POGRAM DE STUDII: MASTER

Disciplina: INGINERIA MEDIULUI

An I – IPT
CURS SĂPTĂMÂNA 3

DISCIPLINA INGINERIA MEDIULIUI

CURS – S3

Facultatea de Construcții
Department Construcții Șl. dr. Ing. Carla TODUȚ
Civile și Instalații
Universitatea Politehnica
Timișoara, România An universitar 2022-2023
 Conținut CURS
CURS 1 – Compromiterea viitorului nostru

CURS 2 – Presiunea demografică asupra pământului și apei

CURS 3 – Schimbarea climatică și tranziția energetică

CURS 4 – Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 5 – Stabilizarea climatică: trecerea la energia regenerabilă

CURS 6 – Proiectarea orașelor pentru oameni

CURS 7 – Eradicarea sărăciei și stabilizarea demografică

Cursurile 1-10 prezintă informații din Lester R. Brown – “Planul B 4.0 Mobilizarea general[ pentru slavarea civilizației”, Academia
Română, Centrul Român de Economie Comparată și Consens, 2011. Excepție sunt paginile care cuprind alte citări.

An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

De când a apărut civilizația, fiecare generație a lăsat generației ce a urmat o planetă

asemănătoare celei pe care a moștenit-o. Însă generația noastră ar putea fi prima care nu
respectă această tradiție.
Temperatura planetei crește. A crescut cu 0,6 grade Celsius (1 grad Fahrenheit)
începând cu 1970 și se estimează că va crește cu până la 6° Celsius (11° Fahrenheit) până la
sfârșitul acestui secol. Această creștere va fi inegală. Va fi mult mai mare la latitudini mai
mari decât în regiunea ecuatorială, mai mare pe uscat decât pe oceane și mai mare în
interiorul continentelor decât în regiunile de coastă.
Crește și nivelul mării ca urmare a creșterii temperaturii, pe măsură ce apa
oceanelor se încălzește și stratul de gheață se topește. Studii recente anticipează o creștere cu
3-6 picioare până la sfârșitul acestui secol. De-a lungul întregului secol XX, nivelul mării a
crescut cu 7 inci, însă dacă va crește cu 6 picioare până în 2100, înseamnă că va fi crescut, în
medie, cu 7 inci în fiecare deceniu.
Din punct de vedere geografic, oceanele se vor extinde, iar continentele se vor
micșora. Țările aflate pe insule joase vor dispărea sub valuri. Creșterea nivelului mării va
duce la inundarea orașelor din zonele joase și zona deltelor unde se cultivă orez, făcând ca
sute de milioane de oameni să se refugieze.
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

Creșterea rapidă a temperaturii anticipată pentru acest secol, din cauza activității
economice tradiționale, va schimba ecosistemele de pe planetă. Până la o treime dintre toate
speciile de plante și de animale ar putea dispărea. În ciuda gardurilor pe care le-am ridicat în
jurul parcurilor și rezervațiilor, ecosistemele din cadrul lor nu vor supraviețui solicitării
termice.
După cum știm astăzi, agricultura a evoluat într-un climat care a fost deosebit de
stabil de-a lungul existenței ei de 11.000 de ani. Pă măsură ce clima se schimbă, agricultura
va fi din ce în ce mai puțin sincronizată cu aceasta.
În timp cve temperaturile în creștere reconfigurează ecologia și geografia planetei,
producția de petrol în scădere va reconfigura economia globală. Secolul al XX-lea a fost
secolul petrolului. În 1900, în lume se produceau 150 de miliaone de barili de petrol. În 2000,
producția a fost de 28 de miliarde de barili – o creștere de 185 de ori. Acesta a fost secolul în
cafre petrolul a depășit cărbunele, devenind principala resursă de energie a lumii. A fost și
secolul în care petrolul a schimbat complet viața unei mari părți a omenirii.
Crescând rapid, oferta de petrol ieftin a determinat o creștere globală explozivă a
producției alimentare, a populației, a urbanizării și a mobilității oamenilor. Astăzi însă,
civilizația bazată pe petrol este extrem de dependentă de o resursă a cărui producție va scădea
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

în curând. Începând cu 1981, extracția petrolului a depășit noile rezerve cu o marjă care crește
continuu. În 2008, în lume au fost pompate 31 de miliarde de barili de petrol, însă au fost
descoperite numai 7 miliarde. Rezervele de petrol ale lumii sunt în declin, scăzând de la un an
la altul.
Dacă analizăm viitorul petrolului în contextul Planului B, utilizarea sa va fi
diminuată nu numai din cauza limitelor geografice, ci și a preocupărilor crescânde față de
climă. Astăzi, aprox. 43% din emisiile de dioxid de carbon (CO2) produse de arderea
combustibililor fosili provin de la cărbune și 38% de la petrol. Restul de 19% sunt cauzate de
gazele naturale. Deoarece cărbunele este cel mai carbo-intensiv combustibil fosil, orice efort
de reducere a emisiilor de carbon înseamnă reducerea rapidă a utilizării cărbunelui.

Creșterea temperaturii și efectele sale

Noi intrăm într-o nouă eră, una a schimbărilor climatice rapide și deseori
imprevizibile. De fapt, noua regulă climatică este schimbarea. Cei mai fierbinți 25 de ani de
până acum au fost înregistrați începând cu 1980. Iar cei mai fierbinți 10 ani de când au
început înregistrările globale au fost consemnați începând cu 1996.
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

Încălzirea este cauzată de acumularea de gaze produse prin “efectul de seră”, care rețin
căldura, și de alți poluanți din atmosferă. În ceea ce privește gazele de seră, CO2 este
răspunzător pentru 63% din tendința actuală de încălzire, metanul pentru 18% și protoxidul
de azot pentru 6%, iar alte gaze mai puțin importante, pentru 13%. Dioxidul de carbon
provine mai ales din producția de curent electric, de la încălzire, de la transporturi și din
industrie. Spre deosebire de acestea, emisiile de metan și de protoxid de azot cauzate de om
apar în agricultură – metanul de la lanurile de orez și de la vite, iar protoxidul de la
îngrășămintele pe bază de azot.
Concentrațiile de CO2 din atmosferă, cauza principală a schimbării climatice, au
crescut de la aproape 280 de părți per milion (ppm), când a început revoluția industrială, pe la
1760, la 386 ppm, în 2008. Creșterea anuală a nivelului de CO2 din atmosferă, acum una
dintre cele mai predictibile tendințe ale mediului la nivel global, este cauzată de emisiile la o
scară care depășește mult capacitatea naturii de a absorbi carbonul. În 2008, aproape 7,9
miliarde de tone de carbon au fost emise prin arderea combustibililor fosili, iar 1,5 miliarde
de tone au fost rezultatul despăduririlor – în total 9,4 miliarde de tone. Deoarece natura
absoarbe doar aproximativ 5 miliartde de tone pe an prin oceane, prin sol și prin vegetație,
restul rămâne în natură, ducând la creșterea nivelului de CO2.
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

Metanul, un puternic gaz cu efect de seră, apare când substanța organică se descompune în
condiții anaerobe, inckuzând descompunerea materialului vegetal din mlaștini, a substanțelor
organice din gropile de gunoi sau a furajelor în stomacul vacii. Metanul mai poate fi eliberat
prin topirea permafrostului, solul înghețat de sub tundra care acoperă aproape 9 milioane de
mile pătrate în zona nordică. În mare, solul arctic conține mai mult carbon decât există în
mod obișnuit în atmosferă, ceea ce constituie o problemă, deoarece permafrostul se topește,
în prezent, în Alaska, în Canada de nord și în Siberia, creând lacuri și eliberând metan. Odată
pornite, topirea permafrostului, eliberarea de metan și de CO2 și creșterea temperaturii
determină apariția unei tendințe autostimulatoare, pe care oamenii de știință o numesc
“legătură de cauzalitate cumulativă”. Riscul este ca eliberarea unei cantități mari de metan în
atmosferă după topirea permafrostului ar putea pur și simplu să depășească eforturile de
stabilizare a climei.
O altă evoluție perturbatoare ar fi efectul asupra climei al norilor bruni atmosferici
(atmospheric brown clouds –ABCs). Alcătuiți din particule de funingine rezultate din arderea
cărbunelui, a motorinei sau a lemnului. Aceste particule afectează clima în trei feluri. În
primul rând, captând radiația solară, ele pot încălzi stratul superior al atmosferei. În al doilea
rând, fiindcă, de asemenea, ele reflectă lumina solară, au un efect de opacizare și reduc
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

Temperatura de la suprafața pământului. Și în al treilea rând, dacă particulele din acești nori
bruni se depun pe zăpadă și pe gheață, fac ca suprafața pământului să se închidă la culoare și
să se accelereze topirea.
Aceste efecte stârnesc o deosebită îngrijorare în India și China, unde un mare nor
brun atmosferic aflat deasupra Platoului Tibetan cauzează topirea ghețarilor de mare
altitudine care alimentează fluviile importante din Asia. Depunerea funinginii cauzează
topirea periodică timpurie a zăpezii alpine de pe diferite lanțuri muntoase, cum ar fi Himalaia,
În Asia și Sierra Nevada, în california, și se crede că tot ea grăbește topirea gheții marine
arctice. Particule de funingine au fost depistate chiar în zăpada din Antarctica, o regiune
considerată cândva imaculată și neatinsă de poluare.
Spre deosebire de CO2, care poate rămâne în atmosferă un secol sau chiar mai mult,
particulele de funingine din acești nori plutesc în aer, în mod obișnuit, numai câteva
săptămâni. Astfel, îndată ce termocentralele cu cărbune sunt închise sau sobele de gătit cu
lemne din sate sunt înlocuite cu mașini de gătit cu energie solară, funinginea din atmosferă
dispare rapid.
Continuând activitatea economică la fel ca până acum, creșterea anticipată a
temperaturii medii pe planetă cu 1,1-6,4°C (2-11°F) în acest secol pare foarte posibilă.
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

Acestea sunt cele mai recente proiecții de la Grupul Interguvernamental pentru Schimbările
Climatice, organismul internațional alcătuit din 25000 de climatologi de vârf care, în 2007, a
prezentat un raport consensual asupra rolului omenirii în schimbarea climatică. Din păcate, în
cei câțiva ani care s-au scurs de la finalizarea studiului, atât emisiile de CO2, cât și
concentrațiile de CO2 din atmosferă le-au depășit pe cele din scenariul cel mai nefavorabil al
Grupul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice.
Cu fiecare an care se scurge, corul comunității științifice în legătură cu urgențele se
intensifică. Fiecare nou raport ne arată că timpul se scurtează rapid. De exemplu, un studiu-
reper din 2009, elaborat de o echipă de oameni de știință de la Massachusetts Institute of
Gtechnology, a ajuns la concluzia că efectele schimbării climatice vor fi de două ori mai
grave decât cele anticipate de ei numai cu 6 ani în urmă. În loc de o creștere probabilă a
temperaturii globale cu 2,4°C, acum se preconizează o creștere cu 5,2°C.
Un alt raport – elaborat independent ca document de bază pentru negocierile
internaționale asupra climei din 2009, care au avut loc la Copenhaga – menționa că trebuie să
încercăm să menținem creșterea temperaturii la 2°C peste nivelurile din perioada
preindustrială. Dincolo de aceasta, o schimbare climatică periculoasă este considerată
inevitabilă. Pentru a menține creșterea temperaturii la 2°C, oamenii de știință susțin că
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

emisiile de CO2 trebuie reduse cu 60-80% imediat, dar fiindcă acest lucru nu este posibil, ei
arată că “pentru a limita amplificarea creșterii, emisiile trebuie să scadă în viitorul apropiat.”
Efectele creșterii temperaturii sunt generale. Temperaturile mai mari reduc
producția agricolă, topesc ghețarii alpini acre alimentează râurile, produc furtuni și mai
distrugătoare, produc inundații tot mai grave, intensifică seceta, produc incendii mai dese și
mai grave în natură și modifică ecosistemele de peste tot.
Ceea ce putem anticipa în cazul unei clime mai calde este apariția unor evenimente
meteorologice extreme. Sectorul asigurărilor este extrem de conștient de relația dintre
temperaturile mai mari și intensitatea furtunilor. Cererile în creștere pentru daunele cauzate de
fenomene meteorologice au dus la o diminuare a câștigurilor și la o avalanșă de ratinguri de
creditare diminuate pentru companiile de asigurări, precum și pentru companiile de
reasigurare care le susțin.
Companiile care folosesc înregistrările istorice ca bază de calcul al ratelor de
asigurare pentru daunele viitoare cauzate de furtuni au înteles că trecutul nu mai reprezintă un
reper credibil pentru viitor. Aceasta este o provocare nu numai pentru companiile de asigurări,
ci și pentru noi toți. Noi modificăm clima planetei, provocând evoluții pe care nu le înțelegem
întotdeauna, cu consecințe pe care nu le putem anticipa.
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

Valurile de căldură care usucă culturile agricole au diminuat, în ultimii ani

producția de cereale în zonele-cheie pentru producerea hranei. În 2002, temperaturile
record și recoltele diminuate de secetă din India, din Statele Unite și din Canada au redus
producția mondială cu 90 de milioane de tone sau cu 5% sub nivelul consumului. Valul
record de căldură din 2003 care a afectat Europa a făcut ca producția mondială să scadă sub
nivelul consumului cu 90 milioane de tone. Intensificarea căldurii și a secetei în “zona
porumbului” din SUA, în 2005, a cauzat o diminuare a cantității de cereale cu 34 milioane de
tone. Aceste valuri de căldură fac, nemijlocit, multe victime omenești.
În 2003, valul pârjolului care a bătut recordul de temperatură în Europa a făcut
peste 52.000 de victime în 9 țări. Doar în Italia au pierit peste 18.000 de oameni, în timp ce
în Franța au pierit 14.800. În Europa au murit de 18 ori mai mulți oameni în timpul acestui
val de căldură din 2003 decât au murit în timpul atacurilor teroriste de la World Trade
Center, în 2001.
În ultimele decenii s-a produs o creștere dramatică a suprafețelor afectate de
secetă. O echipă de oameni de știință de la Centrul Național pentru Cercetări Atmosferice
(National Centre for Atmospheric Research – NCAR) a arătat că suprafața afectată de
uscăciune a crescut de la 15% în anii ‘70, la aproape 30% în 2002.
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

Oamenii de știință atribuie o parte a schimbărilor creșterii temperaturii și o parte reducerii

precipitațiilor, cu o creștere progresivă mai semnificativă a temperaturii în ultima parte a
acestei perioade. În cea mai mare parte, uscăciunea se concentra în Europa, Asia, Canada,
africa de Vest și de Sud, și în Australia.
Un raport publicat în 2009 de Academia Națională de Științe a SUA și elaborat sub
conducerea lui Susan Solomon de la Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă
(National Oceanic and Atmospheric Administration – NOAA) confirmă aceste constatări.
Acesta arată că dacă CO2 atmosferic crește de la 385 părți per milion (ppm) la 450-600 ppm,
lumea se va confrunta cu reducerea ireversibilă a precipitațiilor în anotimpul uscat, în mai
multe regiuni ale lumii. Studiul compara aceste condiții cu cele din zona deșertică din vestul
SUA (Dust Bowl) din anii ’30.
Cercetători de la Serviciul pentru păduri al Departamentului Agriculturii din SUA au
estimat, pe baza datelor privind incendiile și gtemperaturile pe o perioadă de 85 de ani, că o
creștere de la 1,6°C a temperaturii din timpul verii ar putea dubla suprafața incendiată în
zonele sălbatice din 11 state din vestul țării.
Centrul Pew pentru Schimbările Climatice Globale (Pew Centre on Global Climate
Change) a sponsorizat analiza a 40 de studii științifice care fac legătura dintre creșterea
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

temperaturii și modificarea ecosistemelor. Printre multele modificări enumerate se află

sosirea primăverii cu două săptămâni mai devreme în SUA, construirea cuibului de către
rândunici cu 9 zile mai devreme decât acum 40 ani și deplasarea spre nord a habitatului
vulpii roșii, care a pătruns în zona vulpii arctice. Inuiții au fost surprinși de apariția
măcăleandrului, o pasăre pe care nu o mai văzuseră până atunci. Într-adevăr, în limba
inuiților nu există nici un cuvânt pentru “măcăleandru”.
Federația Națională pentru Zonele Sîlbatice (National Wildlife Federation –NWF)
menționează că dacă temperaturile continuă să cfrească, până în 2040 unul din cinci râuri
din nord-vest va fi prea cald pentru somon și păstrăv. Paula Del Giudice, director al Centrului
pentru Resurse Naturale din Nord-vest al Federației Naționale pentru Zonele Sălbatice, arată
că “încălzirea globală va exercita o presiune suplimentară enormă asupra a ceea ce a mai
rămas din hbitatul inițial al peștilor de apă rece din această regiune.”
Douglas Inkley, consultant științific principal la NWF și autorul principal al unui
raport al Societății pentru Zonele Sălbatice (Wildlife Society), menționa că “nloi ne
confruntăm cu perspectiva ca zonele sălbatice pe care le știm - și multe alte locuri în care noi
am investit zeci de ani de muncă pentru conservarea lor ca zone de refugiu și habituri pentru
animalele și plantele sălbatice - vor înceta să existe în felul în care le știm, dacă nu vom face
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

ca această prognoză să se modifice”.

Topirea gheții și creșterea nivelului mării

Gheața se topește atât de repede încât până și climatologii fac eforturi mari să țină
pasul cu diminuarea stratului de gheață și a ghețarilor. Topirea celor mai întinse straturi de
gheață de pe planetă – Groenlanda și Antarctica de Vest – va duce la creșterea dramatică a
nivelului mărilor. Dacă stratul de gheață din Groenlanda s-ar topi integral, nivelul mării ar
crește cu 23 de picioare. Topirea calotei glaciare din Antarctica de Vest – porțiunea cea mai
vulnerabilă din gheața Antarcticii, din cauza expunerii sale atât la încălzirea aerului, cât și la
încălzirea apei oceanice – ar crește nivelul mării cu 16 picioare. Multe dintre orașele lumii
situate în zona coastelor marine se vor afla sub apă, iar peste 600 de milioane de locuitori
din zona de coastă vor fi obligați să se mute.
Evaluarea perspectivelor privind stratul de gheață din Groenlanda începe cu
analiza încălzirii dinr egiunea arctică. Unstudiu din 2005, Impacts of a Warming Arctic
(Impactul încălzirii Arcticei), arăta că Arctica se încălzește de două ori mai repede decât
restul planetei. Studiul a fost realizat de o echipă de la Arctic Climate Assessment (ACIA),
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

Un grup internațional compus din 300 de oameni de știință, și demonstrează că în regiunile

din jurul Arcticei, inclusiv Alaska, al Canadei de vest și al Rusiei de est, temperaturile din
timpul iernii au crescut cu 3-4°C (5-7°F) în ultima jumătate de secol. Robert Corell,
președinte ACIA, spune că această regiune “cunoaște una dintre cele mai rapide și mai grave
schimbări climatice de pe pământ”.
Când a depus mărturie în fața Comisiei pentru comerț a Senatului SUA, vorbind în
numele a 155.000 de inuiți din Alaska, Canada, Groenlanda și din Federația Rusă, Sheila
Watt-Cloutier caracteriza lupta lor pentru supraviețuire în climatul arctic în schimbare rapidă
drept “o fotografie a ceea ce i se întâmplă planetei”. De exemplu, când gheața marină se
retrage sunt amenințate focile, o sursă de hrană de bază pentru inuiți. Ea numea încălzirea
Arcticei “un eveniment decisiv pentru istoria acestei planete”.
Raportul ACIA menționa că retragerea gheții marine are consecințe devastatoare
pentru urșii polari, a căror supraviețuire este în cumpănă. Un raport ulterior arată că urșii
polari, căutând hrană cu disperare, devin canibali. Două treimi din populația de urși polari ar
putea dispărea până în 2050.
Există noi dovezi că gheața marină din zona arctică se topește mai repede decât se
credea. Oamenii de știință de la Centrul Național de Date asupra Zăpezii și Gheții și de la
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

Centrul Național pentru Cercetări Atmosferice au studiat datele asupra stării gheții din
Oceanul Arctic în timpul verii, începând cu 1953, și au constatat că gheața se topește mult
mai repede decât au prevăzut modelele climatice. Au observat că, între 1979 și 2006, topirea
gheții marine în timpul verii s-a accelerat cu 9,1% în fiecare deceniu. În vara anului 2007, un
an cu o topire record, gheața marină din zona Arcticei a avut o suprafață cu 20% mai mică
decât recordul anterior, stabilit în 2005. Dovezile recente că stratul multianual de gheață
marină nu se reface în timpul iernii și, prin urmare, subțierea generală nu face decât să
sporească îngrijorarea față de viitorul calotei glaciare.
Walt Maier, cercetător la Centrul Național de Date asupra Zăpezii și Gheții, este
alarmat de scurtarea iernii. El consideră că avem “marea șansă” ca punctul maxim să fi fost
atins în zona arctică. Acum, unii oameni de știință cred că Oceanul Arctic ar putea să fie lipsit
de gheață în timpul verii chiar în 2015, însă la începutul anului 2009, Warwick Vincent,
director al Centrului pentru Studiul Nordului de la Universiotatea Laval din Quebec, arăta că
acest lucru s-ar putea întâmpla până în 2013. Specialistul în problemele Arcticei, Julienne
Stroeve constata că topirea gheții marine arctice ar fi atins “un punct maxim care ar putea
produce o cascadă de schimbări climatice până în regiunile temperate ale planetei”. De mult
timp oamenii de știință se tem că ar putea apărea o tendință autostimulatoare pe măsură ce
An universitar 2022-2023
 CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I

CURS 3. Schimbarea climatică și tranziția energetică

gheața marină se topește. Când lumina solară atinge gheața din Oceanul Arctic, până la 70%
din aceasta este reflectată înapoi în spațiu. Numai 30% sunt absorbite. Pe măîsură ce gheața
marină se topește și lumina solară intră în contact cu apa neacoperită de gheață, mult mai
închisă la culoare, numai 6% sunt reflectate înapoi în spațiu, iar 94% sunt convertite în
căldură. Acest efect albedo (raportul dintre lumina reflectată de o planetă sau un satelit și
aceea primită) ne ajută să explicăm diminuarea accelerată a gheții marine arctice și creșterea
rapidă a temperaturii în regiune.
Dacă toata gheața din Oceanul Arctic s-ar topi, acest lucru nu ar influența nivelul
mării, deoarece gheața se află deja în apă. Însă va face ca regiunea arctică să se încălzească și
mai mult, deoarece și mai mult radiație solară va fi convertită în căldură. Și fiindcă
Gorenlanda se află în cea mai mare parte dincolo de cercul polar, stratul de gheață – de până
la 1,6 km grosime, în unele locuri – începe să își arate efectele.
Mai multe studii recente indică o topire accelerată a stratului de gheață din
groenlanda. În septembrie 2006, un studiu al unei echipe de la Unievrsitatea din Colorado,
publicat în revista Nature, demonstra că între aprilie 2004 și aprilie 2006, Groenlanda a
pierdut gheață de 2,5 ori mai repede decât în cei doi ani anteriori. În octombrie 2006, o echipă
de oameni de știință de la NASA arăta că scurgerea ghețarilor în mare s-a accelerat.
An universitar 2022-2023