FUNDAMENTAREA CONSTITUTIONALA SI LEGALA A

ADMINISTRATIEI IN UNELE STATE EUROPENE

1) FRANTA
In Franta, regimul constitutional aplicabil este cel conferit de
Constitutia din 1958, care consacra regimul semiprezidential.
Rolul Constitutiei este acela de a fixa anumite principii fundamentale
privind administratia publica, principii care vin sa completeze multitudinea
de legi si de reglementari la care se refera. Constitutia franceza, de altfel ca
in maoritatea Constitutiilor din statele !niunii "uropene # Constitutiile
$ermaniei, Frantei, %paniei, $reciei, Italiei, &landei', face referire la
principiile aplicabile administratiei publice. (u acelasi lucru se intampla si
in cazul )arii *ritanii si al Irlandei.
+uterea executiva in Franta se exercita de catre +resedinte si de
$uvern #,executiv bicefal-'
.
. +otrivit art. 8 din cadrul Constitutiei franceze,-
+resedintele este cel care il numeste pe +rimul )inistru. /a propunerea
+rimului )inistru, +resedintele numeste pe ceilalti membri ai $uvernului si
dispune incetarea functiilor lor-.
0

$uvernul este cel care stabileste si conduce politica (atiunii.
1ctivitatea sa este condusa de +rimul )inistru. )inistrii sunt sefii
administratiilor supuse autoritatii lor, dar dispun de o putere limitata
8
2 pot da
anumite ordine, pot numi in functii publice potrivit competentei ce le3a fost
atribuita, contrasemneaza 4otararile presedintelui si ale primului3ministru in
problemele privind departamentul lor si sunt ordonatori de credite ai
ministerelor respective.
+otrivit art. 56, ,functiile membrilor $uvernului sunt incompatibile
cu exercitarea oricarui mandat parlamentar, a oricarei functii de reprezentare
profesionala cu caracter national si a oricarui serviciu public sau activitate
profesionala-. Continutul prevazut de art 56 din Constitutia franceza
intareste aplicarea principiului separatiei puterilor in stat prin
incompatibilitatea functiilor ministeriale cu functiile publice si private.
6
+4ilippe 1rdant, Institutions Politiques de Droit Constitutionnel, 8 edition, /.$.7.8., +aris, 199., pag.
606 9
7
Constitutia Republicii Franceze din : octombrie 1958, cu modificarile constitionale aduse prin /egea
constitutionala din : august 1995, art.8;
8
;ictor 7uculescu, Constanta Calinoiu, $eorgeta 7uculescu, Drept Constitutional Comparat, ;ol. I, "d.
/umina /ex, *ucuresti, 1999, pag.5599
1rt. 6:, paragraful 6 al Constitu<iei franceze, consfinteste cadrul legal
prin care sa se stabileasca ,garantiile fundamentale acordate functionarilor
civili si militari ai statului-.
=n Fran<a, administra<ia public> este organizat> pe baza regulilor
generale referitoare la func<ia public> #/egea din 16 iunie 1986', precum ?i
pe baza altor trei legi #/egea din 11 ianuarie 198:, /egea din 5. februarie
198: ?i /egea din 9 ianuarie 198.' care determin> pozi<ia uridic> a
func<ionarilor @n stat, func<ia public> teritorial> #municipalit><i, departamente
?i regiuni' ?i func<ia public> spitaliceasc>. )agistra<ii, for<ele armate ?i
func<ionarii adun>rilor parlamentare fac obiectul unor legi speciale #/egea
din 16 iulie 1905, referitoare la for<ele armate #?i andarmerie', 7ecretul din
55 decembrie 1958 referitor la udec>tori ?i 7ecretul din 10 noiembrie 1959
referitor la personalul din +arlament

'.
2) GERMANIA
In Republica $ermania este in vigoare Constitutia din 56 mai 19:9 a
R.F.$., act fundamental care confera statului german o organizare
democratica in care suveranitatea emana de la popor, si o structura de stat de
tip federal.
$uvernul federal este compus din Cancelarul $ermaniei si ministrii
federali. Cancelarul federal este ales fara dezbateri de catre *undestag, la
propunerea +resedintelui Republicii Federale $ermane. )inistrii federali
sunt numiti si revocati de +resedintele Republicii Federale, la propunerea
Cancelarului german. +rintre atributiile Cancelarului se numara elaborarea
liniilor directoare ale politicii
Cancelarul federal si ministrii federali Anu au dreptul sa presteze nici
o alta functie remunerata, nici o alta functie ssau profesie si nici nu pot face
parte din conducere, fara aprobarea *undestag3ului si nici din Consiliul de
administratie al unei intreprinderi cu scopuri lucrative-.
9
1vand o structura de tip federal, atributiile de tip administrativ sunt
impartite intre landuri si structurile federale. 1sa cum prevede art. 5B, alin. 5
din Constitutia federala, suveranitatea este exercitata de popor prin alegeri
si plebiscite, precum si prin organele speciale investite cu puterea legislativa,
executiva si udecatoreasca. +uterea legislativa se supune ordinii
9
Constitutia Federala Germana, 23 mai 1949, cu modificarile constitutionale aduse prin /egea
constitutionala din : august 1995, art. ..;

constitutionale 9 puterile executiva si udecatoreasca se supun legii si
dreptului .
In ce priveste garantia federala a constitutiilor regionale, se prevede ca
ordinea constitutionala in /anduri trebuie sa fie conforma principiilor unui
stat de drept republican, democratic si social, federatia fiind cea care trebuie
sa garanteze conformitatea ordinii constitutionale a /andurilor. In /anduri,
arondismente si comune, poporul trebuie sa aiba o reprezentare rezultata din
alegeri prin vot universal, direct, liber, egal, si secret iar in comune,
1dunarea municipala poate tine loc de organism ales. +uterea de
reglementare a comunelor se intinde asupra tuturor problemelor
comunitatilor locale, iar colectivitatile municipale se bucura de autonomie
administrativa conform legilor. #art. 58, Consitutia federala'
In plan bugetar, Federatia si /andurile sunt autonome si independente
unele fata de altele.
1ccesul la functiile publice se realizeaza in mod egal pentru toti
cetatenii, in functie de aptitudinile lor, capacitatea si calificarea lor
profesionala, potrivit art. 66 din Constitutia federala germana.
3) MAREA BRITANIE
)area *ritanie constituie exemplul tipic de sistem politic parlamentar.
1ceasta nu se bucura de o constitutie fixa, ci de una flexibila si anume, ea se
guverneaza dupa acte ale +arlamentului si dupa conventii #drept cutumiar'.
CCea mai importanta trasatura a Constitutiei *ritanice este ceea ce se
numeste D suprematia +arlamentului E. 1ceasta inseamna ca +arlamentul
poate aproba sau respinge orice lege doreste si 4otararile sale primeaza fata
de cele udecatoresti. +e de alta parte, aceasta face ca primul3ministru
britanic si Cabinetul sau sa fie foarte puternici fiindca, atat timp cat ei
controleaza maoritatea din Camera Comunelor, ei pot face orice legi
doresc.. . C
1B
Fiind o monar4ie constitutionala, reprezentantul legal al administratiei
este Coroana, si nu statul. )onar4ul este cel care il numeste pe primul3
ministru si, totodata are un rol important in ce priveste numirea ministrilor.
1cesta poate demite $uvernul, poate sa dizolve +arlamentul #precedat de un
10
Ioan 1lexandru, Administratia publica, Teorii, Realitati, Perspective, "ditia a II3a, "d. /umina /ex,
1999, pag. 6:89
aviz al Consiliului +rivat', isi poate exercita dreptul de veto in cazul
anumitor legi si poate gratia.& functie executiva priveste demisia primului3
ministru.
+rimul3ministru are prerogative deosebit de largi, reprezinta liderul
partidului sau si coordoneaza intreaga politica. "l are sarcina de a3i desemna
pe ministri, numiti de Regina cu avizul sau si de a3i demite pe acestia.
Cabinetul ministerial are un rol important in sistemul politic britanic.
1cesta indeplineste anumite functii2
3 ia decizii privind marile directii politice#interne si internationale'9
3 contureaza detaliile politicii 9
3 coordoneaza politicile diferitelor departamente 9
3 ia decizii in probleme urgente si formuleaza planuri pentru viitor.
)embrii $uvernului englez sunt de doua categorii 2 ministri care sunt
membri ai Cabinetului si ministri care nu sunt membri ai Cabinetului. 7in
Cabinet fac parte ministrul afacerilor externe, ministrul afacerilor interne,
ministrul pentru problemele CommonFealt43ului, ministrul apararii,
ministrul comertului, ministrul finantelor dar si alte personalitati politice
marcante.
11
1dministratia se supune supervizarii parlamentare, intrucat diferite
departamente administrative sunt supraveg4eate de anumite comitete alese,
organizate de +arlament in vederea supraveg4erii compartimentelor si
puterilor administratiei. !n asemenea exemplu poate fi crearea, in 19.0, a
institutiei Comisarului +arlamentar pentru administratie, inspirata de
modelul danez al &mbudsman3ului. 1cesta insa este numit de primul3
ministru si isi exercita atributiile numai daca a fost sesizat de un
parlamentar, si nu la sesizarea cetateanului.
15
11
;ictor 7uculescu, Constanta Calinoiu, $eorgeta 7uculescu, Drept Constitutional Comparat, ;ol. I, "d.
/umina /ex, *ucuresti, 1999, pag. 65036509
12
Ioan 1lexandru, Drept administrative comparat, "d. /umina /ex, *ucuresti, 5BBB, pag.1B69
STRUCTURI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE IN
UNELE STATE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
A) la nivelul admini!"a!iei #u$li%e %en!"ale
1& FRANTA

In orice stat european exista cel putin unul, doua sau c4iar mai multe
niveluri administrative sub guvernarea central>. 7aca @ntre nivelul central ?i
nivelul local exista si un alt nivel, poate fi f>cut> o distinc<ie @ntre un nivel
regional de guvernare care exercit> @n anumite state competen<e legislative,
un nivel provincial de guvernare ?i o form> de guvernare intermunicipal>.
Franta reprezinta un stat unitar descentralizat, ale carui functii
administrative se intind la nivel intermediar sau regional asupra a 55 de
regiuni si 1B1 de departamente, iar la nivel local pentru 6...51 de
colectivitati locale.
1dministratia este formata la nivel central de )inistere si %ecretariate de
%tat, in cadrul ministerelor functionand colaboratori si consilieri ai
cabinetelor ministrilor dar si servicii specifice fiecarei autoritati in parte 2
%ervicii in subordinea +resedintelui, a +rimului3ministru, servicii ale
ministrilor si ai secretarilor de stat si servicii atasate primului Gministru.
In prezent, Franta aplica principiul descentralizarii si al deconcentrarii
administrative, desi a avut pana in 190B o administratie puternic
centralizatoare. 7isfunctiile si carentele acestui sistem i3au facut intr3un
final pe guvernatori sa inteleaga criza si sa initieze planuri de reforma
administrative, reforme care la inceput au esuat prin autobloca. 7espre
imperfectiunile sistemului centralizator, )ic4el Crozier ii amintea pe Acei
care decid si care nu cunosc direct problemele pe care ei le au de transat-9 pe
cand aceia care sunt in domeniu si cunosc problemele, ,nu au puterea
necesara pentru a efectua adaptarile si pentru a experimenta inovatiile
devenite indispensabile-.
16
.
Reusita acestui fenomen de sc4imbare a fost atribuit in literatura unor
personalitati politice asemenea 73nei ). H4atc4er, care sa catalizeze toate
fortele necesare realizarii reformei2 ,mediator carismatic- #I. 8amous',
,reformator autoritar- # ). Crozier, /. %fez'.
13
)ic4el Crozier, Fenomenul birocratic, "d. 7u %oleil, 19.6, pag. 56:9
Incepand cu reformele regionale si municipale din anii 1905 si anii 19853
1986, administratia incepe sa faca primii pasi spre sc4imbare, dar intampina
o puternica rezistenta atat din partea cetatenilor, cit si din partea
administratiei insasi, a mobilizarilor sindicale care isi vad amenintate
drepturile dobandite pana la acel moment. Reforma avea in vedere cresterea
rolului Inaltilor Functionari si diminuarea rolului functionarilor de pregatire
medie.
)odificari importante au avut loc in Franta prin 7ecretul 16J9J1995
prin care se consituie un Comitet Interministerial pentru Reforma %tatului
#CIR"', ce trebuia sa aiba in vedere urmatoarele masuri2
3 sa clarifice locul statului in administratie si sa delimiteze campul de
activitate al serviciilor publice9
3 sa fie avute in vedere nevoile si asteptarile beneficiarilor prin
simplificarea birocratiei9 cresterea eficacitatii serviciilor statului9
3 stablirea clara a responsabilitatilor la nivelul statului9
3 modernizarea gestiunii publice9
3 studierea sc4emelor de reorganizare a serviciilor publice cu accent
pe proiectele de reorganizare ale serviciilor deconcentrate9
7in 1995 toate administratiile aveau in vedere programe plurianuale
de modernizare. 1 existat si un fond pentru reforma statului care avea sa fie
folosit in vederea reformei administrative,in fiecare minister fiind desemnat
cate un inalt functionar specializat in vederea modernizarii descentralizarii.
+rin 7ecretul 51J5J5BB6 au fost create 6 servicii2 7elegatia de
)odernizare a $estiunii +ublice si a %tructurilor %tatului #7)$+%"'9
7elegatia *eneficiarilor si a %implificarii 1dministrative #7!%1'9 1gentia
pentru 7ezvoltare 1dministrativa "lectronica #171"'. 1ceste servicii
inlocuiau vec4ea 7irectie Interministeriala pentru Reforma %tatului #7IR"'.
1ceste servicii se afla la dispozitia )inistrului Functiunii +ublice si a
Reformei %tatului si aveau sarcina de a prezenta anumite rapoarte la fiecare
6 ani.
7elegatia de )odernizare a $estiunii +ublice si a %tructurilor %tatului
#7)$+%"' are urmatoarele misiuni2
3 modernizarea gestiunii publice9
3 pregatirea si punerea in aplicare a masurilor prevazute prin /egea
organica din 1 august 5BB19
3 adaptarea organizarii statului, evolutia misiunilor statului,
descentralizarea9
3 veg4eaza la coerenta reformelor pregatite de ministri si la
dezvoltarea evaluarii politicilor publice.
7elegatia *eneficiarilor si a %implificarii 1dministrative #7!%1' se
preocupa de2
3 coordonarea politicii simplificarii formalitatilor publice,
clarificarea limbaului administrative9
3 propune masuri si actiuni destinate ameliorarii relatiilor dintre
administratii si beneficiar9
3 cresterea calitatii serviciului prestat 9
1gentia pentru 7ezvoltare 1dministrativa "lectronica #171"' are in
vedere2
3 dezvoltarea sistemelor informatice si de comunicare care sa
permita modernizarea functionarii administratiei 9
3 promovarea si coordonarea unor initiative care sa asigure un
raspuns mai prompt la necesitatile marelui public9
3 identificarea necesitatilor publice, cunoasterea ofertei si a
conceptiei publicului despre acestea9
3 propune primului3ministru masuri privind conducerea unor servicii
operationale de interactiune si de impartire a resurselor.
7irectorul 1gentiei conduce un Consiliu de &rientare care este
compus din reprezentantii ministrilor, a colectivitatilor teritoriale si a
organismelor, asigurand misiuni ale %erviciului +ublic, beneficiarilor,
intreprinderilor si expertilor. 1ceste delegatii pot solicita autorul 7irectiilor
$enerale de 1dministratie si ale Functiunii +ublice, )inisterului de Interne,
%ecretariatului $eneral al Comitetului Interministerial privind Cooperarea
"conomica "uropeana, 7irectiei $enerale a Colectivitatilor /ocale,
7elegatiei 1menaarilor Heritoriale si a 1ctiunii regionale, serviciilor din
cadrul )inisterului "conomiei si ale )inisterului de Finante, Inspectiei
$enerale de administrare din cadrul )inisterului de Interne si Inspectiei
$enerale privind +roblemele /ocale.
Reforma administrativa a avut la baza cateva coordonate simple 2
a' crearea unor e"vi%ii n'i in subordinea $uvernului care sa faciliteze
sc4imbarea 9
b' de%'n%en!"a"ea admini!"a!iva prin care sa se realizeze o gestiune
administrativa mai apropiata de cetateni 9
In acest sens au fost elaborate numeroase legi in favoarea deconcentrarii,
ultima dintre ele, un 7ecret din 1990 care conferea prefectului gestiunea mai
multor credite in cadrul departamentelor sale.
c' im#li(i%a"e) !"an#a"en!a i a%%ei$ili!a!e, pentru aceasta fiind
avute in vedere urmatoarele masuri 2
3 simplificarea procedurilor si a proceselor 9
3 simplificarea si 3ergonomizarea3 formularelor, cu regKndirea acestora si
reproiectarea lor 9
3 eliminarea caracterului 3neprietenos3 al maoritatii documentelor
administrative 9
3 simplificarea traseelor pentru obtinerea avizelor si aprobarilor 9
3 multiplicarea cailor alternative de interactiune cu institutia #posta,
telefon, fax, internet, e3mail' 9
3 asistenta pentru completarea formularelor fara erori 9
3 reducerea la maxim a numarului actelor ustificative necesare 9
3 stimularea formelor alternative de plata, ca forma de simplificare a
proceselor.
2)&GERMANIA
$ermania constituie un stat federal alcatuit din state autonome
#landuri' la nivel central, din districte si respectiv municipalitati, la nivel
regional si local.
/a nivel federativ, statul are dreptul exclusiv de a legifera cu privire
la anumite probleme, astfel ca /andurile nu vor putea sa aiba vreun drept de
legiferare decat daca o lege federala le va autoriza in mod expres. 1ceste
probleme vizeaza 2
3 afaceri externe, aparare, protectia populatiei civile 9
3 nationalitatea in federatie 9
3 libertatea de miscare, pasapoarte, imigrare, emigrare, extradare 9
3 caile ferate si trafic aerian 9 posta si telecomunicatii 9
3 statutul personalului aflat in serviciul Federatiei si al organismelor
de drept public care depind direct de Federatie 9
3 colaborarea Federatiei si a /andurilor.
$uvernul federal este cel care veg4eaza ca /andurile sa aplice legile
federale. In acest sens, el poate sa trimita delegatii pe langa autoritatile
superioare ale /andurilor, cu acordul acestora si c4iar fara acest accord, dar
dupa aprobarea *undesrat3ului.
In cazul in care federatia aplica legile prin intermediul unei
administratii federale sau a unor organisme sau institutii de drept public care
depind direct de ea, guvernul federal va edicta, cu exceptia dispozitiilor
legislative speciale, reguli administrative generale. "l reglementeaza
organizarea administratiilor.
&biectele administratiei proprii Federatiei vor fi administrate direct de
aceasta si vor fi dotate cu o infrastructura administrativa proprie afacerilor
externe, administratia federala a finantelor, a cailor ferate federale, etc.
In ceea ce ii priveste pe functionarii din administratie, guvernul
central poate edicta reguli administrative cu caracter general prin care sa se
asigure pregatirea in mod unitar a functionarilor publici si a altor categorii
de angaati. =n Ge"mania, avem exemplul concret de functie publica avand
in vedere cele trei niveluri de guvernare 3federal, land ?i local #Kreise,
Gemeinden' 3 persoane cu statut uridic diferit lucreaz> @mpreun> @n cadrul
acelora?i organisme. Cele trei categorii de personal sunt func<ionari de
profesie cu un statut de drept public #Beamte', angaa<ii cu un statut de drept
privat #Anestellte' ?i lucr>torii #Arbeiter'. =n $ermania, func<ionarii de
profesie nu reprezint> decKt o minoritate de personal. 1ceea?i distinc<ie @ntre
cele trei categorii de personal @n toat> func<ia public> se aplic> @n 1ustria ?i
/uxemburg.
1:

Constitutia germana consacra la art. 160 principiul eligibilitatii
functionarilor, a salariatilor publici, a militarilor de cariera si a udecatorilor
din /anduri si Comune.
3)& MAREA BRITANIE
)area *ritanie constituie un stat unitar, alcatuit din : natiuni #Lara
$alilor, Irlanda de (ord, %co<ia si 1nglia' si din 90 de comitate, districte si
regiuni.
C $uvernul central, fiind ales de +arlament, dispune de o autoritate
constitutionala la nivelul cel mai inalt, ceea ce face ca aparatul
guvernamental local sa actioneze mai curand ca un agent al guvernului
central C.
15
+rocesul de delegare a responsabilit><ilor c>tre Lara $alilor ?i
%co<ia a antrenat crearea unei 1dun>ri galeze ?i a unui +arlament sco<ian
care exercit> competen<e legislative. 1cest proces, conugat cu stabilirea
1dun>rii Irlandei de (ord ?i a Comitetului s>u executiv de mini?trii a
modificat caracterul unitar al Regatului !nit al )arii *ritanii.
1:
7anielle *ossaert, C4ristop4 7ammMe, Noen (omaden, Robert +olet, Func!ia public" #n $uropa celor
cincisprezece% &oi tendin!e 'i evolu!ii, "ditura "conomic>, *ucure?ti, 5BB5, pag. 6: 9
15
;ictor 7uculescu, Constanta Calinoiu, $eorgeta 7uculescu, Drept Constitutional Comparat, ;ol. I, "d.
/umina /ex, *ucuresti, 1999, pag.6509
/a nivelul administratiei centrale observam ca ministrii care sunt
membri ai Cabinetului au in subordinea lor departamentele cele mai
importante. "i sunt sustinuti in departamentele lor de o ierar4ie politica a
ministrilor de stat si a secretarilor parlamentari si de functionarii civili
permanenti, condusi de un inalt functionar, numit secretar permanent.
1.
1ceste departamente sunt urmatoarele 2 )inisterul 1limentatiei,
1griculturii si +escuitului, )inisterul 1pararii, 7epartamentul pentru
"ducatie si %tiinta, 7epartamentul )uncii, 7epartamentul "nergiei,
7epartamentul )ediului Inconurator, )inisterul afacerilor "xterne si al
CommonFealt43ului, )inisterul %anatatii si al %ecuritatii %ociale,
7epartamentul pentru Comert si Industrie, 7epartamentul Hransporturilor,
)inisterul Hrezoreriei si )inisterul Harii $alilor.
7epartamentele minore sunt 2 7epartamentul /ordului Cancelar,
)inisterul 1rtelor si *ibliotecilor, )inisterul ;amilor, 7epartamentul pentru
Credite si $arantii la "xport, *iroul $eneral pentru +lati, )inisterul
Helecomunicatiilor, etc.
=n )area *ritanie, func<ia public> se limiteaz> la personalul
ministerelor ?i al numeroaselor agen<ii. Civil (ervice #func<ia public>' ?i
)ilitar* #for<ele armate' se subordoneaz> administra<iei centrale,
administra<ia local> cuprinzand mai ales serviciile sociale ?i poli<ia. Func<ia
public> britanic> face distinc<ie @ntre personalul permanent ?i personalul
temporar. 1ceasta r>mKne o exercitare a ,prerogativelor regale. 7ecretul din
1995 referitor la serviciile publice d> ministrului func<iei publice dreptul s>
formuleze reglement>ri ?i s> dea instruc<iuni privind managementul ,+ome
civil serviceA ?i puterea de a prescrie condi<iile serviciului. /egea din 1995
referitoare la func<ia public> #func<ia de conducere' permite ministrului
func<iei publice s> autorizeze ?i al<i reprezentan<i ai Coroanei s> exercite
puteri de conducere asupra ,+ome civil serviceA.)odul de selectare al
functionarilor este stabilit prin codul de recrutare a comisarilor func<iei
publice, responsabile de organizarea recrut>rii personalului #calendar, nevoi,
criterii de @ndeplinit, etc.' fiind departamentele ?i agen<iile. & excep<ie de la
acest sistem o constituie sc4em> de carier> ,,ast streamA #filier> rapid>'
pentru universitari, unde selec<ia este coordonat> de biroul func<iei publice ?i
este efectuat> de agen<ia de servicii privind recrutarea ?i evaluarea. 1stfel,
persoanele cu studii universitare competente sunt promovate, @n special, prin
cadrul unui program de formare dup> intrarea lor @n cadrul func<iei publice,
16
Ioan 1lexandru, Administratia publica, Teorii, Realitati, Perspective, "ditia a II3a, "d. /umina /ex,
1999, pag. 6559
pentru a3?i @nsu?i cKt mai repede posibil cuno?tin<ele necesare exercit>rii
posturilor cu responsabilitate sau a func<iilor de @ncadrare.
10
B) la nivelul %'le%!ivi!a!il'" l'%ale
1)& FRANTA
/a nivel teritorial, administratia locala din Franta este impartita pe trei
nivele 2 comuna, departamentul si regiunea.
C'muna reprezinta cea mai mica diviziune administrativa, in prezent
existand peste 6..BBB de comune in Franta. 1ceasta este condusa de un
+rimar care reprezinta statul in raporturile sale cu celelalte administratii si cu
cetatenii, organizeaza alegerile si celebreaza casatoriile.
Consilierii municipali sunt alesi prin vot universal, pentru o perioada de .
ani, fiind cei care il aleg pe +rimar si pe adunctii acestuia.
Can!'nul reprezinta gruparea a doua sau mai multe comune, ce
indeplineste mai degraba o functie politica # de regiune electorala pentru
desemnarea consilierilor generali ai departamentului'.
A"'ndimen!ul constituie o diviziune teritoriala alcatuita din mai multe
cantoane. In prezent exista un numar de 660 de asemenea arondismente.
De#a"!amen!ele sunt administrate de catre un +refect, numit de
Consiliul de )inistri, ce $uvernul reprezinta in relatiile sale cu celelalte
autoritati. In acest moment exista un numar de 1B1 departamente in Franta.
& data cu /egea descentralizarii din 1985, colectivitatile locale s3au putut
bucura de anumite puteri. 7escentralizarea a reprezentat o contributie
importanta a lui Francois )itterand. 7aca pana in anul 1985, adevarata
putere apartinea +refectului, dupa aceasta perioada au fost transferate o mare
parte din atributiile sale catre Consiliile municipale. 1cest lucru nu a
insemnat ca acesta si3a pierdut pozitia, ci a presupus o diminuare a puterii
prefectului intrucat acum isi imparte autoritatea cu Consiliul $eneral, ales
10
Danielle B'ae"!) C*"i!'#* Damm+e) ,'en N'maden) R'$e"! P'le!, Funcia public n Europa
celor cincisprezece. Noi tendine i evoluii, Edi!u"a E%'n'mi%-) Bu%u"e.!i) 2//2
prin vot universal. +refectul este cel care veg4eaza ca deciziile Consiliului
departamental sa fie conforme cu legile tarii.
Re0iunea a fost creata in anul 19.B, prin regruparea departamentelor.
Incepand cu anul 1985, acestea au devenit colectivitati locale si au avut rolul
de a reduce interventia statului in gestiunea colectivitatilor locale. Fiecare
regiune are un Consiliu Regional, un +resedinte al acestuia si un +refect al
regiunii. In prezent, exista 55 de regiuni in Franta.
2& GERMANIA
$ermania este un stat federal cu competente legislative asupra unui
numar de 1. landuri, structurat la nivel regional cu functii administrative sau
executive pentru 65 de regiuni # RegierungsbezirMe', avand competente la
nivel local pentru 1:.B.5 de municipalitati.
/a nivelul colectivitatilor locale, $ermania este constituita din
municipalitati, iar la nivel regional, din districte rurale. 1numite orase din
cadrul landurilor nu se integreaza in cadrul districtelor, avand
responsabilitati separate.
&rdinea constitutionala in landuri trebuie sa fie conforma cu
principiile unui stat de drept republican, democratic si social, prevede art. 58
din Constitutia federala.
In landuri, arondismente si comune poporul german trebuie sa aiba o
reprezentare rezultata din alegeri, prin vot universal, direct, liber, egal si
secret. In comune, adunarea municipala poate tine loc de organism ales.
Colectivitatile locale sunt impartite, la fel ca si in cazul Frantei, in
arondismente si comune. Comunele se bucura de autonomie administrativa
locala, intrucat Constitutia prevede in mod clar garantarea dreptului de a
reglementa pe propria raspundere toate problemele comunitatilor locale.
In privinta reorganizarii teritoriului federal care sa permita landurilor
sa isi indeplineasca in mod eficient sarcinile, aceasta se va putea realiza in
conditiile organizarii unui referendum.#art. 59, Constitutia federala'.
Responsabilitatile colectivitatilor locale pot fi obligatorii, care decurg
din directive sau asumate de acestea in mod voluntar. Cele obligatorii se
refera la2
18

18
Cristian Iftimoaie si colectivul, Administratia publica locala in Romania in perspectiva interarii
europene, "ditura "conomica, *ucuresti, 5BB6, pag. 1B631B:9
3 asigurarea protectiei mediului si a sanatatii publice9
3 educatie 9
3 formare profesionala 9
3 serviciul de pompieri.
In cea de3a doua categorie se regasesc urmatoarele responsabilitati 2
3 administrarea generala a comunei 9
3 sistemul educational 9
3 institutiile sociale 9
3 circulatia rutiera 9
3 instalatii aferente serviciilor publice 9
3 constructia locuintelor si urbanismul.
In ceea ce priveste responsabilitatile care emana din directive, acestea
sunt 2
3 securitatea si ordinea publica 9
3 organizarea alegerilor.
3& MAREA BRITANIE
Reprezinta un stat unitar, avand competente legislative pentru :
na<iuni #Lara $alilor, Irlanda de (ord, %co<ia, 1nglia'.
/a nivel intermediar sau regional, aceasta isi exercita functiile
administrative sau executive asupra unui numar de 90 de comitate, :85 de
districte 5. de udete. /a nivelul colectivitatilor locale intalnim districtele si
alte asemenea autoritati locale. 1nglia se compune din tinuturi, pe cand tara
$alilor este impartita in tinuturi.
+rin /egea guvernului local din 1905 #intrata in vigoare in anul 1900'
a fost reorganizata structura autoritatilor locale in vederea reducerii
corpurilor locale si printr3o sporire a atributiilor acestora.
1utoritatile locale sunt conduse de regula de catre un Consiliu ales pe
o perioada de trei ani, din randul caruia este ales si +rimarul. & treime din
membrii Consiliului municipal este reinnoita anual.
+rimarul isi exercita mandatul timp de un an, dupa care poate fi reales.
Consiliile locale au indatorirea de a se intruni de patru ori pe an in
vederea dezbaterii problemelor dispuse de Comitetele Consiliului local.
In privinta functionarilor publici din administratia publica locala,
mentionam ca acestia trebuie sa fie calificati profesional, sa nu fie
inregimentati politic si sa nu faca parte din randurile membrilor Consiliului
municipal. "i vor putea totusi lucra in administratie, decat dupa trecerea unui
termen de un an de la exercitarea mandatului de consilier.