Reabilitarea Și Reducerea Impactului Asupra Mediului: "Turning Climate and Environmental Challenges Into Opportunities"

“turning climate and environmental challenges into opportunities”
Reabilitarea
și reducerea impactului
asupra mediului
A European Green Deal
 Eliminarea emisiilor de gaze de seră până în 2050
 Creștere economică fără epuizarea resurselor
 Nicio persoană și niciun loc rămas în urmă
Sursa: https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_en
UE își propune ca în 2050 să fie neutră ca impact

climatic.
Lege europeană a climei pentru a transforma acest

angajament politic în obligație legală (European
Climate Law, Regulation 2018/1999)
Bruxelles, 4/03/2020
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI
de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității
climatice și de modificare a Regulamentului (UE)
2018/1999 (Legea europeană a climei)
A Renovation wave for Europe
14/10/2020
Sectorul construcțiilor este unul din cei mai mari

consumatori de energie din Europa, responsabil
pentru mai mult de 1/3 din emisiile de gaze de seră
din UE.
Reabilitarea stocului de clădiri va sprijini drumul
către un consum energetic curat și decarbonizat.
Sursa: https://ec.europa.eu/energy/topics/energy-efficiency/energy-efficient-
buildings/renovation-wave_en
Păstrarea și reabilitarea clădirilor existente = impact

mai mic asupra mediului decât demolarea lor și
realizarea unor construcții noi.
 Consum de energie mai mic (înglobată în materiale și

procese constructive)
 Emisii mai mici de CO2

 Emisii mai mici de pulberi și alte gaze poluate
 Stocuri de deșeuri mai mici
85-95% din clădirile existente astăzi vor fi încă în uz

în 2050 (luând în considerare durata lor de viață
normată).
În prezent, cca 75% din clădirile existente sunt

ineficiente energetic.
Anual numai 1% din clădirile existente sunt

reabilitate energetic. O acțiune eficientă este
crucială pentru a face Europa neutră din punct de
vedere climatic până în 2050.
Acțiune eficientă înseamnă:
 Mai puține demolări / mai multe reabilitări

 Reabilitarea energetică a construcțiilor existente
Reabilitarea energetică a clădirilor publice și private

este o măsură esențială.
Ea a fost evidențiată în planul «European Green
Deal» ca o inițiativă-cheie pentru eficiența
energetică a sectorului construcțiilor și atingerea
obiectivelor.
Strategia prevede dublarea ratei anuale de

reabilitare energetică în următorii 10 ani.
Astfel va crește calitatea vieții oamenilor în clădiri,
se vor reduce emisiile de gaze de seră și se vor crea
până la 160.000 de noi locuri de muncă ”verzi” în
sectorul construcțiilor.
Planul de recuperare post-COVID 19 al Comisiei

Europene prevede dublarea ratei reabilitărilor, ca
țintă expresă pentru a da un imbold refacerii
economiei europene.
Retrospectivă:
Strategia Europa 2020
(2010-2020)
Obiectiv 3 - Schimbările climatice şi utilizarea

durabilă a energiei: «20-20-20» sau «3x20»
 reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de

seră faţă de 1990
 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile

până la 20%
 creşterea cu 20% a eficienţei energetice

Sursa: http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/index_ro.htm
România – obiective și realizări
Strategia naţională privind schimbările
climatice, 2013-2020*
 Lucrări de reabilitare pentru economie de energie.
 Incurajarea proiectelor pentru case ecologice

pasive şi/sau active.
 Incurajarea sistemelor de încălzire cu energie

regenerabilă (”Casa Verde”).
*Conf. HG 529/2013 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României

privind schimbările climatice, 2013-2020
Programele de
reabilitare termică a
blocurilor de
locuințe
«Polistirenizarea»
Strada Sfinții Voievozi, București
Strada Sfinții Voievozi, București (2014)
Strada George Georgescu 16, București (Foto: Facebook/Rezistenta urbana/DincoloDeFatade)
Strada Leonida, București (2018)
Catedrala Sf. Vitus, Praga
Catedrala Sv.Vitus este în sfârșit
termoizolată. Statul economisește milioane
Licitația a fost câștigată de o firmă specializată în lucrări de izolare termică.
Conform proiectului, prin izolarea termică s-ar economisi până la 40% din
cheltuielile de încălzire.
Proiectul a fost întocmit împreună cu restauratorii care au ales culoarea.
Restauratorii apreciază că există unele dezavantaje, dar ... Este incontestabil faptul
că sub panourile izolatoare monumentul va rămâne conservat pentru generațiile
viitoare în forma cunoscută.
Catedrala Sf. Vitus, Praga
Reabilitarea energetică a construcțiilor existente – și
în particular a celor istorice – presupune:
 Cunoașterea și înțelegerea comportamentului

energetic originar al construcției existente
 Materiale și tehnici de intervenție compatibile (care

să nu anuleze calități arhitecturale și nici calități ale
comportamentului energetic originar)
de reabilitare energetică
Proiectul CALEBRE
Consumer-Appealing Low Energy technologies
for Building Retrofitting
Cercetare desfășurată de șase universități din UK, 2008-

2013, cu scopul de a oferi sprijin guvernului și industriilor
în demersurile de reducere a consumului casnic de energie
(responsabil pentru aproape 40% din emisiile de carbon)
prin reabilitarea locuințelor existente.
Au fost investigate - din perspectiva reabilitării -
diverse tehnologii, de la unele binecunoscute
(pompe de căldură, sisteme MVHR*), până la
tehnologii de avangardă (vitraje vacuumate) și de
perspectivă (tratamente de suprafață avansate).
Totodată a fost sondată optica proprietarilor în

raport cu reabilitarea.
* Mechanical Ventilation with Heat Recovery

Probleme abordate:
 Atitudinea proprietarilor: dorința de

îmbunătățire, toleranța în fața schimbării
 Pompele de căldură ca sprijin pentru reabilitare
 Obținerea unei mai bune etanșeități la aer în

locuințele existente – cât de dificilă este?
 Sisteme de ventilare cu recuperare de căldură

(MVHR) și etanșeitate la aer
 Contează ordinea intervențiilor pentru reducerea

consumului de energie și a emisiilor de carbon?
Proiect CALEBRE (Consumerppealing Low Energy technologies for Building Retrofitting)
Eco-reabilitarea
unei locuințe Arts and Crafts
din 1909
Chorltonville, Manchester,
UK, 2012
Construcție din zidărie portantă,
cuplată, cu regim de protecție
(zonă protejată).
Reabilitarea s-a concentrat pe tehnologii pasive +

păstrarea caracteristicilor construcției istorice
S-au obținut:
─ reducerea emisiilor de carbon cu 78%
─ reducerea cheltuielilor pentru energie cu 80%
S-au folosit:
─ etanșare (eliminarea schimburilor de aer excesive)
─ termoizolarea pereților exteriori (cu aerogel)
─ termoizolarea planșeului inferior și a acoperișului
─ vitraje triple
─ boiler cu condensare (randament peste 90%)
─ ventilare mecanică cu recuperare de căldură (MVHR) și
redistribuirea aerului cald către zonele mai reci
─ aport solar pasiv (seră)
─ panouri fotovoltaice
─ captori solari pentru apă caldă menajeră
─ aparate casnice și iluminat cu consum redus
─ dispozitive de reducere a consumului de apă
─ sobă cu lemne cu randament 93%
Reabilitarea ecologică a unei locuințe Arts and Craft din 1909
Reabilitarea sediului
adminstrației locale Hampshire
construit în 1967
Winchester, Hampshire,
UK, 2007-2009
Au fost analizate 3 variante:
1. Reparații minimale și înlocuirea locală a unor

elemente: 15–20 milioane £
2. Demolare și construcție nouă: 75–80 milioane £
3. Reabilitare majoră: 40 milioane £
S-a păstrat numai structura din b.a.
Vechea fațadă din beton a fost sfărâmată și reciclată.
S-au refăcut
închiderile și s-a
recompartimentat
interiorul – ”open
plan” flexibil, cu
ventilație naturală.
S-a păstrat numai structura din b.a. (vechea
fațadă din beton a fost sfărâmată și reciclată)
S-au refăcut
închiderile și s-a
recompartimentat
interiorul – ”open
plan” flexibil,
ventilație naturală.
 Păstrarea structurii din b.a. a economisit 50% din
energia înglobată aferentă unei construcții noi
 Printr-o folosire mai eficientă a spațiului a crescut

cu 70% numărul locurilor de lucru.
 Prin alegerea reabilitării în locul realizării unei noi

construcții s-au economisit 40 milioane £,
totodată reducând cu 200 000 £/an cheltuielile de
întreținere și cu 70% emisiile de carbon.
Principalele caracteristici:
─ Structura din beton funcționează în timpul zilei ca stocaj de
căldură, reducând necesarul de răcire.
─ Sistem de ventilare naturală activată de vânt. Guri de

sucțiune la partea superioară a clădirii. Mișcarea aerului
este controlată de BMS. Există și ferestre care pot fi
acționate manual de ocupanți.
─ Minimizarea necesarului de răcire prin optimizarea design-

ului fațadelor: echilibrul lumină naturală/aport
solar/transfer termic. Procentul de vitrare este sub 40%.
─ Iluminat inteligent, în funcție de lumina naturală și

mișcare.
─ Condiționare inteligentă a aerului, cu folosirea aerului

exterior când temperatura și umiditatea exterioară permit.
Reabilitarea ”low carbon” a clădirii Hampshire County Council
Reabilitarea clădirii istorice Old
High School (sec.18)
Edinburgh, Scotland,
UK, 2013
Prima clădire istorică reabilitată din UK care a
primit certificare BREEAM de cel mai înalt nivel
pentru sustenabilitate, în faza de proiect
Clădire eficientă energetic
 Necesar redus de energie
 Eficiență în utilizarea energiei
 Surse de energie ”verzi”, cu emisii reduse sau zero
 Evitarea risipei de resurse
http://edinburghcentre.org/What-makes-it-green.html
 Necesar redus de energie
 Etanșeitate la aer și nivel înalt de izolare termică prin

înlocuirea/ameliorarea ferestrelor (‘sealed tight and
ventilated right’).
 Maximizarea ventilării naturale prin ferestre mobile, pentru

schimburi de aer și reducerea supraîncălzirii.
 Reducerea supraîncălzirii folosind vitraje cu control solar și

sisteme de umbrire.
 Maximizarea folosirii luminii de zi.

 Eficiență în utilizarea energiei
 Iluminat eficient, cu senzori de radiații infraroșii, nivel de

iluminat reglabil și zonificare funcție de lumina naturală.
 Incălzire prin pardoseală în spațiile comune.
 Pompe cu viteză variabilă pentru încălzirea spațiilor.
 Building Management System (BMS) – monitorizează

valorile diverselor fluxuri de energie: încălzire, răcire,
ventilare, iluminat etc.
 Surse de energie ”verzi”
 Alimentare cu energie termică și electrică de la un sistem

local (de cartier) de cogenerare (CHP, Combined Heat and
Power) – asigură 50% din necesarul de energie și 38%
reducere a emisiilor de CO2.
 Pompe de căldură cu aer – asigură răcire eficientă pentru un

număr de camere (ASHP, Air Source Heat Pump; sistemul
absoarbe căldura dintr-un loc și o transferă în altul)
 30m2 de celule fotovoltaice pe acoperiș cu orientare sud –

asigură 1% din necesarul de energie și 2% reducere a
emisiilor de CO2.
 Evitarea risipei de resurse
 Sistem de colectare a apei de ploaie și folosirea ei la WC-

uri – minimizarea consumului de apă potabilă.
 Echipamente sanitare (WC-uri, urinale, robinete) cu

sisteme de economisire a apei.
 Contor de apă și sistem de detectare a scurgerilor, pentru

monitorizarea consumurilor și evitarea risipei.
Materiale reciclate și materiale sustenabile
 O evaluare prealabilă a arătat că 96% din materialele

existente pot fi refolosite.
 S-au folosit materiale naturale, locale și sustenabile.
 Structura nouă din lemn – care stochează mai mult CO2

decât emisiile generate la construirea structurii.
the devil is in the detail
Nu există nicio soluție ”high-tech” care să

garanteze că o clădire istorică va deveni o clădire
sustenabilă cu performanțe extraordinare. Secretul
stă în detalii. Este nevoie de multă muncă și atenție
acordată fiecărui aspect oricât de mic al detaliilor
constructive, tipului de materiale, provenienței lor,
felului cum au fost produse și durabilității lor.
Calum Duncan, Arhitect

Edinburg’s Old High School / Edinburg Centre for Carbon Innovation

Reabilitarea Și Reducerea Impactului Asupra Mediului: "Turning Climate and Environmental Challenges Into Opportunities"

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reabilitarea Și Reducerea Impactului Asupra Mediului: "Turning Climate and Environmental Challenges Into Opportunities"

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

“turning climate and environmental challenges into opportunities”

 Eliminarea emisiilor de gaze de seră până în 2050

 Creștere economică fără epuizarea resurselor

 Nicio persoană și niciun loc rămas în urmă

UE își propune ca în 2050 să fie neutră ca impact

Lege europeană a climei pentru a transforma acest

Sectorul construcțiilor este unul din cei mai mari

Păstrarea și reabilitarea clădirilor existente = impact

 Consum de energie mai mic (înglobată în materiale și

 Emisii mai mici de CO2

85-95% din clădirile existente astăzi vor fi încă în uz

În prezent, cca 75% din clădirile existente sunt

Anual numai 1% din clădirile existente sunt

Acțiune eficientă înseamnă:

 Mai puține demolări / mai multe reabilitări

Reabilitarea energetică a clădirilor publice și private

Strategia prevede dublarea ratei anuale de

Planul de recuperare post-COVID 19 al Comisiei

Obiectiv 3 - Schimbările climatice şi utilizarea

 reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de

 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile

 creşterea cu 20% a eficienţei energetice

 Lucrări de reabilitare pentru economie de energie.

 Incurajarea proiectelor pentru case ecologice

 Incurajarea sistemelor de încălzire cu energie

*Conf. HG 529/2013 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României

 Cunoașterea și înțelegerea comportamentului

 Materiale și tehnici de intervenție compatibile (care

Cercetare desfășurată de șase universități din UK, 2008-

Totodată a fost sondată optica proprietarilor în

* Mechanical Ventilation with Heat Recovery

 Atitudinea proprietarilor: dorința de

 Pompele de căldură ca sprijin pentru reabilitare

 Obținerea unei mai bune etanșeități la aer în

 Sisteme de ventilare cu recuperare de căldură

 Contează ordinea intervențiilor pentru reducerea

Reabilitarea s-a concentrat pe tehnologii pasive +

1. Reparații minimale și înlocuirea locală a unor

Vechea fațadă din beton a fost sfărâmată și reciclată.

 Printr-o folosire mai eficientă a spațiului a crescut

 Prin alegerea reabilitării în locul realizării unei noi

─ Sistem de ventilare naturală activată de vânt. Guri de

─ Minimizarea necesarului de răcire prin optimizarea design-

─ Iluminat inteligent, în funcție de lumina naturală și

─ Condiționare inteligentă a aerului, cu folosirea aerului

 Necesar redus de energie

 Eficiență în utilizarea energiei

 Surse de energie ”verzi”, cu emisii reduse sau zero

 Evitarea risipei de resurse

 Etanșeitate la aer și nivel înalt de izolare termică prin

 Maximizarea ventilării naturale prin ferestre mobile, pentru

 Reducerea supraîncălzirii folosind vitraje cu control solar și

 Maximizarea folosirii luminii de zi.

 Iluminat eficient, cu senzori de radiații infraroșii, nivel de

 Incălzire prin pardoseală în spațiile comune.

 Pompe cu viteză variabilă pentru încălzirea spațiilor.

 Building Management System (BMS) – monitorizează

 Alimentare cu energie termică și electrică de la un sistem

 Pompe de căldură cu aer – asigură răcire eficientă pentru un

 30m2 de celule fotovoltaice pe acoperiș cu orientare sud –

 Sistem de colectare a apei de ploaie și folosirea ei la WC-

 Echipamente sanitare (WC-uri, urinale, robinete) cu

 Contor de apă și sistem de detectare a scurgerilor, pentru