Codul civil romn ntre traditie si reforma la 140 de ani de aplicare echitabil interesele partilor. Tot astfel, n art.

6, alin. 1 din Codul de p rocedura penala de la 1936 se arata ca obiectul actiunii civile este repararea daunelor materiale si morale cauzate ASPECTE PRIVIND REPARAREA DAUNELOR MORALE prin infractiune. N JURISPRUDENTA INSTANTELOR NATIONALE SI La vremea respectiva a fost adoptat un sistem mixt de reparare a daunelor morale, JURISPRUDENTA C.E.D.O. prin mijloace nepatrimoniale publicarea hotarrii judecatoresti de condamnare a autorului daunei, obligarea celui care a p roferat calomnia sau insulta ntr-un ziar, de a o retracta n acelasi ziar ori prin intermediul despag ubirilor banesti. Cazurile reprezentative de daune Judecator Mitru Carmina mo rale susceptibile de reparare baneasca erau atingerile aduse onoarei, cinstei si demnitatii, Tribunalul Dolj actele vexatorii, ca intentarea de procese n scopuri sicanatorii, suprimarea vietii celor apropiati, leziunile psihice cauzate prin atingerile aduse integritatii corporale etc. n perioada 1952-1989 repararea baneasca daunelor morale a fost interzisa catre instanta After the adoption of the CivilaCode in 1865 the question of the de moral damag es in 2 , ceea ce a obligat instantele judecatoresti de toate gradele la suprema p e cale de ndrumare the judicial practice of the courts was variously app roached, in regard to the p olitical neacordarea unor asemenea despagubiri. Mo tivarea interdictiei era the dictata de conjuctura context and to the ideological considerations that have justified at that solutions of the politica, sustinndu-se ca repararea are la baza systiem ideea burgheza a courts.The current judicial practicedaunelor adopted morale a mixed restoring for the moral transformarii n bani a suferintelor morale, ceea ce ar constitui o abatere de la principiile damages both by non-patrimonial mean s and by material means, the Supreme Court fundamentale ale dreptului socialist, potrivit carora, munca trebuie sa n stea la baza oricarei sharing the general criteria mentioned by the European Court of Huma Rights, according navutiri. adoptarea de catre Tribunalul Suprem a tezei inadmisibilitatii repararii to which, Dupa th e damages must present a reasonable proportionality ratio in regard to the banesti a daunelor morale, legiuitorul a instituit prin Decretul nr. 31/1954 privitor la respected social values that need to be protected. persoanele fizice si juridice, un sistem de reparare a prejudiciilor nep atrimo niale prin 3 . mijloace nepatrimoniale 1. Evolutia repararii prejudiciilor morale n doctrina si jurisprudenta. Raspunderea ncepnd civila p cu entru an ul d aunele 1990, morale ncetnd s -a consid conturat erentele pe tarm ideologice delictual carenca au motivat din dreptul interzicerea banesti a daunelor revenit la cu practica repararii banesti a actio in roman, prin repararii asa -numitele delicte private morale, ce eraus-a sanctionate amenzi ( acestora. Legislatia actuala rasp ngaduie und ere aun continuat a sistem fi exclusiv mixt delictuala de reparare si a n daunelor dreptul morale, medieval, att prin injuriaru m ). Aceasta 4 mijloace nep atrimoniale, ct sicu prin mijloace . n privinta criteriilor de stabilire a n care delictele au fost mbinate pacatele ( banesti delictum et p ecatum ), fiind sanctionate, ca n 1a fost co nstanta n a decide ca acestea se stabilesc prin despagubirilor, instanta suprema dreptul roman, tot cu amenzi . n dreptul modern, raspunderea civila pentru daune morale a apreciere, n rapo rt cu consecintele negative victima pe si plan fizic si psihic, fost un timp numai delictuala, pentru ca, maisuferite trziu, de sa se admita raspunderea importanta valorilor lezate, masura n care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care contractuala pentru daunele morale. n dreptul actual din majoritatea tarilor europene, au fost percepute consecintele vatamarii, masura n care i-a fost afectata situatia familiala, daunele morale su nt preponderent delictuale, domeniul delictual fiind domeniul traditional profesionala sociala. cuantificarea prejudiciului moral, criterii sunt subord onate al daunelor si morale, iarnraspunderea civila delictuala fiind aceste raspunderea de drept comun n conditiei aprecierii rezonabile, pe pentru o baza echitabila, real si raport cu raspunderea contractuala daune morale.corespunzatoare Dupa intrarea n prejudiciului vigoare a Co dului 5 efectiv produs victimei . Civil din anul 1865, n perioada 1865-19 52, jurisprudenta romna a promovat admiterea repararii banesti a daunelor morale, fiind sustinuta de doctrina. Dispozitiile legale invocate pentru ad 2. misibilitatea Practica judiciara repararii actuala banesti aa instantelor daunelor romne morale au n fost do meniul cele ale repararii daunelor art. 998 C.Civ. mo rale raportata la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Revenirea la care reglementeaza raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie, n temeiul carora practica repararii b anesti a prejudiciilor nepatrimoniale, ratificarea orice fap admiterii ta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a caruiConventiei greseala Europene a Drepturilor ncu ancele ul 1994 sa n dreptul intern s-a ocazionat a-l repara,Omului ntregite ale si ncorp art.orarea 999 C.Civ. , co nform ca au rora omu l este ocazionat n practica solutii diverse, justificate de multitudinea situatiilor de fapt cu care responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar si de acela cauzat prin instantele judecatoresti au fost sesizate. n speta G.A. si distinctie I.C., reclamanta l -a chemat n neglijenta sau imprudenta sa. Cum aceste texte legale nu fac dupa cum prejudiciul judecata pe prt, instantei ca, prin hotarrea se va p ronunta, acesta pe sa fie este patrimonial sausolicitnd nepatrimonial, nseamna ca ambele sunt ce su sceptibile de a fi reparate obligat la plata unor daune mo rale de 500.000.000 lei si la suportarea de catre acesta a cale baneasca, n aplicarea principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere costului n trei nationale a hotarrii. motivarea cererii, reclamanta a (unde legea nucotidiene distinge, nici interpretul nu esten chemat a o face). debemus publicarii aratat ca, A urmare catre prt N. a romn editorialului O existatasipublicarii un text de de lege expres n n cotidianul Codul penal din anul 19 doamna 36 (art. 92, careia i-am putea spune: Fa!, i-au fost prejudiciate grav demnitatea, onoarea si reputatia. alin. 2) care prevedea ca despagubirile acordate partii vatamate treb uie sa constituie ntotdeauna o justa si integrala reparatie a daunelor materiale sau morale suferite n urma infractiunii si pot fi stabilite, dupa principiile dreptului civil, ntr-o suma globala, ele putnd 2 Plenul Tribunalului Suprem, Decizia nr. VII din 29 decembrie 1952. consta si55 ndin sume platite 3 Art. 54, Decretul nr.periodic, 31/1954. pe timp determinat, cnd acestea ar satisface mai
4 E. 5 1 CSJ, Completul de 9 judecatori, nr. 89 din 9 iunie 2003; ICCJ, I. Albu, Consideratii n legaturaDecizia cu revenirea jurisprudentei noastre

Lupan si D.A. Popescu Drept civil. Persoana fizica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993, pag. 96. Sectia civila, Decizia banesti nr. 4790 la practica repararii a daunelor din 18 noiembrie morale, Dreptul 2003. nr. 8/1996, p. 37 si urm. 132

Revista de }tiin\e Juridice Sectia a III-a civila a Tribunalului Bucuresti a admis actiunea si l -a obligat pe prt la p lata catre reclamanta a sumei de 50 milioane lei daune morale, precum si la suportarea de catre 6 acesta a co stului publicarii n trei cotidiene nationale a hotarrii irevocabile . Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca prtul, prin articolul semnat si publicat, i-a adus reclamantei un prejudiciu moral, expresiile folosite fiind de natura a-i afecta acesteia demnitatea, onoarea si reputatia, fiind astfel ndeplinite conditiile prevazute de art. 998 C.Civ. 7 , mpotriva deciziei Curtea de Apel Bucuresti a mentinut solutia instantei de fond pronuntate declarnd recurs ambele parti, reclamanta acuznd cuntumul scazut al despagubirilor n raport de valoarea prejudiciului, iar prtul sustinnd ca n cauza nu sunt ndeplinite cumulativ co nditiile raspunderii civile delictuale, deo arece n articolul sau a prezentat n stil pamfletar pareri cu privire la talentul si activitatea publicistica a reclamantei, exercitndu-si dreptul constitutional la libera exprimare. Curtea Suprema de Justitie a respins recursul prtului si a admis recursul reclamantei, majornd cuantumul 8 daunelor morale la 400.00 0.000 lei . Motivndu-si solutia, C.S.J. a retinut ca stabilirea cuantumului despag ubirilor pentru prejudicii aduse onoarei si demnitatii unei persoane presupune o ap reciere subiectiva din partea judecatorului, care, nsa, trebuie sa aiba n vedere anumite criterii obiective rezultnd din cazul co ncret dedus judecatii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, sa aprecieze intensitatea si gravitatea a tingerii aduse acestora. Instanta suprema a retinut att gravitatea afirmatiilor facute de prt printr -un mijloc de comunicare n masa, calitatea prtului de jurnalist, de formator de opinie, care presup une o respectare riguroasa a principiilor de etica si deontologie profesionala, ct si acoperirea n mod just, echitabil si echilibrat a prejudiciului. n privinta recursului declarat de prt, Curtea a retinut ca articolul n discutie nu este un pamflet cu caracter satiric, ci un artico l prin care prtul si-a exprimat n mod public opinia despre nfatisarea reclamantei ca femeie, despre calitatea sa de publicist si om de cultura, negndu-i aceste calitati, folosind expresii jignitoare, calomnio ase si vexatorii, fara ca ele sa fie argumentate prin idei, informatii ori comentarii critice. S-a argumentat ca libertatea de exprimare n u este si nu trebuie sa fie absoluta, iar dreptul la libera opinie si exprimare, ca orice alt drept, trebuie exercitat n limitele sale firesti, neputnd prejudicia drepturile si interesele legitime ale altor persoane, in vocndu -se si hotarrea Curtii Europene a Drepturilor Omului n cauza Lingens vs. Austria. Astfel, instanta suprema stabileste, cu valoare de principiu, ca aprecierea judecatorului privind evaluarea daunelor morale este subiectiva, dar criteriile care au stat la baza cuantumului despagubirilor sunt obiective si pot forma obiectul controlului instantei de recurs. Concluzionnd astfel, Curtea mpartaseste criteriul general evocat de instanta europeana, potrivit caruia despagubirile trebuie sa prezinte un raport rezonabil de proportionalitate cu atingerea adusa reputatiei, avnd n vedere, totodata, gradul de lezare a 9 valorilor sociale ocrotite, intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora . Se impune a evidentia faptul ca toate instantele civile care au analizat cauza au stabilit ca modalitatea de reparare a prejudiciului este una mixta , concretizata att n despagubiri banesti, ct si sub fo rma publicarii hotarrii judecatoresti de sanctionare a prtului, ca modalitate de reparatie nepatrimoniala a d aunei suferite. To todata, Curtea a facut o serie de aprecieri notabile n ceea ce priveste proba prejudiciului moral, considernd
6 Tribunalul 7 Curtea

Bucuresti, Sentinta Civila nr. 1325 din 16 noiembrie 1999. de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a Civila, Decizia civ. nr. 120 din 14 martie 2000. 8 Curtea Suprema de Justitie, Sectia Civila, Decizia nr. 62 din 10 ianuarie 2001, P.R. nr. 4/2001. 9 C.E.D.O., 13 iulie 1995, cauza Tolstoy Miloslovsky vs. Regatul Unit 133

Codul civil romn ntre traditie si reforma la 140 de ani de aplicare ca proba faptei ilicite este suficienta, urmnd ca prejudiciul si raportul de cauzalitate sa fie prezumate, instantele romne deducnd n mod frecvent pro ducerea prejudiciului moral din simpla existenta a faptei ilicite de natura sa determine un asemenea prejudiciu, solutia fiind determinata d e caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directa fiind practic imposibila. Reprezentativa pentru tema abordata este o alta cauza nregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, reclamantul V.B. chemnd n judecata prtii Partidul R.M. si C.V.T., solicitnd obligarea acestora, n solidar, la plata sumei de 200.000.000 lei despagubiri pentru prejudiciile morale cauzate si publicarea n presa a hotarrii, pe cheltuiala prtilor. Motivndu -si cererea, reclamantul a aratat ca prtul C.V.T. a publicat un numar de materiale denigratoare referitoare la viata sa privata si la exercitiul atributiilor sale, n calitate de ministru al apararii nationale, fiind calificat ca infractor, puslama mioapa, venetic, sobolan, fiind acuzat ca a luat mita pentru a determina ncheierea unui contract, ca a tradat natiunea romna, fapte care i aduc grave atingeri onoarei, reputatiei si imaginii sale, afectnd si credibilitatea institutiei pe care o conduce. Tribunalul Bucuresti a admis n parte cererea, oblignd prtii n solidar la plata sumei de 100.000.000 lei daune morale si respingnd cererea de a publica n presa hotarrea 10 . n motivarea solutiei sale, Tribunalul a sustinut ca sunt ndeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, Partidul R.M., editor al revistelor n care au aparut mate rialele denigratoare urmnd a raspunde n calitate de comitent care a permis publicarea acestora, iar prtul C.V.T. urmnd a raspunde pentru fapta proprie, ce a constat n publicarea insultelor si calomniilor la adresa reclamantului, n calitate de autor si pentru nerespectarea obligatiilor profesionale, constnd n neverificarea articolelo r ce se publica n revista, n calitate de redactor-sef, prejud iciul cauzat constnd n atingerea onoarei, demnitatii, reputatiei si prestigiului reclamantului. La aprecierea prejudiciului moral, tribunalul a avut n vedere consecintele negative si implicatiile pe care materialele defaimatoare le -au avut pe planul social al reclamantului, valoarea nepatrimoniala lezata si nsemnatatea pe care aceasta o are pentru persoana vatamata, functia detinuta de aceasta, considernd ca suma de 100.000.000 lei va permite atenuarea suferintelor morale cauzate si implicatiile n circuitul vietii particulare. Respingnd al d oilea capat de cerere, resp ectiv publicarea hotarrii de condamnare, tribunalul a motivat ca finalitatea acoperirii daunelor morale a fost ndep linita prin p ronuntarea hotarrii nsesi. Curtea de Apel Bucuresti a respins apelul declarat de prti, retinnd ca, nu continutul ideilor exprimate n cauza atrage natura delictuala a faptelor, ci modul de prezentare, folosirea abuziva a dreptului de exprimare prin presa, limbajul jignitor, d e natura sa aduca atingerea onoarei, demnitatii si reputatiei reclamantului. n ceea ce priveste cuantumul prejudiciului, Curtea a formulat o apreciere de ordin general, n sensul ca acesta 11 . n recurs, reclamantul a renuntat este pe deplin justificat si sustinut de probele dosarului la judecarea cauzei. Din considerentele deciziei Curtii se co nstata ca aceasta nu s-a raportat la criteriile acceptate de instanta europeana privind determinarea despagubirilor, respectiv satisfactia echitabila acordata victimei, mpiedicarea realizarii, continuarii sau repetarii faptelor daunatoare. Totodata, instanta de fond nu a acceptat sistemul mixt de reparatie a daunelor, pecuniar si nepecuniar publicarea hotarrii de condamnare. De asemenea, este de subliniat ca, n speta, dovedindu -se fapta ilicita si prejudiciul moral suferit, vinovatia prtilor nu a mai presupus o dovada suplimentara. Cum obligatia generala de a nu aduce atingere drepturilor si intereselor legitime ale celorlalti este o obligatie de rezultat, este evident ca atunci cnd se savrseste o astfel de fapta, vinovatia exista, n lipsa unor cauze
10 Tribunalul 11

Bucuresti, Sectia a III-a civila, Decizia civila nr. 618 din 04 iunie 2001. Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a Civila, Decizia civila nr. 355 din 30 septembrie 2002. 134

Revista de }tiin\e Juridice exoneratoare, legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul moral rezultnd expres din nsasi savrsirea faptei. ntr-o alta cauza, B.G., avocat, a chemat n judecata Ministerul Pub lic n calitate de comitent, solicitnd obligarea acestuia la plata despagubirilor pentru daune morale ad use reputatiei sale profesionale prin fapta prep usului G.T., Procuror General, care, prin informatiile lansate n mass-media, a creat n rndul opiniei publice impresia ca cererea avocatei de a debloca conturile inculpatului pe care l apara, n scopul d e a-si ncasa onorariul, este ilegala si imorala, referindu -se la tentaculele afacerii Sun Oil. Tribunalul 12 Bucuresti a respins ca nefondata cererea reclamantei , motivnd ca din interpretarea articolului rezulta cu certitudine ca autorii acestuia au obtinut informatii generale despre mersul anchetei, informatii date de numitul G.T., Procuror General al Parchetului de pe lnga Curtea de Apel Ploiesti, dar ca articolul cuprinde si interpretari personale ale ziaristilor. Totodata, s-a apreciat ca, lansarea n mass-media a informatiei ca reclamanta ar fi solicitat deblocarea conturilor inculpatului pen tru a-i fi achitat onorariul de 100.000 USD nu este o afirmatie care sa fi prejud iciat reputatia profesio nala a acesteia si sa o fi expus dispretului public. 13 Curtea de Apel Bucuresti a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta , considernd ca exercitarea unei activitati permise de lege, n cadrul limitelor dreptului obiectiv, respectiv fapta de a informa corect mass-media cu privire la un subiect considerat de interes public, nu poate avea n mod abstract si nu a avut nici n cazul concret analizat, 14 un caracter ilicit. Instanta suprema a respins recursul declarat ca nefondat , retinnd nu numai ca fapta la care se face referire n actiune nu are caracter ilicit, dar si ca aceasta nu este de natura a-i produce reclamantei un prejudiciu. Totodata, s -a apreciat ca este lipsit de relevanta faptul ca informatiile prezentate de presupusul prt sunt sau nu de interes p ublic, ntruct aceasta nu constituie o conditie pentru angajarea sau exonerarea de raspundere civila delictuala. Acest ultim rationament este discutabil n contextul art. 10, paragraf 1 din Conventie, care, co nform jurisprudentei Curtii, garanteaza att libertatea de exprimare, ct si dreptul publicul ui de a fi informat n mod co rect despre subiectele d e interes public. n speta prezentata, fiind ndeplinita conditia ca informatiile prezentate sa fie de interes p ublic, este nlaturat caracterul ilicit al faptei, ca urmare a dovedirii veridicitatii aces tora, antrennd inexistenta uneia dintre conditiile raspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicita. ntr-o alta cauza aflata pe rolul Tribunalului Bucuresti, reclamantul R.S. i-a chemat n judecata pe prtii I.B.T. si Editura Trustul de Presa M., solicitnd instantei obligarea acestora, n solidar, la plata de 200.000.000 lei, reprezentnd despagubiri civile pentru daunele morale produse prin publicarea unui articol cu titlul Clasa p olitica n fata unui nou scandal a fost R.S. informator al securitatii?, n care era preluata o informatie din saptamnalul A.C., publicatie de satira si umor, fara a fi verificata veridicitatea acesteia. 15 , apreciind ca premisa analizei o Instanta de fond a respins cererea ca nentemeiata reprezinta libertatea de exprimare ce asigura libertatea opiniei care, n orice forma s -ar regasi este in violabila, iar dreptul de acces la informatia de interes public nu poate fi ngradit. Astfel, informatia privind persoana reclamantului are un asemenea caracter, ntruct acesta ocupa la acea data functia de presedinte al F.P.S., informatia viznd o personalitate a zilei, n plan economic si politic. Totodata, s -a retinut ca veridicitatea informatiei nu putea fi verificata pe cale oficiala, n conditiile n care, abia dupa intrarea n
12 Tribunalul 13 Curtea

Bucuresti, Sectia a III-a civila, Sentinta Civila nr. 346 din 21 martie 2000. de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila, Decizia civila nr. 505 din 06 octombrie 2000. 14 Curtea Suprema de Justitie, Sectia Civila, Decizia nr. 3757 din 18 septembrie 2001. 15 Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a Civila, Sentinta Civila nr. 818 din 29 iunie 2000. 135

Codul civil romn ntre traditie si reforma la 140 de ani de aplicare vigoare a Legii nr. 187/1999 s-a deschis posibilitatea accesului la dosarele fostei Securitati, cotidianul prezentnd, nsa, sursa informatiei. 16 , motivnd ca nu s -a putut Curtea de Apel Bucuresti a respins apelul ca nefondat retine caracterul ilicit al faptei imputate prtului, stirea fiind prezentata p rin folosirea formulei interogative, iar veridicitatea informatiei nu putea fi verificata, pentru ca la acea data nu exista o lege care sa permita accesul la dosarele fostei Securitati. Recursul a fost 17 respins ca nefondat de instanta suprema care, facnd referire la jurisprundenta constanta a Comisiei si a Curtii Europene, n cauze precum Observer si Guardian vs. Marea Britanie si Schwabe vs. Austria, a p recizat ca ntr-o societate democratica oamenii politici trebuie sa accepte critica, chiar daca ea se bazeaza pe o comp aratie generala si aparent fortata ntre fapte. Totodata, s-a apreciat ca opinia publica a fost sensibilizata prin dezvaluirile si chiar recunoasterile unor membrii ai clasei politice viznd co nd uita lor anterioara n raporturile cu vechea Securitate. 3 . Analiznd jurisprudenta expusa, se constata o diversitate a practicii instantelor fata de tema abordata, importanta fiind aprecierea judecatorului asupra situatiei de fapt si probatoriului administrat n cauza, n raport de care se explica ratiunea instituirii dau nelor mo rale. De subliniat este faptul ca cei prejudiciati solicita sume imense, indicnd n anumite situatii destinatia filantropica a acestora. n raport de acest aspect, art. 92 , alin. 3 al Codului Penal din 1936 interzicea instantei sa ncuviinteze atribuirea despagubirilor n alt scop, ratiunea fiind aceea ca judecatorii sa nu fie influentati n formarea convingerii lor de 18 gestul filantropic pe care pagubitul declara ca ntelege sa-l faca . Cu toate ca legislatia nationala nu recunoaste precedentului judiciar calitatea de izvor de drept, doctrina juridica din Romnia afirma rolul important al acesteia pentru pronuntarea unor solutii unitare. n acest context se impune sa remarcam ca instantele nationale si ntemeiaza, de cele mai multe ori, considerentele hotarrii pe decizii ale Curtii Europene care constituie izvor de drept, facnd parte din legislatia interna odata cu ratificarea Conventiei.

16 Curtea 17 Curtea

de Apel Bucuresti, Sectia a III -a Civila, Decizia civila nr. 653 din 26 octombrie 2000. Suprema de Justitie, Sectia Civila, Decizia nr. 5665 din 14 decembrie 2001. 18 V. Dongoroz, Comentarii la art. 92 din C.Pen. adnotat, vol. I, Partea generala, 1937. 136