ICCJ Dec 1310-2014

ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Secţia Penală
Decizia nr. 1310/2014
Şedinţa publică din 14 aprilie 2014
Asupra recursurilor penale de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 527 din data de 26 iunie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală în Dosarul nr.
38661/3/2012, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina
inculpatului B.I.M. din infracţiunile prev. de art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. (Rechizitoriul nr. 39/P/2012), prev. de art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen. (Rechizitoriul nr. 11/P/2012), prev. de art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. (Rechizitoriul nr. 317/P/2012), prev. de art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. (Rechizitoriul nr. 315/P/2012) şi prev. de art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. (Rechizitoriul nr. 15/P/2013) în infracţiunea prev. de art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen. şi din infracţiunile prev. de art. 182 alin. (1), (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. (Rechizitoriul nr. 39/P/2012), prev. de art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. C. pen.
(Rechizitoriul nr. 11/P/2012), prev. de art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
(Rechizitoriul nr. 317/P/2012) şi prev. de art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
(Rechizitoriul nr. 315/P/2012) în infracţiunea prev. de art. 182 alin. (1), (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen.
1. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B.I.M.
pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca infracţiune în legătură directă cu infracţiunile
împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din
Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât nu.s-a dovedit că fapta este comisă de inculpat.
2. În baza art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul
B.I.M. la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori
declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave.
În baza art. 65 alin. (1) şi (2) C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c)
C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prev. de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.
3. în baza art. 182 alin. (1), (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe acelaşi
inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de schimbare fără respectarea prevederilor legale,
a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea
ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave.
În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prev. de art. 64 alin.
4. În baza art. 184 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 18 1 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea
de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe
nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele
lor, cu consecinţe deosebit de grave.
5. În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost
condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de înşelăciune cu
consecinţe deosebit de grave.
6. În baza art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea 78/2000 şi art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru participaţie improprie la săvârşirea
infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ca infracţiune în legătură directă cu infracţiunile împotriva
intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
7. În baza art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat
acelaşi inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată,
ca infracţiune în legătură directă cu infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului spre executare
pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 10 ani închisoare pe care o sporeşte la 11 (unsprezece) ani închisoare
şi 5 ani interzicerea drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., după executarea pedepsei
închisorii.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei, exercitarea drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) teza a II-a şi b C. pen.
În baza art. 88 C. pen. a fost computată din pedeapsa aplicată spre executare perioada reţinerii de 24 de ore, de la 24
aprilie 2012 la 25 aprilie 2012 (Dosar urmărire penală 11/P/2012) şi perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de
11 septembrie 2012 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menţinută arestarea preventivă a inculpatului B.I.M.
În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 998 C. civ., art. 1000 alin. (3) C.
civ. şi art. 1003 C. civ. a fost admisă acţiunea civilă formulată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi a fost
1/39
Detalii jurisprudență
obligat inculpatul B.I.M., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. & A. SPCJ SRL, prin lichidator judiciar R.I.
I.P.U.R.L. la plata următoarelor sume:
- suma de 639.387 RON (provenind din Fondul Social European), la care se adaugă dobânzi în cuantum de 6.455,25
RON - Contractul de finanţare nr. POSDRU/102/5.1/G/76183;
RON - Contractul de finanţare nr. POSDRU/102/5.1/G/76794;
RON - Contractul de finanţare nr. POSDRU/102/5.1 /G/76954;
- suma de 106.564,50 RON (provenind din Fondul Social European) - Contractul de finanţare nr.
POSDRU/100/5.1/G/76181;
- suma de 106.567 RON (provenind din Fondul Social European), actualizată cu rata inflaţiei până la data plăţii efective -
Contractul de finanţare nr. POSDRU/103/5.1/G/76955;
- suma de 106.564,50 RON (provenind din Fondul Social European), actualizată cu rata inflaţiei până la data plăţii
efective - Contractul de finanţare nr. POSDRU/103/5.1/G/76798;
- suma de 106.564,50 RON (provenind din Fondul Social European), actualizată cu rata inflaţiei până la data plăţii
efective - Contractul de finanţare nr. POSDRU/103/5.1/G/76184;
POSDRU/105/5.1/G/76186;
POSDRU/105/5.1/G/76796;
POSDRU/106/5.1/G/76187;
POSDRU/106/5.1/G/77010;.
- suma de 213.129 RON (provenind din Fondul Social European), la care se adaugă dobânda aferentă în cuantum de
7.739,25 RON - Contractul de finanţare nr. POSDRU/101/5.1/G/76182;
7.739,25 RON - Contractul de finanţare nr. POSDRU/101/5.1/G/76793;
7.739,43 RON - Contractul de finanţare nr. POSDRU/101/5.1/G/77012.
În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a menţinut măsura asigurătorie a sechestrului, dispusă prin Ordonanţa nr.
11/P/2012 emisă la data de 7 martie 2012 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia
Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara şi prin Ordonanţa nr. 39/P/2012 emisă la data de 24 septembrie
2012 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere
a Corupţiei, asupra imobilului situat în Bucureşti, str. M.V., cu nr. cadastral ....., înscris în CF nr. ..... Bucureşti, deţinut de
inculpatul B.I.M.
În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a menţinut măsura asigurătorie a sechestrului, dispusă prin Ordonanţa nr.
39/P/2012 emisă la data de 24 septembrie 2012 de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia
Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei, asupra imobilului situat în asupra imobilului situat în Bucureşti,
str. B., cu nr. cadastral ....., înscris în CF nr. ..... Bucureşti, deţinut de inculpatul B.I.M.
În baza art. 348 C. proc. pen., au fost desfiinţate înscrisurile cu caracter fals, după cum urmează:
- declaraţiile de conformitate depuse în toate cele 17 proiecte;
- declaraţiile de eligibilitate depuse în toate cele 17 proiecte;
- declaraţiile inculpatului B.I.M., în calitate de reprezentant al SC B., M. & A. SPCJ SRL, privind existenţa resurselor
administrative; declaraţiile inculpatului B.I.M. în calitate de reprezentant al SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL şi declaraţiile
numitului B.E., în calitate de împuternicit al partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL privind existenţa resurselor
administrative din data de 21 octombrie 2010, depuse în toate cele 17 proiecte;
- Contractul de prestări servicii, fără număr, încheiat în data de 29 septembrie 2010 între SC AS C.L. SRL şi SC B., M. &
A. SPCJ SRL;
- Rapoartele de activitate: nr. 1 din 30 noiembrie 2010, nr. 2 din 31 decembrie 2010, nr. 3 din 31 ianuarie 2011, nr. 4 din
28 februarie 2011 şi nr. 5 din 31 martie 2011, semnate de inculpat privind modul de prestare a serviciilor de către SC AS
C.L. SRL;
- Procesele-verbale din datele de 2 decembrie 2010, 3 ianuarie 2011, 1 februarie 2011 şi 1 martie 2011 de acceptare a
serviciilor prestate de către SC AS C.L. SRL, semnate de către inculpat;
- 42 facturi fiscale emise în derularea contractului de către SC AS C.L. SRL. către SC B., M. & A. SPCJ SRL, având
numere cuprinse între 100100 şi 100321 semnate de către inculpat;
- Contractul de prestări servicii, fără număr, încheiat în data de 27 septembrie 2010, între SC C.F.D. SRL şi SC B., M. &
A. SPCJ SRL;
- Rapoartele de activitate: nr. 1 din 3 decembrie 2010, nr. 2 din 6 ianuarie 2011, nr. 3 din 7 februarie 2011 şi nr. 4 din 7
martie 2011 semnate de către inculpat privind modul de prestare a serviciilor de către SC C.F.D. SRL;
- Procesele-verbale din datele de 2 decembrie 2010, 3 ianuarie 2011, 1 februarie 2011 şi 1 martie 2011 de acceptare a
serviciilor prestate de către SC C.F.D. SRL, semnate de către inculpat;
- 36 facturi fiscale emise în derularea contractului de către de către SC C.F.D. SRL, având numere cuprinse între 1025
şi 1136 semnate de către inculpat;
- Contractul de prestări servicii, fără număr, încheiat în data de 30 septembrie 2010 între SC O.T. SRL şi SC B., M. & A.
SPCJ SRL;
- Rapoartele de activitate nr. 1 din 7 decembrie 2010, 2 din 6 ianuarie 2011, 3 din 7 februarie 2011 şi 4 din 7 martie 2011
semnate de către inculpat, privind modul de prestare a serviciilor de către SC O.T. SRL;
- Procesele-verbale din datele de 2 decembrie 2010, 3 ianuarie 2011, 1 februarie 2011 şi 1 martie 2011 semnate de
către inculpat de acceptare a serviciilor prestate de către SC O.T. SRL;
- 83 facturi fiscale emise în derularea contractului de către de către SC O.T. SRL, având numere cuprinse între 101 şi
352, semnate de inculpat;
- Certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice: nr. 1090687 din 17 martie 2011, nr. 1091623 din 13 aprilie
2011, nr. 1089106 din 27 ianuarie 2011, nr. 1091622 din 13 aprilie 2011, nr. 1090688 din 17 martie 2011, nr. 1089107
din 27 ianuarie 2011, nr. 1091623 din 13 aprilie 2011, nr. 1090687/fără dată, nr. 1129503 din 9 februarie 2011, nr.
1091622 din 13 aprilie 2011, nr. 1090688 din 17 martie 2011, nr. 1129504 din 9 februarie 2011, nr. 1091623 din 13
aprilie 2011, nr. 1090687 din 17 martie 2011, nr. 1089106 din 27 ianuarie 2011, nr. 1090688 din 17 martie 2011, nr.
1091622 din 13 aprilie 2011 şi nr. 1089107 din 27 ianuarie 2011, depuse de inculpat în cele 3 proiecte la OIR-POSDRU
Regiunea Vest.
În baza art. 191 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente SC B. &
A. SPCJ SRL la plata sumei de 12.000 RON cheltuieli judiciare către stat. Celelalte cheltuieli judiciare rămân în sarcina
2/39
statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a evaluat situaţia de fapt şi probatoriul administrat în cinci cauze
penale, ce au făcut, iniţial, obiectul unor dosare distincte, înregistrate pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală
(respectiv Dosarul de bază nr. 39/P/2012 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie), cât şi pe rolul Judecătoriei Sectorului 3
Bucureşti (este cazul Dosarelor nr. 11/P/2012, 317/P/2012, 315/P/2012 şi 15/P/2012 întocmite de aceeaşi direcţie).
Toate aceste patru dosare au fost reunite cauzei aflate în curs de judecată pe rolul Tribunalului Bucureşti, prin
încheierile succesive din datele de 18 decembrie 2012, 28 februarie 2013, 15 martie 2013 şi 17 aprilie 2013,
constatându-se incidenţa cazului de indivizibilitate prevăzut de art. 33 lit. c) C. proc. pen. şi aplicându-se corespunzător
dispoziţiile art. 36 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 37 alin. (3) C. proc. pen.
1. În fapt, s-a reţinut că la data de 01 septembrie 2010, SC B., M. şi A. SPCJ SRL, reprezentată legal de inculpatul
B.I.M., a depus on-line Cererea de finanţare denumită în termenii specifici proiectului „Dosarul meu" împreună cu cele 7
anexe obligatorii, pentru proiectul cu titlul „Sprijin pentru şomerii din regiunea Sud-Vest Oltenia în vederea integrării pe
piaţa muncii prin servicii de formare profesională şi de consultanţă şi asistenţă pentru angajare sau deschiderea
propriilor afaceri", cu număr de identificare POSDRU/102/5.1/76183, care a fost înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea
Sud-Vest Oltenia, proiect ce urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL, societate controlată în
fapt tot de inculpatul B.I.M.
Obiectivul proiectului a fost acela de integrare pe piaţa muncii a şomerilor şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă, implicarea în programe de formare profesională, furnizarea serviciilor de informare, orientare şi consiliere pentru
participarea pe piaţa muncii a 300 de persoane, iar obiectivul concret presupunea angajarea a 70 de persoane şi
crearea a 100 de noi întreprinderi.
În susţinerea cererii de finanţare, inculpatul B.I.M. a prezentat autorităţii contractante mai multe înscrisuri şi declaraţii
privind eligibilitatea societăţii beneficiare şi a partenerului:
- Acordul de parteneriat nr. 203 din 27 august 2010, încheiat între beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL, în calitatea de
lider, reprezentată de inculpatul B.I.M., şi partenerul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, societate reprezentată de fratele
inculpatului, directorul executiv B.E. Indicarea SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL ca partener în derularea proiectului avea
ca scop îndeplinirea de către beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL a condiţiilor impuse de autoritatea contractantă în
ceea ce priveşte capacitatea administrativă. Partenerul ar fi urmat să realizeze o parte din activităţile ce trebuiau
îndeplinite de beneficiar pentru realizarea obiectivului proiectului.
Ulterior s-a constatat că societatea indicată ca partener era administrată, conform documentaţiei transmise de Oficiul
Registrului Comerţului, tot de către inculpatul B.I.M.
Astfel, conform Adresei nr. 15781 din 9 martie 2012 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, martorul B.E. (fratele
inculpatului B.I.M.) a fost angajat în cadrul SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL în funcţia de director executiv pe perioadă
determinată începând cu data de 19 noiembrie 2010, neavând nicio calitate în cadrul societăţii la data semnării acordului
de parteneriat.
- Declaraţie de conformitate nr. 239 din 3 septembrie 2010, prin care inculpatul B.I.M. atesta, în mod nereal, că
informaţiile incluse în documentele anexate cererii de finanţare sunt corecte;
- Declaraţie de eligibilitate 241 din 3 septembrie 2010, prin care inculpatul a declarat, în mod inexact, că se încadrează
din punct de vedere al obligaţiilor de plată restante la bugetele publice, respectiv că obligaţiile de plată nete, atât pentru
solicitant, cât şi pentru partener, nu depăşesc 1/12 din totalul obligaţiilor datorate în ultimele 12 luni;
- Declaraţia inculpatului B.I.M. din data de 12 octombrie 2010 privind existenţa resurselor administrative, prin care
atesta, în mod nereal, faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL a avut până la 79
de angajaţi.
Sub acest aspect, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, a comunicat că
în realitate societatea a avut un număr mai mic de angajaţi, respectiv un singur angajat, în persoana inculpatului, în
perioada 2007 - 2009 şi 20 de angajaţi în anul 2010.
- Declaraţia inculpatului B.I.M. din data de 12 octombrie 2010 şi declaraţia numitului B.E., în calitate de împuternicit al
partenerului SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL privind existenţa resurselor administrative din data de 21 octombrie 2010
prin care atesta, în mod nereal, faptul că, în perioada 2009 - 2010, societatea a avut până la 9 angajaţi.
Şi în acest caz, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, că
societatea avea în anul 2010 doar doi angajaţi.
Ca urmare a obiecţiunilor OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia (prin Adresa nr. 4835 din 19 octombrie 2010), în sensul că
inculpatul B.I.M. nu putea semna declaraţii atât în numele solicitantului, cât şi al partenerului, inculpatul a depus la
dosarul de finanţare decizia privind împuternicirea martorului B.E. de a semna documente în numele SC B. & A.
S.C.F.S. SCFS SRL De asemenea, inculpatul a ataşat cererii de finanţare declaraţia martorului B.E., în calitate de
împuternicit al societăţii, prin care se preluau datele false din declaraţia anterioară a inculpatului cu privire la numărul
angajaţilor. Cu privire la această declaraţie, aşa cum s-a arătat anterior, din evidenţele Inspectoratului Teritorial de
Muncă a rezultat că societatea nu avea decât 2 angajaţi.
- Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 164361 din data de 8 octombrie 2010, fals, privind SC B. şi
A. S.C.F.S. SCFS SRL ce figura ca fiind emis de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti şi prin care s-a
atestat în mod nereal că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 octombrie 2010.
Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a comunicat, prin Adresele nr. 368508 din 11 mai 2012 şi nr. 368666
din 14 mai 2012, că nu a emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea Contractantă şi, mai mult, a
precizat că în anul 2010 SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale.
Totodată, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a arătat că la data de 7 octombrie 2010, SC B. şi A.
S.C.F.S. SCFS SRL avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 99.813 RON.
- Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 164362 din data de 8 octombrie 2010, fals, privind
partenerul SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figura ca fiind emis de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3
Bucureşti, prin care se atesta că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 octombrie
2010.
Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a comunicat, prin Adresele nr. 368508 din 11 mai 2012 şi nr. 368666
din 14 mai 2012, că nu a emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea Contractantă, mai mult,
precizând că anul 2010 SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale.
Totodată, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a arătat că la data de 7 octombrie 2010, SC B. şi A.
S.C.F.S. SCFS SRL avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 7.871 RON.
- Adeverinţa nr. 58923 din 22 octombrie 2010, falsă, ce figura ca fiind emisă de către Inspectoratul Teritorial de Muncă
Bucureşti, prin care s-a atestat în mod nereal că, în luna octombrie 2010, SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL a înregistrat
79 de contracte individuale de muncă.
Sub acest aspect, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr. 28289 din 2 mai 2012, că
adeverinţa anterior menţionată nu a fost emisă de această instituţie şi, mai mult, că sus-menţionata societate nu a
solicitat eliberarea unor astfel de adeverinţe. Prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, Inspectoratul Teritorial de Muncă
Bucureşti a comunicat că în anul 2010 SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL a înregistrat 20 angajaţi.
Bucureşti, prin care se atesta în mod nereal că partenerul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL avea înregistrate 9 contracte
individuale de muncă în luna octombrie 2010.
adeverinţa anterior menţionată nu a fost emisă de această instituţie şi, mai mult, că sus-menţionata societate nu a
solicitat eliberarea unor astfel de adeverinţe. Prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, Inspectoratul Teritorial de Muncă
Bucureşti a comunicat că în anul 2010 SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL a înregistrat 2 angajaţi, mult sub numărul de
3/39
angajaţi care ar fi determinat eligibilitatea societăţii.
În cadrul evaluării cererii de finanţare şi a documentaţiei depuse, cei doi experţi evaluatori desemnaţi de către OIR-
POSDRU Sud-Vest Oltenia au acordat punctaje diferite, dintre care unul sub minimul de 65 de puncte necesar aprobării
cererii, împrejurare în care cererea a fost reevaluată, obţinând în faza secundară aprobarea condiţionată a finanţării. S-a
atras atenţia asupra faptului că solicitantul trebuie să justifice în etapa de contractare modalităţile concrete de recrutare
a membrilor grupului ţintă, corelarea indicatorilor proiectului cu rezultatele propuse, alocarea resurselor pentru fiecare
activitate etc. Din rapoartele de evaluare a rezultat că acordarea punctajului şi aprobarea finanţării au fost în strictă
legătură cu îndeplinirea de către solicitant a criteriilor de eligibilitate ale proiectului şi ale solicitantului.
Conform „Anexei 2" la cererea de finanţare, pentru realizarea obiectivelor proiectului, au fost desemnaţi, printre alţii, ca
membri ai echipei de management: B.I.M. - manager proiect; V.A.I. - responsabil financiar, A.C. - consilier juridic, N.A. -
executive manager, B.R.I. - expert pe termen lung, achiziţii publice, Ş.M.I. - expert pe termen lung, monitorizare
evaluare, P.I. - expert pe termen lung, asistent proiect, S.A.M. - expert pe termen lung, expert asistenţă în
antreprenoriat, V.M. - expert pe termen lung, expert asistenţă în antreprenoriat.
În baza înscrisurilor anterior menţionate false şi inexacte, în data de 26 octombrie 2010, SC B., M. & A. SPCJ SRL,
reprezentată de inculpatul B.I.M. a încheiat cu Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial
„Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013" Regiunea Sud-Vest Oltenia contractul de finanţare
POSDRU/102/5.1/76183, în baza căruia a obţinut finanţare nerambursabilă din Fondul Social European.
La data de 12 noiembrie 2010, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia cererea de prefinanţare a
proiectului, în cuantum de 30% din valoarea totală, respectiv 639.387 RON, provenind din fonduri europene
nerambursabile. Suma de 639.387 RON a fost virată la data de 2 decembrie 2010 în contul societăţii beneficiare deschis
la ING Bank N.V. Sucursala Bucureşti.
Din totalul sumei de 639.387 RON reprezentând prefinanţarea proiectului, inculpatul B.I.M. a virat în contul partenerului
SC B. & A. S.C.F.S. SCFS S.R.L suma de 191.816,10 RON.
S-a precizat, însă, că inculpatul B.I.M. a fost singura persoană autorizată să dispună de sumele din conturile de proiect
ale beneficiarului şi ale partenerului deschise la ING B. NV Amsterdam Sucursala Bucureşti. Această instituţie a
comunicat, prin Adresa nr. CM/RT/1519 din data de 6 iunie 2012, că nu au fost mandatate alte persoane în afara
inculpatului care să dispună de sumele din conturile societăţilor.
Finanţarea nerambursabilă acordată societăţii a fost utilizată de inculpat, în principal, pentru plata salariilor pe lunile
noiembrie 2010 - aprilie 2011, în cuantum de 126.000 RON, precum şi pentru efectuarea unor plăti către prestatorii de
servicii.
În urma verificărilor efectuate cu privire la aceste din urmă plăti, s-a constatat că SC B., M. & A. SPCJ S.R.L. nu a
încheiat contracte de prestări servicii reale.
Astfel, deşi inculpatul B.I.M. a efectuat ridicări în numerar cu justificarea unor plăti către aşa zişii prestatori de servicii,
respectiv SC AS C.L. SRL. - suma de 21.541,88 RON, SC C.F.D. SRL- suma de 66.625,82 RON şi SC O.T. SRL - suma
de 33.625,82 RON, în realitate, SC B., M. & A. SPCJ SRL nu a avut o relaţie contractuală reală cu aceste societăţi,
astfel că plăţile nu au avut o justificare legală.
Administratorii societăţilor aşa-zis prestatoare de servicii, martorii I.Ş., M.T.F. şi D.O. au declarat că nu au încheiat
contracte de prestări servicii cu SC B., M. & A. SPCJ SRL, nu au emis facturi sau chitanţe fiscale acestei societăţi şi,
implicit, nu au primit sume de bani de la reprezentanţii societăţii, mai mult, arătând că societăţile ai căror administratori
erau nu mai desfăşurau activităţi de cel puţin un an, aspect care rezultă şi din balanţe şi bilanţuri care au fost date pe 0.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică de natură financiar-contabilă întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei
Naţionale Anticorupţie a stabilit, de asemenea, că din suma de 191.816,10 RON transferată de inculpat în contul
partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL acesta a efectuat plăţi prin virament bancar în cuantum de 5.661 RON către
bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale şi plăţi de 1.730,63 RON reprezentând taxe şi comisioane bancare.
Restul sumei virate în contul acestei societăţi, respectiv 184.823 RON, a fost retrasă în numerar de către inculpatul
B.I.M., cu justificarea plăţi de salarii în cuantum de aproximativ 12.000 RON şi plăţi către SC AS C.L. SRL - 37.826,29
RON; SC I.B. SRL - 92.233,90 RON, precum şi SC S.I. 2004 SRL - 42.158,77 RON.
Prin verificările efectuate s-a stabilit că ridicările în numerar realizate de inculpatul B.I.M. privind efectuarea unor plăţi
către cei trei prestatori de servicii anterior menţionaţi nu aveau o justificare, în condiţiile în care respectivele societăţi nu
au avut o relaţie contractuală cu SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL şi nu au prestat serviciile invocate de inculpat pentru a
ridica banii în numerar din contul proiectului.
Administratorii SC AS C.L. SRL, SC I.B. SRL şi SC S.I. 2004 SRL, martorii I.Ş., P.I., respectiv N.A., au declarat că nu au
prestat servicii către nicio societate şi, implicit, nici către SC B., M. & A. SPCJ SRL sau SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL
şi nu au emis facturi fiscale sau chitanţe, societăţile nu au mai desfăşurat activităţi de cel puţin un an în urmă.
S-a stabilit, astfel, că inculpatul B.I.M. a schimbat destinaţia fondurilor europene nerambursabile în cuantum de
298.311,96 RON acordate pentru realizarea obiectivelor Proiectului POSDRU/102/5.1/76183, suma fiind ridicată de
inculpat în numerar cu justificarea unor plăţi către societăţi ce nu se aflau în relaţii contractuale nici cu beneficiarul
finanţării, şi nici cu partenerul acestuia.
La data de 1 iunie 2011, inculpatul B.I.M. a depus cererea de rambursare nr. 1, în valoare de 329.353,42 RON. Ca
urmare a alertei de neregulă înregistrată la OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia în data de 23 iunie 2011, s-au efectuat
verificări privind implementarea proiectului POSDRU/102/5.1/G/76183, întocmindu-se Procesul-verbal de constatare nr.
6694 din 25 octombrie 2011.
Echipa de control a fost formată din martorii B.P. - ofiţer antifraudă şi nereguli şi C.M. - ofiţer compartimentul financiar
contabil din cadrul OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia.
Martorii B.P. şi C.M., atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, au precizat că toate
documentele financiar contabile solicitate, atât pentru beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL, cât şi pentru partenerul SC
B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, le-au fost puse la dispoziţie de către inculpatul B.I.M., aceştia precizând neregulile care au
şi condus la rezilierea contractului de finanţare.
Conform Procesului-verbal de constatare nr. 6694 din 25 octombrie 2011, au fost constatate mai multe nereguli care au
determinat, de altfel, rezilierea contractului de finanţare:
- plăţi excesive şi nejustificate prin registrul de casă pentru beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL şi partenerul SC B. &
A. S.C.F.S. SCFS SRL;
- declaraţia falsă a beneficiarului, prezentată la contractare, privind existenţa resurselor administrative, respectiv a
angajaţilor societăţii;
- suspiciuni cu privire la documentele ce figurau ca fiind emise de Inspectoratul Teritorial de Muncă şi în ceea ce priveşte
folosirea finanţărilor;
- achitarea prin registrul de casă către diverşi furnizori a unor sume mari de bani care nu au legătură cu proiectele
finanţate din fonduri europene
- împrejurarea că, la momentul semnării contractului de finanţare cu OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia, inculpatul avea
cunoştinţă de faptul că schimbase acţionariatul partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, introducând în aceeaşi zi
un nou acţionar, o societate de tip „off-shore", Management People Ltd, cu sediul în Republica Seychelles;
Având în vedere concluziile Procesului-verbal de constatare nr. 6694 din 25 octombrie 2010 întocmit de către
Compartimentul Antifraudă şi Nereguli, OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia a decis rezilierea contractului de finanţare
POSDRU/102/5.1/G/76183, aducând la cunoştinţa beneficiarului decizia prin Adresa nr. 7325 din 16 noiembrie 2011.
Aceleaşi aspecte au fost reţinute şi în concluziile verificărilor privind derularea proiectului POSDRU/102/5.1/G/76183
efectuate de Departamentul pentru Lupta Antifraudă, astfel cum rezultă din Nota de control nr. 7/298/2012
4/39
2. La data de 2 septembrie 2010, SC B., M. şi A. SPCJ SRL, reprezentată legal de inculpatul B.I.M., a depus on-line,
Cererea de finanţare împreună cu cele 7 anexe obligatorii, pentru proiectul cu titlul „Sprijin pentru şomerii din regiunea
Sud-Vest Oltenia în vederea integrării pe piaţa muncii", cu număr de identificare POSDRU/102/5.1/76794, care a fost
înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia, proiect care urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. şi A.
S.C.F.S. SCFS SRL, societate controlată, în fapt, tot de inculpatul B.I.M.
Obiectivul general al proiectului a constat în integrarea pe piaţa muncii a şomerilor şi a persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă, implicarea în programe de formare profesională, furnizarea serviciilor de informare, orientare şi
consiliere pentru participarea pe piaţa muncii a 300 de persoane, iar obiectivul concret presupunea angajarea a 70 de
persoane şi crearea a 100 de noi întreprinderi.
În susţinerea cererii de finanţare, inculpatul B.I.M. a prezentat Autorităţii Contractante mai multe înscrisuri şi declaraţii
inculpatului, directorul executiv B.E.. Indicarea SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL ca partener în derularea proiectului avea
ca scop îndeplinirea de către beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL a condiţiilor impuse de autoritatea contractantă în
ceea ce priveşte capacitatea administrativă. Partenerul ar fi urmat să realizeze o parte din activităţile ce trebuiau
îndeplinite de beneficiar pentru realizarea obiectivului proiectului.
inculpatului B.I.M.) a fost angajat în cadrul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL în funcţia de director executiv pe perioadă
de parteneriat.
- Declaraţie de conformitate nr. 287 din data de 3 septembrie 2010, prin care inculpatul B.I.M. a atestat, în mod nereal,
că informaţiile incluse în documentele anexate cererii de finanţare sunt corecte;
- Declaraţie de eligibilitate nr. 289 din data de 3 septembrie 2010, prin care inculpatul a declarat, în mod inexact, că se
încadrează din punct de vedere al obligaţiilor de plată restante la bugetele publice, respectiv că obligaţiile de plată nete,
atât pentru solicitant, cât şi pentru partener, nu depăşesc 1/12 din totalul obligaţiilor datorate în ultimele 12 luni;
- Declaraţia inculpatului B.I.M. din 12 octombrie 2010 privind existenţa resurselor administrative, prin care a atestat, în
mod nereal, faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL a avut până la 79 de angajaţi.
Sub acest aspect, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, a comunicat că
în realitate societatea a avut un număr mai mic de angajaţi, respectiv un singur angajat, în persoana inculpatului, în
- Declaraţia inculpatului B.I.M. din 12 octombrie 2010, în calitate de reprezentant al partenerului SC B. & A. S.C.F.S.
SCFS SRL privind existenţa resurselor administrative prin care atesta, în mod nereal, faptul că, în perioada 2009 - 2010,
societatea a avut până la 9 angajaţi.
Şi în acest caz, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, că
societatea avea în anul 2010 doar 2 angajaţi.
Urmare a obiecţiunilor OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia (prin Adresa nr. 4835 din 19 octombrie 2010), în sensul că
S.C.F.S. SCFS SRL. De asemenea, inculpatul a ataşat cererii de finanţare declaraţia martorului B.E., în calitate de
angajaţilor.
- Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 164361 din 8 octombrie 2010, fals, privind pe SC B., M. & A.
SPCJ SRL, ce figura ca fiind emis de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 şi prin care se atesta, în mod nereal, că
societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 octombrie 2010.
Prin Adresele nr. 368508 din data de 11 mai 2012 şi nr. 368666 din data de 14 mai 2012, Administraţia Finanţelor
Publice Sector 3 Bucureşti a comunicat că nu a emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea
Contractantă. Mai mult, s-a precizat că în anul 2010 SC B., M. & A. SPCJ SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de
certificate fiscale, iar la data 7 octombrie 2010 de avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 99.813 RON.
- Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 164362 din 8 octombrie 2010, fals, privind partenerul SC B.
& A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figura ca fiind emis de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti, prin care se
atesta că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 octombrie 2010.
Şi în acest caz, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a comunicat, prin Adresele nr. 368508 din 11 mai
2012 şi nr. 368666 din 14 mai 2012, că nu a emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea
Contractantă, mai mult, precizând că în anul 2010 SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea
de certificate fiscale, iar la data de 7 octombrie 2010 avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 7.871 RON.
Bucureşti, prin care s-a atestat, în mod nereal, faptul că, în luna octombrie 2010, SC B., M. & A. SPCJ SRL a înregistrat
79 de contracte individuale de muncă.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr. 28289 din 2 mai 2012, că adeverinţa anterior
menţionată nu a fost emisă de această instituţie şi, mai mult, că societatea respectivă nu a solicitat eliberarea unor astfel
de adeverinţe. Prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat că în
anul 2010 SC B., M. & A. SPCJ SRL a înregistrat 20 angajaţi.
Bucureşti prin care a atestat, în mod nereal, că în luna octombrie 2010, partenerul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL a
înregistrat 9 contracte individuale de muncă. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr.
15781 din 9 martie 2012, că în anul 2010 această societate a înregistrat 2 angajaţi, mult sub numărul de angajaţi care ar
fi determinat eligibilitatea societăţii.
Cu ocazia evaluării cererii de finanţare şi a documentaţiei depuse, cei doi experţi evaluatori desemnaţi de către OIR-
a membrilor grupului ţintă, corelarea indicatorilor proiectului cu rezultatele propuse, alocarea resurselor pentru fiecare
membri ai echipei de management: B.I.M. - manager proiect; V.A.I. - responsabil financiar, D.D.F. - consilier juridic, B.E.
- executive manager, B.R.I. - expert pe termen lung, achiziţii publice, Ş.M.I. - expert pe termen lung, monitorizare
evaluare, P.I. - expert pe termen lung, asistent proiect, S.R.M. - expert pe termen lung, expert asistenţă în
antreprenoriat, S.M. - expert pe termen lung, expert asistenţă în antreprenoriat.
„Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013" Regiunea Sud-Vest Oltenia contractul de finanţare
POSDRU/102/5.1/76794 în baza căruia a obţinut finanţarea nerambursabilă din Fondul Social European.
La data de 12 noiembrie 2010, inculpatul B.I.M., în calitate de reprezentant al SC B., M. & A. SPCJ SRL, a depus la
5/39
OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia cererea de prefinanţare a proiectului, în cuantum de 30% din valoarea totală, respectiv
639.387 RON, provenind din fonduri europene nerambursabile - Fondul Social European. Suma de 639.387 RON a fost
virată la data de 3 decembrie 2010 în contul societăţii beneficiare deschis la ING B. N.V. Sucursala Bucureşti.
Din această sumă, inculpatul B.I.M. a virat 155.755 RON în contul partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL.
Raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a stabilit că, din totalul sumei
alocate beneficiarului SC B., M. & A. SPCJ SRL, respectiv 639.387 RON, inculpatul B.I.M. a realizat ridicări în numerar
din contul proiectului în cuantum de 219.472 RON .
Suma ridicată în numerar de inculpat a fost utilizată de acesta, în principal, pentru plata salariilor pe lunile noiembrie
2010 - martie 2011, în cuantum de 114.342 RON, precum şi pentru efectuarea unor plăţi către prestatorii de servicii.
În urma verificărilor efectuate cu privire la aceste din urmă plăţi, s-a constatat că SC B., M. & A. SPCJ SRL nu a încheiat
contracte de prestări servicii reale.
Astfel, deşi inculpatul B.I.M. a efectuat ridicări în numerar cu justificarea unor plăţi către aşa zişii prestatori de servicii SC
AS C.L. SRL - suma de 21.153 RON, SC C.F.D. SRL- suma de 28.163,96 RON şi SC O.T. SRL - suma de 50.808,64
RON, în realitate, SC B., M. & A. SPCJ SRL nu a avut o relaţie contractuală reală cu aceste societăţi, astfel că plăţile nu
au avut o justificare legală. Administratorii respectivelor societăţi au declarat că nu au încheiat contracte de prestări
servicii cu societatea menţionată, nu au emis facturi sau chitanţe fiscale în relaţiile cu această societate şi, implicit, nu au
primit sume de bani de la reprezentanţii societăţii. Mai mult, aceştia au arătat că societăţile ai căror administratori erau
nu mai desfăşurau activităţi de cel puţin un an, aspect ce a rezultat şi din balanţele şi bilanţurile contabile care au fost
date pe 0.
În ceea ce priveşte modul de utilizare a sumei de 155.755 RON, virată de inculpatul B.I.M. în contul partenerului SC B. &
A. S.C.F.S. SCFS SRL, cercetările au stabilit că, exceptând plăţile efectuate prin virament bancar pentru plata datoriilor
la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale aferente proiectului, în cuantum de 8.251 RON, precum şi plata unor
taxe şi comisioane bancare, în cuantum de 1.330,99 RON, restul sumei, respectiv 146.475 RON, a fost retrasă de
inculpat în numerar.
Raportul de constatare întocmit de către specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a detaliat utilizarea
sumelor ridicate în numerar, stabilindu-se efectuarea de plăţi pentru salarii pe lunile noiembrie 2010 - martie 2011,
respectiv 19.214 RON şi către trei aşa zişi prestatori de servicii: SC AS C.L. SRL, SC S.I. 2004 SRL şi SC I.B. SRL.
Din cercetări a rezultat că inculpatul B.I.M. a folosit în alte scopuri decât cele stabilite în proiect suma de 126.130,80
RON, care a fost ridicată în numerar cu justificarea efectuării unor plăţi către SC AS C.L. SRL - suma de 25.245,50
RON, SC S.I. 2004 SRL - suma de 33.676 RON şi SC I.B. SRL - suma de 67.209,30 RON, în condiţiile în care SC B. &
A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a avut o relaţie contractuală reală cu aceste societăţi.
Astfel fiind, inculpatul B.I.M. a schimbat în mod ilegal destinaţia fondurilor europene nerambursabile în cuantum de
226.256,40 RON obţinute ca prefinanţare în implementarea proiectului POSDRU/102/5.1/76794.
La data de 1 iunie 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia cererea de rambursare nr. 1, în
valoare de 318.840,56 RON. Urmare alertei de neregulă înregistrată la OIR-POSDRU Sud - Vest Oltenia în data de 23
iunie 2011, s-au efectuat verificări în implementarea proiectului POSDRU/102/5.1/G/76794, întocmindu-se Procesul-
verbal de constatare nr. 6695 din 25 octombrie 2011.
POSDRU/102/5.1/G/76794.
Aceste nereguli au fost reţinute şi în concluziile verificărilor efectuate de Departamentul pentru Lupta Antifraudă privind
derularea proiectului POSDRU/102/5.1/G/76794.
Cererea de finanţare împreună cu cele 7 anexe obligatorii, pentru proiectul cu titlul „Asistenţă şi suport pentru şomerii din
regiunea Sud-Vest Oltenia în vederea integrării pe piaţa muncii", cu număr de identificare POSDRU/102/5.1/76954, care
a fost înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia, proiect care urma să fie derulat în parteneriat cu SC B.
şi A. S.C.F.S. SCFS SRL, societate care în fapt este controlată tot de inculpatul B.I.M.
inculpatului, directorul executiv B.E. Indicarea SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL ca partener în derularea proiectului avea
ca scop îndeplinirea de către beneficiar a condiţiilor impuse de autoritatea contractantă în ceea ce priveşte capacitatea
administrativă, partenerul urmând a realiza o parte din activităţile ce trebuiau îndeplinite de beneficiar pentru realizarea
obiectivului proiectului.
Ulterior, s-a constatat că societatea indicată ca partener era administrată, conform documentaţiei transmise de Oficiul
inculpatului B.I.M.) a fost angajat în cadrul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL în funcţia de director executiv pe perioadă
de parteneriat.
- Declaraţie de conformitate nr. 323 din data de 3 septembrie 2010, prin care inculpatul B.I.M. atesta, în mod nereal, că
- Declaraţie de eligibilitate nr. 325 din data de 3 septembrie 2010, prin care inculpatul a declarat, în mod inexact, că se
- Declaraţia inculpatului B.I.M. din data de 12 octombrie 2010 privind existenţa resurselor administrative, prin care
atesta, în mod inexact, faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ S.R.L. a avut până la 79 de
angajaţi.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, a comunicat că în realitate
societatea a avut un număr mai mic de angajaţi, respectiv un singur angajat, în persoana inculpatului, în perioada 2007 -
2009 şi 20 de angajaţi în anul 2010.
- Declaraţia inculpatului B.I.M. din 12 octombrie 2010, în calitate de reprezentant al partenerului SC B. & A. S.C.F.S.
SCFS SRL privind existenţa resurselor administrative, prin care atesta, în mod inexact, faptul că, în perioada 2009 -
2010, societatea a avut până la 9 angajaţi. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr.
15781 din 9 martie 2012, că societatea avea în anul 2010 doar doi angajaţi.
Urmare a obiecţiunilor OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia (prin Adresa nr. 4835 din 19 octombrie 2010), în sensul că
S.C.F.S. SCFS SRL. De asemenea, inculpatul a ataşat cererii de finanţare declaraţia martorului B.E., în calitate de
angajaţilor.
6/39
SPCJ S.R.L, ce figura ca fiind emis de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 şi prin care s-a atestat în mod nereal că
societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 octombrie 2010.
Prin Adresele nr. 368508 din data de 11 mai 2012 şi nr. 368666 din data de 14 mai 2012, Administraţia Finanţelor
Publice Sector 3 Bucureşti a comunicat că nu a emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea
Contractantă. Mai mult, s-a precizat că în anul 2010 SC B., M. & A. SPCJ SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de
certificate fiscale, iar la data de 7 octombrie 2010, avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 99.813 RON.
- Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 164362 din 8 octombrie 2010, fals, privind partenerul SC B.
& A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figura ca fiind emis de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti, prin care s-a
atestat că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 octombrie 2010.
Prin Adresele nr. 368508 din 11 mai 2012 şi nr. 368666 din 14 mai 2012, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3
Bucureşti a comunicat că nu a emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea Contractantă. S-a mai
precizat că în anul 2010 SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar
la data de 7 octombrie 2010, avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 7.871 RON.
Bucureşti, prin care s-a atestat, în mod nereal, faptul că, în luna octombrie 2010, SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL a
înregistrat 79 de contracte individuale de muncă.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr. 28289 din 2 mai 2012, că adeverinţa anterior
menţionată nu a fost emisă de această instituţie şi, mai mult, că societatea respectivă nu a solicitat eliberarea unor astfel
de adeverinţe. Prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat că în
anul 2010 SC B., M. & A. SPCJ SRL a înregistrat 20 angajaţi.
Bucureşti prin care s-a atestat, în mod nereal, faptul că în luna octombrie 2010, partenerul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS
SRL a înregistrat 9 contracte individuale de muncă. Prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, Inspectoratul Teritorial de
Muncă Bucureşti a comunicat că, în anul 2010, această societate a înregistrat 2 angajaţi, mult sub numărul de angajaţi
care ar fi determinat eligibilitatea societăţii.
Cu ocazia evaluării cererii de finanţare şi a documentaţiei depuse, cei doi experţi evaluatori desemnaţi de către OIR-
a membrilor grupului. ţintă, corelarea indicatorilor proiectului cu rezultatele propuse, alocarea resurselor pentru fiecare
membri ai echipei de management: N.A. - manager proiect; B.S. - responsabil financiar, C.O.R. - consilier juridic, B.E. -
executive manager, B.R.I. - expert pe termen lung, achiziţii publice, Ş.M.I. - expert pe termen lung, monitorizare
evaluare, P.I. - expert pe termen lung, asistent proiect, P.C.A. - expert pe termen lung, expert asistenţă în antreprenoriat,
V.M. - expert pe termen lung, expert asistenţă în antreprenoriat.
„Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013" Regiunea Sud-Vest Oltenia contractul de finanţare
POSDRU/102/5.1/76954. Contractul avea ca obiect acordarea de către Autoritatea Contractantă a unei finanţări
nerambursabile din Fondul Social European în cuantum de 1.842.543,43 RON.
La data de 12 noiembrie 2010, inculpatul B.I.M., în calitate de reprezentant al SC B., M. & A. SPCJ SRL, a depus la
OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia cererea de prefinanţare a proiectului, în cuantum de 30% din valoarea totală, respectiv
639.402 RON, provenind din fonduri europene nerambursabile - Fondul Social European. Suma de 639.402 RON a fost
virată la data de 3 decembrie 2010 în contul societăţii beneficiare deschis la ING B. N.V. Sucursala Bucureşti.
Din această sumă, inculpatul B.I.M. a virat 155.761 RON în contul partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL.
Raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a stabilit că din totalul sumei
alocate beneficiarului, inculpatul B.I.M. a realizat ridicări în numerar din contul proiectului în cuantum de 219.472 RON.
Suma ridicată în numerar de inculpat a fost utilizată de acesta, în principal, pentru plata salariilor pe lunile noiembrie
2010 - iulie 2011, în cuantum de aproximativ 117.000 RON, precum şi pentru efectuarea unor plăţi către prestatori de
servicii.
În urma verificărilor efectuate cu privire la aceste din urmă plăţi, s-a constatat că SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a
încheiat contracte de prestări servicii reale.
Astfel, deşi inculpatul B.I.M. a efectuat ridicări în numerar cu justificarea unor plăţi către aşa zişii prestatori de servicii SC
AS C.L. SRL - suma de 37.589,47 RON, SC C.F.D. SRL- suma de 28.163,96 RON şi SC O.T. SRL - suma de 97.574,90
RON, în realitate, SC B., M. & A. SPCJ SRL nu a avut o relaţie contractuală reală cu aceste societăţi, astfel că plăţile nu
au avut o justificare legală. Aşa cum s-a arătat anterior, administratorii respectivelor societăţi au declarat că nu au
încheiat contracte de prestări servicii cu societatea, nu au emis facturi sau chitanţe fiscale în relaţiile cu această
societate şi, implicit, nu au primit sume de bani de la reprezentanţii societăţii. Mai mult, aceştia au arătat că societăţile ai
căror administratori erau nu mai desfăşurau activităţi de cel puţin un an, aspect ce a rezultat şi din balanţele şi bilanţurile
contabile care au fost date pe 0.
În ceea ce priveşte modul de utilizare a sumei de 155.761 RON, virate de inculpatul B.I.M. în contul partenerului SC B. &
A. S.C.F.S. SCFS SRL, cercetările au stabilit că, exceptând plăţile efectuate prin virament bancar pentru plata datoriilor
la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale aferente proiectului, în cuantum de 8.251 RON, precum şi plata unor
taxe şi comisioane bancare, în cuantum de 1.330,26 RON, restul sumei, respectiv 146.397 RON a fost retrasă în
numerar de inculpatul B.I.M.
Raportul de constatare întocmit de către specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a detaliat utilizarea
sumelor ridicate în numerar, stabilindu-se efectuarea de plăţi pentru salarii pe lunile noiembrie 2010 - martie 2011,
respectiv 21.836 RON şi către trei aşa zişi prestatori de servicii: SC AS C.L. SRL, SC S.I. 2004 SRL şi SC I.B. SRL.
Inculpatul B.I.M. a folosit în alte scopuri decât cele stabilite în proiect, suma de 126.130,80 RON, care a fost ridicată în
numerar cu justificarea efectuării unor plăţi către SC AS C.L. SRL - suma de 24.575,49 RON, SC S.I. 2004 SRL - suma
de 33.676 RON şi SC I.B. SRL - suma de 66.274,50 RON, în condiţiile în care SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a avut
o relaţie contractuală reală cu aceste societăţi, schimbând, astfel, în mod ilegal, destinaţia fondurilor europene
nerambursabile în cuantum de 293.315,99 RON obţinute ca prefinanţare în implementarea proiectului
POSDRU/102/5.1/76954.
La data de 1 iunie 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia Cererea de rambursare nr. 1, în
valoare de 302.411,13 RON. Urmare a alertei de neregulă înregistrată la OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia în data de 23
iunie 2011, s-au efectuat verificări în implementarea proiectului POSDRU/102/5.1/G/76954, întocmindu-se Procesul-
verbal de constatare nr. 6658 din 24 octombrie 2011.
POSDRU/102/5.1/G/76954.
derularea proiectului POSDRU/102/5.1/G/76954, astfel cum a rezultat din Nota de control nr. 7/299/2012.
În derularea celor trei contracte anterior menţionate, inculpatul B.I.M. a ridicat în numerar suma de 924.448,85 RON din
conturile de proiect ale SC B., M. & A. SPCJ SRL şi ale partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, cu justificarea
7/39
efectuării unor plăţi către mai multe societăţi comerciale cu care cele două societăţi ar fi avut relaţii comerciale. însă, în
urma cercetărilor s-a stabilit că această justificare este fictivă, SC B., M. & A. SPCJ SRL şi SC B. & A. S.C.F.S. SCFS
SRL neavând vreo relaţie comercială cu acele societăţi.
Astfel, inculpatul B.I.M. a justificat utilizarea prefinanţării prin prezentarea la Autorităţile Contractante a unor documente
false, semnate de către acesta, care atestau în mod nereal prestarea serviciilor de către societăţile comerciale SC AS
C.L. SRL., SC C.F.D. SRL şi SC O.T. SRL Sumele de bani provenite din finanţările europene nerambursabile au fost
ridicate în numerar de inculpatul B.I.M., singurul împuternicit pe conturile de proiecte.
În ceea ce priveşte aşa zisa relaţie contractuală a SC B., M. & A. SPCJ SRL cu SC AS C.L. SRL s-au prezentat de către
inculpat în copii xerox, ştampilate şi semnate pentru 24 conformitate de către inculpat, următoarele înscrisuri având un
conţinut nereal:
- un contract de prestări servicii, fără număr, încheiat în data de 29 septembrie 2010 între SC AS C.L. SRL şi SC B., M.
& A. SPCJ SRL având ca obiect prestarea, în perioada 1 octombrie 2010;
- 30 septembrie 2011, de către cea dintâi societate a serviciilor de arhivare, organizare, împachetare documente, creare
de baze de date, consultanţă în domeniul arhivării documentelor, valoarea contractului fiind de 3.000 euro lunar fără
TVA. Contractul i-a avut ca semnatari pe reprezentanţii celor două societăţi, respectiv martorul I.Ş. şi inculpatul B.I.M. În
declaraţiile sale, date atât în faza de urmărire penală cât şi în faza cercetării judecătoreşti, martora I.Ş. a precizat că
societatea al cărei administrator este nu a avut relaţii contractuale cu SC B., M. & A. SPCJ SRL, nu a dat împuternicire
nimănui să se ocupe de ocupe de activitatea firmei sale, nu a primit nicio sumă de bani şi, în plus, a precizat că, în
perioada 2009 - 2011, societatea nu a desfăşurat nicio activitate, balanţa şi bilanţul fiind încheiate pe 0 şi depuse la
autorităţi. Aceleaşi împrejurări au rezultat şi din declaraţia martorei S. (fostă V.) M.
- 5 rapoarte de activitate: nr. 1 din 30 noiembrie 2010, 2 din 31 decembrie 2010, 3 din 31 ianuarie 2011, 4 din 28
februarie 2011 şi 5 din 31 martie 2011, semnate de inculpat privind modul de prestare a serviciilor;
- 4 procese-verbale din datele de 2 decembrie 2010, 3 ianuarie 2011, 1 februarie 2011 şi 1 martie 2011 de acceptare a
serviciilor prestate, semnate de către inculpat;
- 42 facturi fiscale emise în derularea contractului de către SC A.C.L. SRL către SC B., M. & A. SPCJ SRL, având
numere cuprinse între 100100 şi 100321 semnate de către inculpat.
în ceea ce priveşte aşa zisa relaţie contractuală a SC B., M. & A. SPCJ SRL cu SC C.F.D. SRL s-au prezentat de către
inculpat în copii xerox, ştampilate şi semnate pentru conformitate de către inculpat, următoarele înscrisuri având un
conţinut nereal:
- un contract de prestări servicii, fără număr, încheiat în data de 27 septembrie 2010, între SC C.F.D. SRL şi SC B., M. &
A. SPCJ SRL, având ca obiect prestarea, în perioada 1 octombrie 2010 - 30 septembrie 2011, de către SC C.F.D. SRL,
a serviciilor de mentenanţă a instalaţiilor clădirii (sanitare, de încălzire, de ventilare şi climatizare, electrice) şi de
curăţenie profesională a clădirii, valoarea contractului fiind de 4.000 euro lunar fără T.V.A. Contractul îi are ca semnatari
pe reprezentanţii celor două societăţi, respectiv martorul M.T.F. şi inculpatul B.I.M. În declaraţiile sale, date atât în faza
de urmărire penală cât şi în faza cercetării judecătoreşti, martorul M.T.F. a precizat că societatea al cărei administrator
este nu a avut relaţii contractuale cu societatea inculpatului, nu a încheiat vreun contract de prestări servicii cu această
societate, contractul este semnat în fals cu numele său, semnăturile existente nefiind executate de el, nu a prestat
niciodată, în cadrul activităţii desfăşurate de societate, servicii de natura celor menţionate în contract. Aceleaşi
împrejurări au rezultat şi din declaraţia martorei I. E.M.
- 4 rapoarte de activitate nr. 1 din 3 decembrie 2010, 2 din 6 ianuarie 2011, 3 din 7 februarie 2011 şi 4 din 7 martie 2011
semnate de către inculpat privind modul de prestare a serviciilor;
- 4 procese-verbale din datele de 2 decembrie 2010, 3 ianuarie 2011, 1 februarie 2011 şi 1 martie 2011 de acceptare a
serviciilor prestate, semnate de către inculpat;
- 36 facturi fiscale emise în derularea contractului de către de către SC C.F.D. SRL, având numere cuprinse între 1025
şi 1136 semnate de către inculpat.
În ceea ce priveşte aşa zisa relaţie contractuală a SC B., M. & A. SPCJ SRL cu SC O.T. SRL s-au prezentat de către
inculpat, în copii xerox, ştampilate şi semnate pentru conformitate de către inculpat, următoarele înscrisuri având un
conţinut nereal:
- un contract de prestări servicii, fără număr, încheiat în data de 30 septembrie 2010 între SC O.T. SRL şi SC B., M. & A.
SPCJ SRL, având ca obiect prestarea, în perioada 1 octombrie 2010
- 30 septembrie 2011, de către SC O.T. SRL, a serviciilor de service (depanare hardware, sisteme de operare, reţea) la
computerele deţinute de către SC B., M. & A. SPCJ SRL şi upgrade computere la cerere, valoarea contractului fiind de
8.000 euro lunar fără TVA. Contractul îi avea ca semnatari pe reprezentanţii celor două societăţi, respectiv martorul D.O.
şi inculpatul B.I.M.
În declaraţiile sale, date atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, martorul D.O. a precizat că
societatea al cărei administrator este nu a avut relaţii contractuale cu societatea inculpatului, nu a încheiat vreun
contract de prestări servicii cu această societate, contractul nu este semnat de el, nu cunoaşte cine l-a semnat cu
numele său, nu a prestat niciodată servicii către SC B., M. & A. SPCJ SRL, mai mult, -societatea nu a desfăşurat nicio
operaţiune comercială şi nu a avut niciun angajat de la înfiinţare şi până în prezent, nu a emis facturi sau chitanţe.
Aceleaşi împrejurări au rezultat şi din declaraţia martorei S. (fostă V.) M.
- 4 rapoarte de activitate nr. 1 din 7 decembrie 2010, 2 din 6 ianuarie 2011, 3 din 7 februarie 2011 şi 4 din 7 martie 2011.
semnate de către inculpat, privind modul de prestare a serviciilor;
- 4 procese-verbale din datele de 2 decembrie 2010, 3 ianuarie 2011, 1 februarie 2011 şi 1 martie 2011 semnate de
către inculpat de acceptare a serviciilor prestate;
- 83 facturi fiscale emise în derularea contractului de către de către SC O.T. SRL, având numere cuprinse între 101 şi
352, semnate de inculpat.
Toate cele trei societăţi comerciale anterior menţionate aveau încheiate contracte de prestări servicii de contabilitate cu
firma de contabilitate condusă de martora S. (fostă V.) M. sau cu contabila I. E.M., angajată în aceeaşi firmă de
contabilitate, care a avut sediul o bună perioadă de timp în acelaşi imobil în care îşi desfăşura activitatea firma
inculpatului, în posesia contabililor care se ocupau de aceste firme aflându-se ştampilele originale ale respectivelor
societăţi.
Mai mult, în vara anului 2011, inculpatul B.I.M. s-a arătat interesat de preluarea celor trei societăţi comerciale,
solicitându-i martorei S. (fostă V.) M. să facă demersuri în acest sens, astfel cum a rezultat din declaraţiile martorilor S.
(fostă V.) M., I.E.M., D.O., I.Ş. şi M.T.F.
Martorii M. (fostă N.) A., S. (fostă V.) M., B.S., W.R.S. şi D.A. angajaţi în societatea reprezentată de inculpat în diferite
proiecte sau prestatori de servicii de contabilitate, au arătat că nu au văzut acele contracte de prestări servicii încheiate
cu societăţile în discuţie şi nici nu au cunoştinţă de prestarea unor astfel de servicii.
Nord-Vest în vederea integrării pe piaţa muncii prin servicii de formare profesională şi de consultanţă şi asistenţă pentru
angajare sau deschiderea afacerilor proprii", cu număr de identificare POSDRU/104/5.1/76185, care a fost înregistrată la
OIR-POSDRU Regiunea Nord-Vest, proiect care urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL,
societate controlată tot de inculpatul B.I.M. Contractul avea ca obiect acordarea de către Autoritatea Contractantă a unei
finanţări nerambursabile din Fondul Social European în cuantum de 1.842.499,75 RON şi de la bugetul de stat în
cuantum de 182.225,25 RON pentru implementarea proiectului.
8/39
administrativă. Partenerul ar fi urmat să realizeze o parte din activităţile ce trebuiau îndeplinite de beneficiar pentru
realizarea obiectivului proiectului.
Ulterior, s-a constatat că societatea indicată ca partener a fost administrată, conform documentaţiei transmise de Oficiul
În urma unor obiecţiuni ale OIR-POSDRU Nord-Vest, la dosarul de finanţare au fost depuse şi alte acorduri de
parteneriat modificate, respectiv nr. 779 din 27 ianuarie 2011, semnat pentru SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL,
reprezentată de martorul B.E. şi nr. 872 din 17 martie 2011, încheiat cu SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, reprezentată de
martorul T.A., în calitate de director general.
- declaraţie de conformitate nr. 251 din data de 3 septembrie 2010, prin care inculpatul B.I.M. atesta, în mod nereal, că
- declaraţii de eligibilitate nr. 253 din data de 3 septembrie 2010 şi nr. 810 din 16 februarie 2011 prin care inculpatul a
declarat, în mod inexact, faptul că se încadrează din punct de vedere al obligaţiilor de plată restante la bugetele publice,
respectiv că obligaţiile de plată nete, atât pentru solicitant, cât şi pentru partener, nu depăşesc 1/12 din totalul obligaţiilor
datorate în ultimele 12 luni;
- declaraţia inculpatului B.I.M. din 15 februarie 2011 privind existenţa resurselor administrative, prin care atesta, în mod
inexact, faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL a avut până la 79 de angajaţi.
- declaraţia numitului B.E. din data de 10 februarie 2011, în calitate de împuternicit al partenerului SC B. & A. S.C.F.S.
SCFS SRL, privind existenţa resurselor administrative, prin care s-a atestat, în mod nereal, faptul că, în perioada 2009 -
2010, societatea a avut până la 9 angajaţi. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr.
- certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1088816 din 25 ianuarie 2011 şi nr. 1090687 din 17 martie
2011, false, privind pe SC B., M. & A. SPCJ SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3
şi prin care s-a atestat, în mod nereal, faptul că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat în datele de
24 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 10 mai 2011.
Prin Adresa nr. 368509 din 14 mai 2012, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a comunicat că nu a emis
certificatele de atestare fiscală depuse de inculpat la Autoritatea Contractantă. În plus, s-a precizat că în anul 2010 SC
B. & A. SPCJ SRL. nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la datele de 24 ianuarie 2011, 16
martie 2011 şi 10 mai 2011, avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 221.729 RON, 259.159 RON,
respectiv 598.359 RON.
- Certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1088817 din 25 ianuarie 2011 şi nr. 1090688 din data de
17 martie 2011, false, privind partenerul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia
Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti, prin care se atesta faptul că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional
consolidat la datele de 24 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 10 mai 2011.
Prin Adresele nr. 367842 din data de 29 martie 2012 şi nr. 368509 din data de 14 mai 2012, Administraţia Finanţelor
Publice Sector 3 Bucureşti a comunicat că nu a emis certificatele de atestare fiscală depuse de inculpat la Autoritatea
Contractantă. în plus, s-a mai precizat că în anul 2011 SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru
eliberarea de certificate fiscale.
Totodată, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a arătat că, în datele de 24 ianuarie 2011, 16 martie 2011
şi 10 mai 2011, SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 20.361 RON,
31.882 RON, respectiv 74.049 RON.
Cererea formulată electronic de către SC B. & A. SPCJ SRL. a fost evaluată în cadrul OIR-POSDRU Nord-Vest,
obţinând punctaj sub minimul de 65 de puncte, motiv pentru care aceasta a fost respinsă prin Decizia nr. 101 din 16
septembrie 2010.
În urma contestării deciziei de către beneficiar, cererea de finanţare a fost reevaluată de Autoritatea de Management din
cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, ocazie cu care evaluatorii au acordat punctaje superioare care
au condus la aprobarea cererii de finanţare, prin decizia A.M.P.O.S.D.R.U. nr. 9733/AZ din 17 decembrie 2010.
Contractul de finanţare a fost semnat condiţionat de către directorul executiv OIR-POSDRU Nord-Vest, martorul A.F.C.,
cu menţiunea olografă „Prezenta semnătură produce efecte şi contractul se consideră semnat de ambele părţi în
măsura în care documentele depuse sunt conforme, în sensul că îndeplinesc condiţiile necesare acordării finanţării. în
caz contrar, se consideră ca inexistent şi nesemnat". Această menţiune a fost făcută de martor întrucât contractul a fost
semnat, la solicitarea inculpatului B.I.M., motivată de probleme de sănătate legate de deplasarea cu avionul, înainte de
a fi depusă documentaţia necesară (astfel cum a rezultat din declaraţia martorului C.A.F.).
În perioada 21 ianuarie 2011 - 06 iunie 2011, OIR-POSDRU Nord -Vest a solicitat mai multe documente privind
capacitatea administrativă şi operaţională a SC B. & A. SPCJ SRL. în ceea ce priveşte implementarea proiectului pentru
care a solicitat finanţare europeană nerambursabilă.
În urma verificării înscrisurilor de la dosarul de finanţare, consilierul juridic al OIR-POSDRU Nord-Vest, numitul I.N.R., a
întocmit Raportul de neavizare nr. 3 din 6 iunie 2011, prin care a semnalat o suspiciune de fraudă în intenţia SC B. & A.
SPCJ SRL. de accesare a fondurilor europene, propunând sesizarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă
(D.L.A.F.).
Ca urmare a întocmirii raportului de neavizare, prin Decizia nr. 6357 din 7 octombrie 2011, OIR-POSDRU Nord-Vest a
hotărât încetarea procesului de contractare a proiectului POSDRU/104/5.1/G/76185, aducând la cunoştinţa
beneficiarului Decizia în data de 10 octombrie 2011, astfel că nu au fost realizate plăţi în cadrul acestui proiect.
derularea proiectului POSDRU/104/5.1/G/76185, astfel cum a rezultat din nota de control nr. 7/999/2011.
Cererea de finanţare împreună cu cele 7 anexe obligatorii, pentru proiectul cu titlul „Susţinere pentru şomerii din
regiunea Nord-Vest în vederea integrării pe piaţa muncii", cu număr de identificare POSDRU/104/5.1/76795, care a fost
înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Nord-Vest, proiect care urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. şi A. S.C.F.S.
SCFS SRL, societate care în fapt era controlată tot de inculpatul B.I.M. Contractul avea ca obiect acordarea de către
Autoritatea Contractantă a unei finanţări nerambursabile din Fondul Social European în cuantum de 1.842.499,75 RON
şi de la bugetul de stat în cuantum de 182.225,25 RON pentru implementarea proiectului.
9/39
administrativă.
În urma unor obiecţiuni ale OIR-POSDRU Nord-Vest, la dosarul de finanţare au fost depuse şi alte acorduri de
- declaraţie de conformitate nr. 299 din data de 3 septembrie 2010, prin care inculpatul B.I.M. atesta, în mod nereal,
faptul că informaţiile incluse în documentele anexate cererii de finanţare sunt corecte;
- declaraţii de eligibilitate nr. 301 din 3 septembrie 2010 şi nr. 806 din 16 februarie 2011, prin care inculpatul a declarat,
în mod nereal, faptul că se încadrează din punct de vedere al obligaţiilor de plată restante la bugetele publice, respectiv
că obligaţiile de plată nete, atât pentru solicitant, cât şi pentru partener, nu depăşesc 1/12 din totalul obligaţiilor datorate
în ultimele 12 luni;
- declaraţia inculpatului B.I.M. din 15 februarie 2011 privind existenţa resurselor administrative, prin care a atestat, în
mod inexact, faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ S.R.L. a avut până la 79 de angajaţi.
SCFS SRL, privind existenţa resurselor administrative, prin care a atestat, în mod nereal, faptul că în perioada 2009 -
2010, societatea a avut până la 9 angajaţi. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. 15781 din 9
martie 2012, a comunicat că societatea avea în anul 2010 doar doi angajaţi.
- certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1088816 din 25 ianuarie 2011 şi nr. 1090687 din data de 17
martie 2011, false, privind pe SC B., M. & A. SPCJ SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia Finanţelor Publice
Sector 3 şi prin care s-a atestat, în mod nereal, faptul că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat în
datele de 24 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 10 mai 2011.
certificatele de atestare fiscală depuse de inculpat la Autoritatea Contractantă. în plus, s-a precizat că în anul 2010 SC
B. & A. SPCJ SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la datele de 24 ianuarie 2011, 16
martie 2011 şi 10 mai 2011, avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 221.729 RON, 259.159 RON,
respectiv 598.359 RON.
- certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1088817 din 25 ianuarie 2011 şi nr. 1090688 din data de 17
martie 2011, false, privind pe partenerul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia
Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti, prin care se atesta că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat
la datele de 24 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 10 mai 2011.
Contractantă. în plus, s-a precizat că în anul 2011 SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea
de certificate fiscale, iar la datele de 24 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 10 mai 2011, societatea avea obligaţii fiscale
exigibile neachitate în cuantum de 20.361 RON, 31.882 RON, respectiv 74.049 RON.
obţinând punctaj sub minimul de 65 de puncte, motiv pentru care aceasta a fost respinsă prin Decizia nr. 115 din 17
septembrie 2010.
au condus la aprobarea cererii de finanţare, prin Decizia A.M.P.O.S.D.R.U. nr. 9734/AZ din 17 decembrie 2010.
semnat, la solicitarea inculpatului B.I.M. motivată de probleme de sănătate legate de deplasarea cu avionul, înainte de a
fi depusă documentaţia necesară (astfel cum a rezultat din declaraţia martorului A.F.C.).
În perioada 21 ianuarie 2011 - 6 iunie 2011, OIR-POSDRU Nord-Vest a solicitat mai multe documente privind
capacitatea administrativă şi operaţională a SC B. & A. SPCJ SRL în ceea ce priveşte implementarea proiectului pentru
În urma verificării documentaţiei dosarului de finanţare, consilierul juridic al OIR-POSDRU Nord-Vest, numitul I.N.R., a
(D.L.A.F.).
hotărât încetarea procesului de contractare a proiectului POSDRU/104/5.1/76795, aducând la cunoştinţa beneficiarului
decizia în data de 10 octombrie 2011, astfel că nu au fost realizate plăţi în cadrul proiectului.
regiunea Nord-Vest în vederea integrării pe piaţa muncii", cu număr de identificare POSDRU/104/5.1/G/77011, care a
fost înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Nord-Vest, proiect care urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. şi A.
S.C.F.S. SCFS SRL, societate controlată tot de inculpatul B.I.M. Contractul avea ca obiect acordarea de către
Autoritatea Contractantă a unei finanţări nerambursabile din Fondul Social European în cuantum de 1.842.543,43 RON
şi de la bugetul de stat în cuantum de 182.229,57 RON pentru implementarea proiectului.
administrativă. Partenerul ar fi urmat să realizeze o parte din activităţile ce trebuiau îndeplinite de beneficiar pentru
realizarea obiectivului proiectului.
10/39
Ulterior s-a constatat că societatea indicată ca partener, respectiv SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, era administrată,
conform documentaţiei transmise de Oficiul Registrului Comerţului, tot de către inculpatul B.I.M.
În urma unor obiecţiuni ale OIR-POSDRU Nord-Vest, ia dosarul de finanţare au fost depuse şi alte acorduri de
- Declaraţie de conformitate nr. 335 din data de 3 septembrie 2010 („Anexa 1"), prin care inculpatul B.I.M. a atestat, în
mod nereal, faptul că informaţiile incluse în documentele anexate cererii de finanţare sunt corecte;
- Declaraţii de eligibilitate nr. 337 din 3 septembrie 2010 şi nr. 808 din 16 februarie 2011 („Anexa 3"), prin ".care
inculpatul a declarat, în mod inexact, că se încadrează din punct de vedere al obligaţiilor de plată restante la bugetele
publice, respectiv că obligaţiile de plată nete, atât pentru solicitant, cât şi pentru partener, nu depăşesc 1/12 din totalul
obligaţiilor datorate în ultimele 12 luni;
Declaraţia inculpatului B.I.M. din data de 15 februarie 2011, privind existenţa resurselor administrative, prin care atesta,
în mod inexact, faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL a avut până la 79 de angajaţi.
2010 societatea a avut până la 9 angajaţi. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr.
17 martie 2011, false, privind pe SC B., M. & A. SPCJ SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia Finanţelor Publice
Sector 3 şi prin care se atesta în mod nereal că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat în datele de
24 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 10 mai 2011.
certificatele de atestare fiscală depuse de inculpat la Autoritatea Contractantă. în plus, s-a precizat că în anul 2010 SC
B. & A. SPCJ SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la datele de 24 ianuarie 2011, 16
martie 2011 şi 10 mai 2011, societatea avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în. cuantum de 221.729 RON, 259.159
RON, respectiv 598.359 RON.
17 martie 2011, false, privind pe partenerul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia
Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti, prin care s-a atestat, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de bugetul
naţional consolidat la datele de 24 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 10 mai 2011.
Contractantă. în plus, s-a precizat că în anul 2011 SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea
de certificate fiscale, iar la datele de 24 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 10 mai 2011, societatea avea obligaţii fiscale
exigibile neachitate în cuantum de 20.361 RON, 31.882 RON, respectiv 74.049 RON.
Cererea formulată electronic de către SC B. & A. SPCJ SRL a fost evaluată în cadrul OIR-POSDRU Nord-Vest, obţinând
punctaj sub minimul de 65 de puncte, motiv pentru care aceasta a fost respinsă prin Decizia nr. 113 din 17 septembrie
2010.
cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, ocazie cu care evaluatorii au acordat punctaje superioare, care
au condus la aprobarea cererii de finanţare, prin Decizia A.M.P.O.S.D.R.U. nr. 9735/AZ din 17 decembrie 2010.
semnat, la solicitarea inculpatului B.I.M. motivată de probleme de sănătate legate de deplasarea cu avionul, înainte de a
fi depusă documentaţia necesară (astfel cum a rezultat din declaraţia martorului A.F.C.).
În perioada 21 ianuarie 2011 - 6 iunie 2011, OIR-POSDRU Nord-Vest a solicitat mai multe documente privind
capacitatea administrativă şi operaţională a SC B. & A. SPCJ SRL. în ceea ce priveşte implementarea proiectului pentru
În urma verificării documentaţiei dosarului de finanţare, consilierul juridic al OIR-POSDRU Nord-Vest, numitul I.N.R., a
(D.L.A.F.).
hotărât încetarea procesului de contractare a proiectului POSDRU/104/5.1/G/77011, aducând la cunoştinţa
beneficiarului Decizia în data de 10 octombrie 2011, astfel că nu au fost realizate plăţi în cadrul proiectului.
derularea proiectului POSDRU/104/5.1/G/77011, astfel cum a rezultat din Nota de control nr. 7/998/2011
Cu privire la aceste ultime trei proiecte, Tribunalul a reţinut că Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a
comunicat prin Adresa nr. 190512/DLM/2012 că, în ceea ce priveşte proiectele a căror finanţare a fost respinsă, sumele
ce urmau a fi acordate pentru implementarea lor proveneau din fonduri europene nerambursabile, respectiv Fondul
Social European şi buget naţional, după cum urmează:
- pentru proiectul POSDRU/104/5.1/G/76185, finanţarea din fonduri europene era de 1.842.499,75 RON, iar din bugetul
naţional 182.225,75 RON;
naţional 182.225,75 RON;
naţional 182.229,57 RON.
În aceste împrejurări, cu privire la solicitările de finanţare din fonduri europene, Tribunalul a reţinut că existenţa unei
tentative la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are
ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate
de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, iar cu privire la fondurile ce urmau a fi virate din bugetul
naţional existenţa unei tentative la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
7. La data de 31 august 2010, SC B., M. şi A. SPCJ SRL, reprezentată legal de inculpatul B.I.M., a depus on-line,
Sud-Est în vederea integrării pe piaţa muncii prin servicii de formare profesională şi de consultanţă şi asistenţă pentru
angajare sau deschiderea propriilor afaceri", cu număr de identificare POSDRU/100/5.1/76181, care a fost înregistrată la
OIR-POSDRU Regiunea Sud-Est, proiect care urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL,
societate care în fapt era controlată tot de inculpatul B.I.M. Contractul avea ca obiect acordarea de către Autoritatea
Contractantă a unei finanţări nerambursabile din Fondul Social European în cuantum de 1.842.499,75 RON pentru
implementarea proiectului.
Obiectivul general al proiectului a constat în integrarea pe piaţa muncii a şomerilor şi a persoanelor aflate în cântarea
11/39
- Acordul de parteneriat nr. 786 din 27 ianuarie 2011, încheiat între beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL, în calitatea
de lider, reprezentată de inculpatul B.I.M., şi partenerul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, societate reprezentată de
fratele inculpatului, directorul executiv B.E. Indicarea SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL ca partener în derularea proiectului
avea ca scop îndeplinirea de către beneficiar a condiţiilor impuse de autoritatea contractantă în ceea ce priveşte
capacitatea administrativă. Partenerul ar fi urmat să realizeze o parte din activităţile ce trebuiau îndeplinite de beneficiar
pentru realizarea obiectivului proiectului.
- Declaraţii de eligibilitate nr. 229 din 3 septembrie 2010, prin care inculpatul a declarat, în mod nereal, că se încadrează
- Declaraţia inculpatului B.I.M. din 15 februarie 2011 privind existenţa resurselor administrative; prin care se atesta, în
mod fals, faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL a avut până la 79 de angajaţi.
- declaraţia numitului B.E., în calitate de reprezentant al partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, privind existenţa
resurselor administrative, prin care se atesta, în mod nereal, faptul că în perioada 2009 - 2010, societatea a avut până la
9 angajaţi. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, că
17 martie 2011, false, privind pe SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia Finanţelor
Publice Sector 3 şi prin care se atesta, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la
datele de 26 ianuarie 2011 şi 16 martie 2011.
Contractantă. în plus, s-a precizat că în anul 2011 SC B. & A. SPCJ SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de
certificate fiscale. Totodată, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a arătat că la datele de 26 ianuarie 2011
şi 16 martie 2011, societatea avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 335.850 RON, respectiv 259.159
RON, precizând că obligaţiile fiscale depăşeau 1/12 din totalul obligaţiilor fiscale la plată în ultimele 12 luni.
17 martie 2011, false, privind pe partenerul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia
Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti, prin care se atesta că societatea nu avea datorii faţă de bugetul naţional
consolidat la datele de 26 ianuarie 2011 şi 16 martie 2011.
Prin Adresele nr. 367842 din 29 martie 2012 şi 368651 din 16 mai 2012, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3
Bucureşti a comunicat că nu a emis certificatele de atestare fiscală depuse de inculpat la Autoritatea Contractantă. În
plus, s-a precizat că SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale şi că în
perioada 2008 - 2011 nu a emis astfel de certificate fiscale. Totodată, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3
Bucureşti a arătat că la datele de 26 ianuarie 2011 şi 16 martie 2011, societatea avea obligaţii fiscale exigibile
neachitate în cuantum de 39.696 RON, respectiv 31.882 RON.
membri ai echipei de management: N.A. - manager proiect; H.D. - responsabil financiar, S.A. - consilier juridic, P.A.I. -
executive manager, A.M. - expert pe termen lung, asistent proiect.
La data de 31 martie 2011, s-a încheiat contractul de finanţare POSDRU/100/5.1/76181 între Organismul Intermediar
Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Regiunea Sud-Est (OIR-
POSDRU Regiunea Sud-Est), în calitate de delegat al Autorităţii Contractante - Autoritatea de Management pentru
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 (AMPOSDRU), din cadrul Ministerului
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi SC B. & A. SPCJ SRL, în calitate de beneficiar, reprezentată de inculpatul B.I.M.,
administrator al societăţii.
La data de 26 aprilie 2011, inculpatul B.I.M., în calitate de reprezentant al SC B. & A. SPCJ SRL, a depus la OIR-
POSDRU Regiunea Sud-Est cererea de prefinanţare a proiectului, în cuantum de 10% din valoarea totală, respectiv
213.129 RON, provenind din fonduri europene nerambursabile. în data de 12 septembrie 2011, a fost virată în contul
societăţii beneficiare deschis la Banca I-R - Agenţia Bucureşti Mihalache doar o parte din cuantumul sumei aprobate,
respectiv 106.564,50 RON.
Din suma de 106.564,50 RON, beneficiarul SC B. & A. SPCJ SRL. a virat în contul partenerului suma de 100 RON.
Prin Adresa nr. 695 din 5 iunie 2012, Banca I-R a comunicat că inculpatul B.I.M. a fost singura persoană împuternicită
să efectueze operaţiuni pe conturile celor două societăţi implicate în derularea proiectului, respectiv beneficiarul şi
partenerul anterior menţionaţi.
Raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a detaliat modul de utilizare a
prefinanţării, stabilindu-se că au fost efectuate plăţi prin virament bancar către furnizori de bunuri şi servicii.
Tot prin viramente bancare a fost achitată suma totală de 11.511,52 RON către R.L. IFN SA, cu justificarea „plată c/v
facturi Proiect 76181". Conform documentaţiei transmisă de R.L. IFN SA, suma de 11.511,52 RON a reprezentat plata
aferentă Contractului de leasing nr. 36956 din 7 ianuarie 2011, ce avea ca obiect achiziţia unor sisteme de calcul,
respectiv 45 de calculatoare de birou (deşi în cererea de finanţare se prevedea achiziţia a 10 laptop-uri), a unei centrale
telefonice, echipamente care nu respectau obiectivele de implementare a proiectului POSDRU/100/5.1/76181. De altfel,
atât contractul de leasing, cât şi livrarea bunurilor s-au realizat anterior semnării contractului de finanţare
POSDRU/100/5.1/76181, respectiv în ianuarie 2011.
Totodată, OIR-POSDRU Sud-Est a comunicat, prin Adresa nr. 9436 din data de 22 mai 2012, că beneficiarul nu poate
demonstra repartizarea celor 45 echipamente IT pe proiect, motiv pentru care a şi fost validată o suspiciune de neregulă
şi încadrată ca suspiciune de fraudă în legătură cu proiectul POSDRU/100/5.1/76181. De altfel, achitarea către R.L. IFN
SA a facturilor în valoare de 11.511,52 RON, s-a realizat fără acordul OIR-POSDRU Regiunea Sud-Est şi fără ca
această achiziţie să fie prevăzută în proiect, contract de care, pe de o parte, nu a fost înştiinţat OIR-POSDRU Regiunea
Vest, iar pe de altă parte bunurile achiziţionate ce fac obiectul acestuia, cu excepţia unei imprimante multifuncţionale, nu
sunt dintre cele nominalizate în cererea de finanţare.
Sub acest ultim aspect, cu toate că inculpatul a transmis un număr de 11 Notificări, precizate în Raportul de constatare
nr. 8 din 4 ianuarie 2012 al OIR-POSDRU Regiunea Vest, prin care a solicitat diverse modificări în proiect, niciuna dintre
acestea nu a avut ca obiect modificarea naturii şi cantităţilor de bunuri ce urmau a fi achiziţionate, altfel de cum erau
precizate în Cererea de finanţare şi nici nu a fost exprimată în niciun fel intenţia de introducere a acestui contract în
proiect, situaţie în care beneficiarul avea obligaţia, potrivit clauzelor contractuale, să facă acest lucru, iar în cazul
acceptării să se încheie un act adiţional la contract, aşa cum prevede art. 9 lit. A) din contractul de finanţare.
Astfel, dispoziţiile art. 9 lit. A pct. 3 din contractul de finanţare prevăd că beneficiarul are obligaţia de a solicita în scris
punctul de vedere oficial al AMPOSDRU/OIR-POSDRU delegat, după caz, cu privire la orice aspect survenit în
implementarea proiectului de natură să afecteze buna implementare a acestuia, precum şi în orice situaţie în care apar
12/39
neclarităţi cu privire la clauzele contractului semnat, la pct. 5 obligă beneficiarul să utilizeze fondurile din conturile
proiectului, exclusiv pentru plăţile necesare implementării activităţilor proiectului, iar la pct. 14 se prevede că beneficiarul
are obligaţia de a solicita încheierea de către OIR-POSDRU delegat a unui act adiţional în situaţia „modificării
cheltuielilor de tip FEDR".
Prin încălcarea acestor dispoziţii, inculpatul B.I.M. a dispus plata prin virament, din contul de prefinanţare, a sumei totale
de 11.504,59 RON, reprezentând contravaloarea unor rate leasing către R.L. IFN, dintr-un contract de leasing încheiat
anterior semnării contractului de finanţare.
8. La data de 31 august 2010, SC B., M. şi A. SPCJ SRL, reprezentată legal de B.I.M., a depus on-line, Cererea de
finanţare denumită în termenii specifici proiectului „Dosarul meu" împreună cu cele 7 anexe obligatorii, pentru proiectul
cu titlul „Sprijin pentru şomerii din regiunea Vest în vederea integrării pe piaţa muncii prin servicii de formare
profesională şi de consultanţă şi de asistenţă pentru angajare sau deschiderea propriilor afaceri", cu număr de
identificare POSDRU/103/5.1/G/76184, care a fost înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Vest, proiect care urma să fie
derulat în parteneriat cu SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, societate care în fapt era controlată tot de inculpatul B.I.M., dat
fiind preluarea a 99% din acţiunile acesteia, de către SC I.M.P. LTD, cu sediul în Republica Seychelles, reprezentată
legal de inculpat.
Obiectivul proiectului a constat în integrarea pe piaţa muncii a persoanelor inactive, a şomerilor şi a persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă, prin promovarea unor măsuri active în domeniul ocupării la nivelul regiunii Vest, grupul ţintă
urmând a fi constituit din 25 persoane în căutarea unui loc de muncă, 25 persoane inactive, 100 şomeri, 25 şomeri de
lungă durată, 25 şomeri peste 45 de ani şi 100 şomeri tineri.
- Declaraţie de conformitate nr. 245 din data de 3 septembrie 2010 („Anexa 1"), prin care inculpatul B.I.M. a atestat, în
- Declaraţie de eligibilitate nr. 247 din data de 3 septembrie 2010 („Anexa", prin care inculpatul a declarat, în mod nereal,
că se încadrează din punct de vedere al obligaţiilor de plată restante la bugetele publice, respectiv că obligaţiile de plată
nete, atât pentru solicitant, cât şi pentru partener, nu depăşesc 1/12 din totalul obligaţiilor datorate în ultimele 12 luni;
- declaraţie inculpatului B.I.M. privind existenţa resurselor administrative, datată 22 februarie 2011, cu nr. de înregistrare
88 din 22 februarie 2011, prin care atesta, în mod fals, faptul că beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL a avut 1 angajat
în anul 2007, 5 angajaţi în 2008, 9 angajaţi în 2009 şi 79 angajaţi în 2010. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti,
prin Adresa nr. P2319/13976 din 9 martie 2012 a comunicat că în realitate societatea a avut, în perioada august 2008 -
iunie 2010, 1 salariat, în persoana inculpatului, în lunile iulie - august 2010 - 5 salariaţi, septembrie 2010 - 7 salariaţi,
octombrie 2010 - 10 salariaţi, noiembrie 2010 - 17 salariaţi şi decembrie 2010 - 18 salariaţi. Aceleaşi date nereale privind
numărul de angajaţi au rezultat şi din adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă Dâmboviţa nr. 4298 din 17 aprilie 2012
potrivit căreia această societate a avut 1 angajat în anul 2009;
- declaraţia numitului B.E., în calitate de împuternicit al partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, privind existenţa
resurselor administrative, datată 22 februarie 2011, cu nr. de înregistrare 548 din 22 februarie 2011, prin care s-a
atestat, în mod nereal, faptul că a avut 0 angajaţi în 2008, 5 angajaţi în 2009 şi 9 angajaţi în 2010. Inspectoratul
Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. P2319/13976 din 9 martie 2012, a comunicat că societatea respectivă a
avut 1 salariat în lunile septembrie - octombrie 2010, iar în noiembrie şi decembrie 2010 a avut 2 salariaţi.
În faza de evaluare a proiectului, apreciindu-se de către evaluatori pe baza documentelor depuse că nu ar fi îndeplinite
anumite condiţii obligatorii, cererea de finanţare a fost respinsă, decizie comunicată inculpatului B.I.M. motiv pentru care
acesta, în calitate de reprezentantul legal al solicitantului, la data de 20 octombrie 2010, a depus contestaţie la
organismul intermediar regional solicitând reevaluarea proiectului.
În urma reevaluării, contestaţia solicitantului a fost admisă, sens în care s-a emis Decizia de aprobarea a proiectului,
comunicată la OIR-POSDRU Regiunea Vest, prin Adresa nr. 9711/AZ la data de 17 decembrie 2010. Ulterior, la nivel
regional, prin Decizia nr. 194 din 19 ianuarie 2011 Directorul Executiv al OIR-POSDRU Regiunea Vest a aprobat
condiţionat proiectul depus în cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. 103 „Dezvoltarea şi implementarea măsurilor
active de ocupare în Regiunea Vest".
În vederea contractării, au fost solicitate beneficiarului S.C. Buturugă şi Asociaţii SPCJ S.R.L., mai multe înscrisuri,
printre care şi documente prin care să se facă dovada eligibilităţii atât a solicitantului cât şi a partenerului.
- Certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1.129.503 din 9 februarie 2011, nr. 1.090.687 fără dată şi
nr. 1.091.623 din 13 aprilie 2011, false, privind pe SC B. & A. SPCJ SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia
Finanţelor Publice Sector 3 şi prin care s-a atestat, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional
consolidat la datele de 9 februarie 2011, 16 martie 2011 şi 12 aprilie 2011. Totodată, la lit. c) din ultimul certificat
menţionat s-a reţinut că „totalul obligaţiilor bugetare de plată în ultimele 12 luni: 617.937";
- Certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1.129.504 din 9 februarie 2011, nr. 1.090.688 din 17 martie
2011 şi 1.091.622 din 13 aprilie 2011, false, privind pe SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, care figurau ca fiind emise de
Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 şi prin care s-a atestat, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de
bugetul naţional consolidat la datele de 22 februarie 2011, 16 martie 2011 şi 12 aprilie 2011. Totodată, la lit. c) din
ultimul certificat menţionat s-a reţinut că „totalul obligaţiilor bugetare de plată în ultimele 12 luni: 57.802".
Faptul că aceste împrejurări nu corespund realităţii, au fost probate în mod indubitabil, atât prin răspunsurile fără echivoc
ale Administraţie Finanţelor Publice - Sector 3 Bucureşti, potrivit cărora cele două societăţi nu au solicitat şi nu li s-au
eliberat certificate de atestare fiscală în anul 2011 şi că înregistrau datorii restante la bugetul consolidat al statului, cât şi
prin balanţele şi bilanţurile depuse la 31 decembrie 2010 şi 20 iunie 2011, semnate de inculpat.
Astfel, prin Adresa nr. 367175 din 28 februarie 2012, Administraţia Finanţelor Publice - Sector 3 Bucureşti a comunicat
că niciunul dintre cele 6 certificate de atestare fiscală nu au fost eliberate de această instituţie societăţilor menţionate,
acestea nu au solicitat şi nu li s-au eliberat în anii 2010 - 2011 niciun astfel de certificat, că cele două societăţi
înregistrau datorii restante la bugetul de stat, precum şi faptul că certificatele fiscale cu numerele menţionate au fost
eliberate altor societăţi şi la alte date, aspect confirmat prin Adresa nr. 367342 din 6 martie 2012 a aceleiaşi instituţii.
Alături de cererea de finanţare, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU un înscris în care a nominalizat membrii
echipei de implementare, compusă din echipa de management în persoana martorilor: I.M.A. - manager de proiect,
V.N.A. - manager executiv, S.A. - consilier juridic, A.A. - responsabil financiar, şi echipa de experţi în persoana
martorilor: S.R.A. - expert pe termen lung, G.B. - psiholog, L.D. - psiholog, W.R.S. - expert monitorizare, D.D. - expert
marketing, pe lângă aceştia fiind angajat şi personal administrativ în persoana numiţilor: V.S. - expert IT, T.L. -
conducător auto, D.I., secretară şi G.I. - menajeră.
În baza documentelor depuse, printre care şi înscrisurile false menţionate anterior, la data de 19 aprilie 2011, a fost
semnat Contractul de finanţare nr. 1486/863C cu numărul de identificare ......., de către inculpatul B.I.M., în calitate de
reprezentant al beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL şi directorul executiv al organismului intermediar regional, A.T., cu
termen de implementare de 24 luni, începând cu 2 mai 2011 până la 31 aprilie 2013.
13/39
Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost estimată la 2.131.290 RON (fără TVA), din care valoarea eligibilă a finanţării
nerambursabile acordată din Fondul Social European este de 1.842.499,75 RON, respectiv 91%, valoarea eligibilă a
finanţării nerambursabile din Bugetul naţional este de 182.225,25 RON - 9%, iar contribuţia eligibilă a beneficiarului era
de 106.565,00 RON, suma maximă acordată de AMPOSDRU fiind de 2.024.725 RON (fără TVA), echivalentă cu 95%
din valoarea totală eligibilă a proiectului.
La data de 9 septembrie 2011, la solicitarea beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL, AMPOSDRU a acordat cu titlu de
prefinanţare suma de 106.565,5 RON, reprezentând 5% din valoarea contractului, care a fost virată în contul deschis în
acest scop la CEC B. Sucursala Timpuri Noi Bucureşti, fiind primită efectiv la data de 12 septembrie 2011.
Din suma virată cu titlu de prefinanţare, inculpatul B.I.M., titularul dreptului de operaţiuni în bancă, de altfel singurul cu
drept de semnătură, a utilizat diverse sume, unele scoase în numerar şi folosite la plata salariilor personalului angajat în
implementarea proiectelor pe lunile mai şi iunie 2011, iar altele pentru plata prin virament a unor facturi diverse necesare
în implementarea proiectului, dar şi pentru plata unor rate dintr-un contract de leasing încheiat anterior semnării
contractului de finanţare, contract de care, pe de o parte, nu a fost înştiinţat şi nu există acceptul OIR-POSDRU
Regiunea Vest, iar pe de altă parte bunurile achiziţionate ce fac obiectul acestuia, cu excepţia unei imprimante
multifuncţionale, nu erau dintre cele nominalizate în cererea de finanţare.
Sub acest ultim aspect, cu toate că inculpatul a transmis un număr de 11 Notificări, precizate în Raportul de constatare
nr. 7 din 4 ianuarie 2012 al OIR-POSDRU Regiunea, prin care sa solicitat diverse modificări în proiect, parte din ele
respinse de organismul regional, nici una dintre acestea nu a avut ca obiect modificarea naturii şi cantităţilor de bunuri
ce urmau a fi achiziţionate, altfel de cum erau precizate în Cererea de finanţare şi nici nu a fost exprimată în niciun fel
intenţia de introducere a acestui contract în proiect, situaţie în care beneficiarul avea obligaţia, potrivit clauzelor
contractuale, să facă acest lucru, iar în cazul acceptării să se încheie un act adiţional la contract, aşa cum prevede art. 9
lit. a) din contractul de finanţare.
Contrar acestor obligaţii şi ignorând clauzele stipulate în art. 9, lit. A) pct. 3, potrivit căreia beneficiarul are obligaţia de a
solicita în scris punctul de vedere oficial al AMPOSDRU/OIR-POSDRU delegat, după caz, cu privire la orice aspect
survenit în implementarea proiectului de natură să afecteze buna implementare a acestuia, precum şi în orice situaţie în
care apar neclarităţi cu privire la clauzele contractului semnat, cea prevăzută la pct. 5 care obligă beneficiarul să
utilizeze fondurile din conturile proiectului, exclusiv pentru plăţile necesare implementării activităţilor proiectului, cea
prevăzută la pct. 14, conform căreia beneficiarul are obligaţia de a solicita încheierea de către OIR-POSDRU delegat a
unui act adiţional în situaţia „modificării cheltuielilor de tip FEDR", şi de alte norme legale, interne şi comunitare privind
eligibilitatea cheltuielilor, inculpatul B.I.M. a dispus plata prin virament, din contul de prefinanţare, în 4 tranşe, prin patru
ordine de plată - 3 în 14 septembrie 2011 şi unul în 19 septembrie 2011, a sumei totale de 11.511,54 RON,
reprezentând contravaloarea unor rate leasing către R.L. IFN, dintr-un contract de leasing încheiat anterior semnării
contractului de finanţare.
Contractul de leasing financiar nr. 36.956, pentru care au fost achitate ratele din contul de prefinanţare a acestui proiect,
a fost încheiat între SC R.L. IFN SA, în calitate de finanţator şi SC B. & A. SPCJ SRL, în calitate de utilizator (fiind
semnat de inculpat) la data de 7 ianuarie 2011, anterior semnării Contractului de finanţare - semnat la 19 aprilie 2011,
valoarea finanţată fiind de 124.485,39 EUR, fără TVA.
La data de 25 noiembrie 2011, la OIR-POSDRU Regiunea Vest a fost înregistrată cu nr. 4209/2326SE, cererea de
rambursare a cheltuielilor nr. 1 depusă de beneficiar, aferentă perioadei de implementare a contractului 2 mai - 31 mai
2011, suma cerută la rambursare fiind de 40.158 RON, din care cofinanţarea beneficiarului a fost de 2.007,90 RON,
valoarea rambursabilă din FSE - 34.716,60 RON, valoarea rambursabilă din bugetul naţional - 3.433,51 RON, fiind
totodată menţionată deducerea prefinanţării acordată beneficiarului, astfel încât cheltuielile solicitate spre rambursare au
fost în sumă de 24.094,80 RON. La cererea de rambursare a fost anexată evidenţa cheltuielilor efectuate în perioada
respectivă, raportul tehnico-financiar şi documentele justificative.
Urmare cererii de rambursare a cheltuielilor nr. 1, la care a fost anexat raportul tehnic de implementare nr. 1, depuse de
beneficiar şi semnat la data de 22 noiembrie 2011, de inculpatul B.I.M., OIR-POSDRU Regiunea Vest a transmis
beneficiarului Adresa nr. 4.442 din 14 decembrie 2011, prin care l-a informat cu privire la efectuarea unei vizite la locaţia
de implementare a proiectului, vizită care a avut loc şi în urma căreia au întocmit Raportul de constatare înregistrat sub
nr. 7 din 4 ianuarie 2012, act în care pe lângă neregulile ce ţin de identitatea vizuală, s-a mai constatat inexistenţa
locaţiei în Arad, conform angajamentului asumat, imposibilitatea asigurării accesului la sediul social al beneficiarului sau
alte sedii precizate echipei de inculpat.
9. La data de 2 septembrie 2010, SC B., M. şi A. SPCJ SRL, reprezentată legal de B.I.M., a depus on-line, Cererea de
cu titlul „Susţinere pentru şomerii din regiunea Vest în vederea integrării pe piaţa muncii", cu nr. de identificare
POSDRU/103/5.1/G/76798, care a fost înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Vest, proiect care urma să fie derulat în
parteneriat cu SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, societate controlată tot de inculpatul B.I.M., dată fiind preluarea a 99%
din acţiunile acesteia, de către SC I.M.P. LTD, cu sediul în Republica Seychelles, reprezentată legal de inculpat.
căutarea unui loc de muncă, prin promovarea unor măsuri active în domeniul ocupării la nivelul regiunii Vest, grupul ţintă
urmând a fi constituit din 25 de persoane în căutarea unui loc de muncă, 25 persoane inactive, 100 şomeri, 25 şomeri de
lungă durată, 25 şomeri peste 45 de ani şi 100 şomeri tineri.
- Declaraţie de conformitate nr. 293 din data de 3 septembrie 2010 („Anexa 1" ), prin care inculpatul B.I.M. atesta, în
- Declaraţie de eligibilitate nr. 25 din data de 3 septembrie 2010 („Anexa 3"), prin care inculpatul a declarat, în mod
nereal, că atât solicitantul, cât şi partenerul se încadrează din punct de vedere al obligaţiilor de plată restante la bugetele
publice, respectiv că obligaţiile de plată nete, atât pentru solicitant, cât şi pentru partener, nu depăşesc 1/12 din totalul
obligaţiilor datorate în ultimele 12 luni;
- Declaraţie inculpatului B.I.M. privind existenţa resurselor administrative, datată 22 februarie 2011, cu nr. de înregistrare
820 din 22 februarie 2011, prin care s-a atestat, în mod fals, faptul că beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL a avut 1
angajat în anul 2007, 5 angajaţi în 2008, 9 angajaţi în 2009 şi 79 angajaţi în 2010. Inspectoratului Teritorial de Muncă
Bucureşti, prin Adresa nr. P2319/13976 din 9 martie 2012 a comunicat că în realitate SC B. & A. SPCJ SRL, în perioada
august 2008 - iunie 2010 a avut 1 salariat, în persoana inculpatului, în lunile iulie - august 2010 - 5 salariaţi, septembrie
2010 - 7 salariaţi, octombrie 2010 - 10 salariaţi, noiembrie 2010 - 17 salariaţi şi decembrie 2010 - 18 salariaţi.
Aceleaşi date nereale privind numărul de angajaţi au rezultat şi din adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă
Dâmboviţa nr. 4298 din 17 aprilie 2012 potrivit căreia această societate a avut 1 angajat în anul 2009.
resurselor administrative, datată 22 februarie 2011, cu nr. de înregistrare 550 din 22 februarie 2011, prin care s-a
atestat, în mod nereal, faptul că a avut 0 angajaţi în 2008, 5 angajaţi în 2009 şi 9 angajaţi în 2010. Inspectoratul
Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. P2319/13976 din 9 martie 2012, a comunicat că societatea respectivă a
avut 1 salariat în lunile septembrie - octombrie 2010, iar în noiembrie şi decembrie 2010 a avut 2 salariaţi.
14/39
anumite condiţii obligatorii, cererea de finanţare a fost respinsă, decizie comunicată inculpatului B.I.M., motiv pentru care
acesta, în calitate de reprezentantul legal al solicitantului la data de 28 septembrie 2010, a depus contestaţie la
organismul intermediar regional, solicitând reevaluarea proiectului.
În urma reevaluării, contestaţia solicitantului a fost admisă, sens în care s-a emis Decizia de aprobarea a proiectului ce a
fost comunicată la OIR-POSDRU Regiunea Vest, prin Adresa nr. 9713/AZ la data de 17 decembrie 2010.
În vederea contractării, au fost solicitate, mai multe înscrisuri, printre care şi documente prin care să facă dovada
eligibilităţii atât a solicitantului cât şi a partenerului.
- Certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1.089.106 din 27 ianuarie 2011, nr. 1.090.687 din 17 martie
2011 şi nr. 1.091.623 din 13 aprilie 2011, false, privind pe SC B. & A. SPCJ SRL, ce figurează ca fiind emise de
Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 şi prin care se atesta, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de
bugetul naţional consolidat la datele de 26 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 12 aprilie 2011. Totodată, la litera c din
2011 şi 1.091.622 din 13 aprilie 2011, false, privind pe SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figurau ca fiind emise de
bugetul naţional consolidat la datele de 26 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 12 aprilie 2011. Totodată, la litera c din
ale Administraţie Finanţelor Publice - Sector 3 Bucureşti, potrivit cărora cele două societăţi nu au solicitat şi nu li s-au
acestea nu au solicitat şi nu li s-au eliberat în anii 2010 - 2011 niciun astfel de certificat, că cele două societăţi
înregistrau datorii restante la bugetul de stat/precum şi faptul că certificatele fiscale cu numerele menţionate au fost
eliberate altor societăţi şi la alte date, aspect confirmat prin Adresa nr. 367342 din 6 martie 2012 a aceleiaşi instituţii.
echipei de implementare, compusă din echipa de management în persoana martorilor: M.P. - manager proiect, I.M.A. -
executiv manager, R.A.M. - consilier juridic, A.A. - responsabil financiar şi echipa de experţi în persoana martorilor:
S.R.A. - expert pe termen lung, G.B. - psiholog, L.D. - psiholog, P.A.I. - expert monitorizare - evaluare şi D.D. - expert
marketing.
semnat Contractul de finanţare nr. 1485/861C cu numărul de identificare POSDRU/103/5.1/G/76798, de către inculpatul
B.I.M., în calitate de reprezentant al beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL. şi directorul executiv al organismului
intermediar regional, Adriana Toma, cu termen de implementare de 24 luni, începând cu 19 aprilie 2011.
Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost estimată la 2.131.290 RON (fără TVA), din care valoarea eligibilă a finanţării
La data de 9 septembrie 2011, la solicitarea beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL., AMPOSDRU a acordat cu titlu de
Din suma virată cu titlu de prefinanţare, inculpatul B.I.M. -Marius, titularul dreptului de operaţiuni în bancă, de altfel
singurul cu drept de semnătură, a utilizat diverse sume, unele scoase în numerar şi folosite la plata salariilor
personalului angajat în implementarea proiectelor pe lunile mai şi iunie 2011, iar altele pentru plata prin virament a unor
facturi diverse necesare în implementarea proiectului, dar şi pentru plata unor rate dintr-un contract de leasing încheiat
anterior semnării contractului de finanţare, contract de care, pe de o parte, nu a fost înştiinţat şi nu există acceptul OIR-
POSDRU Regiunea Vest. Pe de altă parte bunurile achiziţionate ce fac obiectul acestuia, cu excepţia unei Imprimante
multifuncţionale, nu sunt dintre cele nominalizate în cererea de finanţare.
Sub acest ultim aspect, cu toate că inculpatul a transmis 11 notificări, precizate în Raportul de constatare nr. 8 din 4
ianuarie 2012 al OIR-POSDRU Regiunea Vest, prin care a solicitat diverse modificări în proiect, niciuna dintre acestea
nu a avut ca obiect modificarea naturii şi cantităţilor de bunuri ce urmau a fi achiziţionate, altfel de cum erau precizate în
Cererea de finanţare şi nici nu a fost exprimată în niciun fel intenţia de introducere a acestui contract în proiect, situaţie
în care beneficiarul avea obligaţia, potrivit clauzelor contractuale, să facă acest lucru, iar în cazul acceptării să se
încheie un act adiţional la contract, aşa cum prevede art. 9 lit. a) din contractul de finanţare.
Contrar acestor obligaţii şi ignorând clauzele stipulate în art. 9, lit. A pct. 3, potrivit căreia beneficiarul are obligaţia de a
solicita în scris punctul de vedere oficial al AMPOSDRU/OIR-POSDRU delegat, după caz, cu privire la orice aspect
survenit în implementarea proiectului de natură să afecteze buna implementare a acestuia, precum şi în orice situaţie în
care apar neclarităţi cu privire la clauzele contractului semnat, cea prevăzută la pct, 5, care obligă beneficiarul să
utilizeze fondurile din conturile proiectului, exclusiv pentru plăţile necesare implementării activităţilor proiectului, cea
prevăzută la pct. 14, conform căreia beneficiarul are obligaţia de a solicita încheierea de către OIR-POSDRU delegat a
unui act adiţional în situaţia „modificării cheltuielilor de tip FEDR..", şi de alte norme legale, interne şi comunitare privind
eligibilitatea cheltuielilor, inculpatul B.I.M. - Marius a dispus plata prin virament, din contul de prefinanţare, în 4 tranşe,
prin patru ordine de plată - 3 în 14 septembrie 2011 şi unul în 19 septembrie 2011, a sumei totale de 11.504,59 RON,
reprezentând contravaloarea unor rate leasing către R.L. IFN, dintr-un contract de leasing încheiat anterior semnării
contractului de finanţare.
La data de 31 octombrie 2011, la OIR-POSDRU Regiunea Vest a fost înregistrată cu nr. 3770/2090SE, cererea de
2011, suma cerută la rambursare fiind de 39.320 RON, din care cofinanţarea beneficiarului a fost de 1.966 RON,
totodată menţionată deducerea prefinanţării acordată beneficiarului, astfel încât cheltuielile solicitate spre rambursare au
fost în sumă de 23.592 RON. La cererea de rambursare a fost anexată evidenţa cheltuielilor efectuate în perioada
10. La data de 3 septembrie 2010, SC B., M. şi A. SPCJ SRL, reprezentată legal de B.I.M., a depus on-line, Cererea de
cu titlul „Asistenţă şi suport pentru şomerii din regiunea Vest în vederea integrării pe piaţa muncii", cu nr. de identificare
POSDRU/103/5.1/G/76955, care a fost înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Vest, proiect care urma să fie derulat în
parteneriat cu SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, societate controlată tot de inculpatul B.I.M.
căutarea unui loc de muncă.
fratele inculpatului, directorul executiv B.E. Scopul indicării acestei din urmă societăţi ca partener era cel precizat
15/39
anterior.
- Declaraţia de conformitate nr. 329 din data de 3 septembrie 2010, prin care inculpatul B.I.M. a atestat, în mod nereal,
- Declaraţie de eligibilitate nr. 331 din data de 3 septembrie 2010, prin care inculpatul a declarat, în mod nereal, că atât
solicitantul, cât şi partenerul se încadrau din punct de vedere al obligaţiilor de plată restante la bugetele publice,
respectiv că obligaţiile de plată nete, atât pentru solicitant, cât şi pentru partener, nu depăşeau 1/12 din totalul obligaţiilor
datorate în ultimele 12 luni;
- declaraţia inculpatului B.I.M. privind existenţa resurselor administrative, datată 22 februarie 2011, cu nr. de înregistrare
822 din 22 februarie 2011, prin care a atestat, în mod fals, faptul că beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL a avut 1
angajat în anul 2007, 5 angajaţi în 2008, 9 angajaţi în 2009 şi 79 angajaţi în 2010. Inspectoratului Teritorial de Muncă
Bucureşti, prin Adresa nr. P2319/13976/09 martie 2012, a comunicat că în realitate SC B. & A. SPCJ SRL a avut un
număr mai mic de angajaţi, respectiv, în perioada august 2008 - iunie 2010 a avut 1 salariat, în persoana inculpatului, în
lunile iulie - august 2010 - 5 salariaţi, septembrie 2010 - 7 salariaţi, octombrie 2010 - 10 salariaţi, noiembrie 2010 - 17
salariaţi şi decembrie 2010 - 18 salariaţi. Aceleaşi date nereale privind numărul de angajaţi au rezultat şi din adresa
Inspectoratului Teritorial de Muncă Dâmboviţa nr. 4298 din 17 aprilie 2012, potrivit căreia această societate a avut 1
angajat în anul 2009.
resurselor administrative, datată 22 februarie 2011, prin care s-a atestat, în mod nereal, faptul că a avut 0 angajaţi în
2008, 5 angajaţi în 2009 şi 9 angajaţi în 2010. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. P2319/13976
din 9 martie 2012, a comunicat că societatea respectivă a avut 1 salariat în lunile septembrie - octombrie 2010, iar în
noiembrie şi decembrie 2010 a avut 2 salariaţi.
anumite condiţii obligatorii, cererea de finanţare a fost respinsă, decizie comunicată inculpatului B.I.M., motiv pentru care
acesta, în calitate de reprezentant legal al solicitantului, la data de 6 octombrie 2010, a depus contestaţie la organismul
intermediar regional solicitând reevaluarea proiectului.
În urma reevaluării, contestaţia solicitantului a fost admisă, sens în care s-a emis Decizia de aprobarea a proiectului ce a
fost comunicată la OIR-POSDRU Regiunea Vest, prin Adresa nr. 9712/AZ la data de 17 decembrie 2010.
În vederea contractării, au fost solicitate beneficiarului SC B. şi A. SPCJ SRL, mai multe înscrisuri, printre care şi
documente prin care să facă dovada eligibilităţii atât a solicitantului cât şi a partenerului.
2011 şi nr. 1.091.623 din 13 aprilie 2011, false, privind pe SC B. & A. SPCJ SRL, ce figurau ca fiind emise de
Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 şi prin care s-a atestat, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de
bugetul naţional consolidat la datele de 26 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 12 aprilie 2011. Totodată, la lit. c) din ultimul
certificat menţionat, s-a reţinut că „totalul obligaţiilor bugetare de plată în ultimele 12 luni: 617.937".
2011 şi 1.091.622 din 13 aprilie 2011, false, privind pe SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figurau ca fiind emise de
bugetul naţional consolidat la datele de 26 ianuarie 2011, 16 martie 2011 şi 12 aprilie 2011. Totodată, la lit. c) din ultimul
certificat menţionat s-a reţinut că „totalul obligaţiilor bugetare de plată în ultimele 12 luni: 57.802".
ale Administraţiei Finanţelor Publice - Sector 3 Bucureşti, potrivit cărora cele două societăţi nu au solicitat şi nu li s-au
acestea nu au solicitat şi nu li s-au eliberat în anii 2010 - 2011 vreun astfel de certificat, că cele două societăţi înregistrau
datorii restante la bugetul de stat, precum şi faptul că certificatele fiscale cu numerele menţionate au fost eliberate altor
societăţi şi la alte date, aspect ce a fost confirmat prin Adresa nr. 367342 din 6 martie 2012 a aceleiaşi instituţii.
echipei de implementare, compusă din echipa de management în persoana martorilor: M.P. - manager proiect, I.M.A. -
executiv manager, R.A.M. - consilier juridic, A.A. - responsabil financiar, şi echipa de experţi în persoana martorilor:
S.R.A. - expert pe termen lung, G.B. - psiholog, L.D. - psiholog, P.A.I. - expert monitorizare - evaluare şi D.D. - expert
marketing.
În baza documentelor depuse, printre care şi înscrisurile false menţionate anterior, la data de 19 aprilie 2011 a fost
semnat Contractul de finanţare nr. 1487/865C, cu numărul de identificare POSDRU/103/5.1/G/76955, de către inculpatul
B.I.M., în calitate de reprezentant al beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL. şi directorul executiv al organismului
intermediar regional, Adriana Toma, cu termen de implementare de 24 luni, începând cu 19 aprilie 2011.
Valoarea totală eligibilă a proiectului era estimată la 2.131.290 RON (fără TVA), din care valoarea eligibilă a finanţării
La data de 9 septembrie 2011, la solicitarea beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL, AMPOSDRU a acordat cu titlu de
Din suma virată cu titlu de prefinanţare, inculpatul B.I.M., titularul dreptului de operaţiuni în bancă, singurul cu drept de
semnătură, a utilizat diverse sume, unele scoase în numerar şi folosite la plata salariilor personalului angajat în
implementarea proiectelor pe lunile mai şi iunie 2011, iar altele pentru plata prin virament a unor facturi necesare în
implementarea proiectului, dar şi pentru plata unor rate din acelaşi contract de leasing încheiat anterior semnării
contractului de finanţare, contract de care, pe de o parte, nu a fost înştiinţat şi nu exista acceptul OIR-POSDRU
Regiunea Vest, iar pe de altă parte bunurile achiziţionate ce fac obiectul acestuia, cu excepţia unei imprimante
multifuncţionale, nu erau dintre cele nominalizate în cererea de finanţare.
Sub acest ultim aspect, cu toate că inculpatul a transmis 11 Notificări, precizate în Raportul de constatare nr. 8 din 4
ianuarie 2012 al OIR-POSDRU Regiunea Vest prin care a solicitat diverse modificări în proiect, niciuna dintre acestea nu
a avut ca obiect modificarea naturii şi cantităţilor de bunuri ce urmau a fi achiziţionate, altfel de cum au fost precizate în
Cererea de finanţare şi nici nu a fost exprimată în nici un fel intenţia de introducere a acestui contract în proiect, situaţie
în care beneficiarul avea obligaţia, potrivit clauzelor contractuale, să facă acest lucru, iar în cazul acceptării să se
încheie un act adiţional la contract, aşa cum prevede art. 9 lit. a) din contractul de finanţare.
Contrar acestor obligaţii şi ignorând clauzele stipulate în art. 9, lit. A) pct. 3, pct. 5, pct. 14, inculpatul B.I.M. a dispus
plata prin virament, din contul de prefinanţare, în 4 tranşe, prin patru ordine de plată - 3 în 14 septembrie 2011 şi unul în
19 septembrie 2011, a sumei totale de 11.511,50 RON, reprezentând contravaloarea unor rate leasing către R.L. IFN,
dintr-un contract de leasing încheiat anterior semnării contractului de finanţare.
La data de 31 octombrie 2011, la OIR-POSDRU Regiunea Vest a fost înregistrată cu nr. 3770/2090SE, cererea de
16/39
2011, suma cerută la rambursare fiind de 39.320 RON, din care cofinanţarea beneficiarului a fost de 1.966 RON,
totodată menţionată „.„deducerea prefinanţării acordată beneficiarului, astfel încât cheltuielile solicitate spre rambursare
au fost în sumă de 23.592 RON. La cererea de rambursare a fost anexată evidenţa cheltuielilor efectuate în perioada
Centru în vederea integrării pe piaţa muncii prin servicii de formare profesională şi de consultanţă şi asistenţă pentru
angajarea sau deschiderea propriilor afaceri", cu număr de identificare POSDRU/105/5.1/G/76186, care a fost
înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Centru, proiect care urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. & A. S.C.F.S.
SCFS SRL societate care în fapt era controlată tot de inculpatul B.I.M.
unui loc de muncă, prin promovarea unor măsuri active în domeniul ocupării la nivelul regiunii Centru. Au fost
menţionate ca obiective specifice, printre altele, implicarea grupului ţintă în modele inovative de informare/consiliere, în
programe de formare profesională, furnizarea serviciilor de informare, orientare şi consiliere pentru participarea pe piaţa
muncii a 300 de persoane. Prin implementarea proiectului, beneficiarul îşi propunea angajarea a 70 de persoane şi
inculpatului şi indicată în scopul anterior menţionat.
Ulterior depunerii cererii de finanţare şi a documentelor suport obligatorii în faza de evaluare a cererii (anexele 1 - 7,
printre care şi acordul de parteneriat), societatea parteneră a comportat modificări în structura acţionariatului şi a
dreptului de administrare a acesteia, însă acestea nu prezintă relevanţă în cauză, deoarece societatea nu a primit decât
suma de 100 RON de la liderul de parteneriat, în vederea implementării proiectului, din prefinanţarea de 106.564,50
RON acordată de OIR-POSDRU Centru.
faptul că informaţiile incluse în documentele anexate cererii de finanţare erau corecte;
- Declaraţii de eligibilitate nr. 259 din 3 septembrie 2010 şi nr. 791 din 8 februarie 2011 prin care inculpatul a declarat, în
mod inexact, că se încadrează din punct de vedere al obligaţiilor de plată restante la bugetele publice, respectiv că
obligaţiile de plată nete, atât pentru solicitant, cât şi pentru partener, nu depăşesc 1/12 din totalul obligaţiilor datorate în
ultimele 12 luni;
- declaraţia inculpatului B.I.M. privind existenţa resurselor administrative, prin care a atestat, în mod inexact, faptul că, în
perioada 2007 - 2010, beneficiarul a avut până la 79 de angajaţi. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, prin
Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, a comunicat că în realitate societatea a avut un număr mai mic de angajaţi,
respectiv un singur angajat, în persoana inculpatului, în perioada 2007 - 2009 şi 20 de angajaţi în anul 2010.
- certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1089106 din 27 ianuarie 2011 şi nr. 1091623 din 13 aprilie
2011, false, privind pe SC B., M. & A. SPCJ SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3
şi prin care s-a atestat în mod nereal că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat în datele de 26
ianuarie 2011 şi 12 aprilie 2011.
Prin Adresa nr. 350067 din 8 ianuarie 2013, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a comunicat că nu a
emis certificatele de atestare fiscală depuse de inculpat la Autoritatea Contractantă. În plus, s-a precizat că în anul 2010
SC B. & A. SPCJ SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale. Totodată, Administraţia Finanţelor
Publice Sector 3 Bucureşti a arătat că în datele de 26 ianuarie 2011 şi 12 aprilie 2011, societatea avea obligaţii fiscale
exigibile neachitate în cuantum de 287.794 RON şi de 374.224 RON, la care s-au adăugat majorări şi penalităţi de
întârziere, totalizând 335.850 RON şi 404.260 RON;
- certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1089107 din 27 ianuarie 2011 şi nr. 1091622 din 13 aprilie
2011, false, privind pe partenerul S SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia Finanţelor
Publice Sector 3 Bucureşti, prin care s-a atestat, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional
consolidat ia datele de 26 ianuarie 2011 şi 12 aprilie 2011.
emis certificatele de atestare fiscală depuse de inculpat la Autoritatea Contractantă. în plus, s-a precizat că în anul 2011
SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la datele de 26 ianuarie
2011 şi 12 aprilie 2011, societatea avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 36.842 RON şi de 47.894
RON, la care s-au adăugat majorări şi penalităţi de întârziere, totalizând 39.696 RON şi 51.349 RON.
echipei de implementare, compusă din echipa de management în persoana martorilor: I.M.A. - manager proiect; M.P. -
responsabil financiar, D.A. - consilier juridic, U.M. -executive manager, Ş.M.I. - expert pe termen lung - monitorizare
evaluare, I. V.E. - expert pe termen lung, asistent proiect. Pe parcursul implementării proiectului, echipa de management
a fost modificată de mai multe ori la solicitarea beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL, prin intermediul unor acte
adiţionale.
obţinând punctaj sub minimul de 65 de puncte, motiv pentru care aceasta a fost respinsă prin Decizia nr. E2151 din 15
septembrie 2010.
au condus la aprobarea cererii de finanţare, prin Decizia OIR-POSDRU nr. E 256 din 19 ianuarie 2010, condiţionat
pentru o finanţare nerambursabilă de maxim 2.024.725,00 RON.
semnat Contractul de finanţare cu numărul de identificare POSDRU/105/5.1/G/76186, de către inculpatul B.I.M., în
calitate de reprezentant al beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL şi directorul executiv OIR-POSDRU Centru, numitul
D.C.S.
La data de 9 mai 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Regiunea Centru cererea de prefinanţare a
nerambursabile. În urma unei solicitări a OIR-POSDRU Regiunea Centru, beneficiarul a refăcut formularul cererii de
finanţare şi a depus o nouă cerere în acest sens, la data de 16 mai 2011, pentru aceeaşi sumă. Deşi, iniţial,
prefinanţarea a fost aprobată în cuantumul solicitat, ulterior aceasta a fost reconsiderată la 5% din valoarea totală a
proiectului, respectiv suma de 106.564,50 RON, ca urmare a modificării legislaţiei privind cuantumul prefinanţării.
La data de 12 septembrie 2011, în contul societăţii beneficiare deschis la RB, Agenţia Piaţa Alba Iulia, a fost virată
prefinanţarea în cuantum de 106.564,50 RON (raport de activitate cont R.B.).
Din totalul sumei de 106.564,50 RON, inculpatul B.I.M. a virat în contul partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL
17/39
(raport de activitate cont R.B.), suma de 100 RON, diferenţa fiind utilizată exclusiv de către beneficiar în implementarea
proiectului.
Din suma virată cu titlu de prefinanţare, inculpatul B.I.M., titularul dreptului de operaţiuni în bancă, a efectuat
următoarele operaţiuni, astfel cum a rezultat din raportul de activitate cont R.B.
- a ridicat în numerar, sumele de 89.824 RON cu justificarea "plăţi salarii/B.I." şi 8.300 RON cu justificarea "diverse
plăţi/B.I.";
- a achitat suma de 9.529,85 RON prin ordin de plată către furnizorul de materiale SC S.E.G. SRL;
- a efectuat plăţi către R.L. IFN SA, în cuantum de 11.511,52 RON, în baza unui contract de leasing pentru achiziţie de
echipamente IT.
Din raportul de constatare întocmit de specialişti DNA pe baza registrului de casă, a statelor de plată şi din dispoziţiile de
plată prin casierie, verificate şi cu ocazia controlului efectuat de DLAF a rezultat că suma de 48.235 RON, ridicată în
numerar de inculpatul B.I.M., a fost utilizată în alte scopuri decât cele stabilite prin contractul încheiat cu OIR-POSDRU
Regiunea Centru.
Astfel, suma de 89.824 RON ridicată de inculpat în numerar din contul de Proiect pentru plata salariilor corespunzătoare
lunilor mai şi iunie 2011, a fost înregistrată în registrul de casă din 13 septembrie 2011, cu justificarea "ridicare numerar
salarii mai", pentru suma de 42.864 RON, şi "ridicare numerar salarii iunie", pentru suma de 38.660 RON. Conform
menţiunilor din registrul de casă din 13 septembrie 2012 şi a dispoziţiilor de plată prin casierie, a rezultat că inculpatul
B.I.M. a achitat salarii numai pe luna mai 2011, totalizând 41.589 RON, neexistând documente contabile privind plata
salariilor şi pentru luna iunie 2011. Această situaţie a fost confirmată şi de către angajaţii proiectului, martorii Ş.M.I.,
D.A., U.L.R., Ş.C., care au declarat că au primit doar salariul corespunzător lunii mai 2011. Din documentele aflate la
dosarul proiectului, transmise în original de către OIR-POSDRU Regiunea Centru, a rezultat că organismul intermediar
nu a fost notificat de către beneficiar cu privire la introducerea în echipa de implementare a proiectului a angajaţilor Ş.C.
şi N.V., deşi aceştia au fost remuneraţi în cadrul proiectului.
De asemenea, din nota de control a DLAF, s-a reţinut că, în documentele contabile ale SC B. & A. SPCJ SRL, nu au fost
identificate acte justificative cu privire la cheltuirea soldului de casă final al zilei de 13 septembrie 2011, respectiv suma
de 47.435 RON, la care s-a adăugat suma de 800 RON retrasă la data de 26 septembrie 2011 de către inculpatul B.I.M.,
în numerar fără o justificare în interesul Proiectului.
La data de 31 octombrie 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Regiunea Centru Cererea de rambursare nr.
1, în valoare de 41.589 RON. în urma respingerii cererii de finanţare de către organismul intermediar, pentru
nerespectarea unor prevederi ale contractului de finanţare şi a instrucţiunilor emise de către AMPOSDRU, inculpatul a
depus la data de 22 noiembrie 2011 o nouă cerere de rambursare nr. 1, pentru aceeaşi sumă, respectiv 41.589 RON.
OIR-POSDRU Regiunea Centru nu a transmis cererea de rambursare către AMPOSDRU şi, ulterior, a decis rezilierea
contractului de finanţare POSDRU/105/5.1/G/76186, aducând la cunoştinţa beneficiarului decizia, prin Adresa nr. 328
din 18 ianuarie 2012.
regiunea Centru în vederea integrării pe piaţa muncii", cu număr de identificare POSDRU/105/5.1/G/76796, care a fost
înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Centru, proiect ce urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. & A. S.C.F.S.
SCFS SRL.
unui loc de muncă, prin promovarea unor măsuri active în domeniul ocupării la nivelul regiunii Centru. Au fost
inculpatului, directorul executiv B.E.
dreptului de administrare a acesteia, însă acestea nu a prezentat relevanţă în cauză, deoarece societatea nu a primit
decât suma de 100 RON de la liderul de parteneriat, în vederea implementării proiectului, din prefinanţarea de
106.564,50 RON acordată de OIR-POSDRU Centru.
- Declaraţie de eligibilitate nr. 307 din 3 septembrie 2010, prin care inculpatul a declarat, în mod inexact, că se
- declaraţia inculpatului B.I.M. din 15 februarie 2010 privind existenţa resurselor administrative, prin care atesta, în mod
inexact faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL a avut până la 79 de angajaţi.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012 a comunicat că în realitate
SCFS SRL, privind existenţa resurselor administrative, prin care s-a atestat, în mod nereal, faptul că în perioada 2008 -
- Certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1089106 din 27 ianuarie 2011 şi nr. 1091623 din 13 aprilie
2011 false, privind pe SC B., M. & A. SPCJ SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 şi
prin care s-a atestat în mod nereal că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat în datele de 26
ianuarie 2011 şi 12 aprilie 2011.
emis certificatele de atestare fiscală depuse de inculpat la Autoritatea Contractantă. în plus, s-a precizat că în anul 2010
SC B. & A. SPCJ SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale. Totodată, Administraţia Finanţelor
Publice Sector 3 Bucureşti a arătat că în datele de 26 ianuarie 2011 şi 12 aprilie 2011, SC B. & A. SPCJ SRL. avea
obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 287.794 RON şi de 374.224 RON, la care s-au adăugat majorări şi
penalităţi de întârziere, totalizând 335.850 RON şi 404.260 RON.
- Certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 1089107 din 27 ianuarie 2011 şi nr. 1091622/13 aprilie
2011, false, privind pe partenerul SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figurau ca fiind emise de Administraţia Finanţelor
Publice Sector 3 Bucureşti, prin care s-a atestat, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional
consolidat la datele de 26 ianuarie 2011 şi 12 aprilie 2011.
emis certificatele de atestare fiscală depuse de inculpat la Autoritatea Contractantă. În plus, s-a precizat că în anul 2011
SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la datele de 26 ianuarie
18/39
2011 şi 12 aprilie 2011, SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 36.842
RON şi de 47.894 RON, la care s-au adăugat majorări şi penalităţi de întârziere, totalizând 39.696 RON şi 51.349 RON.
echipei de implementare, compusă din echipa de management în persoana martorilor: B.E. - manager proiect; A.A. -
responsabil financiar, D.A. - consilier juridic, V.S. - executive manager, Ş.M.I. - expert pe termen lung - monitorizare
evaluare, I. V.E. - expert pe termen lung, asistent proiect. Pe parcursul implementării proiectului, echipa de management
a fost modificată de mai multe ori la solicitarea beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL, prin intermediul unor acte
adiţionale.
Cererea formulată electronic de către SC B. & A. SPCJ SRL a fost evaluată în cadrul OIR-POSDRU Centru, obţinând
punctaj sub minimul de 65 de puncte, motiv pentru care aceasta a fost respinsă prin Decizia nr. E2235 din 24
septembrie 2010.
au condus la aprobarea cererii de finanţare, prin Decizia OIR-POSDRU nr. E 258 din 19 ianuarie 2011, condiţionat
pentru o finanţare nerambursabilă de maxim 2024725,00 RON.
calitate de reprezentant al şi directorul executiv OIR-POSDRU Centru, numitul D.C.S.
La data de 9 mai 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Regiunea Centru cererea de prefinanţare a
nerambursabile. În urma unei solicitări a OIR-POSDRU Regiunea Centru, beneficiarul a refăcut formularul cererii de
finanţare şi a depus o nouă cerere în acest sens, la data de 16 mai 2011, pentru aceeaşi sumă. Deşi, iniţial,
prefinanţarea a fost aprobată în cuantumul solicitat, ulterior, aceasta a fost reconsiderată la 5% din valoarea totală a
proiectului, respectiv suma de 106.564,50 RON, ca urmare a modificării legislaţiei privind cuantumul prefinanţării.
La data de 12 septembrie 2011, în contul societăţii beneficiare, deschis la R.B., Agenţia Piaţa Alba Iulia, a fost virată
prefinanţarea în cuantum de 106.564,50 RON (raport de activitate cont R.B.).
Din totalul sumei de 106.564,50 RON, inculpatul B.I.M. a virat în contul partenerului (raport de activitate cont R.B.) suma
de 100 RON, diferenţa fiind utilizată exclusiv de către beneficiar în implementarea proiectului.
următoarele operaţiuni, astfel cum a rezultat din raportul de activitate cont R.B.
- a ridicat în numerar, sumele de 70.078 RON cu justificarea "plăţi salarii/B.I." şi 14.450 RON cu justificarea "diverse
plăţi/B.I.";
- a achitat suma de 9.529,85 RON prin ordin de plată către furnizorul de materiale SC S.E.G. SRL;
- a efectuat plăţi către R.L. IFN SA, în cuantum de 11.511,52 RON, în baza unui contract de leasing pentru achiziţie de
echipamente IT.
Din raportul de constatare întocmit de specialişti DNA pe baza registrului de casă, a statelor de plată şi din dispoziţiilor
de plată prin casierie, verificate şi cu ocazia controlului efectuat de DLAF a rezultat că suma de 49.041 RON ridicată în
numerar de inculpat, a fost utilizată în alte scopuri decât cele stabilite prin contractul încheiat cu OIR-POSDRU
Regiunea Centru.
Astfel, conform menţiunilor din registrul de casă din 13 septembrie 2012 şi a dispoziţiilor de plată prin casierie, a rezultat
că inculpatul a achitat salarii numai pe luna mai 2011, totalizând 35.487 RON, situaţie confirmată şi de către angajaţii
proiectului, martorii Ş.M.I., D.A., U.L.R., Ş.C., care au declarat că au primit doar salariul corespunzător lunii mai 2011.
Din documentele aflate la dosarul proiectului, transmise în original de către OIR-POSDRU Regiunea Centru, a rezultat
că organismul intermediar nu a fost notificat de către beneficiarul SC B. & A. SPCJ SRL. cu privire la introducerea în
echipa de implementare a proiectului a angajaţilor Ş.C. şi N.V., deşi aceştia au fost remuneraţi în cadrul proiectului.
În urma verificărilor efectuate s-a constatat că, în documentele contabile ale SC B. & A. SPCJ SRL, nu au fost
identificate acte justificative cu privire la cheltuirea soldului de casă final al zilei de 13 septembrie 2011, respectiv suma
de 42.091 RON, la care s-a adăugat suma de 6.950 RON, retrasă la datele de 16 septembrie 2011 şi 26 septembrie
2011 de către inculpatul B.I.M., în numerar, fără o justificare în interesul Proiectului.
La data de 31 octombrie 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Regiunea Centru cererea de rambursare nr. 1,
în valoare de 35.487 RON. În urma respingerii cererii de finanţare de către organismul intermediar, pentru
nerespectarea unor prevederi ale contractului de finanţare, dar şi a instrucţiunilor emise de către AMPOSDRU, acesta a
depus, la data de 22 noiembrie 2011, o nouă cerere de rambursare nr. 1, pentru aceeaşi sumă, respectiv 35.487 RON.
OIR-POSDRU Regiunea Centru nu a transmis cererea de rambursare către AMPOSDRU şi, ulterior, a decis rezilierea
contractului de finanţare POSDRU/105/5.1/G/76796, aducând la cunoştinţa beneficiarului decizia prin Adresa nr. 341 din
18 ianuarie 2012. Aceste aspecte au reieşit din Adresa OIR-POSDRU Centru nr. 7293 din 11 decembrie 2012.
Aceleaşi nereguli privind derularea proiectului POSDRU/105/5.1/G/76796 au fost constatate şi în concluziile verificărilor
efectuate de Departamentul pentru Lupta Antifraudă, astfel cum rezultă din Nota de control nr. 7/263/2012.
13. La data de 31 august 2010, SC B., M. şi A. SPCJ S.R.L., reprezentată legal de inculpatul B.I.M., a depus on-line,
Bucureşti-Ilfov în vederea integrării pe piaţa muncii prin servicii de formare profesională şi de consultanţă şi asistenţă
pentru angajare sau deschiderea propriilor afaceri", cu număr de identificare POSDRU/106/5.1/G/76187, care a fost
înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Bucureşti-Ilfov, proiect ce urma să fie derulat în parteneriat cu aceeaşi societate
anterior menţionată controlată tot de inculpatul B.I.M.
unui loc de muncă, prin promovarea unor măsuri active în domeniul ocupării la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov. Au fost
inculpatului, directorul executiv B.E. Indicarea acestei din urmă societăţi ca partener în derularea proiectului avea scopul
expres precizat anterior, respectiv îndeplinirea de către beneficiar a condiţiilor impuse de autoritatea contractantă în
ceea ce priveşte capacitatea administrativă.
dreptului de administrare a acesteia, însă acestea nu au prezentat relevanţă în cauză, deoarece societatea nu a primit
106.564,50 RON acordată de OIR-POSDRU Regiunea Bucureşti-Ilfov.
19/39
- declaraţia inculpatului B.I.M. din 10 ianuarie 2010, privind existenţa resurselor administrative, prin care a atestat, în
mod inexact, faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul SC B., M. & A. SPCJ SRL a avut până la 79 de angajaţi.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, a comunicat că, în realitate,
2009 şi 20 de angajaţi în anul 2010. Aceleaşi aspecte au rezultat şi din datele înscrise în statele de salarii transmise în
fotocopie de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti prin Adresa nr. 68600 din 16 octombrie 2012, state
depuse la I.T.M. în termenul prevăzut de lege.
- declaraţia numitului B.E. din data de 10 ianuarie 2011, în calitate de împuternicit al partenerului SC B. & A. S.C.F.S.
SCFS SRL, privind existenţa resurselor administrative, prin care a atestat, în mod nereal, faptul că, în perioada 2008 -
2010, societatea a avut până la 9 angajaţi. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin adresa nr.
15781/09 martie 2012, că societatea avea în anul 2010 doar doi angajaţi.
- Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 13294 din 7 ianuarie 2011, fals, privind pe SC B., M. & A.
SPCJ SRL, ce figura ca fiind emis de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 şi prin care s-a atestat în mod nereal că
societatea nu avea datorii faţă de bugetul naţional consolidat în data de 7 ianuarie 2011.
Prin Adresa nr. 371806 din 22 octombrie 2012, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a comunicat că nu a
emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea Contractantă. În plus, s-a precizat că în anul 2010,
societatea nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale iar la datele de 7 ianuarie 2011 şi 12 aprilie 2011,
SC B. & A. SPCJ SRL avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 173.850 RON, la care s-au adăugat
majorări şi penalităţi de întârziere, totalizând 217.752 RON.
- Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 13295 din 7 ianuarie 2011, fals, privind pe partenerul SC B.
atestat, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 ianuarie 2011.
emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea Contractantă. în plus, s-a precizat că în anul 2011
societatea nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la data de 7 ianuarie 2011, avea obligaţii fiscale
exigibile neachitate în cuantum de 17.529 RON, la care s-au adăugat majorări şi penalităţi de întârziere, totalizând
19.998 RON.
echipei de implementare, compusă din echipa de management în persoana martorilor: Ş.M.I. - manager proiect; A.A.B. -
responsabil financiar, O.C. - consilier juridic, V.A. - executive manager, G.D.F. - expert pe termen lung - monitorizare
evaluare, D.D. - expert marketing, I. V.E. - expert pe termen lung, asistent proiect, T.S. - psiholog. Pe parcursul
implementării proiectului, echipa de management a fost modificată de mai multe ori la solicitarea beneficiarului SC B. &
A. SPCJ SRL, prin intermediul unor acte adiţionale.
Cererea formulată electronic de către SC B. & A. SPCJ SRL. a fost evaluată în cadrul OIR-POSDRU Regiunea
Bucureşti-Ilfov, obţinând punctaj sub minimul de 65 de puncte, motiv pentru care aceasta a fost respinsă prin Decizia nr.
CE 163 din 13 septembrie 2010.
au condus la aprobarea cererii de finanţare.
În baza documentelor depuse, printre care şi înscrisurile false menţionate anterior, la data de 2 mai 2011, a fost semnat
Contractul de finanţare cu numărul de identificare POSDRU/106/5.1/G/76187, de către inculpatul B.I.M., în calitate de
reprezentant al beneficiarului şi directorul executiv OIR-POSDRU Bucureşti-Ilfov, numitul Z.M., în baza căruia a obţinut
finanţare nerambursabilă din Fondul Social European.
La data de 6 mai 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Bucureşti-Ilfov cererea de prefinanţare a proiectului,
în cuantum de 10% din valoarea totală, respectiv 213.129 RON, provenind din fonduri europene nerambursabile. Deşi,
iniţial, prefinanţarea a fost aprobată în cuantumul solicitat, ulterior aceasta a fost reconsiderată la 5% din valoarea totală
a proiectului, respectiv suma de 106.564,50 RON, ca urmare a modificării legislaţiei privind cuantumul prefinanţării.
La data de 12 septembrie 2011, în contul societăţii beneficiare deschis la RB, Agenţia Piaţa Alba Iulia, a fost virată
prefinanţarea din fonduri europene nerambursabile în cuantum de 106.564,50 RON (raport de activitate cont RB).
Din totalul sumei de 106.564,50 RON, inculpatul a virat în contul partenerului suma de 100 RON, diferenţa fiind utilizată
exclusiv de către beneficiar în implementarea proiectului (raport de activitate cont RB).
următoarele operaţiuni, astfel cum a rezultat din raportul de activitate cont RB şi din registrul de casă:
- a ridicat în numerar sumele de 59.172 RON cu justificarea „Plăţi salarii/B.I. " şi 38.450 RON cu justificarea „diverse
plăţi/B.I.";
- a efectuat prin bancă plăţi către R Leasing IFN SA, în cuantum de 7.947,27 RON, în baza unui contract de achiziţie
echipamente IT în sistem leasing;
- a achitat în numerar către societatea de contabilitate SC S.S. SRL contravaloarea mai multor facturi fiscale, în cuantum
de 23.650,61 RON, în baza Contractului de prestări servicii nr. 100 din 1 martie 2011. Relaţia comercială şi plata
serviciilor prestate a fost confirmată de către SC S.S. SRL prin Adresa nr. 68 din 26 noiembrie 2012.
Din raportul de constatare întocmit de specialiştii DNA pe baza registrului de casă, statelor de plată şi din dispoziţiile de
plată prin casierie, verificate şi cu ocazia controlului efectuat de DLAF (Nota de control nr. 7/213/2012) a rezultat-că
suma de 15.890,39 RON, ridicată în numerar de inculpatul B.I.M., a fost utilizată în alte scopuri decât cele stabilite prin
contractul încheiat cu OIR-POSDRU Regiunea Bucureşti-Ilfov.
Astfel, conform menţiunilor din registrul de casă din 13 septembrie 2012 şi a dispoziţiilor de plată prin casierie, inculpatul
a achitat salarii numai pe luna iunie 2011. Această împrejurare a fost confirmată şi de angajaţii proiectului, martorii
U.L.R., Ş.M.I., S. (V.) N.A., S.A., O.C., R.A.M., V.S.C., care au declarat că au primit doar salariul corespunzător lunii
iunie 2011. Din documentele aflate la dosarul proiectului, transmise în original de către OIR-POSDRU Bucureşti-Ilfov, a
rezultat că organismul intermediar nu a fost notificat de către beneficiar cu privire la introducerea în echipa de
implementare a proiectului a angajatului V.S.C., deşi acesta au fost remunerat în cadrul proiectului.
În documentele contabile ale SC B. & A. SPCJ SRL. nu au fost identificate acte justificative cu privire la cheltuirea
soldului de casă final al zilei de 26 septembrie 2011, respectiv suma de 15.890,39 RON.
La data de 30 noiembrie 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Bucureşti-Ilfov Cererea de rambursare nr. 1,
în valoare de 57.461 RON.
OIR-POSDRU Bucureşti-Ilfov nu a dat curs cererii de rambursare şi a decis rezilierea Contractului de finanţare
POSDRU/106/5.1/G/76187, aşa cum a rezultat din adresa nr. OIR-POSDRU Bucureşti-Ilfov nr. 9447 din 10 decembrie
2012 şi documentele anexate.
efectuate de Departamentul pentru Lupta Antifraudă, astfel cum a rezultat din Nota de control nr. 7/213/2012
regiunea Bucureşti-Ilfov în vederea integrării pe piaţa muncii, cu număr de identificare POSDRU/106/5.1/G/77010,
înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Bucureşti-Ilfov, proiect ce urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. & A.
S.C.F.S. SCFS SRL.
20/39
Obiectivul general al proiectului a constat în integrarea pe piaţa muncii a persoanelor inactive, a şomerilor şi a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prin promovarea unor măsuri active în domeniul ocupării la nivelul
regiunii Bucureşti-Ilfov. Au fost menţionate ca obiective specifice, printre altele, implicarea grupului ţintă în modele
inovative de informare/consiliere, în programe de formare profesională, participarea într-un sistem inovativ de
consultanţă şi asistenţă pentru deschiderea propriilor afaceri, furnizarea serviciilor de informare, orientare şi consiliere
pentru participarea pe piaţa muncii a 300 de persoane. Prin implementarea proiectului, beneficiarul îşi propunea
angajarea a 70 de persoane şi crearea a 100 de noi întreprinderi.
lider, reprezentată de inculpatul B.I.M., şi acelaşi partener SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, societate reprezentată de
fratele inculpatului, directorul executiv B.E.
dreptului de administrare a acesteia, însă acestea nu au prezentat relevanţă în cauză, deoarece societatea nu a primit
106.564,50 RON acordată de OIR-POSDRU Regiunea Bucureşti-Ilfov.
faptul că informaţiile incluse în documentele anexate cererii de finanţare erau corecte;
- Declaraţia inculpatului B.I.M. din 10 ianuarie 2010 privind existenţa resurselor administrative, prin care a atestat, în
mod inexact, faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul a avut până la 79 de angajaţi. Inspectoratul Teritorial de
Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. 15781 din 9 martie 2012, a comunicat că în realitate societatea a avut un număr mai
mic de angajaţi, respectiv un singur angajat, în persoana inculpatului, în perioada 2007 - 2009 şi 20 de angajaţi în anul
2010. Aceleaşi aspecte au rezultat şi din datele înscrise în statele de salarii transmise în fotocopie de către Inspectoratul
Teritorial de Muncă Bucureşti prin Adresa nr. 68600 din 16 octombrie 2012, state depuse la I.T.M. în termenul prevăzut
de lege;
- Declaraţia numitului B.E. din data de 10 ianuarie 2011, în calitate de împuternicit al partenerului SC B. & A. S.C.F.S.
2010 societatea a avut până la 9 angajaţi.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat că societatea avea în anul 2010 doar doi angajaţi.
- Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 13294 din 7 ianuarie 2011 fals, ce figura ca fiind emis de
Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 şi prin care s-a atestat în mod nereal că societatea beneficiară nu are datorii
faţă de bugetul naţional consolidat în data de 7 ianuarie 2011.
emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea Contractantă. În plus, s-a precizat că în anul 2011
SC B. & A. SPCJ SRL. nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la datele de 7 ianuarie 2011 şi 12
aprilie 2011 societatea avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 173.850 RON, la care s-au adăugat
majorări şi penalităţi de întârziere, totalizând 217.752 RON.
- Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 13295 din 7 ianuarie 2011, fals, privind pe partenerul SC B.
atestat, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 ianuarie 2011.
emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea Contractantă. În plus, s-a precizat că, în anul 2011,
SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la data de 7 ianuarie
2011, societatea avea obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 17.529 RON, la care s-au adăugat majorări şi
penalităţi de întârziere, totalizând 19.998 RON.
echipei de implementare, compusă din echipa de management în persoana martorilor: U.L.R. - manager proiect; A.A.B.
- responsabil financiar, S.A. - consilier juridic, D.D. - executive manager, V.S. - expert pe termen lung - monitorizare
evaluare, A.M. - asistent proiect, B.C. - psiholog. Pe parcursul implementării proiectului, echipa de management a fost
modificată de mai multe ori la solicitarea beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL, prin intermediul unor acte adiţionale.
Cererea formulată electronic de către societate a fost evaluată în cadrul OIR-POSDRU Regiunea Bucureşti-Ilfov,
obţinând un punctaj sub minimul de 65 de puncte, motiv pentru care aceasta a fost respinsă prin Decizia nr. CE 164 din
13 septembrie 2010.
au condus la aprobarea cererii de finanţare.
În baza documentelor depuse, printre care şi înscrisurile false menţionate anterior, la data de 2 mai 2011, a fost semnat
Contractul de finanţare cu numărul de identificare POSDRU/106/5.1/G/77010, de către inculpatul B.I.M., în calitate de
reprezentant al beneficiarului SC B. & A. SPCJ SRL. şi directorul executiv OIR-POSDRU Bucureşti-Ilfov, numitul Z.M., în
baza căruia a obţinut finanţare nerambursabilă din Fondul Social European.
La data de 6 mai 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Bucureşti-Ilfov cererea de prefinanţare a proiectului,
în cuantum de 10% din valoarea totală, respectiv 213.134 RON, provenind din fonduri europene nerambursabile. Deşi,
iniţial, prefinanţarea a fost aprobată în cuantumul solicitat, ulterior aceasta a fost reconsiderată la 5% din valoarea totală
a proiectului, respectiv suma de 106.567 RON, ca urmare a modificării legislaţiei privind cuantumul prefinanţării.
La data de 12 septembrie 2011, în contul societăţii beneficiare deschis la R.B., Agenţia Piaţa Alba Iulia, a fost virată
prefinanţarea din fonduri europene nerambursabile în cuantum de 106.567 RON (raport de activitate cont RB).
Din totalul sumei de 106.564,50 RON, inculpatul a virat în contul partenerului suma de 100 RON, diferenţa fiind utilizată
exclusiv de către beneficiar în implementarea proiectului (raport de activitate cont RB).
următoarele operaţiuni, astfel cum a rezultat din raportul de activitate cont RB şi din registrul de casă:
- a ridicat în numerar sumele de 29.957 RON cu justificarea „Plăţi salarii/B.I." şi 68.000 RON cu justificarea „diverse
plăţi/B.I."
- a efectuat prin cont plăţi către RL IFN SA, în cuantum de 7.947,27 RON, în baza unui contract de achiziţie
echipamente IT în sistem leasing.
Retragerile în numerar, în cuantum total de 97.957 RON, au fost justificate de către inculpat (conform registrului de
casă) după cum urmează:
- a achitat salariile angajaţilor pe. proiect corespunzătoare lunii iunie 2011, în cuantum de 28.246 RON;
- a achitat în numerar mai multe facturi fiscale în cuantum de 41.581,68 RON, emise de societatea de contabilitate SC
S.S. SRL, în baza unui contract de prestări servicii. Relaţia comercială şi plata serviciilor prestate a fost confirmată de
către SC S.S. SRL prin Adresa nr. 68 din 26 noiembrie 2012;
21/39
- plata către societatea SC O.T. SRL mai multor facturi fiscale, în cuantum de 21.074 RON.
În raportul de constatare întocmit de specialişti DNA s-a reţinut că suma de 21.074 RON, ridicată în numerar cu
justificarea achitării de către inculpat a contravalorii unor facturi fiscale către SC O.T. SRL, a fost utilizată în alte scopuri
decât cele stabilite prin contractul încheiat cu OIR-POSDRU regiunea Bucureşti-Ilfov.
A rezultat că, în registrul de casă pe luna septembrie 2011 al acestei societăţi, au fost consemnate mai multe plăţi în
numerar, cu justificarea „Plată OVINET TELECOM/F.448", valoarea totală a acestora fiind de 21.074 RON. În
documentaţia anexată Notei de control nr. 7/215/2012, înaintată de către Departamentul pentru Lupta Antifraudă, a fost
ataşat documentul intitulat "Contract de service, încheiat astăzi 30 septembrie 2010, La Bucureşti" ce figurează ca fiind
încheiat între SC O.T. SRL şi SC B., M. & A. SPCJ SRL, având ca obiect asigurarea de către prestator a serviciilor de
întreţinere la computerele deţinute de beneficiar.
Martorul D.O., administratorul SC O.T. SRL, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti a
declarat că nu a încheiat vreun contract de prestări servicii cu SC B., M. & A. SPCJ SRL, nu a emis facturi sau chitanţe
fiscale care să ateste o relaţie contractuală cu această societate, cu atât mai mult cu cât societatea nu a desfăşurat
activităţi comerciale generatoare de servicii, precizând, totodată, că nu a primit sume de bani de la reprezentanţii
societăţii.
În consecinţă, plăţile efectuate de către SC B. & A. SPCJ SRL către SC O.T. SRL, în cuantum de 21.074 RON, nu au
justificare legală, inculpatul B.I.M. schimbând destinaţia fondurilor europene nerambursabile acordate pentru realizarea
obiectivelor Proiectului POSDRU/106/5.1/77010, suma fiind ridicată de inculpat în numerar din contul societăţii.
La data de 30 noiembrie 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Bucureşti-Ilfov Cererea de rambursare nr. 1,
în valoare de 28.246 RON. OIR-POSDRU Bucureşti-Ilfov nu.a dat curs cererii de rambursare şi a decis rezilierea
Contractului de finanţare POSDRU/106/5.1/G/77010, aşa cum a rezultat din Adresa nr. 9447 din 10 decembrie 2012 şi
documentele anexate.
efectuate de Departamentul pentru Lupta Antifraudă, astfel cum a rezultat din Nota de control nr. 7/215/2012.
Sud Muntenia în vederea integrării pe piaţa muncii prin servicii de formare profesională şi de consultanţă şi asistenţă
pentru angajare sau deschiderea propriilor afaceri", cu număr de identificare POSDRU/101/5.1/G/76182, înregistrată la
OIR-POSDRU Regiunea Sud Muntenia, proiect ce urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL.
regiunii Sud Muntenia. Au fost menţionate ca obiective specifice, printre altele, implicarea grupului ţintă în modele
inovative de informare/consiliere, în programe de formare profesională, furnizarea serviciilor de informare, orientare şi
consiliere pentru participarea pe piaţa muncii a 300 de persoane. Prin implementarea proiectului, beneficiarul îşi
propunea angajarea a 70 de persoane şi crearea a 100 de noi întreprinderi.
- Acordurile de parteneriat nr. 202 din 27 august 2010 şi 308 din 13 octombrie 2010, încheiate între beneficiarul SC B.,
M. & A. SPCJ SRL, în calitate de lider, reprezentată de inculpatul B.I.M., şi partenerul SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL,
societate reprezentată de fratele inculpatului, directorul executiv B.E.
S-a stabilit că societatea indicată ca partener era administrată, conform documentaţiei transmise de Oficiul Registrului
Comerţului, tot de către inculpatul B.I.M.
dreptului de administrare a acesteia, însă acestea nu au prezentat relevanţă sub aspectul săvârşirii infracţiunilor reţinute
în sarcina inculpatului B.I.M.
Cu privire la calitatea martorului B.E. în cadrul societăţii partenere, conform Adresei nr. P1154/7731 din 12 februarie
2012 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti, a rezultat că acesta a fost angajat în funcţia de director executiv,
pe perioadă determinată, începând cu data de 19 noiembrie 2010, neavând nicio calitate în cadrul societăţii la data
semnării acordului de parteneriat ori a contractului de finanţare.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. P1154/7731 din 12 februarie 2012, a comunicat că în
realitate societatea a avut un număr mai mic de angajaţi, respectiv un singur angajat, în persoana inculpatului, în
- Declaraţia inculpatului B.I.M. din 12 octombrie 2010 privind existenţa resurselor administrative ale partenerului SC B. &
A. S.C.F.S. SCFS SRL, prin care a atestat, în mod nereal, faptul că în perioada 2008 - 2010 societatea a avut până la 9
angajaţi. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat, prin Adresa nr. P1154/7731 din 12 februarie 2012, că
societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat în data de 7 octombrie 2010.
societatea nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la datele de 7 octombrie 2010, avea obligaţii
fiscale exigibile neachitate în cuantum de 66.139 RON, la care s-au adăugat majorări şi penalităţi de întârziere,
totalizând 99.813 RON.
- Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 164362 din 8 octombrie 2010, fals, privind pe partenerul SC
B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL, ce figura ca fiind emis de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti, prin care s-a
atestat, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 octombrie 2010.
emis certificatul de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea Contractantă. În plus, s-a precizat că, în anul 2010,
societatea nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la data de 7 octombrie 2011, avea obligaţii
fiscale exigibile neachitate în cuantum de 6.438 RON, la care s-au adăugat majorări şi penalităţi de întârziere, totalizând
7.871 RON.
echipei de implementare, compusă din echipa de management în persoana martorilor: N. (M.) A. - manager proiect;
V.A.I. - responsabil financiar, C.O.R. - consilier juridic, B.E. - executive manager, B.R.I. - expert pe termen lung, achiziţii
publice, Ş.M.I. - expert pe termen lung - monitorizare evaluare, V. (S.) M. - expert asistenţă în antreprenoriat, S.A.S. -
expert pe termen lung, asistent proiect.
În urma evaluării cererii de finanţare şi a documentaţiei depuse, experţii evaluatori din cadrul OIR-POSDRU Sud
Muntenia au acordat punctaje care au condus la aprobarea cererii, Decizia de aprobare nr. 148 din 28 septembrie 2010
22/39
fiindu-i adusă la cunoştinţă beneficiarului prin Scrisoarea de informare nr. 4335 din 28 septembrie 2010.
În baza documentelor depuse, printre care şi înscrisurile false menţionate anterior, la data de 21 octombrie 2010, a fost
calitate de reprezentant al beneficiarului şi directorul executiv OIR-POSDRU regiunea Sud Muntenia, numita S.M., în
La data de 11 noiembrie 2010, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Sud Muntenia cererea de prefinanţare a
nerambursabile. Deşi, iniţial, prefinanţarea a fost aprobată în cuantumul solicitat, ulterior, aceasta a fost reconsiderată la
10% din valoarea totală a proiectului, respectiv suma de 213.129 RON ca urmare a modificării legislaţiei privind
cuantumul prefinanţării. Această sumă a fost virată de către A.M.P.O.S.D.R.U. în contul beneficiarului la data de 2
martie 2011 (extras de cont ING).
La data de 30 mai 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Sud Muntenia Cererea de rambursare nr. 1, în
valoare de 209.390,74 RON. OIR-POSDRU Sud Muntenia nu a dat curs cererii de rambursare şi a notificat suspiciunea
de neregulă către A.M.P.O.S.D.R.U., prin Adresa nr. 4373 din 23 mai 2011.
Prin Adresa nr. 1732 din 1 martie 2013, OIR-POSDRU Sud Muntenia a transmis Direcţiei Naţionale Anticorupţie
documente privind constatările în legătură cu implementarea proiectului POSDRU/101/5.1/G/76182, din care a rezultat
că la data de 13 februarie 2012 a decis rezilierea contractului de finanţare, comunicând măsura beneficiarului SC B. & A.
SPCJ SRL prin Adresa nr. 951 din 13 februarie 2012.
efectuate de Departamentul pentru Lupta Antifraudă, astfel cum a rezultat din nota de control nr. 7/194/2012.
regiunea Sud Muntenia în vederea integrării pe piaţa muncii", cu număr de identificare POSDRU/101/5.1/G/76793, care
a fost înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Sud Muntenia, proiect care urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. şi
A. S.C.F.S. SCFS SRL.
M. & A. SPCJ SRL, în calitate de lider, reprezentată de inculpatul B.I.M., şi partenerul SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL,
societate reprezentată de fratele inculpatului, directorul executiv B.E.
Comerţului, tot de către inculpatul B.I.M. Ulterior depunerii cererii de finanţare şi a documentelor suport obligatorii în faza
de evaluare a cererii (anexele 1 - 7, printre care şi acordul de parteneriat), societatea parteneră a comportat modificări în
structura acţionariatului şi a dreptului de administrare a acesteia, însă acestea nu a prezentat relevanţă sub aspectul
săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului B.I.M.
mod inexact, faptul că, în perioada 2007 - 2010, beneficiarul a avut până la 79 de angajaţi. Inspectoratul Teritorial de
Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. P1154/7731 din 12 februarie 2012, a comunicat că în realitate societatea a avut un
număr mai mic de angajaţi, respectiv un singur angajat, în persoana inculpatului, în perioada 2007 - 2009 şi 20 de
angajaţi în anul 2010.
- Declaraţia inculpatului B.I.M. din 12 octombrie 2010 privind existenţa resurselor administrative ale partenerului SC B. &
SPCJ SRL, ce figura ca fiind emis de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3, şi prin care s-a atestat în mod nereal că
societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat în data de 7 octombrie 2010.
atestat, în mod nereal, că societatea nu are datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 octombrie 2010.
Prin Adresa nr. 350063/2013, Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti a comunicat că nu a emis certificatul
de atestare fiscală depus de inculpat la Autoritatea Contractantă. în plus, s-a precizat că în anul 2010 societatea nu a
formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la data 7 octombrie 2011, avea obligaţii fiscale exigibile
neachitate în cuantum de 6.438 RON, la care s-au adăugat majorări şi penalităţi de întârziere, totalizând 7.871 RON.
echipei de implementare, compusă din echipa de management: inculpatul B.I.M. - manager proiect şi martorii: B.S. -
responsabil financiar, A.C. - consilier juridic, B.E. - executive manager, B.R.I. - expert pe termen lung, achiziţii publice;
Ş.M.I. - expert pe termen lung, monitorizare evaluare, V. (S.) M. - expert asistenţă în antreprenoriat, S.A.S. - expert pe
termen lung, asistent proiect.
fiindu-i adusă la cunoştinţă beneficiarului SC B., M. & A. SPCJ SRL prin Scrisoarea de informare nr. 4334 din 28
septembrie 2010.
23/39
La data de 30 mai 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Sud Muntenia cererea de rambursare nr. 1, în
valoare de 199020,66 RON. OIR-POSDRU Sud Muntenia nu a dat curs cererii de rambursare şi a notificat suspiciunea
că la data de 13 februarie 2012 a decis rezilierea contractului de finanţare, comunicând măsura beneficiarului SC B. & A.
SPCJ SRL. prin Adresa nr. 950 din 13 februarie 2012.
Aceleaşi nereguli privind derularea proiectului POSDRU/101/5.1/G/ 76182 au fost constatate şi în concluziile verificărilor
efectuate de Departamentul pentru Lupta Antifraudă, astfel cum a rezultat din Nota de control nr. 7/193/2012 .
regiunea Sud Muntenia în vederea integrării pe piaţa muncii", cu număr de identificare POSDRU/101/5.1/G/77012, care
a fost înregistrată la OIR-POSDRU Regiunea Sud Muntenia, proiect care urma să fie derulat în parteneriat cu SC B. şi
A.S.C.F.S. SCFS SRL.
M. & A. SPCJ SRL, în calitate de lider, reprezentată de inculpatul B.I.M., şi partenerul SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL.
Comerţului, tot de către inculpatul B.I.M. Ulterior depunerii cererii de finanţare şi a documentelor suport obligatorii în faza
de evaluare a cererii (anexele 1 - 7, printre care şi acordul de parteneriat), societatea parteneră a comportat modificări în
structura acţionariatului şi a dreptului de administrare a acesteia, însă acestea nu au prezentat relevanţă sub aspectul
săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului B.I.M.
- Declaraţie de eligibilitate nr. 319 din 3 septembrie 2010, prin care inculpatul a declarat, în mod inexact, că s-a încadrat
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, prin Adresa nr. P1154/7731 din 12 februarie 2012, a comunicat că în
realitate societatea a avut un număr mai mic de angajaţi, respectiv un singur angajat, în persoana inculpatului, în
- declaraţia inculpatului B.I.M. din 12 octombrie 2010 privind existenţa resurselor administrative ale partenerului SC B. &
societatea nu avea datorii faţă de bugetul naţional consolidat în data de 7 octombrie 2010.
atestat, în mod nereal, că societatea nu avea datorii faţă de bugetul naţional consolidat la data de 7 octombrie 2010.
societatea nu a formulat cereri pentru eliberarea de certificate fiscale, iar la data de 7 octombrie 2011, societatea avea
obligaţii fiscale exigibile neachitate în cuantum de 6.438 RON, la care s-au adăugat majorări şi penalităţi de întârziere,
echipei de implementare, compusă din echipa de management: inculpatul B.I.M. - manager proiect şi martorii: B.S. -
responsabil financiar, D.D.F. - consilier juridic, N. (M.) A. - executive manager, B.R.I. - expert pe termen lung, achiziţii
publice, Ş.M.I. - expert pe termen lung, monitorizare evaluare, V. (S.) M. - expert asistenţă în antreprenoriat, S.A.S. -
expert pe termen lung, asistent proiect, P.C.A. - expert pe termen lung, asistenţă în antreprenoriat.
fiindu-i adusă la cunoştinţă beneficiarului SC B., M. & A. SPCJ SRL prin scrisoarea de informare nr. 4333 din 28
septembrie 2010.
La data de 30 mai 2011, inculpatul B.I.M. a depus la OIR-POSDRU Sud Muntenia cererea de rambursare nr. 1, în
valoare de 212.362,31 RON. OIR-POSDRU Sud Muntenia nu a dat curs cererii de rambursare şi a notificat suspiciunea
că, la data de 13 februarie 2012, a decis rezilierea contractului de finanţare, comunicând măsura beneficiarului SC B. &
A. SPCJ SRL prin Adresa nr. 950 din 13 februarie 2012.
Aceleaşi nereguli privind derularea proiectului POSDRU/101/5.1/G/ 77012 au fost constatate şi în concluziile verificărilor
efectuate de Departamentul pentru Lupta Antifraudă, astfel cum a rezultat din Nota de control nr. 7/192/2012.
24/39
Prin declaraţiile date, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, inculpatul B.I.M. nu a
recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, arătând, în esenţă, că declaraţiile şi documentele depuse conţin
date reale şi că SC B. & A. SPCJ SRL. nu avea datorii restante la bugetul de stat, iar plăţile efectuate cu sume obţinute
din prefinanţare sunt în concordanţă cu legislaţia în materie.
Tribunalul a apreciat că aceste declaraţii nu se coroborează, conform art. 69 C. proc. pen., cu faptele şi împrejurările ce
rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, fiind infirmate de acestea.
Astfel, potrivit art. 9 lit. A) din Contractele de finanţare cu nr. de identificare: POSDRU/100/5.1/G/76181,
POSDRU/103/5.1 /G/76184, POSDRU/103/5.1/G/76798 şi POSDRU/103/5.1/G/76955 (reţinute la punctele 7, 8, 9 şi 10
din situaţia de fapt), inculpatul B.I.M. s-a obligat în conformitate cu alin. (1) „să asigure managementul şi implementarea
Proiectului în concordanţă cu prevederile contractelor, ale legislaţiei comunitare şi naţionale şi cu instrucţiunile
AMPOSDRU, cu maximum de profesionalism, eficienţă şi în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu", iar alin.
(2) atribuie Beneficiarului în calitate de semnatar al contractului - în acest caz fiind vorba de inculpatul B.I.M. -
responsabilitatea finală şi răspunderea solidară sau individuală în faţa OIR-POSDRU delegat pentru implementarea
proiectelor, pentru acţiunile sau inacţiunile beneficiarului sau fiecăruia dintre parteneri.
Prin Ordinul nr. 1164 din 23 august 2010 al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, publicat în M. Of. nr. 602 din
25 august 2010 a fost aprobat Ghidul solicitantului - Condiţii generale pentru proiectele de grant şi proiectele strategice
pentru implementarea Programului operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013", document în care
sunt precizate printre altele, informaţiile generale referitoare la asemenea tipuri de proiecte, definiţii ale termenilor
relevanţi şi documente de referinţă, reguli şi criterii de eligibilitate a solicitanţilor şi partenerilor, informaţii privind cererea
de finanţare şi anexele, precum şi definiţii ale neregulii şi suspiciunii de fraudă, fiind menţionat expres că solicitanţii
persoane juridice, vor putea depune cereri de finanţare îndeplinind condiţiile de eligibilitate specifice fiecărui program
operaţional, făcând trimitere la Ghidul solicitantului - condiţii specifice.
În Ghidul solicitantului - Condiţii generale pentru proiectele de grant, la pct. 3 - Informaţii necesare pentru solicitarea unei
finanţări nerambursabile în cadrul POSDRU, se precizează explicit că „solicitantul are responsabilitatea finală pentru
managementul şi implementarea proiectului conform prevederilor contractului de finanţare" iar mai jos, pe aceeaşi
pagină, se stipulează că: „solicitantului nu i se poate acorda finanţarea nerambursabilă solicitată dacă se încadrează din
punct de vedere al obligaţiilor de plată restante la bugetele publice, într-una din situaţiile în care obligaţiile de plată nete
depăşesc 1/12 din totalul obligaţiilor datorate în ultimele 12 luni în cazul certificatului de atestare fiscală emis de Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală, ", regulă valabilă şi partenerilor, condiţii care sunt „IMPORTANTE".
Tot în Ghidului solicitantului - Condiţii generale pentru proiectele de grant, sunt prevăzute Anexele cererilor de finanţare,
de la 1 la 7, printre care Anexa 1 - Declaraţia de conformitate, cu menţiuni referitoare la corectitudinea şi exactitatea
datelor din cerere şi anexe, precum şi Anexa 3 - Declaraţie de eligibilitate, cu menţiuni referitoare la încadrarea în
cuantumul prevăzut al datoriilor restante atât ale beneficiarului cât şi ale partenerului.
La pct. 7 - Procesul de contractare din ghidul respectiv sunt menţionate documentele necesare pentru încheierea
contractului de grant, printre care la pct. 2 lit. e) este nominalizat certificatul de atestare fiscală care trebuie să fie emis în
conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 673/2009, pentru modificarea Ordinului ministrului
finanţelor nr. 752/2006, privind aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoane
juridice şi fizice, a certificatului de obligaţii bugetare, precum şi a modelului şi conţinutului acestora, publicat în MO nr.
355 din 27 mai 2009.
În alineatul următor al acestui punct este descrisă explicit modalitatea de obţinere a unor asemenea certificate: „pentru
obţinerea acestui certificat, solicitantul trebuie să depună la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia
Generală a Finanţelor Publice Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti, după caz, o cerere întocmită în conformitate cu
modelul prezentat în Anexa 2/1 a Ordinului mai sus menţionat, în care acesta trebuie să completeze şi rubrica destinată
contribuabililor care solicită fonduri externe nerambursabile", atrăgându-se atenţia că certificatul de atestare fiscală
eliberat de ANAF este un document esenţial în vederea semnării contractului de grant şi trebuie tratat cu maximă
importanţă.
În ceea ce priveşte documentele referitoare la parteneri, Ghidul solicitantului - condiţii specifice creează obligativitatea
depunerii, printre alte documente necesare încheierii contractului de finanţare, şi a Declaraţiei privind existenţa
resurselor administrative pentru partenerul din proiect, prin indicarea numărului total de angajaţi în fiecare din ultimii 2
ani.
Dată fiind pregătirea juridică, şi cu masterat în ştiinţe economice, precum şi experienţa acumulată în accesarea
fondurilor europene nerambursabile, inculpatul B.I.M. cunoştea foarte bine condiţiile de eligibilitate a proiectelor, atât
pentru solicitant, cât şi pentru partener, aspecte ce ţin de faza de evaluare şi contractare, şi condiţiile în care puteau fi
utilizate fondurile financiare nerambursabile, obligatoriu a fi respectate.
Însă, din dorinţa de a obţine fondurile financiare nerambursabile ce urmau a fi alocate, inculpatul B.I.M. a semnat şi a
depus mai multe documente ori declaraţii cu date inexacte, iar altele falsificate în totalitatea lor.
Deşi prin înscrisurile intitulate "Anexa 1 - Declaraţie de conformitate", depuse în toate cele 17 proiecte, care poartă
semnătura inculpatului, acesta din urmă a confirmat că informaţiile incluse în cereri şi documentele anexate sunt
corecte, a depus totuşi, în faza de evaluare a proiectelor, documente cu membrii echipelor de implementare, de
asemenea semnate de el, chiar în condiţiile în care unii dintre aceştia, cum sunt martorii S.R.A., B.G., T.S., L.D., I. V.E.,
C.L.M., U.M., C.O.R., A.C.D., nu cunoşteau că au fost nominalizaţi în echipele de implementare, ei participând doar la
interviul pentru angajare sau au discutat de alte proiecte, dându-şi acordul numai pentru acestea.
Contrar obligaţiei asumate referitoare la exactitatea şi corectitudinea datelor din cele 17 declaraţii „Anexa 1", inculpatul
B.I.M. a semnat şi a depus în toate cele 17 proiecte, în calitate de administrator al SC B. & A. SPCJ SRL., câte un
înscris sub semnătură privată, intitulat „Declaraţie privind existenţa resurselor administrative" în care au fost consemnate
date nereale în ceea priveşte numărul de angajaţi.
Astfel, în toate aceste înscrisuri a fost consemnat faptul că în anul 2010 societatea a avut un număr de 79 angajaţi, însă,
prin adresele înaintate în fiecare dintre cele cinci dosare de urmărire penală (reţinute şi în cadrul situaţiei de fapt),
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a comunicat că societatea a înregistrat un număr mult mai mic de angajaţi,
respectiv 20 de angajaţi în anul 2010.
Sub acest aspect, inculpatul B.I.M. a precizat că, în numărul de 79 de angajaţi menţionaţi în cerere, erau incluse, pe
lângă persoanele cu contracte de muncă şi indicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, şi persoanele care au avut
încheiate diverse contracte de prestări servicii, de colaborare etc., acestea încadrându-se, în opinia sa, în noţiunea de
„angajat" despre care face vorbire legislaţia în materie.
Tribunalul nu a reţinut această apărare întrucât, chiar dacă se iau în calcul şi persoanele care au lucrat cu diferite
contracte, altele decât cele de muncă, numărul total al acestora nu atinge cifra de 79 menţionată în declaraţia dată.
Astfel, martorii angajaţi în cadrul societăţii reprezentată de inculpat, au arătat, în declaraţiile date, că numărul maxim de
angajaţi era în jur de 40 (martora R.A.M.), în jur de 30 (martora T.A., angajată în firma inculpatului din aprilie 2010 şi
implicată în mai multe proiecte), un număr cuprins între 5 şi 10 la momentul august 2010 (martora M. - fostă N.A.,
angajată în firma inculpatului din aprilie 2010 şi implicată în mai multe proiecte), un număr maxim de 20 de persoane
(martora P.I. angajată în perioada noiembrie 2010 - aprilie 2011).
Date nereale au fost consemnate şi în ceea ce priveşte numărul de angajaţi ai partenerului din proiect, SC B. şi A.
S.C.F.S. SCFS SRL, caz în care, în unele proiecte, inculpatul B.I.M. personal, iar în alte proiecte, folosindu-se de
complicitatea fratelui lui, martorul B.E., a depus la toate cele 17 proiecte câte un înscris intitulat „Declaraţie privind
existenţa resurselor administrative", în care era trecut ca având 9 angajaţi în anul 2010, în condiţiile în care aceeaşi
instituţie - Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti - a comunicat prin adresele înaintate în fiecare dintre cele cinci
dosare de urmărire penală (reţinute şi în cadrul situaţiei de fapt), că în anul 2010 această societate a avut 3 angajaţi.
De altfel, în primele trei proiecte reţinute la punctele 1 - 3 din situaţia de fapt, inculpatul a depus şi câte o adeverinţă, atât
pentru beneficiar, cât şi pentru partener, ce figura ca fiind emisă de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti,
prin care s-a atestat în mod nereal că, în luna octombrie 2010, SC B., M. & A. SPCJ SRL a înregistrat 79 de contracte
individuale de muncă, iar SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL a înregistrat 9 contracte individuale de muncă.
25/39
adeverinţele anterior menţionate nu au fost emise de această instituţie şi, mai mult, că societăţile menţionate nu au
solicitat eliberarea unor astfel de adeverinţe. Apărarea inculpatului în sensul că nu avea cunoştinţă de împrejurarea că
aceste adeverinţe sunt false, fiindu-i înmânate de martora S. (fostă V.) M., nu a putut fi reţinută întrucât inculpatul
cunoştea exact numărul angajaţilor, el fiind cel care le înmâna salariile în numerar şi, în plus, martora S. (fostă V.) M. a
arătat că nu a solicitat şi nici nu a ridicat adeverinţe de la I.T.M. cu acest conţinut.
În plus, inculpatul B.I.M. cunoştea numărul real al angajaţilor celor două societăţi, împrejurare ce a fost confirmată prin
semnarea statelor de plată depuse la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti de acesta. Cu toate acesta, inculpatul
a prezentat autorităţilor contractante înscrisuri false având antetul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti, prin
care a comunicat un număr mai mare de angajaţi. Or, în evidenţele Inspectoratului Teritorial de Muncă, nu au fost luate
în evidenţă ca angajaţi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unor contracte de prestări servicii, acestea
reprezentând convenţii civile, care nu au regimul contractelor individuale de muncă.
Totodată, tribunalul a subliniat că SC B., M. & A. SPCJ SRL nu a desfăşurat activităţi, anterior depunerii cererilor de
finanţare având un singur angajat, în persoana inculpatului.
Prin declaraţiile date, ofiţerii de contractare OIR-POSDRU care au analizat cererile de finanţare, au arătat că certificatele
de atestare fiscală şi adresele Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti au fost depuse personal de către inculpatul
B.I.M. sau transmise prin poştă cu adresă oficială semnată tot de către inculpat - declaraţiile martorilor N.C.R., P.S.L. şi
G.E.C.
Inculpatul B.I.M. a semnat şi depus pentru fiecare dintre cele 17 proiecte câte un înscris intitulat Anexa 3: "Declaraţie de
eligibilitate", în care, sub sancţiunea art. 292 C. pen., a declarat pe proprie răspundere că partenerii implicaţi în proiect,
solicitant şi partener, nu se află în una dintre situaţiile enumerate în acestea, printre care şi acelea referitoare la
obligaţiile de plată restante la bugetele publice.
În acest sens, inculpatul a transmis la autorităţile competente, sub semnătura sa, mai multe certificate de atestare
fiscală, false în totalitate, prin care a creat în opinia funcţionarilor evaluatori aparenţa caracterului original al acelor
înscrisuri, dându-le caracteristicile unor documente autentice, emise de Administraţia Finanţelor Publice, înscrisuri
potrivit cărora, atât SC B. şi A. SPCJ SRL cât şi partenerul SC B. şi A. S.C.F.S. SCFS SRL, nu înregistrau la acele date
datorii restante la bugetul de stat, aşa cum s-a reţinut la situaţia de fapt.
Apărarea inculpatului în sensul că nu a avut cunoştinţă că aceste certificate sunt false, că acestea i-au fost înmânate de
reprezentanta firmei de contabilitate, martora S. (fostă V.) M. şi că la momentul în care a semnat documentele necesare
aprobării proiectelor, atât solicitantul, cât şi partenerul nu aveau datorii la bugetul de stat, a fost infirmată prin înscrisurile
administrate în cauză, respectiv răspunsurile date Administraţiei Finanţelor Publice - Sector 3 Bucureşti, balanţele şi
bilanţurile de la 31 decembrie 2010 şi 30 iunie 2011, semnate de acesta, precum şi probele testimoniale, ce au dovedit
faptul că societatea respectivă înregistra datorii restante atât la momentul emiterii certificatelor şi pe perioada
semestrului I al anului 2011.
Astfel, cu privire la răspunsurile Administraţiei Finanţelor Publice - Sector 3 Bucureşti (prin care s-a arătat că nu a
eliberat acele certificate fiscale, societăţile în cauză nu au formulat cereri de eliberare certificate fiscale, iar numerele
purtate de acele certificate fiscale au fost alocate pentru alte cereri şi în unele cazuri, pe alţi ani), s-a făcut trimiterea la
expunerea detaliată a situaţiei de fapt.
De asemenea, afirmaţiile inculpatului B.I.M. au fost infirmate şi de Formularul 30 - Date Informative, anexă la Bilanţul la
data de 31 decembrie 2010 al SC B. şi A. SPCJ SRL în care, la pct. VIII, pe rândul 96 - „Datorii în legătură cu bugetul
asigurărilor sociale şi bugetul statului" a fost înscrisă suma de 224.136 RON, document semnat atât de inculpatul B.I.M.,
cât şi de martorul S. (fostă V.) M.; de Formularul 30 - Date Informative, anexă la Bilanţul la 30 iunie 2011, în care la pct.
VIII, rândul 129 - „Datorii în legătură cu bugetul asigurărilor sociale şi bugetul statului", este înscrisă suma de 1.202.483
RON, înscris semnat, de asemenea, atât de inculpatul B.I.M., cât şi de martorul S. (fostă V.) M., precum şi de actele de
executare silită, somaţii, titlurile executorii şi fişa pe plătitor (transmise de Administraţia Finanţelor Publice - Sector 3
Bucureşti, prin care s-a făcut dovada că atât SC B. & A. SPCJ SRL Bucureşti, cât şi partenerul ei, au înregistrat datori
restante).
Tribunalul a avut în vedere şi declaraţiile persoanelor care au contactat sau avut relaţii de serviciu cu SC B. & A. SPCJ
SRL.
Astfel, martora S. (fostă V.) M., contabil autorizat, administrator al SC F.C. SRL, societate care a organizat şi condus
evidenţa contabilă a beneficiarului fondurilor europene, a precizat în declaraţiile date atât în faza de urmărire penală în
cele cinci dosare de urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, că, la sfârşitul anului 2010, conform balanţei
la 31 decembrie 2010 şi a bilanţului pe anul respectiv, SC B. & A. SPCJ SRL. Bucureşti înregistra datorii la bugetul de
stat, atât restante cât şi curente, în sumă totală de 224.136 RON.
De asemenea, a mai arătat că inculpatul B.I.M. a luat la cunoştinţă de existenţa acestor datorii atât prin explicarea de
către ea a acestor date, cât şi prin studierea balanţei de verificare şi a bilanţului, confirmate de către inculpat prin
aplicarea semnăturii proprii. Martora a depus la dosar, cu ocazia audierilor, balanţele şi bilanţurile la 31 decembrie 2010
şi 30 iunie 2011, împreună cu Formularul 30 - Date informative, anexă la Bilanţuri, semnate de inculpat şi din care a
rezultat existenţa datoriilor restante la bugetul de stat. în declaraţia dată în faţa instanţei, martora a arătat că încă din
luna iunie 2010, în urma întocmirii balanţei şi constatării restanţelor către bugetul de stat în cuantum de până în 100.000
RON, a atras atenţia inculpatului cu privire la acest aspect.
În ceea ce priveşte existenţa datoriilor restante, au fost apreciate relevante şi susţinerile martorei în sensul că, la
sfârşitul lunii decembrie 2010, având în vedere discuţii anterioare referitoare la aceste mari datorii la bugetul de stat, ea
a întocmit personal ordine de plată, pe care i le-a înmânat inculpatului B.I.M., în vederea achitării sumelor cuvenite.
Ulterior, la începutul lunii februarie 2011, inculpatul i-a precizat că contul societăţii deschis la ING Bank îi este poprit de
către A.N.A.F., împrejurări în care ea a aflat că nu îşi achitase datoriile pentru care întocmise ordine de plată, situaţie în
care a întocmit un alt set de ordine de plată pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat, de la suma poprită la totalul lor,
suma de plată cuprinzând inclusiv luna ianuarie 2011.
Referitor la existenţa datoriilor, martorul a mai arătat că prin luna mai 2011, B.I.M., a afirmat că nu mai are bani,
împrejurare în care l-a întrebat de situaţia tuturor datoriilor, inclusiv a celor către bugetul de stat, răspunsul acestuia fiind
că are plăţi restante la bugetul de stat şi către diverşi furnizori, precum şi restanţe la plata drepturilor salariale către
personalul angajat.
În legătură cu certificate fiscale aparent emise de Administraţia Finanţelor Publice - Sector 3 Bucureşti şi depuse în cele
17 proiecte, prezentate martorei cu ocazia audierii şi despre care inculpatul a afirmat că de obţinerea lor s-a ocupat
societatea SC F.C. SRL, martora S. (fostă V.) M. a arătat că nu cunoaşte absolut nimic de certificatele prezentate, nu le-
a văzut niciodată, nu a cunoscut de existenţa lor, nu a întreprins nici ea personal şi nici un alt angajat al firmei acesteia
vreun demers în vederea obţinerii unor certificate de atestare fiscală, precizând că ea s-a ocupat doar de obţinerea
certificatelor fiscale de la Consiliul Local Sector 3 Bucureşti, în totalitate sau doar a unora dintre acestea şi confirmând
că SC B. & A. SPCJ SRL, a înregistrat atât pe semestrul 11/2010, cât şi pe toată perioada semestrului 1/2011 datorii
restante la bugetul de stat, datorii care s-au reflectat în balanţele şi bilanţurile la 31 decembrie 2010 şi 30 iunie 2011.
Relevantă a fost, de asemenea, precizarea aceluiaşi martor în legătură cu o discuţie referitoare la certificatele fiscale, pe
care a avut-o cu inculpatul în dimineaţa zilei de 26 aprilie 2012, în jurul orelor 7:30 în locuinţa sa din Bucureşti - după ce,
în 25 aprilie 2012, instanţa a respins cererea de arestare preventivă a inculpatului, în care a arătat că „dl. B.I.M. mi-a
confirmat că sunt false şi m-a rugat că atunci când voi fi audiată să declar că cineva s-a ocupat de obţinerea lor de la
A.N.A.F.", să afirm că „aş fi ştiut că s-a ocupat cineva, dar că nu mai ştiu cine, dar să nu indic pe cineva din cadrul firmei
lui", odată cu care îi face precizarea „Domnul B.I.M. mi-a solicitat să fac asemenea declaraţii precizându-mi că îl voi
ajuta, că astfel dosarul se va închide şi că nu va mai fi nicio problemă", solicitări cărora martorul nu le-a dat curs.
M.C.L. (contabil în cadrul SC B. & A. SPCJ SRL, în perioada 7 aprilie 2011 - 1 ianuarie 2012, cu atribuţii în întocmirea
evidenţelor contabile, note contabile şi balanţe de verificare), a arătat că, în cursul semestrului I al anului 2011,
respectiva societate a înregistrat datorii restante la bugetul de stat şi că nu cunoaşte nimic în legătură cu certificatele
fiscale eliberate de AFP - Sector 3 Bucureşti, pe numele acestei societăţi.
26/39
Martora P.I., auditor financiar, administrator al SC H.B.A. SRL, angajată în aceste proiecte pentru efectuarea auditului, a
arătat că „am observat că nu erau achitate datoriile către bugetul de stat, nici cele care se stopează la sursă şi nici cele
care cad în sarcina angajatorului, i-am atras atenţia inculpatului B. despre acest aspect [..], acesta spunându-mi că nu a
avut banii necesari pentru a le achita.", aspecte învederate şi de martorul A.A.B.
Referitor la apărarea inculpatului privind infracţiunea în formă continuată de schimbare fără respectarea prevederilor
legale a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene - în sensul că avea dreptul, conform
Instrucţiunii nr. 44, pct. 11, să plătească din sumele de prefinanţare ratele de leasing dintr-un contract anterior încheiat -,
Tribunalul a reţinut că probele administrate şi analizate atât prin prisma dispoziţiilor legale interne şi comunitare
aplicabile, cât şi a clauzelor contractuale (aşa cum s-a reţinut la situaţia de fapt), au făcut dovada indubitabilă că
inculpatul B.I.M. a plătit suma totală de 34.534,63 RON din conturile de prefinanţare ale celor 3 proiecte contractate cu
OIR-POSDRU Regiunea Vest, pentru cheltuieli neeligibile, care nu făceau obiectul achiziţiilor de bunuri la care se
angajase prin cererile de finanţare şi neautorizate de organismul intermediar de implementare.
Este adevărat că pct. 11 din Instrucţiunea nr. 44 din 11 aprilie 2011 a Directorului General al Autorităţii de Management
al Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane prevede că „Beneficiarii/partenerii pot solicita spre
decontare, pe perioada de derulare a proiectului contravaloarea serviciilor de contabilitate, pază locaţii, închiriere spaţii
şi leasing, fără a fi necesară furnizarea dosarului de achiziţie, cu condiţia ca aceste contracte să fi fost încheiate de
beneficiari/parteneri cu furnizorii de servicii, înainte de data semnării contractului de finanţare", dar aceste tipuri de
cheltuieli să fie prevăzute în cererile de finanţare sau notificate ulterior, pe perioada de implementare, organismului
intermediar regional, lucru pe care inculpatul nu l-a făcut.
Această dispoziţie nu înlătură obligaţia prev. de art. 9 pct. 14 din contractele de finanţare, potrivit căreia la orice
modificare a bugetului estimat, generată de cheltuielile de tip FEDR, se solicită încheierea unui act adiţional, ci doar se
înlătură obligaţia furnizării dosarului de achiziţie - lucru care ar presupune ataşarea documentaţiei pentru realizarea
procedurilor de achiziţii potrivit O.G. nr. 34/2006, la solicitarea decontării.
Obligaţia de a înştiinţa orice modificare de cheltuieli rezultă şi din interpretarea art. 9 pct. 3 din contractele de finanţare
semnate de inculpat, în care se prevede că beneficiarul are obligaţia de a solicita în scris punctul de vedere oficial al
OIR-POSDRU delegat cu privire la orice aspect survenit în implementarea Proiectului de natură să afecteze buna
implementare a acestuia, cu privire la orice neclarităţi referitoare la clauzele contractelor, precum şi din interpretarea pct.
5 al aceluiaşi articol, potrivit căruia beneficiarul/partenerul este obligat să utilizeze fondurile din conturile proiectelor
exclusiv pentru plăţile necesare implementării activităţilor proiectului, în conformitate cu cererea de finanţare.
Esenţa acestor obligaţii ale beneficiarului de a înştiinţa orice modificare a condiţiilor care au stat la baza contractării
finanţărilor, inclusiv a celor de natura achiziţionării altor bunuri şi în alte cantităţi decât cele înscrise în cererea de
finanţare, este dată de necesitatea analizării modificărilor solicitate de către reprezentanţii OIR-POSDRU. Aceştia din
urmă, în calitatea lor de autoritate de implementare delegată şi de gestionar al fondurilor nerambursabile acordate,
trebuie să se pronunţe asupra eligibilităţii cheltuielilor aferente achiziţiilor în proiectele implementate, drept pe care
trebuie să îl exercite pentru a înlătura gestionarea defectuoasă a fondurilor de către beneficiarul sumelor şi pentru a
evita folosirea discreţionară a acelor sume.
Or, inculpatul B.I.M. nu a solicitat la decontare, prin cererea de rambursare a cheltuielilor nr. 1, ratele achitate pentru
contractul de leasing, deoarece ştia că va fi respinsă acea decontare întrucât nu îndeplinea condiţiile impuse de normele
legale în materie şi cerinţele OIR-POSDRU.
Pe de altă parte, s-a subliniat că, în mai multe rânduri, inculpatul a înaintat la OIR-POSDRU Regiunea Vest 11 notificări
în fiecare proiect, aşa cum sunt nominalizate în Rapoartele de constatare ale ofiţerilor de control din cadrul acestui
organism, unele aprobate iar altele respinse în raport de aprecierea oportunităţii lor pentru realizarea obiectivelor
proiectelor, împrejurare ce conduce la concluzia că acesta avea cunoştinţă de modalităţile în care pot fi introduse sau
scoase activităţi ori modifica clauze contractuale.
Prin semnarea contractelor de finanţare, inculpatul B.I.M. în calitate de beneficiar şi-a asumat printre altele, respectarea
obligaţiilor stipulate la lit. A din articolul 9.
Astfel, după ce la pct. 1 lit. A al acestui articol se precizează că „Beneficiarul trebuie să asigure managementul şi
implementarea Proiectului în concordanţă cu prevederile acestui contract, ale legislaţiei comunitare şi naţionale şi cu
instrucţiunile AMPOSDRU, cu maximum de profesionalism, eficienţă şi în conformitate cu cele mai bune practici în
domeniu", la pct. 2, se precizează că „Beneficiarul, în calitate de semnatar al contractului are responsabilitatea finală şi
va răspunde solidar sau individual în faţa OIR-POSDRU delegat pentru implementarea proiectelor, pentru acţiunile sau
inacţiunile beneficiarului sau fiecăruia dintre parteneri.
Inculpatul şi-a asumat, potrivit pct. 5, şi obligaţia utilizării fondurilor din conturile proiectelor, exclusiv pentru plăţile
necesare implementării activităţilor Proiectului şi în conformitate cu Cererea de finanţare, denumită în aceste proiecte
„Dosarul meu", iar la pct. 14 din contract este prevăzută obligaţia expresă a beneficiarului de a solicita încheierea de
către organismul intermediar regional delegat a unui act adiţional în cazul modificării bugetului estimat al Proiectului,
generat de modificarea cheltuielilor de tip FEDR.
Or, în Cererile de finanţare - Dosarul meu, în ceea ce priveşte achiziţiile de bunuri materiale necesare implementării
celor 3 proiecte, s-a constatat că bunurile ce trebuiau achiziţionate, prezentate la capitolul „resurse alocate şi achiziţii de
bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru implementarea proiectului" sunt în aceleaşi cantităţi şi tipuri în fiecare proiect
(10 birouri cu scaune, 10 laptop-uri şi o multifuncţională) şi care potrivit capitolului Justificarea bugetului cererii de
finanţare", au fost înscrise în linia bugetară 3.6 FEDR, pentru achiziţia lor fiind prevăzută suma totală de 40.000 RON, cu
indicarea preţurilor/buc/tip de produs, respectiv pentru scaune, laptop-uri şi multifuncţionala color.
La acelaşi capitol bugetar, la liniile bugetare 3.4 „Cheltuieli pentru închirieri, amortizări şi leasing, inculpatul B.I.M. nu a
prevăzut nicio sumă, situaţie în care orice altă modificare intervenită pe parcursul implementării proiectului, după
semnarea contractelor de finanţare, referitoare la tipul şi cantităţile de bunuri ce urmau a fi achiziţionate, trebuia
comunicată organismului intermediar regional, OIR-POSDRU Regiunea Vest şi aprobată potrivit art. 9 lit. a), printr-un act
adiţional la contract, lucru pe care inculpatul nu l-a făcut.
Împrejurarea că inculpatul B.I.M. este cel care a dispus plata ratelor de leasing a rezultat din înscrisurile emise de
bancă, fiind singurul care deţinea drept de semnătură pentru operaţiuni în conturile bancare deschise pentru
prefinanţare, precum şi din declaraţiile martorilor audiaţi atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării
judecătoreşti. Martorii au îndeplinit anumite funcţii în cadrul echipelor de implementare şi au arătat că inculpatul era
singura persoană care făcea plăţile (atât prin ordine de plată, cât şi în numerar).
Nici apărarea inculpatului în sensul că hotărârea de a achita ratele de leasing din fondurile alocate acestor proiecte a
fost luată ca urmare a analizei de management nu a fost reţinută, întrucât nu a fost susţinută de niciun membru al
echipelor de implementare. Dimpotrivă, martorii I.M.A. - manager de proiecte, P.A.I. - expert evaluare monitorizare,
R.A.M. - consilier juridic, V.N.A. - manager executiv, O.C. - consilier juridic, W.R.S. - expert monitorizare, N.V.M. -expert
evaluare proiecte, au arătat că nu au cunoscut de achiziţionarea bunurilor prin leasing, nu au cunoscut achiziţiile de
bunuri în general şi nu ştiu cum anume au fost utilizate sumele primite cu titlu de prefinanţare. M.P. - manager de
proiecte - a susţinut că a aflat de aceste achiziţii de la reprezentantul societăţii furnizoare SC N. SRL Bucureşti, care l-a
abordat în mai multe rânduri şi i-a precizat că nu mai poate încasa valoarea acestora, urmând să dea în judecată
societatea pentru recuperarea sumelor, amănunte pe care le-a transmis inculpatului.
În declaraţia sa, P.I., auditor financiar, administrator al SC H.B.A. SRL, angajată în aceste proiecte pentru efectuarea
auditului, a arătat că, în luna noiembrie 2011, la întocmirea Raportului de audit, a constatat faptul că din conturile de
prefinanţare, inculpatul a achitat rate de leasing care nu erau prevăzute în bugetul proiectelor şi că legal nu era posibilă
angajarea unor asemenea cheltuieli fără aprobarea OIR-POSDRU, împrejurare în care l-a atenţionat pe acesta, verbal,
„să depună banii utilizaţi în afara proiectului înapoi în acele conturi".
Martorii B.R., ofiţer control antifraudă şi D.L.M., inspector compartiment verificare proiecte, cu atribuţii în special în
verificarea cererilor de rambursare a cheltuielilor, ambii din cadrul OIR-POSDRU Regiunea Vest, au arătat în declaraţiile
lor că nu se puteau efectua plăţi pentru ratele de leasing din conturile de prefinanţare ale proiectelor pentru alte bunuri
decât cele înscrise explicit în cererile de finanţare, în lipsa unei notificări aprobate de OIR-POSDRU Regiunea Vest, în
caz contrar aceste cheltuieli devenind neeligibile şi nu se consideră ca fiind efectuate în scopul realizării obiectivelor
27/39
proiectelor.
Toţi martorii, angajaţi în toate cele 17 proiecte, au arătat, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării
judecătoreşti, că, în ceea ce privea implementarea proiectelor, inculpatul B.I.M. decidea cu privire la toate hotărârile ce
era necesar a fi luate şi tot el se ocupa de partea financiară, fiind singurul care făcea plăţile, atât în numerar, cât şi prin
ordin de plată.
Astfel fiind, susţinerea inculpatului în sensul că salariile angajaţilor erau achitate de contabilii proiectelor nu a putut fi
reţinută, cât timp toţi salariaţii audiaţi pe acest aspect au arătat că au primit salariile întotdeauna în numerar şi
întotdeauna de la inculpat.
Tribunalul a reţinut şi convorbirea telefonică din data de 27 februarie 2012 purtată între inculpat şi martora S.M. şi
emailul trimis membrilor echipelor de implementare după identificarea neregulilor de către organele abilitate, prin care a
încercat influenţarea acestora prin inducerea reprezentării că şi ei ar avea o parte din responsabilitatea neregulilor
comise: „în aceste condiţii, în funcţie de disponibilitatea dvs. pentru realizarea documentelor minime obligatorii solicitate
pentru implementarea proiectelor şi justificarea profesionista a activităţii dvs. în cadrul proiectelor, sunt dispus de a
agrea o soluţie juridică echitabilă care să îmbine dorinţa dvs. de a vă încasa salariile restante cu necesitatea existentei
documentelor justificative solicitate de organismele abilitate ca dovadă a derulării profesioniste a implementării
proiectelor.
Acest lucru, în condiţiile în care, probabil, la un moment se vor solicita explicaţii pentru modul în care fiecare persoană
din cadrul proiectelor şi-a îndeplinit obligaţiile, ca reprezentant legal, director executiv, manager de proiect, consilier
juridic, responsabil financiar s.a.
Cunosc faptul că foarte multă lume se aşteaptă să dau numai eu explicaţii, însă sunt convins că momentul în care va
trebui să se dea explicaţii, toţi vom trebui sa dăm explicaţii despre implementarea proiectelor, astfel că fiecare persoană
implicată în proiecte va avea explicaţii de dat, raportat la responsabilităţile şi funcţia deţinută, şi nu aş vrea să existe
vreun dubiu asupra profesionalismului dvs. în cadrul proiectelor societăţii, care să vă aducă prejudicii profesionale, şi nu
numai.
Cu alte cuvinte, deşi se spera că doar eu mă voi frige cu castanele pe care ar trebui să le scot din foc, aş vrea să nu
pierdeţi din vedere că eventualele castane fierbinţi pot afecta pe toţi şi nu numai pe mine, e adevărat că în funcţie de
răspundere, şi cred că ar trebui să aveţi în vedere că nu doresc nici duşmanilor ca toate aceste ezitări în realizarea
sarcinilor în lipsa plăţii salariilor să afecteze pe colegii mei, angajaţi sau foşti angajaţi, cu atât mai puţin."
În drept, s-a reţinut că faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010 - 2011, în calitate de reprezentant al SC B., M. &
A. SPCJ SRL (preschimbată ulterior în SC B. & A. SPCJ SRL) şi al partenerului SC B. & A.S.C.F.S. SCFS SRL, a
prezentat Organismelor Intermediare Regionale pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
Regiunile Sud Vest Oltenia, Sud Est, Vest, Centru, Bucureşti-Ilfov şi Sud Muntenia documente şi declaraţii false, prin
care se atesta în mod nereal capacitatea administrativă şi financiară a societăţilor comerciale beneficiar şi partener
(respectiv certificate de atestare fiscală false ce figurau ca fiind emise de Administraţia Financiară Sector 3 Bucureşti,
declaraţii false privind eligibilitatea societăţii, adeverinţe false ce creau aparenţa emiterii de către Inspectoratul Teritorial
de Muncă Bucureşti) în baza cărora a obţinut pe nedrept în numele societăţilor reprezentate de inculpat fonduri
europene nerambursabile în cuantum total de 3.410.089 RON, în cadrul proiectelor POSDRU/102/5.1/G/76183,
POSDRU/102/5.1/G/76794,POSDRU/102/5.1/G/76954)POSDRU/100/5.1/G/7611POSDRU/103/5.1/G/76184;POSDRU/103/5.1/G/76798,POSDRU/103/5.1/G/7695POSDRU/105/5.1/G/76186!POSDRU/105/5.
SDRU/106/5.1/G/7617POSDRU/106/5.1/G/77010;POSDRU/101/5.1/G/76 182,POSDRU/101/5.1/G/763Î
POSDRU/101/5.1/G/77012, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori
Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave,
prev. de art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (13 acte materiale).
Pentru săvârşirea faptelor descrise-anterior şi reţinute la punctele 1 - 3, 7 - 17 de la situaţia de fapt, inculpatul B.I.M. a
fost trimis în judecată prin cinci rechizitorii, după cum urmează:
- rechizitoriul nr. 39/P/2012 emis la data de 2 octombrie 2012 de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin.
(1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale).
- rechizitoriul nr. 11/P/2012 emis la data de 25 iunie 2012 de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de
documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul
general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de
grave, prev. de art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale).
- rechizitoriul nr. 317/P/2012 emis la data de 21 ianuarie 2013 de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 18 1
alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale) .
- rechizitoriul nr. 315/P/2012 emis la data de 14 februarie 2013 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale).
- rechizitoriul nr. 15/P/2012 emis la data de 22 martie 2013 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1),
(3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (trei acte materiale). Întrucât faptele anterior menţionate
au fost comise de inculpatul B.I.M. într-un interval de timp foarte scurt, respectiv depunerea cererilor on-line s-a făcut în
perioada 31 august 2010 - 3 septembrie 2010, după aceeaşi procedură, cu aceleaşi informaţii completate, instanţa a
reţinut aceeaşi rezoluţie infracţională din partea inculpatului, astfel că a schimbat încadrarea juridică, în sensul reţinerii
unei singure infracţiuni comise în formă continuată.
2. Faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010 - 2011, în calitate de reprezentant al SC B., M. & A. SPCJ SRL
(preschimbată ulterior în SC B. & A. SPCJ SRL.) şi al partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, a schimbat, fără
respectarea prevederilor legale, destinaţia fondurilor europene nerambursabile în cuantum total de 1.058.689,24 RON şi
a dispus să fie plătită, fără respectarea dispoziţiilor legale, în mai multe tranşe, suma totală de 34.527,63 RON,
reprezentând rate din contractul de leasing încheiat anterior semnării contractelor de finanţare şi pentru achiziţii de
bunuri care nu au făcut obiectul cererilor de finanţare şi nu au fost notificate organismului intermediar regional pentru
încheierea unui act adiţional, aşa cum prevede art. 9, lit. A, pct. 14 din contractele de finanţare, schimbând astfel
destinaţia sumelor alocate prin prefinanţare, acordate SC B., M. & A. SPCJ SRL de către Organismele Intermediare
Regionale pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Vest Oltenia,
Regiunea Sud Est, Regiunea Vest, Regiunea Centru şi Regiunea Bucureşti-Ilfov, întrunesc elementele constitutive ale
infracţiunii de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al
Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave,
prev. de art. 182 alin. (1), (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (11 acte materiale).
Pentru săvârşirea faptelor descrise anterior şi reţinute la punctele la punctele 1 - 3, 7 - 14 de la situaţia de fapt, inculpatul
B.I.M. a fost trimis în judecată prin patru rechizitorii, după cum urmează:
- rechizitoriul nr. 39/P/2012 emis la data de 2 octombrie 2012 de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 182 alin.
(1), (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale).
- rechizitoriul nr. 11/P/2012 emis la data de 25 iunie 2012 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de
documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul
general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de
grave, prev. de art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale).
28/39
- rechizitoriul nr. 317/P/2012 emis la data de 21 ianuarie 2013 de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi
alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale);
- rechizitoriul nr. 315/P/2012 emis la data de 14 februarie 2013 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale);
Întrucât faptele anterior"menţionate au fost comise de inculpatul B.I.M. într-un interval de timp relativ scurt, respectiv
depunerea cererilor on-line s-a făcut în perioada 31 august 2010 - 3 septembrie 2010, iar sumele achitate în perioada
martie - septembrie 2011, după aceeaşi procedură, instanţa a reţinut aceeaşi rezoluţie infracţională din partea
inculpatului, astfel că a schimbat încadrarea juridică, în sensul reţinerii unei singure infracţiuni în formă continuată.
3. Faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010-2011, în calitate de reprezentant al SC B., M. & A. SPCJ SRL
(preschimbată ulterior în SC B. & A. SPCJ SRL.) şi al partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, a prezentat
Organismului Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea
Nord Vest documente şi declaraţii false, prin care s-a atestat în mod nereal capacitatea administrativă şi financiară a
societăţii comerciale (respectiv. certificate de atestare fiscală false ce figurau ca fiind emise de Administraţia Financiară
Sector 3 Bucureşti, declaraţii false privind eligibilitatea societăţii, adeverinţe false ce creau aparenţa emiterii de către
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti), în baza cărora a solicitat pe nedrept, în numele societăţilor pe care le
reprezenta, fonduri europene nerambursabile în cuantum de 5.527.542,93 RON şi din bugetul naţional în cuantum de
546.680,07 RON, în cadrul proiectelor POSDRU/104/5.1/G/76185.POSDRU/104/5.1/76795 şi OSDRU/104/5.1/G/77011,
însă nu s-a virat nicio sumă de bani, întrunesc elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de folosire sau
prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de
fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu
consecinţe deosebit de grave (fapte detaliate la situaţia de fapt, pct. 4 - 6), prev. art. 184 din Legea nr. 78/2000 raportat
la art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale), pentru sumele ce
urmau a fi virate din Fondul Social European şi ale tentativei la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de
grave, prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte
materiale), pentru sumele ce urmau a fi virate din bugetul naţional.
4. Faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010 - 2011, l-a determinat pe numitul B.E. ca, fără vinovăţie, să
completeze cu date false declaraţiile semnate de cel ultim menţionat în calitate de reprezentant al partenerului SC B. &
A. S.C.F.S. SCFS SRL, prin care s-a atestat existenţa resurselor administrative ale societăţii în ceea ce priveşte numărul
de angajaţi, declaraţii care au fost prezentate apoi de inculpatul B.I.M. autorităţilor contractante, pentru a susţine cererile
de finanţare în toate cele 17 proiecte în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
(detaliate la situaţia de fapt - pct. 1 - 17), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de participaţie improprie la
săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ca infracţiune în legătură directă cu infracţiunile
împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din
Legea nr. 78/2000 şi art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
5. Faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010- 2011, a falsificat 189 înscrisuri (contracte de prestări servicii,
rapoarte de activitate, procese-verbale de confirmare a prestărilor de servicii), prin care a atestat în mod nereal existenţa
relaţiilor contractuale între societatea beneficiară a fondurilor europene nerambursabile, respectiv SC B., M. & A. SPCJ
SRL şi prestatorii de servicii fictivi SC AS C.L. SRL, SC C.F.D. SRL şi SC O.T. SRL, pe care le-a prezentat Autorităţilor
Contractante - OIR-POSDRU, în baza acestora justificând în mod nereal utilizarea fondurilor europene nerambursabile
în cuantum de 924.448,85 RON acordate în derularea Proiectelor POSDRU/102/5.1/76183, POSDRU/102/5.1/76794,
POSDRU/102/5.1/76954 şi POSDRU/100/5.1/76181, întruneşte elementele constitutive infracţiunii de fals în înscrisuri
sub semnătură privată, ca infracţiune în legătură directă cu infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor
Europene, prev. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (189 acte
materiale).
Prin rechizitoriul nr. 11/P/2012 emis la data de 25 iunie 2012 de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.I.M. şi
pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca infracţiune în legătură directă cu infracţiunile
împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, săvârşită în scopul obţinerii fondurilor comunitare, prev. de
art. 288 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Tribunalul a apreciat însă că, la dosar, nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul este cel care a falsificat
certificatele fiscale ce păreau a fi emise de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti şi pe care le-a folosit la
autorităţile contractante pentru a susţine cererile de finanţare pe Regiunea Vest. De altfel, în actul de inculpare nu s-a
precizat care sunt probele (directe sau indirecte) din care a rezultat că inculpatul este cel care a falsificat acele certificate
fiscale.
Este adevărat că singurul care avea interesul în obţinerea unor astfel de certificate fiscale este inculpatul, beneficiarul
fondurilor nerambursabile, însă aceasta este numai o prezumţie simplă, nesusţinută nici măcar de probe indirecte. La fel
de bine este posibil ca o altă persoană, poate la instigarea inculpatului sau din proprie iniţiativă, pentru obţinerea unui
beneficiu material, să fi falsificat acele certificate, iar inculpatul să le fi folosit. în atare situaţie se naşte dubiul cu privire la
persoana care a falsificat respectivele certificate.
S-a remarcat şi împrejurarea că, în celelalte dosare de urmărire penală cu care mai a fost sesizată instanţa şi în care au
fost administrate aceleaşi probe, organul de urmărire penală nu a dispus trimiterea în judecată a inculpatului şi pentru
această infracţiune, ci s-a disjuns pentru continuarea cercetărilor şi identificarea autorului falsurilor.
Faţă de aspectele anterior expuse, Tribunalul a reţinut că nu s-a făcut dovada indubitabilă că inculpatul este cel care a
falsificat certificatele fiscale în discuţie, astfel că nu a fost răsturnată prezumţia de nevinovăţie ce operează în favoarea
acestuia, conform art. 52 C. proc. pen. şi art. 66 C. proc. pen., care se completează şi cu principiul „in dubio pro reo", pe
deplin aplicabil în speţă.
În atare situaţie, Tribunalul a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.
pen., achitarea inculpatului B.I.M. pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca infracţiune în
legătură directă cu infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prev. de art. 288 alin. (1) C.
pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
La individualizarea pedepselor, Tribunalul a avut în vedere toate criteriile prev. de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile
din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator (pedeapsa pentru infracţiunea
cea mai gravă, respectiv infr. prev. de art. 181 alin. (1) şi 3 din Legea nr. 78/2000 fiind închisoare de la 10 la 20 ani şi
interzicerea unor drepturi), dispoziţiile relative la participaţia penală a inculpatului (calitate de autor), la forma consumată
a unora dintre infracţiuni ori forma tentată a altora (astfel cum au fost reţinute la situaţia de fapt şi la prezentarea în drept
a faptelor) şi la forma de vinovăţie cu care a comis fapta, respectiv intenţie directă pentru toate infracţiunile.
Totodată, a reţinut gradul concret de pericol social al faptelor, relevat de natura infracţiunilor săvârşite, de împrejurările
în care au fost comise şi de modalitatea de comitere - cu premeditare, prin folosirea manoperelor dolosive, urmarea
produsă de acestea, respectiv un prejudiciu de aproximativ 3.500.000 de RON, dar şi care s-ar fi putut produce în dauna
bugetului general al Comunităţilor Europene dacă s-ar fi executat în totalitate toate contractele încheiate. S-a subliniat,
de asemenea, prejudiciul de imagine adus României, acest caz fiind transmis spre informare Oficiului European de
Luptă Antifraudă, în condiţiile în care, la începutul anului 2012, ţării noastre i-au fost sistate temporar plăţile în
programele operaţionale sectoriale dezvoltarea resurselor umane, împrejurarea că inculpatul nu a achitat nicio sumă din
acest prejudiciu până în prezent, fiind declanşată procedura insolvenţei SC B. & A. SPCJ SRL (Dosar civil nr.
62031/3/2011 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă), precum şi datele care circumstanţiază persoana
inculpatului.
Sub acest ultim aspect s-a reţinut că inculpatul a avut o atitudine constantă de negare a faptelor, a încercat îngreunarea
cercetărilor desfăşurate, aspect ce a reieşit din modul în care acesta nu a dat concursul organelor abilitate a efectua
verificările dispuse de D.N.A, astfel cum a rezultat din procesele-verbale încheiate de consilierii din cadrul D.L.A.F. cu
ocazia deplasării la adresele din Bucureşti, str. N.T., din Bucureşti, str. B., şi respectiv la cea din Bucureşti, Intrarea
29/39
Rigas, sector 1, adrese pe care inculpatul B.I.M. le-a indicat ca locaţii de implementare a proiectelor şi la care nu au fost
identificaţi angajaţi sau membrii ai echipelor de implementare a proiectelor, a încercat influenţarea martorei S. (fostă V.)
M., dar şi faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, are pregătire superioară în ştiinţe juridice, a efectuat un
masterat în ştiinţe economice şi este reprezentant legal şi administrator al SC B. & A. SPCJ SRL şi în acelaşi timp
reprezentant legal la SC I.M.P. LTD, cu sediul în Republica Seychelles, care a preluat 99% din capitalul social SC B. &
A.S.C.F.S. SCFS SRL.
Faţă de toate aspectele anterior reţinute, Tribunalul a aplicat inculpatului pedepse principale orientate la/spre minimul
special prevăzut de lege, şi, conform art. 181 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, art. 182 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, art.
215 alin. (5) C. pen. şi art. 65 C. pen., şi pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64
lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pe o durată determinată după executarea pedepsei închisorii.
Constatând că faptele alcătuiesc o pluralitate sub forma concursului, Tribunalul a sporit pedeapsa cea mai grea până la
11 ani închisoare, apreciind-o ca fiind suficientă pentru întreaga activitate infracţională a inculpatului şi de natură să
contribuie la reeducarea şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Instanţa de fond a apreciat că sporirea pedepsei cu 1
an se impune, faţă de numărul şi întinderea pedepselor ce intră în contopire, dar şi pentru a nu se crea impresia unei
impunităţi.
Sub aspectul laturii civile, reţinând sumele solicitate cu titlu de despăgubiri de către Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale pentru fiecare contract de finanţare, instanţa de fond a constatat că prin săvârşirea infracţiunii de
accesare şi obţinere de fonduri europene nerambursabile pe baza unor documente şi declaraţii false, inexacte,
inculpatul i-a produs părţii vătămate un prejudiciu în sensul vizat de disp. art. 998 C. civ. fiind îndeplinite, în speţă, toate
condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale.
Totodată, Tribunalul a mai reţinut că inculpatul B.I.M. a acţionat în calitate de reprezentant legal, fost asociat unic şi
administrator al SC B. & A. SPCJ SRL, astfel că sunt aplicabile dispoziţiile art. 1000 alin. (3) C. civ. privind răspunderea
comitentului pentru fapta prepusului şi ale art. 1003 C. civ. privind solidaritatea.
Deşi prin Sentinţa civilă nr. 5616 din 6 iunie 2013 pronunţată de Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă în Dosarul nr.
62031/3/2011, s-a dispus începerea procedurii de faliment împotriva debitorului SC B. & A. SPCJ SRL, iar în
conformitate cu disp. art. 233 alin. (4) din Legea nr. 31/1991, persoana juridică are capacitate de exerciţiu restrânsă,
specială, numai cu privire la actele necesare lichidării, Tribunalul a apreciat că se poate dispune obligarea acestei
societăţi, în calitate de parte responsabilă civilmente, în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor către partea civilă,
cât timp cât aceasta din urmă, prin intermediul A.M.P.O.D.R.U şi OIR-POSDRU, este creditor înscris la masa credală în
procedura falimentului începută împotriva debitorului SC B. & A. SPCJ SRL.
Având în vedere soluţia pronunţată în cauză pe latură civilă, în baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., Tribunalul a
menţinut măsura asigurătorie a sechestrului, dispusă de organele de urmărire penală.
Totodată, conform art. 348 C. proc. pen., a desfiinţat înscrisurile falsificate.
Cu privire la certificatele fiscale ce păreau a fi emise de Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 Bucureşti şi
adeverinţele ce păreau a fi emise de Inspectoratul Teritorial de Muncă depuse de inculpat la OIR-POSDRU Regiunile
Sud Vest Oltenia, Nord Vest, Sud Est, Centru, Bucureşti-Ilfov şi Sud Muntenia, a constatat că prin rechizitoriile nr.
39/P/2012, nr. 317/P/2012, nr. 315/P/2012 şi nr. 15/P/2013 s-a dispus disjungerea şi continuarea cercetărilor sub
aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 288 C. pen. - art. 289 C. pen., astfel că nu este învestit cu această faptă şi, pe
cale de consecinţă, nu se poate pronunţa cu privire la desfiinţarea acestora.
Însă, prin rechizitoriul nr. 11/P/2012 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională
Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, Tribunalul a fost învestit şi cu infracţiunea prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.
raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului privind
falsificarea certificatelor de atestare fiscală depuse în proiecte la OIR-POSDRU Regiunea Vest.
Aşa cum s-a arătat anterior, inculpatul B.I.M. a fost achitat cu privire la această infracţiune, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)
C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât nu s-a făcut dovada că el este persoana care a
falsificat acele înscrisuri, însă înscrisurile s-au dovedit a fi false în integralitatea (or, astfel că s-a impus desfiinţarea
acestora.
Împotriva acestei soluţii au formulat apei în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpatul B.I.M.
Ministerul Public a criticat sentinţa exclusiv sub aspectul soluţiei de achitare a inculpatului cu privire la săvârşirea
infracţiunii prevăzute de art. 288 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen.
În acest sens, s-a făcut trimitere la probatoriul testimonial administrat în cauză, cu precădere la susţinerile martorei S.M.
- fostă V., dar şi la convorbirile purtate între aceasta şi inculpat, din care rezultă că apelantul-inculpat a încercat să o
determine să declare că certificatele de atestare ar fi fost eliberate de organele abilitate din structura ANAF şi să
orienteze această suspiciune asupra altei persoane. Deşi reţinute ca atare, aceste elemente probatorii nu au fost
valorificate de către instanţa de fond, care a dispus netemeinic achitarea inculpatului.
Ministerul Public a apreciat că probatoriul administrat în cauză probe testimoniale, convorbiri telefonice între inculpat şi
S.M. ori R.M. şi răspunsurile Administraţiei Financiare, în sensul că nu a eliberat acele documente, sunt probe pertinente
şi concludente pentru a se dispune condamnarea inculpatului, chiar şi în condiţiile recurgerii la instituţia schimbării
încadrării juridice, pentru acurateţe, din infracţiunea de autor în instigator la săvârşirea falsului material în înscrisuri
oficiale şi uz de fals.
Inculpatul B.I.M. a solicitat, în esenţă, achitarea sa, invocând inexistenţa unor acte de falsificare sau determinare la
falsificarea certificatelor fiscale, precum şi lipsa de suport a adreselor A.F.P - Sector 3 Bucureşti referitoare la datoriile
societăţii.
Inculpatul a subliniat că documentele emise de către organele fiscale nu relevă în ce modalitate au fost stabilite datoriile
la care se face referire (pe baza Bilanţurilor Financiare Anuale iniţiale ori a Declaraţiilor Rectificative ale Bilanţurilor),
aspecte ce ar fi trebuit să facă obiectul probaţiunii şi ar fi impus efectuarea unei expertize financiar-contabile.
Apelantul a mai arătat că, la momentul depunerii declaraţiilor la autoritatea contractantă, respectiv în perioada august -
septembrie 2010, societatea nu avea datorii mai mari decât limita de 1/12 din cuantumul datoriilor din ultimul an. Prin
urmare, cererile adresate Autorităţii de Management au fost corect completate, astfel că acuzaţia privind declararea
nereală a datoriilor (a căror depăşire cu 1/12 ar fi împiedicat eligibilitatea societăţii) nu are corespondent în materialul
probator şi, sub acest aspect, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
Referitor la capacitatea administrativă a societăţii beneficiare şi a celei partenere, s-a arătat că, la nivelul anului 2010,
convenţiile civile nu erau supuse înregistrării la Inspectoratul Teritorial de Muncă şi nu erau calificate drept contracte de
muncă în raportul de prepuşenie, ci contracte de colaborare, ce trebuie avute în vedere la evaluarea acestei capacităţi.
Apelantul inculpat a criticat şi greşita sa condamnare pentru infracţiunea prev. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., susţinând că nu există dovezi ale unui control fiscal
efectuat de către autorităţile competente asupra documentelor financiare ale societăţilor care au prestat servicii şi care
figurează ca şi creditori (cumpărători) în facturile înregistrate la societăţile administrate de inculpatul B.I.M.
Audierea unor reprezentanţi ai societăţilor beneficiare, nesusţinută de o verificare a modului în care societăţile
comerciale au prestat servicii, au emis documente fiscale ori au înregistrat sau nu în propria evidenţă aceste documente,
nu poate conduce la stabilirea în mod nemijlocit a caracterului fals al celor 189 de înscrisuri, nefiind determinat dacă
operaţiunile s-au derulat, iar costurile au fost sau nu reale.
Concluzionând, s-a solicitat achitarea inculpatului în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art.
10 lit. b) şi respectiv art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât faptele nu sunt sancţionate de legea penală, respectiv, în
subsidiar, faptele imputate au fost comise fără a fi întrunită latura subiectivă a infracţiunilor sub aspectul intenţiei directe
sau eventuale - chiar dacă ar fi existat datorii ale societăţii, acestea nu au fost efectiv cunoscute de inculpat, el având tot
timpul credinţa că documentele financiare ale societăţii reflectă realitatea.
30/39
În şedinţa publică din data de 28 octombrie 2013, în aplicarea dispoziţiilor art. 378 alin. (11) C. proc. pen., inculpatul
B.I.M. şi-a exprimat opţiunea de a uza de dreptul la tăcere.
Curtea a respins ca neutile probele cu înscrisuri şi expertiză financiar-contabilă solicitate de inculpat, considerentele
avute în vedere fiind expuse în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Prin Decizia penală nr. 330/A din 12 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală pronunţată în
Dosarul nr. 38661/3/2012 (2371/2013) au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă
Curtea de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi a inculpatului B.I.M. împotriva Sentinţei penale nr. 527
din 26 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului B.I.M. şi s-a dedus reţinerea de la data de 24 aprilie 2012 până la
data de 25 aprilie 2012, precum şi prevenţia de la data de 11 septembrie 2012 la zi.
A fost obligat apelantul inculpat la 400 RON cheltuieli judiciare către stat.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului procurorului au rămas în sarcina statului.
În considerentele deciziei pronunţate, prima instanţă de control judiciar a examinat actele dosarului şi sentinţa penală
apelată, atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu
disp. art. 371 C. proc. pen., apreciind ca nefondate ambele apeluri, pentru considerentele arătate.
Probatoriul administrat în cauză a fost exhaustiv şi judicios analizat de către instanţa de fond, atât din perspectiva
elementelor faptice ce constituie baza factuală a acuzaţiilor aduse inculpatului B.I.M., cât şi a apărărilor celui din urmă.
Situaţia de fapt reţinută prin sentinţă a fost pe deplin concordantă împrejurărilor reliefate de probatoriu, tribunalul
expunând detaliat modalitatea în care inculpatul a iniţiat cele 17 proceduri (menite să asigure finanţarea din fonduri
europene a unor proiecte destinate, formal, integrării pe piaţa muncii a persoanelor inactive/şomerilor), documentele
inexacte sau false pe care s-a grefat fiecare astfel de demers al apelantului, succesiunea acţiunilor sale în fiecare etapă
premergătoare prefinanţării celor 17 proiecte şi sumele de bani obţinute pe nedrept.
Reevaluând elementele faptice pertinente în cauză, prin raportare la întregul probatoriu, dar şi la poziţia expresă a
apelantului, Curtea constată integral temeinică argumentaţia instanţei de fond. Prin urmare, apreciază neutilă o
eventuală reluare, în considerentele prezentei decizii, a tuturor împrejurărilor de fapt, urmând a face trimitere expresă
doar la acele chestiuni ce interesează din perspectiva analizei criticilor formulate în apel.
Astfel, sub un prim aspect, notează că majoritatea motivelor de apel ale inculpatului B.I.M. constituie, în fapt, reiterări ale
apărărilor de fond expuse deja în faţa primei instanţe.
Or, împrejurările referitoare la pretinsa conformitate a documentelor prezentate organismelor intermediare regionale în
vederea aprobării cererilor de finanţare, la îndeplinirea (de către ambele societăţi implicate în proiect) a exigenţelor
privind capacitatea administrativă şi cuantumul maxim al datoriilor, la pretinsa necunoaştere a caracterului fals al
certificatelor de atestare fiscală au făcut obiectul unei cenzuri efective a tribunalului, întemeiată pe ample argumente de
probatoriu ori de logică juridică.
Poziţia inculpatului în apel se diferenţiază doar prin încercarea de deplasare a accentului apărării pe chestiuni pur
tangenţiale, lipsite însă de relevanţă reală asupra întrunirii conţinutului constitutiv al infracţiunilor ce fac obiectul judecăţii.
Modul de calcul ulterior al datoriilor SC B., M. & A. SPCJ SRL ori ale partenerului său de proiect către bugetul de stat,
măsura în care organele fiscale au respectat sau nu prevederile Codului de procedură fiscală în materia comunicării
titlurilor executorii ori legalitatea întocmirii evidenţelor contabile ale societăţilor comerciale aparent prestatoare de servicii
(invocate în apel) reprezintă aspecte ce excedează specificul infracţiunilor imputate apelantului şi, implicit, limitele
obiectului judecăţii.
Din perspectiva întrunirii tuturor elementelor constitutive ale infracţiunilor analizate, similar tribunalului, Curtea apreciază
esenţial că documentele prezentate organismelor intermediare regionale au fost, în mare parte, complet false, scrierea
ori subscrierea fiind contrafăcute. Este cazul certificatelor de atestare fiscală depuse în susţinerea tuturor celor 17 cereri
de finanţare, a adeverinţelor aparent eliberate de I.T.M (indicate în considerentele sentinţei la punctele 1,2,3) şi al tuturor
înscrisurilor sub semnătură privată la falsificarea cărora inculpatul B.I.M. a participat în calitate de autor ori de instigator
în forma prevăzută de art. 31 C. pen.
Caracterul fals al înscrisurilor oficiale, dovedit neechivoc prin relaţiile comunicate de Administraţia Finanţelor Publice
Sector 3 ori de Inspectoratul Teritorial de Muncă este determinant în sine pentru existenta infracţiunilor de folosire de
documente false, lipsind de relevanţă juridică aspectul cu totul secundar al corectitudinii informaţiilor inserate în
cuprinsul lor.
În plus, cu referire strictă la certificatele de atestare fiscală, apărările inculpatului referitoare la cuantumul exact al
datoriilor către bugetul de stat (în considerarea cărora a solicitat şi expertiza contabilă) pleacă de la o premisă
fundamental eronată cu privire la caracterul acestor înscrisuri. Certificatele de atestare fiscală nu au cuprins doar date
eronate cu privire la cuantumul datoriilor, ci au fost falsificate integral, prin atestarea nereală a lipsei oricărei datorii a
societăţilor implicate în proiecte şi prin crearea, contrar realităţii, a aparenţei emiterii de către autoritatea publică.
Or, conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000 este realizat atunci când folosirea
unor documente false, inexacte sau incomplete are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetele
Comunităţilor Europene, neavând importanţă dacă documentele au fost falsificate integral, parţial ori doar sub aspectul
unei unice împrejurări.
În considerarea aceloraşi argumente, era complet neconcludentă o eventuală verificare, pe baza unei expertize de
specialitate, a contabilităţii societăţilor presupus furnizoare de servicii (SC A.C.L. SRL, SC C.F.D. SRL, SC O.T. SRL,
SC I.B. SRL, SC S.I. 2004 SRL), cât timp administratorii acestor societăţi au infirmat neechivoc susţinerile inculpatului
referitoare la pretinsele relaţii contractuale derulate.
Curtea de apel a făcut trimitere, în acest sens, la declaraţiile martorilor I.Ş., P.I., N.A., M.T. şi D.O., coroborate de
constatările tehnico-ştiinţifice de natură financiar contabilă întocmit de specialişti din cadrul DNA şi de înscrisurile
contabile, probe just evaluate de către instanţa de fond. Toţi reprezentanţii societăţilor comerciale menţionate au negat
autenticitatea înscrisurilor ce atestau relaţiile contractuale cu societatea reprezentată de inculpat, subliniind că nu au
semnat contractele de prestări servicii, iar în cazul primelor trei societăţi, ele nu mai desfăşurau oricum activităţi cu
aproximativ 1 an anterior datei acelor contracte.
Pe de altă parte, caracterul fals al declaraţiilor privind existenţa resurselor administrative atât pentru SC B., M. & A.
SPCJ SRL, cât şi pentru partenerul său de proiect rezultă dincolo de orice îndoială din relaţiile ITM privind numărul real
al angajaţilor celor două societăţi în perioada de referinţă, număr mult mai mic decât cel indicat în documentele
prezentate autorităţilor contractante.
Faptul că în anul 2010, societatea-beneficiară ar fi avut un număr de 79 de angajaţi contravine flagrant împrejurării
atestate de autoritatea competentă, în sensul că numărul real era de doar 20 de angajaţi. Diferenţe notabile au existat şi
în privinţa societăţii partenere, în care figurau angajate 3 persoane la nivelul acelui an, însă în documentele destinate
susţinerii cererilor de finanţare s-a menţionat nereal numărul de 9 angajaţi.
Susţinerea inculpatului în sensul că, la stabilirea numărului declarat de angajaţi, ar fi luat în considerare persoanele ce
prestau activităţi nu doar în baza unui contract de muncă, ci şi a unor convenţii civile, au fost just înlăturate de către
instanţa de fond.
Distinct de diferenţele de terminologie, de natură sau de efecte dintre aceste forme de convenţii (cunoscute de către
inculpat în virtutea pregătirii sale de specialitate), probele testimoniale infirmă chiar ipoteza constant vehiculată în
apărare. Chiar şi prin luarea în considerare a tuturor persoanelor ce prestau activităţi pentru/în cadrul cele două
societăţi, indiferent de baza raporturilor lor contractuale, numărul final rezultă a fi mult inferior celui declarat nereal în
documentele ataşate cererilor de finanţare.
Prima instanţă de control judiciar a făcut trimitere, în acest sens, la declaraţiile martorilor R.A.M., T.A., M.A., P.I.,
31/39
prezentate detaliat în considerentele sentinţei şi a căror reluare în această secţiune a deciziei este inutilă.
Cunoaşterea, de către inculpat, a numărului real al angajaţilor ori a situaţiei exacte a datoriilor către bugetul de stat
rezultă, totodată, din faptul obiectiv al semnării statelor de plată depuse la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti şi
a balanţelor ori bilanţurilor de la 31 decembrie 2010 şi 30 iunie 2011, din împrejurarea că inculpatul era cel care efectua
plata salariilor, astfel cum rezultă din probele testimoniale (martorii S.M., C. şi P.I.).
Probatoriul testimonial relevă, de asemenea, folosirea unor documente inexacte privind componenţa reală a echipelor
de implementare, prin indicarea unor persoane ce nu cunoşteau ori nu consimţiseră la nominalizarea lor (este cazul
martorilor S.R.A., B.G., T.S., L.D., I. V.E., C.L.M., U.M., C.O.R., A.C.D.).
În raport de toate aceste considerente, s-a concluzionat că cele 17 cereri de finanţare depuse de către inculpatul B.I.M.
au avut la bază documente false ori inexacte, având caracteristicile unor înscrisuri oficiale ori sub semnătură privată.
Modalitatea de operare a fost similară în cazul tuturor proiectelor, fapt ce relevă planificarea prealabilă atentă a schemei
infracţionale şi, implicit, existenţa unei rezoluţii infracţionale unice.
Sunt realizate, prin urmare, exigenţele laturii obiective şi subiective a infracţiunilor prevăzute de art. 181, art. 184, art. 17
lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C. pen. şi art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr.
78/2000 raportat la art. 290 C. pen., în formă continuată.
Referitor la acuzaţia de schimbare a destinaţiei fondurilor europene fără respectarea prevederilor legale (prezentate la
punctele 1 - 3, 7 - 14 ale sentinţei), Curtea constată în totalitate pertinente observaţiile instanţei de fond referitoare la
plata unor sume din conturile de prefinanţare pentru cheltuieli neeligibile, cu încălcarea prevederilor art. 9 pct. 3, 5, 14
din contractele de finanţare.
Normele amintite instituiau obligaţia expresă a beneficiarului/partenerului de a utiliza fondurile din conturile proiectelor
exclusiv pentru plăţile necesare implementării acestora, în strictă conformitate cu cererea de finanţare. Se statua, de
asemenea, asupra obligaţiei de a supune analizei autorităţii de implementare orice modificare a condiţiilor contractuale,
inclusiv a celor ce priveau achiziţionarea unor bunuri de altă natură sau în alte cantităţi decât cele înscrise în cererea de
finanţare.
Or, aşa cum just a subliniat tribunalul, referitor la achiziţiile de bunuri materiale necesare implementării primelor 3
proiecte, în cererile de finanţare s-au menţionat aceleaşi cantităţi şi tipuri de bunuri necesare implementării fiecărui
proiect, iar suma totală destinată achiziţionării lor a fost de 40.000 RON (cu mult inferioară sumei totale ridicate ulterior
cu acest titlu, astfel cum s-a detaliat în analiza situaţiei de fapt).
Referitor la cheltuielile pentru „închirieri, amortizări şi leasing", în considerarea cărora au fost efectuate plăţile către RL
IFN, inculpatul B.I.M. nu a prevăzut vreo sumă în cererile de finanţare, Curtea constatând că nici ulterior el nu a solicitat
organismului intermediar regional eventuala întocmire a unui act adiţional, conform obligaţiilor contractuale asumate.
Sunt relevante, în acest sens, şi declaraţiile martorilor P.I. (auditor financiar, care a constatat achitarea de către inculpat
a unor rate de leasing neprevăzute), B.R. şi D.L.M., persoane ce activau în cadrul OIR-POSDRU Regiunea Vest.
În plus, este relevant faptul că data încheierii contractului de leasing (7 ianuarie 2011) este anterioară celei a
contractelor de finanţare, iar bunurile ce au făcut obiectul leasingului (45 de calculatoare de birou, o centrală telefonică)
nu se regăsesc printre cele expres menţionate în cererile de finanţare (în care s-au menţionat 10 laptopuri).
Prin urmare, curtea de apel a constatat că instanţa de fond a apreciat întregul probatoriu în mod coroborat şi în strictă
conformitate cu dispoziţiile art. 63 C. proc. pen., neexistând eventuale omisiuni sau neconcordanţe de natură a fi
cenzurate în calea de atac. Inculpatul B.I.M. însuşi nu a indicat punctual elementele probatorii contestate, limitându-se la
a reitera critici cu caracter general, ce au făcut anterior obiectul analizei detaliate a instanţei de fond, prin raportare la
toate probele relevante existente în cauză.
Prima instanţă de control judiciar a constatat că faptele comise de către apelantul-inculpat, astfel cum au fost expuse,
întrunesc elementele constitutive ale celor şase infracţiuni pentru care s-a dispus condamnarea sa.
Astfel, faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010 - 2011, în calitate de reprezentant al SC B., M. & A. SPCJ SRL
şi al partenerului SC B. & A. S.C.F.S. SCFS SRL, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, prin acte materiale repetate,
a prezentat Organismelor Intermediare Regionale pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane (Regiunile Sud Vest Oltenia, Sud Est, Vest, Centru, Bucureşti-Ilfov şi Sud Muntenia) documente şi declaraţii
false, prin care se atesta în mod nereal capacitatea administrativă şi financiară a societăţilor comerciale beneficiar şi
partener (respectiv certificate de atestare fiscală false ce figurau ca fiind emise de Administraţia Financiară Sector 3
Bucureşti, declaraţii false privind eligibilitatea societăţii, adeverinţe false ce creau aparenţa emiterii de către Inspectoratul
Teritorial de Muncă Bucureşti) în baza cărora a obţinut pe nedrept fonduri europene nerambursabile în cuantum total de
3.410.089 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr.
78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Faptele aceluiaşi inculpat, care în perioada 2010 - 2011, în calitate de reprezentant al societăţilor anterior menţionate, în
baza unei rezoluţii infracţionale unice, a schimbat prin 11 acte materiale repetate, fără respectarea prevederilor legale,
destinaţia fondurilor europene nerambursabile în cuantum total de 1.058.689,24 RON şi a dispus să fie plătită, fără
respectarea dispoziţiilor legale, în mai multe tranşe, suma totală de 34.527,63 RON, reprezentând rate din contractul de
leasing încheiat anterior semnării contractelor de finanţare şi pentru achiziţii de bunuri care nu au făcut obiectul cererilor
de finanţare şi nu au fost notificate organismului intermediar regional pentru încheierea unui act adiţional, întrunesc
elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. (1), (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen.
Faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010 - 2011, în calitate de reprezentant al .societăţilor anterior menţionate,
în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a prezentat Organismului Intermediar Regional pentru Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Vest, prin trei acte materiale distincte, documente şi declaraţii
false, prin care s-a atestat în mod nereal capacitatea administrativă şi financiară a societăţii comerciale (respectiv
certificate de atestare fiscală false declaraţii false privind eligibilitatea societăţii, adeverinţe false ce creau aparenţa
emiterii de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti), în baza cărora a solicitat pe nedrept, în numele societăţilor
pe care le reprezenta, fonduri europene nerambursabile în cuantum de 5.527.542,93 RON şi din bugetul naţional în
cuantum de 546.680,07 RON, executarea nefiind însă finalizată, întrunesc elementele constitutive ale tentativei la
infracţiunea prevăzută art. 184 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 18 1 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen. - pentru sumele ce urmau a fi virate din Fondul Social European, respectiv ale tentativei la
infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
- pentru sumele ce urmau a fi virate din bugetul naţional.
Faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010 - 2011, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în circumstanţele
anterior descrise, l-a determinat pe fratele său B.E. ca, fără vinovăţie, în calitate de reprezentant al partenerului SC B. &
A. S.C.F.S. SCFS SRL, să completeze cu date false declaraţiile prin care s-a atestat existenţa resurselor administrative
ale societăţii în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, declaraţii prezentate ulterior autorităţilor contractante în susţinerea
cererilor de finanţare în toate cele 17 proiecte în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din
Legea nr. 78/2000 şi art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010 - 2011, a falsificat 189 înscrisuri sub semnătură privată (contracte de
prestări servicii, rapoarte de activitate, procese-verbale de confirmare a prestărilor de servicii), prin care a atestat în mod
nereal existenţa relaţiilor contractuale între societatea beneficiară şi prestatorii de servicii fictivi SC AS C.L. SRL, SC
C.F.D. SRL şi SC O.T. SRL, înscrisuri prezentate ulterior Autorităţilor Contractante - OIR-POSDRU, în vederea
justificării nereale a utilizării fondurilor europene nerambursabile în cuantum de 924.448,85 RON întruneşte elementele
constitutive infracţiunii prevăzute de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen.
Critica Ministerului Public privind greşita achitare a inculpatului pentru comiterea infracţiunii continuate de fals material în
înscrisuri oficiale este neîntemeiată.
Acuzaţia de falsificare nemijlocită a certificatelor de atestare fiscală se regăseşte exclusiv în rechizitoriul nr. 11/P/2012 al
32/39
D.N.A - Serviciul Teritorial Timişoara, prin care se impută inculpatului falsificarea a 18 certificate fiscale depuse în
susţinerea a trei cereri de finanţare, detaliate la pct. 8 - 10 ale sentinţei.
Reevaluând particularităţile cauzei, curtea de apel a constatat, similar tribunalului, că probatoriul confirmă cu certitudine
o unică împrejurare, şi anume cunoaşterea de către inculpat a caracterului fals al acestor înscrisuri şi folosirea lor la
autorităţile contractante. Nu există un minim de probe, nici măcar indirecte, din care să rezulte săvârşirea de către
inculpat şi a unor acte de executare directă a elementului material (contrafacere, alterare).
Fundamentarea acuzaţiei de fals exclusiv pe probele ce relevă folosirea ulterioară a înscrisurilor falsificate tinde la
valorificarea necritică a unei prezumţii simple care, nesusţinută de alte elemente obiective certe, are doar semnificaţia
unei alegaţii, lipsită de forţa necesară pentru a răsturna prezumţia de nevinovăţie.
Toate împrejurările ce rezultă din probatoriul testimonial la care Ministerul Public a făcut referire (inclusiv din declaraţiile
martorei S.M.) ori din convorbirile telefonice relevă exclusiv cunoaşterea caracterului fals al înscrisurilor, iar nu
săvârşirea de către inculpat şi a unor acte susceptibile a se subsuma elementului material al infracţiunii.
Chiar dacă apelantul B.I.M. a fost beneficiarul incontestabil al sumelor obţinute fraudulos din fonduri europene, nu se
poate retine în mod automat că el ar fi falsificat personal înscrisurile oficiale folosite ori ar fi desfăşurat acte de
determinare a unei persoane necunoscute să comită falsul (aşa cum s-a sugerat în motivele scrise de apel ale
procurorului).
Reflectându-se într-o manifestare obiectivă în sfera realităţii înconjurătoare, desfăşurarea nemijlocită de către inculpat a
unor acţiuni de contrafacere/alterare a înscrisurilor oficiale emise aparent de instituţii publice (ori chiar a unor acte de
convingere a altei persoane să procedeze în acest mod) ar fi trebuit demonstrată prin mijloace de probă certe,
susceptibile a înlătura orice dubiu sub acest aspect.
În absenta acestui probatoriu, date fiind exigentele prezumţiei de nevinovăţie, soluţia de achitare reflectă o justa aplicare
a principiului in dubio pro reo şi se impune menţinerea sa.
Contrar susţinerilor Ministerului Public, curtea de apel a apreciat relevant caracterul cu totul singular al trimiterii în
judecată a inculpatului B.I.M. pentru infracţiunea de fals prevăzută de art. 288 C. pen. (spre deosebire de celelalte patru
cauze în care s-au disjuns cercetările sub acest aspect).
Aceasta deoarece, în absenţa unui plus de probe care să justifice obiectiv soluţia diferită dispusă în cauza nr.
11/P/2012, aprecierea ca suficientă a probatoriului în acuzare, în contradicţie cu aprecierea contrară regăsită în celelalte
cauze, reflectă un raţionament juridic incoerent, căruia nu i se poate da eficienţă necritic, în detrimentul unui principiu
fundamental al procesului penal cum este cel instituit de art. 52 C. proc. pen.
Sub aspectul individualizării pedepselor principale, accesorii sau complementare, Curtea apreciază temeinică hotărârea
instanţei de fond.
Tratamentul sancţionator nu a făcut, de altfel, obiect de critică în apel. Reevaluând însă sentinţa în conformitate cu
exigenţele art. 371 C. proc. pen., s-a reţinut că în pofida cuantumului lor însemnat, pedepsele aplicate pentru cele mai
grave dintre infracţiunile deduse judecăţii (prevăzute de art. 181 ori art. 18 4 din Legea nr. 78/2000) sunt echivalente
limitei minime speciale.
Eventuala reducere a acestor pedepse nu se justifică, deoarece datele aparent favorabile inculpatului, referitoare la
efectuarea unor studii superioare aprofundate ori la lipsa antecedentelor penale, au constituit factori ce, în realitate, au
favorizat, conceperea şi executarea întregii activităţi infracţionale. Apelantul a speculat pregătirea sa profesională în
scopul obţinerii ilicite, într-o perioadă scurtă de timp, a unor însemnate sume de bani, împrejurare de natură a potenta
periculozitatea persoanei sale şi a impune aplicarea unei pedepse echivalente cel puţin limitei minime speciale.
Pe de altă parte, împrejurările concrete în care au fost comise toate cele şase infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului,
rolul determinant asumat de acesta, caracterul repetat al actelor materiale, pregătirea prealabilă minuţioasă presupusă
de punerea în aplicarea a unei scheme infracţionale menită să fraudeze bugetele Comunităţilor Europene într-o
perioadă scrută de timp şi valoarea însemnată a prejudiciului total cauzat relevă o periculozitate globală ridicată a
faptelor, ce se reflectă echilibrat atât în pedepsele individuale stabilite, cât şi în pedeapsa rezultantă aplicată.
Sporul de 1 an închisoare este necesar în considerarea ansamblului infracţional şi al gradului său concret de pericol
social ridicat, numai prin aplicarea acestuia realizându-se o justă individualizare a tratamentului sancţionator aferent
pluralităţii de infracţiuni incidenţă în speţă.
Pedeapsa complementară şi accesorie, inclusiv cu privire la interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen., este
legală, deoarece inculpatul B.I.M. s-a folosit de calitatea de asociat unic şi administrator al SC B. & A. SPCJ SRL pentru
a comite faptele, legitimându-se interzicerea acestui drept pentru completarea represiunii specifice sancţiunii principale.
Pe latură civilă, s-a constatat că soluţia de admitere a acţiunii civile formulate de partea civilă Ministerul Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale şi de obligare a inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la repararea prin
echivalent a prejudiciului infracţional, relevă o legală aplicare a tuturor principiilor răspunderii civile delictuale.
În egală măsură, menţinerea măsurilor asigurătorii luate de către organele de urmărire penală şi desfiinţarea înscrisurilor
falsificate sunt dispoziţii pe deplin concordante cu exigenţele art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. şi art. 348 C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională
Anticorupţie, precum şi recurentul intimat inculpat B.I.M.
În recursul declarat procurorul a criticat hotărârea primei instanţe de control judiciar sub aspectul greşitei achitări a
inculpatului B.I.M. privind săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea
nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., critică formulată sub incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 3859
alin. (1) pct. 172 C. proc. pen.
În dezvoltarea motivului de recurs invocat s-a arătat că instanţa de control judiciar a apreciat suplimentar faţă de instanţa
de fond, că faţă de această acuzaţie nu există probe, nici măcar indirecte. Astfel, deşi se acceptă faptul necontestat nici
măcar de apărare că inculpatul s-a folosit cu bună-ştiinţă de aceste înscrisuri oficiale false, prezumţia de nevinovăţie nu
este răsturnată.
Curtea de apel a stabilit că nu există un minim de probe care să stabilească faptul că inculpatul a folosit în vreo acţiune
de contrafacere, alterare, nefiind îndeplinite cerinţele de existenţă ale elementului material pentru această infracţiune.
Procurorul a apreciat că raţionamentul curţii de apel este eronat, deoarece este vorba despre un act oficial care emană
în condiţiile art. 145 C. pen. de la o autoritate publică, însă înscrisurile au fost plăsmuite în întregime de inculpat care le-
a şi folosit, deşi pentru existenţa infracţiunii este necesară numai acţiunea de plăsmuire, invocând decizia de îndrumare
nr. 1/1969 în R.R.D. nr. 5/1970 a fostului Tribunal Suprem, pag. 116 - 118.
Se consideră pertinente şi concludente probele aduse prin actul de sesizare cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals
material în înscrisuri oficiale a 18 certificate fiscale, analizate de prima instanţă şi înlăturate în apel, anume o convorbire
telefonică între inculpatul B.I.M. şi fosta sa contabilă, martora S.M. - fostă V. - prin care inculpatul o ruga să îl ajute în
faţa anchetatorilor, respectiv să declare că acestea ar fi fost eliberate de organele abilitate din structura ANAF, pentru a
fi deturnată buna desfăşurare a procesului şi să direcţioneze această suspiciune asupra altei persoane. în aceeaşi
ordine de idei vizând premeditarea acţiunilor infracţionale, prin declaraţia martorei P.I., angajată ca auditor financiar, se
confirmă cunoaşterea datoriilor societăţii inculpatului către bugetul de stat, sens în care i s-a atras atenţia asupra
necesităţii acoperirii acestora, se coroborează cu depoziţia fostei contabile a inculpatului, martora S.M. fostă V. Instanţa
de apel, la fel ca prima instanţă a conchis, în mod nelegal, faptul că în celelalte rechizitorii, în lipsa probelor, procurorul
nu a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru acest gen de infracţiune, ci s-a dispus disjungerea cercetărilor
pentru identificarea autorului.
S-a subliniat că prima instanţă a analizat, indicat probatoriile vizând dovedirea acestei infracţiuni, anume convorbirea
telefonică dintre inculpatul B.I.M. şi fosta sa contabilă, martora S.M. - fostă V. - prin care acesta o instiga să declare
mincinos pentru a-i crea o apărare faţă de acest capăt de acuzare în faţa anchetatorilor, deşi inculpatul cunoştea, în
mod evident, caracterul fals al conţinutului certificatelor fiscale, inclusiv când depunea diligente pentru a lua un credit
33/39
pentru simularea eligibilităţii societăţii sale, dar şi pentru a convinge echipa de manageri să continue elaborarea scriptică
a proiectelor de combatere a şomajului, activitate pentru care i-ar fi remunerat din aceste viitoare credite, instanţa de
apel a înlăturat complet caracterul de probe indirecte, ca şi cum infracţiunea nu există.
În această ordine de idei, instanţa de apel nu a manifestat rol activ în stabilirea încadrării juridice pentru această
acuzaţie dezvoltată, ca urmare a motivării primei instanţe, dând în mod formal relevanţă principiului prezumţiei de
nevinovăţie a inculpatului, care s-a folosit de cele 18 certificate fiscale pentru a accesa fonduri europene.
S-a concluzionat faţă de aceste probe că au relevanţă juridică potrivit dispoziţiilor în materia de referinţă conform art. 62
- 67 C. proc. pen., astfel din declaraţiile martorilor care s-au ocupat de documentaţia contabilă a societăţii inculpatului,
din conţinutul convorbirii telefonice dintre inculpatul B.I.M. şi fosta sa contabilă, martora S.M. - fostă V., din conţinutul
convorbirii telefonice dintre inculpatul B.I.M. şi reprezentantul băncii - interlocutor R.M. - pe tema imposibilităţii accesării
unui credit bancar datorită datoriilor la bugetul de stat de peste 2,2 milioane RON, din răspunsul de la Administraţia
Financiară în sensul că nu a eliberat acele 18 documente fiscale sunt probe pertinente şi concludente pentru a se
dispune o soluţie de condamnare, respectiv de a analiza schimbarea încadrării juridice, din infracţiunea de autor în
instigator la săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.
Prin Încheierea din 3 ianuarie 2014 conform art. 300 2 cu referire la art. 160 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. s-a constatat
legală şi temeinică arestarea preventivă a recurentului intimat inculpat B.I.M. şi s-a menţinut măsura arestării preventive
a recurentului intimat inculpat, stabilindu-se termen intermediar pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării
preventive a inculpatului la data de 20 februarie 2014, constatându-se că termenul pentru judecarea recursului este fixat
la data de 29 mai 2014.
În considerentele încheierii, înalta Curte a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea iniţială se menţin, fiind
îndeplinită una din condiţiile alternative prevăzută de art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Astfel, probele administrate până la acest moment procesual nu au făcut să înceteze presupunerea rezonabilă că
inculpatul a săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată (şi condamnat în primă instanţă, soluţia de condamnare
fiind menţinută de instanţa de apel), fiind îndeplinit condiţiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 681 C. proc. pen.
De asemenea, este incident cazul prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen., căci pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracţiunea imputată inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestuia
prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Potrivit jurisprudenţei CEDO, apărarea ordinii publice constituie un motiv pertinent şi suficient pentru arestarea
preventivă şi, în pofida prezumţiei de nevinovăţie, prevalează asupra regulii respectării libertăţii individuale, dacă se
bazează pe fapt apte să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică.
În speţă, natura infracţiunii pentru care inculpatul este cercetat, gravitatea faptelor ce constituie obiectul acuzaţiilor - este
vorba de infracţiuni ce prezintă un grad de pericol social ridicat, ce rezultă nu numai din limitele de pedeapsă stabilite de
legiuitor, ci şi din contextul în care fenomenul infracţional şi faptele de genul celor pentru care este cercetat inculpatul
cunosc o creştere îngrijorătoare în contextul socio-economic actual, din împrejurările şi modul de comitere, perseverenţa
inculpatului care a acţionat în mod susţinut, valoarea deosebit de ridicată a prejudiciului, fundamentează aprecierea că
lăsarea sa în libertate este de natură a tulbura ordinea şi liniştea publică.
Luând în considerare criteriile prevăzute de art. 136 alin. (8) C. proc. pen., potrivit cărora la alegerea măsurii preventive
trebuie avute în vedere nu doar vârsta, antecedentele sau starea de sănătate a inculpatului, ci şi gradul de pericol social
al infracţiunii, Înalta Curte a apreciat că datele personale favorabile ale inculpatului, respectiv vârsta acestuia şi lipsa
antecedentelor penale, nu justifică punerea sa în libertate.
Având în vedere şi scopul măsurilor preventive, din perspectiva pronunţării în primă instanţă a unei. hotărâri de
condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie, menţinută de instanţa de apel, dar şi faptul că
perioada arestării nu a depăşit o durată rezonabilă, Înalta Curte a apreciat că se impune menţinerea stării de arest
preventiv.
Faţă de toate aceste aspecte, Înalta Curte a considerat că, cel puţin la acest moment procesual, măsura arestării
preventive este necesară şi justificată, iar o măsură alternativă la privarea de libertate nu este suficientă pentru a se
asigura buna desfăşurare a procesului penal. Drept urmare, cererile de revocare, respectiv de înlocuire a măsurii
arestării preventive sunt apreciate, ca nefondate, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 139 alin. (1) sau (2) C.
proc. pen.
Prin încheierea de şedinţă din 20 februarie 2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în conformitate cu
art. 362 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 208 alin. (2) şi (4) C. proc. pen. s-a menţinut ca legală şi temeinică măsura
arestării preventive a inculpatului B.I.M.
S-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu formulată de
inculpat.
În considerentele încheierii, s-au invocat dispoziţiile art. 208 alin. (2) şi (4) C. proc. pen.
S-a arătat că pe parcursul cercetării judecătoreşti, atât în faţa instanţei de fond, cât şi a celei de control judiciar s-a
procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual penală şi s-a constatat în mod justificat că temeiurile de
fapt şi de drept care au stat la baza arestării preventive subzistă, confirmând în continuare necesitatea privării de
libertate a inculpatului, respectiv infracţiunea dedusă judecăţii este una gravă, fiind sancţionată cu pedeapsa închisorii
mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică şi,
totodată, există presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată şi
condamnat la instanţa de fond.
Luarea şi menţinerea măsurii arestului preventiv s-a făcut ţinându-se seama de scopul acestei măsuri, de gradul de
pericol social al infracţiunii presupus a fi săvârşită de inculpat 8 art. 7 din Legea nr. 39/2003).
De asemenea, s-au reţinut în esenţă, împrejurările faptice, motivându-se pericolul public prin prisma jurisprudenţei
CEDO, cauza Letellier c. Franţei, Saadi contra Regatului Unit), au fost expuse cele patru motive fundamentale acceptate
pentru arestare, aşa încât au fost motivate condiţiile menţinerii măsurii, fiind avute în vedere şi circumstanţele personale
ale inculpatului.
În ceea ce priveşte cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu,
formulată de inculpatul B.I.M., Înalta Curte a constatat că este neîntemeiată, invocând conţinutul dispoziţiilor art. 242
alin. (2) C. proc. pen.
Analizând actele dosarului, s-a constatat că nu sunt întrunite cerinţele legale prevăzute de dispoziţiile art. 242 alin. (2) şi
art. 218 C. proc. pen., care să justifice luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, atât sub aspectul oportunităţii,
cât şi a necesităţii dispunerii unei alte măsuri.
Astfel, la acest moment procesual, nu au intervenit elemente noi care să impună luarea unei măsuri privative de libertate
mai puţin restrictive şi care, raportat la cauza concretă, ar putea să asigure scopul măsurilor preventive prevăzut de
dispoziţiile art. 202 C. proc. pen.
Pe de altă parte, din perspectiva temeiniciei unei astfel de cereri, instanţa are în vedere criteriile legale stabilit în
cuprinsul textului art. 218 alin. (2) C. proc. pen., respectiv gradul de pericol social al infracţiunii, scopul măsurii,
sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoana faţă de care se ia măsura arestului la domiciliu.
S-au evidenţiat în sinteză, împrejurările faptice, argumentându-se că raportat la gravitatea acuzaţiilor, gradul de pericol
social concret al faptelor de fals material în înscrisuri oficiale, schimbarea fără respectarea prevederilor legale a
destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene, folosirea ori prezentarea de documente ori
Comunităţilor Europene, tentativă la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub
semnătură privată, reflectat de modalitatea de comitere a acestora, precum şi la împrejurările ce caracterizează faptele
şi persoana inculpatului, instanţa a constatat că la acest moment procesual luarea măsurii preventive a arestului la
domiciliu nu este suficientă pentru bună desfăşurare a procedurii judiciare în faţa instanţei de recurs.
34/39
De altfel, de la 3 ianuarie 2014, dată la care a fost verificată legalitatea şi temeinicia stării de arest preventiv a
inculpatului, ocazie în care a fost verificată şi subzistenţa temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, nu au
intervenit elemente noi care să conducă la concluzia că temeiurile arestării au dispărut ori s-au schimbat, situaţie în care
nu se justifică înlocuirea cu măsura arestului la domiciliu.
La dosarul cauzei au fost depuse motivele de recurs olografe ale inculpatului B.I.M., la data de 19 februarie 2014 şi
dezvoltarea acestora primite prin fax la data de 2 aprilie 2014, de către recurentul intimat inculpat, prin apărător.
Recurentul intimat inculpat a apreciat că ambele soluţii dispuse de instanţe sunt greşite, invocând dispoziţiile art. 3859
pct. 12 şi pct. 172 C. proc. pen.
Astfel, a invocat cazul de recurs prevăzut de art. 3859 pct. 12 teza I C. proc. pen. raportat la art. 5 din Noul C. pen.,
schimbarea încadrării juridice în dispoziţiile legii penale noi, urmată de adoptarea soluţiei de achitare ca urmare a
neîntrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii.
A. Cazul special de recurs reprezentat de art. 5 din noul C. pen. Necesitatea recalificării faptelor potrivit dispoziţiilor legii
penale mai favorabile. Caracterul de motiv de casare aplicabil din oficiu în privinţa art. 5 din noul C. pen.
S-au invocat dispoziţiile art. 5 alin. (1) noul C. pen., art. 7 şi art. 12 din Legea nr. 187/2012.
Conform dispoziţiilor legale mai sus enumerate aplicarea legii penale mai favorabile este obligatorie.
Recurentul intimat inculpat prin apărător face aprecieri privind dispoziţiile art. 3859 pct. 20 C. proc. pen.
Prin adoptarea noului temei de aplicare a legii penale mai favorabile legiuitorul a instituit şi instrumentul procedural,
acela de a aloca un conţinut procesual penal normei prevăzute de art. 5 noul C. pen., cu aplicarea art. 7 şi 12 din Legea
nr. 187/2012.
Aşa fiind se poate afirma că noul caz de casare, ca temei procesual de schimbare a hotărârii cenzurate de instanţa de
recurs produce şi o serie de efecte succesive, principalul fiind acela că, odată cu adoptarea acestui temei juridice, după
schimbarea încadrării juridice date faptelor, alegând legea nouă ca dispoziţie mai favorabilă, constatându-se incidenţa
unei prelungiri a termenului de motivare a recursului, arătându-se că temeiurile de casare prevăzute de art. 3859
trebuind reluate în discuţie de la momentul recalificării faptelor şi a aplicării noii încadrări juridice.
Pe de altă parte, fiind o cale de atac în drept împotriva unei hotărâri care exprimă adevăr relativ, o atare cerere de
recalificare a faptelor şi de schimbare a încadrării juridice în dispoziţiile legii penale mai favorabile va fi soluţionată odată
cu fondul, prin urmare, instanţa va fi sesizată cu toate cazurile de recurs (prev. de art. 3859 C. proc. pen.) pe care partea
le va susţine în faţa instanţei de recurs în timpul dezbaterilor.
Alt caz de casare invocat este cel prevăzut de art. 3859 pct. 12 teza I C. proc. pen., apreciindu-se că este incident acest
caz de casare pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, menţionându-se şi dispoziţiile art. 79, pct.
12 - 13 s-au modificat prevederile Legii nr. 78/2000.
S-a menţionat că spre deosebire de criteriile din forma anterioară, prin modificările adoptate de Legea nr. 187/2012 s-a
introdus un element constitutiv nou, component al laturii subiectiv şi anume comiterea infracţiunii cu rea-credinţă, ceea
ce presupune comiterea faptei cu intenţie directă.
Acest nou element constitutiv se conjugă şi cu reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de noua reglementare, care
sunt mai blânde decât cele din vechea reglementare, respectiv: 2 ani - 7 ani pentru art. 181; 1 an - 5 ani pentru art. 182,
pentru ambele infracţiuni fiind prevăzută o circumstanţă agravantă care atrage o majorare a limitelor de pedeapsă cu
jumătate, în situaţia în care prejudiciul cauzat este o consecinţă deosebit de gravă.
Conform noul C. pen. dispoziţiile art. 215 alin. (1), (3), 5 C. pen. 1969 au fost preluate de dispoziţiile art. 244 alin. (1).
De asemenea, trebuie observat că în conformitate cu dispoziţiile art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 32 noul C.
pen., limitele pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea de tentativă la înşelăciune sunt de la 3 luni la 1 an şi 6 luni.
Conform art. 79 pct. 10 din Legea nr. 187/2012 art. 17 din Legea nr. 78/2000 se abrogă, ceea ce atrage o schimbare a
încadrării juridice a faptelor de falsificare de înscrisuri sub semnătură privată prin înlăturarea dispoziţiei agravante a legii
speciale.
De asemenea, se impune menţinerea încadrării juridice prevăzute de art. 290 C. pen. anterior, dat fiind că pedeapsa
principală este de la 3 luni la 2 ani, în vreme ce legea nouă stabileşte conform art. 322 noul C. pen. o pedeapsă de la 6
luni la 3 ani, adică mai grea.
Conform art. 35 alin. (1) din noul C. pen. unde se găseşte definită infracţiunea continuată, se regăsesc diferenţe
importante faţă de legea penală veche (art. 41 alin. (2) C. pen. 1969), diferenţe de natură să justifice schimbarea
încadrării juridice şi asupra acestui element, din art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 35 alin. (1) C. pen.
Interesul pentru a stabili această încadrare juridică este dat de faptul că forma infracţiunii continuate din noul C. pen.
stabileşte o modalitate mai precisă de determinare a comiterii unei fapte penale continuate; în acest sens se observă că
legea nouă impune ca infracţiunea continuată să fie comisă în dauna aceleiaşi părţi vătămate.
Schimbările se produc pe planul laturii civile, unde forma continuată a infracţiunii din legea veche va conduce la
reţinerea unei pagube mai însemnate, care ar putea depăşi limita de 2.000.000 RON, dar în condiţiile noii reglementări
penale, unde fiecare din Organismele Intermediare Regionale au personalitate juridică distinctă se constată că au şi
calitate de părţi vătămate şi părţi civile în aceeaşi măsură.
Prin urmare, sub aceste aspecte este necesar să se aplice legea nouă, art. 35 alin. (1) noul C. pen. şi să se constate că
dauna a fost comisă în patrimoniul părţilor vătămate Organismele Intermediare Regionale, adică autorităţile cu care s-a
contractat, devreme ce acestea au personalitate juridică, au capacitatea de folosinţă, emit acte administrative şi stau în
proces în nume propriu, aspecte de natură să fundamenteze şi conduita acestor persoane vătămate - fiecare dintre cele
8 OIR - în procesele derulate cu SC B. şi A. SRL, în materia contenciosului administrativ.
O altă critică prezentată în recurs este dată de faptul că infracţiunea de tentativă la înşelăciune în convenţie, prevăzută
de art. 20 C. pen. anterior raportat la art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. anterior este absorbită de infracţiunea
reglementată de legea specială, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, astfel că infracţiunea de
înşelăciune dispare, elementul material al acesteia, după modul de descriere, fiind doar parte din acţiunile acestei
dispoziţii speciale, respectiv art. 18 1"2 din Legea 78/2000.
Prin urmare, ca o concluzie a acestui motiv de recurs dedus instanţei, a solicitat adoptarea unei soluţii de achitare
asupra tentativei de înşelăciune, pentru că fapta nu există de sine stătător, ea fiind o construcţie artificială.
Calificarea infracţiunilor prevăzută de art. 181 ca fiind infracţiuni modificate de legiuitor prin adoptarea unor noi elemente
constitutive.
Introducerea sintagmei „cu rea-credinţă" în textul art. 181 din Legea nr. 78/2000 reprezintă cheia de boltă a întregii
situaţii.
În lumina probelor existente la dosarul cauzei, de unde reiese foarte limpede că, în majoritatea lor, probele
demonstrează absenţa intenţiei directe, a relei-credinţe a inculpatului, apreciind că modalitatea de rezolvare a laturii
penale a acestei infracţiuni este cea cuprinsă de art. 16 lit. b) teza a II-a noul C. proc. pen., în conformitate cu care se
impune achitarea asupra infracţiunilor rezultate, respectiv pentru infracţiunile prevăzute de art. 181 Legea nr. 78/2000 cu
aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. a solicitat achitarea pentru că fapta/faptele/actele materiale au fost comise în modul în
care acestea au fost fără forma de vinovăţie prevăzută de lege - cazul de achitare prevăzut de art. 17 alin. (2) noul Cod
de procedură penală raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a noul Cod de procedură penală.
În sfârşit, faţă de infracţiunile de fals în formă directă şi respectiv prin instigare a solicitat instanţei să observe că în mod
greşit a fost găsită aplicabilă legea asupra acestor fapte, din moment ce pretinsul autor nu a participat şi nu a cunoscut
35/39
aspectele legate de activităţile lui B.E.
Aceste fapte de fals nu au fost comise la solicitarea recurentului inculpat, nici în mod direct, nici indirect, motiv pentru
care, în lumina probelor se impune efectuarea unei noi analize şi adoptarea unei soluţii de achitare conform art. 17 alin.
(2) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. c) noul Cod de procedură penală.
În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului promovat, urmată de pronunţarea unei decizii temeinice şi legale de
achitare în latură penală şi lăsare nesoluţionată a acţiunii civile.
Recurentul-intimat inculpat B.I.M. a fost ascultat în recurs la data de 3 aprilie 2014, precizând că menţine declaraţiile
date anterior în prezenta cauză.
Examinând recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. şi recurentul intimat
inculpat B.I.M. împotriva deciziei instanţei de apel, prin prisma dispoziţiilor art. 5 C. pen. referitoare la legea penală mai
favorabilă până la judecarea definitivă a cauzei, înalta Curte consideră recursurile declarate de recurenţi ca fiind fondate
pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, rezultă că în mod corect şi temeinic motivat, instanţele au stabilit
vinovăţia inculpatului B.I.M. în săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.
Prima instanţă a făcut un amplu examen probator în stabilirea situaţiei de fapt, cu indicarea în mod concret a mijloacelor
de probă care au condus la stabilirea vinovăţiei inculpatului, prin evidenţierea contribuţiilor acestuia în mod efectiv.
De asemenea, prima instanţă de control judiciar a răspuns criticilor formulate, motivând decizia atacată.
Înalta Curte consideră că nu pot fi avute în vedere criticile formulate de către recurentul inculpat cu privire la stabilirea
împrejurărilor faptice şi nevinovăţia acestuia în comiterea infracţiunilor, însuşindu-şi argumentele primei instanţe, cât şi
instanţei de apel, care au fost amplu arătate mai sus, având în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor
Omului, în cauza Helle contra Finlandei.
De la momentul judecării cauzei de către instanţa de apel la data de 12 noiembrie 2013 a intrat în vigoare la data de 1
februarie 2014 Noul C. pen.
Legiuitorul a stipulat în conţinutul art. 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
„(1) în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi
penale, se aplică legea mai favorabilă. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea
declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori
respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile."
Incidenţa efectivă a dispoziţiilor art. 5 din Noul C. pen. impune ca succesiunea de legi penale să îndeplinească mai
multe condiţii şi anume: succesiunea de legi penale să intervină între momentul comiterii faptei şi momentul judecării
definitive a infractorului; toate legile succesive să incrimineze fapta comisă; legile succesive incriminează sau
sancţionează diferit fapte comisă.
În condiţiile concrete din prezenta cauză suntem în prezenţa unui caz de aplicare a legii penale mai favorabile, deoarece
legea nouă modifică modul de sancţionare a faptei, domeniul de aplicare al normei de incriminare, condiţiile de tragere
la răspundere penală.
Utilizând criteriul aprecierii in concreto pentru determinarea legii penale mai favorabile se vor examina următoarele
aspecte:
- modificarea condiţiilor de incriminare;
- modificarea condiţiilor de tragere la răspundere penală;
- modificarea regimului sancţionator.
Atunci când legile succesive prevăd pedepse diferite, determinarea legii penale mai favorabile se va face având în
vedere mai întâi pedeapsa principală.
Dacă cele două legi prevăd pedepse din specii diferite, se va avea în vedere ierarhizarea legală a acestora," conform
căreia amenda este mai favorabilă decât pedeapsa închisorii care este, la rândul ei, mai favorabilă decât detenţiunea pe
viaţă.
Totuşi, şi de această dată trebuie făcută o apreciere in concreto, ierarhizarea legală fiind doar orientativă.
Aceasta deoarece ar fi posibil ca o normă de incriminare dintr-o lege care prevede pedeapsa închisorii să fie mai
favorabilă decât o lege care sancţionează fapta doar cu amendă.
Atunci când legile succesive prevăd pedepse din aceeaşi specie se va avea în vedere durata sau cuantumul acestora.
Astfel, dacă pedepsele prevăzute de legile succesive au acelaşi minim special va fi mai favorabilă cea care prevede un
maxim special mai redus, iar dacă au acelaşi maxim va fi mai favorabilă legea care prevede un minim mai redus, iar
cealaltă un maxim mai redus, alegerea legii mai favorabile se va face tot in concreto, având în vedere pedeapsa spre
care se orientează.
În situaţia în care instanţa consideră că se impune a fi aplicată o pedeapsă orientată spre maxim, va fi mai favorabilă
legea care are un maxim mai redus; dacă, dimpotrivă, instanţa apreciază că se poate aplica. o pedeapsă orientată spre
minimul special, va fi mai favorabilă legea care are minimul mai redus.
Dacă una dintre legile succesive prevede alternativ închisoarea şi amenda, va fi mai favorabilă legea care prevede şi
amenda dacă instanţa decide să aplice această pedeapsă.
În caz contrar, va fi mai favorabilă legea care prevede pedeapsa închisorii în limite mai reduse, indiferent dacă este cea
prevăzută alternativ cu amenda sau este pedeapsa unică. În acest caz instanţa se va orienta asupra pedepsei aplicabile
potrivit fiecărei legi în parte, iar apoi, comparând pedepsele pe care le-a ales va determina legea mai favorabilă.
În ipoteza în care legile succesive prevăd aceleaşi limite pentru pedeapsa principală vor fi avute în vedere alte elemente.
Astfel, va fi mai favorabilă legea care nu prevede pedepse complementare sau cea potrivit căreia aceste pedepse sunt
mai reduse ca durată. Chiar dacă limitele pedepsei au rămas aceleaşi în legile succesive, este mai favorabilă legea care
prevede cauze de reducerea pedepsei sau cauze de nepedepsire în măsura în care acestea sunt aplicabile în situaţia
concretă dedusă judecăţii.
De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea acordării suspendării condiţionate şi durata termenului de încercare al
acesteia, posibilitatea liberării condiţionate, condiţiile în care intervine reabilitarea etc.
În orice caz, determinarea legii penale se face prin raportare la cazul concret şi presupune adesea utilizarea combinată
a mai multor criterii ( din cele menţionate ).
Înalta Curte examinând in concreto conţinutul dispoziţiilor art. 5 din Noul C. pen. invocate în ceea cel priveşte pe
inculpatul B.I.M. eficienţă legii penale mai favorabile.
Înalta Curte va face aplicarea directă a dispoziţiilor art. 5 C. pen. fără a se opera vreo schimbare de încadrare juridică
întrucât incidenţa acestor prevederi aşa cum se stipulează în conţinutul lor este obligatorie.
Schimbarea încadrării juridice este o instituţie a cărei aplicabilitate are un conţinut distinct, aşa cum este reglementată în
art. 386 C. proc. pen., dar şi în vechea reglementare în conţinutul art. 334 din vechiul Cod de procedură penală.
Or, mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile a fost pe larg precizat şi are un alt conţinut, distinct de
schimbarea încadrării juridice, aşa încât nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen.
De asemenea, înalta Curte nu va reţine solicitarea de aplicare a legii penale mai favorabile prin prisma cazului de casare
invocat de către apărătorul recurentului intimat inculpat, respectiv art. 3859 pct. 20 C. proc. pen., întrucât dispoziţiile art.
36/39
5 C. pen. sunt de aplicabilitate imediată şi obligatorie.
Totodată, instanţa de recurs va avea în vedere împrejurările concrete ale faptelor reţinute în sarcina inculpatului B.I.M.
iar în ceea ce priveşte infracţiunile de instigare a unei persoane care a săvârşit fără vinovăţie infracţiunea de fals prin
raportare la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 se vor înlătura aceste din urmă dispoziţii, întrucât potrivit art. 79 pct. 10
din Legea nr. 187/2012 au fost abrogate.
Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de apel a apreciat corectă achitarea inculpatului pentru infracţiunea
prevăzută de art. 288 C. pen., în lipsa materialului probator în raport cu celelalte cauze, aşa încât nu a fost răsturnată
prezumţia de nevinovăţie.
Totodată, cea de-a doua instanţă de control judiciar consideră că împrejurările faptice comise de inculpatul B.I.M. Astfel,
în perioada 2010 - 2011, în calitate de reprezentant al SC B., M. & A. SPCJ SRL şi al partenerului SC B. & A. S.C.F.S.
SCFS SRL, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, prin acte materiale repetate, a prezentat Organismelor
Intermediare Regionale pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (Regiunile Sud Vest
Oltenia, Sud Est, Vest, Centru, Bucureşti-Ilfov şi Sud Muntenia) documente şi declaraţii false, prin care se atesta în mod
nereal capacitatea administrativă şi financiară a societăţilor comerciale beneficiar şi partener (respectiv certificate de
atestare fiscală false ce figurau ca fiind emise de Administraţia Financiară Sector 3 Bucureşti, declaraţii false privind
eligibilitatea societăţii, adeverinţe false ce creau aparenţa emiterii de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti)
în baza cărora a obţinut pe nedrept fonduri europene nerambursabile în cuantum total de 3.410.089 RON, întrunesc
elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 aşa cum a fost modificată
prin art. 79 din Legea nr. 187/2012, materialul probator administrat dovedind contribuţia efectivă a inculpatului în
conţinutul constitutiv al infracţiunii menţionate, existând diferenţieri numai sub aspectul pedepselor.
Se va reţine însă dispoziţiile art. 36 alin. (1) C. pen. şi nu cele prevăzute la art. 41 alin. (2) din vechiul C. pen., cu referire
la art. 5 C. pen., întrucât aşa cum rezultă şi din împrejurările faptice există o unitate de subiect pasiv.
Faptele aceluiaşi inculpat, care în perioada 2010 - 2011, în calitate de reprezentant al societăţilor anterior menţionate, în
baza unei rezoluţii infracţionale unice, a schimbat prin 11 acte materiale repetate, fără respectarea prevederilor legale,
destinaţia fondurilor europene nerambursabile în cuantum total de 1.058.689,24 RON şi a dispus să fie plătită, fără
respectarea dispoziţiilor legale, în mai multe tranşe, suma totală de 34.527,63 RON, reprezentând rate din contractul de
leasing încheiat anterior semnării contractelor de finanţare şi pentru achiziţii de bunuri care nu au făcut obiectul cererilor
de finanţare şi nu au fost notificate organismului intermediar regional pentru încheierea unui act adiţional, întrunesc
elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. (1), (2) din Legea nr. 78/2000, aşa cum a fost
modificate prin art. 79 din Legea nr. 187/2012,însă cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen.,
întrucât din contextul concret rezultă că legea penală nouă este mai favorabilă, în raport cu unitatea subiectului pasiv.
Faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010 - 2011, în calitate de reprezentant al societăţilor anterior menţionate,
în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a prezentat Organismului Intermediar Regional pentru Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Vest, prin trei acte materiale distincte, documente şi declaraţii
false, prin care s-a atestat în mod nereal capacitatea administrativă şi financiară a societăţii comerciale (respectiv
certificate de atestare fiscală false declaraţii false privind eligibilitatea societăţii, adeverinţe false ce creau aparenţa
emiterii de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti), în baza cărora a solicitat pe nedrept, în numele societăţilor
pe care le reprezenta, fonduri europene nerambursabile în cuantum de 5.527.542,93 RON şi din bugetul naţional în
cuantum de 546.680,07 RON, executarea nefiind însă finalizată, întrunesc elementele constitutive ale tentativei la
infracţiunea prevăzută de art. 184 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 18 1 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000 aşa cum
a fost modificat prin art. 79 din Legea nr. 187/2012, existând diferenţieri în legea nouă numai sub aspectul cuantumului
de pedeapsă mai redus, la dispoziţiile art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, însă cu aplicarea art. 36 alin. (1) C.
pen., cu referire la art. 5 C. pen., întrucât în contextul cauzei există unitate de subiect pasiv şi nu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., respectiv şi pentru sumele ce urmau a fi virate din Fondul Social European, respectiv ale tentativei la
infracţiunea prevăzută de art. 32 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen., în
condiţiile art. 5 C. pen., legea penală mai favorabilă fiind dispoziţiile Codului penal în vigoare sub normele deja invocate,
atât sub conţinutul constitutiv, cât şi al limitelor de pedeapsă reduse în raport cu vechea reglementare a dispoziţiilor art.
215 alin. (1), (3), 5 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - pentru sumele ce urmau a fi virate din bugetul naţional.
Faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010 - 2011, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în circumstanţele
anterior descrise, l-a determinat pe fratele său B.E. ca, fără vinovăţie, în calitate de reprezentant al partenerului SC B. &
A. S.C.F.S. SCFS SRL, să completeze cu date false declaraţiile prin care s-a atestat existenţa resurselor administrative
ale societăţii în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, declaraţii prezentate ulterior autorităţilor contractante în susţinerea
cererilor de finanţare în toate cele 17 proiecte în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 290 C. pen.
anterior care este mai favorabil în raport cu infracţiunea corespunzătoare din noul C. pen. şi cu aplicarea art. 36 alin. (1)
C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., fiind abrogate dispoziţiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, iar prevederile art. 36
alin. (1) din noul C. pen. sunt mai favorabile, în raport cu unitatea de subiect pasiv.
Faptele inculpatului B.I.M., care în perioada 2010 - 2011, a falsificat 189 înscrisuri sub semnătură privată (contracte de
prestări servicii, rapoarte de activitate, procese-verbale de confirmare a prestărilor de servicii), prin care a atestat în mod
nereal existenţa relaţiilor contractuale între societatea beneficiară şi prestatorii de servicii fictivi SC AS C.L. SRL, SC
C.F.D. SRL şi SC O.T. SRL, înscrisuri prezentate ulterior Autorităţilor Contractante - OIR-POSDRU, în vederea
justificării nereale a utilizării fondurilor europene nerambursabile în cuantum de 924.448,85 RON întrunesc elementele
constitutive infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. în vechea reglementare fiind mai favorabilă în raport cu noua
reglementare şi cu aplicarea 36 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., întrucât sunt mai favorabile faţă de
prevederile art. 41 alin. (2) C. pen., în raport cu unitatea de subiect pasiv.
Înalta Curte a proporţionalizat cuantumurile pedepselor pentru infracţiunile mai sus arătate, întrucât dispoziţiile limitelor
de pedeapsă ale normelor noi invocate şi arătate sunt mai reduse, decât cele din vechea reglementare, ţinându-se cont
de circumstanţele reale, respectiv numărul actelor materiale ridicate, cuantumurile prejudiciului şi circumstanţele
personale ale inculpatului.
Astfel, în vechea reglementare infracţiunea prevăzută la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 se pedepsea cu
închisoare de la 3 la 15 ani, iar în actuala reglementare în alin. (1) al art. 181 din Legea nr. 78/2000 se pedepseşte cu
închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi, iar la alin. (3) limitele speciale ale pedepsei se majorează cu
jumătate.
În vechea reglementare art. 182 alin. (1), (2) din Legea nr. 78/2000 se pedepsea cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi
respectiv de la 5 ani la 15 ani închisoare, în timp ce noua reglementare pedepseşte aceeaşi faptă cu închisoare de la 1
an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,
publicată în M.Of. 757 din 12 noiembrie 2012 în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă
a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege
mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă, acestea fiind aplicate diferenţiat inculpatului B.I.M., în raport cu
pedepsele complementare a interzicerii drepturilor fie prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., după
pedepsele principale aplicate diferit.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior s-a dispus ca inculpatul B.I.M. să execute pedeapsa
cea mai grea, la care s-a adăugat un spor, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă şi pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., după executarea pedepsei
principale.
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 65 - 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
S-a făcut aplicarea art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii de 24 de ore, de la 24
aprilie 2012 la 25 aprilie 2012 şi perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 11 septembrie 2012 la 14 aprilie
2014.
Faţă de aceste considerente, înalta Curte în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. anterior, va admite recursurile
37/39
declarate de parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. şi recurentul intimat inculpat B.I.M.
împotriva Deciziei penale nr. 330/A din data de 12 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a
penală.
Se va casa în parte decizia penală atacată şi în parte Sentinţa penală nr. 527 din 26 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti,
secţia I penală şi rejudecând:
Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare aplicată inculpatului B.I.M., înlăturând sporul de 1 an
închisoare, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
Se va reduce pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului B.I.M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.
181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin art. 79 din Lega nr. 187/2012, cu aplicarea art. 36
alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., la pedeapsa de 6 ani închisoare (13 acte materiale ).
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 5 C. pen. se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 3 ani.
Se va reduce pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 182 alin.
(1), (2) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin art. 79 din Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 36 alin.
(1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare (11 acte materiale ).
Se va reduce pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 184 din
Legea nr. 78/2000 raportat la art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin art. 79 din Lega
nr. 187/2012 cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare (3
acte materiale).
Se va reduce pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 32 C.
pen. raportat la art. 244 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 5 C. pen. la pedeapsa
de 2 ani şi 6 luni închisoare (3 acte materiale).
Se va menţine pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 31 alin.
(2) C. pen. anterior raportat la art. 290 C. pen. anterior cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen.
Se va menţine pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 290 C.
pen. anterior cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 5 C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, se va dispune ca inculpatul B.I.M. să pedeapsa cea
mai grea de 6 ani închisoare, la care se adaugă sporul de 1 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute
pedeapsa de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b)
şi g) C. pen., după executarea pedepsei, pe o durată de 3 ani.
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 65 - 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii de 24 de ore, de la 24 aprilie 2012
la 25 aprilie 2012 şi perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 11 septembrie 2012 la 14 aprilie 2014.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON,
se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, D.N.A. vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. şi recurentul intimat
inculpat B.I.M. împotriva Deciziei penale nr. 330/A din data de 12 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel
Bucureşti, secţia a II-a penală.
Casează în parte decizia penală atacată şi în parte Sentinţa penală nr. 527 din 26 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti,
secţia I penală şi rejudecând:
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare aplicată inculpatului B.I.M., înlăturând sporul de 1 an
închisoare, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
Reduce pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului B.I.M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 181
alin. (1), (3) din Legea nr. 789/2000, astfel cum a fost modificat prin art. 79 din Lega nr. 187/2012, cu aplicarea art. 36
alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., la pedeapsa de 6 ani închisoare (13 acte materiale).
Reduce pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 18 2 alin. (1),
(2) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin art. 79 din Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 36 alin. (1) C.
pen. cu referire la art. 5 C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare (11 acte materiale).
Reduce pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 184 din Legea
nr. 78/2000 raportat la art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin art. 79 din Lega nr.
187/2012 cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare (3
acte materiale).
Reduce pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 32 C. pen.
raportat la art. 244 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 5 C. pen. la pedeapsa de 2
ani şi 6 luni închisoare (3 acte materiale).
Menţine pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 31 alin. (2) C.
pen. anterior raportat la art. 290 C. pen. anterior cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen.
Menţine pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen.
anterior cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 5 C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, se va dispune ca inculpatul B.I.M. să pedeapsa cea
mai grea de 6 ani închisoare, la care se adaugă sporul de 1 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute
pedeapsa de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b)
şi g) C. pen., după executarea pedepsei, pe o durată de 3 ani.
Face aplicarea dispoziţiilor art. 65 - 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
În baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii de 24 de ore, de la 24 aprilie 2012 la
25 aprilie 2012 şi perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 11 septembrie 2012 la 14 aprilie 2014.
38/39
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON,
se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, D.N.A. rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 aprilie 2014.
Procesat de GGC - LM
39/39

ICCJ Dec 1310-2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ICCJ Dec 1310-2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Decizia nr. 1310/2014

Şedinţa publică din 14 aprilie 2014

Asupra recursurilor penale de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

- declaraţiile de conformitate depuse în toate cele 17 proiecte;

- declaraţiile de eligibilitate depuse în toate cele 17 proiecte;

Totodată, conform art. 348 C. proc. pen., a desfiinţat înscrisurile falsificate.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului procurorului au rămas în sarcina statului.

- modificarea condiţiilor de incriminare;

- modificarea condiţiilor de tragere la răspundere penală;

- modificarea regimului sancţionator.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 aprilie 2014.

S-ar putea să vă placă și