EVOLUȚIILE TERORISMULUI

INTERNAȚIONAL
POST RĂZBOI RECE
Dr. Vasile Simileanu
geopolitica.magazine@gmail.com
www.geopolitic.ro
www.geopoliticamagazine.com
www.edituratopform.com
0314.298.400
“Teroarea” (Phobos) din mitologia greacă şi “frica” (Deimos) erau numele celor doi cai de la carul
de luptă a lui Ares, zeul războiului. Tucidide menţiona că teroarea era abil folosită de hopliţii
spartani pentru a-i controla pe hiloţii majoritari.

Terorism înseamnă, în esenţa sa, ca şi în sensul cel mai larg ce se poate atribui acestui
termen, înspăimântarea unei populaţii prin acte de violenţă. Etimologic, terorismul îşi are
rădăcina în termenul latin terror, terroris, termen ce se traduce prin groază, frică, spaimă
provocată premeditat, prin ameninţare sau intimidare.

Prin terorism, ca mod de manifestare şi metodă de acţiune, se înţelege practicare terorii

de către structuri non-statale. Terorismul, prin formele sale de manifestare, desemnează
acte de natură antiumană care provoacă, într-un anumit mediu social, acte intimidante
prevestitoare a unui rău inevitabil, sub toate aspectele. Atentatele teroriste sunt
săvârşite, de regulă, cu mijloace care pot provoca o primejdie comună şi care lezează,
prin efectele produse (morale, mediatice, victime, distrugeri materiale), interesele unor
grupuri sociale, a unor state sau chiar a umanităţii.
 CONFLICTELE DETERMINATE DE NORMELE DE
COMPORTAMENT
Conflictele pot apărea la frontierele
a două zone culturale învecinate
Colonizarea poate să introducă
legile şi normele unui grup cultural
pe teritoriul altui grup cultural,
făcând astfel ilegale regulile
tradiţionale de conduită.
Cei care participă la un sistem
cultural, când emigrează spre un
alt sistem, îşi pot păstra unele
moduri de comportament care
sunt în contradicţie cu normele
culturii care trebuie asimilate în
ţara adoptivă.
[1] Raymond Boudon, L’idéologie on l’`origine des idées reçues, Paris, Ed. Fayard, 1986, p. 81.
În această ordine de idei, Evelyn Crook[1], în studiile de specialitate efectuate a
descoperit că 86% din tinerii delincvenţi studiaţi de ea locuiau în zonele de
„frontieră“ rasială sau lingvistică în care două grupuri rasiale sau mai multe erau
în contact şi numai 14% în cadrul unui grup rasial sau lingvistic omogen.
Astfel, când normele juridice sovietice au fost aplicate triburilor siberiene, femeile
care, supunându-se legii sovietice, umblau cu faţa descoperită au fost ucise de
părinţii lor pentru că au violat obiceiurile tribului. Portul voalului era ilegal în
dispoziţiile legii sovietice, dar a-l purta nu era ilegal pentru mentalitatea tribului.
Tot astfel, înainte de introducerea legislaţiei franceze în Algeria, era de datoria
tatălui sau a fratelui să ucidă femeia adulteră; dar sub influenţa legii franceze, o
asemenea infracţiune a devenit o crimă pedepsită cu moartea.
Procesul se produce când grupul emigranţilor este mai slab din punct de vedere
politic decât grupul pe teritoriul căruia ei se instalează.
Începând cu mijlocul acestui secol, ceva cu totul nou intervine în evoluţia
demografică a planetei. Populaţia din ţările dezvoltate se stabilizează sau
consemnează evoluţii lente.
Terorismul modern are următoarele cauze istorice:
• victoria militară a Israelului asupra vecinilor săi arabi, care a dus la înmulţirea
acţiunilor teroriste ale acestora împotriva SUA şi Israelului şi la deturnări de avioane;
• reapariţia, după 1968, a mişcărilor studenţeşti extremiste (neomarxiste şi neotroţkiste)
în ţările industrializate, în strânsă legătură cu protestele împotriva războiului din Vietnam
(reprezentate de o serie de grupări – "Baader-Meinhof" în RFG, "Brigada Roşie" în Italia,
"Armata Roşie" în Japonia);
• sfârşitul războiului rece, care a avut drept urmare o pierdere a identităţii ideologice şi o
decădere economică a statelor aliate odinioară cu URSS, ceea ce adesea a dus la
acutizarea atitudinii antiamericane şi integrarea în fundamentalismul islamic.

Schimbările esenţiale care au influenţat evoluţia şi globalizarea

terorismului:
• dispariţia blocului comunist, a condus la eliminarea sprijinului internaţional pentru marea
majoritate a mişcărilor „revoluţionare” existente;
• arabii şi palestinienii sunt angajaţi în realizarea procesului de pace;
• se micşorează continuu numărul statelor care sponsorizează terorismul;
• apariţia consensului internaţional, privind completa inacceptabilitate a uciderii de persoane
nevinovate, indiferent de motivaţii şi cauze;
• dorinţa comunităţii internaţionale de a lupta împotriva terorismului, prin toate mijloacele, în
special prin cele legale.
Terorismul: manifestare asimetrică
Extinderea zonelor teroriste
(după V. Si mileanu - Geopolitica spaţiului islamic)
5. TERORISMUL INTERNAŢIONAL
Grupurile teroriste sunt constituite „pe criterii subnaţionale, în vederea realizării unor scopuri
subnaţionale, motive pentru care loialitatea faţă de stat sau naţiune este practic inexistentă la
nivelul acesta de organizare. De regulă, teroriştii provin din reprezentanţii minorităţilor
naţionale, sociale, religioase, lingvistice sau de altă factură, care urmăresc atingerea ţelurilor
lor prin mijloace violente, acoperite (clandestine) şi criminale, acţionând independent de orice
naţiune – stat, chiar dacă dispun de un sponsor important din această categorie”[1].

[1] Alvin şi Heidi Toffler, Război şi antirăzboi, Editura Antet, Bucureşti, 1994, p. 114
Narcoterorismul
“Narcoterorismul” – definit[1] ca fiind “utilizarea traficului de droguri pentru propagarea
obiectivelor anumitor guverne şi organizaţii teroriste” identificate ca fiind: Cuba, Nicaragua,
Columbia şi Peru – a impus organizarea unor structuri specializate, de tip militar sau
poliţienesc, la nivel statal şi internaţional, unite în lupta comună de combatere a acestui
flagel, cu repercusiuni greu de previzionat la scară globală. În prezent, dezvoltarea
tehnologiilor de prelucrare şi „compactizare” a laboratoarelor a micşorat foarte mult timpul
de „obţinere a produselor finite”. Apariţia statelor anarhice (Angola, Somalia, Afganistan), a
unor state dictatoriale (Sudan, Iran, Libia), rezultate din destrămarea unor superputeri
(Tadjikistan, Kîrghistan, Uzbekistan) sau a unor zone greu controlabile (Myanmar, Filipine,
Malaysia, N-V Chinei) a reeditat contrabanda şi producerea de substanţe halucinogene, la
concurenţă cu statele Americii de Sud (Columbia, Venezuela, Peru, Ecuador dar şi Mexic
sau Cuba) – ce aveau „tradiţii” în acest sens. Lupta între producători şi traficanţi se dă
pentru cucerirea pieţelor occidentale şi, în special a pieţelor din continentul nord-american.

[1] Vezi G. Arădăvoaice, ş.a. - “Terorism, antiterorism, contraterorism”, Editura Antet, 1997, Bucureşti.
Terorismul de stat
este determinat de următorii factori:
 guvernele care au investit timp, efort şi resurse în dezvoltarea şi conspirarea
capacităţilor complexelor de armament de nimicire în masă, nu vor accepta să
plaseze aceste tehnologii în dotarea unor grupuri extremist-teroriste asupra cărora
nu au nici o formă de control;
 în cazul în care se descoperă că atacul terorist a fost săvârşit cu tehnologie aparţinând
unei terţe părţi (stat sponsor, stat traficant de armament şi muniţii), presiunea
internaţională se impune a fi de intensitate mare (Afganistan, Irak, Cecenia);
 dată fiind natura imprevizibilă a grupărilor teroriste care sunt interesate de
procurarea tehnologiilor în materie de nimicire în masă, în momentul când la nivel
mondial există imense stocuri de arme biologice, chimice şi nucleare, legislaţia şi
controlul internaţional se impune a fi foarte drastic, pentru a stopa traficarea
acestora pe piaţa teroristă.

Terorismul politic
Acţiunile agresive ale indivizilor împotriva ordinii de stat legal constituită, implică acţiuni de
„extirpare” a acestor manifestări. Uneori, în cazul acţiunii populare împotriva dictaturilor şi
regimurilor totalitare, acţiunile masei populare sau a formaţiunilor paramilitare sunt
justificate. De cele mai multe ori, în special în America Latină, organizaţii care nu reprezintă
ideologiile maselor populare contestă ordinea de drept. În acest caz, folosirea forţei de către
stat împotriva propriilor cetăţeni (constituiţi în grupuri extremist-teroriste) este justificată.
Terorismul social
Analiştii politici evaluează situaţiile de criză la nivel global, punându-le pe seama
dezechilibrelor ce apar între elementele componente ale societăţilor datorită unor fenomene
de dinamică socială: creşterea puterii militare a unor state, accentuarea tehnologizării etc.
Psihologii consideră criza drept o destructurare a identităţii indivizilor, a simţului lor de
evaluare şi semnificare datorate impulsurilor instinctuale, o influenţă a forţelor inconştientului
colectiv, un efect al experienţelor traumatice datorate naşterii, bolii, accidentelor, declinului
empatiei şi îndrumării parentale, experienţelor sociale care i-au făcut pe indivizi să se simtă
ca nişte obiecte, implicaţiile impuse de teama şi negarea morţii etc.

Terorismul religios

În dialogul cu Richard Labeviere, geopoliticianul Yves Lacoste i-a făcut următoarea

recomandare: „Deşi nostalgic al Ummei – comunitatea credincioşilor – spaţiul arabo-
musulman este totuşi sfâşiat între biserici diferite, nu numai ale islamurilor sunnite sau şiite –
acestea din urmă având de altfel un cler foarte strict ierarhizat – dar şi cele ale multiplelor
confrerii cu reţele ce se întind în numeroase ţări. Acelaşi lucru cu diversele grupări islamiste,
fie de obedienţă sunnită, fie şiită. De fapt, este vorba de biserici diferite, clandestine sau deja
recunoscute – depinde de state – care au fiecare reţeaua lor internaţională, locurile lor de
cult, sau care şi le dispută pe cele mai importante”[1].

[1] Richard Labeviere, Dolarii teroarei, Statele Unite şi islamiştii, Editura Vivaldi, Bucureşti, 2002, p.32
 Regiunea Zona Cocaină (kg)
Estul Africii 22.438,450
Nordul Africii 24.481,890
Africa Sudul Africii 371.664,200
Vest şi Central 33.881,100
Total 452.466,100

Narco-terorismul Caraïbe 88.443,590

America Centrală 9.318,860
mondial America
America de Nord 2.691.874,000
America de Sud 382.317,400
Total 3.171.954,000
Centrală şi Caucaziană 44.561,540
Estică 25.206,890
Asia
Orientul Mijlociu, Apropiat şi Îndepărtat 4.556,911
Sudică 47.461,160
Total 121.786,500
Est 75.099,070
Europa
Vest 131.701,600
Total 206.800,700
Oceania 6.375,267
Total mondial 3.959.383,000
 Terorismul chimic şi biologic
Proliferarea riscurilor globale impune generarea unor soluţii de securitate naţională,
care să fie în concordanţă cu cerinţele securităţii globale. Problema actuală este de a crea un
cadru legal de angajare a unor noi edificii instituţionale internaţionale, în măsură să asigure
suportul practic al securităţii globale, având în vedere că:
-actualul potenţial de a genera soluţii de securitate globală ale mecanismelor instituţionale şi al
structurilor din sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a dovedit limitat. O.N.U. nu reuşeşte, în
zona "marilor conflicte" ale perioadei post-războiului rece, să genereze soluţii instituţionale
viabile, atât în situaţiile pre-conflict şi mai ales în cele post-conflict;
- în cadrul instituţiilor regionale de securitate şi cooperare se manifestă două tendinţe, ambele
cu efecte negative pe plan internaţional:
- cele existente şi-au diminuat forţa acţională O.S.C.E. (organizaţie pan-europeană cu
implicare nord-americană);
- noile organisme se află, încă, în faza proiecţiei iniţiale şi a primelor teste de teren;
- analiza transformărilor complexe şi de profunzime din interiorul şi din sistemul de conexiuni
al Alianţei Nord-Atlantice evidenţiază conturarea rolului NATO de a genera un nou sistem al
securităţii globale.
-Astăzi neconfruntăm cu o multitudine de riscuri şi ameninţări cum ar fi: proliferarea şi diseminarea
necontrolată a tehnologiilor şi materialelor NBC, a armamentelor şi altor mijloace letale
neconvenţionale; pericolul declanşării unor conflicte militare locale , ca măsură punitivă extremă,
împotriva unor regimuri dictatoriale din state care încalcă prevederile convenţiilor şi tratatelor
internaţionale în domeniul armelor de distrugere în masă NBC (ADMNBC), dezvoltând în ascuns
programe militare nucleare, biologice şi chimice, care acordă sprijin unor organizaţii teroriste şi a
căror politică de sfidare şi şantaj reprezintă, prin consecinţele posibile, o ameninţare în creştere la
adresa liniştii şi vieţii popoarelor.
Tip Tulpini viruşi E.C.H.O. Boli endemice cauzate

Pesascek meningită aseptică

4

d`Amori meningită aseptică

6

Harrington meningită aseptică

16

Metcalf diaree
18
Terorismul nuclear
Analiza procesului de fabricare, exploatare şi distrugere a armamentului
nuclear arată că, în etapa actuala, acestuia îi sunt specifice următoarele
caracteristici:
• acumularea de stocuri mari de muniţie nucleară şi de purtători ai acesteia;
• împrospătarea permanentă a stocurilor de muniţie nucleară şi perfecţionarea
sistemului de armament nuclear;
• răspândirea armamentului nuclear în afara "clubului nuclear";
• distrugerea unor părţi importante ale stocurilor de muniţie nucleară din
arsenalele acumulate;
• numărul mare de situaţii de avarie din cauza armamentului nuclear;
• riscul mare în activităţile legate de transportul şi depozitarea armamentului
nuclear (inclusiv cele care au ca urmare sustragerea acestuia şi şantajul nuclear);
• creşterea probabilităţii de acţiune din exterior asupra armamentului nuclear din
cauza extinderii, în locurile de amplasare a acestuia, a unei reţele de obiective
potenţial periculoase având capacitate de absorbţie a energiei şi diminuarea
responsabilităţii personalului de la aceste obiective în ceea ce priveşte
exploatarea lor fără incidente;
• consecinţele grave ale avariilor cu emisie de radiaţii şi costul ridicat al remedierii
lor.
 SUA are peste 100 de areale Rusia are peste 235 de vase de război nucleare,
contaminate de către industria OCEANUL ARCTIC
deversează pe an 350 000 metrii cubi de
militară deşeuri în mare

OCEA NUL OCEANU L

ATLA N TIC PA C I F I C

O CEANUL
I NDIAN

LEGENDA

Areale extrem de contaminate

Locuri cu teste nucleare
Depozitarea deşeurilor radioactive
3 500 0 3 5000 7 000 km
Tări cu facilităţi nucleare
Mediul şi industria militară nucleară
 Numărul estimat de focoase nucleare

Anglia
Rusia

Franţa Iran
SUA
China

Puteri nucleare declarate Coreea

Israel de Nord
Puteri nucleare suspecte Pakistan
Potenţiale puteri nucleare

“Shanghai 6” State ex-comuniste

“Observatori Shanghai” State cu populaţie islamică

Axa nucleară Atlantică Axa nucleară “Shanghai”

Rusia 8.500
SUA 7.000
China 420
Franţa 350
Anglia 200
Israel 75-200
India 45-95
Pakistan 30-50
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000
 Raza rachetelor operaţionale
Raza rachetelor în realizare

Rusia 2.175 mile

Europa
810 mile
China

Israel IRAN

Tip Shahab-1 Shahab-2 Shahab-3 Shahab-4 Shahab-5

Rază 175 310 810 1.240 2.175 mile
Statut Operative Operative Operative În dezvoltare În dezvoltare
Cyberterorismul
Scopul principal este de a controla, de a dezorganiza sau de a asimila
procesorii sociali de informaţie pentru a determina perturbarea funcţionării socio-
organizărilor, pierderea specificităţii acestora şi dependenţa lor de centrele de
putere agresoare. În acest sens, se folosesc, de către cei interesaţi, mass-media
internă şi internaţională, pe care o alimentează cu informaţiile necesare şi
suficiente obiectivelor propuse.

Ţintele noului război, manifestat în cyberspace, au fost studiate de

către Michael Wilson [1] – membru al grupului „Nemesis” – şi ele pot fi:
reţelele de comunicaţie telefonică (fixe şi mobile),
 reţelele de alimentare cu energie,
 sistemele financiar-bancare,
 reţelele de transport şi logistică,
 reţelele de servicii sociale,
 reţelele de comunicaţii (radio, tv, presă),
 reţelele guvernamentale,
 reţelele software şi hardware.
[1] Michael Wilson – The Precipise Problem: A Guide to the Destabilisation of Westwern Civilization, NY, 1997
 TUNISIA
Mare a Medi te ran ă
MAROC

Ins . Ca na re
(SPAI N)

ALGERIA
LIBIA
EGIPT
SAH ARA
OCCIDEN TALĂ

Ma
re
aR
MAURITANIA MALI NIGER

oş
ie
ERITREA
SENEGAL CIAD
GAMBIA La cul Ci ad
BU RKINA
GUINEA SUDAN DJ IB OU TI
GUINEA BEN IN
BISSAU
GHAN A NIGERIA SOMALIA

TO GO
SIERRA COASTA Lake
LEON E DE FILDEŞ Vo lta ETI OPIA
LIB ERIA REP. CEN TR AFRICAN Ă
CAMERUN
La cul Ru dol f
Populaţia adultă GUINEA ECU ATORIALĂ UGANDA

O
KENIA
analfabetă

NG
SAO TOME &
GABON ZAIRE RWA NDA La cul

CO
PRINC IPE
Victori a
BU RUN DI
81-100 La cul TANZANIA
CA BINDA Tang anyi ka
(Angola)

49-80
La cul
31-48 ANGOLA Nya sa

M
AL
ZAMBIA

AW
10-30

I
La cul Kari ba
MOZAMBIC MADAGASCAR
ZIMBABWE
Nu se deţin date NAMIBIA
BOTSWANA

ANALFABETI AFRICA
WALVIS BAY
(Afri ca de Sud)

SWAZILA ND

LESOTHO

AFRICA DE SUD
După United Nations Population Division, 2003
 Cauzele care determină tensiunile între
Lumea islamică şi Lumea Occidentală
Conflictele determinate Diferenţele culturale
de puterea politică şi interese şi religioase
Canada 56 29
SUA 49 39

Mexic 72 14
Argentina 58 18
Chile 49 28
Brazilia 42 28

Grecia
Italia
58
58
23
22
CAUZELE CARE DETERMINĂ
Franţa 56 29
Germania
TENSIUNILE
55 34
Rusia 55 19
Portugalia 52 34
Marea Britanie
Ungaria
Polonia
52
52
57
29
25
34
ÎNTRE LUMEA ISLAMICĂ
ŞI LUMEA OCCIDENTALĂ
Liban 58 14
Egipt 56 36
Turcia 56 23
EAU 58 27

Kenia 41 39
Nigeria 33 56

China 62 14
Coreea de Sud 61 32
Indonesia 56 35
Filipine 51 36
Australia 50 35
India 32 25

Media 52 29
Sursa: Sondaj BBC, decembrie 2006
 Caracteristicile negative asociate populaţiei occidentale
în percepţia populaţiei islamice
Egoişti Aroganţi Violenţi

81 74 81
73 72 75
69 67 74
Indonesia 67 64 70
Iordania 63 53 64
57 49 52
Turcia 56 48 49
Musulmaniii din Aglia 54 48 34
51 45 29
Egipt 50 43 24
Musulmanii din Germania
Lacomi Imorali Fanatici
Nigeria
76 65 68
Pakistan 73 64 67
Musulmanii din Franţa 70 62 51
67 60 49
Musulmanii din Spania 63 59 44
48 57 41
44 45 38
39 32 26
38 30 24
31 29 21
FORME DE DJIHAD Djihadul moral
individual
Djihadul Major Djihadul moral
în planul ascetsmului,
misticismului, dorinţei Djihadul moral
de cunoaştere, comunitar
Idjtihad Djihadul spiritual

Djihadul intern
Djihadul Minor
în planul existenţial Djihadul defensiv
Djihadul extern
Djihadul ofensiv

Atacuri economice

conflcitelor locale
Atacuri teroriste
internaţională

Declanşarea
Criminalitate

războaielor
Menţinerea
religioase
Conflicte
Clasificarea terorismului în concepţia Departamentului de Stat al SUA
-terorismul patopolitic
-terorismul psihotic (psihopatic)
-terorismul şi violenţa criminală
-terorismul şi violenţa endemică
-terorismul autorizat

-după clasificarea literaturii de specialitate -terorismul autorizat mutual (vigilenţii)

-terorismul organizaţional
-terorismul pragmatic
-terorismul funcţional
-terorismul manipulativ
-terorismul simbolic.
-rebeliuni
-terorismul insurgent -acţiuni paramilitare
-acţiuni de gherilă

-bio-terorismul
-terorismul chimic şi
biologic
-terorismul cibernetic
-grupări care nu sunt
sprijinite de stat
-grupările patronate de stat
-grupurile dirijate de către
stat
-actele teroriste pot avea la
bază diferite motive
După W. S. Carus
-agenţi patogeni şi toxine
-agenţi patogeni
-bio-tehnologii moderne
-substanţe chimice
După F. J. Cilluffo
-atacuri cibernetice
[1] Karl A Seger: The Antiterrorism Handbook, Presidio, N.Y., 1990
-viruşi [2] Apud Patterns of Global Terrorism 1987, US Government Printing Office, 1988
-hacking
-undele de înaltă frecvenţă HERF
Dup Karl A. Seger[1]
-acestea sunt formaţiuni mici, cu posibilităţi limitate care nu posedă
infrastructură pentru acţiuni de lungă durată
-sunt instruite şi sprijinite logistic de stat, fiind responsabile pentru 70% din
incidentele teroriste internaţionale[2]
-cazul majorităţii grupărilor teroriste islamiste
-raţionale
-psihologice
-culturale
 După Carlucci
-terorismul tactic
-terorismul politic
După Bruce Hoffman
-terorism de stat -împotriva unui regim
-împotriva unei structuri politice
-terorismul politic
-împotriva unei autorităţi etnice, rasiale sau religioase
După J. Servier
-folosit de un individ sau un grup în scopul impunerii voinţei în faţa unui
-terorismul politic
popor sau civilizaţii, , în scopul influenţării istoriei
După J. L. Marret
-acţiuni contra bunurilor -distrugerea clădirilor, maşinilor, avioanelor
-acţiuni contra persoanelor
-răpiri, sechestrări, luări de ostatIci
şi a libertăţii lor
-asasinate
-acţiuni asupra integrităţii
-torturări
fizice a persoanelor
-mutilări
Clasificarea lui LAVASSEUR Clasificarea terorismului în
Terorismul ordinar sau literatura de specialitate
banditismul
Terorismul patopolitic
Terorismul politic
Terorismul psihotic (psihopatic)
Terorismul de stat
Terorismul şi violenţa criminală
Terorismul internaţional
Terorismul şi violenţa endemică
Clasificarea lui CROZIER Terorismul autorizat
Terorismul diversionist Terorismul autorizat mutual (vigilenţii)
Terorismul coercitiv terorismul organizaţional
Terorismul pragmatic
Clasificarea terorismului în concepţia
Departamentului de Stat al SUA Terorismul funcţional
Terorismul organizaţional Terorismul manipulativ
Terorismul practicat în contextul
insurgenţelor Terorismul simbolic
Terorismul sponsorizat
Clasificarea lui SEGER
Grupări care nu sunt sprijinite de stat
Grupările patronate de stat
Grupurile dirijate de către stat
 După Gheorghe Văduva[1]

-lumea interlopă împotriva normalităţii

-criminalitatea organizată

-traficul de droguri

-terorismul mediatic
-terorismul politic
-terorismul de stat
-terorismul susţinut de anumite centre de putere
-cyber-terorismul[2]
-terorismul statelor sărace împotriva statelor bogate
-terorismul îndreptat împotriva globalizării
-terorismul reprezentat de reacţia de răspuns la opresiunile, presiunile şi acţiunile marilor puteri, grupărilor de
state, alianţelor
-terorismul militar
[1] Gheorghe Văduva, Conflicte asimetrice. Cerinţe operaţionale privind structura armatei României, CNSAS, pp. 23-24
[2] A se vedea şi articolul lui Marc Bouvier, Cyberterrorisme : entre mythe et réalité, Internet, www.frstrategie.org., unde
cyberterorismul este definit de către Mark Pollitt, din cadrul FBI, ca „un atac premeditat, motivat politic, împotriva informaţiei,
sistemelor informatice, programelor informatice şi datelor, împotriva ţintelor luptătoare şi necombatante, de către grupuri
subnaţionale sau de agenţi clandestini.“
 După Vasile Simileanu
-indivizi care acţionează împotriva instituţiilor de stat
-terorismul naţional
-acţiunea statului asupra cetăţenilor statului
-terorismul -acţiuni ale teroriştilor internaţionali, sprijiniţi de unele state sau organizaţii supranaţionale,
transnaţional asupra unor ţinte aflate atât pe teritoriul propriului stat, cât şi pe teritoriile altor state
-terorismul -acţiuni ale unor grupări care au obiective pe teritoriile mai multor state, coordonate de un
internaţional centru de comandă
-terorismul individual -are accente psihopatologice şi nu are o ţintă anume
-terorismul energetic -acţiuni ale unor state sau societăţi transnaţionale asupra altor state
-acţiuni ale unor state sau organizaţii financiar-bancare transnaţionale sau globale
-terorismul financiar
îndreptate împotriva unui stat sau grup de state
-terorismul social -măsuri antisociale luate de guvernanţi împotriva propriului popor
-terorismul cultural -distrugerea culturii unor grupuri etnice de către deciziile politice luate de către statul gazdă
-impunerea unor conduite economice împotriva unor state, care sunt contestate de legislaţia
-terorismul economic
internaţională
terorismul energetic
-terorism de masă -exercitat de unele popoare în scopul impunerii în viaţa internaţională
-exercitat împotriva diplomaţilor
-terorismul selectiv -exercitat împotriva oamenilor politici
-exercitat împotriva demnitarilor
-promovat de posturile de televiziune
-terorismul mediatic -intens mediatizat de Internet
-folosit de blogeri şi hackers
-terorismul medical -exercitat de concerne de medicamente sau guvernanţi, împotriva unor popoare
-terorismul ecologic şi de mediu
ORGANIZAŢII
TERORISTE
 Gruparea teroristă Caracteristici Nivelul activităţii teroriste

Organizaţia Abu Nidal palestiniană, naţionalistă moderat

Gruparea Abu Sayyaf filipineză, islamistă moderat
Grupul Islamic Armat algeriană, islamistă moderat
Hamas palestiniană, islamistă foarte înalt
Harakatul Mujahedin palestiniană, islamistă înalt
Hizballah libaneză, islamistă înalt
Grupul islamic egipteană, islamistă moderat
Mişcarea Islamică Uzbekistană uzbecă, islamistă moderat
Al-Jihad, Gamaa`al Islamyia egipteană, islamistă ridicat
Kach evreiască, extremistă scăzut
Kahane Chai evreiască, extremistă scăzut
Partidul Muncitoresc din Kurdistan PKK kurd, anti-turcă moderat
Jihadul Palestinian Islamic palestiniană, islamistă moderat
Frontul Eliberării Palestinei, Itifada, Intifada al-Aqsa palestiniană, naţionalistă ridicat
Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei palestiniană, marxistă scăzut
Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei - palestiniană, naţionalistă moderat
Comandamentul General
Organizaţia Populară Mujahedină a Iranului iraniană moderat
Multinaţionala islamistă, cu baza în extrem de înalt
Al-Qaida
Afganistan
Frontul Eliberării Poporului Revoluţionar turcă, antiguvernamentală moderat
IISIS (DAESH) multinaţionala islamistă, cu baza în Siria extrem de înalt
 FORŢELE ARMATE DE ELIBERARE DETAŞAMENTUL DE POTERĂ AL
NAŢIONALĂ ŞERIFULUI (POSSA COMITATUS)
(FALN)
ORGANIZAŢII
MIŞCAREA DE ELIBERARE NAŢIONALĂ TERORISTE PARTIDUL PATRIOŢILOR ALBI (WPP)
(MLN)
S
T
ORGANIZAŢIA DE VOLUNTARI PENTRU UNITATEA DE REZISTENŢĂ ARMATĂ
A
REVOLUŢIA PORTORICANĂ (OVPR) (ARU)
T
E
L
NAŢIUNEA ARIANĂ (NAŢIUNILE E ARMATA SIMBIONEZĂ DE ELIBERARE
ARIENE) (SLA)
U
MIŞCAREA IDENTITĂŢII CREŞTINE N NAŢIUNE ISLAMULUI
I (NI)
T
LIGA DE APĂRARE A CREŞTINILOR E
ARMATA DE ELIBERARE A NEGRILOR
PATRIOŢI (BLA)
A
TESTAMENTUL, SABIA ŞI BRAŢUL L
E REPUBLICA AFRICII NOI (RNA)
DOMNULUI
A
KU KLUX KLAN M PANTERELE NEGRE
E
„ORDINUL” (ORDINEA, FRĂŢIA, SAU R ORGANIZAŢIA SUBTERANĂ
FRĂŢIA TĂCERII) I METEOROLOGICĂ
C
I
ORDINUL STEAUA RĂSARE ORGANIZAŢIA DE APĂRARE A
I
EVREILOR
AMERICAN GUARD
H
C
R

B
N
H
O
J
A
E
T
A
T
E

C
O
S
I

I
ARMATA SECRETĂ ARMEANĂ BRIGĂZILE ROŞII (BR)
DE ELIBERARE A ARMENIEI
ORGANIZAŢIA REV. 17
PATRIA BASCĂ ŞI NOIEMBRIE
LIBERTATEA (ETA-EUZDAKI
TA ASKATASUNA) LUPTA POPULAR-
REVOLUŢONARĂ (ELA)
CELULELE COMUNISTE E
COMBATANTE (CCC)
LUPTĂTORII CROAŢI
PENTRU LIBERTATE (CFF)
ACŢIUNEA DIRECTĂ (AD)
U
CLUBUL CHARLES MARTELL
IRAULTZA R
ARMATA NAŢIONALĂ GRUPUL MILITAR-SPORTIV
IRLANDEZĂ DE ELIBERARE HOFFMAN
(INLA)
O
FANE FNE
COMANDOURILE JUSTIŢIEI
GENOCIDULUI ARMEAN P
ORDINE NUOVO
(JCAG)
FORŢELE POPULARE 25 A UNION MOVEMENT (UM)
APRILIE (FP-25)
MIŞCAREA NAŢIONAL-
ARMATA REPUBLICANĂ
SOCIALISTĂ
IRLANDEZĂ – ARIPA
PROVIZORIE (PIRA)
CAVALERII ARIENI AI
CELULELE EVOLUŢIONARE KU-KLUX-KLAN-ului
 ALFARO TRĂIEŞTE (AVC) FORŢELE REVOLUŢIONARE
LORENZO ZELAYA (FPR-LZ)

BANDERE ROJA (Steagul Roşu –

GRB)
MIŞCAREA 19 APRILIE (M-19)
MIŞCAREA DE ELIBERARE
CINCHONEROS (MLP)
MACHETEROS (MACHETE
WIELDERS)
ORGANIZA
ŢII
FRONTUL CLARA ELIZABETH TERORIST
RAMIREZ (CERF) E DIN FRONTUL DEMOCRATIC MANUEL
AMERICA RODRIGUEZ (FPMR)
LATINĂ
FRONTUL DE ELIBERARE
NAŢIONALĂ FARABUNDO MARTI
(FMLN) MIŞCAREA STÂNGII
REVOLUŢIONARE (MIR)

UNIUNEA NAŢIONALĂ ARMATA NAŢIONALĂ DE

REVOLUŢIONARĂ GUATEMALEZĂ ELIBERARE (ELN)
(URNG)
ARMATA POPULARĂ DE
ELIBERARE (EPL)
SANDERE LUMINOSO (DRUM
LUMINOS) FORŢELE ARMATE
REVOLUŢIONARE DIN COLUMBIA
(FARC)
MIŞCAREA REVOLUŢIONARĂ
TUPAC AMARU (MRTA)
FRONTUL RICHARDO FRANCO
(RFF)
 Organizaţia ABU NIDAL (ANO)
Grupul Abu SAYYAF
(ASG)
FRONTUL POPULAR REVOLUŢIONAR
DE ELIBERARE (DHKP/C)
AL UMMAH

AL-JIHAD
AL-GAMA`AL-ISLAMYYA
(Grupul Islamic Egiptean)
HAMAS
GRUPURI
ŞI AL-QAIDA
HIZBALLAH ORGANIZ
AŢII
JIHADUL ISLAMIC PALESTINIAN (PIJ) HARAKAT
TERORIST
UL-MUJAHEDDIN (HUM)
E
ISLAMICE
FORŢA 17 TIGRII din TAMIL

FRONTUL DE ELIBERARE AL MIŞCAREA ISLAMICĂ DIN UZBEKISTAN

PALESTINEI (IMU)

KACH şi KAHANE CHAI

AL-SAYQA
LASHKAR-E-TAYYIBA
AL-FATAH
MUJAHEDDIN-E KHALO
INTIFADA AL-AQSA
JAISH-MUHAMMAD (JEM)
JIHADUL ISLAMIC PALESTINIAN (PIJ)
 FRONTUL ARMATA MIŞCARE GRUPUL ARMATA GRUPUL SALAFI MIŞCARE GRUPUL
ISLAMIC PROFETULUI A PENTRU ISLAMIC ISLAMICĂ DE A UNIT
ARMAT MOHAMED UN STAT ARMAT A INTERVENŢIE ARMATĂ AL FRONTUL HAMA AL MIŞCĂRIL
ISLAMIC SALVĂRII ŞI LUPTĂ ISLAMICĂ JIHADULU POPULAR ARAB S FATA E DIN ANP
I DE TIP H
FATA DE TIP
H FATA
H

GRUPĂRI
DE TIP
FATAH
ARMATA HORKATU PARTIDUL FRAŢII ORGANIZAŢIA FRONTUL NAŢIUNEA ORGANIZAŢIA FACŢIUNEA ARMATEI FORŢELE GRUPĂRI
ISLAMICĂ L MUNCITORILOR MUSULMA COMUNISTĂ 19 ISLAMIC ISLAMULU LUPTEI ARMATE REVOLUŢIONARE NAŢIONALE PALESTINIENE
DIN ADEN MUJAHEDI DIN KURDISTAN NI MAI (M19CO) DE I ARABE LIBANEZE ISLAMICE ÎN EXIAL
N SALVARE

FRONTURI
LE
PALESTINI
ENE

SIPHAE MOHAMAD PAKISTAN GRUPĂRI TERORISTE ISLAMISTE SIPHAE SABAH PAKISTAN

finanţată de Iran sprijinită de Arabia Saudită

ASBA ABU MIŞCA AL- TAZEU TAZEU LOSHORE- J.U.P. J.U.I. JI-QAZI M.Q.M. GRUPUL FUNDAŢIA PAKISTAN AFGH REVIVAL MIŞCA JIHAD JIHAD CEMM AL-
RAL- SAYA REA ITHAA M M E-TAHEBA Org. sprijinită AHMED Pakist DE “HANS AGRESSIO AN OF REA UL UL AT-I QAIDA
ANSA F TALIB D AL- ULEM ISLAMI sprijinită Intelectuali logistic de finanţată an SPRIJIN SEIDEL” N SUPP ISLAMIC JIHAD ISLAMI EGIPT ISLAN
R (Filipin ANĂ ISLAM AISLA C de Arabia lor A. Saudită logistic de PENTRU Germania NATIONAL ORT HERITAGE (Bangl C EAN
(Liban) e) YA MIC Saudită Pakistanez CIA AFGANIST ITY COMIT SOCIETY adash) EGIPT
i AN MOVEMEN TEE EAN
T

FRONTUL MONDIAL
AL JIHADULUI
FILIALE
ELVEŢ CANA GERM AHIA AL-TURAS
IA DA ANIA
JAMIATIHYA UL-TURATH
AL ISLAMIA

AKA LAJNAT UL MASA EIDATUL AFGHANIA

STRUCTURA HEZBOLLAH
 GRUPUL ISLAMIC ARMAT
GIA . ALGERIA AKA LAJNAT UL MASA

INTERVENÞIE ª I LUPTÃ

MIª CAREA PENTRU UN

MIŞCÃRI ISLAMICE DIN MAGHREB

ARMATA PROFETULUI
ARMATA ISLAMICÃ A
EIDATUL AFGHANIA

MIª CAREA ARMATÃ

GRUPUL SALAFI DE

FRONTUL ISLAMIC
GRUPUL UNIT AL

AFGHAN SUPPORT
STAT ISLAM,IC
NAHDA

JIHADULUI

MOHAMED
ISLAMICÃ
JAMIAT IHYA -TURATH
UL

SALVÃRII
(RENAŞTEREA)

ARMAT

COMITTEE
TUNISIA AL-ISLAMIA

IKWAN (FRA ŢII) AHYA AL

-TURAS
ARABIA SAUDITÃ
GRUPUL DE SPRIJIN
EL-ISLAH PENTRUAFGANISTAN
YEMEN
FRONTUL ISLAMIC DE SALVARE MIªCAREA TALIBANÃ
NIF– FRONTUL
NAÞIONAL ISLAMIC
SUDAN M.Q.M.- Pakistan
JI-QAZI AHMED
ARMATA LUI MAHOMED
-

MIŞCÃRI ISLAMICE PAKISTANEZE

CADRUL JIHADULUI ISLAMIC

Organizaþie finanþatã logistic

IORDANIA
MIŞCÃRI RADICALE DIN

de CIA
J.U.I.
JIHADUL ISLAMIC Sprijinitã logistic de Arabia
EGIPTEAN Sauditã
AL-GAMAA AL
-ISLAMIA J.U.P.
EGIPT Org. Intelectualilor pakistanezi

YASEER AL -SIRRI AL QAIDA LOSHORE -E-TAHEBA

Sprijinitã de A. Sauditã
(ANVANGARDA
CUCERIRII)- EGIPT AL-ITIHAAD AL
-ISLAMYA
TAZEUM ISLAMIC
AL
-QAIDA
FRONTULMONDIAL AL

TAZEUM ULEMA ISLAMIC

CEMMAT-I ISLAMI
JIHADULUI

ABU SAYAF
- Filipine
JIHADUL EGIPTEAN
ASBAR AL
-ANSAR (Liban
)
JIHADUL ISLAMIC
EGIPTEAN

MIŞCAREA JIHAD
Bangladesh
 OSAMA BIN LADIN

AFRICA DE SUD -uraniu Filierele „SAUDI BINLADIN GROUP”

AZERBAIDJAN - biciclete KENYA – Soc. multinaþionale
TADJIKISTAN - mirodenii SUDAN
TANZANIA - diamante
TURCIA – mat. de construcþii UGANDA - lapislazuli
INTERNATIONAL
al-IKLAS
DUBAI - autoturisme BANCA PENTRU
RESURSE
ASIA CENTRALÃ -armament ZOOLOGICE

HIJRAH
CONTRACTING Co.
GERMANIA – ap. telefonice
SAUDI WADI
TABA INVESTMENT
SLOVACIA –tractoare ZETOR BINLADIN al- Co Ltd
GROUP AQIQ
RUSIA – maºini MAZ LADIN
INTERNATIONAL
FRANÞA – componente IT SICO CURACAO
Ant. Olandeze GUM ARABIC Co Ltd
ITALIA –substanþe chimice Al-THEMAR
Al-MUBARAKA
ISLAY HOLDINGS SAUDI Al-QUDARAT
- Ins. Cayman - INVESTMENT
Co.
FALKEN Ltd. Geneva TROPVILLE Corp. Nv
- Ins. Cayman - Ant. Olandeze

RUSSEL WOOD HOLDINGS Ltd

- Londra -

GLOBE ADMINISTRATION TURKEY ROCK U.K. Ltd, Londra FALCON CAPITAL SAFRON ADVISORS UK Ltd,
MANAGEMENT Ltd, Londra Londra
Ltd.
- Londra -
FALCON CAPITAL
NOMINCES Ltd., Londra

GHAITH PHARAON ATTOCH OIL Co. Ltd., FALCON PROPERTIES

Londra Ltd., Bahamas
 YALMAN al
IMAD MUGHNIYEH ZAWAHR MUHAMMED ATIF JUMMA MAMANGANI FATEH KAMEL
Membru HIZBALLAH şi Comandant senior şi Locţiitor şi şef operaţiuni militare Comandant senior
şef operaţiuni combinate comandant Jihad comandant Jihad şi ş ef GIA - Algeria

6.400
AL QAIDA PRESS TV AL -JAZEERA
Comandanţi OSAMA BIN LADIN
and PR Off. QATAR
celule
externe
Brigada 055 Afganistan
5.000 combatan ţi RELIGIOASÃ

COMISII
SERVICIUL AL ECONOMICÃ
DE SHURA MAJLIS
INFORMA ŢII QAIDA MILITARÃ
DE COMUNICAÞII
TABERE
Afganistan:
o Khost
30.000 de NUCLEE OPERATIVE
comandanþi de
grupã Europa: Africa:
o Italia o Tanzania

110.000 combatanţi
mujahedini Organizarea-AlQaeda
Strategiile de securitate trebuie să ia în calcul următorii factori:

- posibilele evoluţii negative în plan subregional în domeniul democratizării,

respectării drepturilor omului şi dezvoltării economice, care ar putea genera crize
acute cu efecte destabilizatoare pe o arie extinsă;

- proliferarea armelor de distrugere în masă, a tehnologiilor şi

materialelor nucleare, a armamentelor şi mijloacelor letale
neconvenţionale;

- proliferarea şi dezvoltarea reţelelor teroriste, a crimei organizate transnaţionale,

a traficului ilegal de persoane, droguri, armamente şi muniţie, materiale
radioactive şi strategice;

- migraţia clandestină şi apariţia unor fluxuri masive de refugiaţi;

acţiunile de incitare la extremism, intoleranţă, separatism sau
xenofobie, care pot afecta statul şi promovarea valorilor democratice;
limitarea accesului la unele resurse şi oportunităţi regionale,
importante pentru realizarea intereselor naţionale.
?