
anumite transferuri de sume de bani, puteţi oferi explicaţii cu privire la convorbirile interceptate?Inculpat: nu văd legătura
cu dosarul de faţă. Arăt că tranzacţiile nu au nicio legătură cu dosarul de faţă, ci se referă la alt dosar, aflat pe rolul DNA.
Dl Marta nu e parte din acest dosar, iar împotriva mea nu a fost formulată nicio acuzaţie de spălare de bani.
Reprezentantul Ministerului Public: cu ce anume vă ocupaţi când eraţi plecat din România, având în vedere
declaraţia dvs că în perioada din prezenta cauză aţi fost mai mult plecat din ţară?Inculpat: călătoriile au fost în interes
personal şi nu au nicio legătură cu dosarul de faţă.
Reprezentantul Ministerului Public: după ce aţi părăsit teritoriul României în aprilie 2012, aţi continuat
activitatea comercială în calitate de beneficiar a Coralis Investment Dubai, cu sediul în Dubai? Dacă fosta soţie făcea
transferuri de sume de bani de la Coralis Investment Dubai în numele dvs sau din dispoziţia dvs? Inculpat: după cum am
precizat, toate tranzacţiile din Coralis Investment Dubai au fost făcute din dispoziţia mea. Este greu, după atâta timp, să
identific în perioada solicitată de parchet şi să precizez cu exactitate aceste aspecte.
Reprezentantul Ministerului Public:care era relaţia cu inculpaţii Blejnar şi Comăniţă în perioada de referinţă?
Inculpat: pe dl Blejnar şi Comăniţă nu i-am cunoscut decât din presă, singura persoană pe care am cunoscut-o şi am fost
prieten este Codruţ Marta, dar cu Dl Blejnar şi Comăniţă nu am avut interacțiuni în mod direct şi nu i-am cunoscut în mod
direct. Indirect a existat un singur aspect, când eu m-am întâlnit cu Codruţ Marta, iar întâlnirea s-a desfăşurat la Comăniţă
acasă, însă eu n u ştiam la acel moment cine este dl Comăniţă sau că respectiv curte aparţine dl Comăniţă. Codruţ Marta
obișnuia să mă cheme în locuri în care trebuia să discut doar cu el, iar eu nu ştiam cui aparţin acestea, uneori erau imobile,
alteori era restaurante. Mă întâlneam destul de des cu Codruţ, practic de fiecare dată când veneam în Bucureşti, ne vedeam.
Îmi este foarte greu să spun despre ce anume am vorbit atunci. Nu îmi amintesc. Pot să spun doar că am vorbit exclusiv cu
Codruţ Marta, nu a mai fost nimeni altcineva prezent. Am aflat după, când am fost pus în faţa dosarului, că întâlnirea a avut
loc în curtea lui Comăniţă. Discuţiile cu Codruţ Marta nu erau neapărat discuţii de afaceri, îi ceream părerea pe anumite
aspecte de legalitate pentru că era un om de finanţe. Îi ceream sfaturi privind anumite probleme care ţin de legislaţia fiscală,
nu pot preciza cu exactitate. Codruţ Marta era om de afaceri la acel moment, avea firma lui. Probabil acorda şi consultanţă
financiară. Era un prieten, îi ceream părerea întrucât a lucrat mulţi ani în Ministerul de Finanţe.
Reprezentantul Ministerului Public: la data de 01.03.2012, aţi purtat convorbiri telefonice cu martorul Codruţ
Marta, în timp ce se afla în casa inculpatului Comăniţă Viorel, atât înainte cât şi în timpul în care vă aflaţi în casa
inculpatului Comăniţă. La ce anume v-aţi referit când v-aţi adresta martorului Codruţ Marta: „am fost acum la un prieten şi
mi-a spus că a înnebunit lupul, nu mai vrea să rămână.”?Inculpat: nu îmi aduc aminte. Vizavi de această întrebare, nu îmi
aduc aminte să fi vorbit din casa dl Comăniţă cu dl Marta, poziţia asta era un pic ciudată. Cât despre conţinutul convorbirii,
chiar nu ştiu. Ştiu că din poziţia pe care parchetul a avut-o sub acest aspect, în sensul că eram interesat de poziţia dl
Blejnar, sincer nu ştiu în ce mod a influenţat S.C. Excella Real Grup S.R.L, care a funţcionat atât în timpul în care dl Blejnar
a fost în funcţie, cât şi în afara acelei perioade.
Avocatul inculpatului Secăreanu: aţi susţinut că aţi intermediat achiziţionarea de motorino de la Gloris Finance
către Inkasso. Cunoaşteţi dacă Gloris Finance era la rândul său tot o societate intermediară, avea un alt furnizor?Inculpat:
Gloris Finance era tot o societate intermediară, furnizorul principal era Litasco, cu sediul în Geneva.
Avocatul inculpatului Buliga Mihai: cine folosea biroul din Splaiul Independenţei şi imobilul din str. Corvinilor,
apart. nr. 5 şi în ce scop?Inculpat: biroul din splaiul Independenței era biroul meu personal, iar apartamentul indicat era cel
în care mă cazam când stăteam mai multe zile în Bucureşti. Cred că acela era.
Avocatul inculpatului Buliga Mihai: vă aparţin documentele ridicate cu ocazia percheziţiei efectuate la acel birou?
Inculpat: nu ştiu exact despre ce documente este vorba, dar presupun că da.
Avocatul inculpatului Buliga Mihai: vă aparţin banii găsiţi la Buliga Mihai cu ocazia efectuării percheziţiei în
Bucureşti şi la Bacău?Inculpat: banii îmi aparţin.
Avocatul inculpatului Buliga Mihai: cui aparţineau autoturismele folosite de Buliga Mihai? Erau ale lui Buliga?
Inculpat: nu, îmi aparțineau mie. Buliga doar circula cu acestea.
Avocatul inculpatului Buliga Mihai: i-aţi solicitat să îşi impună autoritatea faţă de Guliu George, Belba Nicolae,
Chirvăsitu Dumitru, Vrânceanu Mariana?Inculpat: nu i-am cerut niciodată acest lucru, este greu de crezut această
afirmaţie, dată fiind vârsta pe care o avea în acea perioadă. Cred că avea aproximativ 20 de ani. persoanele indicate aveau
peste 40 de ani şi era puţin probabil să se poată impune la vârsta lui.
Avocatul inculpatului Preda: l-aţi cunoscut pe dl Preda Emilian şi dacă da, în ce context?Inculpat: pe dl Preda nu
l-am cunoscut.
Avocatul inculpatului Nemeş Radu: aţi avut vreo implicare în politica de personal a S.C. Excella Real Grup
S.R.L,după reluarea activităţii în 2011?Inculpat: nu am avut nici un fel de implicare în angajarea personalului acestei
societăţi, era atributul dl Guliu, care şi-a făcut echipa şi a ales cu cine să lucreze.
Avocatul inculpatului Nemeş Radu: aţi avut vreo implicare în alegerea partenerilor, în înfiinţarea societăţilor
partenere S.C. Excella Real Grup S.R.L şi a desfăşurării relaţiilor comerciale cu acestea după reluarea activităţii în 2011?
Inculpat: nu. Întrebarea instanței: aţi controlat în vreun fel ce se întâmpla la S.C. Excella Real Grup S.R.L? ce v-a
determinat să îi daţi această libertate deplină?Inculpat: ne cunoşteam de foarte multă vreme şi aveam încredere în acesta,
am colaborat bine până la un punct şi am avut senzaţia că se colaborează bine în continuare. Lucrurile la care eu aveam
204
acces şi puteam să le văd îmi păreau în regulă. Aveam acces la documente, tranzacţiile care se făceau, activitatea era
controlată şi era în regulă, în sensul că instituţiile statului au făcut controale la această firmă. Atunci nu am avut aspecte
care să îmi ridice semne de întrebare. Dl Guliu a avut mână liberă din 2011, când s-a reluat activitatea şi pe parcursul
anului 2009, atât cât a fost activitate. Din punctul meu de vedere, modul de desfăşurare a activităţii şi veniturile S.C. Excella
Real Grup S.R.L erau corespunzătoare obiectului de activitate. Orice afacere creşte în timp. Avocatul inculpatului Nemeş
Radu: ce anume credeţi că l-a determinat pe dl Guliu să desfăşoare activitatea presupus infracţională, când avea doar 5%
din profit?Inculpat: nu pot spune ce l-a determinat pe el, doar el poate răspunde. Era o persoană care avea bani. Am
presupus că are şi alte afaceri. La acel moment eram mulţumit de ce făcea Guliu la S.C. Excella Real Grup S.R.L.
Avocatul inculpatului Nemeş Radu: de ce expertiză dispunea Guliu pentru a fi numit ca administrator la S.C. Excella Real
Grup S.R.L?Inculpat: dl Guliu a lucrat pentru mulţi ani atât pentru SC Petrom SA cât şi pentru OMV. A îndeplinit diverse
funcţii în Constanţa. S-a ocupat şi de achiziţii, a fost şi şef de depozit şi şef la aprovizionare.
De asemenea, fost audiat inculpatul Buliga Mihai, care a declarat următoarele: Cunosc acuzaţiile din acest
dosar, îmi menţin declaraţiile date anterior.
L-am cunoscut pe dl Nemeş Radu în 2010. Mama mea lucra pentru dna Diana ca bonă. În perioada 2010, eram
student, urmam cursurile universității din Bacău, dl Nemeş a rămas fără permis de conducere pentru 3 luni. De aici începe
toată activitatea mea de şofer.
M-a luat cu el la Constanţa în 2010. Locuiam împreună în Eforie şi îl duceam la aeroport şi oriunde avea nevoie.
În plus faţă de declaraţia dată la fond, arăt că nu am transmis vreun ordin lui Guliu, Chirvăsitu, Cozma şi Belba. Guliu şi
Vrânceanu Mariana au dat declaraţii de recunoaştere, în sensul că m-au perceput tot timpul ca pe un şofer, respectiv şoferul
lui Nemeş.
Cu Belba şi Chirvăsitu nu am avut nicio legătură, nici măcar telefonic. În hotărârea de condamnare se arată că eu
i-as fi transmis lui Chirvăsitu un comision de 150 de dolari, pe care trebuia să i-l plătească lui Coralis Investment Dubai.
Acest comision, chiar conform declaraţiei dl Chirvăsitu, a fost transmis de Guliu.
Pe dl Nemeş îl duceam oriunde avea nevoie. Eu eram angajat la Sc Optima Business, cu contract de muncă. Eram
asistent manager. Dna Cozma ştiu că a întocmit contractul. Mai mult, eram şofer sau făceam cumpărături, duceam haine la
curăţătorie.
Am dus documente contabile de la Guliu şi de la restaurantul din Eforie la dna Cozma Mariana. Se spune că aş fi
participat la socoteli. Precizez că nu este vorba despre mine cu siguranţă, este vorba despre alt Mihai. Mie Guliu îmi spunea
Mihăiţă.
Cred că Mihai era ori Belba ori altcineva de la fabrică. Eu nu îi cunosc pe cei de la fabrică, şi nici ei nu mă
cunoscu pe mine. Belba se mai prezenta cu numele de Mihai. Guliu are o convorbire la dosar în care se referă la mine cu
„Mihăiţă”. În cadrul S.C. Excella Real Grup S.R.L nu am avut nicio calitate, nu mergeam la fabrică.
Pe dl Jugănaru l-am cunoscut, se ocupa de transport marfă, cu cisternele, avea o societate de cisterne.
Dl Guliu îmi punea într-o sacoşă mai multe documente, CD-uri, stick-uri, dar eu nu deschideam sacoşa pentru că
nu aveam cunoştinţe contabile. Am dus şi bonuri de la restaurant tot doamnei Cozma.
Nu mi-a dat Belba niciodată nicio sumă de bani şi nici nu am plătit anumiţi oameni de ai lui. Acei oameni, despre
care spune acesta că i-am plătit, respectiv Stănileţ şi o altă persoană al cărei nume nu îl ştiu, declară că banii i-au primit de
la Belba, pe care îl cunoşteau pe numele de Mihai.
Pe dna Cozma am dus-o la S.C. Excella Real Grup S.R.L cred că de 4-5 ori. Ea locuia tot în Bacău. Ori o aduceam
şi o şi duceam înapoi, ori doar o aduceam.
Cu Guliu ne întâlneam la hotel Emi şi mâncam în acelaşi loc. discutam despre maşini, cauciucuri, service-uri ,
întrucât acesta se ocupa şi de comerţ cu maşini din Germania.
În perioada în care familia Nemeş era plecată din ţară, eu stăteam cu prietena me3a la Bucureşti. Când venea dl
Radu în ţară îl duceam oriunde avea nevoie. De asemenea, făceam cumpărăturile pentru Vlasie Isabela, care era într-o
relaţie apropiată cu Nemeş Radu.
Dl Nemeş nu îmi transmitea mesaje pe care să le transmit celorlalţi, atât doar erau mesaje pentru Vlasie Isabela.
Dna Cozma Mariana mi-a făcut un contract de asistent manager la Sc Optima Business şi ea mi-a dat funcţia. În această
calitate, mă duceam la restaurant la Sc Optima Business, duceam şi aduceam bucătarii, trebuiau obţinute avizele pentru
funcţionare şi trebuia să mă ocup de obţinerea acestora. Când a plecat dl Radu Nemeş, mi-a spus mie şi lui Vlasie Isabela să
ne ocupăm de restaurant să îi dăm drumul.
Referitor la procura de administrator, mi-a fost adusă de un prieten de la Piteşti a dl Nemeş să o folosesc când aş
avea nevoie pentru primărie, ISU. Nu am folosit-o niciodată.
La percheziţii, s-au găsit în 4 locaţii peste 200.000 euro. cum am declarat şi atunci, banii mi-au fost lăsaţi de dl
Nemeş pentru construirea restaurantului şi cumpărarea unui apartament în Bucureşti, din str. Corvinilor, unde locuia, care
ulterior a fost vândut. Şi eu stăteam tot în str. Corvinilor, eu la apart. 8 şi dl Nemeş la apart. 5. Eu aveam cheile de la toate
apartamentele şi de la cel din Splai, întrucât venea o doamnă să facă curat.
Reprezentantul Ministerului Public: aţi luat vreodată legătura cu dl Codruţ Marta?Inculpat: da, era prieten cu
Radu. Mi-a fost solicitat de dl Radu să vorbesc foarte respectuos cu dl Marta. Discuţia la care se face referire are în vedere
nişte domni din Comăneşti, care au cumpărat un castel şi mi-au transmis să iau legătura cu Marta , să văd dacă doreşte să
facă investiţii. În acea perioadă, Nemeş era plecat şi mi-a spus că pe el nu îl interesează. Pe Marta l-am sunat, aveam
numărul lui de telefon. Cei de la Bacău erau prieteni cu Marta, doar că nu mai aveau numărul lui de telefon.
Într-o primă fază mi-au spus să îl întreb pe Radu, dar dl Nemeş mi-a spus că nu îl interesează. Nemeş mi-a spus să
iau legătura cu Marta , să văd dacă e interesat, nu mai ştiu dacă aveam nr lui Marta sau mi –a fost dat de dl Nemeş. În acel
moment, aveam şi o documentaţie despre proprietate, dar nu ştiu dacă i-am dat-o lui Marta, pentru că acesta mi-a spus că
nu vrea să investească din cauza persoanelor care deţineau proprietatea.
Pe Nemeş l-am dus la Marta, la întâlniri, iar Marta a venit la noi la birou. Dacă dl Nemeş era plecat din ţară,
aveam telefonul lui la mine, nu ştiu de ce nu îl lua cu el. mi-l lăsa ca să răspund. Îmi spunea la cine să răspund şi la cine nu.
îi ceream întâi aprobarea, anunţându-l cine l-a sunat pe telefon.
Cu dl Secăreanu m-am văzut la piaţa Alba Iulia, vroia să se întâlnească cu dl Nemeş, dar acesta era plecat din
ţară şi m-am dus eu să văd despre ce e vorba şi îmi trimite mesaje ori a evitat şi m-a trimis pe mine. Eu eram în Bucureşti şi
205
nea-am întâlnit în piaţa Alba Iulia. Când nea-m văzut, dl Secăreanu mi-a spus că vrea să se vadă cu dl Nemeş. Am stat
foarte puţin, câteva secunde. Întâlnirea a fost interceptată.
Reprezentantul Ministerului Public: la ce vă refereaţi când aţi afirmat într-un mesaj SMS „dacă a apărut vreo
urgenţă la centrul la dvs?” , mesajul fiind transmis lui Secăreanu?
Inculpat: mesajul nu îmi aparţinea mie, la data de 06.03.2012 Nemeş era în ţară. nu am trimis eu mesajul.
Mesajele sunt puse tendenţios în rechizitoriu pentru a părea că le-am trimis eu. Nu cunosc cine le-a trimis, probabil dl Radu.
Era în ţară. telefonul nu cred că mai stătea la altcineva în afară de mine şi Nemeş.
Reprezentantul Ministerului Public: despre ce aţi discutat la întâlnirea de la piaţa Alba Iulia?Inculpat: mi –a spus
că a crezut că vine Radu Nemeş şi că vrea să vorbească cu acesta. I-am spus că este plecat din oraş sau din ţară , nu îmi
aduc aminte exact. La 30.03.2012 nu ştiu dacă era în ţară. la 06.03.2012 ştiu sigur că era în ţară pentru că am studiat cu
avocatul meu convorbirile din dosar şi am văzut că Nemeş era în ţară.
Reprezentantul Ministerului Public: de aţi solicitat inculpatului Secăreanu întâlnirea dacă Nemeş nu era în ţară?
Inculpat: nu îmi amintesc, dar dl Secăreanu mi-a mai pus nişte întrebări atunci, respectiv dacă aş cunoaşte anumite
persoane din Constanţa. Probabil de aceea nu a vrut dl Nemeş să se ducă. Nu îmi aduc aminte numele, erau nişte nume de
turci.
Reprezentantul Ministerului Public: aţi schimbat numeroase telefoane mobile în acea perioadă?Inculpat: la
percheziţii au fost găsite mai multe telefoane, în 4 locaţii şi 6 autoturisme, în jur de 50 de telefoane. Telefoanele aparţineau
mamei mele, mie, fratelui meu, soţiei, tatălui vitreg şi dl Nemeş. Erau prin maşini sau la birou. Doar mama mea avea 10
telefoane, nu erau funcţionale, erau de când a apărut telefonia mobilă în România. Eu am participat doar la Bacău la
percheziţie, dar am citit procesele verbale şi am văzut cum au fost găsite. Eu cred că aveam 3 telefoane şi dl Nemeş avea
doar 1 personal, dar avea mai multe care nu funcţionau în Român ia, de exemplu telefonul cu care venea din SUA, de aceea
nici nu lua telefonul din România cu el în SUA, pentru că nu funcţionau acolo, întrucât diferă benzile de frecvență. În
România, eu aveam 3 telefoane personale şi dl Nemeş avea unul personal şi mai multe pe la birou, în maşini, erau maşini
care erau dotate cu telefon. Aveam un salariu de 5.000 lei. Am avut 2 telefoane, apoi mi-am mai luat 1, nu ştiu din ce
considerente. Cele 6 maşini aparţineau dl Radu, nu erau toate pe o singură firmă. Eu doar le conduceam. La percheziţii, s-
au dat autorizaţii pentru Radu Nemeş şi dl Buliga, dar toate lucrurile s-au consemnat că s-au găsit la mine. În perioada în
care dl Nemeş era plecat în străinătate, aceste maşini erau parcate în București, în Bacău, dar toate au fost trecute la mine.
în această perioadă, combustibilul pentru aceste maşini era plătit din bani lăsaţi de dl Nemeş. Dl Nemeş îmi lăsa de obicei
banni, pe care îi schimba. Îmi lăsa 4-500 euro, iar eu îi schimbam şi îi foloseam când aveam nevoie.
Reprezentantul Ministerului Public: care a fost motivul pentru care i-aţi solicitat lui Vlasie Isabela să cumpere 8
cartele telefonice, 3 cu valabilitate de 1 lună şi 5 cu valabilitate de 3 luni?Inculpat: este invers. Isabela mi-a solicitat să
cumpăr respectivele cartele. Este vorba despre cartele Focusat, de televiziune nu telefonice. Acestea ar trebui să fie la
Eforie, o să le depun la dosar. Nu există în telefonie cartele cu valabilitate de 1 lună sau 3 luni.
Reprezentantul Ministerului Public: ceasurile descoperite la percheziţie vă aparţineau?Inculpat: nu, a făcut dna
David o cerere de restituire bunuri, în care a depus facturi şi bonuri care arată că ceasurile îi aparţin. Dna David este soţia
mea, cu care am un copil. La acel moment era studentă, părinţii ei au o situaţie bună. Momentan eu locuiesc la socrii mei.
Soacra este economist, iar socrul inginer. Ei îi plăteau studiile în Bucureşti. Ceasurile nu aveau o valoare foarte mare, erau
undeva la 7-8.000 lei.
Avocatul inculpatului Secăreanu: de ce Nemeş evita să se întâlnească cu Secăreanu uneori?Inculpat: că e poliţist
şi nu vroia să aibă de a face cu el, a spus că nu are chef. S-au văzut o dată tot la piaţa Alba Iulia, când l-am dus pe Nemeş. A
coborât din maşină Nemeş şi au vorbit lângă maşină. Nu am auzit ce au vorbit. Era iarnă, am stat cu geamurile închise.
Primeam sms-uri pe telefonul lui Nemeş de la Secăreanu, nu mai ştiu când era telefonul la mine şi când la Nemeş, nu m-am
lămurit. Nu pot preciza relaţia dintre Nemeş şi Secăreanu.
Avocatul inculpatului Preda: l-aţi cunoscut pe dl Preda şi dacă da, în ce context?Inculpat: nu.
Avocatul Sc Optima Business: în afara celor declarate referitoare la activitatea dvs la Sc Optima Business, mai
aveţi de va de declarat?Inculpat: nu?
Avocatul Sc Optima Business: exista vreo legătură între Sc Optima Business şi S.C. Excella Real Grup S.R.L?
Inculpat: Sc Optima Business avea doar restaurantul, din ce am eu cunoştinţă nu se ocupa cu nimic altceva.
La data de 04 aprilie 2017, a fost audiat şi inculpatul Ionescu Lucian care a declarat următoarele:Nu sunt reale
învinuirile care mi se aduc. Îmi menţin parţial declaraţiile date anterior. Nu mi le menţin pe cele date în cursul urmăririi
penale, consideră că au fost interpretate greşit de instanţa de fond.
Eu am fost administratorul societăţii SC Delta OIL Logistic SRL. În anul 2010, m-am întâlnit cu dl Jugănaru
Andrei, fostul coleg de facultate, care mi-a propus să intru în afaceri cu distribuirea produselor petroliere către utilizatori
din toată ţara, întrucât el avea o vechime în acest domeniu şi din spusele lui, îi mergea bine.
l-am întrebat în ce constă activitatea mea în cadrul societăţii, mi-a spus că va înfiinţa o societate cu obiectul de
activitate „intermediere produse petroliere”, urmând să îmi ofere sprijinul necesar.
I-am spus că nu am bani şi nici sediu pentru a înfiinţa o societate, însă m-a asigurat că se va ocupa el de tot, chiar
va angaja un expert c contabil, pe care îl avea la societăţile lui pentru contabilitate. Rezervarea de nume a fost făcută de dl
Jugănaru la Registrul comerţului, actul constitutiv l-am semnat în faţă la registrul comerţului, la o societate care se ocupa
cu înfiinţări de societăţi. Actul constitutiv l-a întocmit persoana din cadrul firmei respective. Firma înfiinţată a fost Delta Oil
Logistic. Dl Jugănaru mi-a spus că eu urma să fac intermediere de produse petroliere. Nu m-am mai ocupat cu aşa ceva
înainte.
În concret, am scris ordine de plată, cu sumele dictate de dl Jugănaru Andrei, reprezentând plăţile de
achiziţionare a produselor. Eram şi şoferul acesteia, dl Jugănaru neavând permis de conducere. În perioada în care a
funcţionat Delta OIL Logistic SRL, tranzacţionam CLG şi motorină Crişană. De achiziţia lor se ocupa Jugănaru Andrei,
care avea şi firma de transport.
Conturile bancare deschise pe numele societăţii erau controlate de dl Jugănaru , care dispunea asupra facturilor,
contractelor şi sumelor din aceste conturi. Pentru a avea un control deplin asupra lor, m-a pus să deschid un cont online la
BCR, pe care să-l poată utiliza chiar el. activitatea Delta OIL Logistic SRL a început cu sume creditate de societatea
deţinută de Jugănaru, a fost un contract de împrumut.
206
Retragerile de numerar reprezentau comisionul societăţii, pe care mă punea să îl scot, probabil nu avea încredere
să ţină banii în contul societăţii. Sumele de bani pe care i le dădeam integral le folosea pentru a plăti şoferi de autocisterne,
contabili. Precizez că am făcut retrageri de numerar doar în Delta OIL Logistic SRL şi nu din alte societăţi fantomă, cum se
arată în rechizitoriu. Retragerile în numerar le viram integral lui Jugănaru. Operaţiunile prin firmă le-am considerat legale
şi normale, deoarece preţurile din contracte erau identice cu cele de pe piaţă, tranzacţiile erau prin bancă, iar prin
declaraţie pe proprie răspundere a furnizorilor accizele erau achitate.
La cererea lui Jugănaru, i-am pus la dispoziţie maşina mea personală şi pe mine, ca şofer, urmând ca el să suporte
preţul combustibilului şi reparaţiilor maşinii. Nu m-am deplasat în provincie fără dl Jugănaru, nu am fost singur să fac plăţi
sau comisioane.
În relaţia cu S.C. Excella Real Grup S.R.L şi Agroline doar am semnat anumite contracte, pe care mi le aducea
Jugănaru.
În Delta OIL Logistic SRL eram administrator. Nu am avut o firmă SC Pastel. Am cumpărat de la SC Pastel
combustibil CLG în 2010 şi am vândut-o către Petrostar. În 2010, şi în acel caz, achiziţia am făcut-o tot prin intermediul lui
Jugănaru. În Delta OIL Logistic SRL Jugănaru nu avea nicio poziţie.
Nu ştiu de ce Jugănaru nu făcea aceste operaţiuni prin intermediul firmei sale. Mi-a spus că voi lua dividende la
sfârşit de an şi de aceea m-a determinat Jugănaru să fac operaţiunile pe care mi le dicta, ceea ce nu s-a întâmplat.
În relaţia cu S.C. Excella Real Grup S.R.L, nu am discutat personal cu nimeni de la S.C. Excella Real Grup S.R.L.
la acel moment, nu ştiam cine sunt reprezentanții S.C. Excella Real Grup S.R.L. l-am cunoscu indirect pe Guliu George când
dl Jugănaru a cumpărat un autoturism de la acesta. Contractul cu S.C. Excella Real Grup S.R.L a ajuns la mine prin
intermediul lui Jugănaru.
Nu am avut nicio legătură cu cei de la Agroline.
În momentul în care Delta Oil Logistic SRL a primit o amendă de 6000 lei, eu am reprezentant-o în faţa
autorităţilor. Eu eram administrator. Asociat eram tot eu.
Reprezentantul Ministerului Public: în afară de aceste documente bancare cu S.C. Excella Real Grup S.R.L, a mai
semnat alte înscrisuri cu alte societăţi comerciale, la solicitarea lui Jugănaru?
Inculpat: am avut relaţii şi cu SC RAD Trans, societatea lui Jugănaru, pentru transport, prrcum şi cu cele cu care
am avut relaţii comerciale.
Reprezentantul Ministerului Public: erau reale aceste tranzacţii?
Inculpat: da. Nu cunoşteam dacă plăţile erau pe baza facturilor, sumele erau dictate de dl Jugănaru. Este reală
afirmaţia mea, în sensul că Jugănaru mi-a spus că plăţile către S.C. Excella Real Grup S.R.L se fac ca avans şi nu aveau
facturi la bază.Când făceam plăţi, verificam dacă la bază exista factură pro forma.
Avocatul inculpatului Nemeş RAdu: îl cunoaşteţi sau aţi venit vreodată în contact cu Nemeş Radu?
Inculpat: nu.
Avocatul inculpatului Preda Emilian: aţi declarat la urmărire penală că aţi participat la întâlniri între Guliu,
Preda şi Jugănaru pe terasa unui hotel Emi. Aţi participat la aceste întâlniri sau doar l-aţi condus pe dl Jugănaru?Inculpat:
l-am condus pe dl Jugănaru şi am luat masa la acea terasă. Nu am asistat la discuţii. Dacă vorbeau ceva, s-au mutat la altă
masă, pentru că vorbeau ceva ce nu trebuia să aud eu.
Avocatul inculpatului Preda Emilian: la toate s-a întâmplat la fel?Inculpat: a fost o întâlnire, când Jugănaru a
achiziţionat o maşină de la Guliu, fără ca Preda să fie de faţă şi au fost maxim 2-3 întâlniri cu totul. Nu de fiecare dată se
mutau la altă masă, doar o singură dată, în rest doar luau masa împreună. Dl Preda cred că a fost prezent de 2 ori, în afară
de întâlnirea la care s-au întâlnit Jugănaru şi Guliu, pentru a achiziţiona maşina.
Avocatul inculpatului Ionescu: cine ţinea activitatea firmei, la cine erau documentele societăţii?Inculpat: se aflau
în posesia lui Jugănaru, la birou acestuia din str. Brândușelor, fapt dovedit de percheziţie.
Avocatul inculpatului Ionescu: aţi participat la percheziţia domiciliară făcută de organele judiciare?Inculpat: nu a
existat percheziţie domiciliară, singura percheziţie a fost cea asupra maşinii mele, iar documentele găsite în uşa dreaptă a
maşinii aparţineau lui Jugănaru. Este vorba despre mandatele poştale pe numele Toma Alexandru, fiind numele său pe care
îl folosea pentru a face plăţi.
Avocatul inculpatului Ionescu: vă recunoaşteţi ca fiind persoana din sintagma „acela micu“ din convorbirile
telefonice purtate de Jugănaru?Inculpat: nu, nu sunt nici mic de statură nici mai mic decât dl Jugănaru, pentru a se adresa
astfel. Este vorba doar de o singură convorbire în care este folosită această sintagmă.
Avocatul inculpatului Ionescu: sunteţi angajat pe un post cu studii superioare?Inculpat: nu am finalizat facultatea,
nu am susţinut licenţa.
Avocatul inculpatului Ionescu: ce reprezentau banii din contul personal, care au fost popriţi?Inculpat: era vorba
despre un cont de credit şi acea sumă era plătită în avans. Era un credit de nevoi personale, cu care am achiziţionat maşina
personală. De la Dl Jugănaru primeam o sumă în cuantum de 2.000 lei/luna, pentru combustibil şi reparaţiile maşinii,
mâncarea zilnică. Nu mai primeam alte sume de la acesta. Creditul de nevoi personale era de 4.300 euro , iar rata lunară
era de 70 euro.
Avocatul inculpatului Ionescu: aţi mai fost condamnat pentru aspectele expuse în rechizitoriu ?Inculpat: da, sunt
condamnat în dosarul de la Călăraşi pentru aceleaşi lucruri. E vorba de mărturia doamnei Paler Elena, care a preluat
societatea RAD Trans a lui Jugănaru, pe baza căreia am fost condamnat în acel dosar.
Avocatul inculpatului Ionescu: i-aţi cunoscut pe domnii Blejnar şi Comăniță?Inculpat: nu.
Avocatul inculpatului Ionescu: de ce nu aţi răspuns prezent la apelul nominal pentru Delta Oil Logistic SRL?
Inculpat: nu ştiu. Nu o reprezint eu. Mă fac răspunzător de prejudiciul Delta Oil Logistic SRL, însă nu şi pentru celelalte
societăţi din acest dosar, ai căror administratori susţin că sunt simpli martori în dosar.
Reprezentantul Ministerului Public: ce făceaţi cu combustibilul pe care îl achiziţionaţi ?
Inculpat: combustibilul nu ajungea la mine practic, era vândut mai departe de către Jugănaru. El se ocupa şi cu
transportul. În contabilitatea Delta OIL Logistic SRL apăreau vânzări şi cumpărări de combustibil pentru anul 2010. În ceea
ce priveşte S.C. Excella Real Grup S.R.L, plăţile făcute de mine, la ordinul lui Jugănaru, erau ca avans. Plăteam către S.C.
Excella Real Grup S.R.L achiziţionare de CLG. Aceste lucruri s-au întâmplat doar în anul 2010.
Prin încheierea din data de 18 aprilie 2017, Înalta Curte a procedat la audierea apelantului intimat inculpat
Belba Nicolae, declaraţia acestuia fiind consemnată, semnată şi ataşată la dosarul cauzei.
207
După ce i s-a adus la cunoştinţă fapta care formează obiectul cauzei şi i se pune în vedere să declare tot ce ştie cu
privire la faptă şi la învinuire ce i se aduce, inculpatul a declarat:
„Menţin declaraţiile date la urmărire penală şi la curtea de apel, sunt vinovat pentru ce am făcut. Am sprijinit
grupul pentru evaziune fiscală. Cum am specificat în declaraţie, am lucrat pentru Guliu George şi pentru Nemeş Radu. M-
am întâlnit şi cu Guliu George, cu Nemeş Radu, Chirvăsitu Dumitru, doamna Vrânceanu. Scoteam banii de la bancă şi îi
predam mai departe, de mai multe ori lui Guliu George, Buliga Mihai, rare ori Nemeş Radu.Guliu George mă trimitea să
scot banii de la bancă. Guliu îmi spunea să ridic banii pentru achiziţii cereale. Ce făcea Guliu mai departe cu ei nu ştiu. Ce
făcea Guliu şi restul membrilor grupului nu ştiu.
În aceea perioadă n-am fost angajat la nicio societate, eram finul domnului Guliu George, trebuia să mă cunun.
La bancă nu eram trimis în nicio calitate, băieţii, Ionuţă Mircea Grigore şi Stănuleţ erau trimişi la bani că şi îmi
aduceau banii mie, aceşti băieţi erau acaparaţi de Chirvăsitu Dumitru, adică au fost luaţi ca un fel de soldaţi. Chirvăsitu
Dumitru l-a luat pe tatăl lui Ionuţă Mircea Grigore şi într-un dosar aflat pe rolul unei instanţe la Călăraşi. I-a angajat
pentru că a văzut că aveau nevoie de bani, oamenii fiind mulţumiţi de salariu nu erau interesaţi ce se întâmplă mai departe.
Chirvăsitu i-a asigura că nu se va întâmpla niciodată nimic, de exemplu Ionuţă Mircea Grigore căruia îi veneau notificări
ca urmare a unui dosar al tatălui său, Ionuţă Mircea, i-a cerut ajutorul domnului Chirvăsitu care i-a spus să stea liniştit că
nu se întâmplă nimic, că îl ajută el, după care n-a mai răspuns la telefon. Ionuţă Mircea Grigore şi Stănuleţ aveau două
societăţi pe numele său, respectiv Divers Zootehnic pe numele lui Ionuţă şi Partener Nobless pe numele lui Stănuleţ Petrică.
Banii pentru constituirea acestor societăţi au fost primiţi de mine de la Guliu, iar eu i-am dat celor doi, Ionuţă şi
Stănuleţ.
Cisternele încărcate cu motorină plecau direct din portul Constanţa şi ajungeau la destinaţie, nu mă ocupam de
facturi. Ceea ce plecau de la Incaso Jobs nu ajungea pe platforma Excella. Mai erau unele cisterne care ajungeau pe
platforma Excella dar acelea erau pentru consum propriu.
Pe platforma Excella nu se producea combustibil. Ştiu acest lucru pentru că am lucrat acolo de la început, la
Nicolae Bălcescu.
Pe platforma Excella nu se prelucra marfă, respectiv nici CLG şi nici CLNAVO şi nici CLU, astfel încât nu se
putea deduce motorină.
Divers Zootehnic şi SC Partener Nobles nu au achiziţionat niciodată cereale, scoteau banii din bancă în numerar
pentru achiziţia de cereale pentru că doar în acest fel se puteau scoate banii respectivi pe borderou.
Pe Nemeş Diana Marina o ştiu doar din vedere, nu am văzut-o niciodată semnând acte, participând la activităţile
societăţii, din punctul meu de vedere nu am văzut-o niciodată în incinta societăţii sau dând ordine pentru societate, doar
avea rolul de mamă şi soţie.
Pe doamna Cozma Mariana o cunosc, făcea contabilitatea societăţii. Nu i-am dus documente pentru o societatea
anume, dar am dus documente, acte de la societăţi, ce îmi dădea domnul Guliu, duceam doamnei Cosma, nu am dus de multe
ori, am dus doar de 2-3 ori. Doamna Cosma trimitea la rândul ei la finanţe documentele fie online, fie prin poştă. Când era
un control al gărzii financiare la SC Divers Zootehnic sau Partener Nobles, la care mai existau doi contabili care făceau
contabilitate primară, Şapera George şi Lengiu Georgiana care lucrau la sediul Excella, doamna Vrânceanu comunica prin
ei documentele solicitate de organele de control. La sediul Divers sau Partener nu era nicio persoană care să lucreze. Doar
Guliu prin relaţiile sale la constanţa spune „vezi că este un control” la Divers Zootehnic sau Partener Nobless, iar
administratorul societăţii se ducea cu sacoşa de documente pe care i le dădeam ori eu, ori Chirvăsitu şi pe care le primeam
de lşa Vrânceanu. Eu nu aveam capacitatea să fac contabilitate, nu am terminat studii pentru aşa ceva. din câte îmi
amintesc, au fost unul sau două controale la Divers Zootehnic, iar la Partener Nobless nu ştiu să fi fost controale pentru că
nu au apucat să lucreze foarte mult. Am sistat societatea DIVERS ZOOTEHNIC pentru că în noiembrie-decembrie, nu-mi
aduc aminte cu exactate perioada, Guliu a adus o hârtie de la Banca Religiilor, sau de la OTP BANK, hârtie care a fost
găsită în borseta mea şi pe care Guliu mi-a dat-o pentru a-mi explica de ce trebuie să suspend Diverse Zootehnic având în
vedere că este urmărită pentru un sechestru într-un dosar penal al D.II.C.O.T..
Urma ca eu să vorbesc cu Ionuţă Mircea Grigore să nu se mai ducă, cu care am şi vorbit în acest sens, Ionuţă
Mircea îşi lua salariul în continuare, deoarece Guliu mi-l plătea mie, iar eu îi dădeam banii mai departe, 5.000 lei plus
chirie şi utilităţi. Uneori Chirvăsitu îmi dădea banii mie pentru Ionuţă Mircea, sau îi dădea direct acestuia, alteori opream
eu banii pe care îi scoteam din bancă şi îi dădeam eu banii. Când dădeam situaţia banilor pe care îi scoteam din bancă,
treceam acolo banii pe care îi plătisem băiatului de la Divers Zootehnic aşa cum treceam şi alte cheltuieli. Bani pe care îi
scoteam din bancă îi dădeam lui Guliu George, de cele mai multe ori, lui Nemeş Radu rareori şi chiar şi lui Buliga Mihai.
Nu pot estima de câte ori i-am predat banii şi lui Buliga Mihai pentru că a fost o perioadă lungă. Situaţia zilnică îi era
prezentată însă lui Guliu George, în ultimul timp Nemeş Radu era plecat şi nu mai aveam cu cine să colaborez, decât cu
Guliu George şi Buliga Mihai.
Am văzut acte contabile pe numele societăţii Coralys Investment Dubai la Chirvăsitu Dumitru. Chirvăsitu
săptămânal plătea o sumă de bani, în dolari, Coralys Investment dar nu ştiu cine este administratorul acestei societăţi.
Chirvăsitu a spus că acea societate cumpăra motorină din afară şi de la Coralys şi de la Gloris Financed. Banii care mai
rămâneau după ce Chirvăsitu plătea suma săptămânală se ducea la Diverse Zootehnic sau la Partener Nobless.
Doamna Cosma pregătea actele pentru eventuale controale, Guliu ştia când aveau loc aceste controale. La sediul
Divers Zootehnic sau Partener Nobless nu era nimeni, aşa încât este clar că tot cineva din cadrul organelor de control
anunţa data la care urmau să se prezinte şi la acea dată Guliu mă trimitea pe mine să-l duc pe Ionuţă la sediul Diverse
Zootehnic împreună cu actele contabile necesare controlului, nu venea nici un contabil cu noi dar actele contabile le
primeam de la doamna Mariana Cosma. Poate din convorbirile telefonice purtate de Guliu George se observă cu cine
vorbea acesta.
Guliu dădea dispoziţia să schimbăm telefoanele mobile, presupun că la ordinul lui Nemeş deoarece şi Nemeş la
rândul lui schimba telefonul sau la ordinul lui Guliu, crezând că dacă se schimbă telefoanele nu putem să fim interceptaţi.
De CORALYS n-am avut discuţii cu Nemeş Radu. Nemeş Radu ştia ce se întâmplă în Excella Real Grup deoarece Guliu fără
Nemeş nu făcea nimic, iar Nemeş fără Guliu nici atât.
Nu ştiu dacă Guliu îi dădea toate cifrele exacte sau situaţia corectă, dar atunci când Nemeş Radu îmi cerea mie
situaţia, a banilor pe care îi scoteam din bancă, îi dădeam situaţia corectă. Erau vorba de banii despre care am vorbit
anterior pe care îi scoteam din bănci pentru achiziţia de cereale. De la bancă nu poţi ridica bani sume mari, decât în
208
monedă naţională, în lei, şi mai ales pentru achiziţii cereale, după cum se poate vedea şi de pe extrasele de cont. Uneori
schimbam banii în valută, dolari sau euro la cererea lui Guliu, ducând banii în lei era un volum de bani foarte mare pentru
că banca dădea şi în bancnote foarte mici, spre exemplu de 5 lei sau 10 lei, în valută volumul sumelor respective se micşora
foarte mult. Ocupau mai puţin spaţiu, astfel încât puteam să le transform în borsetă sau în geantă.
Sumele în valută le duceam lui Guliu Geroge, rareori lui Nemeş Radu, la Guliu era cap de linie, chiar şi până să
fim arestaţi, pe 8 iunie sau iulie îi predasem bani lui Guliu, iar Mihai Buliga a venit şi i-a luat banii de acasă de la Guliu,
am fost de faţă atunci când Mihai Buliga a venit să ia banii, nu ştiu în ce scop îi lua.
Am cumpărat şi telefoane mobile şi cartele pre pay, atunci când Buliga nu ajungea să cumpere telefoanele mobile.
Cumpăram acele telefoane ca să nu fim interceptaţi. Guliu nu avea timpul necesar să se ducă la magazin să ceară 10-15
telefoane sau câte erau nevoie, la două-trei săptămâni sau o lună se schimbau telefoanele.
Am fost ameninţat de către domnul Nemeş şi prin intermediul altor oameni mi-a transmis „să-mi ţin gura”, dacă
nu eram ameninţat poate nu dădeam declaraţii, pentru că nu am făcut altceva până la 8 februarie la data declaraţiei la
Curtea de Apel, decât să-mi ţin tăcerea.
Până să fie extrădat Nemeş din S.U.A. este adevărat ce am declarat la Curtea de Apel, că Guliu George m-a dus la
fabrică la Excella şi m-a dat la telefon cu Nemeş Radu care mi-a reproşat că am făcut un pact cu procurorul. Gului George
ştie foarte bine toată speţa pentru că el m-a luat şi m-a dus şi de la el a pornit toată treaba.
Îi cunosc pe Jugănaru Florin şi Preda Iulian, care făceau distribuţie sau aveau şi ei antrepozit fiscal în Comuna
Ardeoani Dorobanţu, nu mai ţin minte societatea parcă se numea Cibin Distribution.
Nu am fost ameninţat în legătură cu declaraţia dată în instanţă şi nu am nimic de adus la cunoştinţa instanţei în
legătură cu aceste aspecte.
Nu am idee ce se întâmpla cu banii pe care îi scoteam din bancă pentru achiziţie de cereale după ce dădeam acei
bani lui Guliu, Buliga sau Nemeş, nu foloseam acei bani în interesul meu.
Reprezentantul Ministerului Public: Dacă a avut vreodată probleme la bancă în legătură cu ridicarea acestor
sume de bani?Răspuns: Da au fost probleme, ori nu avea banca bani, ori se blocau banii la frecvenţa cu care ridicam banii
cred că directorul băncii ar fi trebuit să sesizeze autorităţile pentru spălarea banilor Întotdeauna bani au fost deblocaţi
după 2-3 zile.
Reprezentantul Ministerului Public: Aveţi cunoştinţă de activitatea societăţii Optima Bisness?Răspuns: Nu ştiu ce
activitatea avea dar ştiu că toate controalele vamale şi financiare s-au făcut la sânge, sau dat amenzi, nu au fost favorizaţi.
Mai ştiu că domnul Nemeş nu a semnat două hârtii, respectiv una de cooptare în societate în 2012 după cum am citit în
motivarea instanţie de fond şi încă una nu-mi mai aduc aminte care. Mai îmi aduc aminte că domnul Guliu exersa semnătura
domnului Nemeş, era un r mic cu cheiţa aceea mai mare.
Reprezentantul Ministerului Public: Ar fi putut Guliu să semneze acte în numele lui Nemeş fără să-i aducă la
cunoştinţă lui Nemeş că face acest lucru?Răspuns: Da, am vrut să intervin şi la Curtea de Apel atunci când a dat declaraţii
în instanţă, domnul Dragone George şi să spun ceea ce am declarat acum. Nu este doar o supoziţie, mă bazez pe memoria
vizuală pentru că nu erau singurele acte pe care Guliu le semna în numele lui Nemeş cu numele lui Radu Nemeş aşa cum s-a
întâmplat şi în faţa notarului. Am fost de faţă şi ştiu că Gului lua actele de la notar spunându-i că urmează să i le ducă lui
Nemeş pentru a fi semnate şi că le va restitui după semnare, la fel s-a întâmplat şi la Registrul Comerţului. În acea perioadă
Nemeş era plecat din ţară. La fel s-a întâmplat cu o procură a copiilor lui Nemeş. Fiind toată ziua cu George Guliu
cunoşteam toate aceste detalii cu privire la activitatea lui. Ştiam la ce oră se vede şi cu soţia şi cu amanta. Din cauza
amantei Lengiu Georgiana sunt condamnat pentru lipsire de libertate şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.
Nu cred că între Guliu şi Nemeş exista vreo înţelegere cu privire la aceste semnături. Nu ştiu dacă s-a întâmplat să
se facă acte împotriva interesului domnului Nemeş. Poate semna şi în locul doamnei Diana Nemeş, nu l-am văzut însă să
exerseze semnătura acesteia. Doamna este chiar nevinovată era doar cu numele în societate.
Domnul Nemeş nu a semnat niciodată în locul lui Guliu. Dacă Guliu nu era în localitate Nemeş stătea şi aştepta
până acesta se întorcea. Pentru sumele ridicate din bancă, în numerar, dacă îmi cerea îi dădeam lui Nemeş o situaţie
centralizată. Oricum Guliu avea o situaţie zilnică pe care o dădea mai departe lui Nemeş, pe SMS sau prin mesaj. Ştiu acest
lucru deoarece mai primeam şi eu mesaje în sensul că să opresc o parte din bani şi să îi dau domnului Guliu bani. Guliu îmi
dădea mesaj că atunci când dădeam lui Buliga o parte din bani să opresc o sumă şi restul să îi dau mai departe lui Buliga.
Erau perioade în care Nemeş mă suna şi mă întreba cât am ridicat din bancă şi îmi cerea detalii şi despre cursul valutar cu
care schimbam banii.
Guliu îl ţinea la curent pe Nemeş cu sumele de bani scoase din bancă în numerar. Nemeş ştia faptul că nu se
cumpărau cereale cu acei bani pentru că dacă aş fi cumpărat cereale nu aş fi prezentat banii în numerar lui Guliu şi lui
Nemeş. Din punctul meu de vedere Guliu nu făcea ceva fără să ştie Nemeş poate doar să facă ceva pe sub mână, aşa cum s-a
întâmplat cu semnăturile de care am vorbit mai sus sau cu dispariţia unor bani. S-a găsit agenda lui Guliu şi a fost ridicată
de D.N.A. astfel încât se ştie ce bani au fost împărţiţi. Tot Guliu ne spunea să nu folosim nume şi să folosim iniţiale între
discuţiile dintre noi şi la telefon şi din mesaje. P venea de la Polo, aşa cum mi se punea mie, r venea de la Radu Nemeş, M de
la Mihai Buliga, dar M mai venea şi de la Chirvăsitu (Mitică), G de la Guliu sau George, lui Chirvăsitu i se mai spunea şi
Chelu. L-am văzut pe Nemeş la Excella, dar mai rar. Din martie 2012 nu l-am mai văzut pe Nemeş la Excella. Nu neapărat
numai la Excella dar nici în Constanţa sau la Mihail Kogălniceanu la restaurant, începând cu martie 2012 nu l-am mai
văzut pe Nemeş.
Reprezentantul Ministerului Public: Dacă are cunoştinţă ca la antrepozitul Excella? Răspuns: Da au fost făcute
controale şi vamale şi financiare. Nu au fost favorizaţi. Adică atunci când eşti favorizat nu se verifică toate hârtiile de la a la
z şi nici nu se ia tot antrepozitul de la un capăt la altul să se verifice. La Excella controlul a fost serios pentru că s-a găsit şi
CLG şi CLU în interiorul fabricii fără însă ca să se prelucreze.
Reprezentantul Ministerului Public: Când s-a efectuat acest control, a fost un singur control sau mai multe?
Răspuns: Au fost mai multe controale, au fost oprite mai multe maşini şi pe centură şi la Urziceni, li s-au luat copiii de pe
acte dar nu ştiu ce s-a găsit în maşină. Nu ştiu datele exacte la care s-au efectuate aceste controale, dacă şoferii când
plecau, plecau cu două rânduri de acte. Un rând de acte cu care încărcau din port şi al doilea cu care plecau de la
Chirvăsitu. Cele două rânduri de acte erau diferite. La data controlului s-au găsit CLG şi CLU în interiorul fabricii pentru
că trebuiau să fie 2-3-5 tone mereu în depozit pentru a se zice că se prelucrează. De toate controalele se ocupa Guliu, iar
Cosma de contabilitate. De Nemeş nu ştiu să fi participat la vreun control. Maşinile care transportau motorină din port nu
209
intrau în depozit la Nicolae Bălcescu. Dacă erau oprite pe drum aveau cele două rânduri de acte de care am vorbit mai
înainte.
Reprezentantul Ministerului Public: Controlul la Divers Zootehnic şi Partener Mobless au vizat doar documentele
contabile?Răspuns: A fost un control de la Garda Financiară au fost verificate doar documentele contabile. Mariana Cosma
a colaborat cu Ionuţă Mircea doar telefonic i-a spus ce să facă şi cum să facă. Pentru că băiatul nu s-a descurcat, pentru că
nu avea habar ce să facă a ieşit de la control spunând că va suna contabila pentru explicaţii dar m-a sunat pe mine. I-am
dat-o pe doamna Cosma la telefon care i-a explicat ce trebuia să zică. Cred că a luat şi amendă la acel control
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Unde s-a întâlnit cu Nemeş Radu?Răspuns: La Hotel
Emi din Mihail Kogălniceanu, la Grand la Eforie, în port la Eforie era un restaurant, la Şevalet la intrare în Mamaia după
Alrequi, restaurantul Şevalet nu mai este acolo, la Burbon, la City Mall în Constanţa. Iar în Bucureşti la terasă la VANTY şi
la restaurantul Pui de Urs iar dacă era nevoie prin staţii peco. Dacă trebuia să-i duc ceva spunea unde este şi mă duceam
după dânsul.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: În ce perioadă v-ţi întâlnit cu Nemeş Radu?Răspuns:
Întâlnirile s-au oprit în 2012. În 2006 lucram la atrepozit încărcam şi descărcam motorină. În 2007 l-am cunoscut mai bine,
nu m-a mai lăsat să lucrez la depozit. M-am dus cu maşinile lui Radu Nemeş a lui Guliu la reprezentanţe, la revizii, lucrând
şi pe post de şofer fie pentru Guliu fie pentru Nemeş. Pe Mihai Buliga l-am cunoscut în 2007-2008. Întâlnirile cu domnul
nemeş au început în 2008 odată cu începutul construcţiei fabricii de la Nicolae Bălcescu. Au durat până în 2012.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Unde anume predaţi banii, situaţiile financiare?
Răspuns: Banii îi predam şi prin staţiile peco, iar situaţiile financiare fie la birou, undeva în zona poliţiei înmatriculări, str.
Alexandru cel Bun în Constanţa, sau la EMI la hotel sau la restaurantul Şevalet. În Bucureşti am dus acte şi bani la
restaurantul Pui de Urs şi la staţiile peco. Lui Guliu îi duceam banii acasă iar când se grăbea îi dădeam pe drum s-au la
garsoniera pe care o avea închiriată în zona farului din Constanţa.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Perioada în care desfăşura aceste activităţi?Răspuns:
2009-2011 vara şi iarna când au fost perioada în care se lucra. Dacă nu se lucra mergem la Nemeş şi îmi dădea bani de
cheltuială prin staţii peco, la Emi, la Grand, la EFORIE sau în port, sau pe autostradă în staţia peco.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: În ce perioadă aţi primit de la Nemeş Radu mesaje
sau telefoane pentru predarea sumelor de bani sau pentru informaţii privind cursul valutar?Răspuns: În 2010-2011, chiar şi
în 2009.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Dacă iniţiala R poate să însemne şi ROMEROM?
Răspuns: Poate să însemne dar nu am avut treabă cu această societate, pentru că doamna Cosma a făcut un contract între
Diverse Zootehnic şi Romerom ca şi cum ar fi cumpărat CLG sau CLU. Contractul avea mai multe specificaţii, nu-mi aduc
aminte exact. R poate veni şi de la Răzvan Olteanu dar aveam telefoane separate de acesta. Iar de prin decembrie 2011 -
ianuarie 2012 nu am mai avut contact direct cu Nemeş, dacă avea ceva să-mi spună mă chema pe telefonul lui Mihai Buliga
sau Guliu George, ori mă suna direct pentru că acesta avea numărul de telefon ale tuturor. Eu nu avea numărul de telefon al
dânsului în acea perioadă şi nu aveam voie să-l sun. De regulă mă suna ca să-mi reproşeze ceva pentru că făceam numai
prostii. Nu aveam voie să-l sun pentru că eram într-un fel oaia neagră a grupului. Să-mi lase însă banii în grijă avea
încredere.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: De unde anume ştiţi că Guliu George îl ţinea la
curent pe Nemeş Radu?Răspuns: Fiind toată ziua alături de Guliu eram la curent cu orele la care Nemeş Radu îl suna
pentru a cere explicaţii ce a făcut şi câţi bani a scos Polo, sau „ală mic şi negru” aşa cum mi se spunea mie. Îi mai cerea
explicaţii cu privire la alte treburi de la societate. Ce activităţi se desfăşurau în societate, câte maşini au plecat, câte au
rămas, câte nu au încărcat, dacă s-a oprit vreuna două pe la depozit să stea, dacă nu.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Când venea Radu Nemeş la Excella cât timp stătea?
Răspuns: În curtea fabricii nu cred că a stat mai mult de 15 minute. Nu a stat niciodată în birourile de acolo, doar intra în
vizită. Guliu George stătea acolo ca la dormitor. Stătea şi amanta cu el, pentru că aceasta, Lengiu Georgiana, lucra
contabilitatea primară.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Preda Emilian Dumitru: Dacă l-aţi cunoscut pe Preda anterior
anului 2011?Răspuns: L-am cunoscut în anul 2009, i se spunea şi Nebunul. Preda Emilian avea maşinile cu care se făcea
distribuţia de motorină. L-am cunoscut la o cafea unde mai erau prezenţi Nemeş, Guliu. L-am văzut şi în prezenţa lui Nemeş
şi a lui Guliu. Ştiu că Preda avea câteva cisterne cu care făcea distribuţie. Cu oamenii pe care i-a adus Chirvăsitu Dumitru,
respectiv Lorinschi Gerogeta şi Ursu Alina, îşi lua 5.000 euro pe o persoană. Pentru oamenii pe care îi aducea ca să facă o
societate fictivă Chirvăsitu îi cerea lui Guliu sau lui Jugănaru 5.000 de euro. În 2009 Chirvăsitu nu era el a apărut după
2011. În 2009 acesta era la puşcărie. Ulterior Preda şi făcut şi el un antrepozit la Dorobanţu într-un spaţiu închiriat de la o
persoană cu numele Anton Florin.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Preda Emilian Dumitru: Transportul de combustibil pe care-l făcea
Preda şi antrepozitul s-au desfăşurat şi anterior lui 2011?Răspuns: Distribuţia de combustibil da, antrepozitul nu.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Secăreanu, Cosma, Ionescu societăţi SC Excella, Nobless şi Diverse
Zootehnic: Unde ţinea Cosma Mariana contabilitatea?Răspuns: La Bacău. M-am întâlnit cu ea în spatele restauratului
Mcdonald pe un teren de fotbal într-o parcare în Bacău. Nu ştiu dacă Mariana Cosma avea un cabinet individual.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Secăreanu, Cosma, Ionescu societăţi SC Excella, Nobless Şi
Diverse Zootehnic: Dacă doamne Cosma Marian ştia că la punctul de lucru al firmei Excella se procesează sau nu produse
petroliere, respectiv motorină?
Răspuns: Nu cred că ştia. Contabilul făcea contabilitatea după actele care i se duceau, nu venea la faţa locului să
vadă ce şi cum. Îi duceam facturile şi făcea contabilitatea. Nu i-am dus eu toate facturile, eu i-am dus de 3-4 ori. De
asemenea, îi duceam extrasele de cont.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Secăreanu, Cosma, Ionescu societăţi SC Excella, Nobless Şi
Diverse Zootehnic: Dacă a fost vorba de existenţa unui depozit pentru aceste cereale sau antrepozit?
Răspuns: Dacă aş fi cumpărat vreodată cereale aş fi făcut un contract de închiriere în portul Constanţa, dar am
specificat mai devreme că nu am cumpărat niciodată cereale. Mai am un dosar la Constanţa pe aceeaşi speţă cu aceleaşi
societăţi, în urmărire penală, cu un prejudiciu de 500 000 euro. Este vorba tot de Diverse Zootehnic Şi Partener Nobless. Cu
mine în dosar sunt şi Chirvăsitu, Guliu şi Lengiu Georgiana. Vreau să adaug şi că în acest dosar sunt persoane pe care le-
210
am cunoscut doar în instanţă, de exemplu Dan Secăreanu, Comăniţă Viorel, Blejnar Sorin cu care am vorbit prima dată
acum în boxă despre condiţiile de detenţie care sunt foarte proaste.Arăt că nu doresc să mă mai prezint în instanţă la
următoarele termene.
Arăt de asemenea, că vreau să beneficiez de recunoaşterea faptelor, deoarece prin această procedură mi-a scădea
mult pedeapsa. Solicit aplicarea art. 19 şi a procedurii recunoaşterii vinovăţiei.
Prin încheierea din data de 02 mai 2017, în baza art. 420 alin. 4 Cod procedură penală, Înalta Curte a procedat
la audierea apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin, declaraţia acestuia fiind consemnată, semnată şi ataşată la dosarul
cauzei.
După ce i s-a adus la cunoştinţă fapta care formează obiectul cauzei şi i se pune în vedere să declare tot ce ştie cu
privire la faptă şi la învinuire ce i se aduce, inculpatul a declarat:
„sunt nevinovat, nu am săvârşit infracţiunile de care sunt acuzat, respectiv complicitate la evaziune fiscală şi
sprijinirea grupului infracţional organizat.
Îmi menţin declaraţiile pe care le-am dat în faza de urmărire penală şi în faţa primei instanţe de judecată. Aş dori
să fac anumite completări în faţa instanţei de ape.
Am văzut în sentinţa Curţii de Apel, atunci când am fost condamnat, că se stipulează că domnul Nemeş Radu
împreună cu domnul Marta sau cu alte persoane mai mult sau mai puţin cercetate în acest dosar, şi-ar fi făcut un obiectiv
pentru menţinerea mea în funcţia de preşedinte al ANAF, în vederea protejării intereselor acestora. Este un lucru eronat. Eu
nu am intenţionat niciodată să-mi dau demisia din funcţia de preşedinte al ANAF. Consider că mi-am făcut datoria aşa cum
cere legea, am fost numit în funcţie în 06.01.2009 prin decizia prim-ministrului şi am fost eliberat din funcţie în data de
17.04.2012, tot printr-o decizie a prim-ministrului, fiind o decizie unilaterală a acestuia. Ca şi considerente personale, cred
că am fost eliberat din funcţie în data de 17.04.2012, ca urmare analizării activităţii ANAF de către unul dintre consilierii de
stat de la cancelaria prim-ministrului, respectiv doamna Nicoleta Nolden.
La 03.04.2012, la cabinetul preşedintelui ANAF, a fost înregistrată o adresă emisă de la cancelaria prim-
ministrului, cred că nr. 14 din data de 03.04.2012, prin care mi se cereau anumite situaţii, anumite informaţii, anumite
informări sau decizii luate cu privire la anumite aspecte care priveau activitatea instituţiei. În preambulul acestei adrese se
spune că aceste date solicitate sunt făcute pentru evaluarea activităţii instituţiei, probabil a mea ca şef al instituţiei. În
termen de două zile, adică în data de 05.04.2012, am transmis spre cancelaria prim-ministrului, datele solicitate, constând
într-un răspuns însoţit de foarte multe anexe, câteva bibliorafturi cu documente în copie şi în original, depinzând de la caz la
caz. După 12 zile, în data de 17.04.2012 am fost informat telefonic de către prim-ministrul Răzvan Ungureanu despre faptul
că a decis să mă elibereze din funcţie. Nu mi-a dat nici un fel de explicaţie şi nici nu trebuia de altfel, cu privire la decizia sa.
Funcţia de preşedinte al ANAF este o funcţie de demnitate publică, numirea şi eliberarea din funcţie făcându-se de prim-
ministru.
Fac aceste precizări deoarece am văzut atât în rechizitoriu, cât şi în sentinţa de condamnare, că aş fi intenţionat
într-o perioadă anterioară eliberării din funcţie, în luna martie, să-mi prezint demisia din funcţia de preşedinte ANAF. Aşa
cum am spus, niciodată nu am intenţionat să-mi dau demisia.
Aş dori să mai fac nişte clarificări legate de zvonul legat de iminenta mea decizie de demitere. În 17.02.2012,
prim-ministru în funcţie Răzvan Ungureanu a convocat la sediul Guvernului membrii grupului de lucru instituţional de
combatere a evaziunii fiscale înfiinţat în baza deciziei CSAT 69/2010, grup din care făceam şi eu parte ca reprezentant al
Ministerului Finanţelor Publice. Cu ocazia acelei întâlniri din 17.02.2012, s-au discutat mai multe aspecte referitoare la
combaterea evaziunii fiscale, pe cele 9 domenii de activitate a grupului, iar atunci s-a stabilit ca sarcină pentru toate
instituţiile statului român, creşterea încasărilor bugetare în anul 2012 cu 1,5% din PIB, sume provenite din încasare
evaziune fiscală, reprezentând aproximativ 2 miliarde de euro. Prim-ministrul a mai spus că va analiza modul în care
instituţiile reacţionează la dispoziţia dumnealui cu privire la atingerea acestui nivel al încasărilor suplimentare din PIB,
pentru întregul an 2012 în următoarele 60 de zile. Ca să fiu mai exact, va analiza în perioada respectivă de 60 de zile dacă
suntem sau nu suntem cu toţii pe un drum bun, din punct de vedere instituţional. După terminarea şedinţei, purtătorul de
cuvânt al Guvernului, domnul Suciu, a lansat un comunicat de presă sau un mesaj public prin care a spus că ni s-a dat
termen de 60 de zile pentru a face încasările de 1,5% din PIB, nu pentru întreg anul, după cum se discutase, moment în care,
presa preluând această informaţie, a lansat pentru prima dată în spaţiul public ideea că dacă în cele 60 de zile nu o să se
realizeze ţinta de încasări de 1,5% din PIB, Blejnar o să fie demis.
Cu privire la adresele emise de Curtea de Conturi doresc să arăt următoarele: în anul 2009, mai exact în luna
iunie, am primit o notă de la Curtea de Conturi care verificase activitatea desfăşurată de ANV în anul 2008, în afara
mandatului meu de preşedinte ANAF. În acea notă primită se semnalau potenţiale încălcări ale legislaţiei fiscale de către un
grup de societăţi fiscale printre care şi SC Excella Real Group. După ce am citit acea notă care mi-a fost pusă pe birou de
către reprezentanţii Curţii de conturi, am transmis-o către domnul MĂrgineanu, cel care se ocupa în cadrul ANAF de
chestiunile legate de vamă, cu următoarea rezoluţie: domnul Mărginean: pct. 1 „rog prelucraţi cu personalul din subordine
ca pe viitor să nu se repete asemenea fenomene şi pct. 2 rog măsuri legale. Am semnat-o şi am transmis-o celor de la ANV.
Peste câteva luni de zile, cei de la ANV au formulat răspunsul către Curtea de Conturi, răspuns pe care mi l-au înaintat la
birou pentru a-l semna şi trimite Curţii de Conturi. Din cele 12 societăţi comerciale menţionate în adresa Curţii de Conturi,
la marea majoritate, inspecţiile fiscale erau finalizate, la unele erau în derulare. În cazul SC Excella Group inspecţia fiscală
era suspendată, iar în acea adresă scria că urmează să continue verificări. La unele dintre aceste societăţi comerciale erau
sesizări penale întocmite pentru presupuse fapte de evaziune fiscale, la altele era revocată autorizaţia de funcţionare, de la
caz la caz. După semnarea exemplarului spre Curtea de Conturi, pe exemplarul nr. 2 care s-a întors la Vamă am scris
următoarea rezoluţie: domnule vicepreşedinte Mărginean rog urmăriţi finalizarea în termen a verificărilor. Doresc să fac
mai multe completări. Marea majoritate a acestor lucruri nu mi le-am amintit în faza de urmărire penală, ci ulterior după ce
am avut acces la documente, după trimiterea în judecată. marea majoritate a societăţilor comerciale indicate ca potenţiale
societăţi evazioniste în acea notă a Curţii de Conturi fuseseră verificate de organele ANAF, atât prin Vamă, cât şi prin
Garda Financiară, anterior primirii acelei adrese de la Curtea de Conturi. Momentul în care Curtea de Conturi ne-a sesizat
în iulie 2009, deja majoritatea firmelor erau verificate, erau dispuse sechestre şi sesizări penale. Am regăsit aceste
documente în dosarul 68 sau 70 din dosarul de urmărire penală.
În ceea ce priveşte SC Excella, anterior notei Curţii de Conturi, respectiv în luna martie 2009, mi-a fost adusă spre
aprobare o listă cu mai multe societăţi comerciale care urmau să facă obiectul controlului inspecţiei. În luna martie 2009,
211
cu trei luni înainte de acea notă a Curţii de Conturi, inculpatul am aprobat propunerea ANV de a introduce în planul de
inspecţie fiscală începând cu luna martie, a firmei SC Excella. Nu am aprobat doar pentru Excella, ci era o listă ce conţinea
30-40 de societăţi comerciale propuse de către cei de la vamă spre a fi verificate în perioadă următoare. Această situaţie se
întocmea pe fiecare direcţie regională a vămii, vama având 8 direcţii regionale.
Din ce am înţeles şi din ce am citit din materialul de urmărire penală, la începutul lunii aprilie 2009, Parchetul de
pe lângă Tribunalul Constanţa, împreună cu Vama Constanţa, în timp ce deja era începută inspecţia fiscală, au declanşat un
control la sediul antrepozitului fiscal al SC Excella. Cu ocazia acelui control existând nişte suspiciuni de desfăşurare
neconformă a activităţii. Au fost ridicate toate documentele societăţii, au fost sigilate spaţiile de depozitare, căile de acces,
societatea fiind plasată sub paza sau monitorizarea Jandarmeriei. Din câte am înţeles şi am văzut din înscrisuri, deşi Vama
Constanţa a solicitat în mod repetat Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţă să le pună la dispoziţie actele necesare,
acestea nu au fost puse la dispoziţie de către parchet, decât în decembrie 2012, la vreo 6-7 luni de când nu mai eram
preşedintele ANAF şi la o jumătate de an de când începuse acest dosar.
Opţiunea celor de la Vama Constanţa a fost să suspende activitatea de inspecţie în baza unui ordin al preşedintelui
ANAF din 2007, deci dintr-o perioadă anterioară numirii mele. Nu cunosc în detaliu aceste aspecte, însă ca un specialist în
fiscalitate eu nu cred că o inspecţie se poate face în lipsa unor documente. Aşa cum spune Codul de procedură, OUG
92/2003, inspecţiile se fac în baza actelor fiscale.
În anul 2010 am înfiinţat un serviciu în cadrul Direcţiei generale de informaţii fiscale, prin semnătura mea, numit
Serviciul de monitorizare activităţi fiscale. Rolul acestui serviciu era de a aduna din surse deschise, adică nu era un serviciu
care să facă analiză de risc în cadrul instituţiei. Adunau mai mult informaţii din surse deschise. În acest sens pot să spun că
am avut, cel puţin şeful acestui serviciu era o persoană detaşată pe ştatul de funcţii M, de la o instituţie cu atribuţii în
culegerea de informaţii. Nu are relevanţă cum a fost numit, ci modul cum a fost perceput de către instanţa de fond sau cum
apreciază instanţa de fond că aş fi privit cu neîncredere adresa respectivă. Doresc să relatez exact cum a fost. La un moment
dat a venit la mine directorul Diaconescu Daniel, al Direcţiei fiscale, care anterior fusese ofiţer SRI. Rolul acestui Serviciu
era acela de a culege informaţii din bârfe, zvonuri, surse deschise. Acesta, cum proceda de fiecare dată când avea informaţii
culese din surse deschise, Diaconescu a venit la mine în birou, mi-a prezentat o adresă pe care o întocmise către ANV, în
atenţia domnului vicepreşedinte de la vamă, şi mi-a spus că este o informaţie pe care o are. L-am întrebat dacă e verificată
sau verificabilă. Mi-a răspuns că după cum scrie şi în adresă este o informaţie neverificată. Nu erau chestiuni similare cu
ceea ce ne sesizase anterior Curtea de Conturi. Singurul aspect similar era numele SC Excella care apărea atât în lucrarea
Curţii de Conturi, cât şi în nota Direcţiei generale de informaţii fiscale. Nu mi-am amintit şi nu am făcut nicio legătură între
cele două firme sau între cele două adrese la momentul respectiv. Primeam foarte multe adrese de la diverse instituţii din
subordine. În România erau peste 1000 de societăţi acreditate ca antrepozit fiscal şi în jur de 600.000 de societăţi
comerciale active la nivel naţional. Domnul Dan Diaconescu mi-a spus în acea zi că intenţionează să transmită acea lucrare
către Vamă şi mi-a cerut sfatul, dacă poate să o transmită către Vamă în vederea declanşării controlului, iar eu i-am spus că
da, să se facă verificări cu privire la aspectele verificate. Vama era autoritatea din statul român care monitoriza accizeze,
din anul 2007, după intrarea în UE, Vama a fost desemnată ca autoritate de legătură pentru urmărirea produselor accizate.
Preşedintele ANAF, în mod general, nu avea atribuţii pentru a se deplasa în teren pentru a face verificări.
Obiectivele controalelor nu erau discutate cu mine. singurul lucru pe care îl făcea preşedintele ANAF era de a transmite
ordine pentru a stabili cadrul general al procedurilor în care se făcea inspecţie. Ordinele preşedintelui ANAF şi am emis
916 ordine prin care am implementat proceduri, metodologii, reglementări şi alte aspecte pentru buna desfăşurare a
activităţii, era o legislaţie terţiară, publicată în Monitorul Oficial. În general acestea sunt cazurile excepţionale prezentate în
notele Curţii de Conturi şi cel al Direcţiei de informaţii din cadrul ANAF. Preşedintele ANAF nu interacţiona cu activitatea
de control, nu stabilea echipele de control şi nici obiectivele ce trebuie verificate.
Dacă mijloacele procedurale prin care se făcea un control erau apte să conducă la atingerea obiectivelor propuse,
era un aspect verificat de instituţiile din subordinea ANAF care derulau efectiv controlul în cauză, adică instituţii cu
personalitate juridică şi de sine stătătoare. Nu aveam o atribuţie clar stabilită, însă de fiecare dată când am avut un element
minim că nu şi-ar fi făcut treaba într-o anumită direcţie, aveam o discuţie nu cu echipa de control, ci cu şeful Vămii sau şeful
Direcţiei.
Îmi amintesc că în anul 2011 am dispus, prin pârghiile prin care eu puteam să intervin, auditarea activităţii
Direcţiei Regionale de accize şi operaţiuni vamale Constanţa. Rolul acestor audituri era tocmai pentru a verifica dacă sunt
respectate procedurile şi verificările emise în vederea bunei desfăşurări a activităţii.
Nu am vorbit niciodată cu Marta Codruţ Alexandru sau Schwartzenberg Emilian despre Nemeş Radu, or firmele
sale.
Aş dori să mai fac o completare, pornind de la un fapt scris în sentinţa de condamnare. Se face referire la un
moment dat la un alt act al Curţii de Conturi din 2012, unde cei de la Curtea de Conturi semnalează anumite
disfuncţionalităţi la nivelul ANV, la nivelul Comisiei de autorizare a antrepozitelor fiscale. Am văzut că anumite constatări
ale Curţii de Conturi sau poate că aceasta este cheia în care le-am citit eu, că instanţa sugerează faptul că prin această
manieră de organizare a activităţii aş fi protejat firmele în cauză. Acel raport al Curţii de Conturi din anul 2012 este făcut la
solicitarea mea. Eu, în august 2011, am solicitat preşedintelui Curţii de Conturi, domnului Nicolae Văcăroiu, să ne sprijine,
să ne trimită o echipă de audit atât pentru ANAF, cât şi pentru Vamă şi Garda Financiară şi să încerce să identifice anumite
disfuncţionalităţi în funcţionarea instituţiei care ar fi putut să genereze anumite disfuncţionalităţi inclusiv în ceea ce priveşte
corupţie. eu am cerut Curţii de Conturi să facă această verificare şi mi se pare nedrept ca acele constatări să fie imputate
prin sentinţa de condamnare. Eu nu am vrut să acopăr nimic acolo, era o instituţie complexă.
Nu am vorbit nici cu Comăniţă Viorel despre Nemeş Radu şi nici despre firmele acestuia.
Discuţiile menţionate în hotărârea instanţei de fond arată că stenograma referitoare la convorbirea din
12.04.2012, la ora 14:03:50, eu spun în continuarea acelei discuţii, aşa cum rezultă din stenograma aflată la dosar, că iar
sunt paparazzi acolo şi mă vor fotografia şi mă vor da la televizor. Eventuala retincenţă a mea nu era în niciun caz legată de
frică şi de dorinţa de a mă ascunde de organele de supraveghere ale statului. Era un loc destul de expus din punct de vedere
mediatic.
Pe Secăreanu Florin l-am cunoscut cu ocazia acestui proces, nu am discutat cu el înainte.
Doresc să susţin ideea că de la nivelul meu nici SC Excella şi nici celelalte societăţi nu au avut niciun fel de
protecţie. De altfel, atât în 2009, cât şi în 2011, societăţii Excella i s-a aplicat sancţiunea supremă, fiind revocată autorizaţia
212
de antrepozit fiscal, în lipsa căreia nu-şi putea desfăşura activitatea. În ambele situaţii în care i s-a revocat autorizaţia, a
funcţionat suspendându-ne în instanţa de judecată, decizia de revocare. Din câte cunosc, prima dată de către Curtea de Apel
Constanţa şi a doua oară Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe lângă revocările de autorizaţie, acea comisie de la nivelul
Ministerului de Finanţe le-a respins şi contestaţiile formulate prealabil.
Aşa cum am mai văzut tot în materialul de urmărire penală, firmele implicate şi indicate în rechizitoriu şi în
sentinţa de condamnare ca fiind beneficiare, respectiv ANA Oil şi Euro Oil, au făcut obiectul unor verificări destul de ample
în mandatul meu, din partea organelor ANAF, existând în acest sens 4 sesizări penale la DNA, două făcute de Garda
Financiară, două făcute de Vamă. La toate s-a primit soluţia de neîncepere a urmăririi penale, soluţie care a fost atacată
atât la procurorul ierarhic superior, cât şi la instanţele de judecată. Şi acest lucru vine în sprijinul ideii că nimeni nu a
beneficiat de niciun fel de protecţie.
Tot pe parcursul urmăririi penale am văzut că una dintre firmele implicate, Benz Oil, tot în mandatul meu, a avut
închise de către Vamă 4 din 5 benzinării.
Reprezentantul Ministerului Public: cunoaşteţi care este motivul revocării autorizaţiei de antrepozitar fiscal al SC
Excella Group?
Inculpat: au fost două revocări. Nu cunosc motivele, nu făceam parte din comisia de autorizări. Din această
comisie făceau parte 4 sau 5 persoane aflate în subordinea mea, pe care niciodată nu le-am întrebat care este ordinea de zi,
ce se hotărăşte sau ce nu se hotărăşte. Fiecare a avut independenţa dată de lege.
Cred că revocările dovedeau faptul că nu s-a făcut nicio intervenţie la nivelul membrilor acestei comisii. Tot din
materialul de urmărire penală, am înţeles că în luna aprilie 2012 se mai făcuse o propunere de revocare a autorizării, făcută
tot în interiorul mandatului meu.
Reprezentantul Ministerului Public:aveaţi cunoştinţă că efectele acestor revocări nu s-au produs în perioada
2009-2012?
Inculpat: aşa cum am spus, nu mi-am mai amintit de această societate comercială decât după ce a început acest
dosar şi după ce am citit materialul de urmărire penală şi am constatat că erau unele înscrisuri care au trecut şi pe la mine.
Reprezentantul Ministerului Public: la momentul la care subalternul dvs, Diaconescu Dan, v-a prezentat nota în
care erau prezentate suspiciuni cu privire la activitatea evazionistă, l-aţi chemat şi pe coinculpatul Comăniţă Viorel pentru
a-i aduce la cunoştinţă conţinutul notei referitoare la SC Excella? Aţi discutat cu acesta pe marginea acestei note, în
prealabil rezoluţionării şi transmiterii către ANV pentru măsuri?
Inculpat: nu am discutat cu inculpatul Comăniţă. Daniel Diaconescu a venit cu acea adresă deja scrisă către ANV,
mi-a arătat-o şi m-a informat preţ de un minut cât a durat să citesc acea adresă şi i-am spus să o dea la Vamă să o verifice.
Am achiesat la propunerea acestuia de a o transmite spre Vamă. Nici nu putea face o altă propunerea deoarece Vama avea
competenţele pe acest caz.
Reprezentantul Ministerului Public: aţi urmărit ulterior modul în care au fost duse la îndeplinire cele dispuse,
modul în care s-au efectuat verificările de către ANV?
Inculpat: nu. Aşa cum am spus anterior în România sunt peste 600.000 de societăţi comerciale active. Dacă o
lucrare sau informare trecea şi pe la mine la un moment dat şi o rezoluţionam şi o trimiteam către o instituţie din subordine,
ea intra în procedurile interne ale acelei instituţii, care prevedeau foarte clar ce se face cu ea, adică se dispune clasare,
procedura de urmat. Singura modalitate prin care preşedintele ANAF putea să vadă sau să urmărească o lucrare, la modul
general vorbind, erau acele activităţi de auditare anuală. În general, o dată pe lună, se făceau nişte informări cu cazurile
semnificative de evaziune fiscală sau de amenzi contravenţionale identificate de instituţiile din subordine.
Reprezentantul Ministerului Public: procedurile interne ale ANAF prevedeau obligaţia de a comunica în scris
măsurile luate?
Inculpat: măsurile luate se înscriau în bazele informatice şi constau în sancţiunile aplicate, revocare, suspendare,
amendă, sesizare penală. Atât ANV, cât şi Garda Financiară erau instituţii de sine stătătoare.
În acest caz Vama a închis lucrarea Curţii de Conturi prin adresa pe care mi-a pus-o mie la dispoziţie, în care
erau evidenţiate măsurile luate, iar eu le-am scris în continuare să urmărească finalizarea lucrărilor. Nu-mi amintesc să fi
primit vreun alt răspuns şi nici nu am găsit un alt răspuns în materialul de urmărire penală, însă aşa cum am spus marea
majoritate a societăţilor fuseseră deja investigate la momentul la care venise nota Curţii de Conturi.
Reprezentantul Ministerului Public: existau criterii de prioritizare a controalelor stabilite la nivelul preşedintelui
ANAF?
Inculpat: existau anumite proceduri, aşa cum am spus anterior, din cele 916 ordine pe care le-am semnat în
mandatul meu. existau anumite ordine prin care se aproba inclusiv procedura de analiză de risc făcută de direcţiile din
subordine. În concret, pentru a introduce o societate comercială într-o inspecţie fiscală, organul teritorial unde avea sediul
societatea respectivă, făcea o analiză de risc în raport de criteriile prevăzute de lege şi propunea introducerea în planul de
inspecţie a firmei respective începând cu data de 1 a lunii următoare. Nu interveneam în stabilirea criteriilor de prioritizare.
Singura dată când interveneam şi urmăream sau mai ceream câte o informare pe parcursul verificărilor, era atunci când
primeam câte o informare de la serviciile abilitate ale statului, prin document clasificat „strict secret”, or în cazul Excella
nu am primit nicio informare de la organele abilitate ale statului de acest gen.
Reprezentantul Ministerului Public: alte surse deschise luaţi în considerare pentru a dispune controale
amănunţite? Le-aţi fi luat în considerare dacă era vorba despre investigaţii jurnalistice de exemplu?
Inculpat: da, exista şi un formular numit autosesizare la nivelul Gărzii Financiare. Informaţiile cu care lucra
ANAF erau de două categorii: erau informaţii clasificate, când mi se semnalau anumite riscuri de evaziune fiscală, care
erau constante, 3-4 informări lunar. După ce le primeam aveau un regim special şi le trimiteam deţinătorilor de certificat
ORNISS spre valorificare. Aceste informaţii despre lucrări erau introduse de îndată în verificări. O altă categorie de
informaţii provenea din reclamaţii, iar dacă ajungeau şi pe la cabinetul meu le redirecţionam. Era un aspect pe care-l
gestionau consilierii.
Nu cred că mă întâlneam des cu Codruţ Marta şi Elan Schwartzenberg. Îl cunoşteam pe Codruţ Marta din 1980.
Am fost colegi de şcoală generală şi facultatea, am lucrat împreună la Garda Financiar şi la finanţele publice. A fost
inclusiv directorul meu de cabinet până în aprilie 2010, iar ulterior a mai rămas la mine la cabinet până în septembrie 2010,
când i-am încetat raportului de serviciu. Nu aş spune că relaţia de prietenie cu Codruţ Marta ar fi încetat când i-am încetat
raporturile de serviciu. Codruţ Marta a acceptat foarte greu ideea că nu va mai face parte din echipa mea începând cu
213
septembrie 2010. Nu pot să spun că ne-am certat, dar nici nu ne-am mai vizitat sau văzut destul de des, mai ales în condiţiile
în care la începutul anului 2011 acesta a plecat din România şi s-a mutat undeva, în sudul Franţei. Undeva în vara anului
2011, după ce nu-l mai auzisem nici măcar la telefon pe Codruţ Marta, pe oarecare supărare a acestuia că l-am exclus din
echipa mea, m-am deplasat la şedinţa anuală a şefilor de administraţie fiscală care s-a ţinut la Nisa, în sudul Franţei. După
o perioadă de timp, l-am sunat pe Codruţ şi m-am revăzut cu el, cred că în iulie 2011, în sensul că eram acolo, am ieşit într-
o zi la masă şi şi-a spus oful cu privire la faptul că a plecat din ANAF. Nu l-am mai văzut pe Codruţ Marta şi nici nu am mai
vorbit cu acesta la telefon, până în noiembrie 2011, când m-am deplasat la Londra pentru a vorbi cu şeful fiscului de acolo,
moment în care Codruţ, nu ştiu de unde aflase că sunt acolo, m-a sunat şi am ieşit la masă într-o seară.
Pe Elan Schwartzenberg îl cunosc de vreo 10-15 ani, fiind naşul lui Codruţ Marta, relaţia de apropiere fiind
legată de acest aspect. Prima dată când m-am reîntâlnit, cu excepţia celor două întâlniri menţionate anterior, cu Codruţ a
fost în ianuarie 2012, când, pentru prima dată de la plecarea sa, a venit la sediul ANAF. Îmi amintesc foarte clar că nu am
avut timp să stau să discut cu el şi am zis să ieşim seara la o masă. Am ieşit la masă cu Comăniţă, cu soţiile, undeva în oraş.
Comăniţă se cunoştea cu Codruţ Marta, iar pe Elan Schwartzenberg cred că l-a văzut o singură dată, atunci când l-am luat
la masă cu mine şi în legătură cu care am explicat anterior faptul că mă feream de paparazzi. L-am luat pe Comăniţă la
masă cu mine cu acea ocazie, deoarece eu eram în drum cu acesta spre un local pentru a lua masa, la prânz, moment în care
am fost sunat de Codruţ Marta pentru a merge în altă parte. Mi-am amintit recitind stenograma discuţiei că mi l-a dat pe
Elan Schwartzenberg la telefon care mi-a spus că ieşim separat şi nu mă fotografiază paparazzi. În acea perioadă de timp,
chiar şi în lunile anterioare, ANAF declanşase nişte verificări ale trusturilor media, iar eu am făcut obiectul unor calomnii
din partea jurnaliştilor de la diverse posturi de televiziune sau ziare. Îmi amintesc că am sesizat CNA, două dintre posturile
de televiziune fiind sancţionate cu amendă pentru afirmaţiile defăimătoare făcute la adresa mea.
Reprezentantul Ministerului Public: aţi decis personal verificările trusturilor media?Inculpat: nu. Departamentul
de risc a declanşat aceste inspecţii.
Reprezentantul Ministerului Public: dacă departamentul de risc a decis efectuarea de verificări suplimentare cu
privire la Excella Group?Inculpat: acest departament care a propus verificarea trusturilor media nu se ocupa de segmentul
accize, care era în competenţa Vămii.
Reprezentantul Ministerului Public: cu privire la numirea numitului Mihai Ovidiu, aveţi cunoştinţă despre
circumstanţele numirii acestei persoane la conducerea Gărzii Financiare – Secţia Judeţeană Constanţa?Inculpat: nu.
Numirea acestuia în funcţie s-a făcut de către comisarul general al Gărzii Financiar, care nu s-a consultat cu mine. Nu-mi
amintesc dacă s-a consultat cu mine. Conform HG 109/2011 numirile se făceau de preşedintele ANAF însă eu am delegat
aceste atribuţii şefului de la Vamă pentru personalul din subordine şi comisarului general al Gărzii Financiare pentru
personalul din subordinea sa. am făcut acest lucru pentru a le da mai multă autoritate faţă oamenii din subordine.
Reprezentantul Ministerului Public: Elan Schwartzenberg şi Codruţ Marta puteau influenţa în vreun fel numirile
din ANAF?Inculpat: nu. Codruţ Marta din 20.09.2010 nu mai lucra în cadrul ANAF. Codruţ Marta nu s-a putut menţine pe
el la ANAF, nu putea să influenţeze sau să propună numirea unei persoane în ANAF. Codruţ Marta a fost supărat că l-am
exclus din echipa mea în 2010 pe motiv că nu-şi făcea treaba la standardele cerute de mine. Nu am fost de faţă în nicio
ocazie în care Codruţ Marta să fi încercat influenţarea numirii vreunei persoane în cadrul ANAF. Elan Schwartzenberg nici
atât.Aş vrea să mai relatez referitor la un aspect reţinut în hotărârea de condamnare cu privire la Romaşcanu, în sensul că
aş fi încercat decredibilizarea lui. Eu nu-l cunosc pe acest Romaşcanu chiar dacă a fost numit în funcţie de către mine, de
director coordonator al Gărzii Financiare Bacău. Ulterior, în anul 2010, acesta a fost eliberat din funcţie prin ordin semnat
de către ministrul Sebastian Vlădescu, ca urmare a faptului că legea în baza căreia a fost numit a devenit neconstituţională.
Aşa cum a declarat martorul Romaşcanu, nici nu a dat mâna cu mine vreodată, în sensul că nu ne-am întâlnit, nu am
discutat şi nu i-am transmis niciodată ceva.
Reprezentantul Ministerului Public: ce explicaţii puteţi oferi cu privire la afirmaţiile lui Codruţ Marta către Nemeş
Radu că poate pune pe altcineva la ANAF, având în vedere că v-aţi întâlnit în aceeaşi zi cu Codruţ Marta?Inculpat: în data
de 1 martie nu m-am întâlnit cu Codruţ Marta sau cu Comăniţă Viorel. Dacă aceste convorbiri care se regăsesc la dosarul
de urmărire penală sunt reale în totalitate, şi spun acest lucru pentru că mi-am regăsit două sau trei convorbiri care nu sunt
ale mele, de pe numere de telefon care nu-mi aparţin, nu pot răspunde decât speculând. Expresia să pun pe cine trebuie, ar
însemna că Marta Codruţ se substituia prim-ministrului României sau poate se referea la altă funcţie şi la altă persoană
unde, într-adevăr, dacă nu făcea parte din sistemul public de funcţii, respectiv din ANAF, putea fi vorba de o persoană
juridică privată în care să pună pe cineva în funcţie. Numirea şi eliberarea din funcţie a şefului ANAF se făcea de către
prim-ministrul României
Apărător inculpatul Blejnar Sorin: dacă procedura de reînnoire a autorizaţiei de funcţionare pentru un antrepozit
fiscal este una formală sau presupune analiză de fond şi corespondenţă interinstituţională, între comisie şi subsisteme ale
ANAF?Inculpat: aşa cum am spus, nu am făcut parte din comisiile de autorizare, însă acest mecanism de reautorizare
presupune o activitate extrem de complexă. Trebuie făcute verificări, o grămadă de proceduri şi aspecte, trebuie îndeplinite
anumite condiţionalităţi prevăzute de Legea nr. 571/2003.
Apărător inculpat Nemeş Radu: dacă în perioada mandatului dvs. v-aţi întâlnit vreodată cu Nemeş Radu sau dacă
aţi auzit numele acestuia?Inculpat: nu, aşa cum am mai spus niciodată nu am auzit de la Codruţ Marta pomenind de numele
acestuia.
Apărător inculpaţi Moldovan Ovidiu Ioan şi Benz Oil: dacă vă amintiţi, dacă pe lista comunicată de către Curtea
de Conturi în 2009, figura şi Benz Oil?Inculpat: nu cred că figura, dar nu pot spune cu certitudine. Lista se găseşte în
dosar.Doresc să mai fac o completare la cele afirmate anterior. De fapt repet ideea că niciodată nu am dorit să-mi dau
demisia, iar dacă cineva a vorbit în numele meu, a făcut-o în necunoştinţă de cauză.În primul trimestru al anului 2012,
avusesem acea ţintă de 1,5 % din PIB pentru tot anul 2012, sumele suplimentare stabilite în acea perioadă de către ANAF
erau de 1,03% din PIB, adică aproape de ţinta pentru întregul an. Sumele încasate suplimentar în primul trimestru al anului
2012, faţă de anul 2011 erau mai mari cu 850 milioane euro, în valoare nominală, ceea ce era aproape 0,7% din PIB. În
aceste condiţii, de activitate bună, de ce m-aş fi gândit să-mi dau demisia?!
Prin încheierea din data de 16 mai 2017, Înalta Curte a admis cererile de probe cu înscrisuri solicitate de apelanţii
intimaţi inculpaţi Comăniţă Viorel şi Ionescu Lucian Florin, şi le constată administrate prin depunerea acestora la dosarul
cauzei.
214
În baza art. 420 alin. 4 Cod procedură penală, Înalta Curte a procedat la audierea apelantului intimat inculpat
Guliu George şi a apelantului intimat inculpat Ghişe Pavel Dumitru.
De asemenea, instanţa de apel a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC
Crivas Logistic S.R.L.
Inculpatul Ghişe Pavel Dumitru a declarat următoarele:
Arăt că îmi menţin declaraţiile date anterior, în întregime, deoarece acestea reflectă întru-totul adevărul. În al
doilea rând, în legătură cu faptele reţinute în sarcina mea, cele două fapte, arăt că sunt neadevărate. În 1996 am înfiinţat SC
Ana Oil SRL, al cărei administrator sunt de atunci şi până în prezent. În 2005, SC Ana Oil SRL a ajuns la categoria marilor
Contribuabili datorită cifrei de afaceri, taxelor şi impozitelor, de ordinul sutelor şi milioanelor de lei. Consider că SC Ana
Oil SRL nu poate fi firmă fantomă, astfel cum se face referire.
Cu privire la rapoartele de încercare, acestea se fac pe loturi foarte mari, care reflectă proprietăţile fizico chimice
ale produsului, nu la fiecare cisternă. Dacă îmi aduc bine aminteam, eu am şi depus la dosar marfă luată de mine de la
Rompetrol, Lukoil şi Oil Terminal, în care un singur rapoartele de încercare erau de circa 30 vagoane, respectiv peste 30
milioane de litri.
Nu am auzit în viaţa mea ca rapoartele să se facă la fiecare cisternă.
Vizavi de rapoarte le de încercare, eu nu ştiu ce număr dă rafinăria, eu pot spune concret raportat la mine. de 3exemplu,
dacă am primit o manşotă de la Oil Terminal şi am primit mai multe de –a lungul timpului, la acel raport de încercare eu
făceam poate 100-200-300 de copii şi îl dădeam la fiecare client. În altă ordine de idei, tot expertiza spune că erau
insuficiente rapoarte de încercare la nr de cisterne, dar în schimb când am vândut cu aceleaşi rapoarte de încercare am
vândut marfa, şi aceste operaţiuni de vânzare au fost considerate ca fiind legale, spre deosebire de cele de cumpărare,
considerate ilicite.
Acuzaţia a considerat că sunt prea puţine rapoarte de încercare. De exemplu, prima instanță a reţinut relaţia cu una dintre
firme, pe care a considerat-o ca fiind perfect în regulă, exemplară, însă firma la 5-6-8 livrări era acelaşi raport de
încercare, nu este declaraţie de conformitate.
În legătură cu sentinţa de condamnare a primei instanţei, consideră că este total nedreaptă. Spre exemplu, am fost
condamnat împreună şi pe baza aceloraşi argumente cu Moldovan Ovidiu, dar starea de fapt şi probele din dosar sunt total
diferite.
De exemplu, în sentinţă se arată că Ghişe şi Moldovan au făcut mai multe lucruri, argumentând cu anumite
convorbiri telefonice şi sms-uri, care însă nu îmi aparţin mie. singurele mele relaţii cu Moldovan este că îl cunosc de 15-20
ani, fiindcă şi acesta are o societate care distribuie carburanţi, dar în decursul timpului am avut cu acesta foarte puţine
relaţii de afaceri, să îi vând sau să îi cumpăr marfa. Eu mă aprovizionam de la mai mulţi furnizori (Oscar, Rompetrol,
Oneşti) şi diverşi dealeri, firme, de exemplu Lukoil. Nu aveam o preferinţă. Am importat şi eu la un moment dat din Oil
Terminal, nu ştiu provenienţa mărfii. La Oil Terminal acciza era plătită, pentru achiziţia făcută de la Dorneşti am plătit eu.
În legătură cu o convorbire telefonică, menţionată în instanţă, avută cu Moldovan Ovidiu, arăt că am spus că am
fost chemat la Bucureşti la Poliţia Capitalei, nu cum s-a insinuat că m-ar fi chemat Jugănaru, la ordin. Am fost chemat, am
stat circa o jumătate de oră.
Pe dl Preda l-am cunoscut în primăvara anului 2012. Nu m-am aprovizionat de la SC Excella Real Grup SRL şi
nici nu am auzit niciodată de această firmă până la acest dosar.
Cu dl Preda nu aveam nicio relaţie. Am venit la Bucureşti şi l-am sunat pe dl Jugănaru, dacă putem bea o cafea,
dacă este în Bucureşti. Cu dl Jugănaru aveam relaţii comerciale, fiind reprezentantul firmei SC Cibin Distribution SRL şi
ulterior al firmei Agroline. Când ne-am întâlnit, am lăsat mașina în parcarea de la Ateneul Român, a venit şi dl Jugănaru
însoţit de dl Preda şi dl Jugănaru mi-a spus că Preda îl ajută la transporturi. Am stat circa o jumătate de oră şi am plecat
către casă.
Din cele circa 800 pag de convorbiri faţă verso, puse în faţa mea, nu există nicio convorbire cu nici un inculpat din
acest dosar.
Privind achiţiile fictive, reţinute de acuzare, arăt că în 2011, când a venit dl Jugănaru , mi –a adus actele firmei
SC Cibin Distribution SRL: Certificat de înregistrare unic, dovada de plătitor de Tva, plus atestatul vamal, lăsat în copie.
Ulterior, la fiecare societate care vrea să îmi livreze marfă le verificam dacă nu cumva sunt inactivi. Atât puteam eu verifica
în legătură cu o societate, apărând pe un site. Verificam şi actele care însoțeau transportul combustibilului, erau acte
întocmite de SC Cibin Distribution SRL şi Agroline. Singurul lucru care nu era în regulă era cantitatea, după câteva
transporturi începuse să lipsească marfă, nu mai corespundea cantitatea de pe factură cu cantitatea ajunsă la mine. erau
mai puţin litri ajunși la mine decât scria pe factură, cred că era în jur de 1000 litri/cisternă, o cantitate mare. Atunci am
spus dl Jugănaru că o să duc cisternele la cântar. Acest lucru s-a întâmplat în 2011, după 5-6 livrări. Eu mă cântăream
cisternele pline, goale, bonul de cântar îl dădeam şoferului pentru a justifica mai departe câtă marfă a adus efectiv. De la
Jugănaru, mi se trimitea pe mail, nu ştiu dacă dânsul sau cineva din contabilitate, factura reală şi anume cantitatea reală.
Menţionez că toate aceste livrări au fost înregistrate în contabilitate şi s-au plătit taxe şi impozite la stat pentru ele. Mă
refeream la SC Cibin Distribution SRL şi Agroline.
Nu exista contract, dar factura ţine loc de contract. Aşa am înţeles de la contabil. Au fost o grămadă de societăţi
cu care nu aveam contract, dar cu care am colaborat ani de zile pe baza facturilor. Când vene3au cisternele, veneau cu
factură, raport de încercare şi declaraţie de conformitate. Am verificat dacă societatea era inactivă, verificam şi actele, în
sensul că nu corespundea cantitatea de pe factură cu ceea ce primeam eu. În afară de acte care arată provenienţa, eu nu
aveam cum să verific altfel realitatea provenienţei combustibilului.
Un importator din vamă nu poate să bage marfă dacă nu are plătite accizele, aceasta e treaba importatorului. N u
am verificat la nicio societate dacă erau plătite accizele, aceasta era treaba importatorului.
Vizavi de atestatul vamal, arăt că atât SC Cibin Distribution SRL şi Agroline aveau acest atestat vamal, care ştiu
că se obţine foarte greu. Nu a existat o înţelegere infracțională cu SC Cibin Distribution SRL şi Agroline.
În 2011, a venit dl Jugănaru la Sibiu, când a adus actele în fotocopie, apoi la o săptămână 2-3 a venit marfa. Nu îl
ştiam dinainte, mi-a spus că reprezintă o societate care are cantităţi mari de combustibil. Cu Agroline, tot dl Jugănaru a
spus că altă firmă are marfă, dacă vreau, şi anume Agroline. Nu mi-a explicat de ce SC Cibin Distribution SRL nu mai avea
marfă. Tot Jugănaru reprezenta şi Agroline şi mi-a dat aceleaşi acte ca şi la SC Cibin Distribution SRL. Nu l-am întrebat de
ce nu mai are activitate cu SC Cibin Distribution SRL, dar are cu AGroline, dar nici nu m-am gândit că ar putea fi o
215
problemă că reprezintă o altă societate. Am colaborat circa un an cu ambele societăţi, nu mai ştiu cât anume cât cu SC
Cibin Distribution SRL şi cât cu Agroline. Cu alte firme, colaboram diferit. De exemplu, unii aveau 5-6 cisterne, după care
nu mai aveau combustibil, cu alţii pe termen mai lung, respectiv 1 an sau 2. Cred că colaboram cu 50-60 firme într-un an, ca
furnizor de combustibil. De la aceste firme cumpăram combustibilul, pe care ulterior îl vindeam. Vind3eam 50-60 milioane
litri pe lună.
Reprezentantul Ministerului Public: cui comunicaţi efectuarea plăţilor către SC Cibin Distribution SRL şi
Agroline?Inculpat: îi plăteam la 30 zile de la data livrării, termenul maxim convenit. Eu făceam plata când aveam banii.
Plăţile i le comunicam lui Jugănaru, care era persoana cu care ţineam legătura. Ştiam că acesta este reprezentantul
societăţii, dar nu i-am cerut actele din care să rezulte poziţia lui în cadrul societăţii. Dl Jugănaru mi-a indicat 2-3 conturi
bancare şi acolo am făcut plăţile, acestea aparţineau Agroline şi SC Cibin Distribution SRL, nu am făcut plăţile către alte
persoane decât Agroline şi Cibin.
Reprezentantul Ministerului Public: i-aţi cunoscut pe asociaţii sau administratorii acestor 2 societăţi comerciale?
Inculpat: nu i-am cunoscut. În decursul anilor, am colaborat şi cu alte societăţi comerciale, ci căror administratori sau
asociaţi nu îi cunosc.
Reprezentantul Ministerului Public: în ce relaţii vă aflaţi la acel moment cu Comăniţă Viorel?Inculpat: în
perioada 1999-2000, aveam un avocat al firmei, pe nume Brebenel, care reprezenta firma în eventuale litigii comerciale. În
acea perioadă, eu l-am văzut la Biroul avocatului o dată sau de 2 ori pe Comăniţă Viorel, nu l-am mai văzut ulterior până la
audierile de la DNA.
Apărător inculpatul Blejnar Sorin: câte controale şi cu ce consecinţe s-au efectuat?Inculpat: în 2010 sau 2011, mi
s-a făcut plângere penală de dna Alba de către Vama Braşov împreună cu vama Sibiu. Am fost pus sub urmărire penală şi
după 2-7 luni am fost scos de sub urmărire penală. Societăţile pe care le controlau aceştia nu le mai găseau şi eu eram
considerat a fi de vină. Erau societăţi cu care eu aveam relaţii comerciale.
Apărător inculpatul Blejnar Sorin: cunoaşteţi şi celelalte etape ale procedurii?Inculpat: este posibil ca vama să fi
atacat soluţia, nu ştiu sigur. Am fost de 2-3 ori la Alba dar nu am fost citat în instanță, am fost scos de sub urmărire penală.
Garda financiară a făcut un control, probabil solicitat de procuror, nu ştiu , în care Garda a spus că nu eu sunt răspunzător
de accize, ci importatorul şi producătorul ori antrepozitarul.
Apărător inculpatul Blejnar Sorin: aţi fost amendat de către ANAF?Inculpat: controale am avut, este posibil să fi
fost amendat în decursul timpului. În această perioadă din dosar cred că am fost amendat.
Apărător inculpat Ghişe Pavel Dumitru: în această perioadă, s-au emis decizii de impunere şi s-au stabilit în
sarcina Ana Oil obligaţii de plată, iar în caz afirmativ, care era cuantumul?Inculpat: nu mai ţin minte.
Apărător inculpat Ghişe Pavel Dumitru: dacă în materia accizelor, pentru a face dovada plăţilor acestora, a
solicitat administratorilor SC Cibin Distribution SRL şi Agroline, declarație pe proprie răspundere?Inculpat: am solicitat
declaraţie pe propria răspundere şi am şi primit. Nu aveam cum să verific eu realitatea plăţilor accizelor. Tuturor
societăților cu care am colaborat le ceream declaraţia pe propria răspundere. Nu aveam pârghii prin care să verific.
Apărător inculpat Ghişe Pavel Dumitru: în situaţia verificării unor mărfuri, trebuie ca acciza să fie evidenţiată
separat în conţinutul facturii?Inculpat: nu, fiindcă SC Cibin Distribution SRL era angrosist, nu era nici antrepozit şi nici
producător. Doar aceştia menţionau acciza separat pe factură.
Apărător inculpat Ghişe Pavel Dumitru: care erau împrejurările în care se realizau transporturile şi recepţia
mărfii de la SC Cibin Distribution SRL şi Agroline?Inculpat: cum Dumnezeu să fie Clandestine din moment ce veneau din
Constanţa, ziua în amiaza mare. Şi eu am 10 cisterne şi nu există cursă să nu fie oprită în trafic, ba de poliţie, ba de vamă,
ba de cântar. Plus că veneau şoferi cu cisterne, care ajungeau până la 8-9 seara şi atunci descărcam marfa, iar cei care
ajungeau mai târziu, era descărcată a doua zi dimineaţă. eram obligat prin lege să asigur înregistrări video, 12-13 camere,
aşa cum solicitase vama. Vama pretindea să vadă nr de pe cisternă şi la intrare şi la ieşire.
Apărător inculpat Ghişe Pavel Dumitru: marfa pe care aţi achiziţionat-o de la Călăraşi aţi achiziţionat-o în
aceleaşi condiţii ca şi pe cea de la SC Cibin Distribution SRL şi Agroline?
Inculpat: da. Am fost chemat la Diicot Călăraşi cred că de 2 ori, am dat declaraţii în calitate de martor. Şi la
Tribunalul Călăraşi am dat declaraţie tot în calitate de martor.
Inculpatul Guliu George, audiat în cadrul cercetării judecătoreşti în apel a declarat următoarele:
Am urmat procedura recunoaşterii învinuirii. Nu doresc că mai dau alte declarații cu excepţia unor precizări
referitoare la Nemeş Diana. Referitor la Nemeş Diana, arăt că aceasta nu a avut nicio implicare în toată această afacere,
nici nu ştia unde este sediul firmei, nu mi-a dat niciodată indicaţii şi nu mi-a trasat niciodată sarcini. Cu alte cuvinte, nu
avea nicio implicare în această afacere. Nu a venit niciodată la firmă. Pe dl Nemeş Radu îl cunosc din anul 2001-2002,
aproximativ.
Cu dl Nemeş Radu aveam o relaţie foarte bună. Menţin declaraţiile date anterior cu privire la Nemeş Radu.
Menţionez că nu mi-a dat niciodată bani şi nici nu i-am dat bani. Eu nu mă ocupam să scot bani din bancă. Făceam ordine
de plată din bancă, numai transferuri şi ordine de plată. Eu deţineam 5% din totalul de acţiuni ale firmei SC Excella Real
Grup SRL. Hotărâri pt firmă lua dl Nemeş Radu. Activitatea acestei firme era producție de combustibil. Producţia se făcea
în localitatea Nicolae Bălcescu, în jud Constanţa. Eu am recunoscut rechizitoriul în întregime, mi-am executat pedeapsa,
sunt în amânarea executării pt că apar ca citat la ICCJ. Nu pot dovedi la penitenciar că sunt condamnat în aceste dosare.
Se producea CLG, ceea ce scria pe hârtie.
Pe Buliga îl cunosc, ştiu că era şoferul dl Nemeş Radu. Dl Belba era şoferul meu. Nu ştiu dacă se scoteau sume de bani din
bancă în numerar pt achiziţionarea de cereale. Eu nu am scos niciodată bani în numerar din bancă. Nu am dispus niciodată
să se scoată sume de bani din bancă, nici pe numele SC Excella Real Grup SRL nu s-au scos sume de bani în numerar.
Firma SC Rad Trans Concept SRL aparţinea cui scrie în rechizitoriu, nu mai ştiu, cred că Jugănaru sau Preda şi
făcea transport de motorină, CLG, ce obiect de activitate al societăţii era. Motorina venea din OIL Terminal.
Reprezentantul Ministerului Public: este o schimbare a declaraţiilor, faţă de afirmaţia că SC Excella Real Grup
SRL producea CLG?Inculpat: nu producea CLG, îmi menţin declaraţia dată anterior. Întrebați-i pe ceilalți inculpaţi care nu
şi-au recunoscut faptele ce se făcea cu motorina importată. Nu îmi aduc aminte prea bine din 2012 ce făcea fiecare. Repet că
îmi menţin declaraţiile date în faza de urmărire penală.Nu ştiu ce făceau ceilalţi inculpaţi cu motorina. În SC Excella Real
Grup SRL efectiv am lucrat în perioada 2011-2012, cât a funcţionat firma. În această firmă, hotărârile le lua dl Nemeş
216
Radu. Comunica cu mine telefonic, ne mai întâlneam. Aveam câteva telefoane. Nu ştiu dacă dl Nemeş Radu schimba multe
telefoane. Nu îmi mai aduc aminte dacă era mereu acelaşi număr de telefon.
Dl Nemeş Radu mai pleca din ţară. În perioada în care pleca, tot telefonic luam legătura şi tot acesta hotăra în
firmă, dacă avea 95 % din acţiunile firmei. Bănuiesc că dl Nemeş Radu verifica activitatea firmei, dar nu am ajuns la
asemenea discuţii, încât să fie nevoie să fiu verificat. De actele firmei se ocupa dna Mariana Cozma, de toate actele, tot ce
era, ea îmi dădea ordinele de plată, eu aveam drept de semnătură în bancă, făceam plăţile.În concret, dl Nemeş Radu îmi
spunea să fac plăţile acolo unde era nevoie, respectiv plata la motorină. Arăt că nu m-a ameninţat nimeni pt a da această
declaraţie.
Nu ştiu dacă Dna Mariana Cozma se ocupa de SC Divers Zootehnic SRL şi de SC Partener Noblesse Srl. Eu
colaboram cu dânsa doar pt SC Excella Real Grup SRL. Nu cunoşteam firma SC Partener Noblesse SRL, nici SC Divers
Zootehnic SRL. În afară de Real Trans nu cunoșteam nicio altă firmă.
Pt activitatea de la rafinărie îmi dădea dispoziţii dl Nemeş Radu. Îmi spunea să organizez activitatea în curte şi
restul dirija dânsul. Activitatea în curte însemna să funcţioneze toate instalaţiile si să fie prezenţi toti oamenii la ture, iar de
restul, respectiv dirijarea mărfii, se ocupa dl Nemeş Radu. Dirijarea mărfii însemna către ce firme se vinde marfa. Toate
documentele referitoare la producţie le făcea Mariana Cozma.
Nu îmi aduc aminte cine se ocupa de prelucrarea combustibilului. Dl Nemeş Radu cerea informaţii cu privire la
prelucrarea combustibilului. Nemeş Radu discuta aceste aspecte cu Mariana Cozma. Eu mă ocupam ca motorina să ajungă
de la OIL Terminal în curte, iar mai departe se ocupa dl Nemeş Radu. Dl Nemeş Radu cred că cerea acte doamnei Cozma,
care este tot din Bacău. Cred că îi cerea acesteia acte pt că este tot de la dânsul, din Bacău. Mie nu mi-a cerut niciodată să
văd actele firmei. Cu dl Nemeş vorbeam zilnic, cu excepţia anumitor zile când era plecat în afară. Dna Cozma venea la SC
Excella Real Grup SRL şi făcea actele contabile, pe baza documentelor puse la dispoziţie de şoferi de la maşinile care
transportau marfa. Dna Cozma cred că venea de 3 ori pe săptămână ş i stătea ore întregi, a stat şi o săptămână, a stat şi 3
zile, nu îmi aduc aminte exact. Dl Nemeş vizita antrepozitul mai rar, dar îl vizita.
Pe dl Jugănaru îl cunosc din auzite, l-am cunoscut când ne-a arestat, anterior nu l-am cunoscut. Pe Ionescu
Lucian Florin nu îl cunosc deloc. Despre dl Preda ştiam că este de la firma de transport, nu îmi aduc aminte dacă venea sau
dacă discuta cu mine. De Moldovan Ovidiu nu am auzit niciodată. Tot din dosar am auzit.
Nu am trimis eu niciodată bani prin Buliga Mihai şi Belba Nicolae lui Nemeş Radu, dânşii aveau legătură directă
telefonică. Nu puteau ieşi bani din firmă fără ştirea mea. De la SC Excella Real Grup SRL nu s-a scos niciodată bani în
numerar, doar sume foarte mici, respectiv bani pt salariu. Nu mă pricep şi nu pot spune dacă producţia de la antrepozit
corespundea cu sumele încasate. Nu pot preciza deoarece nu mă pricep, nici dacă atât cât se producea corespundea cu
sumele încasate. Se pricepea cine făcea documentele şi anume dna Cozma Mariana.
Reprezentantul Ministerului Public: cu privire la participaţia lui Nemeş Diana, detaliaţi circumstanţele încheierii
contractului de cesiune de părţi sociale dintre Nemeş Diana şi Nemeş Radu. Inculpat: conform regulamentului notarial, dl
Nemeş a fost prezent, a semnat. La notariat se pot întocmi documentele azi şi se poate prezenta a doua zi. Eu ştiu câ dânsul a
semnat, l-am văzut că a semnat.
Declaraţie reluată la ora 11:32.
Cred că în ianuarie 2016, nu ştiu exact data, am fost chemat la Curtea de Apel, ca martor tot pentru această
problemă, respectiv dacă l-am văzut pe dl Nemeş că a semnat actele de cesiune de acţiuni. Îmi menţin declaraţia dată în
ianuarie şi menţionez că dl Nemeş a semnat actele.
L-am văzut când a semnat la notariat. Nu îmi mai aduc aminte exact unde l-am văzut semnând actele, dar dânsul a
semnat actele personal.
Apărător inculpat Nemeş Radu: aţi declarat la urmărire penală că vă ocupaţi de administrarea societăţii numai 2
ore pe zi. Cine se ocupa în restul timpului de întocmirea notelor interne de recepţie, de toată evidenţa primară specifică
societăţii respective faţă de amploarea prejudiciului, încheierea contractelor atât cu firmele cât şi pentru angajarea
personalului din societate?Inculpat: de toată activitatea contabilă se ocupa dna Cozma Mariana, iar de angajări mă ocupam
eu. Dna Cozma Mariana se ocupa de toate actele, inclusiv de notele interne şi notele de recepţie. Nu o controla nimeni,
dânsa mai avea ajutor pe Lengiu Georgiana şi pe Şapera Daniel.
Apărător inculpat Nemeş Radu: care era frecvenţa plăţilor, făcute de SC Excella Real Grup SRL?Inculpat:
frecvenţa plăţilor nu îmi mai aduc aminte care era, dar nu se făcea plată fără ordinul lui Nemeş RAdu, numai cu acordul
dânsului se făceau plăţi.
Apărător inculpat Nemeş Radu:n în condiţiile în care SC Excella Real Grup SRL nu desfăşura activitatea înscrisă
în obiectul de activitate, cum justificaţi discuţiile telefonice pentru achiziţia de ţiţei în vederea prelucrării cu Răzvan
Olteanu?Inculpat: nu îmi aduc aminte de asemenea discuţii pentru achiziționarea de ţiţei cu Răzvan Olteanu.
Apărător inculpat Nemeş Radu: care era durata în timp în perioada mai 2011- iunie 2012 a vizitelor inculpatului
Nemeş RAdu la sediul SC Excella Real Grup SRL?Inculpat: nu îmi aduc aminte exact, dar cel puţin o dată pe săptămână. Dl
Nemeş putea să se ducă şi în lipsa mea acolo. Nu stătea foarte mult. Întreba de activitate, nu ştiu exact, nu puteam să îl
controlez.
Apărător inculpat Nemeş Radu: şi în perioada în care Nemeş Radu era plecat în străinătate, frecvenţa vizitelor era
săptămânală?Inculpat: în perioada în care era plecat afară, bineînţeles că nu avea cum să viziteze SC Excella Real Grup
SRL. Bineînţeles că se întorcea în ţară pentru a vizita SC Excella Real Grup SRL, dar nu pot să îmi aduc aminte cât de des se
întorcea în țară. Cred că la 2 săptămâni, aproximativ, venea în ţară la SC Excella Real Grup SRL.
Apărător inculpat Nemeş Radu: Cine este persona care a însoţit şi a dat toate explicațiile necesare organelor de
control în cadrul rafinăriei şi prezentarea de documente financiar contabile?Inculpat: eu şi cu dna Cozma Mariana
însoţeam la controale. Chiar dacă dl Nemeş nu era prezent, era anunţat că era control şi spunea să mă ocup, fiind
administratorul firmei, în sensul să fiu prezent la firmă, să pun la dispoziţie documentele necesare.
Apărător inculpat Nemeş Radu: aveţi cunoştinţă dacă SC Excella Real Grup SRL a realizat profit?Inculpat: nu ştiu
dacă am afirmat eu că dividendele au fost ridicate de dl Nemeş RAdu.
Apărător inculpat Nemeş Radu:care era modalitatea de transmitere către Radu Nemeş a tuturor deciziilor zilnice
pe care le presupunea activitatea curentă SC Excella Real Grup SRL ?Inculpat: până la aducerea motorinei în curte, mă
ocupam eu, discutam telefonic cu dl Nemeş, iar uneori ne întâlneam, în funcţie de cum avea dânsul timp. După aceea, dânsul
dirija restul activităţii, cu distribuirea mărfii. Transmiterea se făcea telefonic sau întâlnindu-ne, când avea dânsul timp.
217
Apărător inculpat Nemeş Radu: în ce consta protecţia de care se bucura SC Excella Real Grup SRL?Inculpat: nu
am cunoştinţă despre acest aspect. Nu îmi mai aduc aminte dacă la urmărire penală am afirmat că SC Excella Real Grup
SRL se ocupa de protecţie.
Reprezentantul Ministerului Public: după citirea declaraţiei dată în faza de urmărire penală, la 27.05.2014, vă
menţineţi declaraţia dată?Inculpat: îmi menţin declaraţia dată, în sensul că dl Nemeş mi-a spus că nu vor fi probleme la
societate, cu ocazia controalelor. Nu am nimic de ascuns. Sunt sincer şi arăt lucrurile exact cum s-au întâmplat. Nu ştiu cine
asigura protecţia, nu mi –a spus niciodată dl Nemeş. În cursul controalelor, se controla pe hârtii activitatea reală. Nu îmi
aduc aminte dacă se verifica şi fizic realitatea stocului sau a prelucrărilor. Aveam un stoc zilnic permanent de CLG. S-a
găsit şi atunci, cu ocazia percheziției, 100 şi ceva de tone. Dna Cozma ştie exact exact la ce nivel era menţinut stocul zilnic.
Reprezentantul Ministerului Public: acest stoc era faptic sau în documente? Era acelaşi în perioada 2011-2012?
Inculpat: era un stoc faptic, dar nu era zilnic acelaşi stoc.
Apărător inculpat Buliga Mihai: a exercitat vreodată vreun control asupra dvs Buliga Mihai? Inculpat: nu îmi
aduc aminte. Din punct de vedere ierarhic, Buliga nu îmi dădea mie dispoziţii. Mai erau anumite dispoziţii pe care mi le
transmitea de la dl NEmeş Radu.
Apărător inculpat Buliga Mihai: ce anume vă transmitea?Inculpat: nu îmi aduc aminte, sunt 5 ani de atunci.
Apărător inculpat Buliga Mihai: v-a vizitat dl Buliga pe data de 8 iunie la Constanţa pentru a –i da o sumă de
bani?Inculpat: nu îmi aduc aminte. Nu îmi aduc aminte nici să îi fi dat eu vreo sumă de bani nici să îmi fi dat el vreo sumă
de bani.
Apărător inculpată Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi SC Excella Real Grup SRL: unde avea cabinetul de
contabilitate dna Cozma?Inculpat: din câte ştiu eu, la Bacău.
Apărător inculpată Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi SC Excella Real Grup SRL: atunci când dna Cozma nu
era la punctul de lucru de la Nicolae Bălcescu m cum ajungeau documentele la Bacău? Inculpat: se transmiteau de către
Lengiu Georgiana electronic, prin e-mai, transfer de date.
Apărător inculpată Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi SC Excella Real Grup SRL: având în vedere apelul pe
latură civilă, ştiţi despre cheltuielile de mentenanţă ale instalaţiei de procesare? Au fost incluse în contabilitatea firmei?
Inculpat: sincer, nu ştiu. Valoarea investiţiei era băgată în contabilitate. Bineînţeles că au existat cheltuieli de
mentenanţă.
Apărător inculpată Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi SC Excella Real Grup SRL: ştiţi despre faptul că SC
Excella Real Grup SRL avea licenţă de antrepozit vamal pentru produse petroliere şi de la cine avea această licenţă, de la
sediul central Bucureşti sau de la Constanţa?Inculpat: SC Excella Real Grup SRL avea licenţă de antrepozit fiscal, emisă de
Direcţia Naţională a Vămilor de la Bucureşti.
Apărător inculpată Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi SC Excella Real Grup SRL: în urma controalelor făcute
de ANAF a fost ridicată această licenţă? Cine a reprezentat SC Excella Real Grup SRL în faţa instanţei? Inculpat: nu îmi
aduc aminte să fi fost vreodată în instanţă, a fost angajat un avocat. Noi, firma, l-am angajat, respectiv eu. Ştiu că a fost
înainte de a avea problemele din dosarul de faţă. Cred că prin 2010, nu ştiu exact.
Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: cunoaşteţi dacă Nemeş Diana a semnat acel act adiţional de cesiune din
2011?Inculpat: aş acum am declarat şi la Curtea de Apel Bucureşti, dna Nemeş Diana a semnat acel act de cesiune. Nu îmi
mai aduc aminte dacă am văzut-o eu semnând. Sunt sigur că a semnat5 actul pentru că au ieşit actele de la notariat, nu cred
că îşi permite un notar să falsifice semnături. Nu îmi aduc aminte cum s-a întâmplat. Îmi aduc aminte că aceleaşi documente
au mai fost făcute o dată pe la Bacău. Îmi aduc aminte că la Bacău au fost făcute actele, nu ştiu ce nu corespundea şi a fost
nevoie să le refacem la constanţa. Nu ştiu exact ce nu corespundea.
Solicit să nu mai fiu citat în continuare în dosar şi comunicarea unei adrese la penitenciar pentru a fi transferat la
penitenciarul Poarta Albă.
Prin încheierea din data de 27 iunie 2017, Înalta Curte, faţă de dispoziţiile art. 420 alin. 4 Cod procedură penală, a
procedat la audierea apelantului intimat inculpat Secăreanu Dan Florin şi Chirvăsitu Dumitru, declaraţia fiind consemnată,
semnată şi ataşată la dosarul cauzei, conform dispoziţiilor art. 110 alin. 4 Cod procedură penală.
Înalta Curte a procedat la audierea apelantului intimat inculpat Secăreanu Florin Dan în şedinţă nepublică. Acesta a
declarat: Cu privire la sprijinirea unui grup infracţional, precizez că îi cunosc pe Radu Nemeş şi Buliga Mihai, în contextul
exercitării atribuţiilor de serviciu. Pe Buliga Mihai nu l-am cunoscut direct, l-am cunoscut indirect solicitările mele de
întâlniri îl vizau pe Radu Nemeş. Numărul de telefon a lui Buliga Mihai l-am avut în urma întâlnirilor avute cu acesta.
Numărul de telefon a lui Radu Nemeş l-am avut de la o sursă operativă, în contextul în care lucram la o informare către o
instituţie a statului, sursa respectivă mi-a precizat potenţialul informativ al domnului Radu Nemeş motiv pentru care l-am
contactat direct. Nota la care lucram era referitoare la firma Litasco General. Eu îi solicitam întâlniri lui Radu Nemeş şi de
cele mai multe ori se prezenta Buliga Mihai. Radu Nemeş s-a prezentat o singura dată împreună cu Buliga Mihai după aceea
se prezenta Buliga Mihai în locul acestuia. In mod normal numele surselor sunt ştiute doar de către ofiţerul cu care sunt în
legătură. Numele lor sunt menţionate cu titlu conspirativ. Radu Nemeş nu fusese introdus în baza de date. întâlnirile cu Radu
Nemeş au fost foarte puţine, cam din martie 2011, până în 2012. Domnul Radu Nemeş a fost folosit doar ca sprijin în ceea ce
aveam eu nevoie, nevenind la întâlniri cu mine. Domnul Buliga a fost instruit la fiecare întâlnire pe care am avut-o cu
dânsul, i-am cerut tot timpul informaţii despre crimă organizată, dar răspunsurile dânsului au fost evazive. Profilul unui
candidat nefiind introdus în baza de date poate sta nelimitat în atenţia ofiţerului cu care intră în legătură fără a se face
raportate despre acesta. In informările mele arătam că mă duc să mă întâlnesc cu o sursă nu a rezultat niciodată că
mergeam să mă întâlnesc cu Radu Nemeş sau cu Buliga Mihai.Aveam nevoie de date despre firma LitascoSA. întâlnirile s-au
concretizat prin nota pe care am dat-o la DNA, la sfârşitul lui aprilie 2011, începutul lui mai 2011. Au fost primele contacte,
după care am început contactul, cel puţin o dată pe luna. Dosarul Litasco nu era în supravegherea DNA. Ofiţerii de
informaţii nu lucrau direct cu DNA doar furnizam informaţii operative.Nu am primit niciodată notă de răspuns cu privire la
dosarul Litasco. Eu am trimis nota de informare aflată la dosarul cauzei. Mi-au fost furnizate datele, mi-a fost trimisă nota,
după care mi-am propus să mă întâlnesc cel puţin o dată pe lună cu ei, Radu Nemeşi şi Buliga Mihai pentru a obţine
informaţii. Precizez că eu i-am contactat. Am obţinut informaţii dar nu de valoare operativă, cunoscând potenţialul lui Radu
Nemeş, tot am insistat.Una dintre tacticile folosite era aceea de a insufla încredere sursei. Insuflarea de încredere putea să
meargă până la producerea unui efect juridic, în sensul ca „vând scump, cumpăr ieftin".Trunchiam anumite informaţii din
mediile deschide care aveau o anumite abordare în realitate, insuflându-i posibilului candidat o stare de încredere.
218
Presupun că o parte din timp i-am insuflat încredere dar nu am obţinut informaţiile pe care le doream, acesta este contextul
semeseurilor şi întâlnirilordin piaţa Alba Iulia. Informaţiile în 90% din cazuri nu erau reala, erau legende. Motiv pentru
care nici acum după 5 ani de zile în dosar nu există nici un act din care să rezulte că am comunicat informaţii secrete de
serviciu. Mai mult decât atât în urma unei adrese a Curţii de Apel Bucureşti către Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă
da care rezultă că nu am accesat nicio baza date cu privire la vreunul dintre inculpaţii sau firmele din acest dosar.
Caracterul muncii mele operative consta în faptul că furnizam informaţii şi nu eram beneficiarul informaţiilor. Cu alte
cuvinte aveam acces doar la informaţiile pe care le aduceam eu.
Eu am fost şef de serviciu până la data de 1 februarie 2011 în cadrul SIPI Constanţa. De la data respectivă, la
cererea mea, mi-am dat demisia şi m-am mutat la structura centrală Bucureşti.Sms-ul cu „lupta este strânsă dar suntem pe
loc fruntaş" a rezultat în urma unei întâlniri cu Radu Nemeş, pentru ai câştiga acestuia încrederea, că voi fi promovat într-o
funcţie superioară. Nu cred că lui Radu Nemeş îi folosea cu ceva acest lucru dar tot contextul a fost făcut pentru ai câştiga
încrederea. Nu a fost niciodată vorba pentru a obţine o funcţie superioară. Cu cât ştia că voi fi pe o funcţie înaltă
deschiderea lui către mine era mult mai mare. Niciodată Nemeş Radu nu mi-a cerut informaţii.Nu aveam cum să-i comunic
lui Radu Nemeş că era un candidat pentru mine, dar din moment ce a acceptat să vină la întâlnirile cu mine înseamnă că ştia
acest lucru. De aceea în sms-ul în care ma întreba dacă „mai sunt ceva noutăţi", iar eu i-am răspuns că mai am încă o
întâlnire să lămuresc situaţia şi ne întâlnim mâine pe zi, era o corespondenţă normală în care sursa întreba dacă se mai
întâmplă ceva nou cu el.Nu ştiu ce putea să se întâmple cu el şi ce mă întreba. Idee era despre orice, în sensul că eu eram
atotcunoscător şi ştiam pe toată lumea.
Referitor la sms-ul trimis lui Radu Nemeş în care am scris, „am completare la discuţia noastră", nu mai ştiu
contextul discuţiei în care i-am spus acest lucru, dar cu siguranţă aştepta un răspuns de la mine în legătură cu ceva, iar eu i-
am răspuns.
Referitor la discuţia din 06.03.2012 consemnată de către instanţa de fond şi care mi-a fost citită de către instanţa
de apel, arăt că legendam o acţiune care nu exista. De fapt, exista o anumită parte a acţiunii, trunchiam anumite date ca să
pară că l-ar interesa subiectul.
În ceea ce priveşte sms-urile din 19.03.2012 acţiunea gărzii de costă despre care vorbeam nu au existat niciodată.
Referitor la sms-ul din 20.02.2012 informaţiile erau luate dintr-un ziar din Constanţa. Acel din partea căruia îi
trimiteam mesaje urgente lui Nemeş Radu era persoana care 1-a recomandat pe Radu Nemeş ca sursă de informaţii. Nu îşi
trimiteau mesaje prin intermediul meu, dar întâlnindu-mă cu „A" îi comunicasem acest lucru şi lui Nemeş.
Mesajul prin care îi spuneam lui Nemeş că am vorbit cu „A" mi-a zis că a vorbit el şi să stăm liniştiţi, dacă se
încurcă ceva ne auzim imediat, nu era real era făcut în sensul de ai insufla încredere lui Radu Nemeş pentru a mă întâlni cu
acesta.
Conform regulamentului de muncă de la vremea respectivă nu aveam cum să spun cuiva că mă întâlnesc cu Radu Nemeş, nu
puteam să deconspir o sursă din relaţia mea, îmi era interzis de regulament. In afară de cuvântul meu în sensul că lucrurile
s-au petrecut în acest sens, sprijină ideea că mă întâlneam cu Radu Nemeş ca sursă de informaţii, nota pe care am dat-o la
DNA.
In contextul exercitării atribuţiilor de serviciu aveam numai dreptul de a culege informaţii. Cum informaţiile nu aveau
interes operativ nu au ajuns la nimeni. Nu aveam dreptul de a face anchete, de a mă implica în dosare, de a face orice
altceva. De aceea accesul îmi era foarte limitat, inclusiv în cadrul diviziunii în care lucram se punea accent pe
compartimentarea muncii, nu puteam şti ce face colegul de lângă mine.
Referitor la numărul de telefoane care mi-a fost atribuit precizez că, după 3 luni şi jumătate de anchetă, în cadrul
percheziţiei electronice, toate probele care mi-au fost luate la percheziţie mi-au fost prezentate desigilate lucru consemnat şi
în procesul-verbal de percheziţie. Toate mi-au fost aduse într-o sacoşă mare de supermarket, avocatul de la vremea
respectivă refuzând aceste probe, cu toate acestea la numărarea lor a ieşit un număr suplimentar de 6 telefoane faţă de cele
ridicate la percheziţie, iar aproape toate telefoanele ridicate la percheziţie aveau alte serii de IMI. Singurul lucru care a
venit sigilat a fost laptopul. Discuţiile care mi-au fost citite în instanţă, respectivele sms-uri, erau reale.
În ceea ce priveşte nota referitoare la Litasco cerută de două ori de Curtea de Apel Bucureşti, DIPI a comunicat
de două ori, în mod inexplicabil, că nu ar exista. O dată cu schimbarea conducerii din anul 2016, pe 1 aprilie am fost
rechemat la muncă la serviciu. Mi s-a comunicat că a fost o anchetă internă, iar la unul dintre puncte mi s-a confirmat că nu
am accesat baza de date internă astfel cum am precizat anterior. După adresa făcută de înalta Curte nota respectivă a fost
găsită. Precizez aceste aspecte deoarece nu am dat nicio declaraţie până acum, nici la Parchet şi nici la Curtea de Apel
Bucureşti, pentru că nu am avut nicio susţinere reală şi coerentă din partea DIPI cu privire la ceea ce urma să spun.
Referitor la acuzaţia de complicitatea la evaziune fiscală o consider aberantă pentru că nicăieri nu se face vreo
referire la vreun beneficiu material obţinut de mine. Referitor la acuzaţia de divulgare de informaţii clasificate, precizez că
sunt surprins că agentul de poliţie Dan Popescu din cadrul IPJ Constanţa, care a pus la dispoziţia unui inculpat din dosar,
în afară de verificări reale în baza de date cu privire la evidenţa populaţiei, baza auto, paşapoarte, informaţii consemnate în
cadrul convorbirilor din acest dosar, a pus la dispoziţie şi o staţie cu acces la toate bazele de date ale MAI, inclusiv parola
cu ajutorul căreia se puteau verifica, persoane, maşini, paşapoarte, tot ce ţine de MAL Acest poliţist Dan Popescu care a şi
recunoscut acest lucru, a rămas martor în dosar, iar eu sunt trimis în judecată.
Reprezentantul Ministerului Public: Care era potenţialul informativ a lui Radu Nemeş faţă de ancheta pe care o
desfăşuraţi cu privire la societatea Litasco Geneva. Răspuns: Sursa respectivă a precizat că firma domnului Nemeş cumpăra
combustibil de la firma Litasco. Nu aveam cum să verific actele contabile. Nu aveam acces la ele. Litasco la vremea
respectivă dădea marfa doar domnului Nemeş. Nemeş putea să dea informaţii pentru că era în legătură directă cu ei.
Informaţia pe care o doream cu privire la Litasco, Nemeş mi-a dat-o şi am şi comunicat-o către DNA, am făcut notă de
comunicare. Aveam nevoie doar de datele de identificare, adresa de mail de la firma Litasco. Nu puteam să le iau de pe
internet fiind vorba de numere persoanele ale asociaţilor de la Litasco.
Litasco dorea să închirieze în cadrul Oil Terminal un spaţiu şi urma să aibă un punct de lucru în România.
Telefoanele respective aveau numere de telefon înregistrate în România şi nu în Elveţia. Telefoanele obţinute de mine erau
înregistrate chiar pe numele persoanelor respective. Eu am primit nişte cărţi de vizita. Am cerut telefoanele pentru că urmau
să fie folosite pentru supraveghere, pentru listinguri, nu era treaba mea ce se făcea cu ele. Acestea
erau date uzuale pe care le dădeam în fiecare informare în scopul identificării persoanelor.
219
Nu cunosc dacă la momentul la care am cerut numerele de telefon de la Radu Nemeş, nu cunosc dacă era încheiat contractul
cu OIL Terminal pentru spaţiul Litasco Geneva. Intenţia mea era să strâng un număr cât mai mare de informaţii pentru un
mandat de siguranţă naţională. Bănuiam că cei de la Litasco aparţineau unui serviciu secret străin.Competenţa DNA nu era
dată de această informaţie, ci era legată de infracţiuni de corupţie.
Reprezentantul Ministerului Public: Ce aţi aflat de la Radu Nemeş în perioada 2012?Răspuns: In perioada 2012
Radu Nemeş a fost plecat, la întâlnirile solicitate de mine a venit Buliga Mihai, neaflând astfel nimic de importanţă
operativă. întâlnirile erau foarte scurte. Când ieşeam din sediu conform programului zilnic întocmit de mine şi aprobat de
şeful meu menţionam că urma să mă întâlnesc cu o sursă. In principiu treceam în cadrul acestor întâlniri, în programul
zilnic, recrutarea unui candidat.
Reprezentantul Ministerului Public: Aţi discutat în mod direct cu Radu Nemeş despre activitatea Litasco în cadrul
OIL Terminal? Răspuns: Da, am încercat să obţin informaţii despre Litasco, dar nu am obţinut. întâlnirile cu Radu Nemeş
au fost 2, maxim 3. Radu Nemeş probabil nu cunoştea informaţiile pe care doream să le obţin de la el. încercam să obţin de
la el informaţia referitoare la apartenenţa celor două persoane la un serviciu secret străin. M-am gândit că în contextul în
care interacţiona cu cei doi străini ar fi cunoscut că aceştia urmau să corupă un şef, directorul OIL Terminal, pentru a
obţine un loc privilegiat în cadrul instituţiei, ceea ce însemnat o chirie mai mică.
Reprezentantul Ministerului Public: Ce cunoaşteţi despre Excella? Răspuns: Nimic. Auzisem în anul 2009, când eram în
cadrul SIPI Constanţa, şef de birou de protecţie internă, neocupându-mă de firmă, ci doar de cadrele Ministerului de
Interne, am citit în presă un scandal referitor la implicare firmei Excella în activităţi legate de comerţ. Scandal însemna că
apărea în ziare.
Reprezentantul Ministerului Public: Cunoaşteţi că societatea Excella era controlată de către Radu Nemeş.
Reprezentantul Ministerului Public: în 2012 ce cunoşteaţi despre activităţile comerciale desfăşurare de Radu
Nemeş?Răspuns: Doar ceea ce se scrisese în ziare. Că avea un dosar la Parchetul Tribunalului. Motiv pentru care şi
prezenta interes să mă întâlnesc cu el. O persoană inculpată este mai vulnerabilă în faţa unui ofiţer de informaţii.
Reprezentantul Ministerului Public: Cunoaşteţi alte persoane din acest dosar?Răspuns: Nu.
Reprezentantul Ministerului Public: Ce cunoaşteţi despre fabrica de producţie de combustibil din Mihail
Kogălniceanu?Răspuns: Nu cunoşteam nimic, fiind deja plecat la Bucureşti cu serviciu, din februarie 2011. Referitor la
producţia de combustibil, nu cunoşteam nimic, sursa respectivă, respectiv „A" mi-a spus doar că se ocupă cu
comercializarea motorinei.
Reprezentantul Ministerului Public: Dacă nu ştia nimic despre Radu Nemeş şi activitatea lui comercială cum
anume puteaţi să îi câştigaţi încrederea oferindu-i informaţii trunchiate?
Răspuns: Cunoşteam faptul că în 2009 fusese implicat într-o activitatea de comerţ ilicit pe raza judeţului
Constanţa. Majoritatea subiectelor la care făceam referire erau cele care-1 interesau, respectiv combustibil. Nu aveam cum
să obţin informaţii despre controale altfel decât din surse deschise. Radu Nemeş nu mi-a cerut niciodată să fie înştiinţat
despre aceste controale. Radu Nemeş nu mi-a reproşat calitatea informaţiilor pe care i le ofeream.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Care este inculpatul care a obţinut staţia de la
poliţistul Popescu Dan?Răspuns: Conform dosarului acesta este, Guliu George. Apărătorul ales al apelantului intimat
inculpat Nemeş Radu: In perioadă când Nemeş Radu se afla în străinătate cu cine purtaţi convorbirile de timp sms? Răspuns:
Aceste informaţii legendate le transmiteam tuturor surselor pe care le aveam în telefon. Departamentul de Contra Informaţii
din cadrul instituţiei noastre ne recomanda să atribuim noi fiecărei surse câte un telefon. Răspunsul venea de pe numărul de
telefon pe care îl atribuisem lui Radu Nemeş. Nu-mi aduc aminte dacă i-am dat şi lui Buliga un telefon, am impresia că da.
In afara câştigării încrederii unei surse, prin informaţii, o altă metodă era aceea de a o plăti. Aveam la dispoziţie fonduri
operative, să plătesc o masă, să dau un salariu. Îi dădeam un telefon prin care i-am spus sa ţină legătura cu mine. Domnului
Nemeş nu i-am dat un telefon. Sursa respectivă „A" mi-a dat numărul lui de telefon. Iniţial a fost vorba despre numărul de
telefon pe care sursa „A" mi 1-a dat ca fiind al domnului Nemeş. Numărul de telefon atribuit sursei nu era înregistrat
nicăieri. Numărul de pe care s-au dat şi s-au primit sms-urile nu este un număr al SIPI. Nu înregistram numerele pentru ca o
altă persoană să aibă acces la ele.
După ce trimiteam sms-ul către acea persoană care eu consideram că este Radu Nemeş, au fost momente în care mi
s-a răspuns la sms şi momente în care nu mi-a răspuns la sms, momente în care m-am întâlnit cu Buliga Mihai şi momente în
care nu m-am întâlnit cu nimeni.
în agenda mea numărul de telefon îi aparţinea lui Radu Nemeş. Atunci când solicitam o întâlnire prin sms trimis
pe numărul de telefon care în agenda mea era trecut pe numele lui Radu Nemeş, 1-a întâlniri venea Buliga Mihai. Nu erau
neapărat numai sms-uri. îmi aduc aminte că prima întâlnire pe care am avut-o cu Radu Nemeş, l-am sunat şi m-am
recomandat cine sunt. Dumnealui a crezut că sunt în continuare şef la Constanţa şi nu i-am infirmat sau confirmat acest
lucru.
De asemenea, instanţa de apel a procedat la termenul de la 27 iunie 2017 la audierea inculpatului Chirvăsitu Dumitru
care a declarat: Mi-am recunoscut vina şi la Curtea de Apel Bucureşti şi îmi asum întreaga greşeală pentru această
infracţiune. Am recunoscut acest fapt puţin mai târziu. Au existat două importuri de motorină şi de ţiţei. Importul de
motorină a fost făcut conform legii, iar importul de ţiţei a fost fictiv mi-am dat seama mult mai târziu. Am înfiinţat societatea
Inkasso Jobs pe nume le meu, dar aveam o pedeapsă complementară de 3 ani de la mandatul anterior şi am gestiona
întreaga societatea a soţiei mele. La rândul ei soţia mi-a dat o procura generală.
220
Cu importul fictiv a venit domnul Guliu cu domnul Olteanu Razvan şi mi s-a spus că trebuie ţiţei, împreună cu
motorină pentru a-şi desfăşura activitatea Excella Am încheiat un contract, dar eu efectiv o singură data am vorbit la telefon
cu domnul Olteanu şi efectiv n-am încărcat nicio maşină de ţiţei cum ar fi trebuit.
Am înfiinţat societatea Inkasso Jobs pe nume le meu, dar aveam o pedeapsă complementară de 3 ani de la mandatul
anterior şi am gestiona întreaga societatea a soţiei mele. La rândul ei soţia mi-a dat o procura generală.
Cu importul fictiv a venit domnul Guliu cu domnul Olteanu Razvan şi mi s-a spus că trebuie ţiţei, împreună cu
motorină pentru a-şi desfăşura activitatea Excella Am încheiat un contract, dar eu efectiv o singură data am vorbit la telefon
cu domnul Olteanu şi efectiv n-am încărcat nicio maşină de ţiţei, cum ar fi trebuit.
Inkasso Jobs avea ca obiect de activitate importul de motorina şi un regim suspensiv de acciză. Ca pregătire
profesională am liceul economic. Am lucrat la primăria Mihail Kogălniceanu, 7 ani, ca agent agricol. Importul de motorină
se făcea de la firmele care aveau motorina in terminalul Oil Terminal Am învăţat să fac importul de motorină de la
comisionarii vamali.
În legătură cu modul în care mi-a venit ideea de a face importul de motorină arăt că executasem o pedeapsă de 10
ani şi 8 luni pentru înşelăciune.
Nemaiavând un loc de muncă, după ce m-am eliberat, varul meu George Guliu mi-a propus să înfiinţez o societate
şi să lucrez în domeniul petrolier.
Vărul meu ştia despre condamnarea de care am vorbit, dar m-a asigurat că tot ce voi face va fi legal. De
contabilitatea firmei se ocupa doamna Mariana Cozma. Eu îi duceam toate documentele, îi duceam facturile de import,
actele vamale şi de încărcare a cisternelor, toate plăţile pe care le făceam către Oil Terminal către RCS- RDS, comisionarii
vamali, către SC Fetrom SA, iar doamna Cozma le contabiliza pe luni, le înregistra, făcea balanţele. Pe doamna Cozma mi-
a recomandat-o domnul Guliu, întrucât ştia să opereze în domeniul petrolier.
Nu ştiu dacă doamna Cosma ştia de caracterul fictiv al importului. Atunci
când aveam controale de la garda Financiară, Cozma Mariana nu m-a însoţit
niciodată. Nu ştiam de aceste controale, de regulă primeam un singur telefon de
la vărul meu George care mă anunţa că este control la el la Excella şi ca
urma să fie controlul încrucişat şi la Inkasso Jobs- Eu eram singurul distribuitor a lui Excella de motorină şi de ţiţei.
Maşinile cu care făceam distribuţia erau închiriate de Excella de la două firme, respectiv Crivas Logistic şi încă o firmă.
Eu nu aveam maşini. Eu încărcăm maşinile cu motorină din terminalul OIL. încărcăm maşinile, se emitea un fel de
„cearşaf, un fel de bond, un bond cu cantitatea şi temperatura motorinei livrate de oil terminal, cu acela luam fişa
deanaliză, raportul de analiză de la laboratorul Oil Terminal, după care emiteam avizul de expediţie de la Inkasso către
Excella. CU toate acestea ajungeam la comisionarul vamal, unde se întocmea documentaţia de import, pe fiecare maşină
în parte. După ce terminam documentaţia se făcea şi inspecţia vamală iar maşinile plecau către Excella Grup. Motorina
ajungea la Excella grup şi nu mai ştiu mai departe ce se întâmpla cu ea.
Importul de export era fictiv pentru că nu am încărcat nicio maşină.Guliu m-a chemat, 1-a chemat şi pe Olteanu
Răzvan, am semnat un contract cu firma lui Olteanu şi mai departe se emiteau facturile şi avizele pe care le semnam, dar
practic nu se încărca nimic.
Pe domnul Nemeş l-am cunoscut prin intermediul lui George Guliu, vărul meu, ne-am întâlnit de vreo trei ori. Cu
domnul Nemeş am fost de 2 ori la cafea şi o dată de Crăciun. Vărul meu George mi-a spus că el este asociatul lui Nemeş
la Excella şi Nemeş este şeful mare. Domnul Nemeş ştia că eu sunt importatorul de motorină de la George. Am discutat
de importuri, cum se fac, cum se încarcă, cum merge treaba. Acestea erau singurele discuţii pe care le-am purtat cu
dânsul. George Guliu supunea că primea ordine cu ceea ce trebuia să fac eu de la domnul Radu, Nemeş Radu. Domnul
Nemeş mă întreba cum merge treaba şi dacă mă descurc la încărcare. Eu l-am cunoscut pe Nemeş Radu mult mai târziu,
începusem de ceva timp activitatea, aproximativ în anul 2011, înainte de Crăciun, atunci m-am şi întâlnit cu domnul
Nemeş. In 2012 a fost acţiunea de aceea îmi amintesc că m-am întâlnit în 2011.
221
îi mai cunosc din prezenta cauză pe Jugănaru, Belba, Cozma, Guliu Goerge, pe Mihai Buliga îl ştiu ca fiind
şoferul domnului Nemeş. Cu domnul Jugănaru aveam o relaţie în sensul că el îmi trimitea tabelele cu maşinile ce urmau
a fi încărcate, cu numerele de la maşină şi cu numele şoferilor.
Pe domnul Belba îl cunosc de când era copil. În cauza de faţă îl cunosc ca fiind cel care urma să fie cununat de
George, vărul meu. Ştiu că lucra cu George din anii anteriori. Mai multe relaţii nu am cum să ştiu întrucât eu m-am
eliberat în 2009, în iunie.
Reprezentantul Ministerului Public: Care a fost scopul contractului de comision cu Coralis Investment Limited? Răspuns: In
baza contractului cu firma Coralis şi a facturii, fără de contract şi de factură nu puteam trimite banii în Dubai. Eu am
primit contractul prin curierat, l-am semnat şi l-am trimis înapoi. George Guliu era omul de legătură între mine şi domnul
Nemeş. George Guliu mi-a spus atunci că trebuie să plătim comision pentru marfa pe care trebuia să o primim din afară.
Marfa am primit-o şi am încărcat-o având relaţii comerciale cu firmele respective.
Reprezentantul Ministerului Public: Aţi beneficiat în concret de servicii de consultanţă sau de orice fel de servicii
în schimbul comisionului?
Răspuns: Firmele erau găsite, dar nu ştiu cine le găsea pentru contractarea mărfii. Eu primeam contractul pe e-
mail de la firma cu care urma să încheiem contractul şi nu de la Coralis.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Dacă inculpatul avea cunoştinţă despre firmele de
profil din spaţiul internaţional care comercializau motorină, Gloris, Daxim?
Răspuns: Nu aveam de unde să ştiu.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu; Dacă contractul încheiat cu Coralis era unul de
comision sau de prestări servicii de altă natură?
Răspuns: In mare am citit contractul şi am văzut că scria 150 de dolari pe tonă, comision. Contractul era redactat
în engleză şi română. Guliu George m-a atenţionat că urma să primesc acest contract. Gului întotdeauna îl punea pe Nemeş
în faţă. Noi suntem români macedoneni şi îi spunea întotdeauna, marele mare, în dialect, când se referea la Nemeş. Acest
lucru însemna un fel de şef.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: De la cine a aflat că respectivele comisioane sunt
plătite nelegal?
Răspuns: Am aflat acest lucru din rapoartele de expertiză făcute la DNA, pe care le-am citit în cursul urmăririi
penale, iar avocatul meu de la acel moment, de la urmărire penală, mi-a explicat despre ce era vorba.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Secăreanu Florin Dan: Dacă societatea administrată de către
inculpat a avut relaţii comerciale cu societatea Inkasso SA?Răspuns: Societatea INKASO importa motorina de la societatea
Litasco Lukoil prin intermediul firmei Gloris cu care avea un statament, dar nu ştiu exact ce înseamnă acest lucru, practic
era o înţelegere din câte am înţeles eu.
Apărătorul ales al societăţii SC Optima Business: Aţi avut vreo legătură cu SC Optima Businnes? Răspuns: Din
câte am înţeles Optima Business avea un contract prin reprezentat cu Coralis. Eu am semnat un contract cu Olaru Mihaela,
din câte îmi aduc aminte. Nu ştiu pe cine reprezenta Olaru Mihaela. Acest contract era cel cu Coralis pentru care semnat
Olaru Mihaela. Nu ştiu ce obiect de activitatea avea Optima Business. înainte de a merge la DNA nu cred că am auzit de
Optima Business. Am aflat că Optima Business avea un contract cu Coralis la DNA după ce am citit raportul de expertiză.
Nu aveam nicio legătură financiară cu Optima Business.
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantei intimate inculpate Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: Dacă inculaptul
ştie unde avea cabinetul inculpata Vrânceanu?Răspuns: Cabinetul din ce ştiu era la Bacău, nu am fost niciodată acolo, în
schimb mă întâlneam la Excella unde îi duceam hârtiile şi la Hotelul EMI de la intrare în Mihail Kogălniceanu.
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantei intimate inculpate Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: Cum erau
predate elementele de contabilitatea primară către doamna Vrînceanu?Răspuns: In momentul în care facturam sau făceam
avize de expediţie, doamna Vrînceanu primea pe calculatorul ei tot ce se expedia. Era un program special de calculator
care permitea acest lucru. Documentele de vama i le duceam personal cu o frecvenţă săptămânală atunci când doamna
Vrînceanu venea la Constanţa. Duceam documentele cu sacoşele întrucât era un volum mare de hârtii.
222
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantei intimate inculpate Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: De unde
proveneau banii din care se plăteau taxele vamale şi accizele?Răspuns: Eram o firmă care funcţiona în regim suspensiv de
taxe vamale. Rămânea o sumă foarte mică care era plătită în contul vămii de la trezorerie de către Inkasso, din contul de la
BRD. Banii proveneau la început din marfa preplătită de către Excella. Excella la început avea conturile blocate şi firma
Excella vindea produsul la firme mai departe. Avea contracte de cesiune din care se spunea că la ordinul lui Excella s-a
plătit direct către Inkaso. Când şi-a plătit obligaţiile către ANAF, Excella a avut conturile deblocate şi a putut face direct
plăţile.
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantei intimate inculpate Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: Importa
motorină care era procesată mai departe sau se vindea în aceeaşi stare în care era cumpărată?R: Practic eu trimiteam
marfa la Excella, mai departe nu ştiu ce făceau.
Reprezentantul Ministerului Public: Cum ajungea în posesia facturilor proforma emise de Coralis?
Răspuns: Prima factură mi-a fost adusă de către Guliu George şi Buliga, cu care m-am întâlnit la BRD pentru că
de acolo făceam plăţile. Următoarele facturi mi-au fost trimise de pe e-mail. Aceste facturi veneau exact pe calculator, cu
care ţineam legătura cu doamna Cozma. Varul meu, Guliu George mă anunţa că urma să primesc facturile. îmi spunea la fel
cum am precizat anterior, „vezi că a spus domnul Nemeş că urmează să primeşti facturile şi să plăteşti". Le plăteam din
bucăţi, în două, trei tranşe, din banii care rămâneau după ce plăteam marfa afară.
De asemenea, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas
Logistic S.R.L
Prin încheierea din data de 16 august 2017, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul
inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas Logistic S.R.L
Prin încheierea din data de 12 septembrie 2017, Înalta Curte, în baza art. 420 alin. 11 Cod procedură penală,
raportat la art. 381 Cod procedură penală, a procedat la audierea martorei Lengiu Georgiana. Martora a declarat
următoarele: Menţin declaraţia dată anterior. Înregistram actele, avizele în calculator, la S.C. Inkasso Jobs S.R.L.. A trecut
multă vreme de atunci, nu-mi aduc aminte ce avize înregistram, cred că erau avizele de motorină. Cred că a fost vorba doar
despre aceste acte, avizele de motorină. Mă duceam la biroul care exista acolo, actele se aflau pe birou şi înregistram
datele-care erau în avize, era un program pe calculator. Mă duceam aproape^, în fiecare zi. Eram sunată în acest sens. Mă
suna contabila şi administratorul, respectiv Mariana Cosma si Guiiu George. Aveam o relaţie mai apropiată doar cu domnul
Guliu. Nu locuiam împreună cu acesta. Mai des mă suna domnul Guliu, aveam o relaţie cu acesta. Mariana Cosma mă suna
telefonic pentru a mă anunţa când vine, la biroul din Nicolae Bălcescu, care cred că aparţinea S.C. Excella Real Grup S.R.L.
şi ce era de făcut. Mariana Cosma îmi dădea să îndosariez actele ce mi le dădea dânsa şi atât tot. Nu ştiu unde îşi avea
sediul S.C. Inkasso Jobs S.R.L.. Singurul loc în care mi-am desfăşurat activitatea este cel din Nicolae Bălcescu.A trecut
foarte mult timp şi sincer nu-mi mai aduc aminte firmele la care am fost angajată. Am fost angajată de către Guliu George.
Nu mai ştiu pe ce post. Nu mă deplasam cu Guliu George. Nu duceam actele, le lăsam la birou. Cât timp mă aflam la birou,
nu a venit nimeni să aducă acte cu excepţia doamnei Cosma Mariana. Cât timp eram eu la birou au venit şi alte persoane
dintre cele acuzate, dintre care pot menţiona pe Chirvăsitu Dumitru şi Radu Nemeş. Avem biroul separat de celelalte birouri
la sediul din Nicolae Bălcescu. Nu pot preciza de câte ori a venit Chirvăsitu Dumitru, o dată sau de mai multe ori, ştiam că
este vărul lui Guliu George. Domnul Nemeş a venit o singură dată, din câte ştiu eu. Nu mai ştiu nici în ce perioadă am lucrat
eu acolo şi nici cât de des mă duceam. Eram săptămâni în care mergeam în fiecare zi de Juni până sâmbătă, eram
săptămâni în care mergeam de două ori. Mergeam acolo şi fără să fiu sunată de către Cosma Mariana şi Guliu George,
mergem la program. Eram sunată pentru a mi se spune că nu este treabă şi să nu mă duc. Eram sunată de către Guiliu
George.Îl cunosc pe Buliga Mihai. Nu cunosc cu ce se ocupa ştiu doar că era prieten cu domnul Radu Nemeş şi domnul
Guliu George. Spun că erau prieteni pentru că se întâlneau şi discutau. Mai mergeam cu Guliu George când se întâlnea cu
dânşii, dar nu participam la discuţii. Aceste întâlniri aveau loc la restaurante, baruri sau pe stradă. In timpul întâlnirilor
stăteam în maşină sau mă duceam în altă parte. Erau prieteni, Radu Nemeş, Guliu George şi Buliga Mihai, pentru că aşa mi-a
spus Guliu George. Nu îmi spuneau de ce se întâlneau.La biroul din Nicolae Bălcescu nu l-am văzut pe domnul Buliga Mihai,
nu mi-a adus acte şi nici bani. Pentru activităţile din Nicolae Bălcescu eram plătită la sfârşitul lunii, în numerar, banii îi
primeam de la Guliu George.întâlnirile dintre Radu Nemeş, Guliu George şi Buliga Mihai nu au fost dese în prezenta mea.
Erau întâlniri care puteau avea loc la trei luni sau la câteva săptămâm. Guiiu George nu mi-a povestit nimic în legătură cu
Radu Nemeş. Nu mai reţin cât timp am fost împreună cu Guliu George şi nici cât a durat activitatea mea în firmă, câteva
luni, din iarnă până în primăvară, în 2011 sau 2012. Banii pe care îi primeam de la Guliu George pentru activităţile din
Nicolae Bălcescu erau echivalentul salariului minim pe economie. Nu am primit telefoane mobile şi nici un autoturism cu care
să mă deplasez. Nu m-am deplasat niciodată în interesul firmei. Nu ştiu cine lăsa pe birou acte, avizele pe care le
înregistram, era un om în curte, un maistru.
Am avut contract de muncă şi m-a angajat Guliu George. Nu ştiu cine se ocupa de contractele de muncă. Nu mai
reţin ce firmă era acolo, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. sau S.C. Excella Real Grup S.R.L., erau prea multe, dar de firmă se ocupa
Guliu George. Nu ştiu cu ce se ocupa Radu Nemeş. Nu îmi aduc aminte să-1 fi auzi pe Guliu George să fi vorbi la telefon cu
Nemeş Radu şi nici cu Buliga Mihai. Nu am cunoscut niciodată vreun alt inculpat din acest dosar înainte de începerea
cercetărilor.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Care a fost scopul deplasării în Dubai şi cât a durat această
deplasare?Răspuns: A durat două zile şi am mers cu Guliu George. Acolo m-am întâlnit cu domnul Radu Nemeş. Cu Guliu
George am fost în Dubai într-o excursie şi nu în interes de serviciu. Şi deplasările pe care le-am relatat anterior, referitoare la
223
întâlnirile dintre Buliga, Guliu şi Radu Nemeş erau tot plimbări.Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: In
perioada în care aţi fost în Dubai câte întâlniri au fost cu Radu Nemeş şi ce s-a discutat.Răspuns: Eu nu m-am întâlnit în
Dubai cu Radu Nemeş, Guliu George era cel care s-a întâlnit cu el, o dată sau de două ori. Eu în afară de buna ziua lui Radu
Nemeş, nu am vorbit altceva cu acesta. Guliu mi-a spus doar că plecăm în Dubai. Când am ajuns acolo am văzut că s-a
întâlnit cu Radu Nemeş, eu nu întrebam, nu ştiam şi nici nu am asistat la discuţiile dintre Radu Nemeş şi Guliu
George.Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Aţi mâncat în Dubai, la prânz, de două ori cu Radu
Nemeş şi cu o altă persoană?Răspuns: Nu îmi mai aduc aminte. In Dubai am fost tot prin anul 2011 -2012. De atunci nu am
mai fost. Nu mai ţin minte cine era cu Radu Nemeş în Dubai, era un domn. Era un român care lucra la garda financiară. Am
tras concluzia că lucra la garda financiară din ce auzeam de la Guliu George. Cred că îi spunea Laurenţiu. Nu mai ţin minte
dacă aceasta era persoana alături de care am mâncat la prânz. La masă s-a discutat despre mâncare şi despre vreme, în
nici,un caz despre afaceri. Apărătorul' ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: în afara acestor întâlniri dintre
Guliu şi Nemeş în Dubai, au mai fost şi alte întâlniri, între aceşti?Răspuns: întâlnirile la care m-am referit anterior erau în
Bucureşti şi în Constanţa.Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: In Dubai de câte ori s-a întâlnit Guliu
cu Nemeş?Răspuns: Nu am stat nonstop, în Dubai, cu Guliu George, nu am de unde să ştiu de câte ori s-au întâlnit. Guliu
George mi-a spus că are treabă în Dubai şi că mă sună când termină treaba, nu mi-a spus cu cine are treabă. Nu ştiu unde
era cazat Radu Nemeş. L-am întâlnit pe Radu Nemeş în hotel, cu ocazia celor două prânzuri, dar nu pot să ştiu dacă era
cazat acolo. Nici despre Laurenţiu, cel despre care am auzit din discuţii că ar lucra la garda financiară, nu ştiu dacă era
cazat la acel hotel.înainte de a da declaraţie în instanţă nu am fost ameninţată de nimeni şi nici nu am luat legătura cu
nimeni cu privire la această declaraţie. Cu acel Laurenţiu nu m-am mai întâlnit niciodată în afară de cele două prânzuri
despre care am vorbit în Dubai. Guliu George avea treabă în Dubai în decursul după amiezei şi până se însera, pe la 5-6.
Cred că am fost în luna iunie.
Reprezentantul Ministerului Public: Aţi fost vreodată în localitatea Mihail Kogălniceanu? Cunoaşteţi existenţa
unei fabrici care sa funcţioneze în Nicolae Bălcescu, la S.C. Excella Real Grup S.R.L.?Răspuns: Am mers în Mihail
Kogălniceanu doar la restaurant cu Guliu George. Atunci când am fost eu nu ne-am întâlnit cu nimeni. Am mâncat acolo o
dată sau de două ori, la restaurant. Eu în afară actelor pe care le introduceam în calculator, nu ştiu de nicio fabrică care
funcţiona în Nicolae Bălcescu, acolo era un depozit, în care veneau nişte cisterne, erau şi nişte birouri şi atât tot. Nu mai
reţin cât de des veneau cisternele, dar erau tot timpul în curte maşini. Reprezentantul Ministerului Public: Incidentul care a
condus la condamnarea lui Guliu şi Belba, pentru lipsire de libertate, In care aţi fost persoană vătămată, are legătură cu
prezenta cauză?Răspuns: Nu. Îl cunoşteam pe Belba, tot ca prieten al domnului Guliu. Eram prieteni pentru că se întâlneau
şi vorbeau. Nu ştiu cât de des se întâlneau, nu stăteam non stop cu domnul Guliu.Răspuns: Am un loc de muncă. Nu sunt
contabil. Sunt agent comercial la un depozit de materiale de construcţii.Apărătorul desemnat di oficiu al Marianei COsma,
S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.: Unde are sediul cabinetul de contabilitatea al doamnei Cosma
Mariana?Răspuns: Nu ştiu.
Apărătorul desemnat din oficiu al Marianei Cozma, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.: În baza cărui
program se făcea înregistrarea în calculator a documentelor contabile, cine a ales acest program?Răspuns: Nu ştiu,
program era deja introdus în calculatorul de la birou. Nu îmi aduc aminte despre ce program era vorba.Apărătorul
desemnat din oficiu al Marianei Cozma, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.: Aveaţi drept de
semnătură asupra documentelor pe care le înregistra şi pe care le trimitea din calculator la serviciul de contabilitate?
Răspuns: eu nu am şcoală pentru aşa ceva, în afară de faptul că introduceam cifrele nu făceam altceva. Doamna Mariana z
m-a învăţat cum să folosesc programul, cum să introduc cifrele în calculator.Apărătorul desemnat di oficiu al Marianei
Cozma, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.: Aţi semnat vreun document în cadrul contractului de
colaborare?Răspuns: Da am semnat documentele pe care le introduceam, respectiv avizele. Prin faptul că le semnam înţeleg
că puneam ştampilele celor două firme, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.. Nu mai ţin minte dacă
semnam acolo unde puneam ştampilele. Apărătorul desemnat di oficiu al Marianei Cozma, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi S.C.
Excella Real Grup S.R.L.: Aţi avut um contract pentru ambele firme?Răspuns: Cred că aveam un singur contract la S.C.
Excella Real Grup S.R.L..Apărătorul desemnat di oficiu al Marianei Cozma, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi S.C. Excella Real
Grup S.R.L.: Dacă pe parcursul activităţii în Nicolae Balcescu au fost controale ale autorităţilor? Cine a reprezentat firmele
în cadrul controalelor?Răspuns: Nu îmi mai aduc aminte acest lucru.
De asemenea, a fost audiată apelanta intimată inculpată Nemeş Diana Marina, care a declarat următoarele:
După cum am menţionat şi la Curtea de Abel Bucureşti mă consider nevinovată pentru acuzaţiile aduse. în ceea ce priveşte
hotărârea de condamnare lucrurile menţionate, nu ştiu cum să le interpretez sau dacă le pot interpreta într-un anume fel. Nu am
participat în nici un fel la nicio activitate de la societăţile comerciale menţionate în rechizitoriu. Am deţinut acţiuni la S.C.
Excella Real Grup S.R.L. până în anul 2011 tară a mă implica în nici un fel în activitatea acestei societăţi. AM locuit
întotdeauna în Bacău, acolo mi-am desfăşurat propria mea activitatea profesională până :ând a intervenit acest dosar .şi am
plecat cu copiii şi nu m-am mai putut îr toarce. Această activitatea profesională era legată de activităţi de întreţinere corporală,
era o sală de sport, Vereco Grup, am administrat acea activitate. Modul în care trăiam, stilul de viaţă, era întreţinut şi de
veniturile provenit de la sala de fitness, după cum am declarat şi la Curtea de Apel, fostul meu soţ ştiu să se ocupa cu afaceri,
ne întâlneam periodic, în vizetele pe care acesta le făcea pentru a vedea copiii, iar discuţiile erau legate de casă şi de
administrarea casei. Eram despărţiţi în fapt din anul 2005 sau 2006. Când copiii au terminat Şcoala, în iunie 2012, a fost o
perioadă destul de lungă când ei nu au mai avut ocazia să-I vadă pe tatăl lor, aveau vârsta de 8 ani şi respectiv 5 ani. Când au
terminat Şcoala, am plecat în SUA, pentru a se întâlni cu tatăl lor, domnul Nemeş Radu. Aveam viză din SUA luată din anul
2010, pe 1 precum şi copiii, am aplicat întâi eu şi apoi şi copiii. Ştiam că Radu Nemeş se ocupă cu afaceri şi de asemenea, în
anul 2 venit şi mi-a propus, mi-a spus că doreşte să înfiinţeze o societatea care să lucreze, să fie în beneficiul copiilor, aşa s-a
constituit S.C. Excella Real Grup S.R.L., aşa am devenit acţionar. Nu m-am implicat în activităţile S.C. Excella Real Grup
S.R.L.. Dintre persoanele din acest dosar, cunosc pe Mihai Bnliga, Cosma Mariana şi Guliu George. Niciodată nu am primit
bani de Ia Mihai Buliga, Cosma Mariana sau Guliu George. Am primit bani doar de la fostul meu şot. Acesta îmi dădea bani în
numerar, venea aproximativ la 2 săptămâni şi discutam despre facturile casei şi nevoile copiilor, eventuale deplasări pe care
voiam să le fac cu copiii, de regulă în vacanţele copiilor şi de regulă pentru două săptămâni. Nu pot să spun exact despre ce sumă
de bani era vorba. Erau uneori sume de 5000 lei, 6000 lei, s-a întâmplat să-mi lase şi mai mult, atunci când copiii erau
224
bolnavi sau erau deplasări de făcut,, ori când era ziua copiilor se întâmpla să-mi lase o sumă mai mare decât cea pe care am
precizat-o. Aducea haine copiilor, jucării. Am făcut deplasări şi împreună cu Nemeş Radu şi cu copiii. îmi amintesc că am
fost şi în Dubai şi în SUA. Când am fost în Dubai, ţin minte odată, m-a însoţit şi persoana care mă ajuta şi cu copiii. în
deplasările făcute nu m-am întâlnit cu persoanele din acest dosar şi nici cu persoane care fac parte din autorităţi. Eu nu am
cerut niciodată lui Radu Nemeş informaţii despre S.C. Excella Real Grup S.R.L.. Cred că în anul 2009 a fost o anchetă în
legătură cu S.C. Excella Real Grup S.R.L., atunci am discutat cu Radu Nemeş despre acest lucru şi mi-a spus că este vorba
de o anchetă şi că este în legătură că activitatea societăţii. Pe mine nu m-a căutat nimeni în acest sens. Despre acest lucru i-
am spus că aş intenţiona să mă retrag din societate, dar am înţeles de la el că s-a blocat societatea şi nu se mai pot face
acte, ori la camera de comerţ, dacă am înţeles bine şi că nu se mai pot face acte de nici un fel în societate. După această
discuţie despre S.C. Excella Real Grup S.R.L. eu 1-a întrebat periodic când crede că putem face actele pentru a mă retrage
din societate. In momentul în care mi-a spus că se pot face aceste acte le-am şi făcut. Radu Nemeş a fost de faţa atunci când
s-au întocmit actele prin care am ieşti din societate. Am semnat la notar împreună cu domnul Nemeş. Guliu George era şi el
prezent. M-am întâlnit cu domnul Guliu în 2008 când s-a constituit S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi când l-am şi cunoscut.
După acest moment nu m-am-mai întâlnit cu Guliu până când am ieşti din societate. Despre Guliu, în 2008, Radu Nemeş mi-
a spus că urma să fie administrator şi acţionar cu mai puţine acţiuni la această societate şi mi-a spus că-1 cunoaşte pe
domnul Guliu. Am înţeles de la Radu Nemeş că S.C. Excella Real Grup S.R.L. urma să fie o societate ca să se ocupe cu mai
multe activităţi, Radu Nemeş mi-a precizat atunci, investiţii, construirea unei locaţii, un spaţiu de producţie. Nu am întrebat
ce urma să producem şi nici el nu mi-a spus. Competenţele lui Guliu ţineau, din ce mi-a spus Radu Nemeş, de domeniul
combustibililor. Tot de la Radu Nemeş am înţeles că Guliu lucra de ceva timp în acest domeniu.
Pe domnul Buliga îl cunoşteam de multă vreme, mama acestuia m-a ajutat cu copiii. Mama lui Buliga este cea
care m-a însoţit în Dubai. Pe aceasta eu o plăteam şi uneori şi părinţii mei, de la care primeam bani pentru plata acesteia şi
de asemenea fostul meu soţ.
Când vorbeam cu soţul meu, Radu Nemeş, foloseam acelaşi număr de telefon. Atunci când mă suna Radu Nemeş mă suna de
pe numere de telefon diferite. Când mă suna din SUA de multe ori apărea număr necunoscut, iar când îl întrebăm dacă sună
din SUA răspundea că da. Din SUA mă suna de două ori pe săptămână, dacă se întâmpla să fie bolnavi copiii se întâmpla să
sune mai des. îmi spunea să merge în SUA în interes personal, la nişte cursuri, la o şcoală de spiritualitate, cursuri de
dezvoltarea personală. De asemenea, îmi spunea că se deplasează în interes de afaceri. Era o formulare generală a acestuia
pe care o folosea, spunându-mi că este la curs sau cu treabă. Ştiu că mai mergea şi în Dubai, tot aşa cu treburi, cu afaceri.
Nu ştiu dacă în aceste deplasări îl însoţeau domnul Guliu sau Buliga. Mama domnului Buliga nu mi-a povestit ca acesta să-1 fi
însoţit pe Radu Nemeş în străinătate, dar îmi spunea că îl însoţea la aeropor;.
In SUA sau în Dubai mergea o dată la două luni sau la o lună, datele sunt trecute în paşaport. în anul 2012 Radu
Nemeş n-a mai venit deloc acasă.
Doamna Cosma era angajata societăţii cu carte de muncă, în funcţia contabil la sala de fitness. Ştiam că ţine
contabilitatea la mai multe societăţi, mi-a vorbit despre S.C. Excella Real Grup S.R.L.. Când venea aceasta la sal dădeam
documentele contabile, facturi, bonuri fiscale. Venea destul de r; Veniturile de la sală erau mult mai mici decât ceea ce dădea
lunar fostul soţ. am desfăşurat această activitatea de foarte multă vreme, a fost profesia care mi-a plăcut chiar dacă ponderea
veniturilor nu era aceeaşi. Eu am cunoscut-o pe Mariana Cosma înainte ca aceasta sa-1 cunoască Radu Nemeş. I-am
recomandat-o lui Radu Nemeş în calitatea de contabilă, deoarece era o persoană cu care se colabora uşor, în sensul că nu
venea des şi au fost niciodată probleme în ceea ce priveşte contabilitatea, toate documeni erau depus lunar, fără întârzieri.
Dacă aveam probleme legate de activitatea de zi cu zi, aceasta le rezolva prompt. Când i-am recomandat-o lui Radu Nemeş nu
i-am recomandat-o pentru o firmă anume. Ştiu că Radu Nemeş mai avea o firmă în Piteşti Invest Stanclart, dar de multă vreme.
În perioada în care eram căsătorită cu Radu Nemeş ştiam că se ocupa de afaceri, câte firme exact nu ştiu să spun, despre
această Invest Standart mi-am amintit pentru că era firma lui. Nu îmi amintesc să fi fost vreodată la Sibiu, cu Radu Nemeş, în
c călătoriilor prin ţară. Nu am primit niciodată acte contabile de la S.C. Excella Real Grup S.R.L.. Nu-mi amintesc să-mi fi
spus vreodată Radu Nemeş că Marina Cosma este contabila firmei S.C. Excella Real Grup S.R.L.. Cu mama lui Buliga am
discutat întotdeauna de pe aceleaşi numere de telefon.
Reprezentantul Ministerului Public: în perioada 2011-2012 aţi deţinut bunuri în Dubai şi în SUA şi dacă da cum le-aţi
dobândit?Răspuns: Nu am deţinut bunuri în Dubai. Am avut bunuri în Dubai în 2008-2009, era vorba despre un apartament. L-
am cumpărat acolo împreună cu Radu Nemeş. Nu am participat decât la semnarea actelor de cumpărare, nu ştiu cum s-a făcut
plata şi nici nu am contribuit cu nicio sumă de bani. Nu aveam cum să contribui cu sume de bani de la sală. Radu Nemeş mi-a
spus că se ocupă de cumpărarea apartamentului din Dubai, nu am întrebat de unde are bani. Cumpăram apartamentul ca
investiţie pentru mine şi pentru copii. Ulterior acest apartament a fost vândut, iar de vânzare s-a ocupat o firmă de avocatura.
Radu Nemeş mi-a propus să vând apartamentul din Dubai, probabil că ulterior evenimentelor din 2012. Nu am avut nici un
motiv să nu fiu de acord cu propunerea lui. Această propunere, a acestuia, a venit ulterior începerii acestui dosar. Nu ştiu ce
s-a întâmplat cu preţul obţinut. Am semnat o delegare către firma de avocatură care s-a ocupat cu vânzarea apartamentului.
Tot firma de avocatură avea cont în care intrau banii din vânzarea apartamentului. Cred că banii au rămas în contul firmei
întrucât eu nu am mai ştiut nimic despre ei. Firma de avocatură era din SUA. Care la rândul ei a contactat o firmă de
avocatură din Dubai. Actul de delegare l-am semnat în SUA.Referitor la bunurile dobândite în SUA arăt că era vorba despre o
investiţie într-o societatea care producea vin. Am fost coacţionar la acea societate în demersurile făcute pentru obţinerea vizei
de afaceri. Investiţia a avu: loc în anul 2013. Nu ştiu despre ce sumă era vorba, trebuia să fie o anumita sumă minimă pentru
a fi acceptată viza de afaceri. Suma respectivă am avut-o de la societatea de avocatură care s-a ocupat de această viză. Banii
erau investiţi de către mine acolo. Banii proveneau de la fostul meu soţ, Radu Nemeş. Radu Nemeş mi-a spus ca banii sunt în
contul unei societăţi de avocatură şi că societatea de avocatură se ocupă de viza de afaceri.Această investiţie nu s-a finalizat
întrucât în 2014 am fost arestată. Toate documentele au fost depuse de către firma de avocatură la departamentul de emigrări.
Trebuia să demonstrez că această sumă există, iar dacă departametnul de emigrări era de acord cu planul de afaceri atunci se
foloseau banii pentru planul de afaceri depus acolo. Ştiam că în această perioadă există o acţiure penală în România. Am
vorbit cu soţul meu despre faptul că exista un dosar penal în România. încă de la începutul lunii iulie 2012, am stat de vorbă şi
mi-a spus că nu ştie exact despre ce este vorba, cu siguranţă este vorba de o nelămurire, de o neclaritate, mi-a spus că nu
ştie de ce eu am un mandat de arestare, că nu-şi explică acest lucru şi eu şi Radu am luat legătura cu o firmă de avocatură din
SUA pentru a ne putea sfătui ce putem face în acel moment, întrucât eram cu copiii în SUA. Firma de avocatură ne-a spus că
dacă era deja un mandat de arestare emis, dacă ne-am fi predat, în următorul moment copiii au fost fi daţi în custodia
225
autorităţilor americane. Dacă m-aş fi întors în ţară atunci, m-aş fi întors fără copiii, pentru ei ar fi intrat în această
procedură prin care erau daţi în custodia autorităţilor americane. Avocatul ne-a sfătuit să facem demersuri pentru o viză de
afaceri în vederea prelungirii perioadei legale de şedere în SUA. Am fost speriată de faptul că m-aş fi putut separa de copii.
După ce am fost arestată, la câteva zile în centrul de detenţie din SUA, am primit c hârtie prin care am fost anunţată că
minorii au intrat în procedura din faţ tribunalului din SUA. Copiii s-au întors în ţară odată cu mine, ca urmare , faptului că
am consfinţit la extrădare.
Reprezentantul Ministerului Public: Ce puteţi spune în legătură cu sursa banilor transferaţi de către Coralis la
ordinul dvs. către mai multe: firme?Răspuns: Nu îmi amintesc. A fost perioada imediat după iulie 2012 şi mi-a fost teamă că
îmi voi pierde copiii. Am deţinut acţiuni la Coralis, o firmă care funcţiona în Dubai. La rugămintea lui Radu Nemeş am
deţinut aceste acţiuni în numele lui. Radu Nemeş era reprezentantul Coralis şi eu deţineam aceste acţiuni în numele lui.
Coralis era o firmă de investiţii, după cum mi-a spus Radu Nemeş. Nu am discutat despre activitatea societăţii cu Radu
Nemeş. Deţineam acesta acţiuni întrucât Radu Nemeş mi-a spus că este o persoana foarte ocupată şi dacă este nevoie să
semnez ceva sau să-1 reprezint aş putea să fac acest lucru în numele lui.Toate cele menţionate anterior s-au petrecut în
2008-2009. Până în 2012 nu am mai semnat acte pentru Coralis. Nu mai ţin minte despre ce sume er vorba în 2012. Nu mi-a
spus că trebuie să transfer sume de bani, dar mi-a spu că au fost nişte schimbări în legislaţia societăţilor comerciale şi că nu
se mai putea deţine acţiuni în nume personal, ca persoană fizică, în Dubai. Acţiunile a fost cedate către o societate
comercială. Nu ştiu sigur dacă societatea avocatură mi-a trimis documentele să le semnez sau le-am semnat acolo.Nu îmi
amintesc nimic despre actele prezentate de către Ministerul Public. Sunt acte ulterioare lunii iulie 2012, perioadă în care
starea de stres pe care am avut-o mă face să nu pot da detalii despre documentele respective.
Reprezentantul Ministerului Public: Ce a avut în vedere Bulig Valentin atunci când în convorbirea telefonică de la
data de 14 iunie 2012 vă spune că v-a trimis ceva într-o valiză roşie, într-un plic?Răspuns: Cunosc toate convorbirile de la
dosar. In legătură cu plicijil despre care vorbeşte Buliga Valentin nu pot da detalii, pentru că nu ştiu, nu-mi amintesc. în
legătură cu valiza s-a mai întâmplat, atunci când Radu nu ajungea acasă să vadă copiii, le trimitea lucruri cumpărate de el.
Reprezentantul Ministerului Public: Dacă primea sume de bani în numerar de la Buliga Valentin?Răspuns: Nu.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Po parcursul convieţuirii cu Radu Nemeş, v-a creat
impresia că este un om de afaceri de succes?Răspuns: Da, întrucât pe tot parcursul convieţuirii a avut grijă de mine şi de
copii la un standard de viaţă bun, iar eu am considerat că acest lucru se datorează faptului că este un om de afaceri de
succes.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Atât în ţar;i cât şi în afara ţării după ce aţi plecat, va
informat Radu Nemeş vreodată, în amănunt, natura afacerilor pe care le desfăşura prin diversele societăţi comerciale pe
care le-a avut?Răspuns: Nu am discutat pe tot parcursul convieţuirii mele cu Radi despre afacerile iui .în amănunt şi nici
măcar în mare. Insistenţele mele îi convorbirile cu acesta erau legate de prezenţa sa în viaţa copiilor. Discutări despre cum
poate face să petreacă timp cu copiii. Nu a fost un timp îndelung cu copiii motivând-mi că este o persoană ocupată care are
afaceri.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Toace acestea v-au determinat să executaţi întocmai
tot ceea ce va cerut Radu Nemeş, fără să aveţi vreo îndoială cu privire Ia vreo nelcgalitate a faptelor respective? Răspuns:
nu am avut nici un motiv sa mă îndoiesc de buna sa credinţă, ca tată şi ca susţinător de familie, ţinând cont de faptul că
până în iulie 2012 nu am avut nicio problemă de natură juridică. Nici în anul 2009 când au fost probleme la societatea S.C.
Exceila Real Grup S.R.L. nu m~a întrebat nimeni nimic. Exact ce s-a întâmplat în 2009 nu ştiu, a fost o investigaţie de la
parchet, de la un procuror. Aşa mi-a spus Radu Nemeş.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: In legătură cu contrractul de cesiune de părţi sociale
de la S.C. Exceila Real Grup S.R.L., din anul 2011, dacă îşi aminteşte dacă ar fi semnat de mai multe ori un asemenea act
juridic, respectiv în martie, mai, octombrie şi ultimul din iunie 2012?Răspuns: îmi amintesc cu precizie că am semnat în mai,
pe 5 mai, la biroul notarial Elena Zaharia din Bacău. Referitor la actul din octombrie 2011, 14 octombrie 2012, nu este un
act semnat de mine, este actul pe care eu l-am cerut să fie expertizat iar instanţa a încuviinţat acest lucru. In 2012 nu am
semnat nimic. Este posibil ca în mai 2011, după ce am semnat contratul de la Elena Zaharia, să-mi fi spus Radu Nemeş că s-
ar putea să mai fie nişte acte de semnat pentru Camera de Comerţ. Nu mi-a mai pomenit despre aceste acte ulterior, dar în
vara lui 2011, Radu Nemeş mi-a adus un extras de la Monitorul Oficial despre care mi-a spus că are legătură cu actul semnat
la notarul Elena Zaharia. Nu îl cunosc pe notarul Tragone. Actul din 14 octombrie 2011 l-am văzut prima dată când s-a
permis să studiez dosarul de urmărire penală ca urmare a arestării mele. Este posibil ca Guliu George să-mi fi adus acte legate
de Camera de Comerţ, în mai 2011, dar nu-mi amintesc exact. Nu a luat niciodată acte de la mine. Buliga Mihai nu mi-a adus
niciodată acte legate de S.C. Excella Real Grup S.R.L. sa de notar. Nu-mi amintesc ca Guliu George să-mi fi adus acte de la
notar.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radii: Au foit încercări de reluare a convieţuirii cu Radu
Nemeş?Răspuns: Nu am nici un motiv să nu răspund la această întrebare. Am declarat în faţa Curţii de Apel au fost încercări din
partea mea de a reuni famil ia după anul 2005, din păcate nu au fost reuşite.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Buliga Mihai: Aveţi cunoştinţă despre activiteatea pe care o
desfăşura Buliga Mihai pentru Radu Nemeş?Răspuns: Ştiu că Buliga Mihai era şoferul lui Radu Nemeş. Era băiatul doamnei
care mă ajuta pe mine cu copiii şi aşa l-am cunoscut. Eu am cunoscut-o pe mama lui Buliga Mihai. A fost clientă la mine la
sală chiar la începutul activităţii mele în anul 2002. O perioadă de timp Radu Nemeş a avut permi:sul suspendat şi i-am spus
că eu am mai mers cu Mihai cu maşina când am avut nevoie de ajutor şi că poate să conducă Mihai maşina pentru că acesta
conducea bine.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Buliga Mihai: Cine era proprietarul autoturismelor conduse de Buliga
Mihai? Răspuns: Nu ştiu cu ce maşini mergea Buliga Mihai, dar când mergea cu Radu bănuiesc că eram maşinile lui Radu.
Atunci când Radu Nemeş venea acasă, venea cu maşinile de la firmă. Una dintre ele ştiu sigur că era de la S.C. Excella Real
Grup S.R.L.. Ştiu acest lucră pentru că Radu Nemeş m-a rugat să fac asigurarea obligatorie care expirase şi atunci am văzut
talonul şi certificatul de înmatriculare pe care era înscris proprietarul. Nu l-am întrebat niciodată pe Radu Nemeş dacă
maşinile erau personale sau înmatriculate pe firma. Nu am ştiut niciodată unde a locuit Radu Nemeş, îmi spunea că are treabă
şi că circulă foarte mult. Am fost căsătoriţi un an şi jumătate. Când veneam să-1 vizitez în Bucureşti nu am stat niciodată peste
seară. O dată de exemplu ne-am. întâlnit în parcarea de la Biblioteca Naţională, pe Magheru undeva în dreapta.
226
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Buliga Mihai: Mama lui Buliga Mihai v-a spus vreodată că acesta a
dus o viaţă de lux? Cum aţi perceput dvs. viaţa dusă de acesta?
Răspuns: Mama lui Mihai n-a făcut niciodată referire la standardul de viaţă al băiatului ie, nu l-am perceput pe
Buliga Mihai ca ducând o viaţă de lux. Singurul lucru pe care mama lui Mihai mi 1-a spus a fost că Mihai este fericit că poate să
conducă o maşină frumoasă şi să facă ceea ce-i place, respectiv să conducă o maşină frumoasă. Maşina frumoasă la care se
referea era maşina domnului Nemeş.
Apărătorul desemnat din oficiu al lui Cosma Mariana şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.: Ce calitate aveaţi în cadrul S.C.
Excella Real Grup S.R.L.?Răspuns: Am fost acţionar în S.C. Excella Real Grup S.R.L. din 2008 până în 2011 cu 95% din
acţiuni. Nu am avut niciodată calitatea de administrator în S.C. Excella Real Grup S.R.L..
Apărătorul desemnat din oficiu al lui Cozma Mariana şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.: Câtă vreme a fost angajată
Cosma Mariana la firma dvs. de fitness, cu carnet de munca?Răspuns: Nu-mi amintesc exact când s-a angajat Cosma
Mariana la firma pe care eu administram, probabil în 2008, aş putea să spuns cu precizie dacă aş consulta programul
REVISAL. Cu siguranţă şi în 2012 Mariana Cosma era angajată, până am plecat eu în 2012 la firma mea din Bacău, sala de
fitness.
Apărătorul desemnat din oficiu al lui Cozma Mariana şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.: In calitatea de acţionar al firmei
S.C. Excella Real Grup S.R.L., aţi semnat contabilitatea depusă lunar de doamna Cosma?Răspuns: Nu am semnat nici un
document de la înfiinţarea societăţii în 2008 şi până la ieşirea din societatea în 2011. Nu am dat nicio procură sa semneze
cineva în locul meu. Nu am avut niciodată calitatea de administratori doar de acţionar. Apărătorul desemnat dm oficiu al lui
Cosma Mariana şi S.C; Excella Real Grup S.R.L.: La momentul cesiunii societăţilor comerciale din S.C. Excella Real Grup
S.R.L. aţi primit vreo sumă de bani?Răspuns: Nu. Poate o sumă modică referitoare la acţiuni. Nu-mi amintesc să fi primit
vreo sumă de bani.
Apărătorul desemnat din oficiu al lui Cozma Mariana şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.: Dacă ştiaţi la momentul
cesiunii părţilor sociale este limitată Răspuns: Am semnat un singur act, actul de la Elena Zaharia.
Apărătorul desemnat din oficiu al lui Cozma Mariana şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.: Aţi primit dividende pentru
părţile sociale deţinute la S.C. Excella Real Grup S.R.L.Răspuns: Nu.
Reprezentantul Ministerului Public: Ce cunoaşteţi despre S.C. Optima Business S.R.L.Răspuns: Nu cunosc detalii despre
activitatea acestei societăţi, ştiu că era un restaurant în Eforie Nord. Nu cunosc detalii despre activitatea Optima Buisness.
Toate aceste lucruri le-am aflat din dosarul de faţă, anterior nu aijn ştiut nimic.
Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas Logistic S.R.L.
A prorogat discutarea cererii de ridicare a sechestrului asigurator formulată de către apărătorul desemnat din oficiu
al apelantului intimat inculpat Ionescu Lucian Florin şi a stabilit termen de judecată în acest scop la data de 26 septembrie
2017, ora 09:00, Completul 7, sala Secţiei Penale.
A emis adresă către Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti pentru a se aduce la cunoştinţă
că actul asupra căruia trebuia efectuată expertiza era contractul notarial de cesiune părţi sociale încheiat la 14.10.2011,
intitulat „Act adiţional la S.C. Excella Real Grup S.R.L.”, aşa cum s-a menţionat în încheierea instanţei, şi pentru a se solicita
efectuarea expertizei asupra acestui act.
A prorogat audierea apelanţilor intimaţi inculpaţi Ionescu Lucian Florin, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi
Moldovan Ovidiu Ioan pentru termenul următor.
S-au citat, în vederea audierii, martorii Olariu Mirela Elena, Cândea Adrian, Popenta Adelina, Manitiu Lucian şi
Hila Călin.
A fost amânată cauza şi a fost fixat termen de judecată la data de 10 octombrie 2017, ora 11:00, Completul 7, sala
Secţiei penale.
Prin încheierea din data de 26 septembrie 2017, Înalta Curte a admis cererea formulată de apelantul intimat
inculpat Ionescu Lucian Florin privind modificarea sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa nr. 54/P/2012 din data de
23 iulie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de
combatere a corupţiei.
A dispus ca poprirea asupra sumelor de bani aflate în conturile bancare deschise pe numele Ionescu Lucian Florin
să fie menținută în limita a 1/3 în ceea ce priveşte sumele provenite din salarii, în conformitate cu art.729 alin.1 lit.b Cod
procedură civilă.
Prin încheierea din data de 10 octombrie 2017, Înalta Curte, potrivit art. 420 alin. 5 şi 11 rap. la art. 381 Cod
procedură penală, a procedat la audierea separată a martorilor Cândea Adrian, Popenţa Adelina, Maniţiu Lucian şi Hila
Călin.
A prorogat discutarea cererilor formulate de apelantul intimat inculpat Chirvăsitu Dumitru şi de numita Chirvăsitu
Elena, punându-le în vedere să depună înscrisurile la care fac referire în cereri.
A emite adresă către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti pentru a comunica că documentele
care trebuie expertizate constau în Actul adiţional al S.C. Excella Real Grup S.R.L. înregistrat la Oficiul Registrului
Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa la data de 06.03.2012, precum şi Actul adiţional al S.C. Excella Real Grup
S.R.L., depus în şedinţă publică de către parte şi vizat de preşedintele completului pentru neschimbare. S-au înaintat cele
două acte a căror expertizare se solicită şi scriptele de comparaţie ale apelanților intimaţi inculpaţi Nemeş Radu şi Nemeş
Diana Marina.
S-a prorogat audierea apelanților intimaţi inculpaţi Ionescu Lucian Florin, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi
Moldovan Ovidiu Ioan pentru termenul următor.
S-au citat, în vederea audierii, martorii Olariu Mirela Elena, Stoian Constantin, Mircea Matei şi Paul Petrov.
De asemenea, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas
Logistic S.R.L.
Martorul Cândea Adriana declarat următoarele: sunt inspector vamal superior la Biroul Vamal Sibiu. L-am
cunoscut pe domnul Moldovan Ovidiu, cu ocazia controalelor efectuate la societatea deţinută de acesta. Au fost mai multe
rezultate, am luat măsuri contravenţionale. Nu-mi mai aduc aminte exact ceea ce am făcut. Din unele controale au rezultat
contravenţii, din altele pentru că nu am găsit nimic, nu a fost nicio abatere.
Ştiu că am fost propus ca martor de Moldovan Ovidiu Ioan deoarece acesta mi-a transmis acest lucru în clădirea
vămii, cu ocazia unui control de la antifraudă. Altceva nu mi-a mai spus.
227
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: aveţi cunoştinţă care este procedura prin care se stabileau societăţile la
care urmau să se desfăşoare controale?Martor: depinde de control, întrucât eu eram încadrat în perioada 2007-2013 în
cadrul biroului vamal, în echipa mobilă. La momentul respectiv era Direcţia Judeţeană pentru Operaţiuni Vamale şi Accize
Sibiu. Eram trimişi la control pe baza ordinului de misiune al directorului DJAOV Sibiu, care avea la bază controale
tematice şi sesizări. Noi primeam ordin de la director, ne făcea ordinul de misiune şi ne spunea să verificăm. În ceea ce
priveşte produsele accizabile verificam stocul de marfă, calitatea produselor, documente de provenienţă.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: tot în baza acelui ordin se stabileau şi persoanele care urmau să facă
parte din echipa de control?Martor: da. Eram doar trei persoane în echipa mobilă. Eram doar trei desemnaţi pentru
controale operative. Eram doar trei încadraţi pe această funcţie. În momentul în care se dispunea un control, în ceea ce
priveşte controlul operativ şi pe echipe mobile putea fi făcut doar de către mine şi de încă alţi doi colegi. O echipă de
control era formată din 3 persoane.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: v-a sugerat cineva vreodată sau aţi fost trimis să faceţi un control
formal?Martor: nu. În niciun caz nu am fost trimis să fac un control formal sau scriptic.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: aţi avut impresia că Benzoil face obiectul protecţiei autorităţilor
vamale?Martor: nu.
Reprezentantul Ministerului Public: în cazul controlului pe care îl efectuaţi cu privire la documente, aţi efectuat
vreodată şi control încrucişat?Inculpat: nu, pentru că nu era de competenţa echipei mobile.
Martorul Popenţa Adelina a declarat următoarele: sunt inspector vamal la Biroul Vamal de Interior Sibiu şi,
ulterior am aflat când am primit citaţia, că am fost citată din partea domnului Moldovan. Îl cunosc pentru că a avut două
societăţi şi acesta a venit cu dosarele pentru autorizare. Eu lucrez în domeniul autorizării la biroul vamal. Nu am fost
contactată de Moldovan Ovidiu Ioan înainte de audiere.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: aţi participat la controale la Benzoil, societatea inculpatului Moldovan
Ovidiu Ioan?Martor: am participat la solicitările dânsului prin aducerea dosarelor sau la alte solicitări ale altor instituţii,
când a fost cazul. Am fost o perioadă angajată la compartimentul inspecţie fiscală.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: care era procedura prin care se stabileau controalele şi persoanele care
participau la controale?Martor: atunci când se primeau solicitări de la alte birouri vamale din ţară, se numeau controale
încrucişate, iar eu mergeam şi verificam efectiv cererile colegilor de la birourile vamale din ţară. Era dat un ordin de
control, de misiune, emis de către şeful Biroului Vamal Sibiu şi echipa era formată din 2 persoane care mergeau să efectueze
controlul încrucişat la solicitările altor birouri vamale. Erau mai multe echipe de control pentru inspecţie fiscală, dar pentru
fiecare societate erau desemnate două persoane. Din câte îmi amintesc, erau desemnate la începutul inspecţii. Doar trei luni
am făcut parte din Departamentul de inspecţie fiscală.Din câte ştiu exista un plan de control anual. Nu ştiu dacă în acest
plan de control erau cuprinse şi echipele.S-a întâmplat să se schimbe persoanele care făceau controlul la aceeaşi persoană
juridică, cu ocazii diferite. Nu era aceeaşi echipă în toate controalele.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: cum se efectuau acele controale încrucişate?Martor: Benzoil a făcut
obiectul unui control încrucişat. Nu-mi aduc aminte cum s-a efectuat controlul. Procedura generală a controlului încrucişat
am descris-o anterior.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: aţi efectuat vreodată un control al Benzoil formal sau dacă v-a cerut
cineva să faceţi un control formal?Martor: nu. Nu mi-a cerut nimeni să fac un control formal.Verificările la Benzoil au vizat
doar controale încrucişate. Nu ştiu cum anume stabilea şeful biroului vamal obiectivele controalelor încrucişate.
Controalele nu erau superficiale, aceasta era procedura folosită în toate controalel încruciaşte.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: Benzoil a făcut obiectul protecţiei din partea autorităţilor vamale sau
fiscale?Martor: nu.
Reprezentantul Ministerului Public: în cadrul controalelor pe care le efectuau inspectorii vamali, ce anume
verificaţi?Martor: tranzacţiile comerciale pe care le-a avut Benzoil cu alte societăţi comerciale. Nu-mi aduc aminte ce
anume verificam.
Reprezentantul Ministerului Public: care este obligaţia unui inspector vamal în cadrul acestor controale? Ce
verifică?Martor: în cazul acesta, ce tranzacţii comerciale au fost cu alte societăţi pe baza facturilor. Alte detalii nu pot da
întrucât am fost o perioadă foarte scurtă.
Reprezentantul Ministerului Public: verificaţi dacă au fost plătite datoria vamală şi accizele la momentul
importului? Verificaţi dacă produsul era importat în regim suspensiv de accize sau nu?Martor: depinde de ce se cerea. Nu-
mi aduc aminte care a fost obiectul controlului.
Reprezentantul Ministerului Public: inspectorii vamali aveau în atribuţii, eventual la sesizare, efectuarea de
controale în trafic cu privire la documentele de provenienţă ale mărfii transportate, în speţă motorină?Martor: din ce îmi
aduc aminte au fost astfel de atribuţii.
Reprezentantul Ministerului Public: cu privire la marfa achiziţionată de Benzoil, marfa transportată către Benzoil
au existat astfel de controale în trafic?Martor: nu ştiu, nu am făcut parte din echipa de control.
Martorul Maniţiu Lucian a declarat următoarele: sunt controlor vamal la Biroul Vamal de Interior Sibiu. Cunosc
firmele Benzoil şi Anaoil întrucât am efectuat controale la acestea în perioada 2007-2013. În 2013 s-au desfiinţat echipele
mobile. Am făcut parte din echipa mobilă
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: care era procedura prin care se stabileau obiectul controalelor şi
persoanele care erau desemnate în cadrul echipelor de control?Martor: ca echipă de control exista o singură echipă mobilă
pe raza municipiului Sibiu şi se mergea în control pe baza ordinului de misiune întocmit de şeful Vămii, când existau
reclamaţii, sesizări sau controale în care se verificau diverse, condiţii de autorizare, prelevări de probe, după caz.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: cum se desfăşurau controalele şi ce documente se solicitau?Martor: se
mergea în control, în funcţie de specificul acţiunii. Specificul acţiunii se stabilea la plecarea în misiune prin ordinul de
misiune. La Benzoil şi Anaoil s-au prelevat probe, s-au verificat condiţii de autorizare şi documentele de provenienţă ale
mărfii, facturi pentru marfa din stoc la momentul controlului.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: aţi efectuat vreodată un control formal la Benzoil?V-a solicitat cineva
acest lucru?Martor: nu s-a făcut control formal şi nici nu s-a solicitat acest lucru.Nu pot cuantifica de câte ori s-au făcut
controale la Benzoil şi nici câte firme erau verificate într-un an în Sibiu.Nu exista în planul tematic un număr minim de
controale şi nici un interval de timp la care să fie făcute. Controalele se făceau periodic la autorizări. Periodic însemna
228
atunci când şeful nostru ne spunea să mergem în control. Cu acea ocazie luam toate benzinăriile de pe raza judeţului Sibiu.
Nu exceptam nicio benzinărie şi nici nu mi-a cerut cineva să facem o excepţie.Pe Moldovan Ovidiu Ioan l-am cunoscut doar
în timpul controlului şi nu ştiam cu ce se ocupase înainte.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: ce măsuri se luau în situaţia în care se constatau nereguli?Martor: se
aplicau sancţiuni contravenţionale principale şi complementare. Când legea prevedea se aplicau amenzi şi se confisca
marfa, respectiv se oprea activitatea.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: cunoaşteţi dacă Benzoil a făcut obiectul protecţiei din partea
autorităţilor fiscale sau vamale?Martor: nu. La Benzoil erau contracte normale.
Reprezentantul Ministerului Public: verificaţi dacă a fost plătită acciza la Benzoil?Martor: Benzoil nu era plătitor
de acciză. Marfa circula cu acciza plătită în factura de achiziţie. Au fost cazuri în care s-au făcut controale încrucişate şi s-
au luat măsurile legale. În cadrul controalelor încrucişate s-a verificat şi dacă acciza la Benzoil era plătită.
Reprezentantul Ministerului Public: aţi primit vreo sesizare de la Biroul Vamal Intern Constanţa cu privire la
potenţiale transporturi de motorină către Benzoil direct de la platforma Oil terminal din Portul Constanţa?Martor: nu-mi
amintesc.
Martorul Hila Călin a declarat următoarele: eram inspector vamal la Direcţia Judeţeană pentru accize şi
operaţiuni vamale Sibiu. Doar după nume cunosc pe Comăniţă şi Blejnar pentru că au fost şefi ierarhici. Am fost în
controale le firma lui Moldovan Ovidiu Ioan.
L-am cunoscut în timpul controlului, atât.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: cum se desfăşurau aceste controale la Benzoil?Martor: nu exista o
procedură specială pentru această firmă, mergeam şi făceam stocuri, am luat probe de combustibil.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: cine desemna membrii echipei de control?Martor: era o singură echipă
de control mobilă în cadrul Direcţiei judeţene.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: cine stabilea la ce societăţi urma să se efectueze controalele?Martor:
şeful Direcţiei judeţene, domnul Stoian sau domnul Bodea.Nu pot aprecia dacă la Benzoil sau Anaoil controalele erau mai
rare în raport de alte societăţi.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: aţi efectuat vreodată un control superficial la Benzoil?V-a solicitat
cineva acest lucru?Martor: nu, niciodată.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: cum procedaţi când constataţi nereguli?Martor: nu procedam diferit
faţă de alte societăţi. Luam măsurile prevăzute de lege.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: cunoaşteţi dacă Benzoil a făcut vreodată obiectul protecţiei autorităţilor
vamale sau fiscale?Martor: nu. Obiectivele controalelor nu lăsau să se înţeleagă că la Benzoil controlul era mai puţin
amănunţit faţă de alte societăţi.
Reprezentantul Ministerului Public: puteţi evalua importanţa activităţii comerciale desfăşurate de Benzoil şi
Anaoil în judeţul Sibiu?Martor: nu pot spune. Ştiu că deţineau staţii de distribuţie, dar nu ştiu numărul. Nu pot aprecia dacă
erau multe sau puţine.
Prin încheierea din data de 21 noiembrie 2017, Înalta Curte Potrivit art. 420 alin. 5 şi 11 rap. la art. 381 Cod
procedură penală, a procedat la audierea separată a martorilor Stoian Constantin, Mircea Matei şi Paul Petrof.
A respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de martora Lengiu Georgiana Nicoleta privind ridicarea sechestrului
asigurător.
A obligat martora Lengiu Georgiana Nicoleta la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
A acordat termen intermediar în vederea verificării măsurii preventive a controlului judiciar a apelantului intimat
inculpat Nemeş Radu, a măsurii preventive a suspendării procedurii de lichidare a inculpatei persoane juridice S.C. Crivas
Logistic S.R.L., precum şi pentru discutarea cererilor formulate de apelantul intimat inculpat Chirvăsitu Dumitru (prin care
solicită ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra conturilor bancare ale societăţii la BRD) şi de numita Chirvăsitu
Elena (prin care solicită restituirea sumei de bani ridicate de la locuinţa sa, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare) la
data de 05 decembrie 2017, ora 10:00, Sala Secţiei Penale, Completul 7, cu citarea inculpatului Nemeş Radu.
A prorogat audierea apelanţilor intimaţi inculpaţi Ionescu Lucian Florin, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi
Moldovan Ovidiu Ioan pentru finalul cercetării judecătoreşti.
A pus în vedere apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat Chirvăsitu Dumitru şi Chirvăsitu
Elena, avocat Hristu Nicoleta, să depună la dosar completările solicitate.
S-au citat în vederea audierii, martorii Tănase Cosmin, Boidache Daniel, Şerban Mihai, Olteanu Manuela, Datcu
Dragoş şi Simion Florin.
Martorul Stoian Constantin a declarat următoarele: cunosc doar pe dl Blejnar şi Comăniţă, care mi-au fost şefi
direcţi, dar pe restul îi cunosc doar din auzite.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: ce funcţie aţi deţinut în perioada mai 2011- iulie
2012?Răspuns: în acea perioadă, am fost director executiv a Direcţiei regionale vamale Braşov. În subordine, aveam
direcţiile judeţele Braşov, Mureş, Sibiu, Alba, Covasna şi Harghita. Competenţă legală pentru a dispune efectuarea
controlului operativ în direcţiile judeţele din subordine nu era în competenţa Direcţiei Regionale, erau nişte planuri
bilunare, întocmite de fiecare direcţie judeţeană, în baza cărora se efectuau controale în trafic sau inopinate în raza
teritorială. Pentru efectuarea acestor controale, nu era nevoie de semnătura sau aprobarea Direcţiei Generale a vămilor, în
speţă a dl Comăniţă Viorel. nu l-am informat pe Comăniţă Viorel despre rezultatele vreunui control pentru că nu mi s-a
solicitat. Fiecare echipă de control îşi finaliza prin acte de penalitate sau contravenţii la propunerea echipei de control.
Fiecare echipă de control, în urma controlului efectuat în teritoriu, întocmea un act de control, menţionau ceea ce trebuie
întreprins pentru a înlătura încălcarea legislaţiei fiscale şi vamale.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: a intervenit Comăniţă Viorel în vreun mod pentru
a proteja interesele vreunei societăţi comerciale?Răspuns: nu. Nu am primit asemenea dispoziţii sau telefoane sau
intervenţii privind anumite societăţi comerciale. Nu am avut cazuri în care să intervină un subaltern de al meu, să îmi spună
că a primit un telefon să nu efectueze un control.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: vă amintiţi în legătură cu Ana Oil şi Euroil au
fost formulate plângeri penale la DNA?Răspuns: din câte îmi aduc aminte, au fost. Ştiu că au fost inspecţii întocmite la acea
vreme şi cred că au fost şi sesizări. Au trecut câtiva ani.
229
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: în legătură cu aceste plângeri penale, Comăniţă
Viorel a intervenit în vreun fel?Răspuns: nu.
Reprezentantul Ministerului Public: aţi primit de la şefii ierarhici Blejnar sau Comăniţă Viorel o dispoziţie să
efectuaţi controale pe raza teritorială cu privire la presupuse fapte de evaziune comise de o societate Excella, inclusiv de a
dispune controale din perspectivă vamală?Răspuns: nici nu îmi aduc aminte de asemenea firmă Excella. Nu mi s-a cerut să
efectuez controale nici cu privire la această firmă şi nici cu privire la alte firme. Anterior celor doi şefi ai ANAF, Comăniţă
şi Blejnar, nu am avut astfel de solicitări nici de la şefii anteriori. Chiar dacă mi s-ar fi cerut, nu eram omul care să accepte
aşa ceva pentru că sunt o persoană cinstită. Nu era în competenţa şefului ANAF să facă o asemenea solicitare. Competenţa
şi răspunderea aparţin organului de control, care răspunde pentru orice act pe care îl constată în teritoriu.
Nu am primit dispoziţii legale de la nici un şef ANAF să efectuez acte de control cu privire la vreo firmă.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin: aţi primit vreo intervenţie, direct sau prin
subordonaţi, de la Blejnar Sorin, pentru a favoriza vreo firmă dintre cele aflate în raza sa de competenţă?Răspuns: nu am
primit, categoric nu.
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantelor intimate inculpate S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L. şi
S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Inkasso Jobs S.R.L.: cine se ocupa, din cadrul Regionalei, de plată, încasarea,
recuperarea şi control a produselor accizabile?Răspuns: în cadrul Direcţiei regionale a vămilor exista un serviciu juridic,
iar în cadrul serviciului juridic un compartiment de executări silite.
S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Inkasso Jobs S.R.L.: aceste controale referitoare la produsele accizabile se făceau la
sediul firmelor controlate?Răspuns: erau controale care se efectuau la sediu şi altele în trafic.
S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Inkasso Jobs S.R.L.: au fost găsite în trafic maşini care aveau aceste produse
transportate pe raza judeţului?Răspuns: nu îmi aduc aminte aşa ceva. este imposibil.
S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Inkasso Jobs S.R.L.: ştiţi dacă au fost făcute controale la distribuitorii de produse
accizabile de pe raza judeţului Braşov?Răspuns: nu îmi cereţi aşa ceva, nu am cum să îmi aduc aminte.
Martorul Mircea Matei a declarat următoarele: cunosc pe cei doi foşti şefi din cadrul serviciului, respectiv pe dl
Sorin Blejnar şi Comăniţă Viorel.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: ce funcţie aţi deţinut în perioada mai 2011-iulie
2012?Răspuns: am fost director executiv al Direcţiei Regionale pentru accize şi operaţiuni vamale Craiova. Aveam în
subordine direcţiile judeţene Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Argeş şi Teleorman. Un control operativ în raza direcţiei vamale
Craiova se făcea în baza unui plan operativ bilunar sau la cererea direcţiilor de specialitate (poliţie, procuratură, justiţie)
sau a altor instituţii.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: aveaţi nevoie de semnătura lui Comăniţă Viorel
pentru aceste controale sau de aprobare?Răspuns: planurile bilunare erau trimise la Bucureşti înainte de a fi efectuate
controalele. Planurile bilunare erau întocmite de către şeful de serviciu şi biroul respectiv, după care erau înaintate pentru
aprobare la Direcţia de supraveghere a accizei şi operaţiuni vamale de la Bucureşti. Şeful acestei direcţii cred că era Relu
Constantinescu. Comăniţă Viorel, în timpul în care a fost director, era şeful lui Relu Constantinescu. Nu am de unde să ştiu
dacă dl Comăniţă Viorel vedea aceste planuri. Nu am cunoştinţă dacă Dl Comăniţă Viorel intervenea în vreun fel asupra
acestor planuri. Nu se întorceau modificate de la Bucureşti. În nicio situaţie nu am primit altă propunere de la Bucureşti,
doar dacă primeam solicitări de la alte instituţii, acele controale se adăugau planurilor bilunare deja aprobate. Aceste
solicitări ale altor instituţii nu le trimiteam la Bucureşti pentru aprobare, dar existau informări pe care le transmiteam la
Direcţia de supraveghere a accizei şi operaţiuni vamale de la Bucureşti. Şeful serviciului de supraveghere şi control vamal
de la Direcţia regională vamală Craiova trimitea aceste informări scrise, pe care le semna.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: aţi discutat sau l-aţi informat vreodată pe
Comăniţă Viorel despre rezultatul unui control operativ?Răspuns: nu, dar existau raportări, în funcţie de încasări, rezultate
şi dacă exista vreo constatare deosebită (o confiscare mai mare, o reţinere de băuturi alcoolice, de tutun la frontieră)
anunţam Bucureştiul.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: Comăniţă Viorel a intervenit vreodată la dvs sau
la persoanele din subordine pentru a proteja interesele vreunei societăţi comerciale?Răspuns: nu am cunoştinţă de aşa ceva.
Reprezentantul Ministerului Public: aţi primit dispoziţie de la Comăniţă Viorel pentru a efectua controale
inopinate în trafic cu privire la transporturile de motorină ale S.C. Excella Real Grup S.R.L.?Răspuns:nu. Se efectuau
controale în trafic în baza planurilor bilunare, dar nu pentru vreo firmă anume. Nici cu cunosc S.C. Excella Real Grup
S.R.L.
Reprezentantul Ministerului Public: au fost cuprinse în planurile de control fapte de evaziune fiscală pretins a fi
fost comise de S.C. Excella Real Grup S.R.L.?Răspuns: nu îmi amintesc. Inspecţii fiscale erau făcute în fiecare lună foarte
multe, la fel şi controale.
Reprezentantul Ministerului Public: în planurile de control au fost cuprinse inspecţii fiscale cu privire la transport
de motorină către Benz Oil şi Ana Oil?Răspuns: firmele nici nu cred că erau în raza de acţiune a Regionalei Craiova. Au
fost efectuate controale, dar nu ştiu să spun la care firme. La firmele care erau în raza de acţiune s-au făcut foarte multe
controale, dar nu la cele menţionate în întrebare, pentru că nu erau în raza noastră de acţiune. În cazul controalelor în
trafic, nu era menţionată firma controlată, dar existau şi în planurile de acţiune bilunare controale efectuate la anumite
firme. Controlul ulterior se efectua la toate firmele care făceau operaţiuni vamale de export-import cel puţin o dată la 3 sau
la 5 ani, conform legislaţiei în vigoare. În fiecare judeţ, se alegeau nişte firme în funcţie de valoarea tranzacţiilor, de tipul
mărfurilor. Şeful de serviciu şi şeful de birou propuneau firmele la care să se efectueze aceste controale. În propunerea
şefului de serviciul sau de birou nu intervenea nimeni.
Reprezentantul Ministerului Public: în ce modalitate se hotăra efectuarea unui control în trafic, respectiv se
analizau anumite elemente, şefii superiori vă comunicau că într-o anumită perioadă s-au intensificat transporturile de
motorină din spre Constanţa înspre Sibiu şi atunci trebuie să faceţi mai multe controale? Exista o analiză de risc înainte de
întocmirea planurilor? Cine furniza datele?
230
Răspuns: la nivelul fiecărei Direcţii judeţene de accize şi operaţiuni vamale există Birou de analiză de risc, care,
pe baza rapoartelor primite electronic de la autoritatea Naţională a Vămilor şi de la alte autorităţi, prin intermediul
Autorităţii Naţionale a Vămilor, precum şi a operaţiunilor vamale efectuate, făcea analiza de risc, iar Biroul de analiză de
risc făcea propuneri. De la nivel central primeam nişte informări vizavi de activitatea comercială şi vamală. Aceste
informări erau prelucrate de Biroul de analize de risc şi, dacă puteau fi adaptate pe specificul Societăţilor comerciale din
raza de competenţă a direcţiei judeţene, propunea biroul respectiv un control pe acel domeniu de activitate. Biroul de
analize de risc discuta cu biroul de echipe mobile, cu compartimentul de control ulterior din cadrul serviciului de
supraveghere şi control vamal şi împreună se propuneau societăţile şi controalele care urmau a fi efectuate. De la nivel
central, primeam doar direcţii generale de orientare pentru controalele efectuate: de exemplu, acţiuni în domeniul
combaterii traficului cu ţigări, dar nu erau indicate firme care să fie controlate.
Reprezentantul Ministerului Public: aţi primit în perioada 2009-2012, indicații de la nivel central cu privire la
direcţii de acţiune în domeniul combaterii evaziunii fiscale şi cu privire la motorină?Răspuns: nu, cu privire la motorină în
mod special, dar am primit direcţii de acţiune cu privire la produsele energetice, care includ şi motorina. Acesta era obiectul
de activitate al direcţiei regionale şi al direcţiei judeţene.
Reprezentantul Ministerului Public: a existat vreo perioadă în care să se fi dispus intensificarea controalelor în
trafic, care vizau transport de motorină?Răspuns: nu îmi aduc aminte în mod expres să fi fost astfel de controale. În timpul
sărbătorilor legale au existat, nu tot timpul, dar în anumită perioadă, o intensificare a controalelor. Era o propunere de
intensificare a acestor controale de la nivel central pentru toată ţara.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin: aţi avut din partea dl Blejnar vreo intervenţie pentru
a favoriza o anumită firmă?Răspuns: nu.
S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Inkasso Jobs S.R.L.: cum se finalizau aceste controale în cazul în care societăţile
controlate nu aveau sediul pe raza teritorială a direcţiei regionale Craiova?Răspuns: în urma controalelor efectuate, se
efectuează un raport de activitate. În cazul în care existau constatări deosebite, se aplica litera legii. De exemplu, dacă se
constata un transport ilicit, măsurile legale se dispuneau şi executau în raza teritorială a direcţiei car ele constata. Ulterior,
se solicita la direcţia regională în care îşi avea sediul firma efectuarea unui control.
S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Inkasso Jobs S.R.L.: în cazul solicitării de control ulterior făcute pentru firmele care
aveau sedii în alte judeţe se făceau direct către Direcţia Regională de supraveghere sau prin intermediul direcţiei centrale
de la Bucureşti?Răspuns: direct direcţiei regionale competente cu informarea, spre ştiinţă, a autorităţii naţionale a vămilor.
S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Inkasso Jobs S.R.L.: aţi făcut solicitări de control ulterior pe raza direcţiei regionale
Constanţa?Răspuns: nu îmi aduc aminte.
Martorul Paul Petrof a declarat următoarele: cunosc pe cei care mi-au fost colegi: dl Comăniţă Viorel şi Blejnar
Sorin.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: ce funcţie aţi deţinut în perioada mai 2011-iulie
2012?Răspuns: director coordonator al Direcţiei regionale pentru accize şi operaţiuni vamale Bucureşti. În subordinea
acestei direcţii erau 5 direcţii judeţene: Bucureşti, Ilfov, Prahova, Dâmboviţa şi Giurgiu.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: cine avea competenţa legală de a dispune un
control operativ în cadrul direcţiei Bucureşti?Răspuns: erau propuse de către serviciul de supraveghere şi control vamal pe
baza analizei de risc proprie şi a probată de către direcţia regională Bucureşti.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: aveaţi nevoie de aprobarea sau de semnătura
inculpatului Comăniţă Viorel pentru aun astfel de control?Răspuns: nu.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: aţi discutat vreodată cu Comăniţă Viorel despre
controalele operative sau despre rezultatul acestora?Răspuns: nu am discutat , rezultatul controalelor era transmis în scris
către direcţiile de specialitate din cadrul ANV.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: a intervenit vreodată Comăniţă Viorel la dvs sau
la persoanele din subordine pentru a proteja vreo societate comercială?Răspuns: nu, niciodată.
Reprezentantul Ministerului Public: Comăniţă Viorel a dat dispoziţie să se efectueze controale cu privire la
activitatea societăţii S.C. Excella Real Grup S.R.L.?Răspuns: nu.
Reprezentantul Ministerului Public: au fost perioade în care au fost intensificate, urmare a dispoziţiei conducerii
ANV, controalele în trafic privind transportul de motorină?Răspuns: controalele în trafic se dispunea în baza unui plan
bilunar, propus de către structura de supraveghere şi control vamal a direcţiei regionale vamale, pe baza propriei analize de
risc pentru societăţile din raza de competenţă. Nu au fost dispuse controale ca urmare a dispoziţiei ANV, doar prin
structurile de specialitate. În cadrul ANV, există o structură Direcţia de supraveghere şi control vamal, care coordonează
metodologic activitatea de control la nivelul întregii ţări. La această structură, se transmit planurile bilunare şi de acolo
venea planul pentru inspecţia fiscală, care era separată de planul operativ inopinat. Planul de inspecţie fiscală era elaborat
pentru societăţile din raza de competenţa Direcției Regionale Bucureşti şi erau indicate societăţile care urmau să fie
inspectate fiscal, cu datele de identificare. În ceea ce priveşte planul operativ, nu existau asemenea indicaţii. Existau însă
situaţii în care veneau solicitări legate de anumite persoane juridice de la alte instituţii ale statului (poliţie, parchet). Se
făcea o analiză de risc, inspecţia fiscală se făcea o dată la 3 ani cel puţin pentru fiecare dintre firmele din raza de
competenţă în ceea ce priveşte produsele accizabile, care erau în competenţa direcţiei respective. Acest plan de inspecţie
fiscală era întocmit de direcţia de supraveghere şi control vamal din cadrul ANV şi vicepreşedintele ANV, care aviza planul
de inspecţie fiscală pentru fiecare direcţie regională vamală. În cazul controlului operativ, se făcea o analiză de risc la nivel
local, regional şi se propunea un plan bilunar referitor la opriri în trafic, se întocmea de către serviciul de supraveghere şi
control vamal al direcţiei regionale şi se aproba de către directorul coordonator al direcţiei regionale. Pe propria analiză
de risc se evalua există în subordinea direcţiei regionale, ca mişcare a produselor accizabile. În funcţie de vulnerabilităţi,
raza de competenţă, pe baza mişcărilor produselor accizabile, să făcea o analiză de risc şi se propuneau controale
inopinate. Nu vizau anumite firme propuse în planul bilunar. De exemplu, din sistem informatic se alegeau domeniile de
vulnerabilitate, taxe, produse accizabile. Datele în sistemul informatic erau introduse de fiecare regională. Accesul la acest
sistem era verificabil, în sensul că inspectorii care îl accesau aveau o parolă proprie. Rămâne o amprentă digitală a fiecărei
231
accesări şi se putea scoate un raport în acest sens.Sistemul informatic era gestionat de direcţia de supraveghere şi control
vamal din cadrul ANV. Nu putea fi accesat din afara acestei direcţii pentru că nu existau parole, existau inspectori vamali
desemnaţi anume, care aveau parolă şi acces la sistem. Diferenţa între o inspecţie fiscală şi un control operativ este
următoarea: inspecţia fiscală viza activitatea unei societăţi pe o perioadă de 3 ani, iar controlul operativ este doar o singură
dată, se verifica un aspect anume, găsit în analiza de risc, respectiv o neprezentare la vamă, o întârziere. În cadrul inspecţiei
fiscale, se verifica activitatea întregii societăţi şi se făcea un raport în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public: care este modalitatea în care se dispuneau şi se efectuau controalele inopinate
în trafic? Au existat situaţii în care să se fi dat dispoziţie pentru intensificarea controalelor operative în trafic?Răspuns: nu.
Reprezentantul Ministerului Public: cunoaşteţi nota Curţii de Conturi din iunie 2009 cu privire la activitatea
evazionistă săvârşită de S.C. Excella Real Grup S.R.L., constând în tranzacţii cu produse energetice desfăşurate în vederea
eludării taxelor?Răspuns: nu în cazul societăţii respective. Îmi aduc aminte de notă pentru că era prima în activitatea mea,
nu se mai întâmplase ca cei de la Curtea de Conturi să dea o notă. Nu îmi aduc aminte care dintre acele societăţi din notă
erau în raza de competenţă a direcţiei Bucureşti, dar s-au făcut inspecţii fiscale, sesizări penale şi am răspuns ANAF-ului
pentru aducerea la îndeplinire a notei. Această notă am primit-o prin direcţia de specialitate din cadrul ANV, care o primise
de la ANAF. Nota a fost lăsată de Cur4tea de conturi la ANAF. Direcţia de specialitate din cadrul ANV, DSAOV a identificat
societăţile din raza de competenţă a direcţiilor regionale şi le-a inclus în planul de inspecţie fiscală, pentru fiecare direcţie
regională vamală.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin: aţi avut vreo intervenţie din partea dl Blejnar pentru
vreo societate comercială?Răspuns: nu, niciodată.
S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Inkasso Jobs S.R.L.: sediul direcţiei regionale Bucureşti este acelaşi cu sediul ANV?
Răspuns:nu.
Prin încheierea din data de 05 decembrie 2017, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul
A respins, ca nefondată cererea formulată de numita Chirvăsitu Elena, de ridicare a sechestrului asigurator.
Prin încheierea din data de 23 ianuarie 2018, Înalta Curte, potrivit art. 420 alin. 5 şi 11 rap. la art. 381 Cod
procedură penală, a procedat la audierea separată a martorilor Boidache Daniel, Şerban Mihai, Olteanu Manuela şi Simion
Florin.
De asemenea, a luat act de cererea de renunțare la audierea martorului Datcu Dragoş formulată de apărătorul ales al
apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin .
A luat act de faptul că apelantul intimat inculpat Jugănaru Andrei Florin doreşte să fie audiat.
A prorogat discutarea cererii formulate de apelanta intimată inculpată S.C. Excella Real Grup S.R.L. de punere la
dispoziţie a balanțelor de verificare aferente lunilor ianuarie-mai 2012 pentru termenul din 06 martie 2018, pentru a se primi
răspuns din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
A menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas Logistic S.R.L.
Prin încheierea din data de 06 februarie 2018, Înalta Curte a respins, ca nefondate cererile formulate de apelantul
intimat inculpat Chirvăsitu Dumitru şi de intimata inculpată S.C. Inkasso Job S.R.L de ridicare a sechestrului asigurator
instituit prin ordonanţa nr. 54/P/2012 din data de 23 iulie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei.
Prin încheierea din data de 06 martie 2018, potrivit art. 420 alin. 5 şi 11 rap. la art. 381 Cod procedură penală,
Înalta Curte a procedat la audierea separată a martorilor Tănase Cosmin şi Tragone George şi a apelantului intimat
inculpat Moldovan Ovidiu Ioan.
A stabilit pronunțarea asupra cererilor de probe solicitate de apelanţii intimaţi inculpaţi Blejnar Sorin, Ghişe Pavel
Dumitru, S.C. Ana Oil S.R.L şi Nemeş Radu la data de 17 aprilie 2018.
A încuviinţat cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public şi prorogă discutarea cererii formulate de
apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu, privind completarea raportului de expertiză contabilă efectuat în
cauză pentru termenul din 17 aprilie 2018.
A pus în vedere apărătorului ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu ca până la data de 13 martie 2018 să
depună la dosar cererea de probe, cu completările şi modificările ce se impun.
A pus în vedere reprezentantului Ministerului Public să indice volumele şi filele din dosar la care se află balanțele
de verificare aferente lunilor ianuarie - mai 2012, care au făcut obiectul adresei către Direcţia Naţională Anticorupţie. De
asemenea, îi pune în vedere să depună la dosar, în scris, anterior următorului termen de judecată, eventuale cereri de probe.
De asemenea, a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas Logistic
S.R.L.
Inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan a declarat următoarele:Doresc să comunic instanței mai multe aspecte în
apărarea mea.Sunt asociat unic şi administrator al S.C. Benz Oil S.R.L din 1998. Societatea şi-a desfăşurat activitatea în 9
puncte de lucru, toate cu program non stop. Am avut peste 80 de angajaţi ai societăţii. Timp de 16 ani această societate a
funcționat achitându-şi toate datoriile faţă de stat. Nu am avut alte firme, nu am înfiinţat alte firme pe numele meu sau al
altor persoane implicate în cauza de faţă. Am avut relaţii comerciale cu Agro Line Distribution. Nu am comercializat alte
produse în afară de motorină şi benz8ină. Domeniul principal al societăţii mele era comerţul en gros şi en detail cu
motorină şi benzină. Relaţii cu Agro Line erau relaţii comerciale normale şi constau în achiziționarea de motorină.
Doresc să arăt că în faza de urmărire penală, care a durat cam 2 ani şi 6 luni, parchetul nu m-a audiat niciodată,
cu toate că am fost trimis în judecată. Consider că era imperios necesar pentru că nu se poate dispune trimiterea în judecată
fără a fi audiat.
Pe dl Ghişe îl cunoşteam.
Legat de complicitatea la evaziune fiscală, arăt că în 7.02.2012, în urma unui control efectuat de către vama Sibiu,
mi-a fost aplicată o amendă de 100.000 ron şi retragerea atestatului de funcţionare a societăţii pe timp de 30 zile. Acest
proces verbal îl am în original. Practic parchetul susţine că această afacere a fost protejată şi constituită pe anumite paliere
de protecţie şi comandă şi că sunt complice la grup infracțional organizat. Nu recunosc această acuzaţie. Nu pot fi complice
la un grup infracțional organizat dacă cei care, conform acuzaţiei, protejau acest grup. Mie mi-au dat o amendă de 100.000
lei şi mi-au oprit activitatea pentru 30 zile. În 2010, la 10 septembrie am decis divizarea societăţii, respectiv împărţirea
232
activităţii en gros pe o firmă şi cea en detail pe o altă firmă. La momentul la care am depus această documentaţie, mi-a fost
respinsă autorizarea celei de-a doua societăţi. Mai mult, Direcţia Judeţeană de Accize şi operaţiuni vamale Sibiu mi-au
transmis o adresă pentru a indica lista de inventar a bunurilor mobile, pentru a mi se institui sechestru. Când am văzut acest
lucru, am făcut o altă adresă prin care am arătat că renunţ la cea de-a doua societate, iar la 23.09.2009 am primit o adresă
în sensul că nu mi se mai dă avizul pentru această firmă. Am renunţat pentru că nu am înţeles de ce mi se cer actele pentru a
mi se pune sechestre. Consider că nu puteam fi membru al unui grup infracţional pentru că tot ce făceam îmi era respins de
către autorităţi.
Înainte de a înfiinţa această societate, am avut o altă societate comercială, făceam comerţ cu produse alimentare
şi nealimentare, în ambalaj original, respectiv zahăr, orez, făină, ţigări, cafea. Am făcut firma Benz Oil ca urmare a faptului
că am un naş la Bucureşti şi călătoream între Mediaş şi Bucureşti. Naşului meu îi plăcea o benzinărie de lângă Comarnic şi
el m-a îndemnat să fac o benzinărie. Am înființat benzinăria în 1998. Aveam deja vechime de 14 pe piaţă. Am fost contactat
telefonic de către dl Jugănaru, pe care îl cunoşteam pentru că acesta avusese o firmă înainte. Jugănaru mi-a propus
motorină spre cumpărare.
Îl cunoşteam foarte bine pe dl Ghişe. Îl cunoşteam pentru că suntem din aceeaşi zonă. Nici nu ştiam de existenţa
SC Excella Real Grup SRL. cu dl Ghişe am discutat strict profesional, despre cum merg vânzările. Eu eram la alt nivel
financiar şi de vârstă faţă de acesta şi nu ne permiteam alte discuţii. Poate discutam cu acesta o dată pe an, din întâmplare.
Referitor la achiziţiile fictive de motorină Euro 5, arăt că nu ştiu de ce se susţine că am achiziţionat motorină de la
SC Excella Real Grup SRL. Am cumpărat de la Agroline şi de la celelalte firme. Agroline deţinea atestat emis de către vamă.
Doresc să invoc în apărarea mea o hotărâre a Curţii de la Luxemburg din 19.10.2017 nr. C101 (Romparking SRL
şi Statul Român), prin care se condamnă statul român, care este obligat să restituie tuturor contribuabililor cărora nu le-a
fost recunoscut dreptul de deducere.
Achiziţia de motorină se făcea în felul următor: venea cisterna de la Agroline cu motorină la punctele de lucru ale
societăţii mele, o recepţionam, o descărcam, o vindeam. Motorina avea facturi şi certificate de calitate. Fiecare cisternă
avea factură şi certificat de calitate. Făceam recepţia mărfii, înregistram toate facturile în contabilitate. Pe factură era
trecută o cantitate şi o verificam. Era trecută şi o calitate, pe care o verificam după certificatul de calitate, ataşat facturii.
Existau rapoarte de încercare ataşate facturii şi la 2-3 luni făceam o analiză a motorinei. Întotdeauna a corespuns normelor.
Şi parchetul susţine că motorina era Euro 5. Eu nu am cumpărat altceva în afară de motorină de la Agroline.
Eu nu ştiu despre ce declaraţii olografe vorbeşte acuzaţia formulată împotriva mea. Era normal să existe mesaje
între mine şi dl Jugănaru, este posibil ca mărfurile să fi sosit însoţite de un aviz şi să nu existe factura la momentul respectiv.
Instanţa de fond a reţinut greşit existenţa unor declaraţii olografe, nu ştiu la ce se referă acuzaţiile respective.
Nu am avut cunoştinţă niciodată de faptul că acel combustibil provenea din evaziune fiscală. Argumentez acest
lucru în sensul că această relaţie comercială cu Agroline nu a durat o lună, ci o perioadă îndelungată. Nu înţeleg dacă
cineva avea cunoştinţă de caracterul ilicit, de ce nu a fost oprită. În această perioadă am avut controale şi niciodată nu mi s-
a spus că ceva nu ar fi în regulă.
Legat de acuzaţiile penale privind complicitatea la evaziune fiscală, consider că tratamentul aplicat furnizorilor
trebuia aplicat şi mie. Am fost mulţumit de relaţia comercială cu Agroline. Convorbirile din 29.02.2012, avute cu Ghişe
Pavel şi citite în instanţă, erau normale. Arăt că era vorba despre convorbiri normale, în care arătam că nu am la cine să
vând marfa şi că nu am la cine să o depozitez. Am discutat la telefon, nu văd nicio problemă.
Referitor la discuţia din 25.04.2012, arăt că nu era nicio problemă legată de numerele de maşini, ci pur şi simplu
administratorii altor societăţi comerciale nu doreau să ia marfa, cred că aceştia găseau motive. Cu dl Ghişe Pavel nu aveam
o relaţie de afaceri. Discutam cu acesta despre vânzarea de motorină, chiar dacă nu aveam o relaţie de afaceri cu acesta şi
nu neapărat ne aprovizionam de la aceeaşi firmă, pentru că practic aveam acelaşi obiect de activitate. Nu mă puteam
consulta cu cineva care vinde morcovi.
Agroline nu era singura firmă de la care achiziţionam motorină, mai erau Lukoil şi Rompetrol, Petrom. Nu aveam
aceeaşi procedură referitoare la documentele solicitate de Lukoil şi Agroline pentru că nu este o practică unitară, nici între
Lukoil şi Rompetrol nu sunt aceleaşi acte. Fiecare are alte tipizate, alte hârtii, sub alte forme.
Între Lukoil şi Agroline diferenţele erau foarte mari. Astfel, Lukoil trimitea un set complet de documente, iar de la
Agroline primeam factură şi certificat de calitate. Având în vedere hotărârea Curţii de la Luxemburg nu lipsea nimic din
punct de vedere legal, deoarece unicul document care trebuia să fie prezent era factura.
În concret, în momentul la care se făceau livrările, Lukoil dădea în plus nota de greutate, care ieşea pe o foaie
imprimată la calculator, factura, aviz, nota de greutate, certificat de calitate. Era vorba despre avizul ataşat facturii, de
însoţire a mărfii. De multe ori, nu se dădea factură. La Agroline, mi se dădea factură şi certificat de calitate. Rompetrol
dădea aceleaşi acte ca şi Lukoil, doar că erau în alt format din punct de vedere al tipizatului. Şi Petrom dădea acelaşi set de
documente ca şi Lukoil.
Nu am avut nici un fel de suspiciune referitoare la mărfurile achiziționate de la Agroline, pe considerentul
diferenţei de documente care însoţeau combustibilul, deoarece eu la rândul meu, ca revânzător, în momentul în care
vindeam la clientul meu, tot privat, nu emiteam decât factură şi certificat de calitate, timp de 16 ani. Era o diferenţă mare
între mine şi Lukoil. Eu vindeam tot en gros. Vreau să scot în evidenţă că acele note de greutate nu sunt acte justificative, nu
se înregistrează în contabilitate, unde se înregistrează facturile. Notele de greutate, ca şi avizul, sunt doar nişte acte care
însoţesc transportul.
Când revindeam en gros, nu întotdeauna întocmeam aviz de expediţie, ci doar în momentul în care aveam clienţi
care îmi plăteau la termen. Clientului care achita ulterior nu îi emiteam aviz de expediţie, ci doar factură. Se cumulau
avizele şi se întocmea o singură factură.
Actele veneau cu şoferii, de cele mai multe ori. Dacă nu, erau trimise ulterior, a doua zi. instanţa de fond spune că
la 18.06.2012, în urma unui control al Vămii Sibiu, s-au prezentat agenţii de la vamă, la punctul meu de lucru se aflau 3
cisterne care urmau să descarce marfa. Am fost sunat la telefon să mă întorc, pentru că am un control. Cred că discuţia cu
Varvara Alin este redată real. Le-au fost solicitate actele la şoferi de către cei de la Vamă. Au fost prezentate toate actele:
factură, aviz, note de greutate. Deţineam toate actele. Le-au luat cei de la vamă, le-au verificat, nu au constatat nimic pentru
că totul era în regulă, deşi acuzaţia formulată împotriva mea reţine contrariul.
233
Pe Preda Dumitru îl cunoşteam pentru că a avut o firmă mai demult. Discutam cu acesta, pentru că se ocupa cu
transporturi. Discutam şi despre motorină cu acesta. Discutam cu acesta despre descărcarea greoaie, despre autocisterne.
Nu aveam nicio relaţie comercială cu Preda.
Referitor la discuţia din 25.04.2012, arăt că se referă strict la maşinile lui Preda Emilian, care urmau să vină la
descărcat la mine. Veneau să descarce la mine, pentru că eu nu plăteam transportul, de aceea am spus că nu aveam nicio
relaţie comercială cu Preda. Transportul era plătit de către vânzător. Nu ştiu pentru cine asigura transportul Preda Emilian
dintre firmele cu care aveam relaţii comerciale de achiziţie de combustibil.
Privind comunicările de tip SMS cu dl Jugănaru din 13.03.2012, arăt că probabil este vorba despre faptul că
avusesem o discuţie anterioară şi urmau să trimită rapoartele.
Nu aveam nevoie de aceste rapoarte, dar le ceream pentru că eu nu primeam notă de greutate. Am primit marfa,
chiar dacă nu avea rapoartele, pentru că au venit ulterior. Riscul nu era al meu. Dacă maşina era oprită în trafic şi nu avea
toate documentele, era confiscată marfa, eu nu riscam nimic, era problema furnizorului. Le-am cerut ulterior, trebuia să le
am pentru că voiam să am toate actele în regulă. S-a întâmplat poate 1 sau de 2 ori să nu le am la timp în atâţia ani. Ştiam
că Agroline se aprovizionează de la o firmă din Galaţi Mairon şi de la Lukoil.
Referitor la agenda cu mențiunea „Banca Italo Română 2006”, identificată în acuzaţie ca fiind dedicată relaţiei
comerciale având ca obiect livrarea de motorină achiziţionată iniţial de la SC Excella Real Grup SRL, arăt că era un caiet
care conţinea înscrisuri olografe şi neoficiale, puteam să scriu ce vreau eu acolo.
Referitor la faptul că exista o corespondenţă perfectă între contabilitatea paralelă din agenda Banco Itală Română
2006 şi SMS –urile primite de la Preda, susţinute de acuzare, arăt că expertiza DNA nu stabileşte nici un prejudiciu în ce mă
priveşte, toată expertiza a fost făcută după actele contabile ale societăţii mele. Mai mult, DNA spune că SC Benz Oil deţine
baza materială şi logistică pentru desfăşurarea activităţii.
Înţeleg acuzaţia formulată împotriva mea, dar dacă expertiza spune că eu nu am prejudiciu. Nu ştiu despre ce era
vorba în Agenda Banca Italo Română 2006, nu îmi amintesc nimic de acolo. Nu înţeleg de ce am fost trimis în judecată dacă
nu am prejudiciu. Referitor la faptul că i-aş fi ajutat pe alţii să facă evaziune fiscală prin achiziţionarea acestei motorine, nu
este adevărat.
Având în vedere toate cele arătate, că nu mi-a fost luată declaraţie, precum şi de hotărârea Curţii de la
Luxemburg, consideră că nici măcar nu ar fi trebuit să fiu trimis în judecată.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: în relaţia cu furnizorii mari, se întâmpla să
primească o singură factură pentru mai multe transporturi?Răspuns: nu primeam o singură factură pentru mai multe
transporturi. Cred că dl avocat ar fi vrut să mă întrebe altceva, respectiv despre certificate, nu despre factură.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: exista un contract de aprovizionare cu
Lukoil?Răspuns: nu.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: aţi verificat sau aţi avut cunoştinţă, în
relaţia cu Agroline, despre documentele necesare autorizării vânzării de combustibil pe piaţă de către Agroline?Răspuns:
da, avea toate documentele legale. Trebuia să aibă un atestat, un aviz emis de către vamă, iar acest atestat se emitea în
anumite condiţii. Ştiam că ele există, aveam atestatul în copie.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: Benz Oil avea un asemenea atestat?
Răspuns: da, l-am obţinut în 15-20 zile lucrătoare. Trebuia depus un odsar la vamă, cu solicitarea pe care urma să o faci şi
era cerut un set de documente, foarte multe docuemente, iar la momentul depunerii acestora în integralitate o echipă de la
vamă venea la sediul social al societăţii care solicitase şi verifica existenţa serviciului de contabilitate, precum şi toate
condiţiile pentru emiterea atestatului de desfăşurare a activităţii. Abia ulterior se emitea atestatul. Este o procedură
anevoioasă, prevăzută de codul de procedură fiscală.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Jugănaru: ce relaţii comerciale aveaţi cu Jugănaru?Răspuns: ştiam
doar că este administratorul Agroline.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Jugănaru: cum se comanda marfa zilnic? arătaţi procedura.R: am
răspuns deja în declaraţia de astăzi. Consider că fiecare om are dreptul să se exprime cum vrea, referitor la SMS-ul din
27.06.2012, conform pregătirii pe care o are. Cu siguranţă era vorba de plăţi. Mie îmi era comunicat de către
transportatorul Preda câte maşini sunt încărcate şi câte vin. Îmi erau emis facturile de către societatea care livra motorina
şi o trimitea. Eram întrebat înainte dacă vreau maşinile respective încărcate cu motorină, în felul acesta îşi dădeau seama
dacă am sau nu nevoie de motorină. În acest sens erau discuţiile cu Ghişe, referitor la faptul că nu am loc de depozitare.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Jugănaru: cunoaşteţi adresa de email : relaţii@gmail.com?R: cred
că era adresa lui Jugănaru şi pe care erau se făceau confruntările cu evidenţele, de la biroul meu.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Jugănaru: recunoaşteţi că trimiteaţi pe acest email lista cu facturi,
aşa cum trebuiau să fie emise de Agroline sau era vorba de facturi reale? Se dădeau dispoziţii referitoare la emiterea
facturilor de către Agroline într-o formă diferită de cea reală de către dvs?R: nici nu am accesat vreodată acel email. De la
contabilitatea mea se verificau aceste date. Era vorba de facturile reale, nici nu mă ocupam de această problemă. Nu mai
reţin dacă dădeam indicaţii la contabilitate pentru emiterea facturilor. Normal că spuneam cum să se emită facturile, nu le
emitea fata de la contabilitatea firmei mele. Nu dădeam nici un fel de indicaţie cu privire la modalitatea în care urma să se
emită facturile de către Agroline.
Apelantul intimat inculpat Jugănaru: dacă relaţia comercială cu Agroline era una normală, de ce nu se achitau
facturile normal şi se achita în baza indicaţiilor mele şi anume câţi bani solicitam eu, fără legătură cu nimic din ceea ce
livram?R: nu este real faptul că aş fi plătit o sumă de bani fără corespondent în realitate. Eu aveam un sold de achitat.
Sumele de bani pe care le achitam decurgeau din facturile emise de Agroline. Acestea aveau legătură cu livrările efective.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: la-ţi cunoscut pe Comăniță?Răspuns: nu.
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantului intimat inculpat Ionescu Lucian Florin: cunoaşteţi alte tranzacţii în
relaţia cu Benz oil ale firmelor citate în prezenta cauză ca inculpaţi?R: în afară de cele la care am făcut referire, nu. Doar
cele din dosarul de la Călăraşi.
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantului intimat inculpat Ionescu Lucian Florin: dl Ionescu a descoperit
tranzacţii făcute între Benz Oil şi Delta Oil în expertiza din prezenta cauză. R: nu îmi aduc aminte de aceste relaţii, dar nu
am semnat nici un document şi nici un contract. Nu exclud o relaţie comercială, dar nu îmi amintesc.
234
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantului intimat inculpat Ionescu Lucian Florin: cine semna şi ştampila foile
de transport în relaţia Benz oil şi Agroline?R: nu semna nimeni foile de transport pentru că nu erau prezentate.
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantului intimat inculpat Ionescu Lucian Florin: cum se făcea plăţile
contractuale, conform facturile prezentate? Cash sau online?R: toate plăţile se făceau prin ordine de plată, conform
expertizei.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: adaosul comercial practicat pentru livrările en gros
era egal cu cel pentru vânzările la pompă?Răspuns: nici nu se pot compara. La en gros e poate de 1% iar la pompă de 10 %.
Martorul Tănase Cosmin a declarat următoarele: cunosc pe câtiva dintre inculpaţi, din prisma atribuţiilor de
serviciu. Sunt ofiţer de poliţie şi am fost delegat în urmă cu mai mulţi ani să efectuez acte de cercetare penală la parchetul
din Constanţa. Cunosc pe dl Moldovan, Blejnar, pe dl Comăniţă Viorel cred că l-am văzut o dată, pe dl Nemeş, pe dl
Secăreanu, pe dl Chirvăsitu s-ar putea să îl cunosc, pe dl Ghişe cred că îl cunosc, pe dl Guliu.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin:Î:cu prilejul activităţii de cercetare
penală desfăşurată vizând activitatea SC Excella Real Grup SRL, aţi fost influenţat de vreo persoană din cadrul
Inspectoratului de Poliţie în care lucraţi sau din cadrul Parchetului?R: nu. nu am discut cu dl Blejnar Sorin despre dosarele
SC Excella Real Grup SRL. l-am cunoscut o singură dată, personal pe Blejnar Sorin. Am participat la audierea sa, în 2010
sau 2011, desfăşurată în conformitate cu vechiul cod de procedură penală.Î: în afară de activitatea de cercetare penală
despre care aţi vorbit deja, aţi participat în aprilie 2012, împreună cu 2 inspectori de la DRAUV Constanţa, la o verificare a
antrepozitului SC Excella Real Grup SRL?R: nu aş şti să încadrez exact în timp momentul. Cert este că am participat la mai
multe activităţi privind această persoană juridică. la acele activităţi, pornind cronologic, într-un dosar penal cercetat de
către parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, au fost cercetări legate de funcţionarea societăţii comerciale. Prima dată
când ne-am deplasat acolo am constatat că societatea nu funcţiona, s-au identificat indicii cu privire la săvârşirea unor
infracţiuni de evaziune fiscală, iar cercetările au continuat sub supravegherea procurorilor timp de câtiva ani. Î: în
demersurile despre care aţi vorbit, aţi fost influenţat de vreo persoană şi în special de către Blejnar Sorin, pentru a favoriza
SC Excella Real Grup SRL?R: nu. repet, l-am cunoscut pentru Blejnar Sorin o singură dată, în calitate oficială, di prisma
atribuţiilor de serviciu.Î: aţi avut discuţii cu inspectorii din cadrul DRAV din care să rezulte că SC Excella Real Grup SRL
era protejată de către Blejnar Sorin?R: am avut discuţii cu inspectori vamali, dar nu în acest sens. Erau discuţii cu privire la
persoana juridică, cel mai probabil acelea erau scopurile pentru care ne întâlneam. Bănuiala că Blejnar Sorin ar proteja SC
Excella Real Grup SRL nu a făcut obiectul cercetărilor în cauzele în care eu am fost delegat.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: aveţi cunoştinţă despre modul în ca re s-a soluţionat
dosarul de către parchetul Constanţa în ceea ce îl priveşte pe Nemeş Radu?Răspuns: din câte ştiu, s-a soluţionat cu
trimiterea în judecată. nu ştiu exact soluţia faţă de toate persoanele cercetate.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel:Î: când l-aţi cunoscut pe acest
inculpat şi în ce context?R: din câte îmi amintesc, l-am cunoscut pe Comăniţă Viorel în anul 2009, l-am văzut o dată sau
maxim de 2 ori personal, dar mai mult ca sigur în decursul aceluiaşi an. Acesta avea o funcţie de conducere în Direcţia
Vămilor. Cred că era Direcţia centrală. M-am deplasat cu o echipă la sediul instituţiei de unde am ridicat, conform
dispoziţiilor legale, documente referitoare la constituirea unor antrepozite pe raza judeţului Constanţa. Î: în perioada 2011-
2012, v-aţi mai întâlnit cu Comăniţă Viorel?R:nu.Î: în cercetările efectuate, s-a discutat despre o eventuală favorizare a SC
Excella Real Grup SRL de către Comăniţă Viorel?R: nu în sensul în care este formulată întrebarea, ci în sensul că se
discutau despre persoanele implicate în activităţile de cercetare penală. Nu au fost identificate indicii care să aibă impact
asupra cercetărilor. Am fost mai mulți ofiţeri de poliţie delegaţi de procurori să efectuăm, împreună sau separat, diverse
acte de cercetare penală. Unul dintre obiective era acela de a verifica legalitatea constituirii anumitor antrepozite. Obiectul
cercetărilor noastre erau infracțiuni de evaziune fiscală sau abuz în serviciu, iar nu infracţiuni de corupţie, faţă de care nici
nu eram competenţi din punct de vedere material.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Secăreanu Florin Dan: în ce context l-aţi cunoscut pe Secăreanu
Florin Dan?Răspuns: l-am cunoscut în calitate de poliţist. Acesta era poliţist în cadrul Serviciului de Informare şi Protecţie
internă, care îşi avea sediul în aceeaşi clădire unde funcţionam şi noi, poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie. Î: cu
prilejul acelor activităţi de cercetare penală, au existat informaţii cu privire la Secăreanu Dan Florin, de orice fel? R: nu.
Este posibil ca structura din care acesta făcea parte să fi furnizat informaţii referitoare la evaziune fiscală.
Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public: cine controla activitatea SC Excella Real Grup SRL la
acel moment, al efectuării controalelor?R: la momentul demarării cercetărilor penale, nu a existat o persoană care să
reprezinte societatea, în sensul că la momentul primei percheziţii domiciliare nu a existat o persoană care să reprezinte
societatea, asociat sau administrator. Ulterior, am identificat o astfel de persoană şi am participat la audierea acestora, cu
privire la activitatea economică desfăşurată de SC Excella Real Grup SRL. aceste persoane au fost identificate prin citaţii.
Am participat la audierea dl Nemeş şi a dl Guliu. Î: ce cunoaşteţi despre activitatea dl Nemeş Radu, cu privire la activitatea
SC Excella Real Grup SRL?R: pe Nemeş Radu l-am cunoscut la sediul parchetului de pe lângă Tb Constanţa, cu ocazia unei
audieri, undeva între 2009 -2011, nu aş putea încadra exact momentul. Audierea era legată de SC Excella Real Grup SRL,
cu siguranţă.Î: cine a dispus controlul din 09.04.2012 şi de ce erau prezenţi şi inspectorii fiscali şi vamali?R: nu îmi dau
seama despre ce control este vorba. Ulterior analizării procesului verbal încheiat cu acea ocazie, arăt că este posibil ca
procesul verbal să fie subsecvent unui control, făcut într-un dosar penal constituit ulterior anului 2009. Este foarte posibil,
având în vedere o menţiune a unui dosar penal, ca acel control să fi fost dispus de către procurorul care făcea urmărirea
penală. Dacă nu mă înşel, rezultatul acelui control a fost consemnat într-un proces verbal ataşat unui dosar care ulterior a
fost declinat către DNA. Î: în conţinutul procesului verbal se menţionează că s-a realizat un control faptic al mărfurilor
aflate în depozitele SC Excella Real Grup SRL şi s-au constatat neconcordanţe între situaţia faptică şi cea scriptică şi s-a
constatat lipsa cantităţii de ţiţei necesară pentru prelevarea de probe de către inspectorii vamali? R: îmi amintesc vag. Dacă
aşa s-a consemnat, înseamnă că aşa a fost.Nu doresc restituirea cheltuielilor determinate de prezenţa la instanţă.
Martorul Tragone George a declarat următoarele: îl cunosc pe Guliu George, pe Chirvăsitu Dumitru şi pe Belba
Nicolae. L-am cunoscut prin natura profesiei pe care o am pe domnul Mihai Buliga şi pe Nemeş Radu. Sunt notar. Pe dna
Nemeş nu pot spune că o cunosc, am văzut-o o singură dată cu ocazia exercitării profesiei. Nu mai ştiu exact în ce context,
dar cred că am făcut o procură pentru copii. Au trecut mulţi ani de atunci. Pot să precizez că pe primii trei menţionaţi îi
cunosc din copilărie.
235
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Diana Marina: vă aduceţi aminte circumstanţele în care a
fost încheiat actul adiţional al SC Excella Real Grup SRL din 14.10.2011, respectiv dacă Nemeş Diana s-a prezentat la
cabinetul acestuia de notar pentru a semna sau s-a prezentat altă persoană?
Răspuns: îmi menţin declaraţia dată în faţa instanţei de fond. Este un act care a fost încheiat prin procedura dării
de dată certă, care potrivit legii 36 nu necesită prezenţa părţilor în faţa notarului. Am declarat în faţa instanţei de fond că în
faţa mea s-a prezentat dl Guliu George, care mi-a prezentat un document făcut la Bacău şi mi-a solicitat să întocmesc unul
exact ca acela. L-am redactat, l-am înmânat şi a plecat cu acesta. Era vorba despre acest act adiţional aflat la dosarul
cauzei. S-a întors peste câteva zile cu el semnat, nu puteam să fac o încheiere de autentificare pentru că nu s-a semnat în
prezenţa mea, dar am făcut o încheiere de dare de dată certă. La cea din urmă, persoana se prezintă cu un document în faţa
mea, iar eu atest că în ziua respectivă acel document există în acea formă, în acea zi şi la acea oră. Documentul pentru care
am dat dată certă era un document copiat de biroul meu, respectiv de o funcționară de la biroul meu după documentul
întocmit la Bacău.
Documentul de la Bacău necesita dată certă pentru a putea fi folosit la Camera de Comerţ. Nu ştiu de ce nu putea
fi folosit cel de la Bacău. Dl Guliu mi-a spus că trebuie să i se dea dată certă, cererea de acordare a datei certe a fost scrisă
de către Guliu George.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Diana Marina: vă aduceţi aminte ca Guliu George să vă fi
spus că Nemeş Diana a solicitat data certă pentru acel act?
Răspuns: eu nu am purtat niciodată discuţii cu Guliu despre soţii Nemeş. Mi-a spus că are nevoie de dată certă
pentru problemele societăţii. Nu ştiam cine sunt acționarii SC Excella Real Grup SRL. Dacă mi-ar fi cerut să autentific un
act, ar fi trebuit să vină cu actele societăţii şi să se prezinte persoana care va semna. Procedura acordării de dată certă nu
presupunea aceste cerinţe. Giuliu George nu mi-a spus că are consimţământul Dianei Nemeş pentru procedura de dare de
dată certă, iar eu nu l-am întrebat.
Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public: acel document era semnat în momentul dării de dată
certă?Răspuns: aşa cum am declarat şi la curtea de apel, după copierea documentului de la Bacău i l-am dat lui Guliu
George pentru că el mi-a solicitat doar să îi transcriu iniţial acel document de la Bacău. Ulterior, Guliu George a plecat cu
documentul transcris şi s-a întors după câteva zile cu el semnat şi în acea zi a făcut cererea de dată certă.
În procedura dării de dată certă, puteam atesta că un document are o anumită formă, la acea dată, chiar dacă
părţile nu se prezintă în faţa mea, prezenţa părţilor este necesară doar în procedura autentificării şi alte proceduri
notariale. Nu ştiu de ce era nevoie să transcriu eu acel document, probabil pentru că ne cunoşteam. Ulterior, când mi s–a
solicitat de la parchet documentul, am scos mapa şi am văzut că exista şi copia documentului de la Bacău la mapa rămasă în
arhiva biroului meu. întotdeauna oprim la mapă toate documentele avute la bază.
Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public: în încheierea de dată certă, se menţionată că procedura
a fost derulată la cererea lui Guliu George şi Nemeş Diana, cu privire la aceasta din urmă, fiind menţionate şi datele de
stare civilă. În ce modalitate aţi constatat solicitarea numitei Nemeş Diana de dare de dată certă?R: nu îmi explic. Ştiu că
Diana Nemeş nu a fost la mine, cu certitudine. La mine a venit Guliu George. Oricum, actul a mai avut o eroare, constatată
anterior, şi anume că se menţionase că s-a cerut autentificarea actului. Această eroare a fost îndreptată, cea referitoare la
autentificarea actului, pe care am remarcat-o când mi s-a cerut actul de către parchet. În ceea ce priveşte solicitarea de
către Diana Nemeş a procedurii dării de dată certă, nu există o constatare a unei erori sau a unei rectificări. Datele de stare
civilă le-am avut din documentul de la Bacău.
Nu solicit cheltuielile determinate de deplasarea mea la sediul instanţei.
Prin încheierea din data de 17 aprilie 2018, potrivit art. 420 alin. (5) şi (11) Cod procedură penală raportat la art.
381 Cod procedură penală, Înalta Curte a procedat la audierea martorei Doboş Maria şi a apelantului intimat inculpat
Jugănaru Florin Andrei.
A stabilit la data de 18.04.2018 pronunţarea cu privire la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a
controlului judiciar faţă de apelantul intimat inculpat Nemeş Radu, precum şi a măsurii preventive a suspendării procedurii de
lichidare a inculpatei persoane juridice SC Crivas Logistic SRL.
A stabilit la data de 20.04.2018 pronunţarea asupra cererilor de probe solicitate de Ministerul Public, apelanţii
intimaţi inculpaţi Blejnar Sorin, Ghişe Pavel Dumitru, S.C. Ana Oil S.R.L, Moldovan Ovidiu Ioan, Jugănaru Andrei Florin şi
Nemeş Radu.
Inculpatul Jugănaru Florin Andrei a declarat următoarele:ş vrea să detaliez cum decurgea o zi obişnuită din
activitatea mea.
Ziua începea de cu seară, când trimiteam mail către Inkasso cu maşinile şi şoferii, nr de înmatriculare, seriile şi nr
de buletin ce urmau să încarce a doua zi. Una dintre reguli era că cine a încărcat astăzi nu mai încărca mâine. Eu primeam
numele şoferilor şi nr de maşini de la Vintilă George. Cert este că într-o erau unii dintre şoferi şi în altă zi alţi şoferi.
Prin 2008 am cunoscut o persoană care se ocupa cu comerţul produselor petroliere şi mi-a propus înfiinţarea unei
societăţi, ca re să intermedieze tranzacţiile cu produse petroliere în schimbul unor sume de bani cu titlu de comision pentru
fiecare maşină încărcată. Era unu arab Shanata Amohamad, am lucrat prin acea societate, pe care o înfiinţasem eu, prin
care îşi desfăşura şi el activitatea. Prin 2008 sau 2009 l-am cunoscut pe Preda Emilian Dumitru, prin intermediul lui
Shanata şi practic lucram cu Shanata sau mai bine zis Shanata lucra cu Preda prin firma pe care eu o deţineam. Shanata
avea rolul de cumpărător, clienţii pentru ca re eu facturam erau clienţii lui. După o perioadă de timp, am aflat că Shanata
fura de la mine, de la clienţi, de la Preda, moment în care am rămas alături de Preda, încetând relaţia cu Shanata. În 2009
am înfiinţat Rad Trans Concept. În 2009 a început să fie înscrise maşini pe firmă, care într-o primă fază proveneau dintr-o
firmă mai veche a lui Preda. Cred că acea firmă se numea Dueni. Ulterior, rămânând în discuţie achiziţia maşinilor, au fost
depuşi bani în numerar în Rad Trans cu titlu de creditare societate. Eu am depus aceşti bani pentru achiziţia de
autovehicule, se făceau plăţi externe şi se achiziţionau autovehicule din Germania.
Pe măsură ce societatea a începută să factureze, banii care erau încasaţi în baza facturilor emise erau retraşi
pentru a se închide în contabilitate datoria societăţii către mine.
Societatea pe care am lucrat iniţial am înfiinţat-o la iniţiativa lui Shanata, iar Rad Trans am înfiinţat-o la
iniţiativa lui Preda, care avea încredere în mine să îmi dea maşinile pe mână. Nu eu am plătit pentru maşinile care s-au
cumpărat ulterior.
236
Legat de modul în care decurgea o zi obişnuită, seara trimiteam datele de identificare ale maşinilor şi şoferilor, a
doua zi dimineaţă Ionescu mă lua de acasă, mergeam la birou. Până când ajungeam la birou, în jur de ora 9 dimineaţa,
primeam din partea lui Vintilă George mesaj cu maşinile care descărcaseră în noaptea dinainte, fiecare maşină era trecută
capacitatea în litri, minus cantitatea alimentată de către şofer, minus eventuale pierderi, furturi etc. şi unde ajunseseră
fiecare dintre acele maşini. Ulterior, ne ocupam de plăţi, ştiam ce sumă trebuie plătită în fiecare zi, îmi era comunicat acest
aspect şi se plătea marfa care a fost livrată anterior, atât din partea dl Ghişe cât şi din partea dl Moldovan. Regula era că
ceea ce ajungea la dl Ghişe trebuia să se achite cât mai repede şi diferenţa de bani care trebuia plătită mai departe o
ceream de la dl Moldovan.
Plăţile se efectuau de cele mai multe ori prin internet Banking, aveam internet Banking de la majoritatea firmelor
implicate. Suma ce trebuia plătită îmi era comunicată în primă fază de către Preda, sumele ce trebuiau plătite către Excella.
Sumele ce trebuiau plătite de Ghişe erau contravaloarea mărfii livrate, iar sumele pe care le plătea Moldovan erau practic
completarea sumei ce trebuia plătită mai departe către Excella. Dl Ghişe îşi plătea ceea ce primise, iar eu ştiind de la Preda
ce anume trebuia plătit Excella scădeam practic acea sumă şi trimiteam mesaj lui Moldovan. Nu am coordonat, nu am decis,
planificat, eu doar am executat. Firmele respective nu îmi aparţineau, nu eu am plătit pentru înfiinţarea lor. Acestea
aparţineau lui Preda, dacă înţelegem prin aceasta cine a plătit pentru înființarea lor. Era vorba despre Rad Trans, Milenium
Energy, Agroline, Cibin Distribution, Premium Oil.
Aceste firme erau folosite de către mine, făceam tranzacţii. Firmele erau utilizat pentru transferul banilor dintr-o
parte în alta, mi-au fost puse la dispoziţie şi le foloseam pe cele deja înfiinţate. În momentul în care vreuna dintre firme urma
să aibă un control sau primea vreo hârtie sau notificare, se schimba societatea. În momentul în care existau suspiciuni, sau
dovezi că firma respectivă urma să fie supusă unui control, pentru a se putea derula activitatea uşor, pentru a nu se bloca
sume de bani în contul respectivelor firme, ca urmare a controalelor, eu spuneam lui Preda, se introducea altă firmă şi
lucram pe aceea.
Eu aşa am fost învăţat. Modalitatea de lucru era aceeaşi dintotdeauna, am văzut-o la Shanata, am perfecţionat-o
în timp.
Toate firmele aveau sediul social la un avocat, activitatea se desfăşura la terţi. Eram notificaţi prin email sau prin
telefon în momentul în care ajungea la adresa respectivă un plic, indiferent de expeditor (ANAF, Garda financiară), iar de
cele mai multe ori eu ridicam corespondenţa. De cele mai multe ori, simpla primire a unei corespondenţe de tipul celei
menţionate anterior determina schimbarea firmei prin care se derulau activităţile. Îl înştiinţam pe Preda despre tot ce se
întâmpla pe parcursul unei zile. Din partea dl Moldovan, plăţile nu se făceau niciodată conform cu factura.
Acesta, Moldovan, a acţionat ca un fel de bancă, la acesta se ţineau banii. Ce se vindea în alte părţi se încasa cât
se putea de repede. Tot ce se vindea către dl Ghişe, către restul clienţilor care erau şi din Bragadiru şi pe unde mai factura
Agroline, Cibin Distribution etc. se încasa cât se putea de repede. Dacă se putea, a doua zi. Pe facturi se scria Motorină
Euro 5. Nu se cunoştea provenienţa motorinei de către cei către care se vindea. Dintre clienţi, singura persoană care
cunoştea provenienţa motorinei era Moldovan, faţă de restul nu existau relaţii de prietenie sau de încredere.
Ştiu că Moldovan cunoştea acest aspect pentru că era singura persoană la care se lăsau banii şi nu se cerea plata
banilor a doua zi, singura cu care am făcut concedii şi singura persoană apropiată. S-a discutat de faţă cu acesta despre
provenienţa motorinei respective. Cred că de 1 mai 2011 sau 2012 la Covasna, ocazie cu care am fost interceptaţi sau filaţi,
am avut o discuţie cu Preda de faţă cu Moldovan referitor la Excella, în sensul că dl Moldovan dorea un preţ mai mic, iar dl
Preda a spus că nu se poate pentru că nici lui nu i s-a scăzut preţul. Acest tip de discuţii erau uzuale, normale şi destul de
frecvente.
Aveam o relaţie diferită cu dl Moldovan, faţă de ceilalţi clienţi. Dacă 30 de maşini se încărcau ipotetic şi 20 de
maşini mergeau la dl Moldovan, iar 10 la dl Ghişe, dl Ghişe i se cereau banii cât mai repede, iar la dl Moldovan rămâneau
banii pentru marfă. Se cereau banii de la acesta doar în momentul în care nu erau suficienţi bani în cont pentru a plăti suma
datorată către Excella. Dacă erau suficienţi bani în cont, nu mai ceream banii.
Către Excella, era calculat preţul motorinei ori 1000 tone, rezulta o sumă de bani care se achita în 2 sau 3 zile.
Iniţial mi-au fost comunicate aceste sume, dar ulterior au devenit un clişeu, ştiam că într-o zi se plăteşte o parte, a doua zi
altă parte, iar a treia zi se ia de la capăt.
De principiu, plăteam tot ce încasam, nu ţineam banii în cont. Acesta este şi motivul pentru care de la Moldovan
ceream doar diferenţa. La acesta rămâneau majoritatea banilor. Banii era ţinuţi la el pentru că altă variantă ar fi fost să
plătească către firme ca Energrom sau celelalte, fie să plătească către Excella, ceea ce ar fi fost contrar cu dorinţa lui
Preda. Acest lucru se făcea pentru a nu ajunge banii la Excella, care era furnizorul şi putea să nu mai livreze marfă ulterior
sau să nu rămână blocaţi în conturile diverselor firme. Banii folosiţi în prima zi pentru a achiziţiona marfă de la Excella
erau banii dl Preda, care stăteau tot la dl Moldovan. Preda a plătit către Excella, care a livrat către Benzoil, Benzoil a
valorificat marfa, a plătit doar o parte din bani către Agroline sau Cibin şi a păstrat diferenţa. În momentul în care se
schimbau firmele, primul lucru Moldovan plătea către firma care urma să îi factureze un avans. Cu acest avans se achita
marfa la Excella, ce urma să fie livrată ulterior.
Zi de zi mă ocupam de plăţi către furnizorii de piese, service-uri autor, persoane de la garaj în vederea reparării
maşinilor, plăţi de roviniete. Cam aceasta era activitatea, după ce trecea dimineaţa, când mă ocupam de plăţi.
Am ţinut evidenţa atât a fiecărui litru de motorină plătit şi ridicat de la Excela, cât şi a fiecărui litru de motorină
livrat şi achitat de la Ana Oil, Benzoil şi restul clienţilor, pentru că de obicei livrările erau către cele două firme.
Am ţinut evidenţa banilor rulaţi prin aceste firme, a banilor retraşi din toate aceste firme (firmelor care au fost
folosite între furnizor şi beneficiarul final), direcţia banilor retraşi numerar şi la ce erau utilizaţi (plata reparaţiilor,
şoferilor, a unui apartament achiziţionat de Preda). Diferenţa între preţul de achiziţie şi cel de vânzare nu era vorba de
preţul pieţei, dar oscila în raport de preţul stabilit de Petrom, în raport de cum fluctua acolo. Referinţa fluctuaţiilor era
preţul de la Petrom. În rest, preţul de revânzare era mai scăzut decât preţul pieţei, dar nu cu foarte mult. Nu aş putea spune
exact, dar preţul de achiziţie era undeva la 4,76, iar preţul de vânzare 5,20 -5,23. Preţul de la Petrom era mai mare de 5,23,
probabil 5,30-5,33.
Cu privire la coordonarea, înfiinţarea de firme, arăt că nu am coordonat nicio firmă, am coordonat felul în care se
întâmpla activitatea. Directivele mele erau în sensul de a se plăti o sumă de bani către Excella. Singurul lucru pe care îl
alegeam eu era modul în care era împărţită acea sumă şi în câte ordine de plată. În documente apărea că achiziţionez de la
Excella combustibil, în fapt era motorină Euro 5. Diferenţa consta în accize şi în faptul că la pompă nu se poate vinde
237
combustibil. Către Ana oil şi Benzoil vindeam motorină. Exista o diferenţă între intrare şi ieşire a produsului, în sensul că se
achiziţiona combustibil şi se vindea motorină, însă aici interveneau acele firme despre care am vorbit anterior: Energrom,
Milenium etc. aceste firme transformau combustibilul în motorină, Excella factura către Milenium Combustibil, Milenium
factura către altă firmă combustibil, cealaltă firmă nu mai factura. o altă firmă factura către Cibin motorină şi Cibin factura
mai departe motorină către altă firmă/clientul– utilizatorul final.
Era o diferenţă între Moldovan şi restul clienţilor, ceilalţi erau stricţi clienţi, Moldovan era de-al casei.
Relaţia comercială cu dl Ghişe se desfăşura astfel: îl contactam, în întrebam câte maşini doreşte, le livram, le
plătea. Facturile erau trimise a doua zi pe mail, ulterior prin poştă. Cantitatea facturată corespundea cu cea livrată pentru
că altfel nu s-ar fi putut încasa toată suma de bani datorată. Noi nu puteam încasa toată suma de bani dacă nu era
cantitatea reală. Cu dl Ghişe nu am avut discuţii legate de provenienţa motorinei şi nici nu am asistat la astfel de discuţii.
Eu nu am ales nici un client. De principiu, doar către aceste două firme livram (Ana Oil şi Benzoil), cu excepţia
situaţiilor în care livram către Bragadiru sau Adunaţii Copăceni. Se livra puţin către aceste două firme deoarece puterea de
cumpărare era mică. Dl Preda îi cunoştea pe ambii clienţi Ana oil şi Benzoil înaintea mea. Cu dl Ghişe am mers eu la Sibiu
şi i-am propus achiziţionarea de motorină, la îndemnul dl preda, iar cu dl Moldovan a discutat dl Preda direct.
Dl Ghişe nu a lăsat să se înţeleagă că ştie despre acest circuit al motorinei, nici nu cred că l-a interesat în mod
direct dacă eu vând marfa sau altcineva, l –a interesat preţul şi condiţiile de livrare.
Nu ştiu cum anume l–a selectat Preda pe Ghişe. Dacă mi-aş exprima părerea, probabil pe baza puterii de
cumpărare a firmei dl Ghişe. Preţul nu era foarte mic, nu m-a întrebat despre acest aspect, iar comparativ cu preţul pieţei,
având în vedere că marfa era livrată la dumnealui şi adăugându-se cantitatea mare, era justificat un discount, pe care l-ar fi
făcut oricine.
Din dosar, nu îl cunoşteam pe dl Blejnar, Comăniţă, Secăreanu, Marta, Puşcaşu, Vrânceanu, Lengiu.
Pe toţi ceilalţi din dosar i-am cunoscut prin intermediul dl Preda, atât pe cei din rechizitoriu, menţionaţi ca
inculpaţi, cât şi pe cei menţionaţi ca martori.
În declaraţia dl Cristescu Vergiliu, acesta a menționat că ne-am cunoscut prin intermediul dl Preda şi că la
propunerea mea i –a fost înființată societatea Milenium. Resping această afirmaţie şi o consider mincinoasă, pentru că nu
mi-a aparţinut ideea înfiinţării Milenium şi nu eu i-am prezentat această idee dl Cristescu, ci dl Preda, care era vărul lui
Cristescu. Aceeaşi este situaţia şi cu privire la dl Niţu Rozin, administratorul Premium Oil. Într-adevăr eu m-am ocupat de
achiziţia de motorină de la Mairon Galaţi, eu am negociat preţurile, nu eu hotăram cantitatea pe care o va cumpăra
Premium Oil, nu eu efectuam plăţile, nu eu aveam beneficii. În Premium Oil, diferenţa de preţ care reprezenta profitul era în
întregime a dl Niţu Rozin. Motivul pentru care se factura de către Rad trans era legat de diminuarea profitului.
Există în încheierea instanţei de fond o afirmaţie cum că Milienium, Cibin, Agroline au fost controlate de către
Jugănaru şi Preda. Arăt că nu am controlat aceste firme, ci doar le-am utilizat în maniera descrisă anterior. Tot instanţa de
fond menţionează şi că am controlat Carpatic Division SRL, dar nu am auzit de această societate până la citirea
rechizitoriului.
În acelaşi document se menţionează că aş fi controlat Premium Oil, Belon Sistem, Class Logistic. Aşa cum arătat
anterior, Premium oil a fost dirijată în cea mai mare parte de dl Niţu, iar celelalte două firme aparţineau dl Teodosiu.
Acesta din urmă se cunoştea cu dl Preda, cu Cristescu Ionuţ, Ionescu.
În acelaşi document, respectiv hotărârea instanţei de fond, la pagina 75 se face referire la plata sumelor de bani
către oamenii de paie. Eu am plătit acele sume de bani, însă sumele pe care le înaintam nu îmi aparţineau, la fel cum nu eu
am plătit înfiinţarea societăţilor, ci dl Preda.
Privind aspectul în care Paler Elena a preluat conducerea societăţilor de transport, fiind acuzat că eu am
interpus-o pe aceasta pentru a mă sustrage răspunderii penale, arăt că nu eu am decis acest lucru, ci dl Preda. Nu ştiu
motivele pentru care s-a decis această schimbare, dar mă gândesc că poate Paler era mai uşor de controlat decât aş fi fost
eu sau poate aş fi putut periclita în vreun fel bună starea societăţii de transport. Nu eu am ales-o pe Paler, am cunoscut-o
când am venit prima dată la București cu acest scop şi am făcut alături de ea formalităţile necesare preluării societăţii.
Pe dl Nemeş Radu l-am întâlnit de câteva ori la Constanţa, la restaurant. Nu am discutat cu acesta, am discutat cu
dl Guliu sau Chirvăsitu. Dl Nemeş nu era prezent la aceste discuţii, era la o altă masă, în incinta restaurantului. Ştiu că era
în cadrul Excella partenerul dl Guliu. Cu dl Guliu discutam despre plăţi, firmele unde se fac plăţile, conturile noi deschise
sau utilizarea celor vechi. Cu dl Chirvăsitu discutam mai multe, legat de administratorii firmelor respective (Cibin, Agroline,
Energrom, firmele fantomă), plăţile către ei. Nu mai ţin minte cum ne-am prezentat, dar am schimbat cuvinte cu dl Nemeş,
nu legat de afacere.
Pe Nemeş Diana nu am văzut-o în viaţa mea.
Pe dl Guliu discutam tot ce ţine unde să facem plăţile, factura de transport, cum să o emitem, contractul de
transport, lui îi spuneam ce sume de bani urma să plătesc în fiecare dimineaţă.
Cu dl Chirvăsitu discutam legat de administratorii societăţilor fantomă, când era nevoie de o nouă societate, către
acesta plăteam banii destinaţi administratorilor acestor societăţi fantomă. L-am cunoscut prin intermediul dl Preda. Ceea ce
a fost transcris din interceptări reflectă în proporţie de 99, 9 % cele discutate cu acesta.
Pe dl Buliga îl cunosc cam în acelaşi circumstanţe în care l-am cunoscut şi pe Nemeş. Ne-am întâlnit de câteva ori
la hotel la constanţa. Ţin minte că de câteva ori dl Nemeş era într-o discuţie şi eu cu dl Buliga eram afară, nu stăteam cu
dumnealor la masă. Ştiu că era dl Nemeş, dl Guliu. Am dezvoltat o relaţie de prietenie cu dl Buliga.
Pe dl Belba îl cunosc ca fiind o persoană bună la toate, de la cumpărarea telefoanelor la retragerea sumelor de
bani. Dumnealui, în declaraţia dată la instanţa de fond, a susţinut că a cumpărat telefoane mobile pentru mine, în scopul de
a comunica conspirat cu ceilalţi membri. Este un aspect eronat, nu a cumpărat niciodată un telefon pentru mine, mi l-am
cumpărat singur. Cu Belba mă întâlneam de fiecare dată când era nevoie de bani numerar, în sume mai mari. Banii în
numerar erau necesari cam tot timpul pentru că zilnic se plăteau diverse cheltuieli, săptămânal se plăteau şoferii. A existat
acea perioadă cu apartamentul dl Preda, când plătea nişte sume destul de mari săptămânal. Se plăteau firme, salariile dl
Cristescu, Ionescu. Banii în numerar erau folosiţi pentru plăţile indicate anterior. am un caiet care conţine tranzacţiile din
perioada respectivă, atât în cont cât şi numerar, pe care îl pot depune ca probă în instanţă, în susţinerea declaraţiei mele.
Pe dl Preda îl cunosc, fiind naşul meu, persoana care îmi oferea indicaţii.
Despre domnii Moldovan şi Ghişe am menţionat anterior în declaraţia prezentă.
238
Pe dna Cozma Mariana am cunoscut-o cu ocazia dosarului. Am discutat cu aceasta la telefon şi a spus că ar dori
să vorbească cu contabila tuturor firmelor despre o factură, spunând că exista o eroare.
Pe dl Ionescu îl cunosc, este fost coleg de facultate, teoretic şoferul meu. acesta se ocupa de înfiinţarea societăţilor
pentru persoanele pe care le trimitea dl Chirvăsitu sau dl Belba, efectua tranzacţii bancare, retrageri de numerar, depuneri.
Pentru extragerile de numerar nu dădeam explicaţii la bancă, nu erau sume foarte mari, erau în limita stabilită de către
bancă. De principiu, retragerile de numerar se făceau din Rad Trans ca urmare a contractelor de creditare legate de
cumpărarea maşinilor, la care am făcut anterior referire. Dacă erau sume mai mari, de 30-40-50 mii lei, erau trimise către
Excella sau alte societăţi şi retrase de către dl Belba.
Doresc de asemenea să ofer explicaţii pentru fiecare dintre declaraţiile date împotriva mea. Ştiu exact ce s-a
întâmplat în detaliu, conform celor declarate anterior, am făcut o bună parte dintre lucrurile imputate, o parte dintre acestea
nu le-am făcut, iar o altă parte nu le-am făcut sub forma descrisă. Ştiu rolul pe care l-a avut acest mecanism, respectiv
obţinerea de foloase materiale, împărţite cred că între fiecare persoană implicată. Consider că cei mai mulţi bani s-au făcut
de către Excella, fiind furnizor.
Reprezentantul Ministerului Public: în perioada 2011-2012 aveţi cunoştinţă ca această activitate să fi fost
protejată de către funcţionari publici cu funcţii importante în cadrul ANAf sau ANV sau şefi ai structurilor regionale fiscale
ori vamale?Răspuns: 100 % nu ştiu, nu pot fi sigur, este doar o bănuială, tind să cred că exista o asemenea posibilitate, dar
nu ştiu mai mult. Mă bazez pe faptul că la un moment a existat o adresă către Rad Trans de la Garda financiară, dacă nu mă
înşel, prin care ne-au fost solicitate toate documentele. Atitudinea persoanei care coordona controlul era destul de ostilă, iar
după ce s-a aflat şi am spus dl Preda de control, mi s-au cerut doar câteva hârtii şi lucrurile s-au liniştit. Nu mi-a oferit o
explicaţie, ci doar că sunt suficiente acele hârtii.
Reprezentantul Ministerului Public: au mai existat alte controale asupra Rad Trans?Răspuns: cu siguranţă au
existat controale în trafic, asupra cisternelor, sigur s-au luat şi probe. Probabil au existat şi alte controale.
Reprezentantul Ministerului Public: care era frecvenţa transporturilor de motorină către Benzoil şi Anaoil şi puteţi
preciza de câte ori au fost controlate în trafic cisternele Rad trans care transportau acest produs de către autorităţile
vamale?Răspuns: nu aş putea preciza frecvenţa, nu era ceva constant, se putea întâmpla şi de 2 ori pe săptămână şi de 2 ori
pe lună, dar se putea întâmpla şi ca în 6 luni să nu fie efectuate controale.
Reprezentantul Ministerului Public: au fost depistate nereguli cu prilejul acestor controale, vizând diferenţa din
documente şi transportul real?Răspuns: nu au existat diferenţe de produs între ceea ce scria pe factură şi ce exista în
maşină. Acesta era motivul pentru care se cumpărau cele 2-3 maşini de către Premium Oil săptămânal, pentru existenţa
setului de acte oferit de către rafinărie, care era multiplicat, pentru restul maşinilor schimbându-se doar avizul. Teoretic,
toţi şoferii transportau motorină către Benzoil de la Mairon.
Reprezentantul Ministerului Public: în acte, aţi transportat şi alt fel de produse decât motorină? Ceea ce ridicaţi
de la Excela, ce apărea în acte că se transporta?Răspuns: nu ştiu dacă în acele cisterne s-au transportat şi alte produse. Se
pleca cu acte de combustibil şi se transformau în acte de motorină pe traseu. Actele de schimbau la ieşirea de pe poartă de
la Oil Terminal.
Reprezentantul Ministerului Public: indicaţi sensul convorbirilor telefonice din data de 23.05.2012, menţionate în
hotărârea instanţei de fond.Răspuns: am fost contactat de către unul dintre şoferi, nu mai ştiu exact cine, că a fost oprit
către vamă pe centura Bucureştiului. Ulterior, aceeaşi persoană a fost oprită de către vamă pe Autostrada A1, moment în
care am decis să merg să văd despre ce este vorba. Am plecat spre autostrada A1 București Piteşti, am sunat-o pe contabilă
pentru a-mi confirma dacă a înregistrat contractul meu la Rad Trans cu funcţia respectivă . contabila mi-a confirmat, am
ajuns pe Autostrada A1 unde era oprită maşina. Am asistat la luarea de probe, am fost rugaţi de către comisionarii vamali
să facem copii de pe actele pe care şoferul le avea asupra sa, după care şoferul a plecat mai departe iar eu m-am întors
acasă. Am prezentat setul de acte de la Mairon.
Reprezentantul Ministerului Public: care este motivul pentru care vă temeaţi de faptul că urmau să fie luate probe
din acea autocisternă?Răspuns: nu eram preocupat de faptul că se luau probe.
Reprezentantul Ministerului Public: ce cunoașteți despre relaţia inculpaţilor Preda şi Nemeş Radu?Răspuns: ştiu
că se cunoşteau. I-am văzut împreună. Nu cunosc alte detalii. Dl Preda nu a avut nicio treabă cu Excella, din câte cunosc eu.
Eu nu am participat la discuţii sau întâlniri între dl Nemeş şi Preda. Nu ţin minte ca dl Preda să îmi fi spus că se întâlnea cu
dl Nemeş. Nu a apărut niciodată exprimarea „Mi-a spus Nemeş”. Când mergeam la hotelul din Constanţa, de cele mai multe
ori mergeam să vorbesc cu dl Preda faţă în faţă afaceri şi socoteli, mă opream la Eni pentru că era şi o benzinărie unde
puteam alimenta fără să plătesc, în sensul că alimentam în contul dl Guliu George şi mâncam înainte de plecare la
restaurant. Nu a stabilit nimeni că acela e locul de întâlnire. Pur şi simplu acolo m-am întâlnit cu Guliu şi Chirvăsitu şi era
ca un fel de obicei, ritual, să mă opresc să îi salut. Ceea ce conta însă era că mă opream să mănânc. Guliu şi Chirvăsitu nu
erau mereu acolo. Când aveam ceva de discutat cu aceştia alegeam restaurantul pentru că era în drumul meu de plecare.
Reprezentantul Ministerului Public: cine era în realitate destinatarul sumelor de bani transferate către Excella?
Răspuns: la acel moment nu cunoşteam, nu conta acest aspect pentru mine. nu pot să spun că eram sigur că ar fi fost dl
Guliu sau Nemeş.
Prima dată când am cumpărat a fost direct de la Chin Complex Borzești. A fost dosarul de la Călăraşi (care se
referea cam la acelaşi lucru ca şi prezenta cauză, doar că erau alte societăţi implicate) în care nu ştiam la fel de multe
despre ceea ce se întâmplă, fiind relativ nou în domeniu şi grup. După încheierea lucrului la Călăraşi, ştiu că a existat o
perioadă de pauză a activităţii tuturor, după care cred că a fost exact când a început şi perioada de referinţă din acest dosar
când s-a reluat activitatea. Pentru mine personal, cel care mi-a spus ce urmează să facem şi când, care a hotărât reluarea
activităţii, a fost Preda.
Reprezentantul Ministerului Public: care a fost câştigul dvs material concret?Răspuns: sunt două aspecte: unul
teoretic şi unul real. Cel real a fost la nivelul supravieţuirii, iar cel teoretic, pe caiet, era foarte mare. Câştigul teoretic
foarte mare nu mi-a fost niciodată înmânat mie, banii rămânând în conturi, controlate însă de către mine. Eu am avut şi
controlul practic şi cel teoretic, dar nu am mi-am luat banii pentru că nu aveam acceptul celorlalţi oameni din dosar, al lui
Preda, Moldovan (în relaţia comercială cu acesta, banii mei trebuiau să fie plătiţi de către acesta, iar ceilalţi de către dl
Preda). Banii de care vorbesc, cei teoretici, au rămas în conturi.
Reprezentantul Ministerului Public: despre ce sume de bani este vorba?Răspuns: cred că de aproximativ 100 lei
pe litru, în lei vechi şi în forma teoretică. Eu ştiu că în vinerea dinainte de lunea anterioară arestării noastre, nu mai existau
239
bani în alte firme la care eu aş fi avut acces, decât în firma de transport. Banii care ar fi trebuit teoretic plătiţi de către dl
Moldovan au rămas probabil la dumnealui în cont.
Apărător inculpat Nemeş Radu: aţi mai avut şi alţi furnizori pentru Premium Oil în afară de Mairon Galaţi, pentru
motorină care să meargă la Benzoil ale căror acte să se folosească pe drum?Răspuns: au existat şi alţi furnizori, unul de
care îmi aduc aminte cu certitudine este Pedatol de la Ploieşti, dar cu siguranţă au mai existat, nu mulţi, dar au mai existat.
Apărător inculpat Ghişe Pavel Dumitru: au fost situaţii pe parcursul colaborării cu dl Ghişe în care să fie
convocat Ghişe la Bucureşti?Răspuns: au existat întâlniri. Eu n u am solicitat niciodată prezenţa dl Ghişe la București,
pentru că nu îmi permit. Cred că întâlnirile cu dl Ghişe au fost ori de câte ori acesta se afla în zonă sau la Bucureşti, când
am discutat despre preţul de achiziţie.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: detaliaţi cum anume ar fi trebuit Moldovan să vă plătească beneficiile
dvs?Răspuns: la termenul anterior, la audierea dl Moldovan am întrebat dacă este cunoscută adresa de email
relaţii@gmail.com. acesta a confirmat că ştia această adresă de mail. Spre deosebire de ceilalţi clienţi cărora li se factura
în realitate marfa livrată, dl Moldovan avea solicitarea ca facturile să îi fie emise în anumite cantităţi, cu anumite preţuri, în
anumite zile. Eu sau dl Ionescu eram cei care întocmeam realmente aceste facturi, în baza listelor pe care dl Moldovan mi le
trimitea pe mail şi care conţineau ziua, luna, cantitatea, preţul pe care îl dorea pentru intrarea motorinei, iar pentru acest
circuit înțelegerea dintre dl Preda şi Moldovan a fost ca banii mei să fie remişi de către Moldovan pentru ca Preda să nu
aibă bătăi de cap. Era vorba despre cei 100 lei vechi pe litru de motorină. Pot să pun la dispoziţia instanţei această
corespondenţă electronică purtată cu dl Moldovan. De exemplu, pe data de 19.08.2011 am primit un mail de la adresa
benzoil98@yahoo.com cu lista de facturi pentru luna iulie. La 24.08.2011, am primit partea a doua a respectivei liste de
facturi, tot pentru luna iulie. Mereu exista un decalaj între emiterea facturilor şi luna facturată efectiv, în sensul că
facturarea se efectua la circa 1-2 după. Probabil se proceda astfel pentru că preţurile cerute de dl Moldovan pe factură erau
apropiate de preţurile de ieşire, astfel încât profitul să fie mic. Este doar părerea mea, deoarece mi s-au cerut facturi şi
pentru benzină deşi nu au existat livrări de benzină. Dintre celelalte persoane din acest circuit, dl Moldovan nu mai plătea
aceste beneficii reale pentru nimeni altcineva.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: în afară de faptul că dl Moldovan plătea mai târziu marfa şi că preţul
era cel de ieşire, acesta mai avea alt beneficiu?Răspuns: da, în sensul că i se livra atât de multă marfă cât dorea. Spre
exemplu, dacă se încărcau 15 maşini şi dl Moldovan avea posibilitatea să le achiziţioneze pe toate, dar şi dl Ghişe ar fi dorit
5, cel mai probabil ar fi fost livrate ori toate ori o bună parte dintre ele dl Moldovan, iar dl Ghişe ar fi primit mai puţin sau
nimic.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: când se făceau livrări către alte firme, cum se proceda cu actele de
transport? Răspuns: actele vizau provenienţa mărfii, avizul era cel diferit.
Premium Oil cumpăra marfă de la Mairon Galaţi, devenind astfel proprietarul mărfii. Ulterior, se realizau avize
către Benzoil şi Anaoil, având în spate aceleaşi documente de provenienţă şi justificative. La destinaţie, aceste acte erau
arse, făcute pierdute, nu ştiu de către cine. Nu cred că cei care primeau marfa ar fi ajuns să vadă acele documente, aşa încât
cred că erau arse de către şoferi. Marfa era facturată a doua zi dimineaţă.
Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: la debutul cercetărilor în dosarul de urmărire penală, Agroline şi Cibin
mai aveau de încasat alte sume de la Benzoil?Răspuns: nu ştiu cifre exacte, însă având în vedere felul în care decurgeau
lucrurile este imposibil ca Benzoil să se fi închis cu aceste societăţi, având în vedere că primea zeci de maşini şi achita un
sfert din marfă.
Apărător inculpat Nemeş Radu: o marfă din partea de la Excella a mers şi la alţi beneficiari decât Benzoil şi
Anaoil?Răspuns: dacă nu mă înşel, au fost livrări de motorină şi către Adunaţii Copăceni şi Bragadiru.
Apărător inculpat Preda Emilian Dumitru: precizaţi dacă cu ocazia constituirii societăţilor comerciale menţionate
în declaraţie, aţi adus aport de capital sau creditări pentru achiziţie marfă?Răspuns: cu excepţia Rad trans, creditările cele
mai valoroase au fost de câteva sute de lei pentru achitarea comisionului bancar şi nu le-am achitat eu, ci persoanele care
se ocupau de tranzacţii la Constanţa, respectiv Paler, Ursu etc.
Apărător inculpat Preda Emilian Dumitru: din conturile pe care eraţi împuternicit, aţi retras sume numerar?
Răspuns: singurele conturi în care eram împuternicit erau ale Rad Trans Concept, cum am detaliat anterior. În celelalte
conturi pe care le controlam, nu aveam drept de semnătură, puteam efectua plăţi prin Internet Banking.
Apărător inculpat Preda Emilian Dumitru: ce beneficii concrete aţi avut în cadrul grupului infracţional?Răspuns:
nu a existat o sumă concretă pe care să o primesc. A existat următoarea situaţie: de exemplu, se adunaseră circa 3-400.000
lei, ipotetic, iar din aceştia am primit 15-20.000 lei. Dl Preda stabilea cât anume primeam, la nivelul în care ceream
permisiunea ca din banii numerar pe care îi retrăgeam pentru plăţile zilnice să îmi opresc 5.000 – 10.000 lei, la diferite
intervale. Aceştia erau banii care proveneau din relaţia cu Preda. Banii din partea dl Moldovan nu i-am primit vreodată, au
rămas acolo.
Apărător inculpat Preda Emilian Dumitru: Se făceau plăţi de la Milenium către Excella?Răspuns: da, dar nu se
plătea combustibil, ci se plăteau 1000 tone de motorină ori preţul de achiziţie. Mie îmi transmitea acest preţ dl Preda, pentru
că era preţul la care cumpăra marfa, inclusiv fluctuaţiile.
Apărător inculpat Preda Emilian Dumitru: deţineţi dovezi în sensul că banii pentru constituirea societăţilor de
tipul Cibin etc proveneau de la Preda?Răspuns: deţin dovezi cu privire la faptul că banii înaintaţi către oamenii de paie
proveneau de la Preda, pentru că există şi interceptări cu privire la acest aspect. Oamenii de paie erau administratorii
societăţilor Cibin, Enegrom, Agroline etc. Pe lângă interceptările deja existente, pot indica cu certitudine datele la care am
efectuat plăţile către Chirvăsitu, pentru acele persoane. Mi-am notat toate acest lucruri pe caietul la care am făcut trimitere
anterior. la momentul la care ofiţerii DGA au descins la hotelul din Mamaia în care eram cazat aveam acest caiet şi încă
unul, aceştia nu au avut mandat să intre în camera de hotel, ci doar să mă ia pe mine de acolo. Aceste două caiete au rămas
în camera de hotel. Restul agendelor, notiţelor au fost ridicate cu ocazia percheziţiilor. Nu le-am folosit anterior pentru că
nu m-am aşteptat să fiu condamnat la 7 ani închisoare şi nu mă refer neapărat la acest dosar pentru că în acest dosar am
făcut destul de multe tâmpenii. Mă refer şi la dosarul de la Călăraşi în care în decembrie 2017 am primit la fel o
condamnare de 7 ani.
Apărător inculpat Preda Emilian Dumitru: însemnările din caiet sunt scrise doar de către dvs?Răspuns: 99 % sunt
sigur că da. Eu am completat în acest caiet, nu a mai avut altcineva acces la caiet.
Martora Doboş Maria a declarat următoarele:
240
Din cauză cunosc pe Nemeş Diana, pe fostul său soţ – Nemeş Radu. Am cunoscut-o pe Nemeş Diana întrucât
aceasta a lucrat şi lucrează în prezent împreună cu mine. O ştiu din 2004, când m-am dus în urma unui interviu să lucrez.
Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: cum aţi caracteriza-o pe Nemeş Diana în activitatea pe ca re o
desfăşura la sala de fitness?
Răspuns: întotodeauna a fost o persoană modestă şi perfecţionistă în acelaşi timp. am comunicat din priviri,
întotdeauna ne arăta ce avem de făcut fără să ne spună, ne dădeam mereu seama ce vrea să ne spună. A fost şi este un coleg
foarte bun şi respectă programul din toate punctele de vedere.
Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: cât de des venea Nemeş Diana la sala de fitness, care erau preocupările
acesteia? Aţi auzit să se fi îngrijit de copii?Răspuns: avea un program de lucru ca şi noi, însă din când în când trebuia să
lipsească pentru a-şi lua copiii de la şcoală, după care se întorcea să îşi reia activitatea.
Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: cum aţi perceput stilul de viaţă al acesteia, avea un stil de viaţă mai
ridicat faţă de media normală?Răspuns: stilul ei de viaţă era apropiat cu cel pe care îl aveam şi îl am eu, deoarece ştiu cum
este să ai copii şi întotdeauna vorbea despre copii, despre activităţile extraşcolare ale acestora şi nu mi s-a părut nimic ieşit
din comun în ceea ce făcea, în timpul serviciului fie în afara serviciului.
Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: care erau atribuţiile profesionale ale acesteia?Răspuns: de-a lungul
timpului a avut tot felul de preferinţe în această zonă legată de prevenţie, a făcut tot felul de cursuri, de Yoga, face facultatea
de Kinetoterapie, a fost atrasă de această zonă şi a investit în pregătirea profesională.
Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: aţi auzit vreodată din discuţii sau vorbind cu Nemeş Diana despre SC
Excella Real Grup SRL?Răspuns: nu, a fost un şoc când am aflat la ştiri despre această informaţie.
Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: cunoaşteţi din discuţiile purtate cu Nemeş Diana despre implicarea
acesteia în afaceri cu petrol?Răspuns: nu , deoarece activitatea sa principală era cea pe care o am şi eu şi pe care o are şi
astăzi. Probabil că în timpul liber era cu copiii, nu ştiu dacă mai făcea şi altceva.
Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: cunoaşteţi dacă Nemeş Diana a menţionat vreodată plecări de interes în
Dubai? Răspuns: nu am auzit-o vorbind despre acest lucru niciodată.
Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: activitatea doamnei Nemeş Diana se rezuma la administrarea sălii sau
se preocupa şi de activitatea concretă?Răspuns: era prezentă şi în activitatea de zi cu zi, practic munceam cot la cot şi se
ocupa şi de administrarea sălii.
Prin încheierea din data de 18 aprilie 2018, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul
Prin încheierea din data de 20 aprilie 2018, Înalta Curte a admis proba solicitată de Ministerul Public - Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, respectiv audierea martorului Puşcaşu Ştefan
şi a dispus administrarea acestei probe la data de 12 iunie 2018, ora 09:30.
A admis proba cu înscrisuri solicitată de inculpatul Blejnar Sorin constând în:
- adresa Societăţii Civile Profesionale de Avocaţi Manolache şi Asociaţii nr. 475/17.10.2017 către ANAF,
înregistrată sub nr. 71867/17.10.2017, prin care se solicită precizări în legătură cu dispoziţiile legale privind organizarea şi
funcţionarea A.N.A.F. în perioada 2009-2012, precum şi precizări privind activitatea desfăşurată de preşedintele A.N.A.F. în
acea perioada (filele 1-2 cerere inculpat);
- adresa de răspuns a A.N.A.F., Direcţia Generală de Organizare şi Resurse Umane, nr. A-RUM
5179/17.11.2017 (fila 3) cu anexa adresa A-RFC nr. 1881/07.11.2017 a Direcţiei Generale de Coordonare a Inspecţiei Fiscale
din cadrul ANAF referitoare la atribuţiile şi responsabilitățile preşedintelui ANAF în coordonarea inspecțiilor fiscale (filele
32-34 cerere inculpat);
- adresa de răspuns a ANAF, Direcţia Generală de Organizare şi Resurse Umane, nr. A-RUM 6674/08.12.2017, în
completarea Adresei nr. A-RUM 5179/17.11.2017, la care este anexată Adresa nr. 29396/SIV/AI/04.12.2017 a Direcţiei
Generale a Vămilor privind precizări referitoare la atribuţiile preşedintelui ANAF în coordonarea activităţilor de inspecţie
fiscală (filele 35-37 cerere inculpat);
- adresa nr. 800432/02.03.2012 a Ministerului Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,
Cabinet Preşedinte, transmisă către Secretarul de Stat din cadrul Ministerul Finanţelor Publice, coordonator al
Departamentului de Legislaţie, prin care s-au formulat propuneri de modificare a legislației fiscale şi/sau procedural fiscale în
vederea combaterii evaziunii fiscale (filele 38-46 cerere inculpat);
Cabinet Preşedinte, transmisă către Secretarul de Stat din cadrul Ministerul Finanţelor Publice, coordonator al
Departamentului de Legislaţie, prin care au fost retransmise propuneri formulate prin Adresa nr. 800432/02.03.2012 (filele
47-57 cerere inculpat);
Cabinet Preşedinte, transmisă către I.G.P.R., prin care sunt comunicate anumite aspecte şi modalități de acţiune comune
instituțiilor cu atribuţii în combaterea evaziunii fiscale (filele 58-59 cerere inculpat);
- răspunsul Ministerului Finanţelor Publice, A.N.A.F., Cabinet Preşedinte, înregistrat sub nr.
800.907/S.B./05.04.2012, referitor la Adresa nr. 14/N.N./03.04.2012 a Guvernului României, prin care sunt solicitate unele
situaţii spre a fi avute în vedere la evaluarea activităţii instituţiei (filele 82-91 cerere inculpat);
Ia act de depunerea de către inculpatul Blejnar Sorin a următoarelor acte normative în susţinerea înscrisurilor
depuse ca probă:
- Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea şi funcţionarea ANAF (filele 4-23 cerere inculpat);
- Ordinul Ministerului Finanţelor Publice, A.N.A.F., nr. 1722 din 04.12.2009, prin care este aprobat Regulamentul de
organizare şi funcţionare al aparatului propriu al ANAF şi extras din acest Regulament în care sunt precizate atribuţiile
preşedintelui ANAF (filele 24-27 cerere inculpat);
- Ordinul Ministerului Finanţelor Publice, ANAF, nr. 3834/29.12.2011 prin care este aprobat Regulamentul de
organizare şi funcţionare al aparatului propriu al ANAF şi extras din acest Regulament în care sunt precizate atribuţiile
preşedintelui ANAF (filele 28-31 cerere inculpat);
- Regulament de organizare şi funcţionare al A.N.A.F. aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.
3834/29.12.2011 (filele 60-81 cerere inculpat).
241
A constatat proba administrată prin depunerea înscrisurilor menţionate la dosarul cauzei (filele 149-239, vol. 18 al
dosarului de apel).
A admis proba cu înscrisuri solicitată de inculpatul Ghişe Pavel Dumitru şi inculpata S.C. Ana Oil S.R.L. şi
constată proba administrată prin depunerea înscrisurilor la filele 57 – 136, vol. 19 al dosarului de apel.
A admis proba cu înscrisuri solicitată de inculpatul Jugănaru Andrei Florin constând în corespondenţa electronică
(filele 125-144, vol. 20 al dosarului de apel) şi notări personale ale inculpatului într-un caiet culoare albastru, cu spiră,
liniatură matematică, cu privire la modul de efectuare a plăților (19 pagini de adnotări numerotate; 3 pagini de adnotări,
nenumerotate, la finalul caietului) şi a constatat proba administrată prin depunerea înscrisurilor la dosarul cauzei.
A admis cererea formulată de inculpatul Nemeş Radu şi dispune audierea expertului, conform art. 179 Cod
procedură penală, cu privire la: lămurirea constatărilor sau concluziilor expertizei cu privire la influenţa Ordinului
Preşedintelui ANAF nr. 3389/2011 pentru stabilirea prin estimare a bazei de impunere;modul de calcul al impozitului pe
venit şi TVA cu referire la stocul de motorină;influenţa tranzacțiilor nereale, respectiv achiziția de țiței şi vânzarea de CLG şi
CL Navo asupra calcului pe TVA colectat aferent vânzării de motorină în cuantum de 73.832.231,64 lei;modul de calcul al
impozitului pe venit şi TVA cu referire la acciză;influenţa facturilor de transport pe ruta Nicolae Bălcescu (antrepozit fiscal
S.C. Excella Real Grup) - Sibiu/Mediaș (locul de vânzare a motorinei) asupra concluziilor expertizei, cu privire la modul de
calcul al TVA;influenţa facturilor de transport pe ruta Oil Terminal (loc de
încărcare) - Nicolae Bălcescu (antrepozit fiscal - loc de descărcare) asupra concluziilor expertizei, cu privire la modul de
calcul al TVA;influenţa cantităților de motorină livrate en gros către S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. de la
ROMPETROL, LUKOIL asupra concluziilor expertizei.
A dispus audierea expertului la termenul de judecată din data de 12 iunie 2018, ora 09:30.
A dispus transmiterea către expert a cererii privind lămurirea expertizei formulată de inculpatul Nemeş Radu.
A admis cererea formulată de inculpatul Nemeş Radu şi a dispus efectuarea unei adrese către Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie prin care să se comunice în ce a constat sprijinul ofițerilor
din cadrul Serviciului Român de Informaţii în desfăşurarea urmăririi penale în prezenta cauză (menţionat în comunicatul de
presă nr.545/VIII/3 din 10.07.2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională
Anticorupţie), după caz, să se indice care au fost actele de urmărire penală efectuate în acest mod.
A fixat termen pentru comunicarea răspunsului de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 07.06.2018.
A respins cererea formulată de inculpatul Nemeş Radu cu privire la efectuarea unei adrese către Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a se comunica modul de efectuare al
interceptărilor, având în vedere răspunsul aflat la dosarul cauzei, transmis prin adresa nr. 54/P/2012 din data de 04.05.2016,
comunicată la solicitarea instanţei de fond de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia
Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei.
A respins cererea de probe solicitată de inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan cu privire la înscrisurile referitoare la
încercarea de autorizare a unei alte societăţi comerciale.
Prin încheierea din data de 12 iunie 2018, potrivit art. 420 alin. (5) şi (11) Cod procedură penală rap. la art. 381
Cod procedură penală, Înalta Curte a procedat la audierea martorului Puşcaşu Ştefan, a martorei Amarinei Laura
Loredana, precum şi la audierea expertei Timofte Adriana Florentina.
A încuviinţat proba constând în obţinerea datelor de la Oficiul Registrului Comerţului referitoare la sediul firmei
„La Reclama”, solicitată de către Reprezentantul Ministerului Public şi a pus în vedere parchetului să facă demersurile
necesare pentru administrarea acestei probe.
A respins cererea de probe cu înscrisuri formulată de către Reprezentantul Ministerului Public, constând în
ordonanţa de instituire a măsurii controlului judiciar din data de 19.12.2017 dată în dosarul nr. 106/D/2016 al Direcţiei
Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei faţă de Puşcaşu Ştefan.
A prorogat discutarea cererii cu privire la înscrisurile în circumstanţiere solicitate de către apelanta inculpată Nemeş
Diana Marina până la momentul la care apărarea se va afla în posesia acestora.
A prorogat discutarea cererii vizând efectuarea unei completări sau supliment la expertiză, formulată de către
apărătorul apelantului intimat inculpat Nemeş Radu, pentru termenul din data de 26.06.2018 şi pune în vedere apărării acestui
inculpat ca obiectivele formulate să fie depuse la dosar până la data de 20.06.2018.
A pus în vedere părţilor şi Reprezentantului Ministerului Public ca până la data de 20.06.2018 să depună la dosar
eventuale cereri de probe, termenul din data de 26.06.2018 fiind termenul la care se vor discuta ultimele cereri de probe în
raport de toate actele efectuate în prezenta cauză.
A pus în vedere părţilor, apărării şi Reprezentantului Ministerului Public ca până la data de 26.06.2018 să verifice
dacă mai sunt alte precizări de făcut la adresele solicitate anterior, referitoare la modalitatea în care s-au desfăşurat cercetările
în prezenta cauză.
Totodată, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas
Logistic S.R.L.
Martorul Pușcașu Ştefan a declarat următoarele: Din prezenta cauză, cunosc pe Sorin Blejnar, Andreea Blejnar,
Radu Nemeş, dl Buliga.
I-am cunoscut pe aceştia în contextul relaţiei cu Codruţ Marta, din cercul lor de prieteni în perioada 2009-2010,
nu mai ştiu exact, până în anul 2011.
Cu privire la relaţia dintre dl Codruţ Marta cu Blejnar: ştiu că erau colegi de cabinet la ANAF şi prieteni din
copilărie. Cu Radu Nemeş bănuiesc că dl Codruţ Marta era prieten fiindcă se cunoşteau, vorbeau. Mi-a fost prezentat dl
Nemeş de către dl Codrut Marta ca prieten, cunoştinţă. Dl Blejnar şi dl Nemeş cred că se cunoşteau prin dl Codruţ Marta.
Pe dl Buliga îl cunosc prin transmiterea banilor pe care mi-i aducea. Lucram la societatea comercială La reclama. SRL,
care avea un punct de lucru în Bucureşti. Dl Buliga imi transmitea sume de bani pe care trebuia să i le dau dl Codruţ Marta.
Sunt cercetat în legătură cu aceste sume de bani. Doresc să dau declaraţie în continuare, după ce mi s-a adus la
cunoştinţă faptul că ceea ce spun poate fi folosit împotriva mea, dar şi faptul că pot solicita că pot fi audiat în prezenţa unui
avocat, precum şi că nu sunt obligat să dau declaraţii care să mă autoincrimineze.
Nu mi se spunea nimic, ci dl Codruţ Marta îmi spunea la început că voi fi căutat şi după o anumită perioadă de
timp mă suna dl Buliga pe telefon, că ajunge în Bucureşti şi să ne vedem. Când ne vedeam, îmi lăsa geanta cu bani şi eu o
242
lăsam dl Codruţ Marta. S-a întâmplat odată să îmi lase dl Codruţ Marta o geantă, nu mi s-a spus ce e în ea, ci doar că o
lasă pentru o anumită perioadă de timp. M-am uitat în geantă din curiozitate şi am văzut că erau bani, respectiv bancnote de
50-100 euro. Era o geantă de laptop neagră. Dl Marta a venit şi a luat acea geantă ulterior. Dl Buliga venea cu geanta
respectivă la 2-3 săptămâni în fiecare lună. Geanta lăsată de dl Marta nu ştiu dacă era geanta lăsată de Buliga.
Am făcut această legătură pentru că am constatat ulterior că de acolo provenea, când mi s-a spus că voi fi sunat
de către Buliga să iau geanta şi să o las la firmă până vine dânsul. Ştiu că exista o relaţie între Buliga, Blejnar şi Nemeş de
la Codruţ Marta. Acesta mi-a povestit că sunt prieteni, au afaceri împreună, nu îmi povestea cu detalii, ci doar m-a rugat să
îi ţin acei bani la birou până vine dânsul. Mi-a spus că o parte din bani şi-o oprea dânsul şi o parte ajungea la Andreea
Blejnar. Aceasta era soţia dl Blejnar. Nu mi-a povestit de ce ajungeau banii la aceasta. La început geanta era dusă de
Codruţ Marta, iar după aceea m-a rugat pe mine, dacă pot să mă duc să îi las geanta doamnei Andreea Blejnar. Ştiu că avea
biroul pe o străduţă din Vitan, un birou de avocatură, nu ştiu exact adresa. Ajungeam acolo cu maşina. Biroul era vizavi de
benzinăria Lukoil, intersecţia Mihai Bravu cu Vitan. Biroul era într-un bloc cu 3-4 etaje, era la parter. Dl Marta mi-a
indicat adresa la care să las geanta. Mergeam la dna Blejnar de câte ori îmi indica dl Marta, dânsul mă anunţa. Nu mai ştiu
exact, dar cred că am fost de 4-5 ori în perioada 2009-2010-2011, nu mai ştiu exact. Când ajungeam la birou, mă întâlneam
cu dna Andreea Blejnar, i-o lăsam dânsei şi plecam. Sunam la interfon, mi se deschidea de către secretariat şi aşteptam în
biroul dânsei dacă nu era la birou. Lăsam geanta cu totul acolo.
Arăt că dl Buliga Mihai este cel aşezat în sală, în rândul din spate.
Pe Buliga, Blejnar şi Nemeş nu i-am văzut împreună toţi 3, dar separat i-am văzut pe dl Blejnar, atunci când eram
la masă cu Marta şi Nemeş Radu. Blejnar a intrat în acea locaţie şi a salutat, trecând mai departe. Nu a existat nicio discuţie
referitoare la Blejnar Sorin între cei care erau la masă.
Dl Buliga îmi lăsa geanta, ştiam că sunt pentru dl Codruţ, pentru că mă suna înainte să mă anunţe. Cu dl Buliga
nu discutam nimic, doar îmi lăsa geanta.
Pe dl Comăniţă îl ştiu din vedere. Ştiu că era prieten cu dl Marta şi am fost odată chemat prin şoferul domnului
Marta – Florin Ţapu, care m-a dus şi m-a prezentat domnului Comăniţă, care dorea să ia legătura cu dl Marta, care era
plecat din ţară la acel moment. Şoferul dl Marta m-a dus pe o stradă de lângă Sala palatului, pe unde este sediul Apanova,
pentru a vorbi cu dl Comăniţă. Ne-am întâlnit pe stradă cu Comăniţă Viorel. Cel din urmă dorea să vorbească cu Marta,
avea nişte hârtii. I-am spus că o să îi transmit să îl caute. Cred că dl Marta i-a precizat că sunt acolo la firmă şi dacă
vreodată va fi nevoie, să mă contacteze, pentru că eu vorbesc mai des cu dl Marta. Bănuiesc acest lucru. Firma La Reclama
aparţinea domnului Marta. Ştiu că persoana cu care am vorbit era dl Comăniţă pentru că şoferul lui Marta mi-a spus acest
lucru, însă este posibil să îl fi cunoscut pe Comăniţă şi din vedere. În sală, arăt că dl Comăniţă este cel îmbrăcat în cămaşă
albă. Avea nişte hârtii în care dl Comăniţă era anchetat, cercetat, nu am înţeles foarte bine pentru că vorbea foarte repede.
Ştiu că era seara, dar nu ştiu exact data. I-am transmis dl Marta că dl Comăniţă doreşte să vorbească cu dânsul, că are nişte
probleme. Dl Marta mi-a spus că o să-l contacteze. Nu pot preciza anul.
Cred că dl Comăniţă a venit la noi la firmă, se întâlnea cu dl Marta. Cred că a venit de 2 ori, nu mai ştiu exact. Nu
îmi aduc aminte când au avut loc aceste întâlniri, ştiu că se întâlneau la birou şi discutau. Firma La reclama a avut mai
multe sedii. A avut sediu o perioadă ep strada Foişorul de foc, apoi pe strada Sachelarie (în spatele la Piaţa Iancului, la
curte), apoi la Piaţa Dorobanţi, pe strada Zambaccian, unde s-a aflat ultima oară sediul. Întâlnirile dintre dl Comăniţă şi
Sorin Blejnar, de care vorbeam, au avut loc la Foişorul de foc, pe bd Ferdinand nr. 48. Când mă întâlneam cu dl Buliga, nu
ne vedeam la sediul firmei, ci în afara acestuia. Dl Blejnar mai venea la noi la firmă, se vedea cu dl Marta, dar şi cu
Comăniţă. Îi vedeam din biroul în care stăteam, prin geam, cum veneau, stăteau, ieşeau, dar nu am participat. Nu mai ştiu
ce funcţii avea Blejnar, Comăniţă sau Marta la momentul acelor întâlniri la sediul firmei La Reclama. Ştiu că dl Blejnar cu
dl Marta aveau funcţii, lucrau la ANAF. Dl Comăniţă ştiam că e cunoştinţa dl Marta şi Blejnar, dar nu ştiam ce funcţie are.
Reprezentantul Ministerului Public: aveţi cunoştinţă de existența unor situaţii în care o parte dintre sumele de bani
transmise în această modalitate de către Buliga, să fi ajuns şi la inculpatul Comăniţă?Răspuns: ştiu de la dl Marta că au
ajuns din acele sume de bani şi la dl Comăniţă. Nu mi-a explicat de ce ajungeau banii la aceste persoane, ci doar că îi
trebuiesc banii pentru Comăniţă. la început nu am ştiut că în genţi sunt bani, dar apoi a devenit clar. L-am întrebat pe dl
Marta, după ce mi-a lăsat acea geantă şi m-am uitat ce era în ea, am văzut că era plină cu bani şi când a venit i-am spus că
sper să nu îmi creeze probleme. Acesta mi-a spus să stau liniştit, că nu e treaba mea.
Î: Marta v-a dat vreodată instrucţiuni cu privire la modalitatea de împărţire a banilor şi eventual destinatarii?R:
dl Marta împărţea banii. Temporar eram de faţă, stăteam 2-3 minute, plecam, iar reveneam. Mă chema să mă întrebe câte
ceva, dar nu stăteam să văd ce face. Nu îmi spunea despre ce sume era vorba, doar îmi spunea că Buliga îmi va lăsa bani şi
să îi ţin la birou. Nu mi-a explicat de ce ţinea sume atât de mari de bani. Nu ştiu dacă exista o relaţie de afaceri prin firma
La reclama care să justifice plata unor sume de bani între Marta, Blejnar, Comăniţă, Buliga şi Nemeş. Dl Marta nu mi-a
povestit cu ce se ocupă dl Nemeş şi Buliga. Când am stat la masă cu Nemeş şi Buliga, m-a chemat Marta 5 minute să mi-l
prezinte pe dl Nemeş şi că este posibil în câteva zile să mă sune să îmi lase o geantă cu bani. Dl Marta urma să plece din
ţară în ziua următoare sau chiar în aceeaşi zi. eram la masă, la un hotel cu restaurant jos, pe o stradă pe Bulevardul 1 Mai,
de pe calea Victoriei pe 1 Mai, actualul bulevard Mihalache. Mi-a zis să facem cunoştinţă şi că e posibil să mă sune, să mă
caute pentru că el va fi plecat. S-a referit expres la o geantă cu bani pe care urma să mi-o lase dl Nemeş. Nu mai ţin minte
dacă am fost sunat de dl Nemeş Radu. Ştiu că era iarnă, era zăpadă, era luna decembrie cred. Înainte de această întâlnire,
primeam genţi pe care mi le lăsa dl Marta, în sensul că spunea că lasă o geantă la firmă pentru o oră sau două.
Î: geanta de la Buliga o duceaţi direct la biroul doamnei Andreea Blejnar sau trecea şi pe la firma dvs?R: trecea
întâi pe la firma La reclama, dl Marta împărţea banii. Ştiu că îşi oprea şi el bani. Îmi zicea că ce rămânea lăsa în firmă şi ne
ajuta şi pe noi să plătim taxe şi salarii. Vedeam că în geantă sunt bani. Dl Marta deschidea geanta şi se vedea că sunt bani
în ea. Dl Marta oprea o parte din bani, care rămâneau în aceeaşi geantă şi spunea că o să î mi spună el să îi duc la Andreea
Blejnar, dar după ce vorbeşte el cu Sorin Blejnar. Dl Marta vorbea direct cu dl Blejnar. Au fost situaţii înainte când îmi
spunea să duc o parte din bani doamnei Blejnar, dar să o sun a doua zi şi au fost situaţii în care îmi spunea că trebuie să
vorbească mai întâi cu Sorin Blejnar şi apoi să mă duc. În firmă exista un seif. Aceşti bani stăteau mai tot timpul în numerar
la sediul firmei. Se împărţeau şi ce rămânea, stătea în seif şi dl Marta îşi lua pentru el sau pentru firmă.
Î: cunoaşteţi care era procentul destinat doamnei Andreea Blejnar sau Sorin Blejnar? Care era regula de
împărţire a banilor?R: s-a întâmplat o dată să fiu chemat în biroul dl Marta, dar nu ştiu din ce motiv mi-a spus să ştiu eu că
243
40% sunt pentru el şi 40% pt Blejnar şi 20% pentru Comăniţă. Mi-a spus că să ştiu eu şi am întrebat de ce e nevoie să ştiu
eu, dar nu mi-a dat un răspuns.
Î: au fost situaţii când în lipsa dl Marta aţi împărţit personal aceste sume de bani?R: nu mai ţin minte exact.
Î: ce îi spuneaţi doamnei Andreea Blejnar când ajungeaţi acolo? R: mă duceam la firmă, la biroul dânsei, o
aşteptam în birou sau dacă era a acolo, eram invitat în birou, îi lăsam geanta şi plecam. Atât. Au fost situaţii când a scos
banii şi i-a băgat în seif. Anterior nu am povestit aceste lucruri pentru că nu am înţeles întrebarea instanţei.
Î: aţi dus sume de bani şi la locuinţa inculpatului Blejnar Sorin?R: da. Acesta locuia într-un apartament vizavi de
secţia 11 Poliţie. Nu i-am dus bani personal lui Blejnar Sorin, ci tot doamnei Andreea Blejnar, care era acasă şi îi primea.
Nu pot să explic de ce anterior nu am spus că duceam bani şi acasă la Sorin Blejnar, nu numai la cabinetul soţiei sale. Ştiam
unde locuieşte Sorin Blejnar pentru că dl Marta mi-a dat o adresă scrisă pe o hârtie. Era un apartament într-un bloc cu 8
etaje, cel de la stradă, nu ştiu exact. Stătea la etajul 6. Nu mai ştiu exact, dar cred că am fost de 2 sau3 ori acolo. O dată am
intrat în apartament şi am aşteptat pe hol la intrare. Era o uşă de metal la apartament, era un hol cu gresie pe jos, nu mai ţin
minte culoarea. Nu îmi aduc aminte alte detalii cu privire la hol, e posibil să fi fost şi un cuier la intrare. Nu mai ştiu.
Î: ce anume aţi aşteptat pe holul apartamentului? Pe cine şi cui i-aţi dat banii?R: pe dna Andreea Blejnar. Au fost
situaţii când uşa mi-a fost deschisă de nişte persoane în vârstă, posibil părinţi, nu ştiu cine sunt. Nu îmi aduc aminte detalii,
ştiu că sunam la uşă, ori îmi răspundea dna Andreea ori acele persoane.
Î: cunoaşteţi estimativ ce sumă de bani a primit dna Andreea Blejnar în această modalitate?R: nu erau sume
exacte, fixe. Erau situaţii când era vorba de 50.000 euro, din ce ţin eu minte. De exemplu, îmi lăsa geanta şi vedeam
estimativ când duceam geanta. Erau puşi într-o geantă, îi vedeam pur şi simplu, nu pot să explic cum arată 50.000 euro într-
o geantă, nu pot să explic de ce anterior la întrebarea instanţei nu am dat aceste detalii. Erau în bancnote de 50 euro, suma
estimată anterior de 50.000 euro. Geanta era una de laptop, subţire, cu fermoar. Cred că avea 50 cm pe 30-40 cm.
Î: Andreea Blejnar era mulţumită de dimensiunea bancnotelor?R: a fost o situaţie când mi-a atras atenţia să îi
transmit dl Codruţ să îi trimită şi bancnote mai mari, nu doar de 50 euro. I-am transmis dl Codruţ. Nu am povestit anterior
aceste detalii pentru că anterior am crezut că sunt întrebat cu privire la conversaţii cu dna Blejnar, nu cu privire la aceste
aspecte.
Î: aţi avut vreo calitate în prezentul proces penal şi cine v-a angajat apărător în faza iniţială a cercetărilor?R: ştiu
că dl avocat a fost plătit de către dl Blejnar şi Ţica Horaţiu. Dl Ţica Horaţiu mi-a transmis acest lucru, că a fost plătit
avocatul de către dânsul şi dl Blejnar şi să le mulţumesc pentru acest lucru. Dl Ţica era prieten de-al domnului Marta şi
Blejnar. În prezentul dosar am avut calitatea de inculpat. Eram acuzat de aderare la grup infracţional şi evaziune fiscală.
Apărător inculpat Nemeş Radu: până la a vi se face cunoştinţă cu Radu Nemeş, aţi afirmat că vi se lăsau genţi de
către dl Marta. De la cine proveneau aceste genţi?Răspuns: dl Marta a lăsat genţi la birou. Nu ştiam la acel moment de
unde proveneau genţile. Î: aveţi vreo relaţie de rudenie cu Marta Codruţ?R:da, suntem veri de gradul 2 sau 3.
Apărător inculpatul Blejnar Sorin: la momentul la care l-aţi observat pe Blejnar la sediul societăţii La reclama, în
împrejurările descrise anterior, unde avea societatea sediul? Pe bl Ferdinand?Răspuns: da.Î: societăţile lui Marta aveau
contracte de asistență juridică încheiate cu societatea Manolache şi asociaţii, unde dna Blejnar avea calitatea de avocat?R:
nu cunosc, dar bănuiesc că dacă aveau nevoie apelau, pentru că se cunoşteau. Nu ştiu dacă la firma La reclama aveau
contract cu această firmă de avocatură. Î: care era scopul remiterii sumelor de bani despre care aţi vorbit?R: nu ştiu.
Apărător inculpatul Blejnar Sorin: aţi fost numit în calitate de colaborator de către procurorul din cadrul DNA?
Răspuns: nu.Î: aţi semnat vreodată un contract de asistenţă juridică între la Reclama şi societatea Manolache şi asociaţii?R:
nu, nu îmi aduc aminte. Î: ce puteţi spune despre eventuale sume de bani primite de Sorin Florea? R: da, am fost de 2 ori la
dl Sorin Florea, trimis fiind de către dl Marta. Dl Sorin Florea ştiu că lucra la Garda financiară, undeva la rond Alba
Iulia. : puteţi vorbi despre un procent pe care dl Sorin Florea îl primea?R: nu ştiu de procente, ştiu că am fost trimis la
dânsul de către dl Marta şi că locuia acolo. Dl Marta nu mi-a explicat procentul despre care am vorbit anterior, în cuantum
de 40-40-20 şi nici ce reprezenta el, în ceea ce îi priveşte pe Blejnar şi Comăniţă.
Apărător inculpat Buliga Mihai: în ce an l-aţi cunoscut pe Buliga şi în ce context?Răspuns: nu mai ţin minte exact.
Ştiu că venea cu dl Radu Nemeş, era şoferul dânsului. Veneau la firma La reclama. Î: a discutat dl Buliga cu dvs despre
Blejnar, Nemeş, Comăniţă, dna Blejnar?R: nu îmi aduc aminte. Î: cum explicaţi afirmaţia potrivit căreia banii aduşi de
Buliga erau special pentru dl Blejnar?R: dl Marta îi împărţea şi îmi spunea cui este destinată fiecare parte din banii
împărţiţi. Î: aţi discutat vreodată cu dl Buliga despre conţinutul genţii?R: nu, nu îmi aduc aminte. Reprezentantul
Ministerului Public: Buliga a adus sume de bani la sediul firmei lui Marta şi în perioada în care acest sediu se afla în zona
Piaţa Iancului, respectiv în zona Zambaccian?Răspuns: nu am văzut să fi adus sume de bani la sediul din Zambaccian,
odată m-a sunat şi mi-a adus un tort în zona Pieţei Dorobanţi, într-o parcare. În Piaţa Iancului nu mi-a adus bani, noi ne
vedeam în altă parte, la rond Alba Iulia. În această perioadă aveam sediul la punctul de lucru din Piaţa Iancului. Î: i-aţi dus
bani lui Florea Sorin?R: da, i-am dus bani lui Florea Sorin.Î: v-a cerut dl Marta să prezentaţi o anume vesiune nereală în
ipoteza în care cineva vă întreabă dacă v-aţi întâlnit cu Florea Sorin? R:da, o dată când am fost la Florea Sorin, acesta m-a
întrebat de ce mă trimite pe mine Marta, iar eu i-am transmis lui Marta să nu mă mai trimită pe mine, iar dl Marta mi-a spus
să transmit, dacă voi fi întrebat, că vreau să aranjez o vânătoare, să meargă ei la vânătoare, respectiv Florea Sorin şi Marta
Codruţ.
Martorul Amarinei Laura Loredana a declarat următoarele: nu cunosc niciunul dintre cei al căror nume mi-a fost
citit de pe lista de şedinţă a părţilor din prezenta cauză. Îi cunosc doar pe Nemeş Diana şi Nemeş Radu cred că din anul
2007 sau 2008, respectiv sfârşitul anului 2007 - începutul anului 2008. Cu Nemeş Diana am o relaţie de prieteni, dezvoltată
pe baza copilului. Copiii noştri sunt de aceeaşi vârstă şi au mers la aceeaşi grădiniţă, ulterior la aceeaşi şcoală.
Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: în perioada 2011-2012, care erau preocupările doamnei Nemeş Diana?
Răspuns: aceasta avea o viaţă normală de mamă, serviciu, copii, bazin, loc de joacă, serviciu, mâncare.
Î: din punct de vedere profesional, cu ce se ocupa?R: ştiu că mergea la sala pe care o deţinea aceasta, unde se
ocupa de diferiţi clienţi care veneau acolo. Era o sală de recuperare, nu una de sport obişnuită. Î: de creşterea copiilor se
ocupa ea în exclusivitate?R: din câte ştiu eu, da.
Î: cât de des vă întâlneaţi cu dna Nemeş în perioada 2010-2011?R: ne întâlneam la grădiniţă, de obicei dimineaţa
şi după amiaza, în week-end când ne întâlneam în parc sau la locul de joacă, cu copiii.
Î: aţi auzit vreodată de la dânsa sau din alte părţi să se ocupe de vreo afacere cu petrol?R: nu.
Expertul Timofte Adriana Florentina a declarat următoarele:
244
Cu privire la lămurirea constatărilor sau concluziilor expertizei cu privire la influenţa Ordinului Preşedintelui
ANAF nr. 3389/2011 pentru stabilirea prin estimare a bazei de impunere , arăt următoarele: prin ordinul nr. 3389/2011 se
prevăd mai multe metode. Avem metoda sursei şi cheltuirii fondurilor.
Din punctul meu de vedere, acest ordin nu se aplică în speţa de faţă, întrucât în cazul metodei fluxurilor de
trezorerie, prin care se iau în calcul disponibilităţile băneşti, în speţa de faţă avem următoarea situaţie: între Excella şi
Inkasso Jobs în data de 15.05.2011 se încheie acord de plată pentru a scurta circuitul bancar şi se stabileşte ca Milenium
Energy să vireze banii în contul Inkasso Jobs în numele Excella. Urmare a acestui acord de plată, există 5 contracte de
cesiune de creanţă, prezentate în detaliu în raportul de expertiză, suma finală a contractelor fiind de 67.327.780,27 lei. Din
analiza conturilor bancare, rezultă că Milenium Energy a plătit către Inkasso Job în perioada mai 2011-iulie 2012 suma
cumulată de 273.501.700 lei. Deci practic fiind interpuse aceste societăţi fantomă nu se poate aplica această metodă.
În ceea ce priveşte metoda marjei, expertiza contabilă consideră, şi eu în calitate de expert consider că nu se poate
aplica, întrucât nu avem în cazul de faţă nevoie de estimarea bazei de impunere în condiţiile în care intrările de motorină,
cantitativ şi valoric, la Excella Real Group sunt certe. Intrările de motorină, cantitativ şi valoric, la Ana Oil şi Benzoil sunt
certe. Preţurile unitare înscrise în facturile emise de societăţile fantomă către Ana Oil şi Benzoil, iar în baza acestora s-au
determinat valorile de bază înscrise în facturi şi în contabilitatea celor doi benzinari (cele două societăţi Ana oil şi Benzoil)
sunt certe. Preţul mediu determinat de expertiză are la bază cantităţi şi valori certe înregistrate în contabilitatea celor două
societăţi Anaoil şi Benzoil, rezultând astfel că şi acesta, preţul mediu, este un preţ cert.
Cu privire la modul de calcul al impozitului pe venit şi TVA cu referire la stocul de motorină, arăt următoarele:
calculul s-a făcut plecându-se de la preţurile medii. La paginile 2-3 din cerere se susţine că expertiza efectuată în cauză la
stabilirea preţului de vânzare al motorinei a avut în vedere preţul de desfacere cu amănuntul, iar nu preţul de vânzare angro
către cele două societăţi inculpate. Referitor la această afirmaţie, vreau să arăt că la pagina 91 din raportul de expertiză
arăt foarte clar, în partea de jos, că expertiza contabilă judiciară a considerat că nu poate fi utilizat preţul mediu din relaţia
dintre Anaoil şi Benzoil cu clienţii lor, întrucât cele două persoane juridice deţin baza materială normală pentru
desfăşurarea activităţii de desfacere de produse petroliere. Este normală vânzarea produselor petroliere, în speţa de faţă
motorină, de Anaoil şi Benzoil către diverşi clienţi. Este anormal din punct de vedere legal utilizarea societăţilor fantomă cu
rol de trambulină pe segmentul dintre vânzătorul Excella şi clienţii Benzoil şi Anaoil.
Deci am arătat foarte clar că preţul mediu nu a avut în vedere vânzările de la Benzoil şi Anaoil către clienţii lor, ci
s-a determinat pe baza intrărilor de motorină de la societăţile fantomă către Anaoil şi Benzoil. Acest lucru rezultă din
anexele 135 (în care se desfăşoară facturile emise de Cibin Distribution către Anaoil), anexa 136 (facturile emise de
Agroline către Anaoil), anexa 137 (mai mulţi furnizori care emit, printre care şi societăţi fantomă, către Benzoil). În
anexa nr. 139, fac calculul preţului mediu adunând lunar cantităţile şi valorile emise de Cibin Distribution plus Agroline
Express către Anaoil şi facturile emise de Business Global, Belon System, Cibin Distribution şi Agroline Express către
Benzoil. În cadrul preţului mediu nu a fost luată în considerare, nu este inclusă nicio cantitate sau valoare din relaţia
Premium Oil şi Class Logistics cu Benzoil.
Cu privire la influenţa tranzacțiilor nereale, respectiv achiziția de țiței şi vânzarea de CLG şi CL Navo asupra
calcului pe TVA colectat aferent vânzării de motorină în cuantum de 73.832.231,64 lei, arăt: conform Codului fiscal, art.
206 ind.21 alin. 1, producţia şi transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un antrepozit fiscal, iar la alin. 6:
antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile. De asemenea, la art. 206 ind. 51
alin. 1 se arată că accizele sunt venituri la bugetul de stat, termenul de plată al accizelor este până la data de 25 inclusiv al
lunii următoare celei la care accizele devin exigibile. În cadrul expertizei contabile judiciare, am arătat în mod detaliat că
nu a existat proces de producţie real, acesta fiind doar simulat prin înregistrări contabile. Pe cale de consecinţă, soldul de
care se face vorbire este un sold scriptic şi nu există nicio dovadă că în depozitele Excella la data de 31 iulie exista vreo
dovadă cu privire la cantitatea de motorină în stoc. Pe cale de consecinţă, expertiza a calculat în mod corect datoriile
către bugetul de stat privind TVA, accize şi impozit pe profit şi asupra cantităţii existente în sold. Mai precizez că din anexa
nr. 2 rezultă că în sold ar mai exista în jur de 67.562,43 kg de ţiţei, or ţiţeiul nu a existat. Mai mult, făcând analiza clară pe
contul 601, contul de cheltuieli, analiză care se prezintă în mod detaliat în cadrul anexei 2.1 la raportul de expertiză, ar
rezulta că acestui sold îi corespunde o valoare negativă de minus 145052,35. Or, nu poate fi sold cu valoare pe minus.
Paguba privind impozitul pe profit s-a determinat la soldul de motorină, cum s-a determinat pentru întreaga
cantitate care s-a dat în consum scriptic. Deci, cantitatea s-a înmulţit cu preţul mediu corectat din relaţia Anaoil şi Benzoil
şi s-a determinat o bază de impunere. Pe total cantitate s-au scăzut veniturile obţinute din înregistrarea în contabilitate a
vânzărilor de CLGşi CL Navo. Pasul 3: s-au reîntregit veniturile cu cheltuiala cu ţiţeiul şi cheltuială transport ţiţei. Pasul 4:
s-a eliminat influenţa asupra contului 121 profit şi pierdere al soldului contului 711 (venituri din producţie stocată). Toate
aceste venituri reîntregite pe baza paşilor prezentaţi mai sus s-au înmulţit cu 16% - cota de impozit aferentă impozitului pe
profit.
Mai precizez că, tot în nota întocmită pe baza căreia dau prezentul răspuns, s-a susţinut că în preţul mediu pe care
eu l-am luat în calcul în cadrul expertizei este inclusă acciza şi transportul. Prezint următorul calcul: total motorină intrată
la Excella 87.258.911 kg cu valoarea de 298.536.726,28 lei rezultând că preţul unitar este de 3,42 lei/kg. Venituri obţinute
din vânzarea motorinei calculate pe baza preţului mediu determinat la Anaoil şi Benzoil: 314.813.708,91 lei rezultând un
preţ unitar la vânzare de 3,61 lei/kg. Dacă facem diferenţa între cele două preţuri unitare, 3,61 -3,42 e= 0,19 lei/kg. Practic,
adaosul a fost de 19 bani. Total acciză calculată asupra întregii cantităţi de motorină, inclusiv soldul: 137.340.345,55 lei.
Preţul unitar fără acciză la vânzare este egal cu 314.813.708,91 – 137.340.345,55 împărţit la 87.258.911 kg rezultă un preţ
mediu, dacă ar fi fără acciză şi aş fi greşit eu de 2,03 lei/kg. Preţul unitar de 2,03 este sub preţul de 3,45 lei/kg aferent
achiziţiei de motorină de la Inkasso şi nu poate fi real şi nici nu este legal pentru că în cadrul raportului de expertiză am
invocat normele legale care interzic vânzarea sub preţ.
Accizele se calculează astfel: cantitatea înmulţită cu euro/tonă stabilit prin lege înmulţit cu curs de schimb lei
/euro şi am determinat acciza. Cantitatea este prezentată în anexa 2. Determinarea pagubei adusă bugetului de stat privind
accizele s-a făcut astfel: din total acciză determinată ca fiind datorată s-a scăzut acciza deja plătită pentru CLG,şi CLNavo.
Impozitul pe profit: s-au înmulţit cantităţile de motorină cu preţul mediu la motorină euro/kg. Din total venituri
obţinute prin această formulă, au fost scăzute veniturile înregistrate în conturile 701 şi 707 aferente CLG şi CLNavo.
245
Aceste venituri au fost reîntregite cu valoarea ţiţeiului şi valoarea transportului la ţiţei, înregistrate în conturile de cheltuieli.
Apoi s-au corectat cu influenţele asupra contului 121, al soldului contului 711 şi a rezultat total venituri reîntregite, iar
aceste venituri reîntregite s-au înmulţit cu cota impozit pe profit.
Cu privire la modul de calcul al impozitului pe venit şi TVA cu referire la acciză, arăt următoarele : veniturile
obţinute din vânzarea motorinei euro 5 de Excella, rulajul lunar plus veniturile obţinute aferente soldului plus veniturile
obţinute aferente cantităţii înscrise în 2 avize de expediţie din 19.06.2012, care nu au fost înregistrate în contabilitatea
Excella s-a înmulţit cu procentul de 24%. Pasul 2: acciza pentru motorina vândută lunar plus acciza pentru motorina la sol
plus acciza pentru motorina înscrisă în cele două avize de expediție s-a înmulţit cu 24%. Pasul 3: s-a anulat TVA înregistrat
ca deductibil aferent ţiţei brut şi transport ţiţei înregistrat în contabilitate. pasul 4: suma TVA-urilor stabilite la paşii 1-3 din
care s-a scăzut TVA colectat înregistrat în contabilitate pentru aşa zisele vânzări de CLG. În cadrul facturilor emise de
Excella sunt 2 poziţii: cantitate ori preţ unitar şi acciza aferentă. Această acciză s-a plătit către bugetul de stat şi atunci din
total acciză datorată, determinată de expertiză, am scăzut ceea ce deja era plătit. Acciza viza atât CLG,cât şi CLNavo.
Preţul la care vindea Excella nu includea şi acciza pentru motorină. În facturile respective, acciza la CLG,CLNavo
este de 13 euro. În fapt, nu exista CLG. Pentru a fi fabricat CLG,CLNavo trebuia să existe ţiţei, care însă nu a existat. Se
poate amesteca motorina cu orice altceva, tot motorină rezultă.
Cu privire la influenţa facturilor de transport pe ruta Nicolae Bălcescu (antrepozit fiscal S.C. Excella Real Grup) -
Sibiu/Mediaș (locul de vânzare a motorinei) asupra concluziilor expertizei, cu privire la modul de calcul al TVA, arăt
următoarele: la dosarul cauzei au existat mai multe facturi de transport pe care le-am centralizat în cadrul anexei 132 şi am
arătat furnizorul şi către cine a fost facturat. Rad Trans concept a facturat către Excella real Group transport motorină în
valoarea de 4.378.143,20 şi a facturat pentru transport ţiţei brut 3.255.543,86. Excella Real a plătit către Rad Trans suma
de 9.549.982,45 lei. Am arătat clar că transportul de ţiţei nu avea cum să fie realizat atâta vreme cât nu a existat ţiţeiul,
rezultând astfel că s-a plătit în plus 5.171.839,25 lei. În cadrul calculelor, am considerat transportul de ţiţei valoare de bază
ca şi cheltuială nedeductibilă (pe care am adăugat-o la paguba adusă bugetului privind Tva). Transportul de motorină l-am
considerat integral deductibil, pentru că motorina a fost certă, ea s-a deplasat.
Cu privire la influenţa facturilor de transport pe ruta Oil Terminal (loc de încărcare) - Nicolae Bălcescu
(antrepozit fiscal - loc de descărcare) asupra concluziilor expertizei, cu privire la modul de calcul al TVA, arăt următoarele:
în relaţia Rad Trans – Benzoil total facturat 256.680 lei, iar Benzoil a plătit 1.746.100 lei. Transportul pe ruta Constanţa -
Mediaş putea fi inclus în preţul unitar de vânzare al societăţii Benzoil către clienţii săi. Nu îmi afectează preţul mediu unitar
calculat strict pe baza achiziţiei de motorină de Benzoil şi Anaoil de la societățile fantomă. Sunt 2 relaţii total diferite.
Referitor la acciză, dacă a mai fost plătită de către o altă societate fantomă către bugetul de stat, în afară de
Excella, arăt că Cibin Distribution, Gabros Invent, Agroline, Belona System şi Business Global nu au contabilitate sau mai
bine zis la dosarul penal nu s-a găsit această contabilitate, iar din conturile bancare ale acestor societăţi a rezultat că nu s-a
plătit nici un leu la bugetul de stat sub formă de acciză.
Cu privire la influenţa cantităților de motorină livrate en gros către S.C. Benz Oil S.R.L. şi S.C. Ana Oil S.R.L. de
la ROMPETROL, LUKOIL asupra concluziilor expertizei, arăt următoarele: de la Oil Terminal în cadrul avizelor de
expediţie se prezintă cantităţile calculate ţinând cont de 3 unităţi de măsură: kg, litri la T grade Celsius, litri la 15 grade
Celsius. Cantitatea de motorină intrată în litri la T grade C este în relaţia cu Benzoil şi Anaoil şi atunci totalul generat
cantitate de motorină intrată la Excella în litri la T grade C este de 104.694.796,77 litri la T grade C. Total cantitate de
motorină în litri la T grade C care ajunge la Anaoil şi Benzoil: 89.342.267,29. Rezultă o diferenţă de cantitate la T grade C
de 15.352.529,48.
Livrările de la Lukoil şi Rompetrol nu au influenţat concluziile expertizei cu privire la Benzoil şi Anaoil deoarece
nu au fost luate în calcul. Nu au fost desfăşurate în nicio anexă ale acelei lucrări, respectiv expertiză. Fac vorbire în
expertiză strict la relaţia dintre Anaoil şi Benzoil, societăţile fantomă şi Excella. Acestea au fost şi obiectivele expertizei.
Analizând plăţile, raportat la acea cantitate care nu s-a găsit de 15 milioane litri la T grade C, rezultă că Benzoil a
plătit direct sau prin intermediul altor societăţi conturilor fantomă în plus 263.722,82 lei raportat strict la valoarea
facturilor de intrare (o plată în plus). De asemenea, a mai plătit direct sau în alte conturi ale societăţilor fantomă dar fără
facturi 17.669.890 lei. Anaoil a plătit în plus faţă de facturat 2.443.699,14 lei, rezultând că cele două societăţi au plătit în
plus faţă de facturat 20.377.311,96 lei. Pe de o parte, avem cantitatea de 15 milioane de litri la T grade C, care nu a putut fi
detectată către cine s-a îndreptat, iar pe de altă parte este suma de 20 milioane, care s-a plătit în plus de cele două societăţi
Anaoil şi Benzoil. Paguba datorată bugetului de stat privind accize, impozit pe profit şi Tva s-a făcut pentru întreaga
cantitate de motorină intrată în patrimoniul Excella de la Inkasso. Deci în paguba totală este şi paguba pentru cele 15
milioane litri la T grade C.
Apărător inculpat Nemeş Radu: cum calculează Fiscul datoriile la bugetul statului atunci când apar societăţi
fantomă pe circuitul presupus evazionist?Răspuns: organul fiscal, conform art. 11 din Codul fiscal, are dreptul şi obligaţia
de a recalcula impozitele în condiţiile în care consideră că societatea nu le-a calculat corect. Poate fi estimarea bazei de
impunere, în condiţiile în care nu există date certe sau metoda directă aplicată de mine, în condiţiile în care se poate
determina paguba pe baza datelor din contabilitate. după câte ştiu, în acest dosar Ministerul de finanţe s-a constituit parte
pe paguba determinată în cadrul expertizei contabile. De asemenea, această pagubă, în cadrul suplimentului de expertiză a
fost confirmată şi de către expertul parte Podolan Flore. Î: dacă de la Excella nu s-a întocmit nicio factură de motorină
către Anaoil şi Benzoil, cum sunt certe intrările de motorină la cele două societăţi? La fila 111 – 114 din raportul de
expertiză faceţi referire la Premium Oil, care a cumpărat la rândul ei motorină de la Mairon Galaţi. Cum vă explicaţi faptul
că aţi afirmat anterior că nu aţi luat în considerare intrările de la alte firme decât cele fantomă?R: în primul rând, avem
facturile emise de societăţile fantomă către Anaoil şi Benzoil care descriu cantităţile de combustibil. De asemenea, din anexa
nr. 6 întocmit de expertiza contabilă, în care centralizez toate transferurile bancare tip suveică, făcându-se o sinteză, rezultă
foarte clar că în conturile bancare au intrat bani de la Benzoil şi Anaoil, iar aceşti bani s-au transferat prin rostogolire
dintr-un cont în altul al societăţilor fantomă, până au ajuns la Excella şi Inkasso. De la Inkasso au plecat mai departe către
Dubai 13.212.000 dolari şi s-au ridicat în total în numerar din aceste societăţi fantomă pe tot circuitul şi dincolo de Inkasso
(Divers Zootehnic şi Partener Noblesse) 121.895.415 lei. Deci, practic cantitatea de motorină se aprovizionează de la
Inkasso şi se scoate din gestiune sub forma unui proces de producţie fictiv (adăugarea țițeiului şi transformarea în CLG,CL
Navo) şi ajung la sfârşit ca societăţile fantomă să fac tureze motorină către BenzOil şi AnaOil. Impozitul pe profitul este cel
prezentat în detaliu în anexa nr. 2, dar mai devreme eu am arătat cum Benzoil şi Anaoil au plătit în plus faţă de ce era
246
facturat. De la Benzoil şi Anaoil au plecat în plus cu 20 milioane faţă de ce este facturat. Toate formulele de calcul sunt
prezentate în cadrul anexei 2. La a doua parte a întrebării, arăt că problema cu Class Logistics şi Premium Oil se prezintă
în detaliu între paginile 111-119 din raportul de expertiză, unde arăt circuitul motorinei la aceste societăţi, de unde se
aprovizionează. Am făcut această prezentare în paralel pentru a se vedea faptul că există şi un circuit corect.De asemenea,
concluzia este la paginile 166-167, în care arăt că pentru fiecare transport există câte un raport de încercare distinct, cu
număr cod eșantion unic - operaţiune corectă. Nu am avut în vedere acest preţ mediul a concluziile expertizei, aspect care
rezultă din anexa nr. 139.Î: cum s-a ajuns la un adaos comercial în 2011 de 13,53 % , iar în 2012 adaos comercial de 0,65
%? R: nu există adaosurile respective. Eu nu am făcut respectivele calcule în cadrul raportului. Î: cine a întocmit balanţa
intermediară pentru lunile iunie –iulie 2012, pe care aţi avut-o în vedere, în condiţiile în care contabilul era sub puterea
unei măsuri preventive?R: nu ştiu cine, în nici un caz eu. Documentele referitoare la balanţa intermediară erau la dosarul
penal.Î: din punct de vedere contabil, este corect să se ia în calcul pentru lunile iunie-iulie 2012 numai veniturile fără
cheltuieli în ceea ce priveşte calculul TVA şi acciză? R: cheltuielile nu influenţează TVA-ul. În ceea ce priveşte impozitul pe
profit, este altceva. Paguba stabilită în cadrul raportului de expertiză a fost agreată şi de expertul parte Podolan Florea în
cadrul suplimentului de expertiză şi pe baza şi Ministerul de Finanţe s-a constituit parte.
Reprezentantul Ministerului Public: suma de 13 milioane dolari, transferată în Dubai în urma contractului de
consultanță încheiat cu Coralis şi Inkasso Jobs, reprezintă profiturile Excella sau veniturile Excella? Răspuns: cei 13
milioane dolari reprezentau scoaterea banilor din ţară urmare a unui fenomen ilegal. Am luat în calcul, când am determinat,
partea care nu a intrat în calculul impozitului pe profit iniţial. Deci cheltuiala cu motorină a fost dedusă în prima parte, este
înregistrată în contabilitate. costul motorinei a fost deja dedus în cadrul contabilităţii în contul 601. Suma de 13 milioane
dolari reprezintă mai mult decât profitul la care am făcut referire anterior, deoarece ea include nu numai înregistrările din
contabilitate, ci este practic o rezultantă a tranzacţiilor ilegale. Î: cum aţi stabilit impozitul pe profit şi dacă există vreo
legătură concretă cu transferul extern al celor 13 milioane dolari?R: atâta vreme cât am determinat paguba adusă bugetului
de stat, acestea sunt sume care în loc să fie plătite bugetului de stat pe de o parte s-au transferat în Dubai şi o parte s-au
ridicat în numerar. Î: cine plăteşte acciza în concret?R: Excella, din vânzările făcute.
Apărător inculpat Chirvăsitu Dumitru, Ionescu Lucian Florin, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Inkasso Jobs Srl,
Sc Divers Zootehnic Srl, Sc Partener Noblesse Srl, Sc Romerom Grup Srl, Sc Accesing Perfect Srl, Sc M&S Market Srl: ce
aţi avut în vedere atunci când în cuprinsul declaraţiei aţi făcut referire la societăţi fantomă? Ce înţelegeţi prin societăţi
fantomă?R: din punctul meu de vedere sunt societăţile care nu au contabilitate, ca în cazul de faţă, şi au doar conturi
bancare prin care se rulează bani. Societăţile nu depun declaraţii, bilanţuri contabile.Î: dacă nu există contabilitate în
cadrul societăţilor fantomă, în ce bază aţi făcut expertiza?R: pentru aceste societăţi au existat rulajele de cont, conturile
bancare puse la dispoziţie de către băncile unde conturile erau deschise. Toate documentele probatorii avute în vedere sunt
prezentate în detaliu în cadrul anexelor la raportul de expertiză. Î: cum aţi calculat impozitul pe profit şi tva-ul din moment
ce veniturile realizate erau de 16 milioane lei, iar calculul accizei era de 137 milioane lei? R: impozitul pe profit s-a calculat
astfel: veniturile din vânzarea motorinei de la Excella în rulaj lunar plus veniturile aferente sold la 31.07.2012 plus
veniturile aferente cantităţii neînregistrate în iunie 2012 este egal cu cantitatea de motorină înregistrată în contabilitate ca
eliberată pentru consum ori la preţul motorinei ron/kg plus soldul cantitativ la 31.07.2012 ori preţul mediu la motorină
ron/kg plus cantitatea din avizele neînregistrate în contabilitate în iunie 2012 ori preţul mediu la motorină.Din tot acest
fenomen economic şi simularea procesului de producţie, practic s-au obţinut acciza care nu a fost plătită, respectiv diferenţa
de acciză care nu a fost plătită la bugetul de stat, au obţinut impozitul pe profit care nu a fost plătit la bugetul de stat şi
diferenţa de TVA. Tot ce au obţinut este diferenţa la impozit pe profit, TVA şi acciză, care nu s-au plătit la bugetul de stat.
Asta au încasat şi cu aceste diferenţe s-au ales societăţile. Am dat anterior formulele şi concluzia expusă mai sus rezultă din
acele formule. Sunt sume plătite în plus faţă de ceea ce s-a facturat, sunt cele 20 milioane lei. Mai sunt şi cei 15 milioane de
litri, care nu au fost detectaţi unde s-au dus, practic aceştia reprezintă diferenţa dintre cantitatea de motorină în litri la T
grade C aprovizionată de Excella de la Inkasso şi cantitatea de motorină livrată de la Excella de către Benz oil şi Ana oil. Î:
ce firmă fantomă trebuie să plătească aceste accize către bugetul de stat?R:niciodată nu mi s-a cerut în cadrul acestei
expertize să fac acest lucru, este o chestiune de fapt pe care o stabileşte instanţa în baza probelor. Eu am stabilit paguba
totală pe cele 3 laturi.
Reprezentantul Ministerului Public: din ce este format preţul pe care îl plăteşte cel care achiziţionează motorină
de la o benzinărie?Răspuns: persoana fizică plăteşte preţul de achiziţie plus transporturi. Î: preţul de achiziţie include TVA
şi acciză?R: include Acciză, Tva-ul se deduce. Preţul final este influenţat de cuantumul accizelor. Preţul total include şi un
tva colectat, un preţ de achiziţie care include acciza, un adaos comercial şi un cost de transport.
Apărător inculpat Ghişe Pavel Dumitru şi Anaoil: când devine exigibilă acciza?Răspuns: în speţa de faţă, practic
acciza devine exigibilă în momentul în care cantitatea de marfă este vândută, motorina este vândută către clienţi şi nu intră
în procesul de producţie. Excella s-a aprovizionat în regim suspensiv de acciză în momentul în care motorina nu a fost
supusă procesului de producţie, trebuia să calculeze acciza corectă şi să o vireze bugetului de stat. Î: există o diferenţă din
punct de vedere al întocmirii facturilor între situaţia în care marfa provine dintr-un antrepozit vamal şi situaţia în care
marfa provine de la un intermediar?R: în situaţia de faţă, Excella în facturile întocmite pentru CLGşi CLNavo a calculat în
primul rând cantitatea de combustibil cu preţ unitar, iar în al doilea rând era cantitatea ori preţul accizei. Aici este circuitul
pe baza accizei cumulate din aceste facturi s-au făcut plăţile către bugetul de stat. În relaţia cu Ana oil, Cibin Distribution şi
Agroline au introdus în factură numai cantitatea de motorină înmulţită cu preţul unitar. În condiţiile în care Excella ar fi
facturat motorina direct către Anaoil (ieşea din regimul suspensiv) atunci obligatoriu trebuia să emită facturile cu cele două
poziţii, cu acciza calculată corect, cum a făcut în relaţia pentru CLGşiCLGNavo. Î: în acest context, trebuia ca cele două
societăţi Cibin şi Agroline să evidenţieze în factura către Ana oil separat, în mod distinct, acciza?R: consider că da. Revin şi
arăt că nu, cele două societăţi Cibin şi Agroline sunt intermediare, şi atunci se pune preţul total. Normal că preţul total
includea şi acciza, pentru că într-un circuit normal Agroline trebuia să se aprovizioneze de la Excella. Î: vă menţineţi
concluziile în ceea ce priveşte metoda comparativă folosită în exemplul de circuit în care este societatea Milumund?R: îmi
menţin în integralitate raportul de expertiză, inclusiv anexele.
Apărător inculpat Nemeş Radu: fiscul a valorificat o cantitate de peste 700.000 kg motorină, găsite la Oil
Terminal. Cum explicaţi faptul că aţi luat în considerare şi această cantitate la stabilirea prejudiciului?Răspuns: nu am avut
cunoştinţă până în acest moment de această situaţie. O cantitate de motorină de 709.156,25 kg reprezintă soldul cantitativ
înscris în balanţa de verificare şi în fişa de magazie de la Excella. Nu am ştiut până la acest moment de această valorificare
247
de către Fisc. Am avut în vedere această cantitate la momentul stabilirii prejudiciului. Mai mult, în cadrul anexei nr. 2,
pentru această cantitate, sunt stabilite sumele.
Apărător Excella Real Group: dacă taxele se constituie şi sunt scadente înainte de termenul de depunere al
declaraţiilor ?R: în cadrul raportului de expertiză, nu m-am referit la termenele de depunere ale declaraţiilor. Impozitele se
constituie şi sunt scadente odată cu depunerea declaraţiilor. Î: ce curs de schimb a folosit pentru calculul accizei, respectiv
dacă este la data tranzacţiei sau lunar?R: la rândul 63 din anexa 2 prezint cursul de schimb leu/euro care este de 4,2655,
valabil pe întreg anul 2011, luat în calcul la determinarea accizei şi cursul valabil pentru perioada ianuarie –iulie 2012.
Prin încheierea din data de 26 iunie 2018, cu privire la cererile de probe formulate, a încuviinţat proba constând în
obţinerea datelor de la Oficiul Registrului Comerţului referitoare la sediul firmei „La Reclama”, solicitată de către
Reprezentantul Ministerului Public şi a pus în vedere parchetului să facă demersurile necesare pentru administrarea acestei
probe.
A respins cererea de probe cu înscrisuri formulată de către Reprezentantul Ministerului Public, constând în
ordonanţa de instituire a măsurii controlului judiciar din data de 19.12.2017 dată în dosarul nr. 106/D/2016 al Direcţiei
Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei faţă de Puşcaşu Ştefan.
A prorogat discutarea cererii cu privire la înscrisurile în circumstanţiere solicitate de către apelanta inculpată Nemeş
Diana Marina până la momentul la care apărarea se va afla în posesia acestora.
A prorogat discutarea cererii vizând efectuarea unei completări sau supliment la expertiză, formulată de către
apărătorul apelantului intimat inculpat Nemeş Radu, pentru termenul din data de 26.06.2018 şi a pus în vedere apărării
acestui inculpat ca obiectivele formulate să fie depuse la dosar până la data de 20.06.2018.
A pus în vedere părţilor şi Reprezentantului Ministerului Public ca până la data de 20.06.2018 să depună la dosar
eventuale cereri de probe, termenul din data de 26.06.2018 fiind termenul la care se vor discuta ultimele cereri de probe în
raport de toate actele efectuate în prezenta cauză.
A pus în vedere părţilor, apărării şi Reprezentantului Ministerului Public ca până la data de 26.06.2018 să verifice
dacă mai sunt alte precizări de făcut la adresele solicitate anterior, referitoare la modalitatea în care s-au desfăşurat cercetările
în prezenta cauză.
A încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de apelantul intimat inculpat Blejnar Sorin constând într-un contract de
asistenţă juridică şi un înscris conţinând date de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, și constată că a fost
administrată prin depunerea acestora la dosar.
A încuviințat proba cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de apelanta intimată inculpată Nemeş Diana Maria,
respectiv două autorizații de funcționare (din anul 2009 şi din anul 2011) care atestă existența societății având ca obiect de
activitate întreţinere corporală, contractul individual de muncă încheiat în anul 2017 în baza căruia desfășoară activităţi
lucrative şi în prezent, dovada absolvirii unor cursuri de iniţiere în diverse terapii, precum şi carnetul de student care atestă că
în anul 2017 a devenit studentă la Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, și constată că a fost administrată prin depunerea
acestora la dosar.
A încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de apelantul intimat inculpat Buliga Mihai, respectiv acte cu privire la
cartelele focus sat, și a constatat că a fost administrată prin depunerea acestora la dosar.
A respins proba cu suplimentul de expertiză judiciar-contabilă solicitată de apelantul intimat inculpat Nemeş Radu
şi apelanta intimată inculpată S.C. Excella Real Grup S.R.L..
A încuviințat proba solicitată de apelantul intimat inculpat Moldovan Ovidiu Ioan constând în audierea acestuia
(supliment de declaraţie).
A încuviințat audierea apelantului intimat inculpat Preda Emilian.
Prin încheierea din data de 07 august 2018, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul
Prin încheierea din data de 18 septembrie 2018, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul
A admis cererea formulată de apelantul intimat inculpat Comăniţă Viorel şi a constatat administrată proba cu
înscrisuri constând în ordonanţa nr. 106/P/2016 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, din data
de 22 noiembrie 2017 prin depunerea acesteia la dosar.
A admis cererea constând în audierea martorului Ungureanu Mihai Răzvan, probă solicitată de apelantul intimat
inculpat Comăniţă Viorel şi de Ministerul Public şi a martorului Drăgoi Bogdan Alexandru, cerere formulată de apelantul
intimat inculpat Comăniţă Viorel.
A respins cererile formulate de băncile B.C.R., O.T.P. Bank şi Raiffeisen Bank, de închidere a conturilor
societăților S.C. Benz Oil S.R.L., Aral S.R.L. şi S.C. Gabros Invent Strategies, asupra cărora s-a instituit măsura sechestrului
asigurator, având în vedere costurile cauzate băncilor, având în vedere stadiul procesual al cauzei şi interesul general
determinat de dispunerea măsurilor asigurătorii, care nu a încetat până în momentul de faţă. A emis adrese către băncile
B.C.R., O.T.P. Bank şi Raiffeisen Bank pentru a se comunica dispoziţia instanţei.
A pus în vedere reprezentantului Ministerului Public şi părţilor că, în ipoteza în care nu vor fi solicitate şi admise
alte probe, termenul din 02 octombrie 2018 va fi şi termenul de dezbateri.
Prin încheierea din data de 02 octombrie 2018, potrivit art. 420 alin. 5 şi 11 rap. la art. 381 Cod procedură penală,
Înalta Curte a procedat la audierea separată a martorilor Ungureanu Mihai Răzvan şi Drăgoi Bogdan Alexandru şi a
apelantului intimat inculpat Moldovan Ovidiu Ioan.
Ungurenu Mihai Răzvan a declarat: Cu certitudine, îi cunosc pe cei care au fost în conducerea ANAF în momentul în care
eram prim-ministru. Nu am auzit toate numele şi nu cunosc toate numele din această cauză. Îi cunosc pe cei care au făcut
parte din conducerea ANAF, respectiv pe domnii Blejnar şi Comăniţă.La momentul la care eu eram prim-ministru cei doi,
Blejnar şi Comăniţă erau deja în funcţie. La momentul la care am părăsit funcţia, s-a procedat la o înlocuire a conducerii
ANAF şi a fost desemnat un alt preşedinte. A fost înlocuit şi preşedintele ANAF şi adjunctul său. Ştiu că au existat chestiuni
de ordini managerial, nu am considerat la nivelul Guvernului şi la nivelul Ministerului Finanţelor Publice că ANAF cu
această conducere şi-a îndeplinit ţintele fixate la începutul mandatului Guvernului pe care l-am condus. Altfel spus, motivele
pentru care conducerea ANAF a fost înlocuită au fost de ordin managerial. Acest lucru înseamnă neîndeplinirea ţintelor
care erau fixate. La începutul lunii februarie 2012, la scurtă vreme după ce Guvernul a primit mandatul, a fost organizată o
întâlnire a comisiei interdepartamentale privind combaterea evaziunii fiscale. Din acest comitet făceau parte toate
248
instituţiile centrale cu atribuţii în materie, evident Ministerul de Finanţe, ANAF, Ministerul Public, Parchetele specializate.
Comitetul acesta avea rolul de a coordona activitatea tuturor instituţiilor reprezentate şi era limpede, în februarie 2012 că
problema evaziunii fiscale era foarte serioasă. De altfel, România ajunsese la un procent semnificativ din produsul intern
brut pierdut din cauza evaziunii fiscale. La acea întâlnire s-au fixat şi obiective pentru instituţiile reprezentate între care şi
ANAF, aceea de a putea recupera un procent din PIB în lunile următoare. Lucrurile nu s-au mişcat aşa cum ne-am dorit şi
în urma verificării activităţii ANAF, constatând deficienţe de funcţionare, s-a luat decizia înlocuirii conducerii.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel:Întrebare: Dacă în perioada
respectivă cineva a intervenit la dumneavoastră pentru menţinerea în funcţie a domnului Comăniţă?Răspuns: Nu au existat
intervenţii.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin Întrebare: dacă au existat intervenţii
pentru menţinerea în funcţie a domnului Blejnar Sorin?Răspuns: Nu au existat intervenţii
Martorul Bogdan Drăgoi a declarat la acelaşi termen: Dintre cei al căror nume l-am auzit la apelul nominal cunosc
două persoane cu care am lucrat în cadru instituţional, respectiv pe domnul Blejnar şi pe domnul Comăniţă. La momentul
respectiv, eu eram secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice şi în perioada februarie-mai 2012 eram ministru de
finanţe. Până în perioada martie, aprilie, domnul Blejnar era la conducerea ANAF iar domnul Comăniţă la vamă.
La momentul la care eu eram în Guvern ca ministru, domnii Blejnar şi Comăniţă erau în funcţie. A fost făcută o
evaluare la nivelul prim-ministrului şi în urma evaluării decizia a fost de înlocuire a conducerii ANAF. Nu îmi aduc aminte
exact conţinutul raportului dar a fost făcută o analiză cu performanţa ANAF în ceea ce priveşte creşterea colectării
veniturilor bugetare, s-a făcut o analiză, iar la momentul respectiv decizia a fost de înlocuire cu o conducere nouă sperând
că în acest fel vom creşte gradul de colectare al veniturilor.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel:Întrebare: Cunoaşteţi
dacă a fost schimbat şi domnul Comăniţă?Răspuns: Nu ştiu sigur, ştiu doar că a fost schimbat domnul Blejnar. Întrebare: La
controlul efectuat în luna martie 2012 la Oil Terminal, au participat şi reprezentanţi ai ANV sau doar ai Direcţiei
Financiare?Răspuns: din câte îmi aduc aminte, ordinul de control a fost dat Gărzii Financiare Constanţa. ntrebare: Domnul
Comăniţă putea afla despre acest control înainte de a se efectua?Răspuns: Nu am de unde să ştiu dacă a aflat sau nu. Nu îmi
aduc aminte ziua în care am dat ordinul dar decizia efectuării controlului la Oil Terminal a fost luată împreună cu prim-
ministrul, plicul închis a fost semnat de mine cu locaţia unde avea loc controlul şi transmis Gărzii Financiare Constanţa. Nu
îmi aduc aminte exact motivul pentru care s-a dispus controlul. În acea perioadă era începutul guvernării Ungureanu, eu
fiind deja în Ministerul Finanţelor Publice de 4 ani de zile ca secretar de stat, cunoşteam mecanismele instituţionale, motiv
pentru care în primele luni de guvernare, o mare parte din decizii erau luate de către mine în calitatea de ministru al
Finanţelor Publice împreună cu premierul şi ministrul Justiţiei. Nu era singura societate pentru care s-au luat decizii de
acest fel, presupun că în cazul Oil Terminal a avut la bază o informare. Modul în care s-a luat decizia prin plic închis
transmis Gărzii Financiare a fost atipic. Am dorit la acel moment, să fie o informaţie care să fie cunoscută doar de către noi
cei prezenţi la acea întâlnire, respectiv eu, premierul şi ministrul de justiţie. Doream ca decizia să fie un element de surpriză
şi atunci am ales această modalitate. Nu era o problemă legată de confidenţialitatea acestor controale. La acel moment, în
baza unei informări primite, noi am vrut să mergem într-un control la Oil Terminal să vedem care este situaţia.
A încuviințat proba cu înscrisuri formulată de apărătorul ales al apelantei intimate inculpate S.C. Benz Oil S.R.L şi
al apelantului intimat inculpat Moldovan Ovidiu Ioan, constatând-o administrată prin depunerea înscrisurilor la dosarul
cauzei.
A încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de către apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu
având în vedere că aceasta are legătură cu acuzaţiile formulate în prezenta cauză prin rechizitoriu.
A încuviințat proba cu înscrisuri formulată de apelantului intimat inculpat Secăreanu Florin Dan, prin apărător ales,
şi a constatat că a fost administrată prin depunerea înscrisului la dosarul cauzei.
A constatat încheiată cercetarea judecătorească şi a acordat termen pentru dezbateri la data de 17 octombrie 2018,
ora 14:00, sala Secţiilor Unite.
Prin încheierea din data de 17 octombrie 2018, Înalta Curte, după deliberare, a dispus reluarea cercetării
judecătorești în apel pentru audierea apelantului intimat inculpat Preda Emilian Dumitru, având în vedere, pe de-o parte,
că audierea inculpatului reprezintă un drept al acestuia, iar pe de altă parte că au fost invocate motive temeinice pentru care
inculpatul nu s-a putut prezenta la termenul anterior de judecată pentru a fi audiat.
A încuviinţat cererea formulată de către apelantul intimat inculpat Ghişe Pavel Dumitru de audiere a acestuia.
A încuviințat proba cu înscrisuri formulată de către apelantul intimat inculpat Ghişe Pavel Dumitru, urmând a fi
administrată la următorul termen de judecată.
De asemenea, a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas Logistic S.R.L.
Apelantul intimat inculpat Preda Emilian Dumitru a declarat următoarele:
Doresc să precizez tot ce s-a întâmplat. Totul au fost doar nişte minciuni, inculpaţii din cauză au spus doar minciuni.
Îi cunosc pe toţi inculpaţii, aproape pe toţi. Îl cunosc pe Nemeş, pe Moldovan, pe Ghişe, pe Jugănaru, pe
Chirvăsitu, pe şoferii care au fost la Jugănaru şi pe şoferul care a fost la Nemeş, adică pe aproape toţi din dosar.
Se aducea motorină în depozit iar totul era coordonat de către Nemeş Radu. Acolo stăteau maşinile 10 ore, 24 de
ore, niciodată nu a existat vreun amestec al combustibilului. De acolo pleca motorina. În această afacere, eu am băgat toţi
banii. De acolo, se distribuia marfa la Ghişe Pavel, la Moldovan ale căror firme s-au înfiinţat de către Jugănaru Andrei prin
„oameni de paie”. Spre exemplu, Ionescu care a fost şoferul lui Jugănaru căruia i s-a promis o firmă, s-a făcut firma, s-a
făcut Internet Banking iar când a dat drumul, el nu a ştiut nimic, facturile erau făcute de către Jugănaru Andrei.
Motorina stătea 10,24 de ore pentru a se spune că se face un produs dar nu se făcea nimic. Clienţii erau Ghişe
Pavel şi Moldovan Ovidiu care ştiau bineînţeles că luau motorină fără acciză şi TVA, dacă i se dădea motorină cu acciză şi
TVA o refuzau. Moldovan Ovidiu mai lua 5,8 maşini pe săptămână cu acciză. S-a propus şi lui Ghişe Pavel să ia câteva
maşini pe săptămână cu acciză dar a refuzat întotdeauna. Ghişe Pavel cerea 35 de facturi avans pe lună pentru a nu plăti
TVA, mă chema pe mine personal să insisit la Jugănaru Andrei să-i facă surplus de facturi avans, 35,40 de facturi ca să nu
plătească TVA. Certificatele de calitate despre care el spune că sunt adevărate, sunt în realitate nişte falsuri, el cunoscând
aceste lucruri deoarece se luau de la maşinile pe care le încărca Moldovan Ovidiu, cele pentru care se plăteau accize, iar
prin spate, Jugănaru i le făcea lui Ghişe. Jugănaru Andrei era cel care se ocupa de firme, cel care le autoriza la vamă, care
249
dădea câte 1000 de euro unui vameş pe care nu îl cunosc pentru fiecare firmă. Jugănaru Andrei ştia ce face. Eu aveam nişte
probleme de sănătate şi am făcut şi tratament în Germania în acea perioadă.
Am afirmat că totul era coordonat de Nemeş RADU deoarece acesta se coordona cu mine personal. Ne întâlneam
mai mult decât vorbeam la telefon şi se punea planul în acţiune respectiv ce era de făcut şi ce trebuia să-i comunic lui
Jugănaru. Spre exemplu, să vină banii, să se plătească la timp şi se plătea pentru că eu plăteam marfa, Jugănaru vorbea cu
Ghişe şi cu Moldovan dar cel mai mult cu Ghişe pentru că eu nu puteam să le fac faţă la toţi.
Nemeş Radu ştia faptul că nu exista niciun amestec al motorinei care era vândută şi că aceasta era vândută fără
TVA Şi accize deoarece chiar el mi-a spus acest lucru. Nemeş Radu a afirmat că motorina se vindea fără accize şi fără TVA.
Eu,personal, am achitat garanţia de 19 miliarde la cei de la Finanţe pentru antrepozitul fiscal. Eu am avut acei bani pentru
că am lucrat timp de 15,16 ani în domeniul petrolier.
Nemeş Radu ştia ce se întâmplă în interiorul antrepozitului, eu discutam mereu cu dânsul despre vânzarea
motorinei fără accize şi fără TVA.
Nemeş Radu a avut ideea circuitului despre care am vorbit anterior. Nemeş Radu mi-a povestit mie şi am stabilit
împreună că el are relaţii peste tot, în tot sistemul, respectiv la finanţe, poliţie, vamă. Relaţiile pe care le avea Nemeş Radu îi
foloseau pentru a face un antrepozit şi pentru a vinde multă motorină şi pentru a face mulţi bani. Nu îi trebuia ceva legal
pentru că nu se făceau mulţi bani, îi trebuia ceva ilegal pentru a face mulţi bani.
De domnul Blejnar am auzit în mass-media şi de Comăniţă nu am auzit niciodată. Nu am auzit de la Nemeş Radu
nimic despre aceştia.
Doamna Nemeş Diana nu a asistat niciodată la discuţiile pe care le aveam cu Nemeş Radu, nu am văzut-o
niciodată.
Nu vorbeam cu Nemeş RADU despre împărţirea banilor dar Nemeş Radu făcea un preţ care să fie convenabil pe
piaţă. Nu mi-a spus cum făcea preţul dar îmi dădea preţul. Câteodată nu îmi convenea preţul respectiv pentru că trebuia p
plătit şi transportul şi salariul şoferilor, mai negociam şi mă certam cu Nemeş Radu privind preţul pe care acesta mi-l
dădea.
Mai departe, mi se comunica de către Nemeş Radu şi de către Guliu faptul că trebuie daţi bani şi eu le făceam
socotelile, le spuneam cât au avans la cantitatea de tone respectivă, de exemplu la 2000 de tone. Nu era o cantitate fixă cele
2000 de tone dar trebuia să fie o cantitate fixă. Nu accepta oricine să dea marfă de exemplu ROMPETROL nu accepta dar
pentru ca afacerea să meargă trebuiau cel puţin 2000 de tone. Banii de avans au venit prima dată de la mine. După aceea,
se plătea marfa prin Jugănaru la fel ca şi toate operaţiunile bancare. Mai departe se făcea plata şi seara confruntam banii
eu cu Jugănaru. Făceam o balanţă cu câtă marfă a plecat, cu cât s-a achitat. Jugănaru încasa banii de la Ghişe şi
Moldovan. Niciodată aceştia nu plăteau un avans o parte din bani. Se ducea marfa acolo, respectiv la Sibiu iar Ghişe fura o
parte din motorină respectiv la cântar scotea lipsă, 300/400 kg pe care le vindea la el. După ce marfa ajungea la Sibiu era
distribuită de către Ghişe de exemplu la clienţii săi iar Moldovan la clienţii săi. Acest lucru se întâmpla în fiecare zi. Banii
se plăteau în fiecare zi pentru că ei aveau avans. La Moldovan a venit de sute de miliarde, 200 de miliarde cel puţin. Avansul
provenea de la mine iar eu îl aveam din activitatea mea de 15,16 ani în produse petroliere. Banii nu se întorceau toţi la
mine, eu ţineam cât aveam nevoie ca un „tampon” ca să pot să plătesc marfa.
Banii ajungeau la Nemeş pentru că altfel nu puteam să luăm marfa. Banii ajungeau prin bancă la Nemeş. Nu mai
ştiu care erau conturile în care se plăteau banii. Ştiu că veneau banii la Nemeş dar şi la S.C. INKASSO JOBS S.R.L firma lui
Chirvăsitu. Ulterior, am aflat că de acolo banii plecau în Dubai. Am aflat acest lucru după ce ne-au arestat nu înainte. Dacă
aş fi ştiut acest lucru înainte aş fi oprit totul. Plecau bani care mi s-au luat în realitate din banii mei, din avansul acela, mi s-
a zis o sumă când vorbeam cu Nemeş. De exemplu, Nemeş îmi spunea că eu am 144 de miliarde avansul şi nu au fost în
sensul că banii nu existau, în sensul că banii au fost transferaţi în Dubai de către Chirvăsitu căruia îi cerea acest lucru
Guliu şi Nemeş.
Eu nu am beneficiat de nimic în momentul în care s-a terminat totul, respectiv când a intervenit Parchetul.
Consider că am fost înşelat. Eu ţineam banii în bancă, respectiv în BCR SUNT 125 de miliarde, în S.C. INKASSO JOBS
S.R.L sunt 54 de miliarde, la finanţe 19 miliarde, Rad Trans sunt 8 miliarde şi mai este pe firma şoferului lui Jugănaru 1
miliard sau 2 milliarde. Aceştia erau şi banii de rulaj. Au rămas şi bani la clienţi care nu au mai plătit marfa primită după
ce a început procesul penal. Eu luam 50 de milioane pe săptămână. Precizez că este vorba de lei vechi, eu nu eram disperat
după bani. Aveam încredere în toţi dar toţi m-au înşelat. Cu privire la Jugănaru, nu am certitudinea că m-a înşelat.
Eu îi ziceam lui Jugănaru ca să îmi aducă pe săptămână 30,50 de milioane de lei vechi. Nu am spus niciodată ca
alţii să îmi dea câte un miliard. De exemplu, Guliu, scotea pentru el totul în numerar şi câte un miliard. Nemeş Radu făcea
un preţ şi îşi lua banii prin bancă pe baza preţului încasat.
Am făcut această asociere cu Nemeş Radu pentru că el avea nişte bani foarte mulţi din urmă, datorie la mine. El
mai avea să-mi dea bani în alte afaceri cu petrol, 26 de miliarde, 36 de miliarde din afaceri mai vechi pe care le avusesem în
urmă cu câţiva ani. nu am să mai spun de unde, ce şi cum . Nu am dorit să mă cert cu Nemeş Radu şi atunci continuam să
lucrez pentru a-mi scoate şi banii din urmă. Eu am investit foarte mulţi bani în maşini, cisterne, 44 de maşini şi trebuia să ţin
oamenii să muncească.
Nu mă întâlneam cu Nemeş în fiecare zi, mă întâlneam la o săptămână sau la 3,4 săptămâni. Venea, mă lua şi
mergeam cu el cu maşina. Vorbeam în maşină scurt şi la subiect câte era nevoie şi apoi mă lăsa în alt loc. Nu stăteam într-
un singur loc la o cafea decât foarte rar. Când mă întâlneam cu Nemeş a mai fost Jugănaru cu mine, respectiv şoferul lui
Nemeş, Mihai. Întâlnirile cu Nemeş aveau loc şi la Constanţa şi în Bucureşti. Mă suna Nemeş Radu şi stabilea întâlnirea. Nu
mă suna de pe acelaşi număr de telefon, telefoanele se schimbau la o săptămână, uneori şi la 3 zile. Ideea de a schimba
numerele de telefon era a lui Guliu şi a fost de acord şi Nemeş şi eu. Guliu trimitea un băiat zis Polo care ne dădea
telefoane. Îi dădea telefon lui Guliu, Nemeş, mie, din câte ştiu eu. Eram vreo 3, 4 persoane. Schimbam telefoanele la 3 zile
pentru a nu ne asculta. Vedeam că eram urmăriţi de la SRI. Am discutat cu Guliu şi Nemeş că eram urmăriţi şi discutam că
sunt probleme şi în port şi peste tot. Mi-a spus aceste lucrurui Chirvăsitu, care se ocupa de actele maşinilor, de faţă fiinid
Guliu. Nemeş ştia şi el aceste lucruri pentru că avea informaţiile lui. Dl. Nemeş spunea că ne monitorizează şi într-adevăr
aşa era. Eu nu ştiam când vin controale. Nemeş şi Guliu vorbeau despre controale. Nu îmi spuneau tot. Se fereau de mine.
Eu am asistat la discuţii când se spunea că le vine control de la vamă şi de la finanţe. Guliu avea şi el relaţii pe SRI şi
finanţe, poliţie Constanţa. Erau mari şefi şi probabil că mi-a spus cine erau dar nu mai ţin minte dar nu vreau să mint.
Niciodată nu au fost întâlniri la care să ne fi întâlnit toţi, Chirvăsitu, Molodvan, Ghişe cu Nemeş. Domnul Nemeş ştia de
250
aceste persoane dar nu a vrut să îşi mai bată capul cu ei pentru că dacă faci o afacere nu o faci cu zece persoane. Clienţi
găseai 1000 dar nu voiai să afle toţi. Căutai să ţii afacerea închisă. Atunci când afacerea s-a făcut, s-a făcut cu Ghişe,
Moldovan, Nemeş, Jugănaru.
Nemeş ştia despre Ghişe şi Moldovan. A mai făcut afaceri cu Ghişe. Dl. Ghişe şi Moldovan ştiau de la mine că
lucrează cu Nemeş Radu. Le-am spus acestora, respectiv lui Nemeş Radu că lucrez cu aceşti clienţi şi că nu îmi mai trebuie
alţii.
Li s-a spus lui Ghişe şi Moldovan când au venit la întâlnire că motorina pe care o primesc este fără accize şi tva.
Spre exemplu, Ghişe a luat fără accize de când îl ştiu eu de 20 de ani. 80% a lucrat fără accize. La acea întâlnire am fost eu
să vorbesc cu Ghişe, cu Moldovan Ovidiu care îmi era prieten la acel moment şi le-am spus că este motorină la preţ bun şi
să ia cât de multă. Şi Ghişe şi Moldovan se băteau pe motorină. Când ai un preţ sub preţul de la rafinărie cu câteva mii de
lei la litru, este evident că preţul este fără accize şi TVA.
Le-am zis lui Ghişe şi Moldovan că urmează să vorbească cu Jugănaru care se ocupa cu plăţile şi cu banca.
Vorbeau între ei, negociau preţuri. Cel mai mult, Jugănaru vorbea cu Ghişe. Eu vorbeam şi cu Moldovan şi cu Ghişe dar
mai mult cu Moldovan, o dată pe zi sau la două, trei zile. Preţul era dat de Nemeş dar la două, trei zile preţurile şi urcă şi
coboară şi de aceea trebuia modificat preţul.
Se mai făceau întâlniri la o săptămână două mai mult la Bucureşti. Veneau Jugănaru, Ghişe şi eu iar Ghişe cerea
un preţ bun de tot pentru el şi facturi foarte multe, 40 de facturi cel puţin pe lună se dădeau lui Ghişe pentru că lua o
cantitate mare de marfă. Jugănaru nu dorea întotdeauna să-i dea facturile lui Ghişe pentru că exista o contabilitate. Nu am
cunoscut-o pe cea care ţinea contabilitatea dar ştiu că era contabila lui Andrei Jugănaru care avea evidenţa tuturor
firmelor.
Polo era Belba Nicolae, cel despre care am spus anterior că distribuia telefoanele şi scotea banii în numerar din
bancă. Avea un director acolo la bancă, la un B.R.D în Constanţa cu care se înţelegea şi îl lăsa să scoată sume mari de bani
în numerar. Ştiu că toţi banii scoşi în numerar se duceau la Guliu George.
Buliga era şoferul lui Nemeş Radu, îl vedeam mereu cu acesta. Era de faţă la discuţiile pe care le aveam cu Nemeş
Radu referitoare la motorină dar îşi vedea de treabă, îşi vedea de ale lui, nu se băga în discuţii.
Niciodată nu i-am trimis acte lui Nemeş şi nici nu mi-a trimis el mie.
Pe Ionescu Lucian îl cunosc, este şoferul lui Andrei Jugănaru. I s-a înfiinţat o firmă de către Jugănaru. El a ştiut
pentru ce era făcută firma dar a crezut că este ceva legal. Jugănaru spunea că îi făcea facturile pentru firma lui IONESCU
Lucian iar Ionescu Lucian nu ştia circuitul facturilor. Aşa mi-a povestit Jugănaru.
Chirvăsitu, din câte ştiu de la şoferii mei cu care acesta vorbea, avea relaţii bune în port, băga maşinile primele,
nu stăteau la coadă şi făcea actele.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Ghişe Pavel :
Întrebare: Vă menţineţi declaraţiile date anterior în cauză, de la urmărire penală şi de la Curtea de Apel?
Răspuns: Menţin doar declaraţiile date astăzi pentru că aici am spus adevărul. Anterior, am dat declaraţii scurt şi am zis să
mă mai gândesc pe viitor. Vedeam câtă minciună a fost în declaraţiile date în faţa instanţei în apel şi am vrut să spun
adevărul. Întrebare: Aţi avut legat de prezenta cauză vreo convorbire cu dl. Preda, cu dl. Ghişe în perioada de referinţă
2011-2012? Răspuns: Cred că vorbea mai mult Jugănaru, nu cred că vorbea Ghişe. La început, am avut eu întâlniri
cu GHIŞE, o întâlnire sau două, după care, timp de 8 luni, i-am spus că nu mă mai ocup eu ci se va ocupa doar Jugănaru.
Cu Ghişe vorbeam mai rar, poate şi la 5, 6 luni. Andrei Jugănaru spunea că se întâlneşte cu el iar Ghişe era disperat după
facturi. Ghişe îmi spunea să nu trebuiască să se mai roage pentru facturi pentru ca să deducă TVA. Întrebare: Este reală
împrejurarea că, la percheziţia domicliară au fost ridicate un număr de agende de la domiciliul dvs? Care era rolul acelor
agende şi cine făcea însemnările?Răspuns: Da. Şoferii când descărcau marfa, trimiteau lui Jugănaru un sms situația
cantităţilor de motorină şi a banilor. Jugănaru îmi trimitea mie şi eu completam în caiet ca nu cumva să se întâmple ceva
rău cu el sau cu mine. Trebuia să am şi eu un control pentru că erau banii mei. Fiecare dintre noi ţineau aceste date şi eu şi
Ghişe şi Jugănaru. Am vrut să le aduc în faţa instanţei dar nu le-am mai găsit. Jugănaru avea caietele lui iar eu le aveam pe
ale mele. Completam în ele plăţile pentru a avea o dublură. Întrebare: Există în acele agende ridicat cu oczaia percheziţiei
menţiuni cu privire la S.C. Ana Oil S.R.L şi Ghişe? Răspuns: Da. există. Nu foloseam denumirea de S.C. Ana Oil
S.R.L pentru ca la o percheziţie să nu se descopere cui se livrau combustibilii. Nu pomeneam nume în caiet niciodată.
Caietul era împărţit în două pentru doi clienţi, Ghişe şi Moldovan. La mijloc era Ghişe. La început era Moldovan. Lucram
cu ele zi de zi şi ştiam care, cine era. Nu mai ţin minte nici dacă scriam şi numele lui Moldovan. Întrebare: Aţi afirmat că
preţul era fluctuant. În funcţie de ce se stabilea fluctuaţia? Care era criteriul?Răspuns criteriul de referinţă era preţul pieţei
sub care scădeam cu o anumită sumă. Preţul de referinţă era acela al Lukoil, foarte rar de la Petrom. Spre exemplu, Ghişe şi
Moldovan aflau primii care este preţul. Moldovan nu prea comenta dar Ghişe spunea imediat că preţul de la Lukoil a scăzut
şi cerea să scadă şi preţul pe care îl plătea el, diferenţa dacă era 1000, cu 1000 lăsam mai jos pe litru. Mă refer la lei vechi.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Moldovan Ioan Ovidiu: Întrebare: De înfiinţarea şi
administrarea căror firme s-a ocupat Jugănaru?Răspuns: Toate firmele prin care se factura motorină. Nu avea treabă cu
firma lui Moldovan. Aceasta era firma înfiinţlată anterior. la fel şi S.C. Ana Oil S.R.L era o firmă veche. Întrebare: Aţi vorbit
despre un avans care s-ar fi dat, în ce consta acesta? în bani sau marfă?Răspuns: Marfă dar şi bani pentru că aveam un
„tampon” de bani la Moldovan. Întrebare: A participat vreodată Moldovan la vreo întâlnire pe care aţi avut-o cu Nemeş,
Guliu?Răspuns: Nu. Întrebare: Care era diferenţa între preţul de livrare al motorinei către Moldovan şi Ghişe şi preţul
pieţei?Răspuns: Era vorba de câteva mii de lei vechi per litru.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Jugănaru:
Întrebare: Jugănaru era cel care decidea el singur ce trebuie să facă sau executa ordinele pe care le primea de la
dvs.?Răspuns: nu era niciun ordin. Eram împreună într-o afacere şi ştia ce are de făcut. El dorea să preia toate problemele
mele şi să se ocupe de absolut tot pentru că aşa câştiga bani. Eu în acea problemă am avut probleme cu capul în sensul că
exista o tumoare.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Chirvăsitu:Întrebare: aţi efectuat transportul pentru
S.C. INKASSO JOBS S.R.L între Oil Terminal şi SC Excella Real Grup SRL ?Răspuns: Nu. S.C. INKASSO JOBS S.R.L
primea banii dar nu avea treabă cu transportul. Primea bani pentru că era autorizat să ia marfă. Am făcut transporturi de la
Oil Terminal la SC Excella Real Grup SRL pentru S.C. INKASSO JOBS S.R.L. REVIN şi arăt că nu pot să ştiu pentru că nu
făceam eu actele şi nu mă ocupam eu de asta.
251
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Vrînceanu:Întrebare: Ştiaţi că doamna Vrînceanu
ţinea contabilitatea firmei SC Excella Real Grup SRL?Răspuns: Nu, nu ştiam dacă ţinea sau dacă era angajată acolo. Nu
cunosc.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Preda Emilian Dumitru: Întrebare: care erau
preţurile despre care aţi vorbit anterior cu referire la Lukoil şi Petrom, preţuri de staţie sau de rafinărie?Răspuns: Preţuri
de rafinărie Întrebare: Dacă preţul fixat de dl. Nemeş era un preţ impus de vânzare sau un preţ la care dvs. vă puneaţi un
adaos comercial?Răspuns: Da. îmi puneam un adaos comercial. Întrebare: aţi menţionat în declaraţie că puteaţi să
găsitţi nenumăraţi clienţi dar v-aţi limitat la Ghişe şi Moldovan, care au fost motivele pentru care aţi ales aceste persoane şi
firmele lor?Răspuns: Pentru că Moldovan îmi era atunci prieten şi aveam bani la el. Pe Ghişe îl ţineam ca pe o roată de
rezervă. Când nu făcea faţă Moldovan să descarce, să dea banii, trebuia să dau surplusul de marfă unei alte persoane.
Anterior cu Ghişe avusesem afaceri tot cu produse petroliere. Jugănaru era cel care dirija marfa şi îi dădea combustibilul în
raport de cum aveau loc să descarce în bazinele din staţiile lor Moldovan şi Ghişe. Întrebare: Înainte de a se începe această
afacere cu motorină au fost discuţii prealabile cu domnii Ghişe şi Moldovan relativ la provenienţa mărfii? Răspuns: Nu, nu
a fost nicio discuţie. Am spus înainte de faptul că au fost discuţii cu Ghişe şi Moldovan cu privire la cumpărarea mărfii şi la
preţul acesteia. Întrebare: Cum l-aţi cunoscut pe Guliu?Răspuns: Pe Guliu l-am cunoscut prin intermediul lui Nemeş. Ştiu că
era şi Guliu asociat pe antrepozitul fiscal. Întrebare: Precizaţi dacă cunoaşteţi cine se ocupa de documentaţia care însoţea
livrările de motorină pentru S.C. Ana Oil S.R.L şi S.C. Benz Oil S.R.L. ? Răspuns: Jugănaru Andrei care se ocupa
inclusiv de certificatele de calitate pentru că Ghişe dorea să-i vină „ca la carte” certificatele.Intrau banii la Jugănaru şi de
acolo, Jugănaru trimitea banii la S.C. Inkasso Jobs S.R.L care cumpăra marfa din port fără acciză şi o parte din banii care
veneau de la mine şi din care se forma câştigul plecau în Dubai. Câştigul se forma astfel: se forma un preţ, de exemplu
54000 lei costa motorina la rafinărie, Nemeş Radu mi-o vindea mie cu 47.000/48.000/litru lei vechi. În continuare, se făcea
preţ pentru Ghişe şi Moldovan. Acest preţ se plătea lui Nemeş. Eu plăteam pentru cel puţin o mie de tone, niciodată mai
puţin, poate că a fost şi mai puţin dar foarte rar. Eu calculam transportul, motorina, salariile şi puneam 2000/3000 de lei în
plus maximum per litru pentru a rămâne un preţ sub piaţă. Motorina când se lua de la rafinărie, se lua la jumătate de preţ
de către Nemeş Radu. Preţul de pe poarta rafinăriei nu era un preţ în care se includeau accizele şi tva-ul pentru cel care
cumpăra în regim de antrepozit. Nu ştiu care era câştigul lui Nemeş. Spre exemplu, dacă Nemeş ar fi luat motorina la 30000
de lei de la rafinărie, fără accize şi TVA şi ea se vinde la 60000 în rafinărie iar el mi-o vindea mie la 53000/litru iar
22000/23000 de lei era câştigul lui per litru. La rândul său, mai împărţea şi altora. Preţul la care mi-o vindea mie nu
includea accizele şi TVA-ul. Revin şi precizez că atunci când îmi vindea mie era inclusă şi acciza, poate exista o diferenţă la
TVA.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Preda Emilian Dumitru: Întrebare: Marfa
transportată către S.C. Ana Oil S.R.L şi S.C. Benz Oil S.R.L. conţinea acciză plătită către stat?Răspuns: Nu, niciodată.
Vreau să mai declara că în această afacere eu am fost cel păgubit. Mie mi-au mai rămas nişte bani la Ghişe, respectiv 53
miliarde 400 de milioane de lei vechi iar la Moldovan Ovidiu 292 de miliarde de lei vechi din care scad 97 de miliarde de lei
vechi plus încă vreo 23.400.000.000 lei vechi care sunt blocaţi. Altfel spus, eu nu am luat niciun leu din toată această
afacere.
Prin încheierea din data de 14 noiembrie 2018, în baza art. 420 alin. 4 Cod procedură penală, Înalta Curte a
procedat la audierea apelantului intimat inculpat Preda Emilian Dumitru şi a apelantului intimat inculpat Ghişe Pavel
Dumitru.
A încuviințat proba cu înscrisuri formulată de către apelantul intimat inculpat Moldovan Ioan Ovidiu, constatând-o
administrată prin depunerea înscrisurilor la dosarul cauzei.
A încuviințat proba cu înscrisuri în circumstanțiere formulată de către apelantul intimat inculpat Preda Emilian
Dumitru, constatând-o administrată prin depunerea înscrisurilor la dosarul cauzei.
A încuviințat cererea formulată de către apelantul intimat inculpat Belba Nicolae de audiere a acestuia.
A respins proba solicitată de apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Chirvăsitu Dumitru constând în audierea
martorilor Guliu George şi Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana.
A emis adresă la Baroul Bucureşti în vederea desemnării unui apărător din oficiu pentru apelanta intimată inculpată
Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana.
Inculpat Preda Emilian Dumitru a declarat următoarele:Doresc să fac anumite completări la declaraţia anterioară.
Doresc să precizez ce prejudiciu mi-a adus mie Nemeş Radu. Uitasem ce pagubă mi-a pricinuit. Nemeş Radu mi-a adus o
sută de miliarde pagubă din afacerea cu motorina şi anterior, a avut să-mi dea 18 miliarde plus 26 de miliarde şi plus 37 de
miliarde. Când lucra cu motorina Nemeş Radu, de când mă cunosc eu cu acesta din 2006, am fost legat de el pentru că eu
am avut mereu afaceri cu el cu motorină şi trebuia să-mi scot banii de la el. Normal că trebuia să stau lângă el pentru a-mi
obţine banii pe care îi investisem. Mereu afacerile cu Nemeş au fost în pagubă. Sumele la care am făcut referire, reprezintă
avansul pe care l-am plătit eu pentru motorina de la Nemeş Radu. Acesta îmi oferea motorină de peste tot. Spre exemplu, mi-
a dat multă motorină din Lukoil.
Referitor la Ghişe Pavel Dumitru doresc să mai adaug următoarele: Toată lumea mergea la el să le dea
marfă fără acciză. Le mai dădea uleiuri.
Inculpatul Ghişe Pavel Dumitru a declarat următoarele: Referitor la acuzaţiile care mi se aduc de Preda Emilian
atât cu privire la mine cât şi cu privire la societatea pe care o administrez, aş dori să fac anumite precizări: Toate afirmaţiile
făcute sunt mincinoase şi neadevărate. Nu l-am cunoscut pe Dumitru Preda şi nici nu am făcut afaceri cu acesta cu produse
petroliere sau orice fel de afaceri. Aşa cum am arătat în declaraţiile anterioare, în anii 2001 sau 2002, Preda a făcut
transport pentru un furnizor al societăţii S.C. Ana Oil S.R.L. Preda nu mi-a oferit niciodată motorină spre vânzare.
Singura persoană cu care am discutat exclusiv a fost dl. Jugănaru. În vara anului 2011, Jugănaru şi cu şoferul dânsului,
cred că dl. Ionescu se numeşte, au venit la sediul societăţii S.C. Ana Oil S.R.L din Sibiu, fapt recunoscut şi de Jugănaru şi de
Ionescu, ocazie cu care, am stabilit cu Jugănaru preţul, modul de livrare şi când spun modul de livrare mă refer la sensul în
care transportul este asigurat de firma pe care o reprezintă dumnealui. Tot atunci, respectiv în vara anului 2011, mi-a
prezentat şi actele societăţii pe care o reprezenta. Preţul oferit de Jugănaru era preţul pieţei, fapt pentru care am şi depus
acum la dosar facturi de la alţi furnizori din acea perioadă care aveau preţul la fel sau poate cu câţiva bani mai puţin decât
Jugănaru. Două avantaje am avut pentru faptul că am colaborat cu Jugănaru, respectiv transportul asigurat de acesta şi
plăteam marfa după, la maximum 30 de zile de la livrare. Nu preţul era principalul atu din moment ce exista pe piaţă marfă
252
la fel sau mai ieftină. Preţul era stabilit faţă de Petrom şi nu de Lukoil, cum afirma Preda Emilian şi era cu 4 sau 5 bani mai
jos decât preţul de listă al Petromului. Una este preţul de producţie, de cost şi alta este preţul de listă. Preţul de listă este
preţul oricărui comerciant fie rafinărie, fie importator care cuprinde şi adaosul său comercial, la care poate face reduceri,
în raport de cantitatea cumpărată. Niciun comerciant nu poate vinde sub preţul de cost.
Am depus la dosar contract din aceeaşi perioadă încheiat de S.C. Ana Oil S.R.L cu producător în care se acordă
discount cred că de la 10 la 30 de bani, în funcţie de cantitate.
Referitor la dl. Preda, menţionez că l-am întâlnit o singură dată la restaurantul Tratoria din centrul Bucureştiului,
chiar lângă Ateneu. La acea întâlnire, dl. Jugănaru era însoţit de dl. Preda şi mi-a spus la întâlnire că dânsul îl ajută cu
transporturile pe Jugănaru.
În legătură cu acuzaţia conform căreia ceream 35-40 de facturi în avans pentru a nu plăti TVA, precizez că nu este
adevărat. Decontul de TVA se face la sfârşitul lunii, pe baza facturilor de achiziţie şi a facturilor de livrare şi a altor
documente justificative care reflectă realitatea operaţiunilor economice. S.C. Ana Oil S.R.L a avut şi are la depozit un
program de gestiune electronică. Orice marfă intrată sau ieşită din depozit se evidenţiază automat în stocul faptic şi scriptic.
De exemplu, cu un singur clic din birou puteai vedea litri pe fiecare bazin şi temperatura motorinei pe fiecare bazin.
Nu am cerut nimănui, niciodată de 22 de ani de când deţin S.C. Ana Oil S.R.L, facturi în avans. Acest lucru ar fi
însemnat ca şi contabilii din firmă să introducă acte fictive în contabilitate, ceea ce ar fi cu totul ilegal.
Cu privire la acuzaţia că furam motorină, arăt că în conformitate cu declaraţiile şoferilor, aceştia alimentau din
cisternă în rezervoare. După câteva livrări care erau minus marfa din cisternă faţă de factură, i-am comunicat lui Jugănaru
cu eu nu pot să iau marfa aşa. I-am propus, dacă este de acord şi a fost să fie cântărită marfa la unul dintre cântarele aflate
aproape de depozitul S.C. Ana Oil S.R.L. Le cântăream, le dădeam la şoferi bonul de cântar să justifice şi dl. Jugănaru îmi
factura cantitatea care s-a primit efectiv în depozit. Cu sistemul acela de gestiune nu se putea spune că sunt spre exemplu
1000000 de litri în depozit şi în acte să fie 900.000. S-au făcut nenumărate controale la firmă şi s-au verificat stocurile din
birou pe baza programului electronic de gestiune.
Referitor la rapoartele de încercare, precizez că aceste rapoarte care se emit de producători, importatori, se emit
în baza unor analize de laborator care atestă calitatea produsului, în speţă, motorină EURO 5, fapt necontestat de nimeni.
Nu înţeleg cum şi de ce Jugănaru ar fi falsificat rapoartele din moment ce marfa era EURO 5. Rapoartele de încercare nu au
nicio treabă cu acciza, respectiv dacă este plătită sau nu. Rapoartele se referă strict la calitatea produsului.
Nu am avut relaţii de afaceri cu Preda sau convorbiri telefonice ci exclusiv cu Jugănaru. Din păcate, procurorii
DNA nu au pus convorbirile mele cu Jugănaru pentru că în acest fel erau foarte multe lucruri clarificate. În 10 luni, am
vorbit de multe ori cu Jugănaru. Nu îmi permit să mint că nu aş fi vorbit. Relaţia mea cu dânsul a fost una normală de
afaceri, la fel şi cu reprezentanții altor firme.
Cu privire la Nemeş Radu, precizez că nu l-am cunoscut şi nici nu am făcut afaceri cu acesta.
Referitor la afirmaţia potrivită căreia „mă băteam pe motorină cu Moldovan”, precizez că firma S.C. ANA OIL
S.R.L are un depozit autorizat de peste 1 milion de litri. Am depus la dosar stocurile din perioada respectivă şi se poate
observa că cel mai puţin am avut circa 700.000 de litri iar cel mai mult, cred că peste un milion de litri. Nu aveam niciun
motiv să fiu îngrijorat sau să mă bat pe motorină pentru că dacă nu venea dânsul să-mi aducă marfă, veneau alţi furnizori.
Menţionez faptul că inclusiv şoferii care au transportat motorina, au declarat că stăteau la depozit şi 2,3 zile până să îi
descărcăm pentru că nu aveam unde, fiind plin depozitul.
Firma S.C. Ana Oil S.R.L am înfiinţat-o în 1996. Datorită cifrei de afaceri, a ajuns pe lista marilor contribuabili şi
datorită taxelor şi impozitelor pe care le-am plătit la stat. Menţionez faptul că niciodată nu am rămas dator la stat.
Preda a mai afirmat că evitam să plătesc TVA-ul. După ce DNA mi-a blocat conturile, S.C. ANA OIL S.R.L a plătit taxe şi
impozite la stat de circa 7,8 milioane de RON din care TVA, circa 3 milioane, 3 milioane jumătate. Chiar şi cu conturile
blocate am plătit toate dările la stat. Aveam clienţi care trebuiau să-mi plătească şi le solicitam să plătească către stat
pentru S.C. ANA OIL S.R.L taxele şi impozitele.
Adaosul meu brut, astfel cum s-a văzut şi din expertiza contabilă era de 19 bani la litru dintre care dacă plăteam
taxe şi impozite la stat, TVA şi cheltuieli mai rămâneam cu 5 bani profit.
Aş fi curios cum domnul Preda a pornit o afacere cu aproximativ 430.000 de euro după spusele sale şi după un an,
a găsit datornici în urma afacerii cu sume de circa 40 de miliarde de lei, însemnând 9 milioane de euro.
Toată contabilitatea, toate actele celorlalte firme, s-au refăcut după contabilitatea S.C. ANA OIL S.R.L, ceea ce
dovedeşte că am o contabilitate legală şi reală, fiind consemnate stocurile, intrările şi ieşirile reale. Compartimentul
contabil era compus din 4 persoane, 3 contabili adjuncţi şi un contabil şef care erau permanent la firmă.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Ionescu Lucian: Întrebare: Dacă Ionescu Lucian
a participat la discuţii privind preţul negociat cu Jugănaru verbal sau telefonic?Răspuns: Aşa cum am afirmat în cuprinsul
acestei declaraţii, eu nu l-am văzut la momentul 2011 pe Ionescu Lucian, am aflat abia cu ocazia procesului că Jugănaru
venise la o întâlnire cu şoferul, respectiv Ionescu Lucian. A fost vorba de o singură întâlnire la Sibiu, prima
întâlnire.Referitor la această întâlnire, dacă aş fi vorbit cu Preda la începutul afacerii, ce rost ar mai fi avut să îl trimită pe
Jugănaru la întâlnire cu mine, la Sibiu?
Prin încheierea din data de 28 noiembrie 2018, Înalta Curte a încuviințat cererea formulată de către apelantul
intimat inculpat Nemeş Radu de emitere a unei adrese către Camera Consultanților Fiscali în vederea verificării situaţiei
expertului Timofte Adriana Florentina.
A emis adresă către Camera Consultanţilor Fiscali pentru a comunica data la care doamna expert Timofte Adriana
Florentina a dobândit calitatea de consultant fiscal, respectiv dacă anterior acestei date au mai fost perioade în care a avut
calitatea de consultant fiscal, precum şi, în această din urmă situaţie, motivul pentru care i-a încetat calitatea.
A încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de către apelantul intimat inculpat Chirvăsitu Dumitru, pe care o constată
administrată prin depunerea înscrisurilor la dosarul cauzei.
A încuviințat cererea formulată de către reprezentantul Ministerului Public de amânare a judecării cauzei pentru a
efectua verificări cu privire la calitatea doamnei expert Timofte Adriana Florentina.
A încuviințat cererea formulată de apelantul intimat inculpat Belba Nicolae de amânare a judecării cauzei în
vederea angajării unui apărător ales.
A menținut delegația apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat Belba Nicolae.
253
A încuviințat cererea formulată de către apărătorul desemnat din oficiu pentru apelanta intimată inculpată
Vrînceanu (fostă Cosma) Mariana de amânare a judecării cauzei pentru a pregăti apărarea.
A fost reaudiat inculpatul Ghişe Pavel Dumitru, care a declarat următoarele:
Doresc să fac anumite completări la declaraţia anterioară. Doresc să precizez ce prejudiciu mi-a adus mie Nemeş
Radu. Uitasem ce pagubă mi-a pricinuit. Nemeş Radu mi-a adus o sută de miliarde pagubă din afacerea cu motorina şi
anterior, a avut să-mi dea 18 miliarde plus 26 de miliarde şi plus 37 de miliarde. Când lucra cu motorina Nemeş Radu, de
când mă cunosc eu cu acesta din 2006, am fost legat de el pentru că eu am avut mereu afaceri cu el cu motorină şi trebuia
să-mi scot banii de la el. Normal că trebuia să stau lângă el pentru a-mi obţine banii pe care îi investisem. Mereu afacerile
cu Nemeş au fost în pagubă. Sumele la care am făcut referire, reprezintă avansul pe care l-am plătit eu pentru motorina de
la Nemeş Radu. Acesta îmi oferea motorină de peste tot. Spre exemplu, mi-a dat multă motorină din Lukoil.
În ceeea ce îl priveşte pe Preda Dumitru Emilian acesta a mai declarat la data de 28 noiembrie 2018: Doresc să
mai fac unele precizări.Motorina la preţul pieţei nu a existat niciodată şi în primul rând, luam mai ieftin motorina cu 3,4 mii
lei vechi/litru şi niciodată la 30 de zile nu a fost făcută plata.în primul rând, referitor la faptul că Radu Nemeş şi Ghişe s-au
cunoscut înainte şi au avut afaceri, precizez că pe data de 06 iulie 2011, când am fost chemaţi la Parchet, pe data de 06 iulie
s-au ridicat 26 de maşini de marfă care a fost dusă la Ghişe, înjur de 17,18 maşini iar acesta nu a primit nicio factură. S-a
înregistrat cu facturile avans? Sau şi-a făcut o intrare fictivă? în primul rând, bon de cântar nu a dat niciodată şoferilor.
Marfa se descărca şi în depozitul lui şi în maşinile lui Ghişe.
Prin încheierea din data de 11 decembrie 2018, Înalta Curte a admis pentru inculpatul Nemeş Radu hotărârea nr.
1909/2012 a Înaltei Curţi – Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Decizia nr. 916 a Curţii Constituţionale, apreciind
că sunt utile, pertinente şi concludente în soluţionarea cauzei.
A respins înscrisul privind răspunsul către o persoană fizică referitoare la calitatea de consultant fiscal a expertului
Timofte Adriana Florentina, având în vedere că la dosarul cauzei s-a remis un răspuns oficial de la Camera Consultanților
Fiscali.
A dispus efectuarea unei expertize cu obiectivele stabilite la punctele. 7 şi 8 din Raportul de expertiză contabilă
judiciară din faza de urmărire penală, fiind singurele în care predomină aspectul de fiscalitate, celelalte fiind elemente de
contabilitate, stabilind aşadar următoarele obiective:
1) Dacă s-a omis înregistrarea în contabilitate a veniturilor din livrările de motorină Euro 5, dacă în această
modalitate s-au denaturat veniturile, cheltuielile, rezultatul exerciţiului elementului de activ şi de pasiv, inclusiv contul de
accize datorate bugetului de stat şi cuantumul acestor denaturări pentru fiecare element în parte.
2) Valoarea pagubei în dauna bugetului de stat constând în valoarea accizelor la produsul motorină Euro 5
TVA impozit pe profit, ţinându-se cont de toate denaturările constatate prin răspunsurile formulate la întrebările din faza de
urmărire penală/cercetarea judecătorească.
A emis adresă către autoritatea competentă pentru a comunica numele şi datele de contact a trei experţi judiciari
contabili care au şi calitatea de consultant fiscal, putând efectua expertize fiscale judiciare la solicitarea organelor judiciare.
A pus în vedere inculpaţilor Ghişe Pavel Dumitru şi Nemeş Radu ca, la termenul acordat în cauză în vederea
desemnării unui expert, să prezinte numele şi dovada dublei calităţi a persoanelor solicitate ca participanţi la efectuarea
expertizei în calitate de expert contabil, care să aibă calitatea de consultant fiscal.
A luat act de faptul că apelantul intimat inculpat Belba Nicolae este de acord să fie asistat în continuare de către
apărătorul desemnat din oficiu şi că nu mai doreşte să îşi angajeze un avocat.
De asemenea, a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas Logistic S.R.L.
Prin încheierea din data de 17 decembrie 2018, Înalta Curte a amânat judecarea cauzei şi acordă termen la data de
23 ianuarie 2019, pentru discutarea chestiunilor legate de proba privind efectuarea noii expertize dispusă prin încheierea din
data de 11 decembrie 2018.
A desemnat în vederea efectuării expertizei tehnice contabile pe expertul Dodan Nicolae Laurenţiu şi a transmis
acestuia adresă cu obiectivele stabilite prin încheierea de şedinţă din data de 11 decembrie 2018.
A stabilit termen preparatoriu la data de 09 ianuarie 2019, ora 14:30, Sala Secţiilor Unite, pentru ca expertul să
comunice dacă există dificultăţi în efectuarea expertizei dispuse.
De asemenea, a stabilit termen limită pentru efectuarea expertizei la data de 20 ianuarie 2019.
A stabilit onorariu provizoriu pentru efectuarea expertizei în cuantum de 1000 de lei, care este înaintat din fondurile
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A luat act că inculpaţii Ghişe Pavel Dumitru, S.C. Ana Oil S.R.L. şi Nemeş Radu, prin apărători aleşi, au adus la
cunoştinţa instanţei numele experților parte ce vor participa la efectuarea expertizei, respectiv experții Muşuroiu Elena
Valentina – pentru Ghişe Pavel Dumitru şi S.C. Ana Oil S.R.L., Pârvan Mary-Elsa – pentru Nemeş Radu şi Suciu Ecaterina
Mariana – pentru S.C. Excella Real Grup S.R.L..
A emis adresă către Baroul Bucureşti pentru a comunica dacă apărătorul desemnat din oficiu pentru intimata
inculpată S.C. ROMEROM GRUP S.R.L. deţine şi specializarea insolvență, iar în caz negativ, s-a solicitat să se desemneze
un avocat din oficiu cu această specializare.
Prin încheierea din data de 09 ianuarie 2019, Înalta Curte a constatat că la dosarul cauzei s-a depus o notă de
evaluare a onorariului expertizei contabile de către expertul desemnat de instanţă, Dodan Laurenţiu (fila 111, vol. 26, dosar
apel) şi a pus în vedere acestuia să transmită un desfășurător privind descrierea activităţilor realizate şi să precizeze totalul
onorariului având în vedere că din conţinutul notei rezultă neconcordanţe între total onorariu şi total onorariu solicitat.
Prin încheierea din data de 23 ianuarie 2019, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul
A amânat judecarea cauzei şi acordă termen la data de 12 februarie 2019, ora 13:00, Sala Secţiei penale, pentru
discutarea, în condiţii de oralitate şi contradictorialitate, a raportului de expertiză fiscală.
A luat act de înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către expertul fiscal Dodan Laurențiu, termenul propus de
către acesta pentru finalizarea expertizei, respectiv data de 04 februarie 2019, precum şi de punctul de vedere depus de către
apelantul inculpat Nemeş Radu, prin apărător ales, cu privire la expertiza fiscală.
A stabilit un nou termen pentru depunerea raportului de expertiză fiscală, dar şi a eventualelor obiecţiuni formulate de
către experții parte, la data de 06 februarie 2019, ora 12:00, constatând că termenul limită pentru efectuarea expertizei stabilit
la data de 20 ianuarie 2019
254
Referitor la onorariul expertului fiscal, a prorogat stabilirea acestuia ulterior depunerii raportului de expertiză.
S-a comunicat tuturor părților, în format electronic, raportul de expertiză fiscală şi eventualele obiecţiuni depuse de
experții parte, în măsura în care se vor depune la dosarul cauzei adresele de e-mail.
Prin încheierea din data de 12 februarie 2019, Înalta Curte a amânat judecarea cauzei şi a acordat termen la data
de 04 martie 2019, ora 10:00, Sala Secţiei penale, pentru soluţionarea eventualelor obiecţiuni depuse la raportul de expertiză
fiscală.
A luat act de cerere de recuzare a expertului desemnat de către instanță formulată de inculpatul Nemeş Radu prin
avocat ales, ulterior momentului la care a fost finalizat raportul de expertiză, însă, având în vedere conținutul acestei cereri, o
califică ca fiind obiecțiuni la raportul de expertiză.
A luat act de împrejurarea că experții - parte nu şi-au depus propriul punct de vedere cu privire la raportul de
expertiză, precum şi de faptul că aceştia solicită un nou termen în vederea depunerii punctului de vedere referitor la expertiză
precum şi a eventualelor obiecţiuni, şi stabileşte termen pentru depunerea punctului de vedere referitor la raportul de
expertiză fiscală precum şi a eventualelor obiecţiuni de către experții - parte, pentru data de 01 martie 2019. A pus în vedere
experţilor parte să depună punctul de vedere referitor la raportul de expertiză fiscală precum şi a eventualelor obiecţiuni până
la data de 01 martie 2019.
Prin încheierea din data de 04 martie 2019, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în cazul
A amânat judecarea cauzei şi a acordat termen la data de 19 martie 2019, ora 12:00, Sala M.3-mezanin.
Instanţa a luat act că s-a formulat o nouă cerere din partea experţilor parte în vederea amânării cauzei pentru a
depune punctul de vedere, motivată de faptul că este necesar să studieze un număr mare de documente, solicitând în acelaşi
timp să se efectueze demersuri de către instanţa de judecată pentru administrarea unor declaraţiile fiscale de la Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală.
Având în vedere faptul că materialul documentar care necesită a fi studiat pentru fundamentarea opiniilor experţilor
parte, dar şi intervalul de timp trecut de la încuviinţarea expertizei (3 luni), Înalta Curte a admis cererea experţilor parte
privind amânarea cauzei în vederea depunerii concluziilor proprii şi acordă un ultim termen în vederea depunerii acestora, dar
a eventualelor obiecţiuni la raportul anterior.
Instanţa a adus la cunoştinţă faptul că, în ipoteza în care nu se vor depune până la acest ultim termen concluziile
experţilor parte sau obiecţiunile la raportul de expertiză, această omisiune a experţilor parte poată să fie evaluată în
coroborare cu celelalte probe administrate şi poate conduce la o concluzie cu privire la motivul pentru care s-a dispus
expertiza, şi anume credibilitatea concluziilor în materie de fiscalitate.
A pus în vedere experţilor parte să depună punctul de vedere referitor la raportul de expertiză fiscală precum şi a
eventualelor obiecţiuni la expertiza întocmită în cauză până la data de 15 martie 2019.
În ceea ce priveşte cererea formulată de experţii parte privind administrarea unor documente de la Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală, Înalta Curte a constatat că în raport de stadiul procesual al cauzei şi de obiectivele
expertizei, aşa cum au fost dispune anterior, alte documente, în afara celor deja avute în vedere la efectuarea expertizei, nu
sunt necesare a fi solicitate de către instanţă, motiv pentru care respinge cererea experţilor în acest sens.
Prin încheierea din data de 19 martie 2019, Înalta Curte a amânat judecarea cauzei şi a acordat termen la data de
27 martie 2019, ora 09:00, Sala M3.
Pentru a se lua cunoştinţă despre conținutul opiniilor separate depuse la data de 19 martie 2019 instanţa a
încuviințat cererile de amânare a cauzei formulate de către reprezentantul Ministerului Public, de către apărătorii apelanților
intimaţi inculpaţi Nemeş Radu şi Ghişe Pavel Dumitru.
A pus în vedere părţilor că la termenul acordat în cauză se vor discuta şi aspectele invocate în ceea ce priveşte
expertiza şi calificate la un termen anterior de către instanţă ca obiecţiuni la raportul de expertiză.
De asemenea, a adus la cunoştinţa părţilor faptul că procedura prevede două posibilități legale în raport de
concluziile care se vor formula cu privire la opiniile separate şi obiecțiunile formulate la raportul de expertiză redactat de
către expertul desemnat de către instanţă, respectiv administrarea în continuare de probe sau declararea ca terminată a
cercetării judecătoreşti. Aşadar, în situaţia în care apărarea apreciază că mai există probe de formulat, instanţa a pus în vedere
avocaţilor să formuleze în scris cererile până la data de 22 martie 2019 pentru a da posibilitatea atât celorlalte părţi,
reprezentantului Ministerului Public, dar şi instanţei de judecată să ia cunoştinţă despre conţinutul acestora.
Prin încheierea de şedinţă din data de 27 martie 2019, Înalta Curte a menţinut măsurile preventive dispuse în
cazul inculpaţilor Nemeş Radu şi SC Crivas Logistic S.R.L. şi a stabilit pronunţarea la data de 09 aprilie 2019, când, având
nevoie pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 15 aprilie 2019, când a pronunţat prezenta hotărâre.
La termenul de judecată din data de 27 martie 2019, Înalta Curte, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat
ori excepţii de invocat, a acordat cuvântul în dezbaterea apelurilor. Concluziile apărării şi ale reprezentantului Ministerului
Public sunt cuprinse în încheierea de şedinţă de la aceeaşi dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate, precum şi din oficiu, potrivit art. 417 alin.
2 din Codul de procedură penală, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
constată următoarele:
Motivele de apel formulate în prezenta cauză au vizat: omisiunea motivării sentinţei instanţei de fond, nulitatea
probelor provenind din supravegherea tehnică şi consecinţele asupra vinovăţiei inculpaţilor; incidenţa principiului ne bis in
idem cu privire la cauza prezentă în raport de soluţiile instanţelor care au pronunţat deja condamnarea unor inculpaţi; lipsa
de previzibilitate a legii în raport de faptul că unii dintre inculpaţi au avut calitatea de martor în cauze distincte deşi
situaţiile de fapt erau similare cu cea care a determinat acuzarea lor în cauza prezentă; nevinovăţia inculpaţilor;
individualizarea pedepselor; nulitatea expertizei financiar contabile; modul în care a fost soluţionată acţiunea civilă.
În ceea ce priveşte motivul de apel formulat de către Crivas Logistic referitor la măsura preventivă, Înalta Curte
reţine că acesta a fost cenzurat în contestaţiile exercitate împotriva încheierilor prin care măsura a fost dispusă şi, ulterior,
menţinută şi nu reprezintă o critică de natură a fi analizată de instanţa de control judiciar a sentinţei.
Analizând criticile formulate, instanţa de apel constată specificul unei căi de atac devolutive, cum este cea de faţă,
care permite administrarea de probe noi, de natură să schimbe elementele situaţiei de fapt care a fundamentat trimiterea în
judecată şi condamnarea. Totodată, instanţa de apel constată şi că soluţia instanţei de fond a fost în concordanţă cu probele
administrate de Curtea de apel, iar măsurile procesuale luate în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti cu privire
255
la libertatea persoanelor acuzate au fost consecvente cu materialul probator la care au avut acces judecătorii la momentele
procesuale respective. În consecinţă, pronunţarea unor soluţii diferite în calea de atac a apelului faţă de cele din hotărârea
instanţei de fond:
- reprezintă consecinţa directă a deciziilor Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte mijloacele de
probă provenind din supravegherea tehnică realizată de Parchet cu sprijinul SRI, precum şi asupra mandatelor de securitate
naţională emise în considerarea indiciilor săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală;
- reprezintă consecinţa administrării unor probe noi în apel, la care instanţa de fond nu a avut acces, şi anume
declaraţia dată de Secăreanu Florin Dan în cursul cercetării judecătoreşti în apel şi expertiza criminalistică privind
semnăturile de pe contractul notarial de cesiune părţi-sociale din 14.10.2011, cu referire la semnătura lui Nemeş Diana
Marina.
În cursul judecății, inclusiv în cursul soluționării apelului, au intervenit mai multe decizii ale Curții Constituționale,
care vizează legalitatea probelor administrate și a actelor efectuate în cursul procesului penal (deciziile nr.51/2016,
nr.302/2017, 91/2018, 26/2019). Curtea Constituţională a României a pronunţat deciziile în materia supravegherii tehnice,
majoritatea deciziilor fiind pronunţate ulterior sentinţei date de către instanţa de fond.
Deciziile menţionate anterior au determinat în mod esenţial soluţia pronunţată de instanţa de apel cu privire la
acuzaţiile privindu-i pe Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel. Deciziile Curţii Constituţionale au influenţat doar soluţiile
referitoare la aceşti inculpaţi, deoarece Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel au fost trimişi în judecată avându-se în vedere un
material probator decurgând în principal din comunicările dintre inculpaţi sau dintre inculpaţi şi martori, astfel încât nulitatea
acestui tip de probe lasă fără suport probatoriu acuzaţiile. Pronunţarea soluţiei de condamnare în ceea ce îi priveşte pe Blejnar
Sorin şi Comăniţă Viorel este motivată de instanţa de fond prin elemente de fapt referitoare la existenţa unei protecţii
asigurate de Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel. Conform acuzaţiei, în lipsa acestei protecţii, Nemeş Radu şi SC Excela Real
Grup SRL nu ar fi putut desfăşura activitatea de evaziune fiscală. Protecţia la care s-a referit instanţa de fond a fost motivată
în sentinţa de condamnare prin discuţii telefonice şi mesaje scrise dintre Nemeş Radu şi Marta Codruţ Alexandru, între
Comăniţă Viorel (discuţie de pe terminalul mobil folosit de Nemeş Radu) şi Marta Codruţ Alexandru, între Blejnar Sorin şi
Marta Codruţ Alexandru, respectiv de probele constând în întâlnirile dintre Marta Codruţ Alexandru, Schwartzenberg
Emilian, Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, Nemeş Radu coroborate cu aspectele de ordin cronologic privind măsurile
solicitate de Curtea de Conturi a României şi măsurile dispuse de ANAF şi ANV cu privire SC Excella Real Grup SRL, astfel
cum se va dezvolta în cele ce urmează.
Spre deosebire de situaţia juridică privindu-i pe Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, indicii privind faptele celorlalţi
inculpaţi persoane fizice şi persoane juridice Nemeş Radu, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae,
Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana,
Ionescu Lucian Florin, S.C. Excella Real Grup SRL, S.C. Inkasso Jobs SRL, S.C. Benz Oil SRL, S.C. Ana Oil SRL, S.C.
Divers Zootehnic SRL, S.C. Partener Noblesse SRL, S.C. Romerom Grup SRL, S.C. Accesing Perfect SRL, S.C. M&S
Market SRL, S.C. Milenium Energy SRL,. S.C. Gabros Invent Strategies SRL, S.C. Cibin Distribution SRL, S.C. Agro Line
Expres SRL Bucureşti, S.C. Rad Trans Concept SRL, S.C. Crivas Logistic SRL, S.C. Delta Oil Logistic, S.C. Energrom
Supply Service SRL, S.C. Carpatic Division SRL au fost cunoscute de autorităţi prin mijloace independente şi anterioare
interceptării convorbirilor dintre inculpaţi, de exemplu, după cum rezultă din Rechizitoriu, ca urmare a Notei nr. 30943 a
Curţii de Conturi a României transmisă inculpatului Blejnar Sorin în luna iunie 2009, precum şi ca urmare a notei întocmită
de Direcţia Generală de Management al Domeniilor Reglementate Specific din data de 26.01.2011, moment la care asociaţi ai
S.C. Excella Real Grup SRL erau Guliu George şi Nemeş Diana Marina, iar administrator Nemeş Radu, potrivit căreia „ din
analiza documentelor existente la dosarul de autorizare, se constată că societatea dispune de o instalaţie de distilare
atmosferică iar materia primă care poate fi prelucrată era ţiţeiul. Produsele care se obţin cu această instalaţie din
prelucrarea ţiţeiului erau CMO 1, CMO 2, CLG şi altele. Faţă de cele de mai sus, considerăm că operatorul economic nu
poate prelucra deşeuri de reziduuri petroliere cu instalaţia de care dispune în plus nu a prezentat un manual de proceduri
care să cuprindă fluxurile tehnologice de producţie”.
Situaţia de fapt la care se referă acuzarea în rechizitoriu se desfăşoară cronologic între mai 2011 şi iunie 2012.
Primul proces verbal de sesizare din oficiu în cauza prezentă are data de 01.03.2012, iar mandatele de supraveghere, respectiv
mandatele de siguranţă naţională se situează în ultima parte a anului 2011 şi în anul 2012, astfel încât apare ca evident că nota
Curţii de Conturi a României din iunie 2009 şi nota Direcţia Generală de Management al Domeniilor Reglementate Specific
din data de 26.01.2011, care descriu indicii cu privire la activitatea de evaziune fiscală sunt anterioare şi independente de
probele provenind din mandate. Analiza dosarului arată că faptele la care se referă cele două note menţionate mai sus au fost
probate de acuzare în principal prin expertiza actelor contabile, prin declaraţiile unor inculpaţi care au recunoscut circuitul
evazionist, declaraţii susţinute de martorii care au descris existenţa unui grup de persoane:
- care s-a organizat în scopul de a induce în eroare organele statului cu privire la achiziţionarea de motorină euro 5
în regim suspensiv de plată a accizelor în scopul producerii de combustibil slab accizabil, dar care ulterior a fost vândută ca
atare fără prelucrare tehnologică către comercianţii de carburanţi auto (ascunderea sursei taxabile);
- care în acelaşi scop menţionat mai sus a înfiinţat societăţi fantomă în numele cărora s-a derulat circuitul evazionist
constând în achiziţii şi transport fictive de ţiţei în scopul prelucrării motorinei, proces tehnologic fictiv de prelucrare a
motorinei, vânzări fictive şi transport fictiv de combustibil aparent produs în antrepozit, transportul şi vânzarea motorinei la
staţiile de benzină (ascunderea sursei impozabile);
- care nu a evidenţiat în actele contabile operaţiunile comerciale efectuate şi nici veniturile realizate-vânzarea de
motorină Euro 5, dar a evidenţiat, în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli care nu au la bază operaţiuni
reale şi operaţiuni fictive (aferente fabricării produselor finite, producţiei de combustibil lichid greu, combustibil lichid uşor
şi combustibil lichid de tip navo 1 şi 2 în cadrul Sc Excela Real Grup Srl, producţie care avea un caracter fictiv şi reprezenta
un mijloc de punere în executare a actelor de evaziune fiscală), grup care a retras din conturile bancare sume mari de bani
primite ca preţ al combustibilului vândut (sume provenite din evaziunea fiscală), în numerar, sub motivul nereal al comerţului
cu cereale şi care a folosit aceste sume în interesul membrilor grupării.
Nulitatea probelor decurgând din interceptări (în mod direct sau probe derivate) nu va influenţa, în acest caz,
materialul probator, în aceeaşi măsură, ca în cazul inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, având în vedere probatoriul
independent de interceptări şi indiciile săvârşirii faptelor de evaziune fiscală provenind din evaluări ale autorităţilor de audit
256
financiar, probe având date anterioare interceptărilor, după cum se va analiza în secţiunea referitoare la motivele de apel
privind nevinovăţia inculpaţilor.
În ceea ce îl priveşte pe Secăreanu Dan Florin, inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere în cursul cercetării
judecătoreşti desfăşurate de curtea de apel, astfel că instanţa de fond nu a cunoscut aspectele de fapt care infirmau
interpretarea dată probelor de către acuzare. În cursul cercetării judecătoreşti în apel inculpatul Secăreanu Dan Florin a arătat
că întâlnirile cu Nemeş Radu aveau scopul de a obţine informaţii privind evaziunea fiscală. Pe baza acestei declaraţii au fost
solicitate relaţii DIPI, iar adresa nr.1503 din 13.04.2017 provenind de la Direcţia Generală de Protecţie Internă cu referire la
Nota S/2917632 din 30.05.2011, desecretizată în apel (întocmită de către Secăreanu Florin Dan la momentul faptelor de care
este acuzat) a scos în evidenţă, pentru prima dată în apel, faptul că au existat informaţii transmise DNA de către Secăreanu
Florin Dan cu privire la persoane fizice care aveau relaţii de afaceri în Oil Terminal, ceea ce a dat o semnificaţie diferită de
cea reţinută de instanţa de fond întâlnirilor dintre Secăreanu Florin Dan şi Nemeş Radu (recunoscute, de altfel, de ambii
inculpaţi).
În ceea ce o priveşte pe Nemeş Diana Marina, expertiza criminalistică din cadrul cercetării judecătoreşti în apel
(admisă prin încheierea din 10 ianuarie 2017) privind semnăturile de pe contractul notarial de cesiune părţi-sociale din
14.10.2011, a stabilit prin Raportul de expertiză criminalistică nr. 201/30 iunie 2017 că Nemeş Diana Marina a semnat, la
poziţia "Cedent", contractul de cesiune de părţi sociale autentificat sub nr. 1421/17.05.2011 la Biroul Notarului Public
Tragone George. Raportul de expertiză criminalistică nr. 338 din 13 noiembrie 2017, supliment la raportul nr. 201 din 30
iunie 2017, a concluzionat că semnăturile de la rubrica "Nemeş Diana-Marina" de pe cele două exemplare ale Actului
Adiţional al SC "Excella Real Grup" SRL, având încheierea de dată certă nr. 3254/14 octombrie 2011, nu aparţin lui Nemeş
Diana-Marina. Concluziile expertizei au avut drept consecinţă reevaluarea perioadei în care Nemeş Diana Marina a acţionat
în firmă (până la momentul cedării acţiunilor sale, 17 mai 2011) în raport de perioada reţinută în actul de acuzare pentru
infracţiunile ca fac obiectul judecăţii (mai 2011-iunie 2012) şi, implicit, posibilitatea ca aceasta să fi comis faptele pentru care
a fost acuzată.
Aspectele ce preced şi care modifică situaţia de fapt reţinută în urma cercetării judecătoreşti de la instanţa de fond
vor fi dezvoltate în secţiunile care analizează motivele de apel, ulterior analizei criticilor care conduc la nulitatea hotărârii,
criticilor care vizează probatoriul şi analizei cauzelor care împiedică exercitarea acţiunii penale.
Criticile cu privire la omisiunea motivării hotărârii pronunţate de instanţa de fond

Instanţa de apel constată că această critică, invocată de către apărarea inculpatei Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana,
este neîntemeiată. Instanța de fond a cuprins în hotărârea sa elemente de fapt și de drept, aspecte ce țin de analiza conţinutului
infracţiunilor şi de individualizarea sancţiunilor, de soluţionarea acţiunii civile în procesul penal. Instanța de apel constată
îndeplinirea obligației legale de motivare a unei sentinţe penale, în contextul în care instanţa de fond însăși a administrat un
important probatoriu, la solicitarea inculpaţilor ce au contestat acuzaţiile, pentru ca în final, în baza propriei analize şi a
probelor administrate în cursul cercetării judecătoreşti, să reţină ca dovedite baza factuală, întrunirea elementelor constitutive
ale infracţiunilor deduse judecății și întrunirea condițiilor angajării răspunderii penale.
Menţionarea argumentelor acuzării, astfel cum sunt descrise în Rechizitoriu, nu este incompatibilă cu motivarea
sentinţei de către instanţă. Dispozițiile care reglementează materia considerentelor unei hotărâri judecătoreşti presupun
evocarea clară a raționamentului pe baza sumei argumentelor şi nu o anumită amploare a expunerii ori un anumit stil de
redactare. Totodată aceleaşi dispoziţii legale nu se opun unei prezentări esențializate, dacă aceasta cuprinde toate argumentele
care au condus la soluţia instanţei. O sentinţă penală este motivată atunci când judecătorul a arătat explicit starea de fapt
reținută, a analizat probele şi a ajuns la concluzia că probele analizate, inclusiv cele administrate nemijlocit, nu combat
acuzaţiile formulate, iar faptele întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor sesizate, situație față de care se impune
angajarea răspunderii penale, precizând și limitele individualizării judiciare.
Instanța de apel mai constată că apărările și probele tuturor inculpaților care nu au recunoscut acuzațiile au fost
evaluate de instanţa de fond ca nefiind în măsură să excludă răspunderea penală ori cel puțin să schimbe situația de fapt în
raport cu cea menționată în rechizitoriu.
În ceea ce privește situația tuturor inculpaților care au declarat apel, din expunerea extinsă a criticilor aduse situaţiei
de fapt din hotărârea instanţei de fond, este evident că au înţeles acuzațiile, respectiv baza factuală și caracterizarea în drept,
au cunoscut probatoriul evaluat de judecătorul fondului, respectiv probele ce demonstrează vinovăţia, au beneficiat de
oportunități reale, eficiente de apărare în cursul judecății, au combătut acuzarea prin concluzii orale și în scris, au depus
motive de apel ample cu trimiteri la argumentele judecătorului fondului, combătând concluziile acestuia.
Instanţa de apel constată că motivele scrise de apel însumează mai mult de 300 de pagini şi conțin referiri
amănunţite la considerentele instanţei de fond şi la argumentele pentru care au fost pronunţate soluţiile de condamnare.
Astfel, în cadrul motivelor de apel depuse de către inculpaţi au fost criticate argumentele pentru care instanţa de fond a
pronunţat o soluţie de condamnare: 25 de pagini motivele de apel formulate de Blejnar Sorin, 27 pagini motivele de apel
formulate de Buliga Mihai, 69 pagini motivele de apel formulate de Comăniţă Viorel, 5 pagini din motivele de apel formulate
de Ionescu Lucian Florin, 10 pagini motivele de apel formulate de Jugănaru Andrei Florin, 11 pagini motivele de apel
formulate de Moldovan Ovidiu Ioan şi Benz Oil, 47 pagini motivele de apel formulate de Nemeş Diana, 22 pagini motivele
de apel comune formulate de Nemeş Diana şi Nemeş Radu, 5 pagini motivele de apel formulate de Secăreanu Dan Florin, 13
pagini motivele de apel formulate de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, 50 pagini motivele de apel formulate de Ghişe Pavel
Dumitru şi Ana Oil, 3 pagini motivele de apel formulate de Crivas Logistics, 3 pagini motivele de apel formulate de Preda
Dumitru Emilian, 3 pagini motivele de apel formulate de Sc Excela Real Grup Srl, 8 pagini motivele de apel formulate de
ANAF.
Strict, referitor la motivarea hotărârii, Înalta Curte constată că aceasta s-a făcut în concordanţă cu dispoziţiile
art.403 C.proc.pen., instanţa de fond procedând la analiza acuzaţiilor formulate de Parchet, dar şi a apărărilor invocate de
inculpaţi, prin raportare la întregul material probator administrat în cauză, atât soluţiile de condamnare cât şi cele de achitare,
după caz, de încetare a procesului penal, fiind justificate prin referiri la dispoziţiile legale incidente, dar şi la mijloacele de
probă considerate relevante.
Rezultă aşadar, că hotărârea atacată nu este afectată de vreun viciu de motivare. Motivarea reținută în hotărârea
atacată a fost suficientă pentru a permite părţilor să cunoască motivele pe care s-a întemeiat instanţa de fond pentru a
257
pronunţa hotărârea de condamnare, astfel încât instanţa de apel dispune de elemente suficiente pentru a-și exercita controlul
în cadrul unei căi de atac devolutive (în acelaşi sens al elementelor faţă de care se apreciază calitatea motivării hotărârii şi,
decizia nr.135/A/2018 din 30 mai 2018, pronunţată de ÎCCJ, secţia penală în dosarul nr.1555/1/2017).
Cu privire la nulitatea probelor provenind din supravegherea tehnică şi consecinţele asupra vinovăţiei
inculpaţilor
Analiza legalităţii probelor presupune mai întâi examinarea standardului de constituţionalitate astfel cum decurge
din deciziile pronunţate de Curtea Constituţională şi apoi aplicarea criteriilor care menţin textele de lege în limite
constituţionale la speţa de faţă. În consecinţă, instanţa de apel, va analiza măsura în care deciziile Curţii Constituţionale a
României permit în continuare folosirea probelor administrate în cursul urmăririi penale şi indicate de instanţa de fond în
sentinţa de condamnare, respectiv posibilitatea invocării nulităţii probelor într-o procedură care a depăşit camera preliminară,
precum şi consecinţele asupra materialului probator care derivă din mijloace de probă lovite de nulitate.
În ceea ce priveşte constituţionalitatea textelor de lege care reglementează materia supravegherii tehnice folosite
ca probă în dosarele penale, Curtea Constituţională a stabilit reguli cu privire la:
- autorizarea supravegherii şi efectuarea propriu zisă a supravegherii. Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016
(paragraful 17) și-a fundamentat soluția din perspectiva persoanelor care pun în executare mandatul de supraveghere tehnică,
iar nu din perspectiva persoanelor care asigură suportul tehnic pentru realizarea activității de supraveghere tehnică (decizia
CCR nr.51/2016 cu privire la competenţa de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de
supraveghere tehnică emis în baza dispoziţiilor Codului de procedură penală);
- calitatea de mijloc de probă conferită datelor şi informaţiilor rezultate din activităţile specifice culegerii de
informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului, autorizate potrivit
Legii nr. 51/1991 (decizia CCR nr.91/2018 exclude interpretarea dată de hotărârea C.S.A.T. nr. 69/28.06.2010, care, în
conformitate cu prevederile art. 3 lit. f din Legea siguranţei naţionale nr. 51/1991, califica evaziunea fiscală drept o
ameninţare la adresa siguranţei naţionale şi, pe cale de consecinţă, decizia CCR declară ca fiind contrare legii mandatele
de siguranţă naţionale emise pentru investigarea evaziunii fiscale);
- calitatea de mijloc de probă obţinut în mod legal, cu privire la mandatele de supraveghere tehnică (decizia CCR
nr.26/2019, care exclude posibilitatea investigării cauzelor penale în echipe mixte de anchetă formate de Parchet şi SRI
respectiv DIPI şi, pe cale de consecinţă, declară ca fiind contrare legii mandatele de supraveghere tehnică emise în baza
Codului de procedură penală puse în executare în cadrul acestor echipe);
- natura nulităţii încălcării regulilor de competenţă cu privire la punerea în executare a mandatelor de
supraveghere tehnică (decizia CCR nr.302/2017 şi decizia CCR nr.26/2019, care stabilesc o nulitate absolută atunci când
mandatul de supraveghere tehnică este emis cu încălcarea normelor de competenţă, nulitate ce poate fi invocată oricând în
procesul penal, chiar şi după finalizarea procedurii de cameră preliminară ori în căile de atac).
Pentru clarificarea concluziilor ce preced, având în vedere influenţa asupra probelor din dosar, instanţa de apel
urmează să indice mai jos paragrafele deciziilor Curţii Constituţionale pe care şi-a fundamentat soluţia cu privire la nulităţi
relative sau absolute.
Conform deciziei CCR nr. 51/2016 din 16 februarie 2016, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală (publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 14 martie 2016) s-a
făcut distincţie între două etape ale interceptării convorbirilor telefonice: autorizarea supravegherii şi efectuarea propriu-zisă
a supravegherii.
S-a reţinut că pe parcursul primei etape, cea de autorizare a supravegherii, conceptul de securitate naţională,
dincolo de înţelesul său obişnuit, trebuie să ofere garanţii substanţiale împotriva supravegherii arbitrare şi discriminatorii. De
asemenea, s-a examinat dacă astfel de garanţii există pe parcursul celei de-a doua etape, când supravegherea este realizată
efectiv sau a fost deja încheiată.
În examinarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a constatat (Decizia CCR nr.51/2016,
paragraful 47) că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul
de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara
organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere
tehnică. Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de
lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât
autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (în acest sens şi Decizia nr. 17
din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, paragrafele 67 şi 94).
Prin urmare, Curtea Constituţională reţine (Decizia nr.51/2016, citată anterior, paragraful 49) că nu se justifică
includerea, în cuprinsul art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, a sintagmei "alte organe specializate ale statului",
neprecizate în cuprinsul Codului de procedură penală sau în cuprinsul altor legi speciale. Curtea a reţinut, prin deciziile nr.
51 din 16 februarie 2016 şi nr. 302 din 4 mai 2017, că soluţiile legislative care reglementau competenţa altor organe
specializate ale statului de a pune în executare mandatul de supraveghere tehnică, eliminarea din categoria nulităţilor absolute
a nerespectării dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală
contraveneau dispoziţiilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept şi alin. (5) în componenta sa de calitate a legilor, respectiv ale
art. 1 alin. (3) privind statul de drept şi alin. (5) privind principiul legalităţii şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces
echitabil.
Atunci când a examinat apărările vizând lipsa caracterului legal al probelor, Curtea de apel a avut în vedere decizia
Curţii Constituţionale nr.51/16.02.2016 şi a constatat că se referă la măsurile de supraveghere tehnică ce ar putea fi dispuse în
baza prevederilor art.142 din Codul de procedură penală intrat în vigoare la data de 01 februarie 2014 (adoptat prin Legea
nr.135/2010), efectele sale neputând fi extinse şi asupra altor dispoziţii legale, astfel că, în condiţiile în care interceptările şi
înregistrările convorbirilor sau ale comunicărilor efectuate prin telefon sau prin alte mijloace electronice de comunicare
realizate în prezenta cauză au fost dispuse fie în baza Legii siguranţei naţionale nr.51/1991, fie în temeiul art.91 1 şi
următoarele din Codul de procedură penală din 1968, acestea nu intră sub incidenţa efectelor deciziei Curţii Constituţionale.
Totodată a fost avut în vedere faptul că fenomenul evaziunii fiscale fusese calificat drept o ameninţare la adresa siguranţei
naţionale prin hotărârea C.S.A.T. nr. 69/28.06.2010, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. f) din Legea siguranţei naţionale
nr. 51/1991.
258
Ulterior pronunţării sentinţei instanţei de fond, care a menţinut caracterul legal al interceptărilor pe considerentul că
acestea erau dispuse în baza unei legi speciale (Legea nr.51/1991) şi nu în baza dispoziţiilor din Codul de procedură penală,
precum şi pe considerentul că unele interceptări erau dispuse anterior intrării în vigoare a actualului Cod de procedură penală,
Curtea Constituţională a pronunţat decizia nr. 91/2018 din 28 februarie 2018, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3, art. 10, art. 11 alin. (1) lit. d) şi art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României,
precum şi a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară
modificării prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi
pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale (publicată în M.Of. nr. 348
din 20 aprilie 2018), precum şi decizia nr.26/2019 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională
dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parlamentul României, Înalta Curte de
Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești (publicată în M.Of., nr. 193 din data de 12 martie 2019).
Curtea Constituţională a constatat prin decizia nr.91/2018, anterior menţionată, că dispoziţiile Legii nr. 51/1991 se
referă la date şi informaţii din domeniul securităţii naţionale instituind posibilitatea transmiterii acestora organului de
urmărire penală, dacă sunt indicii referitoare la pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, fără ca, în
cuprinsul actului normativ, să fie reglementată vreo dispoziţie care să confere calitatea de mijloc de probă acestor date şi
informaţii. Curtea Constituţională a constatat că obiectul de reglementare al Legii nr. 51/1991 este acela al cunoaşterii,
prevenirii şi înlăturării ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere securităţii naţionale, iar nu reglementarea
elementelor ce se pot constitui în probe sau mijloace de probă în procesul penal, acestea fiind prevăzute de titlul IV - Probele,
mijloacele de probă şi procedeele probatorii - din Codul de procedură penală (Decizia CCR nr.91/2018, citată anterior,
paragraful 33). Curtea Constituţională a ajuns la concluzia că dispoziţiile legii privind securitatea naţională nu conferă
calitatea de probă/mijloc de probă datelor şi informaţiilor rezultate din activităţi specifice culegerii de informaţii care
presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991.
Doar dispoziţiile art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală ar putea conferi calitatea de mijloc de probă
înregistrărilor rezultate din activităţi specifice culegerii de informaţii, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, iar nu
dispoziţiile art. 11 lit. d) din Legea nr. 51/1991 (Decizia CCR nr.91/2018, citată anterior, paragraful 35).
Curtea Constituţională a constatat că, potrivit art. 13 lit. f) din Legea nr. 51/1991, în situaţiile prevăzute la art. 3 din
acelaşi act normativ, organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot, în condiţiile legii privind organizarea şi
funcţionarea acestora, să efectueze activităţi specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, inclusiv interceptarea şi
înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă (Decizia CCR nr.91/2018, citată anterior, paragraful 61),
textul având însă o sferă restrânsă de aplicare şi nu poate fi folosit pentru eludarea regulilor de obţinere a mandatelor de
supraveghere din Codul de Procedură Penală. (Decizia CCR nr.91/2018, citată anterior, paragraful 84).
Referitor la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, astfel încât acestea să reprezinte mijloace
de probă obţinute în mod legal în procesul penal, Curtea Constituţională s-a pronunţat în decizia nr.26/2019 (citată anterior)
în sensul că elemente din competenţa constituţională originară a unui organ de stat nu pot fi, în niciun caz, delegate către
alte organe ale statului, cu excepţia situaţiilor în care constituantul a prevăzut în mod expres acest aspect (Decizia CCR nr.
26/2019, citată anterior, paragraful 172).
În ceea ce priveşte efectele încălcării normelor de competenţă în materia punerii în executare a mandatelor de
supraveghere tehnică, Curtea Constituţională a pronunţat decizia nr. 302/2017 referitoare la admiterea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, publicată în M.Of. al României
nr.566 din 17 iulie 2017, urmată de decizia nr.26/2019, citată anterior. În acest context, Curtea reține că înființarea unor
structuri specializate presupune și o anumită competență specializată a acestora, strict determinată de lege, astfel că
efectuarea sau supravegherea urmăririi penale în cauze care depăşesc această competență determină o deturnare a scopului
normelor legale ce au stat la baza înființării acestor structuri specializate (Decizia CCR nr.302/2017, citată anterior,
paragraful nr.51). Principiul legalității se referă în principal la faptul că organele judiciare acționează în baza competenței pe
care legiuitorul le-a conferit-o, iar, subsecvent, la faptul că acestea trebuie să respecte atât dispozițiile de drept substanțial, cât
și pe cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competență (Decizia CCR nr.302/2017, citată anterior,
paragraful nr.55). Având în vedere aceste aspecte, Curtea Constituţională a constatat că, prin eliminarea din categoria
nulităților absolute a nerespectării dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de
urmărire penală, legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația ce decurge din respectarea principiului legalității, ceea ce contravine
art. 1 alin. (3) și (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție (Decizia CCR nr.302/2017, citată anterior, paragraful nr.63).
Totodată, Curtea Constituţională stabileşte că potrivit art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, nulitatea
actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină
excluderea probei. Aceste dispoziţii legale reprezintă garanţii procesuale ale dreptului la un proces echitabil, asigurat prin
reglementarea în sarcina organelor judiciare a interdicţiei de a utiliza în soluţionarea cauzelor penale probe declarate nule
[Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 februarie 2018,
paragraful 14]. O probă nu poate fi obţinută nelegal decât dacă mijlocul de probă şi/sau procedeul probatoriu prin care este
obţinută sunt/este nelegale/nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Curtea
Constituţională subliniază că administrarea probelor de către alte organe decât cele judiciare încalcă competenţa materială a
organelor de urmărire penală, ceea ce atrage aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
penală, respectiv nulitatea absolută a actelor prin care s-a administrat aceasta. De asemenea, aceeaşi sancţiune se impune şi în
privinţa actelor prin care s-a administrat o probă de către organele de urmărire penală, fără a se ţine cont de calitatea
persoanei (Decizia CCR nr.26/2019, citată anterior, paragraful 208).
În acelaşi sens, decizia Curţii Constituţionale nr.51/2016 s-a pronunţat cu privire la efectele erga omnes în cauzele
în curs de judecată, iar decizia Curţii Constituţionale nr. 26/2019 constată rolul instanţelor de judecată în aplicarea legii în
limite constituţionale în cauzele în care nu a intervenit autoritatea de lucru judecat. Curtea Constituţională reiterează faptul că
autoritatea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai
dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta [a se vedea în acest sens Decizia Plenului Curţii Constituţionale
nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 414
din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 392 din 6
iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 52]. De asemenea,
259
potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României şi, de la
data publicării, sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, având aceleaşi efecte pentru toate autorităţile publice
şi toate subiectele individuale de drept (a se vedea Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, paragraful 51, Decizia CCR nr.26/2019,
citată anterior, paragraful 213).
Punerea în executare a activităţilor dispuse prin autorizaţiile emise de instanţele competente este conform legii doar
în înţelesul dat acestui concept prin deciziile Curţii Constituţionale. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că "activitatea de
punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică prevăzută la art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală
[Legea nr. 135/2010 ] este realizată prin acte procesuale/procedurale" (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, paragraful 33),
iar reglementarea acestora ţine de domeniul legii şi intră în sfera de competenţă a organelor de urmărire penală. În schimb,
prin Decizia nr. 734 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 23 aprilie 2018,
paragrafele 17 - 18, Curtea a statuat că sintagma "alte organe specializate ale statului" din dispoziţiile art. 142 alin. (1) din
Cod de procedură penală în vigoare nu vizează persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la executarea măsurilor de
supraveghere. În acest sens, Curtea a reţinut că, în Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, şi-a fundamentat soluţia din
perspectiva persoanelor care pun în executare mandatul de supraveghere tehnică, iar nu din perspectiva persoanelor care
asigură suportul tehnic pentru realizarea activităţii de supraveghere tehnică (Decizia CCR nr. 26/2019, citată anterior,
paragraful 163). Autorităţile publice au obligaţia constituţională de cooperare şi colaborare interinstituţională loială, adică cu
bună-credinţă, în spiritul respectării literei şi spiritului legii şi în sensul atingerii scopului protejat de lege (Decizia CCR
nr.26/2019, paragraful 203).
Sintetizând jurisprudenţa analizată mai sus, mijloacele de probă decurgând din mandatele de supraveghere tehnică
sunt obţinute în mod legal doar atunci când este respectată interdicţia dispunerii unei măsuri procesuale prin transferul
competenţei de către chiar titularul său, Ministerul Public, unui serviciu secret şi anume atunci când:
- efectuarea urmăririi penale s-a făcut cu respectarea separaţiei de competenţe între procurori şi reprezentanţii
serviciului secret şi cu respectarea rolului constituţional, respectiv legal al fiecăruia în parte (Decizia CCR nr. 26/2019, citată
anterior, paragraful 156);
- efectuarea actelor procesuale/de procedură în cursul urmăririi penale s-a făcut de către organele de urmărire
penală şi nu de alte organe exterioare acestora (Decizia CCR nr. 26/2019, citată anterior, paragraful 156);
- au participat activ şi nemijlocit în cadrul urmăririi penale, doar cei care au avut calitatea de organe de cercetare
penală speciale (Decizia CCR nr. 26/2019, citată anterior, paragraful 157);
- lipseşte intruziunea unui serviciu secret în modul de desfăşurare a urmăririi penale. Planurile de acţiune, pe baza
cărora acţionează echipele operative comune, implică, astfel cum rezultă din denumirea lor, o poziţie concordantă şi
decizională a entităţilor, ceea ce înseamnă că Ministerul Public a cedat o competenţă exclusivă a sa ce priveşte activitatea
judiciară (Decizia CCR nr. 26/2019, citată anterior, paragraful 157);
- lipseşte un plan comun de acţiune care să denote o implicare activă a serviciului secret în activitatea de înfăptuire
a justiţiei penale (Decizia CCR nr. 26/2019, citată anterior, paragraful 158);
- competenţa unui serviciu secret în efectuarea actelor premergătoare este limitată cu privire la activitatea de
strângere a datelor necesare organelor de urmărire penală pentru începerea urmăririi penale numai la faptele care constituie,
potrivit legii, "ameninţări la adresa siguranţei naţionale" (Decizia CCR nr. 26/2019, citată anterior, paragraful 159);
- lipseşte o colaborare al cărei scop ar fi lămurirea organului de urmărire penală în sensul art. 62 din Codul de
procedură penală din 1968 (Decizia CCR nr. 26/2019, citată anterior, paragraful 162).
În ceea ce priveşte efectele acestei încălcări, sancţiunea este nulitatea absolută, (în acelaşi sens Î.C.C.J., Completul
de 5 judecători decizia penală nr.92/30.05.2018; I.C.C.J., Secţia penală, completul de 2 judecători de cameră preliminară,
încheierea nr. 31/C din 27 septembrie 2018, decizie rezumată), prin încheierea I.C.C.J., Secţia penală din 21 martie 2018
(www.scj.ro, decizie rezumată) arătându-se că „punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către „alte
organe specializate ale statului”, care nu au calitatea de organe judiciare, nu determină numai o încălcare a competenţei
materiale sau a competenţei funcţionale a organelor de urmărire penală, ci o încălcare a competenţei generale a organelor
statului, care se valorifică prin prisma dispoziţiilor art. 281 alin. 1 lit. b C.proc.pen., în lumina Deciziei Curţii
Constituţionale nr. 302/2017”.
În aplicarea celor ce preced, instanţa de apel constată că în cauză au fost dispuse în faza de urmărire penală atât
mandate de siguranţă naţională cât şi mandate de supraveghere emise în baza Codului de procedură penală, astfel încât sunt
incidente toate aspectele stabilite de Curtea Constituţională în deciziile citate mai sus. În dosarul de urmărire penală au fost
administrate ca probe:
- convorbiri şi comunicări telefonice, redate în formă scrisă, interceptate şi înregistrate în baza Mandatelor de
siguranţă naţională nr. 006658/26.10.2011, 008252/29.12.2011, 00764/03.02.2012, 001354/28.02.2012, emise de Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie;
- convorbiri şi comunicări telefonice, redate în formă scrisă, interceptate şi înregistrate în baza Autorizaţiilor nr.
33/01.03.2012, 38/08.03.2012, 41/15.03.2012, 45/16.03.2012, 47/22.03.2012, 53/30.03.2012, 55/03.04.2012, 61/12.04.2012,
64/18.04.2012, 67/25.04.2012, 71/27.04.2012, 73/02.05.2012, 76/10.05.2012, 79/15.05.2012, 83/18.05.2012, 85/21.05.2012,
91/25.05.2012,
Instanţa constată şi că mandatele de siguranţă naţională au o dată anterioară mandatelor de supraveghere tehnică, iar
informaţiile pe baza cărora au fost emise mandatele de supraveghere tehnică decurg din mandatele de siguranţă naţională.
Nulitatea unora atrage nulitatea altora.
În consecinţă, în examinarea legalităţii probelor, potrivit standardului de constituţionalitate decurgând din deciziile
pronunţate mai înainte de finalizarea dezbaterilor, atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au solicitat clarificări unităţii de
Parchet care a solicitat emiterea mandatelor de supraveghere.
Prin adresa din data de 30 mai 2018 (volumul 20 dosar de apel, filele 247-249) Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a comunicat că pe parcursul urmăririi penale efectuate în
dosarul nr. 54/P/2012 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei, organele judiciare au solicitat
Serviciului Român de Informaţii efectuarea următoarelor tipuri de activităţi:
260
- sprijin în vederea punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, în conformitate cu prevederile art.
142 alin. 1 C.proc.pen., în forma anterioară modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea
în executare a mandatelor de supraveghere termică dispuse în procesul penal;
- punerea la dispoziţie a informaţiilor deţinute în legătură cu faptele care făceau obiectul cercetărilor, declasificarea
şi transmiterea la dosar a informaţiilor prelucrate, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. 3 şi 4 din O.U.G. nr. 43/2002
privind Direcţia Naţională Anticorupţie, ale art. 66 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 24
alin. 10 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi ale art. 20 din Hotărârea Guvernului nr.585 din
13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a formaţiilor clasificate în România.
S-a menţionat că solicitările adresate Serviciului Român de Informaţii nu au făcut referire la Protocolul de
Cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, ci au
reprezentat punerea în aplicare a dispoziţiilor legale menţionate anterior.
În acest sens, Parchetul a arătat şi că obligaţia Ministerului Public şi a Serviciului Român de Informaţii de a-şi
acorda sprijin reciproc în îndeplinirea atribuţiilor legale este reglementată prin dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 14/1992
privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.
Parchetul a precizat că punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică dispuse în cadrul dosarului de
urmărire penală s-a realizat folosind echipamentele Serviciului Român de Informaţii, în considerarea calităţii acestuia de
autoritate naţională în domeniul realizării interceptărilor.
Conform art. 142 alin. (1) C.proc.pen., în forma anterioară OUG nr. 6/2016, procurorul pune în executare
supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi
din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului. Convorbirile interceptate în baza mandatelor de supraveghere
tehnică au fost comunicate procurorului pe suporţi optici înseriaţi. Procesele verbale de redare a convorbirilor care aveau
legătură cu obiectul au fost întocmite de ofiţerii de poliţie şi certificate de procuror, în urma ascultării acestora de către
organele de urmărire penală.
În ceea ce priveşte punerea la dispoziţie de informaţii deţinute în legătură cu faptele care făceau obiectul
cercetărilor, Parchetul a arătat că în baza solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii a
declasificat şi a transmis la dosar înregistrări ale unor convorbiri interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională emise
de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 535/2004.
Conform art. 66 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 14 alin. 3 şi 4 din
OUG nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, serviciile specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea
informaţiilor au obligaţia de a pune la dispoziţia procurorului toate datele şi toate informaţiile deţinute în legătură cu
săvârşirea infracţiunilor, atât în format prelucrat, cât şi în format neprelucrat.
După comunicarea înregistrărilor realizate în baza mandatelor de siguranţă naţională, acestea au fost ascultate de
ofiţeri de poliţie judiciară, care au întocmit procesele verbale de redare a convorbirilor, certificate de procuror.
În final, Parchetul a menţionat că toate actele de urmărire penală au fost efectuate exclusiv de organul de urmărire
penală.
Prin adresa din data de 25 iunie 2018 (volumul 21dosar de apel, filele 172-174), în completarea adresei nr.
54/P/2012 din data de 30.05.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a
comunicat faptul că pe parcursul urmăririi penale efectuate în dosarul nr. 54/P/2012 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie -
Secţia de combatere a corupţiei, organele judiciare au solicitat Serviciului Român de Informaţii efectuarea următoarelor tipuri
de activităţi:
- sprijin în vederea punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, în conformitate cu prevederile
art.911 şi următoarele din Codul de procedură penală din 1968.
- punerea la dispoziţie a informaţiilor deţinute în legătură cu faptele care făceau obiectul cercetărilor, declasificarea
şi transmiterea la dosar a informaţiilor neprelucrate, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. 3 şi 4 din O.U.G. nr. 43/2002
privind Direcţia Naţională Anticorupţie, ale art. 66 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 24
alin. 10 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi ale art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 585 din
13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România.
S-a menţionat că solicitările adresate Serviciului Român de Informaţii nu au făcut referire la Protocolul de
Cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, ci au
reprezentat punerea în aplicare a dispoziţiilor legale menţionate anterior.
În acest sens, s-a arătat şi că obligaţia Ministerului Public şi a Serviciului Român de Informaţii de a-şi acorda
sprijin reciproc în îndeplinirea atribuţiilor legale este reglementată prin dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 14/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.
Procurorul a comunicat că punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică dispuse în cadrul dosarului de
urmărire penală s-a realizat folosind echipamentele Serviciului Român de Informaţii, în considerarea calităţii acestuia de
autoritate naţională în domeniul realizării interceptărilor.
Convorbirile interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică au fost comunicate procurorului pe suporţi
optici înseriaţi. Procesele verbale de redare a convorbirilor care aveau legătură cu obiectul au fost întocmite de ofiţerii de
poliţie şi certificate de procuror, în urma ascultării acestora de către organele de urmărire penală.
Astfel, s-a apreciat de către acuzare că decizia nr.51/16.02.2016 a Curţii Constituţionale se referă la măsurile de
supraveghere tehnică dispuse în baza prevederilor art. 142 din Codul de procedură penală intrat în vigoare la data de 01
februarie 2014, efectele sale neputând fi extinse şi asupra altor dispoziţii legale, astfel că, în condiţiile în care interceptările şi
înregistrările convorbirilor sau ale comunicărilor efectuate prin telefon sau prin alte mijloace electronice de comunicare
realizate în prezenta cauză au fost dispuse fie în baza Legii siguranţei naţionale nr.51/1991, fie în temeiul art.91 1 şi
următoarele din Codul de procedură penală din 1968, acestea nu intră sub incidenţa efectelor deciziei Curţii Constituţionale.
Referitor la punerea la dispoziţie de informaţii deţinute în legătură cu faptele care făceau obiectul cercetărilor în
baza solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii a declasificat şi a transmis la dosar
înregistrări ale unor convorbiri interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională emise de înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 535/2004
Conform art. 66 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 14 alin. 3 şi 4 din
OUG nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, serviciile specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea
261
informaţiilor au obligaţia de a pune la dispoziţia procurorului toate datele şi toate informaţiile deţinute în legătură cu
săvârşirea infracţiunilor, atât în format prelucrat, cât şi în format neprelucrat.
După comunicarea înregistrărilor realizate în baza mandatelor de siguranţă naţională, acestea au fost ascultate de
ofiţeri de poliţie judiciară, care au întocmit procesele verbale de redare a convorbirilor, certificate de procuror.
S-a menţionat că toate actele de urmărire penală au fost efectuate exclusiv de organul de urmărire penală.
Instanţa de fond a solicitat la rândul său informaţii cu privire la mandatele de supraveghere tehnică, iar Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei , prin adresa
nr. 54/P/2012 din data de 04.05.2016, a comunicat instanţei de fond că mandatele de supraveghere tehnică emise de
judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de apel Bucureşti au fost puse în executare de către Serviciul Tehnic din
cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Aplicând cele ce preced la cauza de faţă, instanţa de apel constată că:
- în dosarul de urmărire penală au fost emise mandate de siguranţă naţională în baza Legii nr.51/1991 în
considerarea indiciilor privind săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală;
- în dosarul de urmărire penală au fost emise mandate de supraveghere tehnică în baza Codului de procedură
penală, cu o dată ulterioară mandatelor de siguranţă naţională;
- evaziunea fiscală nu este menţionată expres în art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a
României care enumeră limitativ ameninţările la adresa securităţii naţionale a României pentru a căror prevenire, descoperire
sau contracarare este necesară emiterea mandatului de siguranţă naţională;
- punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică s-a realizat de către Serviciul Român de Informaţii, iar
convorbirile interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică au fost comunicate procurorului pe suporţi optici
înseriaţi. Procesele verbale de redare a convorbirilor care aveau legătură cu obiectul au fost întocmite de ofiţerii de poliţie şi
certificate de procuror, în urma ascultării acestora de către organele de urmărire penală.
Instanţa constată o colaborare al cărei scop a fost lămurirea organului de urmărire penală în sensul art. 62 din Codul
de procedură penală din 1968. Rezultă, astfel, implicarea Serviciului Român de Informații în punerea în executare a măsurilor
de supraveghere dispuse în cauză. Legalitatea punerii în executare de către S.R.I. a mandatelor de interceptare are legătură cu
procedeul probatoriu și calitatea probelor astfel obținute. (ÎCCJ, secţia penală, decizia nr.330/A/11 decembrie 2018,
pronunţată în dosarul nr.931/35/2015). Potrivit art.13 din Legea nr.14/1992, în vigoare la momentul punerii în executare a
mandatelor de supraveghere tehnică: ”organele Serviciului Român de Informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu
pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest.” (ÎCCJ, secţia penală, decizia
nr.330/A/11 decembrie 2018, pronunţată în dosarul nr.931/35/2015)
În ceea ce priveşte mandatele de securitate naţională emise în prezenta cauză, instanţa de apel constată că nu au
calitatea de mijloc de probă în procesul penal, nefiind emise în condiţiile prevăzute de o lege în vigoare. Infracţiunea de
evaziune fiscală poate justifica însă emiterea unui mandat de supraveghere în condiţiile codului de procedură penală, care are
calitatea de mijloc de probă în procesul penal, dar, în condiţiile în care Serviciul Român de Informaţii nu a fost organ de
cercetare penală special, eventualele înregistrări rezultate din activităţi specifice culegerii de informaţii nu pot fi valorizate
sub forma mijloacelor de probă. Calitatea de mijloc de probă conferită datelor şi informaţiilor rezultate din activităţile
specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului,
autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 nu include şi mandatele emise în baza interpretării art. 3 din Legea nr.51/1991,
interpretare conform căreia infracţiunile de evaziune fiscală sunt o ameninţare la adresa securităţii naţionale a României
pentru a căror prevenire, descoperire sau contracarare este necesară emiterea mandatului de siguranţă naţională potrivit Legii
nr.51/1991. Curtea Constituţională a decis că emiterea legală a mandatului de siguranţă naţională se face în baza aplicării
restrictive a enumerării din art.3 din Legea nr.51/1991 privind ameninţările la adresa securităţii naţionale a României, care,
nici în forma iniţială a legii şi nici în modificările ulterioare ale legii nu au inclus în mod explicit evaziunea fiscală sau
corupţia.
În ceea ce priveşte mandatele de supraveghere emise în baza codului de procedură penală, organele care pot
participa la realizarea acestor acte sunt exclusiv organele de urmărire penală, respectiv procurorul sau organele de cercetare
penală ale poliţiei judiciare (ÎCCJ, secţia penală, decizia nr. 330/A din 11 decembrie 2018, pronunţată în dosarul
nr.431/35/2015), iar actele de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică reprezintă acte de urmărire penală
(Î.C.C.J., Secţia penală, încheierea din 21 martie 2018, www.scj.ro, decizie rezumată).
Drept urmare, în prezenta cauză, Înalta Curte constată o încălcare a dispoziţiilor legale privind punerea în executare
a măsurilor de supraveghere tehnică, aceasta fiind realizate de organe fără atribuţii de cercetare penală, fără competenţa de a
efectua acte de urmărire penală.
Aşadar, se constată încălcarea dispozițiile legale privind executarea măsurilor de supraveghere tehnică, în
considerarea realizării de către un organ fără atribuţii de cercetare penală, ceea ce constituie și o încălcare a normelor de
competență. Încălcarea normelor cu privire la competenţa de a solicita şi pune în executare mandatele de supraveghere
tehnică atrage sancţiunea nulităţii absolute, care poate fi invocată oricând în procesul penal, chiar şi atunci când procedura a
depăşit camera preliminară.
Urmare a constatării nulității absolute a procedeului probator, se va constata și nulitatea mijloacelor de probelor
astfel obținute, așa încât, în temeiul art. 102 alin. 2 C.proc.pen., vor fi excluse din materialul probator toate probele rezultate
din mandatele de siguranţă naţională şi din procesele verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere
tehnică realizate de către Serviciul Român de Informaţii. (în acelaşi sens, ÎCCJ, secţia penală, decizia nr.330/A/11 decembrie
2018, pronunţată în dosarul nr.931/35/2015)
Înalta Curte, având în vedere actualul stadiu procesual, apreciază că nu se impune pronunţarea unei soluţii distincte
în dispozitivul deciziei cu privire la cele anterior constatate, ci toate aceste probe obţinute din valorificarea mandatelor de
supraveghere tehnică nu vor fi avute în vedere la evaluarea materialului probator. (în acelaşi sens, ÎCCJ, secţia penală, decizia
nr.330/A/11 decembrie 2018, pronunţată în dosarul nr.931/35/2015)
Analizând, în continuare, excluderea, în temeiul dispozițiilor art. 102 alin. (4) C.proc.pen., a declaraţiilor date de
inculpaţi, ca probe derivate din cele obţinute cu încălcarea dispoziţiilor legale, Înalta Curte reţine următoarele:
Conform art. 102 alin. (4) C.proc.pen., probele derivate se exclud dacă au fost obţinute în mod direct din probele
obţinute în mod nelegal şi nu puteau fi obţinute în alt mod. (ÎCCJ, secţia penală, decizia nr.330/A/11 decembrie 2018,
pronunţată în dosarul nr.931/35/2015)
262
În cauză, Înalta Curte reţine că în baza proceselor verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere
tehnică, cu ocazia ascultării inculpaţilor, pe tot parcursul procesului penal, pe lângă relatările libere cu privire la acuzaţiile
care le-au fost aduse, li s-au cerut explicaţii asupra conţinutului convorbirilor telefonice şi din mediul ambiental, solicitându-
li-se inclusiv să lămurească anumiţi termeni sau expresii folosite.
Astfel cum s-a arătat anterior, conţinutul convorbirilor telefonice şi al celor în mediu ambiental a rezultat din
mijloace de probă obținute în mod nelegal, respectiv din procesele verbale de redare lovite de nulitate absolută. Înalta Curte
reţine că organul judiciar nu avea posibilitatea de a afla cuprinsul exact al discuţiilor dintre inculpaţi printr-o altă modalitate,
probele fiind obţinute doar din aceste mijloace de probă. În continuare, se constată că informaţiile obţinute în mod nelegal
(probele) sunt folosite în mod direct pentru a obţine administrarea în mod legal a altui mijloc de probă, respectiv declaraţiile
inculpaţilor. Condiţia sine qua non ca organul judiciar să poată să solicite inculpaţilor explicaţii punctuale asupra cuprinsului
discuţiilor pe care le-au purtat era ca acestea să le fie cunoscute, iar singurul mijloc de probă ce oferea toate aceste date este
cel obţinut în mod nelegal (ÎCCJ, secţia penală, decizia nr.330/A/11 decembrie 2018, pronunţată în dosarul nr.931/35/2015,
citată anterior).
În aceste condiţii, Înalta Curte constată că declaraţiile inculpaţilor în care oferă lămuriri cu privire conţinutul
concret al discuţiilor telefonice sau a celor din mediu ambiental, au caracterul unor probe derivate, care au fost obţinute în
mod direct din probe nelegale şi care nu puteau fi obţinute într-o altă modalitate, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 102
alin. 4 C.proc.pen.
Având în vedere caracterul divizibil al declaraţiei inculpatului, dar şi împrejurarea că excluderea vizează probele,
respectiv faptele şi împrejurările din cuprinsul mijlocului de probă, Înalta Curte constată că vor fi afectate de această
sancţiune doar acele părţi din declaraţiile inculpaţilor în care aceștia au oferit explicaţii, justificări cu privire la conținutul
convorbirilor telefonice sau a celor purtate în mediul ambiental. Nulitatea probelor menţionate nu conduce la nulitatea tuturor
probelor, având în vedere că indicii privind circuitul evazionist în care era implicată SC Excella Real Grup SRL au existat
anterior şi independent de interceptările menţionate şi anume ca urmare a Notei nr. 30943 a Curţii de Conturi a României
transmisă inculpatului Blejnar Sorin în luna iunie 2009, precum şi ca urmarea a notei întocmită de Direcţia Generală de
Management al Domeniilor Reglementate Specific din data de 26.01.2011, astfel încât nu toate probele din dosar derivă din
respectivele interceptări.
Concluzionând asupra acestui motiv de apel, Înalta Curte îl constată întemeiat, astfel că verificarea materialului
probator pe care se întemeiază atât acuzaţiile cât şi soluţia primei instanţe urmează a fi făcută în limitele anterior expuse, prin
excluderea probelor rezultate din măsurile de supraveghere tehnică dispuse în baza Codului de procedură penală şi
mandatelor de siguranţă naţională emise în baza Legii nr.51/1991 şi, în parte, a declaraţiilor inculpaţilor cu referire elemente
de fapt decurgând din aceste măsuri.
Faţă de cele ce preced, instanţa va analiza, în secţiunea motivelor de apel prin care apărarea a susţinut nevinovăţia
inculpaţilor, semnificaţia probelor care nu au fost declarate nule asupra situaţiei de fapt care îi priveşte pe inculpaţii vizaţi de
prezenta cale de atac.
Cu privire la motivele de apel privind încălcarea principiului ne bis in idem în cazul pronunţării unei soluţii de
condamnare
Pentru analiza incidenţei principiului ne bis in idem instanţa reaminteşte faptul că trebuie examinate faptele care fac
obiectul prezentei trimiteri în judecată şi faptele pentru care au fost deja pronunţate soluţii sub aspectul:
- datei săvârşirii infracţiunilor;
- participanţilor la săvârşirea infracţiunilor;
- conţinutului infracţiunilor.
În prezentul dosar acuzaţiile au vizat:
- perioada mai 2011 – iulie 2012;
- inculpaţii Nemeş Radu (administrator de fapt al S.C. Excella Real Grup SRL), Nemeş Diana Marina (asociat în
cadrul S.C. Excella Real Grup SRL), Guliu George (administrator de drept al S.C. Excella Real Grup SRL), S.C. Excella
Real Grup SRL, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe
Pavel Dumitru, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin, Vrînceanu (fostă Cosma) Mariana, Belba Nicolae, Ionescu
Lucian Florin societăţile comerciale S.C. Inkasso Jobs SRL, S.C. Divers Zootehnic SRL, S.C. Partener Noblesse SRL, S.C.
Romerom Grup SRL, S.C. Accesing Perfect SRL, S.C. M&S Market SRL, S.C. Milenium Energy SRL, S.C. Gabros Invent
Strategies SRL, S.C. Cibin Distribution SRL, S.C. Agro Line Expres SRL, S.C. Benz Oil SRL, S.C. Ana Oil SRL, S.C. Rad
Trans Concept SRL, S.C. Crivas Logistic SRL, S.C. Delta Oil Logistic SRL, S.C. Energrom Supply Service SRL şi S.C.
Carpatic Division SRL
- conţinutul infracţiunilor vizat elementele de tipicitate ale infracţiunilor de evaziune fiscală, grup infracţional
organizat, spălare de bani şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.
În ceea ce priveşte susţinerile apărării conform cărora unii dintre inculpaţi au fost deja judecaţi şi condamnaţi
pentru faptele care fac obiectul prezentului dosar, instanţa de apel constată că dosarele în care inculpaţii sunt acuzaţi, aflate în
stadii procesuale diverse, se referă la infracţiuni de evaziune fiscală comise prin acelaşi mod de operare (prin folosirea de
societăţi care nu desfăşurau activitate economică licită şi care au emis acte contabile doar în scopul ascunderii circuitului
fraudulos al bunurilor şi implicit pentru ascunderea sursei impozabile) ascunzând natura reală a activităţilor comerciale
desfăşurate, împiedicând stabilirea sursei impozabile şi fără să fie achitată acciza şi T.V.A. datorate pentru vânzarea de
motorină aşa cum prevede legea, ci o sumă net inferioară aferentă operaţiunilor cu combustibil lichid sau motorină Navo,
aducând astfel un prejudiciu bugetului consolidat al statului. Cu toate acestea, modul de operare similar exprimă doar
persistenţa infracţională a unei activităţi de o amploare deosebită, care s-a desfăşurat în zone geografice diferite şi prin
intermediul unor grupuri de persoane fizice şi persoane juridice cu membrii comuni, dar nu identici. Modul de punere în
practică a intenţiei de a săvârşi infracţiuni nu este suficient pentru a se reţine incidenţa ne bis in idem deoarece faptele au fost
comise prin intermediul unor societăţi comerciale diferite de cele din prezenta cauză, în alte perioade de timp diferite, ori prin
circuite frauduloase desfăşurate prin intermediul altor complici ori coautori, nefiind astfel întrunite condiţiile pentru a se
reţine nici elementul bis şi nici elementul idem.
Astfel, situaţia de fapt invocată de către apărare în motivarea incidenţei ne bis in idem a avut ca elemente esenţiale
desfăşurarea actelor de evaziune fiscală:
263
A. - prin intermediul firmei SC Atlantis Premium SRL Jegălia în relaţia cu SC Accesing Perfect SRL Călăraşi şi
SC Divers Zootehnic, prin achiziţionarea de motorină de la OMV Petrom Brazi Prahova, folosind pentru transportarea
carburantului cumpărat de Atlantis Premium firme ca Rad Trans Concept Srl și vânzându-l ulterior către firme ca Ana Oil,
Benz Oil ş.a, pentru fapte comise în perioada 2010- martie 2011
Tribunalul Călăraşi, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 137/12 decembrie 2017 pronunţată în dosarul nr.
1901/116/2015, a condamnat inculpaţii trimişi în judecată, prin rechizitoriul Î.C.C.J.-D.I.I.C.O.T.-B.T. Călăraşi nr.
23/D/P/2011, alături de alţii, pentru fapte comise în perioada 2010-martie 2011, pe: Chirvăsitu Dumitru cercetat pentru
comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani; Guliu George,
cercetat pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală şi
complicitate la spălare de bani; Jugănaru Andrei-Florin, cercetat pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup
infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani; Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana,
cercetată pentru comiterea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală şi
complicitate la spălare de bani;
Cauza a fost disjunsă faţă de mai mulţi inculpaţi între care şi Ionescu Lucian-Florin, cercetat pentru comiterea
infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălare de
bani, care a optat să se judece în procedură simplificată, aplicându-i-se dispoziţiile art. 396 alin.10 Cod proc. pen. Prin
sentinţa penală nr. 169/29.10.2015 Tribunalul Călăraşi, definitivă prin decizia penală nr.1460/07.10.2016 a Curţii de Apel
Bucureşti Ionescu Lucian Florin a fost condamnat.
În dosarele judecate de Tribunalul Călăraşi, inculpaţii Chirvăsitu Dumitru, Guliu George, Jugănaru Andrei-Florin
ajutaţi de contabila Vrânceanu (Cozma) Mariana, au constituit un grup infracţional organizat, punând bazele unui amplu
mecanism evazionist, având drept scop sustragerea de la plata accizelor aferente a unor importante cantităţi de motorină
comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare. Inculpaţii au creat un circuit financiar fictiv,
aparent, format în special din persoane juridice cu comportament de firme fantomă, controlate prin intermediul unor persoane
interpuse, de natură a asigura interfaţa şi a executa sarcinile nelegale ale acestora, în această categorie regăsindu-se alături de
alţii şi Ionescu Lucian-Florin. Inculpaţii au folosit S.C. Atlantis Premium Srl pentru a achiziţiona motorină în regim suspensiv
de la plata accizelor datorate statului sub pretextul prelucrării acesteia în produse inferioare sau subproduse, însă în realitate
societatea Atlantis Premium SRL nu a desfăşurat nici o activitate productivă, prelucrativă, ci întreaga cantitate de motorină
euro 5 (11.898 tone) achiziţionată în regim suspensiv de la OMV Petrom Brazi Prahova a fost vândută ca atare. În consecinţă
motorina era vândută scriptic către societăţile fantomă cuprinse în circuitul fictiv, astfel încât producătorul să se descarce tot
scriptic de stocul de motorină. În realitate motorina ajungea la staţii de distribuţie a carburantului în baza unor documente
fictive, iar sumele obţinute erau transferate în conturile bancare ale societăţilor fantomă de unde erau apoi retrase în numerar
şi împărţite între membrii grupului.
B - prin intermediul firmei SC Euroil SRL SC Rafineria Nafty Jedlicze Srl Sat Potau, com. Medieșu Aurit,
judetul Satu Mar în relaţia cu S.C. Carexima SRL şi S.C. Petrucrisvic SRL, în perioada aprilie 2010 – iulie 2010, prin
achiziţinarea de motorină și vânzarea acesteia către firme ca SC Ana Oil Sibiu, SC Aral Srl Sibiu;
Tribunalul Braşov- secţia penală, în dosarul nr.9562/62/2012 (conexat cu dosar penal nr.450/62/2014 şi dosar
penal nr.4898/62/2015), prin sentinţa penală nr. 38/S din 13.03.2018 (aflată la data pronunţării prezentului dosar în faza de
judecată a apelului), a condamnat, între alţii şi pe Blejnar Sorin şi Ghişe Pavel Dumitru, respectiv inculpata persoană juridică
SC Ana Oil Sibiu. Prin Rechizitoriul din data de 31 august 2012 întocmit în dosar penal nr. 134/D/P/2010 Parchetul de pe
lângă ICCJ DIICOT Serviciul Teritorial Braşov, astfel cum a fost îndreptat prin procesul verbal întocmit de procuror în data
de 25 noiembrie 2013, au fost formulate acuzaţii, alături de alţi inculpaţi, faţă de Blejnar Sorin, Ghişe Pavel Dumitru şi SC
Ana Oil SRL Sibiu. Faţă de Blejnar Sorin s-a reţinut că a blocat orice control la S.C. Euroil SRL chiar dacă unii lucrători
vamali au sesizat existenţa unor nereguli, a informat membrii grupului prin intermediul lui Marta Codruţ Alexandru despre
acţiunile de verificare şi control desfăşurate de organele de anchetă înlesnind acţiunile grupului de distrugere a unor probe
care demonstrau activitatea lor ilicită, a înlesnit activitatea membrilor grupului infracţional organizat cu privire la modul de
depunere a situaţiilor privind mişcările de produse energetice şi/sau încasarea contravalorii accizei aferente livrărilor din
antrepozitele fiscale către bugetul de stat. S.C. Carexima SRL a evidenţiat, în actele contabile sau în alte documente legale,
operaţiuni fictive, care să justifice scriptic livrarea intracomunitară în Polonia a cantităţii de 5.076,426 tone motorină
achiziţionată în regim suspensiv de plată a accizei, prejudiciind în această modalitate, bugetul de stat cu suma de 10.503.938
lei reprezentând TVA şi 10.822.480 lei reprezentând accize motorină suma totală a prejudiciului stabilită până în prezent
fiind de 21.326.418 lei.
Ghişe Pavel Dumitru, conform acuzaţiilor din acest dosar, a aderat la un grup infracţional organizat constituit de
inculpaţi persoane fizice diferite de cele din cauza de faţă, grup care avea ca scop comercializarea carburanţilor achiziţionaţi
în regim suspensiv, dar scoşi ilicit de sub acest regim şi a înlesnit valorificarea motorinei scoasă ilicit de sub regim suspensiv
aflată în antrepozitul S.C. Carexima SRL, achiziţionând combustibil prin S.C. Ana Oil SRL, în cadrul unui amplu mecanism
evazionist, în vederea săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală. În calitate de administrator al S.C. Ana Oil SRL a
evidenţiat în documentele contabile operaţiuni fictive prin care să justifice scriptic achiziţionarea de motorină de la S.C.
Petrucrisvic SRL ce provenea în realitate de la S.C. Carexima SRL, justificând operaţiuni nereale de achiziţie de motorină în
regim suspensiv de plată a accizei.
S.C. Ana Oil SRL Sibiu a evidenţiat în documentele contabile cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, fiind
înregistrate un număr de 48 facturi de achiziţie şi documente contabile emise de S.C Petrucrisvic Srl Oradea către Sc Ana Oil
Srl Sibiu, valoarea totală a sumelor de achiziţie fictivă de motorină cu plata accizei fiind de 4.795.014 lei, iar pe baza acestor
acte justificative nereale ce atestau operaţiuni fictive, carburanţii achiziţionaţi în regim suspensiv de S.C. Carexima SRL au
fost scoşi ilicit de sub acest regim.
C. prin intermediul lui Guliu George, administrator la S.C. Excella Real Grup SRL în intervalul 2008 – 2009,
care a înregistrat în actele contabile efectuarea, în mod fictiv, de tranzacţii comerciale cu produse petroliere, pe seama
antrepozitului fiscal al persoanei juridice SC Excella Real Grup SRL în cadrul căreia a fost asociat cu Nemeş Radu şi pe
care au administrat-o, după caz.
Tribunalul Constanţa, secţia penală, în dosarul nr. 8452/118/2016, prin sentinţa penală nr.5521 din 14.11.2018,
definitivă prin decizia penală nr. 400/2019, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa a reţinut că Guliu George a acţionat sub
imperiul unei rezoluţii infracţionale unice, pe baza a cinci paliere de tipuri de acte materiale evazioniste, respectiv:
264
- a introdus în circuitul comercial cantitatea de 116,83 tone de motorină pe care o achiziţionase în regim suspensiv
de la plata accizei, iar prin comercializarea acesteia s-a sustras de la plata accizei calculată la valoarea de 336 euro/tonă, la un
curs valutar de 3,7364 lei/euro, total valoare acciză 146.672 lei;
- a introdus în circuitul comercial cantitatea de 19,43 tone benzină pe care o achiziţionase în regim suspensiv de la
plata accizei, iar prin comercializarea acesteia s-a sustras de la plata accizei calculată la valoarea de 436 euro/tonă, la un curs
valutar de 3,7364 lei/euro, total valoare acciză 31.653 lei;
- în acelaşi interval, în justificarea operaţiunilor ilicite derulate, a întocmit acte contabile cu un conţinut economic
nereal, în sensul că nu a consemnat valoarea accizei real datorate relative la vinderea de CLG (combustibil lichid greu-produs
finit procesat), aceasta fiind 3.368.867 lei, din care a achitat însă prin efectul consemnărilor nereale contabile către bugetul de
stat doar valoarea de 1.610.517 lei, diferenţa de 1.758.349 lei constituind un alt element de prejudiciu material;
- a calculat cuantumul accizei aferente cantităţii totale de 62.613,57 tone CLG vândută luând în considerare acciză
echivalentă pentru produsul păcură (valoare mult mai mică) utilizat în scop comercial, respectiv 14,40 euro/tonă. Întrucât
societatea nu a prezentat documente din care să rezulte scopul utilizării produsului energetic CLG de către consumatorul
final, s-a impus aplicarea unei accize pentru păcură utilizată în scop necomercial, diferită ca valoare adică 15 euro/tonă,
rezultând prin diferenţă o valoare pe acest palier a unui prejudiciu de 140.370 lei, cauzat de inculpat prin înmulţirea diferenţei
între 0,60 euro/tonă cu cantitatea totală de marfă comercializată de 62.613, 57 tone;
- în luna februarie 2009 a fost comercializată cantitatea de 21 tone produs CLG pentru care nu au fost găsite
documente justificative de provenienţă, prejudiciul cauzat pe acest palier fiind în valoare de 56.681 lei situaţie în care a
cauzat un prejudiciu total cumulat valoric de 2.133.725 lei.
După cum se observă în cele ce preced acuzaţiile sunt diferite din punct de vedere al locului săvârşirii infracţiunilor
şi datei săvârşirii infracţiunilor. Cele trei cauze enumerate mai sus infirmă susţinerea apărării referitoare la incidenţa lui ne
bis in idem. Legea internă interzice judecarea sau condamnarea aceleiași persoane mai mult de o singură dată pentru aceeași
infracțiune. În scopul aprecierii existenței aceleiași infracțiuni, criteriul pertinent este cel al identității faptelor materiale,
interpretat drept existența unui ansamblu de circumstanțe concrete indisolubil legate între ele care au condus la achitarea sau
la condamnarea definitivă a persoanei vizate (a se vedea prin analogie CJUE, Hotărârea din 18 iulie 2007, Kraaijenbrink, C-
367/05, EU:C:2007:444, punctul 26 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea din 16 noiembrie 2010, Mantello, C-261/09,
EU:C:2010:683, punctele 39și 40). Astfel, articolul 50 din Cartă interzice aplicarea, pentru fapte identice, a mai multe
sancțiuni de natură penală la capătul diferitor proceduri desfășurate în aceste scopuri.
În materie de infracțiuni privind TVA-ul, Curtea de justiţie a stabilit că este legitim să se asigure, pe de o parte,
descurajarea și reprimarea oricărei încălcări, indiferent dacă este sau nu este intenționată, a normelor privind declararea și
perceperea TVA-ului prin aplicarea unor sancțiuni administrative stabilite, dacă este cazul, în mod forfetar și, pe de altă parte,
descurajarea și reprimarea unor încălcări grave în legătură cu aceste norme, care sunt deosebit de nefaste pentru societate și
care justifică adoptarea unor sancțiuni penale mai severe.
Tot în această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că un cumul de proceduri și de sancțiuni
fiscale și penale prin care se pedepsește una și aceeași încălcare a legii fiscale nu încalcă principiul ne bis in idem consacrat la
articolul 4 din Protocolul nr. 7 la CEDO în cazul în care procedurile fiscale și penale în cauză prezintă o legătură materială și
temporală suficient de strânsă (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 15 noiembrie 2016, A și B împotriva Norvegiei,
CE:ECHR:2016:1115JUD002413011, § 132).
Cu referire la cauza de faţă, principiul ne bis in idem nu este incident atunci când împotriva aceloraşi inculpaţi sunt
formulate acuzaţii pentru aspecte diferite ale aceluiași comportament infracțional vizat, care s-a desfăşurat în timp în perioade
diferite, în zone geografice diferite, şi prin intermediul unor membri ai grupării care se regăsesc în toate aceste grupuri
infracţionale ca element comun (uneori alături şi de alte persoane), inculpaţi al căror scop a fost comun şi anume evaziunea
fiscală şi spălarea de bani, şi care au avut o manieră de operare similară (de exemplu, înfiinţând diferite societăţi comerciale
pe care le-au interpus în circuitul evazionist pentru a-şi disimula conduita infracţională).
În consecinţă motivul de apel vizând incidenţa principiului ne bis in idem este nefondat.
Lipsa de previzibilitate a legii în raport de faptul că unii dintre inculpaţi au avut calitatea de martor în cauze
distincte, deşi situaţiile de fapt erau similare cu cea care a determinat acuzarea lor în cauza prezentă
Critica a fost formulată de Ghişe Pavel Dumitru şi a avut în vedere poziţia procesuală diferită (de martor şi de
inculpat) în cauze aflate pe rolul unor instanţe distincte pentru situaţii juridice similare. Astfel, în dosarul aflat pe rolul
Tribunalului Călăraşi, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 137/12 decembrie 2017 pronunţată în dosarul nr.
1901/116/2015, prin rechizitoriul Î.C.C.J.-D.I.I.C.O.T.-B.T. Călăraşi nr. 23/D/P/2011, Ghişe Pavel Dumitru a avut calitatea
de martor, iar în cauza prezentă are calitatea de inculpat cu referire la acelaşi tip de conduită şi anume achiziţionarea de
motorină.
Instanţa constată că apelantul a mai avut calitatea de inculpat într-o acuzaţie vizând comercializarea de motorină în
dosarul nr.9562/62/2012 Tribunalului Braşov, secţia penală (conexat cu dosarul penal nr.450/62/2014 şi dosarul penal
nr.4898/62/2015), iar prin sentinţa penală nr. 38/S din 13.03.2018 (aflată în prezent în faza de judecată a apelului), a fost
condamnat, alături de inculpata persoană juridică Ana Oil Sibiu.
Instanţa constată că simplul fapt al unei calităţi procesuale diferite pentru un subiect procesual sau unei soluţii
diferite în procesul penal reprezintă consecinţa cantităţii şi calităţii materialului probator administrat şi analizat de acuzare şi
nu conduce la concluzia lipsei de previzibilitate a legii. Mai mult, chiar din declaraţia dată în apel de Ghişe Pavel Dumitru, la
data de 16 mai 2017, conform căreia: Apărător inculpatul Blejnar Sorin: aţi fost amendat de către ANAF? Inculpat:
controale am avut, este posibil să fi fost amendat în decursul timpului. În această perioadă din dosar cred că am fost
amendat., rezultă că inculpatul cunoştea faptul că practicile pe care le impusese în cadrul Ana Oil Sibiu nu erau conforme cu
standardul legal care fusese stabilit tocmai pentru a preveni evaziunea fiscală.
Totodată instanța constată atât că perioadele investigate în dosarele menționate sunt diferite: aprilie 2010 – iulie
2010 în dosarul Tribunalului Brașov, anul 2010-martie 2011, în dosarul Tribunalului Călărași, mai 2011-iulie 2012 în
prezentul dosar, cât şi că faptele au fost analizate în raport de furnizori diferiţi, şi în raport de conduite comerciale distincte
ale lui Ghişe Pavel Dumitru şi Ana Oil aşa cum se va analiza mai jos, astfel că nu se poate susține că în legătură cu aceleași
fapte au fost interpretări diferite ale normelor legale.
265
Faţă de cele ce preced, este nefondată critica referitoare la imposibilitatea inculpatului Ghişe Pavel Dumitru de a
înţelege care era conduita conformă cu legea: conduita conformă cu legea era aceea în care erau respectate cerinţele de formă
pentru procedura de achiziţie a motorinei în relaţia cu toate persoanele juridice de la care era achiziţionat combustibilul.
Tot în acest context, Înalta Curte reaminteşte că dosarul penal de faţă urmează a fi soluţionat numai în limitele
sesizării, prin raportare la acuzațiile formulate și pe baza actelor şi lucrărilor cauzei, fără a fi luate în considerare acte
efectuate în alte dosare penale, cu excepţia situaţiilor strict reglementate de lege (cum este cazul, în speță, referitor la
contopirea pedepselor).
Cu privire la criticile vizând vinovăţia inculpaţilor

Instanţa de apel va analiza atât criticile formulate de către inculpaţi cu privire la nevinovăţia acestora, cât şi criticile
formulate de către Ministerul Public cu privire la achitarea inc. SC Optima Business SRL
În ceea ce priveşte soluţia pronunţată de instanţa de fond faţă de SC Optima Business SRL se constată că probele
administrate în apel nu au condus la modificarea bazei factuale reţinute de instanţa de fond. În afara acţionariatului acestei
persoane juridice, Coralys Investment Ltd. Dubai, acuzarea nu a indicat niciun element de fapt care să conducă la concluzia
că persoana juridică a cunoscut faptele de evaziune fiscală. Cele reţinute de instanţa de fond, şi anume faptul că nu s-a
constatat existenţa unor probe care să ateste că Sc Optima Business Srl, ca persoană juridică distinctă, ar fi fost în vreun fel
implicată în săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală ce a generat prejudiciul a cărei reparare este solicitată de către partea
civilă A.N.A.F, nu au fost infirmate prin probele solicitate şi administrate în calea de atac a apelului, astfel încât critica va fi
respinsă ca nefondată.
Modul de formulare a acuzaţiilor nu este doar o chestiune adiacentă, subsidiară, ci reprezintă însuşi obiectul
procesului penal. În raport de modul de formulare a acuzaţiilor, apărarea poate să dovedească faptul că cei acuzaţi nu au fost,
de exemplu, prezenţi la locul şi în timpul în care se consideră a fi comise faptele (ca de exemplu în cazul lui Nemeş Diana
Marina) ori nu s-a dovedit că au beneficiat de folosul pe care acuzarea îl descrie ca fiind obţinut în urma săvârşirii faptelor
(ca de exemplu în cazul lui Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel ori Secăreanu Florin Dan).
În prezenta cauză au fost formulate acuzaţii cu privire la infracţiuni de evaziune fiscală, grup infracţional organizat,
spălare de bani şi folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea
accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii:
a) faptele inculpaţilor Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, care în perioada mai 2011 – iulie 2012,
prin intermediul persoanei juridice inculpate S.C. Excella Real Grup SRL, şi cu ajutorul inculpaţilor Chirvăsitu Dumitru,
Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Blejnar Sorin,
Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin, care reprezentau palierul de protecţie, precum şi de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana,
Belba Nicolae, Ionescu Lucian Florin şi folosindu-se de societăţile comerciale inculpate S.C. Inkasso Jobs SRL, S.C. Divers
Zootehnic SRL, S.C. Partener Noblesse SRL, S.C. Romerom Grup SRL, S.C. Accesing Perfect SRL, S.C. M&S Market SRL,
S.C. Milenium Energy SRL, S.C. Gabros Invent Strategies SRL, S.C. Cibin Distribution SRL, S.C. Agro Line Expres SRL,
S.C. Benz Oil SRL, S.C. Ana Oil SRL, S.C. Rad Trans Concept SRL, S.C. Crivas Logistic SRL, S.C. Delta Oil Logistic SRL,
S.C. Energrom Supply Service SRL şi S.C. Carpatic Division SRL, au achiziţionat motorină euro 5 în regim suspensiv,
vândută apoi către comercianţii de carburanţi auto (ascunderea sursei taxabile), au înfiinţat societăţi fantomă în numele cărora
s-a derulat circuitul evazionist (ascunderea sursei impozabile), nu au evidenţiat în actele contabile operaţiunile comerciale
efectuate şi nici veniturile realizate-vânzarea de motorină Euro 5, în acelaşi timp cu evidenţierea, în actele contabile sau în
alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale şi evidenţierea altor operaţiuni fictive - aferente
fabricării produselor finite combustibil lichid greu, combustibil lichid uşor şi combustibil lichid de tip navo 1 şi 2, pentru a
acoperi activitatea evazionistă, toate acestea în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale;
b) faptele inculpaţilor Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai,
Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru care au constituit grupul infracţional
organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prin intermediul S.C. Excella Real Grup SRL pe care l-au
sprijinit Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin, persoane care reprezentau palierul de protecţie, precum şi
inculpaţii Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Belba Nicolae, Ionescu Lucian Florin, care se aflau în subordinea celorlalţi
membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit;
c) fapta inculpatului Chirvăsitu Dumitru care în perioada iunie 2011 – iulie 2012, prin intermediul persoanei
juridice inculpate S.C. Inkasso Jobs SRL, a transferat prin tranzacţii repetate suma totală de 13.212.000 USD din sumele
obţinute în urma săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală către un cont din Dubai aparţinând Corallys Investments, societate
controlată de inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, înregistrând ca justificare operaţiuni fictive de consultanţă,
pentru a disimula originea ilicită a acestor sume, (infracţiunea de spălare de bani a fost reţinută în rechizitoriu doar în ceea ce
îi priveşte pe Chirvăsitu Dumitru şi S.C. Inkasso Jobs SRL);
d) fapta inculpatului Secăreanu Florin Dan, constând în aceea că, în calitate de ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de
Informaţii şi Protecţie Internă a transmis inculpaţilor Nemeş Radu şi Buliga Mihai, informaţii ce nu erau destinate publicităţii
privitoare la acţiunile de control organizate de organele fiscale şi cele de urmărire penală, în scopul obţinerii de către aceştia
din urmă a unui folos patrimonial ilicit rezultat în urma săvârşirii de evaziune fiscală prin intermediul S.C. Excella Real Grup
SRL.
Faptul că întreg circuitul evazionist nu putea atinge amploarea pe care o descriu inculpaţii care au recunoscut
faptele, o confirmă martorii şi o indică expertizele financiar contabile, administrate ca probă, în lipsa implicării autorităţilor,
este afirmat nemijlocit de către inculpaţii Preda Dumitru Emilian, Guliu George şi Jugănaru Andrei Florin. Cu toate acestea
niciunul dintre ei nu a declarat cine erau cei care au acordat protecţie grupului infracţional, ci doar au făcut referiri la
instituţiile de unde proveneau cei care acordau protecţia. De exemplu, în declaraţia dată în faţa instanţei de apel, la data de 17
octombrie 2018, Preda Emilian Dumitru a afirmat: (…)Nemeş Radu mi-a povestit mie şi am stabilit împreună că el are relaţii
peste tot, în tot sistemul, respectiv la finanţe, poliţie, vamă. Relaţiile pe care le avea Nemeş Radu îi foloseau pentru a face un
antrepozit, şi pentru a vinde multă motorină, şi pentru a face mulţi bani. Nu îi trebuia ceva legal pentru că nu se făceau mulţi
bani, îi trebuia ceva ilegal pentru a face mulţi bani. De domnul Blejnar am auzit în mass-media şi de Comăniţă nu am auzit
niciodată. Nu am auzit de la Nemeş Radu nimic despre aceştia. (…)Dl. Nemeş spunea că ne monitorizează şi într-adevăr aşa
era. Eu nu ştiam când vin controale. Nemeş şi Guliu vorbeau despre controale. Nu îmi spuneau tot. Se fereau de mine. Eu am
266
asistat la discuţii când se spunea că le vine control de la vamă şi de la finanţe. Guliu avea şi el relaţii pe SRI şi finanţe,
poliţie Constanţa. Erau mari şefi şi probabil că mi-a spus cine erau, dar nu mai ţin minte, dar nu vreau să mint.
În acelaşi sens, inc. Jugănaru Andrei Florin a susţinut în şedinţa publică din 17 aprilie 2018: Reprezentantul
Ministerului Public: în perioada 2011-2012 aveţi cunoştinţă ca această activitate să fi fost protejată de către funcţionari
publici cu funcţii importante în cadrul ANAf sau ANV sau şefi ai structurilor regionale fiscale ori vamale?Răspuns: 100 %
nu ştiu, nu pot fi sigur, este doar o bănuială, tind să cred că exista o asemenea posibilitate, dar nu ştiu mai mult. Mă bazez
pe faptul că la un moment a existat o adresă către Rad Trans de la Garda financiară, dacă nu mă înşel, prin care ne-au fost
solicitate toate documentele. Atitudinea persoanei care coordona controlul era destul de ostilă, iar după ce s-a aflat şi am
spus dl Preda de control, mi s-au cerut doar câteva hârtii şi lucrurile s-au liniştit. Nu mi-a oferit o explicaţie, ci doar că sunt
suficiente acele hârtii. (…)
Acelaşi inculpat a susţinut însă şi că modalitatea în care grupul infracţional organizat evita controalele autorităţilor
era schimbarea firmei (persoanei juridice) prin care se derulau actele de evaziune fiscală: (…)Toate firmele aveau sediul
social la un avocat, activitatea se desfăşura la terţi. Eram notificaţi prin email sau prin telefon în momentul în care ajungea
la adresa respectivă un plic, indiferent de expeditor (ANAF, Garda financiară), iar de cele mai multe ori eu ridicam
corespondenţa. De cele mai multe ori, simpla primire a unei corespondenţe de tipul celei menţionate anterior determina
schimbarea firmei prin care se derulau activităţile. (…)
În acelaşi sens în declaraţia dată la instanţa de apel, la 16 mai 2017, Guliu George a arătat: Apărător inculpat
Nemeş Radu: în ce consta protecţia de care se bucura SC Excella Real Grup SRL?(…)Inculpat: îmi menţin declaraţia dată,
în sensul că dl Nemeş mi-a spus că nu vor fi probleme la societate, cu ocazia controalelor. Nu am nimic de ascuns. Sunt
sincer şi arăt lucrurile exact cum s-au întâmplat. Nu ştiu cine asigura protecţia, nu mi-a spus niciodată dl Nemeş. În cursul
controalelor, se controla pe hârtii activitatea reală. Nu îmi aduc aminte dacă se verifica şi fizic realitatea stocului sau a
prelucrărilor.
Inculpatul Guliu George a mai arătat însă în aceeaşi declaraţie şi că modalitatea în care societatea Sc Excella Real
Grup Srl menţinea aparenţa unei producţii de combustibil consta în menţinerea unui stoc permanent de CLG, de natură să
inducă în eroare organele de control cu privire la activitatea antrepozitului: (…)Aveam un stoc zilnic permanent de CLG. S-a
găsit şi atunci, cu ocazia percheziției, 100 şi ceva de tone. Dna Cosma ştie exact la ce nivel era menţinut stocul zilnic(…)
În cele ce urmează instanţa de apel va analiza probatoriul referitor la protecţia despre care au declarat inculpaţii
Guliu George, Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian, pentru a stabili dacă, în conformitate cu probele din dosar,
protecţia acordată Sc Excella Real Grup SRL a provenit de la cei acuzaţi pentru aceasta, şi anume de la Blejnar Sorin,
Comăniţă Viorel şi Secăreanu Dan Florin. Acest element de fapt (protecţia evaziunii fiscale şi actelor grupului infracţional) a
fost folosit de către acuzare atât în conţinutul infracţiunii de evaziune fiscală (sprijinul dat actelor de evaziune prin protecţia
acordată a fost asimilat participaţiei în forma complicităţii) cât şi pentru conţinutul infracţiunii de grup infracţional organizat
(protecţia acordată a sprijinit grupul infracţional), iar în ceea ce îl priveşte pe inc. Secăreanu Dan Florin a reprezentat şi
conţinutul unei infracţiuni distincte şi anume folosirea de informaţii nedestinate publicităţii sau oferirea accesului la astfel de
informaţii. În consecinţă, dovedirea actelor de protecţie, astfel cum sunt descrise de acuzare îşi produce efectele asupra
fiecărei infracţiuni din pluralitatea pe care acuzarea a reţinut-o în sarcina inculpaţilor menţionaţi anterior, Comăniţă Viorel,
Blejnar Sorin şi Secăreanu Dan Florin.
Cu privire la vinovăţia inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel

Prin rechizitoriul nr.54/P/2012 din 01.07.2014, Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, s-a
reţinut că în perioada 2011-2012, grupul infracţional, format din inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu
George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Juganaru Andrei Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu loan şi Ghişe Pavel
Dumitru, organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale
inferioare, a fost sprijinit în diferite modalităţi de(…), Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin, care reprezentau
palierul de protecţie. (…)Blejnar Sorin, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Comaniţă Viorel,
vicepreşedinte al Agentei Naţionale de Administrare Fiscală (…), au sprijinit activitatea grupului, garantându-i protecţia în
virtutea funcţiilor pe care le deţineau. Inculpaţii cunoşteau activitatea grupării şi au participat în mod repetat la întâlniri cu
liderii acesteia, însă nu şi-au exercitat atribuţiile pentru a stopa fraudarea bugetului, folosind în schimb informaţiile pe care
le deţineau şi poziţia pe care o aveau pentru a sprijini funcţionarea mecanismului evazionist" .
În motivarea acestei acuzaţii, se menţionează că: „(…) Blejnar Sorin, preşedinte al Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală şi Comăniţă Viorel, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, au sprijinit
activitatea evazionistă a grupului, garantându-i protecţia prin modalitatea de exercitare a atribuţiilor care le reveneau în
ciuda faptului că inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel primiseră în mod nemijlocit date precise cu privire la
modalitatea în care grupul infracţional coordonat de Nemeş Radu frauda bugetul de stat. Operaţiunile cu produse accizabile
desfăşurate de S.C. Excella Real Group SRL fie nu au fost controlate de organele vamale, fie au fost controlate într-o
modalitate formală, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele de evaziune fiscală.
Sub aspectul laturii subiective, probele administrate în cauză au demonstrat că ineficienta controalelor nu s-a
datorat unei organizări defectuoase a activităţii, ci este rezultatul unei acţiuni intenţionate a inculpaţilor Blejnar Sorin şi
Comăniţă Viorel, prin care aceştia urmăreau să ajute membrii grupării infracţionale, în baza unor înţelegeri intermediate de
Marta Codruţ Alexandru şi de Schwartzenberg Emilian.
În privinţa complicităţii la infracţiunea de evaziune fiscală, în Rechizitoriu se mai arată următoarele: „Fapta
inculpaţilor (…)Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, (...)care în perioada mai 2011 - iulie 2012 i-au ajutat, în modalităţile
descrise în partea expozitivă (punctul I) a prezentului rechizitoriu, pe inculpaţi (…) să achiziţioneze motorină euro 5 în
regim suspensiv pe care ulterior să o vândă către comercianţii de carburanţi auto (ascunderea sursei taxabile), să înfiinţeze
societăţi fantomă în spatele cărora s-a derulat circuitul evazionist (ascunderea sursei impozabile), să nu evidenţieze în actele
contabile operaţiunile comerciale efectuate şi nici veniturile realizate-vânzarea de motorină Euro 5, în acelaşi timp cu
evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale şi
evidenţierea altor operaţiuni fictive - aferente fabricării produselor finite combustibil lichid greu, combustibil lichid uşor şi
combustibil lichid de tip navo 1 şi 2, pentru a acoperi activitatea evazionistă, toate acestea în scopul sustragerii de la
îndeplinirea obligaţiilor fiscale, creând un prejudiciu de 242,642,205.44 lei, aproximativ 56 milioane euro (...)
267
Având în vedere efectele deciziilor Curţii Constituţionale a României asupra probelor constând în interceptări, ca şi
imposibilitatea audierii lui Codruţ Marta ori Schwartzenberg Emilian, nu se poate susţine existenţa unei relaţionări
permanente între inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, pe de o parte, şi Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg
Emilian, ca intermediari ai inculpatului Nemeş Radu, pe de altă parte.
Chiar dacă probele ar fi condus în mod cert la concluzia că Marta Codruţ Alexandru şi Schwartzenberg Emilian
primeau de la inculpatul Nemeş Radu o parte din sumele obţinute din evaziunea fiscală cu scopul de a-i determina pe
preşedintele şi vicepreşedintele A.N.A.F. să protejeze mecanismul infracţional prin atribuţiile funcţiilor publice deţinute,
garantându-le în schimb menţinerea în funcţiile de conducere pe care le ocupau, nu ar fi fost suficient pentru ca, în lipsa
probării actelor de conduită proprii imputabile persoanelor trimise în judecată, să se reţină vinovăţia lui Blejnar Sorin şi
Comăniţă Viorel. Discuţiile dintre doi subiecţi procesuali despre terţi, nu pot fundamenta acuzarea terţilor în lipsa unor probe
directe care să demonstrează o conduită proprie a respectivilor terţi sau în lipsa notorietăţii faptelor respective.
În consecinţă, instanţa de apel va analiza în ce măsură declaraţiile şi probele administrate în cursul cercetării
judecătoreşti în apel şi la instanţa de fond pot susţine:
- existenţa datelor concrete privind evaziunea fiscală la Sc Excella Real Grup Srl, primite de Blejnar Sorin şi
Comăniţă Viorel, pe care aceştia ar fi refuzat să le utilizeze în activitatea de control a Sc Excella Real Grup Srl;
- modalitatea de punere în practică a controalelor executate de organele vamale şi aptitudinea de a identifica
faptele de evaziune fiscală cu privire la operaţiunile cu produse accizabile desfăşurate de Sc Excella Real Group Srl;
- existenţa unei legături între Comăniţă Viorel, Blejnar Sorin şi membrii grupării infracţionale din care făcea
parte Nemeş Radu.
Informaţiile concrete primite de către Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel cu privire la activitatea Sc Excella Real
Grup Srl
Acuzaţia face vorbire în mod expres la faptul că
- inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel primiseră în mod nemijlocit date precise cu privire la modalitatea în
care grupul infracţional coordonat de Nemeş Radu frauda bugetul de stat;
- operaţiunile cu produse accizabile desfăşurate de Sc Excella Real Grup Srl fie nu au fost controlate de organele
vamale, fie au fost controlate într-o modalitate formală, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele de evaziune fiscală.
Din datele aflate în dosarul de urmărire penală, instanţa reţine că:
- aspectele la care se referă nota Curţii de conturi au fost urmate de dispunerea unei inspecţii fiscale de către
ANAF, nefinalizată având în vedere că actele cotabile ale Sc Excella Real Grup Srl fuseseră ridicate de către Parchet în
cadrul unei investigaţii penale;
- informaţia primită prin intermediul martorului Daniel Diaconescu cu privire la activitatea Sc Excella Real Grup
Srl a fost urmată de măsuri dispuse de către Blejnar Sorin.
Probele susţinute de acuzare pot conduce la o hotărâre de condamnare doar dacă sunt relevante cu privire la
perioada în care au fost comise faptele. În acest sens, instanţa reţine şi că note ale Curţii de Conturi au fost trimise în anul
2009, cu doi ani înainte de data faptelor stabilită de acuzare în rechizitoriu, şi contrar acuzării, au fost urmate de măsuri
dispuse de către cei cărora le erau adresate.
Conform declaraţiei date de Blejnar Sorin la data de 02 mai 2017, neinfirmată de alte probe: În ceea ce priveşte SC
Excella, anterior notei Curţii de Conturi, respectiv în luna martie 2009, mi-a fost adusă spre aprobare o listă cu mai multe
societăţi comerciale care urmau să facă obiectul controlului inspecţiei. În luna martie 2009, cu trei luni înainte de acea notă
a Curţii de Conturi, subsemnatul am aprobat propunerea ANV de a introduce în planul de inspecţie fiscală începând cu luna
martie, a firmei SC Excella. Nu am aprobat doar pentru Excella, ci era o listă ce conţinea 30-40 de societăţi comerciale
propuse de către cei de la vamă spre a fi verificate în perioadă următoare. Această situaţie se întocmea pe fiecare direcţie
regională a vămii, vama având 8 direcţii regionale. Din ce am înţeles şi din ce am citit din materialul de urmărire penală, la
începutul lunii aprilie 2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, împreună cu Vama Constanţa, în timp ce deja era
începută inspecţia fiscală, au declanşat un control la sediul antrepozitului fiscal al SC Excella. Cu ocazia acelui control
existând nişte suspiciuni de desfăşurare neconformă a activităţii. Au fost ridicate toate documentele societăţii, au fost
sigilate spaţiile de depozitare, căile de acces, societatea fiind plasată sub paza sau monitorizarea Jandarmeriei. Din câte am
înţeles şi am văzut din înscrisuri, deşi Vama Constanţa a solicitat în mod repetat Parchetului de pe lângă Tribunalul
Constanţă să le pună la dispoziţie actele necesare, acestea nu au fost puse la dispoziţie de către parchet, decât în decembrie
2012, la vreo 6-7 luni de când nu mai eram preşedintele ANAF şi la o jumătate de an de când începuse acest dosar.
Opţiunea celor de la Vama Constanţa a fost să suspende activitatea de inspecţie în baza unui ordin al preşedintelui ANAF
din 2007, deci dintr-o perioadă anterioară numirii mele. Nu cunosc în detaliu aceste aspecte, însă ca un specialist în
fiscalitate eu nu cred că o inspecţie se poate face în lipsa unor documente. Aşa cum spune Codul de procedură, OUG
92/2003, inspecţiile se fac în baza actelor fiscale.
Actele de control ale ANAF si ANV la Sc Excella Real Grup Srl
Instanţa constată că inspecţia fiscală a fost începută la solicitarea inculpatului Comăniţă Viorel (care le-a aprobat
încă din ianuarie 2009) chiar din martie 2009 şi suspendată în luna aprilie 2009, deoarece toate actele contabile şi evidenţa
informatică a Sc Excella Real Grup Srl au fost ridicate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, se aflau sub paza
Jandarmeriei, iar accesul la probe era interzis.
Din înscrisurile respective rezultă numărul mare de controale care au fost efectuate la Sc Excella Real Grup Srl în
perioada în care aceasta a fost activă, inclusiv în perioada 2008-2009:
- copia programului lunar de inspecţie fiscală în domeniul produselor accizabile pentru luna martie 2009 nr.
10776/SIFPA/ 26.02.2009, întocmit de inculpatul Comăniţă Viorel, în calitatea sa de la acel moment de Director al Direcţiei
Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale. În cuprinsul înscrisului respectiv, la poziţia cu numărul de ordine 5, în lista
societăţilor supuse inspecţiei fiscale parţiale în domeniul produselor accizabile de către Direcţia Regională de Accize si
Operaţiuni Vamale Constanta, se regăseşte SC Excella Real Grup SRL Constanta, în dreptul căreia apar menţiunile:
"constatările reieşite ca urmare a controlului inopinat/control inopinat 27.01.2009". Totodată, în cuprinsul programului de
inspecţie fiscală aferent lunii martie 2009, apar alte două societăţi comerciale prin intermediul cărora se presupune că s-a
săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, respectiv Sc Ana Oil Srl şi Sc Euroil Srl Programul lunar de inspecţie fiscală a fost
întocmit de către inculpatul Comăniţă Viorel, în ianuarie 2009, în calitate de Director al Direcţiei Supraveghere Accize şi
Operaţiuni Vamale;
268
- copia adresei nr. 8540/SIFPA/05.01.2009 către Direcţia Regională pentru Accize si Operaţiuni Vamale
Constanţa, semnată de inculpatul Comăniţă Viorel, ca Director al Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale, prin
care a solicitat demararea procedurii de control inopinat la SC Excella Real Grup SRL Constanţa. Din cuprinsul acestui
înscris rezultă că, urmare a solicitării inculpatului Comăniţă Viorel, a fost efectuat controlul inopinat la SC Excella Real Grup
SRL Constanţa, iar, în baza constatărilor acestui control, societatea a fost introdusă în programul de inspecţie fiscală aferent
lunii martie 2009;
- copia Ordinului de serviciu nr. 7/16.01.2009 şi a Procesului Verbal nr. 5840/627/02.03.2009 emise de Direcţia
Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, aferente controlului inopinat efectuat la Sc Excella Real Grup Srl
Constanţa, ca urmare a solicitării formulate de către inculpatul Comăniţă Viorel. În baza constatărilor controlului demarat la
solicitarea inculpatului Comăniţă Viorel, concretizate în Procesul Verbal nr. 5840/627/ 02.03.2009, întocmit de către
persoanele desemnate prin Ordinul de serviciu nr. 7/16.01.2009. Sc Excella Real Grup Srl a fost introdusă în programul de
inspecţie fiscală, aferent lunii martie 2009;
- copie a trei adrese (nr. 27417/SIFPA/27.05.2009, nr.54761/SIFPA/ 15.10.2009 şi nr.62313/SIFPA/20.11.2009),
emise de către Direcţia de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale şi semnate de către inculpatul Comăniţă Viorel,
adresate Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, prin care s-a solicitat comunicarea de îndată a
rezultatelor inspecţiei fiscale parţiale în domeniul accizelor, efectuate la Sc Excella Real Grup Srl precum şi a oricăror date
sau informaţii care pot fi necesare pentru începerea inspecţiei fiscale generale de către organele competente din Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală.
Măsurile efective la care se referă acuzarea erau blocate de faptul că inspectorii vamali şi fiscali nu aveau acces la
documentele contabile, care fuseseră ridicate în dosarul de urmărire penală. Cercetarea, în desfăşurare, într-un dosar penal,
privind Sc Excella Real Grup Srl, împiedica efectuarea concomitentă de demersuri de către ANAF. În acelaşi sens este şi
adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa cu privire la dosarul penal 938/P/2009, astfel cum a fost aceasta
încuviinţată ca probă de instanţa de fond prin încheierea din 12.03.2015.
Curtea de Conturi a solicitat verificări fiscale (stocuri materii prime şi finite, circuitul sumelor de bani, activitatea
agenţilor economici implicaţi pe circuit etc), care nu se puteau efectua în lipsa actelor ridicate de către Parchet (aproximativ
6.000 file) şi fără a avea acces în antrepozitul fiscal. Inspecţia fiscală este definită în Codul de Procedură Fiscală, în art. 94 şi,
are ca obiect verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor
de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor
de impunere, stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente acestora."
Concluzia faptului că nu se putea realiza inspecţia fiscală fără a avea la dispoziţie toate actele contabile ale
societăţii şi fără a avea acces în incinta antrepozitului este susţinută şi prin adresa nr.6869 din mai 2014 a Direcţiei
Regionale Vamale Galaţi - Biroul Vamal de Frontieră Constanţa, ca răspuns la solicitarea nr.54/P/2012 din 21.05.2014 a
Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie. În cuprinsul
Raportului şi anexelor însoţitoare se descrie activitatea constând în controale inopinate şi inspecţii fiscale desfăşurate în
privinţa SC Excella Real Grup SA, declanşate în anul 2009, precum şi activitatea care a condus la începerea urmăririi penale
în dosarul penal nr. 938/P/2009 faţă de societatea respectivă şi de reprezentanţii legali ai acesteia, sub aspectul săvârşirii
infracţiunii de evaziune fiscală.
Chiar în acest context au existat acte de control care nu au fost percepute de către cei controlaţi ca având un
caracter formal. În acest sens, instanţa de apel reţine declaraţia inculpatului Belba Nicolae, dată în apel, la data de
18.07.2017, în care se explică motivul pentru care controalele nu au avut rezultate: Reprezentantul Ministerului Public: Dacă
are cunoştinţă că la antrepozitul Excella s-au efectuat controale? Răspuns: Da au fost făcute controale şi vamale şi
financiare. Nu au fost favorizaţi. Adică atunci când eşti favorizat nu se verifică toate hârtiile de la a la z şi nici nu se ia tot
antrepozitul de la un capăt la altul să se verifice. La Excella controlul a fost serios pentru că s-a găsit şi CLG şi CLU în
interiorul fabricii fără însă ca să se prelucreze. Reprezentantul Ministerului Public: Când s-a efectuat acest control, a fost
un singur control sau mai multe? Răspuns: Au fost mai multe controale, au fost oprite mai multe maşini şi pe centură şi la
Urziceni, li s-au luat copii de pe acte, dar nu ştiu ce s-a găsit în maşină. Nu ştiu datele exacte la care s-au efectuate aceste
controale, dacă şoferii când plecau, plecau cu două rânduri de acte. Un rând de acte cu care încărcau din port şi al doilea
cu care plecau de la Chirvăsitu. Cele două rânduri de acte erau diferite. La data controlului s-au găsit CLG şi CLU în
interiorul fabricii pentru că trebuiau să fie 2-3-5 tone mereu în depozit pentru a se zice că se prelucrează. De toate
controalele se ocupa Guliu, iar Cosma de contabilitate. De Nemeş nu ştiu să fi participat la vreun control. Maşinile care
transportau motorină din port nu intrau în depozit la Nicolae Bălcescu. Dacă erau oprite pe drum aveau cele două rânduri
de acte de care am vorbit mai înainte.
În consecinţă, cele ce preced infirmă, în lipsa altor probe, atât teza blocării controalelor cerute de Curtea de Conturi
a României, cât şi teza dispunerii cu intenţie a unor controale ineficiente asupra activităţii Sc Excella Real Grup Srl.
În ceea ce priveşte informaţia primită prin intermediul martorului Daniel Diaconescu, cu privire la activitatea SC
Excella Real Grup SRL, declaraţia martorului (aflată în dosarul de urmărire penală, volumul 69) infirmă acuzaţiile deoarece:
-se referă succint şi vag la existenţa unor informaţii neverificate privind potenţiala prejudiciere a bugetului de stat
prin livrarea de motorină şi benzină, în fapt, în regim suspensiv de către expeditor către staţii, iar scriptic către antrepozit
(menţiune citată din conţinutul adresei ce va fi redată integral mai jos);
- Blejnar Sorin a dispus ca adresa să fie transmisă pentru a fi verificată de către ANV, deci nu a blocat controlul;
- Comăniţă Viorel nu a primit personal această adresa, care a fost primită însă de martorul Iulian Albu, conform
rezoluţiilor aflate la dosarul de urmărire penală;
- au fost dispuse măsuri de către martorul care a primit adresa, măsurile au fost puse în executare şi controalele au
fost efectuate, astfel că măsurile nu au fost blocate de inc Blejnar Sorin sau de către Comăniţă Viorel.
Conţinutul corespondenţei referitoare la informaţiile transmise de către martorul Diaconescu Daniel este în sensul
următor:
- Adresă a Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, către Viorel Comăniţă –
A.N.V., Vicepreşedinte A.N.A.F., referitoare la măsuri de supraveghere şi control în domeniul producerii şi comercializării
ilegale de combustibil, de la Daniel Diaconescu, Director General, D.G.I.F., cu nr. înregistrare 846709/31 10.2011 au
următorul conţinut care:
Stimate domnule vicepreşedinte,
269
Vă rugăm să analizaţi oportunitatea iniţierii cu celeritate a unor verificări cu privire la legalitatea, realitatea şi
conformitatea operaţiunilor derulate de următoarele societăţi comerciale:
- Sc Excella Real Grup Srl, CUI - 24129623, cu sediul social în Constanţa, Com. Nicolae Bălcescu, str. Silozului, nr.21,
autorizat ca antrepozit fiscal de producţie RO0122313PP01 pentru E420 (benzina fără plumb), E430 (motorină nemarcată),
E440 (motorină marcată), E490 (uleiuri uşoare şi preparate);
- Sc Inkasso Jobs Srl, CUI 26456826, cu sediul în jud. Constanţa Mihail Kogălniceanu, str. Tudor Vladimirescu nr.153,
autorizat ca expeditor înregistrat;
- Sc Benz Oil Srl, CUI - 10965254, cu sediul social în jud. Sibiu, Mediaş, str. Baznei, staţie de distribuţie a combustibilului;
- SC Euroil Srl, CUI 6441995, Sibiu, loc. Saliste, str. DD ROSCA nr.10, staţie de distribuţie a combustibilului;
având în vedere existenţa unor informaţii neverificate privind potenţiala prejudiciere a bugetului de stat prin livrarea de
motorină şi benzină, în fapt, în regim suspensiv de către expeditor către staţii, iar scriptic către antrepozit.
- Adresa Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor către
Direcţiile Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa şi Braşov în atenţia Domnilor Directori, referitor la
solicitarea Direcţia Generală de Informaţii Fiscale din data de 29.11.2011, de la Iulian Albu, director, departament Direcţia
Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale cu nr. înregistrare./dată: 63.421/29.11.2011
Stimate domnule director,
În vederea efectuării verificărilor care se impun, vă transmitem în anexa adresa A.N.A.F, Direcţia Generala de Informaţii
Fiscale nr. 846.709/ 31.10.2011, cu privire la livrarea de combustibil către staţiile de distribuţie fără respectarea
prevederilor normative în vigoare - urmând ca rezultatele verificărilor să fie transmise operativ către A.N.V. - D.S.A.O.V.
- Adresa Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor,
către:Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale, în atenţia domnului Director Iulian Albu referitor la solicitarea
nr.63421, data 29.11.2011 de la domnul Director Executiv – Tuică Arion Ilie Nicolae D.R.A.O.V. Constanţa cu nr.
înregistrare dată 34999/5738/03.02.2012
Stimate domnule director,
Urmare a solicitării dvs. susmenţionată, înregistrată la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa cu
nr. 34999 / 05.12.2011, privind S.C. Excella Real Grup SRL, CUI 24129623 şi S.C. Inkasso Jobs Srl, CUI 26456826, vă
comunicăm faptul că, în urma controalelor inopinate efectuate de Compartimentul Echipe Mobile la staţii de distribuţie
carburant din raza de competenţă a DRAOV Constanţa, nu au fost constatate achiziţii de combustibili de la societăţile în
cauză.
Totodată, menţionăm faptul că, în urma verificării datelor şi informaţiilor de către DJAOV Constanţa în aplicaţia EMCS-
RO, s-a constatat faptul că, nu sunt operaţiuni în regim suspensiv, pentru cele două societăţi, în stare „acceptată”
(neînchise) şi nici E-DAI închise cu diferenţe.
Anexat vă înaintăm documentele întocmite de DJAOV Constanţa, urmare a acţiunilor de control desfăşurate la cei doi
contribuabili (5 file).
Precizăm că, în perioada următoare, în cadrul controalelor inopinate la staţiile de distribuţie carburant, precum şi cu ocazia
verificărilor în trafic a mijloacelor de transport încărcate cu produse petroliere, se vor avea în vedere aspectele sesizate de
dvs.
Din cele ce preced rezultă că informaţiile la care face referire acuzarea erau, conform celor menţionate în adrese,
informaţii neverificate privind potenţiala prejudiciere a bugetului de stat prin livrarea de motorină şi benzină, în fapt, în regim
suspensiv de către expeditor către staţii, iar scriptic către antrepozit.
Cu privire la probele care se referă la acelaşi informaţii, în declaraţia sa de la data de 02 mai 2017, Blejnar Sorin a
arătat referitor la întrebarea formulată de Ministerul Public: Reprezentantul Ministerului Public: la momentul la care
subalternul dvs, Diaconescu Dan, v-a prezentat nota în care erau prezentate suspiciuni cu privire la activitatea evazionistă,
l-aţi chemat şi pe coinculpatul Comăniţă Viorel pentru a-i aduce la cunoştinţă conţinutul notei referitoare la SC Excella? Aţi
discutat cu acesta pe marginea acestei note, în prealabil rezoluţionării şi transmiterii către ANV pentru măsuri? Inculpat: nu
am discutat cu inculpatul Comăniţă. Daniel Diaconescu a venit cu acea adresă deja scrisă către ANV, mi-a arătat-o şi m-a
informat preţ de un minut cât a durat să citesc acea adresă şi i-am spus să o dea la Vamă să o verifice. Am achiesat la
propunerea acestuia de a o transmite spre Vamă. Nici nu putea face o altă propunerea deoarece Vama avea competenţele pe
acest caz. Reprezentantul Ministerului Public: aţi urmărit ulterior modul în care au fost duse la îndeplinire cele dispuse,
modul în care s-au efectuat verificările de către ANV? Inculpat: nu. Aşa cum am spus anterior în România sunt peste
600.000 de societăţi comerciale active. Dacă o lucrare sau informare trecea şi pe la mine la un moment dat şi o
rezoluţionam şi o trimiteam către o instituţie din subordine, ea intra în procedurile interne ale acelei instituţii, care
prevedeau foarte clar ce se face cu ea, adică se dispune clasare, procedura de urmat. Singura modalitate prin care
preşedintele ANAF putea să vadă sau să urmărească o lucrare, la modul general vorbind, erau acele activităţi de auditare
anuală. În general, o dată pe lună, se făceau nişte informări cu cazurile semnificative de evaziune fiscală sau de amenzi
contravenţionale identificate de instituţiile din subordine.
Martorul Diaconescu Daniel, în calitatea sa de semnatar al Notei nr.846 709 a Direcţiei Generale de Informaţii
Fiscale din cadrul ANAF, prezentată inc Blejnar Sorin în luna octombrie 2011, a dat o declaraţie care confirmă cele de mai
sus. Martorul Diaconescu Daniel, a precizat că: „Datele ce mi-au fost prezentate de către funcţionarul public din cadrul
Serviciului Monitorizare le-am prezentat la rândul meu inculpatului Blejnar ca preşedinte ANAF printr-o notă în cadrul
căreia am făcut propunerea de valorificare a acestora la nivelul ANV, având în vedere competenţa acestei instituţii în
materie de accize. Inculpatul Blejnar a studiat nota şi a dispus verbal transmiterea acesteia către Autoritatea Naţională a
Vămilor, nu a pus nicio rezoluţie pe nota respectivă.Ca atare, nota a fost transmisă către ANV, mai departe nu cunosc ce s-a
întâmplat cu nota respectivă în cadrul ANV. Nota respectivă a fost studiată cu atenţie de inculpatul Blejnar şi în acelaşi timp
acesta m-a întrebat dacă sunt verificate informaţiile, eu spunând că nu, nu puteam merge pe teren pentru a face astfel de
verificări. (...) Sesizarea pe care am adresat-o preşedintelui ANAF a fost consemnată în condica Direcţiei Generale de
Informaţii fiscale cu nr de înregistrare, iar competenţa noastră era de a trimite informaţiile obţinute către direcţiile
specializate. Ulterior nu m-am mai interesat cum a fost rezolvată sesizarea pe care am formulat-o, întrucât nu aveam
competenţe în ceea ce priveşte monitorizarea activităţii vamale. (...)Nu am avut nicio discuţie cu inc. Comăniţă despre
această adresă de sesizare ".
270
Totodată, Ilie Tuică Nicolae Arion a arătat că a primit adresa respectivă de la directorul Albu Iulian, dar şi prin
Ordinele nr. 4119 şi 4120 din 02.03.2011 emise de inculpatul Comăniţă Viorel (prin care au fost împuterniciţi doi funcţionari
publici pentru primirea şi repartizarea corespondenţei Autorităţii Naţionale a Vămilor). Martorul Ilie Tuică Nicolae Arion a
precizat că: „ în anul 2011 au existat două solicitări din partea Direcţiei de Supraveghere şi Control Vamal, respectiv din
partea domnului Iulian Albu cu privire la efectuarea unor controale inopinate la SC Excella Real Grup SRL. Nu au existat
însă rezultate în urma acestor controale".
În legătură cu această notă, inculpatul Blejnar Sorin a precizat că: "O altă împrejurare pe care mi-am amintit ca
reţinând numele acestei societăţi este ca în anul 2011, octombrie sau noiembrie când directorul Direcţiei de Informaţie
Fiscală din cadrul ANAF, domnul Diaconescu Daniel, mi-a prezentat o lucrare cuprinzând mai multe societăţi comerciale,
ce viza comerţul cu produse petroliere cu privire la care exista riscul de evaziune fiscală. Am dispus atunci directorului
Diaconescu să disemineze informaţia, să facă verificări si să transmită solicitarea celor din subordine care aveau ca obiect
de activitate efectuarea de verificări în acest sens. Nu mi-am adus aminte atunci de Sc Excella";
În apel, inculpatul Blejnar Sorin a declarat, cu privire la această notă, la termenul de la 02.05.2017, astfel: În anul
2010 am înfiinţat un serviciu în cadrul Direcţiei generale de informaţii fiscale, prin semnătura mea, numit Serviciul de
monitorizare activităţi fiscale. Rolul acestui serviciu era de a aduna din surse deschise, adică nu era un serviciu care să facă
analiză de risc în cadrul instituţiei. Adunau mai mult informaţii din surse deschise. În acest sens pot să spun că am avut, cel
puţin şeful acestui serviciu era o persoană detaşată pe ştatul de funcţii M, de la o instituţie cu atribuţii în culegerea de
informaţii(…) La un moment dat a venit la mine directorul Diaconescu Daniel, al Direcţiei fiscale, care anterior fusese ofiţer
SRI. Rolul acestui Serviciu era acela de a culege informaţii din bârfe, zvonuri, surse deschise. Acesta, cum proceda de
fiecare dată când avea informaţii culese din surse deschise, Diaconescu a venit la mine în birou, mi-a prezentat o adresă pe
care o întocmise către ANV, în atenţia domnului vicepreşedinte de la vamă, şi mi-a spus că este o informaţie pe care o are.
L-am întrebat dacă e verificată sau verificabilă. Mi-a răspuns că după cum scrie şi în adresă este o informaţie neverificată.
Nu erau chestiuni similare cu ceea ce ne sesizase anterior Curtea de Conturi. Singurul aspect similar era numele SC Excella
care apărea atât în lucrarea Curţii de Conturi, cât şi în nota Direcţiei generale de informaţii fiscale. Nu mi-am amintit şi nu
am făcut nicio legătură între cele două firme sau între cele două adrese la momentul respectiv. (…)Domnul Dan Diaconescu
mi-a spus în acea zi că intenţionează să transmită acea lucrare către Vamă şi mi-a cerut sfatul, dacă poate să o transmită
către Vamă în vederea declanşării controlului, iar eu i-am spus că da, să se facă verificări cu privire la aspectele verificate.
Vama era autoritatea din statul român care monitoriza accizeze, din anul 2007, după intrarea în UE, Vama a fost desemnată
ca autoritate de legătură pentru urmărirea produselor accizate.
Faţă de cele ce preced, nu se poate reţine teza probatorie a acuzării, în sensul că nota întocmită de către martorul
Diaconescu Daniel conţinea elemente concrete care nu au fost valorificate de către Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel.
În ceea ce priveşte o altă teză probatorie şi anume relaţiile dintre Sorin Blejnar, Comăniţă Viorel şi Radu Nemeş,
acuzarea a solicitat şi a fost admisă ca probă audierea martorului Puşcaşu Ştefan. Declaraţia din şedinţa de la 12 iunie 2018
scoate în evidenţă faptul că martorul Puşcaşu Ştefan cunoştea nemijlocit relaţia patrimonială dintre Nemeş Radu, Codruţ
Marta şi Buliga Mihai, respectiv relaţia dintre Codruţ Marta şi Comăniţă Viorel. În ceea ce priveşte relaţia dintre Nemeş
Radu şi Blejnar Sorin martorul a cunoscut doar ceea ce i s-a povestit de către Codruţ Marta.
Astfel, martorul Puşcaşu Ştefan declară: Din prezenta cauză, cunosc pe Sorin Blejnar, Andreea Blejnar, Radu
Nemeş, dl Buliga. I-am cunoscut pe aceştia în contextul relaţiei cu Codruţ Marta, din cercul lor de prieteni în perioada
2009-2010, nu mai ştiu exact, până în anul 2011. Cu privire la relaţia dintre dl Codruţ Marta cu Blejnar: ştiu că erau colegi
de cabinet la ANAF şi prieteni din copilărie. Cu Radu Nemeş bănuiesc că dl Codruţ Marta era prieten fiindcă se cunoşteau,
vorbeau.(...) Dl Blejnar şi dl Nemeş cred că se cunoşteau prin dl Codruţ Marta. Pe dl Buliga îl cunosc prin transmiterea
banilor pe care mi-i aducea. Lucram la societatea comercială La reclama. Srl, care avea un punct de lucru în Bucureşti. Dl
Buliga îmi transmitea sume de bani pe care trebuia să i le dau dl Codruţ Marta. (...)Nu mi se spunea nimic, ci dl Codruţ
Marta îmi spunea la început că voi fi căutat şi după o anumită perioadă de timp mă suna dl Buliga pe telefon, că ajunge în
Bucureşti şi să ne vedem. Când ne vedeam, îmi lăsa geanta cu bani şi eu o lăsam dl Codruţ Marta. (...) Ştiu că exista o
relaţie între Buliga, Blejnar şi Nemeş de la Codruţ Marta. Acesta mi-a povestit că sunt prieteni, au afaceri împreună, nu îmi
povestea cu detalii, ci doar m-a rugat să îi ţin acei bani la birou până vine dânsul. Mi-a spus că o parte din bani şi-o oprea
dânsul şi o parte ajungea la Andreea Blejnar. Aceasta era soţia dl Blejnar. Nu mi-a povestit de ce ajungeau banii la aceasta.
(...)Pe Buliga, Blejnar şi Nemeş nu i-am văzut împreună toţi trei, dar separat i-am văzut pe dl Blejnar, atunci când eram la
masă cu Marta şi Nemeş Radu. Blejnar a intrat în acea locaţie şi a salutat, trecând mai departe. Nu a existat nicio discuţie
referitoare la Blejnar Sorin între cei care erau la masă.
Pe dl Comăniţă îl ştiu din vedere. Ştiu că era prieten cu dl Marta şi am fost odată chemat prin şoferul domnului
Marta – Florin Ţapu, care m-a dus şi m-a prezentat domnului Comăniţă, care dorea să ia legătura cu dl Marta, care era
plecat din ţară la acel moment(...)Cred că dl Comăniţă a venit la noi la firmă, se întâlnea cu dl Marta. Cred că a venit de
două ori, nu mai ştiu exact. (...)
În ceea ce priveşte declaraţia martorului Puşcaşu Sorin cu privire la plata unor sume de bani, dintre cele primite de
la Buliga Mihai, de către Marta Codruţ lui Comăniţă Viorel şi Blejnar Sorin, instanţa constată:
- martorul nu a plasat în timp în mod cert plata acestor sume în perioada pentru care s-au făcut acuzaţii în prezentul
dosar;
- în ceea ce îl priveşte pe Comăniţă Viorel declaraţia martorului Puşcaşu este singulară şi nu este confirmată de
nicio altă probă;
- în ceea ce priveşte plata unor sume de bani către soţia lui Sorin Blejnar, apărarea a administrat proba cu acte care
demonstrau faptul că între firma La reclama Srl şi societatea de avocatură la care era angajată avocat soţia lui Sorin Blejnar
erau relaţii contractuale. Acuzarea nu a mai solicitat alte probe care să susţină declaraţia martorului sau să infirme susţinerile
apărării.
Astfel, martorul Puşcaşu Ştefan a declarat la întrebările reprezentantului Ministerului Public: aveţi cunoştinţă de
existența unor situaţii în care o parte dintre sumele de bani transmise în această modalitate de către Buliga, să fi ajuns şi la
inculpatul Comăniţă? Răspuns: ştiu de la dl Marta că au ajuns din acele sume de bani şi la dl Comăniţă. Nu mi-a explicat de
ce ajungeau banii la aceste persoane, ci doar că îi trebuiesc banii pentru Comăniţă. (...) dl Marta împărţea banii. (...)Mă
chema să mă întrebe câte ceva, dar nu stăteam să văd ce face. Nu îmi spunea despre ce sume era vorba, doar îmi spunea că
Buliga îmi va lăsa bani şi să îi ţin la birou. Nu mi-a explicat de ce ţinea sume atât de mari de bani. (...) Dl Marta oprea o
271
parte din bani, care rămâneau în aceeaşi geantă şi spunea că o să îmi spună el să îi duc la Andreea Blejnar, dar după ce
vorbeşte el cu Sorin Blejnar. Dl Marta vorbea direct cu dl Blejnar. Au fost situaţii înainte când îmi spunea să duc o parte din
bani doamnei Blejnar, dar să o sun a doua zi şi au fost situaţii în care îmi spunea că trebuie să vorbească mai întâi cu Sorin
Blejnar şi apoi să mă duc. (...)R: s-a întâmplat o dată să fiu chemat în biroul dl Marta, dar nu ştiu din ce motiv mi-a spus să
ştiu eu că 40% sunt pentru el şi 40% pentru Blejnar şi 20% pentru Comăniţă. Mi-a spus că să ştiu eu şi am întrebat de ce e
nevoie să ştiu eu, dar nu mi-a dat un răspuns.(...) Nu i-am dus bani personal lui Blejnar Sorin, ci tot doamnei Andreea
Blejnar, care era acasă şi îi primea. Nu pot să explic de ce anterior nu am spus că duceam bani şi acasă la Sorin Blejnar, nu
numai la cabinetul soţiei sale. Î: societăţile lui Marta aveau contracte de asistență juridică încheiate cu societatea
Manolache şi asociaţii, unde dna Blejnar avea calitatea de avocat?R: nu cunosc, dar bănuiesc că dacă aveau nevoie apelau,
pentru că se cunoşteau. Nu ştiu dacă la firma aveau contract cu această firmă de avocatură. Î: care era scopul remiterii
sumelor de bani despre care aţi vorbit?R: nu ştiu.
Inculpaţii acuzaţi în cauză au negat faptul că ar fi solicitat sau beneficiat de protecţia lui Comăniţă Viorel şi Blejnar
Sorin cu privire la derularea activităţii Sc Excella Real Grup Srl
Probele administrate de instanţă în cursul cercetării judecătoreşti în apel nu au infirmat susţinerile inculpaţilor
(Preda Dumitru Emilian, Jugănaru Andrei Florin, Nemeş Radu) şi martorilor (cu atribuţii de control în ceea ce priveşte taxele
şi impozitele) în sensul că nu i-au cunoscut şi nu au auzit numele lui Comăniţă Viorel sau Blejnar Sorin în contextul acordării
unei protecţii către Sc Excella Real Grup SRL, astfel încât întâlnirea lui Marta Codruţ cu Nemeş Radu acasă la Comăniţă
Viorel nu poate, prin ea însăşi, în lipsa cunoaşterii conţinutului discuţiilor, să conducă la condamnarea inculpaţilor Blejnar
Sorin şi Comăniţă Viorel.
Inculpatul Comăniţă Viorel a declarat, la termenul de judecată din 09.02.2015, că „Pe ceilalţi inculpaţi, cu excepţia
inc. Blejnar Sorin, nu i-am cunoscut decât cu ocazia acestui dosar. Pe Marta Codruţ îl cunoşteam, eram într-o relaţie de
prietenie, îl cunoşteam din anul 2007 sau 2008, când acesta era comisar la Garda Financiară.(...). Despre Nemeş am aflat
în iulie 2012, cu prilejul acestui dosar, iar acesta a avut o întâlnire cu Marta Codruţ în curte la mine la cererea lui Marta,
acesta nespunându-mi numele persoanei cu care mi-a cerut permisiunea să se întâlnească. Eu mă aflam în casă cu alte
persoane care au şi confirmat această împrejurare, că nu ştiam cu cine s-a întâlnit Marta. Nemeş nu a fost prezent la mine în
casă. Nu l-am întrebat ulterior pe Marta cu cine s-a întâlnit. S-a mai întâmplat în două rânduri ca Marta să mă roage să se
întâlnească la mine acasă cu alte persoane şi am fost de acord. Aceste persoane le-am văzut, ca şi pe Nemeş, anterior, în
curte, persoanele acestea nu sunt din prezenta cauză. Nu ştiu dacă Marta practica acest sistem de întâlniri în casele private
ale prietenilor lui şi cu alte persoane. (...)Întâlnirea la care m-am referit a durat un sfert de oră sau 20 de minute, nu m-am
uitat ce făceau aceştia în curte."
Susţinerile inculpatului Comăniţă Viorel se coroborează cu:
- declaraţia inculpatului Blejnar Sorin (termenul de judecată din 09.02.2015) care a arătat că: „Dintre inculpaţii din
prezenta cauză îl cunosc doar pe Comăniţă Viorel. (...) Marta Codruţ a fost director de cabinet în perioada februarie 2009 -
aprilie 2010. Până în septembrie 2010 a fost consilier la mine la cabinet cu jumătate de normă. După acest moment, a plecat
în privat. Relaţiile mele cu acesta erau de prietenie. La desemnarea lui am avut în vedere relaţia de prietenie pe care o
aveam. După ce acesta a plecat în privat, relaţiile s-au răcit pentru că nu mai aveam aceleaşi cercuri şi ne întâlneam mult
mai rar. Îl cunosc pe Comăniţă Viorel, era vice-preşedinte ANAF, era o relaţie de amiciţie dincolo de relaţiile de serviciu şi
cu acesta. Ştiu că Marta era prieten cu Schwartzenberg. Numele lui Nemeş Radu nu l-am auzit niciodată de la Marta";
Declaraţia a fost menţinută la termenul de la 02.05.2017, când inculpatul Blejnar Sorin a afirmat : Nu am vorbit
niciodată cu Marta Codruţ Alexandru sau Schwartzenberg Emilian despre Nemeş Radu, or firmele sale.
- declaraţia inculpatului Nemeş Radu, care, la termenul de judecată din 04.04.2017, a arătat că „ pe dl Blejnar şi
Comăniţă nu i-am cunoscut decât din presă, singura persoană pe care am cunoscut-o şi am fost prieten este Codruţ Marta,
dar cu Dl Blejnar şi Comăniţă nu am avut interacțiuni în mod direct şi nu i-am cunoscut în mod direct. Indirect a existat un
singur aspect, când eu m-am întâlnit cu Codruţ Marta, iar întâlnirea s-a desfăşurat la Comăniţă acasă, însă eu nu ştiam la
acel moment cine este dl Comăniţă sau că respectiv curte aparţine dl Comăniţă. Codruţ Marta obișnuia să mă cheme în
locuri în care trebuia să discut doar cu el, iar eu nu ştiam cui aparţin acestea, uneori erau imobile, alteori (…) restaurante.
Mă întâlneam destul de des cu Codruţ, practic de fiecare dată când veneam în Bucureşti, ne vedeam. Îmi este foarte greu să
spun despre ce anume am vorbit atunci. Nu îmi amintesc. Pot să spun doar că am vorbit exclusiv cu Codruţ Marta, nu a mai
fost nimeni altcineva prezent. Am aflat după, când am fost pus în faţa dosarului, că întâlnirea a avut loc în curtea lui
Comăniţă. Discuţiile cu Codruţ Marta nu erau neapărat discuţii de afaceri, îi ceream părerea pe anumite aspecte de
legalitate pentru că era un om de finanţe. Îi ceream sfaturi privind anumite probleme care ţin de legislaţia fiscală, nu pot
preciza cu exactitate. Codruţ Marta era om de afaceri la acel moment, avea firma lui. Probabil acorda şi consultanţă
financiară. Era un prieten, îi ceream părerea întrucât a lucrat mulţi ani în Ministerul de Finanţe.
Teza probatorie din declaraţiile inculpaţilor redate mai sus, şi anume lipsa unei implicări în modul în care se
desfăşurau controalele dispuse, a fost confirmată prin declaraţiile martorilor.
Martorul Tănase Cosmin a declarat în şedinţa publică din 6 martie 2018: cunosc pe câţiva dintre inculpaţi, din
prisma atribuţiilor de serviciu. Sunt ofiţer de poliţie şi am fost delegat în urmă cu mai mulţi ani să efectuez acte de cercetare
penală la Parchetul din Constanţa. Cunosc pe dl Moldovan, Blejnar, pe dl Comăniţă Viorel cred că l-am văzut o dată, pe dl
Nemeş, pe dl Secăreanu, pe dl Chirvăsitu s-ar putea să îl cunosc, pe dl Ghişe cred că îl cunosc, pe dl Guliu. Întrebări
formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin:cu prilejul activităţii de cercetare penală desfăşurată
vizând activitatea SC Excella Real Grup Srl, aţi fost influenţat de vreo persoană din cadrul Inspectoratului de Poliţie în care
lucraţi sau din cadrul Parchetului? R: nu. nu am discut cu dl Blejnar Sorin despre Dosarele Sc Excella Real Grup Srl l-am
cunoscut o singură dată, personal pe Blejnar Sorin. (...)Î: în demersurile despre care aţi vorbit, aţi fost influenţat de vreo
persoană şi în special de către Blejnar Sorin, pentru a favoriza SC Excella Real Grup SRL?R: nu. repet, l-am cunoscut
pentru Blejnar Sorin o singură dată, în calitate oficială, di prisma atribuţiilor de serviciu. (...)(...)Î: în cercetările efectuate,
s-a discutat despre o eventuală favorizare a SC Excella Real Grup Srl de către Comăniţă Viorel?R: nu în sensul în care este
formulată întrebarea, ci în sensul că se discutau despre persoanele implicate în activităţile de cercetare penală. Nu au fost
identificate indicii care să aibă impact asupra cercetărilor.
Martorul Mircea Matei Dan, director executiv al Direcţiei Regionale pentru accize şi operaţiuni vamale Craiova, a
declarat în şedinţa publică din 21 noiembrie 2017: cunosc pe cei doi foşti şefi din cadrul serviciului, respectiv pe dl Sorin
Blejnar şi Comăniţă Viorel. (…)Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: aveaţi nevoie de semnătura
272
lui Comăniţă Viorel pentru aceste controale sau de aprobare?Răspuns: planurile bilunare erau trimise la Bucureşti înainte
de a fi efectuate controalele. Planurile bilunare erau întocmite de către şeful de serviciu şi biroul respectiv, după care erau
înaintate pentru aprobare la Direcţia de supraveghere a accizei şi operaţiuni vamale de la Bucureşti. (..) Apărătorul ales al
apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: aţi discutat sau l-aţi informat vreodată pe Comăniţă Viorel despre rezultatul
unui control operativ?Răspuns: nu, (...) Reprezentantul Ministerului Public: aţi primit în perioada 2009-2012, indicații de la
nivel central cu privire la direcţii de acţiune în domeniul combaterii evaziunii fiscale şi cu privire la motorină?Răspuns: nu
cu privire la motorină în mod special, dar am primit direcţii de acţiune cu privire la produsele energetice, care includ şi
motorina.(…) Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin: aţi avut din partea dl Blejnar vreo intervenţie
pentru a favoriza o anumită firmă?Răspuns: nu. (...)
Martorul Maniţiu Lucian a declarat în şedinţa publică din 10 octombrie 2017: sunt controlor vamal la Biroul Vamal
de Interior Sibiu. Cunosc firmele BenzOil şi AnaOil întrucât am efectuat controale la acestea în perioada 2007-2013. În
2013 s-au desfiinţat echipele mobile. Am făcut parte din echipa mobilă. Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: aţi
efectuat vreodată un control formal la BenzOil?V-a solicitat cineva acest lucru?Martor: nu s-a făcut control formal şi nici
nu s-a solicitat acest lucru. Nu pot cuantifica de câte ori s-au făcut controale la BenzOil şi nici câte firme erau verificate
într-un an în Sibiu. Nu exista în planul tematic un număr minim de controale şi nici un interval de timp la care să fie făcute.
Controalele se făceau periodic la autorizări. Periodic însemna atunci când şeful nostru ne spunea să mergem în control. Cu
acea ocazie luam toate benzinăriile de pe raza judeţului Sibiu. Nu exceptam nicio benzinărie şi nici nu mi-a cerut cineva să
facem o excepţie.
Martorul Hila Călin a declarat în şedinţa publică din 10 octombrie 2017: eram inspector vamal la Direcţia
Judeţeană pentru accize şi operaţiuni vamale Sibiu. Doar după nume cunosc pe Comăniţă şi Blejnar pentru că au fost şefi
ierarhici. Am fost în controale le firma lui Moldovan Ovidiu Ioan. L-am cunoscut în timpul controlului, atât. (...)Apărător
inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: aţi efectuat vreodată un control superficial la BenzOil?V-a solicitat cineva acest lucru?
Martor: nu, niciodată. Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: cum procedaţi când constataţi nereguli?Martor: nu
procedam diferit faţă de alte societăţi. Luam măsurile prevăzute de lege. Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan:
cunoaşteţi dacă BenzOil a făcut vreodată obiectul protecţiei autorităţilor vamale sau fiscale? Martor: nu. Obiectivele
controalelor nu lăsau să se înţeleagă că la Benzoil controlul era mai puţin amănunţit faţă de alte societăţi. Reprezentantul
Ministerului Public: puteţi evalua importanţa activităţii comerciale desfăşurate de Benz Oil şi Ana Oil în judeţul Sibiu?
Martor: nu pot spune. Ştiu că deţineau staţii de distribuţie, dar nu ştiu numărul. Nu pot aprecia dacă erau multe sau puţine.
Martorul Cândea Adrian a declarat în şedinţa de la data de 10 octombrie 2017: sunt inspector vamal superior la
Biroul Vamal Sibiu. (...)În momentul în care se dispunea un control, în ceea ce priveşte controlul operativ şi pe echipe
mobile putea fi făcut doar de către mine şi de încă alţi doi colegi. O echipă de control era formată din 3 persoane. Apărător
inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: v-a sugerat cineva vreodată sau aţi fost trimis să faceţi un control formal?Martor: nu. În
niciun caz nu am fost trimis să fac un control formal sau scriptic. Apărător inculpat Moldovan Ovidiu Ioan: aţi avut
impresia că Benz Oil face obiectul protecţiei autorităţilor vamale? Martor: nu. (...)
Martorul Stoian Constantin a declarat în şedinţa publică din 21 noiembrie 2017: cunosc doar pe dl Blejnar şi
Comăniţă, care mi-au fost şefi direcţi, dar pe restul îi cunosc doar din auzite.(...)Apărătorul ales al apelantului intimat
inculpat Comăniţă Viorel: a intervenit Comăniţă Viorel în vreun mod pentru a proteja interesele vreunei societăţi
comerciale?Răspuns: nu. Nu am primit asemenea dispoziţii sau telefoane sau intervenţii privind anumite societăţi
comerciale. Nu am avut cazuri în care să intervină un subaltern de al meu, să îmi spună că a primit un telefon să nu
efectueze un control. Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: vă amintiţi în legătură cu Ana Oil şi
Euroil au fost formulate plângeri penale la DNA?Răspuns: din câte îmi aduc aminte, au fost. Ştiu că au fost inspecţii
întocmite la acea vreme şi cred că au fost şi sesizări. Au trecut câţiva ani. Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat
Comăniţă Viorel: în legătură cu aceste plângeri penale, Comăniţă Viorel a intervenit în vreun fel?Răspuns: nu. (...)Nu am
primit dispoziţii legale de la nici un şef ANAF să efectuez acte de control cu privire la vreo firmă. Apărătorul ales al
apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin: aţi primit vreo intervenţie, direct sau prin subordonaţi, de la Blejnar Sorin,
pentru a favoriza vreo firmă dintre cele aflate în raza sa de competenţă?Răspuns: nu am primit, categoric nu.
Declaraţia martorului Paul Petrof din data de 21 noiembrie 2017, dată în calitate de director coordonator al Direcţiei
regionale pentru accize şi operaţiuni vamale Bucureşti, în subordinea căruia erau 5 direcţii judeţene, Bucureşti, Ilfov,
Prahova, Dâmboviţa şi Giurgiu: Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: a intervenit vreodată
Comăniţă Viorel la dvs sau la persoanele din subordine pentru a proteja vreo societate comercială?Răspuns: nu, niciodată.
(…) În cadrul ANV, există o structură Direcţia de supraveghere şi control vamal, care coordonează metodologic activitatea
de control la nivelul întregii ţări. La această structură, se transmit planurile bilunare şi de acolo venea planul pentru
inspecţia fiscală, care era separată de planul operativ inopinat. Planul de inspecţie fiscală era elaborat pentru societăţile
din raza de competenţa Direcţiei Regionale Bucureşti şi erau indicate societăţile care urmau să fie inspectate fiscal, cu
datele de identificare. în ceea ce priveşte planul operativ, nu existau asemenea indicaţii . (…) Datele în sistemul informatic
erau introduse de fiecare regională. Accesul la acest sistem era verificabil, în sensul că inspectorii care îl accesau aveau o
parolă proprie. Rămâne o amprentă digitală a fiecărei accesări şi se putea scoate un raport în acest sens.(…)
Reprezentantul Ministerului Public: cunoaşteţi nota Curţii de Conturi din iunie 2009 cu privire la activitatea evazionistă
săvârşită de S.C. Excella Real Grup SRL, constând în tranzacţii cu produse energetice desfăşurate în vederea eludării
taxelor? Răspuns: (…) îmi aduc aminte de notă pentru că era prima în activitatea mea, nu se mai întâmplase ca cei de la
Curtea de Conturi să dea o notă. Nu îmi aduc aminte care dintre acele societăţi din notă erau în raza de competenţă a
direcţiei Bucureşti, dar s-au făcut inspecţii fiscale, sesizări penale şi am răspuns ANAF-ului pentru aducerea la îndeplinire a
notei. Această notă am primit-o prin direcţia de specialitate din cadrul ANV, care o primise de la ANAF. (…) Apărătorul
ales al apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin: aţi avut vreo intervenţie din partea dl Blejnar pentru vreo societate
comercială?Răspuns: nu, niciodată.
Declaraţia martorului Mircea Matei Dan din data de 21 noiembrie 2017 este în acelaşi sens: am fost director
executiv al Direcţiei Regionale pentru accize şi operaţiuni vamale Craiova. Aveam în subordine direcţiile judeţene Dolj, Olt,
Vâlcea, Gorj, Argeş şi Teleorman. Un control operativ în raza direcţiei vamale Craiova se făcea în baza unui plan operativ
bilunar sau la cererea direcţiilor de specialitate (poliţie, procuratură, justiţie) sau a altor instituţii. Apărătorul ales al
apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: aveaţi nevoie de semnătura lui Comăniţă Viorel pentru aceste controale sau
de aprobare? Răspuns: planurile bilunare erau trimise la Bucureşti înainte de a fi efectuate controalele. Planurile bilunare
273
erau întocmite de către şeful de serviciu şi biroul respectiv, după care erau înaintate pentru aprobare la Direcţia de
supraveghere a accizei şi operaţiuni vamale de la Bucureşti. Şeful acestei direcţii cred că era Relu Constantinescu.
Comăniţă Viorel, în timpul în care a fost director, era şeful lui Relu Constantinescu. Nu am de unde să ştiu dacă dl Comăniţă
Viorel vedea aceste planuri. Nu am cunoştinţă dacă DI Comăniţă Viorel intervenea în vreun fel asupra acestor planuri. Nu
se întorceau modificate de la Bucureşti. În nicio situaţie nu am primit altă propunere de la Bucureşti, doar dacă primeam
solicitări de la alte instituţii, acele controale se adăugau planurilor bilunare deja aprobate. (…) Apărătorul ales al
apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel: Comăniţă Viorel a intervenit vreodată la dvs sau la persoanele din subordine
pentru a proteja interesele vreunei societăţi comerciale? Răspuns: nu am cunoştinţă de aşa ceva. Reprezentantul
Ministerului Public: aţi primit dispoziţie de la Comăniţă Viorel pentru a efectua controale inopinate în trafic cu privire la
transporturile de motorină ale S.C. Excella Real Grup SRL? Răspuns:nu. Se efectuau controale în trafic în baza planurilor
bilunare, dar nu pentru vreo firmă anume. Nici cu cunosc S.C. Excella Real Grup SRL (…) Apărătorul ales al apelantului
intimat inculpat Blejnar Sorin: aţi avut din partea dl Blejnar vreo intervenţie pentru a favoriza o anumită firmă? Răspuns:
nu.
În acelaşi sens, declaraţiile martorilor Ungureanu Mihai Răzvan şi Drăgoi Bogdan audiaţi de instanţa de apel,
infirmă susţinerile acuzării:
- declarația martorului Ungureanu Mihai Răzvan de la data de 02.10.2018: La momentul la care eu eram prim-ministru cei
doi, Blejnar şi Comăniţă erau deja în funcţie. La momentul la care am părăsit funcţia, s-a procedat la o înlocuire a
conducerii ANAF şi a fost desemnat un alt preşedinte. A fost înlocuit şi preşedintele ANAF şi adjunctul său. Ştiu că au existat
chestiuni de ordini managerial, nu am considerat la nivelul Guvernului şi la nivelul Ministerului Finanţelor Publice că
ANAF cu această conducere şi-a îndeplinit ţintele fixate la începutul mandatului Guvernului pe care l-am condus. Altfel
spus, motivele pentru care conducerea ANAF a fost înlocuită au fost de ordin managerial. (...) Întrebări formulate de
apărătorul apelantului intimat inculpat Comăniţă Viorel:Dacă în perioada respectivă cineva a intervenit la dumneavoastră
pentru menţinerea în funcţie a domnului Comăniţă? Răspuns: Nu au existat intervenţii. Întrebări formulate de apărătorul
apelantului intimat inculpat Blejnar Sorin: dacă au existat intervenţii pentru menţinerea în funcţie a domnului Blejnar
Sorin?Răspuns: Nu au existat intervenţii(…)
- declarația martorului Drăgoi Bogdan de la data de 02.10.2018: Întrebare: La controlul efectuat în luna martie 2012 la Oil
Terminal, au participat şi reprezentanţi ai ANV sau doar ai Direcţiei Financiare? Răspuns: din câte îmi aduc aminte,
ordinul de control a fost dat Gărzii Financiare Constanţa. Întrebare: Domnul Comăniţă putea afla despre acest control
înainte de a se efectua? Răspuns: Nu am de unde să ştiu dacă a aflat sau nu. Nu îmi aduc aminte ziua în care am dat ordinul,
dar decizia efectuării controlului la Oil Terminal a fost luată împreună cu prim-ministrul, plicul închis a fost semnat de mine
cu locaţia unde avea loc controlul şi transmis Gărzii Financiare Constanţa. Modul în care s-a luat decizia prin plic închis
transmis Gărzii Financiare a fost atipic. Am dorit la acel moment, să fie o informaţie care să fie cunoscută doar de către noi
cei prezenţi la acea întâlnire, respectiv eu, premierul şi ministrul de justiţie. Doream ca decizia să fie un element de surpriză
şi atunci am ales această modalitate. Nu era o problemă legată de confidenţialitatea acestor controale. La acel moment, în
baza unei informări primite, noi am vrut să mergem într-un control la Oil Terminal să vedem care este situaţia.(…)
În concluzie nici declaraţiile inculpaţilor, nici declaraţiile martorilor nu au susţinut acuzaţia în sensul că inculpaţii
Comăniţă Viorel şi Blejnar Sorin au ajutat persoana juridică Sc Excella Real Grup Srl, să ascundă sursa taxabilă, să ascundă
sursa impozabilă, să nu evidenţieze în actele contabile operaţiuni comerciale şi venituri ori să evidenţieze operaţiuni şi
venituri fictive. De asemenea, probele constând în înscrisuri din prezentul dosar susţin faptul că inc Comăniţă a propus
revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal pentru SC Excella Real Grup SRL, un act contrar ca finalitate susţinerilor acuzaţiei
referitoare la protecţia acordată Sc Excella Real Grup Srl şi căruia Ministerul Public nu i-a explicat coerenţa cu acuzaţia
formulată. Deşi în conţinutul rechizitoriului se descrie faptul că acţiunile în justiţie promovate de Excella Real Grup în
legătură cu revocarea autorizaţiei de antrepozit au avut ca scop evitarea plăţii unei garanţii substanţial mărită ( reţinem că
acţiunile repetate în instanţă formulate de reprezentanţii Excella Real Grup au avut rolul de a evita achitarea sumelor de
4.000.000 lei respectiv 2.000.000 euro, respectiv să poată desfăşura activităţile ilicite în baza garanţiei de 66.820 euro,
lucru care s-a şi realizat) chestiunea este relatată strict în legătură cu reprezentanţii Sc Excella Real Grup Srl, astfel încât
instanţa de judecată nu o poate nici imputa altor inculpaţi şi nici reţine ca o probă în conţinutul acuzaţiei altor persoane de
sprijinire a grupului infracțional organizat. Instanţa de judecată se pronunţă strict în limitele acuzaţiilor formulate de
procuror, fără să poată, odată depăşită procedura camerei preliminare, să ia în considerare elemente noi în conţinutul
acuzaţiilor (în speţa de faţă acuzaţia se referă la faptul că inculpaţii Comăniţă Viorel şi Blejnar Sorin au ajutat Sc Excella
Real Grup Srl să ascundă sursa taxabilă, să ascundă sursa impozabilă, să nu evidenţieze în actele contabile operaţiuni
comerciale şi venituri ori să evidenţieze operaţiuni şi venituri fictive, că nu şi-au exercitat atribuţiile pentru a stopa fraudarea
bugetului, folosind în schimb informaţiile pe care le deţineau şi poziţia pe care o aveau pentru a sprijini funcţionarea
mecanismului evazionist).
În ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor pentru a stopa fraudarea bugetului de stat, instanţa reţine şi faptul că Sc
Excella Real Grup Srl a fost autorizată ca antrepozit fiscal la data de 12.11.2008 şi a început activitatea la data de 01.12.2008.
La data de 02.04.2009, societatea a făcut obiectul unei anchete a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, care a început
urmărirea penală în dosarul nr. 938/P/2009. În acest dosar, tot în luna aprilie 2009, s-a dispus ridicarea tuturor documentelor
contabile ale societăţii, a tuturor calculatoarelor şi a fost sigilat şi pus sub paza jandarmeriei antrepozitul fiscal, autorizaţia de
antrepozit fiscal a SC Excella Real Grup SRL fiind revocată. Societatea şi-a reluat activitatea la data de 25.07.2011, când,
prin Decizia 243/21.07.2011 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul 747/36/2011, s-a dispus suspendarea
executării deciziei nr. 065/03.03.2011 privind revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal.
În perioada iulie 2011 - iulie 2012 în care, conform acuzării, Excela Real Grup Srl a desfăşurat activitatea
evazionistă, antrepozitul a funcţionat în baza unei hotărâri a instanţei prin care erau suspendate efectele deciziei Comisiei
pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate prin care i-a fost revocată autorizaţia de antrepozit
fiscal. După începerea urmăririi penale şi după punerea în mişcare a acţiunii penale (iulie 2012), societatea a avut autorizaţia
validă până la data de 06.12.2012, când i-a fost revocată autorizaţia de antrepozit fiscal.
274
Prin adresa nr. 15896/SIFPA/23.03.2012, Comăniţă Viorel a declanşat o inspecţie fiscală generală la SC Excella
Real Grup SRL, vizând, conform prevederilor legale (art. 94 din Codul de procedură fiscală), întreaga activitate a societăţii
de la înfiinţare şi până la data finalizării acestei inspecţii.
Inculpatul Comăniţă Viorel a fost numit preşedinte al Comisiei pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse
Accizelor Armonizate la data de 20.05.2011 printr-un ordin al Ministrului Finanţelor Publice, publicat în Monitorul Oficial.
În cursul lunilor martie şi aprilie 2012, Autoritatea Naţională a Vămilor, prin adresele nr. 11839/1/SA/16.03.2012 şi nr.
15988/DA/06.04.2012, a comunicat către secretariatul comisiei de autorizare listele cu antrepozitarii care nu s-au conformat
prevederilor legale şi cărora urma să le fie revocată autorizaţia de antrepozit fiscal. Secretariatul, prin Direcţia Generală
Management al Domeniilor Reglementate Specific, a întocmit Nota nr. 723.326/24.04.2012 şi Ordinea de zi aprobată de
preşedintele comisiei, Comăniţă Viorel, prin care se stabilea ca şedinţa comisiei în vederea revocării autorizaţiilor
antrepozitarilor (inclusiv Sc Excella Real Grup Srl) să aibă loc la data de 27.04.2012. Întrucât documentaţia prezentată (cu
privire la toate societăţile propuse pentru revocarea autorizaţiei) a fost considerată de cei şapte membri ai comisiei de
autorizare ca fiind incompletă, s-a solicitat ANV să întocmească o nouă adresă cu propuneri clare şi care să aibă anexate toate
documentele justificative. Ca urmare, Autoritatea Naţională a Vămilor a revenit cu adresele nr. 21983/SA/02.05.2012 şi nr.
21983/1/SA/03.05.2012, cu referire la propunerile de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal pentru Sc Excella Real Grup
Srl
În urma acestor adrese, Direcţia Generală Management al Domeniilor Reglementate Specific a întocmit Nota nr.
723326/10.05.2012 şi Ordinea de zi aprobată de preşedintele comisiei Comăniţă Viorel, prin care se stabilea data comisiei
speciale în vederea revocării autorizaţiilor antrepozitarilor pentru data de 14.05.2012, dar a doua zi, inculpatul Comăniţă
Viorel a fost revocat din funcţia de Vicepreşedinte ANAF şi implicit din cea de preşedinte al Comisiei de Autorizare.
Ulterior, autorizaţia de Antrepozit Fiscal a Sc Excella Real Grup Srl a fost revocată la data de 06.12.2012.
Nici acuzaţia referitoare la cumpărarea de către Nemeş Radu a unui un bilet de avion pentru deplasare în Las
Vegas, în intervalul 25-27 noiembrie 2013, la scurt timp după ce măsura preventivă aplicată acestui inculpat expirase, pentru
inculpatul Comăniţă Viorel, nu se susţine. Potrivit declaraţiei inculpatului Comăniţă Viorel, confirmată de copia paşaportului
depusă la dosarul cauzei în cursul cercetării judecătoreşti, călătoria pe care a efectuat-o în S.U.A. nu a avut loc în perioada
menţionată, ci în cursul lunii decembrie 2013. De asemenea Comăniţă Viorel nu a fost în oraşele din ruta de călătorie:
Amsterdam - Detroit - Las Vegas - Atlanta - Amsterdam, iar în perioada 21 noiembrie - 24/25 noiembrie inculpatul Comăniţă
Viorel a fost la Chişinău.
Argumentele apărării sunt confirmate şi de copia actelor încheiate şi a rezultatelor controalelor efectuate de către
Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale şi Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa la SC
Excella Real Grup SRL în perioada decembrie 2008 - mai 2012, din care reiese numărul de controale care au fost efectuate la
societatea respectivă, în perioada mai 2011-iunie 2012, în care s-au petrecut faptele pentru care au fost formulate acuzaţii în
cauza de faţă:
- Notă Unilaterală nr. 899/27.06.2011 întocmită de Elmaz Nezir şi Manac Marioara în urma unui control efectuat
de către DJAOV Constanţa la sediul antrepozitului fiscal al SC Excella Real Grup SRL în baza solicitării Biroului
Supraveghere Produse Accizabile nr. RC 15/781/20.05.2011;
- Notă Internă nr. 943/07.07.2011 a Biroului Autorizări din cadrul DJAOV Constanţa (Elmaz Nezir şi Manac
Marioara) înregistrată la Biroul Supraveghere Produse Accizate sub nr. RC 9/2397/08.07.2011 prin care se solicita ca în
acţiunile de control specifice biroului BSPA să aibă în vedere cele prezentate - faptul că SC Excella Real Grup SRL are
autorizaţia nevalidă;
- Notă Unilaterală nr. 6517/11.07.2011 întocmită de DJAOV Constanţa - Biroul Supraveghere Produse Accizate
(Letcanu Costel, Pătrănoiu Constantin şi Ifrim Lucian); prin care se arăta că s-au deplasat în baza ordinului de misiune nr.
129/11.07.2011 la sediul antrepozitului SC Excella Real Grup SRL în vederea sigilării instalaţiilor de producţie şi efectuării
inventarului faptic al stocurilor de produse accizabile;
- Raport privind îndeplinirea acţiunilor conform ordinului de misiune nr. 129/11.07.2011; comunicare către SC
Excella Real Grup SRL pentru sigilarea instalaţiei şi verificarea stocurilor de produse (Letcanu Costel, Voicu Liviu şi Datcu
Dragos);
- Raport Control nr. 30643/4528/20.10.2011 încheiat în baza ordinului de misiune nr. 611/18.10.2011, prin care
DRAOV Constanta (Luca Relu, Datcu Sorin şi Dumitru Oana) a prelevat de la o cisternă din trafic încărcată de la SC Excella
Real Grup SRL şi ulterior din rezervoare de la sediul societăţii probe în vederea stabilirii tipului mărfii transportate;
- Proces Verbal de Control nr. 198/1/05.12.2011 încheiat de către DRAOV Constanţa (Olteanu Manuela, Datcu
Dragos şi Simion Florin) în baza ordinului de misiune nr. 182/21.11.2011. Controlul a fost iniţiat în urma solicitării ANV -
DSAOV atât la Sc Excella Real Grup Srl, cât şi la Inkasso Job, Benz-Oil şi Euroil;
- Ordin de serviciu nr. R-CT 5/30.01.2012 prin care s-a dispus de către DRAOV Constanta efectuarea unui control
inopinat la SC Excella Real Grup SRL;
- Proces Verbal de control şi prelevare de probe încheiat de către IPJ Constanţa-Serviciul de Investigare a Fraudelor
în comun cu DRAOV Constanţa (Boidache Daniel, Şerban Mihai şi Menagi Cetin) în baza ordinului de misiune nr.
229/06.04.2012 la antrepozitul fiscal al Sc Excella Real Grup Srl;
- Proces Verbal de control nr. 10452/20.04.2012 încheiat de către o echipă de control din cadrul DRAOV Constanţa
(Cupeş Dănuţ şi Adriana Olaru) la solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa;
- Nota de Constatare nr. 106/1/13.06.2012 şi PVCSC nr. 144/13.06.2012 încheiate de către DJAOV Constanţa
(Olteanu Manuela, Datcu Dragos şi Simion Florin) în urma unui control efectuat la sediul Sc Excella Real Grup Srl în baza
ordinului de misiune nr. 106/13.06.2012;
- copia Procesului Verbal nr. 10452/20.04.2012 încheiat de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale
Constanţa, ca urmare a adresei nr. 15896/SIFPA/23.03.2012 emisă de Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia
Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale care atestă faptul că a fost comunicată către Direcţia Regională pentru Accize şi
Operaţiuni Vamale Constanţa aprobarea de către inculpatul Comăniţă Viorel (în calitate de Vicepreşedinte al Agenţiei de
Administrare Fiscală - Conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor) a propunerii de revocare a autorizaţiei de antrepozit
fiscal a Sc Excella Real Grup Srl, menţionându-se şi faptul că „la organizarea acţiunii de inspecţie fiscală trebuie avută în
vedere perioada deţinerii autorizaţiilor de antrepozit fiscal corelată cu perioada de la ultima inspecţie fiscală";
275
- copia adreselor nr. 1566/02.03.2012 şi 1822/12.03.2012 emise de Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni
Vamale Sibiu, prin care se aduce la cunoştinţa Sc Benz Oil Srl faptul că aceasta este supusă inspecţiei fiscale pe o perioadă de
5 ani, precum şi componenţa echipei de control care efectuează inspecţia fiscală, începând cu data de 12.03.2012. Din
cuprinsul înscrisului rezultă atitudinea inculpatului Comăniţă Viorel, contrară susţinerilor acuzării, în sensul aprobării de
către acesta, în calitate de Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Conducător al Autorităţii Naţionale
a Vămilor, a includerii în planul de inspecţie fiscală a Sc Benz Oil Srl.
Astfel cum se preciza anterior, soluţiile în procesul penal depind de cantitatea şi calitatea probelor administrate.
Protejarea activităţii evazioniste de către Comăniţă Viorel şi Blejnar Sorin este infirmată de înscrisurile de mai sus, probe a
căror realitate nu a fost negată de către acuzare. Nicio probă nu a demonstrat că s-a solicitat celor care au efectuat controalele
de către Comăniţă Viorel sau de către Blejnar Sorin, direct sau indirect, ca respectivele controale să fie lipsite de eficienţă.
Acuzarea a demonstrat însă că Nemeş Radu a fost prezent o singură dată la domiciliul lui Comăniţă Viorel la invitaţia lui
Codruţ Marta, că o firmă în care era acţionar Codruţ Marta a dat sume de bani soţiei lui Blejnar Sorin, dar şi că în înscrisurile
găsite la percheziţie, Nemeş Radu avea date cu privire la planificarea unei călătorii a lui Comăniţă Viorel, în SUA. Doar
aceste probe nu pot conduce la pronunţarea unei soluţii de condamnare deoarece:
- deşi Nemeş Radu a fost prezent în casa lui Comăniţă Viorel şi de faţă au fost mai multe persoane nu sunt probe cu
privire la ceea ce s-a discutat, iar prezenţa a fost determinată de invitaţia unui terţ, care nu a putut fi interogat de către instanţă
cu privire la ceea ce a determinat invitaţia;
- deşi un martor a susţinut că au fost date sume de bani soţiei lui Blejnar Sorin de către Codruţ Marta, apărarea a
probat existenţa unei relaţii contractuale între firma la care lucra martorul şi firma de avocatură la care lucra soţia lui Blejnar
Sorin, de natură să ofere o altă posibilă explicaţie a sumelor plătite. Acuzarea nu a investigat sumele plătite firmei de
avocatura, astfel încât teza apărării nu a fost combătută.
- deşi au fost găsite date referitoare la planificarea unei excursii pentru Comăniţă Viorel în SUA şi cumpărarea unui
bilet de avion pentru acesta cu ştiinţa şi la iniţiativa lui Nemeş Radu, excursia nu a avut loc la datele ori pe traseul
menţionate în documentele găsite la Nemeş Radu, iar biletul de avion a fost cumpărat de Comăniţă Viorel, ceea ce infirmă
ideea unei conivenţe între cei doi;
- deşi un martor afirmă că s-au dat bani de către Codruţ Marta lui Comăniţă Viorel nu au fost precizate nici
perioada nici legătura cu cauza de faţă.
Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumţiei de nevinovăţie, un principiu instituţional care
reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 din Codul de procedură penală, se regăseşte în materia
probaţiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susţinerea vinovăţiei celui acuzat
conţin o informaţie îndoielnică tocmai cu privire la vinovăţia făptuitorului în legătură cu fapta imputată, judecătorii nu îşi pot
forma o convingere care să se constituie într-o certitudine cu privire la imputabilitatea faptei.
Înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt. În speţa de faţă, activitatea Sc
Excella Real Grup Srl și a firmelor din prezenta cauză a făcut obiectul controalelor din partea autorităților competente în
materie fiscală, și a investigațiilor în materie penală, în perioada 2009-2012: control al organelor abilitate aflate în subordinea
ANAF; investigația penală derulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța cu privire la Sc Excella Real Grup Srl, în
perioada 2009-2012 cu consecința prevăzută de lege a suspendării verificărilor fiscale; un proces verbal din care rezultă
închiderea, în cursul anului 2012, a patru din cele cinci puncte de lucru (benzinării) ale societății administrate de Moldovan
Ovidiu Ioan, precum și o copie a registrului unic de control al societății în care sunt enumerate controalele din perioada mai
2011-iunie 2012. Nota Curții de Conturi nr. 30493, privind Sc Excella Real Grup Srl, a făcut obiectul unor verificări din
partea structurilor ANAF conform răspunsului ANV adresat inc. Blejnar Sorin și recepționat la cabinetul Președintelui ANAF
la data de 23.09.2009 sub nr. 803345, a primit din partea acestuia din urmă rezoluția: „ Dl VP Mărginean rog urmăriți
finalizarea în termen a lucrărilor”. Rezoluția inculpatului Blejnar Sorin pe nota primită de la Curtea de Conturi este „1.Dl.
VP Mărginean rog prelucrarea cu personalul din subordine pentru a se evita în viitor asemenea fenomene. 2. Rog măsuri
legale.”
În cuprinsul adresei ANV și în răspunsul pe care inculpatul Blejnar Sorin, Președinte ANAF, l-a adresat Curții de
Conturi a României în data de 30.09.2009 sub nr. 52839, este indicat în concret stadiul controalelor efectuate la cele 12
societăți comerciale precum și măsurile dispuse.
Comisia desemnată prin deciziile 065/03.03.2011 și 079/31.03.2011 a dispus revocarea autorizației de antrepozit
fiscal a Sc Excella Real Grup Srl Activitatea Sc Excella Real Grup Srl a continuat drept consecință a deciziilor pronunțate de
instanțele de judecată, care au suspendat măsura fiscală de revocare a autorizației de antrepozit fiscal.
Faţă de cele ce preced, nu există probe în sensul că Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel sunt cei care au intervenit în
sprijinirea continuării activității de autorizare ca antrepozitar fiscal a Sc Excella Real Grup Srl, chestiune soluționată de
instanțele de judecată sau că au dispus cu intenţie controale cu un caracter ineficient în scopul sprijinirii Sc Excella Real Grup
şi firmele din circuitul evazionist. În timpul mandatelor celor doi inculpaţi în cadrul ANAF şi ANV, autorizația de antrepozit
fiscal a Sc Excella Real Grup Srl a fost revocată de două ori, respectiv în anul 2009 și 2011, iar o a treia propunere de
revocare a autorizației a fost făcută în timpul mandatelor acestora, dar finalizată prin revocarea autorizației în 2012, după
încetarea mandatelor de conducere a ANAF şi respectiv ANV.
În consecinţă, deşi este certă amploarea la care a ajuns circuitul evazionist care a făcut obiectul investigaţiilor din
dosarul de faţă, nu se poate dovedi că acest rezultat este consecinţa protecţiei acordate de către Blejnar Sorin sau Comăniţă
Viorel firmelor implicate în circuitul evazionist. Având în vedere că acest aspect reprezintă elementul comun al acuzaţiile
formulate împotriva celor doi inculpaţi, faţă de lipsa dovezilor referitoare la protecţia acordată, instanţa va pronunţa în ceea
ce îi priveşte pe Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel câte o soluţie de achitare conform art.16 alin. (1) lit c) Cod proc. pen.,
pentru fiecare dintre infracţiunile ce au făcut obiectul judecăţii.
Cu privire la criticile referitoare la vinovăţia inc. Secăreanu Dan Florin, instanţa de apel reţine că una dintre
infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, şi anume folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt
destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, este considerată de acuzare ca
fiind atât mijlocul prin care a fost sprijinit grupul infracţional organizat, cât şi mijlocul prin care a fost ajutat grupul în
vederea comiterii infracţiunii de evaziune fiscală. În consecinţă, evaluarea probelor privind comiterea acestei infracţiuni are
consecinţe asupra întregului concurs de infracţiuni.
276
Pentru a se reţine existenţa unei conduite reproşabile, instanţa de apel are în vedere mai întâi cerinţele de tipicitate
ale art. 12 din Legea nr.78/2000, în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor, care prevede că sunt pedepsite următoarele
fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (...)b)
folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor
persoane neautorizate la aceste informaţii.
Conţinutul infracţiunii din textul de lege anterior citat cuprinde şi o situaţie premisă, existenţa unor informaţii care
nu sunt destinate publicităţii. În consecinţă, acuzarea ar fi trebuit să dovedească:
- ce informaţii nu erau destinate publicităţii/care era natura acestora (ce date concrete conţineau);
- care era locul în care erau stocate informaţiile (pentru a se dovedi că nu erau destinate publicităţii);
- cum a accesat informaţiile respective persoana acuzată (pentru a se dovedi că a cunoscut faptul că nu erau
destinate publicităţii şi pentru a exclude eroarea cu privire la acest aspect).
Acuzarea descrie natura informaţiilor într-o manieră generală, astfel încât nu se poate verifica în primul rând
caracterul real al acestora (pentru a se înlătura apărarea inculpatului din declaraţia dată în apel în sensul că a furnizat
informaţii legendate). Acuzarea nu a precizat nici locul în care erau stocate informaţiile şi nici modul în care inculpatul le-a
accesat, ceea ce face să nu existe suficiente elemente în acuzaţie pentru a permite să se stabilească faptul că inculpatul
Secăreanu Dan Florin a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată şi pe cale de consecinţă sunt insuficiente pentru
pronunţarea unei soluţii de condamnare.
Potrivit Rechizitoriului, acuzaţia are în vedere fapta inculpatului Secăreanu Florin Dan, ofiţer în cadrul Direcţiei
Generale de Informaţii şi Protecţie Internă şi fost şef al Serviciului Constanţa din cadrul acestei structuri, care a sprijinit
grupul organizat prin divulgarea permanentă de informaţii, fie lui Nemeş Radu, fie lui Buliga Mihai, cu scopul de a evita
deconspirarea activităţii infracţionale.
Cu privire la natura informaţiilor, Rechizitoriul precizează că acestea priveau acţiunile de control organizate de
organele fiscale şi cele de urmărire penală, în scopul obţinerii de către aceştia din urmă a unui folos patrimonial ilicit rezultat
în urma săvârşirii de evaziune fiscală prin intermediul Sc Excella Real Grup Srl, iniţierea unei acţiuni de control de gradul 0
în cursul aceleiaşi zile pe tematica evaziunii fiscale, efectuate de către echipe mixte formate din procurori, poliţişti şi lucrători
din cadrul ANAF, un control ce urma să se desfăşoare la Oil Terminal în cursul zilei următoare, cei doi având o nouă
întâlnire în cursul zilei următoare, faptul că se solicitau persoane pentru percheziţii de către Garda de Coastă, orice acţiune
întreprinsă de instituţia în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea (D.G.I.P.I.) îi va fi comunicată cu celeritate. Acuzarea nu a
demonstrat însă dacă informaţiile aveau caracter real, care locul în care erau stocate informaţiile şi nici modul în care
inculpatul putea să le acceseze.
În plus faţă de cele ce preced, în faţa instanţei de apel inculpatul Secăreanu Dan Florin a dat o declaraţie (anterior,
în faţa instanţei de fond se prevalase de dreptul la tăcere, astfel că aceste aspecte au fost cunoscute pentru prima dată în apel)
din care rezultă că îşi lua informaţiile din ziare cu scopul de câştiga încrederea lui Nemeş Radu pentru a obţine de la acesta
date referitoare la evaziunea fiscală pe care să le transmită instituţiilor cu atribuţii de investigare a faptelor respective.
Declaraţia inculpatului a fost confirmată atât de declaraţia martorului Tănase Cosmin, care a susţinut că Secăreanu Dan
Florin nu a intervenit în anchetele ce îl priveau pe Nemeş Radu, de declaraţia inculpatului Buliga Mihai, care a susţinut teza
probatorie conform căreia întâlnirile lui Secăreanu Dan Florin cu Nemeş Radu, la care inculpatul fusese prezent, au avut ca
subiect activitatea unor firme din Oil Terminal, dar şi de o notă, admisă ca probă de instanţa de apel, în urma declaraţiei
inculpatului Secăreanu Dan Florin, trimisă instanţei de către Direcţia Generală de Protecţie Internă, la data de 13.04.2017.
Nota DIPI are următorul conţinut: Ca urmare a adresei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Compartimentul
Documente Clasificate nr. S/45 din 10/04/2017, prin care s-a solicitat (în contextul încheierii de şedinţă din data de
04/04/2017 privind cauza penală nr. 4365/2014, având ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 106/F din 09/06/2016 a Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia Penală I, pronunţată în dosarul nr. 4365/2/2014) declasificarea notei de informare nr. S/2917632 din
30/05/2011, precum şi a materialului brut care a stat la baza întocmirii acesteia - nota nr. S/2253070 din 26/05/2011, vă
comunicăm următoarele:
Ca urmare a evaluării, la nivelul Direcţiei Generale de Protecţie Internă, a oportunităţii declasificării
informaţiilor conţinute de cele două materiale informative, în urma raportului nr. 1503.460 din 13/04/2017, s-a stabilit că
divulgarea acestora nu mai este de natură a aduce prejudicii intereselor Ministerului Afacerilor Interne şi direcţiei generale,
informaţiile fiind declasificate.
În consecinţă, vă restituim alăturat, în format declasificat, documentele transmise Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţia Penală prin adresa nr. 1502.003 din 22/02/2017 şi vă adresăm solicitarea de a efectua, în aplicarea
prevederilor art. 22 din Anexa la H.G. nr. 585/2002 consemnările necesare în formele de evidenţă şi de a-i informa pe
ceilalţi eventuali gestionari ai informaţiilor în legătură cu declasificarea.
În ceea ce priveşte informaţiile conţinute de adresa nr. 2911.848 din 31/05/2011, documentul fiind neclasificat, nu
sunt necesare demersuri în sensul declasificării informaţiilor conţinute, iar acestea pot fi utilizate ca atare în scop
probatoriu.
Anexate:
1. Fotocopia adresei nr. 2911.848 din 31/05/2011, exemplar multiplicat nr. 1, neclasificată, 1 pagină, 1 filă;
2. Fotocopia notei de informare nr. S/2917632 din 30/05/2011, declasificată, exemplar multiplicat nr. 1, 1 pagină, 1
filă, precum şi a materialului brut care a stat la baza întocmirii acesteia, respectiv nota nr. S/2253070 din 26/05/2011,
declasificată, exemplar multiplicat nr. 1, 3 file, 3 pagini.
Nota cu numărul S/2917632 a fost trimisă DNA pentru a fi verificată şi exploatată conform competenţelor, şi are
următorul conţinut: datele obţinute relevă concentrarea eforturilor unor exponenţi ai companiei Litasco SA, din cadrul
grupului Lukoil-Oil Company, de a atrage în cercul relaţional de afaceri pe(…), directorul general al Oil Terminal, în
scopul închirierii serviciilor acestei companii la preţuri avantajoase.(…)
Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă Diviziunea Informaţii Securitate Publică Sectorul 4 a întocmit o
notă având ca sursa: FELIX, grad veridicitate: B/l/l, notă întocmită de Scms. Secăreanu Dan, verificată de Cms. Jurcă Mihai,
cu propunerea iniţiatorului de informarea D.N.A. Nota cu numărul S/2917632 a fost transmisă, conform propunerii inc
Secăreanu Dan Florin către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA, pentru a fi verificată şi exploatată
conform competenţelor.
277
Ca urmare a adresei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Compartimentul Documente Clasificate nr. S/45 din
10/04/2017, prin care s-a solicitat (în contextul încheierii de şedinţă din data de 04/04/2017 privind cauza penală nr.
4365/2014, având ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională
Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 106/F din 09/06/2016 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia Penală I, pronunţată în
dosarul nr. 4365/2/2014) declasificarea notei de informare nr. S/2917632 din 30/05/2011, precum şi a materialului brut care a
stat la baza întocmirii acesteia - nota nr. S/2253070 din 26/05/2011, au fost comunicate următoarele:
Ca urmare a evaluării, la nivelul Direcţiei Generale de Protecţie Internă, a oportunităţii declasificării informaţiilor
conţinute de cele două materiale informative, în urma raportului nr. 1503.460 din 13/04/2017, s-a stabilit că divulgarea
acestora nu mai este de natură a aduce prejudicii intereselor Ministerului Afacerilor Interne şi Direcţiei generale, informaţiile
fiind declasificate.
În consecinţă, au fost restituite instanţei, în format declasificat, documentele transmise Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţia Penală prin adresa nr. 1502.003 din 22/02/2017.
În ceea ce priveşte informaţiile conţinute de adresa nr. 2911.848 din 31/05/2011, documentul fiind neclasificat, nu
au fost necesare demersuri în sensul declasificării informaţiilor conţinute, iar acestea au putut fi utilizate ca atare în scop
probatoriu.
Cele ce preced susţin declaraţia lui Secăreanu Dan Florin în sensul că întâlnirile cu Nemeş Radu şi Buliga Mihai au
avut ca scop obţinerea de informaţii referitoare la firmele care acţionau în Oil Terminal şi că cele discutate în cadrul
întâlnirilor au avut drept consecinţă sesizarea DNA.
În şedinţa publică de la data de 27 iunie 2017, inculpatul Secăreanu Dan Florin a declarat: Cu privire la sprijinirea
unui grup infracţional, precizez că îi cunosc pe Radu Nemeş şi Buliga Mihai, în contextul exercitării atribuţiilor de serviciu.
Pe Buliga Mihai nu l-am cunoscut direct, l-am cunoscut indirect solicitările mele de întâlniri îl vizau pe Radu Nemeş.
Numărul de telefon a lui Buliga Mihai l-am avut în urma întâlnirilor avute cu acesta. Numărul de telefon a lui Radu Nemeş l-
am avut de la o sursă operativă, în contextul în care lucram la o informare către o instituţie a statului, sursa respectivă mi-a
precizat potenţialul informativ al domnului Radu Nemeş motiv pentru care l-am contactat direct. Nota la care lucram era
referitoare la firma Litasco General. Eu îi solicitam întâlniri lui Radu Nemeş şi de cele mai multe ori se prezenta Buliga
Mihai. Radu Nemeş s-a prezentat o singura dată împreună cu Buliga Mihai după aceea se prezenta Buliga Mihai în locul
acestuia. (…)Aveam nevoie de date despre firma Litasco SA. întâlnirile s-au concretizat prin nota pe care am dat-o la DNA,
la sfârşitul lui aprilie 2011, începutul lui mai 2011. (…)Am obţinut informaţii dar nu de valoare operativă, cunoscând
potenţialul lui Radu Nemeş, tot am insistat. Una dintre tacticile folosite era aceea de a insufla încredere sursei. Insuflarea de
încredere putea să meargă până la producerea unui efect juridic, în sensul că „vând scump, cumpăr ieftin". Trunchiam
anumite informaţii din mediile deschide care aveau o anumite abordare în realitate, insuflându-i posibilului candidat o stare
de încredere. (...) Informaţiile în 90% din cazuri nu erau reale, erau legende. Motiv pentru care nici acum după 5 ani de zile
în dosar nu există nici un act din care să rezulte că am comunicat informaţii secrete de serviciu. Mai mult decât atât în urma
unei adrese a Curţii de Apel Bucureşti către Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă da care rezultă că nu am accesat
nicio baza date cu privire la vreunul dintre inculpaţii sau firmele din acest dosar. (…) În ceea ce priveşte nota referitoare la
Litasco cerută de două ori de Curtea de Apel Bucureşti, DIPI a comunicat de două ori, în mod inexplicabil, că nu ar exista.
(...)Referitor la acuzaţia de divulgare de informaţii clasificate, precizez că sunt surprins că agentul de poliţie Dan Popescu
din cadrul IPJ Constanţa, care a pus la dispoziţia unui inculpat din dosar, în afară de verificări reale în baza de date cu
privire la evidenţa populaţiei, baza auto, paşapoarte, informaţii consemnate în cadrul convorbirilor din acest dosar, a pus la
dispoziţie şi o staţie cu acces la toate bazele de date ale MAI, inclusiv parola cu ajutorul căreia se puteau verifica, persoane,
maşini, paşapoarte, tot ce ţine de MAI Acest poliţist Dan Popescu, care a şi recunoscut acest lucru, a rămas martor în dosar,
iar eu sunt trimis în judecată. (…)Informaţia pe care o doream cu privire la Litasco, Nemeş mi-a dat-o şi am şi comunicat-o
către DNA, am făcut notă de comunicare. Aveam nevoie doar de datele de identificare, adresa de mail de la firma Litasco.
Nu puteam să le iau de pe internet fiind vorba de numere persoanele ale asociaţilor de la Litasco.
Martorul Tănase Cosmin a susţinut la rândul său teza neimplicării lui Secăreanu Dan Florin în anchetele privindu-l
pe Nemeş Radu. Martorul Tănase Cosmin a declarat, în şedinţa publică din 6 martie 2018, cu privire la Secăreanu Dan
Florin: Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Secăreanu Florin Dan: în ce context l-aţi cunoscut pe Secăreanu
Florin Dan? Răspuns: l-am cunoscut în calitate de poliţist. Acesta era poliţist în cadrul Serviciului de Informare şi Protecţie
internă, care îşi avea sediul în aceeaşi clădire unde funcţionam şi noi, poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie. Î: cu
prilejul acelor activităţi de cercetare penală, au existat informaţii cu privire la Secăreanu Dan Florin, de orice fel? R: nu.
Este posibil ca structura din care acesta făcea parte să fi furnizat informaţii referitoare la evaziune fiscală.
În acelaşi sens, declaraţia dată de Buliga Mihai la data de 04 aprilie 2017 susţine cele indicate în declaraţia inc.
Secăreanu Dan Florin: (…)Cu dl Secăreanu m-am văzut la piaţa Alba Iulia, vroia să se întâlnească cu dl Nemeş, dar acesta
era plecat din ţară şi m-am dus eu să văd despre ce e vorba. (…)mi –a spus că a crezut că vine Radu Nemeş şi că vrea să
vorbească cu acesta. I-am spus că este plecat din oraş sau din ţară, nu îmi aduc aminte exact. (…)dl Secăreanu mi-a mai pus
nişte întrebări atunci, respectiv dacă aş cunoaşte anumite persoane din Constanţa. Probabil de aceea nu a vrut dl Nemeş să
se ducă. Nu îmi aduc aminte numele, erau nişte nume de turci. (…)Avocatul inculpatului Secăreanu: de ce Nemeş evita să se
întâlnească cu Secăreanu uneori?Inculpat: că e poliţist şi nu vroia să aibă de a face cu el, a spus că nu are chef. S-au văzut
o dată tot la piaţa Alba Iulia, când l-am dus pe Nemeş. A coborât din maşină Nemeş şi au vorbit lângă maşină. Nu am auzit
ce au vorbit. Era iarnă, am stat cu geamurile închise.
Faptul că existau relaţii comerciale între firma despre care, conform declaraţiei lui Secăreanu Dan Florin, acesta
dorea să afle informaţii şi persoanele juridice cu care avea relaţii comerciale Nemeş Radu, este confirmat de Chirvăsitu
Dumitru, în declaraţia dată la instanţa de apel: Societatea Inkaso Jobs importa motorina de la societatea Litasco prin
intermediul firmei Gloris cu care avea un statament, dar nu ştiu exact ce înseamnă acest lucru, practic era o înţelegere din
câte am înţeles eu.
Faţă de cele ce preced, instanţa de apel constată că nu s-a dovedit că informaţiile furnizate erau reale, că au avut
caracter nepublic şi că erau de natură să sprijine grupul infracţional prin protejarea celor care au comis evaziunea fiscală.
Acuzarea a omis să probeze aspectele care caracterizau caracterul nepublic: locul de unde proveneau acele informaţii sau
modul în care inc. Secăreanu Dan Florin a accesat informaţiile. Totodată acuzarea nu a dovedit nici că informaţiile erau
oferite de Secăreanu Dan Florin lui Nemeş Radu sau Buliga Mihai în scopul de a ajuta grupul infracţional organizat şi nu în
278
scopul indicat de inculpatul Secăreanu Dan Florin şi anume acela de a obţine la rândul său datele care au făcut obiectul notei
nr. S/2253070 din 26/05/2011 transmise Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În consecinţă, ca şi în cele ce preced, deşi amploarea la care a ajuns circuitul evazionist nu putea fi atinsă în lipsa
unor informaţii care să anuleze eficienţa controalelor şi investigaţiilor autorităţilor, instanţa de apel constată că nu a fost
dovedit de către acuzare că acest rezultat este urmarea conduitei inculpatului, astfel încât instanţa va pronunţa faţă de
Secăreanu Dan Florin o soluţie de achitare conform art.16 alin. (1) lit c) C.proc.pen..
Deoarece transmiterea informaţiilor a fost considerată de acuzare ca fiind mijloc de comitere a încă două
infracţiuni, soluţia de achitare în ceea ce priveşte folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate
publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, influenţează soluţia privind sprijinirea
grupului organizat prin ajutorul dat în scopul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală, care va fi cea prevăzută conform
art.16 alin. (1) lit c) C.proc.pen..
Cu privire la vinovăţia inculpatei Nemeş Diana Marina

Pentru a reţine vinovăţia inculpatei, acuzarea a avut în vedere faptul că: „ în perioada mai 2011 - iulie 2012
inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai au constituit un grup
infracţional organizat, al cărui scop, realizat de altfel, l-a reprezentat săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscala prin
sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat[...]".
Acuzaţia este infirmată prin:
- expertiza scrisului care ajunge la concluzia că nu au mai fost semnate actele ale firmei Sc Excella Real Grup Srl,
prin intermediul căreia se realiza evaziunea fiscală, ulterioare lunii mai 2011, de către inculpata Nemeş Diana Marina.
Evaziunea fiscală, conform acuzaţiei, se producea prin intermediul Sc Excella Real Grup Srl şi nu în nume personal de către
Nemeş Diana Marina. Separarea lui Nemeş Diana Marina, în sens juridic, de Sc Excella Real Grup Srl, la începutul lunii mai
2011 şi publicitatea făcută acestei situaţii juridice în luna iunie 2011, conduce la lipsa probelor privind activitatea de evaziune
fiscală pentru perioada ce a urmat şi pentru care au fost formulate acuzaţii în cauză şi anume perioada mai 2011- iunie 2012.
- declaraţiile martorilor şi inculpaţilor care nu susţin implicarea inculpatei Nemeş Diana Marina în activitatea Sc
Excella Real Grup Srl, astfel încât s-a dovedit lipsa actelor de conduită proprii care să probeze capacitatea de a lua decizii în
numele persoanei juridice sau de a orienta actele Sc Excella Real Grup Srl spre orice scop, licit sau ilicit.
Acuzaţia formulată împotriva inc. Nemeş Diana Marina are în vedere poziţia acesteia ca acţionar în cadrul Sc
Excella Real Grup Srl şi posibilitatea ca în această calitate să cunoască actele societăţii comerciale şi să le orienteze destinaţia
sau să accepte o asemenea orientare a actelor societăţii comerciale către evaziune fiscală, prin documentele semnate în nume
personal. Perioada scurtă în care inc Nemeş Diana Marina a avut calitatea de acţionar din totalul perioadei descrisă de
acuzaţie, mai-iunie 2011, induce însă un dubiu cu privire la contribuţia inculpatei la activitatea infracţională.
Astfel, în ceea ce priveşte actele semnate de către Nemeş Diana Marina, martorul Tragone George a dat o
declaraţie, în şedinţa publică din 06 martie 2018, prin care se susţine teza probatorie a implicării altor persoane decât Nemeş
Diana Marina în activitatea Sc Excella Real Grup: Îl cunosc pe Guliu George, pe Chirvăsitu Dumitru şi pe Belba Nicolae. L-
am cunoscut prin natura profesiei pe care o am pe domnul Mihai Buliga şi pe Nemeş Radu. Sunt notar. Pe dna Nemeş nu pot
spune că o cunosc, am văzut-o o singură dată cu ocazia exercitării profesiei. Nu mai ştiu exact în ce context, dar cred că am
făcut o procură pentru copii. Au trecut mulţi ani de atunci. Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Diana
Marina: vă aduceţi aminte circumstanţele în care a fost încheiat actul adiţional al Sc Excella Real Grup Srl din 14.10.2011,
respectiv dacă Nemeş Diana s-a prezentat la cabinetul acestuia de notar pentru a semna sau s-a prezentat altă persoană?
Răspuns: îmi menţin declaraţia dată în faţa instanţei de fond. Este un act care a fost încheiat prin procedura dării de dată
certă, care potrivit legii 36 nu necesită prezenţa părţilor în faţa notarului. Am declarat în faţa instanţei de fond că în faţa
mea s-a prezentat dl Guliu George, care mi-a prezentat un document făcut la Bacău şi mi-a solicitat să întocmesc unul exact
ca acela. L-am redactat, l-am înmânat şi a plecat cu acesta. Era vorba despre acest act adiţional aflat la dosarul cauzei. S-a
întors peste câteva zile cu el semnat, nu puteam să fac o încheiere de autentificare pentru că nu s-a semnat în prezenţa mea,
dar am făcut o încheiere de dare de dată certă. (…)Dl Guliu mi-a spus că trebuie să i se dea dată certă, cererea de acordare
a datei certe a fost scrisă de către Guliu George. (...)Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public: acel
document era semnat în momentul dării de dată certă? Răspuns: aşa cum am declarat şi la curtea de apel, după copierea
documentului de la Bacău i l-am dat lui Guliu George pentru că el mi-a solicitat doar să îi transcriu iniţial acel document de
la Bacău. (…)
Martora Olariu Mirela Elena a declarat în şedinţa publică din 21 noiembrie 2017, susţinând aceeaşi teză probatorie
a neimplicării inc. Nemeş Diana Marina în activitatea firmelor, chiar atunci când se derulau proceduri oficiale: cunosc pe dna
Nemeş Diana, pe dl Nemeş, ca şi pe Buliga Mihai. Reprezentantul Ministerului Public: care sunt împrejurările înfiinţării
societăţii comerciale S.C. Optima Business SRL? Răspuns: s-au depus actele constitutive, la Registrul comerţului, după ce
le-am întocmit. Sunt avocat. S-a prezentat la mine dl Nemeş, din câte ţin minte. M-am uitat pe actul constitutiv pentru că în
profesia de avocat nu înfiinţez doar o singură societate şi nu este un eveniment deosebit înfiinţarea unei societăţi comerciale.
Din câte am văzut pe actul constitutiv pe care îl mai am în format electronic, asociat unic era Coralis şi reprezentantul era
dl Nemeş. Reprezentantul Ministerului Public: eraţi prietenă cu Nemeş Diana? Ce cunoaşteţi despre această societate, ce
activitate desfăşura în concret S.C. Optima Business SRL, ce puncte de lucru avea? Răspuns: da, am fost prietenă cu Nemeş
Diana din 2005.
Pentru a clarifica situaţia decurgând din posibilitatea ca Nemeş Diana Marina să semneze acte ale Sc Excella Real
Grup Srl, cu privire la firme implicate în circuitul evazionist, în perioada mai-iunie 2011, în care se reţine în Rechizitoriu a fi
fost comise faptele, instanţa de apel a dispus prin încheierea de şedinţă din 10 ianuarie 2017, efectuarea unei expertizei
criminalistice, cu următoarele obiective: În ceea ce îl priveşte pe apelantul intimat inculpat Nemeş Radu, să se stabilească
dacă îi aparţin semnăturile de pe contractul notarial de cesiune părţi-sociale din 14.10.2011, Actul constitutiv pentru Sc
Excella Real Grup Srl semnat la data de 23.02.2012 de către inculpatul Nemeş Radu şi chitanţa din 01.06.2012 folosită
pentru dovada capitalului social care a stat la baza modificării Actului constitutiv semnat la data de 23.02.2012;
În ceea ce o priveşte pe apelanta intimată inculpată Nemeş Diana Marina, să se stabilească dacă îi aparţin
semnăturile de pe contractul notarial de cesiune părţi-sociale din 14.10.2011, Actul constitutiv pentru Sc Excella Real Grup
Srl semnat la data de 23.02.2012 de către inculpatul Nemeş Radu şi chitanţa din 01.06.2012 folosită pentru dovada
capitalului social care a stat la baza modificării Actului constitutiv semnat la data de 23.02.2012.”
279
Pentru efectuarea lucrării, au fost puse la dispoziţie următoarele înscrisuri:
- înscrisuri aflate în original în dosarul nr. 4365/2/2014 (Anexă): contract de cesiune de părţi sociale autentificat
sub nr. 1421/17 mai 2011 la Biroul Notarului Public Tragone George; act constitutiv al Sc Excella Real Grup Srl, datat
23.02.2012; chitanţa de depunere numerar, nr. 1206011119210000 din 01.06.2012.
- materiale de comparaţie, în original;
- pentru Nemeş Radu: probe grafice date în şedinţa din 21.02.2017; înscrisuri aflate în vol. 5 al dosarului de
urmărire penală nr. 54/P/2012 la filele 451 -453; înscrisuri aflate în vol.84 al dosarului de urmărire penală nr. 54/P/2012 la
filele 9-33; înscrisuri aflate în vol.79 al dosarului de urmărire penală nr. 54/P/2012 la filele 230 - 238;
- pentru Nemeş Diana Marina: probe grafice date în şedinţa din 07.03.2017; înscrisuri aflate în vol. 5 al dosarului
de urmărire penală nr. 54/P/2012 la filele 396 - 409 şi 415-417; înscrisuri aflate în vol.84 al dosarului de urmărire penală
nr.54/P/2012 la fila 34.
Instanţa de apel constată, astfel cum s-a dovedit în cursul cercetării judecătoreşti în apel, că raportul de expertiză a
ajuns la concluzia că înscrisul reţinut ca element de fapt în susţinerea implicării inculpatei Nemeş Diana Marina în grupul
infracţional organizat nu a fost semnat de către inculpată. Expertiza criminalistică din cadrul cercetării judecătoreşti în apel
(admisă prin încheierea din 10 ianuarie 2017) privind semnăturile de pe contractul notarial de cesiune părţi-sociale din
14.10.2011, cu referire la semnătura lui Nemeş Diana a avut ca obiective să se stabilească dacă îi aparţin semnăturile de pe
contractul notarial de cesiune părţi-sociale din 14.10.2011, Actul constitutiv pentru Sc Excella Real Grup Srl semnat la data
de 23.02.2012 de către inculpatul Nemeş Radu şi chitanţa din 01.06.2012 folosită pentru dovada capitalului social care a
stat la baza modificării Actului constitutiv semnat la data de 23.02.2012.
Raportul de expertiză criminalistică nr. 201/30 iunie 2017 (aflat la filele 32-42, vol. XVI) a ajuns la concluzia că
respectivul contractul de cesiune de părţi sociale, autentificat sub nr. 1421/17.05.2011 la Biroul Notarului Public Tragone
George, a fost semnat la poziţia "Cesionar" de către Nemeş Radu.
S-a concluzionat că din motivele indicate în cuprinsul raportului, nu se poate stabili dacă aceste două semnături au
fost sau nu realizate de către numita Nemeş Diana - Marina.
De asemenea, contractul de cesiune de părţi sociale autentificat sub nr. 1421/17.05.2011 la Biroul Notarului Public
Tragone George a fost semnat la poziţia "Cedent" de către Nemeş Diana - Marina.
Prin încheierea de şedinţă din 12 septembrie 2017, s-a dispus revenirea cu adresă către Institutul Naţional de
Expertize Criminalistice Bucureşti prin care s-a comunicat că "actul asupra căruia trebuie efectuată expertiza este contractul
notarial de cesiune părţi sociale încheiat la 14.10.2011, intitulat "Act adiţional la Sc Excella Real Grup Srl", urmând să se
stabilească dacă semnăturile date pentru numiţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina pe acest înscris aparţin titularilor.
S-au transmis către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti documentele care trebuiau expertizate
şi care constau în Actul adiţional al Sc Excella Real Grup Srl înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă
Tribunalul Constanţa la data de 06.03.2012, precum şi Actul adiţional al Sc Excella Real Grup Srl, depus în şedinţă publică
de către parte şi vizat de preşedintele completului pentru neschimbare şi scriptele de comparaţie ale apelanților intimaţi
inculpaţi Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina.
Raportul de expertiză criminalistică nr. 338 din 13 noiembrie 2017, supliment la raportul nr. 201 din 30 iunie 2017,
a concluzionat că semnăturile de la rubrica "Nemeş Diana-Marina" de pe cele două exemplare ale Actului Adiţional al SC
"Excella Real Grup" SRL, având încheierea de dată certă nr.254/14 octombrie 2011, nu aparţin numitei Nemeş Diana Marina.
Concluzia raportului de expertiză, în sensul că actul adiţional la actul constitutiv al SC Excella Real Grup SRL din
14.10.2011 de transmitere a părţilor sociale nu a fost semnat de către Nemeş Diana Marina, schimbă situaţia de fapt reţinută
de instanţa de fond în pronunţarea soluţiei de condamnare faţă de Nemeş Diana Marina.
La înfiinţarea societăţii Sc Excella Real Grup Srl, 01.07.2008, capitalul social al societăţii era de 100 lei şi era
deţinut de Nemeş Diana Marina (95 % din părţile sociale) şi Guliu George (5% din părţile sociale). La data de 06.05.2011,
între inculpata Nemeş Diana şi inculpatul Nemeş Radu, în nume personal şi ca reprezentant al inculpatului Guliu George (în
baza procurii nr. 1335 din data de 05.05.2011 autentificată de notarul public Tragone George) a fost încheiat actul adiţional la
actul constitutiv al Sc Excella Real Grup Srl prin care, Nemeş Diana cesiona către Nemeş Radu 95 % din părţile sociale
deţinute în cadrul societăţii(vol.5 fil.538-539 şi 572-573). Actul adiţional al S.C. Excella Real Grup SRL menţionat mai sus a
fost autentificat prin încheierea nr.4422 din 06.05.2011, emisă de notarul public Zaharia Elena şi Băisan Andrei Helius (vol.5
fil. 538-539 şi 572-573). Actul şi-a produs efectele depline odată cu publicarea acestuia în Monitorul Oficial, Partea a IV-a
nr. 2141/2011, astfel cum prevedeau dispoziţiile Legii nr. 31/1990 aplicabile la acel moment.
Aşadar, rezultă din cele ce preced că, la data de 10.06.2011, odată cu publicarea actului adiţional în Monitorul
Oficial, Partea a IV-a nr. 2141/2011, a devenit opozabilă şi terţilor decizia asociaţilor de transferare a părţilor sociale ale SC
Excella Real Grup SRL, moment de la care faţă de Nemeş Diana Marina a încetat orice legătura formală cu persoana juridică
şi, implicit posibilitatea de a săvârşi infracţiunea de evaziune fiscală prin intermediul Sc Excella Real Grup Srl.
Aspectele administrative ulterioare acestui moment nu au mai fost rezultatul voinţei inc. Nemeş Diana Marina şi nu
pot susţine faptul că inculpata a comis infracţiunea de evaziune fiscală. Astfel, prin rezoluţia nr. 20017 din data de
27.09.2011, având pe rol soluţionarea cererii nr. 47740 din 22.08.2011, s-a dispus respingerea cererii, aşa cum a fost
formulată, întrucât nu a fost depusă la dosar procura autentificată nr. 1335/05.05.2011, nefăcându-se astfel dovada mandatării
lui Nemeş Radu de a semna actul adiţional şi actul constitutiv actualizat în numele lui Guliu George (vol.5 fil.568-569).
Totodată s-a dispus publicarea în Monitorul Oficial a rezoluţiei sus-menţionate. Urmare a respingerii de către judecătorul
delegat a înregistrării menţiunilor privind transmitere părţi sociale de la inculpata Nemeş Diana Marina către inculpatul
Nemeş Radu, au fost reluate demersurile pentru realizarea formalităţilor legale de înregistrare şi opozabilitate a voinţei
asociaţilor.
Având în vedere însă că Actul adiţional la actul constitutiv al Sc Excella Real Grup Srl, căruia i s-a dat dată certă la
data de 14.10.2011 de către Birou Notarial Public Tragone George, nu s-a dovedit că a fost semnat de Nemeş Diana Marina,
transferarea părţilor sociale a intervenit la data de 06.05.2011, producând efecte şi faţă de terţi de la publicarea în Monitorul
Oficial al României. În raport de perioada săvârşirii faptelor cu care este sesizată instanţa în acest dosar, şi anume mai 2011-
iunie 2012, faptul că Nemeş Diana Marina nu a mai deţinut calitatea de acţionar încă de la începutul lunii mai 2011 (conform
voinţei acesteia concretizată în actul de la 06.05.2011), exclude posibilitatea unei condamnări a inculpatei pentru fapte de
evaziune fiscală, comise în calitate de acţionar al Sc Excella Real Grup Srl În susţinerea acestei soluţii este şi materialul
probator care confirmă că, de la înfiinţarea societăţii (01.07.2008) şi până la încetarea calităţii de acţionar al Sc Excella Real
280
Grup, prin cesionarea părţilor sociale, Nemeş Diana Marina nu a avut o contribuţie la realizarea obiectului de activitate al Sc
Excella Real Grup Srl: nu a semnat niciun contract de prestări-servicii, nu a participat la negocieri, în vederea stabilirii unor
relaţii comerciale, nu a fost prezenta pe platforma societăţii din comuna Nicolae Bălcescu.
Declaraţiile martorilor nu susţin implicarea inculpatei în activitatea firmei şi în consecinţă, fără o implicare în fapt
în administrarea şi conducerea firmei, nu poate exista nici participaţia la infracţiunea de evaziune fiscală.
- declaraţia martorei Marinei Loredana Laura din data de 12 iunie 2018: Apărător inculpată Nemeş Diana Marina:
în perioada 2011-2012, care erau preocupările doamnei Nemeş Diana? Răspuns: aceasta avea o viaţă normală de mamă,
serviciu, copii, bazin, loc de joacă, serviciu, mâncare. Î: din punct de vedere profesional, cu ce se ocupa? R: ştiu că mergea
la sala pe care o deţinea aceasta, unde se ocupa de diferiţi clienţi care veneau acolo. Era o sală de recuperare, nu una de
sport obişnuită. Î: de creşterea copiilor se ocupa ea în exclusivitate? R: din câte ştiu eu, da. Î: cât de des vă întâlneaţi cu dna
Nemeş în perioada 2010-2011? R: ne întâlneam la grădiniţă, de obicei dimineaţa şi după amiaza, în week-end când ne
întâlneam în parc sau la locul de joacă, cu copiii. Î: aţi auzit vreodată de la dânsa sau din alte părţi să se ocupe de vreo
afacere cu petrol?R: nu.
- declaraţia martorei Doboş Maria din şedinţa publică din 17 aprilie 2018:
Din cauză cunosc pe Nemeş Diana, pe fostul său soţ – Nemeş Radu. Am cunoscut-o pe Nemeş Diana întrucât aceasta a
lucrat şi lucrează în prezent împreună cu mine. O ştiu din 2004, când m-am dus în urma unui interviu să lucrez. (...) de-a
lungul timpului a avut tot felul de preferinţe în această zonă legată de prevenţie, a făcut tot felul de cursuri, de Yoga, face
facultatea de Kinetoterapie, a fost atrasă de această zonă şi a investit în pregătirea profesională. Apărător inculpată Nemeş
Diana Marina: aţi auzit vreodată din discuţii sau vorbind cu Nemeş Diana despre SC Excella Real Grup SRL?Răspuns: nu,
a fost un şoc când am aflat la ştiri despre această informaţie. Apărător inculpată Nemeş Diana Marina: cunoaşteţi din
discuţiile purtate cu Nemeş Diana despre implicarea acesteia în afaceri cu petrol?Răspuns: nu, deoarece activitatea sa
principală era cea pe care o am şi eu şi pe care o are şi astăzi. Probabil că în timpul liber era cu copiii, nu ştiu dacă mai
făcea şi altceva.
În acelaşi sens este şi declaraţia contabilei Sc Excella Real Grup anterioară cercetării judecătoreşti în apel.
Vrînceanu (fosta Cozma) Mariana a declarat la data de 02.11.2015 (filele nr. 2 -11): „În anul 2008, în contextul in care o
cunoşteam pe inculpata Nemeş Diana Marina, a cărei angajată eram ținându-i contabilitatea la sala de fitness pe care o
avea deschisa in Bacău, l-am cunoscut pe soţul acesteia, Nemeş Radu, care mi-a propus încă de la înființarea S.C. Excella
Real Grup SRL să ţin contabilitatea acestei firme(…)In perioada 2011 - 2012 inculpata Diana Nemeş se ocupa exclusiv de
sala de fitness din Bacău."
Aceeaşi teză probatorie este susţinută prin declaraţia dată de inculpatul Guliu George din data de 11.01.2016 (filele
nr. 2 - 3):„După respingerea cererii de către O.R.C. de înregistrare a menţiunilor privind schimbarea asociaților, au fost
reluate demersurile in sensul schimbării componentei asociaţilor, atât de către mine ca administrator, cât şi de către Nemeş
Radu, mie fiindu-mi absolut egal cine este asociat dintre inculpaţi. Precizez ca Nemeş Diana nu s-a ocupat de activitatea
S.C. Excella şi nici de întocmirea unor acte şi ca atare, nici de demersurile privind încheierea vreunui contract de cesiune. În
acelaşi sens, inculpatul Guliu George a declarat în apel la data de 16 mai 2017: Referitor la Nemeş Diana, arăt că aceasta nu
a avut nicio implicare în toată această afacere, nici nu ştia unde este sediul firmei, nu mi-a dat niciodată indicaţii şi nu mi-a
trasat niciodată sarcini. Cu alte cuvinte, nu avea nicio implicare în această afacere.
Declaraţiile date de ceilalţi inculpaţi, în cursul cercetării judecătoreşti la fond şi în apel, susţin aceeaşi teză
probatorie:
- declaraţie dată de Belba Nicolae la data de 08.02.2016:(…),,Am cunoscut-o o singură dată pe inc. Nemeş Diana
Marina, dar nu ştiu şi nu cred că aceasta să fi avut vreo implicare în activitatea S.C. Excella Real Grup SRL De activitatea
acestei societăţi s-a ocupat în concret inculpatul Nemeş Radu şi Guliu George şi inculpata Cozma Mariana în calitate de
contabil."
- declaraţie dată de Buliga Mihai la data de 09.02.2015: „Ştiu despre S.C. Excella că se ocupa Radu Nemeş şi
Guliu George. Ştiu că Radu Nemeş era acţionar, iar Guliu George era administrator, despre Diana Nemeş nu ştiu sa fi fost
acţionar la aceasta firma."
- declaraţie dată de Ionescu Lucian Florin la data de 09.03.2015: „Pe Diana Nemeş nu o cunosc."
- declaraţie dată de Nemeş Radu la data de 11.07.2012: „In ceea ce o priveşte pe Nemeş Diana, fosta mea soţie,
precizez ca până în martie 2011 aceasta a fost acţionarul majoritar cu 95% în cadrul S.C. Excella Grup, deşi în fapt
persoana care s-a ocupat tot timpul de acționariatul firmei am fost eu. (…)În anul 2006 am divorţat de Nemeş Diana, iar în
anul 2011 am considerat necesar că trebuie să preiau şi cele 95% din procentele societăţii de care eu m-am ocupat dat fiind
că la controalele efectuate eram întrebat cine este Nemeş Diana, iar aceasta nu ştia ce să răspundă pentru că nu cunoştea ce
se întâmpla in societate."
În acelaşi sens au fost şi declaraţiile date în cadrul cercetării judecătoreşti în apel:
- declaraţia lui Belba Nicolae, dată la termenul de la 18.07.2017: Pe Nemeş Diana Marina o ştiu doar din vedere,
nu am văzut-o niciodată semnând acte, participând la activităţile societăţii, din punctul meu de vedere nu am văzut-o
niciodată în incinta societăţii sau dând ordine pentru societate, doar avea rolul de mamă şi soţie.
- declaraţia dată de Guliu George, la termenul de la 16.05.2017: Referitor la Nemeş Diana, arăt că aceasta nu a
avut nicio implicare în toată această afacere, nici nu ştia unde este sediul firmei, nu mi-a dat niciodată indicaţii şi nu mi-a
trasat niciodată sarcini. Cu alte cuvinte, nu avea nicio implicare în această afacere. Nu a venit niciodată la firmă.(…) aşa
cum am declarat şi la Curtea de Apel Bucureşti, dna Nemeş Diana a semnat acel act de cesiune. Nu îmi mai aduc aminte
dacă am văzut-o eu semnând. Sunt sigur că a semnat5 actul pentru că au ieşit actele de la notariat, nu cred că îşi permite un
notar să falsifice semnături. Nu îmi aduc aminte cum s-a întâmplat. Îmi aduc aminte că aceleaşi documente au mai fost
făcute o dată pe la Bacău. Îmi aduc aminte că la Bacău au fost făcute actele, nu ştiu ce nu corespundea şi a fost nevoie să le
refacem la Constanţa. Nu ştiu exact ce nu corespundea.
- declaraţia dată de Preda Emilian Dumitru la termenul de la 18.10.2018:(…) Doamna Nemeş Diana nu a asistat
niciodată la discuţiile pe care le aveam cu Nemeş Radu, nu am văzut-o niciodată.
Este de menţionat şi faptul că, deşi se reţine de către acuzare faptul că inculpaţii Chirvăsitu Dumitru şi S.C. Inkasso
Jobs SRL au transferat, prin tranzacţii repetate, suma totală de 13.212.000 dolari din sumele obţinute din evaziune fiscală
către un cont din Dubai controlat de inculpaţii Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, înregistrând ca justificare operaţiuni
fictive de consultanţă, pentru a disimula originea ilicită a acestor sume, infracţiunea de spălare a banilor nu a fost reţinută în
281
rechizitoriu şi în ceea ce îi priveşte pe Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina. În consecinţă, instanţa nu poate reţine că Nemeş
Diana Marina a beneficiat de sume atât de mari ori a avut un stil de viaţă atât de extravagant, încât să infirme eroarea asupra
infracţiunii de evaziune fiscală comise de alte persoane.
Cele ce preced conduc la concluzia că nu a fost răsturnată prezumţia de nevinovăţia şi nu s-a dovedit dincolo de
orice îndoială rezonabilă că în cele 6 zile de la începutul perioadei care face obiectul sesizării instanţei (mai 2011-iunie
2012), în care Nemeş Diana Marina a avut calitatea de acţionar al Sc Excella Real Grup Srl ar fi avut capacitatea de a lua
hotărâri şi ar fi putut influenţa iniţierea ori continuarea actelor de evaziune fiscală comise de persoana juridică, şi nici că, în
aceeaşi perioadă sau în perioada următoare, a contribuit la actele grupului infracţional organizat. Deşi Nemeş Diana Marina
fusese soţia lui Nemeş Radu, acuzarea nu a administrat nicio probă în sensul că până la pronunţarea divorţului dintre cei doi,
ori după pronunţarea divorţului, Nemeş Diana Marina a luat împreună cu Nemeş Radu hotărâri cu privire la actele persoanei
juridice sau că a cunoscut şi a acceptat actele de evaziune fiscală comise de persoana juridică. De asemenea nici nu au fost
administrate probe în faza de urmărire penală de către acuzare şi nici nu au fost propuse probe în faza de cercetare
judecătorească în sensul că Nemeş Diana Marina ar fi beneficiat de sume atât de mari de la soţul său ori ar fi avut un stil de
viaţă atât de extravagant, încât să fi făcut imposibilă susţinerea erorii asupra evaziunii fiscale comise de Nemeş Radu şi Sc
Excella Real Grup Srl. În lipsa acestui probatoriu, instanţa constată că nu are probe suficiente pentru a dispune condamnarea
pentru niciuna dintre infracţiunile care au făcut obiectul acuzaţiilor, astfel încât va dispune o soluţie conform art.16 alin. (1)
lit c) Cod proc. pen. pentru fiecare dintre acuzaţiile formulate împotriva acesteia.
În ceea ce priveşte soluţiile cu privire la vinovăţia inculpaţilor Nemeş Radu, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai,
Belba Nicolae, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, Sc.
Excella Real Grup Srl, Sc. Benz Oil Srl, Sc. Ana Oil Srl, Sc. Crivas Logistic Srl, motivele de apel care susţin nevinovăţia
acestora sunt nefondate.
Analiza de faţă va avea în vedere rolul fiecăruia dintre apelanţii inculpaţi Nemeş Radu, Jugănaru Andrei Florin,
Preda Emilian Dumitru, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe
Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, S.C. Excella Real Grup SRL, Sc Benz Oil Srl, Sc
Ana Oil Srl, Sc Crivas Logistic Srl în săvârşirea faptelor şi nu numai faptele apelanţilor care au solicitat în mod expres soluţii
de achitare. Instanţa constată existenţa mai multor circuite ale mecanismului de evaziune fiscală care fac necesară clarificarea
rolului şi contribuţiei fiecărui participant pentru a se înţelege modul în care au acţionat apelanţii. Totodată, instanţa va
proceda astfel având în vedere că modul în care acuzaţii au contribuit la săvârşirea infracțiunilor reprezintă un criteriu de
individualizare a pedepselor, iar cuantumul sancţiunilor aplicate a fost criticat de către toţi apelanţii. În egală măsură
soluţionarea acţiunii civile în procesul penal depinde de stabilirea unei legături între faptă şi prejudiciul produs astfel încât
este necesară examinarea contribuţiei fiecărui apelant.
Infracțiunile cu care a fost sesizată instanţa de fond şi care au făcut obiectul cercetării judecătoreşti în fond şi apel
au avut loc în perioada mai 2011-iulie 2012 şi au constat în organizarea unui grup de persoane pentru a profita de venituri
ilicite rezultate din ascunderea sursei taxabile, ascunderea sursei impozabile, evidenţierea în contabilitate a unor cheltuieli
care nu aveau la bază operaţiuni reale, evidenţierea unor operaţiuni fictive şi omisiunea înregistrării unor operaţiuni reale,
toate acestea în scopul comercializării de motorină euro 5 achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor în scopul
producerii de combustibil slab accizabil, dar vândută ca atare cu titlul de combustibil susceptibil de plata accizelor şi taxelor.
Activitatea infracţională a fost concentrată în jurul antrepozitului fiscal Sc Excella Real Grup Srl, care putea
achiziţiona în regim suspensiv de la plata accizelor motorină euro 5. Antrepozitul a fost condus în fapt şi în drept de către
Nemeş Radu şi Guliu George. Pentru a-şi atinge scopurile şi a ascunde activitatea infracțională de vânzare a motorinei euro 5
fără plata către stat de accize şi TVA, inculpaţii Radu Nemeş, Guliu George şi Sc Excella Real Grup Srl au fost sprijiniţi:
- de Chirvăsitu Dumitru, Sc Inkasso Jobs Srl, care au achiziţionat motorină euro 5 în regim suspensiv de accize
pentru scopul nereal al utilizării sale de Sc Excella Real Grup Srl în procesul de producere de combustibil slab accizabil;
- de Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian care au înfiinţat mai multe
societăţi comerciale prin care, în mod fictiv, au achiziţionat ţiţeiul necesar procesului tehnologic de producere a
combustibilului slab accizabil de către Sc Excella Real Grup Srl, şi care au înregistrat în contabilitate societăţilor Sc Crivas
Logistics şi Sc Rad Trans Srl facturi de transport a ţiţeiului până la antrepozitul Sc Excella Real Grup Srl (fără ca serviciul să
fi fost prestat), unde ar fi urmat să se desfăşoare procesul tehnologic;
- de Vrînceanu (fostă Cozma ) Mariana care a făcut în contabilitatea Sc Excella Real Grup Srl înregistrări contabile,
fără corespondent în realitate, cu privire la producţia şi vânzarea de combustibil slab accizabil;
- de Buliga Mihai care a asigurat legătura între diverşi membrii ai grupului infracţional (Chirvăsitu Dumitru, Belba
Nicolae, Guliu George, Vrînceanu, fostă Cozma, Mariana) sau între aceştia şi Nemeş Radu:
- de Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru Emilian, Ionescu Lucian Florin
care au înfiinţat şi administrat societăţi comerciale care au achiziţionat în mod fictiv combustibilul aparent produs de Sc
Excella Real Grup Srl, dar au transportat prin Sc Rad Trans Srl şi Sc Crivas Logistic Srl şi vândut prin Ghişe Pavel Dumitru
şi Ana Oil, Moldovan Ovidiu Ioan şi Benz Oil, motorina euro 5 de la Sc Excella Real Grup Srl către staţii de benzină, fără ca
aceasta să fi fost supusă vreunui proces tehnologic, pentru a obţine profit din faptul că motorina achiziţionată în regim
suspensiv de accize a fost vândută prin staţiile de benzină la un preţ care includea accizele şi taxele aferente.
Asigurarea profitului infracțiunilor s-a realizat şi prin încheierea de contracte între firmele din circuitul evazionist
S.C. Inkasso Jobs SRL, S.C. Divers Zootehnic SRL, S.C. Partener Noblesse SRL, S.C. Romerom Grup SRL, S.C. Accesing
Perfect SRL, S.C. M&S Market SRL, S.C. Milenium Energy SRL, S.C. Gabros Invent Strategies SRL, S.C. Cibin
Distribution SRL, S.C. Agro Line Expres SRL, S.C. Benz Oil SRL, S.C. Ana Oil SRL, S.C. Rad Trans Concept SRL, S.C.
Crivas Logistic SRL, S.C. Delta Oil Logistic SRL, S.C. Energrom Supply Service SRL şi S.C. Carpatic Division SRL prin
care acestea îşi plăteau reciproc servicii care nu fuseseră prestate, prin retrageri de sume mari în numerar din unităţile bancare
în folosul membrilor grupării (Ionescu Lucian Florin, Jugănaru Andrei Florin), ori prin operaţiuni bancare de achiziţionare
fictivă de cereale care au permis retragerea unor sume mari în numerar (Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicoale), ori prin
încheierea unor contracte pentru pretinse servicii de consultanţă care nu fuseseră prestate, dar care permiteau transferul unor
importante sume de bani în afara ţării (Chirvăsitu Dumitru şi SC Inkasso Jobs Srl).
282
Astfel, prin adresa nr.24 din 17.01.2011 Sc Excela Real Grup Srl a solicitat completarea autorizaţiei de antrepozit
fiscal cu materiile prime accizabile ţiţei, păcură, benzină şi motorină. Conform art. 178 din Legea nr.571/2003 privind Codul
fiscal, în vigoare la data faptei, este interzisă folosirea antrepozitului fiscal pentru vânzarea cu amănuntul a produselor
accizabile. Încălcând această interdicţie, în perioada mai 2011-iulie 2012, Nemeş Radu, sub pretextul achiziţionării de
motorină în vederea producerii şi vânzării de combustibili de calitate inferioară CLG şi CL Navo în antrepozitul Sc Excella
Real Grup Srl, a controlat un circuit de evaziune fiscală, format din persoane fizice şi juridice [între care şi apelanţii Jugănaru
Andrei Florin, Preda Emilian Dumitru, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae, Moldovan Ovidiu
Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, S.C. Excella Real Grup SRL, S.C.
Benz Oil SRL, S.C. Ana Oil SRL, S.C. Crivas Logistic] care a avut ca finalitate vânzarea de 87.258,911 tone motorină în
forma sa reală, fără să se plătească statului român accize şi TVA pentru combustibil, vânzare ce a avut loc prin folosirea de
documente fără corespondent în realitatea relaţiilor comerciale și prin societăți comerciale care nu furnizau produsele
înregistrate în contabilitate. Conform actelor contabile, pentru a crea aparenţa unui proces tehnologic de transformare a
motorinei în combustibil slab accizabil s-a creat un circuit fictiv, prin societăţi comerciale controlate de membrii grupării, de
cumpărare de ţiţei de către Excella Real Grup şi vânzare a produsului fictiv rezultat din aşa-zisa combinare a motorinei cu
ţiţeiul, precum şi un alt circuit prin care motorina era transferată către alte societăţi comerciale controlate de membrii
grupului infracţional, ai căror administratori fie nu știau ce activitate au desfăşurat, fie au semnat documente ale societăţilor
comerciale respective fără să le cunoască înțelesul, fiind analfabeţi sau neavând pregătirea necesară înţelegerii acestora,
pentru sume primite lunar de la membrii grupului evazionist. În realitate, motorina achiziţionată din Oil Terminal de o
societate controlată de Chirvăsitu Dumitru, Sc Inkasso Jobs Srl, era transportată în antrepozitul Sc Excella Real Grup Srl, iar
de aici, fără a fi procesată tehnologic, era transportată cu autocisternele firmei lui Jugănaru Andrei Florin şi Preda Emilian
Dumitru direct către societăţile comerciale administrate de Ovidiu Ioan Moldovan şi Ghişe Pavel Dumitru, respectiv Ana Oil
şi Benz Oil, unde motorina era vândută ca atare. Folosul material, care provenea din diferența de acciză şi taxe, obţinut din
vânzarea motorinei de către Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru, prin Benz Oil şi Ana Oil, se întorcea la membrii
grupului evazionist printr-un alt circuit financiar în care erau implicaţi Jugănaru Andrei Florin, Preda Emilian Dumitru, Guliu
George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae, Ionescu Lucian Florin, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Sc Rad
Trans Srl, Sc Crivas Logistic Srl.
Întrucât între furnizorii fictivi de motorină ai Ana Oil şi Benz Oil şi cumpărătorii fictivi de combustibil lichid de la
Sc Excella Real Grup Srl nu existau legături directe, pentru transferul ulterior al sumelor au fost folosite societăţi comerciale
al căror unic rol era să realizeze legătura între cele două circuite: Delta Oil Logistic (controlată de Ionescu Lucian Florin),
Energrom Supply Service (controlată de către Jugănaru Andrei Florin). Prin intermediul Delta Oil Logistic, Energrom Supply
Service sumele erau transferate către societăţile care achiziţionaseră fictiv combustibil lichid şi anume Gabros Invest şi
Millenium Energy (controlate în fapt de Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian), care le foloseau la rândul lor
pentru a plăti produsele fie direct către Excella Real Grup, fie în conturile Inkasso Jobs, societate controlată de către
Chirvăsitu Dumitru. De exemplu, înregistrările contabile au scos în evidenţă că:
- plăţile realizate de Sc Agro Line Srl (societate controlată de către Chirvăsitu Dumitru) către Sc Delta Oil Logistic
Srl (societate controlată de Ionescu Lucian Florin) au ca justificare „plata la ordin Energrom Supply Service”(societate
controlată de către Jugănaru Andrei Florin), deşi această societate nu avusese activitate, capitalul social de 200 lei fiind depus
în luna decembrie 2011; a înregistrat o pierdere de 1,291.46 lei din redevenţe şi chirii; a avut în contul la banca doar suma
reprezentând capital social, iar în contul de casa suma de 8.54 lei.
- plăţile realizate de Sc Delta Oil Logistic Srl (controlată de Ionescu Lucian Florin) către Sc Excella Real Grup Srl
au ca justificare „avans marfa”, în condiţiile în care între cele două societăţi nu au existat relaţii comerciale, iar Sc Excella
Real Grup Srl a facturat CLG si CL Navo doar către Sc Millenium Energy Srl şi Sc Yncos Maritime Srl.
O altă modalitate în care banii se întorceau la membrii grupului infracţional presupunea ca din sumele plătite de Sc
Excella Real Grup şi Sc Inkasso Jobs Srl pentru furnizarea fictivă de ţiţei către Sc Divers Zootehnic Srl şi Sc Partener
Nobless Srl (societăţi comerciale controlate de Belba Nicolae) aceste persoane juridice să retragă din unităţile bancare sume
mari în numerar, prin folosirea unor borderouri fictive de achiziții de cereale. Sumele obţinute în numerar, sub pretextul unor
achiziţii de cereale, erau predate de administratorii celor două persoane juridice inculpatului Belba Nicolae, persoană aflată în
ierarhia grupului în subordinea lui Guliu George şi Nemeş Radu.
Astfel au fost retrase sume în numerar de către: Sc Divers Zootehnic Srl-societate controlată de către Belba Nicolae
(65.337.470 lei), Sc Partener Nobless Srl-societate controlată de către Belba Nicolae (54.238.460 lei) Sc Excella Real Grup
Srl (179.000 lei); Sc Inkasso Jobs Srl-societate controlată de către Chirvăsitu Dumitru (149.200 lei); Sc Rad Trans Concept
Srl-societate controlată de către Jugănaru Andrei Florin (4.698.150 lei); Delta Oil Logistic-societate controlată de către
Ionescu Lucian Florin (1.493.470 lei); Belona Sistem societate controlată de Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei
Florin (20.000 lei); Gabros Invent Strategies-societate controlată de către Jugănaru Andrei Florin (524.615 lei); Romerom
Grup-societate controlată de către Chirvăsitu Dumitru (271.400 lei).
De asemenea SC Inkasso Jobs SRL, societate controlată de Chirvăsitu Dumitru, achita motorina achiziţionată în
mod real de la partenerii externi, dar făcea şi plăţi către furnizorii fictivi de ţiţei şi anume Sc Divers Zootehnic Srl, Sc
Partener Nobless Srl, Sc Accesing Perfect Srl, transferând totodată sume importante inculpatului Nemeş Radu, mascând
tranzacţiile sub forma unor contracte de consultanţă.
Din sumele primite, Sc Excella Real Grup Srl achita accizele corespunzătoare operaţiunilor fictive cu produse
petroliere inferioare şi plătea transportatorul Sc Rad Trans Concept Srl, care retrăgea sumele în numerar. Astfel, veniturile
rezultate din vânzarea de motorină fără plata adecvată a accizelor și taxelor erau spălate printr-o serie de companii controlate
de membrii grupului infracţional.
Înregistrările oficiale furnizate de Oil Terminal au indicat cantităţile de motorină achiziţionate din luna mai 2011
până în luna iulie 2012 de către Sc Inkasso Jobs Srl pentru Sc Excella Real Grup Srl. Motorina destinată fabricării CLG
circula în regim suspensiv de acciză şi TVA. În consecinţă, prin acoperirea vânzării de motorină şi raportarea acesteia în mod
fals ca vânzare de combustibil de calitate inferioară, membrii grupului infracţional s-au sustras de la o datorie fiscală
calculată în baza achiziţiei şi vânzării a 87.258,911 tone de motorină distribuită entităţilor implicate în schemă.
283
Modul în care s-au înregistrat în contabilitatea Sc Excella Real Grup Srl vânzările de CLG şi CL Navo a avut ca
scop neutralizarea efectului fiscal al tranzacţiilor. Astfel, în contabilitatea Sc Excella Real Grup Srl s-a înregistrat o valoare
de vânzare a CLG sub preţul de producţie, cu încălcarea art. 17 din O.G. nr. 99/2000, precum şi o valoare de vânzare a CL
Navo peste preţul de producţie. Întrucât produsul CL Navo nu este purtător de TVA la vânzare, dacă societatea ar fi
înregistrat numai tranzacţii de acest tip, atunci societatea ar fi avut de recuperat TVA, ceea ce ar fi atras controale din partea
organelor fiscale. Totodată, aceste tranzacţii ar fi dat naştere unor obligaţii semnificative de plată a impozitului pe profit. În
schimb, dacă în contabilitate s-ar fi înregistrat numai vânzare CLG, societatea ar fi înregistrat niveluri semnificative de TVA
colectat, care ar fi trebuit virat la buget, iar societatea ar fi înregistrat pierdere fiscală. Prin combinarea celor două tipuri de
tranzacţii, TVA-ul deductibil de la achizițiile fictive de ţiţei brut şi transport s-a echilibrat cu TVA-ul colectat de la vânzările
de CLG, iar pierderea corespunzătoare tranzacţiilor cu CLG s-a compensat cu profitul înregistrat din vânzările de CL Navo,
astfel încât Sc Excella Real Grup Srl să achite sume modice cu titlu de taxe şi impozite. Modul în care aceste tranzacţii au
influenţat nivelul taxei pe valoare adăugată înregistrate în contabilitate atestă cum valoarea TVA-ului colectat în fiecare an
este aproape egală cu cea a TVA-ului deductibil.
Caracterul nereal al transformării motorinei în combustibil slab accizabil este probat de faptul că societăţile
comerciale care, conform înregistrărilor contabile false, au furnizat petrol (ţiţei) societăţii comerciale Sc Excella Real Grup
Srl, pentru a fi utilizat în procesul de fabricare, erau de fapt companii care nu au avut activitate comercială (nu au depus
bilanţ contabil). Prin înregistrări de plată şi facturi false, companii care nu au furnizat niciodată vreun produs, deschise de
persoane fără adăpost sau nevoiaşe (care, aşa cum se va arăta mai jos, nu erau alfabetizate sau nu aveau nivelul de pregătire
necesar înţelegerii activităţii comerciale) au fost înfiinţate şi utilizate pentru achiziţionarea şi distribuţia de combustibil de
calitate inferioară CLG şi CL Navo, presupus a fi furnizat de SC Excella Real Grup.
Cea mai explicită declaraţie a mecanismului evazionist provine de la inculpatul Preda Emilian Dumitru la data de
17.10.2018 în faţa instanţei de apel (…)Câştigul se forma astfel: se forma un preţ, de exemplu 54000 lei costa motorina la
rafinărie, Nemeş Radu mi-o vindea mie cu 47.000/48.000/litru lei vechi. În continuare, se făcea preţ pentru Ghişe şi
Moldovan. Acest preţ se plătea lui Nemeş. Eu plăteam pentru cel puţin o mie de tone, niciodată mai puţin, poate că a fost şi
mai puţin dar foarte rar. Eu calculam transportul, motorina, salariile şi puneam 2000/3000 de lei în plus maximum per litru
pentru a rămâne un preţ sub piaţă. Motorina când se lua de la rafinărie, se lua la jumătate de preţ de către Nemeş Radu.
Preţul de pe poarta rafinăriei nu era un preţ în care se includeau accizele şi tva-ul pentru cel care cumpăra în regim de
antrepozit. Nu ştiu care era câştigul lui Nemeş. Spre exemplu, dacă Nemeş ar fi luat motorina la 30000 de lei de la rafinărie,
fără accize şi TVA şi ea se vinde la 60000 în rafinărie iar el mi-o vindea mie la 53000/litru iar 22000/23000 de lei era
câştigul lui per litru. La rândul său, mai împărţea şi altora. (…)
În modul descris anterior, în perioada mai 2011- iulie 2012, inculpaţii Nemeş Radu, Jugănaru Andrei Florin, Preda
Emilian Dumitru, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel
Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, Sc Excella Real Grup Srl, Sc Benz Oil Srl, Sc Ana Oil
Srl, Sc Crivas Logistic Srl au făcut parte dintr-un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune
fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină
(87.258,911 tone), comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare.
Probele ce urmează vor arăta faptul că Nemeş Radu, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru şi Belba Nicolae au iniţiat
sau au sprijinit importul de motorină prin societatea Oil Terminal din Constanţa, România, folosind o societate comercială pe
care aceştia o controlau, Inkasso Jobs, şi au transportat motorină la depozitul unei fabrici aparţinând unei a doua societăţi
comerciale pe care aceştia o controlau, Excella Real Grup, susţinând că motorina va fi prelucrată tehnologic prin amestecarea
cu petrol pentru fabricarea de combustibil inferior, şi anume CL Navo, un combustibil marin şi CLG, un combustibil
industrial.
Sc Inkasso Jobs Srl, care o revindea imediat către Sc Excella Real Grup Srl În paralel, Sc Excella Real Grup Srl a achiziţionat
în mod fictiv ţiţei de la mai multe societăţi fantomă şi a întocmit înscrisuri care atestau un proces industrial ce nu avea loc în
realitate, în care motorina era amestecată cu ţiţei, obţinându-se produse petroliere inferioare slab accizate. Aceste produse
(combustibil lichid greu şi combustibil lichid navo) erau vândute în mod fictiv către alte societăţi fantomă, astfel încât
producătorul Sc Excella Real Grup Srl se descărca scriptic, în contabilitate, de stocul de motorină. În realitate, motorina
transportată Rad Trans şiCrivas Logistics (Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian) era vândută direct din
antrepozitul Sc Excella Real Grup Srl către Sc Benz Oil Srl şi Sc Ana Oil Srl în baza unor documente fictive care atestau ca
furnizori un alt grup de societăţi fantomă, astfel încât cumpărătorii să aibă o justificare scriptică a stocului de motorină.
Grupul a fost sprijinit în diferite modalităţi de contabila Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Belba Nicolae, Ionescu
Lucian, care se aflau în subordinea celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit.
Astfel, grupul infracţional creat de Nemeş Radu, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei
Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru a angajat un contabil, Vrânceanu (fostă Cozma)
Mariana care superviza activitatea societăţilor comerciale cu scopul de a efectua o serie de înregistrări contabile false,
inclusiv înregistrări privind plăţi şi facturi, pentru a crea aparenţa că petrolul a fost achiziţionat şi transportat către societatea
comercială SC Excella Real Grup SRL pentru a fi supus procesului de fabricaţie şi a produce combustibili de calitate
inferioară CL Navo şi CLG. În realitate, motorina a fost transportată cu autocisternele societăţilor comerciale controlate de
Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin (Rad Trans şi Crivas Logistics), către depozitul fabricii societăţii
comerciale Excella Real Grup, unde autocisternele au rămas inactive şi sigilate, mai multe ore, încărcate complet cu
motorină, iar apoi s-au deplasat, transportând motorina, către locaţii, unde combustibilul a fost transferat în depozitul sau
autocisternele aparţinând Sc Benz Oil Srl şi Sc Ana Oil Srl
Inculpaţii Nemeş Radu şi Guliu George, precum şi Excella Real Grup au ascuns, cu sprijinul lui Vrînceanu (fostă
Cozma) Mariana, sursa impozabilă corespunzătoare activităţilor reale pe care le desfăşura societatea, au înregistrat în
contabilitate şi în declaraţiile fiscale cheltuieli fictive referitoare la achiziţii de ţiţei şi au omis înregistrarea operaţiunilor de
comercializare a motorinei, în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale.
Inculpaţii Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Emilian Dumitru, Moldovan Ovidiu
Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, precum şi persoanele juridice societăţi
comerciale: Inkasso Jobs, Divers Zootehnic, Partener Noblesse, Romerom Group, Accessing Perfect, Millenium Energy,
284
Gabros Invest, Cibin Distribution, Agroline Expres, Benz Oil, Ana Oil, Rad Trans Concept, Crivas Logistic, Delta Oil
Logistic, Energrom Supply Service, Carpatic Division, M&S Market au ajutat la săvârşirea faptelor descrise anterior, punând
la dispoziţia autorilor înscrisurile de care aveau nevoie sau realizând nemijlocit operaţiunile care urmau să fie ascunse (sursa
taxabilă ori sursa impozabilă), ori omiţând să evidenţieze în actele contabile operaţiuni comerciale şi venituri ori, dimpotrivă,
evidenţiind operaţiuni şi venituri fictive.
De exemplu:
- S.C. Excella Real Grup Srl a încheiat trei contracte de custodie, prin care SC M&S Market Srl (controlată de
Chirvăsitu Dumitru) se obliga să păstreze în depozitele sale ţiţeiul brut folosit în procesul de producţie. Contractele aveau
rolul de a justifica absenţa fizică a produselor din posesia Sc Excella Real Grup Srl, în eventualitatea unui control;
- S.C. Benz Oil Srl şi S.C. Ana Oil Srl cumpărau motorină de la societăţile fantomă S.C. Cibin Distribution Srl şi
S.C. Agro Line Express Srl (controlate de către Chirvăsitu Dumitru), combustibil transportat prin intermediul altor societăţi
fantomă S.C. Rad Trans Concept SRL şi S.C. Crivas Logistic SRL (controlate de către Jugănaru Andrei Florin şi Preda
Dumitru Emilian);
- S.C. Delta Oil Logistic Srl (controlată de Ionescu Lucian Florin) şi S.C. Energrom Supply Service SRL
realizarea de operaţiuni bancare cu justificări fictive şi prin retrageri de sume în numerar (în ceea ce îi priveşte atât pe Ionescu
Lucian Florin cât şi pe Jugănaru Andrei Florin).
Grupul infracţional conducea şi supraveghea retrageri din unităţile bancare de sume mari de numerar obţinute în
modul descris anterior în principal prin S.C. Divers Zootehnic Srl şi S.C. Partener Noblesse SRL în încercarea de a ascunde
veniturile în exces rezultate din diferenţa de accize şi taxe rezultate din reală vânzarea motorinei de calitate superioară şi
vânzarea fictivă de combustibil slab accizabil. Veniturile ilegale erau spălate în continuare de Chirvăsitu Dumitru şi SC
Inkasso Jobs Srl prin conturile bancare deţinute în numele companiilor controlate de Nemeş Radu în Dubai, Emiratele Arabe
Unite. Chirvăsitu Dumitru şi S.C. Inkasso Jobs SRL au transferat, prin tranzacţii repetate, suma totală de 13.212.000 dolari
din sumele obţinute din evaziune fiscală către un cont din Dubai controlat de inculpatul Nemeş Radu, înregistrând ca
justificare operaţiuni fictive de consultanţă, pentru a disimula originea ilicită a acestor sume. Respectiva sumă provenind din
evaziunea fiscală a fost confiscată de către instanţa de fond, şi urmează a face obiectul unui alt motiv de apel, vizând
imposibilitatea de a dispune trecerea în patrimoniul statului a aceleiaşi sume cu un titlu dublu atât ca urmare a obligării la
plata despăgubirilor cât şi ca urmare a măsurii de siguranţă a confiscării speciale.
Probele din dosar, astfel cum vor fi detaliate în cele ce urmează, au condus la reţinerea unei situaţii de fapt
concordantă stabilită de instanţa de fond:
Inculpaţii Radu Nemeș, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru
Emilian şi Belba Nicolae se ocupau de operaţiunile de import de motorină, transportul acesteia, controlul societăţilor
comerciale implicate în operaţiunile fictive şi transferul sumelor de bani, înregistrările în contabilitate fiind realizate sau
supravegheate de către contabila Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana. Inculpatul Chirvăsitu Dumitru (administratorul S.C.
Inkasso Jobs SRL), este autorul infracţiunii prin care o parte a produsului infracţional a fost mascat sub forma unor plăţi
pentru operaţiuni de consultanţă şi transferat către Nemeş Radu în Dubai.
Inculpatul Moldovan Ovidiu Ioan (administratorul S.C. Benz Oil Srl) şi inculpatul Ghişe Pavel Dumitru
(administratorul S.C. Ana Oil Srl), au participat la activitatea grupului şi au contribuit la fraudarea bugetului, achiziţionând
de la Sc Excella Real Grup Srl (administrată de Guliu George) motorina pentru care nu se plătiseră taxe, ascunzând aceste
operaţiuni prin folosirea unor documente care atestau o provenienţă fictivă, vânzând motorina pentru care nu se plătiseră taxe,
transferând către furnizorii de motorină sumele şi contribuind la profitul grupului infracţional organizat.
Inculpata Sc Inkasso Jobs Srl a contribuit la operaţiunile efectuate de Sc Excella Real Grup Srl, livrându-i motorina
necesară şi furnizându-i documente fictive privind livrări de ţiţei. Totodată, a transferat o parte a produsului infracțional în
Dubai lui Radu Nemeş sub forma unor operaţiuni fictive de consultanţă pentru a ascunde originea banilor.
Inculpata Sc Divers Zootehnic Srl şi inculpata Sc Partener Noblesse Srl (controlate în fapt de inculpatul Belba
Nicolae), precum şi inculpata Sc Romerom Group Srl (controlată în fapt de Chirvăsitu Dumitru) au contribuit la realizarea
circuitului fictiv prin care Sc Excella Real Grup Srl se aproviziona aparent cu ţiţei, furnizând contabilei Vrînceanu (fostă
Cozma) Mariana documentele necesare pentru înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni fictive. Totodată, inculpata
Sc Divers Zootehnic Srl şi inculpata Sc Partener Noblesse Srl, au retras în numerar aproximativ 120.000.000 lei din sumele
obţinute din evaziune fiscală, folosind ca justificare achiziţii fictive de cereale.
Inculpata Sc Millenium Energy Srl şi inculpata Sc Gabros Invest Srl (controlate în fapt de inculpaţii Jugănaru
Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian), precum şi inculpata Sc Cibin Distribution Srl (controlată în fapt de Chirvăsitu
Dumitru) au contribuit la înregistrarea operaţiunilor fictive, prin care Sc Excella Real Grup Srl vindea aparent combustibil
lichid, furnizând documentele necesare pentru înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni.
Inculpata Sc Cibin Distribution Srl şi inculpata Sc Agroline Expres Srl (controlate în fapt de Chirvăsitu Dumitru),
împreună cu alte societăţi care nu desfăşurau o activitate comercială reală, controlate în fapt de inculpaţii Preda Dumitru
Emilian şi Jugănaru Andrei Florin (Sc Millenium Energy Srl, Sc Gabros Invest Srl, Sc Energrom Supply Service Srl, Sc
Belona Sistems Srl), au ajutat la ascunderea tranzacţiilor prin care Sc Excella Real Grup Srl vindea motorină către Sc Benz
Oil Srl şi Sc Ana Oil Srl, furnizând documentele necesare pentru a crea aparenţa unor alţi furnizori ai carburantului.
Inculpata Sc Benz Oil Srl şi inculpata Sc Ana Oil Srl au achiziţionat de la Sc Excella Real Grup Srl motorina pentru
care nu se plătiseră taxe şi au transferat către furnizori sumele obţinute, contribuind în acest mod la obţinerea beneficiilor de
către grupul infracţional organizat.
Inculpata Sc Rad Trans Concept Srl şi inculpata Sc Crivas Logistic Srl (controlate în fapt de Jugănaru Andrei Florin
şi de Preda Dumitru Emilian) au realizat transporturile de motorină direct de la terminalele de import până la beneficiarii
finali în baza unor documente de provenienţă fictive, contribuind în acest mod la ascunderea operaţiunilor dintre Sc Excella
Real Grup Srl şi distribuitorii Sc Benz Oil Srl şi Sc Ana Oil Srl Totodată, au furnizat documentele necesare pentru ca
285
inculpata Sc Excella Real Grup Srl să poată înregistra în contabilitate servicii fictive de transport corespunzătoare achiziţiilor
fictive de ţiţei.
Inculpata Sc Delta Oil Logistic Srl (controlată de Ionescu Lucian Florin) şi inculpata Sc Energrom Supply Service
Srl (controlată de Jugănaru Andrei Florin) au contribuit la obţinerea produsului infracţional de către autorii evaziunii fiscale,
prin realizarea de operaţiuni bancare cu justificări fictive şi retragerea unor sume de bani din unităţile bancare, în numerar (în
ceea ce îl priveşte pe Ionescu Lucian Florin).
Infracţiunile de grup infracţional organizat, evaziune fiscală, şi spălare de bani sunt dovedite prin:
- declaraţiile a patru inculpaţi care au recunoscut săvârşirea faptelor în faza de apel şi anume: Guliu George,
Chirvăsitu Dumitru, Preda Emilian Dumitru şi Jugănaru Andrei Florin, precum şi una dintre declaraţiile din faza de urmărire
penală dată de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, în care au fost descrise, în prezenţa avocatului ales, o parte a infracţiunilor
din cauza de faţă;
- declaraţiile martorilor care indică faptul că SC Excella Real Grup Srl nu producea combustibilul pentru care
obţinuse autorizaţia de antrepozit şi care justifica scutirea de la plata TVA şi accize (maşinile încărcate cu motorină de la Oil
Terminal doar staţionau în curtea antrepozitului şi plecau mai departe spre staţiile de benzină care comercializau motorina,
cei care lucrau la Sc Excella Real Grup nu au avut activitate de producere a combustibilului CLG şi CLO, Navo, stocul de
combustibil CLG era menţinut ca aparenţă a activităţii de producere de combustibil;
- probele care indică faptul că Sc Royal House Srl, furnizorul de ţiţei pentru Sc Excella Real Grup Srl, în perioada
pentru care au fost formulate acuzaţii în cauza de faţă, nu a avut niciodată activitate comercială şi deci livrarea ţiţeiului,
necesar transformării întregii cantităţi de motorină achiziţionată de Sc Excella Real Grup Srl, a fost fictivă, iar stocarea unei
cantităţi de combustibil slab accizabil în antrepozit avea rolul de a induce în eroare organele de control în legătură cu lipsa
procesului tehnologic pentru care fusese autorizat antrepozitul;
- declaraţiile martorilor care administrau, conform actelor înregistrate la Registrul Comerţului, unele dintre
persoanele juridice trimise în judecată şi care au indicat faptul că unii dintre inculpaţi, de exemplu Belba Nicolae (cel care
controla S.C. Divers Zootehnic SRL, S.C. Partener Noblesse Srl, Carpatic Division Srl), Chirvăsitu Dumitru (cel care
controla S.C. Romerom Group Srl, S.C. Cibin Distribution Srl, S.C. Agroline Expres Srl, Carpatic Division Srl), au constituit
aceste societăţi comerciale având ca unic scop disimularea sursei impozabile;
- declaraţiile martorilor care arată faptul că documentele care însoţeau transportul de motorină ieşit din antrepozitul
Sc Excella Real Grup erau arse atunci când se ajungea la staţiile de benzină care comercializau motorina;
- probele care indică premeditarea şi implicit organizarea activității de evaziune fiscală printr-o conduită diferită a
Benz Oil şi Ana Oil în raport de societăţile comerciale implicate în circuitul descris spre deosebire de alţi furnizori (facturi
aveau aceleași numere la rapoartele de încercare ale combustibilului achiziționat).
- modul în care erau ţinute evidenţele contabile precum şi raporturile dintre societăţile comerciale inculpate, astfel
cum rezultă din contabilitatea acestora.
Evaziunea fiscală indică organizarea (împărţirea sarcinilor, coerenţa grupului cu scopul urmărit, comunicarea doar
în modurile cunoscute de inculpaţi) celor care au desfăşurat cu intenţie, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale,
actele materiale de ascundere a sursei impozabile şi taxabile, acte prin care s-a omis evidenţierea în actele contabile a
operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate din vânzarea de motorină Euro 5, în acelaşi timp cu evidenţierea,
în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale (achiziţionarea ţiţeiului,
vinderea combustibilului slab accizabil) şi evidenţierea altor operaţiuni fictive - aferente creării C.L.G, C.L.U. şi C.L. Navo 1
şi 2, pentru a ascunde activitatea evazionistă şi pentru a neutralizarea efectului fiscal al tranzacţiilor cu combustibil slab
accizabil.
Situaţia de fapt descrisă anterior va determina respingerea apelurilor declarate de inculpaţi. Vinovăţia acestora
decurge din faptul că motorina achiziţionată, în regim suspensiv de acciză, de Sc Excella Real Grup Srl prin Sc Inkasso Jobs
Srl, în scopul producerii de combustibil slab accizabil, a fost vândută în starea în care a fost cumpărată fără a fi supusă
niciunui proces tehnologic de către Sc Ana Oil Srl şi Sc Benz Oil Srl. Vinovăţia inculpaţilor este probată prin:
- lipsa unui proces real de achiziţie şi lipsa unui furnizor real al petrolului( ţiţeiului) înregistrat în contabilitate de
către Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi care ar fi trebuit să fie folosit în antrepozitul fiscal Sc Excella Real Grup Srl
(administrator Guliu George), în procesul tehnologic de producere a combustibilului slab accizabil;
- faptul că persoanele juridice care au avut relaţii comerciale în circuitul care a fost declanşat de achiziţionarea
motorinei de la Oil Terminal, transportarea acesteia la Sc Excella Real Grup (administrator Guliu George) şi apoi la Benz
Oil (administrator Moldovan Dumitru Ioan) şi Ana Oil (administrator Ghişe Pavel Dumitru) nu au avut o activitate
comercială licită, erau controlate de către membrii grupului infracţional organizat, rolul acestora fiind doar acela de a pune
la dispoziţie înscrisurile pentru a ascunde sursa impozabilă şi taxabilă, precum şi operaţiunile reale ale grupului
infracţional;
- lipsa procesului tehnologic în antrepozitul Sc Excella Real Grup Srl (administrator de drept Guliu George), prin
care să se fi transformat motorina în combustibil slab accizabil, ceea ce arată că achiziţia motorinei şi înregistrarea ei în
contabilitate de către Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana nu a avut rolul de a fi folosită în antrepozit, ci a fost făcută în scop
de revânzare, pentru a profita de lipsa accizei la motorina destinată transformării în combustibil slab accizabil(înregistrat
nereal ca fiind produs în antrepozit de către Vrînceanu, fostă Cozma Mariana) şi pentru a beneficia de sumele provenind din
diferenţa dintre preţul acestui tip de motorină şi preţul de vânzare al motorinei la pompele Benz Oil şi Ana Oil;
- transportul motorinei achiziţionată pentru procesarea în scopul obţinerii de combustibil inferior, slab accizabil,
fără ca autocisternele să fi fost descărcate sau desigilate prin Sc Rad Trans Srl şi Sc Crivas Logistics Srl (firme controlate de
Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian), la câteva ore de la momentul intrării în curtea antrepozitului Sc Excella
Real Grup Srl direct către Ana Oil şi Benz Oil;
- neregulile vizând documentele care au însoţit transporturile de motorină de la Sc Excella Real Grup Srl către
Ana Oil şi Benz Oil şi documentele înscrise în contabilitatea Ana Oil şi Benz Oil cu privire la achiziţia de motorină de la
286
Cibin Distribution şi Agro Line Express (controlate în fapt de Chirvăsitu Dumitru), Klass Logistic, Premium Oil, Belona
Sistem şi Business Global (controlate în fapt de către inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin);
- încălcarea interdicţiei vânzării motorinei de către antrepozitul fiscal (în cauză Sc Excella Real Grup Srl);
- retragerile mari de numerar din sumele obţinute ca preţ al motorinei de către Sc Divers Zootehnic Srl
(65.337.470 lei), Sc Partener Nobless Srl (54.238.460 lei)- firme controlate de Belba Nicolae, Sc Excella Real Grup Srl
(179.000 lei); Sc Inkasso Jobs Srl (149.200 lei); Sc Rad Trans Concept Srl-firmă controlată de Jugănaru Andrei Florin
(4.698.150 lei); Sc Delta Oil Logistic Srl-firmă controlată de Ionescu Lucian Florin (1.493.470 lei); Sc Belona Sistem Srl
(20.000 lei); Sc Gabros Invent Strategies Srl (524.615 lei); Sc Romerom Grup Srl-societate controlată de Chirvăsitu
Dumitru (271.400 lei).
- transferul sumelor obţinute din infracțiunea de evaziune fiscală în afara ţării de către Sc Inkasso Jobs Srl-
societate controlată de Chirvăsitu Dumitru;
- rolul fiecărui inculpat apelant în actele de evaziune fiscală şi în grupul infracţional organizat.
În consecinţă instanţa va examina mai întâi dacă faptele imputate există şi dacă au forma tipică prevăzută de lege,
iar ulterior dacă pot fi reproşate inculpaţilor care au declarat apel în cauza de faţă.
Declaraţiile date în cauză de unii dintre inculpaţi şi martori au fost coroborate cu expertiza financiar contabilă
administrată ca probă în cursul urmăririi penale, completată cu un supliment de expertiză în cursul cercetării judecătoreşti
dispusă de instanţa de fond, cu audierea expertului care a redactat expertiza la urmărirea penală şi suplimentul de expertiză la
instanţa de fond pentru a oferi lămuriri suplimentare în cursul cercetării judecătoreşti în apel şi cu o nouă expertiză fiscală în
cursul cercetării judecătoreşti în apel. Toate aceste probe au ajuns la concluzii identice în ceea ce priveşte circuitul
combustibililor.
Având în vedere că această parte a hotărârii examinează aspectele contabile care au legătură cu situaţia de fapt,
respectiv cu caracterul fraudulos al înregistrărilor în contabilitatea societăţilor comerciale, instanţa de apel va analiza criticile
apărării inculpaţilor referitoare la aspectele fiscale (accize şi TVA) ce decurg din înregistrările frauduloase şi implicit criticile
referitoare la expertiza dispusă în cadrul cercetării judecătoreşti din apel într-o secţiune distinctă referitoare la soluţionarea
acţiunii civile.
Astfel, expertiza dispusă în cauză în cursul urmăririi penale şi completată de instanța de fond a ajuns la următoarele
concluzii cu privire la aspectele de ordin contabil:
1)Achiziţia de motorină de către Sc Excella Real Grup Srl
În perioada mai 2011-iulie 2012, societatea achizitoare de motorină neaccizată Sc Inkasso Jobs Srl cumpăra
motorina din Oil Terminal şi vindea motorina Sc Excella Real Grup Srl.
2)Achiziţia de ţiţei
Conform facturilor analizate de expertiza contabilă de la dosarul cauzei, în perioada mai 2011-iulie 2012 Sc Excella
Real Grup Srl a achiziţionat ţiţei în lipsa căruia nu se putea prelucra tehnologic motorina cumpărată în regim suspensiv de
accize în vederea transformării în combustibil slab accizabil, pe următoarele filiere:
a) Royal House-Divers Zootehnic-Accesing Perfect-M&S Market-Excella Real Grup (mai-iunie 2011);
b) Royal House-Divers Zootehnic-M&S Market-Excella Real Grup (iulie –septembrie 2011);
c) Royal House-Divers Zootehnic-Romerom Grup-Inkasso Jobs-Excella Real Grup (octombrie 2011-februarie 2012);
d) Royal House-Partener Nobless-Romerom Grup-Inkasso Jobs-Excella Real Grup (martie 2012-mai 2012);
e) Romerom Grup-Inkasso Jobs- Excella Real Grup (pentru luna iunie 2012, Sc Partner Nobless Srl nu a întocmit facturi
astfel că nu s-a putut determina furnizorul iniţial al facturilor de ţiţei).
Conform actelor contabile, transportul ţiţeiului a fost realizat de către Sc Rad Trans Concept Srl.
3)Vânzarea de combustibil slab accizabil
În aceeaşi perioadă, conform actelor contabile Sc Excella Real Grup Srl a vândut combustibilul prelucrat prin
procesul tehnologic de amestecare a ţiţeiului cu motorina astfel:
a) Excella Real Grup-Yncos Maritime-Bitum&Oil;
b) Excella Real Grup-Millenium Energy-Cibin Distribution-Gabros Invest.
4)Achiziţia de motorină de către Benz Oil şi Ana Oil
SC Benz Oil SRL şi SC Ana Oil SRL au înregistrat în contabilitate documente justificative care atestau
achiziţionarea de motorină de la
a) Cibin Distribution-Ana Oil (rapoarte de încercare de la producătorul Rompetrol Rafinare SA către Rompetrol – Depozit
Zărneşti);
b) Agro Line Express-Ana Oil (rapoarte de încercare de la Oil Terminal către Lukoil Romania, precum şi de la producătorul
Rompetrol Rafinare SA la Rompetrol – Depozit Zărneşti);
c) Klass Logistic-Benz Oil (origine declarată Rompetrol Downstream);
d) Premium Oil Distribution-Benz Oil (declaraţie de conformitate de la Oscar Downstream)
e) Belona Sistem-Benz Oil
f) Business Global- Benz Oil.
Conform actelor contabile, transportul motorinei a fost realizat de către Sc Rad Trans Concept Srl şi Sc Crivas
Logistics Srl.
Circuitul combustibilului a scos în evidenţă implicarea unor societăţi comerciale care nu au depus bilanţ contabil şi
a căror prezenţă în cadrul relaţiilor comerciale a probat, coroborată cu declaraţii ale inculpaţilor şi martorilor, caracterul fictiv
287
al achiziţiei de ţiţei destinat prelucrării motorinei şi transformării acesteia în combustibil slab accizabil, caracterul fictiv al
vânzării de combustibil uşor accizabil, vânzarea motorinei de către antrepozitarul fiscal cu încălcarea interdicţiei prevăzute de
lege.
Lipsa unui proces real de achiziţie şi lipsa unui furnizor real al petrolului (ţiţeiului) care ar fi trebuit să fie folosit
în antrepozitul fiscal Sc Excella Real Grup Srl (administrator Guliu George), în procesul tehnologic de producere a
combustibilului slab accizabil, dar care a fost transportat fictiv de către Sc Rad Trans Srl (societate controlată de Jugănaru
Andrei Florin) şi înregistrat fictiv în contabilitate de către Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana
Din cele ce preced, în ceea ce priveşte circuitul de achiziţie a ţiţeiului brut având ca beneficiar final Sc Excela Real
Grup Srl, rezultă că Sc Royal House Srl a fost, conform facturilor, furnizorul iniţial. Cu privire la această societate
comercială, prin adresa nr.306641 din 7.12,2012 înregistrată la SAF-AIF Constanţa sub nr.13846/21.12.2012, IPJ Constanţa a
comunicat faptul că din verificările efectuate în teren şi din discuţia cu proprietarul imobilului în care îşi avea sediul Royal
House nu se cunoaşte nimic despre existența acestei firme şi nici despre administratorul firmei Niţă Maria Georgeta. De
asemenea, S.C. Corona Trust Ipurl în calitate de lichidator al Sc Royal House Srl a comunicat faptul că nu a fost identificată
societatea şi nici foştii reprezentanţi ai acesteia, ultimul bilanţ depus de societate fiind pentru anul 2009 (astfel cum rezultă
din baza de date furnizate de Ministerul Finanţelor Publice portal fiscnet.ro.). În consecinţă, pentru perioada mai 2011-iulie
2012 nu există acte contabile sau bilanţ contabil pentru Sc Royal House Srl.
În ceea ce priveşte Royal House, prin sentinţa nr.2886 din 12.04.2011, definitivă, pronunţată de tribunalul
Constanţa în dosarul nr.2500/118/2011, în soluţionarea cererii Oficiului Naţional al Registrului Comerţului privind
dizolvarea judiciară prin oficiul registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanţa pentru Royal House s-a dispus
dizolvarea judiciară şi publicarea hotărârii pe cheltuiala titularului cererii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Pe
cale de consecinţă, contractele încheiate de Divers Zootehnic şi Partener Nobless cu Royal House în perioada mai 2011- iunie
2012 au reprezentat contracte încheiate cu o societate comercială după ce o instanţă de judecată dispusese dizolvarea acesteia.
Dintre celelalte firme care conform actelor contabile se interpuneau între Sc Royal House Srl şi Sc Excella Real
Grup Srl:
- Sc Divers Zootehnic Srl şi Sc Partener Nobless Srl erau controlate de Belba Nicolae şi au fost folosite ulterior
pentru retrageri mari de numerar de la unităţile bancare, folosindu-se borderouri false de achiziţie de cereale;
- Sc M&S Market Srl, Sc Accesing Perfect Srl, Sc Romerom Group Srl, Sc Inkasso Jobs erau controlate în fapt de
Chirvăsitu Dumitru.
Probele de mai sus confirmă caracterul fictiv al achiziţie de ţiţei de către Sc Excella Real Grup Srl prin circuitul Sc
Royal House Srl, Sc Divers Zootehnic Srl, Sc Partener Nobless Srl, Sc M&S Market Srl, Sc Accesing Perfect Srl, Sc
Romerom Group Srl şi Sc Inkasso Jobs.
Caracterul fictiv al achiziţiilor de ţiţei a fost recunoscut doi dintre inculpaţi încă din faza de urmărire penală şi
confirmat prin declraţiile date în apel (Chirvăsitu Dumitru declaraţie din data de 05.06.2014: Achiziţiile de ţiţei au fost
realizate doar scriptic de la Romerom Group Srl, în realitate S.C. Inkasso Jobs Srl. nu a cumpărat niciodată ţiţei pe care
ulterior să-l revândă la SC Excella Real Grup Srl, Chirvăsitu Dumitru declaraţia din faţa instanţei de apel din data de 27
iunie 2017: iar importul de ţiţei a fost fictiv mi-am dat seama mult mai târziu.(...)efectiv nu am încărcat nicio maşină cu ţiţei
cum ar fi trebuit (…)Guliu George declaraţie din data de 27 mai 2014: Sc Excella Real Grup Srl nu producea combustibil
lichid greu, aşa cum era menţionat în autorizaţia de funcţionare… de fapt, cumpăram motorină, vindeam motorină însă
declaram la organele statului că vindem CLG), Guliu George declaraţie din data de 17 mai 2017 dată la instanţa de apel.(…)
Reprezentantul Ministerului Public: este o schimbare a declaraţiilor, faţă de afirmaţia că Sc Excella Real Grup Srl producea
CLG?Inculpat: nu producea CLG, îmi menţin declaraţia dată anterior. Întrebați-i pe ceilalți inculpaţi care nu şi-au
recunoscut faptele ce se făcea cu motorina importată. Nu îmi aduc aminte prea bine din 2012 ce făcea fiecare. Repet că îmi
menţin declaraţiile date în faza de urmărire penală.
Achiziţia fictivă de ţiţei a fost reflectată în contabilitate ca o achiziţie reală, inclusiv prin înregistrarea unor facturi
de transport. Astfel, circuitul nereal de achiziţie a petrolului (ţiţeiului) a fost susţinut de documente justificative fără
corespondent în realitate (rapoarte de producţie, bonuri de consum al materiilor prime) precum şi înregistrări în contabilitate
realizate de contabila Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana (conform registrelor contabile ale căror consemnări au fost
confirmate de administratorul Sc Excella Real Grup Srl, inc. Guliu George, la data de 16 mai 2017, în faţa instanţei de apel:
de toată activitatea contabilă se ocupa dna Cozma Mariana, iar de angajări mă ocupam eu. Dna Cozma Mariana se ocupa
de toate actele, inclusiv de notele interne şi notele de recepţie. Nu o controla nimeni). Tot în aceeaşi perioadă, 2011 – 2012,
Sc Rad Trans Concept Srl a emis către Excella Real Grup facturi de transport ţiţei brut în valoare totală de 3.255.543,86 lei,
pe care Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana le-a înregistrat în contabilitate deşi aceste servicii nu fuseseră în realitate prestate,
determinând astfel majorarea masei cheltuielilor cu suma de 2,625,438.61 lei şi diminuarea impozitului pe profit, respectiv
micșorarea T.V.A. datorat bugetului de stat.
Societăţile comerciale Accesing Perfect, SC Carpatic Division, Energrom Supply Service, Cibin Distribution,
Agroline Expres care au avut relaţii comerciale în circuitul care a fost declanşat de achiziţionarea motorinei de la Oil
Terminal transportarea acesteia la Sc Excella Real Grup şi apoi la Benz Oil şi Ana Oil nu au avut o activitate comercială
licită, erau controlate de către membrii grupului infracţional organizat, rolul acestora fiind doar acela de a pune la
dispoziţie înscrisurile pentru a ascunde sursa impozabilă şi taxabilă, precum şi pentru a ascunde operaţiunile reale ale
grupului infracţional;
Declaraţiile martorilor din faza de urmărire penală şi de cercetare judecătorească la instanţa de fond coroborate
cu declaraţiile inculpaţilor din faza de apel şi cu documentele contabile indică faptul că societăţile nou înfiinţate erau în
realitate constituite în scopul săvârşirii de infracțiuni, ca instrumente de evaziune fiscală, fără o administrare reală în
sprijinul scopului licit declarat la înfiinţare în actele constitutive:
Astfel rolul fictiv al activităţii firmelor este susţinut în declaraţia inc Jugănaru Andrei Florin dată în şedinţa publică
din 17 aprilie 2018: (…) Toate firmele aveau sediul social la un avocat, activitatea se desfăşura la terţi. Eram notificaţi prin
288
email sau prin telefon în momentul în care ajungea la adresa respectivă un plic, indiferent de expeditor (ANAF, Garda
financiară), iar de cele mai multe ori eu ridicam corespondenţa. De cele mai multe ori, simpla primire a unei corespondenţe
de tipul celei menţionate anterior determina schimbarea firmei prin care se derulau activităţile(..)
Declaraţia lui Preda Emilian Dumitru de la data de 17 octombrie 2018: (…) Se aducea motorină în depozit iar totul
era coordonat de către Nemeş Radu. Acolo stăteau maşinile 10 ore, 24 de ore, niciodată nu a existat vreun amestec al
combustibilului. De acolo pleca motorina.(…) De acolo, se distribuia marfa la Ghişe Pavel, la Moldovan ale căror firme s-
au înfiinţat de către Jugănaru Andrei prin „oameni de paie”.(…)
În acelaşi sens declaraţia lui Belba Nicolae dată la 17 aprilie 2017: (…)La bancă nu eram trimis în nicio calitate,
băieţii, Ionuţă Mircea Grigore şi Stănuleţ erau trimişi la bancă şi îmi aduceau banii mie, aceşti băieţi erau acaparaţi de
Chirvăsitu Dumitru, adică au fost luaţi ca un fel de soldaţi. Chirvăsitu Dumitru l-a luat pe tatăl lui Ionuţă Mircea Grigore şi
într-un dosar aflat pe rolul unei instanţe la Călăraşi. I-a angajat pentru că a văzut că aveau nevoie de bani, oamenii fiind
mulţumiţi de salariu nu erau interesaţi ce se întâmplă mai departe. Chirvăsitu i-a asigura că nu se va întâmpla niciodată
nimic, de exemplu Ionuţă Mircea Grigore căruia îi veneau notificări ca urmare a unui dosar al tatălui său, Ionuţă Mircea, i-
a cerut ajutorul domnului Chirvăsitu care i-a spus să stea liniştit că nu se întâmplă nimic, că îl ajută el, după care n-a mai
răspuns la telefon. Ionuţă Mircea Grigore şi Stănuleţ aveau două societăţi pe numele său, respectiv Divers Zootehnic pe
numele lui Ionuţă şi Partener Nobless pe numele lui Stănuleţ Petrică. Banii pentru constituirea acestor societăţi au fost
primiţi de mine de la Guliu, iar eu i-am dat celor doi, Ionuţă şi Stănuleţ.(…)Divers Zootehnic şi Partener Nobless nu au
achiziţionat niciodată cereale, scoteau banii din bancă în numerar pentru achiziţia de cereale pentru că doar în acest fel se
puteau scoate banii respectivi pe borderou.(…) La sediul Divers sau Partener nu era nicio persoană care să lucreze. Doar
Guliu prin relaţiile sale la Constanţa spune „vezi că este un control” la Divers Zootehnic sau Partener Nobless, iar
de la Vrînceanu.(…) La sediul Divers Zootehnic sau Partener Nobless nu era nimeni, aşa încât este clar că tot cineva din
cadrul organelor de control anunţa data la care urmau să se prezinte şi la acea dată Guliu mă trimitea pe mine să-l duc pe
Ionuţă la sediul Divers Zootehnic împreună cu actele contabile necesare controlului, nu venea nici un contabil cu noi, dar
actele contabile le primeam de la doamna Mariana Cozma.(…) doamna Cosma a făcut un contract între Divers Zootehnic şi
Romerom ca şi cum ar fi cumpărat CLG sau CLU.(…) Cu oamenii pe care i-a adus Chirvăsitu Dumitru, respectiv Lorinschi
Gerogeta şi Ursu Alina, îşi lua 5.000 euro pe o persoană. Pentru oamenii pe care îi aducea ca să facă o societate fictivă
Chirvăsitu îi cerea lui Guliu sau lui Jugănaru 5.000 de euro.
Declaraţiile inculpaţilor sunt susţinute de martori şi de documentele contabile care atestă faptul că respectivele
societăţi comerciale nu au depus bilanţ contabil.
Astfel, martorul Ionuţă Mircea (vol.34 dosar urm. pen) a declarat, la 24 septembrie 2012, în legătură cu modul în
care se desfăşura activitatea persoanei juridice S.C. Accesing Perfect SRL sub controlul strict al inc. Chirvăsitu Dumitru şi
modul în care se scoteau sume mari de bani în numerar din contul acestei societăţi: ”(...) Costică m-a întrebat dacă am
nevoie de bani, iar eu i-am răspuns că nu am bani şi aş avea nevoie. Atunci mi-a precizat că are o cunoştinţă care ar dori să
facă o afacere cu mine. (…)De fapt, Mitică dorea să preiau eu această firmă şi să fiu administrator unic al acesteia. I-am
spus că eu nu mă pricep la aşa ceva, însă Mitică m-a asigurat că se va ocupa el de tot ce era necesar, însemnând acte,
bancă, notar, etc. În aceste condiţii am fost de acord(…). Ne-am întâlnit a doua zi în punctul amintit, Mitică fiind însoţit de
Costică (Tică). În maşina lui Mitică mi-a prezentat nişte hârtii, explicându-mi că de fapt era acceptul meu de a-i permite lui
Mitică să se ocupe de formalităţile privind preluarea societăţii. După ce am semnat acele înscrisuri, Mitică mi-a oferit 500
de lei, urmând să mă sune ulterior când va trebui să mergem la notar, bancă şi alte autorităţi. (…)am mers împreună pe la
băncile din zona gării şi unde mi-a cerut să mă interesez dacă pot deschide un cont pe societatea pe care ar fi trebuit să o
preiau. De la funcţionarii bancari am aflat că nu era posibil acest lucru fără sa ştiu contul Sc Accesing Perfect Srl, căci aşa
se numea societatea pe care urma să o preiau.
Cu privire la modul în care fiul meu a ajuns şi el să fie administrator, arăt faptul că tot prin acest Tică sau prin fiul
său, Constantin Alin Gheorghe care la rândul său învârtea astfel de societăţi, a început din anul 2010 să administreze o
societate care avea ca obiect comerţ cu cereale.
Precizez faptul că fiul meu mergea la bancă, însoţit de Daniel, un individ brunet care îşi dăduse numele de Mihai
şi care lua toţi banii pe care îi scotea fiul meu din bănci. La începutul acestei activităţi fiul meu primea 1000 de lei şi,
treptat, a ajuns la 3000 de lei.(…)Fiindu-mi prezentate fotografiile recunosc pe Mitică ca fiind Chirvăsitu Dumitru (..).”
Tot în cadrul Sc Accesing Perfect Srl, într-o altă perioadă a fost administrator martora Gimpirea Florentina, care la
data de 31 iulie 2012 a declarat (...) ”Prin luna august - septembrie 2010, l-am cunoscut pe numitul Mitică din comuna
Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. (…)domnul Mitică m-a întrebat dacă am un loc de muncă, iar eu i-am răspuns că
nu şi că avem o situaţie materială proastă. Apoi s-a angajat că îmi va rezolva el problema legată de serviciu, spunând că o
să-mi găsească loc de administrator. Eu nu cunosc semnificaţia funcţiei de administrator, dar am acceptat, gândindu-mă că
voi primi un salariu. (…)În urmă cu două luni am început să primesc la locuinţa mea tot felul de hârtii de la poliţie şi de la
finanţe şi din care rezultă că, în calitate de administrator al Sc Accesing Perfect Srl, am datorii faţă de bugetul de stat.(…).
Fiindu-mi prezentată fotografia numitului Chirvăsitu Dumitru (fiul lui Constantin şi Elena, născut la data de 27.06.1969 în
Constanţa, judeţul Constanţa), îl recunosc ca fiind domnul Mitică care mi-a propus să fiu administrator. ”
Similar situaţiei prezentate anterior, care indică faptul că administratorii firmelor erau racolaţi dintre persoane cu o
situaţie materială precară şi fără cunoştinţele administrative sau experienţa necesară pentru a înţelege activitatea firmei
controlată de inc. Chirvăsitu Dumitru şi Guliu George, martora Lorinczi Georgeta, explică la 31 iulie 2012, (vol. 34 dosar
urm. pen.) modul în care a fost racolată pentru a înfiinţa societatea comercială Carpatic Division: ” (....)În luna iunie 2011,
Paler Elena, pe care o cunoşteam de mică, a venit şi m-a întrebat dacă nu doresc să câştig nişte bani în plus. Eu am fost de
acord, însă i-am atras atenţia să nu fie ceva ilegal. (...) A doua zi, după ce mi-am dat acordul, am mers cu Paler Elena în
municipiul Constanţa, undeva pe lângă Casa de Cultură şi acolo ne-am întâlnit cu Chirvăsitu Dumitru, care s-a recomandat
ca fiind „Mitică”. Apoi, am deschis şi o linie de corespondenţă online cu banca. Eu mărturisesc că nu ştiu ce înseamnă
„online”. Am mers apoi la un notar, unde am semnat o procură, prin care îl împuterniceam pe Guliu George, să fie partener
cu mine, căci aşa mi-a spus Chirvăsitu Dumitru. De la notar i-a emis o hârtie de culoare galbenă care a rămas în posesia lui
Guliu George. ”
Similar, martorul Dascălu Gabriel, persoană care a administrat conform actelor societatea comercială Energrom
Supply Service, dar care avea dificultăţi să citească şi să scrie (dificultăţi consemnate ca atare în declaraţia de la urmărire
289
penală ”Întrucât numitul Dascălu Gabriel a precizat că are dificultăţi să citească şi să scrie, la audiere participă doamna
Bolda Andreea Gabriela, în calitate de martor asistent ”) a declarat, la data de 31 iulie 2012: ” (...)I-am spus că eu nu am
acte şi Paler Elena mi-a spus că îl va suna pe un anume Mitică şi dacă acela va fi de acord să îmi dea o sumă de bani să îmi
fac acte, va merge ea cu mine şi mă va ajuta să îmi fac carte de identitate. A doua sau a treia zi, Mitică i-a dat bani lui Paler
Elena şi am mers împreună la Medgidia, unde mi-a fost făcută carte de identitate, emisă la 12.10.2011. În seara aceea am
fost cazat la un hotel, iar în ziua următoare ne-am întors la Camera de Comerţ, dar şi în biroul unde am fost întrebat de
„firma de ulei”. Apoi, Florin mi-a notat ceva pe o bucăţică de hârtie şi mi-a dat 250 lei, trimiţându-mă să achit ceva la o
bancă din apropiere, el spunând că va merge în altă parte. Mitica mi-a cerut să nu discutăm la telefon despre faptul că el ne-
a angajat la firmă(…). Arăt că îl recunosc numai pe Chirvăsitu Dumitru. ”
De asemenea, confirmând acţiunile premeditate şi de natură a proba un program infracţional comun în cadrul
grupului organizat, Ursu Mihaela Irina, administrator Sc Cibin Distribution Srl, persoană care nu ştie să scrie şi să citească
(conform menţiunilor din declaraţia dată la urmărire penală Întrucât numita Ursu Mihaela-Irina a precizat că nu ştie să scrie
şi să citească, la audiere participă doamna Bolda Andreea Gabriela, în calitate de martor asistent ), a declarat la data de 31
iulie 2012: ”(...)În toamna anului 2011, la mine a venit Paler Elena, care mi-a propus să mă angajez la o firmă, să fiu
administrator. Eu am spus că nu ştiu ce înseamnă să fiu administrator pentru că nu ştiu carte şi să îmi explice. (…)Am mers
la un bar din apropiere, unde am intrat în toaleta localului şi m-a pus să semnez vreo 10 sau 20 de file de culoare galbenă.
Nu ştiu ce scria pe ele şi nici Paler Elena nu mi-a explicat nimic cu privire la scopul acelor hârtii. De câte ori îi ceream să
prezinte acele hârtii cumnatului meu sau surorii mele, care ştiu să citească, Paler Elena îmi spunea că nu este voie să fie
văzute acele hârtii. Precizez că primeam lunar sume de bani între 700 şi 1000 lei de la numitul Chirvăsitu Dumitru, cu care
mă întâlneam în gara din municipiul Constanţa.”
La aceeaşi dată, 31 iulie 2012, sora martorei Ursu Mihaela, martora Ursu Alina, administratorul societăţii
comerciale Agroline Expres a declarat: (...)”Paler Elena (..)mi-a propus şi mie să fiu administrator la o firmă pentru că avea
nevoie Chirvăsitu Dumitru. Am acceptat şi în aceeaşi zi m-am întâlnit cu Chirvăsitu Dumitru în autogara Constanţa(…).
Chirvăsitu Dumitru m-a întrebat dacă eu sunt soţia lui Dascălu Gabriel şi după ce i-am confirmat acest lucru, Chirvăsitu
mi-a dat nişte hârtii în mână şi mi-a spus să le semnez, după care mi-a dat 100 lei. (…)Chirvăsitu a mers şi a achitat
deschiderea unui cont. La notariat, de asemenea, Chirvăsitu a achitat taxele. Chirvăsitu îl cunoştea pe notar sub numele de
George.(…)”
Cele de mai sus probează faptul că Sc Accesing Perfect Srl, Sc Carpatic Division Srl, Sc. Energrom Supply Service
Srl, Sc Cibin Distribution Srl, Sc Agroline Expres Srl nu au avut o activitate comercială licită fiind controlate de către
membrii grupului infracţional organizat şi având rolul de a pune la dispoziţie înscrisurile pentru a ascunde sursa impozabilă şi
taxabilă, precum şi pentru a ascunde operaţiunile reale ale grupului infracţional.
Caracterul fictiv al activităţii societăţilor comerciale, respectiv faptul că acestea nu au plătit accize şi TVA pentru
motorina vândută rezultă şi din datele referitoare la societăţile care au furnizat motorină către Ana Oil şi Benz Oil şi care nu
au depus bilanţuri contabile. Astfel, suplimentul la raportul de expertiză contabilă a extras de pe site-ul Ministerului de
Finanţe datele privind societățile care au furnizat motorină către Ana Oil şi Benz Oil din care rezultă:
- Sc Cibin Distribution Srl nu a depus bilanţ contabil pentru perioada 2010, 2011 şi 2012;
- Sc Gabros Invent Strategies Srl nu a depus bilanţ contabil pentru perioada 2011 şi 2012;
- Sc Agroline Expres Srl nu a depus bilanţ contabil pentru perioada 2010, 2011 şi 2012;
- Sc Belona Sistem Srl nu a depus bilanţ contabil pentru perioada 2010, 2011 şi 2012;
- Sc Business Global Lighting Srl nu a depus bilanţ contabil pentru perioada 2011 şi 2012.
Cele de mai sus, probează faptul că circuitul evazionist a avut o organizare de natură a ascunde sursa taxabilă şi
sursa impozabilă, prin înregistrarea în contabilitate a unor operaţiuni nereale.
Lipsa procesului tehnologic real în antrepozitul Sc Excella Real Grup Srl (administrată de Guliu George) prin
care să se fi transformat motorina achiziţionată fără accize de Sc Inkasso Jobs Srl (societate controlată de Chirvăsitu
Dumitru) în combustibil slab accizabil a fost ascunsă prin actele contabile întocmite de Vrânceanu (fostă Cozma) Mariana.
Transportul motorinei achiziţionată pentru procesarea în scopul obţinerii de combustibil inferior, slab accizabil, fără ca
autocisternele să fi fost descărcate sau desigilate prin Sc Rad Trans Srl şi Sc Crivas Logistics Srl (firme controlate de
Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian), la câteva ore de la momentul intrării în curtea antrepozitului Sc Excella
Real Grup Srl direct către Ana Oil şi Benz Oil
Lipsa unui proces real de producţie a combustibilului slab accizabil de către Excela Real Group rezultă şi din
diferenţa dintre situaţia privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de produse energetice depuse de
Excela Real Group la Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa comparativ cu datele înregistrate în
contabilitate, rezultând pentru perioada mai 2011 – mai 2012 o diferenţă între situaţia comunicată DJAOV Constanţa
(65.322.550) şi situația înregistrată în contabilitate (56.939.753) de 8.382.797 kg. De asemenea, instanţa constată că avizele
de expediţie de la factura MIL77/25.10.2011 se emite Milenium Energy către Cibin Distribution şi Gavros Invent în schimb
se întocmeşte o singură factură către Cibin care se regăseşte înregistrată în jurnalul de vânzări. În luna ianuarie 2012 s-au
regăsit avize identice din punct de vedere al numărului, datei, cantităţii, şoferului şi numărului auto, din relaţia Milenium
Energy - Cibin Distribuiton, cu cele emise în relaţia Milenium Energy- Gavros Invent. Diferenţele constau în preţul unitar,
fapt ce a determinat diferenţe ale valorilor. De asemenea avizele din relaţia Milenium Energy – Cibin Distribuition nu se
regăsesc înregistrate în contabilitatea Milenium, nu conţin nicio semnătură sau ştampilă.
Faptul că societățile comerciale, implicate în achiziţionarea ţiţeiului necesar prelucrării motorinei în cadrul Sc
Excella Real Grup Srl, erau administrate de persoane care nu cunoșteau nimic despre activitatea desfășurată precum şi lipsa
unui circuit real de achiziţie a ţiţeiului provenind de la Sc Royal House Srl, se coroborează cu probele care dovedesc faptul că
motorina achiziționată de Sc Excella Real Grup Srl prin Sc Inkasso Jobs Srl nu era supusă niciunui proces tehnologic de
natură să justifice activitatea declarată și anume cea de antrepozit fiscal. Astfel, declarațiile martorilor șoferi ai
autocisternelor Sc Rad Trans Srl şi Sc Crivas Logistics Srl probează faptul că încărcau motorină de la Oil Terminal și după o
staționare de câteva ore la Sc Excella Real Grup Srl, fără ca cisternele să fie descărcate, plecau mai departe spre Ana Oil și
Benz Oil:
290
- declaraţia martorului Anton Vasile – Irinel, angajat Sc Rad Trans Srl, de la data de 08 august 2012 (vol.34, dosar
urm. pen.) care arată faptul că motorina nu era supusă niciunui proces tehnologic în incinta SC Excella Real Grup SRL:
”(...)După ce părăseam incinta Oil Terminal, ne deplasam cu cisternele în curtea S.C. Excella Real Grup SRL din Nicolae
Bălcescu. Parcam maşinile în curte şi aşteptam 10-12 ore, până când veneau actele şi puteam pleca către Sibiu sau Mediaş.
În acest interval de timp de 10-12 ore, la maşini nu se umbla, acestea nu erau descărcate şi încărcate cu altceva. (…)
La data de 06.04.2015,în cadrul cercetării judecătoreşti la instanţa de fond, acelaşi martor, Anton Irinel Vasile a
adăugat: (…)După ce încărcam cisternele la Oil Terminal (…)la Nicolae Bălcescu eram aşteptaţi. Stăteam efectiv în maşină.
Am bănuit că aşteptau comanda ca să plece marfa, dar de fapt ceea ce aşteptam erau actele pe care le primeam de la
persoanele care asigurau paza acelui loc.(…). Cisternele erau sigilate, nu se umbla la acestea. (…) (…) La cisterna mea nu
se umbla, venea cineva de la Nicolae Bălcescu şi schimba sigiliul în prezenţa mea. (…)
- declaraţia martorului Belu Ion de la data de 08 august 2012 (vol.34, dosar urm. pen.) confirmă declaraţia
martorului Anton Vasile Irinel şi arată atât faptul că motorina nu era supusă niciunui proces tehnologic în incinta SC Excella
Real Grup SRL, ” (...)Din toamna anului trecut, sunt angajat al Crivas Logistic, procedura de angajare efectuând-o tot cu
inc. Juganaru Andrei Florin. După ce am semnat contractul, am primit alt cap-tractor, iar cisterna a rămas aceeaşi.(…)
După ce părăseam incinta Oil Terminal, ne deplasam cu autocisternele în curtea Sc Excella Real Grup Srl din comuna
Nicolae Bălcescu. Parcam maşinile în curte (…). În continuare, aşteptam între 12 şi 24 de ore. Nu ştiu de ce aşteptam, însă
aceasta era regula. în acest interval de timp de 12-24 ore, la maşini nu se umbla, acestea nu erau descărcate şi încărcate cu
altceva. Niciodată, autocisterna pe care eu am condus-o nu a fost descărcată la sediul S.C. Excella Real Grup SRL din
comuna Nicolae Bălcescu. După ce ne luam actele necesare transportului către destinaţie, de la S.C. Excella Real Grup SRL
de deplasam către Sibiu sau Mediaş(…).
La data de 04.05.2015, acelaşi martor Belu Ion, şofer la Sc Crivas Logistics Srl şi Sc Rad Trans Srl, a declarat în
faţa instanţei de fond: Ştiu că încărcam motorină de la Oil Terminal Constanţa, transportul îl efectuam împreună şi cu alte
cisterne, eram nu numai de la Crivas ci şi de la Rad Trans. (…) După ce luam documentele şi se sigilau cisternele, plecam la
Sc Excella, în Nicolae Bălcescu. Lăsam actele la paznic, rămânea acolo peste noapte. Ziua stăteam de obicei la încărcat şi
aşa se întâmpla că ajungeam noaptea. (…) Motorina pe care o luasem din Oil Terminal, o transportam la Ana Oil şi Benz
Oil, iar menţiunea referitoare la desigilare le-am făcut pentru că le găseam dimineaţa la plecare desigilate şi veneau alte
documente împreună cu alte sigilii. (…)
Declaraţiile martorilor Anton Vasile-Irinel şi Belu Ion sunt susţinute şi de declaraţia lui Grigore Marius şofer la Sc
Rad Trans Srl de la data de 07.09.2015 în care se arată, în mod concordant cu declaraţiile ce preced, atât că motorina nu era
supusă niciunui proces tehnologic în incinta SC Excella Real Grup SRL: (…)am efectuat transporturi de combustibil din Oil
Terminal Constanţa. Potrivit documentelor de transport, combustibilul pe care îl încărcam acolo era motorină şi presupun
că în autocisternă era încărcată chiar motorină. (…)După ce plecam din Oil Terminal cu autocisterna încărcată cu
motorină, mergeam în com. Nicolae Bălcescu, în curtea firmei Sc Excella Real Grup Srl. Parcam maşinile în interiorul curţii
respectivei societăţi şi aşteptam 12 sau poate chiar 24 de ore. În acest interval de timp, motorina nu era descărcată din
autocisternă. După expirarea acestui interval de timp(…)Majoritatea transporturilor de motorină când plecam din com.
Nicolae Bălcescu, le făceam către Ana Oil din Sibiu, respectiv către Benz Oil din Mediaş. (…)
Declaraţiile de mai sus se coroborează cu declaraţiile unora dintre inculpaţi descriu circuitul evazionist, inclusiv
faptul că motorina de la Oil Terminal nu era prelucrată de Sc Excella Real Grup Srl, iar cantitățile trecute în contabilitate erau
calculate de contabila Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana pe baza rețetelor tehnologice primite de la angajaţi ai Sc Excella
Real Grup Srl şi nu pe baza cantităţilor de la debitmetru:
- declaraţie de inculpat dată de Chirvăsitu Dumitru din 27 iunie 2017, în cadrul cercetării judecătoreşti la instanța de
apel, privind caracterul fictiv al unora dintre importuri: Au existat două importuri de motorină şi de ţiţei. Importul de
motorină a fost făcut conform legii, iar importul de ţiţei a fost fictiv mi-am dat seama mult mai târziu.(...);
- lipsa producţiei de CLG este menţionată şi în declaraţia lui Guliu George din data de 16 mai 2017, în cadrul
cercetării judecătoreşti la instanța de apel, cu privire la activitatea Sc Excella Real Grup SRL este în sensul: Inculpat: nu
producea CLG, îmi menţin declaraţia dată anterior. Întrebați-i pe ceilalți inculpaţi care nu şi-au recunoscut faptele ce se
făcea cu motorina importată. Nu îmi aduc aminte prea bine din 2012 ce făcea fiecare. Repet că îmi menţin declaraţiile date
în faza de urmărire penală. Nu ştiu ce făceau ceilalţi inculpaţi cu motorina.
- declaraţie dată de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana la 20.07.2012 (...)Cu privire la livrarea combustibililor
inferior afirmaţi ca fiind produşi de inculpatul Guliu George, precizez că nu am primit niciodată valoarea
debitmetrului care să ateste cu exactitate cantitatea livrată către beneficiari(...), iar ulterior, 04.09.2012: (…)în legătură cu
activitatea de producţie a S.C. Excella Real Grup S.R.L:, s-a stabilit (…), sortimentele ce urmau a se fabrica împreună cu
reţelele de fabricaţie. Acestea din urmă mi-au fost puse la dispoziţie de inc. Guliu George, urmând să operez în softul
contabil consumurile specifice fiecărui sortiment în parte. Aceste date se regăsesc în evidenţa contabilă a Sc Excella Real
Grup Srl. În baza acestor consumuri specifice întocmeam bonurile de consum şi notele de predare pentru produsele finite,
acestea fiind păstrate în arhiva societăţii.(…)
- declaraţie dată de Preda Emilian Dumitru la 17 octombrie 2018, în cadrul cercetării judecătoreşti la instanța de
apel, conform căreia în infracţiunea de evaziune fiscală au fost implicaţi toţi cei care cunoşteau că caracterul fictiv al
prelucrării combustibilului la Sc Excella Real Grup:(…) Îl cunosc pe Nemeş, pe Moldovan, pe Ghişe, pe Jugănaru, pe
Chirvăsitu, pe şoferii care au fost la Jugănaru şi pe şoferul care a fost la Nemeş, adică pe aproape toţi din dosar. Se aducea
motorină în depozit, iar totul era coordonat de către Nemeş Radu. Acolo stăteau maşinile 10 ore, 24 de ore, niciodată nu a
existat vreun amestec al combustibilului. De acolo pleca motorina.(…). Motorina stătea 10,24 de ore pentru a se spune că se
face un produs, dar nu se făcea nimic.(…).
- același rol era descris în declarația dată de Jugănaru Andrei Florin la 17.04.2018, în cadrul cercetării judecătoreşti
la instanța de apel:(…)Răspuns: nu au existat diferenţe de produs între ceea ce scria pe factură şi ce exista în maşină.
(…)Teoretic, toţi şoferii transportau motorină către Benzoil de la Mairon. (…) Se pleca cu acte de combustibil şi se
transformau în acte de motorină pe traseu. Actele de schimbau la ieşirea de pe poartă de la Oil Terminal. (…)În documente
apărea că achiziţionez de la Excella combustibil, în fapt era motorină Euro 5.(…). Către Ana Oil şi Benzoil vindeam
motorină.(…)
291
Conform datelor aflate la dosarul de urmărire penală cu referire la normele metodologice, orice plătitor de acciză
care livrează produse accizabile unei alte persoane are obligaţia de a-i emite acestei persoane o factură. Factura trebuie să
respecte prevederile art.155 din Codul fiscal. În cazul antrepozitarilor autorizați, destinatarilor înregistraţi sau al expeditorilor
înregistraţi, aceştia au obligaţia de a înscrie în facturi codul de accize la rubrica aferentă datelor de identificare. Pentru
livrările de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale cu excepţia livrărilor în regim suspensiv de accize, factura
trebuie să cuprindă distinct valoarea accizei pentru fiecare produs sau, dacă nu se datorează accize în urma unei exceptări
scutit, menţiunea „exceptat de accize” (norma metodologică 107). Cu toate că în normele metodologice aprobate prin HG
nr.44/2004 de punere în aplicare a Codului fiscal la pct.107 sunt prevederile anterior menţionate, în niciuna dintre facturile
din cadrul contractual desfăşurat între Inkasso Jobs şi Sc Excela Real Group Srl, conform contractului din 12.02.2011, nu este
trecut codul de accize (fila 32, expertiză, volumul 44 dup) , tocmai pentru a face dificilă identificarea produsului în circuitul
evazionist. Rapoartele de încercare întocmite de Oil Terminal au număr unic care se acordă în ordine cronologică începând cu
data de 1 ianuarie a fiecărui an şi se încheie la data de 31 decembrie a aceluiaşi an. Codul eşantionului are acelaşi regim ca şi
raportul de încercare, în sensul că este un număr unic care se alocă fiecărui eşantion prelevat în laborator, în ordine
cronologică, începând cu 1 ianuarie a fiecărui an şi se încheie la 31 decembrie a aceluiaşi an. Pentru un eşantion se emite un
singur raport de încercare, deci nu este posibil ca pentru un cod de eşantion să existe mai multe numere de rapoarte de
încercare şi nici să se emită un raport de încercare pentru mai multe coduri de eşantioane, aspecte care infirmă apărările
inculpaţilor cu privire la caracterul legal al achiziţiilor.
Cele de mai sus demonstrează că atât martorii cât şi unii dintre inculpaţi confirmă situaţia de fapt reţinută de
instanţa de fond, respectiv achiziţionarea de motorina necesară prelucrării tehnologice şi transformării în combustibil slab
accizabil de către Inkasso Jobs pentru Excella Real Grup, înregistrări nereale în contabilitate privind un proces tehnologic
inexistent, transportarea motorinei achiziţionată pentru procesarea în scopul obţinerii de combustibil inferior, slab accizabil,
de către Sc Rad Trans Srl şi Sc Crivas Logistics Srl (firme controlate de Jugănaru Andrei Florin şi Preda Dumitru Emilian),
în curtea antrepozitului, fără ca autocisternele să fie descărcate, iar la câteva ore de la momentul intrării în curtea
antrepozitului Sc Excella Real Grup Srl expedierea motorinei cu aceleaşi autocisterne direct către Ana Oil şi Benz Oil.
Nereguli vizând înregistrările realiazate de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana în contabilitatea Sc Excella Real
Grup Srl.
Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana a fost, conform propriilor declaraţii contabilul Sc Excella Real Grup Srl şi Sc
Inkasso Jobs Srl (declaraţie din data de 20.07.2012) şi Sc. Divers Zootehnic Srl., urmare a solicitărilor lui Chirvăsitu
Dumitru:Pentru Sc Partener Noblesse Srl. nu am apucat să realizez contabilitate, doar am primit actele societăţii de la
Belba Nicolae (declaraţie din data de 06.06.2014).
Declaraţiile inculpatei Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, date în cusul urmăririi penale, sunt diferite unele de
altele, în sensul că:
- în unele declaraţii recunoaşte faptul că a fost prezentă în antrepozitul Sc Excella Real Grup şi a observat că nu exista
activitate de producţie (la sediul din comuna Nicolae Bălcescu, S.C.Excella Real Grup Srl ar fi trebuit ca prin combinarea
motorinei euro 5 şi ţiţeiului, să obţină produse petroliere inferioare, respectiv CLG şi NAVO. În realitate acest lucru nu se
întâmpla. Fac această precizare, întrucât, de fiecare dată când m-am deplasat la sediul din comuna Nicolae Bălcescu, cu
excepţia momentelor în care societate se afla în procedurale control din partea ANV, Gardă Financiară. poliţia Economică,
nu am observat ca în incinta locaţiei din comuna Nicolae Bălcescu să se desfăşoare activitate de producţie, fila 6 declaraţia
din data de 20.07.2012), iar în altele susţine faptul că a introdus datele în contabilitate fără să meargă la antrepozit
(10.07.2012), respectiv că a aflat că Sc Excella Real Grup Srl nu produce CLG la momentul în care i-a fost adusă la
cunoştinţă învinuirea în iulie 2012 (06.06.2014), dar că avea impresia se urmărea scoaterea din circuitul evazionist a S.C.
Divers Zootehnic Srl şi introducerea în locul acesteia a Sc. Partener Noblesse Srl (aceeaşi declaraţie din 06.06.2014), dar că
nicio societate căreia i-a asigurat servicii de contabilitate nu a desfăşurat alte activităţi decât cele declarate (21.08.2012);
- recunoaşte că faptul că aprovizionarea cu ţiţei era scriptică (fila 4 declaraţie din data de 20.07.2012), iar
înregistrările în contabilitate era făcută de ea pe baza calculelor decurgând din formulele tehnologice, stabilind producţia
zilnică pe baza reţetelor de fabricaţie (fila 6 declaraţie de la data de 20.07.2012), dar că nu a cunoscut faptul că nu exista
activitate de producţie (fila 4, declaraţie de la data de 21.08.2012), şi că în realitate nu exista activitate de producţie (fila 6
declaraţie de la data de 20.07.2012), că nu a primit niciodată datele de la debimetru care să ateste cantitatea combustibilului
produs (fila 6 declaraţie de la data de 20.07.2012), şi că Guliu George i-a cerut să împartă pe mai multe zile producţia,
întrucât avea foarte multă motorină, cantităţi ce depăşeau capacitatea de producţie şi de stocare (fila 6 aceeaşi declaraţie din
data de 20.07.2012)
- în unele declaraţii afirmă că efectua operaţiunile contabile, reprezentând note de predare a produsului finit către
magazie şi bonurile de consum aferente materiilor prime consumate (declaraţie de la data de 20.07.2012), în altele că Lengiu
Georgiana şi Şapera Mihai se ocupau de baza de date a Sc Excella Real Grup (declaraţie de la data de 06.06.2014)
- în unele declaraţii afirmă că activitatea de contabil nu-i permite să facă alte verificări la societăţile comerciale
decât verificarea acestora pe site-ul Ministerului de Finanţe unde nu se poate afla decât datele publice şi starea societăţii,
activ/inactiv (declaraţie de la data de 21.08.2012), dar că Guliu George i-a recomandat să nu pronunţe în convorbirile
telefonice numele societăţilor comerciale, explicaţia acestuia fiind că trebuie respectată confidenţialitatea clienţilor (declaraţie
de la data de 04.09.2012).
Inculpata nu a putut fi audiată în apel, având în vedere că nu s-a prezentat în instanţă şi a solicitat în scris, după
înregistrarea dosarului la ÎCCJ, la termenul de judecată de la 13.09.2016, judecarea cauzei în lipsa sa, deoarece nu mai are
posibilităţi finaciare de a se deplasa la instanţă în condiţiile în care a rămas fără serviciu şi toare sursele finaciare de
supravieţiuire (cerere semnată la fila 266 volumul 2 dosar de apel şi fila 267- plicul de crespondenţă pe care se menţionează
ca expeditor Vrînceanu Mariana strada Narciselor nr.24, scara A, apt. 7, etaj 1, Bacău judecţul Bacău).
Conform art. 364 alin. 2-4 Cod procedură penală: Judecata poate avea loc în lipsa inculpatului dacă acesta este
dispărut, se sustrage de la judecată ori și-a schimbat adresa fără a o aduce la cunoștința organelor judiciare și, în urma
292
verificărilor efectuate, nu i se cunoaște noua adresă. Judecata poate de asemenea avea loc în lipsa inculpatului dacă, deși legal
citat, acesta lipsește în mod nejustificat de la judecarea cauzei. Pe tot parcursul judecății, inculpatul, inclusiv în cazul în care
este privat de libertate, poate cere, în scris, să fie judecat în lipsă, fiind reprezentat de avocatul său ales sau din oficiu.
Totodată, conform art 353 Cod procedură penală, partea sau alt subiect procesual principal prezent personal, prin
reprezentant sau prin apărător ales la un termen, precum şi acela căruia, personal, prin reprezentant sau apărător ales ori prin
funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenţei, i s-a înmânat în mod legal citaţia pentru un termen de
judecată nu mai sunt citaţi pentru termenele ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, cu excepţia
situaţiilor în care prezenţa acestora este obligatorie.
Instanţa de apel a constatat că inculpata a avut cunoştinţă despre cauză, deoarece a declarat apel la 14.06.2016
semnând personal declaraţia de apel (fila 33 volumul 1 dosar de apel), a formulat o cerere de judecare a cauzei în lipsă
semnată personal, cu indicarea termenului de judecată la care urma să se dezbată cererea sa, respectiv 13.09.2016 (fila 266
volumul 2 dosar de apel), au fost depuse motive de apel prin corespondenţă cu un plic (fila 281 volumul 2 dosar de apel)
având acelaşi expeditor ca şi cel menţionat la cererea de judecare a cauzei în lipsă, însă fără ca motivele de apel să aibă
semnătura apelantei (filele 268-280 volumul 2 dosar de apel). Cu toate că a formulat cerere de judecare a cauzei, pe care este
indicat termenul de judecată 13.09.2016 (dovedind cunoaşterea termenului de judecată), inculpata a fost înştiinţată în
continuare asupta termenelor acordate, dovezile de primire fiind semnate de membri ai familiei (de exemplu pentru termenul
de la 25 octombrie 2016, pe citaţia de la fila 323 volumul 2 dosar de apel de soţul său identificat cu seria actului de identitate,
ulterior familia acesteia a comunicat la primirea citaţiilor că inculpata a plecat în Marea Britanie).
Inculpata nu a comunicat în tot cursul procesului penal în apel o altă adresă la care să fie citată, nu a revenit asupra
cererii sale de a fi judecată în lipsă şi a fost asistată în cursul judecării cauzei în apel de un avocat din oficiu.
În consecinţă, instanţa de apel va avea în vedere declaraţiile date de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana în cursul
urmăririi penale, la solicitarea sa, comunicată de avocatul ales Durnea Ion, organelor de urmărire penală.
Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana a declarat în timpul urmăririi penale:
- la data de 10.07.2012: (…)Mă consider nevinovată. Am încheiat un contract de prestări servicii de contabilitate
cu domnul Guliu George în calitate de administrator al Sc Excella Real Grup şi la Inkasso Job Srl cu domnul Chervăsitu
Dumitru. Pentru activitatea contabilă desfăşurată nu era necesara deplasarea mea la sediul acestor firme întrucât îmi erau
transmise documentele şi informaţiile prin internet (…),.
- la data de 20.07.2012: Menţionez că prezenta declaraţie este formulată, urmare a solicitării pe care am adresat-
o, prin intermediul apărătorului ales, avocat Durnea Ion, organelor de urmărire penală.(…) în anul 2008, am fost
contactată de inculpatul Nemeş Radu, care mi-a solicitat să asigur servicii de contabilitate pentru Sc Excella Real Grup Srl
Nicolae Bălcescu. La acel moment, Nemeş Radu mi-a spus că Sc Excella Real Grup SRL este controlată de el, deţinând şi
funcţia de director general.(…) în paralel cu activitatea desfăşurată pentru Sc Excella Real Grup Srl, asiguram
contabilitatea şi pentru Inkasso Jobs Srl Mihail Kogălniceanu, discuţiile purtându-le cu Guliu George, acesta prezentându-
mi-1 pe Chirvăsitu Dumitru acesta fiind directorul general, administrator fiind soţia acestuia, Chirvăsitu Mărioara, pentru
Sc Divers Zootehnic Constanţa, discuţiile purtându-le tot cu Guliu George, acesta neprezentându-mi nici un director al
societăţii, pentru Partener Noblesse, din martie 2012, discuţiile purtându-le tot cu Guliu George, care, de asemenea, tot nu
mi-a prezentat vreun reprezentant al societăţii ci doar actele de înfiinţare a societăţii.(…) Pentru a produce combustibilii
CLG şi NAVO, Sc Excella Real Grup Srl trebuia să se mai aprovizioneze cu ţiţei. Aprovizionarea scriptică cu ţiţei era
realizată de Sc Excella Real Grup Srl tot de la Sc Inkasso Jobs Srl, care, la rândul său, se aproviziona scriptic cu ţiţei de la
Sc Romerom Grup. (…) Excella Real Grup Srl ar fi trebuit ca prin combinarea motorinei euro 5 şi ţiţeiului, să obţină
produse petroliere inferioare, respectiv CLG şi NAVO. În realitate acest lucru nu se întâmpla. Fac această precizare,
întrucât, de fiecare dată când m-am deplasat la sediul din comuna Nicolae Bălcescu, cu excepţia momentelor în care
societate se afla în procedurale control din partea ANV, Gardă Financiară. Politia Economică, nu am observat ca în incinta
locaţiei din comuna Nicolae Bălcescu să se desfăşoare activitate de producţie.
Cu privire la activitatea de producţie, arăt că inculpatul Guliu George îmi trimitea prin email cantitatea de
motorină şi de ţiţei aprovizionată de la Inkasso. În baza reţetelor de fabricaţie, mi se solicita de către inculpatul Guliu
George, să stabilesc care este producţia zilnică aferentă cantităţilor intrate în contabilitatea societăţilor şi să efectuez
operaţiunile contabile, reprezentând note de predare a produsului finit către magazie şi bonurile de consum aferente
materiilor prime consumate. Făceam aceste lucruri, după care, trimiteam prin email raportul de producţie către inculpatul
Guliu George. (…).Eu nu am văzut niciodată cum se desfăşura procesul de producţie, ci doar am luat de bune afirmaţiile
inculpatului Guliu George, potrivit cărora producea combustibili inferiori, conform dosarului de autorizare.(…) Cu privire
la livrarea combustibililor inferior afirmaţi ca fiind produşi de inculpatul Guliu George, precizez că nu am primit niciodată
valoarea debitmetrului care să ateste cu exactitate cantitatea livrată către beneficiari. Au existat mai multe situaţii în care
inculpatul Guliu George m-a sunat şi îmi spunea să împart pe mai multe zile producţia, întrucât avea foarte multă motorină,
cantităţi ce depăşeau capacitatea de producţie şi de stocare.(…) La finalul fiecărei luni, potrivit solicitării formulate de
inculpatul Guliu George, transmiteam pe adresa de email a S.C. Rad Trans Concept, situaţia transporturilor de motorină şi
ţiţei efectuate de la Inkasso către Sc Excella Real Grup Srl. Precizez că Lengiu Georgiana avea cunoştinţe contabile de bază,
eu îndrumând-o cum sa întocmească documentele primare, aceasta ştiind să folosească softul contabil, respectiv să
întocmească note de recepţie, avize de expediţie, facturi.(…) Cu privire la activitatea efectivă pe care o desfăşuram la sediul
Sc Excella Real Grup Srl cu ocazia anumitor controale la care era supusă societatea, arăt că inculpatul Guliu George îmi
punea la dispoziţie un laptop, pe care lucram şi care uneori rămânea la sediul societăţii, alteori îl luam cu mine la Bacău,
deoarece trebuia să listez documentele contabile, balanţele etc.
- la data de 21.08.2012: în legătură cu activitatea de producţie a Sc Excella Real Grup Srl, la începutul activităţii,
s-a stabilit de către conducerea societăţii, respectiv de Guliu George şi maestrul tehnolog Vârlan Ion, sortimentele ce urmau
a se fabrica împreună cu reţelele de fabricaţie. Acestea din urmă mi-au fost puse la dispoziţie de inc. Guliu George, urmând
să operez în softul contabil consumurile specifice fiecărui sortiment în parte. Aceste date se regăsesc în evidenţa contabilă a
Sc Excella Real Grup Srl. În baza acestor consumuri specifice întocmeam bonurile de consum şi notele de predare pentru
293
produsele finite, acestea fiind păstrate în arhiva societăţii.(…) Din experienţa de până acum, pot afirma că nicio societate
căreia i-am asigurat servicii de contabilitate nu a desfăşurat alte activităţi decât cele declarate. Activitatea mea ca şi
contabil nu-mi permite să fac alte verificări la societăţile comerciale decât verificarea acestora pe site-ul Ministerului de
Finanţe unde nu se poate afla decât datele publice şi starea societăţii, activ/inactiv.
- la data de 04.09.2012: în legătură cu activitatea de producţie a Sc Excella Real Grup Srl arăt că la începutul
activităţii, s-a stabilit de către conducerea societăţii, respectiv de Guliu George şi maestrul tehnolog Vârlan Ion sortimentele
ce urmau a se fabrica împreună cu reţelele de fabricaţie. Acestea din urmă mi-au fost puse la dispoziţie de inc. Guliu
George, urmând să operez în softul contabil consumurile specifice fiecărui sortiment în parte. Aceste date se regăsesc în
evidenţa contabilă a Sc Excella Real Grup Srl.(…) Arăt că inc. Guliu George mi-a recomandat să nu pronunţ în convorbirile
telefonice numele societăţilor comerciale, explicaţia acestuia fiind că trebuie respectată confidenţialitatea clienţilor.(…)
- la data de 30.05.2014: În anul 2011, nu mai reţin exact data, în timp ce mă aflat în comuna N. Bălcescu, judeţ
Constanţa, inculpatul Chirvăsitu Dumitru mi-a prezentat o factură, de servicii de management emise de Corallys Investment
Limited Dubai. Chirvăsitu Dumitru mi-a cerut să o înregistrez, însă eu nu am acceptat solicitând un contract. Acesta mi-a
prezentat un contract care era şi în limba română şi în limba engleză. Inculpatul Chirvăsitu Dumitru mi-a spus că trebuie să
plătească sumele de bani reprezentând servicii-management, facturile aveau valoare de 600.000 dolari. Întrucât am găsit
suma foarte mare, i-am solicitat lui Chirvăsitu Dumitru anexa la contract, dovezi care să ateste că serviciile de management s-au
prestat. I-am spus acestuia că dacă nu-mi aduce astfel de dovezi, sumele nu pot fi trecute în contabilitate pe cheltuieli
deductibile. întrucât Chirvăsitu Dumitru nu mi-a prezentat dovezile cerute, am înregistrat plăţile acestuia într-un cont de sume
înregistrate în avans (cont 471).(…) Chirvăsitu Dumitru mi-a spus că are documente justificative, dar nu mi le-a prezentat.
(…)Uneori inculpatul Buliga Mihai când venea la Bacău îmi aducea extrase de cont, CD-uri, stick-uri pe care se afla evidenţa
contabilă a S.C. Divers Zootehnic S.R.L., SC Excella Real Grup SRL, S.C. Inkasso Jobs S.R.L.
-la data de 06.06.2014: În anul 2011, cam prin lunile aprilie-mai, inculpatul Nemeş Radu mi-a solicitat să mă
prezint la sediul SC Excella Real Grup SRL din comuna N. Bălcescu, unde m-am întâlnit cu administratorul societăţii
inculpatul Guliu George, pe care-l cunoşteam din vedere. De faţă la întâlnire mai erau angajaţii societăţii, şoferii. Precizez
că pe aceştia i-am văzut că erau în curtea societăţii. Guliu George şi Nemeş Radu mi-au spus că o să înceapă activitatea de
producţie şi dacă sunt de acord să organizez compartimentul financiar contabil, lucru pe care l-am acceptat şi realizat.
Condiţia pe care am pus-o a fost ca eu să rămân în Bacău şi să-mi desfăşor activitatea în cadrul cabinetului pe care-l aveam
din anul 2007, iar contabilitatea pentru Sc Excella Real Grup Srl să o realizez prin transfer de baze de date şi să mă prezint
când voi fi chemată. La acel moment, cei doi inculpaţi, inculpatul Guliu George şi inculpatul Nemeş Radu, m-au asigurat că
vor desfăşura activitatea de producţie aşa cum era scris în actele societăţii şi autorizaţie. Iniţial, am stabilit cu cei doi că voi
face activitate doar cu Sc Excella Real Grup Srl. În perioada aprilie-iulie 2011, am efectuat contabilitate pentru Sc Excella
Real Grup Srl în baza documentelor pe care le mi le luam din calculatoarele Sc Excella Real Grup Srl. La sediul Sc Excella
Real Grup Srl, cu baza de date se ocupa Lengiu Georgiana şi Bobo pe care ştiu că-l chema Şapera, cred că Mihai. Aceştia
făceau intrările-ieşirile adică contabilitatea de gestiune, iar eu periodic luam baza de date pe care o transferam în evidenţa
financiară, făceam salarii şi alte activităţi contabile.
În august 2011, în timp ce mă aflam la hotelul EMI, din comuna N. Bălcescu, am fost abordată de Chirvăsitu
Dumitru care mi-a solicitat să-i fac şi lui evidenţa contabilă pentru Sc Inkasso Jobs Srl. Precizez că pe Chirvăsitu Dumitru
mi l-a prezentat inculpatul Guliu George. Am acceptat să fac contabilitatea şi pentru Sc Excella Real Grup Srl. Precizez că
aveam încheiat un contract cu Sc Excella Real Grup Srl, pentru care facturam suma de 5000 lei lunar. Cu inculpatul
Chirvăsitu Dumitru am stabilit verbal o sumă de 500 lei, fără a încheia un contract. Am făcut acest lucru cu Chirvăsitu
Dumitru, în sensul că nu am încheiat contract, întrucât i-am recomandat să-şi găsească un contabil din zonă, pentru că era
foarte mult de muncă, eu mai având şi alte societăţi la care le ţineam contabilitatea. I-am spus şi lui Nemeş Radu de
nenumărate ori că îmi este foarte greu, întrucât sunt multe acte care trebuie contabilizate însă acesta m-a mai amânat, a
spus să am răbdare că va găsi altă persoană.
Contabilitate am mai realizat pentru Sc. Divers Zootehnic Srl., urmare a solicitărilor lui Chirvăsitu Dumitru.
Pentru Sc Partener Noblesse Srl. nu am apucat să realizez contabilitate, doar am primit actele societăţii de la Belba Nicolae.
Cred că se urmărea scoaterea din circuitul evazionist a S.C. Divers Zootehnic Srl şi introducerea în locul acesteia a Sc.
Partener Noblesse Srl. Eu am aflat că Sc Excella Real Grup Srl nu produce CLG la momentul în care mi-a fost adusă la
cunoştinţă învinuirea în iulie 2012.
Declaraţiile inculpatei, din care instanţa reţine că aceasta a fost contabilul societăţilor comerciale Excella Real
Grup, Divers Zootehnic şi Partener Nobless şi că a transmis pe adresa de email a societăţii comerciale. Rad Trans Concept,
situaţia transporturilor de motorină şi ţiţei efectuate de la Inkasso către Sc Excella Real Grup Srl, urmează a fi coroborate cu
raportul de expertiză contabilă administrat în cauză, rezultând ca fiind reale afirmaţiile inculpatei conform cărora a cunoscut
caracterul fictiv al înregistrărilor privind producţia de combustibil slab accizabil. Instanţa constată că un prim raport de
expertiză contabilă a fost depus la dosarul de urmărire penală nr.54/P/2012 la 25.04.2013, ulterior declaraţiilor inculpatei
Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi confirmă susţinerile acesteia referitoare la lipsa procesului de producţie de combustibil
slab accizabil, la achiziţionarea doar în mod scriptic de ţiţei, infirmând susţinerile referitoare la caracterul real al
înregistrărilor contabile.
Raportul a fost dispus în faza de urmărire penală şi a fost întocmit de către expertul contabil judiciar Adriana
Florentina Timofte la data de 25.04.2013, fiind contrasemnat de către experţii contabili aleşi de către părţile învinuite la acel
moment în dosarul de urmărire penală şi anume Iorgoaia Eugenia (pentru Vlase Izabela Narcisa), Puişor Adina (pentru
Chirvăsitu Dumitru), Nistor Mandache Ioan (pentru Buliga Mihai), Olaru Dragoş (pentru Nemeş Diana Marina), Podolan
Florea (pentru Ghişe Pavel Dumitru), Ştefan Nicolae (pentru Guliu George), Gaidarji Stela (pentru Moldovan Ovidiu Ioan).
În ceea ce priveşte înregistrările contabile, instanţa constată că susţin acuzaţia decurgând din situaţia de fapt reţinută
de instanţa de fond: lipsa unui proces de prelucrare a motorinei în produse slab accizabile, lipsa unui furnizor real de ţiţei cu
referire la Sc Royal House Srl şi societăţile comerciale din lanţul furnizorilor care pornea de la Sc Royal House Srl, circuit
294
fictiv de vânzare a produselor slab accizabile, vânzarea motorinei achiziţionată în regim suspensiv de accize pentru a fi
prelucrată în antrepozitul fiscal la staţiile aparţinând Benz Oil şi Ana Oil.
Expertiza contabilă administrată în cauză a probat:
a) existenţa de diferenţe între înregistrările în contabilitate privind cantitatea de motorină şi avizele de expediţie
referitoare la aceeaşi motorină;
La 12.02.2011 a fost încheiat un contract de furnizare între Inkasso Jobs SRL şi S.C. Excela Real Grup prin care
Inkasso Jobs SRL se obliga să asigure lunar livrarea de 1000 tone motorină şi 200 tone benzină, în regim suspensiv de accize,
iar S.C. Excela Real Grup accepta să primească aceste cantităţi de materii prime pentru a fi folosite în procesul de producţie
în antrepozitul său fiscal. În perioada mai 2011 – iulie 2012 Inkasso Jobs SRL a livrat către S.C. Excela Real Grup motorină
în regim suspensiv de accize din depozitul Oil Terminal cu certificat de inspecție al autocisternei după încărcare emis de
Petcom Inspection Independent Surveyor un raport de încercare emis de Oil Terminal, document electronic de însoţire
Din evaluarea actelor contabile a rezultat că în luna iunie 2012 s-au emis avize de expediţie pentru cantitatea totală
de 8.858.322,00 kg, iar în contabilitate s-a înregistrat cantitatea totală de 8.794.499 kg respectiv nu au fost înregistrate avizele
INK 2512 din 19.06.2012, 33.229 kg şi INK 2523/19.06.2012, 30.594 kg. Diferenţa de 63.823 kg motorină nu a fost
înregistrată în contabilitatea Excela cu toate că pe avizele de expediţie există semnătura de primire din partea Excela Real
Grup şi amprenta ştampilei.
b) crearea unui circuit fictiv având ca punct de plecare Sc Royal House Srl;
În completarea celor menţionate anterior referitoare la lipsa înregistrărilor contabile provenind de la Sc Royal
House Srl, expertiza contabilă reţine caracterul identic al contractelor încheiate de S.C. Excela Real Grup cu M&S Market la
01.05.2011, cu Romerom Grup la 18.05.2011, cu Inkasso Jobs SRL la 01.07.2011. În consecinţă, a fost creat un circuit fictiv
în vederea aparenţei intrării ţiţeiului brut în procesul de producţie împreună cu motorina Euro 5 livrată din depozitele Oil
Terminal, la S.C. Excela Real Grup pentru a rezulta produsul intermediar distilat greu şi produsele finale CLG şi CL Navo,
astfel încât S.C. Excela Real Grup a livrat în realitate motorină Euro 5 fără respectarea prevederilor cu privire la accize, TVA
şi implicit impozit pe profit.
c) denaturarea rulajelor;
Înregistrarea în contabilitatea S.C. Excela Real Grup a intrărilor de ţiţei brut a determinat denaturarea rulajelor
conturilor de activ (contul 301, materii prime, cu suma de 110.587.411,64 lei din care suma cumulată de 125.854,87 lei se
înregistrează de două ori; contul 442.6, TVA deductibil cu suma de 24.532.484,60 lei) şi conturilor de pasiv (401, furnizori şi
408, furnizori, facturi nesosite).
În activitatea sa, Excela Real Grup a încălcat prevederile art.6, 10, 43 din Legea contabilităţii şi art.2 lit.f, art.9 pct.1
lit.c din Legea nr. 241/15.07.2005 având în vedere că nu există concordanţă între valorile înregistrate în Notele de intrare
recepţie şi valorile înregistrate în contabilitate, nu există concordanţă între cantităţile şi valorile înregistrate în avizele de
expediţie şi cele înscrise în facturi, au loc înregistrări de cantităţi cu motivaţia mărire stoc fără documente justificative, au loc
neconcordanţe între fişele de magazie în ceea ce priveşte preluarea incorectă în luna curentă a soldului final din luna
anterioară (s-a operat cu două solduri diferite aferente aceluiaşi sfârșit de zi), au loc dublări de cantităţi şi înregistrări eronate
de valori, are loc denaturarea intrărilor şi ieşirilor lunare prin introducerea la secţiunea sold iniţial de cantităţi intrate şi
cantităţi ieşite fără documente justificative, nu au fost înregistrate în contabilitate toate facturile emise pentru produsul ţiţei.
d) majorarea masei cheltuielilor şi diminuarea impozitului pe profit;
Având în vedere înregistrarea în contabilitate a facturilor de transport ţiţei brut (contracte între Sc Excela Real Grup
Srl şi Sc Rad Trans Concept Srl) care nu a fost livrat de către Sc Royal House Srl expertiza constată că s-a majorat masa
cheltuielilor cu suma de 2.625.438,61 lei, fapt care a determinat diminuarea impozitului pe profit, s-a micşorat TVA datorat
bugetului de stat cu suma de 630.105,25 lei. În relaţia juridică dintre S.C. Excela Real Grup şi Rad Trans Concept SRL având
în vedere cele ce preced au fost încălcate prevederile art.6, 10, 43 din Legea contabilităţii şi art.2 lit.f), art.9 pct.1 lit.c) din
Legea nr. 241/15.07.2005.
e) rapoarte de producţie care conţin date nereale;
Faţă de faptul că ţiţeiul brut nu a intrat în patrimoniul Sc Excela Real Grup Srl rapoartele de producţie din dosarele
contabile Sc Excela Real Grup Srl care nu conţin nicio viză sau amprentă ștampilă cu privire la producţia de CLG, CLU,
NAVO 1 şi NAVO 2 prezintă date nereale.
f) bonuri de consum şi note de predare care conţin date nereale;
În ceea ce priveşte bonurile de consum, expertiza constată că acestea nu sunt semnate sau ştampilate nici de
gestionar, nici de primitor şi nici de vreun reprezentant din partea societăţii sau a contabilităţii, Sc Excela Real Grup Srl
încălcând norma specifică de întocmire şi utilizare a documentelor financiar contabile din 27.11.2008 aprobată prin Ordinul
3512/2008. La fel ca şi bonurile de consum, rapoartele de producţie şi respectiv notele de predare nu conţin semnătură sau
ştampilă din partea vreunei persoane de la compartimentul tehnic, de la gestionar, de la contabilitate.
g) diferenţe între balanţa de verificare şi notele contabile;
Având în vedere că operaţiunile privind producţia de CLG, CLU, NAVO 1 şi NAVO 2 au fost fictive, expertiza
constată că s-au efectuat înregistrări de sume în conturi fără a avea documente justificative, s-a operat cu mai multe balanţe
de verificare, iar balanţa existentă în dosarul contabil nu coincide cu notele contabile, sumele evidenţiate în notele contabile
şi registrul jurnal întocmite lunar nu coincid în totalitate cu rulajele conturilor înregistrate în balanţele de verificare, s-au
efectuat înregistrări contabile prin articole contabile inexistente din punct de vedere legal.
h) vânzarea sub preţul de producţie şi neutralizarea efectului fiscal al tranzacţiilor;
Totodată, expertiza ajunge la concluzia că produsul CLG a fost vândut sub aşa-zisul preţ de producţie, diferenţa
dintre valoarea de vânzare şi valoarea de producţie fiind pentru totalul perioadei de 132.244.838,96 lei. Vânzarea sub preţul
de producţie este interzisă conform art.6 din Legea nr. 21/1996 din Legea concurenţei şi a fost folosită în speţă pentru a
neutraliza efectul fiscal al tranzacţiilor fictive cu CLG şi Cl Nano, astfel cum s-a explicat mai sus: TVA-ul deductibil de la
achizițiile fictive de ţiţei brut şi transport s-a echilibrat cu TVA-ul colectat de la vânzările de CLG, iar pierderea
corespunzătoare tranzacţiilor cu CLG s-a compensat cu profitul înregistrat din vânzările de CL Navo astfel încât înregistrările
în contabilitate atestă cum valoarea TVA-ului colectat în fiecare an este aproape egală cu cea a TVA-ului deductibil.
295
Cele ce preced susţin declaraţiile inculpaţilor Chirvăsitu Dumitru, Preda Dumitru Emilian, Jugănaru Andrei Florin,
Guliu George referitoare la circuitul fictiv al achiziţionării de ţiţei şi vânzării de combustibil slab accizabil, astfel cum au fost
redate mai sus.
Nereguli vizând documentele care au însoţit transporturile de motorină de la Sc Excella Real Grup Srl către Ana
Oil şi Benz Oil şi documentele înscrise în contabilitatea Ana Oil şi Benz Oil cu privire la achiziţia de motorină de la Cibin
Distribution şi Agro Line Express (controlate în fapt de Chirvăsitu Dumitru), Klass Logistic, Premium Oil, Belona Sistem şi
Business Global (controlate în fapt de către inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin)
Existenţa circuitului de evaziune fiscală este confirmată şi de neregulile vizând documentele care au însoţit
transporturile de motorină care au ieşit din antrepozitul fiscal de la Sc Excella Real Grup SRL către Ana Oil şi Benz Oil Srl.
Astfel cum rezultă din probele administrate de instanţa de fond care au fost confirmate de probele administrate de instanţa de
apel documentele de transport erau păstrate doar pe parcursul drumului, iar ulterior documentele cu care se pleca din curtea
antrepozitului nu erau înmânate reprezentanţilor Ana Oil şi Benz Oil, ori documentele cu care se transporta motorina erau
distruse sau arse la momentul la care autocisternele ajungeau la Ana Oil şi Benz Oil, lipsa menţiunilor reale cu privire la
provenienţa motorinei de la Sc Excella Real Grup Srl.
Declaraţia martorului Anton Vasile – Irinel de la data de 08 august 2012 (vol.34, dosar urm. pen.) arată că: (…)
Actele pe care le aveam asupra noastră erau avizul de însoţire a mărfii, nota de încărcare, raportul de încercare, certificatul
de conformitate. Din câte îmi aduc aminte, pe avizul de însoţire al mărfii, expeditor figura S.C. Premium Oil. Niciodată nu
am lăsat vreun document din cele pe care le primisem la sediul S.C. Excella Real Grup SRL şi pe care le aveam asupra mea
pe perioada deplasării, vreunui reprezentant sau angajat al Benz Oil sau Ana Oil.
În aceeaşi declaraţie se arată şi că: (...)După ce părăseam incinta Oil Terminal, ne deplasam cu cisternele în curtea
Sc Excella Real Grup Srl din Nicolae Bălcescu.(…). Actele pe care anterior le primisem de la „Mitică”, le lăsam unui
angajat al Sc Excella Real Grup Srl (...) După ce ne luam actele necesare transportului către destinaţie de la Sc Excella Real
Grup Srl plecam către Sibiu sau Mediaş la intervale de 30 de minute sau chiar mai mult. Nu ştiu dacă era o anume persoană
care ne împărţea actele pe care le aveam asupra noastră pe traseul Constanţa-Sibiu, respectiv Mediaş.
La data de 06.04.2015,în cadrul cercetării judecătoreşti la instanţa de fond, acelaşi martor, Anton Irinel Vasile a
adăugat: (…)După ce încărcam cisternele la Oil Terminal (…)actele pe care le dădeam la Ana Oil şi Benz Oil, erau cele
date în Nicolae Bălcescu. (…)de fapt ceea ce aşteptam erau actele pe care le primeam de la persoanele care asigurau paza
acelui loc. De asemenea, erau note de cântar, aviz de însoţire a mărfii, avizul acesta era scris de mână. Se consemna că era
motorină şi în aceste acte pe care le primeam, nu pot să precizez în ce constau diferenţele, dar documentele erau diferite,
avizul în mod sigur era scris altfel, respectiv de mână. (…) Pe avizul de însoţire a mărfii era trecut numărul de sigiliu.
Numărul de sigiliu era schimbat la Sc Excella. La Nicolae Bălcescu era un reprezentant al Sc Excella, şi acesta era cel care
schimba sigiliile. Acesta le tăia şi noi ca şoferi le puneam. (…) La cisterna mea nu se umbla, venea cineva de la Nicolae
Bălcescu şi schimba sigiliul în prezenţa mea. (…)
Declaraţia martorului Belu Ion de la data de 08 august 2012 (vol.34, dosar urm. pen.) confirmă declaraţia
martorului Anton Vasile Irinel şi arată atât faptul că faptul că documentele primite de la SC Excella Real Grup SRL nu erau
date reprezentanţilor SC Benz Oil şi SC Ana Oil, cât şi că actele erau distruse după ce motorina era predată SC Benz Oil şi
SC Ana Oil: (...)Actele pe care le aveam asupra mea durata deplasării către Mediaş sau Sibiu, erau avizul de însoţire a
mărfii, nota de încărcare, declaraţie de conformitate, raportul de încercare şi documentul vamal de import. Din câte îmi
aduc aminte, pe avizul de însoţire a mărfii, expeditor figura Sc Premium Oil Distribution Srl şi nu Sc Excella Real Grup Srl.
Niciodată nu am lăsat vreun document din cele pe care le primisem la sediul Sc Excella Real Grup Srl şi pe care le aveam
asupra mea pe perioada deplasării, vreunui reprezentant sau angajat al Benzoil sau Ana Oil. Aceste documente pe care le
avusesem asupra mea, fie le aruncam, fie le dădeam foc. Nu îmi aduc aminte să fi predat acest set de documente vreunei
persoane de la S.C. Excella Real Grup SRL Dispoziţia de distrugere a documentelor o primeam de la persoana care mă
anunţa că trebuie să plec în cursă de la S.C. Excella Real Grup SRL la Sibiu, această persoană fiind de regulă un coleg.
La data de 04.05.2015, acelaşi martor Belu Ion, şofer la Sc Crivas Logistics Srl şi Sc Rad Trand Srl, a declarat în
faţa instanţei de fond: (…)Ştiu că încărcam motorină de la Oil Terminal Constanţa, transportul îl efectuam împreună şi cu
alte cisterne, eram nu numai de la Crivas, ci şi de la Rad Trans. Primeam la Oil Terminal declaraţia de conformitate, avizul
de însoţire a mărfii, nu reţin dacă mai erau şi alte documente (…)A doua zi, găseam la Sc Excella alte documente decât
acele pe care le aveam anterior, şi plecam spre Sibiu şi spre Mediaş, la Ana Oil sau Benz Oil .(…)Documentele, după ce
descărcam motorina la Benz Oil, Ana Oil, le distrugeam, pentru că aşa ne cerea un coleg, Vintilă George. Acesta era un fel
de şef între noi şoferii. Nu ne-a spus explicit de unde veneau indicaţiile, însă aceasta era uzanţa. Nu au fost dăţi când să nu
se fi întâmplat aşa. (…)
Declaraţia lui martorului Grigore Marius de la data de 08 august 2012 (vol.34, dosar urm. pen.) în care se arată,
faptul că documentele primite de la Sc Excella Real Grup Srl şi care însoţeau transporturile de motorină nu erau date
reprezentanţilor Sc Benz Oil Srl şi Sc Ana Oil Srl, faptul că exista un mecanism de evitare a controalelor, Noi, şoferii, ţineam
legătura între noi prin intermediul telefoanelor mobile, pentru a evita eventualele controale ale Poliţiei Rutiere sau ale altor
autorităţi ale statului. Precizez că, niciodată nu am fost oprit în trafic, atât timp cât am transportat motorină de la Sc Excella
Real Grup Srl către societăţile menţionate.
Martorul Grigore Marius, şofer la Sc Rad Trans Srl, a confirmat în declaraţia de la instanţa de fond, la data de
07.09.2015, cele susţinute în faza de urmărire penală: (…)am efectuat transporturi de combustibil din Oil Terminal
Constanţa. Potrivit documentelor de transport, combustibilul pe care îl încărcam acolo era motorină şi presupun că în
autocisternă era încărcată chiar motorină. (…)Majoritatea transporturilor de motorină când plecam din com. Nicolae
Bălcescu, le făceam către Ana Oil din Sibiu, respectiv către Benz Oil din Mediaş. (…)Când ajungeam în curtea Sc Excella
Real Grup Srl, predam documentele de transport pe care le primisem în Oil Terminal Constanţa, iar la plecare, primeam
alte documente de transport, cred că din partea unei persoane pe care o chema George.(...)
Declaraţiile de mai sus se coroborează că declaraţiile unora dintre inculpaţi, în care este descris circuitul evazionist:
- declaraţie dată de Preda Emilian Dumitru la data de 17 octombrie 2018, la instanţa de apel, conform căreia în
infracţiunea de evaziune fiscală au fost implicaţi toţi cei care cunoşteau că caracterul fictiv al prelucrării combustibilului la Sc
Excella Real Grup:(…) Îl cunosc pe Nemeş, pe Moldovan, pe Ghişe, pe Jugănaru, pe Chirvăsitu, pe şoferii care au fost la
296
Jugănaru şi pe şoferul care a fost la Nemeş, adică pe aproape toţi din dosar. Se aducea motorină în depozit, iar totul era
coordonat de către Nemeş Radu.(…) De acolo, se distribuia marfa la Ghişe Pavel, la Moldovan ale căror firme s-au înfiinţat
de către Jugănaru Andrei prin „oameni de paie”. (…)Clienţii erau Ghişe Pavel şi Moldovan Ovidiu care ştiau bineînţeles că
luau motorină fără acciză şi TVA, dacă i se dădea motorină cu acciză şi TVA o refuzau.(…)
Același mecanism este descris în declarația dată de Jugănaru Andrei Florin la instanța de apel, adăugându-se şi
faptul că pentru crearea unei aparenţe de legalitate a transporturilor provenind din curtea antrepozitului Sc Excella Real Grup
Srl erau folosite acte ale unor achiziţii legale de motorină de la Premium Oil şi Mairon: Răspuns: nu au existat diferenţe de
produs între ceea ce scria pe factură şi ce exista în maşină. Acesta era motivul pentru care se cumpărau cele 2-3 maşini de
către Premium Oil săptămânal, pentru existenţa setului de acte oferit de către rafinărie, care era multiplicat, pentru restul
maşinilor schimbându-se doar avizul. Teoretic, toţi şoferii transportau motorină către Benzoil de la Mairon. (…) Se pleca cu
acte de combustibil şi se transformau în acte de motorină pe traseu. Actele de schimbau la ieşirea de pe poartă de la Oil
Terminal. (…)În documente apărea că achiziţionez de la Excella combustibil, în fapt era motorină Euro 5. Diferenţa consta
în accize şi în faptul că la pompă nu se poate vinde combustibil. Către Ana Oil şi Benz Oil vindeam motorină. Exista o
diferenţă între intrare şi ieşire a produsului, în sensul că se achiziţiona combustibil şi se vindea motorină, însă aici
interveneau acele firme despre care am vorbit anterior: Energrom, Milenium etc. aceste firme transformau combustibilul în
motorină, Excella factura către Milenium Combustibil, Milenium factura către altă firmă combustibil, cealaltă firmă nu mai
factura. o altă firmă factura către Cibin motorină şi Cibin factura mai departe motorină către altă firmă/clientul–
utilizatorul final.(…)
În acelaşi sens, modul în care se obţineau certificate de calitate a produselor vândute de Benz Oil şi Ana Oil este
menţionat Preda Emilian Dumitru la data de 17 octombrie 2018: Certificatele de calitate despre care el (Ghişe Pavel
Dumitru) spune că sunt adevărate, sunt în realitate nişte falsuri, el cunoscând aceste lucruri deoarece se luau de la maşinile
pe care le încărca Moldovan Ovidiu, cele pentru care se plăteau accize, iar prin spate, Jugănaru i le făcea lui Ghişe. (…)
De altfel acest aspect care decurge din declaraţia inculpatului Jugănaru Andrei Florin, dar şi din declaraţia lui Preda
Emilian Iulian referitor la multiplicarea unor acte reale provenind din transporturi licite şi folosirea lor în relaţia comercială
cu Benz Oil şi Ana Oil este confirmat de expertiza contabilă şi de înscrisurile provenind de la firmele care comercializau
motorină în mod legal, care atestă că în transporturile de motorină către Ana Oil şi Benz Oil era folosit fie acelaşi raport de
încercare pentru mai multe facturi, fie se foloseau rapoarte de încercare ori declaraţii de conformitate care nu aveau suport în
documentele firmei producătoare, nereguli referitoare la codul unic de eşantion în produsele vândute Ana Oil şi Benz Oil.
Expertiza contabilă a analizat documente justificative din contabilitatea Sc Benz Oil Srl şi Sc Ana Oil Srl cu
referire la societăţile comerciale acuzate în cauza de faţă că au livrat motorină achiziţionată fără acciză de Sc Inkasso Jobs
Srl, provenind de la Sc Excella Real Grup Srl, pentru a evalua dacă în ceea ce priveşte aceste societăţi, conduita Ana Oil şi
Benz Oil a fost identică sau diferită de cea din relaţiile cu alţi furnizori. Dintre persoanele juridice din cauza de faţă, în
contabilitate au fost găsite la Ana Oil şi Benz Oil facturi provenind de la Cibin Distribution şi Agro Line Express (controlate
în fapt de Chirvăsitu Dumitru), Klass Logistic, Premium Oil, Belona Sistem şi Business Global controlate în fapt de către
inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin. De asemenea expertiza a evaluat documentele care au însoţit
transportul de motorină, în relaţia comercială cu aceste societăţi comerciale, în special rapoartele de încercare, care, conform
actelor au provenit de la producătorul Rompetrol Rafinare SA către Rompetrol – Depozit Zărneşti (Cibin Distribution- Ana
Oil); de la Oil Terminal către Lukoil Romania, precum şi de la producătorul Rompetrol Rafinare SA la Rompetrol – Depozit
Zărneşti (Agro Line Express-Ana Oil); origine declarată Rompetrol Downstream (Klass Logistic-Benz Oil); declaraţie de
conformitate de la Oscar Downstream (Premium Oil Distribution-Benz Oil)
Expertiza contabilă a ajuns la concluzia că în relaţia Cibin Distribution – Ana Oil se utilizează doar 19 rapoarte de
încercare şi 19 declarații de conformitate pentru 422 de facturi.
Lukoil România SRL a comunicat referitor la codul unic eşantion nr.290N că acesta a fost emis la 20.01.2012 şi
corespunde raportului de încercare 147N şi declaraţiei de conformitate nr.4279/19.12.2011, documente anexate la livrarea
efectuată către firma Anghel NG Galaţi. Codul de eşantion 290 N este unic pentru fiecare livrare, ceea ce înseamnă că nu
poate fi trecut pe mai multe rapoarte de încercări.
Codul de eşantion 290 N a fost identificat în dosar pe facturi emise de Agroline Express către Ana Oil pe un total
de 108 facturi însoţite de 19 facturi aceleaşi documente respectiv raport de încercare 314 N din 2.04.2012 cod eşantion 290N,
declaraţie de conformitate 4501/2.04.2012, 30 de facturi însoțite de aceleaşi documente respectiv raport de încercare nr.365N
din 14.04.2012 cod eșantion 290N întocmit de Oil Terminal către Lukoil şi declaraţia de conformitate nr.4567 din 14.04.2012
emisă de Petrotel Lukoil S.A. către Lukoil România, 22 de facturi însoţite de aceleaşi documente respectiv raportul de
încercare 372N din 30.04.2012, cod eşantion 290 N întocmit de Oil Terminal către Lukoil și declaraţia de conformitate
nr.4756 din 30.04.2012 emisă de Petrotel Lukoil S.A. către Lukoil România.
Expertiza constată, la fila 108, neconcordanţe între actele intervenite între Agroline Expres şi Ana Oil Srl, fiind
vorba de mai multe rapoarte de încercare nerecunoscute de către Lukoil. În ceea ce priveşte Benz Oil, expertiza a constatat
facturi emise către Euroil şi neînregistrate în contabilitatea Benz Oil.
Cele ce preced au fost confirmate de cea de a doua probă cu privire la înregistrările în contabilitate, administrată în
cursul cercetării judecătoreşti a instanţei de fond. Astfel, o a doua probă referitoare la înregistrările în contabilitate a fost
administrată în cursul cercetării judecătoreşti desfăşurată la instanța de fond, suplimentul la raportul de expertiză contabilă
judiciară fiind depus pentru termenul din 22.02.2016. Alături de expertul Adriana Florentina Timofte a fost încuviinţată
participarea experţilor parte Udrescu Daniel Silviu pentru Nemeş Diana Marina şi Nemeş Radu, Opriş Adrian pentru Preda
Dumitru Emilian, Radu Violeta pentru Nemeş Radu, Podolan Florea pentru Ghişe Pavel Dumitru.
Doi dintre experţi Radu Violeta şi Opriş Adrian nu au mai participat la efectuarea suplimentului la raportul de
expertiză întrucât părţile pe care le reprezentau, nu au încheiat contract cu acestea.
Suplimentul la raportul de expertiză a ajuns la aceleaşi concluzii referitoare la ţiţeiul brut livrat prin intermediul Sc
Royal House Srl şi anume că această firmă nu a avut niciodată activitatea menţionată în relaţia cu Sc Excela Real Grup Srl
fiind vorba de un circuit fictiv.
De asemenea s-a ajuns la concluzia că atâta timp cât nu există contabilitatea societăţilor care au furnizat motorină
către Ana Oil şi Benz Oil nu există nicio dovadă că s-ar fi plătit către bugetul statului accize pentru motorina livrată către Ana
Oil şi Benz Oil. Astfel, suplimentul la raportul de expertiză contabilă a extras de pe site-ul Ministerului de Finanţe datele
297
privind societățile care au furnizat motorină către Ana Oil şi Benz Oil din care rezultă lipsa bilanţului contabil: pentru Cibin
Distribution în perioada 2010, 2011 şi 2012; pentru Gabros Invent Strategies în perioada 2011 şi 2012; pentru Agroline
Expres în perioada 2010, 2011 şi 2012; pentru Belona Sistem în perioada 2010, 2011 şi 2012; pentru Business Global
Lighting în perioada 2011 şi 2012.
În ceea ce priveşte unicitatea datelor de identificare, firmele furnizoare au comunicat faptul că în mod legal datele
de identificare ale documentelor sunt unice. Normele legale în baza cărora se întocmesc rapoartele de încercare sunt
proceduri interne de lucru, cod fiscal, raportul de încercare întocmit în baza standardului în vigoare: SR EN 228 - pentru
benzină şi SR EN 590 pentru motorină.
Expertiza contabilă judiciară a constatat că printre societăţile cărora li s-au eliberat în mod legal rapoartele de
încercare nu se regăsesc: Milenium Energy, Yncos Maritime, Cibin Distribution, Gabros Invent, Agro Line Expres, Delta Oil
Logistic, Belona Sistem şi nici Business Global Lighting.
Suplimentul de expertiza contabilă administrat în cursul cercetării judecătoreşti de către instanţa de fond a ajuns la
aceeaşi concluzie ca şi expertiza contabilă administrată în cursul urmăririi penale:
- în relaţia Cibin Distribution - Ana Oil se utilizează numai 19 rapoarte de încercare şi 19 declaraţii de conformitate
pentru 422 facturi. Rapoartele de încercare nu se refera la motorina transportată de la furnizor la beneficiar, de la
producătorul Rompetrol Rafinare SA către Rompetrol - Depozit Zărnești în cazane şi nu în mijloace auto.
- în relaţia Agroline Express - Ana Oil se utilizează numai 10 rapoarte de încercare şi 10 declaraţii de conformitate
pentru 388 facturi. Rapoartele de încercare nu se referă la motorina transportată de la furnizor la beneficiar, ci de
la:producătorul Rompetrol Rafinare SA către Rompetrol – Depozit Zărnești în cazane şi nu în mijloace auto, respectiv de la
Oil Terminal către Lukoil România, în vagoane.
În cazul Lukoil, rapoartele de încercare se întocmesc de la navă la depozit, în cazul Oil Terminal şi de la depozit
către beneficiari pentru fiecare mijloc auto. Cele două tipuri de rapoarte de încercare nu se identifică, sunt documente total
diferite. Fiecare raport de încercare conţine un număr şi un cod eşantion, care sunt unice şi nu sunt valabile de la o maşină la
alta.
Rapoartele de încercare recunoscute din punct de vedere al numărului de către Lukoil România, respectiv raportul
nr. 248, raportul nr. 265, raportul nr. 372 conţin:
a) date de emitere diferite faţă de exemplarele existente în dosarul penal;
b) cod eşantion diferit faţă de cel înscris în documentele existente la dosarul penal, rezultând astfel că exemplarele
de rapoarte de încercare existente în cadrul dosarului penal nu prezintă date reale.
- Cod eşantion nr.290 N a fost emis în data de 20.01.2012 şi corespunde raportului de încercare nr.147/N şi
Declaraţiei de conformitate nr. 4279/ 19.12.2011. Aceste documente au fost anexate la livrarea efectuată către firma SC
Anghel NG Galaţi SRL (26,057 tone) cu autocisterna nr. SB07PET/ SB08PET.
Referitor la codul eşantion nr. 290 N, s-a precizat că acesta este unic pentru fiecare livrare, ceea ce înseamnă că nu
poate fi trecut pe mai multe rapoarte de încercări așa cum s-a menţionat în adresă.
Conform expertizei rezultă că rapoartele de încercare care au însoțit facturile de la Agroline Express către Ana Oil
nu sunt corecte, prezintă date complet nereale.
În cazul Rompetrol, procedura este următoarea:
„(i): Rompetrol Quality Control emite raport de încercare pe un lot de produse care pleacă şi în depozite; Rompetrol
Downstream nu face analize pe carburantul din depozite, o copie a raportului de încercare/produs/lot, emis de Rompetrol
Quality Control se anexează şi la documentele cu care pleacă cisterna către client;
(ii): Documentele care se eliberează în relaţia cu clienţii care ridică marfa cu mijloace auto (în afară de factura şi
avize de expediţie) sunt:
- nota de livrare, tichet de livrare, raport de aditivare (în cazul în care nu funcţionează instalaţia de aditivare
automată din depozit şi aditivarea se face manual), declaraţia de conformitate pentru efix, copia raportului de încercare emis
de RC pentru lotul de materie primă din care se produce efix, factura / aviz de însoțire marfă.
(iii): În ceea ce priveşte unicitatea datelor de identificare, s-a comunicat că datele de identificare ale documentelor
sunt unice. Referitor la normele legale în baza cărora se întocmesc rapoartele de încercare, s-au amintit : proceduri interne de
lucru, cod fiscal, raportul de încercare se întocmește în baza standardului în vigoare: SR EN 228 - pentru benzină şi SR EN
590 pentru motorină.”
Printre societăţile cărora Rompetrol Quality Control le-a eliberat în mod legal rapoartele de încercare nu se află:
Milenium Energy, Yncos Maritime, Cibin Distribution, Gabros Invent, Agro Line Expres, Delta Oil Logistic, Belona Sistem
şi nici Business Global Lighting.
Toate facturile care au ajuns la Ana Oil şi Benz Oil din partea societăţilor din prezentul dosar şi care sunt însoțite de
raportul de încercare emis de Rompetrol Quality Control nu deţin documentele pe care Rompetrol susţine că le anexează.
Spre comparaţie, expertiza contabilă judiciară prezintă traseul motorinei euro 5 cuprinsă în factura nr. MICO 0266
din 29.08.2011 emisă de Milumunt Consulting către Ana Oil pentru 28.081.00 kg motorină.
Circuit marfă: Rompetrol Downstream- Comision Trade Brăila- Milumunt Consulting-Ana Oil. La dosar există
pentru relaţia Rompetrol Downstream- Comision Trade Brăila: aviz de însoțire; tichet de livrare; nota de livrare; declaraţie de
conformitate; raport de încercare. Cantitatea din avizul de însoțire 28,081 litri este identică cu cantitatea înscrisă în factura
emisă de Milumunt către Ana Oil. Deci, în relaţia cu Milumunt Consulting există toate documentele pentru a se arata întregul
parcurs al celor 28,081 litri motorină, pe când în relaţia cu Cibin Distribution şi Agroline Express nu există niciun document
din care să rezulte adevăratul furnizor de la care cele 2 societăţi fantomă au preluat marfa.
În susţinerea faptului că motorina livrată Sc Ana Oil Srl şi Sc Benz Oil Srl nu avea accizele plătite este şi lipsa
contabilităţii societăţilor comerciale: Cibin Distribution, Gabros Invent Strategies, Agroline Expres.
La paginile 111 - 122 din raportul de expertiză contabilă judiciară se prezintă în detaliu relaţiile dintre Klass
Logistic şi Benz Oil, Premium Oil şi Benz Oil, Belona Sistem, Business Global Lighting, Cibin Distribution, Agroline Expres
şi Benz Oil, Cibin Distribution şi Bemosa Com.
Concluziile de mai sus au fost examinate şi de expertul desemnat de Podolan Florea, din partea inculpatului Ghişe
Pavel Dumitru, care a făcut următoarele precizări:
298
1- Conform prevederilor art. 206, pct.53 din Codul Fiscal „Pentru produsele accizabile care sunt transportate sau
sunt deţinute în afara antrepozitului fiscal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin
normele metodologice”.
Normele Metodologice date în aplicarea acestui articol stabilesc: „Orice plătitor de acciză care livrează produse
accizabile unei alte persoane are obligaţia de a-i emite acestei persoane o factură. Această factură trebuie să respecte
prevederile art. 155 din Codul fiscal.”
Aşadar, prevederile legale nu fac referire expresă la alte documente obligatorii, în afara facturii, care ar trebui să
însoţească tranzacţiile cu produse accizabile, de genul celor menţionate în expertiză cum sunt: declaraţii de conformitate,
rapoarte de încercare, etc.
În aceste condiţii fiecare achizitor de produse accizabile procedează într-o maniera proprie pentru a se asigura că
produsul accizabil provine dintr-un antrepozit fiscal şi îndeplineşte condiţiile de comercializare prevăzute de lege.
2 - Referitor la Declaraţiile de provenienţă, este de reţinut faptul că acestea erau solicitate de beneficiarul Ana Oil
Srl potrivit unui model propriu, ele nefiind prevăzute în mod expres în niciun act normativ, tocmai pentru a avea o justificare
în plus, dată de însuși furnizorul de carburanţi, asupra provenienţei mărfii şi a plaţii accizei aferente. Din acest motiv
declaraţiile date de cele două societăţi furnizoare au un conţinut identic aşa cum afirma expertul în raport: „După cum se
poate observa, textul dintre declaraţia de conformitate întocmita de Cibin Distribution si cea întocmită de Agro Line Express
nu diferă decât în ceea ce priveşte numele persoanei fizice şi datele de identificare ale acesteia şi numele persoanei juridice şi
datele de identificare ale acesteia.”
3. Lipsa documentelor financiar-contabile ale Sc Cibin Distribution Srl- referitor la furnizorul de la care a
aprovizionat cantităţile de motorină Euro 5 vândute către Sc Ana Oil Srl- conduce la faptul că nu se poate efectua
concilierea documentaţiei primite la aprovizionare (factura, declarația de conformitate, raportul de încercare, alte
documente stabilite prin procedura internă a producătorului a Sc Rompetrol Rafinare S.A.) cu documentaţia transmisa la
vânzare către beneficiar (factura, declaraţia de conformitate, raportul de încercare, declaraţia de provenienţă).
4. Lipsa documentelor financiar-contabile ale SC Agroline Express SRL-referitor la furnizorul de la care a
aprovizionat cantităţile de motorină Euro 5 vândute către SC Ana Oil SRL- conduce la faptul că nu se poate efectua
concilierea documentaţiei primite la aprovizionare (factura, declaraţia de conformitate, raportul de încercare, alte
documente stabilite prin procedura internă a furnizorului a SC Petrotel Lukoil S.A.) cu documentaţia transmisă la vânzare
către beneficiar (factura, declaraţia de conformitate, raportul de încercare, declaraţia de provenienţă).
Inexistenţa documentelor financiar contabile ale Sc Agro Line Express Srl şi ale Sc Cibin Distribution Srl, precum
şi nedepunerea Bilanţurilor contabile pentru perioada expertizată nu atrage răspunderea societăţii şi nu are legătură cu
activitatea comercială desfăşurată de Sc Ana Oil Srl cu aceste societăţi.
Sc Ana Oil Srl a introdus în relaţiile cu furnizori de carburanţi, Declaraţia de provenienţă, din care să rezulte
proveniența mărfii şi plata accizei pentru această marfă.
Din documentele existente la dosarul cauzei, rezultă că nu există documentaţia financiar-contabilă a Sc Agroline
Express Srl şi a Sc Cibin Distribution Srl, caz în care nu poate afirma dacă a plătit sau nu acciza pentru motorina livrată Sc
Ana Oil Srl, în perioada expertizată.
Expertul parte încuviinţat de instanţa de fond pentru inculpatul Nemeş Radu, şi anume Udrescu Daniel Silviu,
răspunzând la acelaşi obiectiv în cuprinsul opiniei sale separate la suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară, a
arătat că: „Din punct de vedere al facturilor primite de către Benz Oil Srl şi Ana Oil Srl, acestea au responsabilitate contabilă
şi fiscală numai cu privire la obligaţiile individuale pe care le au conform Codului fiscal, pe care dovezile ataşate la dosarul
cauzei le dovedesc cu înregistrările contabile şi raportările fiscale, fiind însoţite şi de dovada achitării acestor obligaţii.
Opina separată la Suplimentul al raportul administrat în faza de cercetare judecătorească la instanţa de fond ajunge
la concluzia că fiecare achizitor de produse accizabile procedează într-o maniera proprie pentru a se asigura că produsul
accizabil provine dintr-un antrepozit fiscal şi îndeplineşte condiţiile de comercializare prevăzute de lege, dar susţine şi că în
lipsa documentelor contabile ale firmelor nu se poate stabili dacă acciza a fost sau nu plătită.
Instanţa de apel acceptă acest punct de vedere, referitor la conduita achizitorului, dar constată că în ceea ce priveşte
Ana Oil şi Benz Oil, Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan au existat o manieră diferită de a asigura îndeplinirea
condiţiilor de comercializare în cazul societăţilor comerciale implicate în evaziunea fiscală faţă de celelalte firme (de
exemplu relaţia Milumunt Consulting-Ana Oil) ceea ce susţine declaraţiile lui Preda Dumitru Emilian referitoare la faptul că
Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan cunoşteau faptul că motorina provine dintr-un antrepozit fiscal ca şi
declaraţiile martorilor şoferi ai autocisternelor care transportau motorina din antrepozitul Sc Excella Real Grup Srl la Ana Oil
şi Benz Oil cu privire la documentele de transport.
Cele ce preced confirmă situaţia de fapt şi vinovăţia reţinute de instanţa de fond cu privire la Moldovan Ovidiu Ioan
şi Ghişe Pavel Dumitru, respectiv Ana Oil şi Benz Oil.
Cu prilejul audierii lor în cursul cercetării judecătoreşti în apel, inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan, administrator ai
Sc Benz Oil Srl şi Ghişe Pavel Dumitru, administrator al Sc Ana Oil Srl au declarat aspecte similare celor susţinute la Curtea
de Apel şi anume că au avut relaţii comerciale având ca obiect achiziţionarea de motorină de la Sc Cibin Distribution Srl. şi
Sc Agro Line Expres Srl, fiind contactaţi de Jugănaru Andrei Florin, care s-a prezentat ca reprezentant al acestor societăţi şi,
deşi nu au avut nicio întâlnire cu persoanele care aveau calitatea de administrator acest lucru se întâmpla în mod uzual în
relaţiile cu partenerii de afaceri, astfel încât nu au avut nicio suspiciune cu privire la legalitatea desfăşurării acestor tranzacţii.
Inculpaţii au arătat că Jugănaru Andrei Florin le-a prezentat atât documentele care atestau autorizarea societăţilor anterior
menţionate pentru a comercializa motorină en-gros, fără depozitare, cât şi dovezi cu privire la faptul că motorina vândută de
acestea avea acciza plătită, motivul pentru care au consimţit la derularea acestei afaceri constând în aceea că preţul
carburantului achiziţionat de la aceste societăţi includea şi preţul transportului care era efectuat cu mijloacele de transport ale
furnizorilor, iar plata mărfurilor, cu acordul furnizorilor, urma a fi făcută într-un interval de 30 de zile de la livrare
În apărarea inculpaţilor Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan s-a mai susţinut:
- în contabilitate au fost înregistrate în mod legal documente justificative;
- societăţile pe care le administrau nu au avut niciun fel de relaţii de afaceri cu Excella Real Grup;
299
- rapoartele de încercare prin care se atestă calitatea motorinei nu se emit niciodată pentru fiecare cisternă în parte,
şi chiar în situaţia unei relaţii comerciale pe care acuzarea o consideră drept reală şi legală, aceea cu Milumunt Consulting, un
singur raport de încercare a fost ataşat la mai multe facturi de vânzare motorină emise de acest furnizor.
Instanţa de apel, similar instanţei de fond, constată că unele dintre neregulile constate de raportul de expertiză
contabilă erau evidente pentru o persoană cu experienţa lui Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan în activitatea de
comercializare a motorinei. Tolerarea neregulilor şi caracterul constant al acestora probează reprezentarea şi acceptarea
caracterului simulat al tranzacţiilor pe care respectivele documente le atestau:
- cu privire la Ana Oil şi Ghişe Pavel Dumitru, documentele justificative emise de furnizorii Sc Cibin Distribution
Srl şi Sc Agro Line Expres Srl nu erau însoţite şi de documentele pe care Rompetrol Downstream, respectiv Lukoil România
Srl susţin că le eliberează la momentul livrării combustibilului către client, însă în situaţia achiziţiilor de motorină realizate de
la furnizori legitimi, în contabilitatea Ana Oil şi Benz Oil au fost identificate toate documentele pentru a se arăta întregul
parcurs al combustibilului de la furnizorul iniţial, respectiv aviz de însoţire; tichet de livrare; nota de livrare; declaraţie de
conformitate; raport de încercare, înscrisuri care lipsesc în relaţia cu societăţile fantomă.
- cu privire la Benz Oil şi Moldovan Ovidiu Ioan, în general facturile de achiziţie motorină provenind de la
furnizorii trimişi în judecată în cauza de faţă nu sunt însoţite de rapoarte de încercare şi declaraţii de conformitate.
- în ceea ce priveşte documentele doveditoare ale plăţii accizelor pentru motorina pretins achiziţionată de la
societăţile comerciale reprezentate în fapt de inculpatul Jugănaru Andrei Florin, inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe
Pavel Dumitru au recurs la utilizarea unor declaraţii olografe;
- pentru livrările fictive, în contabilitatea Benz Oil şi Ana Oil au fost înregistrate aceleaşi rapoarte de încercare
pentru un număr ridicat de facturi. Aceleaşi înscrisuri au fost folosite de mai multe societăţi, fiind modificată data emiterii,
codul de eşantion la care se referă sau informaţiile privind beneficiarul;
- rapoartele de încercare corespunzătoare acestor livrări fie nu au fost emise de depozitele de combustibil, fie au
fost emise pentru alte livrări către alte societăţi. niciuna dintre societăţile fantomă cu rol de furnizori nu figurează pe lista
societăţilor pentru care au fost emise în mod legal rapoarte de încercare.
Analiza facturilor de motorina emise de Cibin Distribution şi înregistrate de Ana Oil indică următoarea situaţie: se
utilizează numai 19 rapoarte de încercare şi 19 declarații de conformitate pentru 422 facturi. Rapoartele de încercare nu se
referă la motorina transportată de la furnizor la beneficiar, ci de la producătorul Rompetrol Rafinare SA către Rompetrol –
Depozit Zărneşti în cazane şi nu în mijloace auto. Rompetrol Quality Control a comunicat în cursul urmăririi penale că
rapoartele de încercare sunt emise pentru fiecare lot de produse care pleacă din depozite, iar datele de identificare ale
documentelor sunt unice. O copie a raportului de încercare/produs/lot se anexează la documentele cu care pleacă cisterna
către client.
Totodată, în afara de factură şi avize de expediție, clienților care ridică marfa cu mijloace auto li se eliberează şi
nota de livrare; tichet de livrare; raport de aditivare; declarația de conformitate pentru efix; copia raportului de încercare emis
pentru lotul de materie prima. Niciunul din aceste documente nu se regăsesc în contabilitatea Ana Oil. Rompetrol Quality
Control a transmis că Cibin Distribution nu se află printre societățile cărora li s-au eliberat in mod legal rapoarte de încercare.
Situația analitica a facturilor de motorina emise de Klass Logistic către Benz Oil indică aceleaşi neconcordanţe
între datele cuprinse în facturi şi cele din avizele de expediţie şi rapoartele de încercare: Klass Logistic achiziționează
motorina de la Pedatrol Rom cu factura 941/16.05.11 şi aviz 787. În aceste documente sunt trecute: aceeași cantitate, același
șofer şi același număr auto. Pedatrol Rom achiziționează motorina de la Master Chem Oil cu aviz 532/16.05.11. La aceasta
factura se atașează: Raportul de încercare 64/N din 05.05.11 cu cod eșantion 174 N, emis de Oil Terminal către Mairon
Galati. Acest document nu are legătura cu factura emisa de Klass Logistic.
Klass Logistic achiziționează motorina de la Pedatrol Rom cu factura 940/16.05.11 şi aviz 786. În aceste
documente sunt trecute aceeași cantitate, același șofer şi același număr auto. Pedatrol Rom achiziționează motorina de la
Master Chem Oil cu aviz 535/16.05.11. La aceasta factură se atașează: Declarația de conformitate 5672/09.05.11 emisa de
Rompetrol Rafinare către Rompetrol Downstream si Raportul de încercare 605/09.05.11 emis de Rompetrol Quality Control
către Rompetrol Downstream pentru Efix diesel. Aceste documente nu au legătură cu factura emisa de Klass Logistic.
În cazul livrărilor efectuate de Belona Sistem, Business Global Lighting, Cibin Distribution şi Agro Line Expres
doar o mică parte a facturilor este însoţită de rapoarte de încercare şi declarații de conformitate, iar analiza acestora indică
aceleaşi neconcordanţe ca de exemplu raport de încercare şi declaraţie de conformitate emise de furnizori diferiţi pentru
aceeaşi livrare (raportul de încercare nr. 64/ N cu cod eşantion 174/ N, emis de Oil Terminal către Mairon Galaţi a fost
utilizat atât în livrările efectuate de Klass Logistic, cât şi la următoarele livrări efectuate de Business Global Lighting şi de
Belona Sistem, având menţionate date diferite ale emiterii; raport de încercare nr. 19802/ 90009109/ 10 emis de Saybolt a
fost folosit pentru 44 facturi emise de Cibin Distribution către Benz Oil in perioada 01 – 09.08.2011, în forme diferite: pe
două exemplare cu data emiterii 21.08.2011 s-a aplicat parafa şi semnătura Belona Sistem; pe 4 exemplare cu data emiterii
21.08.2011 s-a aplicat parafa şi semnătura Cibin Distribution; pe 7 exemplare cu data emiterii 08.08.2011 s-a aplicat parafa şi
semnătura Cibin Distribution; un exemplar cu data emiterii 08.08.2011 conţine numai parafa şi semnătura din partea
emitentului. În acelaşi sens, raportul de încercare nr. 1889/ N cu cod eşantion 4330 N emis de Oil Terminal către Master
Chem Oil, a fost utilizat pentru 31 facturi emise de Cibin Distribution către Benz Oil în perioada 07.11.2011 – 24.12.2011 şi
pentru 9 facturi emise de Agro Line Express către Benz Oil în perioada 01.02.2012 – 25.02.2012.
Suplimentar celor de mai sus, unul dintre inculpaţi, Preda Emilian Dumitru a recunoscut întâlnirile dintre inculpaţii
care livrau efectivă a motorina neaccizată provenind de la Sc Excella Real Grup Srl (inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi
Jugănaru Andrei Florin) şi inculpaţii care valorificau motorina (inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru).
Înalta Curte constată că înregistrarea în contabilitatea Sc Benz Oil Srl şi Sc Ana Oil Srl, a vânzărilor de motorină nu
este o dovadă a caracterului licit al achiziţionării acesteia, ci reprezintă modalitatea în care se asigura posibilitatea recuperării
într-o manieră aparent legală a beneficiilor rezultate din evaziunea fiscală.
300
Toate acestea denotă faptul că, inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru au acceptat să cumpere
motorină de pe piața neagră al cărei preț scăzut era consecinţa faptului că taxele aferente nu fuseseră plătite, ceea ce susţine
soluţia dată de instanţa de fond cu privire la aceştia.
Interdicţia vânzării motorinei de către antrepozitul fiscal în regim suspensiv de accize

Conform art. 178 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, în vigoare la data faptei, este interzisă folosirea
antrepozitului fiscal pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile.
În ceea ce priveşte Sc Excella Real Grup Srl, conform dispoziţiilor art. 206 16 din Legea nr.571/2003 privind
Codul fiscal, produsele energetice pentru care se datorează accize sunt printre altele şi motorina cu codurile NC de la
27101941 până la 27101949, iar la alineatul 5 al aceluiaşi articol se prevede că orice produs destinat a fi pus în vânzare sau
utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditivi este accizat la nivelul combustibilului pentru motor aferent.
Totodată conform art. 20616 alin.(7) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal „consumul de produse
energetice în incinta locului de producţie nu e considerat a fi un fapt generator de accize în cazul în care consumul consta în
produse energetice produse în incinta acelui loc de producţie. Când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de
producţie şi în special pentru propulsia vehiculelor, se consideră fapt generator de accize.”
Art. 20621 din acelaşi Cod fiscal prevede că „producţia şi transformarea produselor accizabile trebuie realizate
într-un antrepozit fiscal”.
- „antrepozitul fiscal” este, potrivit actului normativ, locul în care produsele accizabile sunt produse
transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul
activităţii sale.
- „antrepozitarul autorizat” este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă să producă, să
transforme, să deţină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal.
Conform art. 20622 alin. (2) din Codul fiscal, în vederea obţinerii autorizaţiei pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit
fiscal, persoanele care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea
competentă în modul şi forma prevăzută în normele metodologice. Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de
documente cu privire la:amplasarea şi natura locului; tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau
depozitate în cursul unui an; lista produselor accizabile ce urmează a fi achiziţionate în regim suspensiv de accize, în vederea
utilizării ca materie primă în cadrul activităţii de producere de produse accizabile; identitatea şi alte informaţii cu privire la
persoanele ce urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat; organizarea administrativă, fluxurile
operaţionale, randamentul utilajelor şi instalaţiilor şi alte date relevante pentru colectarea şi determinarea accizelor prevăzute
într-un manual de procedură; capacitatea persoanei de a depune garanţia; capacitatea maximă de producţie a instalaţiilor şi
utilajelor în 24 de ore; deţinerea autorizaţiei de mediu sau dovedirea că au fost întreprinse demersuri în acest sens; dovada
constituirii capitalului social subscris și vărsat.
Prin dispoziţiile art. 20623 Codul fiscal a impus, de asemenea, o serie de condiţii de autorizare: a) locul urmează a
fi folosit pentru producerea, transformarea, deţinerea, primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize; b) locul
este amplasat, constituit, echipat astfel încât să nu permită scoaterea produselor accizabile din acel loc fără plata accizelor;
c) locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile; d) în cazul unei persoane fizice ce urmează să-
şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar, aceasta să nu fi fost condamnată definitiv pentru abuz de încredere, fals, uz de fals,
înşelăciune, delapidare, iar în cazul unei persoane juridice, administratorii să nu fi fost condamnaţi pentru asemenea tipuri de
infracţiuni.
Totodată, prin acelaşi act normativ au fost instituite o serie de obligaţii pentru antrepozitarul care a obţinut
autorizaţia conform art. 206 din Legea 571/2003, respectiv: a) să constituie în favoarea autorităţii competente o garanţie
pentru producţia, transformarea şi deţinerea de produse accizabile în regim suspensiv de accize, precum şi o garanţie pentru
circulaţia acestor produse în regim suspensiv de accize; b) să instaleze şi să menţină încuietori, sigilii şi instrumente de
măsură sau alte instrumente necesare securităţii produselor accizabile amplasate în antrepozitul fiscal; c) să asigure
menţinerea sigiliilor aplicate sub supravegherea autorităţii competente (Vama); d) să ţină evidenţe exacte şi actualizate cu
privire la materiile prime, lucrările în derulare şi produsele accizabile finite şi expediate din antrepozit;e) să ţină un sistem
corespunzător de evidenţă a stocurilor, inclusiv de administrare, contabilitate şi de securitate; f) să asigure accesul autorităţii
competente în orice zonă a antrepozitului fiscal, în orice moment în care antrepozitul este în exploatare sau e deschis pentru
primirea sau expedierea produselor; g) să prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritatea competentă, la
cerere acesteia; h) să asigure în mod gratuit un birou în incinta antrepozitului fiscal, la cererea autorităţii competente; i) să
cerceteze şi să raporteze către autorităţile competente orice lipsă, pierdere sau neregularitate cu privire la produsele
accizabile.
Probele ce preced au demonstrat că Excella Real Grup, Guliu George, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi
Nemeş Radu au încălcat art. 178 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, în vigoare la data faptei precum şi că nu au fost
respectate obligaţiile ce decurg din lege privind ţinerea evidenţelor exacte şi actualizate cu privire la materiile prime, lucrările
în derulare şi produsele accizabile finite şi expediate din antrepozit; ţinerea unui sistem corespunzător de evidenţă a
stocurilor, inclusiv de administrare, contabilitate şi de securitate.
Retragerile mari de numerar din sumele obţinute ca preţ al motorinei şi transferul sumelor obţinute din
infracțiunea de evaziune fiscală în afara ţării
Circuitul evazionist presupunea existenţa unei legături şi interacţiunea directă între membrii grupării care au
acţionat în mod concertat cu scopul de a obţine beneficii materiale în detrimentul bugetului general consolidat al statului,
aspecte confirmate şi de faptul că exista o identitate între asociaţi, administratori şi sediile sociale ale societăţilor furnizoare
de avantaje fiscale, deşi la adresele respective nu s-au desfăşurat niciun fel de activităţi dintre cele menţionate în acte.
Însă, întrucât între furnizorii fictivi de motorină şi cumpărătorii fictivi de combustibil lichid nu existau legături
directe, pentru transferul ulterior al sumelor au fost folosite societăţi comerciale şi anume Sc Delta Oil Logistic Srl, Sc
Energrom Supply Service Srl şi Sc Energrom Supply Service Srl, al căror unic rol era să realizeze legătura între cele două
circuite.
Prin intermediul societăţilor comerciale enumerate mai sus, sumele erau transferate către societăţile care
achiziţionaseră fictiv combustibil lichid, şi anume Sc Gabros Invest Srl şi Sc Millenium Energy Srl, care le foloseau la rândul
301
lor pentru a plăti produsele fie direct către Sc Excella Real Grup Srl, fie în conturile Sc Inkasso Jobs Srl, la ordinul
furnizorului Sc Excella Real Grup Srl Din sumele primite în modul descris anterior, Sc Excella Real Grup Srl achita accizele
corespunzătoare operaţiunilor fictive cu produse petroliere inferioare (mai mici decât cele cuvenite vânzării reale de
motorină) şi plătea transportatorul Sc Rad Trans Concept Srl, care retrăgea sumele în numerar.
Sc Inkasso Jobs Srl achita motorina achiziţionată de la partenerii externi, făcea plăţi către furnizorii fictivi de ţiţei
(Sc Divers Zootehnic Srl, Sc Partener Nobless Srl, Sc Accesing Perfect Srl) şi transfera sume importante în Dubai, mascând
tranzacţiile sub forma unor contracte de consultanţă.
Administratorii Sc Divers Zootehnic Srl şi Sc Partener Nobless Srl retrăgeau sumele astfel obţinute în numerar (în
total 119.585.930 lei), sub pretextul unor achiziţii de cereale, după care le predau imediat inculpatului Belba Nicolae,
persoană aflată în ierarhia grupului în subordinea lui Guliu George şi a lui Nemeş Radu. Este de menţionat și faptul că la
dosar nu există probe în sensul că unităţile bancare, de la care au fost retrase sume mari de bani în numerar cu motivarea
nereală a achiziţiei de cereale, ar fi sesizat instituţiile abilitate cu combaterea spălării banilor în legătură cu aceste retrageri şi
nici că ar fi fost desfăşurat un audit intern la unităţile bancare respective pentru a se preveni pentru viitor această conduită,
care a facilitat evaziunea fiscală. De altfel unul dintre inculpaţi Belba Nicolae, în declaraţia de la data 18 aprilie 2017, afirmă
la întrebarea reprezentantului Ministerului Public, dacă a avut vreodată probleme la bancă în legătură cu ridicarea acestor
sume de bani (…) Da au fost probleme, ori nu avea banca bani, ori se blocau banii la frecvenţa cu care ridicam banii. Cred
că directorul băncii ar fi trebuit să sesizeze autorităţile pentru spălarea banilor. Întotdeauna bani au fost deblocaţi după 2-3
zile.
Prin realizarea acestor transferuri bancare repetate s-a urmărit să se creeze aparenţa că tranzacţiile fictive au
corespondent în realitate şi au fost efectiv achitate, asigurând în acelaşi timp grupării folosul produsului infracţional prin
sumele primite în numerar.
Circuitele financiare folosite pentru transferul banilor au inclus Sc Divers Zootehnic Srl şi Sc Partener Nobless Srl
prin intermediul cărora beneficiile infracţionale au ieşit din sistemul bancar în numerar şi au intrat în posesia membrilor
grupării.
În acest sens expertiza contabilă efectuată în cauză a evidenţiat sumele au fost folosite de membrii grupului
infracțional organizat. SC Inkasso Jobs SRL a achitat motorina achiziţionată în mod real de la partenerii externi, dar a făcut
plăţi şi către furnizorii fictivi de ţiţei (Sc Divers Zootehnic Srl, Sc Partener Nobless Srl, Sc Accesing Perfect Srl) şi a
transferat sume importante inculpatului Nemeş Radu în Dubai, mascând tranzacţiile sub forma unor contracte de consultanţă.
Sursa fondurilor transferate de Sc Inkasso Jobs Srl în Dubai o reprezintă o parte din sumele primite de Delta Oil Logistic,
Energrom Supply Service şi Energrom Supply Service de la Sc Benz Oil Srl şi SC Ana Oil Srl.
O altă sursă de venituri pentru membrii grupului infracţional organizat a reprezentat-o contractul de consultanţă
încheiat cu Corralys, al cărui caracter fictiv este de asemenea subliniat în declaraţia lui Chirvăsitu Dumitru din 27 iunie 2017:
Reprezentantul Ministerului Public: Aţi beneficiat în concret de servicii de consultanţă sau de orice fel de servicii în
schimbul comisionului? Răspuns: Firmele erau găsite, dar nu ştiu cine le găsea pentru contractarea mărfii. Eu primeam
contractul pe e-mail de la firma cu care urma să încheiem contractul şi nu de la Coralis.
Totodată instanţa de apel reţine şi că rolul societăţii comerciale Rad Trans în circuitul evazionist, respectiv motivul
pentru care se facturau servicii inexistente era legat de diminuarea profitului şi implicit a taxelor plătite către stat de către Sc
Excella Real Grup Srl. De asemenea, SC Gabros Invent Strategies Srl a avut un rol similar în circuitul derulat între Benz Oil
şi Ana Oil şi furnizorul de motorină euro 5, respectiv Sc Excella Real Grup Srl şi Sc Inkasso Jobs Srl, perioadă în care din
banii proveniţi de la benzinari s-a ridicat în numerar suma cumulata de 524.615 lei, Sc Delta Oil Logistic Srl la rândul său a
intervenit în circuitul derulat între benzinari Benz Oil /Ana Oil şi furnizorul de motorina euro 5, respectiv Sc Excella Real
Grup Srl si Sc Inkasso Jobs Srl, perioada în care, din banii proveniţi de la Benz Oil şi Ana Oil, s-a ridicat în numerar suma
cumulată de 1.493.470 lei. Sc Divers Zootehnic Srl a ridicat în numerar suma cumulate de 65.347.470 lei sub pretextul
achiziţiei cereale, iar Sc Partener Noblesse Srl a ridicat în numerar o sumă cumulată de 54,238,460 lei cu acelaşi motiv al
achiziţiei de cereale.
În consecinţă, probele au indicat faptul că au fost retrase sume în numerar de către: Sc Divers Zootehnic Srl
(65.337.470 lei), Sc Partener Nobless Srl (54.238.460 lei) Sc Excella Real Grup Srl (179.000 lei); Sc Inkasso Jobs Srl
(149.200 lei); Sc Rad Trans Concept Srl (4.698.150 lei); Delta Oil Logistic (1.493.470 lei); Belona Sistem (20.000 lei);
Gabros Invent Strategies (524.615 lei); Romerom Grup (271.400 lei).
După cum s-a precizat şi anterior, plăţile realizate de Agro Line către Delta Oil Logistic au ca justificare plata la
ordin Energrom Supply Service, deşi această societate nu avusese activitate, capitalul social de 200 lei fiind depus în luna
decembrie 2011; a înregistrat o pierdere de 1.291,46 lei din redevenţe şi chirii; a avut în contul la bancă doar suma
reprezentând capital social, iar în contul de casă suma de 8.54 lei.
Totodată plăţile realizate de Delta Oil Logistic către Excella Real Grup au ca justificare avans marfa, deşi între cele
două societăţi nu au existat relaţii comerciale, iar Excella Real Grup a facturat CLG si CL Navo doar către Millenium Energy
şi Yncos Maritime.
Rolul fiecărui inculpat apelant în actele de evaziune fiscală şi în grupul infracţional organizat.
Instanţa de apel reţine rolul pe care l-au avut în cadrul grupului infracțional inculpaţii Nemeş Radu, Belba Nicolae,
Ghişe Pavel Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Ionescu Lucian Florin, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Guliu George,
Chirvăsitu Dumitru, Preda Emilian Dumitru, Jugănaru Andrei Florin, Buliga Mihai, Crivas Logistic, Ana Oil, Benz Oil,
Excella Real Grup, aşa cum rezultă din declaraţiile date în faţa instanţei de apel de către Guliu George, Chirvăsitu Dumitru,
Preda Emilian Dumitru, Jugănaru Andrei Florin, Belba Nicolae declaraţii care concordă cu probele administrate de instanţa
de fond şi susţin soluţia de condamnare a acestora pentru infracţiunile care au făcut obiectul judecăţii.
Astfel, şoferii care au transportat motorina către Ana Oil şi Benz Oil au subliniat numele acelora care au fost
prezenţi în cadrul antrepozitului la plecarea autocisternelor către Ana Oil şi Benz Oil ca şi rolurile avute de aceştia, fapt care
demonstrează în opinia instanței atât ierarhia inculpaţilor cât şi faptul că membrii grupului infracţional au cunoscut natura
evazionistă a transportului de motorină
302
Rolul inculpaţilor este prezentat în declaraţia martorului Anton Vasile-Irinel, şoferul uneia dintre autocisternele
care plecau din antrepozitul Sc Excella Real Grup, de la data de 08 august 2012 (vol.34, dosar urm. pen.) Arăt că îi recunosc
pe numitul Chirvăsitu Dumitru, ca fiind cel pe care îl ştiam sub numele de „Mitică” şi pe Jugănaru Andrei Florin, ca fiind
cel cu care am semnat contractul de muncă la Rad Trans Concept şi pe Guliu George, ca fiind cel care era recunoscut de
angajaţii Rad Trans Concept ca fiind „Şeful”.
Declaraţia martorului Belu Ion de la data de 08 august 2012 (vol.34, dosar urm. pen.), un alt şofer al autocisternelor
care plecau din antrepozitul Sc Excella Real Grup, confirmă declaraţia martorului Anton Vasile Aurel şi arată atât faptul că
implicarea inc. Chirvăsitu Dumitru, Guliu George, Jugănaru Andrei Florin cât şi faptul că persoanele juridice SC Excella
Real Grup, respectiv S.C. Rad Trans Concept SRL erau constituite în scopul comiterii de infracțiuni de evaziune fiscală
(…)Pe inc. Guliu George l-am văzut de câteva ori prin curtea Sc Excella Real Grup Srl şi despre acesta auzisem că este
administratorul societăţii, el fiind „Jupânul”. Arăt că îi recunosc pe numitul Chirvăsitu Dumitru, ca fiind cel pe care îl ştiam
sub numele de „Mitică”, pe Jugănaru Andrei Florin, ca fiind cel cu care am semnat contractul de muncă la Sc Rad Trans
Concept Srl şi pe Guliu George, ca fiind cel care era recunoscut de angajaţii S.C. Excella Real Grup SRL ca fiind
„Jupânul”.
Declaraţia lui Grigore Marius de la data de 08 august 2012 (vol.34, dosar urm. pen.), un alt şofer al autocisternelor
care plecau din Sc Excella Real Grup Srl, care se arată implicarea inc. Chirvăsitu Dumitru, Jugănaru Andrei Florin, cât şi
faptul că persoanele juridice Excella Real Grup, respectiv Rad Trans Concept erau constituite în scopul comiterii de
infracțiuni de evaziune fiscală: ”(...) După aproximativ 1-2 săptămâni, Jugănaru Andrei Florin m-a chemat la garaj şi mi-a
arătat autocisterna pe care urma să lucrez şi pe care am şi lucrat până la începutul lunii iulie 2012. Discuţia pe care am
avut-o cu inc. Jugănaru Andrei Florin am interpretat-o ca fiind cu patronul S.C. Rad Trans Concept SRL Cu alte persoane,
administratori ori directori ai S.C. Rad Trans Concept SRL nu am mai discutat.(…) Din câte ştiu, unii dintre colegi primeau
dispoziţie de la inc. Jugănaru Andrei Florin să ne schimbăm telefoanele mobile.Arăt că îi recunosc pe numitul Chirvăsitu
Dumitru, ca fiind cel de care îl ştiam sub numele de „Mitică” şi pe Jugănaru Andrei Florin, ca fiind cel cu care am discutat
despre angajarea mea la S.C. Rad Trans Concept SRL ”
Martorul Belu Ion şofer la Rad Trans şi Crivas Logistic a mai afirmat La SC Excella în curte, unde erau instalaţii,
cazane, centrală termică, l-am cunoscut pe Nemeş Radu. L-am văzut o dată sau de 2 ori, dar nu am discutat cu el. Am înţeles
că acesta era şef acolo, de la paznici, de la personal. De asemenea şi pe Guliu l-am cunoscut în aceleaşi împrejurări,
văzându-l la Sc Excella. (…)Angajaţii din curte, despre Guliu George, vorbeau ca fiind „jupânul”.
Martorul Grigore Marius, şofer la Sc Rad Trans Srl, a confirmat în declaraţia de la instanţa de fond, la data de
07.09.2015, cele susţinute în faza de urmărire penală: Îl cunosc şi pe inc. Belba Nicolae, pe care l-am văzut la Sc Excella
Real Grup Srl, dar nu ştiu cu ce se ocupa. Ştiu că inc. Preda Dumitru Emilian venea printre noi şoferii de la Sc Rad Trans
Srl, printre colegi se spunea că acesta răspunde de activitatea noastră, dar nu ştiu concret care era domeniul său de
responsabilitate. (…)
Instanţa de apel reţine, de asemenea, ca relevantă declarația lui Jugănaru Andrei Florin, din data de 17 aprilie 2018,
cu privire la coordonarea firmelor (…)Cu privire la coordonarea, înfiinţarea de firme, arăt că nu am coordonat nicio firmă,
am coordonat felul în care se întâmpla activitatea. Directivele mele erau în sensul de a se plăti o sumă de bani către Excella.
Singurul lucru pe care îl alegeam eu era modul în care era împărţită acea sumă şi în câte ordine de plată.(…)
În ceea ce priveşte rolul lui Nemeş Radu, coordonarea actovotăţii de către acesta a fost cunoscut nemijlocit de către
inculpatul Preda Emilian Dumitru, care a descris şi relaţiile cu Jugănaru în declarația dată la data de 17 octombrie 2018 :
(…)Am afirmat că totul era coordonat de Nemeş Radu deoarece acesta se coordona cu mine personal. Ne întâlneam mai
mult decât vorbeam la telefon şi se punea planul în acţiune respectiv ce era de făcut şi ce trebuia să-i comunic lui Jugănaru.
Spre exemplu, să vină banii, să se plătească la timp şi se plătea pentru că eu plăteam marfa, Jugănaru vorbea cu Ghişe şi cu
Moldovan, dar cel mai mult cu Ghişe pentru că eu nu puteam să le fac faţă la toţi. Nemeş Radu ştia faptul că nu exista niciun
amestec al motorinei care era vândută şi că aceasta era vândută fără TVA şi accize deoarece chiar el mi-a spus acest lucru.
Nemeş Radu a afirmat că motorina se vindea fără accize şi fără TVA. (…)Nemeş Radu ştia ce se întâmplă în interiorul
antrepozitului, eu discutam mereu cu dânsul despre vânzarea motorinei fără accize şi fără TVA.
Faptul că iniţiativa circuitului evazionist i-a aparţinut lui Nemeş Radu, rezultă din declaraţia dată de Preda Emilian
Dumitru în apel, la data de 17 octombrie 2018, în care este descris şi circuitul financiar dintre Nemeş Radu, Guliu George,
Jugănaru Andrei Florin, Preda Emilian Dumitru, Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan: ( …)Nemeş Radu a avut
ideea circuitului despre care am vorbit anterior. (…)Nu vorbeam cu Nemeş Radu despre împărţirea banilor, dar Nemeş
Radu făcea un preţ care să fie convenabil pe piaţă. Nu mi-a spus cum făcea preţul dar îmi dădea preţul. (…)Mai departe, mi
se comunica de către Nemeş Radu şi de către Guliu faptul că trebuie daţi bani şi eu le făceam socotelile, le spuneam cât au
avans la cantitatea de tone respectivă, de exemplu la 2000 de tone. Nu era o cantitate fixă cele 2000 de tone dar trebuia să
fie o cantitate fixă. Nu accepta oricine să dea marfă, de exemplu Rompetrol nu accepta, dar pentru ca afacerea să meargă
trebuiau cel puţin 2000 de tone. Banii de avans au venit prima dată de la mine. După aceea, se plătea marfa prin Jugănaru
la fel ca şi toate operaţiunile bancare. Mai departe se făcea plata şi seara confruntam banii eu cu Jugănaru. Făceam o
balanţă cu câtă marfă a plecat, cu cât s-a achitat. Jugănaru încasa banii de la Ghişe şi Moldovan. Niciodată aceştia nu
plăteau un avans o parte din bani. Se ducea marfa acolo, respectiv la Sibiu, iar Ghişe fura o parte din motorină respectiv la
cântar scotea lipsă, 300/400 kg pe care le vindea la el. După ce marfa ajungea la Sibiu era distribuită de către Ghişe de
exemplu la clienţii săi, iar Moldovan la clienţii săi. Acest lucru se întâmpla în fiecare zi. (…)Nu mă întâlneam cu Nemeş în
fiecare zi, mă întâlneam la o săptămână sau la 3,4 săptămâni. Venea, mă lua şi mergeam cu el cu maşina. Vorbeam în
maşină scurt şi la subiect câte era nevoie şi apoi mă lăsa în alt loc. Nu stăteam într-un singur loc la o cafea decât foarte rar.
Când mă întâlneam cu Nemeş a mai fost Jugănaru cu mine, respectiv şoferul lui Nemeş, Mihai. Întâlnirile cu Nemeş aveau
loc şi la Constanţa şi în Bucureşti. Mă suna Nemeş Radu şi stabilea întâlnirea. Nu mă suna de pe acelaşi număr de telefon,
telefoanele se schimbau la o săptămână, uneori şi la 3 zile. Ideea de a schimba numerele de telefon era a lui Guliu şi a fost
de acord şi Nemeş şi eu. Guliu trimitea un băiat zis Polo care ne dădea telefoane. Îi dădea telefon lui Guliu, Nemeş, mie, din
câte ştiu eu. Eram vreo 3, 4 persoane. Schimbam telefoanele la 3 zile pentru a nu ne asculta. Vedeam că eram urmăriţi de la
SRI. Am discutat cu Guliu şi Nemeş că eram urmăriţi şi discutam că sunt probleme şi în port şi peste tot. Mi-a spus aceste
lucruri Chirvăsitu, care se ocupa de actele maşinilor, de faţă fiind Guliu.(…) Buliga era şoferul lui Nemeş Radu, îl vedeam
mereu cu acesta. Era de faţă la discuţiile pe care le aveam cu Nemeş Radu referitoare la motorină dar îşi vedea de treabă,
îşi vedea de ale lui, nu se băga în discuţii.
303
De asemenea, Preda Emilian Dumitru a declarat în faţa instanţei de apel, la data de 18 octombrie 2018, că Nemeş
Radu coordona financiar grupul şi coopera pentru transformarea profitului ilicit cu Chirvăsitu Dumitru şi Inkasso Jobs,
(…)Banii ajungeau la Nemeş pentru că altfel nu puteam să luăm marfa. Banii ajungeau prin bancă la Nemeş. Nu mai ştiu
care erau conturile în care se plăteau banii. Ştiu că veneau banii la Nemeş, dar şi la Inkasso Jobs firma lui Chirvăsitu.
Ulterior, am aflat că de acolo banii plecau în Dubai. Am aflat acest lucru după ce ne-au arestat nu înainte. Dacă aş fi ştiut
acest lucru înainte aş fi oprit totul. (…)
În acelaşi sens, declaraţia de inculpat dată de Chirvăsitu Dumitru din data de 27 iunie 2017 privind rolul lui Nemeş
Radu, arată implicarea acestuia în indicaţiile date lui Guliu George şi Chirvăsitu Dumitru, ca şi faptul că i se raporta
activitatea desfăşurată (…) Pe domnul Nemeş l-am cunoscut prin intermediul lui George Guliu, vărul meu, ne-am întâlnit de
vreo trei ori. Cu domnul Nemeş am fost de două ori la cafea şi o dată de Crăciun. Vărul meu George mi-a spus că el este
asociatul lui Nemeş la Excella şi Nemeş este şeful mare. Domnul Nemeş ştia că eu sunt importatorul de motorină de la
George. Am discutat de importuri, cum se fac, cum se încarcă, cum merge treaba. Acestea erau singurele discuţii pe care le-
am purtat cu dânsul. George Guliu spunea că primea ordine cu ceea ce trebuia să fac eu de la domnul Radu, Nemeş Radu.
Domnul Nemeş mă întreba cum merge treaba şi dacă mă descurc la încărcare. Eu l-am cunoscut pe Nemeş Radu mult mai
târziu, începusem de ceva timp activitatea, aproximativ în anul 2011, înainte de Crăciun, atunci m-am şi întâlnit cu domnul
Nemeş. în 2012 a fost acţiunea de aceea îmi amintesc că m-am întâlnit în 2011.(…) Guliu întotdeauna îl punea pe Nemeş în
faţă. Noi suntem români macedoneni şi îi spunea întotdeauna, marele mare, în dialect, când se referea la Nemeş. Acest lucru
însemna un fel de şef.(…) Prima factură (din declaraţie rezultă că era vorba despre prima factură cu firma Coralis) mi-a fost
adusă de către Guliu George şi Buliga, cu care m-am întâlnit la BRD pentru că de acolo făceam plăţile. Următoarele facturi
mi-au fost trimise de pe e-mail. Aceste facturi veneau exact pe calculator, cu care ţineam legătura cu doamna Cozma. Vărul
meu, Guliu George mă anunţa, că urma să primesc facturile. îmi spunea la fel cum am precizat anterior, „vezi că a spus
domnul Nemeş că urmează să primeşti facturile şi să plăteşti”. Le plăteam din bucăţi, în două, trei tranşe, din banii care
rămâneau după ce plăteam marfa afară.
În ceea ce priveşte declaraţia lui Guliu George din data de 16 mai 2017, instanţa reţine rolul inculpatului Nemeş
Radu de coordonator (…) În SC Excella Real Grup SRL efectiv am lucrat în perioada 2011-2012, cât a funcţionat firma. În
această firmă, hotărârile le lua dl Nemeş Radu. Comunica cu mine telefonic, ne mai întâlneam. Aveam câteva telefoane. (…)
Dl Nemeş Radu mai pleca din ţară. În perioada în care pleca, tot telefonic luam legătura şi tot acesta hotăra în firmă, dacă
avea 95 % din acţiunile firmei. (…)În concret, dl Nemeş Radu îmi spunea să fac plăţile acolo unde era nevoie, respectiv
plata la motorină. (…)Pentru activitatea de la rafinărie îmi dădea dispoziţii dl Nemeş Radu. Îmi spunea să organizez
activitatea în curte şi restul dirija dânsul. Activitatea în curte însemna să funcţioneze toate instalaţiile si să fie prezenţi toţi
oamenii la ture, iar de restul, respectiv dirijarea mărfii, se ocupa dl Nemeş Radu. Dirijarea mărfii însemna către ce firme se
vinde marfa. Toate documentele referitoare la producţie le făcea Mariana Cozma.(…) frecvenţa plăţilor nu îmi mai aduc
aminte care era, dar nu se făcea plată fără ordinul lui Nemeş Radu, numai cu acordul dânsului se făceau plăţi. Apărător
inculpat Nemeş Radu: care era durata în timp în perioada mai 2011- iunie 2012 a vizitelor inculpatului Nemeş Radu la
sediul SC Excella Real Grup SRL? Inculpat: nu îmi aduc aminte exact, dar cel puţin o dată pe săptămână. Dl Nemeş putea
să se ducă şi în lipsa mea acolo. Nu stătea foarte mult. Întreba de activitate, nu ştiu exact, nu puteam să îl controlez.
Apărător inculpat Nemeş Radu: şi în perioada în care Nemeş Radu era plecat în străinătate, frecvenţa vizitelor era
săptămânală? Inculpat: în perioada în care era plecat afară, bineînţeles că nu avea cum să viziteze Sc Excella Real Grup Srl
Bineînţeles că se întorcea în ţară pentru a vizita Sc Excella Real Grup Srl, dar nu pot să îmi aduc aminte cât de des se
întorcea în țară. Cred că la 2 săptămâni, aproximativ, venea în ţară la Sc Excella Real Grup Srl
Referitor la declaraţia lui Belba Nicolae dată în faţa instanţei de apel la data de 18 aprilie 2017, instanţa reţine
următoarele aspecte referitoare la rolul lui Nemeş Radu, ce se coroborează cu declaraţiile celorlalţi inculpaţi, dar şi
ameninţările adresate inculpatului Belba pentru ca acesta să nu declare ceea ce ştie: (…)Cum am specificat în declaraţie, am
lucrat pentru Guliu George şi pentru Nemeş Radu. M-am întâlnit şi cu Guliu George, cu Nemeş Radu, Chirvăsitu Dumitru,
doamna Vrânceanu. Scoteam banii de la bancă şi îi predam mai departe, de mai multe ori lui Guliu George, Buliga Mihai,
rare ori Nemeş Radu.(…) Bani pe care îi scoteam din bancă îi dădeam lui Guliu George, de cele mai multe ori, lui Nemeş
Radu rareori şi chiar şi lui Buliga Mihai.(…) Guliu dădea dispoziţia să schimbăm telefoanele mobile, presupun că la ordinul
lui Nemeş deoarece şi Nemeş la rândul lui schimba telefonul sau la ordinul lui Guliu, crezând că dacă se schimbă
telefoanele nu putem să fim interceptaţi. (…)Nemeş Radu ştia ce se întâmplă în Excella Real Grup deoarece Guliu fără
Nemeş nu făcea nimic, iar Nemeş fără Guliu nici atât. Nu ştiu dacă Guliu îi dădea toate cifrele exacte sau situaţia corectă,
dar atunci când Nemeş Radu îmi cerea mie situaţia, a banilor pe care îi scoteam din bancă, îi dădeam situaţia corectă. Erau
vorba de banii despre care am vorbit anterior pe care îi scoteam din bănci pentru achiziţia de cereale.(…) Sumele în valută
le duceam lui Guliu Geroge, rareori lui Nemeş Radu, la Guliu era cap de linie, chiar şi până să fim arestaţi, pe 8 iunie sau
iulie îi predasem bani lui Guliu, iar Mihai Buliga a venit şi i-a luat banii de acasă de la Guliu, am fost de faţă atunci când
Mihai Buliga a venit să ia banii, nu ştiu în ce scop îi lua. Am cumpărat şi telefoane mobile şi cartele pre pay, atunci când
Buliga nu ajungea să cumpere telefoanele mobile. Cumpăram acele telefoane ca să nu fim interceptaţi. Guliu nu avea timpul
necesar să se ducă la magazin să ceară 10-15 telefoane sau câte erau nevoie, la două-trei săptămâni sau o lună se schimbau
telefoanele.(…) Am fost ameninţat de către domnul Nemeş şi prin intermediul altor oameni mi-a transmis „să-mi ţin gura”,
dacă nu eram ameninţat poate nu dădeam declaraţii, pentru că nu am făcut altceva până la 8 februarie la data declaraţiei la
Curtea de Apel, decât să-mi ţin tăcerea. (…)Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Unde s-a întâlnit
cu Nemeş Radu?Răspuns: La Hotel Emi din Mihail Kogălniceanu, la Grand, la Eforie, în port la Eforie era un restaurant, la
Şevalet la intrare în Mamaia după Alrequi, restaurantul Şevalet nu mai este acolo, la Burbon, la City Mall în Constanţa. Iar
în Bucureşti la terasă la Vanity Şi la restaurantul Pui de Urs iar dacă era nevoie prin staţii Peco. Dacă trebuia să-i duc ceva
spunea unde este şi mă duceam după dânsul. (…)Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Unde anume
predaţi banii, situaţiile financiare?Răspuns: Banii îi predam şi prin staţiile Peco, iar situaţiile financiare fie la birou, undeva
în zona poliţiei înmatriculări, str. Alexandru cel Bun în Constanţa, sau la EMI la hotel sau la restaurantul Şevalet. În
Bucureşti am dus acte şi bani la restaurantul Pui de Urs şi la staţiile peco. Lui Guliu îi duceam banii acasă iar când se
grăbea îi dădeam pe drum s-au la garsoniera pe care o avea închiriată în zona farului din Constanţa. Apărătorul ales al
apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: Perioada în care desfăşura aceste activităţi?Răspuns: 2009-2011 vara şi iarna
304
când au fost perioada în care se lucra. Dacă nu se lucra mergem la Nemeş şi îmi dădea bani de cheltuială prin staţii peco, la
Emi, la Grand, la Eforie sau în port, sau pe autostradă în staţia peco.
În declaraţia dată la instanţa de apel Jugănaru Andrei Florin a arătat (…)Pe dl Buliga îl cunosc cam în acelaşi
circumstanţe în care l-am cunoscut şi pe Nemeş. Ne-am întâlnit de câteva ori la hotel la constanţa. Ţin minte că de câteva
ori dl Nemeş era într-o discuţie şi eu cu dl Buliga eram afară, nu stăteam cu dumnealor la masă. Ştiu că era dl Nemeş, dl
Guliu. Am dezvoltat o relaţie de prietenie cu dl Buliga.
În declaraţia dată de martora Lengiu Georgiana la data de 21 septembrie 2017 cu privire la Radu Nemeş şi Guliu
George, aceasta a arătat: Cât timp eram eu la birou au venit şi alte persoane dintre cele acuzate, dintre care pot menţiona pe
Chirvăsitu Dumitru şi Radu Nemeş. Excursia în Dubai a durat două zile şi am mers cu Guliu George. Acolo m-am întâlnit
cu domnul Radu Nemeş. Cu Guliu George am fost în Dubai într-o excursie şi nu în interes de serviciu. Şi deplasările pe care
le-am relatat anterior, referitoare la întâlnirile dintre Buliga, Guliu şi Radu Nemeş erau tot plimbări. Apărătorul ales al
apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: In perioada în care aţi fost în Dubai câte întâlniri au fost cu Radu Nemeş şi ce s-a
discutat. Răspuns: Eu nu m-am întâlnit în Dubai cu Radu Nemeş, Guliu George era cel care s-a întâlnit cu el, o dată sau de
două ori. Eu în afară de buna ziua lui Radu Nemeş, nu am vorbit altceva cu acesta. Guliu mi-a spus doar că plecăm în Dubai.
Când am ajuns acolo am văzut că s-a întâlnit cu Radu Nemeş, eu nu întrebam, nu ştiam şi nici nu am asistat la discuţiile
dintre Radu Nemeş şi Guliu
George.(...) In Dubai am fost tot prin anul 2011 -2012. De atunci nu am mai fost. Nu mai ţin minte cine era cu Radu Nemeş în
Dubai, era un domn. Era un român care lucra la Garda financiară. Am tras concluzia că lucra la garda financiară din ce
auzeam de la Guliu George. Cred că îi spunea Laurenţiu. Nu mai ţin minte dacă aceasta era persoana alături de care am
mâncat la prânz. La masă s-a discutat despre mâncare şi despre vreme, în nici,un caz despre afaceri. Apărătorul ales al
apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: în afara acestor întâlniri dintre Guliu şi Nemeş în Dubai, au mai fost şi alte
întâlniri ,între aceşti?Răspuns: întâlnirile la care m-am referit anterior erau în Bucureşti şi în Constanţa.(...)Apărătorul ales
al apelantului intimat inculpat Nemeş Radu: In Dubai de câte ori s-a întâlnit Guliu cu Nemeş?Răspuns: Nu am stat nonstop,
în Dubai, cu Guliu George, nu am de unde să ştiu de câte ori s-au întâlnit. Guliu George mi-a spus că are treabă în Dubai şi
că mă sună când termină treaba, nu mi-a spus cu cine are treabă. Nu ştiu unde era cazat Radu Nemeş. L-am întâlnit pe Radu
Nemeş în hotel, cu ocazia celor două prânzuri, dar nu pot să ştiu dacă era cazat acolo. Nici despre Laurenţiu, cel despre
care am auzit din discuţii că ar lucra la garda financiară, nu ştiu dacă era cazat la acel hotel.
Declaraţiile anterioare infirmă susţinerile apărării inculpatului Nemeş Radu în care s-a arătat că, de fapt, activitatea
în antrepozit era condusă de Guliu George şi de către rudele acestuia (Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae) şi că Guliu George
a acumulat o avere impresionată în urma evaziunii fiscale (maşini de lux, terenuri), inducându-l în eroare pe Nemeş Radu cu
privire la activitatea din antrepozitul fiscal.
Astfel, în motivele de apel formulate de către Nemeş Radu s-a susţinut inexistenţa calităţii de administrator de fapt
a inculpatului Nemeş Radu, precum şi faptul că fără ştirea lui Nemeş Radu, Sc Excella Real Grup Srl ar fi fost condusă doar
de Guliu George. Apărarea inc Nemeş Radu a invocat averea consistentă obţinută de Guliu George, referindu-se în mod
expres la opulența şi bunăstarea, ca şi averea deţinută de acesta, deşi cele 5% din acţiunile Excella Real Grup SRL nu-i
asigurau venituri consistente, profitul din actele financiar-contabile fiind nesemnificativ: a dobândit la data de 07.10.2011
prin cumpărare 6 ha de teren (extras CF 102631), la data de 05.10.2011, tot prin’ cumpărare, încă 5 ha de teren (extras CF
103122). S-a mai instituit sechestru asigurător şi pe 3 autoturisme: Audi A4 cu nr. CT-21-NXM, Mercedes Benz C320 cu nr.
CT-21-BNC şi Mercedes Benz cu nr. CT-13-GYA. Din procesul verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare a reieşit ca
acesta este locuieşte (împreună cu soţia, cele 2 fiice şi mama sa) într-un imobil situat în localitatea M Kogălniceanu, nr. 144
compus din demisol, parte, etaj şi mansardă despre care a afirmat însă că ar fi proprietatea inculpatului Şapera Nicolae. Cu
ocazia respectivă au fost găsite sumele de 82.000 lei şi 26.025 euro, 2 pistoale, 5 laptop-uri şi 29 telefoane mobile şi alte 5
autoturisme mărcile: 2 exemplare Range Rover de culoare negru cu nr. de înmatriculare: B 071402 şi CT 09 AML,
Mercedes de culoare alb cu nr. de înmatriculare CT 03 MLA, Mercedes de culoare negru, cu nr. de înmatriculare CT 04 LSI
şi un BMW de culoare gri, cu nr. de înmatriculare CT 11 WXT unde a fost găsita şi o stampila a Rad Trans Concept SRL, pe
lângă alte documente.(...) au fost găsite un nr. de două antecontracte de vânzare cumpărare imobile şi 4 contracte de
vânzare-cumpărare imobile pe numele soţiei sale Guliu Luminița, încheiate în perioada 07.10.2011-26.04.2012 (f. 1-10
proces-verbal percheziţie domiciliară).
Totodată motivele de apel redactate de Nemeş Radu invocă faptul că inculpatul Guliu George şi-a atras lângă el,
în activitatea desfăşurată în cadrul Excella Real Grup SRL, rude şi afini, oameni de încredere ca: Neascu Mihaela
Georgiana (fosta Gulea) - operator ghişeu BRD M. Kogălniceanu (verișoară); Stanciu Luminiţa - responsabil agenţie BRD
(verișoară primară cu soţia sa); Sapera George Daniel - angajat Excella Real Grup SRL (nepot); Chirvăsitu Dumitru - care
controla în fapt unele din societăţile fantoma (verişor). De altfel, cu acesta se sfătuia permanent, amândoi căutând oameni
predispusi sa înfiinţeze societăţi pe numele lor; Lengiu Georgeta Nicoleta, contabil Excella Real Grup SRL (concubinaj
notoriu cu Guliu George).
Instanţa de apel reţine că vinovăţia lui Guliu George nu exclude vinovăţia lui Nemeş Radu a cărui contribuţie
esenţială în crearea grupului infracţional şi în evaziunea fiscală este descrisă şi de persoane care nu făceau parte dintre rudele
lui Guliu George şi anume Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin. Declaraţiile ce preced confirmă în mod detaliat
vinovăţia lui Nemeş Radu pentru infracţiunile pentru care a fost acuzat, rolul de coordonator al grupării ca şi faptul că a fost
cel care a profitat într-o măsură mai mare decât ceilalţi inculpaţi de banii obţinuţi din evaziune fiscală.
În ceea ce îl priveşte pe Guliu George, instanţa reţine, declaraţia dată de inculpatul Chirvăsitu Dumitru din 27 iunie
2017 privind rolul lui Guliu George în circuitul evazionist: Cu importul fictiv a venit domnul Guliu (..)şi mi s-a spus că
trebuie ţiţei, împreună cu motorină pentru a-şi desfăşura activitatea Excella. (…)În legătură cu modul în care mi-a venit
ideea de a face importul de motorină arăt că executasem o pedeapsă de 10 ani şi 8 luni pentru înşelăciune. Nemaiavând un
loc de muncă, după ce m-am eliberat, vărul meu George Guliu mi-a propus să înfiinţez o societate şi să lucrez în domeniul
petrolier.
Aceste aspecte sunt susţinute şi prin declarația dată la instanța de apel, de către Jugănaru Andrei Florin, în legătură
cu rolul lui Guliu George: Cu dl Guliu discutam despre plăţi, firmele unde se fac plăţile, conturile noi deschise sau utilizarea
305
celor vechi. Cu dl Chirvăsitu discutam mai multe, legat de administratorii firmelor respective (Cibin, Agroline, Energrom,
firmele fantomă), plăţile către ei. (…)Pe dl Guliu discutam tot ce ţine unde să facem plăţile, factura de transport, cum să o
emitem, contractul de transport, lui îi spuneam ce sume de bani urma să plătesc în fiecare dimineaţă.
În aceeaşi declaraţie este subliniat şi rolul lui Chirvăsitu Dumitru și legăturile cu Preda Emilian Dumitru, de către
Jugănaru Andrei Florin arată că: Cu dl Chirvăsitu discutam legat de administratorii societăţilor fantomă, când era nevoie de
o nouă societate, către acesta plăteam banii destinaţi administratorilor acestor societăţi fantomă. L-am cunoscut prin
intermediul dl Preda.
În ceea ce priveşte rolul lui Preda Emilian Dumitru, în declaraţia dată de Jugănaru Andrei Florin la instanţa de apel
se arată că: Pe dl Preda îl cunosc, fiind naşul meu, persoana care îmi oferea indicaţii. (…)Firmele respective nu îmi
aparţineau, nu eu am plătit pentru înfiinţarea lor. Acestea aparţineau lui Preda, dacă înţelegem prin aceasta cine a plătit
pentru înființarea lor. Era vorba despre Rad Trans, Milenium Energy, Agroline, Cibin Distribution, Premium Oil. Aceste
firme erau folosite de către mine, făceam tranzacţii. Firmele erau utilizat pentru transferul banilor dintr-o parte în alta, mi-
au fost puse la dispoziţie şi le foloseam pe cele deja înfiinţate. În momentul în care vreuna dintre firme urma să aibă un
control sau primea vreo hârtie sau notificare, se schimba societatea. În momentul în care existau suspiciuni, sau dovezi că
firma respectivă urma să fie supusă unui control, pentru a se putea derula activitatea uşor, pentru a nu se bloca sume de
bani în contul respectivelor firme, ca urmare a controalelor, eu spuneam lui Preda, se introducea altă firmă şi lucram pe
aceea.
Aceste aspecte sunt confirmate şi prin declaraţia inculpatului Chirvăsitu Dumitru din 27 iunie 2017 privind rolul
transportatorului (…)Maşinile cu care făceam distribuţia erau închiriate de Excella de la două firme, respectiv Crivas
Logistic şi încă o firmă. Eu nu aveam maşini. Eu încărcăm maşinile cu motorină din Oil Terminal. Cu domnul Jugănaru
aveam o relaţie în sensul că el îmi trimitea tabelele cu maşinile ce urmau a fi încărcate, cu numerele de la maşină şi cu
numele şoferilor.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Belba Nicolae acesta a recunoscut faptele încă din cadrul procedurii desfăşurate
la Curtea de apel, declaraţiile inculpaţilor audiaţi la instanţa de apel, fiind concordante în ceea ce îl priveşte. Probele
administrate de instanţa de apel susţin situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond. Astfel, în declaraţia dată la instanţa de apel
Jugănaru Andrei Florin a arătat: Pe dl Belba îl cunosc ca fiind o persoană bună la toate, de la cumpărarea telefoanelor la
retragerea sumelor de bani. (…)Cu Belba mă întâlneam de fiecare dată când era nevoie de bani numerar, în sume mai mari.
Banii în numerar erau necesari cam tot timpul pentru că zilnic se plăteau diverse cheltuieli, săptămânal se plăteau şoferii. A
existat acea perioadă cu apartamentul dl Preda, când plătea nişte sume destul de mari săptămânal. Se plăteau firme,
salariile dl Cristescu, Ionescu. Banii în numerar erau folosiţi pentru plăţile indicate anterior. am un caiet care conţine
tranzacţiile din perioada respectivă, atât în cont cât şi numerar, pe care îl pot depune ca probă în instanţă, în susţinerea
declaraţiei mele.
Faptul că banii erau scoşi în numerar din bancă este declarat de asemenea de către Preda Emilian Iulian: (…)Polo
era Belba Nicolae, cel despre care am spus anterior că distribuia telefoanele şi scotea banii în numerar din bancă. Avea un
director acolo la bancă, la un B.R.D în Constanţa cu care se înţelegea şi îl lăsa să scoată sume mari de bani în numerar.
Ştiu că toţi banii scoşi în numerar se duceau la Guliu George.
În ceea ce priveşte rolul inculpatei Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, instanţa reţine că fiind necesară angajarea
unui contabil care să ţină evidenţele societăţii Excella Real Grup, membrii grupării au apelat la serviciile inculpatei
Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana din Bacău, o apropiată a lui Nemeş Radu care a recomandat-o inculpatului Guliu George .
În lipsa unui proces real de producţie la antrepozitul Excella Real Grup, la indicaţiile lui Guliu George şi pe baza
informaţiilor şi a datelor puse la dispoziţie de acesta (Guliu George îi comunica telefonic cantităţile de materii prime pe care
susţinea că antrepozitul le-a introdus în procesul de fabricaţie), având deja reţetele de fabricaţie precizate în memoriul tehnic,
inculpata Vrînceanu (fostă Cosma) Mariana se ocupa de calculul cantităţilor de produse finite care ar fi trebuit să iasă din
procesul de producţie.
Declaraţiile inculpatei din faza de urmărire penală au fost inconsecvente, astfel încât, în ceea ce priveşte rolul
inculpatei Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, instanţa va avea în vedere acele declaraţii care sunt concordante cu raportul de
expertiză contabilă şi respectiv declaraţiile inculpaţilor Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae,
Nemeş Radu care au cunoscut în mod direct activitatea lui Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi activitatea Sc Excella Real
Grup Srl. Dintre aceştia, Nemeş Radu a negat implicarea contabilei în activitatea infracţională, iar Buliga Mihai s-a limitat la
a spune că aducea documente cu sacoşa contabilei Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana la solicitarea celorlalţi inculpaţi, dar că
nu a cunoscut alte detalii.
Conform declaraţiei dată de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana la data de 20.07.2012, în calitate de contabil, aceasta
şi-a asumat calcularea cantităţilor de combustibil ce ar fi trebuit să fie produse de SC Excella Real Grup Srl pe baza
documentelor primite de la Guliu George pentru a trece în contabilitate respectivele cantităţi şi a ascunde faptul că nu exista
activitate de producţie, motorina fiind vândută ca atare: Cu privire la activitatea de producţie, arăt că inculpatul Guliu
George îmi trimitea prin email cantitatea de motorină şi de ţiţei aprovizionată de la Inkasso. În baza reţetelor de fabricaţie,
mi se solicita de către inculpatul Guliu George, să stabilesc care este producţia zilnică aferentă cantităţilor intrate în
contabilitatea societăţilor şi să efectuez operaţiunile contabile, reprezentând note de predare a produsului finit către
magazie şi bonurile de consum aferente materiilor prime consumate. (…)Cu privire la livrarea combustibililor inferior
afirmaţi ca fiind produşi de inculpatul Guliu George, precizez că nu am primit niciodată valoarea debitmetrului care să
ateste cu exactitate cantitatea livrată către beneficiari. Au existat mai multe situaţii în care inculpatul Guliu George m-a
sunat şi îmi spunea să împart pe mai multe zile producţia, întrucât avea foarte multă motorină, cantităţi ce depăşeau
capacitatea de producţie şi de stocare.(…)
Într-o declaraţie ulterioară de la data de 21.08.2012, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana a declarat: Guliu George
mi-a recomandat să nu pronunţ în convorbirile telefonice numele societăţilor comerciale, explicaţia acestuia fiind că trebuie
respectată confidenţialitatea clienţilor.(…)Guliu George mi-a recomandat ca atunci când vorbim la telefon să nu pronunţăm
numele Radu, Mihai, ori denumirile societăţilor comerciale. Astfel, lui Nemeş Radu îi spuneam „R", lui Buliga Mihai - „M",
iar la societăţile comerciale foloseam prima literă din denumire. Au fost situaţii în care Guliu George mi-a atras atenţia să
nu mai pronunţ numele „Radu" pe telefoane.
306
Din declaraţiile date de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana au rezultat detalii ale activităţii infracțională care ulterior
au fost confirmate de expertiza contabilă şi declaraţiile celorlalți inculpaţi: lipsa producţiei reale de combustibil slab
accizabil, alimentarea scriptică cu ţiţei, astfel încât instanţa de apel va înlătura ca vădit nesincere susţinerile cu privire la
faptul că Sc Excella Real Grup Srl a desfăşurat activitatea pentru care promise autorizaţie. Detaliile din declaraţiile date de
inculpată conduc la concluzia că aceasta a cunoscut circuitul evazionist şi a contribuit la dezvoltarea sa prin înregistrările
contabile, astfel încât soluţia dată de instanţa de fond în ceea ce o priveşte este legală şi temeinică. Apărările inculpatei în
sensul că nu a cunoscut modul în care ar fi trebuit să se apere în proces, sunt infirmate de faptul că, atât pe parcursul urmăririi
penale, cât şi o perioadă îndelungată la instanţa de fond, a avut angajat un avocat ales, care s-a prezentat efectiv în proces şi a
asigurat apărarea. În ceea ce priveşte susţinerile apelantei în sensul că expertiza dispusă la urmărire penală este incompletă
din lipsa unor documente, instanţa de apel reţine pe de o parte că inculpata nu a indicat documentele care lipsesc şi nici
influenţa acestora asupra concluziilor expertizei. Atât din declaraţiile proprii din faza de urmărire penală, când a putut fi
audiată, cât şi din declaraţiile inculpaţilor Chirvăsitu Dumitru, Guliu George şi Belba Nicolae rezultă că a cunoscut efectiv
modul în care se derulau activtăţile la Excella Real Grup, iar competenţele profesionale au făcut posibilă înţelegerea sensului
menţiunilor făcute în documentele contabile (ascunderea sursei impozabilă şi taxabilă, neevidenţierea în actele contabile a
operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate din vânzarea de motorină Euro 5, în acelaşi timp cu evidenţierea,
în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale (achiziţionarea ţiţeiului) şi
evidenţierea altor operaţiuni fictive - aferente creării C.L.G, C.L.U. şi C.L. Navo 1 şi 2, pentru a acoperi activitatea
evazionistă, toate acestea în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale) ca şi modul în care acestea se reflectau
asupra activităţii grupului din care făcea parte.
Conform declaraţiei dată de inculpatul Chirvăsitu Dumitru din 27 iunie 2017 privind rolul inculpatei Vrînceanu
(fostă Cozma) Mariana: (…)De contabilitatea firmei se ocupa doamna Mariana Cozma. Eu îi duceam toate documentele, îi
duceam facturile de import, actele vamale şi de încărcare a cisternelor, toate plăţile pe care le făceam către Oil Terminal,
(…), iar doamna Cozma le contabiliza pe luni, le înregistra, făcea balanţele. Pe doamna Cozma mi-a recomandat-o domnul
Guliu, întrucât ştia să opereze în domeniul petrolier.(…) Apărătorul desemnat din oficiu al apelantei intimate inculpate
Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana: Dacă inculpatul ştie unde avea cabinetul inculpata Vrânceanu?Răspuns: Cabinetul din
ce ştiu era la Bacău, nu am fost niciodată acolo, în schimb mă întâlneam la Excella unde îi duceam hârtiile şi la Hotelul EMI
de la intrare în Mihail Kogălniceanu. Apărătorul desemnat din oficiu al apelantei intimate inculpate Vrînceanu (fostă
Cozma) Mariana: Cum erau predate elementele de contabilitatea primară către doamna Vrînceanu?Răspuns: în momentul
în care facturam sau făceam avize de expediţie, doamna Vrînceanu primea pe calculatorul ei tot ce se expedia. Era un
program special de calculator care permitea acest lucru. Documentele de vamă i le duceam personal cu o frecvenţă
săptămânală atunci când doamna Vrînceanu venea la Constanţa. Duceam documentele cu sacoşele întrucât era un volum
mare de hârtii.(…)
Conform declaraţiei de la 17 aprilie 2017, Belba Nicolae au reieşit atât implicarea contabilei Vrînceanu (fostă
Cozma) Mariana în activitatea firmelor Divers Zootehnic şi Partener Nobless cât şi faptul că aceasta era o prezenţă activă
care nu numai că făcea înregistrări în contabilitate, dar era solicită cu ocazia controalelor sau la redactarea unor contracte:
(…)Pe doamna Cozma Mariana o cunosc, făcea contabilitatea societăţii. Nu i-am dus documente pentru o societatea anume,
dar am dus documente, acte de la societăţi, ce îmi dădea domnul Guliu, duceam doamnei Cozma, nu am dus de multe ori, am
dus doar de 2-3 ori. Doamna Cozma trimitea la rândul ei la finanţe documentele fie online, fie prin poştă. Când era un
control al gărzii financiare la Divers Zootehnic sau Partener Nobless, la care mai existau doi contabili care făceau
contabilitate primară, Şapera George şi Lengiu Georgiana care lucrau la sediul Excella, doamna Vrînceanu comunica prin
ei documentele solicitate de organele de control. La sediul Divers sau Partener nu era nicio persoană care să lucreze. Doar
Guliu prin relaţiile sale la constanţa spune „vezi că este un control” la Divers Zootehnic sau Partener Nobless, iar
de la Vrânceanu. (…)Doamna Cosma pregătea actele pentru eventuale controale, Guliu ştia când aveau loc aceste
controale. La sediul Divers Zootehnic sau Partener Nobless nu era nimeni, aşa încât este clar că tot cineva din cadrul
organelor de control anunţa data la care urmau să se prezinte şi la acea dată Guliu mă trimitea pe mine să-l duc pe Ionuţă
la sediul Divers Zootehnic împreună cu actele contabile necesare controlului, nu venea nici un contabil cu noi, dar actele
contabile le primeam de la doamna Mariana Cozma.(…) La data controlului s-au găsit CLG şi CLU în interiorul fabricii
pentru că trebuiau să fie 2-3-5 tone mereu în depozit pentru a se zice că se prelucrează. De toate controalele se ocupa Guliu,
iar Cozma de contabilitate.(…) Reprezentantul Ministerului Public: Controlul la Divers Zootehnic şi Partener Nobless au
vizat doar documentele contabile? Răspuns: A fost un control de la Garda Financiară au fost verificate doar documentele
contabile. Mariana Cosma a colaborat cu Ionuţă Mircea doar telefonic i-a spus ce să facă şi cum să facă. Pentru că băiatul
nu s-a descurcat, pentru că nu avea habar ce să facă a ieşit de la control spunând că va suna contabila pentru explicaţii dar
m-a sunat pe mine. I-am dat-o pe doamna Cozma la telefon care i-a explicat ce trebuia să zică. Cred că a luat şi amendă la
acel control. (…)doamna Cozma a făcut un contract între Diverse Zootehnic şi Romerom ca şi cum ar fi cumpărat CLG sau
CLU.
Din declaraţia dată de Guliu George la 16 mai 2017 au reieşit atât legăturile dintre Nemeş Radu şi Vrînceanu (fostă
Cozma) Mariana, cât şi activitatea acesteia la Excella Real Grup, unde era prezentă în mod nemijloct perioade îndelungate:
(…)Nu ştiu dacă Dna Mariana Cozma se ocupa de Divers Zootehnic şi de Partener Noblesse. Eu colaboram cu dânsa doar
pentru Excella Real Grup. (…)Toate documentele referitoare la producţie le făcea Mariana Cozma. Nu îmi aduc aminte cine
se ocupa de prelucrarea combustibilului. Dl Nemeş Radu cerea informaţii cu privire la prelucrarea combustibilului. Nemeş
Radu discuta aceste aspecte cu Mariana Cozma. Eu mă ocupam ca motorina să ajungă de la OIL Terminal în curte, iar mai
departe se ocupa dl Nemeş Radu. Dl Nemeş Radu cred că cerea acte doamnei Cozma, care este tot din Bacău. Cred că îi
cerea acesteia acte pentru că este tot de la dânsul, din Bacău. Mie nu mi-a cerut niciodată să văd actele firmei. Cu dl Nemeş
vorbeam zilnic, cu excepţia anumitor zile când era plecat în afară. Dna Cozma venea la Excella Real Grup şi făcea actele
contabile, pe baza documentelor puse la dispoziţie de şoferi de la maşinile care transportau marfa. Dna Cozma cred că
venea de 3 ori pe săptămână şi stătea ore întregi, a stat şi o săptămână, a stat şi 3 zile, nu îmi aduc aminte exact.
În mod similar, în declaraţia dată de Lengiu Georgiana la data de 21 septembrie 2017, în apel, s-a arătat că
inc.Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana venea personal în birourile Excella Real Grup:(...) Mariana Cozma mă suna telefonic
307
pentru a mă anunţa când vine, la biroul din Nicolae Bălcescu, care cred că aparţinea S.C. Excella Real Grup S.R.L. şi ce era
de făcut. Mariana Cosma îmi dădea să îndosariez actele ce mi le dădea dânsa şi atât tot.(...). Nu duceam actele, le lăsam la
birou. Cât timp mă aflam la birou, nu a venit nimeni să aducă acte cu excepţia doamnei Cosma Mariana(...) Apărătorul
desemnat di oficiu al Marianei Cozma, S.C. Inkasso Jobs S.R.L. şi S.C. Excella Real Grup S.R.L.: Aveaţi drept de semnătură
asupra documentelor pe care le înregistra şi pe care le trimitea din calculator la serviciul de contabilitate? Răspuns: eu nu
am şcoală pentru aşa ceva, în afară de faptul că introduceam cifrele nu făceam altceva. Doamna Mariana Cosma m-a
învăţat cum să folosesc programul, cum să introduc cifrele în calculator. (…)
Cele ce preced infirmă susţinerile inculpatei Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana din motivele de apel, cu privire la
rolul martorei Lengiu Georgiana şi la faptul că declaraţia acesteia ar fi de natură să o exonereze de vinovăţia săvârşirii
infracţiunilor.
În ceea ce priveşte percheziţia domiciliară la adresa inculpatei Cozma Mariana, vol.79, filele 66-71, instanţa reţine
o situaţie similară cu cea a altor membri ai grupului infracţional, de exemplu, Buliga Mihai, şi anume, un număr mare de
telefoane mobile, respectiv opt telefoane mobile, care, conform declaraţiilor altor inculpaţi, erau schimbate foarte des pentru
a nu permite interceptarea acestora.
Din declaraţiile de mai sus rezultă că implicarea inculpatei Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana în modul în care erau
redactate documentele contabile nu era una superficială, ci dimpotrivă exista o legătură constantă cu membrii importanţi ai
grupului organizat şi o cunoaştere în detaliu a activităţii celor trei societăţi comerciale Excella Real Grup, Divers Zootehnic şi
Partener Nobless. Toate acestea coroborate cu raportul de expertiză contabilă justifică vinovăţia inculpatei şi soluţia de
condamnare în ceea ce o priveşte.
Referitor la rolul inculpatului Buliga Mihai, instanţa reţine că în declaraţia dată la data de 04 aprilie 2017,
inculpatul Buliga Mihai a susţinut: (…)Nu am transmis vreun ordin lui Guliu, Chirvăsitu, Cozma şi Belba. Guliu şi
Vrânceanu Mariana au dat declaraţii de recunoaştere, în sensul că m-au perceput tot timpul ca pe un şofer, respectiv şoferul
lui Nemeş(…)Pe dl Nemeş îl duceam oriunde avea nevoie. Eu eram angajat la Sc Optima Business, cu contract de muncă.
Eram asistent manager. Dna Cozma ştiu că a întocmit contractul. Mai mult, eram şofer sau făceam cumpărături, duceam
haine la curăţătorie. Am dus documente contabile de la Guliu şi de la restaurantul din Eforie la dna Cozma Mariana. Se
spune că aş fi participat la socoteli. Precizez că nu este vorba despre mine cu siguranţă, este vorba despre alt Mihai. Mie
Guliu îmi spunea Mihăiţă. Cred că Mihai era ori Belba ori altcineva de la fabrică. (…)În cadrul Sc Excella Real Grup Srl nu
am avut nicio calitate, nu mergeam la fabrică. Pe dl Jugănaru l-am cunoscut, se ocupa de transport marfă, cu cisternele,
avea o societate de cisterne. Dl Guliu îmi punea într-o sacoşă mai multe documente, CD-uri, stick-uri, dar eu nu deschideam
sacoşa pentru că nu aveam cunoştinţe contabile. Am dus şi bonuri de la restaurant tot doamnei Cozma.(…) Referitor la
procura de administrator, mi-a fost adusă de un prieten de la Piteşti a dl Nemeş să o folosesc când aş avea nevoie pentru
primărie, ISU. Nu am folosit-o niciodată. (…)La percheziţii, s-au găsit în 4 locaţii peste 200.000 euro. cum am declarat şi
atunci, banii mi-au fost lăsaţi de dl Nemeş pentru construirea restaurantului şi cumpărarea unui apartament în Bucureşti,
din str. Corvinilor, unde locuia, care ulterior a fost vândut. Şi eu stăteam tot în str. Corvinilor, eu la apart. 8 şi dl Nemeş la
apart. 5. Eu aveam cheile de la toate apartamentele şi de la cel din Splai, întrucât venea o doamnă să facă curat. (…)Cu dl
Secăreanu m-am văzut la piaţa Alba Iulia, vroia să se întâlnească cu dl Nemeş, dar acesta era plecat din ţară şi m-am dus eu
să văd despre ce e vorba(…). Am stat foarte puţin, câteva secunde.(…)
Declaraţia sa indică faptul că a cunoscut membri importanţi ai grupării infracţionale şi a făcut legătura dintre
aceştia, asigurând transmiterea mesajelor (cum a fost cazul în situaţia întâlnirii cu Secăreanu Dan Florin de la care trebuia să
preia un mesaj către Nemeş Radu), sau transmiţând documente (cum a fost cazul documentelor contabile transmise de Guliu
George lui Vrînceanu Mariana) având acces la sume mari de bani în numerar (cei 200.000 euro în numerar) şi având procură
de pentru Sc Excella Real Grup Srl. Chiar dacă inculpatul a susţinut că nu a cunoscut nimic despre activitatea de evaziune
fiscală fiind un simplu şofer, încrederea de care s-a bucurat între membri ai grupului infracțional ca Nemeş Radu şi Guliu
George, sumele mari pe care le avea la dispoziţie şi chiar procura din partea Sc Excella Real Grup Srl, exclud posibilitatea ca
acesta să nu fi cunoscut activitatea grupului. Declaraţiile a trei dintre inculpaţi Belba Nicolae, Preda Emilian Dumitru şi
Jugănaru Andrei Florin date în faţa instanţei de apel susţin implicarea lui Buliga Mihai:
- declaraţie dată de Belba Nicolae la data de 18 aprilie 2017 (…)Bani pe care îi scoteam din bancă îi dădeam lui
Guliu George, de cele mai multe ori, lui Nemeş Radu rareori şi chiar şi lui Buliga Mihai. Sumele în valută le duceam lui
Guliu Geroge, rareori lui Nemeş Radu, la Guliu era cap de linie, chiar şi până să fim arestaţi, pe 8 iunie sau iulie îi
predasem bani lui Guliu, iar Mihai Buliga a venit şi i-a luat banii de acasă de la Guliu, am fost de faţă atunci când Mihai
Buliga a venit să ia banii, nu ştiu în ce scop îi lua. (…) Am cumpărat şi telefoane mobile şi cartele pre pay, atunci când
Buliga nu ajungea să cumpere telefoanele mobile. Cumpăram acele telefoane ca să nu fim interceptaţi. Guliu nu avea timpul
necesar să se ducă la magazin să ceară 10-15 telefoane sau câte erau nevoie, la două-trei săptămâni sau o lună se schimbau
telefoanele. (…)Iar de prin decembrie 2011 - ianuarie 2012 nu am mai avut contact direct cu Nemeş, dacă avea ceva să-mi
spună mă chema pe telefonul lui Mihai Buliga sau Guliu George, ori mă suna direct pentru că acesta avea numărul de
telefon ale tuturor.
- declaraţia dată de Preda Emilian Dumitru în apel, la data de 17 octombrie 2018, (…) Buliga era şoferul lui Nemeş
Radu, îl vedeam mereu cu acesta. Era de faţă la discuţiile pe care le aveam cu Nemeş Radu referitoare la motorină dar îşi
vedea de treabă, îşi vedea de ale lui, nu se băga în discuţii.(...)
- declaraţia dată la instanţa de apel de Jugănaru Andrei Florin: (…)Pe dl Buliga îl cunosc cam în acelaşi
circumstanţe în care l-am cunoscut şi pe Nemeş. Ne-am întâlnit de câteva ori la hotel la constanţa. Ţin minte că de câteva
ori dl Nemeş era într-o discuţie şi eu cu dl Buliga eram afară, nu stăteam cu dumnealor la masă. Ştiu că era dl Nemeş, dl
Guliu. Am dezvoltat o relaţie de prietenie cu dl Buliga.
În declaraţia dată la instanţa de apel Guliu George a menţionat cu privire la Buliga Mihai rolul acestuia de a
transmite solicitările lui Nemeş Radu: (…)Din punct de vedere ierarhic, Buliga nu îmi dădea mie dispoziţii. Mai erau
anumite dispoziţii pe care mi le transmitea de la dl Nemeş Radu(…)Nu am trimis eu niciodată bani prin Buliga Mihai şi
Belba Nicolae lui Nemeş Radu, dânşii aveau legătură directă telefonică.
308
Rolul inculpatului Buliga Mihai în cadrul grupării infracţionale a fost menţionat şi de inculpata Vrînceanu Mariana
care l-a indicat ca fiind cel care „când venea la Bacău îmi aducea extrase de cont, CD-uri, stick-uri pe care se afla evidenţa
contabilă a S.C. Divers Zootehnic S.R.L., SC Excella Real Grup SRL, S.C. Inkasso Jobs S.R.L.”
În ceea ce-l priveşte pe Buliga Mihai, încă din faza de urmărire penală, inculpatul Chirvăsitu Dumitru a arătat în
declaraţia din 5.06.2014, vol.2 urmărire penală, fila 151, că Buliga Mihai i-a transmis că Inkasso Jobs va trebui să achite un
comision de 150 dolari/tona de motorină, iar atunci când funcţionarii băncii i-au comunicat că pentru acest lucru are nevoie
de contract şi factură, a luat legătura tot cu Buliga Mihai pentru a transmite mesajul lui Nemeş Radu şi pentru a primi
contractul solicitat. Buliga Mihai a fost şi cel care i-a adus prima factură, deoarece, după cum afirma în declaraţia sa
Chirvăsitu Dumitru, nu ştia să completeze formularul de plată externă.
În acelaşi sens, în declaraţia dată de către Chirvăsitu Dumitru la 27 iunie 2017, acesta a arătat rolul de pe care îl
avea Buliga Mihai de a fi alături de membrii grupului la momentele importante: Cum ajungea în posesia facturilor proforma
emise de Corralys? Prima factură mi-a fost adusă de Buliga Mihai şi Guliu cu care m-am întâlnit la BRD pentru că acolo se
făceau plăţile(…)
În consecinţă, instanţa constată că susţinerile lui Buliga Mihai în sensul că nu a cunoscut nimic din activitatea
firmelor implicate în evaziunea fiscală sunt nereale şi infirmate de probele ce preced.
În acelaşi sens, în ceea ce priveşte rolul lui Buliga Mihai, în declaraţia dată la instanţa de apel, martora Lengiu
Georgiana a arătat (...)Îl cunosc pe Buliga Mihai. Nu cunosc cu ce se ocupa ştiu doar că era prieten cu domnul Radu Nemeş
şi domnul Guliu George. Spun că erau prieteni pentru că se întâlneau şi discutau. Mai mergeam cu Guliu George când se
întâlnea cu dânşii, dar nu participam la discuţii. Aceste întâlniri aveau loc la restaurante, baruri sau pe stradă. In timpul
întâlnirilor stăteam în maşină sau mă duceam în altă parte. Erau prieteni, Radu Nemeş, Guliu George şi Buliga Mihai, pentru
că aşa mi-a spus Guliu George. Nu îmi spuneau de ce se întâlneau. La biroul din Nicolae Bălcescu nu l-am văzut pe domnul
Buliga Mihai, nu mi-a adus acte şi nici bani. (...)Întâlnirile dintre Radu Nemeş, Guliu George şi Buliga Mihai nu au fost dese
în prezenta mea. Erau întâlniri care puteau avea loc la trei luni sau la câteva săptămâni. (...)
În susţinerea rolului inculpatului Buliga Mihai, instanţa reţine şi procesul verbal de efectuarea percheziţiei
domiciliare (vol.78 dosar urmărire penală, fila 169-173, la etajul 2 al blocului din str.Corvinilor nr.5) unde locuia Buliga
Mihai (persoana desemnată de Buliga Mihai pentru a deschide imobilul şi a participa la percheziţie, respectiv Balint Antoniu
Ovidiu, a relatat că la adresa menţionată ştie că locuieşte Buliga Mihai, persoană de la care a primit cheile şi a fost solicitat de
acesta să vină şi să participe la percheziţia domiciliară), proces verbal în care se menţionează identificarea la adresa
respectivă a ştampilelor Sc Excela Real Group Srl, acte constitutive ale Sc Excela Real Group Srl precum şi împuternicirea
dată de către Excella lui Buliga Mihai. Aceste menţiuni infirmă apărările inculpatului din motivele de apel cu privire la faptul
că nu ar fi locuit la adresa respectivă ori că bunurile nu îi aparţineau. Totodată instanţa reţine şi că împuternicirea dată lui
Buliga Mihai de către Excella arată că rolul acestuia nu era acela al unui simplu şofer care nu cunoştea activitatea
angajatorului său. Inidferent de proprietarul imobilului percheziţionat sau de persoana care locuia efectiv în fiecare dintre
aparatamentele percheziţionate, procura subliniază puterea de reprezentare a societăţii comerciale care a contribuit decisiv în
evaziunea fiscală
Cele ce preced confirmă soluţia instanţei de fond cu privire la vinovăţia inculpatului Buliga Mihai, precum şi rolul
său de persoană de încredere a lui Nemeş Radu, care ţinea legătura între acesta şi Chirvăsitu Dumitru, Vrînceanu (fostă
Cozma) Mariana, Belba Nicolae, Guliu George ori între aceştia din urmă şi care era prezent la Sc Excella Real Grup Srl ori la
întâlnirile grupului.
În ceea ce îl priveşte pe Ionescu Lucian Florin declaraţia dată de Preda Dumitru Emilian în cadrul cercetării
judecătoreşti desfăşurate de instanţa de apel, la data de 18 octombrie 2018, îl disculpă, infirmând faptul că Ionescu Lucian
Florin ar fi cunoscut mecanismul evazionist (…) Spre exemplu, Ionescu care a fost şoferul lui Jugănaru căruia i s-a promis o
firmă, s-a făcut firma, s-a făcut Internet Banking, iar când a dat drumul, el nu a ştiut nimic, facturile erau făcute de către
Jugănaru Andrei.(…) Pe Ionescu Lucian îl cunosc, este şoferul lui Andrei Jugănaru. I s-a înfiinţat o firmă de către Jugănaru.
El a ştiut pentru ce era făcută firma, dar a crezut că este ceva legal. Jugănaru spunea că îi făcea facturile pentru firma lui
Ionescu Lucian, iar Ionescu Lucian nu ştia circuitul facturilor. Aşa mi-a povestit Jugănaru.
Declaraţia de mai sus are însă un caracter singular, fiind contrazisă de celelalte probe din dosar, care indică o
poziţie diferită a inc. Ionescu Lucian Florin faţă de administratorii Cibin Distribution, Divers Zootehnic sau Partner Nobless,
care nu au fost trimişi în judecată.
Declaraţia dată de Ionescu Lucian Florin la data de 04.04.2017 este în sensul următor: Dl Jugănaru mi-a spus că eu
urma să fac intermediere de produse petroliere. Nu m-am mai ocupat cu aşa ceva înainte. În concret, am scris ordine de
plată, cu sumele dictate de dl Jugănaru Andrei, reprezentând plăţile de achiziţionare a produselor. Eram şi şoferul acesteia,
dl Jugănaru neavând permis de conducere. În perioada în care a funcţionat Delta OIL Logistic Srl, tranzacţionam CLG şi
motorină Crişană. De achiziţia lor se ocupa Jugănaru Andrei, care avea şi firma de transport. Conturile bancare deschise
pe numele societăţii erau controlate de dl Jugănaru, care dispunea asupra facturilor, contractelor şi sumelor din aceste
conturi. Pentru a avea un control deplin asupra lor, m-a pus să deschid un cont online la BCR, pe care să-l poată utiliza
chiar el. activitatea Delta Oil Logistic Srl a început cu sume creditate de societatea deţinută de Jugănaru, a fost un contract
de împrumut. Retragerile de numerar reprezentau comisionul societăţii, pe care mă punea să îl scot, probabil nu avea
încredere să ţină banii în contul societăţii. Sumele de bani pe care i le dădeam integral le folosea pentru a plăti şoferi de
autocisterne, contabili. Precizez că am făcut retrageri de numerar doar în Delta Oil Logistic SRL şi nu din alte societăţi
fantomă, cum se arată în rechizitoriu. Retragerile în numerar le viram integral lui Jugănaru. Operaţiunile prin firmă le-am
considerat legale şi normale, deoarece preţurile din contracte erau identice cu cele de pe piaţă, tranzacţiile erau prin bancă,
iar prin declaraţie pe proprie răspundere a furnizorilor accizele erau achitate. (…)În relaţia cu S.C. Excella Real Grup
S.R.L şi Agroline doar am semnat anumite contracte, pe care mi le aducea Jugănaru. (…)Nu ştiu de ce Jugănaru nu făcea
aceste operaţiuni prin intermediul firmei sale. Mi-a spus că voi lua dividende la sfârşit de an şi de aceea m-a determinat
Jugănaru să fac operaţiunile pe care mi le dicta, ceea ce nu s-a întâmplat. (…)În momentul în care Delta Oil Logistic Srl a
primit o amendă de 6000 lei, eu am reprezentant-o în faţa autorităţilor. Eu eram administrator. Asociat eram tot eu.(…) Nu
cunoşteam dacă plăţile erau pe baza facturilor, sumele erau dictate de dl Jugănaru. Este reală afirmaţia mea, în sensul că
Jugănaru mi-a spus că plăţile către Sc. Excella Real Grup Srl se fac ca avans şi nu aveau facturi la bază.(…)Avocatul
309
inculpatului Preda Emilian: aţi declarat la urmărire penală că aţi participat la întâlniri între Guliu, Preda şi Jugănaru pe
terasa unui hotel Emi. Aţi participat la aceste întâlniri sau doar l-aţi condus pe dl Jugănaru?Inculpat: l-am condus pe dl
Jugănaru şi am luat masa la acea terasă. Nu am asistat la discuţii. Dacă vorbeau ceva, s-au mutat la altă masă, pentru că
vorbeau ceva ce nu trebuia să aud eu. (…)Inculpat: nu a existat percheziţie domiciliară, singura percheziţie a fost cea
asupra maşinii mele, iar documentele găsite în uşa dreaptă a maşinii aparţineau lui Jugănaru. Este vorba despre mandatele
poştale pe numele Toma Alexandru, fiind numele său pe care îl folosea pentru a face plăţi. (…)Reprezentantul Ministerului
Public: ce făceaţi cu combustibilul pe care îl achiziţionaţi ?Inculpat: combustibilul nu ajungea la mine practic, era vândut
mai departe de către Jugănaru. El se ocupa şi cu transportul. În contabilitatea Delta Oil Logistic SRL apăreau vânzări şi
cumpărări de combustibil pentru anul 2010. În ceea ce priveşte S.C. Excella Real Grup S.R.L, plăţile făcute de mine, la
ordinul lui Jugănaru, erau ca avans. Plăteam către S.C. Excella Real Grup S.R.L achiziţionare de CLG. Aceste lucruri s-au
întâmplat doar în anul 2010.
Declaraţia lui Ionescu Lucian Florin scoate în evidenţă diferenţele dintre situaţia sa şi situaţia administratorilor Sc
Cibin Distribution Sc Partner Nobless, Sc Divers Zootehnic, care nu au fost trimişi în judecată: a reprezentat societatea în faţa
autorităţilor, a semnat ordine de plată, a participat la întâlnirilor membrilor grupului infracțional organizat, studiile superioare
îl făceau să înţeleagă semnificaţia actelor pe care le semna, deşi lipseau relaţii comerciale reale, a putut înţelege semnificaţia
retragerii de numerar în cuantum de 1.493.470 din conturile unei societăţi comerciale care avea un capitalul social de 200 lei
(depus în luna decembrie 2011), a înregistrat o pierdere de 1,291.46 lei din redevenţe şi chirii; a avut în contul la banca doar
suma reprezentând capital social, iar în contul de casa suma de 8.54 lei.
Cele ce preced susţin concluzia instanţei de fond în sensul că Sc Delta Oil Logistic Srl şi Ionescu Lucian Florin au
contribuit la obţinerea produsului infracţional de către autorii evaziunii fiscale, prin realizarea de operaţiuni bancare cu
justificări fictive, în cadrul cărora Ionescu Lucian Florin a retras numerar din Sc Delta Oil şi a predat sumele membrilor
grupării.
Declarația dată de Jugănaru Andrei Florin la instanţa de apel cu privire la rolul lui Ionescu Lucian Florin concordă
cu cele reţinute de instanţa de fond (…)Pe dl Ionescu îl cunosc, este fost coleg de facultate, teoretic şoferul meu. Acesta se
ocupa de înfiinţarea societăţilor pentru persoanele pe care le trimitea dl Chirvăsitu sau dl Belba, efectua tranzacţii bancare,
retrageri de numerar, depuneri.(…) Dacă erau sume mai mari, de 30-40-50 mii lei, erau trimise către Excella sau alte
societăţi şi retrase de către dl Belba.(…)la termenul anterior, la audierea dl Moldovan am întrebat dacă este cunoscută
adresa de email relaţii@gmail.com. acesta a confirmat că ştia această adresă de mail. Spre deosebire de ceilalţi clienţi
cărora li se factura în realitate marfa livrată, dl Moldovan avea solicitarea ca facturile să îi fie emise în anumite cantităţi, cu
anumite preţuri, în anumite zile. Eu sau dl Ionescu eram cei care întocmeam realmente aceste facturi, în baza listelor pe care
dl Moldovan mi le trimitea pe mail şi care conţineau ziua, luna, cantitatea, preţul pe care îl dorea pentru intrarea motorinei
(…)
În consecinţă instanţa de fond a reţinut în mod legal şi temeinic vinovăţia inc. Ionescu Lucian Florin pentru
săvârşirea infracţiunilor de care a fost acuzat.
Referitor la inc Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Dumitru Ioan suplimentar faţă de probele anterioare referitoare
la neregulile din contabilitatea Ana Oil şi Benz Oil, instanţa de apel reţine declaraţiile celorlalţi inculpaţi, Preda Dumitru
Emilian şi Jugănaru Andrei Florin care descriu relaţiile avute cu Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan.
Declaraţia lui Jugănaru Andrei Florin la instanţa de apel este în sensul că Moldovan Ovidiu Ioan a cunoscut
circuitul evazionist şi că Ghişe Pavel Dumitru nu se interesa de provenienţa motorinei, arătând că Ghişe Pavel Dumitru era
interesat de preţ şi nu de aspectul legalităţii achiziţiei. Instanţa de apel reţine din declaraţia dată de Jugănaru Andrei Florin
faptul că Ghişe a avut o atitudine indiferentă faţă de provenienţa motorinei, iar ceea ce l-a interesat în mod real a fost preţul
combustibilului. (Cu dl Ghişe nu am avut discuţii legate de provenienţa motorinei şi nici nu am asistat la astfel de discuţii...
Dl Ghişe nu a lăsat să se înţeleagă că ştie despre acest circuit al motorinei, nici nu cred că l-a interesat în mod direct dacă
eu vând marfa sau altcineva, l-a interesat preţul şi condiţiile de livrare). În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Ghişe Pavel
Dumitru, Înalta Curte constată şi că o minimă diligenţă a verificării legalităţii achiziţiei de motorină se impunea cu atât mai
mult cu cât achizițiile de motorină din prezenta cauză au fost făcute ulterior controlului operativ efectuat de comisarii Gărzii
Financiare Sibiu la Ana Oil, privind relaţiile comerciale avute Ana Oil cu Petrucrisvic Oradea. Astfel, controlul finalizat la
data de 22.08.2011, prin Nota de Constatare SB nr. 019177 şi a scos în evidenţă nelegalităţi privind achiziţiile de motorină,
similare cu cauza de faţă. Instanţa constată că, având în vedere poziţia autorităţilor, exprimată anterior datei faptelor prezente,
şi constatarea unor nelegalităţi, perpetuarea nelegalităţilor în perioada imediat următoare infirmă buna credinţă a inculpatului.
Celelalte probe, inclusiv declaraţiile inculpaţilor care aveau o poziţie superioară în ierarhia grupului celei deţinute de inc.
Jugănaru Andrei Florin confirmă vinovăţia inc. Ghişe Pavel Dumitru.
Astfel, modul în care se lucra cu Ana Oil şi Benz Oil este descris de Preda Emilian Dumitru la data de 17
octombrie 2018: Clienţii erau Ghişe Pavel şi Moldovan Ovidiu care ştiau bineînţeles că luau motorină fără acciză şi TVA,
dacă li se dădea motorină cu acciză şi TVA o refuzau. Moldovan Ovidiu mai lua 5,8 maşini pe săptămână cu acciză. S-a
propus şi lui Ghişe Pavel să ia câteva maşini pe săptămână cu acciză, dar a refuzat întotdeauna. Ghişe Pavel cerea 35 de
facturi avans pe lună pentru a nu plăti TVA, mă chema pe mine personal să insist la Jugănaru Andrei să-i facă surplus de
facturi avans, 35,40 de facturi ca să nu plătească TVA.(…)Certificatele de calitate despre care el (Ghişe Pavel Dumitru)
spune că sunt adevărate, sunt în realitate nişte falsuri, el cunoscând aceste lucruri deoarece se luau de la maşinile pe care le
încărca Moldovan Ovidiu, cele pentru care se plăteau accize, iar prin spate, Jugănaru i le făcea lui Ghişe. (…)
Declaraţia inc Jugănaru Andrei Florin dată în şedinţa publică din 17 aprilie 2018 privind relaţia cu Ghişe Pavel
Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan (..), ne ocupam de plăţi, ştiam ce sumă trebuie plătită în fiecare zi, îmi era comunicat
acest aspect şi se plătea marfa care a fost livrată anterior, atât din partea dl Ghişe cât şi din partea dl Moldovan. Regula era
că ceea ce ajungea la dl Ghişe trebuia să se achite cât mai repede şi diferenţa de bani care trebuia plătită mai departe o
ceream de la dl Moldovan.(…) Îl înştiinţam pe Preda despre tot ce se întâmpla pe parcursul unei zile. Din partea dl
Moldovan, plăţile nu se făceau niciodată conform cu factura.
În ceea ce privește relaţia privilegiată cu Ana Oil şi Benz Oil în declarația dată de Preda Emilian Dumitru la 18
octombrie 2018 se indică atât pentru Ghişe Pavel Dumitru cât şi pentru Moldovan Ovidiu Ioan o situaţie identică în ceea ce
priveşte faptul că acceptau să vândă motorină fără accize plătite: Întrebare: Există în acele agende ridicat cu ocazia
percheziţiei menţiuni cu privire la S.C. Ana Oil SRL şi Ghişe?Răspuns: Da. există. Nu foloseam denumirea de S.C. Ana Oil
310
SRL pentru ca la o percheziţie să nu se descopere cui se livrau combustibilii. Nu pomeneam nume în caiet niciodată. Caietul
era împărţit în două pentru doi clienţi, Ghişe şi Moldovan. La mijloc era Ghişe. La început era Moldovan. Lucram cu ele zi
de zi şi ştiam care, cine era. Nu mai ţin minte nici dacă scriam şi numele lui Moldovan
Legăturile grupului cu Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan sunt descrise de către Preda Emilian Iulian în
declarația dată la 18 octombrie 2018: (…)Niciodată nu au fost întâlniri la care să ne fi întâlnit toţi, Chirvăsitu, Molodvan,
Ghişe cu Nemeş. Domnul Nemeş ştia de aceste persoane, dar nu a vrut să îşi mai bată capul cu ei pentru că dacă faci o
afacere nu o faci cu zece persoane. Clienţi găseai 1000, dar nu voiai să afle toţi. Căutai să ţii afacerea închisă. Atunci când
afacerea s-a făcut, s-a făcut cu Ghişe, Moldovan, Nemeş, Jugănaru. Nemeş ştia despre Ghişe şi Moldovan. A mai făcut
afaceri cu Ghişe. Dl. Ghişe şi Moldovan ştiau de la mine că lucrează cu Nemeş Radu. Le-am spus acestora, respectiv lui
Nemeş Radu că lucrez cu aceşti clienţi şi că nu îmi mai trebuie alţii. Li s-a spus lui Ghişe şi Moldovan când au venit la
întâlnire că motorina pe care o primesc este fără accize şi tva. Spre exemplu, Ghişe a luat fără accize de când îl ştiu eu de 20
de ani. 80% a lucrat fără accize. La acea întâlnire am fost eu să vorbesc cu Ghişe, cu Moldovan Ovidiu care îmi era prieten
la acel moment şi le-am spus că este motorină la preţ bun şi să ia cât de multă. Şi Ghişe, şi Moldovan se băteau pe motorină.
Când ai un preţ sub preţul de la rafinărie cu câteva mii de lei la litru, este evident că preţul este fără accize şi TVA. Le-am
zis lui Ghişe şi Moldovan că urmează să vorbească cu Jugănaru care se ocupa cu plăţile şi cu banca. Vorbeau între ei,
negociau preţuri. Cel mai mult, Jugănaru vorbea cu Ghişe. Eu vorbeam şi cu Moldovan şi cu Ghişe dar mai mult cu
Moldovan, o dată pe zi sau la două, trei zile. Preţul era dat de Nemeş dar la două, trei zile preţurile şi urcă şi coboară şi de
aceea trebuia modificat preţul. Se mai făceau întâlniri la o săptămână două mai mult la Bucureşti. Veneau Jugănaru, Ghişe
şi eu, iar Ghişe cerea un preţ bun de tot pentru el şi facturi foarte multe, 40 de facturi cel puţin pe lună se dădeau lui Ghişe
pentru că lua o cantitate mare de marfă. Jugănaru nu dorea întotdeauna să-i dea facturile lui Ghişe pentru că exista o
contabilitate. (…)
Relația cu Moldovan Ovidiu Ioan și Ghișe Pavel Dumitru, ca şi diferenţele dintre situaţia celor doi rezultă de
asemenea, din declarația lui Preda Emilian Dumitru (…) Moldovan îmi era atunci prieten şi aveam bani la el. Pe Ghişe îl
ţineam ca pe o roată de rezervă. Când nu făcea faţă Moldovan să descarce, să dea banii, trebuia să dau surplusul de marfă
unei alte persoane. Anterior cu Ghişe avusesem afaceri tot cu produse petroliere. Jugănaru era cel care dirija marfa şi îi
dădea combustibilul în raport de cum aveau loc să descarce în bazinele din staţiile lor Moldovan şi Ghişe. Întrebare: Înainte
de a se începe această afacere cu motorină au fost discuţii prealabile cu domnii Ghişe şi Moldovan relativ la provenienţa
mărfii? Răspuns: Nu, nu a fost nicio discuţie. Am spus înainte de faptul că au fost discuţii cu Ghişe şi Moldovan cu privire la
cumpărarea mărfii şi la preţul acesteia. Întrebare: Precizaţi dacă cunoaşteţi cine se ocupa de documentaţia care însoţea
livrările de motorină pentru S.C. Ana Oil SRL şi S.C. Benz Oil SRL ?Răspuns: Jugănaru Andrei care se ocupa inclusiv de
certificatele de calitate pentru că Ghişe dorea să-i vină „ca la carte” certificatele. (…)Întrebare: Marfa transportată către
S.C. Ana Oil SRL şi S.C. Benz Oil SRL conţinea acciză plătită către stat?Răspuns: Nu, niciodată.
În declaraţia din data de 14 noiembrie 2018, inculpatul Preda Emilian Dumitru a confirmat susţinerile anterioare :
(…)Referitor la Ghişe Pavel Dumitru doresc să mai adaug următoarele: Toată lumea mergea la el să le dea marfă fără
acciză. Le mai dădea uleiuri.(…)
Declaraţia inc Jugănaru Andrei Florin dată în sedinţa publică din 17 aprilie 2018: (…)Dintre clienţi, singura
persoană care cunoştea provenienţa motorinei era Moldovan, faţă de restul nu existau relaţii de prietenie sau de încredere.
Ştiu că Moldovan cunoştea acest aspect pentru că era singura persoană la care se lăsau banii şi nu se cerea plata banilor a
doua zi, singura cu care am făcut concedii şi singura persoană apropiată. S-a discutat de faţă cu acesta despre provenienţa
motorinei respective. (…)Aveam o relaţie diferită cu dl Moldovan, faţă de ceilalţi clienţi. Dacă 30 de maşini se încărcau
ipotetic şi 20 de maşini mergeau la dl Moldovan, iar 10 la dl Ghişe, dl Ghişe i se cereau banii cât mai repede, iar la dl
Moldovan rămâneau banii pentru marfă. Se cereau banii de la acesta doar în momentul în care nu erau suficienţi bani în
cont pentru a plăti suma datorată către Excella. Dacă erau suficienţi bani în cont, nu mai ceream banii.(…)Dl Preda îi
cunoştea pe ambii clienţi Ana Oil şi Benz Oil înaintea mea. Cu dl Ghişe am mers eu la Sibiu şi i-am propus achiziţionarea de
motorină, la îndemnul dl Preda, iar cu dl Moldovan a discutat dl Preda direct. Dl Ghişe nu a lăsat să se înţeleagă că ştie
despre acest circuit al motorinei, nici nu cred că l-a interesat în mod direct dacă eu vând marfa sau altcineva, l-a interesat
preţul şi condiţiile de livrare. Nu ştiu cum anume l–a selectat Preda pe Ghişe. Dacă mi-aş exprima părerea, probabil pe
baza puterii de cumpărare a firmei dl Ghişe. Preţul nu era foarte mic, nu m-a întrebat despre acest aspect, iar comparativ cu
preţul pieţei, având în vedere că marfa era livrată la dumnealui şi adăugându-se cantitatea mare, era justificat un discount,
pe care l-ar fi făcut oricine.
Într-adevăr eu m-am ocupat de achiziţia de motorină de la Mairon Galaţi, eu am negociat preţurile, nu eu hotăram
cantitatea pe care o va cumpăra Premium Oil, nu eu efectuam plăţile, nu eu aveam beneficii.(…). Răspuns: actele vizau
provenienţa mărfii, avizul era cel diferit. Premium Oil cumpăra marfă de la Mairon Galaţi, devenind astfel proprietarul
mărfii. Ulterior, se realizau avize către Benzoil şi Anaoil, având în spate aceleaşi documente de provenienţă şi justificative.
La destinaţie, aceste acte erau arse, făcute pierdute, nu ştiu de către cine. Nu cred că cei care primeau marfa ar fi ajuns să
vadă acele documente, aşa încât cred că erau arse de către şoferi. Marfa era facturată a doua zi dimineaţă.
Instanţa de apel constată, din raportul de expertiză contabilă, că în ceea ce priveşte Ana Oil şi Benz Oil, respectiv
Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan a existat o manieră diferită de verificare a îndeplinirii condiţiilor de
comercializare a motorinei faţă de societăţile comerciale Cibin Distribution şi Agroline, în evaziunea fiscală faţă de celelalte
firme (de exemplu relaţia Milumunt Consulting-Ana Oil) ceea ce susţine declaraţiile lui Preda Dumitru Emilian referitoare la
faptul că Ghişe şi Moldovan cunoşteau faptul că motorina vândută nu are accizele plătite.
Declaraţiile date la instanţa de apel de către Moldovan Ovidiu Ioan, administrator ai Sc Benz Oil Srl şi Ghişe Pavel
Dumitru, administrator al Sc Ana Oil Srl au reluat cele susţinute la Curtea de Apel şi anume existenţa unor relaţii comerciale
având ca obiect achiziţionarea de motorină, pe baza unor documente legal înregistrate în contabilitate, fără nicio legătură cu
Sc Excella Real Grup Srl, cu existenţa unor rapoarte de încercare.
După cum s-a precizat şi anterior, în secţiunea ce analizează neregulile din contabilitatea Ana Oil şi Benz Oil, unele
dintre neregulile constate de raportul de expertiză contabilă erau evidente pentru o persoană cu experienţa lui Ghişe Pavel
311
Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan, iar tolerarea neregulilor şi caracterul lor constant probează reprezentarea şi acceptarea
caracterului simulat al tranzacţiilor:
- cu privire la Ana Oil şi Ghişe Pavel Dumitru, niciunul dintre documentele justificative emise de furnizorii Sc Cibin
Distribution Srl şi Sc Agro Line Expres Srl nu erau însoţite şi de documentele pe care Rompetrol Downstream, respectiv
Lukoil România Srl susţin că le eliberează la momentul livrării combustibilului către client spre deosebire de acest caz în
relaţia dintre Sc Ana Oil Srl. şi Sc Milumunt Consulting Srl documentele respective au fost ataşate la factura de achiziţie.
- cu privire la Benz Oil şi Moldovan Ovidiu Ioan, în general facturile de achiziţie motorină provenind de la furnizorii trimişi
în judecată în cauza de faţă nu sunt însoţite de rapoarte de încercare şi declaraţii de conformitate.
Astfel, codul de încercare nr.290N a fost emis la data de 20.01.2012 şi corespunde raportului de încercare nr.147N
şi declaraţiei de conformitate 4279 din 19.12.2011. aceste documente au fost anexate la livrarea efectuată către firma Sc
Anghel Ng Galaţi SRL, 26,057 tone cu autocisterna nr.SB-07-PET/ SB-08-PET, iar Rompetrol a transmis la dosar faptul că,
codul de eşantion 290N este unic pentru fiecare livrare, ceea ce înseamnă că nu poate fi trecut pe mai multe rapoarte de
încercări. În cauză, codul eşantion 290N a fost menţionat în legătură cu raportul de încercare 221N din 16.02.2012 şi
declaraţia de conformitate nr.4405/15.02.20123 emis de Petrotel Lukoil, pe raportul de încercare nr.248N din 28.02.2012 şi
declaraţia de conformitate nr.4433 din 28.02.2012 emisă de Petrotel Lukoil Sa, pe raportul de încercare nr.265N din
7.03.2012 şi declaraţia de conformitate 4464 din 7.03.2012, pe raportul de încercare nr.287N din 15.03.2012 şi declaraţia de
conformitate 4482 din 15,.03.2012, pe raportul de încercare 314N din 2.04.2012 şi declaraţia de conformitate 4501 din
2.04.2012, pe raportul de încercare nr.365N din 14.04.2012 şi declaraţia de conformitate 4567 din 14.04.2012, pe raportul de
încercare nr.372N din 14.04.2012 şi declaraţia de conformitate 4756 din 30.04.2012. Lukoil România nu a recunoscut
rapoartele de încercare nr.221, 287, 314, 365, iar pentru celelalte rapoarte de încercare aveau alte coduri de eşantion şi alte
date ale declaraţiei de conformitate conform celor transmise de Lukoil România. Codul de eşantion nr.290N este unic pentru
fiecare livrare, astfel încât nu poate fi trecut pe mai multe rapoarte de încercări, astfel cum s-a întâmplat în relaţia dintre
Agroline Expres şi Ana Oil.
Expertiza contabilă a prezentat traseul motorinei Euro 5 cuprinsă în factura NICO 0266 din 29,08.2011 emisă de
Milumunt Consulting către Ana Oil pentru 28,081.00 kg motorină . Circuitul mărfii a fost: Rompetrol Down Stream –
Comision Trade Brăila- Milumunt Consulting- Ana Oil. La dosar există pentru relaţia Rompetrol Down Stream – Comision
Trade Brăila: aviz de însoţire, tichet de livrare, notă de livrare, declaraţie de conformitate, raport de încercare. Cantitatea din
avizul de însoţire 28,081 este identică cu cantitatea înscrisă în factura emisă de Milumunt Consulting către Ana Oil. În
consecinţă, în relaţia avută de Ana Oil cu Milumunt Consulting există toate documentele pentru a identifica întregul parcurs
al cantităţii de 28.081 motorină, pe când în relaţia Ana Oil cu Cibin Distribution şi Agroline nu există nici un document din
care să rezulte adevăratul furnizor de la care cele două societăţi au preluat marfa.
Suplimentar celor de mai sus, unul dintre inculpaţi, Preda Emilian Dumitru a recunoscut întâlnirile dintre inculpaţii
care livrau efectivă a motorina neaccizată provenind de la Sc Excella Real Grup Srl (inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi
Jugănaru Andrei Florin) şi inculpaţii care valorificau motorina (inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru).
Cu privire la acuzația adusă inculpaților Ghişe Pavel Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan vizând aderarea la grupul
infracțional, instanța constată că, în cauză, există probe din rezulte că, cei doi inculpați au cunoscut existența grupării
criminale, ce a acționat în sensul comercializării de motorină scoasă ilicit de sub regim suspensiv de plata a accizei, în scopul
prejudicierii bugetului consolidat al statului. Probe directe atestă legătura ambilor inculpați cu mai mulți membri ai grupului
infracţional, Preda Emilian Dumitru şi Jugănaru Andrei Florin.
Faptul că, inculpații acceptă să cumpere motorină de pe piața neagră, alături de faptul că au cunoscut alţi membri ai
grupului infracțional organizat asigură, în opinia instanţei de apel, similar celor constatate de instanţa de fond temei al
condamnării pentru apartenență la grupul infracțional a cărui activitate este cercetată în prezenta cauză. Inculpații au avut un
rol bine determinat în gruparea criminală (au asigurat modalitatea în care se obţinea profit din vânzarea motorinei
achiziţionată în regim suspensiv de accize), au cunoscut (având în vedere diferenţele dintre actele care însoţeau achiziţia de
motorină de la societăţile comerciale implicate în circuitul evazionist spre deosebire de alte societăţi comerciale) faptul că,
marfa, pe care au primit-o, provine dintr-o cantitate pentru care nu se achitase acciza și, au acceptat să o comercializeze în
aceste condiţii, obținând astfel un beneficiu.
Instanța reține că, pentru a considera îndeplinită latura obiectivă a infracțiunii incriminată de art. 7 din Legea
nr.39/2003 nu este necesar ca fiecare membru care aderă sau sprijină să cunoască în detaliu activitatea grupului, dar este
necesar ca aceștia să cunoască faptul că există grupul și să se manifeste conștient, cunoscându-și poziția și îndeplinind diverse
acțiuni pentru realizarea scopului pentru care s-a constituit grupul, situație care se regăsește în prezenta cauză cu privire la
Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru.
Referitor la apărările pe care le-au făcut inculpatul Ghișe Pavel Dumitru cu privire la acuzația adusă vizând
săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală instanța reține că în esență, apărarea vizează faptul că, formal, facturile îndeplineau
condițiile prevăzute de lege pentru a fi înscrise în contabilitate.
Apărarea a invocat jurisprudenţa a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit căreia un comerciant nu poate fi
făcut responsabil de comportamentul nelegal al partenerului de afaceri. S-a invocat de asemenea faptul că, în numeroase
hotărâri pronunţate în materie de drept fiscal, CJUE s-a pronunţat cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de deducere
chiar şi în condiţiile în care furnizorii nu au avut un comportament fiscal adecvat (nu erau persoane impozabile, nu şi-au
îndeplinit obligaţiile privind declararea şi plata TVA, nu există alte documente în afara facturii, au fost implicaţi în nereguli
sau fraude etc).
În sensul apărărilor expuse de inculpați cu referire la hotărârile CJUE, instanța amintește că, alături de numeroasele
cauze care privesc interpretarea Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei
pe valoarea adăugată și aplicarea principiului neutralității fiscale, hotărâri în care se reține faptul că, nu poate fi refuzat unei
persoane impozabile dreptul de deducere aferentă unei livrări de bunuri pentru motivul că, ţinând seama de fraude sau de
nereguli săvârşite anterior sau ulterior acestei livrări, se consideră că livrarea ulterioară nu a fost efectiv realizată, fără să se fi
stabilit, în raport cu elemente obiective, că această persoană impozabilă ştia sau ar fi trebuit să ştie că, operaţiunea invocată,
312
pentru a justifica dreptul de deducere, era rezultatul unei fraude privind taxa pe valoarea adăugată, care a intervenit în amonte
sau în aval în lanţul de livrări, Curtea, amintește des ideea protecției contribuabilului „onest/inocent” căruia nu i se poate
limita dreptul de deducere decât dacă, autoritățile demonstrează, printr-o serie de elemente obiective că, și întreprinderea, din
speță, a participat activ la fraudare sau a cunoscut fraudarea. Acest fapt denotă că, activitățile contribuabilului nu au fost
realizate în scopul colectării TVA, în scopul de a eluda legea fiscală. CJUE statuează că, fiecare activitate se analizează
individual, fără a se ține cont de tranzacțiile anterioare/ulterioare, care comportă un concurs fraudulos al participanților şi este
necesar să se țină seama de atitudinea contribuabilului în cauză şi să se stabilească dacă acesta știa de acea complicitate
frauduloasă sau dacă a participat activ la frauda arătată.
Apărarea vizând faptul că beneficiarul este de bună-credință pentru că a efectuat verificările privind societatea
furnizoare în registrele disponibile și că, în mod excesiv i se impută faptul că a ignorat datele false inserate în facturi,
acceptând marfa și înregistrând în contabilitate documente neconforme, în condițiile în care, era comerciant vechi pe piața
produselor petroliere, deținător de atestate de comercializare cu depozitare, cu stații proprii de vânzare, va fi înlăturată de
instanță.
Scopul evident al înscrierii în facturi a unor date nereale şi neataşarea documentelor relevante privind
conformitatea, a fost acela al îngreunării constatării originii şi chiar calităţii mărfii. Corectitudinea evidențierilor contabile
ține de un comportament adecvat al contribuabilului care, având drept exemplu propria atitudine, s-ar putea, ulterior, prevala
de imposibilitatea obiectivă de a cunoaște fraude sau nereguli săvârşite anterior. Or, în cazul celor doi inculpaţi Ghişe Pavel
Dumitru şi Moldovan Ovidiu Ioan şi a societăţilor pe care le administrează Ana Oil şi Benz Oil, verificarea conformității
documentelor era un act de minimă diligență.
Inculpații au afirmat că au recepționat personal marfa ceea ce presupunea întocmirea unor documente contabile de
natură a evidenția intrarea în patrimoniu a mărfurilor, pornind chiar de la factura care însoțește marfa.
Potrivit propriilor declarații, inculpații au identificat un beneficiu economic, faptul că puteau achiziționa motorină
la un preț scăzut şi care avea inclusă componenta transportului și s-au concentrat asupra realității cantităților și mai puțin
asupra modului în care marfa ajungea la societate și cu atât mai puțin a calității (de exemplu lipsa certificatelor de
conformitate și a rapoartelor de încercare).
Instanţa de apel constată şi un alt aspect care rezultă din probele administrate în prezenta cauză și anume
dificultatea cu care un comerciant de produse petroliere putea obține un contract de furnizare, demersurile complicate pe care
trebuia să le întreprindă, faptul că se lovea de necesitatea constituirii unor garanții. Aceste aspecte, cunoscute de persoane cu
experienţă în comerţul cu motorină cum erau Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru, nu puteau să nu aibă suspiciuni
legate de contactarea lor de o persoană necunoscută anterior, ca Jugănaru Andrei Florin în cazul lui Ghişe Pavel Dumitru, ori
de o persoană despre care cunoştea activitatea desfăşurată preda Emilian Dumitru în cazul lui Moldovan Ovidiu Ioan, care
afirmau că au de vânzare motorină, dar care nu erau administratori ai firmelor în numele cărora ofereau combustibilul, firme
care, de altfel, nu depuseseră bilanţ contabil în ultimii ani (de exemplu Cibin Distribution nu a depus bilanţ contabil pentru
perioada 2010, 2011 şi 2012, Gabros Invent Strategies nu a depus bilanţ contabil pentru perioada 2011 şi 2012; Agroline
Expres nu a depus bilanţ contabil pentru perioada 2010, 2011 şi 2012; Belona Sistem nu a depus bilanţ contabil pentru
perioada 2010, 2011 şi 2012; Business Global Lighting nu a depus bilanţ contabil pentru perioada 2011 şi 2012), persoană
care a transportat motorina prin intermediul unei firme de transport la care unele autocisterne aveau documente care
menţionau acelaşi cod de încercare (contrar celor s-a comunicat de către Lukoil şi Downstream Rompetrol) şi contrar
modalităţii în care a acţionat o altă firmă a cărei activitate este prezentată în volumul 312, fila 236-237 (Milumunt
Consulting).
Toate acestea denotă faptul că, inculpaţii Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru au acceptat să cumpere
motorină de pe piața neagră al cărei preț scăzut era consecinţa faptului că taxele aferente nu fuseseră plătite. Faptul că
Moldovan Ovidiu Ioan l-a cunoscut în mod direct şi cu mult anterior infracţiunilor pe inc. Preda Emilian Dumitru, iar Ghişe
Pavel Dumitru îi cunoscuse de asemenea anterior datei săvârşirii infracţiunilor atât pe Preda Emilian Duumitru cât şi pe
Moldovan Ovidiu Ioan confirmă, în opinia instanţei de apel, faptul că tolerarea neregulilor documentelor care însoţeau
transporturile de motorină era consecinţa reprezentării clare a caracterului simulat al tranzacţiilor efectuate.
Scopul evident al neataşării documentelor relevante privind conformitatea a fost acela al îngreunării constatării
originii mărfii. Corectitudinea evidențierilor contabile ține de un comportament adecvat al contribuabilului care, având drept
exemplu propria atitudine s-ar putea ulterior prevala de imposibilitatea obiectivă de a cunoaște fraude sau nereguli săvârşite
anterior.
Faţă de cele ce preced, instanţa de apel constată criticile inculpaţilor referitoare la lipsa vinovăţe a acestora ca
nefondate.
Referitor la cererile de achitare pentru grup infracţional formulate de inculpaţi, instanţa urmează a le respinge,
întrucât grupul infracţional organizat constituit se circumscrie în tipologia perfectă a grupului infracţional reglementat şi
sancţionat de legea penală română, beneficiind de toate atributele cerute de lege: organizat piramidal, cu o ierarhie bine
precizată în cadrul grupului, cu paliere ierarhice bine delimitate, constituit pe o perioadă de timp îndelungată, în care palierele
nu se interferează între ele, decât prin nişte punţi de legătură.
Chiar dacă unii dintre inculpaţi au încercat să se exonereze de răspundere penală, relativ la apartenenţa lor la grupul
infracţional, acreditând ideea că nu au cunoscut pe toţi membrii grupului infracţional şi nici nu au avut posibilitatea să
realizeze amploarea fenomenului infracţional şi a consecinţelor păgubitoare ale acestuia, asemenea susţineri şi apărări se află
în totală contradicţie cu probele.
Pentru apartenenţa la grup, nu este necesară ca fiecare dintre membrii săi să cunoască pe toţi membrii grupării.
Faptul că unii dintre inculpaţi au acţionat cu intenţie directă, urmărind producerea rezultatului faptelor lor, iar alţii cu intenţie
indirectă prevăzând rezultatul faptelor-prejudicierea bugetului de stat şi acceptând posibilitatea producerii lui, toţi au acţionat
cu forma de vinovăţie cerută de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor.
Una dintre modalităţile în care au acţionat membrii grupului infracţional, a fost acela al înfiinţării unor societăţi
comerciale sau preluării părţilor sociale ale unora deja înfiinţate şi implicarea acestora în relaţii comerciale fictive pentru a
asigura comercializarea de produse petroliere achiziţionate în regim suspensiv de plata accizei şi pentru care societăţile
vânzătoare ar fi datorat acciza, sume pe care însă nu le-au virat către bugetul de stat. Membri grupului nu au făcut parte din
313
structura acţionariatului în perioada în care societăţile respective au desfăşurat activităţile infracţionale cercetate, ci, fie au
determinat anumite persoane pentru a deveni asociaţi şi administratori contra unor sume de bani, fie, în ipoteza în care au
preluat personal, în diferite perioade de timp, procente din părţile sociale, le-au cedat unor astfel de persoane care au acceptat
să acţioneze ca interpuşi ai membrilor grupării în schimbul unor sume de bani, fără a avea însă vreo implicare efectivă în
activitatea respectivelor societăţi comerciale.
Concluzionând, instanța reține că persoanele care au controlat, în realitate, sunt inculpaţii care au coordonat efectiv
activitatea firmelor. Prin activitatea efectivă exercitată de conducere, coordonare şi supraveghere a activităţii societăţilor
comerciale, pe parcursul întregii perioade infracţionale şi-au asumat rolul de administratori de fapt, calitate care le atrage
răspunderea penală pentru faptele şi actele îndeplinite în exercitarea ei, inclusiv din perspectiva legii penale.
Contrar susţinerilor apărării, instanţa de fond a dat o dezlegare corectă în drept situaţie de fapt, confirmată prin
decizia nr. 25/2017 din 3 octombrie 2017, publicată în M.Of. nr 936 din 28 noiembrie 2017, de căte Înalta Curte De Casaţie
şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală care a stabilit că acţiunile şi inacţiunile
enunţate în art.9 alin.1 lit.b şi c din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care se referă la
aceeaşi societate comercială, reprezintă variante alternative de săvârşire a faptei, constituind o infracţiune unică de evaziune
fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.b şi c din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Din analiza
textelor de lege evocate rezultă că atât fapta de a omite evidenţierea corectă în documentele legale, cât şi fapta de a nu
evidenţia corect veniturile şi cheltuielile au fost incriminate prin aceeaşi normă, scopul fiind unul comun, respectiv
asigurarea stabilirii de situaţii fiscale reale, care să asigure o corectă colectare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a
celorlalte obligaţii fiscale ce revin contribuabililor.
Sub cel de-al doilea aspect este necesar a se realiza distincţia între noţiunile de "acţiune" şi "inacţiune", care
reprezintă modalităţi sub care se prezintă fapta în sensul legii penale şi infracţiunile comisive (de acţiune), respectiv
infracţiunile omisive (de inacţiune). Doctrina a statuat că, prin acţiune, se înţelege o manifestare de voinţă prin care
subiectul urmăreşte să producă o schimbare, aceasta din urmă lezând interesul protejat de norma penală.Spre deosebire de
acţiune - ca modalitate de săvârşire a unei fapte penale - inacţiunea se circumscrie unui comportament pasiv, o manifestare
de voinţă realizată prin abţinerea subiectului de la îndeplinirea unei obligaţii legale. Omisiunea nu se va analiza niciodată
in abstracto, ca o simplă pasivitate, ci va fi evidenţiată, întotdeauna, prin raportare la o anumită acţiune determinată, care îi
este cerută subiectului. Inacţiunea a fost definită în doctrină ca nerealizarea unei acţiuni posibile pe care subiectul avea
obligaţia juridică de a o realiza sau ca neefectuarea unei acţiuni aşteptate din partea unei persoane. Inacţiunea are un
conţinut normativ, determinat de procedura legală, care impune o anumită obligaţie. Acţiunea şi inacţiunea - ca modalităţi
de săvârşire a unei fapte penale - nu se exclud şi nu trebuie, aşadar, confundate cu infracţiunile comisive, respectiv cu
infracţiunile omisive.(...) Delimitarea dintre infracţiunile cu conţinut unic, infracţiunile cu conţinut alternativ şi infracţiunile
cu conţinuturi alternative prezintă importanţă sub aspectul efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multor variante
alternative de comitere. Astfel, în cazul infracţiunilor cu conţinut alternativ, modalităţile diferite, prevăzute în norma de
incriminare, nu generează un concurs de infracţiuni, nu afectează unitatea infracţiunii. Dimpotrivă, în cazul infracţiunilor cu
conţinuturi alternative, dacă se realizează mai multe dintre aceste conţinuturi, ne vom afla în prezenţa unui concurs de
infracţiuni.(...) Ne aflăm în prezenţa unei infracţiuni unice de evaziune fiscală, şi nu în prezenţa unui concurs de infracţiuni,
neputându-se reţine o infracţiune cu conţinuturi alternative, ci o infracţiune cu conţinut alternativ, variantele alternative de
săvârşire a faptei fiind echivalente sub aspectul semnificaţiei lor penale. La aceeaşi concluzie se ajunge şi prin interpretarea
literală a textului, care reflectă, în mod neechivoc, intenţia legiuitorului de a stabili mai multe modalităţi alternative ale
elementului material al infracţiunii unice de evaziune fiscală, şi nu infracţiuni distincte de evaziune fiscală. Omisiunea,
respectiv evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a unor operaţiuni nereale, fictive, în aceleaşi
împrejurări, cu privire la una sau mai multe societăţi comerciale, existenţa unor intervale scurte de timp şi o rezoluţie
infracţională unică ori săvârşirea faptelor la intervale mari de timp şi în baza unor rezoluţii infracţionale distincte fie
conferă faptelor caracter continuat, fie determină existenţa unui concurs real de infracţiuni, acest atribut revenind exclusiv
autorităţii judiciare chemate să aplice legea.
În ceea ce priveşte spălarea de bani, concluziile teoretice ale instanţei de fond sunt susţinute de situaţia de fapt din
dosar.
Pentru motivele în detaliu prezentate în cuprinsul considerentelor de mai sus, instanţa constată că faptele ce au
făcut obiectul judecăţii există, fiind probate mai presus de orice îndoială rezonabilă, acestea au fost săvârşite de către
inculpaţii trimişi în judecată şi realizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.
Instanţa constată că, faptele reţinute în sarcina inculpaţilor se circumscriu atât sub aspectul laturii obiective cât şi
sub aspectul laturii subiective conţinutului constitutiv al infracţiunilor de evaziune fiscală, grup infracţional organizat şi
spălare de bani.
Cele ce preced confirmă soluţia instanţei de fond cu privire la imputabilitatea faptelor faţă de fiecare dintre
inculpaţii persoane fizice şi persoane juridice ca şi elementele de tipicitate ale infracțiunilor pentru care au fost trimişi în
judecată, evaziune fiscală, grup infracțional organizat şi spălare de bani.
Individualizarea pedepselor
În ceea ce priveşte pedepselor în apel au fost formulate două tipuri de cereri:
- cereri de contopire a pedepsleor din prezenta cuază cu cele dispuse în alte dosare penale,
- cereri de reanalizare a cuantumului sancţiunilor stabilite pentru fiecare infracţiune în parte.
Cu privire la cererea de contopire a pedepselor din prezenta cauză cu cele dispuse în alte dosare penale, formuatăde
apăarea inc. Ionescu Lucian Florin instanţa constată că regulile procesului echitabil cu referire la existenţa dublului grad de
jurisdicţie, astfel cum au fost stabilite anterior prin decizia nr.LXX( 70) din 15 octombrie 2007 (recurs în interesul legii) nu
permit contopirea pedepselor pentru prima dată în calea de atac a apelului. Considerentele recursului în interesul legii se
menţin şi în aplicarea codului de procedură penală actual. Câtă vreme examinarea cauzei de catre instanţa de control judiciar,
în cadrul operaţiunii de rejudecare, nu poate depaşi ceea ce a constituit obiectul judecatii anterioare, finalizată prin hotărârea
împotriva căreia s-a exercitat calea de atac, pentru că un atare procedeu ar echivala cu o extindere nejustificată a competenţei
sale funcţionale, înseamnă că nu este posibilă nici efectuarea, de către acea instanţă, a contopirii pedepsei stabilite în cauza la
314
care se referă calea de atac cu pedepse aplicate infracţiunilor concurente, pentru care condamnarea este definitivă, decât dacă
prima instanţă însăşi a dispus contopirea sau dacă, fiind legal investită, a omis să se pronunţe în aceasta privinţă.
În ceea ce priveşte cea de a doua categorie de cereri, instanţa constată că sunt fondate doar cererile inculpaţilor care
în apel au dat declaraţii ample în care au descris circuitul evaziunii fiscale, rolul propriu şi rolul celorlalţi acuzaţi. P edeapsa
este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare, scopul său fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Pentru a
conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităţilor fiecărui inculpat,
raţională și proporţională cu gravitatea faptelor comise. În cauză se impune a se avea în vedere natura faptelor cercetate
precum și contextul în care infracţiunile au fost săvârşite, perioada de timp scursă de la momentul epuizării faptei şi până la
momentul sesizării instanţei şi apoi al pronunţării prezentei hotărâri, lipsei antecedentelor penale ale unora dintre inculpaţi,
vârstei acestora.
Astfel, faptele inculpaţilor, aşa cum au fost menţionate în cele ce preced, au constat în: achiziţionarea de motorină
Euro 5 în regim suspensiv, care ulterior a fost revândută pe piaţa internă cu titlu de carburant auto; înfiinţarea societăţi
fantomă în numele cărora să deruleze circuitul evazionist; omisiunea evidenţierii în actele contabile a operaţiuni comerciale
efectuate şi a veniturilor realizate din vânzarea motorinei; evidenţierea în actele contabile cheltuieli ce nu au la bază
operaţiuni legale şi operaţiuni fictive pentru a acoperi activitatea evazionistă, în scopul sustragerii de la îndeplinirea
obligaţiilor fiscale.
Similar instanţei de fond, instnţa de apel reţine că limitele speciale pedepselor sunt cuprinse între 5 ani (minimul) şi
11 ani (maximul), în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005
(în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), complicitate la evaziune fiscală prev. de
art.26 Cod penal din 1969 raportat la art.9 alin.1 lit.a, b şi c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare
anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013) şi constituirea ori sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de
art.7 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.39/2003, iar în cazul infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art.29 alin.1 lit.a din Legea
nr.656/2002 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin art.111 din Legea nr.187/2012 de punere în
aplicare a noului Cod penal), cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969, limitele speciale ale pedepsei închisorii se
situează între 3 ani (minimul) şi 12 ani (maximul).
Faţă de cele menţionate, având în vedere persoana inculpaţilor, perseverența infracţională dovedită prin derularea
activităţii infracţionale pe o perioadă însemnată de timp (2011–2012), antecedentele penale existente în cazul unor inculpaţi
(inculpatul Chirvăsitu Dumitru-recidivist), comportamentul negativ al inculpaţilor după comiterea faptelor, valoarea
deosebită a prejudiciului produs în cauză, incidenţa stării de agravare a pedepsei prevăzută de art. 33 lit. a, 34 litera b Cod
penal, dar şi importanţa deosebită a relaţiilor sociale afectate (taxele încasate la bugetul de stat sunt folosite de întreaga
societate şi se reflectă în calitatea vieţii fiecărui cetăţean), se impune ca pedepsele aplicate inculpaţilor persoane fizice şi
persoane juridice să rămână în limitele stabilite de instanţa de fond pentru infracţiunile de evaziune fiscală şi de constituire a
unui grup infracţional ori după caz pentru infracţiunea de spălare de bani, cu excepţia acelor inculpaţi care au dat declaraţii în
faza apelului de recunoaştere a faptelor a căror situaţie juridică va fi stabilită în limitele apreciate de instanţa de fond ca
întemeiate pentru acei inculpaţi care au recunoscut faptele în cursul cercetării judecătoreşti de la Curtea de apel. Instanţa de
apel ia act şi că pentru unul dintre inculpaţi, şi anume pentru Nemeş Radu, DNA a cerut aplicarea unei cauze de reducere a
pedepsei, dar, în acelaşi timp, prin motivele de apel, a solicitat şi agravarea sancţiunii în apel.
La individualizarea pedepselor, în limitele anterior precizate, instanţa de apel va avea în vedere potrivit art. 72 din
Codul penal anterior, gradul de pericol social al infracţiunilor săvârşite, persoana inculpaţilor, lipsa, în speţă a vreunei cauze
de atenuare a pedepsei (cu excepţia lui Nemeş Radu, pentru care DNA a trimis o solicitare de aplicare a art.19 din Legea
nr.682/2002) şi, respectiv, incidenţa unei cauze de agravare a acelei răspunderi, forma de pluralitate a concursului real de
infracţiuni existentă în cazul tuturor inculpaţilor-persoane fizice şi starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului
Chirvăsitu Dumitru.
Raportat la criteriile anterior enunţate instanţa constată că, faptele deduse judecăţii, la săvârşirea cărora inculpaţii
şi-au adus contribuţia sub diverse forme de participaţie sunt deosebit de grave, întrucât ele au fost comise în cadrul unui grup
infracţional organizat, prin acţiunile premeditate, şi atent coordonate ale tuturor membrilor grupului, desfăşurate pe baza unui
plan infracţional laborios conceput, care a presupus realizarea unei scheme infracţionale complexe, prin angrenarea în
efectuarea tranzacţiilor comerciale şi financiare nelegale a mai multor societăţi comerciale, controlate prin intermediul unor
persoane interpuse precum şi a unor societăţi cu activitate economică reală al căror rol era de a asigura apartanenţa de
legalitate a operaţiunilor ilicite, precum şi utilizarea unor modalităţi ingenioase de obţinere a produsului infracţional, toate
acestea fiind apte a contribui la satisfacerea scopului grupării infracţionale.
În ceea ce priveşte conduita procesuală a inculpaţilor, instanţa constată că o parte dintre inculpaţi au manifestat o
atitudine parţial sinceră, în sensul că, deşi au recunoscut activitatea infracţională, au prezentat o stare de fapt de natură a
minimaliza contribuţia la infracţiune, în timp ce ceilalţi inculpaţi au dat dovadă de un comportament procesual nesincer care,
în pofida evidenţei probelor au negat orice implicare în activitatea infracţională.
Referitor la Nemş Radu, instanţa constată că DNA a transmis o adresa prin care se menţiona că poate fi aplicat art.19 din
Legea nr.682/2002 privind reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă. Reţinând solicitarea formulată de DNA, instanţa va
proceda mai întâi la evaluarea motivului de apel al aceleiaşi unităţi de Parchet referitor la agravarea pedepselor, pe care îl va
aprecia fondat. Criteriile de individualizare avute în vedere de instanţa de apel sunt: gravitatea faptelor şi cuantumul sumelor
care nu au fost plătite bugetului de stat, respectiv al sumelor transferate în afara ţării în folosul lui Nemeş Radu, amploarea
circuitului de evaziune fiscală, limitele sale în timp, numărul societăţilor comerciale implicate, prejudicul cauzat bugetului de
stat, încercarea de a induce ideea că vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor, dacă faptele există, sunt Guliu George şi rudele
acestuia, care l-au indus în eroare şi au profitat de cunoştinţele sale în domeniul afacerilor cu petrol (în declaraţia de la data
de 04.04.2017, Nemeş Radu a afirmat: Având doar calitatea de acţionar, nu am intervenit şi nu am afectat în nici un fel actul
de administrare, care a fost efectuat în totalitate de dl Guliu. (...)Dl Buliga era şofer şi asistent.(...) Pe dl Jugănaru nu l-am
cunoscut.(...) Dna Cozma a fost contabila S.C. Excella Real Grup S.R.L şi Optima Business. (...) Dl Belba era o persoană din
anturajul dl Guliu, din câte am înţeles, dl Guliu urma să îi devină naş de cununie în 2012, dar eu nu am interacţionat în
niciun fel cu acesta.(...). Ştiu că dl Guliu i-a propus dl Chirvăsitu colaborarea cu S.C. Excella Real Grup S.R.L, lucru cu
care dumnealui a fost de acord (...)pe dl Preda nu l-am cunoscut.).
315
În consecinţă, faţă de motivele de apel referitoare la individualizarea pedepsei stabilite pentru fiecare infracţiune, va
reindividualiza pedeapsa stabilită de instanţa de fond orientând-o la un cuantum egal cu maximul prevăzut de lege şi abia
apoi va face aplicarea reducerii limitelor la jumătate prin raportare la maximul prevăzut de lege (de 11 ani închisoare),
urmând să stabilească o pedepsă de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală şi 5 ani și 6 luni
închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. Având în vedere cuantumul
sancţiuni care nu se va executa ca urmare a contopirii (5 ani şi şase luni), precum şi prevederile legale când s-au stabilit
numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când
acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani) instanţa apreciază că pedepsa cea mai grea este
neîndestulătoare şi în temeiul art.33 lit.a) rap. la art.34 alin.(1) lit.b) Cod penal din 1969, va contopi cele două pedepse
principale aplicate inculpatului Nemeş Radu, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani și 6 luni
închisoare, pe care o sporește cu 2 (doi) ani, şi va dispune ca inculpatul Nemeş Radu să execute pedeapsa rezultantă de 7
(şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare.
Totodată pentru acelaşi considerent va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) şi lit.c) Cod penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în
autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi
dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o perioadă de 4 ani pe lângă fiecare pedepsă
principală şi ca urmare a contopirii şi după executarea pedepsei principale rezultante.
În mod similar va interzice în temeiul art.71 Cod penal din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile
prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) şi lit.c) Cod penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile
publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi
asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe durata executării pedepsei principale rezultante.
Referitor a Jugănaru Andrei Florin şi Preda Emilian Dumitru care au contribuit prin declaraţiile lor din faza de apel
la clarificarea situaţiei de fapt instanţa va reduce pedepsele stabilte de instanţa de fond pentru fiecare dintre infracţiunile
pentru care au fost acuzaţi, luând în considerare şi faptul că nu au antecedente penale (spre deosebire de Chirvăsitu Dumitru),
dar şi că descrierea rolului fiecărui inculpat a intervenit în faza judecări cauzei în apel (spre deosebire de Belba Nicolae),
astfel încât va stabili pedepse de câte 5 ani şi 6 luni, respectiv de 5 ani și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea
de evaziune fiscală, respectiv 5 ani și 6 luni închisoare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat,
dar, în considerarea descrierii detaliate a circuitului evazionist, nu va aplica un spor de pedeapsă atunci când va proceda
contopirea pedepselor.
Va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) şi
lit.c) Cod penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a
ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăţi comerciale,
pe o perioadă de 4 ani alăturat fievărei pedeps eprincipae şi ca urmare a contopirii după executarea pedepsei principale
rezultante.
În temeiul art.71 Cod penal din 1969 va interzice fiecăruia dintre cei doi inculpaţi inculpatului, cu titlu de pedeapsă
accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) şi lit.c) Cod penal din 1969, respectiv dreptul de a fi
ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat
şi dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe durata executării pedepsei principale rezultante.
Referitor la sancţiunile aplicate inculpaţilor Belba Nicolae şi Chirvăsitu Dumitru, ale căror declaraţii au contribuit
de asemenea la stabilirea situaţiei de fapt, instanţa de apel nu va proceda la reducerea acestora având în vedere că instanţa de
fond evaluat deja contribuţia aflarea adevărului şi a reflectat acest criteriu în sancţiunea aplicată prin sentinţă. De asemenea,
instanţa de apel va avea în vedere că unul dintre inculpaţii care au recunoscut faptele la instanţa de fond, Chirvăsitu Dumitru,
a fost acuzat de o infracţiune de spălare de bani inexistentă în cazul celorlalţi inculpaţi, şi are antecedente penale reprezentate
de o pedeapsă anterioară de 10 ani şi 8 luni închisoare, că a încălcat condiţiile liberării condiţionate, dar şi că a încălcat
interdicţia de a exercita acte de comerţ decurgând din condamnarea anterioară.
În ceea ce îl priveşte pe Belba Nicolae instanţa de fond a aplicat pedeapsa cea mai scăzută din cauza prezentă, luând
în considerare că a recunoscut faptele înainte de pronunţarea sentinţei. Similar concluziilor instanţei de fond, în ceea ce
priveşte cererea de reducere a pedepsei ca urmare a incidenţei procedurii recunoaşterii vinovăţiei, aceasta este neîntemeiată,
întrucât a fost formulată cu mult după depăşirea stadiului procesual în care o astfel de cerere putea fi în mod legal adresată
instanţei de fond.
În ceea ce îi priveşte situaţia sancţiunilor stabilite de instanţa de fond inculpaţilor Guliu George, Buliga Mihai,
Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, S.C. Excella Real
Grup S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L , instanţa de apel constată că, în urma
administrării probelor în apel, nu au intervenit elemente care să conducă la o reducere a pedepselor.
Ţinând seama de aspectele menţionate anterior, dar în special de contribuţia concretă pe care fiecare dintre
membrii grupului infracţional şi-a adus-o la operaţionalizarea acestui mecanism de fraudare a bugetului de stat, în scopul
obţinerii unor avantaje pecuniare consistente, instanţa de apel va menţine în ceea ce îi priveşte pe Guliu George, Chirvăsitu
Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana,
Ionescu Lucian Florin, Excella Real Grup, Benz Oil, Ana Oil, Crivas Logistic pedepsele stabilite de instanţa de fond pentru
infracţiunile deduse judecăţii.
În ceea ce priveşte acţiunea civilă din procesul penal:

În cauză au fost formulate două categorii de critici
a) critici referitoare la modul de întocmire a expertizei financiare în apel;
b) critici referitoare la concluziile expertizei contabile şi expertizei fnanciare.
În ceea ce priveşte criticile de formă
316
Apărarea a solicitat, după finalizarea expertizei dispusă de instanţa de apel, recuzarea expertului Dodan Laurenţiu şi
constatarea nulităţii desemnării acestuia. Anterior acestei cereri de recuzare şi respectiv de constatare a nulităţii desemnării
sale, parcursul procesual al expertizei dispuse în cadrul cercetării judecătoreşti în apel a fost următorul:
La termenul de la data de 28 noiembrie 2018 apărarea a solicitat anularea expertizei întocmite în faza de urmărire
penală şi înlăturarea probei conținută de Raportul de expertiză contabilă judiciară înregistrat la data de 25 aprilie 2013 în
dosarul nr. 54/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.
Prin încheierea din la data de 11 decembrie 2018 s-a încuviinţat efectuarea unei expertize cu obiectivele stabilite la
punctele. 7 şi 8 din Raportul de expertiză contabilă judiciară din faza de urmărire penală, fiind singurele în care predomina
aspectul de fiscalitate expertiză.
La termenul de la data de 11 decembrie 2018, referitor la proba contestată de către apărătorul ales al inculpatului
Nemeş Radu, apărarea a arătat că expertul Timofte Adriana nu avea calitatea să întocmească expertize în domeniul fiscal
deoarece dobândirea calităţii de expert în acest domeniu a avut loc în anul 2017, ulterior datei de întocmire a expertizei.
Apărarea a arătat că cererea se circumscrie motivului de apel vizând greşita soluţionare a laturii civile de către instanţa de
fond prin sentinţa apelată.
Analizând cererile formulate în cauză, instanţa constată că acestea au în vedere două chestiuni diferite.
a) nulitatea raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cursul urmăririi penale în dosarul nr. 54/P/2012 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.
b) greşita soluţionare a acţiunii civile de către instanţa de fond prin refolosirea raportului de expertiză contabilă
judiciară întocmit în cursul urmăririi penale în dosarul nr. 54/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.
Cele două solicitări mai sus menţionate au fost analizate diferit, soluţia instanţei de apel cu privire la acestea fiind
influențată de parcursul procesual al prezentei cauze şi de posibilitatea contestării unor probe după finalizarea procedurii
de cameră preliminară.
Astfel, procedura actuală prevede o separare a procesului penal între camera preliminară şi cercetarea
judecătorească, anumite cereri sau excepţii putând fi invocate doar în procedura de cameră preliminară. Conform art. 342
Cod procedură penală, verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală face parte din
obiectul procedurii în camera preliminară. Soluţia judecătorului de cameră preliminară prin care se dispune începerea
judecăţii presupune şi că a fost constatată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, astfel
cum prevede în mod expres art. 346 Cod procedură penală.
În consecinţă, printre cererile care pot fi invocate doar în procedura de cameră preliminară, se află şi cele referitoare
la nulitatea unei probe, iar în speţă procedura de cameră preliminară s-a finalizat în faţa instanţei de fond la data de 20
octombrie 2014. Totodată, instanţa de apel constată că raportul de expertiză tehnică judiciară este semnat de expertul contabil
Timofte Adriana Florentina şi contrasemnat de alţi şapte experţi contabili judiciari (în calitate de consilieri ai părţilor) fără ca
vreunul dintre experții care au semnat raportul să invoce vreo lipsă a calităţii expertului desemnat de procuror. De asemenea,
instanţa a constatat că toţi cei care au semnat expertiza, fie ca reprezentau părţile din dosar sau că reprezentau Ministerul
Public, au avut aceeaşi calitate (consemnată în parafa aplicată pe fiecare dintre paginile expertizei, dar şi la final, pe fila 172,
vol. 44 dosar urmărire penală), şi anume aceea de expert contabil.
În consecinţă, faţă de cele ce preced, dosarul aflându-se în calea de atac a apelului, după judecata în fond şi judecata
camerei preliminare inclusiv în contestaţie (finalizată cu trei ani anterior cererii apărării), instanţa de apel constată că
aspectele care ţin de nulitatea probelor nu mai pot fi avute în vedere.
În ceea ce priveşte cea de-a doua solicitare, completul de apel ia act de faptul că, în esenţa sa, cererea apărării are în
vedere credibilitatea unei probe, constând într-o expertiză efectuată de o persoană faţă de care apărarea susţine că nu avea
calitatea profesională de a susţine concluziile referitoare la aspectele de fiscalitate. Chestiunile care ţin de credibilitatea unei
probe pot fi analizate în calea de atac a apelului, în cadrul probelor care vizează susţinerea motivului de apel legat de greşita
soluţionare a acţiunii civile în procesul penal, invocat de către apărare.
În raport de elementele care ţin de credibilitatea concluziilor experţilor, instanţa de apel constată că unele dintre
obiectivele cărora li s-a răspuns în cursul urmării penale prin expertiza înregistrată la dosarul de urmărire penală la data de 25
aprilie 2013, avea un element de fiscalitate, respectiv obiectivele nr. 7 şi 8 din raportul de expertiză.
În acelaşi timp, instanţa constată că, în cursul cercetării judecătoreşti în apel, expertul a fost chemat pentru a da
lămuri cu privire la elementele de fiscalitate, iar părţile au avut posibilitatea să pună concluzii cu privire la aceste lămuriri, să
cenzureze concluziile expertului care a redactat expertiza în faza de urmărire penală şi care a redactat şi un supliment de
expertiză în cadrul cercetării judecătoreşti la instanţa de fond, prin întrebările formulate în mod direct la audierea expertului,
în mod nemijlocit, în şedinţa din data de 12 iunie 2018. În ceea ce priveşte competenţa profesională a expertului audiat la
termenul din 12 iunie 2018, instanţa ia act că la acea dată expertul Timofte Adriana, chemat de instanţa de judecată pentru a
oferi clarificări în legătură cu concluziile expertizei redactate anterior, avea calitatea de consultant fiscal (expertul este
membru activ al Camerei Consultanților Fiscali cu numărul de carnet 6418/13.01.2017). Pe cale de consecinţă, acele
constatări ale expertului din şedinţa publică de la termenul din data de 12 iunie 2018 rămân câștigate cauzei şi urmează să fie
analizate prin coroborarea cu alte probe ce au fost administrate în apel sau în fond în prezenta cauză.
Cu toate acestea, instanţa de apel constată că unele chestiuni invocate de apărarea inculpatului Nemeş Radu, în ceea
ce priveşte aspectele de la urmărirea penală, rămân a fi clarificate în ceea ce priveşte credibilitatea susţinerilor expertului.
Acuzarea a arătat, în concluziile prin care s-a solicitat respingerea excepţiei invocate de către apărare, că expertul contabil
poate formula concluzii în materie fiscală, astfel cum prevede nomenclatorul specializărilor experților contabili. În cauză,
însă, nu este pusă în discuţie posibilitatea generală a unui expert contabil de a formula concluzii în ceea ce priveşte
elementele de fiscalitate, ci evaluarea posibilităţii efective, în raport de specializarea de la data întocmirii expertizei, a unui
anumit expert, în formularea respectivelor concluzii.
Se constată că acuzarea nu a putut prezenta specializarea existentă în licența expertului, pe carnetul acestuia
existând înscrisă doar o specializare generală de contabilitate. Astfel, instanţa constată că legea însăşi limita specializarea
unui expert contabil la momentul efectuării expertizei, conform Ordonanţei nr. 65/19 august 1994 privind organizarea
activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizați, în art. 6 din actul normativ menţionat, abia în anul 2017 fiind
modificat textul de lege în sensul de a permite efectuarea unor expertize financiar contabile cu componentă fiscală. Anterior,
317
art. 6, în formele succesive ale Ordonanţei nr. 65/19 august 1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizați nu prevedea în mod expres competenţa de a face evaluări fiscale, iar art. 7 din Ordonanţa nr. 65/19
august 1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizați permitea activităţile de
consultanţă fiscală şi evaluare în condiţii foarte stricte. Astfel, art. 7 din Ordonanţa nr. 65/19 august 1994 privind organizarea
activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizați în forma în vigoare în anul 2008, persoanele fizice şi juridice care
au calitatea de expert contabil pot efectua activităţile de audit financiar şi consultanţă fiscală, cu respectarea reglementărilor
specifice acestor activităţi. Textul a fost modificat şi în anul 2013, art. 7 a avut următorul conţinut: persoanele fizice şi
juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activităţile de audit financiar, consultanţă fiscală şi evaluare, numai
după dobândirea în condiţiile legii a calităţii de auditor financiar, consultant fiscal sau evaluator autorizat, după caz, şi
înscrierea ca membrii în organizațiile care coordonează profesiile liberale respective. Abia în anul 2017, în competenţa
expertului contabil au fost trecute, conform art. 6 lit. d, expertize financiar contabile cu componentă fiscală, dispusă de
organele judiciare sau solicitată de persoanele fizice sau juridice în condiţiile prevăzute de lege şi de reglementările
CECCAR. Ulterior, se constată că legea a fost modificată, iar la acest moment experții contabili pot face expertize contabile
cu o componentă fiscală.
Faţă de faptul că apărarea a criticat credibilitatea expertului cu referire strictă la competenţa acestuia în materie de
fiscalitate, instanţa de apel constată că, în probele administrate în apel, elementele de fiscalitate se regăsesc în constatările
Raportului de expertiză din faza de urmărire penală depus în vol. 44 dosar urmărire penală la punctele 7 şi 8. Celelalte
constatări ale raportului de expertiză se bazează în proporție covârșitoare pe evaluarea elementelor de contabilitate.
Având în vedere cererea apărării inculpatului Nemeş Radu formulată în cauză cu privire la modul de soluţionare a
acţiunii civile, aspect circumscris motivului de apel vizând soluţionarea acţiunii civile de către instanţa de fond, în apel s-a
dispus efectuarea unei expertize pentru clarificarea aspectelor de fiscalitate ale căror teze probatorii au fost avute în vedere în
obiectivele stabilite la punctele 7 şi 8 din Raportul de expertiză contabilă judiciară din faza de urmărire penală (filele 90 -100,
vol. 44 dosar de urmărire penală) şi care au fost reţinute de instanţa de fond în soluţia dată acţiunii civile, respectiv:
a) dacă s-a omis înregistrarea în contabilitate a veniturilor din livrările de motorină Euro 5, dacă în această
modalitate s-au denaturat veniturile, cheltuielile, rezultatul exerciţiului elementului de activ şi de pasiv, inclusiv contul de
accize datorate bugetului de stat şi cuantumul acestor denaturări pentru fiecare element în parte.
b)valoarea pagubei în dauna bugetului de stat constând în valoarea accizelor la produsul motorină Euro 5 TVA
impozit pe profit, ţinându-se cont de toate denaturările constatate prin răspunsurile formulate la întrebările din faza de
urmărire penală/cercetarea judecătorească.
La termenul de la data de 17 decembrie 2018, la întrebarea expresă a Înaltei Curţi, atât părţile, prin apărătorii
aleşi, cât şi reprezentantul Ministerului Public, au precizat că nu au de formulat obiecţiuni cu privire la lista experților
transmisă de către Tribunalul Bucureşti - Biroul Local pentru Expertize Judiciare Tehnice şi Contabile. Apărătorul ales al
apelanților intimaţi inculpaţi Ghişe Pavel Dumitru şi S.C. Ana Oil SRL a solicitat instanţei încuviinţarea unui expert parte,
Muşuroiu Elena Valentina, sens în care depune la dosarul cauzei o copie de pe legitimația de consultant fiscal a acesteia.
Apărătorul ales al apelant intimat inculpat Nemeş Radu (avocat Bogdan Lamatic, în substituirea avocatului Jidovu Nicu) a
solicitat încuviinţarea unui expert parte, respectiv Pârvan Mary-Elsa, sens în care a depus la dosarul cauzei o copie de pe
legitimația de consultant fiscal a expertului. Apărătorul ales al apelatei intimate inculpate S.C. Excella Real Grup SRL a
solicitat, de asemenea, încuviinţarea unui expert parte, respectiv Suciu Ecaterina Mariana, identificată cu CNP
2671109364230 şi a arătat că urmează să depună la dosarul cauzei actele doveditoare calității de expert a acesteia.
Instanţa, în urma consultării listei persoanelor fizice care deţin calitatea de consultant fiscal şi care pot efectua
expertize fiscale judiciare la solicitarea organelor judecătoreşti, organelor de cercetare penală, organelor fiscale şi altor părţi
interesate (http://www.ccfiscali.ro/optiuni-expertize-fiscale), s-a constatat că un număr de patru persoane de pe lista transmisă
de Tribunalul Bucureşti – Biroul Local pentru Expertize Judiciare Tehnice şi Contabile au şi calitatea de consultant fiscal.
Instanţa de apel a desemnat expert în cauză pe Dodan Nicolae Laurenţiu, urmând transmite acestuia adresă cu
obiectivele stabilite prin încheierea de şedinţă din data de 11 decembrie 2018.
A stabilit termen preparatoriu la data de 09 ianuarie 2019, ora 14:30, Sala Secţiilor Unite, pentru ca expertul să
comunice dacă există dificultăţi în efectuarea expertizei dispuse.
De asemenea, a stabilit termen limită pentru efectuarea expertizei la data de 20 ianuarie 2019
Instanţa constată că desemnarea expertului s-a făcut în şedinţă publică, ca au asistat toate părţile prezente şi
avocaţii acestora, că avocaţii au fost întrebaţi în mod expres dacă există obiecţiuni şi că apărarea nu a avut obiecţiuni cu
privire la desfăşurarea acestui moment procesual şi cu privire la expert. Totodată instanţa constată că la dosar există o listă
de experţi care au competenţele solicitate de apărare şi admise de instanţă, din care a fost desemnat cel în cauză şi că
numele acestuia a fost anunţat în sala de şedinţă în public, în faţa tuturor celor prezenţi, care nu au avut nimic de obiectat.
La termenul din data de 09 ianuarie 2019, acordat pentru a se verifica aspectele administrative care ţin de efectuarea
expertizei, expertul Dodan Laurenţiu a transmis, prin e-mail, o cerere privind onorariul de evaluare, conform unei note de
evaluare. S-a luat act că expertul Dodan Laurenţiu s-a prezentat la grefa instanţei şi a studiat actele şi lucrările dosarului,
solicitând copierea (conform cererii aflată la fila 56, vol. 26, dosar apel). De asemenea, într-o notă telefonică expertul a
comunicat faptul că singurul impediment în efectuarea expertizei ar putea consta în dificultăţi legate de prezenţa experților
parte. La interpelarea instanţei, apărătorul ales al inculpatului apelant Nemeş Radu a precizat că expertul parte a fost
convocat pentru efectuarea expertizei, iar avocatul ales substituent al apelanților intimaţi inculpaţi Ghişe Pavel Dumitru şi
S.C. Ana Oil SRL a arătat că va lua legătura cu expertul Muşuroiu Elena Valentina care se va prezenta pentru efectuarea
expertizei, întrucât se află în Bucureşti.
Niciuna dintre părţi nu a solicitat recuzarea expertului Dodan Laurenţiu şi nu au fost criticate modul de desemnare
ori experienţa acestuia.
La termenul de la data de 23 ianuarie 2019, referitor la expertiza fiscală dispusă în cauză prin încheierea de şedinţă
din data de 11 decembrie 2018, cu obiectivele stabilite la punctele. 7 şi 8 din Raportul de expertiză contabilă judiciară din
faza de urmărire penală, s-a constatat că la data de 14 ianuarie 2019, prin poşta electronică, expertul fiscal Dodan Laurenţiu a
transmis la dosar o notă de evaluare şi activitățile desfășurate cu privire la întocmirea expertizei. De asemenea, la data de 17
ianuarie 2019, expertul a transmis la dosar nota de evaluare corectată, precum şi documentele finale după convocarea
experților parte, specificând data la care au fost convocați experții parte şi termenul propus de expertul desemnat de instanţă
pentru finalizarea expertizei, respectiv data de 04 februarie 2019.
318
S-a luat act de punctul de vedere depus la data de 23 ianuarie 2019, prin Serviciul Registratură, de către apelantul
inculpat Nemeş Radu, prin apărător ales, cu privire la expertiza fiscală dispusă în cauză prin care s-a solicitat acordarea unei
noi amânări în privinţa depunerii raportului de expertiză.
Totodată, Înalta Curte a luat act de faptul că expertul fiscal Dodan Laurenţiu s-a prezentat la arhiva instanţei în
vederea studierii dosarului, iar la data de 22 ianuarie 2019 s-au pus la dispoziţia acestuia, în copie, suporţii optici denumiți
”54/P/2012 Registre Jurnal EXCELLA HDD 05 DNA –SCC”; „Fişe contabile – HDD 06 şi HDD 18”, „Fişe de magazie şi
balanţe de verificare EXCELLA – HDD 05 DNA SCC”.
Totodată, în raport de aspectele consemnate în adresa expertului fiscal desemnat de instanţă, precum şi în adresa
depusă la dosarul cauzei de către apelantul inculpat Radu Nemeş, prin apărător ales, potrivit cărora se impune un termen mai
îndelungat în vederea efectuării expertizei, Înalta Curte constată faptul că de la momentul dispunerii efectuării expertizei
(prin încheierea din data de 11 decembrie 2018), dosarul s-a aflat în permanenţă în arhiva Secţiei penale, fiind la dispoziţia
oricăruia dintre experţi, atât a celui desemnat de către instanţă, cât şi a experților parte, în vederea studierii actelor şi
lucrărilor acestuia.
În consecinţă, Înalta Curte constată că termenul limită, respectiv data de 20 ianuarie 2019, stabilit pentru efectuarea
expertizei prin încheierea din data de 11 decembrie 2018, nu a fost respectat.
Înalta Curte a stabilit un nou termen pentru depunerea raportului de expertiză fiscală, dar şi a eventualelor
obiecţiuni formulate de către experții-parte, pentru data de 06 februarie 2019, ora 12:00.
Niciuna dintre părţi nu a solicitat recuzarea expertului Dodan Laurenţiu şi nu au fost criticate modul de desemnare
ori experienţa acestuia.
La data de data de 06 februarie 2019, prin Serviciu Registratură al Înaltei Curţi, desemnat de instanţă, Dodan
Laurențiu a depus raportul de expertiză, iar la data de la data de 07 februarie 2019 s-a transmis din partea experţilor-parte
Pârvan Mary Elisa, Suciu Ecaterina Mariana şi Muşuroiu Valentina o cerere de acordare a unui termen rezonabil pentru
depunerea opiniilor separate.
De la momentul admiterii expertizei, 11 decembrie 2018, şi până la 04 martie 2019 experţii parte Pârvan Mary
Elisa, Suciu Ecaterina Mariana şi Muşuroiu Valentina, dar şi expertul desemnat de instanţă, Dodan Laurenţiu au solicitat
acordarea mai multor termene pentru a se întocmi raportul de expertiză şi pentru a se depune punctele de vedere ale experţilor
parte.
La termenul de la data de 12 februarie 2019, ulterior momentului la care a fost finalizat raportul de expertiză, s-a
luat act de cerere de recuzare a expertului desemnat de către instanță, formulată de inculpatul Nemeş Radu prin avocat ales.
Având în vedere conținutul cererii, instanţa a calificat-o ca având natura unor obiecțiuni la raportul de expertiză.
De asemenea, s-a luat act că experții parte nu şi-au depus propriul punct de vedere cu privire la raportul de
expertiză, precum şi de faptul că aceştia solicită un nou termen în vederea depunerii punctului de vedere referitor la expertiză
precum şi a eventualelor obiecţiuni.
La termenul de la data de 04 martie 2019 , referitor la cererea formulată de experţii parte prin care s-a solicitat
amânarea cauzei în vederea depunerii punctului de vedere referitor la expertiză şi efectuarea de către instanţă a demersurilor
necesare în vederea obţinerii de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a unor declaraţii fiscale, Înalta Curte a luat act
că la 04 martie 2019 s-a formulat o nouă cerere din partea experţilor parte în vederea amânării cauzei pentru a depune punctul
de vedere, motivată de faptul că este necesar să studieze un număr mare de documente şi că s-a solicitat instanţei de judecată
să facă demersuri pentru le obţine declaraţiile fiscale ale părţilor care le-au ales ca expert de la Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală.
Având în vedere faptul că materialul documentar care necesită a fi studiat pentru fundamentarea opiniilor experţilor
parte, dar şi intervalul de timp trecut de la încuviinţarea expertizei (3 luni), Înalta Curte a admis cererea experţilor parte
privind amânarea cauzei în vederea depunerii concluziilor proprii şi a acordat un ultim termen în vederea depunerii acestora,
dar şi a eventualelor obiecţiuni la raportul anterior.
Instanţa a adus la cunoştinţă experţilor parte faptul că, în ipoteza în care nu se vor depune până la acest ultim
termen concluziile sau obiecţiunile la raportul de expertiză, această omisiune a experţilor parte poată să fie evaluată în
coroborare cu celelalte probe administrate şi poate conduce la o concluzie cu privire la motivul pentru care s-a dispus
expertiza, şi anume credibilitatea concluziilor în materie de fiscalitate.
În ceea ce priveşte cererea formulată de experţii parte privind administrarea unor documente de la Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală, Înalta Curte a respinge cererea experţilor parte în raport de stadiul procesual al cauzei
(expertiză admisă la cererea părţilor, care au contestat în apel concluziile din domeniul fiscal cuprinse în raportul de expertiză
dispus în faza de urmărire penală) şi de obiectivele expertizei (aspecte de natură fiscală şi nu contabilă).
La termenul de la data de 19 martie 2019 cauza a fost amânată pentru a se lua cunoştinţă despre conținutul
opiniilor separate de către reprezentantul Ministerului Public şi de către apărătorii apelanților intimaţi inculpaţi Nemeş Radu
şi Ghişe Pavel Dumitru. A pus în vedere părţilor că urmează a fi discutate şi aspectele invocate în ceea ce priveşte expertiza şi
calificate la un termen anterior de către instanţă ca obiecţiuni la raportul de expertiză. De asemenea, faţă de multiplele cereri
de amânare a cauzei formulate de apărare, s-a adus la cunoştinţa părţilor faptul că procedura prevede două posibilități legale
în raport de concluziile care se vor formula cu privire la opiniile separate şi obiecțiunile formulate la raportul de expertiză
redactat de către expertul desemnat de către instanţă, respectiv administrarea în continuare de probe sau declararea ca
terminată a cercetării judecătoreşti. Aşadar, în situaţia în care apărarea apreciază că mai există probe de formulat, instanţa
pune în vedere avocaţilor să formuleze în scris cererile până la data de 22 martie 2019 pentru a da posibilitatea atât celorlalte
părţi, reprezentantului Ministerului Public, dar şi instanţei de judecată să ia cunoştinţă despre conţinutul acestora.
Din cele ce preced, instanţa constată că
- atât cererea de anulare a expertizei pe motive ce ţin de procedura numirii expertului cât şi cererea de recuzare a
expertului, cronologic au intervenit după finalizarea expertizei şi după depunerea raportului de expertiză ale cărui concluzii
ajung la acelaşi mod de calcul al prejudiciului şi la aceleaşi sume ca şi expertizele anterioare,
- niciuna dintre aceste cereri nu a mai fost susţinută explicit de apărare la termenul la care s-a acordat cuvântul în
dezbaterea apelului.
319
Examinând modul de efectuare a expertizei în cauză, în cadrul motivului de apel vizând concluziile expertizei
financiar-contabile dispuse de instanţa de apel, se constată criticile apărării nefondate.
Conform art.173 din Codul de procedură penală expertul este numit prin ordonanța organului de urmărire penală
sau prin încheierea instanței. Organul de urmărire penală sau instanța desemnează, de regulă, un singur expert, cu excepția
situațiilor în care, ca urmare a complexității expertizei, sunt necesare cunoștințe specializate din discipline distincte, situație
în care desemnează 2 sau mai mulți experți. (...) Părțile și subiecții procesuali principali au dreptul să solicite ca la
efectuarea expertizei să participe un expert recomandat de acestea. Articolul 173 din Codul de procedură penală transpune
conținutul art. 17 alin. (1) din O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară,
stabilind că expertul este numit de către organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, respectiv de organul de urmărire
penală, prin ordonanță, sau de instanța de judecată, prin încheiere. Prin aceeași ordonanță se fixează obiectivele expertizei,
data depunerii raportului, onorariul provizoriu și avansul pentru cheltuielile de deplasare ale expertului
Articolul 17 din OG nr.2/2000, modificat prin Legea nr. 208/2010 şi prin Legea nr.255/2013 prevede că Organul
îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei judiciare numeşte expertul sau, după caz, specialistul, indică în scris, prin
încheiere sau prin ordonanţă, obiectul expertizei şi întrebările la care trebuie să răspundă acesta, stabileşte data depunerii
raportului de expertiză, fixează onorariul provizoriu, avansul pentru cheltuielile de deplasare, atunci când este cazul, şi
comunică biroului local pentru expertize tehnice judiciare numele persoanei desemnate să efectueze expertiza. La termenul
la care a avut loc numirea expertului, organul cu atribuţii jurisdicţionale care a dispus efectuarea expertizei înştiinţează
partea despre suma ce trebuie avansată pentru expertiza dispusă în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare şi
îi pune în vedere să plătească această sumă în termen de 5 zile de la înştiinţare.
În ceea ce priveşte dispoziţiile codului de procedură civilă (art. 331, numirea expertului) dacă părţile nu se învoiesc
asupra numirii experţilor, ei se vor numi de către instanţă, prin tragere la sorţi, de pe lista întocmită şi comunicată de către
biroul local de expertiză, cuprinzând persoanele înscrise în evidenţa sa şi autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize
judiciare.
Procedura de la fiecare termen de judecată la care au fost discutate chestiuni care ţin de expertiza dispusă în apel,
descrisă în cele ce preced, a respectat toate dispoziţiile legale în materie, expertul Dodan Laurenţiu fiind ales dintr-o listă de
experţi, în prezenţa părţilor care au fost întrebate expers dacă au obiecţiuni. Niciuna dintre părţi nu a solicitat recuzarea
expertului Dodan Laurenţiu şi nu au fost criticate modul de desemnare ori experienţa acestuia, anterior depuneriii expertizei
la instanţa de apel.
În consecinţă, având în vedere că:
- la dosar a fost transmisă o listă de experţi care aveau competenţele solicitate de apărare şi admise de instanţă;
- desemnarea expertului s-a făcut în şedinţă publică;
- numele expertului a fost anunţat în sala de şedinţă în public, în faţa tuturor celor prezenţi, care nu au avut nimic de
obiectat
- la desemnarea expertului au asistat toate părţile prezente (inclusiv apărarea inculpatului Nemeş Radu);
- că persoanele prezente au fost întrebate în mod expres dacă există obiecţiuni;
- că nu au existat obiecţiuni cu privire la desfăşurarea acestui moment procesual şi nici cu privire la expert;
instanţa constată că motivul de apel vizând desemnarea expertului este nefondat.
În ceea ce priveşte incompatibilitatea expertului, art.174 C.proc.pen. stabileşte că persoana aflată în cazurile de
incompatibilitate prevăzute de art. 64 nu poate fi desemnată ca expert, iar în cazul în care a fost desemnată, hotărârea
judecătorească nu se poate întemeia pe constatările și concluziile acesteia. Motivul de incompatibilitate trebuie dovedit de cel
ce îl invocă. Apărarea nu a invocat niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 64 C.proc.pen. susţinând
însă că au exista dificultăţi de comunicare între experţii părţilor şi expertul desemnat de instanţă, care nu a aşteptat ca la
raportul de expertiză să fie depuse şi opiniile separate ale experţilor părţilor şi care astfel a dat dovadă de lipsă de
imparţialitate.
Instanţa constată însă că de la momentul la care experţii aleşi de părţi şi expertul numit de instanţă au cunoscut
obiectivele expertizei şi până la momentul depunerii expertizei de către expertul desemnat de instanţă au trecut două luni
timp în care nu au fost invocate obiecţiuni cu privire la imparţialitatea expertului Dodan Laurenţiu.Totodată la dosarul cauzei
au fost depuse şi opiniile separate ale experţilor aleşi de părţile care au solicitat şi cărora li s-a admis proba în apel, instanţa
de apel acordând mai multe termene pentru ca aceştia să îşi finalizeze punctele de vedere.
În ceea ce priveşte modul în care s-a desfăşurat expertiza în cadrul cercetării judecătoreşti în apel, expertul Dodan
Luarenţiu a comunicat faptul că lucrările expertizei s-au efectuat în perioada 12.01.2018-05.02.2019 la sediul expertului
fiscal judiciar desemnat, iar documentele care au stat la baza efectuării expertizei constau în: dosarul cauzei; documente
justificative, situaţii financiare, declaraţii fiscale, fişe de magazie, bonuri de consum, jurnale de vânzări, jurnale de cumpărări,
registru jurnal, balanţe de verificare analitică, N.R.C.D, bilanţ contabil, precum şi următoarele nr. volume acte contabile
aflate la dosarul cauzei, în arhiva ÎCCJ: 120, 122, 125, 309, 355, 337, 139, 360, 120,
325,177,410,194,193,172,200,146,149,1129,290,335,369,367,344,365,170,150,245,244,278,408,148,277,271,187,169,133,1
95,342,127,336.
La expertiza contabilă fiscală judiciară au participat experţii contabili parte:Muşuroiu Elena Valentina- pentru
inculpaţii Ghişe Pavel Dumitru şi S.C. ANA OIL S.R.L.Pârvan Mary-Elsa-pentru inculpatul Nemeş Radu; Suciu Ecaterina
Mariana- pentru S.C. Excella Real Grup SRL.
Având în vedere că expertiza judiciară este mijloc de probă,expertul fiscal judiciar a folosit şi date din situaţiile
întocmite de expert Timofte Adriana. Datele folosite au fost verificate pentru conformitate şi realitate cu documentele
contabile aflate la dosarul cauzei,astfel, expertul fiscal judiciar desemnat şi le însuşeşte. Datele folosite au fost preluate din
anexele nr.2,135, 136, 137 din expertiza judiciară.
De asemenea expertul a comunicat instanţei de judecată că raportul a fost trimis electronic şi experţilor parte numiţi
în prezentul dosar (fila 144 volumul 28 dosar de apel). Conform celor transmise instanţei de judecată, până la ora depunerii
dosarului de către expertul desemnat, singurul expert parte care a contactat expertul desemnat de instanţă a fost expertul parte
320
Musuroiu Elena Valentina –expert desemnat pentru inculpaţii Ghişe Pavel Dumitru şi SC Ana Oil SRL, care a solicitat în
continuare prelungirea termenului de finalizare. Instanţa a cordat mai multe termene ulterior pentru ca experţii parte să
finalizeze propriul punct de vedere.
Cu privire la obiecţiunile aduse modului în care s-a desfăşurat expertiza în apel, expertul Dodan Laurenţiu a
comunicat instanţei:
Referitor la afirmaţia conform căreia concluziile privind "paguba adusă bugetului de stat" au fost preluate ca atare din
primul raport de expertiză contabilă, deşi normele profesionale în materie fiscală interzic un astfel de demers, invocându-se
norma profesională prin care „Consultantul fiscal nu își va fundamenta opinia în funcţie de opiniile fundamentate anterior",
expertul desemnat a menţionat expres care au fost documentele pe baza cărora şi-a fundamentat concluziile: dosarul cauzei;
documente justificative, situaţii financiare, declaraţii fiscale, fişe de magazie, bonuri de consum, jurnale de vânzări, jurnale de
cumpărări, registru jurnal, balanţe de verificare analitică, N.R.C.D, bilanţ contabil aflate în următoarele număr volume acte
contabile aflate la dosarul cauzei, în arhiva ICCJ:120, 122, 125, 309, 355, 337, 139, 360,
120,325,177,410,194,193,172,200,146,149,129,290,335,369,367,344,365,170,150,245,244,278,408,148,277,271,187,169,13
3,195,342,127,336.
Invocarea similitudinii matematice a opiniei expertului desemnat în prezenta cauză cu opinia expertului ce a efectuat
expertiza anterioară nu reprezintă o încălcare a normelor profesionale. Astfel norma profesională nu interzice similitudinea
matematică de opinii. Norma se referă interdicţia ca fundamentarea opiniei expertului judiciar desemnat în cauză să se facă
în funcţie de opinia formulată anterior. Raportului de expertiză, punctul VI, nu a avut în vedere documente, situaţii
centralizatoare sau opinii ale expertei ce a întocmit expertiza anterioară respectiv expertul Timofte Adriana. Rezultatele
raportului sunt exprimarea rezultatelor Anexelor 1-5 întocmite de expertul desemnat şi ataşate la Raportul de expertiză
Referitor la afirmaţiile experţilor parte privitoare la faptul că "sursa de documentare" o reprezintă datele din raportul
de expertiză contabilă şi imposibilitatea verificării pentru conformitate de către expertul desemnat a datelor din anexele
nr.2,135,136,137 la raportul de expertiză contabilă întocmit de Timofte Adriana deoarece nu s-au putut accesa informaţiile de
pe hardisk-ul cu contabilitatea societăţii Excella Real Grup SRL şi a lipsei timpului necesar alocat studiului celor peste 8000
de file, expertul desemnat a prezentat sursele de documentare enumerate în introducere la punctul VI, unde se poate observa că
respectivele anexe nu fac parte din fundamentarea raportului de expertiză. Având în vedere că expertiza judiciară este
mijloc de probă, expertul fiscal judiciar a folosit şi date din situaţiile întocmite de expert Timofte Adriana. Datele folosite au
fost verificate pentru conformitate şi realitate cu documentele contabile aflate la dosarul cauzei, astfel, expertul fiscal
judiciar desemnat şi le însuşeşte. Datele folosite au fost preluate din anexele nr.2,135, 136, 137 din expertiza judiciară."
Atunci când în aceeaşi cauză există expertize fiscale anterioare cu obiective similare, consultantul fiscal va analiza
dacă acestea au respectat normele legale în vigoare, dacă au fost efectuate constatări în concordanţă cu prevederile legale în
materie sau dacă au fost delimitate just perioadele în care s-au desfăşurat faptele şi răspunderea persoanelor implicate"
Referitor la afirmaţia potrivit cărei expertul desemnat ar fi fost în imposibilitate de a accesa informaţiile financiar-
contabile despre Excella Real Grup SRL stocate pe un CD fapt ce ar fi împiedicat în vreun fel activitatea expertului desemnat, este
eronată. Astfel expertul desemnat a informat expertele parte despre faptul că documentele financiar-contabile nu se pot accesa
electronic, dar ele există la dosarul cauzei sub formă letrică în arhiva 1CCJ putând fi consultate (conform mail din
25.01.2019" ele existând numai în format letric, în număr foarte mare."). Expertul desemnat a avut posibilitatea şi şi-a
îndeplinit obligaţia profesională documentându-se pe baza informaţiilor financiar-contabile existente sub format letric în
arhiva ICCJ.
Privitor la lipsa timpului necesar alocat studiului, expertul desemnat a comunicat faptul că a rezolvat problema prin
evitarea stării de pasivitate în acest dosar şi alocarea unui număr mai mare de ore studiu în arhiva ICCJ. Fotocopiile filelor
realizate expertul desemnat sunt sub format electronic în dosarul de lucru al expertului desemnat. Astfel expertul desemnat a
reuşit să-şi formuleze opiniile din Raportul de expertiză pe baza documentelor justificative şi evidenţele contabile existente la
dosar.
Referitor la participarea experţilor parte în cadrul expertizei, expertul desemnat arată că prevederile art. 7 alin. (3) din
Ordonanţa Guvernului nr. 75/2000 stabilesc că experţii autorizaţi, numiţi de organele judiciare la cererea părţilor şi recomandaţi
de acestea au dreptul să ia cunoştinţă de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. In cazul în care aceşti experţi
au altă opinie decât cea exprimată de expertul desemnat, vor întocmi rapoarte cu opinii separate. Expertul parte are aceleaşi
drepturi pe care le are şi expertul desemnat de către instanţă.
In cazul în care pentru efectuarea expertizei fiscale judiciare au fost desemnaţi mai mulţi experţi şi au păreri diferite,
lucrarea trebuie să cuprindă opinia motivată a fiecăruia. Opinia separată poate fi consemnată în cuprinsul aceluiaşi raport sau
într-o anexă la acesta. Indiferent de modul de prezentare a opiniei, experţii desemnaţi pentru întocmirea raportului de expertiză
fiscală au obligaţia de a o fundamenta temeinic, cu indicarea tuturor motivelor de fapt şi de drept pe baza cărora îşi întemeiază
concluziile. Opinia separată a experţilor parte, cuprinsă în raportul de expertiză fiscală sau într-o anexă la acesta, nu va fi
comunicată direct părţilor, ci va fi depusă la organul care a dispus efectuarea expertizei.
Cererile experţilor aleşi de părţi privind materialul documentar necesar erau o obligaţie de rezolvare a expertului
desemnat numai în cazul în care materialul documentar se afla la sediul expertului. Dar materialul documentar a fost tot timpul
la dispoziţia experţilor, permanent la arhiva ICCJ. Astfel expertele nu au avut nici un motiv să nu îşi formuleze în acelaşi timp
cu expertul desemnat propriile puncte de vedere.
Instanţa constată că atât expertul desemnat de către instanţă cât şi experţii aleşi de părţi si-au depus punctele de vedere cu
privire la obiectivele stabilite de instanţă, astfel încât expertiza fiscală efectuată a respectat în totalitate legislaţia şi normele
profesionale în vigoare, incidente obiectivelor stabilite, iar concluziile din raportul de expertiză sunt conforme şi certe,
consecvente cu documentele justificative, situaţiilor financiar-contabile, declaraţiilor fiscale aflate la dosarul cauzei,în arhiva ICCJ.
În concluzie instanţa constată că cerinţa ca expertul să exprime observații și constatări sub semnul imparțialității a
fost îndeplinită în cauză, iar motivul de apel este nefondat.
În ceea ce priveşte criticile de fond

Sub aspectul laturii civile, instanţa de fond a admis în parte acţiunea civilă formulată de către Statul Roman prin
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, şi a obligat inculpaţii la plata sumei de 242.642.205,44 lei, reprezentând
prejudiciul produs bugetului general consolidat la care se calculează obligaţii fiscale accesorii aferente prejudiciului cauzat,
obligaţii fiscale accesorii ce se vor calcula de la data scadenţei şi până la data achitării integrale a debitului.
321
Instanţa a respins acţiunea civilă în ce priveşte suma de 811.805,26 lei reprezentând impozit suplimentar datorat de
Sc Inkaso Jobs Srl şi suma de 97.362,36 lei reprezentând paguba adusă bugetului de stat aferentă impozitului pe profit aferent
comisioanelor bancare plătite de Sc Belona Sistem Srl, Sc Gabros Invent Strategies Srl, Sc Delta Oil Logistic Srl, Sc Divers
Zootehnic Srl, Sc Partener Noblesse Srl şi Sc Romerom Grup Srl, reţinând că aceste sume nu se circumscriu obiectului
judecăţii din prezenta cauză.
Apelanta Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a criticat sentinţa penală nr.106/2016 din
09.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, sub aspectul neacordării întregii sume reprezentând prejudiciu adus
bugetului de stat prin activitatea infracţională pentru următoarele considerente:
În ceea ce priveşte apelul Statului Roman reprezentat legal prin Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală (vol.I
instanţă apel) s-a solicitat instanţei admiterea apelului astfel cum a fost motivat, desfiinţarea în parte a sentinţei penale apelate
în sensul admiterii în totalitate a acţiunii civile.
Statul Roman, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, s-a constituit în cauză parte civilă, solicitând
instanţei obligarea inculpaţilor la plata sumei de 243.551.373,6 lei, reprezentând prejudiciul produs bugetului general
consolidat, prin activitatea infracţională a acestora, sumă la care să se calculeze şi obligaţiile fiscale accesorii potrivit
legislaţiei fiscale în vigoare, de la momentul producerii prejudiciului până la data când suma va fi integral achitată.
Apelanta a arătat că nu se poate susţine că sumele de 811.805,26 lei reprezentând impozit suplimentar datorat de Sc
Inkaso Jobs Srl şi de 97.362,36 lei reprezentând paguba adusă bugetului de stat reprezentând impozitul pe profit aferent
comisioanelor bancare plătite de SC Belona Sistem Srl, Sc Gabros Invent Strategies Srl, Sc Delta Oil Logistic Srl, Sc Divers
Zootehnic Srl, Sc Partener Noblesse Srl şi Sc Romerom Grup Srl, nu se circumscriu obiectului judecăţii din prezenta cauză
având în vedere că acestea sunt în directă şi strânsă legătură cu activitatea infracţională desfăşurată de toţi inculpaţii.
Apărarea inculpaţilor a susţinut că din cuprinsul adresei nr. A-AJR 3983 din data de 05.02.2016, ANAF s-a
constituit parte civilă în cauza pe baza concluziilor raportului de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale de către
expertul Adriana Timofte, astfel cum acesta a fost calculat prin intermediul raportului de expertiza financiar - contabilă
dispus în dosarul nr. 54/P/2012, în faza de urmărire penală, ceea ce este contrar legii. Totodată apelanţii inculpaţi au susţinut
că modul de calcul al prejudiciului este neîntemeiat.
Susţinerea apărării inculpaţilor urmează a fi respinsă. Instanţa de apel, similar instanţei de fond consideră că pentru
a pune în evidenţă lipsa de temeinicie a solicitării anterior menţionate este relevant de subliniat şi faptul că nicio dispoziţie
din legea procesual penală în vigoare nu condiţionează exercitarea acţiunii civile în cadrul procesului penal de necesitatea
parcurgerii unei proceduri prealabile cu caracter administrativ prin care să se constate existenţa prejudiciului rezultat din
activitatea de evaziune fiscală de către organele fiscale de control şi emiterea unei decizii de impunere aferente, dispoziţiile
art.20 alin.1 şi 2 din Codul de procedură penală care reglementează condiţiile constituirii de parte civilă şi care se referă la
termenul limită până la care în desfăşurarea procesului penal poate surveni manifestarea acestui act de voinţă, precum şi la
forma în care acesta trebuie făcut (în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe
care acestea se întemeiază), fiind aplicabile fără excepţie oricărei persoane vătămate prin săvârşirea unei infracţiuni de
prejudiciu, fie aceasta chiar şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ori în cazul de faţă aceste cerinţe au fost întru-totul
respectate.
În ceea ce priveşte apelul Statului român, contrar instanţei de fond, instanţa de apel consideră că impozitul aferent
comisioanelor bancare în urma retragerilor de numerar reprezintă prejudiciu adus bugetului de stat fiind în legătură cu
activitatea infracţionala cercetată în cauză.
Expertiza dispusă în cauză a evidenţiat toate sumele care, cumulate, reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat.
La calcularea prejudiciului s-a avut în vedere faptul că motorina nu a intrat în antrepozitul fiscal de producţie pentru a fi
utilizată ca materie primă la fabricarea altor produse. Probele administrate cu privire la situaţia de fapt au condus la concluzia
că nu s-a realizat excepţia la regimul de accizare pentru produsele energetice prevăzutăde art. 206/29 alin.1 pct.2 lit.a) Cod
Fiscal, şi anume aceea că, nu se datorează accize pentru produsele utilizate în alte scopuri decât în calitate de combustibil
pentru motor sau pentru încălzire. Prin urmare, în condiţiile în care motorina este un produs energetic pentru care se
datorează accize conform prevederilor art. 206/16 alin.3 lit.c) Cod Fiscal, rezultă că respectivele cantităţi de motorină care au
ieşit din antrepozitul Excella Real Grup au devenit purtătoare de accize.
Astfel, Inkasso Jobs a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 811.805,26 lei reprezentând impozit pe profit
suplimentar activitatea acesteia fiind de a achita motorina achiziţionată de la partenerii externi, de a face plăţi către furnizorii
fictivi de ţiţei (Divers Zootehnic, Partener Nobless, Accesing Perfect) şi de a transfera sume importante inculpaţilor Nemeş
Radu şi Nemeş Diana Marina în Dubai (către Corralys Investments), mascând tranzacţiile sub forma unor contracte de
consultanţă. S.C. Inkasso Jobs SRL a contribuit şi la operaţiunile efectuate de S.C. Excella Real Grup SRL, livrându-i
infracţional în Dubai sub forma unor operaţiuni fictive de consultanţă pentru a ascunde originea banilor. Aceasta operaţiune
de transfer a respectivelor sume a dus la rândul său la prejudicierea bugetului de stat, fiind în strânsă legătură cu întreaga
activitate infracţională, aspect în expertiza administrată în timpul urmăririi penale şi confirmat de probele administrate în
cursul cercetării judecătoreşti la fond şi în apel. În aceste condiţii, având în vedere rolul acestor societăţi în circuitul
infracţional, suma de 97.362,36 lei reprezentând impozit pe profit calculat asupra comisioanelor bancare reprezintă un
prejudiciu adus bugetului de stat care trebuia acordat de instanţa de fond.
Circuitul financiar în urma căruia s-a produs prejudiciul a inclus toate societăţile implicate în grupul infracţional,
după cum urmează:
În perioada mai 2011-iulie 2012, Sc Excella Real Grup Srl achiziţionează fictiv de ţiţei brut de la Royal House Srl,
M&S Market Srl, Romerom Grup Srl, Inkasso Jobs cu scopul de a crea aparenţa unui proces tehnologic de producţie alături
de motorina euro 5 livrată de Inkasso Jobs SRL, rezultând produsul intermediar distilat greu şi produsele finale CLG şi CL
Navo. În acest mod, societatea urma să achite accize corespunzătoare produselor petroliere inferioare şi nu pentru motorină,
iar profitul şi taxa pe valoarea adăugată au fost reduse prin înregistrarea cheltuielilor fictive de achiziţie ţiţei şi de transport
corespunzătoare. Pentru a justifica livrările fictive, s-au întocmit contracte cu conţinut identic, inclusiv cu aceleaşi
neconcordanţe între data semnării (01.05.2011, 18.05.2011 şi 01.07.2011) şi data încheierii (15.12.2010 în toate situaţiile).
Obiectul fiecărui contract era achiziţia a 177.500 tone anual de ţiţei brut folosit în procesul de producţie, în valoare totală
aproximativă de 257.700.960 lei, iar pentru a justifica absenţa fizică a produselor din antrepozit, în eventualitatea unui
322
control, Excella Real Grup a încheiat trei contracte de custodie, prin care M&S Market se obliga să păstreze în depozitele sale
ţiţeiul brut folosit în procesul de producţie.
Cercetarea judecătorească a scos în evidenţă crearea unor societăţi comerciale care, de fapt, nu funcţionau la
sediile declarate, scopul înfiinţării lor fiind acela de a simula circuite comerciale prin emiterea de documente fictive, folosite
în scopul prejudicierii bugetului de stat. De asemenea, circuitul în cauză presupunea existenţa unei legături şi interacţiunea
directă între anumite persoane cointeresate, care au acţionat în mod concertat cu scopul de a obţine beneficii materiale în
detrimentul bugetului general consolidat al statului, aspecte confirmate şi de faptul că exista o identitate între asociaţi,
administratori şi sediile sociale ale societăţilor furnizoare de avantaje fiscale, deşi la adresele respective nu s-au desfăşurat
niciun fel de activităţi dintre cele menţionate în acte. Astfel, reţeaua infracţională a cuprins societăţi comerciale care nu au
depus bilanţuri contabile, folosite fie pentru disimularea desfăşurării unei activităţi licite de către Excella Real Grup, fie
pentru obţinerea beneficiilor activităţii infracţionale.
Astfel, Chirvăsitu Dumitru alături de societatea comercială Inkasso Jobs a contribuit la operaţiunile efectuate de
S.C. Excella Real Grup SRL, livrându-i motorina necesară şi furnizându-i documente fictive privind livrări de ţiţei. Totodată,
a transferat o parte a produsului infracțional în Dubai sub forma unor operaţiuni fictive de consultanţă pentru a ascunde
originea banilor.
Inculpata Divers Zootehnic şi inculpata Partener Noblesse (controlate în fapt de inculpatul Belba Nicolae), precum
şi inculpata Romerom Group (controlată în fapt de Chirvăsitu Dumitru) au contribuit la realizarea circuitului fictiv prin care
Excella Real Grup se aproviziona aparent cu ţiţei, furnizând documentele necesare pentru înregistrarea în contabilitate a
acestor operaţiuni fictive. Totodată, inculpata Divers Zootehnic şi inculpata Partener Noblesse au retras în numerar
aproximativ 120.000.000 lei din sumele obţinute din evaziune fiscală, folosind ca justificare achiziţii fictive de cereale.
Inculpata Millenium Energy şi inculpata Gabros Invest (controlate în fapt de inculpaţii Jugănaru Andrei Florin şi
Preda Dumitru Emilian), precum şi inculpata Cibin Distribution (controlată în fapt de Chirvăsitu Dumitru) au contribuit la
înregistrarea operaţiunilor fictive, prin care Excella Real Grup vindea, aparent, combustibil lichid, furnizând documentele
necesare pentru înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni.
Cibin Distribution şi inculpata Agroline Expres (controlate în fapt de Chirvăsitu Dumitru), împreună cu alte
societăţi fantomă controlate în fapt de inculpaţii Preda Dumitru Emilian şi Jugănaru Andrei Florin, au ajutat la ascunderea
tranzacţiilor prin care Excella Real Grup vindea motorină către Benz Oil şi Ana Oil, furnizând documentele necesare pentru a
crea aparenţa că există alţi furnizori ai carburantului.
Inculpata Benz Oil (administrată de Moldovan Ovidiu Ioan) şi inculpata Ana Oil (administrată de Ghişe Pavel
Dumitru) au achiziţionat de la Excella Real Grup motorina pentru care nu se plătiseră taxe şi au transferat către furnizori
sumele obţinute, contribuind în acest mod la obţinerea beneficiilor.
Inculpata Rad Trans Concept şi inculpata Crivas Logistic (controlate în fapt de Jugănaru Andrei Florin şi de Preda
Dumitru Emilian) au realizat transporturile de motorină direct de la terminalele de import până la beneficiarii finali în baza
unor documente de provenienţă fictive, contribuind în acest mod la ascunderea operaţiunilor dintre Excella Real Grup şi
distribuitorii Benz Oil şi Ana Oil. Totodată, au furnizat documentele necesare pentru ca inculpata Excella Real Grup să poată
înregistra în contabilitate servicii fictive de transport corespunzătoare achiziţiilor fictive de ţiţei.
Inculpata Delta Oil Logistic (controlată de Ionescu Lucian Florin) şi inculpata Energrom Supply Service SRL
realizarea de operaţiuni bancare cu justificări fictive.
Grupul a fost ajutat în modurile descrise anterior în secţiunile care au analizat vinovăţia inculpaţilr de către
constabila Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana şi Buliga Mihai.
Scopul acestui grup infracţional l-a constituit operaţionalizarea unui amplu mecanism evazionist prin ascunderea
sursei impozabile şi taxabile, neevidenţierea în actele contabile a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate
din vânzarea de motorină, în acelaşi timp cu evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care
nu au la bază operaţiuni reale şi evidenţierea altor operaţiuni fictive aferente rafinării produselor energetice pentru a acoperi
activitatea evazionistă, toate acestea în vederea sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
Cele ce preced sunt susţinute şi prin declaraţia dată la 12 iunie 2018 în apel, Timofte Adriana Florentina, dar şi prin
raportul de expertiză finaciară redactat de expertul Dodan Laurenţiu. Conform art. 179 C.proc.pen. în cursul (...)judecății,
expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanță, la cererea procurorului, a părților, a subiecților
procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea
constatărilor sau concluziilor expertului. Declaraţia expertului Timofte Adriana Florentina, coroborată cu celelalte probe
administrate în procesul penal infirmă susţinerile apărării cu privire la caracterul neîntemeiat al concluziilor expertizei.
Astfel, Timofte Adriana Florentina a arătat
- cu privire la lămurirea constatărilor sau concluziilor expertizei referitoare la influenţa Ordinului Preşedintelui
ANAF nr. 3389/2011 pentru stabilirea prin estimare a bazei de impunere
Ordinul nr. 3389/2011 nu se aplică în speţa de faţă, întrucât în cazul metodei fluxurilor de trezorerie, prin care se
iau în calcul disponibilităţile băneşti, în speţa de faţă sunt interpuse societăţi fantomă între Excella şi Inkasso Jobs ceea ce
face inaplicabil ordinul respectiv. La data de 15.05.2011 s-a încheiat acord de plată pentru a scurta circuitul bancar şi s-a
stabilit ca Milenium Energy să vireze banii în contul Inkasso Jobs în numele Excella. Urmare a acestui acord de plată, există
5 contracte de cesiune de creanţă, prezentate în detaliu în raportul de expertiză, suma finală a contractelor fiind de
67.327.780,27 lei. Din analiza conturilor bancare, rezultă că Milenium Energy a plătit către Inkasso Job în perioada mai
2011-iulie 2012 suma cumulată de 273.501.700 lei.
În ceea ce priveşte metoda marjei, expertul a arătat că nu se poate aplica, întrucât nu este nevoie de estimarea bazei
de impunere având în vedere că la Excella Real Group intrările de motorină sunt certe cantitativ şi valoric. Intrările de
motorină, cantitativ şi valoric, la Ana Oil şi Benzoil sunt certe. Preţurile unitare înscrise în facturile emise de societăţile
fantomă către Ana Oil şi Benzoil, iar în baza acestora s-au determinat valorile de bază înscrise în facturi şi în contabilitatea
celor doi benzinari (cele două societăţi Ana Oil şi Benz Oil) sunt certe. Preţul mediu determinat de expertiză are la bază
cantităţi şi valori certe înregistrate în contabilitatea celor două societăţi Ana Oil şi Benz Oil, rezultând astfel că şi acesta,
preţul mediu, este un preţ cert.
- cu privire la modul de calcul al impozitului pe venit şi TVA cu referire la stocul de motorină:
323
Calculul s-a făcut prin raportare la preţurile medii. La pagina 91 din raportul de expertiză se arată că expertiza
contabilă judiciară a considerat că nu poate fi utilizat preţul mediu din relaţia dintre Ana Oil şi Benz Oil şi clienţii acestora,
întrucât cele două persoane juridice deţin baza materială normală pentru desfăşurarea activităţii de desfacere de produse
petroliere. Preţul mediu nu a avut în vedere vânzările de la Benz Oil şi Ana Oil către clienţii lor, ci s-a determinat pe baza
intrărilor de motorină de la societăţile fantomă către Ana Oil şi Benz Oil, astfel cum rezultă din anexele 135 (în care se
desfăşoară facturile emise de Cibin Distribution către Ana Oil), anexa 136 (facturile emise de Agroline către Ana Oil), anexa
137 (mai mulţi furnizori care emit, printre care şi societăţi fantomă, către Benzoil). În anexa nr. 139, se face calculul preţului
mediu adunând lunar cantităţile şi valorile emise de Cibin Distribution plus Agroline Express către Anaoil şi facturile emise
de Business Global, Belon System, Cibin Distribution şi Agroline Express către Benz Oil. În cadrul preţului mediu nu a fost
luată în considerare, nu este inclusă nicio cantitate sau valoare din relaţia Premium Oil şi Class Logistics cu Benz Oil.
- cu privire la influenţa tranzacțiilor nereale, respectiv achiziția de țiței şi vânzarea de CLG şi CL Navo asupra
calcului pe TVA colectat aferent vânzării de motorină în cuantum de 73.832.231,64 lei:
Conform Codului fiscal, art. 206 ind. 51 alin. 1, accizele sunt venituri la bugetul de stat, iar termenul de plată al
accizelor este până la data de 25 inclusiv al lunii următoare celei la care accizele devin exigibile. În cadrul expertizei
contabile judiciare, s-a arătat în mod detaliat lipsa unui proces de producţie real, acesta fiind doar simulat prin înregistrări
contabile. Pe cale de consecinţă, soldul de care se face vorbire este un sold scriptic şi nu există nicio dovadă că în depozitele
Excella la data de 31 iulie exista vreo dovadă cu privire la cantitatea de motorină în stoc. Pe cale de consecinţă, expertiza a
calculat în mod corect datoriile către bugetul de stat privind TVA, accize şi impozit pe profit şi asupra cantităţii existente în
sold. (...)
Paguba privind impozitul pe profit s-a determinat la soldul de motorină, cum s-a determinat pentru întreaga
cantitate care s-a dat în consum scriptic:
a) cantitatea s-a înmulţit cu preţul mediu corectat din relaţia Ana Oil şi Benz Oil şi s-a determinat o bază de impunere;
b) pe total cantitate s-au scăzut veniturile obţinute din înregistrarea în contabilitate a vânzărilor de CLG şi CL Navo;
c) s-au reîntregit veniturile cu cheltuiala cu ţiţeiul şi cheltuială transport ţiţei;
d) s-a eliminat influenţa asupra contului 121 profit şi pierdere al soldului contului 711 (venituri din producţie stocată).
e) Toate aceste venituri reîntregite pe baza algoritmului de mai sus s-au înmulţit cu 16%, cota de impozit aferentă
impozitului pe profit.
Astfel la totalul motorină intrată la Excella 87.258.911 kg cu valoarea de 298.536.726,28 lei a rezultat că preţul
unitar este de 3,42 lei/kg. Venituri obţinute din vânzarea motorinei calculate pe baza preţului mediu determinat la Ana Oil şi
Benz Oil: 314.813.708,91 lei rezultând un preţ unitar la vânzare de 3,61 lei/kg. Diferenţa între cele două preţuri unitare, 3,61
-3,42 e= 0,19 lei/kg. Practic, adaosul a fost de 19 bani. Total acciză calculată asupra întregii cantităţi de motorină, inclusiv
soldul a fost de 137.340.345,55 lei. Preţul unitar fără acciză la vânzare este egal cu 314.813.708,91 – 137.340.345,55 împărţit
la 87.258.911 kg rezultă un preţ mediu, dacă ar fi fără acciză şi ar fi greşit expertul, de 2,03 lei/kg. Preţul unitar de 2,03 este
sub preţul de 3,45 lei/kg aferent achiziţiei de motorină de la Inkasso şi nu poate fi real şi legal pentru că în cadrul raportului
de expertiză am invocat normele legale care interzic vânzarea sub preţ.
Accizele s-au calculat astfel: cantitatea înmulţită cu euro/tonă stabilit prin lege înmulţit cu curs de schimb lei /euro
şi s-a determinat acciza. Cantitatea este prezentată în anexa 2. Determinarea pagubei adusă bugetului de stat privind accizele
s-a făcut astfel: din total acciză determinată ca fiind datorată s-a scăzut acciza deja plătită pentru CLG,şi CLNavo. În ceea ce
priveşte impozitul pe profit: s-au înmulţit cantităţile de motorină cu preţul mediu la motorină euro/kg. Din total venituri
obţinute prin această formulă, au fost scăzute veniturile înregistrate în conturile 701 şi 707 aferente CLG şi CLNavo. Aceste
venituri au fost reîntregite cu valoarea ţiţeiului şi valoarea transportului la ţiţei, înregistrate în conturile de cheltuieli. Apoi s-
au corectat cu influenţele asupra contului 121, al soldului contului 711 şi a rezultat total venituri reîntregite, iar aceste
venituri reîntregite s-au înmulţit cu cota impozit pe profit.
- cu privire la modul de calcul al impozitului pe venit şi TVA cu referire la acciză:
a) veniturile obţinute din vânzarea motorinei euro 5 de Excella, rulajul lunar plus veniturile obţinute aferente
soldului plus veniturile obţinute aferente cantităţii înscrise în două avize de expediţie din 19.06.2012, care nu au fost
înregistrate în contabilitatea Excella s-a înmulţit cu procentul de 24%.
b) acciza pentru motorina vândută lunar plus acciza pentru motorina la sol plus acciza pentru motorina înscrisă în
cele două avize de expediție s-a înmulţit cu 24%.
c) s-a anulat TVA înregistrat ca deductibil aferent ţiţei brut şi transport ţiţei înregistrat în contabilitate. pasul 4:
suma TVA-urilor stabilite anterior, din care s-a scăzut TVA colectat înregistrat în contabilitate pentru aşa zisele vânzări de
CLG.
Expertul a arătat şi că în cadrul facturilor emise de Excella sunt două poziţii: cantitate ori preţ unitar şi acciza
aferentă. Această acciză s-a plătit către bugetul de stat şi atunci din total acciză datorată, determinată de expertiză, am
scăzut ceea ce deja era plătit. Acciza viza atât CLG, cât şi CLNavo. Preţul la care vindea Excella nu includea şi acciza
pentru motorină. În facturile respective, acciza la CLG,CLNavo este de 13 euro. În fapt, nu exista CLG. Pentru a fi fabricat
CLG, CLNavo trebuia să existe ţiţei, care însă nu a existat. Se poate amesteca motorina cu orice altceva, tot motorină
rezultă.
- cu privire la influenţa facturilor de transport pe ruta Nicolae Bălcescu (antrepozit fiscal S.C. Excella Real Grup)
- Sibiu/Mediaș (locul de vânzare a motorinei) asupra concluziilor expertizei, cu privire la modul de calcul al TVA: la dosarul
cauzei au existat mai multe facturi de transport centralizate în cadrul anexei 132 (indicarea furnizorului şi către cine a fost
facturat). Rad Trans a facturat către Excella real Group transport motorină în valoarea de 4.378.143,20 şi a facturat pentru
transport ţiţei brut 3.255.543,86. Excella Real a plătit către Rad Trans suma de 9.549.982,45 lei. Transportul de ţiţei nu a fost
realizat deoarece nu a existat ţiţeiul achiziţionat, rezultând astfel că s-a plătit în plus 5.171.839,25 lei. În cadrul calculelor, am
considerat transportul de ţiţei valoare de bază ca şi cheltuială nedeductibilă (pe care am adăugat-o la paguba adusă bugetului
privind Tva). Transportul de motorină a fost considerat integral deductibil, pentru că motorina a fost certă, ea s-a deplasat
între Oil terminal şi antrepozit.
- cu privire la influenţa facturilor de transport pe ruta Oil Terminal (loc de încărcare) - Nicolae Bălcescu
(antrepozit fiscal - loc de descărcare) asupra concluziilor expertizei, cu privire la modul de calcul al TVA:
În relaţia Rad Trans – BenzOil totalul facturat a fost de 256.680 lei, iar BenzOil a plătit 1.746.100 lei. Transportul pe ruta
Constanţa - Mediaş putea fi inclus în preţul unitar de vânzare al societăţii BenzOil către clienţii săi. Nu afectează preţul
324
mediu unitar calculat strict pe baza achiziţiei de motorină de Benzoil şi Ana Oil de la societățile fantomă. Sunt două relaţii
total diferite.
Referitor la acciză, şi la întrebarea dacă a mai fost plătită de către o altă societate fantomă către bugetul de stat, în
afară de Excella, expertul Timofte Adriana Florentina a arătat că Cibin Distribution, Gabros Invent, Agroline, Belona System
şi Business Global nu au contabilitate (...) la dosarul penal nu s-a găsit această contabilitate, iar din conturile bancare ale
acestor societăţi a rezultat că nu s-a plătit nimic la bugetul de stat sub formă de acciză.
- cu privire la influenţa cantităților de motorină livrate en gros cătresocietăţile comerciale Benz Oil şi Ana Oil de
la Rompetrol, Lukoil asupra concluziilor expertizei:
De la Oil Terminal în cadrul avizelor de expediţie se prezintă cantităţile calculate ţinând cont de trei unităţi de
măsură: kg, litri la T grade Celsius, litri la 15 grade Celsius. Cantitatea de motorină intrată în litri la T grade C este în relaţia
cu Benzoil şi Anaoil şi atunci totalul generat cantitate de motorină intrată la Excella în litri la T grade C este de
104.694.796,77 litri la T grade C. Total cantitate de motorină în litri la T grade C care ajunge la Anaoil şi Benzoil:
89.342.267,29. Rezultă o diferenţă de cantitate la T grade C de 15.352.529,48.
Livrările de la Lukoil şi Rompetrol nu au influenţat concluziile expertizei cu privire la Benzoil şi Anaoil deoarece
nu au fost luate în calcul. Nu au fost desfăşurate în nicio anexă ale acelei lucrări, respectiv expertiză. Expertul a făcut vorbire
în expertiză strict despre relaţia dintre Ana Oil şi Benz Oil, societăţile fantomă şi Excella. Acestea au fost şi obiectivele
expertizei.
Analizând plăţile, raportat la acea cantitate care nu s-a găsit de 15 milioane litri la T grade C, rezultă că Benz Oil a
plătit direct sau prin intermediul altor societăţi conturilor fantomă în plus 263.722,82 lei raportat strict la valoarea facturilor
de intrare (o plată în plus). De asemenea, a mai plătit direct sau în alte conturi ale societăţilor fantomă, dar fără facturi
17.669.890 lei. Ana Oil a plătit în plus faţă de facturat 2.443.699,14 lei, rezultând că cele două societăţi au plătit în plus faţă
de facturat 20.377.311,96 lei. Pe de o parte, există cantitatea de 15 milioane de litri la T grade C, care nu a putut fi detectată
către cine s-a îndreptat, iar pe de altă parte este suma de 20 milioane, care s-a plătit în plus de cele două societăţi Anaoil şi
Benzoil. Paguba datorată bugetului de stat privind accize, impozit pe profit şi Tva s-a făcut pentru întreaga cantitate de
motorină intrată în patrimoniul Excella de la Inkasso. Deci în paguba totală este şi paguba pentru cele 15 milioane litri la T
grade C.
Ministerul de finanţe s-a constituit parte civilă în procesul penal cu prejudiciul determinată în cadrul expertizei
contabile. De asemenea, această pagubă, în cadrul suplimentului de expertiză a fost confirmată şi de către expertul parte
Podolan Florea.
De asemenea expertul Timofte Adriana Florentina arată că facturile emise de societăţile fantomă către Anaoil şi
Benzoil care descriu cantităţile de combustibil. De asemenea, din anexa nr. 6 a expertizei contabile, în care sunt centralizate
toate transferurile bancare tip suveică, făcându-se o sinteză, rezultă că în conturile bancare au intrat bani de la Benzoil şi
Anaoil, iar aceşti bani s-au transferat prin rostogolire dintr-un cont în altul al societăţilor fantomă, până au ajuns la Excella şi
Inkasso. De la Inkasso sumele au fost transferate în Dubai (13.212.000 dolari) ridicat în total în numerar din aceste societăţi
fantomă pe tot circuitul şi dincolo de Inkasso (Divers Zootehnic şi Partener Noblesse) 121.895.415 lei. Deci, practic
cantitatea de motorină se aprovizionează de la Inkasso şi se scoate din gestiune sub forma unui proces de producţie fictiv
(adăugarea țițeiului şi transformarea în CLG,CLNavo) şi ajung la sfârşit ca societăţile fantomă să fac tureze motorină către
Benzoil şi Anaoil. Impozitul pe profit este prezentat în detaliu în anexa nr. 2 la raportul de expertiză, alături de formulele de
calcul.
Problema societăţilor comerciale Klass Logistics şi Premium Oil este prezentată în detaliu între paginile 111-119
din raportul de expertiză, la care se arată circuitul motorinei la aceste societăţi, de unde se aprovizionează. [prezentare în
paralel pentru a se vedea (...)un circuit corect]. La paginile 166-167, se arată că pentru fiecare operaţiune corectă (transport)
există câte un raport de încercare distinct, cu număr cod eșantion unic
Expertul Timofte Adriana Florentina a mai arătat că paguba stabilită în cadrul raportului de expertiză a fost agreată
şi de expertul parte Podolan Florea în cadrul suplimentului de expertiză.
În ceea ce priveşte suma de 13 milioane dolari, transferată în Dubai în urma contractului de consultanță încheiat cu
Coralis şi Inkasso Jobs, expertul Timofte Adriana Florentina a arătat că reprezenta scoaterea banilor din ţară urmare a unui
fenomen ilegal şi că a luat în calcul, l-a determinarea acesteia, partea care nu a intrat în calculul impozitului pe profit iniţial
(costul motorinei a fost deja dedus în cadrul contabilităţii în contul 601). Suma de 13 milioane dolari reprezintă mai mult
decât profitul la care s-a făcut referire anterior, deoarece include nu numai înregistrările din contabilitate, ci este o rezultantă
a tranzacţiilor ilegale. Totodată expertul a arătat că acestea sunt sume care în loc să fie plătite bugetului de stat pe de o parte
s-au transferat în Dubai şi o parte s-au ridicat în numerar.
În cadrul audierii expertului Timofte Adriana Florentina, avocatul lui Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana a solicitat
clarificări cu privire la documentele în baza cărora s-a făcut expertiza, iar expertul a arătat că pentru societăţile comerciale
care nu au depus bilanţuri contabile au existat rulajele de cont, conturile bancare puse la dispoziţie de către băncile unde
conturile erau deschise. Toate documentele probatorii avute în vedere sunt prezentate în detaliu în cadrul anexelor la raportul
de expertiză.
Totodată expertul a arătat că din tot acest fenomen economic şi simularea procesului de producţie, practic s-au
obţinut acciza care nu a fost plătită, respectiv diferenţa de acciză care nu a fost plătită la bugetul de stat, au obţinut impozitul
pe profit care nu a fost plătit la bugetul de stat şi diferenţa de TVA.
Pentru a răspunde apărării inculpatului Ghişe Pavel Dumitru şi Ana Oil, expertul a arătat că în speţa de faţă,
practic acciza devine exigibilă în momentul în care cantitatea de marfă este vândută, motorina este vândută către clienţi şi
nu intră în procesul de producţie. Excella s-a aprovizionat în regim suspensiv de acciză în momentul în care motorina nu a
fost supusă procesului de producţie, trebuia să calculeze acciza corectă şi să o vireze bugetului de stat. În situaţia de faţă,
Excella în facturile întocmite pentru CLGşi CLNavo a calculat în primul rând cantitatea de combustibil cu preţ unitar, iar în
al doilea rând era cantitatea ori preţul accizei. Aici este circuitul pe baza accizei cumulate din aceste facturi s-au făcut
plăţile către bugetul de stat. În relaţia cu Ana oil, Cibin Distribution şi Agroline au introdus în factură numai cantitatea de
motorină înmulţită cu preţul unitar. În condiţiile în care Excella ar fi facturat motorina direct către Anaoil (ieşea din
regimul suspensiv) atunci obligatoriu trebuia să emită facturile cu cele două poziţii, cu acciza calculată corect, cum a făcut
în relaţia pentru CLGşiCLGNavo.(...) Normal că preţul total includea şi acciza, pentru că într-un circuit normal Agroline
325
trebuia să se aprovizioneze de la Excella.Î: vă menţineţi concluziile în ceea ce priveşte metoda comparativă folosită în
exemplul de circuit în care este societatea Milumund? R: îmi menţin în integralitate raportul de expertiză, inclusiv anexele.
În ceea ce priveşte criticile şi obiecţiunile formulate de apărarea inc. Excella Real Group instanţa constată că
răspunsul expertului exclude o eroare sau o greşeală în modul de redactare a expertizei: Apărător Excella Real Group: dacă
taxele se constituie şi sunt scadente înainte de termenul de depunere al declaraţiilor ? R: în cadrul raportului de expertiză,
nu m-am referit la termenele de depunere ale declaraţiilor. Impozitele se constituie şi sunt scadente odată cu depunerea
declaraţiilor. Î: ce curs de schimb a folosit pentru calculul accizei, respectiv dacă este la data tranzacţiei sau lunar? R: la
rândul 63 din anexa 2 prezint cursul de schimb leu/euro care este de 4,2655, valabil pe întreg anul 2011, luat în calcul la
determinarea accizei şi cursul valabil pentru perioada ianuarie –iulie 2012.
În ceee ce priveşte Raportul de expertiză întocmit de expertul Dodan Laurenţiu,acesta a juns la concluzia că
valoarea pagubei în dauna bugetului de stat constând în valoarea accizelor la produsul motorină Euro 5 TVA, impozit pe
profit, ţinându-se cont de toate denaturările constatate prin răspunsurile formulate la întrebările din faza de urmărire
penală/cercetarea judecătorească.
Instanţa constată următoarele aspecte decurgând din rapoprtul de expertiză întocmit de experetul Dodan Laurenţiu:
a) în vederea stabilirii influenţelor respectiv denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatului exerciţiului
elementelor de activ şi de pasiv au fost întocmite anexele nr.1-5.
b)valoarea prejudiciilor este sintetizată după cum urmează: prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin
infracţiunile din cauza de faţă este de 243.551.373,6 lei şi este format din:
- sumele datorate de Excela Real Grup şi anume 131.360.917,09 lei valoarea accizelor în cuantumul total al
prejudiciului cauzat bugetului de stat, 1.908.103,30 lei valoarea impozitului pe profit în cuantumul total al prejudiciului
cauzat bugetului de stat, 109.373.185,05 valoarea Tva în cuantumul total al prejudiciului cauzat bugetului de stat;
- sumele datorate de Inkasso Jobs, şi anume 811.805,26 lei impozit pe profit suplimentar în cuantumul total al
prejudiciului cauzat bugetului de stat:
- sumele datorate de Belona Sistem, Gabros Invenr Stategies, Delta Oil Logistic, Divers Zootehnic, Partener
Nobless şi Romerom Grup de 97.362,36 lei.
Expertul a stabilt că în cazul SC Excella Real Group SRL (anexa 1). inculpaţii au iniţiat un amplu mecanism evazionist ce
vizează sustragerea de la plata accizelor aferente unei importante cantităţi de motorină, comercializate pe piaţa internă sub
denumirea unor produse petroliere inferioare, prin intermediul unor societăţi comerciale tip fantomă, controlate prin persoane
interpuse. Prin acest mecanism s-a ascuns natura reală a activităţilor comerciale desfăşurate, împiedicând stabilirea sursei
impozabile, achitând o sumă mult mai mică pe accize şi TVA. în anexa nr. 1 expertiza a stabilit sumele datorate bugetului de
stat sub formă de prejudicii.
În ceea ce priveşte Belona Sistem-Gabros Invent Strategies-Delta Oil Logistic-Divers Zootehnic-Partener Nobless-Romerom
Grup (ridicare numerar nelegal şi comisioane bancare aferente numerarului anexa 2 şi 3), expertul a stabilit că prejudiciul
adus statului ca urmare a comisioanelor aferente retragerilor de numerar este de 97.362,36 lei
În ceea ce priveşte Inkasso Jobs, expertul astabilit că facturi nelegale (anexa 4 şi 5), au fost înregistrate în contabilitate, o
parte în contul 471 şi au fost trecute pe cheltuieli în mod treptat în conturile 628- Cheltuieli cu servicii executate de terţi şi
622- Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile, iar factura din 06.06.2011 s-a înregistrat direct în contul 622. Facturile nu
pot fi luate în considerare datorită faptului că ele nu au documente justificative care să dovedească prestarea serviciilor aşa
cum prevede art.21 pct.(4), litera m) din Codul fiscal coroborat cu pct. 48 din Normele Metodologice conduca la un cuantum
de 811,805.26 lei.
Instanţa constată că opiniile separate depuse în cauză au ca premisă o altă situaţie de fapt decât cea decurgând din
probe, astfel că instanţa va avea în vedere doar concluziile care sunt consecvente probele administrate. Referitor la
concluziile consecvente probelor administrate, faptul că două expertize au ajuns la aceleaşi concluzii decurgând din
identificarea sumelor datorate ca taxe şi impozite nu este de natură să ridice suspiciuni cu privre la impaţialitatea experţilor.
Calculul taxelor şi impozitelor este rezultatul aplicării unor formule matematice astfel încât coerenţa concluziilor a două
expertize indică faptul că formulele au fost aplicate corect.
Potrivit raportului de expertiză administrat în cursul cercetării judecătoreşti, ale cărui concluzii instanţa le
însuşeşte ca fiind în concordanţă celelalte probe, respectiv cu suplimentul la raportul de expertiză administrat în faza de
cercetare judecătorescă la instanţa de fond şi audierea expertului în cadrul cercetării judecătoreşti în apel, prejudiciul total
cauzat bugetului de stat prin infracţiunile din cauza de faţă este de 243.551.373,6 lei şi este format din:
- sumele datorate de Excela Real Grup şi anume 131.360.917,09 lei valoarea accizelor în cuantumul total al
prejudiciului cauzat bugetului de stat, 1.908.103,30 lei valoarea impozitului pe profit în cuantumul total al prejudiciului
cauzat bugetului de stat, 109.373.185,05 valoarea Tva în cuantumul total al prejudiciului cauzat bugetului de stat;
- sumele datorate de Inkasso Jobs, şi anume 811.805,26 lei impozit pe profit suplimentar în cuantumul total al
prejudiciului cauzat bugetului de stat:
- sumele datorate de Belona Sistem, Gabros Invenr Stategies, Delta Oil Logistic, Divers Zootehnic, Partener
Nobless şi Romerom Grup de 97.362,36 lei.
Totodată instanţa va constata că bunurile sechestrate prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 27.09.2012 – respectiv
prin instituirea unui sechestru asigurator asupra cantităţii de 1.887.509 Kg. motorină aparţinând S.C. Inkasso Jobs S.R.L.
(vol.16 d.u.p., filele 2-5) au fost valorificate conform Ordonanţei de valorificare a bunurilor mobile sechestrate nr.54/P/2012
din 27.03.2014 (vol.72 d.u.p. filele 3-5), așa încât sechestrul poartă asupra sumei de bani reprezentând contravaloarea
bunurilor, depusă în contul bancar RO35BRDE140SV85814051400 deţinut de SC Inkasso Jobs S.R.L. (CUI 26456826) la
BRD Groupe Societe Generale SA.
326
Din suma cu care a fost prejudiciat statul 243.551.373,06 lei instanţa constată că o parte a fost trimisă în afara ţării
de către Chirvăsitu Dumitru şi Inkasso Jobs pentru a fi fosită de Nemeş Radu, astfel încât suma respectivă va fi adusă la
bugetul de stat prin confiscare de la cel în folosul căruia a fost dată, respectiv Nemeş Radu.
Valoarea în lei a acestei sume pentru a putea fi scăzută din suma totală de 243.551.373,06 lei a fost stabilită de
expertiză prin raportare la înregistrările contabile de la data faptelor. În ceea ce priveşte sumele transferate de Inkasso Jobs
către Coralis Investment în anul 2011, conform expertizei întocmite în cauză, fila 141-142 vol.44 dosar urmărire penală,
valoarea plătită în dolari în anul 2011 începând cu luna iunie a fost de 4.178.000 dolari, (echivalent a 13.123.670 lei), iar în
ceea ce priveşte anul 2012 pentru perioada la care se referă acuzaţia, totalul este 9.034.000, valoare plătită în dolari şi
înregistrată în contabilitate în lei, la un cuantum de 21.280.834,10 lei, ceea ce, conform expertizei, presupune un total general
în dolari a valorii plătite de Inkasso Jobs către Coralis, şi respectiv transferată în Dubai, 13.212.000 dolari, valoare
înregistrată în contabilitate de 34.404.504,10 lei.
În consecinţă prejudiciul va fi de 209.146.958,96 lei, reprezentând despăgubiri civile, la care se adaugă obligaţiile
fiscale accesorii (majorări, dobânzi şi penalităţi) calculate conform legislaţiei fiscale, începând cu data scadenţei obligaţiei de
plată şi până la data executării integrale a plăţii, care urmează a fi achitată prin obligarea în solidar a inculpaţilor din prezenta
cauză.
Faţă de cele ce preced, de cauzarea acestui prejudiciu, conform răspunderii civile delictuale solidare (art.1349,
art.1357 şi art.1369 Cod civil), se fac responsabili toţi inculpaţii persoane fizice şi juridice în sarcina cărora a fost reţinută
comiterea infracţiunii de constituire a grupului infracţional organizat şi evaziune fiscală (în forma coautoratului sau a
complicităţii).
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite apelurile declarate împotriva sentinței penale nr.106/F/09 iunie
2016, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală în dosarul nr. 4365/2/2014, de Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de partea civilă Statul Român reprezentat de Ministerul
Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală și de inculpații Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina,
Jugănaru Andrei Florin, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin Dan, Preda Emilian Dumitru, Guliu
George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Belba Nicolae, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu
(fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil
S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L - prin lichidator judiciar SP Grinsolv Ipurl.
Va extinde efectele apelului cu privire la inculpatele persoane juridice: S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers
Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Milenium Energy S.R.L., S.C.
Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L. Bucureşti, S.C. Agro Line Expres S.R.L.,
S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L. și S.C. Carpatic
Division S.R.L.
Va desființa, în parte, sentința penală apelată și, rejudecând:
I. În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, va achita
pe inculpata Nemeş Diana Marina pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod penal
din 1969, raportat la art.9 alin.(1) lit.a), b) şi c) şi alin.(3) din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, va achita pe
inculpata Nemeş Diana Marina pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
constituirii), prevăzută de art.7 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
Va constata că inculpata a fost reținută și arestată preventiv de la 18 martie 2014 până la 06 mai 2014, de la 07 mai
2014 până la 25 iunie 2014, după care s-a luat măsura preventivă a arestului la domiciliu, de la 26 iunie 2014 până la 11 iulie
2014.
II. În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, va
achita pe inculpatul Blejnar Sorin pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod penal din
1969, raportat la art.9 alin.(1) lit.a), b) şi c) şi alin.(3) din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, va achita
pe inculpatul Blejnar Sorin pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
sprijinirii), prevăzută de art.7 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
III. În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, va
achita pe inculpatul Comăniţă Viorel pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod penal
pe inculpatul Comăniţă Viorel pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
IV. În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, va
achita pe inculpatul Secăreanu Florin Dan pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod
penal din 1969, raportat la art.9 alin.(1) lit.a), b) şi c) şi alin.(3) din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară
pe inculpatul Secăreanu Florin pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
pe inculpatul Secăreanu Florin Dan pentru săvârşirea infracţiunii de permitere a accesului unor persoane neautorizate la
informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, prevăzută de art.12 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000.
Va constata că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 09 iulie 2012 până la 03 noiembrie 2012.
327
V. În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, va condamna pe inculpatul Nemeş Radu la pedeapsa de 5 ani
și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.(1) lit.a), b) şi c) şi alin.(3) din
Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.19 din
Legea nr.682/2002 privind reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă și cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.71 Cod penal din 1969, va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute
de art.64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) şi lit.c) Cod penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în
funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi asociat sau
administrator al unei societăţi comerciale, pe durata executării pedepsei închisorii.
În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, va condamna pe inculpatul Nemeş Radu la pedeapsa de 5 ani și 6
luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii), prev. de
art.7 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.19 din Legea nr.682/2002 privind reducerea la jumătate a
limitelor de pedeapsă și cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969 va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
În temeiul art.33 lit.a) rap. la art.34 alin.(1) lit.b) Cod penal din 1969, va contopi cele două pedepse principale
aplicate inculpatului Nemeş Radu, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani și 6 luni închisoare, pe care o
sporește cu 2 (doi) ani, şi va dispune ca inculpatul Nemeş Radu să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 6
(şase) luni închisoare.
În temeiul art.35 alin.(3) Cod penal din 1969, va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) şi lit.c) Cod penal din 1969, respectiv dreptul de a fi
şi dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei
principale rezultante.
administrator al unei societăţi comerciale, pe durata executării pedepsei principale rezultante.
În temeiul art.404 alin.(4) lit.a) Cod procedură penală rap. la art.88 alin.(1) Cod penal din 1969 şi la art.399 alin.(9)
Cod procedură penală, va deduce din durata pedepsei rezultante aplicată inculpatului perioada arestării preventive de la 18
martie 2014 până la 14 mai 2014, de la 15 mai 2014 până la 27 noiembrie 2015, precum şi perioada petrecută în arest la
domiciliu, de la 28 noiembrie 2015 la 13 septembrie 2016.
VI. În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, va condamna pe inculpatul Jugănaru Andrei Florin la
pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod penal
În temeiul art.71 Cod penal din 1969, va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile
asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe durata executării pedepsei închisorii.
În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, va condamna pe inculpatul Jugănaru Andrei Florin la pedeapsa
de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
În temeiul art.65 Cod penal din 1969 va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
aplicate inculpatului Jugănaru Andrei Florin, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani și 6 (șase)
luni închisoare.
328
În temeiul art.71 Cod penal din 1969 va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile
asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe durata executării pedepsei principale rezultante.
În temeiul art.404 alin.(4) lit.a) Cod de procedură penală rap. la art.88 alin.(1) Cod penal din 1969, va deduce din
noiembrie 2012.
VII. În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, va condamna pe inculpatul Preda Emilian Dumitru la
pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din
În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, va condamna pe inculpatul Preda Emilian Dumitru la pedeapsa
de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
constituirii), prev. de art.7 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
aplicate inculpatului Preda Emilian Dumitru, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani și 6 (șase)
luni închisoare.
În temeiul art.404 alin.(4) lit.a) Cod procedură penală rap. la art.88 alin.(1) Cod penal din 1969, va deduce din
noiembrie 2012.
VIII. În temeiul art.118 alin.(1) lit.e) Cod penal din 1969 va aplica inculpatului Nemeș Radu măsura de
siguranță a confiscării speciale cu privire la suma de 13.212.000 USD, în echivalent în lei la data punerii în executare a
măsurii.
IX. În temeiul art.397 alin.(1) Cod procedură penală rap. la art.19, 20 şi 25 Cod procedură penală şi la art.1349,
art.1357 şi art.1369 Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de
Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi obligă, în solidar, pe inculpaţii Nemeş
Radu, Guliu George, Buliga Mihai, Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru
Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana și Ionescu Lucian Florin şi
pe inculpatele persoane juridice S.C. Excella Real Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, S.C. Inkasso Jobs
S.R.L., Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, S.C. Benz Oil S.R.L. Mediaş, S.C. Ana Oil S.R.L. Sibiu, S.C. Divers
Zootehnic S.R.L. Constanţa, S.C. Partener Noblesse S.R.L. Constanţa, S.C. Romerom Grup S.R.L. Constanţa, S.C.
Milenium Energy S.R.L. Bucureşti, S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L.
Bucureşti, S.C. Agro Line Expres S.R.L. Bucureşti, S.C. Rad Trans Concept S.R.L. Bucureşti, S.C. Crivas Logistic
S.R.L. Bucureşti, prin lichidator judiciar SP Grinsolv Ipurl, S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C. Energrom
Supply Service S.R.L. Bucureşti și S.C. Carpatic Division S.R.L. la plata către partea civilă a sumei de 209.146.958,96 lei,
reprezentând despăgubiri civile, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii (majorări, dobânzi şi penalităţi) calculate
conform legislaţiei fiscale, începând cu data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data executării integrale a plăţii.
Va constata că bunurile sechestrate prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 27.09.2012 – respectiv prin instituirea unui
sechestru asigurator asupra cantităţii de 1.887.509 Kg. motorină aparţinând S.C. Inkasso Jobs S.R.L. (vol.16 d.u.p., filele 2-5)
au fost valorificate conform Ordonanţei de valorificare a bunurilor mobile sechestrate nr.54/P/2012 din 27.03.2014 (vol.72
d.u.p. filele 3-5), așa încât sechestrul poartă asupra sumei de bani reprezentând contravaloarea bunurilor, depusă în contul
bancar RO35BRDE140SV85814051400 deţinut de SC Inkasso Jobs S.R.L. (CUI 26456826) la BRD Groupe Societe
Generale SA.
329
Va respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Ministerul
Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva inculpaților Nemeş Diana Marina, Blejnar
Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu Florin Dan.
În temeiul art.404 alin.(4) lit.c) Cod procedură penală, va dispune ridicarea sechestrului asigurator instituit în
cursul urmăririi penale după cum urmează:
conturilor bancare aparţinând inculpatei Nemeş Diana Marina - vol.16 d.u.p., filele 166-169;
imobile aflate în proprietatea inculpatei Nemeș Diana Marina – vol.66 d.u.p., filele 14-21;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Secăreanu Florin Dan - vol.16 d.u.p., filele 198-202.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea dosarului de fond cu privire la inculpații Nemeş Diana Marina,
Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin Dan, vor rămâne în sarcina statului.
Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
Cheltuielile judiciare determinate de soluționarea apelurilor vor rămâne în sarcina statului.
Va admite cererea formulată de expertul Dodan Laurenţiu cu privire la plata onorariului de expert cuvenit pentru
expertiza fiscală dispusă. Conform art.273 Cod procedură penală, suma de 11.400 lei - echivalentul onorariului aferent
expertizei fiscale - cuvenită expertului Dodan Laurenţiu, se suportă din bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art.272 alin.(1) şi (2) Cod procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii
Guliu George, Belba Nicolae, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, Jugănaru Andrei Florin, S.C.
Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L. Constanţa, S.C. Partener Noblesse S.R.L. Constanţa, S.C. Romerom Grup
S.R.L. Constanţa, S.C. Accesing Perfect S.R.L. Călăraşi, S.C. M&S Market S.R.L. Constanţa, S.C. Milenium Energy S.R.L.
Bucureşti, S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L. Bucureşti, S.C. Agro Line Expres
S.R.L. Bucureşti, S.C. Rad Trans Concept S.R.L. Bucureşti, S.C. Crivas Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C. Delta Oil Logistic
S.R.L. Bucureşti, S.C. Energrom Supply Service S.R.L. Bucureşti şi S.C. Carpatic Division S.R.L., în cuantum de câte 1253
lei pentru fiecare inculpat, precum şi onorariile parţiale cuvenite avocaţilor din oficiu pentru inculpaţii Vrînceanu (fostă
Cozma) Mariana, Chirvăsitu Dumitru, Secăreanu Florin Dan, Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Blejnar Sorin, Comăniţă
Viorel, Ghişe Pavel Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Buliga Mihai, Preda Emilian Dumitru, S.C. Ana Oil S.R.L., S.C.
Optima Business S.R.L. Bacău, S.C. Excella Real Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa şi S.C. Benz Oil S.R.L.
Mediaş, în sumă de câte 313 lei pentru fiecare inculpat, se vor acoperi din sumele avansate din fondul Ministerului Justiţiei,
aceste cheltuieli rămânând în sarcina statului potrivit art.275 alin.(6) Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite apelurile declarate împotriva sentinței penale nr.106/F/09 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel
București, Secția I penală în dosarul nr. 4365/2/2014, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
Direcţia Naţională Anticorupţie, de partea civilă Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală și de inculpații Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Jugănaru Andrei Florin,
Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin Dan, Preda Emilian Dumitru, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru,
Buliga Mihai, Belba Nicolae, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana,
Ionescu Lucian Florin, S.C. Excella Real Grup S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Crivas Logistic
S.R.L - prin lichidator judiciar SP Grinsolv Ipurl.
Extinde efectele apelului cu privire la inculpatele persoane juridice: S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers
Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Grup S.R.L., S.C. Milenium Energy S.R.L., S.C.
Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L. Bucureşti, S.C. Agro Line Expres S.R.L.,
S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L. și S.C. Carpatic
Division S.R.L.
Desființează, în parte, sentința penală apelată și, rejudecând:
I. În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, achită
inculpata Nemeş Diana Marina pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod penal din
În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, achită
inculpata Nemeş Diana Marina pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
Constată că inculpata a fost reținută și arestată preventiv de la 18 martie 2014 până la 06 mai 2014, de la 07 mai
2014 până la 25 iunie 2014, după care s-a luat măsura preventivă a arestului la domiciliu, de la 26 iunie 2014 până la 11 iulie
2014.
II. În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, achită
inculpatul Blejnar Sorin pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod penal din 1969,
raportat la art.9 alin.(1) lit.a), b) şi c) şi alin.(3) din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor
330
inculpatul Blejnar Sorin pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii),
prevăzută de art.7 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
III. În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, achită
inculpatul Comăniţă Viorel pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod penal din 1969,
raportat la art.9 alin.(1) lit.a), b) şi c) şi alin.(3) din Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor
inculpatul Comăniţă Viorel pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
IV. În temeiul art.396 alin.(5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.c) Cod procedură penală, achită
inculpatul Secăreanu Florin Dan pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod penal din
inculpatul Secăreanu Florin pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma
inculpatul Secăreanu Florin Dan pentru săvârşirea infracţiunii de permitere a accesului unor persoane neautorizate la
informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, prevăzută de art.12 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000.
Constată că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 09 iulie 2012 până la 03 noiembrie 2012.
V. În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul Nemeş Radu la pedeapsa de 5 ani și
6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.(1) lit.a), b) şi c) şi alin.(3) din
Legea nr.241/2005 (în varianta de reglementare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.50/2013), cu aplicarea art.19 din
Legea nr.682/2002 privind reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă și cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
În temeiul art.71 Cod penal din 1969, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de
art.64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) şi lit.c) Cod penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în
În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul Nemeş Radu la pedeapsa de 5 ani și 6
luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii), prev. de
art.7 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.19 din Legea nr.682/2002 privind reducerea la jumătate a
limitelor de pedeapsă și cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
În temeiul art.33 lit.a) rap. la art.34 alin.(1) lit.b) Cod penal din 1969, contopeşte cele două pedepse principale
aplicate inculpatului Nemeş Radu, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani și 6 luni închisoare, pe care o
sporește cu 2 (doi) ani, şi dispune ca inculpatul Nemeş Radu să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase)
luni închisoare.
În temeiul art.35 alin.(3) Cod penal din 1969, dispune ca inculpatul să execute pedeapsa complementară a
În temeiul art.404 alin.(4) lit.a) Cod procedură penală rap. la art.88 alin.(1) Cod penal din 1969 şi la art.399 alin.(9)
Cod procedură penală, deduce din durata pedepsei rezultante aplicată inculpatului perioada arestării preventive de la 18
martie 2014 până la 14 mai 2014, de la 15 mai 2014 până la 27 noiembrie 2015, precum şi perioada petrecută în arest la
domiciliu, de la 28 noiembrie 2015 la 13 septembrie 2016.
VI. În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul Jugănaru Andrei Florin la
pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod penal
331
În temeiul art.71 Cod penal din 1969, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute
În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul Jugănaru Andrei Florin la pedeapsa de
5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii),
prevăzută de art.7 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
În temeiul art.65 Cod penal din 1969 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
aplicate inculpatului Jugănaru Andrei Florin, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani și 6 (șase)
luni închisoare.
În temeiul art.71 Cod penal din 1969 interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute
În temeiul art.404 alin.(4) lit.a) Cod de procedură penală rap. la art.88 alin.(1) Cod penal din 1969, deduce din
noiembrie 2012.
VII. În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul Preda Emilian Dumitru la
pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art.26 Cod penal din
În temeiul art.396 alin.(2) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul Preda Emilian Dumitru la pedeapsa de
5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii),
prev. de art.7 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.5 Cod penal.
aplicate inculpatului Preda Emilian Dumitru, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani și 6 (șase)
luni închisoare.
În temeiul art.404 alin.(4) lit.a) Cod procedură penală rap. la art.88 alin.(1) Cod penal din 1969, deduce din
noiembrie 2012.
VIII. În temeiul art.118 alin.(1) lit.e) Cod penal din 1969 aplică inculpatului Nemeș Radu măsura de
siguranță a confiscării speciale cu privire la suma de 13.212.000 USD, în echivalent în lei la data punerii în executare a
măsurii.
332
IX. În temeiul art.397 alin.(1) Cod procedură penală rap. la art.19, 20 şi 25 Cod procedură penală şi la art.1349,
art.1357 şi art.1369 Cod civil, admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de
Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi obligă, în solidar, pe inculpaţii Nemeş
Radu, Guliu George, Buliga Mihai, Chirvăsitu Dumitru, Belba Nicolae, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru
Emilian, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana și Ionescu Lucian Florin şi
pe inculpatele persoane juridice S.C. Excella Real Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, S.C. Inkasso Jobs
S.R.L., Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, S.C. Benz Oil S.R.L. Mediaş, S.C. Ana Oil S.R.L. Sibiu, S.C. Divers
Zootehnic S.R.L. Constanţa, S.C. Partener Noblesse S.R.L. Constanţa, S.C. Romerom Grup S.R.L. Constanţa, S.C.
Milenium Energy S.R.L. Bucureşti, S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L.
Bucureşti, S.C. Agro Line Expres S.R.L. Bucureşti, S.C. Rad Trans Concept S.R.L. Bucureşti, S.C. Crivas Logistic
S.R.L. Bucureşti, prin lichidator judiciar SP Grinsolv Ipurl, S.C. Delta Oil Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C. Energrom
Supply Service S.R.L. Bucureşti și S.C. Carpatic Division S.R.L. la plata către partea civilă a sumei de 209.146.958,96 lei,
reprezentând despăgubiri civile, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii (majorări, dobânzi şi penalităţi) calculate
conform legislaţiei fiscale, începând cu data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data executării integrale a plăţii.
Constată că bunurile sechestrate prin Ordonanţa nr.54/P/2012 din 27.09.2012 – respectiv prin instituirea unui
sechestru asigurator asupra cantităţii de 1.887.509 Kg. motorină aparţinând S.C. Inkasso Jobs S.R.L. (vol.16 d.u.p., filele 2-5)
au fost valorificate conform Ordonanţei de valorificare a bunurilor mobile sechestrate nr.54/P/2012 din 27.03.2014 (vol.72
d.u.p. filele 3-5), așa încât sechestrul poartă asupra sumei de bani reprezentând contravaloarea bunurilor, depusă în contul
bancar RO35BRDE140SV85814051400 deţinut de SC Inkasso Jobs S.R.L. (CUI 26456826) la BRD Groupe Societe
Generale SA.
Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Ministerul
Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva inculpaților Nemeş Diana Marina, Blejnar
Sorin, Comăniţă Viorel şi Secăreanu Florin Dan.
În temeiul art.404 alin.(4) lit.c) Cod procedură penală, dispune ridicarea sechestrului asigurator instituit în cursul
urmăririi penale după cum urmează:
conturilor bancare aparţinând inculpatei Nemeş Diana Marina - vol.16 d.u.p., filele 166-169;
imobile aflate în proprietatea inculpatei Nemeș Diana Marina – vol.66 d.u.p., filele 14-21;
conturilor bancare aparţinând inculpatului Secăreanu Florin Dan - vol.16 d.u.p., filele 198-202.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea dosarului de fond cu privire la inculpații Nemeş Diana Marina,
Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin Dan, rămân în sarcina statului.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
Cheltuielile judiciare determinate de soluționarea apelurilor rămân în sarcina statului.
Admite cererea formulată de expertul Dodan Laurenţiu cu privire la plata onorariului de expert cuvenit pentru
expertiza fiscală dispusă. Conform art.273 Cod procedură penală, suma de 11.400 lei - echivalentul onorariului aferent
expertizei fiscale - cuvenită expertului Dodan Laurenţiu, se suportă din bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art.272 alin.(1) şi (2) Cod procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii
Guliu George, Belba Nicolae, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian Florin, Jugănaru Andrei Florin, S.C.
Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L. Constanţa, S.C. Partener Noblesse S.R.L. Constanţa, S.C. Romerom Grup
S.R.L. Constanţa, S.C. Accesing Perfect S.R.L. Călăraşi, S.C. M&S Market S.R.L. Constanţa, S.C. Milenium Energy S.R.L.
Bucureşti, S.C. Gabros Invent Strategies S.R.L. Bucureşti, S.C. Cibin Distribution S.R.L. Bucureşti, S.C. Agro Line Expres
S.R.L. Bucureşti, S.C. Rad Trans Concept S.R.L. Bucureşti, S.C. Crivas Logistic S.R.L. Bucureşti, S.C. Delta Oil Logistic
S.R.L. Bucureşti, S.C. Energrom Supply Service S.R.L. Bucureşti şi S.C. Carpatic Division S.R.L., în cuantum de câte 1253
lei pentru fiecare inculpat, precum şi onorariile parţiale cuvenite avocaţilor din oficiu pentru inculpaţii Vrînceanu (fostă
Cozma) Mariana, Chirvăsitu Dumitru, Secăreanu Florin Dan, Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Blejnar Sorin, Comăniţă
Viorel, Ghişe Pavel Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Buliga Mihai, Preda Emilian Dumitru, S.C. Ana Oil S.R.L., S.C.
Optima Business S.R.L. Bacău, S.C. Excella Real Grup S.R.L. Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa şi S.C. Benz Oil S.R.L.
Mediaş, în sumă de câte 313 lei pentru fiecare inculpat, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiţiei,
aceste cheltuieli rămânând în sarcina statului potrivit art.275 alin.(6) Cod procedură penală.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 aprilie 2019.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Lavinia Valeria Lefterache Luciana Mera Lucia Rog
Magistrat asistent,
Manuela Magdalena Dolache
333

Hot ICCJ 134

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hot ICCJ 134

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:ICCJ:2019:045.000134

Decizia nr. 134/A Dosar nr. 4365/2/2014

Ședința publică din data de 15 aprilie 2019

Manuela Magdalena Dolache – Magistrat asistent

D. Situaţia de fapt, probatoriul şi apărările inculpaţilor

F. Pedepsele principale, complementare şi accesorii

G. Latura civilă, măsurile asigurătorii şi măsurile de siguranţă

H. Măsurile preventive şi cheltuielile judiciare

Criticile cu privire la omisiunea motivării hotărârii pronunţate de instanţa de fond

Cu privire la criticile vizând vinovăţia inculpaţilor

Cu privire la vinovăţia inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel

Cu privire la vinovăţia inculpatei Nemeş Diana Marina

Interdicţia vânzării motorinei de către antrepozitul fiscal în regim suspensiv de accize

În ceea ce priveşte acţiunea civilă din procesul penal:

În ceea ce priveşte criticile de fond

PENTRU ACESTE MOTIVE

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

S-ar putea să vă placă și