Infractiunea de omor

infractiunea de loviri sau

vatamari cauzatoare de
moarte
Cuprins pe materii
:
Drept penal. Partea speciala. Infractiuni contra persoanei. Infractiuni contra vietii.
Indice alfabetic
:
Drept penal
- omorul
- loviri sau vatamari cauzatoare de moarte
Legislatie relevanta
: art. 188, art. 195 Cod penal
Rezumat
:
Multitudinea loviturilor aplicate concomitent de ambii inculpati, chiar si dupa caderea acesteia la
pamant, lovituri de mare intensitate, aplicate cu pumnii si picioarele duc la concluzia ca
inculpatii chiar daca nu au urmarit, au acceptat ca loviturile aplicate asupra victimei sa aiba
consecinte grave asupra acesteia, inclusiv sa duca la deces, situatie in care incadrarea juridica a
faptei este aceea de omor, prevazuta de art. 188 al. 1 Cod penal si nu aceea de loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte, prevazuta de art. 195 Cod penal.

Decizia penala nr. 748/23.06.2016 a Curtii de Apel Galati

Prin sentinta penala nr. 57/31.03.2016, Tribunalul Vrancea in baza dispozitiilor art. 386 Cod
procedura penala a respins ca nefondata cererea de schimbare incadrare juridica din infractiunea
de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prevazuta de art. 195 Cod penal in infractiunea de
omor prevazuta de art. 188 Cod penal formulata de partile civile C.L. si C.M.I., precum si
cererea de schimbare incadrare juridica din infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de
moarte prevazuta de art. 195 Cod penal in infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art.
194 alin. 1 Cod penal formulata de inculpatii N.C. si T.B.A.
S-a constatat ca in cauza nu sunt aplicabile inculpatilor dispozitiile art. 396 alin. 10 Cod
procedura penala.
In baza dispozitiilor art. 195 Cod penal a fost condamnat inculpatul

C.N., pentru savarsirea infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte.

In baza art. 67 alin. 1 Cod penal s-au interzis inculpatului, ca pedeapsa complementara,
drepturile prevazute de art. 66 lit. a si b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile
publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul
autoritatii de stat, pe o durata de 2 ani dupa executarea pedepsei inchisorii.
In baza art. 65 alin. 1 si 3 Cod penal s-au interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, drepturile
prevazute de art. 66 lit. a si b Cod penal, de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari si pana la
executarea sau considerarea ca executata a pedepsei inchisorii.
In baza art. 399 alin. 1 Cod procedura penala s-a mentinut arestarea preventiva a inculpatului
Chivu Nastase.
In baza art. 72 alin. 1 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada
retinerii si arestarii preventive de la 04.08.2014 la zi.
In baza dispozitiilor art. 195 Cod penal a fost condamnat inculpatul T.B.A., la 7 ani inchisoare
pentru savarsirea infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prevazuta de art. 195
Cod penal.
In baza art. 67 alin. 1 Cod penal s-au interzis inculpatului, ca pedeapsa complementara,
drepturile prevazute de art. 66 lit. a si b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile
publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul
autoritatii de stat, pe o durata de 2 ani dupa executarea pedepsei inchisorii.
In baza art. 65 alin. 1 si 3 Cod penal s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, drepturile
prevazute de art. 66 lit. a si b Cod penal, de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari si pana la
executarea sau considerarea ca executata a pedepsei inchisorii.
In baza art. 399 alin. 1 Cod procedura penala s-a mentinut arestarea preventiva a inculpatului
T.B.A.
In baza art. 72 alin. 1 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada
retinerii si arestarii preventive de la 04.08.2014 la zi.
In baza
art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatii C.N. si
T.B.A.,
cu respectarea dispozitiilor art.5 alin.5 teza a II-a din actul normativ mentionat, in sensul
informarii inculpatilor ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea
in
Sistemul National de Date Genetice Judiciare
a profilului genetic.
In baza art. 397 Cod procedura penala si art. 25 Cod procedura penala raportat la art. 1349,
1357, 1370 si 1381 si urmatoarele Cod civil, au fost obligati inculpatii sa plateasca in solidar
despagubiri civile dupa cum urmeaza:
- partii civile C.L. suma de 10.000 lei cu titlu de daune materiale si suma de 30.000 lei cu titlu
de daune morale;
- partii civile C.M.I. prin reprezentant legal C.L. suma de 40.000 lei cu titlu de daune morale;
- partii civile Serviciul de Ambulanta Judetean Vrancea suma de 62,28 lei plus dobanda legala de
la data de 22.07.2014, cu titlu de despagubiri civile;
- partii civile Spitalul Judetean de Urgenta ”Sf. P.” F. suma de 2.825,35 lei cu titlu de
despagubiri civile, plus dobanda legala de la data de 31.07.2014.
restul daunelor morale solicitate de partile civile
C.L. si C.M.I. prin reprezentant legal
, ca nefondate.
In baza dispozitiilor art. 1390 alin. 3 si art. 1393 alin. 1 Cod civil s-a respins ca nefondata,
cererea partii civile C.M.I. prin reprezentant legal C.L. pentru prestatie periodica.
S-a dispus restituirea catre partea civila C.L. a unui telefon mobil marca Samsung, dual SIM, cu
carcasa din plastic de culoare neagra si fata metalica de culoare argintie ridicat de la partea civila
la data de 01.08.2014, la ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
In baza dispozitiilor art. 276 alin. 1, 2 si 4 Cod procedura penala a obligat pe fiecare inculpat sa
plateasca partii civile C.L. cate 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
In baza dispozitiilor art. 274 alin. 1 si 2 Cod procedura penala a obligat pe fiecare inculpat sa
plateasca statului cheltuieli judiciare avansate de acesta, in suma de cate 3.200 lei fiecare
inculpat, din aceste cheltuieli avansate de stat suma de 2.140 lei reprezinta taxa medico-legala
pentru prima expertiza ce va fi achitata prin ordin de plata in contul Spitalului Judetean de
urgenta „Sf. P.” F. si 145 lei taxa medico-legala pentru noua expertiza.
Onorariul aparatorului din oficiu pentru minora parte vatamata in cuantum de 195 lei (av. C.D.)
s-a dispus a fi avansat din fondul Ministerului Justitiei.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a avut in vedere urmatoarele:
Inculpatii C.N. si T.B.A. locuiesc in comuna U., sat U., jud. V., acestia fiind in relatii apropiate,
consatenii cunoscand ca sunt ”nas si fin”.
Pe aceeasi ulita cu imobilul inculpatului C.N. se afla si proprietatea victimei C.C, situata la o
distanta de aproximativ 100 m.
Inculpatul C.N. si victima C.C. au fost in relatii de prietenie pana in urma cu aproximativ doi ani
cand, potrivit sustinerilor inculpatului C.N., victima C.C. i-ar fi solicitat sa dea o declaratie intr-
un dosar in care era cercetat, fiind refuzata. Dupa acest moment au aparut frecvent discutii in
contradictoriu si jigniri in principal intre inculpatul C.N. si victima C.C., in aceste scandaluri
fiind implicate ocazional si sotia victimei, C.L., precum si soacra inculpatului, V.I.
In dupa-amiaza zilei de 22.07.2014, inculpatii s-au intalnit la locuinta lui C.N. in jurul orei
16:30, unde au consumat bauturi alcoolice si au stat de vorba, programand sa petreaca impreuna
o parte a concediului din vara. Tot aici s-au aflat si fiul lui C.N., C.F., sotia si soacra aceluiasi
inculpat, C.C. si respectiv V.I.
In jurul orei 18:30, martora V.I., soacra inculpatului, a plecat la un magazin din centrul satului
pentru a face cumparaturi, iar pentru aceasta, a fost nevoita sa treaca prin dreptul casei victimei
C.C. care tocmai deschidea portile de acces auto.
Pe fondul tensiunilor dintre cele doua familii, martora si victima si-au adresat reciproc cuvinte
jignitoare si injurii, martora continuandu-si drumul spre magazin. La revenirea spre casa a mai
existat un schimb scurt de cuvinte cu victima in aceeasi termeni jignitori.
Cand a ajuns acasa, martora V.I. a povestit cele intamplate, relatarile acesteia fiind auzite si de
martora T.R.I., concubina inculpatului T.B.A. Ulterior, aceasta a plecat din curtea casei lui C.N.,
pentru a reveni doar cateva ore mai tarziu pentru a-l lua acasa cu masina pe T.B.A.
Deranjat de faptul ca soacra ”nasului” sau a fost jignita de C.C., cu care el insusi avusese in
trecut unele schimburi de replici jignitoare, inculpatul T.B.A. a luat initiativa de a suna victima
pentru a-i cere socoteala cu privire la atitudinea sa.
Astfel, in intervalul orar 19:15-19:42 au existat 4 apeluri intre numerele de telefon 0771/465658
(T.B.A.) si 0768/792552 (C.C.), la orele 19:15 (589sec.), 19:22 (22.sec.), 19:28 (72 sec.) si 19,42
(492 sec.).
In legatura cu acest aspect martora C.L. sustine ca au existat circa 7 apeluri primite de sotul sau,
ocazie cu care a recunoscut vocile celor doi inculpati care il chemau sa se bata, sa rezolve
problemele dintre ei ”ca barbatii”.
Desi intr-o prima faza, victima a luat in gluma indemnurile inculpatilor, insistenta acestora l-a
determinat pana la urma pe acesta sa dea curs acestor chemari, in drumul spre locuinta lui C.N.
fiind vazut vorbind la telefon de martorul B.N. La intrebarea acestuia, victima a raspuns ca se
cearta cu ”C.”, dar nu a dat ascultare nici indemnurilor martorului de a se linisti, pentru ca nu
merita sa se certe cu familia C.
Dupa ce a ajuns acasa, martorul B.N.a fost vizitat de G.C., care i-a cerut un pahar de vin ca sa-i
dea o veste. Acesta l-a indrumat sa mearga pe ulita unde locuieste victima daca vrea sa-l vada pe
C.C. ”batut mar”. B.N. s-a deplasat pe ulita, observand momentul in care lucratorii de la SAJ
Vrancea acordau ingrijiri medicale victimei.
Dupa intalnirea cu martorul B.N., victima C.C., despre care inculpatii au sustinut ca era sub
influenta bauturilor alcoolice, s-a deplasat la locuinta inculpatului C.N. si aici inculpatii sustin ca
un timp au discutat cu acesta civilizat si chiar a fost invitata sa bea un pahar de vin cu ei la masa
amplasata in curtea a doua, sub un mar.
Starea de ebrietate a victimei a fost confirmata de mentiunile din foaia de observatie nr. 35964 a
Spitalului de Urgenta Judetean ”Sf. P.” Focsani.
Inculpatii sustin ca in momentul in care prin curte a trecut martora V.I., victima a inceput din nou
sa o injure, ceea ce l-a deranjat pe inculpatul C.N. care i-a aplicat o lovitura cu palma peste fata,
determinand-o astfel sa cada la pamant.
In continuare, inculpatii s-au apropiat de victima cazuta la pamant si au inceput sa o loveasca cu
pumnii si picioarele peste cap si in abdomen.
Deoarece victima a ramas inconstienta, la un moment dat a fost stropita cu apa de C.F., lucru
observat ulterior si de sotia si fiica victimei.
La apelurile insistente ale sotiei sale, C.C. a reusit sa raspunda, confirmandu-i ca a fost batut.
Victima a fost scoasa la poarta de C.C. si de V.I., iar de aici a fost preluata de sotia si fiica sa,
care au sprijinit-o sa mearga acasa.
Starea grava a victimei care se plangea de dureri puternice in abdomen a impus apelul de urgenta
112, la fata locului deplasandu-se un echipaj de ambulanta care i-a acordat ingrijiri medicale
pentru stabilizare, dupa care victima a fost transportata la Spitalul de Urgenta Judetean ”Sf.
Pantelimon” F., unde s-a intervenit chirurgical in data de 23.07.2014.
Pe fondul complicatiilor postoperatorii, victima a decedat la data de 31.07.2014.
Victima a fost internata in sectia Chirurgie ATI a Spitalului de Urgenta Judetean ”Sf. P.” F., in
perioada 23.07-31.07.2014 cu diagnosticul ”Politrumatism prin agresiune.Abdomen acut
chirurgical mixt (hemoragic peritonitic). Ruptura duoden. Contuzii unghi colic drept cu
dilacerare si efractia peretelui colic. Peritonita fecalodia. Hemoragie interna prin ruptura de
mezenter. Hematom retroperitoneal drept. Traumatism toracic drept cu echimoza lateral. TCC
acut inchis. Soc traumatic. Sepsis sever cu MSOF. Stare de ebrietate”.
In cursul urmaririi penale a fost intocmit un prim raport de necropsie medico-legala nr.
…/A/2014 din 22.01.2015, constatandu-se ca moartea victimei C.C. a fost violenta, iar cauza
medicala a decesului a fost socul septic (cu bronhopneumonie generalizata si insuficienta
multipla de organ), complicatie terminal survenita in statusul postoperator al unui traumatism
abdominal cu ruptura duodenala, peritonita secundara si contuzii la nivelul colonului drept
(pentru care s-au efectuat duodenorafie si hemicolectomie dreapta). S-a mai mentionat in
raportul de expertiza ca leziunile la nivelul extremitatii cefalice constatate cu ocazia autopsierii
au putut fi produse prin loviri cu si de corpuri dure (posibil mijloace specifice omului) la nivelul
peretelui abdominal anterior, toate putand data din 22.07.2014. Victima a fost lovita din fata (in
ortostatism), precum si in pozitia culcat (decubit dorsal).
Prin acelasi act medical s-a facut precizarea ca nu s-au constatat omisiuni sau greseli in
acordarea asistentei medicale pe parcursul internarii victimei, evolutia nefavorabila a leziunilor
traumatice suferite datorandu-se complicatiilor redutabile (atat cele de natura si localizarea
leziunilor, cat si cele de natura infectioasa).
Intre leziunile traumatice constatate la autopsia medico-legala si deces exista legatura de
cauzalitate indirecta (predominant violenta).
In cursul judecatii, la solicitarea inculpatilor, a fost efectuata o noua expertiza medico-legala,
prin care s-a concluzionat ca moartea lui C.C. a fost violenta, din documentatia medicala
rezultand ca s-a datorat unui traumatism abdominal cu ruptura duodenala, contuzii colon drept si
peritonita secundara pentru care s-a intervenit chirurgical si care s-a complicat in evolutie cu soc
septic, intre leziunile traumatice si deces existand legatura de cauzalitate indirecta.
La momentul adresarii in UPU in 22.07.2014, ora 22:10, ecografia abdominala a evidentiat lichid
liber intraperitoneal si starea generala a victimei a impus monitorizare activa si reevaluare in
dinamica. Elementele semiologioce de abdomen acut chirurgical s-au confirmat in 23.07.2014
ora 06:25 atunci cand reexaminarea ecografica certifica prezenta lichidului liber in cavitatea
peritoneala. Examinarea chirurgicala efectuata la ora 07:55 recomanda internarea in sectia
chirurgie – ATI, iar examinarea radiografica pe gol efectuata la ora 08:00 releva prezenta
pneumoperitoneului. Se stabileste diagnosticul pneumoperitoneu posttraumatic, traumatism
toraco-abdominal, traumatism cranio-facial si la ora 08:40 pacientul este transferat la clinica
chirurgie-ATI. Interventia chirurgicala a inceput la ora 09:45. Pacientul a fost stabil in cursul
noptii si a intrat in operatie stabil hemodinamic. Din momentul in care s-a diagnosticat sindromul
de abdomen acut perforat cu pneumoperitoneu, pregatirile pentru gestul chirurgical au durat
aproximativ o ora si 45 de minute (incluzand diagnosticul radiologic si transportul pacientului)
ceea ce este in limitele de timp acceptate.
S-a mai precizat in expertiza ca sindromul de abdomen acut cu pneumoperitoneu a impus
efectuarea interventiei chirurgicale care nu a fost intarziata, fiind efectuata dupa ce s-a confirmat
diagnosticul de abdomen acut chirurgical si in timp util (timpul de o ora si 45 de minute fiind
necesar pentru transportul pacientului, pregatirea preoperatorie a pacientului si echipei
chirurgicale). Monitorizarea pacientului a fost corecta. Antibioterapia a fost corect manageriata
efectuandu-se initial empiric conform protocoalelor, iar dupa antibiograma a fost adaptata prin
introducerea de colistin pentru pseudomonas aeruginosa. In contextul traumatic al victimei starea
de sepsis nu putea fi prevenita prin gesturi sau actiuni medicale, aratandu-se ca flora microbiana
pusa in evidenta prin examenul microbiologic face parte din categoria infectiilor
instraspitalicesti.
Nici expertul consilier, propus de inculpatul C.N., nu a retinut cu certitudine ruperea lantului
cauzal intre leziunile traumatice si deces, chiar daca a apreciat ca au existat deficiente in
acordarea asistentei medicale, deficiente care au constituit un factor determinant al decesului,
diminuand sansele de supravietuire.
Situatia de fapt retinuta rezulta din probatoriul administrat atat in cursul urmaririi penale, cat si al
cercetarii judecatoresti, si anume:
plangerea victimei, procesele verbale de interventie la eveniment, procesul verbal de cercetare la
fata locului cu planse foto, declaratiile martorilor, actele medicale, rapoartele de expertiza
medico-legala si opinia expertului parte, coroborate si cu declaratiile inculpatilor care au
recunoscut ca au lovit victima.
Raportat la acest probatoriu, instanta constata ca in drept, faptele inculpatilor C.N. si T.B.A.
constand in aceea ca, impreuna au lovit, in mod repetat si cu forta deosebita, cu pumnii si
picioarele, in zona capului si abdomenului, pe consateanul lor C.C. in seara zilei de 22.07.2014,
provocandu-i un politraumatism prin agresiune cu abdomen acut chirurgical mixt (hemoragic si
peritonic), ruptura de duoden, contuzii unghi colic drept cu dilacerare si efractia peretelui colic,
peritonita fecalida, hemoragie interna prin ruptura de mezenter, hematom retroperitoneal drept,
traumatism toracic drept cu echimoza laterala si TCC acut deschis care au condus la deces in
data de 31.07.2014, intrunesc pentru fiecare dintre inculpati elementele constitutive ale
infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prevazuta de art. 195 Cod penal, fiind
indeplinite conditiile de tipicitate ale infractiunii.
Referitor la cererile de schimbare a incadrarii juridice, instanta constata ca partile civile C.L. si
C.M.I., prin reprezentant legal, au solicitat schimbarea incadrarii juridice in infractiunea de
omor.
Instanta a constatat ca, ceea ce deosebeste infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte de
infractiunea de omor este imprejurarea ca, desi la ambele infractiuni, loviturile sunt aplicate cu
intentie, in cazul primei infractiuni moartea victimei se produce din culpa, inculpatul fie a
prevazut rezultatul faptei lui, dar a crezut ca nu se va produce, fie nu a prevazut acest rezultat,
desi trebuia si putea sa-l prevada. In cazul celei de a doua infractiuni rezultatul letal a fost
prevazut, iar inculpatul, chiar l-a dorit sau cu toate ca nu l-a dorit, l-a acceptat in mod constient.
In consecinta, pentru delimitarea celor doua infractiuni, trebuie analizata pozitia subiectiva a
inculpatului, intentia cu care acesta a actionat.
In speta, avand in vedere ca inculpatii nu au folosit in comiterea infractiunii un obiect apt a
produce moartea, nu au lovit victima vizand constient o zona vitala a corpului, ca decesul s-a
produs la 9 zile de la data aplicarii loviturilor, fiind favorizat si de un fond patologic preexistent,
precum si de alte cauze medicale intervenite ulterior, instanta apreciaza ca inculpatii nu au avut
intentia de a ucide victima.
Este adevarat ca actiunea violenta a inculpatilor a fost concomitenta, dar acest lucru nu este
suficient pentru a putea retine existenta intentiei acestora de a ucide victima, avand in vedere
faptul ca, inculpatii si victima au discutat civilizat chiar inainte de momentul lovirii, victima avea
o varsta relativ tanara (43 de ani), ceea ce permite o presupunere generala ca persoanele de
aceasta varsta pot avea o rezistenta fizica mai mare, precum si faptul ca nu se poate retine cu
certitudine aplicarea unor lovituri de mare intensitate, potrivit concluziilor din primul raport de
expertiza leziunile pledeaza pentru lovire cu intensitate medie spre mare. Chiar daca in urma
loviturilor s-a produs ruperea unor organe interne (duoden, mezenter), ceea ce evident presupune
o forta mai mare in aplicarea loviturilor, decesul a intervenit si urmare altor cauze ulterioare,
dupa cum s-a aratat mai sus, situatie in care exista un dubiu privind aplicarea de lovituri cu o
intensitate atat de mare incat sa permita univoc retinerea intentiei de a suprima viata victimei.
Lipsa intentiei denota si din comportamentul inculpatilor care s-au oprit din lovirea victimei cand
aceasta a devenit inconstienta si au incercat, impreuna cu membrii familiei inculpatului C.N., sa
dea un prim ajutor victimei.
Nici invitarea telefonica a victimei pentru a rezolva problemele ”ca barbatii” nu indica alta
intentie a inculpatilor decat cel mult de a o bate pe victima.
Pentru considerentele aratate instanta a apreciat ca nu exista elemente care sa permita retinerea in
cauza a intentiei directe sau indirecte de a ucide victima, inculpatii lovind victima cu intentie,
fiind insa in culpa in raport cu moartea acesteia, astfel ca, in baza dispozitiilor art. 386 Cod
procedura penala a respins ca nefondata cererea de schimbare incadrare juridica din infractiunea
de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prevazuta de art. 195 Cod penal in infractiunea de
omor prevazuta de art. 188 Cod penal formulata de partile civile,
Referitor la cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte prevazuta de art. 195 Cod penal in infractiunea de vatamare corporala prev.
de art. 194 alin. 1 Cod penal, instanta a constatat ca diferenta este data in principal de urmarea
imediata ce consta in cazul primei infractiuni in decesul persoanei in urma loviturilor, implicit
impunandu-se o legatura de cauzalitate intre activitatea de lovire a victimei si moartea acesteia,
in cazul vatamarii corporale intervenind o lipsa de vinovatie cu privire la un eventual deces al
persoanei lovite.
Inculpatii au contestat in cauza existenta oricarei legaturi de cauzalitate intre loviturile care le-au
aplicat lui Cucuta Costel si decesul acestuia, considerand ca existenta unei legaturi de cauzalitate
indirecte, asa cum se arata in rapoartele de expertiza medico-legala, este insuficienta pentru a se
retine vreo vinovatie a lor in raport de acest rezultat.
Legatura de cauzalitate intre activitatea de lovire savarsita de catre inculpati asupra victimei si
decesul acesteia nu este inlaturata daca la activitatea acestora se adauga si alti factori, sens in
care doctrina si jurisprudenta au fost constante in a stabili ca in atare conditii nu este afectat
raportul de cauzalitate
In speta, interventia chirurgicala, tratamentul medical, infectarea victimei cu un virus
intraspitalicesc sunt cauze care s-au ivit si suprapus pe cauza initiala, traumatismele suferite de
victima in urma loviturilor aplicate de inculpati, in lipsa carora rezultatul constand in deces nu
s-ar fi produs.
Astfel, contributiile ulterioare, care au dus la decesul victimei, nu apartin altui lant cauzal, motiv
pentru care legatura de cauzalitate intre lovituri si deces nu este intrerupta.
Din acest motiv, in cele doua expertize medico-legale se mentioneaza existenta unei legaturi
indirecte intre lovituri si deces.
Chiar si expertul parte propus de catre inculpatul C.N. arata ca moartea lui C.C. a fost violenta, s-
a datorat insuficientei multiple de organ in cadrul socului septico-toxic, survenit in evolutia
peritonitei generalizate consecutive unor rupturi si contuzii ale tubului digestiv, iar deficientele
apreciate de acesta ca au existat in acordarea asistentei medicale au avut rol de factor
determinant, diminuand sansele de supravietuire, nefiind exclusa ruperea lantului cauzal intre
leziunile traumatice si deces.
Astfel, chiar daca asistenta medicala nu ar fi fost adecvata, existand deficiente in acordarea
acesteia, ca si factor contributiv survenit, nu apartine unui alt lant cauzal pentru a se putea retine
intreruperea legaturii de cauzalitate.
Fata de cele aratate, instanta a constatat ca actele exercitate de fiecare inculpat de a lovi victima
au avut loc cu intentia directa de a aplica o corectie acesteia, moartea victimei fiind urmarea
praeterintentionata a loviturilor, intrucat inculpatii fie au prevazut rezultatul faptei lor, dar au
crezut ca nu se va produce, fie nu l-au prevazut, desi puteau si trebuiau sa-l prevada.
Pentru motivele expuse urmeaza a fi respinsa ca nefondata si cererea acestora de schimbare a
incadrarii juridice din infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prevazuta de art.
195 Cod penal in infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 194 alin. 1 Cod penal.
Astfel, fiecare dintre inculpati a savarsit infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte
prevazuta de art. 195 Cod penal, fapta acestora, asa cum a fost retinuta mai sus, fiind prevazuta
de legea penala, a fost savarsita cu vinovatia ceruta de lege si anume praeterintentia, este
nejustificata si imputabila fiecaruia dintre ei.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatilor, s-au avut in vedere criteriile
generale prevazute de art. 74 Cod penal si limitele de pedeapsa prevazute de lege in cauza.
Astfel, se au in vedere imprejurarile si modul de comitere a infractiunii si anume pe fondul
consumului de alcool si in legatura cu situatii care puteau fi rezolvate pasnic si carora li s-a
acordat o importanta exagerata, comportamentul victimei fata de soacra inculpatului C.N., care a
generat lovirea victimei, neconstituind o actiune deosebita care sa justifice aparitia starii de
agresivitate a inculpatilor.
Jignirea soacrei inculpatului C.N. ar fi putut constitui o situatie provocatorie, insa doar pentru
acest inculpat si cel mult in raport cu prima palma aplicata victimei, nu si pentru ceea ce a urmat.
Fapta inculpatilor este de o gravitate sporita avand in vedere aspectele mai sus retinute si
consecinta finala, ireparabila, constand in pierderea vietii unei persoane, rezultatul produs prin
savarsirea faptei fiind unul foarte grav.
In ceea ce priveste retinerea ca circumstanta atenuanta judiciara a imprejurarilor legate de fapta
comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului, instanta a avut
in vedere aceste aspect doar ca elemente de individualizare si nu ca circumstanta atenuanta
conform art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal.
Instanta a avut in vedere la individualizare si comportamentul initial al inculpatilor, care la
inceputul urmaririi penale au oscilat intre diferite aparari, incercand chiar influentarea in mod
negative a probatoriului din cauza.
Totodata, pe parcursul procesului s-a incercat prezentarea victimei ca fiind o persoana cu un
comportament necorespunzator, care avea antecedente penale, avea probleme cu legea, aspecte
irelevante in cauza atata timp cat nu s-a invocat vreo temere a inculpatilor fata de victima ca
motivare a faptelor, iar faptele inculpatilor nu isi pot gasi nicicum vreo justificare in astfel de
aspecte ce tin de persoana victimei, chiar de ar fi adevarate. Mai mult, potrivit inscrisurilor
depuse la dosar de partea civila, victima a fost o persoana cu pregatire militara superioara, s-a
implicat in timpul vietii in activitati din diverse organizatii si potrivit declaratiilor extrajudiciare
depuse la dosar aceasta a fost apreciata in comunitate, tot asa cum si inculpatii sunt apreciati
potrivit inscrisurilor de aceeasi natura depuse de acestia.
Inculpatul C.N. are aproape 45 de ani, este agricultor, casatorit, are doi copii, din care unul in
prezent minor si nu are antecedente penale.
Inculpatul T.B.A. are 28 de ani, este agricultor, necasatorit si nu are antecedente penale.
Avand in vedere cele retinute mai sus, recunoasterea partiala a savarsirii infractiunii, dar si lipsa
antecedentelor penale, a bunei conduite avuta de catre inculpati anterior savarsirii infractiunii,
precum si regretul sincer exprimat de inculpati in ultimul cuvant, instanta a apreciat ca scopul
preventiv si reeducativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse constand in
inchisoare, pedeapsa ce va fi orientata spre minimul special prevazut de lege.
In legatura cu minimul special prevazut de lege, instanta a retinut ca inculpatii au solicitat sa se
foloseasca de procedura simplificata in cauza, recunoscand lovirea victimei si practic savarsirea
infractiunii de vatamare corporala, sens in care au solicitat si schimbarea incadrarii juridice,
contestand insa orice legatura intre lovire si decesul victimei.
Astfel, acestia au recunoscut doar in parte situatia de fapt din actul de sesizare al instantei, prin
cererea de schimbare a incadrarii juridice, astfel cum a fost formulate, s-a tins la schimbarea
partiala si a situatiei de fapt retinuta in actul de trimitere in judecata, de natura sa diminueze
raspunderea penala.
Cum instanta nu a constatat o identitate intre fapta recunoscuta de fiecare inculpat si cea din actul
de sesizare ori cea apreciata ca trebuie retinuta in urma administrarii probatoriului, a constatat in
consecinta si ca nu sunt aplicabile dispozitiile art. 396 alin. 10 Cod procedura penala astfel ca nu
opereaza reducerea limitelor de pedeapsa prevazute de art. 195 Cod penal.
Desi art. 195 Cod penal nu prevede ca alaturi de pedeapsa principala a inchisorii sa se dispuna si
interzicerea unor drepturi, instanta a apreciat ca savarsirea unei infractiuni, precum cea de loviri
sau vatamari cauzatoare de moarte creeaza o nedemnitate a inculpatilor de a
fi alesi in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, precum si de a ocupa o functie care
implica exercitiul autoritatii de stat, astfel ca in baza art. 67 alin. 1 Cod penal a aplicat fiecarui
inculpat si pedeapsa
complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi, si anume cele prevazute de art. 66 alin.1
lit. a si b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functiile elective
publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, pe o durata stabilita
conf. art. 66 alin. 1 Cod penal, avand in vedere ca o astfel de pedeapsa este necesara fata de
natura si gravitatea infractiunii savarsite de inculpati, imprejurarile cauzei si persoana acestora,
aceleasi drepturi urmand a fi interzise inculpatilor si ca pedeapsa accesorie conform art.
65 alin. 1 si 3 Cod penal
.
Tinand cont ca arestarea preventiva a inculpatilor C.N. si T.B.A. a fost mentinuta succesiv, ca
temeiurile de fapt si de drept avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive subzista si in
prezent, existand presupunerea rezonabila in sensul savarsirii faptelor ce li se imputa acestor
inculpati, dar si rezonanta sociala negativa a acestor fapte ce acced in campul incriminarii,
instanta a apreciat ca, data fiind gravitatea faptelor si circumstantele savarsirii acesteia, lasarea
lor in libertate prezinta un pericol pentru ordinea publica, nefiind pertinente masurile alternative
prevazute de legislatia nationala, astfel ca in baza art. 399 alin. 1 Cod procedura penala a
mentinut in continuare arestarea lor preventiva.
In baza art. 72 alin. 1 Cod penal s-a dedus pentru fiecare inculpat, din durata pedepsei aplicate
perioada retinerii si arestarii preventive cu incepere de la data de la 04.08.2014 la zi.
Conform art. 7 din Legea nr. 76/2008, in cazul persoanelor condamnate pentru infractiuni de
loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la acestea,
prelevare care se dispune de instanta de judecata, prin hotararea de condamnare, motiv pentru
care, in baza textului de lege mentionat, se va dispune prelevarea probelor biologice de la cei doi
inculpati,
cu respectarea dispozitiilor art.5 alin.5 teza a II-a din actul normativ mentionat, in sensul
informarii inculpatilor ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea
in
Sistemul National de Date Genetice Judiciare
a profilului genetic.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, s-a constatat ca s-au constituit parti civile: C.L. cu suma
de 10.000 lei daune materiale si 100.000 lei daune morale; C.M.I. prin reprezentant legal C.L. cu
suma de 100.000 lei daune morale; Spitalul Judetean de Urgenta ”Sf. P.” F. cu suma de 2.825,35
lei reprezentand cheltuieli de spitalizare cu victima, plus dobanda legala; Serviciul de Ambulanta
Judetean Vrancea cu suma de 62,28 lei reprezentand cheltuieli de transport cu victima plus
dobanda legala.
Sub aspectul daunelor morale, instanta a retinut ca un fapt incontestabil imprejurarea ca
infractiunile savarsite de inculpati au produs un prejudiciu moral partilor civile, prin afectarea in
mod iremediabil a dreptului acestora la viata de familie, prejudiciu care, desi nu poate fi
realmente cuantificat, se impune a fi acoperit prin acordarea unor sume apreciate de instanta ca
reprezentand un cuantum adecvat pentru fiecare dintre acestea, mai mic decat sumele solicitate
de cele doua parti civile.
Posibilitatile efective de plata ale inculpatilor nu pot constitui un criteriu in stabilirea
cuantumului despagubirilor.
S-a avut in vedere relatia stransa de afectiune care in mod cert a existat intre victima si fiica
acestuia, C.M.I., aflata intr-un moment cand deja putea sa inteleaga rolul tatalui si in consecinta
sa resimta lipsa acestuia, minora fiind privata in viitor de a primi sprijin material si moral de la
acesta.
Si sotia C.L. a suferit un prejudiciu moral, relatiile de afectiune dintre aceasta si victima fiind
presupuse, avand in vedere si ca aceasta a ramas parinte singur cu un copil minor, obligat in
consecinta sa preia atat toate activitatile casei, cat si pe cele legate de cresterea si educarea
minorei, fiind lipsita in consecinta de sprijinul material si moral al sotului.
Referitor la daunele materiale, acestea au fost dovedite prin depozitiile martorilor I.V. si G.F.
care au declarat ca partea civila C.L. a facut toate pomenirile pentru victima, dupa datina si
potrivit cu statutul si mai ales cu varsta victimei, fiind cunoscut faptul ca in cazul persoanelor
mai tinere si decedate si in conditii mai putin obisnuite, se fac cheltuieli mai mari, pentru ca sunt
mai multi participanti la inmormantare si pomenirea de inmormantare, acordandu-se totodata si
mai multa grija modului in care se fac ritualurile religioase, fara a fi vorba despre cheltuieli
voluptorii.
Declaratiile martorilor se coroboreaza si cu inscrisurile depuse la dosar- adeverinta de la
Protoieria F. II- Parohia P. I, fotografiile de la inmormantare.
Fata de cheltuielile indicate de martori ca au fost efectuate la inmormantare si pomenirile
ulterioare, inscrisurile de la dosar, avand in vedere si suma rezonabila solicitata cu titlu de daune
materiale, se constata ca partea civila a facut aceste cheltuieli.
Prin faptele lor, inculpatii au generat si cheltuielile facute cu transportarea victimei cu ambulanta
la spital, precum si pe cele constand in spitalizarea victimei pana la momentul in care a intervenit
decesul acesteia, cheltuieli comunicate prin adresa de catre cele doua institutii.
Astfel, in baza art. 397 Cod procedura penala si art. 25 Cod procedura penala raportat la art.
1349, 1357, 1370 si 1381 si urmatoarele Cod civil fiind intrunite conditiile raspunderii civile
delictuale, inculpatii au obligatia de a despagubi persoanele care au suferit un prejudiciu urmare
faptei acestora, savarsita de cei doi impreuna, despagubirea partilor civile urmand a fi facuta in
solidar, avand in vedere dispozitiile art. 1370 Cod civil, prejudiciul cauzat in speta fiind produs
prin actiunea simultana a acestora, iar in cauza nu se poate stabili ca prejudiciul a fost cauzat
doar de unul dintre inculpati, ori ca unul dintre inculpati nu il putea cauza, prejudiciul fiind
cauzat de ambii inculpati.
Totodata, conform art. 1382 Cod civil, cei care raspund pentru o fapta prejudiciabila sunt tinuti
solidar la reparatie fata de cel prejudiciat.
In cazul despagubirilor solicitate de catre Serviciul de Ambulanta Vrancea si Spitalul Judetean
de Urgenta ”Sf. Pantelimon” Focsani, au fost obligati inculpatii si la dobanda legala, de la data
producerii prejudiciului in patrimonial acestor parti civile, mai exact, in cazul cheltuielilor facute
cu transportarea victimei la spital de la data la care victima a fost transportata cu salvarea si
respectiv, in cazul cheltuielilor cu spitalizarea, de la data externarii/decesului acesteia, conform
art. 1381 alin. 1 Cod civil.
Referitor la obligarea inculpatilor la plata unei prestatii periodice pentru minora CM.I., instanta a
constatat ca potrivit dispozitiilor art. 1390 alin. 1 si 3 Cod civil, minora este persoana indreptatita
la intretinere din partea celui decedat, la stabilirea despagubirii tinandu-se seama de nevoile celui
pagubit, precum si de veniturile pe care, in mod normal, cel decedat le-ar fi avut pe timpul pentru
care s-a acordat despagubirea. Conform dispozitiilor art. 1393 alin. 1 Cod civil daca in cadrul
asigurarilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparatia este datorata
numai in masura in care paguba suferita prin vatamare sau moarte depaseste ajutorul ori pensia.
Pentru minora, potrivit deciziei nr. 156871/04.02.2015 a C.J.P.V. s-a stabilit o pensie lunara in
favoarea minorei de 359 lei.
Prestatia periodica a fost solicitata in functie de venitul minim pe economie, venit care nici in
trecut si nici in prezent nu poate atinge ori depasi cuantumul pensiei stabilite pentru minora,
calculul prestatiei avand la baza cuantumul prevazut la art. 529 alin. 2 Cod civil, adica ¼ din
venitul lunar net al victimei anterior decesului, in cauza nerezultand ca victima ar fi obtinut
constant venituri in plus peste venitul minim pe economie stabilit prin H.G. nr. 871/2013 si nr.
1091/2014.
Fata de cele aratate, a fost respinsa respins ca nefondata cererea pentru obligarea inculpatilor la
plata unei prestatii periodice.
In baza art. 162 alin. 3 Cod procedura penala s-a dispus restituirea catre partea civila C.L. a unui
telefon mobil marca Samsung, dual SIM, cu carcasa din plastic de culoare neagra si fata metalica
de culoare argintie ridicat de la partea civila la data de 01.08.2014 pentru verificarea apelurilor
primite de victima de la inculpati, la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, partea civila
formuland si cerere in acest sens in cursul procesului.
In baza dispozitiilor art. 276 alin. 1, 2 si 4 Cod procedura penala a obligat pe fiecare inculpat sa
plateasca partii civile C.L. cheltuieli judiciare constand in onorariul pentru aparare potrivit
chitantelor depuse la dosar.
Impotriva acestei hotarari au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, inculpatii
C.N. si T.B. si partile civila C.L. si C.M.I.
Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea apreciaza hotararea instantei de fond ca fiind nelegala
sub aspectul gresitei solutionari a laturii civile prin respingerea cererii de obligare a inculpatilor
la plata unei prestatii periodice pentru minora C.I. incepand cu data producerii prejudiciului si nu
cu data pronuntarii hotararii apelate.
De asemenea, apreciaza ca si pedepsele aplicate celor doi inculpati sunt prea mici, solicitand
majorarea acestora.
Inculpatii apreciaza hotararea pronuntata de instanta de fond ca fiind nelegala sub aspectul
gresitei condamnari pentru savarsirea infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte, motivat de
faptul ca nu au intentionat sa suprime viata partii victimei C.C., precum si faptul ca din
concluziile rapoartelor expertizelor medicale efectuate in cauza rezulta ca decesul victimei s-a
datorat nu loviturilor aplicate, ci datorita unei infectii intraspitalicesti.
In subsidiar, inculpatii solicita ca in cazul condamnarii lor pentru faptele deduse judecatii sa se
tina cont ca in fata judecatoriei de fond au solicitat judecarea pe baza procedurii simplificate,
cerere respinsa in mod gresit de catre instanta de fond.
Partea civila C.L., in nume propriu si in calitate de reprezentant al minorei C.M.I. a apreciat
hotararea instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinica, atat sub aspectul laturii penale, cat si
sub aspectul laturii civile a cauzei. Solicita schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in
sarcina inculpatilor din infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte in infractiunea de omor,
precum si obligarea celor doi inculpati in solidar la plata unei obligatii lunare de intretinere in
favoarea minorei C.M.I., de la data savarsirii infractiunii si pana la majoratul acesteia in afara de
pensia de urmas pe care aceasta o primeste.
Precizeaza ca si cuantumul daunelor morale este prea mic, solicitand majorarea acestora.
La termenul de judecata din 31.05.2016, instanta de altfel avand in vedere motivele invocate, a
pus in discutie schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatilor C.N. si
T.B.A. din infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 195 Cod penal in
infractiunea de omor prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal.
Analizand cauza prin prisma motivelor de apel invocate, dar si din oficiu in limitele prevazute de
lege, Curtea retine urmatoarele:
In mod judicios instanta de fond, avand in vedere probele administrate in cauza a constatat
savarsirea faptelor cu vinovatie de catre inculpatii C.N. si T.B.A., dar nu a dat incadrarea juridica
corespunzatoare situatiei de fapt si a probelor administrate in cauza.
Victima a fost internata in sectia Chirurgie ATI a Spitalului de Urgenta Judetean ”Sf. P.” F., in
perioada 23.07-31.07.2014 cu diagnosticul ”Politrumatism prin agresiune. Abdomen acut
chirurgical mixt (hemoragic peritonitic). Ruptura duoden. Contuzii unghi colic drept cu
dilacerare si efractia peretelui colic. Peritonita fecalodia. Hemoragie interna prin ruptura de
mezenter. Hematom retroperitoneal drept. Traumatism toracic drept cu echimoza lateral. TCC
acut inchis. Soc traumatic. Sepsis sever cu MSOF. Stare de ebrietate”.
In cursul urmaririi penale a fost intocmit un prim raport de necropsie medico-legala nr.
160/A/2014 din 22.01.2015, constatandu-se ca moartea victimei C.C. a fost violenta, iar cauza
medicala a decesului a fost socul septic (cu bronhopneumonie generalizata si insuficienta
multipla de organ), complicatie terminal survenita in statusul postoperator al unui traumatism
abdominal cu ruptura duodenala, peritonita secundara si contuzii la nivelul colonului drept
(pentru care s-au efectuat duodenorafie si hemicolectomie dreapta). S-a mai mentionat in
raportul de expertiza ca leziunile la nivelul extremitatii cefalice constatate cu ocazia autopsierii
au putut fi produse prin loviri cu si de corpuri dure (posibil mijloace specifice omului) la nivelul
peretelui abdominal anterior, toate putand data din 22.07.2014. Victima a fost lovita din fata (in
ortostatism), precum si in pozitia culcat (decubit dorsal).
Prin acelasi act medical s-a facut precizarea ca nu s-au constatat omisiuni sau greseli in
acordarea asistentei medicale pe parcursul internarii victimei, evolutia nefavorabila a leziunilor
traumatice suferite datorandu-se complicatiilor redutabile (atat cele de natura si localizarea
leziunilor, cat si cele de natura infectioasa).
Intre leziunile traumatice constatate la autopsia medico-legala si deces exista legatura de
cauzalitate indirecta (predominant violenta).
In cursul judecatii, la solicitarea inculpatilor, a fost efectuata o noua expertiza medico-legala,
prin care s-a concluzionat ca moartea lui C.C. a fost violenta, din documentatia medicala
rezultand ca s-a datorat unui traumatism abdominal cu ruptura duodenala, contuzii colon drept si
peritonita secundara pentru care s-a intervenit chirurgical si care s-a complicat in evolutie cu soc
septic, intre leziunile traumatice si deces existand legatura de cauzalitate indirecta.
Din probele administrate in cauza rezulta ca cei doi inculpati au actionat impreuna in cadrul unei
activitati infractionale indivizibile pentru lovirea victimei C.C.
Inculpatii au aplicat victimei lovituri de mare intensitate in zone anatomice vitale, lovituri care
au provocat leziuni grave in special la nivelul abdomenului care au dus la ruptura de duoden,
ruptura de mezenter, precum si contuzie colon drept.
Loviturile aplicate de cei doi inculpati au fost multiple si au vizat zone vitale ale corpului,
respectiv abdomen, torace si cap.
Multitudinea loviturilor aplicate concomitent de ambii inculpati, chiar si dupa caderea acesteia la
pamant, lovituri de mare intensitate, aplicate cu pumnii si picioarele duc la concluzia ca
inculpatii chiar daca nu au urmarit, au acceptat ca loviturile aplicate asupra victimei sa aiba
consecinte grave asupra acesteia, inclusiv sa duca la deces.
In concret, Curtea constata ca inculpatii au aplicat impreuna lovituri multiple victimei cu
pumnii si picioarele, lovituri de mare intensitate in zone vitale care au dus la deces, fiind
intrunite elementele constitutive ale infractiunii de omor si nu are infractiunii de lovituri
cauzatoare de moarte.
Din rapoartele de expertiza medico-legale efectuate in cauza, inclusiv expertiza efectuata la
cererea inculpatilor (conf. dr. Iuliu Fulga- medic primar legist), rezulta ca leziunile traumatice au
fost produse prin lovire cu sau de corpuri dure si ca au pus in primejdie viata victimei (pct. 7 din
concluziile notei de expertiza).
In aceste conditii pe latura subiectiva, Curtea constata ca nu este incidenta preterintentia
specifica infractiunii de loviri cauzatoare de moarte in sensul ca decesul victimei nu s-a datorat
loviturilor aplicate de catre inculpati, ci ca urmare a unor imprejurari exterioare ce nu au fost
avute in vedere de inculpati si au dus la producerea unui rezultat periculos neurmarit si
neacceptat de catre acestia.
In acest context, se constata ca in mod judicios instanta de fond nu a retinut existenta unei
legaturi de cauzalitate intre decesul victimei C.C. si aparitia unei infectii intraspitalicesti care a
dus la deces.
Aceasta concluzie rezulta atat din continutul expertizelor medico-legale din care rezulta ca intre
leziunile traumatice constatate la autopsia medico-legala si deces exista legatura de cauzalitate
predominat indirecta (predominant violenta).
Analizand lantul cauzal ce a dus la decesul victimei se constata ca acesta se datoreaza activitatii
inculpatilor care in urma loviturilor aplicate au determinat internarea in spital a numitului C.C.
cu leziuni multiple din care unele susceptibile de a pune in primejdie viata acesteia.
Daca inculpatii nu ar fi agresat victima, cauzandu-i leziuni grave aceasta nu ar mai fi fost
internata in spital si nu ar fi fost infestata cu o infectie intraspitaliceasca care a dus la deces.
In speta, interventia chirurgicala a fost generata de traumatismele suferite de victima ca urmare a
loviturilor aplicate de inculpati, infectarea acesteia cu un virus intraspitalicesc fiind suprapusa pe
cauzele initiale ce au dus la decesul victimei.
Asa cum s-a mentionat mai sus daca inculpatii nu ar fi lovit victima, aceasta nu ar mai fi fost
internata in spital si rezultatul letal nu s-ar mai fi produs.
Fata de aceste considerente, Curtea apreciaza ca inculpatii au savarsit infractiunea de omor
prevazuta de art. 188 Cod penal si nu infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art.
195 Cod penal asa cum a retinut instanta de fond.
Va dispune condamnarea inculpatilor C.N. si T.B.A. la pedeapsa principala a inchisorii pentru
infractiunea de omor prev. de art. 188 Cod penal, pedepse orientate spre minimul special
prevazut de lege, avand in vedere faptul ca inculpatii sunt la primul impact cu legea penala, au
constientizat si regretat urmarile faptelor savarsite.
Se vor mentine pedepsele accesorii si complementare aplicate de catre instanta de fond ca fiind
legale si temeinice.
In ceea ce priveste cererile inculpatilor C.N. si T.B.A. de judecata pe baza procedurii simplificate
de recunoastere a vinovatiei cu consecinta reducerii limitelor de pedeapsa cu o treime, Curtea
constata ca in mod judicios instanta de fond a respins aceasta cerere.
Astfel, conform art. 374 alin. 4 Cod procedura penala raportat la art. 375 Cod procedura penala
inculpatul poate solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul
urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti si de persoana vatamata daca recunoaste in
totalitate faptele retinute in sarcina sa.
Ori, in speta inculpatii au recunoscut faptul ca au lovit victim, dar au solicitat administrarea unor
probe, respectiv a unei noi expertize medicale pentru a face dovada ca decesul victimei a
intervenit din cauze independente de loviturile aplicate si pe cale de consecinta nu sunt vinovati
de savarsirea infractiunii deduse judecatii.
Ori, aceasta conduita procesuala a inculpatilor nu se incadreaza in conditiile prevazute de lege
pentru ca acestia sa poata fi judecati in baza procedurii simplificate.
Pe cale de consecinta se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatii C.N. si
T.B.A. in ceea ce priveste constatarea ca nu se fac vinovati de decesul victimei C.C., iar in cazul
in care s-ar retine in sarcina acestora o forma de vinovatie sa se faca aplicarea dispozitiilor
referitoare la recunoasterea vinovatiei.
In ceea ce priveste apelul declarat de catre partea civila C.L. pe latura penala a cauzei acesta
urmeaza a fi admis, urmand a se dispune condamnarea celor doi inculpati pentru savarsirea
infractiunii de omor.
Pe aceste considerente, deoarece prin schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina
celor doi inculpati se majoreaza si cuantumul pedepselor aplicate acestora se va admite si apelul
declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea care solicita majorarea pedepselor aplicate.
Pe latura civila a cauzei, Curtea apreciaza ca in ceea ce priveste cuantumul daunelor morale in
cuantum de 30.000 lei, partii civile C.L. in calitate de sotie a defunctului si 40.000 lei partii
civile minora C.M.I. in calitate de fiica a defunctului, acestea au fost in mod just comensurate si
nu constituie o imbogatire fara justa cauza.
Astfel, la stabilirea cuantumului acestora, instanta de fond a avut in vedere trauma psihica
suferita de catre cele doua parti civile ca urmare a suprimarii vietii victimei C.C., trauma de
cale cele doua parti civile vor fi marcate toata viata.
In concluzie, Curtea apreciind ca instanta de fond a apreciat in mod judicios cuantumul acestor
daune va respinge ca nefondat motivul de apel al partilor civile referitoare la majorarea daunelor
morale la care au fost obligati cei doi inculpati.
In ceea ce priveste cuantumul pensiei de intretinere stabilit in favoarea minorei C.M.I. intinderea
acestei prestatii, precum si cererea formulata de reprezentantul legal al minorei de obligare a
celor doi inculpati in afara de pensia de urmas si la plata unei prestatii lunare periodice in
favoarea minorei pana la majoratul acesteia, Curtea constata urmatoarele:
La dosarul cauzei nu exista dovezi ca la momentul savarsirii faptei (22.07.2014), victima C.C.
avea un loc de munca stabil sau un alt venit lunar periodic si care ar fi fost acest venit.
In aceasta situatie, Curtea a avut in vedere venitul minim pe economie.
Desi acest venit a cunoscut evolutii constante in sensul majorarii lui, Curtea va avea in vedere
ultima majorare a venitului minim pe economie, intrata in vigoare la 01.05.2016 si care
stabileste un venit minim pe economie de 1250 lei/lunar.
Aceasta in ideea de a se evita ca partea civila minora C.I. sa formuleze noi actiuni civile in
instanta, pentru actualizarea sumei reprezentand venitul minim pe economie la data savarsirii
faptei (22.07.2014) si pana in prezent.
Raportat la venitul minim pe economie (1250/ luna) si la dispozitiile Codului civil, se constata
ca victima C.C.l, daca ar fi trait ar fi trebuit sa presteze fiicei sale minore C.I. (unic copil), o
intretinere lunara de 312,50 lei/lunar (1250 lei/4
= 312,50 lei).
La dosarul instantei de fond volumul I se afla Decizia nr. 156871/04.02.2015 a C.J.P.V., prin
care, in favoarea minorei, C.I. s-a stabilit o pensie de urmas in suma de 359 lei/lunar, care este
mai mare decat 312, 50 lei/luna cat ar fi prestat intretinere tatal sau C.C.
Astfel, apare ca fondat motivul de apel invocat de catre Parchetul de pe langa Tribunalul
Vrancea, in sensul ca cei doi inculpati trebuie obligati, in solidar, catre minora C.I., la plata
unei sume globale, aferenta perioadei 22.07.2014 (data savarsirii faptei), pana la 04.02.2015
(data aparitiei deciziei privind acordarea pensiei de urmas minorei), calculata prin raportare la
suma de 312, 50 lei/luna (cat ar fi prestat intretinere defunctul C.C. fiicei sale minore).
De asemenea, apare ca nefondata sustinerea partii civile minore C.I., prin reprezentant legal
si avocat ales, ca inculpatii sa fie obligati, in solidar, pentru viitor (dar nu mai tarziu de 18 sau
26 ani daca minora se va afla in continuarea studiilor), a unei pensii de intretinere lunare, pe
langa pensia de urmas stabilita de C.J.P.V., deoarece, o astfel de situatie s-ar ajunge la o
imbogatire fara justa cauza, prin dubla valorificare a unui fapt juridic ilicit (agresionarea si
ulterior decesul victimei C.C.).
Deoarece celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate sunt legale si temeinice, urmeaza a fi
mentinute.
Avand in vedere faptul ca inculpatii C.N. si T.B.A. au fost judecati in stare de arest preventiv in
prezenta cauza, iar temeiurile care au determinat arestarea initiala nu s-au schimbat se va
mentine starea de arest a acestora, urmand a se deduce din durata pedepselor aplicate perioada
arestarii preventive cu incepere de la data de 04.08.2014 la zi pentru fiecare inculpat.
Se va dispune obligarea inculpatilor si la plata de cheltuieli judiciare catre stat.