Actiunile U.E.

de
combatere a
schimbărilor climatice
 Cuprins:
• 1. De ce este importantă acțiunea climatică a UE? ................................................................................................. 3

• 2. Schimbările climatice au impact asupra Europei ................................................................................................ 5

• 3. UE este un emițător major de gaze cu efect seră ................................................................................................ 6

• 4. Directii de actiune............................................................................................................................................................
7
• 4.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin politicile climatice UE.................................................................. 8
• 4.2. Stimularea energiei regenerabile și a eficienței energetice.......................................................................................... 13
• 4.3. Crearea unei economii durabile și circulare până în 2050........................................................................................... 14
• 4.4. Combaterea schimbărilor climatice prin conservarea biodiversității și restaurarea naturii ......................................... 15
• 5.Concluzii............................................................................................................................................................................... 16
• 6. Bibliografie......................................................................................................................................................................... 17
1. De ce este importantă
acțiunea climatică a UE?

Harta prezintă efectele

observate și estimate cauzate de
schimbările climatice în regiunile
biogeografice din Europa.

* Datele sunt preluate

din raportul Agenției Europene
de Mediu „Schimbările climatice,
impact și vulnerabilitate în
Europa”.
• Temperatura medie din Europa a fost cu 2,2°C mai ridicata in
ultimii cinci ani decat la sfarsitul sec XIX;

• Din 1980, incendiile forestiere au distrus, in Europa, peste 190 000

Kmp (2 x suprafata Portugaliei);

• Intre 1980 si 2020, peste 138 000 de personane din UE si-au

pierdut viata din cauza fenomenelor meteorologice si climatice
extreme;

• Pierderile financiare cauzate de fenomenele meteo extreme si

climatice extreme au depasit 487 de miliarde EUR in ultimii 40 ani;

• Peste 5 miliarde EUR este costul economic mediu anual al

revarsarii raurilor in Europa;

• 2 miliarde de EUR sunt pagubele economice cauzate de incendii

forestiere in fiecare an;
2. Schimbările climatice au impact asupra Europei

Schimbările climatice afectează deja Europa în diferite forme, în funcție de regiune. Acestea pot duce la creșterea
temperaturii și a riscului de deșertificare, randamentul in agricultura, sanatatea oamenilor, topirea ghetarilor montani, cresterea
frecventei incendiilor de vegetatie, la precipitații anuale mai mari și riscuri de inundații.

Media temperaturilor globale a crescut semnificativ de la Revoluția Industrială (1750) încoace, iar ultimul deceniu (2011-
2020) a fost cel mai cald deceniu de când se înregistrează temperaturile. Dintre cei mai calzi 20 ani, 19 s-au înregistrat din 2000
până în prezent.

Conform Serviciului Copernicus privind schimbările climatice, anul 2023 a avut cea mai caldă vară înregistrată vreodată,
care a fost precedat de anul 2022, de asemenea, al doilea cel mai cald an înregistrat în Europa. Majoritatea probelor arată că acest
lucru este cauzat de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană.

Temperatura globală medie este astăzi cu 0,95-1,20°C mai mare decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Oamenii de știință
consideră că o creștere de 2°C față de nivelul preindustrial va fi periculoasă și va avea efecte catastrofale asupra climei și
mediului. De aceea, comunitatea internațională este de acord că încălzirea globală trebuie să rămână cu mult sub o creștere de 2°C.
 3. UE este un emițător major de gaze cu efect seră

În 2019 Uniunea Europeană a fost al patrulea cel mai mare

generator de gaze cu efect de seră din lume, după China, SUA și
India. Ponderea UE în emisiile globale de gaze cu efect de seră a scăzut
de la 15,2% în 1990 la 7,3% în 2019.
Cel mai cunoscut gaz cu efect de seră este dioxidul de
cargon (CO2). Acesta reprezintă aproape 80% din volumul total al
emisiilor de gaze cu efect de seră în 2021.

Alte gaze cu efect de seră sunt prezente în cantități mai mici

în atmosferă, însă ele pot avea un efect de încălzire mai mare. De
exemplu, metanul a avut o pondere de 12% din impactul emisiilor de
gaze cu efect de seră ale UE în 2021.

Unele gaze cu efect de seră se găsesc în mod natural în

atmosferă, dar activitatea umană contribuie la acumularea lor. Altele
sunt produse de om, cum ar fi gazele fluorurate care sunt utilizate în
industrie. Potențialul lor de încălzire globală este adesea de câteva mii
de ori mai puternic decât cel al CO2.
 4. Directii de actiune:
• 4.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin politicile climatice UE;

• 4.2. Stimularea energiei regenerabile și a eficienței energetice;

• 4.3. Crearea unei economii durabile și circulare până în 2050;

• 4.4. Combaterea schimbărilor climatice prin conservarea biodiversității și restaurarea naturii;

4.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin politicile climatice UE

• Pentru a combate schimbările climatice, Uniunea Europeană a adoptat

Legea europeană a climei care ridică ținta UE de reducere a emisiilor nete
de gaze cu efect de seră la cel puțin 55% până în 2030 (de la 40% în
prezent) și atingerea neutralității climatice până în 2050.

• A) Centrale electrice și industrie

Pentru a reduce emisiile provenite de la centralele electrice și de la industrie,

UE a creat prima piață mondiala de dioxid de carbon, fiind si cea mai mare
astfel de piață . Prin schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS),
întreprinderile trebuie să achiziționeze permisele de emisie de CO2, deci cu
cât poluează mai puțin, cu atât plătesc mai puțin. Sistemul acoperă 40 % din
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE și se aplică pentru
aproximativ 10 000 de centrale electrice și fabrici producătoare din Uniune.

• Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) urmărește să

reducă emisiile de dioxid de carbon generate de industrie și obligă
companiile să dețină un permis pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit.
Companiile trebuie să le achiziționeze prin licitație. Există o serie de
stimulente pentru a da un impuls inovării în acest sector.
 B) Construcții, agricultură, gestionarea deșeurilor

• Aceste sectoare nu au fost incluse încă în ETS, insa își vor reduce și ele
emisiile prin intermediul Regulamentul partajării eforturilor între statele UE.
Pentru a ține pasul cu obiectivele ambițioase din pachetul „Pregătiți pentru
55”, țintele de reducere din aceste sectoare vor crește de la 29% până la 40%
până în 2030.
• Pădurile, terenurile cultivate și pășunile trebuie să fie gestionate în mod
sustenabil, pentru a absorbi cât mai multe GES din atmosferă și cel puțin la fel
de multe ca cele emise în cadrul aceluiași sector („no-debit-rule” – regula
bilanțului neutru) și pentru a contribui, astfel, în mod semnificativ la lupta
împotriva schimbărilor climatice.
• Directiva privind performanța energetică a clădirilor din 2018 a fost revizuită,
deoarece incalzirea si racirea cladirilor reprezinta 40% din energia consumata
in UE. S-au luat măsuri de accelerare a ritmului de renovare a clădirilor și de
trecere la sisteme mai eficiente din punct de vedere energetic și la sisteme
inteligente de gestionare a energiei. Tinta este realizarea unui parc imobiliar cu
emisii zero și complet decarbonizat până în 2050.
• Uniunea Europeană produce mai bine de 2,5 miliarde de tone de deșeuri pe an.
Exporturile UE de deșeuri către țări non-UE au atins 32,7 milioane de tone în
2020. Majoritatea deșeurilor exportate constă în resturi de metale feroase și
neferoase, precum și deșeuri de hârtie, plastic, textile și sticlă și merg în
principal în Turcia, India și Egipt.
• UE incurajeaza statele membre să recicleze mai mult și să crească calitatea
reciclării, să renunțe la depozitarea deșeurilor în aer liber, să reducă la
minimum incinerarea lor și să reducă prezența substanțelor chimice
dăunătoare în componența deșeurilor.
C) Transporturi

• Transportul este singurul sector în care emisiile încă sunt mai mari decât erau în 1990. Transportul este responsabil de aproape 30% dintre emisiile
totale de CO2 ale UE, iar dintre acestea 72% provin din transportul rutier. Mașinile moderne ar putea fi printre cele mai curate mijloace de
transport, acestea ar trebui sa fie împărțite, în loc să fie conduse de o singură persoană.
• In iunie 2022, Parlamentul European a aprobat propunerea de a atinge zero emisii de CO 2 de la mașini noi și camionete în UE până în 2035. Astfel,
toate mașinile nou-venite pe piață vor trebui să aibă emisii zero și să nu emită CO 2. Acest lucru va garanta că, până în 2050, sectorul transporturilor
poate deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.
• De asemenea, a fost votata revizuirea schemei ETS (electric traction system) pentru aviație si transport naval, de eliminare treptată a alocărilor
gratuite de certificate de emisii până în 2026 și de promovare a folosirii combustibililor durabili.
• Au agreat că uleiul de gătit uzat, combustibilul sintetic sau chiar hidrogenul vor trebui să devină treptat norma pentru combustibilul din aviatie. Ei
doresc ca furnizorii să înceapă să livreze combustibil durabil din 2025, ajungând la 70% din totalul combustibilului de aviație din aeroporturile UE
până în 2050.
• Transport naval: eliminarea treptată a păcurii și altor uleiuri grele cu compensare prin scutiri de taxe pentru combustibilii alternativi.
 D) Defrisarile si folosirea terenurilor

• Pădurile din UE absorb în fiecare an echivalentul a 7% din

emisiile totale de gaze cu efect de seră din UE;
• În plus față de rolul de rezervoare de carbon, pădurile oferă
numeroase servicii ecosistemelor: ele ajută la protejarea
solului împotriva eroziunii, fac parte din circuitul apei în
natură, protejează biodiversitatea oferind un habitat pentru
numeroase specii și reglează climatul local.
• Creșterea rezervelor naturale de carbon ale UE, de
exemplu, prin refacerea zonelor umede și a mlaștinilor,
prin împăduriri și prin oprirea defrișărilor. Acest lucru ar
trebui să ducă la o reducere a emisiilor cu 57%, mai mare
decât obiectivul inițial de 55% stabilit pentru 2030, adică o
eliminare a cel puțin 310 milioane de tone echivalent CO 2.
 E) Importuri din țări cu standarde climatice mai
puțin ambițioase

• In 2023 au fost adoptate reguli pentru Mecanismul de ajustare la

frontieră în funcție de carbon (CBAM). Acest mecanism impune o taxă
pe carbon la importurile provenind din industrii cu degajare intensă de
carbon din afara UE pentru a evita relocarea emisiilor în țări cu
standarde de climă mai puțin ambițioase.

• Acesta va acoperi bunuri provenite din industriile cum sunt cele din
industria oțelului, fierului, cimentului, aluminiului, îngrășămintelor și
producerea hidrogenului.

• Importatorii vor trebui să plătească diferența între prețul pe carbon

plătit în țara în care sunt produse bunurile și prețul corespunzător
alocărilor de carbon în cadrul schemei ETS a UE.

• În plus, banii vor fi direcționați către țările mai puțin dezvoltate pentru
a ajuta la decarbonizarea industriilor lor producătoare.
4.2. Stimularea energiei regenerabile și a eficienței
energetice
• În prezent, peste 20% din energia consumată în UE provine din surse
regenerabile.
• Autorizații pentru centrale cu energie regenerabilă. Din 2022, autorizațiile
pentru producția de energie regenerabilă sunt eliberate mai rapid, inclusiv pentru
panouri solare și turbine eoliene.
• Creșterea țintelor UE de energie regenerabilă. Obiectivul este de 42,5%
surse de energie regenerabile până în 2030.
• Pariul pentru hidrogen regenerabil. Hidrogenul poate asigura 20-50% din
cererea de energie a UE în transport și 5-20% în industrie până în 2050.
• Opțiunea pentru combustibili alternativi. Inlocuirea combustibililor fosili cu
combustibili regenerabili și cu emisii scăzute de carbon (biocombustibili,
combustibili sintetici).
• Zone de încărcare electrică pentru mașini la cel puțin fiecare 60 de kilometri de-a
lungul principalelor drumuri ale UE până în 2026 și zone de încărcare pentru
camioane și autobuze la fiecare 120 de kilometri până în 2028.
• Finanțarea infrastructurilor energetice verzi
• Asigurarea unei tranziții energetice juste. Fondul Social pentru Climă, cu un
buget estimat de 16,4 miliarde EUR până în 2027, care poate ajunge la 72
miliarde EUR până în 2032. Fondul stimuleaza trecerea la surse regenerabile,
precum și măsuri de reducere a taxelor și facturilor energetice, stimulente pentru
renovarea clădirilor, achizitii de masini hibrid si electrice.
 4.3. Crearea unei economii durabile și
circulare până în 2050
• Reconsiderarea întregului ciclu de viață al produselor: promovarea
consumului durabil și a economiei circulare. Acest lucru ar trebui să
conducă la o reducere a consumului de resurse, mai puține deșeuri și
mai puține emisii de gaze cu efect de seră.
• Economia circulară include măsuri privind:
• ambalaje și materiale plastice
• textile durabile
• electronică și TIC
• constructii si cladiri
• baterii și vehicule
• lanțul alimentar
• materii prime critice
• repararea si reutilizarea bunurilor
• Incurajarea produselor durabile, informarea consumatorilor pentru
tranziția verde, revizuirea reglementărilor privind materialele de
construcție și o strategie pentru materiale textile durabile.
• Imbunătățirea designului ambalajelor, etichetarea clară pentru a
promova reutilizarea și reciclarea. Tranziție la materiale plastice de
origine biologică, biodegradabile și compostabile.
4.4. Combaterea schimbărilor climatice prin conservarea
biodiversității și restaurarea naturii

• Restaurarea ecosistemelor naturale și conservarea

biodiversității sunt importante pentru atenuarea
schimbărilor climatice, pentru creșterea capacităților de
stocare a carbonului în natură și pentru a crește
rezistența la schimbările climatice.

• Pădurile joacă un rol esențial în absorbția și

transformarea emisiilor de carbon. În 2023, au fost
adoptate reguli pentru a se asigura că bunurile
importate în UE nu au contribuit la defrișarea sau
degradarea pădurilor nicăieri în lume.
 1. UE stabilește obiective obligatorii pentru reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră: acestea ar trebui să scadă cu 55% până în
2030 față de nivelurile din 1990 si emisii nete zero până în 2050.

2. Pentru a atinge aceste obiective, UE actioneaza astfel:

• reduce emisiile din transport;
• stabilește reguli de economisire a energiei și investește în
5.Concluzii surse regenerabile;
• previne relocalizarea industriilor care emit gaze cu efect de
seră în afara UE, pentru a evita standardele stricte;
• consolidează prima piață majoră de carbon din lume -
Sistemul european de comercializare a certificatelor de
emisii;
• stabilește ținte de reducere pentru fiecare țară din UE;
• susține pădurile și alte zone de captare a carbonului;
 6. Bibliografie:

• https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society

• https://www.eea.europa.eu/en/analysis/indicators/global-and-european-temperatures

• https://climate.copernicus.eu

• https://ec.europa.eu/eurostat/documents

• https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities

• https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained

• https://climate.ec.europa.eu/index_ro