O speta pe zi: Ucidere din culpa.

Cuantificarea diferentiata a daunelor ce

revin membrilor familiei victimei
Adaugat de Luminita Chitoran pe 12/12/11
Cuvinte cheie: cuantificare, daune morale, O speta pe zi, ucidere din culpa
Legaturi: Jurisprudenta,Jurisprudenta romaneasca

Cod civil, art. 998-999

.

Rezumat: Desi este incontestabila suferinta incercata de sora si fratele victimei, la cuantificarea daunelor morale cuvenite acestora
trebuie avut in vedere ca, prin evolutia lor fireasca viitoare, nu vor resimti lipsa surorii in aceeasi masura ca tatal lor, care sufera de
mai multe boli cronice, a ramas singur si lipsit de un sprijin la batranete. Prin urmare, instanta de apel a gresit atunci cand a egalizat
compensatiile acordate cu titlu de daune morale, fiindca amplitudinea suferintelor unui parinte care a pierdut astfel un copil care
constituia un ultim sprijin material si moral la batranete nu este egala si comparabila cu suferintele psihice ale fratilor, care intre
timp, nu mai traiesc si gospodaresc impreuna la acelasi domiciliu unde a trait victima cu tatal sau.
Curtea de Apel Brasov, Sectia penala
Decizia nr. 324 din 28 aprilie 2011
Decizia in extras

Curtea constata ca prin sentinta penala nr. 120/17.11.2010 a Judecatoriei Tg. Secuiesc, inculpatul J.I., a fost condamnat la
pedeapsa principala de 2 ani si 9 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta si pedepsita de art.
178 alin. (1) si (2) C.pen. In baza dispozitiilor art. 71 alin. (1) si (2) C.pen., inculpatului i-a fost aplicata pedeapsa accesorie a
interzicerii drepturilor prevazute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen., de la ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori pana la implinirea
termenului de prescriptie a executarii pedepsei. In baza dispozitiilor art. 81-82 C.pen., s-a dispus suspendarea conditionata a
executarii pedepsei principale pe o durata de 4 ani si 9 luni, ce constituie termen de incercare. In baza dispozitiilor art. 71 alin. (5)
C.pen., pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale s-a dispus si suspendarea executarii pedepsei accesorii.
Inculpatului i s-a atras atentia asupra dispozitiilor art. 83 C.pen., privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Au fost admise in parte pretentiile formulate de partile civile B.S., B.B., respectiv, M.K., inculpatul J.I., fiind obligat la plata sumei de
3.973 lei, cu titlu de despagubiri civile catre partile civile B.S., B.B., respectiv, M.K., in solidar.

Inculpatul J.I. a mai fost obligat la plata sumei de 50.000 lei cu daune morale catre partea civila B.S. si a sumei de cate 20.000 lei cu
daune morale catre partile civile B.B. si M.K.

In baza Contractului de asigurare de raspundere civila auto obligatorie Seria … nr. …, incheiat la data de 7 august 2008,
asiguratorul de raspundere civila auto obligatorie, SC Asigurarea Romaneasca-ASIROM-Vienna Insurance Goup SA, a fost obligat
in locul inculpatului J.I. la plata urmatoarelor sume: 3.973 lei cu titlu de despagubiri civile catre partile civile B.S., B.B., si M.K., in
solidar; 50.000 lei cu daune morale catre partea civila B.S. si suma de cate 20.000 lei cu daune morale catre fiecare dintre partile
civile B.B. si M.K., in total suma de 93.973 lei. Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.400 lei, cheltuieli judiciare catre stat. De
asemenea asiguratorul de raspundere civila auto obligatorie SC Asigurarea Romaneasca-ASIROM-Vienna Insurance Goup SA, a
fost obligat la plata sumei de 2000 lei, cheltuieli judiciare catre partile civile B.S., B.B., respectiv, M.K., in solidar.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut, in esenta, faptul ca, la data de 15 octombrie 2008, in jurul orelor 13:00,
inculpatul J.I. a condus autoturismul nr. de inmatriculare …, pe DN 11, in sensul de rulare dinspre mun. Tg. Secuiesc, spre mun.
Onesti, jud. Bacau, in autoturism, pe bancheta dreapta – fata se afla numita B.O., cu care inculpatul era in relatii apropiate.
La iesirea din com. Lemnia, in zona km 71+100 m, inculpatul s-a angajat intr-o manevra de depasire neregulamentara a doua
autovehicule care circulau cu viteza redusa in fata sa, a patruns pe sensul opus de circulatie si a intrat in coliziune cu un autotractor
cu nr. de inmatriculare …, care tracta semiremorca nr. de inmatriculare …, condus regulamentar de martorul B.M., iar in urma
impactului a rezultat decesul numitei B.O.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, sub aspectul cuantumului si a modalitatii de executare, prima instanta a avut in
vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite, circumstantele reale de savarsire mai sus aratate, urmarile faptei,
circumstantele personale ale inculpatului, in sensul ca acesta se afla la primul contact cu legea penala si este caracterizat pozitiv in
societate, limitele pedepsei prevazute de lege, context in care a apreciat ca prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul
special prevazut de lege, chiar si fara executare, avand in vedere criteriile prevazute la art. 81 alin. 1 Cod penal, scopul educativ al
pedepsei aplicate va putea fi atins.

Cu privire la latura civila a procesului penal, prima instanta a retinut faptul ca in conformitate cu dispozitiile art. 14 si urmatoarele
Cod procedura penala, B.S., tatal victimei, B.B. si M.K., fratele, respectiv, sora victimei, s-au constituit parti civile cu urmatoarele
sume: suma de 65.000 lei cu titlu de despagubiri civile, reprezentand cheltuielile de inmormantare ale victimei, suma solicitata de
catre cele trei parti civile in solidar, suma de 100.000 lei, cu titlu de daune morale catre partea civila B.S., respectiv, sumele de cate
50.000 lei fiecare, cu titlu de daune morale catre partile civile B.B. si M.K., conform constituirii de parte civila, depusa la dosar.

In motivarea constituirii de parte civila, se arata faptul ca victima B.O. a fost un ajutor material si moral precum si un sprijin
permanent al familiei, iar pierderea ei a cauzat o suferinta imensa. Cu privire la despagubirile materiale solicitate, se arata ca
acestea au reprezentat cheltuielile de inmormantare si pomana traditionala. Raportat la suma solicitata de 65.000 lei cu titlu de
despagubiri civile, prima instanta a retinut faptul ca prin acte acestia au justificat numai suma de 815 lei, respectiv suma de 258 lei,
conform facturii fiscale si chitantei, ambele din data de 16 octombrie 2008, depuse la dosar la fila nr. 177, iar din declaratiile de
martor ale numitelor B.R. si B.C., prima instanta a retinut faptul ca pomana traditionala in memoria victimei a avut loc la Casa de
Cultura din comuna Bretcu, pomana la care au participat intre 220-240 persoane, iar costul unui meniu a fost de maxim 10 lei.

Totodata, din cuprinsul Adeverintei nr. 113 din data de 21 iunie 2010, emisa de catre Centrul Cultural Bretcu, s-a retinut faptul, ca
pomana victimei a avut loc la data de 20 octombrie 2008, iar partile civile au platit taxa de inchiriere a unei sali in suma de 300 lei,
precum si 200 lei reprezentand vesela inchiriata pentru 200 persoane.

Astfel, din despagubirile civile solicitate, partile civile au justificat numai suma totala de 1.576 lei, suma la care se adauga si
contravaloarea meniului pentru maxim 240 persoane (cate 10 lei pe fiecare persoana ), in total suma de 3.973 lei, din suma
solicitata de 65.000 lei.

Cu privire la cuantumul daunelor morale solicitate, prima instanta, avand in vedere declaratiile martorilor audiati in cauza (D.I., B.R.,
B.C.), a retinut ca intr-adevar tatal, respectiv, fratele si sora victimei prin decesul intempestiv si violent al victimei au suferit si un
prejudiciu de natura psihica care poate fi acoperit printr-o suma de bani cu titlu de daune morale, insa fara ca prin solicitarea acestor
daune morale sa se urmareasca imbogatirea fara just temei, motiv pentru care avand in vedere si practica judiciara in materie,
prima instanta a apreciat ca sumele solicitate de 100.000 lei, respectiv, cate 50.000 lei ( in total suma de 200.000 lei ) sunt
exagerate si ca suma de 50.000 lei, cu titlu de daune morale catre partea civila B.S., respectiv sumele de cate 20.000 lei cu titlu de
daune morale catre partile civile B.B. si M.K., acopera si sunt indestulatoare raportat la prejudiciul de natura psihica cauzat prin
decesul victimei.

Impotriva acestei sentinte, in termenul legal, au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Tg. Secuiesc, inculpatul si partile
civile invocand motive de nelegalitate si netemeinicie.

Prin memoriu cu motivele de apel Parchetul de pe langa Judecatoria Tg. Secuiesc a sustinut ca in mod eronat prima instanta la
obligat pe inculpat la plata de despagubiri catre partile civile. Asiguratorul de raspundere civila obligatorie fiind persoana care
raspunde direct si singur la plata de despagubiri catre partile civile.
In motivarea apelului declarat inculpatul, prin aparatorul sau ales, a sustinut ca pedeapsa aplicata nu a fost just individualizata, iar
sentinta atacata este gresita si in ceea ce priveste modul de solutionare a laturii civile, asa cum a statuat ICCJ prin Decizia nr.
1/28.03.2005 a Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In motivarea apelului declarat partile civile au invocat gresita stabilire a cuantumului despagubirilor morale acordate de prima
instanta, sustinand ca victima a fost cea care a avut grija de tatal si de fratii sai, iar decesul acesteia a provocat o suferinta enorma
familiei, insa instanta a subapreciat aceasta pierdere, solicitand admiterea despagubirilor morale astfel cum au fost precizate la
instanta de fond.

Prin decizia penala nr. 9/A/27.01.2011, Tribunalul Covasna a admite apelurile declarate, cu exceptia celui declarat de partea civila
B.S., desfiintand hotararea in ceea ce priveste individualizarea pedepsei principale, stabilirea cuantumului despagubirilor morale
acordate partilor civile B.B. si M.K. gresita obligare a inculpatului la plata despagubirilor civile si stabilirea cuantumului cheltuielilor
judiciare la care a fost obligat inculpatul.

Rejudecand cauza in aceste limite, instanta de apel a redus pedeapsa aplicata inculpatului J.I., pentru savarsirea infractiunii
prevazute de art. 178 alin. (1) si (2) C.pen., de la 2 ani si 9 luni inchisoare la 2 ani inchisoare, mentinand aplicarea dispozitiilor art.
81 C.pen., pentru inculpat termen de incercare de 4 ani.

Din sentinta atacata au fost inlaturate dispozitiile privind obligarea inculpatului la plata catre partile civile B.S., B.B., respectiv, M.K.
de despagubiri civile, reprezentand daune materiale si daune morale; cuantumul daunelor morale la care a fost obligat asiguratorul
de raspundere civila sa plateasca partilor civile B.B. si M.K. a fost majorat de la suma de cate 20.000 lei la cate 50.000 lei pentru
fiecare, in final asiguratorul de raspundere civila urmand sa plateasca partilor civile suma totala de 153.973 lei cu titlu de
despagubiri civile. Prin aceeasi decizie, a fost redus cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul sa plateasca
statului de la suma de 2.400 lei la 2.000 lei, fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei.

Apelul declarat de partea civila B.S. impotriva aceleiasi sentinte a fost respins, ca nefondat. Pentru a pronunta aceasta decizie,
Tribunalul Covasna a constatat ca prima instanta, pe baza probatoriului administrat, a stabilit in mod corect starea de fapt si
incadrarea juridica a faptei, a facut o analiza detaliata a probelor pe baza carora a stabilit vinovatia inculpatului la comiterea
infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. (1) si (2) C.pen.

Dat fiind ca prin raportul de expertiza tehnica aflat la dosarul cauzei s-a retinut ca si cauza care a favorizat producerea
evenimentului rutier viteza autotrenului condus de martorul B.M., care a intrat in coliziune cu autoturismul condus de catre inculpat,
s-a apreciat ca acest aspect constituie o circumstanta reala de individualizare a pedepsei, care a fost astfel redusa.

In ceea ce priveste latura civila a cauzei, Tribunalul a retinut ca in temeiul art. 54 si 55 din Legea 136/1995, partea civila are un
drept la actiune direct impotriva asiguratorului, sau un drept la actiune impotriva inculpatului si a partii responsabile civilmente, in
temeiul dreptului comun (art. 999, 1003 C.civ.). Partea civila nu poate cumula aceste drepturi la actiune, deoarece s-ar ajunge la
dubla reparare a prejudiciului, avand in vedere ca intre asigurator, pe de o parte, si inculpat, pe de alta parte, nu exista solidaritate,
aceasta nefiind prevazuta in mod expres in contractul de asigurare; in aceste conditii, s-a apreciat ca obligarea in solidar la plata
despagubirilor civile a inculpatului si a asiguratorului reprezinta o solutie gresita din punct de vedere juridic, ce nu tine seama de
faptul ca natura juridica a obligatiei asumate de societatea de asigurare prin incheierea contractului de asigurare cu asiguratul este
total diferita de raspunderea pentru fapta altuia reglementata de art. 1000 alin. (1) C.civ., precum si de raspunderea comitentului la
care se refera alin. (3) al aceluiasi articol.

Sub aspectul daunelor morale pretinse de partile civile, s-a apreciat ca, in mod neechivoc, decesul victimei, a produs partilor civile –
tata si frati – suferinte psihice ce se circumscriu notiunii de prejudiciu moral patrimonial, astfel incat, in mod corect s-a retinut ca se
justifica pe deplin acordarea unor despagubiri morale, in compensarea acestor traume sufletesti.

S-a retinut insa ca stabilirea unui cuantum diferentiat al daunelor morale acordate partilor civile nu se justifica. Asa cum rezulta din
declaratiile martorilor D.I. si B.R., dupa despartirea parintilor, victima B.O. si-a ingrijit tatal si pe cei doi frati, ea se ocupa si de
treburile gospodaresti, astfel, in cauza nu s-a dovedit imprejurarea ca legaturile afective dintre tata si victima, erau mai intense decat
intre victima si cei doi frati care practic dupa despartirea parintilor au fost ingrijiti de catre aceasta.
Plecand de la premiza ca despagubirile acordate cu titlu de daune morale nu sunt menite a avea un caracter represiv, ci reparator,
apreciind ca suma de 100.000 lei solicitata de catre partea civile B.S., fiind una exagerata fata de imprejurarile cauzei, Tribunalul a
respins ca nefondat apelul declarat de catre aceasta parte civila.

In ceea ce priveste stabilirea cuantumului cheltuielilor judiciare avansate de catre stat, s-a constatat ca suma de 2400 lei stabilita in
sarcina inculpatului de catre Judecatorie este exagerata. Astfel, cheltuielile avansate de catre stat in faza de urmarire penala au fost
de 1.720 lei, iar cele privind efectuarea actelor procedurale in cursul judecatii au fost de 280 lei, din care suma de 50 lei
reprezentand onorariu partial al aparatorului din oficiu, avansata din fondurile Ministerului Justitiei prin incheierea din 31 martie
2010.

Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs asiguratorul S.C. Asigurarea Romaneasca Asirom Vienna Insurance
Group S.A., prin S.C. ASIROM S.A. Sucursala Covasna, invocand cazurile de casare prevazute de art. 385^9 pct. 9, 10 si 171
C.proc.pen., solicitand casarea hotararii instantei de apel si mentinerea sentintei Judecatoriei Tg. Secuiesc.

In dezvoltarea motivelor de recurs, asiguratorul a invederat ca marirea cuantumului daunelor morale acordate partilor civile B.B. si
M.K. este netemeinica si nelegala; desi instanta de apel a retinut ca nu se justifica departajarea acordarii unor daune morale diferite
in cuantum intre tata si frati, date fiind relatiile puternice pe care le-au avut cu victima, a respins apelul partii civile B.S. pe motivul ca
scopul daunelor morale este unul reparatoriu si nu represiv si trebuie pastrata proportionalitatea mijloacelor utilizate in atingerea
scopurilor propuse; instanta de apel a gresit atunci cand a egalizat compensatiile acordate cu titlu de daune morale, fiindca
amplitudinea suferintelor unui parinte care a pierdut astfel un copil care constituia un ultim sprijin material si moral la batranete nu
este egala si comparabila cu suferintele psihice ale fratilor, care intre timp, nu mai traiesc si gospodaresc impreuna la acelasi
domiciliu unde a trait victima cu tatal sau; recurentul a invocat Ordinul nr. 8/2008 emis de Presedintele C.S.A., conform caruia
daunele morale se acorda in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.

Examinand decizia recurata in raport de toate actele si lucrarile aflate la dosarul cauzei si avand in vedere motivele de recurs
invocate, dar si dispozitiile art. 385^6 alin. (1) si (2) C.proc.pen., Curtea constata ca recursul este fondat pentru urmatoarele
considerente: Instantele de fond au retinut in mod legal si temeinic ca prin decesul victimei B.O., produs in accidentul rutier ce a
avut loc in data de 15.10.2008 din culpa inculpatului J.I., tatal si fratii acesteia au suferit o imensa pierdere pentru a carei alinare se
cuvin a fi acordate compensatii banesti.

De altfel, B.S. (tatal victimei), M.K. (sora) si B.B. (fratele) si-au manifestat vointa de a participa in acest proces penal in calitate de
parti civile, solicitand, pe langa daunele materiale si daune morale, tatal, in cuantum de 100.000 lei, iar fratii si surorile cate 50.000
lei.

Din probele administrate in fata primei instante a rezultat puternica legatura existenta intre tata si fiica decedata, respectiv, intre
aceasta si fratii sai, sprijinul pe care victima accidentului l-a constituit pentru familie, ulterior despartirii parintilor.

Curtea a constatat insa ca cei trei frati aveau varste relativ apropiate, M.K. (nascuta in 03.12.1979) intemeindu-si propria familie inca
din data de 5.05.2005, iar B.B. (nascut in 10.09.1982), desi a locuit cu tatal sau, a fost si plecat din tara, lucrand in strainatate,
conform declaratiei martorului B.C., var primar cu partile civile.

Desi este incontestabila suferinta incercata de sora si fratele victimei, la cuantificarea daunelor morale cuvenite acestora
trebuie avut in vedere ca, prin evolutia lor fireasca viitoare, nu vor resimti lipsa surorii in aceeasi masura ca tatal lor, care
sufera de mai multe boli cronice, a ramas singur si lipsit de un sprijin la batranete.

Desi este evident ca in speta, intretinerea acordata de victima familiei era benevola si consecinta fireasca a bunelor relatii
dezvoltate in cadrul familiei, Curtea are in vedere si imprejurarea ca, potrivit Codului familiei, descendentul este obligat la intretinere
inaintea ascendentului, iar fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor (art. 89).

In plus, necesitatea acestei diferente de tratament sub aspectul cuantumului despagubirilor a fost recunoscuta si de catre partile
civile, care si-au formulat pretentiile in mod diferit, tatal solicitand 100.000 lei cu titlu de daune morale, iar fratii cate 50.000 lei.
Asa fiind, constatand ca prin decizia recurata s-a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legii civile privind raspunderea pentru fapta
proprie (art. 998-999 C.civ.), fiind deci incident doar cazul de casare prevazut de art. 385^9 pct. 171 C.proc.pen., nu si cele
prevazute de art. 385^9 pct. 9 si pct. 10 C.proc.pen., Curtea a admis recursul formulat de asiguratorul S.C. Asigurarea Romaneasca
ASIROM Vienna Insurance Group S.A., prin S.C. ASIROM S.A. Sucursala Covasna impotriva deciziei penale nr. 9/A/27.01.2011,
pronuntata de Tribunalul Covasna in dosar penal nr. 188/322/2010, care a fost casata sub aspectul cuantumului daunelor morale
acordate partilor civile B.B. si M.K.

Rejudecand in aceste limite, retinand puternicele legaturi afective existente intre victima accidentului rutier din data de 15.10.2008 si
fratii sai, cuantumul daunelor morale pe care asiguratorul S.C. Asigurarea Romaneasca Asirom Vienna Insurance Group S.A., prin
S.C. ASIROM S.A. Sucursala Covasna a fost obligat sa le plateasca partilor civile B.B. si M.K. a fost redus de la cate 50.000 lei la
cate 40.000 lei, astfel incat asiguratorul urmeaza a plati partilor civile suma totala de 133.973 lei cu titlu de despagubiri civile.
Celelalte dispozitii ale deciziei recurate au fost mentinute. In baza art. 192 alin. (2) C.proc.pen., recurenta a fost obligata sa
plateasca statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 250 lei.