Europa în mișcare

Combaterea schimbărilor
climatice
UE – deschizătoare de drumuri

Uniunea Europeană
Comisia Europeană

Combaterea schimbărilor climatice

UE – deschizătoare de drumuri

Seria Europa în mișcare

2008 — 24 p. — 16,2 × 22,9 cm

Puteți găsi această broșură, precum și alte explicații succinte și clare despre UE, la adresa de internet:
ec.europa.eu/publications

Comisia Europeană
Direcția Generală Comunicare
Publicații
B-1049 Bruxelles

Manuscris finalizat în septembrie 2007 și actualizat în septembrie 2008

Ilustrația copertei: © iStockPhoto

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații Oficiale ale Comunităților Europene, 2008

ISBN 978-92-79-09761-4
DOI 10.2775/2750

© Comunitățile Europene, 2008

Reproducerea acestei broșuri este permisă

Printed in Germany

TIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR

Combaterea schimbărilor
climatice
UE – deschizătoare de drumuri
Cuprins

Pericolul și provocarea 3

Calea de urmat: o soluție integrată 5

Valorificarea rezultatelor obținute 10

Contribuția politicii privind energia 13

Rolul tehnologiei 21

Cum vă puteți reduce amprenta de carbon? 22

Lecturi suplimentare 24

2
 Pericolul și provocarea
Schimbările climatice reprezintă unul
dintre cele mai mari pericole cu care
se confruntă planeta. Dacă tempera-
tura Pământului crește cu mai mult de
2 °C peste nivelurile preindustriale,
este foarte probabil ca schimbările
climatice să devină ireversibile,
consecințele pe termen lung putând fi
incomensurabile. Zonele joase de pe
Pământ, incluzând părți extinse din
multe state europene, ar putea, în cele
din urmă, să dispară sub nivelul mării
aflat în continuă creștere. În plus, în
multe părți ale lumii sursele de apă
dulce nu ar mai fi suficiente pentru a
acoperi necesitățile. Fenomenele
meteorologice extreme cauzând
pagube de natură fizică și economică
ar deveni mai frecvente. Cheltuielile
determinate de răspunsul la schimbă-
rile climatice ar putea duce la înregis-
trarea unor declinuri economice.
© Belga
Pe parcursul a 10 000 de ani, până la
revoluția industrială, temperatura
medie pe glob a fost în mare măsură
stabilă. Din 1850, cea dintâi dată
începând cu care există măsurători
exacte, aceasta a crescut cu 0,76 °C.
Dacă nu se acționează, este foarte
probabil ca în acest secol temperatura
să mai crească cu încă 1,8-4,0 °C,
posibil chiar cu 6,4 °C, conform esti-
mărilor unui comitet internațional de
oameni de știință creat de Organizația
Națiunilor Unite (ONU). A început
cursa pentru a preîntâmpina situația
în care planeta atinge un nivel consi-
derat a fi un punct critic — o creștere În condiții climatice
a temperaturii cu 2 °C. Cu siguranță, din ce în ce mai extreme,
aceasta va fi pierdută dacă până cel Veneţia nu va fi singura
târziu în anul 2020 emisiile globale nu care va trebui să-și
sunt stabilizate și apoi reduse până în dezvolte măsurile de
anul 2050 la aproximativ jumătate din protecție împotriva
nivelul lor înregistrat în 1990. inundațiilor.
3
 Combaterea schimbărilor climatice

De ce apar schimbările climatice

Atmosfera conține vapori de apă, dioxid de carbon și alte gaze naturale care lasă razele soarelui să
treacă dar absorb căldura reflectată de Pământ. Acest proces natural denumit „efectul de seră”
menține temperatura planetei la un nivel care permite existența vieții pe Pământ. Fără acesta,
temperatura medie pe glob ar fi insuportabilă, situându-se în jurul valorii de -18 °C.

Cu toate acestea, activitățile umane cum ar fi arderea combustibililor fosili și distrugerea pădurilor
pentru a crea terenuri agricole determină creșterea nivelului dioxidului de carbon și al altor gaze
care rețin căldura în atmosferă. Acumularea acestor gaze „cu efect de seră” mărește efectul de seră
natural, ceea ce antrenează creșterea temperaturii pe Pământ și apariția unor schimbări climatice.

Soluția rezidă în reducerea emisiilor globale a gazelor cu efect de seră, în special de dioxid de
carbon. Aceasta înseamnă o mai bună utilizare a resurselor naturale. Combustibilii fosili — petrol,
gaz și cărbuni pentru electricitate, încălzire, răcire și transport — reprezintă surse majore de emisii
de gaze cu efect de seră. Trebuie să ardem mai puțini astfel de combustibili și s-o facem mai
eficient. În același timp, este important să prevenim eliberarea în atmosferă de dioxid de carbon,
de exemplu prin „captarea” acestuia la sursă, pe măsură ce este produs, iar apoi prin stocarea lui în
subteran, în locul unor zăcăminte deja epuizate de gaze sau în saline.

Pentru a face față schimbărilor climatice, este esențială inversarea procesului de defrișare, în special
cel care duce la dispariția pădurilor tropicale care acționează ca „bazine de colectare” de carbon,
absorbind dioxidul de carbon. Când sunt în creștere, pădurile absorb dioxidul de carbon, însă îl
eliberează atunci când sunt tăiate.

Mai există și alți factori care contribuie la încălzirea globală precum emisiile de metan din
agricultură sau cele cauzate de deșeurile din rampele de depozitare sau emisiile cauzate de
întrebuințarea excesivă de fertilizatori, dar principalele cauze ale acesteia rămân utilizarea
combustibililor fosili și defrișarea.

4
 Calea de urmat: o soluție
integrată
Calea de urmat pentru UE este o
politică integrată privind energia și
schimbările climatice, întrucât arderea
combustibililor fosili pentru obținerea
energiei este principalul factor
determinant al schimbărilor climatice.
Liderii UE au aprobat o astfel de
politică încă din martie 2007. Aceasta
demonstrează că, pe plan internațional,
UE joacă un rol central în combaterea
schimbărilor climatice și, în același
timp, pregătește calea pentru sporirea
siguranței aprovizionării și creșterea
competitivității UE.
O politică integrată privind energia și
schimbările climatice semnalează
lansarea unei noi revoluții industriale
care să transforme modalitățile de
producere și utilizare a energiei,
precum și tipurile de energie utilizate.
Obiectivul este acela de a face
progrese către o economie care
respectă climatul, bazată pe combinarea
tehnologiilor și surselor de energie
sărace în emisii de carbon.
Pentru a limita încălzirea globală la
2 °C, creșterea emisiilor globale de
© Van Parys Media
gaze cu efect de seră trebuie să
înceteze în următorii 10-15 ani, iar
apoi acestea trebuie reduse până în
anul 2050 la aproximativ jumătate din
nivelul înregistrat în 1990. UE încearcă
să obțină un nou acord global pentru
atingerea acestor obiective. Ca prim
pas, UE consideră că statele industriali-
zate ar trebui să reducă în mod colectiv
până în 2020 emisiile de gaze cu efect
de seră ale acestora cu 30 % sub nivelul Pentru mai multe informații
înregistrat în 1990. De asemenea, referitoare la soluția integrată
statele în curs de dezvoltare, precum a UE: ec.europa.eu/climateaction/
China și India, vor trebui să înceapă să
limiteze creșterea propriilor emisii.
Pentru a sublinia hotărârea sa și
pentru a da un exemplu de urmat
partenerilor săi, UE a convenit să
reducă emisiile sale de gaze cu efect
de seră cu cel puțin 20 % până în anul
2020, indiferent care vor fi acțiunile
altor state. UE își propune să realizeze
această reducere prin acțiuni
programate în cadrul noii politici
integrate privind energia și schimbările
climatice, care se vor alinia măsurilor
existente deja.
Arderea cărbunelui pentru
producerea de electricitate
este în mod special
dăunătoare pentru climat.
5

Liderii UE au decis:

economisirea a 20 % din consumul
de energie față de previziunile
pentru 2020 prin sporirea eficienței
energetice;

creșterea cu 20 % până în 2020 a
proporției energiei regenerabile în
cadrul consumului general de
energie, triplându-se astfel nivelul
actual al acestora;

creșterea de zece ori până în 2020 —
la cel puțin 10 % — a proporției
carburanților regenerabili, inclusiv a
biocarburanților, din consumul
total de benzină și motorină. Toți
biocarburanții — indiferent dacă
sunt produși în UE sau importați —
trebuie să fie produși într-un mod
durabil. Vor fi oferite stimulente
pentru dezvoltarea biocarburanților
obținuți din deșeuri, reziduuri și alte
surse nealimentare;

dezvoltarea și promovarea de
tehnologii având un nivel scăzut
sau zero de emisii, inclusiv de
tehnologii de captare și stocare a
carbonului în vederea împiedicării
pătrunderii CO2 în atmosferă prin
captarea și stocarea acestuia în
subteran, în locul unor zăcăminte
de gaze deja epuizate sau în mine
Trenul este mai
rapid și mai ecologic:
reducerea emisiilor
provenind de la
autovehicule este esențială
pentru combaterea
schimbărilor climatice.
6
Combaterea schimbărilor climatice
vechi de sare – astfel încât acestea
să își aducă o contribuție majoră la
reducerea emisiilor până în 2020;

o mai bună integrare a piețelor de
energie ale UE, pentru realizarea
unor progrese către piețe de
electricitate și gaz mai competitive
în întreaga UE;

o mai bună integrare a politicii UE
privind energia cu alte politici – nu
doar cu politica de mediu, ci și cu
politici precum cea privind cerceta-
rea, politica agricolă și cea comercială;

consolidarea cooperării internațio-
nale: dacă UE reușește să adopte o
abordare comună în ceea ce
privește energia, pe care să o
exprime la unison, va putea astfel să
conducă dezbaterea la scară
mondială.
În ianuarie 2008 Comisia Europeană a
prezentat propuneri specifice de
politici referitoare la aceste probleme
menite să aducă Europa și cetățenii săi
pe drumul cel bun în ceea ce privește
lupta împotriva schimbărilor climatice,
creșterea siguranței aprovizionării cu
energie și promovarea unei creșteri
economice continue.
© Deutsche Bahn
Ce spun oamenii de știință?
În ultimii 100 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,74 ºC la nivel mondial. Clima
Europei se încălzește mai rapid decât media pe glob: temperatura a crescut cu aproximativ 1 ºC.
Din 1850, anul în care au început să se efectueze înregistrări fiabile, doisprezece din cei 13 ani cu
cele mai ridicate temperaturi la nivel mondial au fost în perioada 1995-2007. Impactul tempera-
turilor în creștere poate fi observat în fenomene cum ar fi topirea ghețarilor și a gheții din regiunea
arctică, schimbarea modelelor de precipitații sub formă de ploaie și zăpadă, valurile de secetă și
de căldură, precum și intensitatea mai mare a ciclonilor tropicali.

Mulți experți sunt de părere că, dacă se dorește preîntâmpinarea consecințelor ireversibile ale
schimbărilor climatice, încălzirea globală trebuie limitată la maximum 2 ºC peste nivelul
temperaturii din perioada preindustrială. Cu toate acestea, consensul la care au ajuns oamenii de
știință este că, dacă nu se întreprind niciun fel de acțiuni, în cursul acestui secol temperatura
medie pe glob ar putea crește cu 1,8-4 ºC față de nivelul actual, în cel mai rău caz chiar cu 6,4 ºC.

În perioada 1970-2004 s-a înregistrat o creștere cu 70 % a emisiilor de gaze cu efect de seră. În

sectorul de aprovizionare cu energie, creșterea a fost de 145 %. Creșterea datorată transportului
a fost de 120 %, iar cea datorată industriei a fost de 65 %. S-a înregistrat o creștere de 40 % datorată
capacității reduse a pădurilor de a „capta” emisii de dioxid de carbon, precum și ca urmare a
modificărilor în folosirea terenurilor.

Forumul internațional responsabil cu evaluarea dovezilor științifice ale schimbărilor climatice și a

consecințelor acestora este Comitetul interguvernamental pentru schimbările climatice
(Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC), care a fost creat în 1988. Comitetul, o
inițiativă comună a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu și a Organizației Mondiale
Meteorologice, evaluează informațiile de natură științifică, tehnică și socioeconomică relevante
pentru înțelegerea riscului schimbărilor climatice datorate activității umane. Redactarea
evaluărilor acestuia implică sute de experți de renume din întreaga lume. Din 1990 încoace, IPCC
a realizat patru asemenea rapoarte de evaluare, dintre care cel mai recent în 2007. Cu fiecare
raport, comitetului i s-a întărit convingerea că gazele cu efect de seră constituie cauza
schimbărilor climatice.

7

Pentru generațiile
viitoare
Combaterea schimbărilor climatice
este foarte probabil să însemne
modificări semnificative în privința
stilului nostru de viață, dar acest fapt
nu presupune neapărat sacrificarea
standardului de viață. Astfel de
modificări sunt perfect compatibile cu
prioritățile UE pentru locuri de muncă
și creștere, precum și cu obiectivul
dezvoltării durabile.
Costurile acestei acțiuni sunt foarte
reduse, fiind în orice caz mult mai mici
decât costurile pagubelor pe care
schimbările climatice le vor cauza
dacă nu se întreprinde nimic în acest
sens.
Dacă acum nu se
întreprinde nimic,
vacanțele la schi vor deveni
un lucru de domeniul
trecutului pentru
generațiile viitoare.
8
Combaterea schimbărilor climatice
Dacă statele dezvoltate acceptă să
reducă emisiile colective cu 30 % până
în 2020, creșterea economică anuală
va fi afectată cu mai puțin de 0,2 %.
Aceasta ar reprezenta un preț mic de
plătit pentru a evita potențialele
costuri pe termen lung ale schimbări-
lor climatice; în plus, nu este luată în
considerare valoarea altor beneficii
cum ar fi poluarea diminuată a aerului,
siguranța aprovizionării cu energie la
prețuri previzibile și îmbunătățirea
competitivității prin intermediul
inovării. În practică, este foarte
probabil ca aceste beneficii să fie mai
mult decât ceea ce este necesar
pentru a compensa costurile econo-
mice ale reducerii emisiilor.
© Bilderbox
Emisiile de gaze cu efect de seră pe persoană în țările
UE în 1990 și în 2006

Sursa: CE

9
 Combaterea schimbărilor climatice

Valorificarea rezultatelor
obținute
În lupta împotriva schimbărilor clima- Protocolul de la Kyoto
tice, UE nu trebuie să înceapă totul de
Protocolul de la Kyoto a fost convenit
la zero. De ani buni, ea își consolidează
în 1997. Acesta a stabilit un obiectiv
progresiv măsurile luate în vederea
pentru statele dezvoltate în ansam-
creșterii eficienței energetice, limitării
blul lor de a-și reduce emisiile de gaze
emisiilor emanând de la întreprinderi
cu efect de seră în medie cu 5,2 % în
și autovehicule și încurajării economi-
perioada 1990-2012. 15 dintre statele
sirii energiei. Normele de reciclare și
care erau la acea dată membre UE au
de limitare a utilizării rampelor de
mers chiar mai departe, luându-și
gestionare a deșeurilor contribuie și
angajamentul colectiv de a-și reduce
ele la reducerea cantității de carbon
emisiile cu 8 %. Protocolul a creat, de
emise în UE, cunoscută sub denumi-
asemenea, mecanisme flexibile
rea de amprentă de carbon a acesteia.
bazate pe principiile economiei de
Cel de al șaptelea program pentru
piață, inclusiv comercializarea emisii-
cercetare și dezvoltare tehnologică
lor, pentru a ajuta statele industrializa-
este cel mai recent dintr-o serie de
te să realizeze aceste reduceri cu un
programe de cercetare la nivel UE care
cost minim și pentru a încuraja inves-
pune un accent deosebit pe mediu,
tițiile în proiecte bazate pe energie
energie nepoluantă și săracă în emisii
nepoluantă în statele în curs de dez-
de carbon și pe schimbările climatice.
voltare și în economiile în tranziție.
În plus, UE este avansată deja într-un
Chiar dacă Statele Unite nu au ratificat
program elaborat în vederea reducerii
acest protocol și, prin urmare, nu
emisiilor cu 8 % până în 2012. UE s-a
contribuie în mod oficial la realizarea
angajat să atingă acest obiectiv în
acestui obiectiv, UE a realizat progrese,
cadrul așa-numitului Protocol de la
adoptând măsuri concrete în vederea
Kyoto la Convenția-cadru a Organiza-
atingerii obiectivelor sale în ceea ce
ției Națiunilor Unite privind schimbă-
privește emisiile, măsuri care iau în
rile climatice.
considerare nivelul de dezvoltare
economică și industrială al fiecărui
stat membru în parte. Majoritatea
statelor care au aderat la UE în 2004 au
negociat încă înainte de aderare
obiective individuale în temeiul
Protocolului de la Kyoto.

10
 Atingerea obiectivelor cu efect de seră (a se vedea figura de
la pagina 12).
Programul menit să ajute UE și statele
membre să își îndeplinească obiecti-
UE a reușit să întrerupă legătura dintre
vele în ceea ce privește emisiile în
creșterea economică și emisiile de
conformitate cu Protocolul de la Kyoto
gaze cu efect de seră. Chiar dacă
este Programul European privind
economia UE a crescut între anul de
schimbările climatice (ECCP). Aflat în
referință 1990 și 2006, emisiile colective
administrarea Comisiei Europene,
ale celor 27 de membri au scăzut cu
ECCP a condus până în prezent la
10,8 %. Pentru cele 15 state membre
crearea a aproximativ 40 de politici și
„mai vechi” (UE-15), reducerea cores-
măsuri la nivel european de reducere
punzătoare a emisiilor a fost de 2,7 %.
a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Acest fapt este încurajator, dar mai
Acestea completează acțiunile între-
sunt încă multe de făcut pentru a
prinse la nivel național de către fiecare
atinge obiectivul asumat de UE-15 de
țară din UE în parte. Printre măsurile la
a înregistra o reducere cu 8 % până în
nivel UE se înscriu și standarde referi-
2012. Cele mai recente previziuni
toare la energie pentru construcții și
pentru emisiile viitoare arată că acest
legi care restrâng uzul anumitor gaze
obiectiv poate fi atins în cazul în care
industriale având un puternic efect de
statele UE realizează efectiv toate
încălzire globală. De departe cea mai
acțiunile planificate.
importantă evoluție în ceea ce privește Turbinele eoliene în curs
politicile în cadrul ECCP este schema UE de instalare vor fi din ce în
de comercializare a emisiilor de gaze ce mai vizibile în viitor.
© Van Parys Media

11
 Combaterea schimbărilor climatice

Un mecanism inovator
Elementul fundamental al strategiei UE de combatere a schimbărilor climatice este schema UE de
comercializare a emisiilor (UE ETS), lansată în ianuarie 2005. Această schemă reprezintă primul
sistem internațional de comercializare a emisiilor de CO2 și a devenit forța motrice din spatele
expansiunii rapide a comerțului cu carbon din întreaga lume. Comerțul cu emisii contribuie la
garantarea faptului că reducerea emisiilor se realizează în cel mai rentabil mod posibil.

UE ETS acoperă la ora actuală 11 600 de instalații din sectorul energetic și cel industrial care sunt
responsabile în mod colectiv pentru aproape jumătate din totalul emisiilor de CO2 din UE.
Atribuind un cost emisiilor de carbon eliberate de aceste instalații, schema creează un stimulent
permanent pentru societățile participante să își reducă emisiile cât mai mult cu putință.

Conform schemei, autoritățile naționale din fiecare stat UE alocă un număr de cote de emisii
fiecărei instalații. Plafonul maxim, sau limita numărului total de cote creează insuficiența necesa-
ră pentru ca piața să poată funcționa. Societățile care își păstrează emisiile sub nivelul cotelor
alocate pot să vândă cotele de care nu au nevoie. Cele care întâmpină dificultăți în respectarea
cotelor atribuite trebuie fie să ia măsuri de reducere a propriilor emisii (de exemplu, investind în
tehnologii mai eficiente sau folosind surse de energie mai sărace în emisii de carbon), fie să
cumpere cote suplimentare de piață — plătind efectiv o altă societate ca să îndeplinească în locul
lor obligația de reducere a emisiilor.

Societăților vizate de schema UE ETS li se permite să utilizeze credite de emisii generate de

proiecte de reducere a emisiilor în țări din afara UE. Aceasta se efectuează în cadrul Protocolului
de la Kyoto cu ajutorul mecanismului de dezvoltare nepoluantă (CDM) și al instrumentului de
implementare comună (JI). Cererea de astfel de credite este un puternic stimulent pentru investiții
în idei care au în vedere reducerea emisiilor din alte țări.

Instalațiile din sectorul energetic și cel industrial nu sunt singurele culpabile pentru creșterea
nivelului de CO2 în atmosferă. În consecință, Comisia Europeană a propus extinderea UE ETS
începând cu 2011 pentru a cuprinde și emisiile aflate în ascensiune rapidă care provin din sectorul
aviației. În plus, o revizuire a schemei, care este în curs de desfășurare, ar putea face ca aceasta să
cuprindă mai multe sectoare și gaze.

12
Contribuția politicii
privind energia
Emisiile de gaze cu efect de seră Piețe mai eficiente în
provin în mare măsură din utilizarea și domeniul electricității
producerea de energie. Prin urmare,
politica privind energia este crucială
și gazului
pentru realizarea obiectivelor în ceea
ce privește schimbările climatice. Alegerile pe care le facem în calitate
Acțiunea coordonată în privința de consumatori au un impact real
energiei nu este o noutate. De ani asupra emisiilor de gaze cu efect de
buni, UE are un cadru unic de seră provenind din utilizarea și
reglementare a politicii privind producerea de energie. Practic, toți
energia. Răspunsul coordonat la o consumatorii UE sunt în prezent liberi
criză de energie nu reprezintă nici el o să își cumpere gazul și electricitatea
noutate. De exemplu, UE are încă de la de la oricare furnizor, inclusiv de la cei
începutul anilor '70, ca reacție la o care sunt specializați pe energie
criză de aprovizionare de la acea regenerabilă. Piețe eficiente fac
vreme, o politică coordonată în energia mai accesibilă și contribuie la
privința rezervelor strategice de petrol eliminarea barierelor din calea
și produse petroliere. reducerii emisiilor de gaze cu efect de
seră. În același timp, ele ajută la
Pe măsură ce avertizările oamenilor menținerea de către UE a avantajului
de știință cu privire la consecințele său competitiv. Cu toate acestea,
schimbărilor climatice s-au intensificat, rămân încă multe de făcut pentru a
devenind din ce în ce mai serioase, UE a garanta că fiecare obține ceea ce i se
admis nevoia urgentă de a include un cuvine, că societățile noi în acest
număr de direcții de acțiune într-o domeniu nu sunt puse într-o poziție
politică unică, integrată la nivel de dezavantaj și că electricitatea și Sunt disponibile credite
european, privind clima și energia. gazul circulă liber peste granițele UE. pentru emisii în vederea
Această politică va asigura resurse de Comerțul transfrontalier este vital efectuării de investiții în
energie competitive, durabile, sigure pentru a face piețele cât mai competi- acest gen de tehnologie
și coordonate cu practici sănătoase în tive posibil. alternativă ecologică
domeniul mediului, ceea ce va reduce pentru producerea de
emisiile de CO2 și de alte gaze cu efect cărămidă în India.
de seră.

Elementele esențiale contribuind la

realizarea acestor obiective în cadrul
politicii UE privind energia sunt urmă-
© World Bank photo/CDCF India carbon finance project VSBK

toarele:

piețe mai eficiente în domeniul

electricității și gazului;

diversificare;

o politică ambițioasă în privința
energiei regenerabile;

economisirea energiei;

cooperare internațională.

13

Diversificare
O mai mare siguranță a aprovizionării
înseamnă a nu depinde de un singur tip de
energie sau de un număr restrâns de țări
furnizoare din afara UE. Înseamnă a produce
mai multă energie în UE și, dacă este nece-
sar, a asigura restul de energie din alte
regiuni stabile ale lumii. De asemenea, o mai
mare siguranță înseamnă și a ajunge la un
acord privind împărțirea resurselor în
perioade de criză, ținând cont de faptul că
nivelurile de dependență de importuri ale
diferitelor state UE variază considerabil.
Aproximativ 80 % din consumul de energie
în UE este asigurat din combustibili fosili —
petrol, gaze naturale și căr-bune — toți ace-
știa reprezentând surse majore de emisii de
CO2. Tehnologia contribuie la reducerea
acestor emisii, o tehnologie nepoluantă
pentru cărbune fiind prevăzut să devină
operațională aproximativ în următoarea
decadă. Cu toate acestea, combustibilii fosili
sunt o resursă finită care se va epuiza în
mare parte până la jumătatea secolului
prezent. Reducerea utilizării combustibililor
fosili contribuie astfel la îmbunătățirea
siguranței aprovizionării cu energie a UE,
precum și la limitarea schimbărilor climatice.
În plus, resursele de combustibili fosili ale UE
se epuizează într-un ritm mai rapid decât
cele ale restului lumii. Ea devine din ce în ce
mai dependentă de importuri, fiind, prin
urmare, din ce în ce mai vulnerabilă la șocuri
Berlinul este doar unul
dintre cele câteva orașe
europene în care circulă
autobuze pe bază de
hidrogen finanțate cu
ajutorul fondurilor UE.
14
Combaterea schimbărilor climatice
în ceea ce privește aprovizionarea și prețurile.
Dacă consumul de energie nu este contro-
lat și combinația de combustibili nu este
modificată, până în 2030, dependența de
importuri ar putea crește în cazul petrolului
la 95 %, iar în cazul gazului la 84 %. În
prezent, UE își procură aproximativ 50 % din
necesarul de gaze pentru consum doar din
trei surse — Rusia, Norvegia și Algeria — și
importă aproximativ două treimi din
necesarul de petrol din țările OPEC
(Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol)
și Rusia. Gradul general de dependență a UE
de importuri de energie a fost de 53,8 % în
2006.
Dat fiind faptul că UE are puține surse
proprii de combustibili fosili, diversificarea
către aprovizionarea cu mai multă energie
produsă pe plan intern va necesita utilizarea
într-o mai mare proporție a tehnologiilor
sărace în emisii de carbon sau chiar cu emi-
sii zero, bazate pe surse de energie nepo-
luante, precum energia eoliană, solară,
hidroelectrică și biomasa. Până la urmă, es-
te foarte probabil ca hidrogenul să poată fi
încadrat și el între aceste surse. Câteva state
UE vor utiliza, de asemenea, energia nuclea-
ră alături de celelalte surse de energie. În
viitorul previzibil aceasta va proveni din
fisiunea nucleară, întrucât tehnologia
fuziunii nucleare nu se prevede a fi disponi-
bilă înainte de sfârșitul secolului prezent.
© Berliner Verkehrsbetriebe, BVG
Consumul de energie pe categorii de combustibili, 2006

Sursa: Eurostat.

15

Dacă nu vom utiliza energia
mai chibzuit, ghețarii vor
continua să se topească.
O politică ambițioasă
în privința energiei
regenerabile
Începând cu anii '90, UE a început să
dezvolte și să promoveze utilizarea și
producerea de energie regenerabilă,
pentru a o substitui combustibililor
fosili. Această inițiativă permite
diversificarea surselor de energie
utilizate și contribuie la o mai mare
siguranță a aprovizionării cu energie.
De asemenea, ea dezvoltă noi
industrii și tehnologii.
Ca prim pas, statele UE au convenit
asupra unui obiectiv orientativ de
utilizare a surselor regenerabile de
energie pentru o proporție de 12 %
16
Combaterea schimbărilor climatice
© Corbis
din totalul necesar începând cu 2010.
Pentru a realiza aceasta, au fost adop-
tate noi legi prin care s-au stabilit
obiective naționale pentru energia
electrică regenerabilă și pentru
biocarburanți pentru transport în
vederea creșterii nivelului de energie
din surse regenerabile utilizată în
statele UE. În plus, sectorul privat a
fost încurajat să facă investițiile
necesare.
În 2007, liderii UE au luat o poziție mai
fermă prin stabilirea obiectivului de a
asigura 20 % din consumul total de
energie din surse regenerabile până în
2020. Între timp au fost propuse
obiective naționale diferite pentru
fiecare țară pentru a realiza 20 % la
nivelul întregii UE. Acest obiectiv de
 Previziuni în privința creșterii gradului de utilizare a energiei
regenerabile în Uniunea Europeană

Producţia de energie în terawaţi/oră pe an

Sursa: CE

20 % pentru energie din surse mai mult uz de boilerele funcționând

regenerabile include un nou obiectiv
obligatoriu prin care se urmărește ca,
până în 2020, 10 % din carburanții
utilizați în transport să fie asigurați
din carburanți regenerabili, inclusiv
biocarburanți. Realizarea acestor
obiective duce la creșterea considera-
bilă a gradului de utilizare a energiei
regenerabile.
Utilizarea biomasei (lemnului), a
biogazului și a deșeurilor biodegrada-
bile de către centralele electrice va
crește, la fel ca și co-generarea,
procedeu în cadrul căruia aburul
generat în procesul de producere a
electricității nu este irosit ci se
folosește, de exemplu, în sistemele de
încălzire urbană. Totodată, se va face
pe bază de lemn în clădiri, în special la
înlocuirea sistemelor de încălzire a
apei pe bază de benzină sau electrici-
tate. Este prevăzută, de asemenea,
dezvoltarea extragerii căldurii din sol
(surse geotermale), precum și a
utilizării energiei solare. Generarea de
energie eoliană cu ajutorul unor
turbine eoliene din ce în ce mai multe
ca număr și mai eficiente va reprezenta
probabil cea mai mare creștere în
producția de electricitate. Sectorul
transportului, aflat în ascensiune
rapidă, va avea un mijloc de reducere
a emisiilor sale de CO2 ca urmare a
creșterii prevăzute a utilizării carbu-
ranților regenerabili.
17
 Combaterea schimbărilor climatice

Un nou rol pentru agricultură și silvicultură

Bioenergia provenită din agricultură și silvicultură joacă un rol deosebit de important în comba-
terea schimbărilor climatice și în creșterea siguranței aprovizionării cu energie. Această sursă de
energie reprezintă una dintre sursele regenerabile, între care se numără și energia eoliană, solară,
hidraulică și geotermală.

Bioenergia este produsă din biomasă solidă, biogaz sau biocarburanți lichizi disponibili în
întreaga Europă. Biomasa provine din silvicultură, agricultură sau din reziduuri și deșeuri organice,
în timp ce biocarburanții lichizi provin în prezent mai ales din culturi agricole. Biomasa, biogazul
și biocarburanții în general pot fi depozitați cu ușurință, ceea ce înseamnă că bioenergia poate fi
produsă din aceste surse la nevoie. Acestea generează electricitate, eliberează energie termică și
sunt utilizate drept carburanți în transport. Bioenergia reprezintă aproximativ jumătate din
energia regenerabilă consumată în UE.

Biocarburanții sunt la ora actuală singurul substitut disponibil pe scară largă pentru benzina și
motorina utilizate pentru transport. Promovarea utilizării biocarburanților contribuie la reducerea
emisiilor și asigură o mai mare varietate a carburanților oferiți pe piață.

UE are un potențial agricol semnificativ pentru producția de biocarburanți. În viitorul apropiat,

biocarburanții vor fi produși dintr-o varietate mult mai mare de produse decât până acum
(agricole, forestiere, deșeuri biodegradabile), și nu doar din culturi care sunt folosite și pentru
producerea de alimente și furaje. Fie că vor fi produși în UE sau nu, trebuie să se garanteze că
producția de biocarburanți este viabilă, și anume că nu duce la defrișări sau la pierderea
biodiversității și că nu pune în pericol producția de alimente.

Economisirea energiei
Cel mai simplu mod de ameliorare a
siguranței aprovizionării și de protejare
a climei este reducerea cererii de ener-
gie. Aceasta înseamnă utilizarea mai
eficientă a energiei, astfel încât mai
puțină să fie irosită. Acest lucru se poate
realiza prin intermediul tehnologiilor
de economisire a energiei sau prin
schimbarea comportamentului nostru,
ori printr-o combinație a celor două.
Din punct de vedere economic, econo-
misirea energiei este soluția de urmat
cu precădere: obiectivul UE de a utiliza
începând cu anul 2020 cu 20 % mai
puțină energie decât în mod normal va
reduce cheltuielile pentru energie cu
100 de miliarde de euro pe an.
18
Acest obiectiv poate părea greu de
atins, însă în practică există un spațiu
larg de acțiune în domeniul eficienti-
zării utilizării energiei, uneori chiar cu
depunerea unor eforturi minime. De
exemplu, etichetarea energetică,
standardele minime de eficiență și
acordurile voluntare ale producători-
lor de aparate electrocasnice au redus
deja consumul mediu al unui frigider
sau congelator nou cu aproape 50 %
în comparație cu 1990. Pentru multe
alte aparate, cum ar fi mașinile de
spălat sau cele de spălat vase, consu-
mul a fost eficientizat cu peste 25 %.
Programul internațional „Energy Star”
oferă orientări cu privire la cele mai
 rentabile echipamente informatice și
de birou din punctul de vedere al
consumului de energie.
Transportul este un alt domeniu în care
există un potențial imens neexploatat
pentru eficiență energetică. Prin urma-
re, pentru a realiza acest lucru și pentru
a reduce emisiile de CO2 provenind de
la autovehicule, UE conlucrează cu
industria automobilelor și cu cea a com-
bustibililor. Totodată, se lucrează la
infrastructură și la politici menite să
reducă traficul congestionat. Blocajele
în trafic risipesc combustibil.
Clădirile sunt responsabile pentru 40 %
din necesarul de energie al UE. Înăspri-
rea standardelor pentru clădiri și pentru
sistemele de încălzire și de apă caldă ale
acestora va reduce cantitatea de ener-
gie pe care o folosesc și emisiile produ-
se de acestea prin încălzire sau răcire
inutilă. Cercetătorii vor contribui la rân-
dul lor prin descoperirea unor noi
materiale pentru izolare, mai eficiente.
Astfel de măsuri au potențialul de a
reduce consumul de energie în clădiri
cu 28 % până în 2020. Acest procent
© Van Parys Media
este echivalentul a mai mult de 10 %
din consumul total de energie al UE.
Multă energie este irosită de aparate
ineficiente. Prin urmare, UE depune
eforturi susținute pentru aparate și mai
eficiente din punct de vedere al consu-
mului de energie, prin impunerea
etichetării energetice și prin fixarea
unor cerințe minime de performanță.
Utilizarea pe scară mai largă a iluminării
eficiente din punct de vedere energetic
pe străzi, în birourile și în casele noastre
este relativ ușor de realizat. În această
privință, noi standarde UE sunt prevă-
zute să intre în vigoare înainte de sfârși-
tul decadei prezente. De exemplu,
trecerea de la becurile „normale” la cele
„economice” reduce consumul de
energie cu peste 75 %. Aceste becuri
costă mai mult, dar facturile mai mici la
electricitate vor compensa acest cost
inițial.
Fiți siguri că explică consu-
mul de energie; eticheta
Mulți dintre noi utilizăm energie de care europeană roșie, galbenă și
nu avem nevoie, fără să ne dăm seama verde privind energia este
cât suntem de risipitori. O mai bună acolo pentru a da o mână
informare cu privire la consumul nostru de ajutor.
19

Un bec economic
vă va costa mai
puțin pe termen lung.
cu ajutorul unor aparate mai sofisticate
de măsurat instalate în mașinile și
casele noastre ne va ajuta să utilizăm
energia într-un mod mai inteligent. Dar
aceasta necesită o schimbare în
comportamentul nostru. Campania UE
pentru energie durabilă în Europa oferă
exemplele precursoare.
Este foarte probabil ca în orașele noas-
tre să fie generate idei noi și inovative
privind combaterea încălzirii globale.
Însă succesul în acest domeniu poate fi
obținut numai printr-o participare
activă a cetățenilor. Acesta reprezintă
principiul de bază al „Convenției prima-
rilor”, în cadrul căreia orașele partici-
pante își oferă angajamentul necondi-
ționat de a depăși obiectivele UE de
reducere a emisiilor de CO2.
Cooperare
internațională
Dependența de importuri va scădea,
însă ea rămâne o realitate. În consecin-
ță, menținerea unor relații bune cu
20
Combaterea schimbărilor climatice
© Carofoto
statele producătoare de energie,
precum și cu statele prin care trec
conductele de energie, reprezintă o
prioritate. Aceasta înseamnă coopera-
rea cu țările de la est și sud — Rusia,
țările din estul Europei având graniță cu
UE, țările din Asia centrală, din zona
Mării Caspice și cea a Mării Negre, pre-
cum și cele din zona mediteraneeană.
Cooperarea cu alte state consumatoare
este în aceeași măsură importantă, fie
ele state industrializate sau în curs de
dezvoltare, astfel încât să poată fi
convenite măsuri de reducere a emisii-
lor de gaze cu efect de seră, de eficien-
tizare a utilizării energiei, de dezvoltare
a unor tehnologii bazate pe energii
regenerabile sau cu emisii scăzute, în
special de captare și stocare a carbonu-
lui. Cercetarea poate juca un rol
deosebit de important în răspândirea
tehnologiilor care sunt în același timp
convenabile și nepoluante.
Rolul tehnologiei
Deși reducerea utilizării de combusti-
bili fosili poate însemna o schimbare a
stilului nostru de viață în viitor,
aceasta nu înseamnă sacrificarea nive-
lului de trai actual sau viitor. Tehnolo-
gia poate să își aducă o contribuție
majoră la o utilizare mai eficientă a
energiei în viața de zi cu zi, în
industrie, în transport și în dezvoltarea
durabilă.
Fiind prima în lume în domeniul
eco-inovației și al energiei durabile,
industria UE are avantajul primului
venit, ceea ce generează locuri de
muncă și creștere. Industria europea-
nă este deja bine plasată, deținând o
treime din piața mondială a industrii-
lor ecologice și a sistemelor de
energie durabilă. Societățile europene
sunt lideri în ceea ce privește durabili-
tatea în aproape trei pătrimi din
sectoarele industriale majore, iar
industriile ecologice și sistemele și
serviciile pe bază de energie durabilă
oferă mii de locuri de muncă.
Promovarea inovației
ecologice
Programul de acțiune UE pentru
tehnologia de mediu acoperă un
spectru larg de acțiuni de promovare
a eco-inovației și adoptare de tehno-
logii de mediu. Acesta promovează
cercetarea și dezvoltarea, mobilizează
fonduri și îmbunătățește condițiile de
piață. În cadrul celui de al șaptelea
program-cadru pentru finanțarea
cercetării și dezvoltării tehnologice
pentru perioada 2007-2013, o parte
semnificativă a fondurilor este alocată
pentru cercetarea privind tehnologia
cu emisii de carbon scăzute sau chiar
zero. De asemenea, în cadrul progra-
mului UE pentru competitivitate și
inovare sunt disponibile fonduri
pentru cercetarea în domeniul
energiei și pentru promovarea econo-
misirii de energie. Acesta include un
subprogram denumit „Energie
inteligentă — Europa”.
O mare parte din aceste fonduri vor fi
direcționate către proiecte consacrate
direct sau indirect problemei
schimbărilor climatice. Acestea includ:
dezvoltarea hidrogenului și pilelor de
combustie pe care va trebui să ne
bazăm tot mai mult, pe măsura
reducerii utilizării combustibililor
fosili; captarea și stocarea de CO2;
eficiența energetică; transportul
nepoluant și eficient și materialele
ecologice.
În plus, UE oferă asistență în privința
diseminării celor mai bune practici și
furnizării unei platforme pentru
schimbul de cunoștințe între oamenii
de știință. Aceste activități includ un
plan strategic pentru tehnologia în
domeniul energiei menit să ajute UE
să deschidă calea către o schimbare
totală a abordării noastre privind
aprovizionarea cu energie, producția
și distribuția acesteia. Ele cuprind, de
asemenea, platforme tehnologice,
precum platforma tehnologică euro-
peană „Hidrogen și pile de combustie”.
21
 Combaterea schimbărilor climatice

Cum vă puteți reduce

amprenta de carbon?
Reducerea amprentei de carbon a UE nu înseamnă doar un proces îndepărtat de luare de decizii de către liderii politici
și investiții masive din partea industriei. Înseamnă și contribuția individuală a fiecăruia și informarea în permanență.
Schimbările minore pot avea un impact major.
La dumneavoastră acasă
Șaptezeci la sută din energia utilizată de locuințele din UE este consumată pentru încălzire și 14 % pentru apă caldă.
Luând următoarele măsuri, puteți reduce emisiile și deseori veți economisi în același timp și bani.

Reduceți temperatura sistemului de încălzire centrală cu numai 1°C; fixați termostatul la o temperatură chiar mai redusă
când nu stați acasă și noaptea pentru a vă reduce facturile cu până la 25 %.

Izolați conductele sistemului de încălzire centrală și cavitățile din pereți. Pierderea căldurii prin pereți, acoperiș și
podea reprezintă în general peste 70 % din pierderea totală de căldură. Profitați de ocazia lucrărilor de renovare
pentru a îmbunătăți performanța energetică din locuința dumneavoastră.

Deplasați frigiderul departe de aragaz și de boilerul pentru apă, astfel încât căldura să nu forțeze frigiderul să
funcționeze mai mult decât este nevoie. Nu îl lăsați să înghețe. Lăsați mâncarea să se răcească înainte de a o pune
în frigider.

Gândiți-vă înainte să folosiți aparatele electrocasnice: utilizați mașina de spălat haine și cea de spălat vase numai
atunci când sunt pline, alegeți programul de spălare la temperatura corectă și utilizați uscătorul mecanic numai
atunci când este absolut necesar. Când vă faceți o cană de ceai sau de cafea, fierbeți doar cantitatea de apă de care
aveți nevoie. Dacă fiecare dintre noi am evita să fierbem un litru de apă inutil pe zi, energia astfel economisită ar
putea ilumina o treime din străzile din Europa.

Stingeți becurile. Stingând cini becuri în holurile și camerele din casă atunci când nu aveți nevoie de ele, puteți
economisi în jur de 60 de euro pe an. La fel, închideți și computerul de la birou. De asemenea, scoateți din priză
încărcătorul telefonului mobil atunci când nu îl folosiți.

Nu lăsați aparatele în standby. Închideți complet electronicele din locuința dumneavoastră, computer, modem,
etc. și nu le lăsați în standby. Făcând aceasta puteți economisi 100 de euro pe an.

Închideți robinetul în timp ce vă periați dinții și faceți duș mai degrabă decât baie. Un duș normal utilizează până
la de 4 ori mai puțină apă decât o baie în cadă.

Sortați deșeurile pentru reciclare. Reciclarea unei conserve din aluminiu poate economisi 90 % din energia
necesară pentru a produce una nouă. Reciclați deșeurile organice ca și compost. Reduceți deșeurile utilizând mai
puține produse și ambalaje care nu pot fi refolosite și cumpărați inteligent: o sticlă de 1,5 litri necesită mai puțină
energie pentru a fi produsă și creează mai puține deșeuri decât trei sticle a câte jumătate de litru fiecare.

Treceți la electricitatea ecologică. Profitați de oferta pieței și alegeți utilități care oferă energie curată și de o calitate
mai bună.

În mașina dumneavoastră
Șofatul care ține cont de mediul înconjurător poate să reducă consumul de carburant cu 5 %. Următoarele sunt câteva
exemple de șofat ecologic.

Plecați imediat după ce ați pornit motorul. Încălzirea motorului utilizează mai mult carburant. Apoi demarați fără
să apăsați pedala de accelerație și comutați într-o treaptă superioară de viteză cât mai rapid posibil. Cu cât este mai
înaltă treapta de viteză, cu atât consumul de carburanți este mai eficient. Opriți motorul atunci când staționați mai
mult de un minut.

22

Verificați presiunea în pneuri. Dacă este cu 0,5 bari mai mică decât cea recomandată, mașina dumneavoastră
utilizează cu 2,5 % mai mult carburant.

Utilizați ulei de motor cu viscozitate redusă. Uleiurile de cea mai bună calitate pot reduce consumul de carburant
și emisiile de CO2 cu peste 2,5 %.

Închideți geamurile, în special la viteze mari, și demontați portbagajul montat pe plafonul mașinii. Chiar și un
portbagaj gol poate crește consumul de carburant și emisiile de CO2 cu până la 10 %.

Conduceți mai încet și mai puțin sportiv. Șofând cu peste 120 km pe oră, consumați cu 30 % mai mult carburant pe
kilometru decât la 80 km pe oră. De asemenea, păstrați o viteză constantă, consumând astfel mai puțin carburant.

Alte sugestii

Călătoriți cu trenul. O persoană în tren emite cu două treimi mai puțin dioxid de carbon decât o persoană călătorind
singură cu mașina.

Găsiți alternative la deplasarea cu avionul. Deplasarea cu avionul este sursa de emisii de CO2 aflată în cea mai rapidă
ascensiune la nivel mondial. Dacă obișnuiți să călătoriți cu avionul, atunci gândiți-vă să „compensați” emisiile de
carbon pe care le provocați printr-o organizație care să investească mica dumneavoastră contribuție în energie
regenerabilă sau în plantare de arbori.

Mergeți cu bicicleta, folosiți sistemul de car-pooling (utilizarea mașinii personale simultan de către mai multe
persoane), transportul public sau munca la distanță.

Cumpărați inteligent. Alegeți aparate care sunt etichetate ca eficiente din punctul de vedere al consumului de
energie, produse reciclabile și cu ambalaj redus, alimente de proveniență locală și de sezon, mașini cu consum redus
de carburant și cu cele mai mici niveluri de emisii de CO2 pe kilometru.

Irosirea apei
© Van Parys Media

înseamnă
irosirea
energiei.
23
 Lecturi suplimentare
Acțiuni climatice: Energie pentru o lume în schimbare:
ec.europa.eu/climateaction
Schimbări climatice:
ec.europa.eu/environment/climat/home_en.htm
„Inițiative UE de combatere a schimbărilor climatice: conducând acțiunea globală spre anul 2020 și
mai departe”(broșură):
ec.europa.eu/environment/climat/pdf/bali/post_2012.pdf
Campania pentru „Energie durabilă – Europa”:
www.sustenergy.org
Inițiativa „ManagEnergy”:
www.managenergy.net
Mai multe detalii despre schimbările climatice pot fi obținute de la Agenția
Europeană de Mediu (date și rapoarte):
www.eea.europa.eu/themes/climate

Uniunea Europeană

State membre ale Uniunii Europene (2008)

Țări candidate

24
Alte informații privind Uniunea Europeană
Consultați-ne online
Puteți găsi informații în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene pe site-ul internet Europa:
europa.eu

Vizitați-ne
Pentru cei interesați, există numeroase centre de informare regională ale UE. Puteți găsi
adresa centrului celui mai apropiat de dumneavoastră la adresa următoare:
europedirect.europa.eu

Sunați-ne sau scrieți-ne

Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea
Europeană. Puteți accesa acest serviciu apelând la numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11
(puteți apela, de asemenea, din afara granițelor UE: (32-2) 299 96 96), sau prin poșta
electronică, la europedirect.europa.eu

Citiți despre Europa

EU Bookshop Puteți găsi publicații despre UE accesând printr-un simplu clic site-ul internet al EU Bookshop: bookshop.europa.eu

Puteți obține informații și broșuri în limba română despre Uniunea Europeană de la:

Uniunea Europeană în România Biroul de Informare al Parlamentului

Str. Jules Michelet nr.18 European în România
sector 1 Strada Boteanu nr. 1
010463 București Sector 1
Telefon: (40-21) 20 35 400 010027 București
Fax: (40-21) 21 28 808 Telefon: (40-21) 30 57 986
E-mail: delegation-romania@ec.europa.eu Fax: (40-21) 31 57 929
E-mail: epbucarest@europarl.europa.eu

În toate țările Uniunii Europene există reprezentanțe ale Comisiei Europene și birouri ale Parlamentului European. Comisia Europeană are,
de asemenea, delegații în alte țări din lume.
Mai 2007
 RO
ec.europa.eu/climateaction

Lumea întreagă a ajuns la con-

Energie pentru o lume în
schimbare
cluzia că, dacă nu se iau măsuri
imediate în cel mai scurt timp,
planeta se va confrunta cu schim-
bări climatice ireversibile. UE a for-
mulat deja un răspuns clar sub

NA- AB-08-128-RO-C
forma unei politici integrate privind energia și schimbările climatice, a anga-
jamentului ferm de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu minimum
20 % până în anul 2020 și a unei promisiuni de a prelua conducerea
negocierilor internaționale în vederea fixării de obiective și mai ambițioase.
Acest lucru va contribui la preîntâmpinarea creșterii temperaturii pe glob cu
peste 2 °C, nivelul pe care oamenii de știință îl percep din ce în ce mai mult
ca fiind punctul de la care nu mai există cale de întoarcere. Pentru a realiza
acest obiectiv, trebuie să facem uz de resursele de energie într-un mod viabil ISSN 1830-6012
și să luăm mai în serios trecerea la utilizarea în mai mare măsură a formelor
de energie regenerabile, captarea și stocarea dioxidului de carbon și inver-
sarea procesului de defrișare. Acest lucru poate presupune o schimbare a
stilului nostru de viață, dar nu trebuie să pună în pericol nivelul nostru de trai
sau cel al generațiilor viitoare.

ISBN 978-92-79-09761-4

Oficiul pentru Publicații