Universitatea C Alexandru U P R I NIoan $ Cuza Iasi Centrul de Studii Europene

P rte I PIAT A MUNCII. A$PECTE TEORETICE GENERALE C pito%u% I. Pi t &uncii - Pi t esenti % f ctori%or de productie ............................'

1.1. Ce este piata muncii?......................................................................................1 1.2. Cererea de munca si determinantii sai............................................................2 1. . !"erta de munca si determinantii sai ..............................................................# 1.$. Indicatori de caracterizare a pietei muncii......................................................1% C pito%u% II. $ % riu% ( Pret % f ctoru%ui &unc ............................................................')

PIETE REGIONALE ALE MUNCII

2.1. &ormarea salariului de ec'ili(ru.....................................................................1) 2.2. A(ateri ale marimii salariilor de la nivelul de ec'ili(ru.................................2* 2. . +i"erentieri ale salariilor datorate discriminarii .............................................21 2.$. +i"erentieri de salarii determinate de structura pietei "ortei de munca ..........22 2.%. ,e-ea salariului minim si consecintele ei asupra ocuparii "ortei de munca ...2$

C pito%u% III. $o& *u% .......................................................................................................!+ .1. Soma.ul si consecintele lui .............................................................................2# suport de curs .2. Caracteristici ale soma.ului ............................................................................2/ . . &ormele soma.ului ..........................................................................................20 .$. 1educerea soma.ului..................................................................................... *

P rte IIPIET E REGIONALE ALE MUNCII

Prof.univ.dr. Gheorghe C pito%u% I,. Piete%e region %e %e &uncii si deter&in LUTAC ntii %or ...................................-$.1. 1e-iunea su(ansam(lu al economiei nationale ......................................... $.2. Cererea de munca pe piata re-ionala a muncii ............................................. $ $. . !"erta de munca pe pietele re-ionale ale muncii ......................................... % $.$. 2i-ratia interre-ionala si pietele re-ionale ale muncii ................................ # $.%. 2i-ratia interre-ionala 3n 1om4nia..............................................................$1 C pito%u% ,. .isp rit ti region %e %e pietei &uncii ...................................................../# %.1. +isparitati ale pietelor re-ionale ale muncii 3n UE ......................................$/ --rupe I si de - re-iuni ...........................................%2 %.2. Conver-enta si di"erente 3ntre

!""#

0i1%iogr fie .......................................................................................................................22

1 2

PARTEA I

PIATA MUNCII. A$PECTE TEORETICE GENERALE

CAP. ' PIATA MUNCII ( PIATA E$ENTIALA A 3ACTORILOR .E PRO.UCTIE O1iective Studiind acest capitol5 6 7om sti ce este piata muncii si care sunt trasaturile sale speci"ice8 6 7om putea "ace demarcatia 3ntre piata a muncii nationala si piata a muncii locala9 3ntre piete primare si piete secundare ale muncii8 6 7om sti ce este cererea de munca si modul cum se traseaza cur(a ei8 6 7om 3ntele-e in"luenta modi"icarii salariilor si altor "actori cererea de produse9 pretul capitalului etc. asupra cererii de munca9 put4nd delimita e"ectul de scara si e"ectul de su(stitutie 8 6 7om cunoaste ce este o"erta de munca si care sunt resursele sale si vom 3ntele-e ce rep rezin ta o serie de varia(ile demoeconomice cum sunt populatia activa9 populatia ocupata si populatia activa neocupata :somerii; 8 6 7om 3ntele-e mai (ine rationamentul prin care "iecare individ decide 3n le-atura cu numarul de ore pe care le aloca muncii remunerate 8 6 7om cunoaste c4teva asp ecte ale relatiei dintre o"erta de munca si capitalul uman 8 6 7om vedea cum in"luenteaza mo(ilitatea populatiei o"erta de munca . 1.1. Ce este pi t &uncii +es"asurarea activitatii 3nseamna9 3n esenta9 un continuu proces de com(inare a trei "actori de productie elementari5 munca9 natura si capitalul. Com(inarea are loc la nivelul 3ntreprinderii9 su( coordonarea actorului esential al vietii economice 3ntrep rinzatorul al carui rol a "ost su(liniat 3n urma cu peste doua secole de economistul "rancez <ean =aptiste Sa>. ?entru a putea "i com(inati9 "actorii de productie tre(uie sa "ie mai 3nt3i ac'izitionati. ?rocurarea "actorilor de productie se realizeaza prin cumpararea lor de pe piete specializate 5 piata muncii9 piata capitalului si piata "actorilor naturali. Pi t &unciipoate "i de"inita ca 4 %oc de 5nt5%nire6 5n sp t iu si ti&p6 pe tot % si pe structur 6 cererii de &unc cu ofert de &unc 7 1 Ea se a"la 3ntr@o relatie de dependenta9 at3t cu celelalte piete ale "actorilor de productie9 c4t si cu piata (unurilor si serviciilor. Av4nd ca o(iect al tranzactiilor "actorul munca9 piata muncii9 prin structurarea si "unctionarea sa9 se detaseaza de celelalte prin trasaturi speci"ice 5 @ piata muncii este se-mentata si nu unica si atotcuprinzatoare la scara 3ntre-ii economii nationale. Structurarea sa pe doua sau mai multe su(ansam(le "ace ca mo(ilitatea "ortei de munca sa "ie "oarte ridicata 3n interiorul "iecarui sector9 dar mai redusa 3ntre ele9 datorita lipsei de omo-enitate a conditiilor de an-a.are si remunerare.
1

Ion I-nat9 Ion ?o'oata9 A'. ,utac9 Aa(riela ?ascariu9 =ucures ti9 2**29 p.2%%

Economie Politica 9 editia a II@a9 Editura Economica9

@ piata muncii este re-lementata. Bn economia contemporana piata muncii nu mai este per"ect concurentiala9 cum pro(a(il nici nu a "ost vreodata. Astazi 3nsa .ocul 3ntre cererea si o"erta de munca are loc 3ntr@un cadru institutional si .uridic (ine de"init9 raporturile 3ntre v4nzatori si cumparatori "iind re-lementate prin acte normative si acorduri 3nc'eiate 3ntre exponentii intereselor an-a.atilor9 an-a.atorilor si uneori si ale puterii pu(lice. @ Ca pe oricare alta piata9 aici se 3nt3lnesc o multime de cumparatori si v4nzatori. Cumparatorii sunt an-a.atorii9 iar v4nzatorii sunt lucratorii. Ei realizeaza 3n p erman enta tranzactii cu serviciile de munca9 "iind in"luentati de deciziile celorlalti participanti. C'iar daca unii dintre participanti nu sunt activi 3n "iecare moment9 adica nu se a"la 3n cautarea unor noi an-a.ati sau a unei noi slu.(e9 pe piata exista 3n permanenta mii de "irme si lucratori care tranzactioneaza. @ +aca o(iectul tranzactiilor 3l constituie servicii de munca de 3nalta cali"icare9 ce nu pot "i o"erite dec4t de persoane cu pre-atire superioara9 cum ar "i9 de exemplu9 in-ineri9 medici9 in"ormaticieni9 aria de cautare si 3nt3lnire a cererii cu o"erta se poate extinde la scara 3ntre-ii economii nationale. 7or(im 3n acest caz de o pi t &uncii n tion % . C4nd cautarea se poate limita pe plan local9 cum este 3n cazul unor instalatori9 mecanici auto sau cameriste de 'otel9 avem de a "ace cu o pi t &uncii %oc % . @ Se-mentarea pietei muncii 3i con"era o anumita dualitate. Ast"el9 unele piete ale muncii9 3n special cele 3n care v4nzatorii de munca9 adica lucratorii9 sunt reprezentati de sindicate9 opereaza 3n (aza unui set "ormal de re-uli care -uverneaza partial tranzactiile cumparatori @ v4nzatori. An-a.atorii sunt o(li-ati ca9 3n cazul unor pro"esii sindicalizate9 sa tina seama de lista mem(rilor eli-i(ili ai sindicatului respectiv. Alteori9 unele acorduri sindicate @ mana-ement prevad anumite re-uli privind ordinea 3n care sunt an-a.ati sau concediati mem(rii de sindicat9 procedurile de rezolvare a nemultumirilor an-a.atilor9 promovarea9 sarcinile sau ritmul de munca9 sistemul de stimulente9 care sa asi-ure un tratament .ust9 ec'ita(il9 al tuturor. Un ast"el de set "ormal de re-uli s i proceduri care constr3n- relatiile de an-a.are 3n interiorul "irmei con"era caracter de pi t intern % 2 &uncii . @ Adesea 3nsa tranzactiile cu servicii de munca se pot des"asura si 3n a"ara unor ast"el de re-uli scrise9 3ntr@un sector al pietei muncii 3n care slu.(ele pot "i sta(ile s i (ine platite sau9 dimpotriva9 insta(ile s i prost platite. Se considera ca insta(ilitatea locurilor de munca s i nivelul scazut al remunerarii lor sunt atri(ute ale pietei secund re &uncii. Bn contrast cu acestea9 pietele muncii caracterizate prin niveluri relativ ridicate de remunerare si sta(ilitate a locurilor de munca sunt piete pri& re %e &uncii. @ Coate se-mentele pietei muncii piata electronistilor9 piata constructorilo r9 zidarilor9 instalatorilor9 piata so"erilor de taxi9 a camiona-iilor etc. sunt interrelationate 5 participantii9 at4t lucratori c4t si an-a.atori9 pot oric4nd sa@si sc'im(e intentia9 sa "aca tranzactii pe oricare alta piata. '.!. Cerere de &unc si deter&in ntii s i Ca pe orice alta piata9 si pe piata muncii se 3nt4lnesc cererea si o"erta de munca. ?urtatorii cererii de munca an-a.atorii cu purtatorii o"ertei de munca lucratorii. Cerere de &unc reprezinta cantitatea de munca pe care an-a.atorii sunt dispusi sa o ac'izitioneze la di"erite niveluri ale salariului9 pentru a@si des"as ura activitatea 3n indi"erent care domeniu din cadrul economiei nationale9 exprim4ndu@se prin nu& ru% de %ocuri de &unc oferite de ei.
1onald A. E'ren(er-9 1o(ert S. Smit'9 Modern Labor Economics, Theory and Public Policy 9 Sixt' Edition9 Addison Desle>9 EeF GorH9 Amsterdam9 1))#9 p.2#

An-a.atorii cauta sa ac'izitioneze pe piata muncii cantitati suplimentare de munca 3n masura 3n care constata cresteri ale cererii pe piata (unurilor sau serviciilor care constituie o(iectul activitatii lor. +e aceea9 cerere de &unc este o cerere deriv t din cerere de pe pi t 1unuri%or si servicii%or. Ce "actori determina marimea cererii de munca ? Alt"el spus 5 care sunt determinantii ei ? &iind o cerere derivata din cererea de (unuri9 este evident ca evolutia acesteia din urma are un rol 'otar3tor5 3n caz extrem9 disparitia cererii pentru un anumit (un pe piata acestuia provoaca "ara 3ndoiala disparitia cererii 3nsesi pentru "orta de munca de cali"icarea respectiva. +e@a lun-ul timpului evolutia modului de consum a determinat disparitia multor pro"esii. 1.2.1. Curba cererii de munca Ca si 3n cazul oricarei alte mar"i9 pe piata muncii cererea este 3n dependenta inversa de pretul o(iectului tranzactionat salariul. ,a nivel microeconomic9 3n con"ormitate cu analiza mar-inalista9 "irma va ac'izitiona "actorii de productie 3n acele cantitati pentru care "iecare unitate aditionala de "actori aduce o contri(utie la cresterea productiei mai mare dec4t costul ei. Alt"el spus9 productivitatea mar-inala a "actorului9 3n expresie valo rica :?m7;I 9 sa "ie mai mare dec4t costul sau mar-inal :Cm;. 2aximum de pro"it unicul o(iectiv al "irmei care de"ineste ec'ili(rul ei 3n teoria neoclasica se o(tine c4nd 5 PmV= Cm :1; Salariul S 1 S 2 . Si Cur(a produsului :productivitatii; mar-inal al muncii 3n expresie valorica :?m7;

*,1,2 .. ,i JJJJ. ,n Cantitatea de munca 3igur '.' .eter&in re de c tre fir& pe pi t &uncii c ntit tii de &unc cerute

Cum costul "actorului munca nu este altceva dec4t salariul9 venitul posesorului sau9 o marime exo-ena "irmei an-a.atoare9 rezulta ca pentru a determina -ra"ic cererea de munca9 vom reprezenta mai 3nt4i cur(a productivitatii mar-inale a muncii :descrescato are a urmare a actiunii le-ii randamentelor descresc4nde; si9 3nscriind pe ordonata marimea salariului unitar9 vom constata ca "irma va ma.ora cererea de munca pe masura ce salariul se diminueaza. &iecarui nivel al salariului :S19 S29 ....9 Si9 ......9 Sn; 3i corespund cantitatile de munca :,19 ,29 ......9 ,i9 ......9 ,n; pentru care ?m7 sa e-aleze Cm9 adica salariul.

?rodusul mar-inal al "actorilor :sau productivitatea lor mar-inala; reprezinta sporul productiei datorat cresterii "actorului cu o unitate. +aca acest spor "izic al productiei este ponderat cu pretul se o(tine productivitatea mar-inala a "actorului 3n expresie valorica :?m7;.

Ca urmare9 ansam(lul punctelor de coordonate :,i9 Si; pentru care ?m7 K Cm 9 care nu este altceva dec4t cur(a productivitatii mar-in ale a muncii respective9 reprezinta cur1 cererii de &unc . 1.2.2. Influenta modificarii salariilor asupra cererii de munca Sa studiem 3n continuare ce e"ect va avea asupra numarului de lucratori pe care 3i an-a.eaza o "irma sau asupra cererii de munca modi"icarile survenite 3n "actorii care o in"luenteaza 5 marimea salariului9 cererea de produse9 cantitatea de capital ce poate "i ac'izitionata la preturile date si te'nolo-ia corespunzatoare. ?entru simpli"icarea rationamentului vom "olosi clauza L caeteris pari(us M :adica atunci c4nd studiem e"ectul sc'im(arii unui "actor9 pe toti ceilalti 3i consideram constanti;. Ce se 3nt3mpla c4nd salariile cresc ? Bn primul r4nd9 se ma.oreaza costurile output@ ului "irmei9 ceea ce va avea ca e"ect diminuarea o"ertei ei s i9 3n consecinta9 reducerea cantitatii de munca necesare realizarii acestui nivel mai scazut al productiei. Aceasta diminuare a nivelului de ocupare de pe piata muncii ca urmare a reducerii volumului productiei se numeste efect de sc r . Bn al doilea r4nd9 daca salariile cresc :toate celelalte lucruri ram4n4nd nesc'im(ate9 inclusiv pretul cap italului;9 cel putin 3n "aza initiala9 purtatorii cererii de munca :"irmele9 an-a.atorii; vor dori sa@s i diminueze costul prin adoptarea unei te'nolo-ii mai capital intensive :adica prin care se com(ina 3ntr@o p ropo rtie mai mare capitalul si 3ntr@o proportie mai mica munca;. Si consecinta acestei tendinte v a "i diminuarea ocuparii "ortei de munca. Acest al doilea e"ect al cresterii salariului9 const4nd 3n 3nlocuirea muncii de catre capital 3n procesul de productie poate "i denumit efect de su1stitut ie. Cererea de munca9 nivelul dorit al ocuparii "ortei de munca se a"la as adar 3ntr@o dependenta inversa "ata de marimea salariului. +eterminarea e"ectului modi"icarii salariului asupra cantitatii de munca cerute se poate evidentia prin deplasarea 3n sus sau 3n .os de@a lun-ul cur(ei cererii de munca. Bn sus c4nd marimea salariului creste9 iar 3n .os c4nd salariul scade. 1.2.3. Efectul schimbarii altor factori determinanti ai cererii de munca +aca9 dintr@un motiv sau altul9 de exemplu9 ca urmare a cresterii veniturilor9 se modi"ica cerere pentru un nu&it produs 3n sensul cresterii ei9 productia acestuia ar tre(ui sa creasca pentru a mari pe aceasta cale pro"itul. Aplic4nd din nou clauza caeteris pari(us :consider3nd ca te'nolo-ia si capitalul nu se modi"ica;9 rezulta ca sporirea output@ ului pentru care cererea a crescut se va putea realiza doar pe seama cresterii cererii de munca. Bntruc4t am presupus prin clauza caeteris pari(us ca toti ceilalti "actori ram4n nesc'im(ati :inclusiv preturile relative ale muncii si capitalului; aceasta crestere a cererii de munca nu poate "i un e"ect de su(stitutie9 ci tot un efect de sc r . +e aceasta data cresterea cererii de munca nu se va mai evidentia -ra"ic prin deplasarea pe cur(a initiala a cererii de munca9 ci prin deplasarea 3ntre-ii cur(e a cererii spre dreapta9 paralel cu ea 3nsasi9 din pozitia C1 3n C29 deoarece la aceleasi niveluri ale marimii salariului cantitatea ceruta de munca sporeste ca urmare a cresterii cererii pentru produsul la "a(ricarea caruia este necesara.

Salariul

Si C2 C1 * ,i Cantitatea de munca ceruta 3igur '.!. Inf%uent cresterii cererii pentru un produs supr cererii de &unc neces r f 1ric rii cestui
*

,i1

+in "i-ura 1.2. se o(serva ca la "iecare nivel al salariului 3nscris pe ordonata :Si;9 cantitatea de munca ceruta este mai mare :,i1 3n loc de ,i*;. +ar daca cererea pentru un anumit produs ram3ne nesc'im(ata la "el ca si te'nolo-ia9 conditiile de o"erta a muncii si se modi"ica de aceasta data ofert de c pit % 8 ?resupun4nd ca aceasta creste9 pret u% c pit %u%ui scade 3ntr@o anumita proportie "ata de nivelul sau anterior. Ce e"ect va avea aceasta scadere a pretului capitalului asupra cererii de munca ? ?e de o parte9 ie"tinirea capitalului duce la diminuarea costului productiei9 ceea ce va avea ca e"ect o tendinta de crestere a productiei9 care va atra-e dupa sine9 desi-ur9 cresterea cererii de munca la aceleasi niveluri ale salariului si9 implicit9 cresterea ocuparii. Avem de@a "ace 3n acest caz cu un efect de sc r pozitiv. Cu r(a cererii de munca se va deplasa paralel cu ea 3nsasi spre dreapta. Acesta nu este 3nsa sin-urul e"ect al scaderii pretului capitalului. Concomitent vom avea si un efect de su1stitutie ne-ativ9 deoarece "irmele producatoare9 an-a.atorii9 ca raspuns la ie"tinirea capitalului vor modi"ica te'nolo-ia9 orient4ndu@se spre una mai capital intensiva9 adica vor su(stitui munca9 devenita mai scumpa9 cu capital9 ast"el 3nc4t o cantitate mai mare de output va "i o(tinuta cu un volum mai mic de munca. Cererea de munca se va diminua. Cur(a cererii de munca se va deplasa spre st4n-a9 ceea ce 3nseamna cantitati de munca mai mici cerute la aceleasi niveluri ale salariului. Bn concluzie9 reducerea pretului capitalului -enereaza asupra cererii de munca doua e"ecte opuse 5 e"ectul de scara9 pozitiv9 care 3mpin-e cur(a cererii de munca spre dreapta9 si e"ectul de su(stitutie ne-ativ9 care tra-e cur(a cererii de munca spre st3n-a. ?ot rezulta 3n "inal doua situatii9 asa cum se prezinta 3n cele doua dia-rame din "i-ura 1. . C1 este cur(a initiala a cererii de munca9 3nainte de reducerea pretului capitalului9 iar C2 este cur(a "inala a cererii de munca9 dupa scaderea pretului capitalului. Eivelul ocuparii ar creste 3n cazul a;. si ar su"eri o contractie 3n cazul (;. +aca pretul capitalului r creste6 ca urmare9 de exemplu9 a diminuarii o"ertei acestui "actor de productie9 e"ectele asupra cererii de munca s@ar inversa 5 efectu% de sc r r fi neg tiv :cur(a cererii de munca s@ar deplasa spre st4n-a;9 deoarece scumpirea capitalului ar mari costul productiei9 ceea ce ar avea ca e"ect diminuarea productiei (unului respectiv si9 3n consecinta9 r educerea cererii de munca9 3n timp ce efectu% de su1stitutie r fi po9itiv :cur(a cererii de munca s@ar deplasa spre dreapta;9 deoarece9 capitalul devenind

mai scump9 "irmele producatoare vor opta de aceasta data pentru te'nolo-ii intensive 3n munca9 o(tin4nd o productie mai mica9 dar cu o cantitate mai mare de munca9 deoarece o parte din capital este su(stituita cu munca devenita relativ mai ie"tina.

Salariu Salariu

C2 C1 C

C2

2unc 2unca a;. C4nd e"ectul de scara (;. C4nd domina e"ectul de a domina su(stitutie 3igur '.-. Efecte%e sc derii pret u%ui c pit %u%ui supr cererii de &unc Cererea de munca si9 implicit9 nivelul ocuparii pot "i in"luentate si de alti "actori9 cu actiune indirecta. Ast"el9 toti "actorii care stimuleaza cererea -lo(ala pot in"luenta si cererea de munca. Cres terea investitiilor9 sporirea exporturilor9 implicarea -uvernului 3n economie prin demararea unor proiecte de lucrari pu(lice sau de restructurare a unor ramuri sau activitati din economia nationala pot determina modi"icari esentiale ale cererii de munca9 3n sensul cresterii ei dar si al scaderii. !ri de c4te ori actiunea acestor "actori va avea ca e"ect o restr4n-ere a cererii de munca9 cur(a acesteia se va deplasa paralel cu ea 3nsasi spre st4n-a. Cres terea cererii de munca indusa de actiunea acestor "actori este exprimata -ra"ic prin deplasarea cur(ei cererii de munca spre dreapta. '.-. Ofert de &unc si deter&in ntii s i A doua componenta esentiala a mecanismului "unctionarii pietei muncii este ofert de &unc . Aceasta reprezinta cantitatea de munca pe care populatia activa 9 disponi(ila de munca9 doreste sa o presteze la di"erite niveluri ale salariului9 exprim4ndu@se prin cerere de %ocuri de &unc . +imensiunea o"ertei de munca este determinata9 3n esenta9 de marimea populatiei care poate si doreste sa munceasca si de numarul de ore pe care "iecare individ le aloca din timpul sau pentru munca. 1.3.1. ferta de munca si resursele de munca Resurse%e de &unc reprezinta d e "apt izvo rul care determina "luxul o"ertei de munca. Ele constituie partea cea mai numeroasa si mai importanta din populatia to tala a unei tari9 constituindu@se din ansam( lul persoanelor care9 prin 3nsus irile lor (iolo-ice9 "izice si intelectuale9 pot participa 3n mod direct si permanent la o activitate social economica utila.
+aniela ,uminita Constantin s i cola(. 9 ASE9 =ucures ti9 2**29 p. 12 !esursele umane "n !om#nia. Mo bilitatea teritoriala. 9 Editura

+imensiunea resurselor de munca se a"la su( in"luenta a doua cate-orii de "actori 5 @ f ctori de&ogr fici 9 care se re"era la natalitate9 mortalitate9 speranta medie de viata9 "luxurile mi-ratorii etc. 8 - f ctori soci % econo&ici. +e exemplu9 limitele de v4rsta ale resurselor de munca :at4t cea in"erioara c4t si9 mai ales9 cea superioara; sunt in"luentate de nivelul de dezvoltare economica9 de le-islatia muncii din "iecare tara si 3n special de le-islatia privind pensionarea. Structura populatiei totale a unei tari din punctul de vedere al participarii sale la realizarea o"ertei de munca se prezinta ca 3n "i-ura 1.$.

&i-. 1.$. $tructur popu% tiei 5n funct ie de p rticip re s % for& re ofertei de &unc Bn determinarea resurse%or de &unc tot %e :12C; de care dispune o economie nationala se iau 3n considerare urmatoarele varia(ile 5 @ popu% t i 5n v:rst %eg % de &unc 9 reprezentata de persoanele cuprinse 3ntre limita in"erioara si cea superioara a v4rstei de an-a.are9 as a cum este sta(ilita 3n le-islatia muncii din "iecare tara9 de re-ula di"erentiat pe (ar(ati si "emei9 marime pe care o notam cu ?72 8 - popu% t i ctiv 5n f r v:rstei de &unc ;PA,MA< 9 3n care se includ tinerii care muncesc su( limita in"erioara a v4rstei de munca si persoanele care mai muncesc dupa v4rsta de pensionare 8

@ popu% t i 5n v:rst de &unc f% t 5n inc p cit te de &unc din c u9 unor 1o%i profesion %e6 ccidente de &unc etc. ;PIM< 1ezulta ca 5 RMT = PVM + PAVMA PIM $ ?ornind de la aceste varia(ile putem de"ini cel mai important "actor al o"ertei de munca9 po pu% ti ctiv 9 care9 din punct de vedere economic9 "urnizeaza "orta de munca disponi(ila pentru producerea de (unuri si servicii9 "iind constituita din persoanele 3n v4rsta de munca9 disponi(ile pentru munca9 adica apte de a lucra. ,a r4ndul sau9 populatia activa cuprinde doua componente 5 @ popu% t i ocup t 9 care9 statistic9 este "ormata din ansam(lul persoanelor 3n v4rsta le-ala de munca9 apte de munca si care9 3n perioada de re"erinta9 des"asoara o activitate economica sau sociala producatoare de (unuri sau servicii de cel putin o ora9 "iind remunerate su( "orma de salarii9 plata 3n natura sau alte (ene"icii. ?opulatia ocupata cuprinde salariatii civili9 patronii9 lucratorii pe cont propriu9 lucratorii "amiliali9 ucenicii si sta-iarii remunerati9 personalul militar. - popu% t i ctiv neocup t ;so&erii <. Con"orm de"initiei =iroului International al 2uncii :=I2; somerul este persoana apta de munca 3n v4rsta de 1% ani si peste9 care9 3n decursul perioadei de re"erinta9 3ndeplineste concomitent urmatoarele conditii 5 1. nu are un loc de munca din care sa o(tina un venit 8 2. este 3n cautarea unui loc de munca 8 . este disponi(il pentru o munca salariata sau nesalariata9 put3nd 3ncepe lucrul oric4nd 3n urmatoarele 1% zile. +i"erenta 3ntre populatia totala a unei tari si populatia activa se numeste popu% t ie in ctiv 9 3n care se 3nclud populatia casnica indi"erent de v4rsta9 elevii si studentii care nu exercita o activitate aducatoare de venit9 pensionarii care nu mai lucreaza pentru o(tinerea unui venit suplimentar9 alte persoane asistate. Con"orm in"ormatiior o"erite de Institutul Eational de Statistica 9 evolutia acestor marimi demoeconomice 3n perioada 1))/ 2** 9 3n 1om4nia9 a "ost 5 T 1e%u% nr. ' P rticip re popu% t iei % fort de &unc 5n Ro&:ni '))# ( !"":mii persoane; '))# '))) !""' !""?opulatia totala 22%%$ 22$/2 22$*0 21/$2 ?opulatia activa 11/%# 11%## 11$$/ ))1% ?opulatia ocup ata 11*%* 1*//# 1*#)/ )22 S omerii =I2 /*# /)* /%* #)2 Se constata ca9 3n perioada 1))/ 2** 9 pe "ondul unei diminuari constante a populatiei totale a 1om4niei9 cu 012 mii persoane9 populatia activa a scazut cu 10$1 mii persoane. Bn concluzie9 o"erta curenta de munca este reprezentata de populatia activa9 din care o parte ocupa locurile d e munca o"erite de an-a.atori9 trans"orm4ndu@se 3n populatie ocupata9 iar restul ram4ne neocupata9 ca someri. Acestia9 3mpreuna cu studentii si elevii apti si 3n v4rsta de munca dar care nu lucreaza9 populatia casnica 3n v4rsta de munca si apta de a lucra si cu militarii 3n termen9 constituie9 asa cum se vede din "i-ura 1.$.9 re9erve%e de &unc . Acestea pot accede oric4nd pe piata muncii9 sporind dimensiunea o"ertei de munca.

I(idem

1*

1.3.2. $umarul de ore lucrate . Eumarul de ore lucrate de un individ 3ntr@o companie nu este de o(icei la latitudinea an-a.atului9 ci este de"init prin pro-ramul de lucru9 iar la scara ramurii se sta(ileste prin acordurile 3nc'eiate pe (aza unor ne-ocieri complexe. Se lucreaza /9 $* sau c'iar mai multe ore pe saptam4na. Cimpul total de munca de@a lun-ul unei vieti este 3nsa rezultatul deciziei "iecarui individ. !ricine poate 'otar3 daca 3s i cauta un loc de munca sau mai multe concomitent9 daca se an-a.eaza 3ntr@o slu.(a "ull @ time sau part@time9 daca 3si 3ntrerupe timpul de munca pentru a@si continua pre-atirea pro"esionala sau pentru a@si lua o vacanta mai 3ndelun-ata etc. Aceste ale-eri au devenit mai posi(ile pe masura ce "lex i(ilitatea pro-ramelor de lucru a sporit9 iar "olosirea mi.loacelor in"ormatice s@a extins. Bn esenta9 ele vizeaza comportamentul individual 3n actul de ale-ere 3ntre timp de lucru si timp li(er9 pornind de la premiza ca timpul total de care dispune "iecare este dat. Acest comportament are ca rezultat o anumita con"i-uratie a cur(ei o"ertei individuale de munca. Asa cum 3n teoria microeconomica a consumatorului acesta ale- ea un L cos M optimal9 "ormat din cantitati de doua (unuri9 N si G9 3n conditiile restrictiei sale (u-etare9 tot asa o"ertantul de munca ale-e o com(inatie "ormata din timp li(er si din timp de munca. !rice ora de munca prestata 3n plus 3nseamna o ora de timp li(er sacri"icata. At4t timp c4t satis"actia sacri"icata este compen sata de placerea o(tinuta din consumul (unurilor si serviciilor ac'izitionate cu a.utorul salariului pentru "iecare ora suplimentara de munca9 adica de consumul salariului real9 individul va su(stitui timpul li(er cu timp de munca9 iar o"erta sa individuala de munca se va mari. Avem de@a "ace aici cu un efect de su1stitut ie pozitiv. ?e masura 3nsa ce creste salariul real pe ora de munca suplimentara9 costul de oportunitate al "iecarei ore de timp li(er sacri"icate devine tot mai mare. 7en itul mai mare 3i permite an-a.atului sa ac'izitioneze mai multe (unuri si servicii9 care 3i asi-ura un nivel de satis"actie su"icient de ridicat pentru a@l determina sa nu@si mai sporeasca insatis"actia data de reducerea timpului li(er 3n aceeas i proportie. Acesta este un efect de venit ne-ativ9 care actioneaza concomitent cu e"ectul de su(stitutie. +upa cum se o(serva 3n "i-ura 1.%.9 at4t timp c4t salariul orar nu depaseste nivelul S 9 e"ectul de su(stitutie este mai mare dec4t e"ectul de venit9 cresterea salariului -ener4nd o cres tere a o"ertei de munca. ! ma.orare a salariului peste nivelul S :su"icient de ridicat;9 p4na la S$ permite salariatului sa@si asi-ure un standard de viata dorit cu mai putine ore lucrate si mai mult timp li(er. E"ectul de venit domina e"ectul de su(stitutie9 o"erta individuala de munca reduc4ndu@se la nivelul O2.

11

&i-.1.%. Cur1 individu % cotit

ofertei de &unc

Iata cum teoria o"ertei de munca ne a.uta sa 3ntele-em tendintele pe termen lun- ale participarii la munca. C'iar daca timpul li(er si consumarea timpului 3n "orme neremunerate pot constitui "actori importanti ai (unastarii9 nivelul 3nalt al civilizatiei materiale si spirituale la care au a.uns unele state avansate nu a putut "i o(tinu t "ara o participare sustinuta a populatiei lor la munca. +e aceea este importanta scoaterea 3n evidenta a e"ectelor stimulante pentru munca pe care le pot avea salariile ridicate9 di"eritele tipuri de impozite sau o serie de politici de asi-urare a anumitor niveluri ale v enitu lui. 1.3.3. ferta de munca si capitalul uman. C pit %u% u& n desemneaza ansam(lul cunostintelor9 deprinderilor9 cali"icarilo r9 a(ilitatilor si aptitudinilor do(4ndite prin procesul de instruire si "ormare9 de la 3nvatam4ntul elementar la cel superior si apoi 3n productie9 pe care individul le "oloseste 3n cursul activitatii sale economice. Educatia elementara a populatiei de v4rsta scolara9 mai mica dec4t v4rsta le-ala de munca9 reprezinta o investitie "acuta de so cietate si de parinti9 de "amilie9 al carei rezultat se concretizeaza 3ntr@un stoc de capital uman elementar9 de (aza. Ea este optiun ea altora9 realiz4ndu@se 3n special pe (aza resurselor parintilor9 3ntr@un anumit mediu educational cultural. Eea"ect4nd populatia 3n v4rsta de munca9 su( aspect cantitativ9 do(4ndirea acestui capital uman nu in"luenteaza o"erta de muca. ?este v4rsta de munca9 "ormarea capitalului uman este o pro(lema de ale-ere individuala9 3ntre a patrunde pe piata muncii9 pentru a se 3ncadra 3n o"erta de munca9 pe se-mentul ei cu pre-atire pro"esionala in"erioara9 c'iar de munca necali"icata9 prost remunerata9 sau a continua studiile9 a a(solvi liceul9 apoi scoala postliceala9 cole-iul9 universitatea9 studii postuniversitare de 3nalta cali"icare9 3n speranta ca9 3n viitor9 va putea "i -asita o slu.(a mult mai (ine remunerata. !ptiunile le-ate de acest su(iect constituie o latura importanta a comportamentului pietei muncii. Ceoria 3ncearca sa raspunda la 3ntre(area de ce9 3n "ata aceluiasi mediu9 oamenii "ac ele-eri di"erite re"eritoare la deciziile privind investitia 3n capitalul uman9 cu consecinte asupra marimii si mai ales structurii o"ertei de munca. Aceste decizii sunt in"luentate de calitati care di"era de la om la om 5 usurinta si viteza cu care 3nvata9 aspiratiile si asteptarile din viitor9 accesul la resurse "inanciare. Cunostintele educationale

12

si averea parintilor .oaca un rol important 3n dezvoltarea aptitudinilor co-nitive de (aza ale copilului si 3n "ormarea atitudinilor lui "ata de 3nvatare si munca. +e aceea se poate a"irma ca di"erentele de comportament 3n deciziile privind investitia 3n capital uman pe care le iau lucratorii adolescenti s i adultii sunt in"luentate de deciziile9 valorile si resursele altora 3n timpul copilariei "iecaruia. Asemeni oricarei alte investitii9 o investitie 3n capitalul uman presupune costuri e"ectuate 3n prezent 3n speranta ca vor "i compensate de (ene"iciile suplimentare su( "orma de salarii mai mari9 ce vor "i o(tinute 3n viitor. Aceste costuri pentru suplimentarea capitalului uman pot "i -rupate pe trei mari cate-orii 5 1. c'eltuieli directe9 const4nd 3n costurile participarii la cursuri9 la lectii si c'eltuielile cu ac'izitionarea cartilor sau altor materiale 8 2. veniturile pierdute9 nec4sti-ate9 deoarece pe perioada acestei investitii 3n capital uman individul nu lucreaza sau9 3n cel mai (un caz9 nu lucreaza 3n re-im de "ull time 8 . pierderi psi'ice9 deoarece 3nvatarea este adesea di"icila9 o(ositoare si stresanta. =ene"iciile viitoare asteptate pentru a compensa aceste costuri se re"era 3n primul r4nd la un nivel mai 3nalt al venitului ce va putea "i o(tinut9 apoi la o crestere a satis"actiei slu.(ei care va "i ocupata9 la o mai mare apreciere a celor din .ur. ?resupun4nd ca at4t costurile c4t s i (ene"iciile pot "i exprimate 3n "orma (aneasca9 decizia de a "ace investitia 3n capital uman va "i luata doar daca valoarea prezenta :7p; a "luxului de (ene"icii viitoare :=i; este mai mare dec4t costurile an-a.ate 3n prezent :C;. +upa cum este cunoscut9 valoarea prezenta a unui "lux de venituri viitoare se determina prin relatia 5
V K
p

1P d Q

:1P d Q ; 2

P ... P

:1 P d Q ; n

unde =i : i K 19 29 ....... n; sunt (ene"iciile asteptate a "i o(tinute 3n "iecare an i al vietii active viitoare 8 d R K o rata de actualizare9 de re-ula e-ala cu o rata asteptata9 anticipata a do(4nzii. Investitia 3n capital uman nu are 3nsa numai in"luente directe asupra o"ertei de munca. Studiile empirice e"ectuate 3n Statele Unite pun 3n evidenta "aptul ca exista o str4nsa corelatie statistica 3ntre educatie s i starea de sanatate. % ,a acelasi nivel de venit9 oamenii cu mai multi ani de scoala9 mai educati au rate de mortalitate mai mici9 mai putine simptoame de (oala :tensiune arteriala mai scazuta9 un nivel mai scazut al colesterolului etc.;9 o -ri.a mai mare pentru propria sanatate9 o mai mare preocupare pentru medicina preventiva. Bn -eneral9 persoanele care investesc 3n capital uman au un comportament pe termen lun- mai adecvat. +e aceea9 la 3ntre(area "inala L merita sa "ie realizata o investitie 3n capital uman ? M9 o persoana va raspunde 3n "unctie de relatia 3ntre costul prezent al investitiei si valoarea prezenta a c4sti-urilor viitoare -enerate de 3m(unatatirea capitalului uman. 2erita daca valoarea prezenta a "luxului de c4sti-uri viitoare este mai mare dec4t costul investitiei. 1ealitatea con"irma o relatie pozitiva 3ntre nivelul c4sti-urilor o(tinute din munca si -radul de pre-atire pro"esionala. +aca raspunsul este a"irmativ9 o"erta prezenta de munca se reduce9 dar cea viitoare se va mari9 at4t 3n termeni cantitativi c4t si9 mai ales9 3n expresie calitativa. Care este raspunsul societatii la aceeas i 3ntre(are ? Bn era competitiei -lo(ale nici o tara nu@si mai poate concepe destinul "ara cunoastere si educatie la cel mai 3nalt nivel permis de resursele de care dispune. Se -lo(alizeaza pietele produselor s i serviciilor dar si pietele muncii. Concurenta 3ntre lucratori depaseste -ranitele nationale. Eoile produse si sisteme de productie 3ntemeiate pe te'nolo-ia in"ormatiei pretind an-a.ati de 3nalta
%

1onald A. E'ren(er-9 1o(ert S. Smit'9

op. cit .9 p. 2)$

competenta9 cu cunostinte temeinice9 dar si cu mare capacitate de adaptare si potential de a 3nvata e"icient. +upa unele estimari9 (o-atia totala a SUA era 3n 1))* de circa $21.*** S US pe persoana9 din care 2$0.*** S T persoana9 adica %)U9 era su( "orma capitalului uman. Capitalul uman pe persoana era de 1%%.*** S US 3n Canada9 1%.*** S US 3n Aermania si $%0.*** S US 3n <aponia. Investitiile 3n capital uman sunt o componenta "oarte importanta a (o-atiei. Se estimeaza ca #$U din (o-atia mondiala pe persoana reprezinta capital uman.# Bn esenta9 pentru societate9 investitia 3n capital uman este pro"ita(ila atunci c4nd sporul de productivitate a muncii9 3n expresie valorica9 depaseste costul suportat care9 si 3n acest caz9 include costurile directe an-a.ate de societate 3mpreuna cu pierderea de produs national a"erenta celor implicati 3n acest proces. SUA de exemplu9 aloca pentru educatia elementara si secundara resurse la un nivel mai ridicat dar destul de apropiat de cel al altor tari dezvoltate. Sumele alocate pe student sunt 3nsa cele mai mari9 iar 3n ceea ce priveste ponderea persoanelor de v4rsta cuprinsa 3ntre 2% si $$ ani9 care si@au completat studiile universitare9 nivelul este de doua ori mai mare dec4t 3n oricare alta tara europeana dezvoltata :vezi ta(elul 1.%.; Ca(elul 1.%. Co&p r tii intern tion %e %e sco% ri9 rii 5n '))' T r Che%tuie%i pu1%ice pe copi% din c% se%e ' ( '! ;5n ?< Canada %*0 1%9 0#9* 1/9% &ranta 2#2/ 1%9/ #%9) 119# Aermania 2/%* 1/9/ 0)9 119% <aponia 211% 2192 )*9# 229) 2area =ritanie 2$)2 1)9/ /)92 119/ S.U.A. )1/ 10 0#91 2 9/ Sursa 5 1onald A. E'rem(er-9 1o(ert S. Smit'9 op. cit., p. 1# Copii c re revin % un profesor 5n sco%i%e e%e&ent re = din perso ne%e 5n v:rst de !2-// ni c re s i- u ter&in t > $co % secund r Univ ersit te

Cu circa 0 procente din produsul sau intern (rut alocat acoperirii costurilor directe ale educatiei "ormale :elementare9 secundare si cole-iu; la care se adau-a $@% procente din ?I= reprezent4nd c4s ti-urile pierdute a"erente persoanelor 3n v4rsta de munca a"late 3n procesul de s colarizare :3n special studentii;9 SUA aloca o parte su(stantiala din resursele sale disponi(ile investitiilor 3n capital uman. 1.3.%. ferta de munca si mobilitatea populatiei !amenii 3si pot sc'im(a domiciliul pentru multe motive 5 "amiliale9 de sanatate9 politice9 de plecare la studii sau9 cel mai adesea9 din motive economice. 2otiv ele economice se re"era 3ndeose(i la posi(ilitatea de a munci pentru a o(tine un c4sti- superior celui din locul de ori-ine sau de a -asi o ocupatie mai potrivita pentru pre-atirea9 3nclinatiile si dorintele individului. +e aceea9 3n cadrul mo(ilitatii populatiei un loc important 3l ocupa &o1i%it te fortei de &unc . Aceasta este o &o1i%it te geogr fic 9 cunoscuta su( numele de mi-ratie a "ortei de munca.

1onald A. E'ren(er-9 1o(ert S. Smit'9

op. cit .9 p. 20/.

1$

?e piata muncii ne 3nt3lnim 3nsa si cu &o 1i%it te ocup t ion % a "ortei de munca9 atunci c4nd lucratorii 3si sc'im(a locul de munca9 ocupatia sau c'iar pro"esia. Ea se poate prezenta ca mo(ilitate 3ntre "irme sau mo(ilitate 3ntre ramuri9 "ara sc'im(area domiciliului. +aca piata muncii ar "i per"ect concurentiala9 mo(ilitatea ocupationala ar "i si ea deplina9 ceea ce ar avea ca e"ect deplasari permanente ale "actorului munca 3n "unctie de nivelul mai convena(il al salariului sau de conditiile mai (une de munca. Aceasta ar presupune transparenta per"ecta a pietei9 omo-enitatea per"ecta a an-a.atilor. Bn realitate 3nsa piata muncii nu este per"ect concurentiala. Ea este se-mentata dupa criterii ocupationale9 pro"esionale9 ast"el 3nc4t se poate a"irma ca lucratorii apartin unor g rupuri neconcurente6 adica unor cate-orii distincte de persoane care nu concureaza unele cu altele pentru locurile de munca unde se cer calitati si 3nclinatii speciale. / Bn aceste conditii9 mo(ilitatea ocupationala presupune trecerea dintr@o ast"el de cate-orie 3n alta9 ceea ce s@ar putea realiza doar pe (aza unor costuri le-ate de recali"icare. Ea se realizeaza9 pentru un lucrator rational9 doar atunci c4nd avanta.ul o(tinut dintr@o ast"el de sc'im(are acopera costurile mo(ilitatii9 inclusiv pe cele ale in"ormarii. !portunitatea acestei decizii poate "i analizata ca 3n cazul investitiei 3n capital uman. E"ectul acestui tip de mo(ilitate asupra o"ertei de munca ar "i ma.orarea acesteia 3n sectorul unde are loc a"luxul de "orta de munca si diminuarea ei 3n sectorul din care pleaca. Mo1i%it te geogr fic s u teritori % fort ei de &unc nu&it s i &igr t ie repre9int un proces sp ti % de d pt re fort ei de &unc % cerere siste&u%ui productiv6 re %i9 t fie su1 for& schi&1 rii do&ici%iu%ui6 propierii cestui de %ocu% de &unc ;&igr t ie definitiv <6 fie prin p str re do&ici%iu%ui si dep% s re % %ocu% de &unc ;&igr tie pendu% torie s u n vetis&<. @ Ea 3m(raca mai multe "orme5 6 3n "unctie de mediul din care "ac parte localitatile 3ntre care se produce acest proces exista mi-ratie rural@ur(an9 ur(an@rural9 rural@rural sau ur(an@ur(an. 6 Bn "unctie de durata9 exista mi- ratie de"initiva9 cu sc'im(area totala sau partiala a domiciliului9 si mi-ratia temporara9 ne3n sotita de sc'im(area domiciliului sta(il al mi-rantului. 6 ,a r4ndul ei9 mi-ratia temporara9 3n "unctie de durata s i scopul deplasarii9 poate 3m(raca urmatoarele "orme5 @ mi-ratie zilnica9 denumita s i navetism9 care este o miscare pendulatorie a populatiei9 o deplasare a populatiei dintr@o localitate 3n alta9 de la domiciliu la sediul locului de munca8 @ mi-ratie sezoniera9 3nt4lnita 3ndeose(i 3n a-ricultura 8 @ mi-ratie de FeeH@end sau mi-ratie turistica. +aca mi-ratia temporara acopera o durata mai 3ndelun-ata si necesita apro(area or-anelor administrative locale de destinatie9 devine &isc re &igr torie f%ot nt . 6 Bn "unctie de teritoriul pe care se des"asoara acest "enomen 9 mi-ratia po ate "i 5 @ interna9 c4nd "luxurile mi-rationiste se des"asoara 3n interiorul -ranitelor9 3ntre re-iuni apartin4nd aceleiasi tari9 put4nduPse pre>enta9 la r4ndul sai9 ca mi-ratie interre-ionala9 inter.udetean3 sau intrare-ionala9 respectiv intra.udeteana8 @ internationala9 c4nd are loc 3ntre tari.
?'ilip OardFicH9 <o'n ,an-mead9 =a'adur V'an9 ?olirom9 Iasi9 2**29 p. #) Introducere "n economia politica moderna 9 Editura

+aniela ,uminita Constantin s i cola(.9 op. cit .9 p.1#

1%

2i-ratia "ortei de munca se prezinta su( "orma unor "luxuri de persoane care9 atunci c4nd parasesc un anumit spatiu se numesc e&igr re 9 iar atunci c4nd sosesc la o anumita destinatie se numesc i&igr re. Acelas i teritoriu poate "i concomitent zona de emi-rare si zona de imi-rare. !"erta de munca totala a zonei va creste :daca numarul imi-rantilor este mai mare dec4t cel al emi-rantilor;9 se va diminua :3n situatia inversa; sau va ram4ne nesc'im(ata cantitativ :c4nd cele doua "luxuri sunt e-ale;. E"ectele mi-ratiei sunt 3nsa mult mai complexe dec4t simpla sc'im(are cantitativa a o"ertei de munca. 2i-ratia a"ecteaza nu numai numarul9 ci si structura populatiei9 pe v4rste9 sexe9 pro"esii9 nivel de pre-atire9 evolutia unor "enomene demo-ra"ice si c'iar a modelelor comportamentale de pe piata muncii. ?rin mi-ratia interna a "ortei de munca se realizeaza o relativa ec'ili(rare a dimensiunilor "ortei de munca :numar9 structura de ocupare si distri(uire teritoriala; cu marimea sistemului productiv9 a cererii de munca9 pe structura sa pro"esionala si teritoriala. Cu c4t mo(ilitatea "ortei de munca este mai mare9 cu at4t sporeste s i capacitatea de a(sor(tie a persoanelor disponi(ilizate 3n procesele de restructurare si modernizare a sistemului productiv. ?ermit3nd valori"icarea oportunitatilor de ocupare dintr@o zona de catre o"erta de munca disponi(ila 3n alta zona9 mi-ratia "ortei de munca "avorizeaza o "olosire mai e"icienta a "actorului munca la scara economiei nationale9 aduc4ndu@si o contri(utie reala la cresterea venitului national la un nivel mai apropiat de cel potential. ! analiza speciala o merita consecintele mi-ratiei internationale. Ele sunt deose(it de complexe si contradictorii. ?e de o parte9 pentru o tara cu un nivel scazut de dezvoltare economica9 emi-rarea de re-ula depaseste imi-rarea9 rezult4nd ast"el un sold mi-rator ne-ativ care9 pe termen lun-9 a"ecteaza potentialul demo-ra"ic national. ?ericolul se accentueaza atunci c4nd creste ponderea emi-ratiei de"initive. Cercetarea structurii emi-rantilor9 pe v4rste9 pe pro"esii si nivel de pre-atire9 scoate 3n evidenta "aptul ca o pondere importanta o detine se-mentul cel mai dinamic9 mai "lexi(il9 mai usor adapta(il9 mai productiv al "ortei de munca 5 persoane 3n v4rsta de 2% $% ani9 cu pre-atire superioara9 apti sa 3n"runte necunoscutul si sa@si desc'ida noi orizonturi. Acestea reprezinta o pierdere adesea irecupera(ila din potentialul productiv al economiei nationale9 din capitalul sau uman. ?e de alta parte9 mai ales atunci c4nd economia se a"la 3ntr@o situatie de su(ocupare provocata 3n mare masura de restructurari masive ale aparatului productiv9 c4nd -radul de ocupare se reduce pe seama cresterii soma.ului9 c4nd sistemul de asistenta sociala se a"la 3n criza9 emi-ratia internationala poate constitui o supapa (ine"acatoare de reducere a presiunii si dezec'ili(rului pe piata muncii. 7eniturile repatriate de emi-ranti pot constitui o sursa importanta de re"acere a ec'ili(rului (alantei de plati si9 3n acelas i timp9 un "actor de stimulare a cererii -lo(ale pentru impulsionarea activitatii economice. Bn plus9 c4nd emi-ratia externa este temporara9 re3ntoarcerea9 dupa o anumita perioada de timp9 a celor plecati la munca 3n strainatate 3nseamna aport important de un nou comportament 3n munca9 de disciplina9 de noi deprinderi9 a(ilitati9 cali"icari9 cunos tinte 3n utilizarea unor te'nolo-ii de 3nalt nivel te'nic9 adica de capital uman9 care poate contri(ui apoi la dezvoltarea activitatilor economice nationale. Coate aceste avanta.e si dezavanta.e ale mi-ratiei "ortei de munca9 indi"erent de "ormele ei9 pot "i cuanti"icate la nivel macroeconomic9 dar si la nivelul individului9 al celui care ia 3n "inal decizia de a emi-ra sau nu. 2i-ratia presupune 3nsa si un cost9 at4t pentru individ c4t si pentru societate. ?entru individ costul este at4t monetar9 "izic9 c4t si psi'ic. Bn costul individual se includ c'eltuielile directe le-ate de deplasare9 de in"ormare 3n le-atura cu oportunitatile existente 3n zona tinta9 de instalare9 c4t si consumul psi'ic dat de e"ortul de adaptare9 de stresul 3n"runtarii necunoscutului9 de sentimentul 3nstrainarii9 al 3ndepartarii de "amilie9 de prieteni

1#

etc. +ecizia de a emi-ra este luata doar atunci c4nd9 3n (aza aprecierilor sale su(iective9 individul a.un-e la concluzia ca (ene"iciile emi-rarii9 actualizate9 depasesc 3ntr@o anumita proportie costurile ei. './. Indic tori de c r cteri9 re piet ei &uncii +in con"runtarea cererii si o"ertei de "orta de munca9 pe total si 3n structura9 rezulta un anumit nivel de ocupare a "ortei de munca si de soma.9 la nivel -lo(al si pe componente. Indicatorii "olositi pentru a caracteriza potentialul unei piete a muncii sunt exprimati 3n marime a(soluta s3 3n marime relativa9 care permite e"ectuarea unor comparatii 3ntre di"erite piete9 de acelasi nivel sau de niveluri di"erite :de exemplu9 3ntre o piata re-ionala a muncii si piata nationala a muncii careia 3i apartine;. Indicatorii exprimati 3n marime a(soluta au "ost prezentati 3n para-ra"ul L Ofert de &unc si resurse%e de &unc M 5 populatia activa9 populatia ocupata si somerii :populatia activa neocupata;. Bn marime relativa ei se exprima ca rate 5 @ r t de ctivit te ;s u de p rticip re % fort de &unc < reprezinta raportul procentual dintre populatia activa si populatia totala 3n v4rsta de 1% ani si peste. Ea exprima de "apt rata de participare a populatiei cu aceasta v4rsta la "ormarea "ortei de munca. - r t de o cup re reprezinta raportul procentual dintre populatia ocupata si populatia totala 3n v4rsta de 1% ani si peste. Cum populatia activa este constituita din populatia ocupata si someri9 este evident ca rata de activitate este mai mare dec4t rata de ocupare :se raporteaza la aceeasi marime populatia totala 3n v4rsta de 1% ani si peste 3n primul caz populatia activa9 iar 3n al doilea caz populatia ocupata9 mai mica dec4t populatia activa;. @ r t so& *u%ui 0IM reprezinta raportul procentual 3ntre numarul somerilor =I2 si populatia activa. Este de su(liniat ca9 daca rata de activitate s i rata de ocupare se determina raport4nd populatia activa9 respectiv9 populatia ocupata la populatia totala 3n v4rsta de 1% ani s i peste9 rata soma.ului are la numitor o alta marime :populatia activa;. +e aceea nu se poate determina rata soma.ului scaz4nd din rata de activitatet rata ocuparii asa cum am "i tentati sa o "acem. Este us or de constatat ca 3ntre rata soma.ului si celelalte doua rate :rata de activitate si rata ocuparii; exista o str4nsa interdependenta. C4nd creste rata ocuparii rata soma.ului scade :nu cu acelasi procent;. C4nd creste rata de activitate9 rata soma.ului are tendinta sa scada daca nu cumva sporul de populatie activa a.un-e 3ntr@o proportie mai mare 3n r4ndul somerilor dec4t 3n cel al populatiei ocupate. @ r t so& *u%ui 9 asa cum se calculeaza de catre Institutul Eational de Statistica din tara noastra9 reprezinta raportul procentual dintre numarul somerilor 3nre-istrati la a-entiile pentru ocuparea "ortei de munca si po pu% ti ctiv civi% :someri plus popu% tie ocup t civi% ;. Po pu% ti o cup t civi% 9 con"orm metodolo-iei (alantei "ortei de munca9 include toate persoanele care9 3n anul de re"erinta9 au d es"asurat o activitate economico@sociala aducatoare de venit9 cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor asimilate acestora :personalul 2apE9 2AI9 S1I9 militari 3n termen;9 a salariatilor or-anizatiilor politice si o(stesti si a detinutilor. Bn (aza prevederilor ,e-ii nr. /#T2**2 privind sistemul asi-urarilor pentru soma. si stimularea ocuparii "ortei de munca9 so&erii 5nregistr t i sunt persoanele care 3ndeplinesc 3n mod cumulativ conditiile 5 a;. Sunt 3n cautarea unui loc de munca de la v4rsta de minimul 1# ani si p4na la 3ndeplinirea conditiilor de pensionare 8 (;. Starea de sanatate si capacitatile "izice si psi'ice le "ac apte pentru prestarea unei munci 8

1/

c;. Eu au loc de munca9 nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit le-ii venituri mai mici dec4t indemnizatia de soma. ce li s@ar cuveni potrivit le-ii 8 d;. Sunt disponi(ile sa 3nceapa lucrul 3n perioada imediat urmatoare daca s@ar -asi locuri de munca 8 e;. Sunt 3nre-istrate la A-entia Eationala pentru !cuparea &ortei de 2unca sau la alt "urnizor de servicii de ocupare9 care "unctioneaza 3n conditiile prevazute de le-e. ?entru o analiza a pietei muncii nu ne putem limita doar la acesti indicatori. ?rezinta un deose(it interes indicatorii de structura :structura pe v4rste9 pe nivel de pre-atire9 pe pro"esii9 pe activitati ale economiei nationale etc.; 9 indicatorii de persistenta a unor "enomene cum este soma.ul etc. Re9u& t 1. ?iata muncii este locul de 3nt4lnire9 3n spatiu si timp9 pe total si pe structura9 a cererii de munca cu o"erta de munca9 av4nd trasaturi speci"ice care o delimiteaza de alte piete ale "actorilor de productie. 2. ?iata muncii poate "i nationala9 c4nd aria de cautare si 3nt4lnire a cererii cu o"erta se extinde la sacra nationala9 sau locala9 c4nd cautarea se poate limita pe plan local. . ?ietele primare ale muncii sunt cele caracterizate prin sta(ilitate si niveluri ridicate ale salariilor9 3n timp ce pietele secundare ale muncii sunt cele caracterizate prin insta(ilitate si niveluri reduse ale salariilor. $. Cererea de munca reprezinta cantitatea de munca pe care an-a.atorii sunt dispusi sa o ac'izitioneze la di"erite niveluri ale salariului9 exprim4ndu@se prin numarul de locuri de munca o"erite de ei. Este o cerere derivata din cererea de pe piata (unurilor si serviciilor. %. Cur(a cererii de munca exprima relatia -ra"ica dintre cererea de munca si salariu pretul ei con"und4ndu@se 3nsa cu cur(a productivitatii mar-inale a muncii 3n expresie valorica. #. Cresterea salariilor determina reducerea cererii de munca prin doua e"ecte 5 e"ectul de scara determinat de diminuarea o"ertei de produse a "irmei ca urmare a cresterii costurilor ei si e"ectul de su(stitutie9 const4nd 3n 3nlocuirea muncii9 devenite mai scumpe9 de catre capital. E"ectele modi"icarii salariilor asupra cererii de munca se evidentiaza -ra"ic prin deplasari pe cur(a cererii de munca 5 3n .os9 spre dreapta9 c4nd cererea de munca sporeste9 si 3n sus9 spre st4n-a9 atunci c4nd cererea de munca scade. /. e"ectul modi"icarii cererii pentru un anumit produs pe care 3l "a(rica "irma consta 3ntr@o modi"icare de acelas i sens a cererii de munca deoarece aceasta din urma este o cerere derivata din cea dint4i. +e aceasta data 3nsa9 -ra"ic9 e"ectul de scara al modi"icarii va "i evidentiat prin deplasarea 3ntre-ii cur(e a cererii spre dreapta9 c4nd creste9 sau spre st4n-a9 c4nd scade. 0. E"ectul scaderii pretului capitalului ca urmare a cresterii o"ertei lui se va descompune si el 3ntr@un e"ect de scara pozitiv :determinat de cresterea productiei "irmei ca urmare a reducerii costurilor ei; si un e"ect de su(stitutie ne-ativ :determinat de 3nlocuirea "actorului munca de catre "actorul capital devenit mai ie"tin;. E"ectul cresterii pretului capitalului este invers. ). !"erta de munca reprezinta cantitatea de munca pe care populatia activa9 disponi(ila de munca9 doreste sa o presteze la di"erite niveluri ale salariului9 exprim4ndu@se prin cererea de locuri de munca. 1*. !"erta curenta de munca este reprezentata de populatia activa9 din care o parte ocupa locurile de munca o"erite de an-a.ator9 trans"orm4ndu@se 3n populatie ocupata9 iar restul ram4ne neocupata9 ca someri.

10

11. Eumarul de ore lucrate de "iecare individ de@a lun-ul vietii sale depinde de marimea salariului si este rezultatul ale-erii sale individuale su( "orma a doua e"ecte 5 e"ectul de su(stitutie pozitiv :3nlocu irea timpului li(er cu timp de lucru remunerat; si e"ectul de venit ne-ativ :diminuarea timpului de lucru s i cresterea timpului li(er la un nivel su"icient de ridicat al salariului;. 12. Capitalul uman desemneaza ansam(lul cunostintelor9 deprinderilor9 cali"icarilor9 a(ilitatilor si aptitudinilor do(4ndite prin procesul de instruire si "ormare9 de la 3nvatam4ntul elementar la cel superior si apoi 3n productie9 pe care individul le "oloseste 3n cursul activitatii sale economice. Investitia 3n capitalul uman are ca e"ect reducerea o"ertei prezente de munca si cresterea o"ertei viitoare de munca9 at4t 3n termeni cantitativi c4t si9 mai ales9 3n expresie calitativa. 1 . !"erta de munca este in"luentata si de mo(ilitatea "ortei de munca9 ocupation ala si -eo-ra"ica sau terito riala9 ultima "iind numita si mi-ratia "orti de munca. 2i-ratia "orte de munca reprezinta un proces spatial de adaptare a "ortei de munca la cererea sistemului productiv9 realizat "ie su( "orma sc'im(arii domiciliului9 a apropierii acestuia de locul de munca :mi-ratie de"initiva;9 "ie prin pastrarea domiciliului si deplasarea la locul de munca :mi-ratie pendulatorie sau navetism;. &luxurile mi-ratorii se numesc emi-rare atunci c4nd parasesc un anumit teritoriu sau imi-rare c4nd sosesc la o anumita destinatie. Acelasi teritoriu poate "i concomitent zona de emi-rare si zona de imi-rare. Concepte 5

1)

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

piat a muncii piat a muncii nat ionala piat a muncii locala piata primara a muncii piata secundara a muncii cererea de munca cerere derivata e"ect de scara e"ect de su(stitutie o"erta de munca resursele de munca populat ia 3n v4rsta le-ala de munca populat ia activa 3n a"ara v4rstei de munca populat ia 3n v4rsta de munca 3n incapacitate de munca populat ia activa populat ia ocupata populat ia activa neocupata :somerii;

6 populat ia inactiva 6 rezervele de munca 6 e"ect de su(stitut ie 3n determinarea numarului orelor de munca 6 e"ect de venit 3n determinarea numarului orelor de munca 6 capitalul uman 6 mo(ilitatea "ort ei de munca 6 mo(ilitatea ocupat ionala a "ortei de munca 6 mo(ilitatea -eo-ra"ica9 teritoriala a "ort ei de munca :mi-rat ia "ort ei de munca; 6 mi-ratie de"initiva a "ortei de munca 6 mi-ratie temporara 6 miscare mi-ratorie "lotanta 6 emi-rare 6 imi-rare

2*

C pito%u% II $ALARIUL ( PRET AL 3ACTORULUI MUNCA O1iective +upa studierea acestui capitol 5 6 vom 3ntele-e mecanismul "ormarii salariului de ec'ili(ru si "actorii care 3l in"luenteaza 8 6 vom cunoaste motive ale a(aterii marimii salariului de la nivelul salariului de ec'ili(ru 8 6 vom 3ntele-e mecanismul di"erentierii salariului prin discriminare 8 6 vom 3ntele-e mecanismul di"erentierii salariului 3ntr@o piata cu concurenta imper"ecta de tim monopson sau monopol 8 6 vom vedea e"ectele le-ii salariului minima supra pietei muncii 8 6 vom 3ntele-e 3n "inal ca orice interventie 3n mecanismul intern al "unctionarii pietei muncii9 pu(lica sau privata9 poate avea e"ecte pozitive pe termen scurt asupra unor cate-orii mai mult sau mai putin restr4nse de salariati9 dar cu pretul dezec'ili(rarii pietei muncii de ansam(lu si 3nrautatirii situatiei altor lucratori. +upa cum s@a vazut 3n su(capitolele anterioare9 salariul este elementul luat 3n considerare si de purtatorul cererii de munca an-a.atorul atunci c4nd 3si dimensioneaza cantitatea necesara din acest "actor si de purtatorul o"ertei de munca lucratorul atunci c4nd decide c4te ore din timpul sau total le aloca pentru munca remunerata. !.'. 3or& re s % riu%ui de echi%i1ru Salariul este remunerarea "actorului munca9 asa cum pro"itul este remunerarea "actorului capital iar renta remunerarea "actorului natura. ?e piata muncii salariul este pretul "actorului munca. Bn modelul neoclasic standard ela(orat 3n ipoteza concurentei per"ecte9 an-a.atorul urmareste ec'ili(rarea produsului mar-inal al muncii cu costul mar-inal salarial. ?e partea cealalta9 a o"ertei de munca9 lucratorul 3si mareste timpul alocat muncii pe masura ce creste nivelul remunerarii serviciilor sale. Asa cum se o(serva 3n "i-ura 2.1. 9 marimea salariului la care cererea de munca e-aleaza o"erta de munca este s % riu% de echi%i1ru ;$e< 6 corespunzator unui anumit nivel al ocup rii de echi%i1ru ;Le<.

&i-. 2.1. 3or& re s % riu%ui de echi%i1ru

21

Eivelul Se al salariului corespunde9 3n esenta9 marimii produsului mar-inal al muncii 3n expresie valorica :?m7;. Alt"el spus9 3ntreprinderea nu va an-a.a a ,e @ a unitate de munca dec4t daca aceasta va -enera un output suplimentar a carui valoare este cel putin e-ala cu marimea costului ei. Acest cost este "ormat din salariul (rut platit an-a.atului si din di"eritele alte contri(utii a"erente salariilor pe care an-a.atorul este o(li-at sa le ac'ite 5 pentru asi-urare sociala9 pentru soma.9 pentru asi-urarea de sanatate etc. 2arimea salariului primit de lucrator variaza deci 3n "unctie de caracteristicile care@i determina productivitatea 5 v4rsta9 experienta sau nivelul de pre-atire9 de exemplu. 74rsta sau9 mai exact9 experienta pe piata muncii sunt considerate o masura a c pit %u%ui u& n gener % do(4ndit de individ de@a lun-ul carierei sale. 7ec'imea pe post sau timpul petrecut 3n acelasi loc de munca reprezinta o masura a c pit %u%ui u& n specific ) . +eoarece putem presupune ca productivitatea creste 3n 5ntreprinderii ng * to re "unctie de capitalul uman -eneral si de capitalul uman speci"ic 3ntreprinderii9 rezulta o corelatie pozitiva 3ntre v4rsta9 experienta si vec'imea pe piata muncii9 pe de o parte9 si marimea salariului9 pe de alta parte. Alt"el spus9 cresterile de productivitate -enerate de investitiile speci"ice 3n termeni de capital uman -eneral si speci"ic dau cur(ei salariu vec'ime 3n munca o panta pozitiva. Ast"el este .usti"icat prin modelul capitalului uman sistemul de salarii le-ate de vec'imea 3n munca. ! asemenea explicatie nu poate da raspuns tuturor situatiilor dintr@o realitate mult mai complexa a pietei muncii. Eu exista su"iciente pro(e empirice care sa con"irme ca aceasta corelatie pozitiva 3ntre vec'imea 3n munca si remunerarea ei ar "i le-ata exclusiv de productivitate. +eterminarile o(iective ale productivitatii nu prevaleaza asupra clasamentelor sau evaluarilor su(iective ale rezultatelor din cauza di"icultatilor inerente 3n identi"icarea metodelor o(iective capa(ile sa cuanti"ice 3ntr@o maniera convin-atoare adevarata valoare a unui lucrator pentru 3ntreprinderea 3n care este an-a.at. !.!. A1 teri %e & ri&ii s % rii%or de % nive%u% de echi%i1ru 2odelul salarial competitiv de mai sus nu este compati(il cu avanta.ele salariale 3nt4lnite 3n anumite industrii sau 3n marile 3ntreprinderi. ! corelatie pozitiva 3ntre vec'imea 3n munca si salariu ar putea avea 3n vedere stimularea lucratorilor mai productivi pentru o sta(ilitate pe o perioada mai 3ndelun-ata a relatiei lor cu an-a.atorul. +e asemenea9 niveluri mai ridicate de salarii pot "i determinate de motive de incitatii9 de asi-urare sau de institutii9 adecvate situatiilor de pe pietele internale ale muncii9 care permit sta(ilirea unor relatii pe termen lun- 3ntre an-a.ator si salariatii sai. Ast"el de motive nu mai sunt 3nsa at4t de prezente pe pietele muncii mai "lexi(ile9 caracterizate printr@o mare rotatie a posturilor si prin relatii de munca de durata mai scurta. 2arimea salariului se a"la si su( in"luenta unor "actori care nu tin de caracteristicile lucratorului. Ei se re"era la particularitati ale locului de munca sau ale 3ntreprinderii c4t si la o serie de parametri institutionali. Acestia determina9 de re-ula9 un nivel al salariului situat peste cel numit L de ec'ili(ru M care e-aleaza productivitatea mar-inala. Cracteristicile ne"avora(ile ale muncii concretizate 3n riscurile de accidente sau de sanatate9 conditiile -rele de munca sau lipsa de atractie a re-iunii locului de munca9 alte riscuri cum ar "i variatiile veniturilor anticipate 3n cazul unor optiuni personale educative
)

1ic'ard A. ,ipse>9 V.Alec C'r>stal9

Economia po&iti'a 9 Editura Economica9 =ucuresti9 1)))9 p. )/@ )).

22

sau pro"esionale sau riscul de soma. determina necesitatea unui spor s % ri % co&pens tor. El este cu at4t mai necesar cu c4t piata muncii este mai putin re-lementata si mai "lexi(ila. ?e de alta parte9 remuneratia salariatilor care ocupa o slu.(a temporara sau pe durata determinata9 cu o si-uranta scazuta a locului de munca si cu perspective mai reduse de vec'ime pe post9 este 3ntr@o masura mai mare 3n "unctie de rezultatele o(tinute. Exista insa si situatii 3n care 3ntreprinderile sunt dispuse sa plateasca salarii la un nivel superior celui de ec'ili(ru si peste sporul compensator9 numite s % rii de eficient 6 pentru a atra-e o m4na de lucru de calitate mai (una9 lucratori mai competenti9 pentru a stimula cresterea interesului an-a.atilor pentru un e"ort mai ridicat9 care sa ai(a ca rezultat un spor de rezultate9 de productivitate si de renta(ilitate a "irmei. Bn plus9 3n po"ida unor niveluri similare de productivitate a muncii9 unele sectoare pot "i determinate sa remunereze 3n mod di"erit un anumit personal si anumite caracteristici ale ocuparii. +e exemplu9 societatile care an-a.eaza mai multa "orta de munca 3n sectorul cercetarii s i dezvoltarii sau 3n sectoare de servicii cu intensitate puternica a cunoasterii pot o"eri un salariu net superior celui din sectoarele cu intensitate capitalistica puternica. !.-. .iferentieri %e s % rii%or d tor te discri&in rii Au "ost prezentate mai sus c4teva exemple de di"erentiere a salariilor9 3n special din motive ce tin de capitalul uman. ?ot exista 3nsa situatii c4nd di"erentierile sunt datorate unor "orme de discriminare prin care se creeaza di"icultati 3n o(tinerea unor slu.(e de catre anumite -rupuri de persoane9 c'iard aca acestea au aptitudinile si pre-atirea pro"esionala necesare. Cele mai cunoscute "orme de discriminare sunt 3n "unctie de sex9 de rasa9 de etnie sau de reli-ie9 c'iar daca 3n prezent 3n cele mai multe state ale lumii sunt ile-ale. +iscriminarile 3si au ori-inea pro"unda 3n pre.udecatile celor care e"ectueaza an-a.arile sau 3n pre"erintele clientilor si an-a.atilor. 1educ4nd o"erta de locuri de munca adresate persoanelor discriminate din anumite sectoare rezervate doar -rupurilor privile-iate9 nediscriminate9 o"erta de locuri de munca se va diminua 3n raport cu cererea de munca din aceste sectoare9 3n timp ce 3n celelalte procesul va "i invers. &i-. 2.2 .iscri&in re econo&ic > efecte%e supr nive%u%ui s % rii%or

Sursa5 prelucrat dupa 1ic'ard A. ,ipse> si V. Alec. Vr>stal9 op.cit.9 p. )).

As a cum se poate o(serva 3n "i-ura 2.2. pe piata muncii cu discriminare :dia-rama din st4n-a9 a; ;9 "ata de situatia 3n care nu ar "i restrictionata intrarea -rupurilor discriminate9 c4nd o"erta de munca ar "i reprezentata de cur(a S, 9 iar nivelul salariului * de ec'ili(ru ar "i D * la un nivel al ocuparii e-al cu , 9 o"erta de munca diminu4ndu@se9 * cur(a ei a.un-e 3n pozitia S, 9 marind salariul la D si reduc4nd nivelul ocuparii la , 1 1 :cur(a +, reprezinta cererea de munca de pe aceasta piata;. Bn sc'im(9 pe piata muncii "ara discriminare : dia-rama din dreapta9 (;. ;9 persoanele discriminate9 al caror acces a "ost 3n-radit pe prima piata9 vor mari o"erta de munca9 cur(a o"ertei de munca se va deplasa din pozitia S, * 3n S, 2 9 marind nivelul ocuparii la , 2 9 dar reduc4nd salariul la D Atunci c4nd discriminarea are drept cauza pre.udecatile an-a.atorului9 "irma discriminatoare sacri"ica o parte din pro"itul ei potential pentru a mentine acest comportament9 deoarece an-a.eaza numai lucratori din -rupul privile-iat9 platindu@le un salariu e-al cu valoarea produsului lor mar-inal9 desi9 daca ar an-a.a persoane discriminate9 le@ar plati mai putin. ?e o piata mai concurentiala9 3n cele din urma se va -asi o "irma care sa doreasca sa@si ma.oreze pro"itul pe calea renuntarii la discriminare9 ceea ce ar putea avea ca e"ect a(andonarea -enerala a comportamentului discriminatoriu. +aca discriminarea 3si are cauza 3n pre"erintele clientilor sau an-a.atilor9 care pot re"uza ac'izitionarea (unurilor executate de persoane discrimininate sau9 respectiv9 pot re"uza sa lucreze 3mpreuna cu acestea9 piata determina "irmele care@si maximizeaza pro"itul sa raspunda la aceste pre.udecati. Sursa lor nemai"iind comportamentul an-a.atorului9 al patronului9 mai ales 3n contextul ie"tinirii transporturilor si comunicatiilor din secolul NN9 a(andonarea acestui comportament poate "i realizata pe calea relocalizarii activitatii "irmei 3n alte spatii economice9 lipsite de discriminare. !./. .iferentieri de s % rii deter&in te de structur pietei fortei de &unc A(aterea salariului pe care an-a.atorii 3l platesc lucratorilor "ata de nivelul sau de ec'ili(ru poate "i determinata si de o structura neconcurentiala a pietei muncii. Aceasta poate lua "orma monopsonului sau monopolului. 2.%.1. Monopsonul este acea structura a pietei 3n care un sin-ur cumparator se a"la 3n "ata unei multitudini de v4nzatori. Bn cazul pietei muncii9 un sin-ur an-a.ator actioneaza si ia decizii9 impun4nd lucratorilor pe care 3i an-a.eaza orice nivel al salariului pe care 3l dores te. ,ucratorii nu au dec4t doua variante de raspuns 5 "ie ca 3l accepta9 "ie ca 3l re"uza9 sc'im(4ndu@si ocupatia sau locatia9 adica mut4ndu@se pe o alta piata a muncii. Atunci c4nd monopsonistul decide sa an-a.eze un anumit numar de lucratori9 cur(a o"ertei de munca indica salariul la care sunt dispusi sa se an-a.eze lucratorii. Acesta constituie costul mediu al muncii pe care tre(uie sa@l suporte an-a.atorul unic. +e aceea cur(a o"ertei de munca de pe piata monopsonica reprezinta pentru monopsonist cur(a costului mediu al muncii. 1e-ula -enerala a cautarii pro"itului maxim este ca an-a.atorul sa compare rezultatul adus de ultimul lucrator an-a.at cu costul an-a.arii acestuia. Aceasta 3nseamna ca monopsonistul ia decizia cu privire la cantitatea de munca an-a.ata 3n "unctie de costul mar-inal9 a carui cur(a este mereu deasupra cur(ei costului I. mediu daca acesta din urma este crescator
I

?entru a 3ntele-e acest "apt9 sa presupunem ca9 pe piata muncii9 unei cresteri a numarului de ore munca o"erite de la 1* la 119 129 1 9 1$9 3i corespunde o scara crescatoare a salariului mediu orar : a costului

2$

&i-.2. . Ang * re si s % rii%e pe o pi t

&uncii tip &onopson

As a cum rezulta din "i-ura 2. 9 monopsonistul opreste an-a.area "ortei de munca la nivelul ,m9 c4nd costul mar-inal al muncii e-aleaza produsul mar-inal al muncii 3n expresie valorica :?m7;. , acest nivel de an-a.are9 mai mic dec4t pe o piata a muncii concurentiala :c4nd ocuparea de ec'ili(ru ar "i ,e;9 salariul mediu platit este Dm9 de asemenea mai mic dec4t pe o piata concurentiala :c4nd ar "i De;9 iar venitul o(tinut de "orta de munca an-a.ata :,m; este supra"ata dreptun-'iului !,mADm. Bn concluzie9 pe o pi t &uncii de tip &onopson se 5nregistre 9 un nive% & i sc 9ut % gr du%ui de ocup re si % s % riu%ui &ediu dec:t tunci c:nd fort de &unc este ng * t pe o pi t concurent i % . 2.%.2. Monopolul este acea structura a pietei 3n care un sin-ur v4nzator se a"la 3n "ata unei multitudini de cumparatori9 "ara ca pe acea piata sa existe un su(stituient apropiat al (unului care "ace o(iectul tranzactiilor. Bn cazul pietei muncii unicul v4nzator9 monopolistul9 este reprezentat de un sindicat al salariatilor care cauta sa impuna tuturor "irmelor care doresc sa an-a.eze mem(rii sai un nivel al salariului superior celui de ec'ili(ru. Asa cum se prezinta situatia 3n "i-ura 2.$. 9 sindicatul impune me(rilor sai sa nu accepte un salariu mai mic dec4t D 9 nivel care este mai mare dec4t salariul de 2 ec'ili(ru De "ormat pe o piata concurentiala. Ca urmare9 cur(a o"ertei de munca se modi"ica9 devenind per"ect elastica pe portiunea D C9 dupa care creste de@a lun-ul 2 cur(ei S,. ?roiectia punctului C pe a(scisa este , 9 care reprezinta cantitatea de munca D2 disponi(ila sa se an-a.eze la nivelul D al salariului. Ec'ili(rul 3n acest caz se realizeaza 2 3nsa 3n punctul =9 cu , 2 lucratori an-a.ati9 3n timp ce , , 2 reprezinta numarul de D2

mediu al muncii; de la 2* la 229 2$9 2#9 20 unitati monetare. Costul mar-inal al celei de@a unsprezecea ore de munca va "i5 11x22@1*x2*xK $28 Costul mar-inal al celei de@a douasprezecea ore de munca va "i 2$x12@ 2*x11K$#8 pentru a treisprezecea ora de munca va "i 1 x2#@12x2$K%* s.a.m.d. rezulta evident ca "iecare unitate de munca suplimentara are un cost mar-inal mai mare dec4t costul mediu.

2%

persoane care doresc sa se an-a.eze la nivelul existent D al salariului9 dar nu -asesc 2 locuri de munca. 7enitul lucratorilor an-a.ati este supra"ata dreptun-'iului !, 2 =D2 .

&i-. 2.$. Ang * re si s % rii%e pe o pi t &uncii cu situ t ie de &onopo% gener t de sindic t Este evident ca apare un con"lict 3ntre interesele mem(rilor an-a.ati ai sindicatului9 si cei ramasi "ara slu.(a. Acestia din urma vor "i tentati sa "aca presiuni pentru reducerea nivelului salariului ast"el 3nc4t sa poata "i an-a.ati si ei. Bn concluzie9 pe o pi t &uncii cu situ tie de &onopo% deter&in t de pre9ent unui sindic t puternic % s % ri t i%or6 se 5nregistre 9 un nive% & i ridic t % s % riu%ui 6 pentru &e&1rii ng * t i i sindic tu%ui6 d r cu pret u% unui gr d & i sc 9ut de ocup re fort ei de &unc . !.2. Lege s % riu%ui &ini& si consecinte%e ei supr ocup rii fort ei de &unc . +upa cum am vazut9 sindicatele impun mem(rilor sai un salariu minim9 su( care ei sa re"uze an-a.area. Bn cadrul politicii veniturilor -uvernul poate impune9 de aceasta data "irmelor9 printr@o le-e a salariului minim9 un nivel minim pe care tre(uie sa@l plateasca an-a.atilor lor. Acest nivel se aplica tuturor sectoarelor de activitate9 dar va (ene"icia de el 3n special munca necali"icata sau sla( cali"icata9 de re-ula ne3nre-imentata 3n sindicate. Eivelul salariilor acestor cate-orii se va ridica9 dar e"ectele le-ii salariului minim sunt similare cu cele ale interventiei sindicatelor prezentate mai sus. Ca 3n "i-ura 2.$.9 pe o piata concurentiala a muncii9 aplicarea le-ii salariului minim prin "ixarea acestuia peste nivelul de ec'ili(ru :D ; are drept consecinta reducerea cantitatii de 2 munca cerute :de la , e la , 2 ; si cresterea cantitatii de munca o"erite :de la , la , D2 ;. e Aradul de ocupare scade9 soma.ul se ampli"ica. Si 3n acest caz9 avanta.area unor -rupuri de salariati se "ace pe seama 3nrautatirii situatiei altora. Bn concluzie9 pe piet e%e de &unc concurenti %e %egi%e efective %e s % rii%or &ini&e ridic s % rii%e ce%or c re r &:n ng * ti6 d r cree 9 de se&ene so& * . Si o concluzie -enerala la s"4rsitul acestui su(capitol 5 Orice interventie 5n &ec nis&u% intern % function rii pietei &uncii6 pu1%ic s u priv t 6 po te ve efecte po9itive pe ter&en scurt supr unor c tegorii & i &u%t s u & i put in

2#

restr:nse de s % ri ti6 d r cu pret u% de9echi%i1r rii pietei &uncii de ns &1%u si 5nr ut tirii situ tiei %tor %ucr tori. Re9u& t 1. Salariul reprezinta un semnal esential al pietei muncii9 at4t pentru lucratorii purtatori ai o"ertei de munca9 c4t si pentru an-a.atorii purtatori ai cererii de munca. 2. ?e o piata concurentiala salariul de ec'ili(ru se "ormeaza la nivelul la care produsul mar-inal al muncii e-aleaza costul sau mar-inal9 determin4nd un nivel al ocuparii de ec'ili(ru. . +eoarece productivitatea muncii creste 3n "unctie de capitalul uman -eneral si capitalul uman speci"ic 3ntreprinderii9 rezulta o corelatie pozitiva 3ntre v4rsta9 experienta si vec'imea pe piata muncii9 pe de o parte9 si marimea salariului9 pe de alta parte. $. Exista numeroase motive pentru a(ateri 3n sus ale marimii salariilor "ata de nivelul de ec'ili(ru9 care se re"era la di"erite interese ale an-a.atorului 5 de incitatii9 de asi-urare9 de mentinere a unor relatii pe termen lun- cu salariatii etc. %. ! serie de "actori care nu se re"era la caracteristicile an-a.atului9 ci tin de riscuri de accidente sau de sanatate9 de conditii -rele de munca9 de lipsa de atractie a re-iunii 3n care se a"la locul de munca sau de alte riscuri determina necesitatea unui spor salarial compensator. #. ?entru a atra-e lucratorii mai competenti9 pentru a stimula cresterea interesului salariatilor pentru o e"icienta mai ridicata9 3ntreprinderile pot "i dispuse sa plateasca salarii peste nivelul de ec'ili(ru si peste sporul salarial compensator9 numite salariu de e"icienta. /. +i"erente de salarii pot sa apara si din cauza discriminarii9 care este platita adesea prin pierderi su"erite de an-a.ator. 0. Bn conditiile unei piete a muncii cu structura de monopson9 c4nd un sin-ur an-a.ator actioneaza si ia decizii pe piata muncii9 impun4nd lucratorilor pe care 3i an-a.eaza orice nivel al salariului pe care 3l doreste9 se 3nre-istreaza un nivel mai scazut al -radului de ocupare si al salariului mediu dec4t atunci c4nd "orta de munca este an-a.ata pe o piata concurentiala. ). ?e o piata a muncii cu situatie de monopol9 determinata de prezenta unui sindicat puternic al salariatilor9 se 3nre-istreaza un nivel mai ridicat al salariului pentru mem(rii an-a.ati ai sindicatului9 dar cu pretul unui -rad mai scazut de ocupare a "ortei de munca. 1*. ?e piete ale muncii concurentiale le-ile salariilor minime ridica salariile celor care ram4n an-a.ati cu pretul cresterii soma.ului. 11. !rice interventie 3n mecanismul intern al "unctionarii pietei muncii9 pu(lica sau privata9 poate avea e"ecte pozitive pe termen scurt asupra unor cate-orii mai mult sau mai putin restr4nse de salariati9 dar cu pretul dezec'ili(rarii pietei muncii de ansam(lu si 3nrautatirii situatiei altor lucratori. Concepte > 6 salariul de ec'ili(ru 8 6 capitalul uman -eneral 8 6 capitalul uman speci"ic 3ntreprinderii 8 6 spor salarial compensator 8 6 salarii de e"icienta 8

2/

6 monopsinul 8 6 monopolul.
CAPITOLUL III >

$ OMAAUL

O1iective Studiind acest capitol 5 6 vom 3ntele-e ca soma.ul este un "enomen deose(it de preocupant9 at4t pentru "iecare individ 3n parte c4t si pentru societate 3n ansam(lul sau9 prin consecintele ne-ative pe care le are 8 6 7om vedea care sunt caracteristicile soma.ului9 "orm4ndu@ne o ima-ine mai cuprinzatoare asupra dimensiunilor acestuia 8 6 7om cunoaste "ormele soma.ului9 pentru a@i 3ntele-e mai (ine cauzele 8 6 7om 3ntele-e ce 3nseamna soma. "rictional si soma. structural si 3n ce consta soma.ul natural sau de ec'ili(ru supranumit EAI1U 8 6 7om cunoaste di"eritele situatii de ocupare a "ortei de munca de"inite prin compararea soma.ului curent cu soma.ul de ec'ili(ru :EAI1U; 8 6 7om 3ntele-e ce 3nseamna soma.ul ciclic si "actorii care 3l -enereaza 8 6 7om vedea 3n "inal ce cai posi(ile exista la 3ndem3na decidentilor de politica economica pentru reducerea soma.ului. -.'. $o& *u% si consecinte%e %ui +upa o analiza succinta9 preponderent microeconomica9 a mecanismului "unctionarii pietei muncii9 sa aruncam o scurta privire9 de la nivel macroeconomic9 asupra celui mai -rav dezec'ili(ru al ei soma.ul pentru a@l caracteriza9 a@i 3ntele-e cauzele si "ormele de mani"estare si a prezenta c4teva din caile posi(ile pentru limitarea si diminuarea lui. +incolo de de"initiile cu caracter te'nic date :cum este si cea apartin4nd =iroului International al 2uncii prezentata mai sus;9 din perspectiv pietei &uncii so& *u% este o ofert eBcedent r de fort de &unc . +in ne"ericire9 "orta de munca nu este o mar"a ca oricare alta. C'iar si daca o mar"a oarecare este produsa 3ntr@o cantitate excedentara9 peste cererea pietei pentru ea9 consecintele sunt ne-ative pentru producator si9 implicit9 pentru societate 5 neput4nd@o vinde9 nu se recupereaza c'eltuielile e"ectuate cu "a(ricarea ei9 nu se poate relua procesul de productie macar la scara anterioara9 -radul de utilizare a capacitatilor de productie scade9 o parte din "actorii productivi sunt disponi(ilizati. Cu mult mai -rava este pro(lema 3n cazul o"ertei excedentare de "orta de munca9 "iindca 3n spatele acestei sinta-me neutre se a"la oamenii cu multiplele lor nevoi9 dar si cu numeroasele lor e"orturi pe care le@au "acut de@a lun-ul vietii pentru a "i apti sa constituie aceasta L o"erta de munca M. Soma.ul reprezinta pro(a(il "enomenul economic cel mai 3n-ri.orator9 at4t pentru "iecare individ care@i poate cadea victima9 c4t si pentru politicienii responsa(ili de -estionarea ec'ili(relor macroeconomice. El a"ecteaza zeci de milioane de oameni a"lati 3n deplinatatea aptitudinilor de munca. Exista peste % de milioane de someri 3n tarile mem(re ale !C+E si se apreciaza ca 3nca 1% milioane au renuntat sa mai caute un loc de munca sau au acceptat "ara voia lor o slu.(a cu norma redusa.

20

Consecintele soma.ului constau la nivelul economiei nationale 3n productia potentiala a"erenta resurselor de munca ale somerilor irosita pentru totdeauna9 iar la nivelul "iecarui individ a"ectat de acest "la-el 3n deteriorarea conditiei lui materiale9 "amiliale9 psi'ice9 3n deziluzia neputintei 3ncadrarii 3ntr@o activitate utila9 care 3nseamna o -rava deteriorare a 3nsesi conditiei lui umane. L?ierderea cumulativa a productiei 1e-atului Unit 3n cei trei ani 1))1 1)) a "ost de /* miliarde W :la preturile din 1))*; 8 aceasta 3nseamna cca. 12** W pentru "iecare mem(ru al "ortei de munca. Bntr@o lume a raritatii9 cu multe nevoi nesatis"acute9 aceasta pierdere este importanta. Ea reprezinta (unuri si serevicii care ar "i putut "i produse9 dar sunt pierdute pentru totdeauna. M de ce soma.ul conteaza. Bn -eneral el reduce productia si venitul total. El creste ine-alitatea9 3ntruc4t somerii pierd mai mult dec4t cei an-a.ati. Soma.ul erodeaza capitalul uman. Si9 3n "inal9 implica si costuri psi'ice. !amenii simt nevoia sa "ie utili. +esi prin soma. creste timpul li(er9 valoarea acestuia este de departe anulata de durerea respin-erii. 1* -.!. C r cteristici %e so& *u%ui Studiile e"ectuate asupra modului de mani"estare a soma.ului permit sa "ie puse 3n evidenta o serie de caracteristici 5 @ soma.ul oscileaza de la o tara la alta9 c'iar si 3n interiorul unor spatii inte-rate cum este Uniunea Europeana. Ast"el9 3n anul 2**19 rata soma.ului oscila 3ntre 2U 3n ,ouxem(ur-9 29$U 3n !landa9 90U in Irlanda sau 9#U 3n Austria si )91U 3n &inlanda9 )9$U 3n Italia9 1*92U 3n Arecia si 1*9#U 3n Spania9 3n timp ce la nivelul UE era de /9$U. Aceste di"erente au "ost si mai mari 3n anii R)* ai secolului trecut. +e exemplu9 3n 1))$9 rata soma.ului a variat 3ntre 92U 3n ,ouxem(ur- si 1)90U 3n Spania9 3n timp ce la nivelul UE era de 1*9%U. @ soma.ul oscileaza de@a lun-ul timpului 3n aceeasi tara9 odata cu "azele ciclului economic. Exemplele de mai sus sunt concludente c4nd comparam datele din 1))$ cu cele din 2**1. @ soma.ul a"ecteaza 3ntr@o proportie mai mare cate-oria lucratorilor necali"icati9 care este de patru9 cinci ori mai expusa dec4t cei cali"icati. Circa /%U din (ar(atii someri sunt lucratori manuali9 necali"icati. @ tinerii sunt mai a"ectati de soma. dec4t adultii. Bn UE rata soma.ului tinerilor :populatia de 1% 2$ ani ; a oscilat 3n anii 1))1 2**1 3ntre 1$9)U 3n 2**1 si 21U 3n 1))$9 3n timp ce 3n Spania ea s@a situat 3ntre 219%U 3n 2**1 si $*92 3n 1))$. +e alt"el9 si rata ocuparii la populatia de 2% #$ ani a "ost aproape du(la "ata de cea a populatiei de 1% 2$ ani 3n aceeasi perioada9 1))1 2**1 : a oscilat 3ntre #9%U 3n 1))# si $%92U 3n 1))1 la tineri de 1% 2$ ani si 3ntre /29)U si //91U la populatia de 2% #$ ani;. @ de asemenea9 3n ma.oritatea tarilor mem(re ale UE9 soma.ul este mai ridicat la "emei dec4t la (ar(ati9 cu exceptia Suediei si 2arii =ritanii. ,a extreme9 3n Spania soma.ul "eminin este aproape du(lu "ata de cel masculin9 3n timp ce 3n Arecia este mai mult dec4t du(lu. @ soma.ul din UE9 comparativ cu cel SUA 9 se mai caracterizeaza printr@o rata mult mai ridicata a soma.ului de lun-a durata. +aca 3n SUA acesta reprezinta doar cca.

. Iata

1*

1ic'ard A. ,ipse>9 V. Alec C'r>stal9 I(idem9 p. 001.

op. cit ., p. 00*.

2)

1*U din soma.ul total9 3n UE rata soma.ului de lun-a durata se situeaza la aproape .umatate din soma.ul total. @ o ultima caracteristica se re"era la "aptul ca ma.oritatea somerilor nu a.un- 3n aceasta situatie ca urmare a parasirii voluntare a locului de munca9 ci a evolutiei economice. Bn consecinta9 soma.ul este preponderent involuntar si nu voluntar cum aparea 3n a(ordarea teoriei neoclasice. -.-. 3or&e%e so& *u%ui Soma.ului i se pot identi"ica mai multe "orme 3n "unctie de o serie de criterii care tin "ie de caracteristicile personale :cum ar "i v4rsta9 sexul9 nivelul de instruire9 etnia9 rasa etc.;9 "ie de ocupatie9 de durata soma.ului9 de intensitatea lui sau de cauzele care l@au -enerat. Se 3nre-istreaza si se discuta pe seama so& *u%ui tineri%or 9 mai expusi acestui "enomen9 so& *u%ui fe&inin6 so& *u%ui dip%o&e%or 9 soma.ului unor populatii minoritare9 soma.ului L ne-rilor M comparativ cu cel al L al(ilor M etc. Bn perioada de restructurare a mineritului s@a vor(it si de soma.ul minerilor. +e.a s@a amintit la caracteristicile soma.ului de soma.ul pe termen lun-. +esi-ur9 exista si soma. pe termen scurt. Bn "unctie de intensitatea soma.ului poate exista so& * tot % sau so& * p rti % . ?rimul 3nseamna pierderea totala a locului de munca9 3n timp ce al doilea 3nseamna diminuarea timpului de munca si reducerea corespunzatoare a salariului. Se "oloseste si notiunea de so& * deghi9 t 9 pentru a desemna acea situatie speci"ica tarilor sla( dezvoltate c4nd oamenilor li se o"era un loc de munca de e"icienta "oarte redusa9 prost remunerat9 cre3nd doar aparenta ocuparii. +e 3ndata ce o asemenea activitate a.un-e sa se con"runte cu exi-entele pietei concurentiale9 soma.ul de-'izat se trans"orma 3n soma. e"ectiv. Alteori se "oloseste notiunea de so& * p rent pentru a desemna acele persoane ramase "ara loc de munca9 dar care ies practic din "orta de munca9 din populatia activa9 dedic4ndu@se activitatilor casnice9 cresterii copiilor etc. !ric4nd 3nsa asemenea persoane :3n special "emei; se pot re3ntoarce pe piata muncii9 3n-ros3nd numarul celor care solicita o slu.(a. +aca ne re3ntoarcem 3nsa la de"initia le-ala a somerilor9 de mare importanta practica deoarece serveste la acordarea indemnizatiei de soma. si la raportarea statistica a "enomenului9 caracteristica de"initorie este ca somerul cauta un loc de munca9 adica el a depus o cerere 3n acest sens si este 3nscris la !"iciul de 2unca. Bn acest context "ormele soma.ului amintite mai sus 3si pierd relevanta. &ormele de soma. care prezinta o mai mare importanta teoretica si practica sunt so& *u% friction %6 so& *u% structur % si so& *u% cic%ic . Bntr@o economie dinamica numerosi oameni cauta noi oportunitati de an-a.are9 pentru o ocupatie mai atractiva9 conditii mai (une de lucru si9 desi-ur9 un salariu mai motivant. +in momentul 3n care si@au parasit locul de munca anterior p4na la ocuparea celui nou9 persoana respectiva este "ara slu.(a9 devine somer. Aceasta "orma de soma. se numeste so& * frict ion % si corespunde miscarii normale a "ortei de munca. 2arimea sa este in"luentata de comportamentul speci"ic al anumitor cate-orii de persoane :mai ales cele tinere;9 de calitatea capitalului uman9 dar si de dinamismul 3nsusi al pietei muncii9 al economiei9 de ritmul aparitiei unor noi activitati9 unor noi oportunitati de an-a.are.

Bn acelasi timp economia se a"la 3ntr@un proces continuu de restructurare9 de adaptare a productiei la modi"icarile cererii. +e aceea va exista mereu o neconcordanta 3ntre caracteristicile "ortei de munca si caracteristicile locurilor de munca disponi(ile. Alt"el spus9 va exista o neconcord nt 5ntre structur ofertei de &unc si structur cererii de &unc . +e exemplu9 modi"icarea modului de consum determina sc'im(ari 3n structura cererii de (unuri si servicii. Cererea de munca9 "iind o cerere derivata din cererea de produse9 se va modi"ica si ea9 pretinz4nd anumite caracteristici ale "ortei de munca si 3n special cali"icari pentru care o"erta de munca nu este pre-atita sa le asi-ure9 la momentul si locul unde sunt necesare. Aceasta "orma de soma.9 -enerata de neconcordanta 3ntre caracteristicile cererii de munca si cele ale o"ertei de munca9 c'iar si 3n conditiile unui ec'ili(ru 3ntre cererea -lo(ala si o"erta -lo(ala de munca9 poarta denumirea de so& * structur % . Soma.ul "rictional si structural care exista atunci c4nd venitul national se a"la la so& * nor& % sau so& * de echi%i1ru6 nivelul sau potential reprezinta as a numitul caruia 3i corespunde o r t n tur % so& *u%ui 9 denumita prin termenul -eneric de NAIRU 9 un acronim de la L non@acceleratin- in"lation rate o" unemplo>ment M :rata de soma. care nu duce la o accelerare a in"latiei;. Eivelul sau di"era 3n timp si spatiu. Estimarile e"ectuate arata ca 3n perioada de sta(ilitate si soma. redus a anilor 1)%* si 1)#* rata naturala a soma.ului se situa la cca. 2U9 3n timp ce9 odata cu cresterea soma.ului si insta(ilitatii economiei din anii 1)/* 1)0*9 ea a a.uns la % #U si c'iar la 0U spre "inele acestei perioade. Bn aceste conditii ocuparea deplina a "ortei de munca nu mai coincide cu rata zero a soma.ului curent9 ci este luata 3n considerare r t re % so& *u%ui 9 determinata prin scaderea ratei naturale a soma.ului din rata curenta a soma.ului. +aca rata curenta a soma.ului este mai mica dec4t EAI1U 9 exista o situ t ie de supr ocup re fortei de &unc . &ortele cererii vor exercita presiuni asupra salariilor9 determin4ndu@le sa creasca mai repede dec4t productivitatea si -ener4nd ast"el tensiuni in"lationiste. C4nd rata curenta a soma.ului este mai mare dec4t EAI1U exista o situ t ie de su1ocup re fortei de &unc 9 de soma. real9 c4nd o cerere mai mica de "orta de munca "ata de o"erta existenta "ace ca salariile sa creasca mai lent dec4t productivitatea sau c'iar sa scada. +oar atunci c4nd rata curenta a soma.ului este e-ala cu EAI1U se poate spune ca exista o situ tie de ocup re dep%in fortei de &unc 9 un ec'ili(ru pe piata muncii9 c4nd nu se mai exercita presiuni asupra salariilor nici 3n sus si nici 3n .os. +eci9 3n situatia de ocupare deplina a "ortei de munca exista doar soma. "rictional si soma. structural. C4nd nu exista ocupare deplina 3nseamna ca apar si alte "orme de soma.. ! ast"el de alta "orma este le-ata de evolutia ciclica a economiei9 de ciclul economic cu "azele sale ascendente si descendente. C4nd economia se a"la 3n recesiune9 cererea -lo(ala se diminueaza9 activitatea economica se reduce9 iar soma.ul creste cu mult peste ceea ce reprezinta soma. "rictional sau structural. Acest soma. datorat "aptului ca cererea -lo(ala este insu"icienta pentru a a(sor(i o"erta potentiala se numeste so& * cic%ic :sau soma. datorat insu"icientei cererii;. Ca urmare9 productia reala devine mai mica dec4t productia potentiala9 3nre-istr4ndu@se un decala. recesionist. Eivelul soma.ului ciclic poate "i determinat ca di"erenta 3ntre numarul de persoane care ar putea "i an-a.ate 3n conditiile venitului national potential si numarul de persoane an-a.ate curent. C4nd soma.ul ciclic este zero9 tot soma.ul existent este "rictional si T sau structural 9 numit 3n literatura economica si so& * de echi%i1ru .

2a.oritatea 3ncercarilor de a explica soma.ul ciclic vizeaza maniera 3n care se determina marimea salariilor si se iau deciziile de an-a.are. Bn con"ormitate cu conceptia neoclasica a ec'ili(rului pe piete concurentiale9 atunci c4nd cererea de munca se reduce ca e"ect al intrarii economiei 3n recesiune9 mentinerea ec'ili(rului s@ar putea realiza prin diminuarea pretului9 adica a salariilor. Bn realitate 3nsa9 nivelul salariilor nu se sc'im(a de "iecare data c4nd se modi"ica cererea sau o"erta de munca. Sc'im(area preturilor si salariilor ca raspuns la "iecare modi"icare minora a cererii ar "i o activitate costisitoare si care consuma timp. +e aceea9 "irmele considera ca este mai avanta.os sa@si mentina listele de preturi :meniul; pe o perioada mai 3ndelun-ata. Action4nd pe piete cu concurenta imper"ecta9 3n conditiile mentinerii nesc'im(ate a preturilor9 "irmele 3si re-leaza situatia "inanciara prin modi"icarea volumului productiei si numarului de salariati. Consecinta unui ast"el de comportament colectiv al "irmelor consta 3n "aptul ca productia si ocuparea vor reactiona la modi"icari ale cererii a-re-ate. Bn plus9 ri-iditatea salariilor nominale este determinata si de "aptul ca nivelul lor este sta(ilit prin contractele de munca pe perioade de timp mai 3ndelun-ate9 de un an si c'iar mai mult. Bn aceste conditii orice soc al cererii poate -enera cresteri ale soma.ului. 1elatiile 3ntre patroni si salariati sunt pe termen lun-9iar salariile sunt mai putin sensi(ile la "luctuatiile curente ale activitatii economice. -./. Reducere so& *u%ui Av4nd 3n vedere consecintele ne"aste9 at4t pentru "iecare individ c4t si pentru societate 3n ansam(lul sau9 reducerea soma.ului este o preocupare ma.ora a -uvernelor dar si o -ri.a esentiala a celor mai multi oameni9 un motiv de stres cotidian. Soma.ul este9 3n ultima instanta9 un esec rasunator al pietei. +e aceea remedierea lui implica interventia inevita(ila a -uvernului. Solutia cea mai evidenta9 pornind de la cauza pro"unda a soma.ului9 consta 3n sti&u% re cererii greg te prin intermediul politicii economice. Eumeroase sunt mi.loacele realizarii acestui o(iectiv si9 3n primul r4nd9 stimularea investitiilor. At4t a investitiilor private9 prin masuri de politica "iscala sau monetara9 c4t si a investitiilor pu(lice. 2ar.a de actiune pe aceasta directie este 3nsa limitata de potentialul economiei nationale. +aca nivelul activitatii economice9 al venitului national de ec'ili(ru9 este apropiat de nivelul venitului national potential9 o ampli"icare a vietii economice ar determina pericolul derapa.ului in"lationist. ! alta cale posi(ila de reducere a soma.ului vizeaza modi"icarea politicii de protectie sociala printr@un accent mai mare pus pe masurile active9 de recali"icare a somerilor si de spri.inire a lor pentru o re3ntoarcere mai rapida pe piata muncii. Eumeroase sunt mi.loacele realizarii acestui o(iectiv si9 3n primul r4nd9 stimularea investitiilor. At4t a investitiilor private9 prin masuri de politica "iscala sau monetara9 c4t si a investitiilor pu(lice. 2ar.a de actiune pe aceasta directie este 3nsa limitata de potentialul economiei nationale. +aca nivelul activitatii economice9 al venitului national de ec'ili(ru9 este apropiat de nivelul venitului national potential9 o ampli"icare a vietii economice ar determina pericolul derapa.ului in"lationist. ! alta cale posi(ila de reducere a soma.ului vizeaza &odific re po%iticii de protectie soci % printr@un accent mai mare pus pe masurile active9 de recali"icare a somerilor si de spri.inire a lor pentru o re3ntoarcere mai rapida pe piata "ortei de munca. Aceasta presupune si o re"orma a sistemului de a.utoare9 ast"el 3nc4t indemnizatia de soma. sa nu reduca motivatia somerului de a cauta ur-ent un nou loc de munca.

Cercet4nd cauzele perpetuarii si ampli"icarii soma.ului9 constat4nd ca printre ele se numara si ri-iditatea salariilor nominale sau reale9 a altor conditii impuse prin ne-ocieri cu sindicate puternice sau c'iar prin le-e9 se a.un-e la concluzia ca este necesara si o refor& piete%or fortei de &unc . ! ast"el de re"orma9 -reu de 3n"aptuit deoarece atenteaza la privile-iile unor parteneri sociali importanti9 ar avea ca o(iect o mai mare "luidizare a pietei muncii9 3nlaturarea unor ri-iditati ast"el 3nc4t capacitatea de adaptare la socuri sa "ie mai prompta . !ricum9 av4nd 3n vedere -radul 3nca scazut de acoperire a nevoilor oamenilor9 marile discrepante de venit9 de standard de viata9 potentialul enorm al "actorului uman9 3nca insu"icient "olosit9 la nivelul "iecarui stat9 dar si la scara internationala9 se urmareste nu numai o reducere c4t mai mult posi(ila a soma.ului9 ci si o crestere a -radului de participare a populatiei la "orta de munca. Bn acest sens Consiliul European de la ,isa(ona din anul 2*** a sta(ilit ca o(iectiv -lo(al al politicilor economice si de ocupare a "ortei de munca din Uniunea Europeana aducerea ratei ocuparii la un nivel c4t mai apropiat de /*U p4na 3n anul 2*1*9 pentru ocuparea "eminina pra-ul "iind sta(ilit la #*U :3n 2**29 pentru UE 1% aceste niveluri erau de #$9 U9 respectiv9 %%9#U;. Aceasta 3nseamna ca 3ntre 2**2 si 2*1* 3n UE ar "i necesara crearea a 1% milioane noi locuri de munca9 3n conditiile 3n care 3n perioada 1))% 2**1 numarul persoanelor active a mai crescut cu aproape 12 milioane. Bn vederea realizarii acestui o(iectiv9 Consiliul European de la =arcelona recomanda ca statele mem(re sa 3nlature (arierele din calea participarii "emeilor pe piata muncii9 de-rev4ndu@le 3n primul r4nd de -ri.a cresterii copiilor. ?entru aceasta9 p4na 3n 2*1* se prevede crearea unor structuri de 3n-ri.ire pentru cel putin )*U din copii av4nd 3ntre ani si v4rsta de scolarizare o(li-atorie si pentru cel putin U din copii mai mici de trei ani. Re9u& t 1. Soma.ul ca o"erta excedentara de "orta de munca este dezec'ili(rul macroeconomic cu cele mai nocive e"ecte asupra individului :deteriorarea conditiei lui materiale9 "amiliale9 psi'ice9 deziluzia neputintei 3ncadrarii 3ntr@o activitate utila care 3nseamna o -rava deteriorare a 3nsesi conditiei lui umane; dar si asupra 3ntre-ii economii :pierderea de (unuri si servicii care ar "i putut "i produse dar sunt pierdute pentru totdeauna;. 2. ?rintre caracteristicile soma.ului se 3nscriu 5 oscileaza de la o tara la alta9 a"ecteaza 3ntr@o proportie mai mare lucratorii necali"icati9 tinerii si "emeile 8 are un caracter preponderent involuntar 8 . Soma.ul 3m(raca numeroase "orme9 3n "unctie de di"erite criterii :v4rsta9 sex9 nivel de instruire9 etnie9 rasa etc.;9 dar cele mai importante sunt soma.ul "rictional9 structural si ciclic. $. Soma.ul "rictional s i cel structural reprezinta soma.ul normal9 natural9 de ec'ili(ru9 caruia 3i corespunde o rata naturala a soma.ului9 denumita EAI1U9 la care se poate asi-ura un venit national la un nivel apropiat de venitul national potential. %. Situatia de ocupare deplina9 de supraocupare sau de su(ocupare a "ortei de munca se determina lu4nd 3n considerare nivelul EAI1U. C4nd rata soma.ului curent este in"erioar ratei naturale a soma.ului exista o situatie de supraocupare a "ortei de munca si

se 3nre-istreaza tensiuni in"lationiste9 3n situatia inversa exista o situatie de su(ocupare care -enereaza decala. recesionist9 iar atunci c4nd rata soma.ului curent este e-ala cu EAI1U9 avem de@a "ace cu o situatie de ocupare deplina a "ortei de munca. #. Soma.ul ciclic sau soma.ul datorat insu"icientei cererii apare c4nd economia se a"la 3n recesiune9 iar cererea -lo(ala este insu"icienta pentru a a(sor(i o"erta potentiala. 2a.oritatea 3ncercarilor de a explica acest tip de soma. au 3n vedere ri-iditatile de pe piata muncii si 3n special ri-iditatile salariilor. /. 1educerea soma.ului presupune interventia -uvernului prin masuri de politica economica prin care sa se realizeze stimularea cererii a-re-ate9 prin modi"icarea politicii de protectie sociala 3n "avoarea politicilor active si prin re"orma pietelor "ortei de munca. Concepte > 6 soma.ul 8 6 soma. total 8 6 soma. partial 8 6 soma. de-'izat 8 6 soma. aparent 8 6 soma. "rictional 8 6 soma. structural 8 6 soma. de ec'ili(ru 8 6 EAI1U sau rata naturala a soma.ului 8 6 rata reala a soma.ului 8 6 situatia de ocupare deplina a "ortei de munca 8 6 situatia de su(ocupare a "ortei de munca 8 6 situatia de supraocupare a "ortei de munca 8 6 soma. ciclic .

P rte

II-

PIETE REGIONALE ALE MUNCII

Una dintre cele mai -rave pro(leme cu care se con"runta economiile nationale9 c'iar s i cele cu niveluri 3nalte de dezvoltare9 este le-ata de marile discrepante existente 3ntre di"eritele re-iuni din care sunt alcatuite statele. +iscrepante ce se re"era la aspecte care dau continut vietii economice 3nsesi si9 3n "inal9 se re"lecta 3n nivelul de trai al populatiilor acestor re-iuni. Ele constau 3n primul rand 3n decala.e mari ale produsului intern (rut pe locuitor9 di"erente 3n nivelurile c4sti-urilor individuale o(tinute de oameni9 3n conditiile de viata9 de acces la ceea ce 3nseamna (ine"acerile civilizatiei de astazi. Aceste disparitati 3si -asesc explicatie si 3n per"ormantele pietelor re-ionale ale muncii. CAP. I, PIETELE REGIONALE ALE MUNCII $ I .ETERMINANT II LOR O1iective +upa studierea acestui capitol5 6 vom 3ntele-e ce este re-iunea ca su(ansam(lu al economiei nationale8 6 vom sti care sunt unitatile teritoriale con"orm Eomenclatorului Unitatilor teritoriale pentru Statistica din UE :EUCS;8 6 vom cunoaste care sunt re-iunile de dezvoltare din 1om4nia8 6 vom 3ntele-e ce "actori in"luenteaza cererea pe piata re-ionala a muncii8 6 vom vedea ce "actori determina o"erta de munca pe pietele re-ionale ale muncii8 6 vom sti ce este mi-ratia interre-ionala a muncii si cum poate "i exprimata8 6 vom lua cunostinta de teoria clasica a mi-ratiei "ortelor de munca si de nea.unsurile ei8 6 vom cunoaste s i alte a(ordari teoretice ale mi-ratiei "ortei de munca so 3n special explicatia data prin prisma teoriei capitalului uman8 6 vom 3ntele-e c4teva aspecte ale mi-ratiei interre-ionale din 1om4nia s i ale impactului ei asupra pietelor re-ionale ale muncii. +upa ce ne@am lamurit aspectele cele mai -enerale le-ate de piata muncii9 este usor sa 3ncercam o de"initie a pietei re-ionale a muncii. ,a modul cel mai simplu9 pi t region % &uncii dese&ne 9 5nt:%nire cererii cu ofert de &unc 5n interioru% unui teritoriu de%i&it t su1 denu&ire de regiune. Este o piata teritoriala sau locala a carei dimensiune depinde de de"initia re-iunii. /.'. Regiune ( su1 ns &1%u % econo&iei n tion %e 1e-iunea este un concept cu conotatii multiple9 de la sensul de su(ansam(lu9 de unitate teritoriala a unei economii nationale9 p4na la cel de zona care cuprinde mai multe economii nationale. 7ezi9 de exemplu9 re"eririle la cooperarea economica re-ionala care are 3n vedere (locuri economice cum ar "i EA&CA9 ASEAE sau altele. Bn contextual pietei re-ionale a muncii si 3n acceptiunea cel mai adesea utilizata9 regiune este un teritoriu consider t c o entit te de%i&it t pentru fi descris 6 n %i9 t 6 d&inistr t 6 p% nific t 5n vedere p%ic rii unei nu&ite po%itici econo&ice . +elimitarea are la (aza omo-enitatea sa interna sau inte-rarea "unctionala. Un atri(ut esential al re-iunii este9 3n -eneral9 constientizarea unui interes re-ional comun. +e exemplu9 3m(unatatirea (unastarii re-ionale.

,a nivelul Uniunii Europene s@a sta(ilit9 3n scopuri statistice9 Eomenclatorul Unitatilor Ceritoriale pentru Statistica :EUCS;9 modi"icat ultima data 3n luna mai 2** . Acesta delimiteaza diviziunile teritoriale ale tarilor mem(re pe trei niveluri5 @ EUCS 1 @ entitati teritoriale nationale cu dimensiunea cea mai mare9 parti distincte9 constituite de re-ula de@a lun-ul istoriei9 de -enul unor provincii9 cu o populatie cuprinsa 3ntre milioane si / milioane locuitori8 @ EUCS 2 @ entitati teritoriale nationale9 cu o populatie cuprinsa 3ntre 0** mii si milioane locuitori9 constituite special pentru a putea "i implementata politica de dezvoltare re-ionala8 @ EUCS @entitati administrative teritoriale9 de tipul districtelor9 departamentelor9 pre"ecturilor sau .udetelor9 cu populatie cuprinsa 3ntre 1%* mii 0** mii locuitori. Unitatea teritoriala de implementare a politicii de dezvoltare re-ionala este re-iunea de dezvoltare. UE 2% cuprinde 2%$ re-iuni de dezvoltare la care se vor mai adau-a # din =ul- aria si 0 din 1om4nia. Bn 1om4nia9 prin asociere (enevola a unor .udete vecine9 s@au constituit 0 re-iuni de dezvoltare re-ionala9 "ara a "i unitati administrativ teritoriale s i "ara a avea personalitate .uridica.11 Con"orm Eomenclatorului Unitatilor Ceritoriale pentru Statistica9 ele sunt re-iuni de tip EUCS 29 av4nd o populatie de p4na la 290 milioane locuitori. Atunci c4nd ne re"erim la piete re-ionale ale muncii9 avem 3n vedere aceste re-iuni de tip EUCS 2. /.!. Cerere de &unc pe pi t region % &uncii Cererea de munca9 "iind o cerere derivata din cererea de (unuri si servicii9 se a"la su( in"luenta a numerosi "actori economici9 social culturali s i politici9 care determina cererea de (unuri si servicii9 modi"ic4ndu@se odata cu nivelul activitatii economice. Evolutia nivelului activitatii economice nu cunoaste9 de re-ula9 salturi deose(ite 3n timp. ! restructurare masiva a ramurilor economiei nationale9 o pierdere a unui se-ment de piata interna sau externa pot provoca 3nsa scaderi importante ale cererii de munca dintr@o anumita re-iune9 cu at4t mai semni"icative cu c4t re-iunea respectiva are o structura mai concentrata a output@ului. Sau9 dimpotriva9 demararea unei ample investitii 3n zona9 cresterea (rusca a nivelului de activitate ca urmare9 de exemplu9 a descoperirii unui zacam4nt important9 pot -enera o cres tere semni"icativa a cererii de munca. Cresterea cererii de munca nu constituie o pro(lema preocupanta dec4t poate pentru potentiali investitori din re-iune9 care se -4ndesc la competitivitatea ce poate "i a"ectata de o tendinta de crestere a salariilor. Scaderea cererii de munca -enereaza 3nsa numeroase pro(leme9 3n primul r4nd pentru populatia re-iunii :al carei standard de viata este a"ectat deoarece scade rata ocuparii9 creste soma.ul ; si apoi pentru decidentii de politica economica9 at4t la scara re-ionala c4t si nationala9 care tre(uie sa caute cai si mi.loace pentru a compensa acest proces.
11

Cele 0 re-iuni de dezvoltare si .udetele care le compun sunt5 1. Eord Est5 =acau9 =otos ani9 Ias i9 Eeamt9 Suceava. Sediul A-entiei de +ezvoltare 1e-ionala :A+1; este la ?iatra Eeamt. 2. Sud Est5 =raila9 =uzau9 Constanta9 Aalat i9 Culcea9 7rancea cu sediul A+1 la =raila. . Sud 2untenia5 Ar-es9 Calarasi9 +3m(ovita9 Aiur-iu9 Ialomita9 ?ra'ova9 Celeorman9 cu sediul A+1 la Calarasi. $. Sud 7est !ltenia5 +ol.9 Aor.9 2e'edinti9 !lt9 73lcea9 cu sediul A+1 la Craiova. %. 7est5 Arad9 Caras Severin9 Ounedoara9 Cimis9 cu sediul A+1 la Cimisoara. #. Eord 7est5 =i'or9 =istrita Easaud9 Clu.9 2aramures9 Satu 2are9 Sala.9 cu sediul A+1 la Clu.. /. Centru5 Al(a9 =ras ov9 Covasna9 Oar-'ita9 2ures 9 Si(iu9 cu sediul A+1 la Al(a Iulia. 0. =ucuresti Il"ov5 2unicipil =ucuresti9 .udet ul Il"ov9 cu sediul A+1 la =ucures ti.

C4nd 3n interiorul unei re-iuni o anumita arie cu caracter monoindustrial este a"ectata de o restr4n-ere masiva a unui tip de activitate :de exemplu 9 a mineritulu i 3n procesul restructurarii (alantei ener-etice si cresterii e"icientei acestui sector;9 care are ca e"ect o reducere drastica a cererii de munca pentru anumite pro"esii sau cali"icari9 disponi( ilizarea "ortei de munca si cres terea s oma.ului9 avem de@a "ace cu o 9on def vor 1i% pentru care politica re-ionala are instrumentele necesare de interventie. ! cerere redusa de munca poate avea ca e"ect si deplasarea "ortei de munca 3n a"ara re-iunii9 "ie pe o raza mai restr4nsa9 daca exista oportunitati de ocupare 3n re-iunile 3nvecinate9 su( "orma &igr t iei te&por re s u n vetis&u%ui 9 "ie spre re-iuni mai 3ndepartate9 din tara sau din a"ara ei9 su( "orma mi-ratiei de"initive9 interne sau externe. Eivelul cererii re-ionale de munca variaza si odata cu succesiune f 9e%or cic%u%ui econo&ic. &azele ascendente ale ciclului9 expansiunea sau (oom@ul sunt 3nsotite9 de re-ula9 de cresteri ale numarului locurilor de munca9 adica ale cererii de munca9 3n timp ce "azele descendente9 depresiunea sau recesiunea9 3nre-istreaza pierderi de locuri de munca9 o diminuare a cererii de munca. Nu 5ntotde un o crestere cererii de &unc se ref%ect 5ntr-o di&inu re so& *u%ui. Este "oarte posi(il ca 3ntr@o "aza de cres tere a numarului locurilor de munca9 de 3m(unatatire a situatiei pietei muncii9 numarul celor care intra sau reintra 3n "orta de munca :marind rata de participare la "orta de munca; sa "ie mai mare dec4t numarul noilor locuri de munca. +e asemenea9 pe "ondul cres terii salariilor ca e"ect al expansiunii economice din re-iune9 poate creste atractivitatea re-iunii pentru "orta de munca din a"ara ei9 ast"el 3nc4t imi-ratia sa a(soar(a o parte din cererea re-ionala a muncii9 mai ales atunci c4nd noile locuri de munca nu si@ar avea un corespondent 3n structura "ortei de munca disponi(ile din re-iune din punctual de vedere al cali"icarilor solicitate. /.-. Ofert de &unc pe piete%e region %e %e &uncii !"erta de munca este asi-urata pe piata re-ionala a muncii de populatia 3n v4rsta le-ala de munca din re-iunea respectiva care participa la "orta de munca. Eumai o p arte a ei se 3nt4lneste 3nsa cu cererea de munca9 restul ram4n4nd neocupata s i 3n-ros 3nd numarul somerilor. Si piata muncii nu este per"ect concurentiala su( toate caracteristicile ei de"initorii. 2unca nu este omo-ena9 ci di"erentiata pe un evantai mai lar- sau mai restr4ns de pro"esii9 de nivel de pre-atire pro"esionala etc. Eici transparenta per"ecta nu exista deoarece "orta de munca nu este per"ect in"ormata9 in"ormatia despre locurile de munca disponi( ile s i despre conditiile de munca nu este imediat d ispon i(ila si nici -ratuita. +e aceea9 3ntre rata de participare si rata de ocupare nu exista o similitudine per"ecta. ,a o crestere a ratei de participare se poate 3nre-istra o diminuare a ratei de ocupare pe seama ampli"icarii soma.ului. +upa cum anticipam de.a 3n para-ra"ul anterior9 este posi(il ca 3n "aza de expansiune sau de (oom a ciclului economic9 pe "ondul cresterii prosperitatii -enerale9 sa sporeasca -radul de atractivitate a exercitarii unei activitati remunerate9 ast"el 3nc4t o parte dintre cei 3n v4rsta le-ala de munca dar retras i dintr@un motiv sau altul de pe piata muncii sa doreasca sa reintre 3n cate-oria populatiei active9 marind o"erta de munca 3ntr@un ritm superior celui de crestere a numarulu i locurilor de munca. ,a "el de posi(il este ca noii intrati sau cei reintrati sa nu@si mai -aseasca locul de munca adecvat pre-atirii lor. Introducerea pro-resului te'nic9 noile te'nolo-ii 3nre-istreaza un deose(it dinamism. Iata cum calitatea "actorului uman9 nivelul de cali"icare dar si conditiile o"erite de sistemul educativ "ormativ pentru policali"icare pot constitui "actori importanti ai cresterii -radului de adapta(ilitate a "ortei de munca9 ai mo(ilitatii ocupationale9 ai resta(ilirii ec'ili(rului pe piata re-ionala a muncii. /./. Migr ti interregion % si piete%e region %e %e &uncii

%.%.1. Mi(ratia interre(ionala a muncii s i cuantificarea ei Un rol important 3n redistri(uirea o"ertei de munca revine mo(ilitatii -eo-ra"ice a "ortei de munca9 adica &igr tiei region %e . 2o(ilitatea -eo-ra"ica a lucratorilor si "amiliilor lor 3ntre localitati si re-iuni cu conditii di"erite ale pietei muncii este o importanta componenta a cresterii populatiei la nivel re-ional si o importanta dimensiune a "lexi(ilitatii pietei muncii. Mo1i%it te geogr fic s u &ig r t i fortei de &unc repre9int o re ctie de d pt re ofertei de fort de &unc % &odific ri%e survenite 5n %oc %i9 re teritori % cererii . 2i-ratia este una din caile prin care re-iunile se pot a.usta la sc'im(arile economice. &luxurile mi-ratorii pot actiona ca un )stabili&ator automat* pentru re-iuni9 o"erind oamenilor posi(ilitatea de a@si 3m(unatati nivelul de trai prin deplasarea 3n zone cu conditii de an-a.are si de viata mai (une. +e asemenea9 mi-ratia poate "i si e"ectul politicilor economice de dezvoltare re-ionala9 atunci c4nd acestea cauta sa atra-a persoane superior cali"icate9 cu capital sau cu idei spre zone asistate. Av4nd 3n vedere costurile mi-ratiei9 o anumita reticenta 3n "ata perspectivei de a parasi locul de viata si munca9 "amilia9 prietenii9 o anumita imo(ilitate determinata si de pro(lemele le-ate de cautarea si descoperirea unei noi locuinte etc.9 pentru a caracteriza e"icienta unui asemenea instrument de politica re-ionala se pune adesea 3ntre(area5 este & i potrivit s &isc & o &enii spre %ocuri de &unc din %te regiuni s u s duce& %ocuri%e de &unc spre o &eni8 1aspunsul nu poate "i at4t de simplu. El depinde de multe 3mpre.urari printre care si o anumita 3nclinatie spre mo(ilitate teritoriala speci"ica unor populatii sau su(-rupe ale acesteia. Bn SUA9 Canada sau <aponia9 de exemplu9 ratele mo(ilitatii teritoriale sunt mult mai ridicate dec4t 3n Europa. Bn interiorul populatiei unei tari se constata ca pentru -rupa de v4rsta de 2% $$ ani ratele mi-ratiei sunt mai mari dec4t la celelalte cate-orii de v4rsta. 2i-ratia interre-ionala poate "i studiata 3n termeni de f%uBuri 1rute si nete9 3n marimi a(solute9 care masoara amploarea "enomenului si 3n marimi relative care pun 3n evidenta intensitatea. Bn marime a(soluta9 f%uBuri%e 1rute sunt exprimate prin nu& ru% de i&igr nti :cei care sosesc 3ntr@o anumita re-iune;9 prin nu& ru% de e&igr nti :cei care pleaca dintr@ o anumita re-iune; sau prin &igr ti 1rut s u tot % :suma imi-rantilor si a emi-rantilor;9 3n timp ce f%uBuri%e nete sunt exprimate prin sporu% s u so%du% &igr toriu % regiunii :di"erenta 3ntre numarul imi-rantilor si cel al emi-rantilor;9 care poate "i pozitiv9 daca numarul imi-rantilor este mai mare dec4t cel al emi-rantilor9 sau ne-ativ9 3n situatia inversa. Bn marime relativa9 "luxurile (rute mi-rationiste exprimate prin r t i&igr rii :raport procentual 3ntre numarul imi-rantilor si marimea populatiei re-iunii;9 r t e&igr rii :raport procentual 3ntre numarul emi-rantilor dintr@o re-iune s i marimea populatiei ei; si r t &ig r t iei 1rute s u tot %e :raportul procentual dintre suma imi-rantilor si emi-rantilor9 pe de o parte9 si populatia re-iunii9 pe de alta parte;9 iar "luxurile nete sunt puse 3n evidenta prin r t &igr tiei nete sau r t sporu%ui &igr toriu :calculata ca raport procentual 3ntre soldul mi-ratoriu al re-iunii si populatia totala a ei;. &luxurile (rute9 c'iar atunci c4nd sunt compensate 3n termeni cantitativi9 pot "i un element vital 3n a.ustarile pietei re-ionale a muncii deoarece permit o mai (una corelare 3ntre locurile de munca si cali"icarile caracteristice ale lucratorilor. &luxurile nete constituie o masura corespunzatoare a e"ectelor directe ale mi-ratiei asupra populatiei si asupra o"ertei excedentare de munca la nivel re-ional. ,a nivelul economiei nationale f%uBuri%e &igr torii interregion %e 1rute se & so r prin proport i popu% tiei re9idente 5n interioru% fiec rei econo&ii n t ion %e c re-si schi&1 regiune de re9ident 5ntr-un n . Ca urmare9 aceste "luxuri depind de

marimea re-iunilor luate 3n considerare. Cu c4t o tara este su(divizata 3n mai multe re-iuni9 cu at4t vor creste "luxurile (rute interre-ionale 3nre-istrate. Bn sc'im(9 un -rad mai mare de a-re-are a re-iunilor le va reduce. +e aceea9 din cauza di"erentelor de marime ale re-iunilor9 comparatiile 3ntre tari din punctul de vedere al "luxurilor (rute interre-ionale sunt incerte. Se pare ca 3n tarile dezvoltate se mani"esta tendinta de diminuare si sta(ilizare a "luxurilor mi-ratorii interre-ionale ca urmare a 3m(unatatirii conditiilor pietei muncii. Bn plus9 se constata ca nivelul ridicat al soma.ului dintr@o tara este mai cur3nd un "actor de descura.are dec4t de 3ncura.are a mi-ratiei. !ricum9 mi-ratia interre-ionala are un e""ect mai scazut asupra ratei soma.ului la scara nationala9 dar poate contri(ui la realizarea ec'ili(rului pietei muncii 3n plan re-ional atunci c4nd mi-ratia neta pozitiva este orientata dinspre re-iunile cu rata ridicata a soma.ului spre cele cu o rata mai scazuta. ?iata re-ionala a muncii este in"luentata insa si de mi-ratia internationala a "ortei de munca. Aceasta 3nseamna deplasarea populatiei 3n a"ara -ranitelor tarii 3n cautarea unor locuri de munca mai atractive 3n primul r4nd din punctul de vedere al remunerarii9 dar uneori si al a"irmarii. +aca re-iunea se a"la 3ntr@un proces amplu de restructurare economica9 -enerator de numeroase disponi(ilizari de lucratori9 emi-ratia internationala poate constitui o supapa importanta pentru atenuarea presiunii o"ertei excedentare de munca. Bn plus9 3n masura 3n care emi-ratia nu este de"initiva9 veniturile repatriate de emi-ranti vor putea avea ca e"ect o crestere relativa a prosperitatii 3n re-iune9 care va stimula cererea -lo(ala :"ie pe seama cresterii consumului re-ional9 "ie9 mai rar9 pe seama sporirii investitiilor ;9 3ncura.4nd crearea de noi locuri de munca. ?e masura resta(ilirii ec'ili(rului p ietei re-ionale a muncii9 a 3nviorarii vietii economice locale9 "luxul mi-ratoriu invers9 re3ntoarcerea celor care au lucr at o perioada de timp 3n strainatate9 cu un aport concret de capital uman9 poate contri(ui la o sc'im(are calitativa semni"icativa a o"ertei de munca. %.%.2. Teorii e+plicati'e ale mi(ratiei interre(ionale ?entru 3ntele-erea acestui "enomen cu in"luente importante asupra ec'ili(rului pietei re-ionale a muncii vo m trece su ccint 3n revista c4teva teorii care 3ncearca sa@i explice cauzalitatea si e"ectele. %.%.2.1. Teoria clasica a mi(ratiei fortei de munca se 3ntemeiaza pe o serie de ipoteze "oarte restrictive :concurenta per"ecta exista pe toate pietele8 "unctiile de productie sunt cu randamente de scara constante8 mi-ratia "actorilor este "ara costuri s i "ara alte (ariere 3n calea sa8 preturile "actorilor sunt per"ect "lexi(ile8 "actorii de productie sunt omo-eni8 posesorii "actorilor sunt per"ect in"ormati; 12 . +aca se presupune9 con"orm "i-. $.19 ca economia este "ormata din doua re-iuni9 A si =9 cu cerere si o"erta de munca per"ect identice9 3n care se produc aceleasi mar"uri cu aceleasi "unctii de productie9 initial salariul real ar "i identic 3n "iecare din cele doua re-iuni9 S1 * 9 e-al cu productivitatea mar-inala a muncii 3n expresie valorica :deoarece producatorii maximizeaza pro"itu l total;9 iar pietele muncii din cele doua re-iuni ar "i 3n ec'ili(ru.

12

Oarve> Armstron-9 <im Ca>lor9 GorH9 ,ondon9 J..9 1)) 9 p.112.

!e(ional economics , policy, second ed ition, har'ester -heatsheaf 9 EeF

&i-.$.1. Efectu% &igr tiei interregion %e fortei de &unc supr piete%or region %e %e &uncii +aca dintr@un motiv sau altul :de exemplu9 reducerea v4rstei de pensionare sau o diminuare 3n timp a populatiei; o"erta de munca de pe piata re-ionala A s@ar reduce9 cur(a o"ertei de munca !A * Xdin "i-ura $.1.9 a;Y s@ar deplasa spre st4n-a9 3n pozitia !A 9 ast"el 1 3nc4t9 cererea de munca ram4n4nd nesc'im(ata9 salariul real de ec'ili(ru ar a.un-e la nivelul S1 1 9 3n conditiile reducerii "ortei de munca la n ivelu l , 1 . Ca urmare a cresterii salariului real9 3n conditiile "lexi(ilitatii per"ecte a pietelor re-ionale ale muncii9 o parte din o"erta de munca din re-iunea =9 cu salarii reale ramase la nivelul S1 9 va "i atrasa spre * re-iunea A s i se va deplasa 3n aceasta re-iune su( "orma mi-ratiei de"initive9 temporare sau navetismului. E"ectul va "i diminuarea o"ertei de munca din re-iunea =. Ara"ic9 cur(a o"ertei de munca !=* se va deplasa spre st4n-a9 as a cum indica sa-eata pe dia-rama (;. din dreapta "i-urii $.1. 2i-r4nd 3n re-iunea A9 cu salariu mai ridicat9 o"erta de munca de aici va creste9 ceea ce9 -ra"ic9 se exprima prin deplasarea cur(ei o"ertei de munca spre dreapta. +eplasarea celor doua cur(e spre st4n-a pe piata muncii A si9 respectiv9 spre dreapta pe piata muncii = are loc p4na c4nd salariul real se e-aleaza pe cele doua piete re-ionale5 prin reducerea lui S1 1 din re-iunea A si prin cresterea salariului real9 S1 * din re-iunea = p4na la nivelul S1 2 9 identic pe cele doua piete. Acestea sunt e"ectele de ec'ili(rare ale mi-ratiei interre-ionale a "ortei de munca. Construit pe (aza unor ipoteze de lucru 3ndepartate de realitate9 acest model are o capacitate predictiva mai redusa. %.%.2.2. $ea.unsuri ale modelului clasic al mi(ratiei fortei de munca

$*

2i-ratia interre-ionala este determinata de "actori s i prin mecanisme mai complexe dec4t 3n modelul clasic unde ec'ili(rarea pietei muncii prin mi-rare se "ace 3n "unctie doar de nivelul salariului real curent. ?ro(lema cauzelor mi-ratiei este mult mai complexa5 @ comportamentul mi-rantilor are 3n vedere nu salariul real curent9 ci nivelul salariului real ce poate "i o(tinut de@a lun-ul 3ntre-ii vieti active8 @ decizia de a mi-ra sau nu a unei "amilii nu depinde doar de un sin-ur salariu9 al capului "amiliei sau salariu principal9 ci ia 3n considerare toate salariile mem(rilor ei. +e aceea "actorul determinant al mi-ratiei nu este salariul real ci venitul "amiliei8 @ mi-rantii nu sunt o masa omo-ena de indivizi. Comportamentul lor di"era 3n "unctie de caracteristicile persoanelor9 iar marimea salariului nu este sin-urul motiv al mi-ratiei. Ast"el9 di"erenta de salariu poate constitui un im(old spre mi-rare pentru persoanele tinere9 dar pentru mi-rantii care se re3ntorc la lo curile lor de (astina pot conta mai mult considerente care tin de atractivitatea zonei lor de ori-ine9 placerea de a reveni 3n locurile natale9 "armecul acestora. ?entru cei care se deplaseaza 3ntr@o alta re-iune din motive de cariera conteaza solicitarea an-a.atorului mai mult dec4t di"erenta de salariu8 @ atunci c4nd se are 3n vedere di"erenta de salariu 3ntre cele doua re-iuni9 salariul mai mic tre(uie vazut si prin prisma capacitatii lui de a "inanta costul mi-ratiei8 @ modelul clasic nu are capacitatea de a recunoas te printre cauzele mi-ratiei si alte motive dec4t cele pecuniare. Alaturi de avanta.ele pecuniar e ale re-iunii de destinatie pot exista si satis"actii ce tin de climat9 de alte atractii din zona. @ 3n plus9 este nerealista ipoteza per"ectei "lexi(ilitati a salariilor si capacitatii pietei muncii de a.ustare automata 3n situatia de d ezec'ili(ru. Salariile sunt "oarte in"lexi(ile la modi"icarile 3n .os. +e aceea9 daca am presupune ca9 "ata de o e-alitate per"ecta 3ntre doua re-iuni din punctul de vedere al nivelului salariilor9 cererii si o"ertei de munca9 s@ar produce (rusc un exces de o"erta de munca 3n prima re-iune si9 concomitent9 un de"icit de cerere de munca 3n a doua9 am putea constata ca acolo unde a aparut excedentul de o"erta salariile9 in"lexi(ile la tensiuni de reducere9 ram4n relative nesc'im(ate9 ceea ce va avea ca e"ect aparitia s oma.ului9 3n timp ce9 3n cealalta re-iune9 excedentul de cerere de munca va provoca sau nu o cres tere a salariilor reale 3n "unctie de viteza de reactie a mi-ratiei "ortei de munca. !ricum9 daca avem 3n vedere multiplele (ariere 3n calea mo(ilitatii muncii9 este -reu de acceptat ca 3n realitate mi-ratia "ortei de munca din prima re-iune spre cea de a doua va reusi sa compenseze 3ntrea-a cerere excedentara de munca. Este "oarte posi(il ca 3n "inal sa con statam salarii reale mai ridicate s i noi oportunitati de an-a.are 3n a doua re-iune9 concomitant cu existenta unui soma. ridicat si a unui nivel relativ nesc'im(at al salariilor reale 3n prima. Constat4nd ast"el inconsistenta ar-umentului ca d i"erentele de salarii sunt un "actor explicativ al mi-ratiei9 se poate concluziona ca o in"luenta mult mai puternica ar avea@o di"erentele de soma. s i oportunitatile de an-a.are. Cercetari empirice au demonstrat ca 3n 2area =ritanie somerii pre"era de 190 ori mai mu lt sa mi-reze dec4t cei an-a.ati. +e aceea sunt 3ndreptatite opiniile con"orm carora mi-ratia interre-ionala a "ortei de munca9 ocuparea si s oma.ul sunt varia(ile mutual interdependente9 "iecare dintre ele aduc4ndu@si aportul la realizarea ec'ili(rului pietei muncii. 1 @ la "el de nerealista este si ipoteza mi-ratiei -ratuite s i per"ectei in"ormari din modelul clasic. 2i-ratia "ortei de munca presupune at4t costuri pecuniare9 le-ate de trans"erul -ospodariei9 de c'eltuielile e"ectuate 3n perioada cautarii unui loc de munca 3n re-iunea de destinatie9 c4t si costuri nepecuniare sau psi'ice9 le-ate de 3n"runtarea di"icultatilor din noul mediu9 de stresul acomodarii la noile conditii de munca etc.
1

Oarve> Armstron-9 <im Ca>lor9

op. cit .9 p.110@12*.

$1

Costuri%e nepecuni re s i %ips de infor& tii sunt (ariere serioase 3n calea mi-ratiei. +e aceea se constata ca mi-ratia 3ntre re-iuni prospere este adesea mai mare dec4t de la re-iuni sarace spre cele prospere. Explicatia ar "i le-ata tocmai de aceste costuri ale mi-ratiei si de o mai (una posi(ilitate de in"ormare9 3ntruc4t 3n re-iunile prospere exista numeroase persoane care au de.a experienta imi-rarii. %.%.2.3. /lte abordari teoretice ale mi(ratiei fortei de munca ! alternativa la modelul clasic al mi-ratiei9 cu o putere explicativa si predictiva mai mare9 dar cu dezavanta.ul ca necesita un volum mult mai mare de in"ormatii9 este teori c pit %u%ui u& n e&igr tiei interregion %e fortei de &unc . Bn aceasta teorie lumea cercetata nu mai este atemporala9 iar lucratorii nu mai reactioneaza instantaneu la di"erentele de salariu re-ional curent9 ci iau 3n considerare c4sti-urile mai mari pe care spera sa le o(tina din mi-ratie de@a lun-ul 3ntre-ii lor vieti active care le@a mai ramas. 2i-rantii9 ca oricare alte persoane9 a"iseaza o prioritate pentru timp. Cu c4t avanta.ele mi-ratiei cresc mai cur4nd9 cu at4t mai atractiv este sa te deplasezi. +e aceea di"erenta de c4sti- pe care mi-rantul spera sa o o(tina se determina ca valoare prezenta a unor "luxuri de avanta.e viitoare5

pbij

T t P1

Yit @ Yit 9 :1P d ;

unde5 7p(i. K valoarea prezenta (ruta a di"erentelor de c4sti- viitoare sperate a "i o(tinute 3n urma mi-ratiei din re-iunea i 3n re-iunea .. C K numar de ani ai vietii activ e ramasi dupa mi-rare8 G.t K c4sti-ul sperat a "i o(tinut 3n re-iunea de destinatie a mi-ratiei 3n anul t. Git K c4sti-ul sperat a "i o(tinut 3n re-iunea de ori-ine 3n anul t. Bn determinarea acestor varia(ile modelul capitalului uman ia 3n considerare si riscurile si incertitudinea care decur-9 pe de o parte9 din in"ormatia saraca despre conditiile economice si sociale din alte re-iuni9 iar pe de alta parte din pericolul soma.ului caruia 3i poate cadea victima mi-rantul 3n re-iunea de destinatie. , %o re pre9ent net a mi-ratiei dintr@o re-iune 3n alta :7pn i. ; este5 7pn i. K 7p( i. C i. 9 unde C i. reprezinta costurile mi-ratiei9 at4t cele determina(ile pecuniar c4t si cele nonpecuniare. +aca 7pni. este pozitiva9 are loc mi-ratia. Ceoria capitalului uman o"era prin instrumentele sale o mai cuprinzatoare explicatie a comportamentului mi-rationist9 in clusiv al celui care poate sa apara ciudat la prima vedere9 pervers. Un ast"el de exemplu este emi-rarea dintr@o re-iune prospera 3n una saraca. ! cercetare mai atenta poate descoperi 3nsa ca 3n re-iunea mai saraca pot "i o"erite salarii mai ridicate pentru anumite ocupatii. ?uterea explicativa a acestei teorii consta si 3n capacitatea ei de a lua 3n considerare natura selectiva a mi-ratiei. Comportamentul mi-rationist este d i"erit pentru lucratorii tineri9 cali"icati si cu educatie superioara9 "ata de celelalte cate-orii. Cei nominalizati mai sus se caracterizeaza printr@o mult mai mare mo(ilitate comparativ cu ceilalti. Cinerii9 deoarece au la dispozitie timpul necesar pentru a recupera orice costuri pe care le@ar presupune mi-ratia9 iar personalul de 3nalta cali"icare9 cu pre-atire superioara9 mana-eri deoarece di"erentele de salarii 3ntre re-iuni pentru ocupatiile lor sunt mai mari9 au un acces mai (un la in"ormatiile re"eritoare la locurile de munca si conditiile de viata din alte re-iuni s i9 dispun4nd de venituri mai ridicate9 3si pot acoperi mai usor costurile pe care le presupune mi-ratia.

$2

Bn explicarea cauzalitatii mi-ratiei cercetari mai recente su(liniaza si importanta altor doua cate-orii de "actori5 1. Cadrul institutional 3n care are loc mi-ratia9 re"eritor la autoritatile locale9 institutiile "inanciare9 "actorii care opereaza pe piata locuintelor9 politica -uvernamentala adoptata 3n domeniul impozitelor9 a protectiei sociale a somerilor etc. 2. Caracteristicile personale si ale "amiliilor celor care emi-reaza9 re"eritoare la relatiile de "amilie9 nevoile impuse de cariera unuia sau altuia dintre soti9 e"ectele divortului9 e"ectele ciclului de viata cum ar "i mi-rarea la pensionare etc. Avansul omenirii pe calea spre societatea cunoasterii9 in"ormatizata9 va aduce importante modi"icari si 3n "enomenul mi-rationist. Eoile te'nolo-ii in"ormationale vor permite 3ntr@o masura mai mare realizarea dezideratului miscarii locurilor de munca spre oameni9 ceea ce va determina o 3ncetinire a "luxurilor mi-ratorii interre-ionale9 3n special pentru cate-oriile de lucratori cu 3nalta pre-atire 3n domeniul te'nicii in"ormatice. /.2 Migr ti interregion % 5n Ro&:ni Si 3n 1om4nia evolutia vietii economice9 trans"ormarile survenite 3n procesul dezvoltarii economice9 restructurarile operate 3n economia nationala dupa 1))* au determinat si mo(ilitatea populatiei9 mi-rarea ei dintr@o re-iune 3n alta9 din motive preponderent economice. Evolutia ratei de emi-rare9 pe re-iuni si .udete9 3n anii 1)#)9 1))* s i 1))) este prezentata 3n ta(elul $.1. T 1e%u% /.'. Rep rtit i r tei de e&igr re6 pe regiuni si pe *udete6 5n nii ')+)6 '))" s i '))). Regiune R t de e&igr re Regiune R t de e&igr re Audet u% ')+) '))" '))) Audet u% ')+) '))" '))) A'!- A '! Nord (Est ,est =acau 19#* 9#* 19*$ Arad =otos ani 19#* %9% 19% Caras Severin Iasi 1912 $9)% 19 * Ounedoara Eeamt 19 0 912 19*/ Cimis Suceava 192$ 2900 191) 7aslui 19// #91 19%0 $ud ( Est Nord (,est =raila *9)$ $90% 19*1 =i'or =uzau 19$% $92% 19 * =istrita Constanta 19#2 $9#2 19%# Easaud Aalati 19*0 %9$$ 191* Clu. Culcea 19## $92# 19$2 2aramures 7ran cea 19$% 9/$ 19 $ Satu 2are Sala. $ud Centru Ar-es 19 % 9/$ 192 Al(a Calarasi 191) %9)) 192$ =rasov +3m(ovita 1922 29%/ *9)) Covasna Aiur-iu 19)1 %9#/ *90) Oar-'ita Ialomita 19 $ %9)/ 19 * 2ures

19#1 19)* 9/0 190#

9*/ 290 29)$ 9/$

*9)% *9)/ 19/2 19*/

19%0 19$1 19$) 19 19#% 190 19)0 19% 19%2 19) 19%#

19/1 292 9#1 19/) 190# 91* 29 ) 29*% 19/2 19# 91

19* 191# 191% 19*) *9/) 191% 19 % 192$ 192/ 19*1 19*$

?ra'ova Celeorman $ud ( ,est +ol. Aor. 2e'edinti !lt 73lcea

1920 191% 19*# 19#% 19$) 19 19%/

29) %91/ %9 0 29 % 29)/ 90$ 9

19*) 192* 19*# 19/1 19 / 19 19 1

Si(iu 19$# 29#/ 19*$ 0ucuresti I%fov *92# 19 # 1.%#

Sursa5 +aniela ,uminita Constantin si cola(. 9 !esursele umane "n !om#nia. Mobilitatea teritoriala 9 Ed. ASE9 =ucures ti9 2**29 p.0$ Se constata ca nivelul ratei de emi-rare nu 3nre-istreaza di"erente deose(ite 3ntre .udete9 situ4ndu@se9 3n 1)))9 3ntre *9/)U 3n 2aramures s i 19/1U 3n .udetul Aor.. Eivelul mai ridicat din .udetul Aor. a "ost determinat 3n special de marile disponi(ilizari din mineritul zonei9 dupa 1))19 care au determinat o tendinta de re3ntoarcere 3n .udetele de ori-ine a celor disponi(ilizati. Eivelul mult mai ridicat al ratei de emi-rare9 de 2 ori9 din 1))*9 a "ost datorat li(eralizarii circulatiei persoanelor dupa o perioada de c4teva decenii de economie centralizata9 cu restrictii si 3n domeniul li(erei circulatii a oamenilor. &luxurile mi-ratorii pe re-iuni sunt prezentate 3n ta(elul $.2. T 1e%u% /.!. Evo%ut i f%uBuri%or &igr torii dinspre si 5nspre regiuni Regiune Popu% ti Migr ti c tre Migr ti din regiune ;nu& r regiune ;nu& r perso ne< perso ne< '))2 !""! !""! '))2 pers. = pers = %$2#* %$021 19$ # Sud@Est 20#/9) $* $/ $2/ % 19$ Sud /$9) ) 2) $# )$ 19 / Sud@7est 2 $191 202## #2$ 19% % 7est 1)%$9/ 2)$22 20/0/ 19$ / Eord@ 2/%%9) *0$1 $ 7est Centru 2%$#9# *20 %##/ 19$ 192 1 *2)1 %22# 19 * 0 *11 $02/ 192 # @0 P$$1 2$*/ 2#$#2 19 % @21/* @0%$ 2)12# #%#/ 19% # P% $) P2 2% ) ))$/ $ 0* 19% $*0 $/2)* 19$ * @0#* @ 2$ # 1 P$** @#$% @1%*$ @0)# $o%d &igr toriu '))2 !""! @ /%/ @ 00

!""! ;&ii perso n e< Eord@Est /$ 92 %*%* %*) 0 19

=ucurest 221*9 $*%** $##22 291 /)%* $22$# 19) P2%%* P$ /# i Il"ov 1 1 Sursa5 prelucrat dupa Institutul Eational de Statistica si ?lanul Eational de +ezvoltare 2**$ 2**#

$$

Se constata ca modi"icari semni"icative 3n nivelul imi-ratiei sau emi-ratiei re-ionale nu au survenit 3n intervalul de sapte ani luat 3n o(servare9 cu exceptia unor cresteri d e 20U 3n re-iunea Sud 7est !ltenia sau de cca. 1#U 3n re-iunea Centru si 3n re-iunea =ucures ti Il"ov. Eivelul relativ al "enomenului mi-rationist nu di"era cu mult de la o re-iune la alta9 rata imi-rarii variind 3ntre 1921U 3n re-iunea de Eord 7est s i 2911U 3n 1e-iunea =ucuresti Il"ov9 3n timp ce rata emi-rarii variaza 3ntre 192#U si 19)1U 3n aceleasi re-iuni. Bn celelalte re-iuni9 am(ele rate variaza 3ntr@o pla.a mult mai retr4n sa9 3ntre 19 %U si 19%%U. Soldul mi-ratoriu ne-ativ cel mai ridicat se situeaza la nivelul re-iunii Eord Est9 ceea ce con"irma motivatia economica a mi-ratiei9 aceasta re-iune "iind cea mai putin dezvoltata dintre cele opt re-iuni ale 1om4niei. ?e aceeasi motivatie se 3nscrie si "aptul ca soldul mi-ratoriu pozitiv este 3nre-istrat 3n re-iunile =ucuresti Il"ov si 7est9 cele mai dezvoltate. Soldurile mi-ratorii relativ mici la nivelul re-iunilor sunt datorate "aptului ca sc'im(arile de domiciliu se "ac de o(icei 3ntre .udetele componente ale aceleiasi re-iuni sau c'iar 3n cadrul aceluiasi .udet. ?entru a cunoaste sursele re-ionale ale imi-ratiei dintr@un anumit .udet ca si destinatiile "luxurilor lui emi-rante se poate ela(ora 1 % nt s h &igr tiei . Iata9 de exemplu9 sporul mi-ratoriu al .udetului Iasi9 pe re-iuni de provenienta9 3n anii 1))% si 1))). T 1e%u% /.-. $poru% &igr toriu % *udetu%ui I si6 pe regiuni de provenient 5n nii '))2 si '))) ;nu& r perso ne< I&igr nt i E&igr nti $por &igr toriu '))2 '))) '))2 '))) '))2 '))) '))2 - '))) 22#* 222% 1#/# 1#1$ P%0$ P#11 Eord @ Est #)% %## 00$ )/* @10) @$*$ Sud @ Est 2$0 22* $12 #) @1#$ @1$) Sud 2untenia 1 % )/ 1/ 1$$ @ 0 @$/ Sud 7est !ltenia %%) #$% 0#) $01 @ 1* P1#$ 7est 1$# )* 12 0$ P2 P# Eord @ 7est $*% *% /% P * @20 Centru )* #% / 20# P1/ P/) =ucures ti Il"ov /@-@ /2'- /@@2 /!@' -/# C!-! TOTAL Sursa 5 +aniela ,uminita Constantin si cola(.9 op. cit .9 p.)#@)/ Regiune de provenient

Constatam ca $#9/1U9 respectiv9 $)9 *U9 deci aproape .umatate din numarul total al imi-rantilor 3n .udetul Iasi 3n anii 1))%9 respectiv 1)))9 proveneau din re-iunea Eord Est din care "ace parte. $9 U9 respectiv9 /9/U din numarul total al emi-rantilor aveau ca destinatie tot re-iunea Eord Est. 1ezulta ca "luxurile mi-ratorii intrare-ionale au o pondere semni"icativa. Aportul lor 3n cazul .udetului luat de exemplu 3nseamna un spor mi-ratoriu pozitiv9 destul de consistent9 de %0$ persoane 3n 1))% s i #11 persoane 3n 1))). +intre "luxurile mi-ratorii interre-ionale cu sursa si destinatia 3n .udetul Ias i9 asa cum rezulta din ta(elul %. .9 cele mai importante sunt cu re-iunea Sud Est9 de 1$9 #U si9 respectiv9 129%$U la L imi-ranti M si 1091U9 respectiv9 229##U la L emi-ranti M9 3n anii 1))%9 respectiv 1)))9 cu spor mi-ratoriu ne-ativ 3n am(ii ani9 de @10)9 respectiv @$*$ persoane.

$%

?e total .udet o(servam ca numarul imi-rantilor este relativ apropiat de cel al emi-rantilor9 situ4ndu@se 3n .urul a $2** $)** persoane9 ceea ce9 cantitativ9 nu poate prezenta importanta pentru piata muncii. ! tendinta interesanta care se accentueaza 3n ultimul deceniu 3n procesul mi-rationist o reprezinta mi-ratia ur(an rural si rural rural. Evolutia populatiei rurale pe cele opt re-iuni9 3n perioada 1))1@ 2**2 este 3n"atisata 3n ta(elul $.$. T 1e%u% /./. Evo%uti popu% t iei rur %e 5n ce%e opt regiuni6 5n perio d '))' !""!. Regiuni Ani 1))1 %/92$ $29$1 %)900 %#90# /9%0 $09$ )910 129 0 1))% %%9/) $29#* %092% %%9*0 /9$* $/9%* )920 119*0 2*** %#9$0 $ 91/ %09$1 %$9#% /90$ $/92 )9#0 1192* 2**2 %#9#* $ 92# %09 % %$9%# /9 % $/9 * )9/0 1*902 Sursa5 ?lanul Eaional de +ezvoltare 2**$ 2**%. Nord - Est $ud Est $ud $ud ,est ,est Nord - ,est Centru 0ucures ti I%fov

Aceste evolutii sunt consecinta a doua "luxuri mi-ratorii de sens invers 5 un "lux rural ur(an9 realizat mai ales de catre populatia activa t4nara9 3n cautarea unor locuri de munca mai (ine remunerate si a unui mod de viata mai interesant9 si un "lux ur(an rural9 3nre-istrat mai ales la nivelul populatiei 3n v4rsta de %* #* ani9 3ndeose(i cea disponi( ilizata din "ostele 3ntreprinderi de stat9 care nu a mai reus it sa se recali"ice 3n meserii cautate pe piata muncii. 1e3ntorsi 3n mediul rural9 aces ti oameni des"asoara activitati a-ricole de su(zistenta9 de sla(a e"icienta economica9 "orm4nd de "apt asa numitul L soma. de-'izat M. 2i-ratia de revenire din mediul ur(an spre cel rural este mai intensa 3n .udetele mai putin dezvoltate economic9 din apropierea a trei mari centre ur(ane 5 =ucuresti9 Clu.9 Iasi9 in"irm4nd ast"el principiul ca zonele de destinatie tre(uie sa "ie mai dezvoltate dec4t zonele de ori-ine a mi-ratiei. Bn masura 3n care mediul rural va "i atras mai mult 3n or(ita activitatii economice9 mai ales 3n contextul intrarii 1om4niei 3n Uniunea Europeana9 c4nd importante "onduri structurale au ca tinte dezvoltarea acestor zone9 "luxurile mi-ratorii ur(an rural pot avea o in"luenta pozitiva asupra pietei muncii. Re9u& t 1. ?iata re-ionala a muncii desemneaza 3nt4lnirea cererii cu o"erta de munca 3n interiorul unui teritoriu delimitat su( denumirea de re-iune. 2. Bn contextul pieteo re-ionale a muncii si 3n acceptiunea cel mai des utilizata9 re-iunea este un teritoriu considerat ca o entitate delimitata pentru a "i descrisa9 analizata9 administrata9 plani"icata 3n vederea aplicarii unei anumite politici economice. . ,a nivelul Uniunii Europene s@a sta(ilit9 3n scopuri statistice9 Eomenclatorul Unitatilor Ceritoriale pentru Statistica :EUCS;9 care delimiteaza diviziun ile teritoriale ale tarilor mem(re pe trei niveluri5 EUCS 19 EUCS 2 si EUCS . $. UE 2% cuprinde 2%$ de re-iuni de dezvoltare de tip EUCS 29 la care se vor mai adau-a # din =ul-aria si 0 din 1om4nia. %. Cererea de munca pe piata re-ionala a muncii se a"la su( in"luenta a numerosi "actori9 care pot determina scaderea sau cresterea ei.

$#

#. 1educerea cererii de munca poate provoca deplasarea "ortei de munca 3n a"ara re-iunii9 su( "orma mi-ratiei temporare :navetism; sau mi-ratiei de"initive9 interne sau externe. /. Eu 3ntotdeauna o crestere a cererii de munca se re"lecta 3ntr@o diminuare a soma.ului. 0. !"erta de munca pe pietele rte-ionale ale muncii se a"la su( incidenta a numerosi "actori si comportamente9 ast"el 3nc4t nu este o(li- atorie realizarea unei corelatii pozitive 3ntre rata de participare a populatiei Ha "orta de munca :rata de activitate; si rata de ocupare. ). Unul din "actorii importanti ce pot in"luenta o"erta re-ionala de munca si pot "lexi(iliza piata re-ionala a muncii este mo(ilitatea -eo-ra"ica sau mi-ratia "ortei de munca. Ea este o reactie de adaptare a o"ertei de munca la modi"icarile survenite 3n localizarea teritoriala a cererii 1*. 2i-ratia interre-ionala a "ortei de munca poate "i studiata 3n termeni de "luxuri (rute :numar de emi-ranti si rata emi-rarii9 numar de imi-ranti si rata imi-rarii9 mi-ratia (ruta sau totala si rata mi-ratiei (rute sau totale; si 3n termeni de "luxuri nete :sporul sau soldul mi-ratoriu al re-iunii si rata mi-ratiei nete sau rata sporului mi-ratoriu;. 11. Cendinta din tarile dezvoltate este de diminuare s i sta(ilizare a "luxurilor mi-ratorii interre-ionale ca urmare a 3m(unatatirii conditiilor pietei muncii. 12. ?iata re-ionala a muncii este in"luentata s i de mi-ratia internationala a muncii9 care poate constitui uneori o supapa importanta pentru atenuarea presiunii o"ertei excedentare de munca. 1 . teoria clasica a mi-ratiei "ortei de munca9 3ntemeiata pe numeroase ipoteze restrictive9 are o scazura capacitate explicativa si predictiva9 3nt4mpin4nd multe nea.unsuri. 1$. teoria capitalului uman a mi-ratiei interre-ionale a "ortei de munca are o mai mare putere explicativa si predictiva9 dar prezinta dezavanta.ul ca necesita un volum mai mare de in"ormatii. 1%. Bn 1om4nia9 mi-ratia interre-ionala a "ost in"luentata de restructurarile produse 3n economie dupa 1))*9 dar se constata ca se ampli"ica mai mult mi-ratia intrare-ionala. Concepte 6 piata re-ionala 6 re-iunea 6 Eomenclatorul Unitatilor Ceritoriale de statistica :EUCS 19 EUCS 29 EUCS ; 6 re-iunea de dezvoltare 6 zona de"avora(ila 6 cerere re-ionala de munca 6 o"erta re-ionala de munca 6 mi-ratia interre-ionala a "ortei de munca 6 mi-ratia intrare-ionala a "ortei de munca imi-ratia re-ionala 6 emi-ratia re-ionala 6 mi-ratia re-ionala (ruta sau totala 6 rata imi-rarii re-ionale 6 rata emi-rarii re-ionale 6 rata mi-ratiei (rute sau totale 6 rata mi-ratiei nete 6 rata sporului mi-ratoriu 6 mi-ratia internationala a "ortei de munca 6 costuri pecuniare ale mi-ratiei 6 costuri nepecuniare ale mi-ratiei 6 valoarea prezenta (ruta a c4s ti-urilor din mi-ratia interre-ionala 6 valoarea prezenta neta a mi-ratiei interre-ionale 6 (alanta sa' a mi- ratiei

$/

CAP. , .I$PARITATI REGIONALE ALE PIETELOR MUNCII O1iective Studiind acest capitol5 6 vom 3ntele-e situatia disparitatilor re-ionale ale pietei muncii din Uniunea Europeana8 6 vom cunoaste evolutia principalilor indicatori ai pietelor re-ionale ale muncii 3n UE8 6 vom s ti care sunt principalii "actori care determina mentinerea disparitatilor pietelor re-ionale ale muncii 3n UE8 6 vom putea tra-e concluzii 3n le-atura cu caile posi(ile de atenuare a disparitatilor re-ionale ale pietei muncii. ?e masura 3m(unatatirii conditiei umane9 su( toate aspectele sale9 cresc si nevoile si9 implicit9 creste si cererea de (unuri si servicii. Satis"acerea acestor nevoi9 satis"acerea cererii -lo(ale 3ntr@un -rad c4t mai ridicat pentru a asi-ura ec'ili(rul -eneral macroeconomic nu poate "i conceputa "ara o "olosire c4t mai deplina a tuturor resurselor de care dispune societatea9 resurse a caror caracteristica esentiala o reprezinta raritatea. Si munca este o resursa rara. +e aceea ea nu poate "i "olosita risipitor9 ea nu poate "u urosita prin ne"olosire. pe de alta parte9 posesorul "actorului munca s@a pre-atit de@a lun-ul 3ntre-ii sale vieti sa "ie util9 sa des"as oare o activitate prin care sa se valoreze9 sa ocupe un loc de munca din care sa o(tina venitul necesar sies i si "amiliei sale. 1ealizarea tuturor acestor desiderate de ordin -eneral sau individual presupune ca piata muncii sa "unctioneze 3n cele mai (une conditii9 at4t ca piata nationala c4t si ca piata re-ionala9 locala9 as a cum am vazu t@o 3n capitolele anterioare. ! piata a muncii9 indi"erent de ce anver-ura ar "i9 este cu at4t mai per"ormanta cu c4t valori"ica mai (ine resursele de munca din arealul ei. Eivelul de per"ormanta al pietei re-ionale a muncii se apreciaza 3n "unctie de anumite o(iective sta(ilite 3n acest domeniu c4t si prin comparatie cu alte piete re-ionale9 nationale sau c'iar ale unor spatii economice ce depasesc dimensiunea nationalului. ?rintre cei mai importanti indicatori "olositi pentru a pune 3n evidenta per"ormantele pietelor re-ionale ale muncii se numara rata de activitate9 rata de ocupare9 rata soma.ului9 dar si o serie de indicatori de ordin calitativ9 structural9 re"eritori la nivel de pre-atire pro"esionala9 la ocupatii9 la nivel te'nic al locurilor de munca etc. Ei se determina la nivelul economiei nationale9 dar9 pentru o cunoastere mai exacta a situatiei9 3n ultima perioada se da o mare atentie determinarii lor si la nivel re-ional9 p4na la nivel local. 2.'. .isp rit ti %e piete%or region %e %e &uncii 5n Uniune Europe n Unul dintre o(iectivele esentiale ale inte-rarii tarilor europene l@a constituit si continua sa@l constituie reducerea treptata a decala.elor dintre tarile mem(re. Este dezideratul solidaritatii si coeziunii care poate "i realizat printr@un proces complex de conver-enta. Cu toate ca la nivelul U.E.9 pe etape ale extinderii ei9 acest o(iectiv s@a realizat 3ntr@o masura importanta9 "iind redusa ram4nerea 3n urma a unor state9 3ntre re-iuni continua sa existe mari disparitati. Este cunoscut ca politica re-ionala exista 3n primul r4nd ca urmare a prelun-irii 3n timp a disparitatilor re-ionale ale soma.ului. Soma.ul a "ost principalul criteriu de ale-ere a re-iunilor din 2area =ritanie care au primit $0

asistenta 3ncep4nd cu anii 1) *. Aceleasi discrepante re-ionale 3n ceea ce priveste soma.ul au determinat ale-erea re-iunilor din Uniunea Europeana care (ene"iciaza de asistenta economica. ,upta 3mpotriva disparitatilor re-ionale este deci de mult timp 3n centrul preocuparilor Uniunii Europene. Ea a devenit cu at4t mai importanta azi cu c4t este tot mai clar ca nivelurile mu lt mai scazute de ocupare a "ortei de munca si ratele mult mai 3nalte ale s oma.ului din unele re-iuni 3mpiedica realizarea o(iectivelor le-ate de ocuparea deplina a "ortei de munca sta(ilite de Consiliul European de la ,isa(ona din anul 2*** pentru orizontul anului 2*1*9 p4na la care a ramas destul de putin timp. E"orturile 3ntreprinse pentru a diminua aceste disparitati re-ionale9 e"orturi esentiale pentru a 3ntari coeziunea Uniunii9 se realizeaza 3ntr@un context de pro"unde mutatii care risca sa ad4nceasca si mai mult diver-entele re-ionale. +esi inte-rarea europeana se remarca pr intr@o conver-enta 3ntre tarile mem(re9 disparitatile ram4n importante de la o re-iune la alta. +aca de@a lun-ul a circa doua decenii9 din anii 1)%* p4na 3n anii 1)/*9 s@a 3nre-istrat o conver-enta pu ternica 3n nivelul salariilor si productivitatii9 cu o rata a cresterii economice de patru ori mai mare 3n re-iunile sarace comparativ cu cele (o-ate9 se constata ca aceasta conver-enta s@a 3ncetinit sensi(il 3n perioada urmatoare9 p4na la mi.locul anilor 1))*9 3n special 3ncep4nd cu anii 1)0*9 dupa care re-iunile sarace aproape nu au mai recuperat nimic din ram4nerea lor 3n urma. Bn ta(elul %.1. sunt prezentate disparitati re-ionale ale pietei muncii 3n Uniunea Europeana 3n anul 2**2. Am selectat9 din "iecare tara9 re-iunile a"late la extreme5 nivelul cel mai scazut si nivelul cel mai ridicat al ratei ocuparii9 de"alcat pe sexe9 si nivelul cel mai ridicat si cel mai scazu t al soma.ului9 cu punerea 3n evidenta a soma.ului de lun-a durata9 a celui "eminin si al tinerilor. T 1e%u% nr. 2.' .isp rit ti region %e %e pietei &uncii 5n UE T r Regiune Tot R t ocup rii R t so& *u%ui fe&i & sc Tot Tot % -nin u-%in % % '))! !""! #$92 %%9# /29) 09) /90 $*92 090 1%92 %%9) %*91 #19) ..... 1$9) %$9% 1%9# 29$ #290 %$9# /191 ...... )9* $$9 1*9* 1091 %%9) %*9 #19# ...... 1 9/ %%9% 1$9* *9# #29$ %$9$ /*9$ ...... )91 $%9$ 1*9* 109# %)9) %19$ #092 #9) /9% %29* $29# #19% 1291 129# ##9% %)9# / 9 90 $9* /%9) /19/ 0*9* 09 $9# 1)91 % 9* /9$ #%9$ %090 /190 #9 )9$ %#9) % 9# #*91 ...... 2/91 /*9/ %#9/ %19) # 9% %09$ %*9/ # 9$ $29% $92 %*91 $$91 $9# //9) /19$ #)90 /#9/ /29# ##9/ 290 /90 $90 /9 1/9% 2%9$ %9* 1*9* )92 /9 119$ 109 $o& * de %ung dur t 5n !""!

3e&ini n !""!

Tiner i !""!

UE '2 N '" UE !2 N '! UE !# 0e%gi Oainaut 7laams =ra(ant . ne& rc Ger& ni Oalle Sac'sen An'al =a>ern Greci 7oreio Ai-aio ?eloponnisos $p ni Sur

$090 # 9# 19* $/9) #19* /9 %192 $#92 $$9% $92 29#

09# 1%91 $9% )91 19* %9* 1%9* 1 9% 1*91 1#9$ 2#9#

1/9/ 29% 1*9$ 1*9/ 229/ %9/ 2#9% 2)9* 2#9* 2292 *9* $)

Este # 9 %*92 /#9 1$9# )9/ 19 1 9 1)9$ 3r nt #29) %#9$ #)9# )90 09/ Eord@?ass@de@ %$91 $$92 #$91 129% 1 9$ Callasi ##9$ #19/ /192 /9) 091 Ble de &rance Ir% nd #%9* %%92 /$9/ 1%9 $9 2)9 90 /90 It %i %%9% $29* #)91 ..... )9* Cala(r ia $19) 2#9$ %/9% ..... 2$9# Emilia @ #/9% %09) /#9* ..... 9 1oma-na # 9# %19% /%9% 29* 29# 2/9$ 9# /9* LuBe&1ourg O% nd /$9$ ##92 029$ %9$ 290 Aronin-en /*90 # 92 /092 /90 $92 Ultrec't /#92 #09) 0 9/ $9% 292 Austri #).* #1.% /#.% . $.* Vamten ##.) %#.) //.1 .0 2./ Salz(ur/1.0 #%.1 /0.0 2.# 2.0 Portug %i Acores Centro 3in% nd Ita@Suomi Uusimaa $uedi 2ellersta Eorrland StocH'olm Reg tu% Unit Eort' East Sout' East 0u%g ri Severozapad.en Gu-ozapaden Cipru Cehi 2oravscoslezsHo ?ra-a Estoni Ung ri EszaH@Al"old Vozep@ 2a->arorszaLitu ni Letoni #0.2 #1.% / .# #0.1 %).) /%. / .# #0.) /0.$ /1./ #%.# //.* %*.# $ ./ %#.$ #*.0 $$.% #/. ##.2 %/./ /$.$ /2.2 #).* //.% #%. #1.* /*.* $/.% $2.2 % .) /%.) /0. 0*.1 /*.* #2.* /#.2 /$.) #0./ /).$ /0.* /*.1 0 .0 % ./ $%.1 %0.) $.1 ./ 2./ ... ... ... ... ... ... ).# ... ... ... ... ... %.1 2.% .* ).1 1 . %.0 %.1 %.) $.* %.1 #.0 ./ 10.2 2#.) 11 .

29/ )9/ 9%

)90 1#9* /9)

109) 2)9$ 1%9*

%)9# #292 2%9%

1292 %9# $9#

2/92 %092 )9*

2#9% 2)92 2 91 20.1 2$.# 12.$ $.% 0.# 2/.$ 2$.) 2#.$ 22.# 1).) 1). 12.1 21.) 2/.* 1$.) ##.* //.0 #%.2 %*. %0.0 20.1 $ .# $2.2 %1.1

91 %92 29$ .) .2 2.0 #.1 $. .0 ).1 1 ./ %.* $.# $.% ./ $.% %.2 .% 1/. 2%. 12.$ ).* 1#. $.% %.$ /.* .)

%9* 09 $9 #.2 %.% %.$ 11.# /.) 11.2 21.* 2). 1$./ 12.0 1 ./ 11.% 12.* 1$.2 0.) /.2 % .# 20. 1#.) 2).1 ).$ 12.$ 1$.) 0.0

#0.% %).* /0.0 ... . 2*.1 $.2 /./ #%.% %/.1 /$.* ... /. %).2 %1.2 #/.1 ... 1 .$ /2.* #%.0 /0.% ... .# #2.* %/.) ##.% ... 1*. %2.$ )./ 1/.# %#.# %*.* # .% ... %.) $).% $2.0 %#.2 ... /.) #1. %$.# #0.0 ... $.* %).) %/.2 #2./ ... 1 ./ % .% 12.) 2 .* #*.$ %#.0 #$. ... 12.1 $%. 11.* 2*.0

%*

M %t Po%oni Zac'odniopamors Hie ,u(elsHie Ro& ni Sud@Est Sud@7est $%oveni $%ov ci 7>c'odne Slovensco =ratislavsH>

% ./ %1.% $%.0 %#.1 %/.# %$./ #1.

.1 /$.1 ... %.2 ... #.1 11.* $#.2 %#.) ... 1).) $1.2 %*./ ... 2#.* %1.# #*./ ... 1#.# %1.0 $#. %#.$ # .# # .$ ##.2 ... ... ...

%$.0 %2./ $#./ %$.* %2.0 %%.# #%.2 #%./ % .%

2*.) 2#. 1#.% /./ 11.2 #.2 10./ 21./ ).2

$2.% %$.# /.0 2 .2 2#./ 22.$ /./ $$.$ 10.$

0.$ 1*.# # #./ # .$ %0.# #0.2 ... #. %%.# # .0 1#.% %#.0 %1.$ #2.$ ... 10./ %%.$ %*.* #*.0 22.2 #/.2 #2./ /2.1 ... 0./ ...

+upa cum se o(serva9 nivelul re-ional cel mai scazut din UE 1% 3n ceea ce priveste rata ocuparii se 3nre-istreaza 3n re-iunea Sur din Spania :%*9/U;9 iar din UE @ 2% 3n Zac'odniopamorsHie din ?olonia :$%90U;. !data cu extinderea la UE 2/ se va 3nre-istra un nivel si mai redus 3n re-iunea Severozapad.en din =ul-aria :$ 9/U;. Cele mai 3nalte niveluri ale ratei ocuparii le o(servam la re-iunea StocH'olm : cu /09$U;9 re-iunea Sout' East din 2area =ritanie ://9*U;9 Ultrec't din !landa :/#92U;9 Unsimaa din &inlanda :/%9 U;9 Centro din ?ortu-alia :/ 9#U;. Bn interiorul statelor mem(re ale UE decala.ele re-ionale cele mai mari la rata ocuparii se constata 3n Italia :3n re-iunea Emilia 1oma-na rata ocuparii este cu #1U mai mare dec4t 3n Cala(ria;9 iar discrepantele cele mai mici sunt 3n !landa si Austria :unde cea mai 3nalta rata re-ionala a ocuparii este cu doar /U mai mare dec4t cea mai .oasa;. +iscrepantele sunt sensi(il mai mari 3n ceea ce prives te rata re- ionala a ocuparii "eminine9 care9 la nivelul UE 2% oscileaza 3ntre 2#9$U 3n Cala(ria :Italia;9 $92U 3n 7oreio Ai-aio :Arecia;9 $9#U 3n Sur :Spania; si //9%U 3n StocH'olm9 /$9$U 3n Uusimaa :&inlanda;9 /*U 3n Sout' East :2area =ritanie;. 1ata ocuparii "eminine la nivelul UE @ 2% era de %$9#U 9 "ata de %%9#U pentru UE @ 1%. Bn ceea ce priveste rata re-ionala a soma.ului9 disparitatile la nivelul UE @ 2% sunt si mai mari9 situ4ndu@se 3n anul 2**2 3ntre 292U 3n Ultrec't :!landa;9 290U 3n Salz(ur:Austria; si 2#9)U 3n Zac'odniopamorsHie :?olonia;9 2$9#U 3n Cala(ria :Italia;9 109 U 3n Sur :Spania;. +isparitatile re-ionale interne 3n statele mem(re ale Uniunii Europene privind rata soma.ului sunt mai mari dec4t cele re"eritoare la rata ocuparii. Bn Italia rata soma.ului 3n Cala(ria este de /9$% ori mai mare dec4t 3n Emilia 1oma-na. Bn Aermania9 rata s oma.ului din Oalle9 re-iunea Sac'sen @ An'alt este de %9$2 ori mai mare dec4t 3n 1e-iunea =a>ern9 iar 3n =el-ia9 3n re-iunea Oainaut9 este de 91% ori mai mare dec4t 3n 7laams =ra(ant. +iscrepantele re-ionale mult mai mari se 3nre-istreaza la rata soma.ului la tin eri9 care se situa 3ntre $9 U 3n Ultrec't9 %9$U 3n Salz(ur- sau %9/U 3n =a>ern si %092U 3n Cala(ria9 2 9%U 3n Oainau t :=el-ia;9 2)9$U 3n Eord @ ?as de Callais :&ranta;9 %$9#U 3n Zac'odniopamorsHia :?olonia; sau $$9$U 3n 7>c'odne SlovensHo :Slovacia;. &olosind o serie de indicatori ai economiei re-ionale din 1))%9 cum ar "i rata ocuparii9 nivelul veniturilor9 indicele de productivitate sau structura cali"icarilor9 raportul Comisiei Europene asupra ocuparii "ortei de munca din 2**2 -rupeaza re-iunile europene 3n cinci -rupe9 numerotate 3n "unctie de ran-ul lor 3n termeni de venit pe locuitor. Grup ' 9 reprezinta 1 U din populatia Uniunii9 cuprinde re-iuni cu venituri medii ridicate si cu o mare parte a valorii adau-ate provenind din sectorul tertiar. Ele se %1

caracterizeaza prin niveluri de cali"icare superioare mediei9 av4nd o proportie ridicata a lucratorilor cu 3nalta cali"icare si o proportie scazuta a celor putin cali"icati. 1e-iunile din aceasta -rupa se localizeaza 3n .urul unor mari capitale9 cum ar "i =ruxelles9 ?aris9 ,ondra9 StocH'olm sau 7iena9 constituindu@se s i din mari a-lomerari situate 3n Aermania9 =enelux sau +anemarca. Grup !- 9 cu #U din populatie9 cuprinde re-iuni cu o pondere a lucratorilor 3nalt cali"icati superioara mediei9 cu rate ale ocuparii de asemenea mai mari dec4t media9 3n special 3n sectoare de 3nalta te'nolo-ie s i cu o pondere relativ ridicata a valorii adau-ate o(tinute 3n industrie. Bn aceasta -rupa se includ o mare parte a re-iunilor Aermaniei9 Suediei si 2arii =ritanii9 dar si c4teva din &ranta si =el-ia. Grup -- 9 reprezent4nd #U din populatie cuprinde re-iuni 3n care ponderea valorii adau-ate din industrie este superioara mediei9 ponderea valorii adau-ate din servicii este scazuta9 iar rata ocuparii 3n sectoarele de 3nalta te'nolo-ie este scazuta. Sunt incluse aici cea mai mare parte a re-iunilor din &ranta9 Italia de Eord ca si numeroase re-iuni irlandeze9 portu-'eze9 spaniole si (ritanice. Grup /- 9 cu 1#U din populatie9 re-rupeaza re-iuni caracterizate prin@o pondere importanta a valorii adau-ate o(tinute 3n sectorul tertiar si printr@o proportie a lucratorilor sla( cali"icati superioara mediei. 7enitul mediu este in"erior mediei -enerale. Bn aceasta -rupa sunt incluse re-iuni mediteraniene9 3n special din Italia de Sud9 c4teva re-iuni -recesti si "ranceze9 ca si unele re-iuni din ?ortu-alia si Spania. Grup 2- 9 cu #U din populatie9 cuprinde re-iuni cu rate ale ocuparii scazute ca si cu o proportie a valorii adau-ate o(tinute 3n a-ricultura superioara mediei si o proportie superioara mediei de lucratori putin cali"icati. Bntra 3n aceasta -rupa re-iuni din ?ortu-alia9 Irlanda9 &inlanda si &ranta. Bncetinirea procesului de conver-enta 3n UE este rezultatul unei multitudini de in"luente care intra 3n .oc 3n procesul inte-rarii. Bn primul r4nd9 re-iunile di"era unele de altele 3n termeni de capacitati de productie9 caracteriz4ndu@se prin structuri ale cali"icarilor si o compozitie sectoriala a ocuparii "ortei de munca si a productiei "oarte di"erite. Si situatia lor -eo-ra"ica .oaca un rol 3n ceea ce priveste accesul la marile piete si di"uzarea cunostintelor9 procesul de inte-rare determin3ndu@le sa se specializeze 3n unul sau altul dintre sectoare9 3n "unctie de avanta.ele lor comparative. Concentrarea anumitor industrii 3n c4teva mari a-lomeratii este consecinta comportamentu lui 3ntr eprinderilor car e urmaresc realizarea unor economii de scara si scaderea costurilor de acces la "urnizori si la piete. ! in"luenta deose(ita o au si alti "actori9 cum ar "i mo(ilitatea "ortei de munca. +e asemenea9 3n evolutia disparitatilor re-ionale intervine s i posi(ilitatea ca socuri asimetrice asupra anumitor produse sau anumitor cate-orii ale "ortei de munca sa a"ecteze numai unele re-iuni si nu ansam(lul Uniunii Europene. 1ezultatul va "i ca aceste re-iuni 3si vor vedea per"ormantele reduse9 cu o intensitate cu at4t mai mare cu c4t procesul de a.ustare este mai lent9 "ie din cauza "lexi(ilitatii reduse a lucrato rilor putin cali"icati9 "ie din cauza unor 3nt4rzieri provocate de anumiti "actori institutionali. Bntruc4t structurile sectoriale 3n tarile mem(re ale UE si 3n re-iunile sale devin tot mai similare9 pro(a(ilitatea socurilor re-ionale asimetrice se reduce. Coti acesti "actori determina capacitatea re-iunilor de a crea locuri de munca si de a promova cresterea economica. Ee"iind capa(ile sa atin-a un anumit pra-9 3n termeni de mi.loace de productie strate-ice :capital uman9 in"rastru cturi pu(lice etc.;9 re-iunile sarace se 3npotmolesc 3n situatii de sla(a cres tere economica si nu sunt capa(ile sa se mentina la nivelul celorlalte9 3n po"ida e"orturilor consistente de asistenta "inanciara realizata prin intermediul "ondurilor structurale c'eltuite de UE.

%2

Este evident ca "iecare indicator re-ional de per"ormanta a pietei mun cii situ at su( media 3nre-istrata 3n UE indica o rezerva ce tre(uie mo(ilizata pentru a realiza o(iectivelse trasate prin strate-ia de la ,isa(ona. Bn anul 2**$ ratele re-ionale ale soma.ului au variat de@a lun-ul UE 2% de la 29$U 3n re-iunea +orset [ Somerset 3n re-atul Unit9 la *90U 3n 1\union din &ranta. rata soma.ului a "ost sta(ila 3n anii 2** si 2**$9 la nivelul de )92U9 pe ansam(lul UE 2%. ,a nivel re-ional 3nsa 3n %/U din cele 2%$ re-iuni EUCS 2 ale UE 2% rata soma.ului a crescut 3n 2**$ "ata de 2** . +in cele 2%$ re-iuni9 3n anul 2**$ @ $$ aveau o rata a soma.ului de $9#U sau mai mica9 adica .umatate din media UE 2%. +intre acestea 21 re-iuni erau situate 3n 2area =ritanie9 sapte 3n Italia9 sase 3n Austria9 cinci 3n !landa si c4te o re-iune 3n =el-ia9 Ce'ia9 Irlanda9 Un-aria si ?ortu-alia. ,a cealalta extrema9 21 re-iuni aveau o rata a soma.ului de 109$U sau c'iar mai 3nalta9 adica du(la "ata de media UE 2%5 noua erau re-iuni poloneze9 sase 3n Aermania9 patru 3n &ranta :toate departamente de peste mari; si doua 3n Slovacia. Bn ceea ce prives te soma.ul "eminin9 la nivelul UE 2% rata a "ost sta(ila 3n 2** @ 2**$9 de 1*91U. ,a nivel re-ional9 soma.ul "eminin a variat 3ntre 292U :3n 12 re-iuni din 2area =ritanie; si 2)90U sau $92U 3n doua departamente de peste mari din &ranta9 Au>ana9 respectiv 1\union. 1ata soma.ului "eminin a "ost mai mare dec4t la masculin 3n aproape doua treimi din re-iunile UE 2%. &oarte importante au "ost si disparitatile re-ionale 3n rata soma.ului la tineri :populatia 3n v4rsta de 1% @ 2$ ani;. +aca pe ansam(lul UE 2% rata soma.ului la tineri a "ost 3n anii 2** @ 2**$ relativ sta(ila de 109#U9 respectiv 109%U9 pe re-iuni aceasta a variat 3ntre %9$U 3n re-iunea Zeeland din !landa s i %#9#U 3n 1\union din &ranta. Bn 0 re-iuni din UE 2% :11 3n re-atul Unit9 c4te ) 3n Aermania si !landa9 cinci 3n Austria9 2 re-iuni 3n Irlanda si c4te una 3n Un-aria si +anemarca; rata soma.ului la tineri a "ost mai mica de 1*U9 3n timp ce 3n 1# re-iuni :noua 3n ?olonia9 trei 3n &ranta @ departamente de peste mari @doua 3n Italia si c4te una 3n Arecia si Slovacia; aceasta a "ost de peste $*U. Bn mai mult de doua treimi din cele 2%$ de re-iuni ale UE 2% rata s oma.ului la tineri era 3n 2**$ de cel putin doua ori mai mare dec4t rata soma.ului total. Au existat numai opt re-iuni9 toate din Aermania9 unde rata soma.ului tinerilor a "ost mai mica sau e-ala cu rata s oma.ului total I . 2.! Convergent si diferent e 5ntre grupe de regiuni Con"orm rezultatelor analizelor econometrice e"ectuate 3n cursul perioadei cuprin se 3ntre 1))% @ 2***9 Europa 3n ansam(lul sau a "ost teatrul unei miscari de ]a.un-ere din urma 3n & terie de ocup re fortei de &unc 9 deoarece re-iunile cu o rata scazuta a ocuparii au 3nre-istrat 3n acest domeniu o crestere mai rapida dec4t re-iunile cu o rata a ocuparii ridicata. Acest "enomen se explica nu numai prin nive%u% sc 9ut initi % % r tei de ocup re ci si prin &p%o re cres terii econo&ice pe care au cunoscut@o aceste re-iuni. Ast"el9 re-iunile situate 3n tari cu crestere economica puternica si@au marit rata ocuparii mai repede dec4t celelalre. +aca examinam separat9 3n "iecare -rupa de re-iuni9 e"ectele le-ate de nivelul initial al ratei ocuparii si cele le-ate de cresterea economica9 rezulta ca re-iunile din -rupa a $@a au un ritm de crestere di"erit9 care nu este 3nsotit 3n plus de nici o a.un-ere din urma. Aceasta evolutie poate "i du(lata de o alta constatare5 $)U dintre re-iunile situate 3n coada clasamentului 3n "unctie de ocuparea "ortei de munca apartin -rupei a $@a. Analiz4nd situatia mai de aproape9 se o(serva ca aceasta particularitate9 proprie re-iunilor din -rupa a $@a9 axate pe servicii cu m4na de lucru putin cali"icata9 este le-ata de modul lor de a utiliza cali"icarile. Situatia acestor re-iuni
I

+atele pentru anii 2** si 2**$ sunt preluate din Eurostat neFs release nr. 12#T2**% @ / oct. 2**%.

demonstreaza ca nive%u% sc 9ut de c %ific re fecte 9 r t cres terii ocup rii fort ei de &unc pe ter&en %ung . +e aceea vor "i necesare importante e"orturi pentru a creste nivelul de cali"icare din aceste re-iuni pentru a le alinia la restul Europei. Bn ceea ce priveste so& *u% 9 se constata ca 3n perioada 1))% @ 2*** nu s@a redus cu nimic decala.ul 3ntre re-iunile cu rate 3nalte ale s oma.ului si cele cu rate scazute. Cresterea economica a permis diminuareea soma.ului 3n cea mai mare parte a re-iunilor s i 3n special 3n cele din -rupa a 2@a9 dar -rupa a %@a 3nre-istreaza ameliorarea cea mai timida.Cotodata9 daca se raporteaza proportia lucratorilor putin cali"icati la cea a lucratorilor cu 3nalta cali"icare 3n populatia 3n v4rsta de munca9 se constata ca e"ectele cresterii au "ost la "el de importante 3n aceasta -rupa. Bn aceste conditii9 reiese ca ad4ncirea disparitatilor re-ionale 3n materie de reducere a soma.ului rezulta nu numai din variatiile 3n rata de crestere a economiilor nationale caror a le apartin re-iunile9 ci s i din capacitatea lor de a pro"ita de aceasta crestere9 capacitate care decur-e 3n mod direct din evantaiul de cali"icari de care dispun. Ast"el9 rezervorul sla( de m4na de lucru 3nalt cali"icata de care dispun re-iunile din -rupa a %@a nu le permite sa pro"ite de cresterea economica nationala pentru a reduce numarul celor "ara un loc de munca. Dn conc%u9ie 9 3n conditiile 3n care statele mem(re ale UE continua prin cres tere economica procesul complex de conver-enta a economiilor lor9 disparitatile re-ionale 3n materie de ocupare a "ortei de munca se ad4ncesc. 7a "i di"icil de redus aceste diver-ente av4nd 3n vedere repartitia actuala a "actorilor de productie si specializarea sectoriala. Analiz4nd datele disponi(ile pentru perioada 1))% @ 2***9 se constata ca di"erentele re-ionale s@au accentu at 3n domen iul veniturilor9 a productivitatii si a ratei soma.ului9 3n timp ce rata ocuparii a crescut 3ntr@o maniera mai uni"orma. Aceasta constatare nu po ate acoperi -ravitatea ine-alitatilor re-ionale s i nici persistenta rezultatelor sla(e ale re-iunilor cel mai putin per"ormante 3n materie de ocupare9 de soma. s i de productivitate. 7ariatiile 3n per"ormantele re-ionale sunt str4ns le-ate de maniera 3n care re-iunile utilizeaza "actorii de productie si de dotarea lor 3n resurse umane. Conteaza de asemenea si disparitatile sectoriale9 daca ne -4ndim9 de exemplu9 la predominanta serviciilor cu nivel scazut de cali"icare 3n re-iunile ramase 3n urma. Alaturi de "actorii re-ionali9 3n explicarea evolutiei disparitatilor re-ionale nu pot "i ne-li.ati nici parametrii nationali. Unii dintre aces tia9 de ori-ine institutionala9 determina rapiditatea de adaptare a re-iunilor la socurile care le a"ecteaza. +e asemenea9 cresterea macroeconomica .oaca un rol preponderent 3n per"ormantele la nivel re-ional9 interaction4nd cu alti "actori re-ionali. Ast"el9 de exemplu9 capacitatea re-iunilor a-ricole cu venituri scazute de a pro"ita de cresterea nationala pentru a@si reduce rata soma.ului este str4ns le-ata de structura cali"icarilor lor. + aceea9 asa cum este prevazut 3n planul de actiune al Comisiei Europene pentru cali"icari si mo(ilitate9 mai multe investitii 3n resuresele umane din re-iunile mai putin dezvoltate constituie un important element al strate-iei de crestere a mo(ilitatii ocupationale9 un "actor care poate contri(ui la o mai mare desc'idere si accesi(ilitate a pietelor muncii si9 prin aceasta9 la o mai mare coeziune 3n spatiul UE.. Eu 3n cele din urma9 cresterea ratei ocuparii depinde si de capacitatea re-iunilor de a@si mo(iliza resursele umane. Se constata ast"el ca re-iunile cu nivel scazut al ratei ocuparii sunt cele 3n care rata de activitate :de participare la "orta de munca; si rata de ocupare a "emeilor este "oarte scazuta@ +e aceea9 "olosirea tuturor modalitatilor de crestere a -radului de participare a "emeilor la viata economica poate constitui o cale importanta de reducere a dezec'ili(relor si marilor disparitati 3n ocuparea re-ionala a "ortei de munca.

%$

Re9u& t 1. &unctionarea pietei muncii 3n cele mai (une conditii asi-ura o mai (una "olosire a resurselor de munca8 2. Eivelul de per"ormanta al pietei re-ionale a muncii se apreciaza 3n "unctie de anumite o(iective sta(ilite pentru acest domeniu c4t si prin comparatie cu alte piete ale muncii9 re-ionale sau de anver-ura mai mare8 . ?rintre cei mai importanti indicatori "olositi pentru a pune 3n evid enta per"ormantele pietelor re-ionale ale muncii se numara rata de activitate9 rata de ocupare9 rata soma.ului9 dar si o serie de indicatori de ordin calitativ9 structural9 re"eritori la nivel de pre-atire pro"esionala9 structura ocupationala etc. $. Unul dintre o(iectivele esentiale ale inte-rarii tarilor europen e 3l constituie reducerea treptata a decala.elor dintre statele mem(re9 printr@un proces complex de conver-enta8 %. ,upta 3mpotriva disparitatilor re-ionale ale pietei muncii do(4ndeste s i mai mare importanta 3n contextul e"orturilor de realizare a o(iectivelor sta(ilite prin strate-ia de la ,isa(ona8 #. Bn po"ida unor succese o(tinute 3n reducerea decala.elor d intre statele Uniunii Europene9 disparitatile re-ionale se mentin si c'iar se ad3ncesc 3n ceea ce priveste rata ocuparii si rata soma.ului8 /. +in punctul de vedere al nivelului per"ormantelor re-ionale9 cele 2%$ de re-iuni de tip EUCS 2 ale UE @ 2% pot "i -rupate pe % -rupe de re-iuni8 0. Capacitatea re-iunilor de a crea locuri de munca s i a@si 3m(unatati indicatorii de per"ormanta depinde at4t de "actori proprii9 c4t si de "actori a caror actiune se des"asoara la nivelul economiei nationale.

%%

0i1%iogr fie 1. Armstron-9 Oarve>9 Ca>lor9 <im9 Regional Economic and Polic! 9 second edition9 Oarvester D'eats'ea"9 EeF GorH9 ,ondon9 1))). 2. Constantin9 +aniela @ ,uminita si cola(.9 Re "# ele "mane $n Rom%nia. Mobilitatea te#ito#iala 9 Editura ASE9 =ucuresti9 2**2. . E'ren(er-9 1onald A.9 Smit'9 1o(ert S.9 Mode#n &abo# Economic , T'eo#! and P"blic Polic! 9 Sixt' Edition9 Addison @ Desle>9 EeF GorH9 Amsterdam9 1))#. $. OardFicH9 ?'ilip9 ,an-mead9 <o'n9 V'an9 =aladur9 Int#od"ce#e $n economia politica mode#na 9 Editura ?olirom9 Iasi9 2**2. %. I-nat9 Ion9 ?o'oata9 Ion9 ?ascariu9 Aa(riela9 ,utac9 A'eor-'e9 Economie politica 9 editia a II@a9 Editura Economica9 =ucuresti9 2**2. # Iu'as9 7aleriu9 (e)*olta#ea economica #egionala 9 Editura E2IA9 +eva9 2**$. / 2osteanu9 Earcisa 1oxana9 +inanta#ea de)*olta#ii #egionale $n Rom%nia 9 Editura Economica9 =ucuresti9 2** . 0. Samuelson9 ?aul A.9 Eord'aus9 Dilliam +.9 Economie politica 9 Editura Ceorra9 =ucu resti9 2***.

%#