MATERIALE DE INSTALAȚII

Suport de curs

1
 MATERIALE DE INSTALAŢII
Probleme administrative
• 14 Cursuri de 2 ore
• 7 Lucrări de laborator de 2 ore
din care: Lucrarea de laborator nr. 5 se va ţine în Bdul.
Lacul Tei (Laboratorul de Încercări Materiale de Construcție)
• Colocviu de laborator
• Studenţii din alți ani să anunţe dacă şi-au încheiat prin
colocviu laboratorul
• Examen
Bibliografie:
• Materiale de Instalații – Lucrări de laborator – Maria Popescu, Larisa
Meliță, Corina Mitu, Editura Conspress
• Materiale de Instalații – Curs – Larisa Meliță – publicat pe platforma e-
learning DIDATEC
2
 MATERIALE DE INSTALAŢII
1. PROPRIETĂŢILE GENERALE ALE MATERIALELOR
Proprietăţi fizice
Proprietăţi mecanice

2. LIANŢI MINERALI
Lianţi nehidraulici
Lianţi hidraulici

3. BETOANE CU LIANŢI MINERALI

Proprietăţi. Clasificare.
Influenţa componenţilor asupra proprietăţilor
Influenţa temperaturilor asupra proprietăţilor
Betoane uşoare
3
MATERIALE DE INSTALAŢII

4. MATERIALE METALICE

Pile electrochimice. Coroziune.

Protecţia împotriva coroziunii
Aliaje metalice. Diagrame de stare
Aliaje Fe-C. Oţeluri şi fonte
Metale şi aliaje neferoase

5. MATERIALE DIN POLIMERI

4
 PROPRIETĂŢILE GENERALE ALE
MATERIALELOR

Materialele de construcție

Materiale compozite Materiale Materiale

integrate structural compozite disperse asociate
(unitare) și armate

Distructive
Analize și încercări Epruvete
Nedistructive

5
 PROPRIETĂŢI FIZICE

DENSITATEA
m 3
  , kg/m
V

Absolută, V Aparentă, Va În vrac sau

în grămadă, Vg

6
Densitatea

7
 Compactitate, porozitate,
volum de goluri, indice de pori

V a
C=  100 =  100,%
Va 

Vtot pori Va  V V 
Ptot =  1  1  C  (1  a ) x100,%
Va Va Va 

V pori deschisi m 2 - m1 Pi = Ptot - Pa

Pa = = ×100,%
Va Va

P + C = 1 (100 %)

Vg - V ρ - ρg
Vgoluri = = × 100, %
Vg ρa
8
 COMPORTAREA MATERIALELOR
FAŢĂ DE APĂ
a) Absorbţia de apă

mapa absorbita m 2  m1 m 2  m1
Am  x100  x100 ; A v  x100
m1 m1 Va
b) Higroscopicitatea
m apa
H , g/m2 h φ = 1-10 µm; φ < 1 µm
S t
c) Umiditatea
m 2 - m1 m 2 - m1
Ua = x 100 ; U r = x 100 ;
m1 m2
9
 COMPORTAREA MATERIALELOR
FAŢĂ DE APĂ
d) Stabilitatea la apă
R sat
K , K > 0,8
R uscat
e) Permeabilitatea la apă
P  S  t
Qk Legea lui Darcy
L
f) Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ (rezistenţa la gelivitate)
Rm - Ri
η= ×100
Ru
G50, G100, G150 -17°C ...... +20°C
 < 25% 10
 Gradul de impermeabilitate la apă

Celulă de presiune pentru încercarea

la permeabilitate a betonului

1 - epruvetă din beton;

2 – placă metalică de prindere;
3 - tijă metalică de fixare a epruvetei;
4 - bazin de alimentare cu apă sub
presiune;
5 - şaibă din oţel cu deschidere de
control spre faţa de exfiltraţie;
6 - inel de etanşare din cauciuc;
7 - piuliţă de strângere.

Principalele grade de P220 P420 P620 P820 P1220

impermeabilitate la apă P210 P410 P610 P810 P12
10 11
 COMPORTAREA MATERIALELOR
LA ÎNCĂLZIRE
Aspecte calitative

• Materiale anorganice
- mărirea porozităţii (ipsos din ghips, var din calcar)
- reducerea porozităţii (vitrifiere, clincherizare), fondanţi
- deformarea sub propria greutate
 refractare (Tr > 1580°C),
 greu fuzibile (1350 < Tr < 1580°C),
 fuzibile (Tr < 1350°C),
- degradare prin exfoliere (beton)
- degradare prin şocuri termice (sticla)

• Materiale organice
- interval de înmuiere (bitum, unii polimeri)
- ard sau se descompun (lemn, bitum, unii polimeri)
- temperatura de combustie şi de inflamabilitate
- rezistenţa la foc (combustibile, greu combustibile şi
ne-combustibile) 12
 COMPORTAREA MATERIALELOR
LA ÎNCĂLZIRE
Aspecte cantitative
Conductivitate termică
T1

Q
T2

l
Q·l
λ= , W/m∙K
S·ΔT·t
Ruperea materialelor:
Dilatanţa termică Oboseală termică
l  V Șoc termic
  , grad1 ,  = , grad1
l 0  T T V0  T Stabilitatea la șoc termic:
Cuarţ ( = 510-7 grad –1)
  E      E  T Marmura
13
 COMPORTAREA MATERIALELOR
LA ÎNCĂLZIRE
Materialul , W/mK Materialul , W/mK
Oţel 58 1000 0,41

Cupru 393 BCA 800 0,29

Aluminiu 225 a, kg/m3 600 0,21
Granit 2,9-3,3 400 0,14

Beton armat 2,03-1,62 300 0,13

Beton greu 1,0-1,6 Lână minerală 0,06-0,08

Cărămidă 0,8-0,9 Polistiren expandat 0,035
Apă 0,59 Aer 0,02
14
 PROPRIETĂŢI MECANICE
Încărcări, sarcini, acţiuni, solicitări
– După frecvenţă - permanente, temporare, excepţionale
– După variaţia lor în timp - statice, dinamice, ciclice
F F F
oscilant pulsant alternant

Fmax
Fmax
Fmin

vmax  100 N/mm2s

timp
timp timp
- După acţiunea lor - concentrate, uniform distribuite
F (N) F (N)
15
 PROPRIETĂŢI MECANICE

Rezistenţa mecanică
F dF
p = lim  FA
S  0 S dS F


F N 
 (f )  , 2
(MPa) M
S 0 mm FB
ΔS
FC FD

16
 DEFORMAŢII
Deformaţii elastice Elasticitatea Rigiditatea

F b’
F b
a’
a
l0 l’

a'-a l' l 0 l
=   , alungire specifică liniară
a l0 l0

b - b'
t = , contracţie specifică transversală
b

17
 DEFORMAŢII
=E. E - modul de elasticitate longitudinal
(modulul lui Young)
 - efort unitar longitudinal
F l
E Legea lui Hooke
S0 l0


=G.

G - modul de elasticitate
transversal
 - efort unitar tangenţial
  - lunecare specifică
18
 DEFORMAŢII

Materialul E, GPa Materialul E, GPa Materialul E, GPa

Diamant 1 000 Titan 115 Magneziu 40-45

Carbura
Alamă,
de siliciu 450 110 Lemn 7
bronz
(SiC)
Fibre de
300 Sticlă 70 Polistiren 2
carbon
Polipro-
Oţel 210 Aluminiu 70 1,5
pilenă
Beton
Cupru 125 50 Cauciuc  0,001
greu
19
 DEFORMAŢII
Exemplu: E, G,  Deformaţia elastică

εt E
= ,coeficient Poisson G
ε 2(1   )
Pentru un oţel carbon uzual:  = 160 N/mm2
E = 2,1 . 105 N/mm2
G = 0,8 . 105 N/mm2
  10-3 = 0,001 mm/m
Pentru: oţel,  = 0,3
fontă,  = 0,27
beton,  = 0,25
20
 DEFORMAŢII
Plasticitatea Fragilitatea,
Deformaţii plastice
Tenacitatea

Diagrama de întindere (Curba caracteristică)

=F/S0,
N/mm2 Fragil Ductil – Tenace/Maleabil

Materiale ductile:
Materiale fragile:
- Oțeluri de uz general
- Beton
- Aluminiu
- Fontă
- Zinc
- Ceramică
- Plumb
- Sticlă
-Cupru
t r
- Aur
e max
=l/l0,
21
mm/m
Proprietăţi mecanice

Mașină universală de încercat

Hegewald & Peschke

22
 Curba caracteristică a unui oțel moale
(ductil - tenace)
=F/S,
N/mm2
r real R
A - limita de proporționalitate (10) M
 (R )
B - limita de elasticitate (e) m m
F
r R
Rp 0.01 - limita de elasticitate tehnică
CD - zona de curgere
C
c -limita de curgere aparentă c (Rp0.2)
e (Rp0.01)
Rp 0.2 - limita de curgere tehnică 10 A
B D

M - limita maximă de rezistenţă (m)

- rezistenţa la tracţiune (Rm)
R – ruperea convenţională F
- tensiunea la rupere (r)
E E
R’ – ruperea reală (r real) O
t r =l/l0,
p r e r
mm/m

23
 Metode distructive de încercare a
materialelor
Încercări statice
a) Rezistenţa la întindere axială (tracţiune) (ft, Rt)

F F

Fmax N
ft  , MPa 2
S0 mm
S0 S0

F F
24
Metode distructive de încercare a
materialelor
Încercări statice
b) Rezistenţa la compresiune (fc, Rc)

Fmax , MPa N
fc 
S0 mm 2

25
Metode distructive de încercare a
materialelor
Încercări statice
c) Rezistenţa la încovoiere statică (fînc)

F
b Fl
f 
M
 4  3  Fl , N
h inc W
b  h 2 2 b  h 2 mm2
6
l

3,5 F  l Fl N
ft inc  0,59  finc    0,875 ,
4 bh 2
b  h mm2
2

26
 Metode distructive de încercare a
materialelor
Încercări statice
d) Duritatea - Metoda Brinell (HB)
F
F F , unităţi Brinell
HB = =
D S, d
S π×D
2
2
D- D d 2
( (daN/mm )
) 2

D = 1, 2,5 , 5, 10 mm
F = 1, 2, 5, 62,5,….,187,5,……3000 daN
Timp = 10, 20, 30 sec.
350 HB 2,5/62,5/20 sau HB 2,5/62,5/20 = 350

max HB = 650 daN/mm2

27
 Duritatea mineralelor
Duritatea Duritate
Mineral Formula chimică Imagine
Mohs absolută

1 Talc Mg3Si4O10(OH)2 1

2 Gips/Ghips CaSO4·2H2O 3

3 Calcit CaCO3 9

4 Fluorină CaF2 21

5 Apatit Ca5(PO4)3(OH−,Cl−,F−) 48

6 Orthoclas KAlSi3O8 72

28
 Duritatea mineralelor
Duritatea Duritate
Mineral Formula chimică Imagine
Mohs absolută

7 Cuarț SiO2 100

8 Topaz Al2SiO4(OH−,F−)2 200

9 Corindon Al2O3 400

10 Diamant C 1600

29
 Metode distructive de încercare a
materialelor
Încercări dinamice
a) Rezistenţa la compresiune prin şoc (fc soc)

5
n
G 3 G  hi
L G (h1  h 2  .......hn )
2 fc soc    i =1
, J/m 3
V V V
hi 4

30
 Metode distructive de încercare a
materialelor
Încercări dinamice
b) Rezistenţa la încovoiere prin şoc (K) - Rezilienţa

W 0, J B A

G h
450

C
R
1

R1 R2

KV(KU)W0/l = G x h = W, J Exemplu: KV100/10

W0 = 300, 150, 100 J, energia disponibilă a ciocanului
a = 2 mm (V) şi 5 mm (U)
l =10, 7.5, 5, 2.5 mm, lăţimea epruvetei 31
 Metode distructive de încercare a
materialelor (Rezilienţa)

Notaţii utilizate în simbolizarea oţelurilor

KV, J 20ºC 0ºC -10ºC -20ºC -30ºC -40ºC -50ºC -60ºC
27 JR* J0 J1 J2 J3 J4 J5 J6
40 KR K0 K1 K2 K3 K4 K5 K6
60 LR L0 L1 L2 L3 L4 L5 L6

*R- temperatura ambiantă

Exemplu: S255J5

32
Metode distructive de încercare a
materialelor
Încercări ciclice
a) Rezistenţa la oboseală (diagrama Wöhler)

ft
fl – limita de anduranţă
fs (efort unitar limită)

Materiale feroase, n = 106 – 107

fn
Materiale neferoase, n= 107 – 108

fl

n Număr de cicluri
33
Metode distructive de încercare a
materialelor
Încercări ciclice
b) Rezistenţa la uzură (fu)

M M 0 - M u
fu   , kg/m 2
S0 S0

34
 Metode nedistructive de încercare a
materialelor
 Avantaje:
- efect nedistructiv;
- determinări în situ;
- soluţii unice;
- rapide şi economice.

 Dezavantaje:
- mai puţin precise,
- erori de 10-50%.

35
Metode nedistructive de încercare a
materialelor
Metode mecanice
Legătura rezistenţă – duritatea superficială

fc
a) Metoda bazată pe amprentă
MPa (SCLEROMETRU)
4
 
d
fc  C t  
 D
fcx
Ct = Cp x Cm x Cu

dexp d, mm

b) Metoda bazată pe recul 36

 Metode nedistructive de încercare a
materialelor
Metode acustice de impuls
Ultrasunete ( >20 kHz)
Pentru determinări pe betoane:   (40-100) kHz
v, t = f (priza şi întărirea cimentului, fc, defecte, E)
(BETONOSCOP)

G E PROBA R A C

Vîn s.c.= 5 000 m/s; Vîn aer = 340 m/s.

37
 Metode nedistructive de încercare a
materialelor
a) Rezistenţa la compresiune

fc
MPa
fc  a  eb v
fc = fcx x Ct
fcx Ct = CcxCdxCaxCgxCxCuxCmxCp

vexp v, m/s

38
Metode nedistructive de încercare a
materialelor
b) Defectoscopia

distanta l
viteza   ,m/s
timp t0
t0

b
t1 t1 2
b= l ( ) 1
t0
l

39
 Metode nedistructive de încercare a
materialelor
Metode acustice de rezonanţă
Modulul de elesticitate dinamic relativ al betonului
supus la îngheţ-dezgheţ repetat
2
f 
Er ,n   n   100,%
 f0 

f0 – frecvenţa proprie de vibraţie la încovoiere a epruvetelor

înainte de supunerea la îngheţ-dezgheţ, în herţi
fn - frecvenţa proprie de vibraţie la încovoiere a epruvetelor
după n cicluri îngheţ-dezgheţ, în herţi.

40
 Metode nedistructive de încercare a
materialelor
Metode atomice (X, )
Defectoscopie radiologică

I x  I 0  e   x  x   x 


I0 - intensitatea iniţială a fasciculului,

Ix – intensitatea fascicului după ce a străbătut
un strat absorbant de grosime x,
 - coeficientul liniar de atenuare, dependent
de natura materialului şi energia radiaţiei.
μ' - coeficientul liniar de atenuare al defectului.

Densitatea, umiditatea, poziţia armăturii, grosimea elementelor de

construcţie, defectele, dozajul de bitum al materialelor asfaltice
etc. 41
 Lianți minerali

Nehidraulici
(aerieni) Hidraulici

Naturali Artificiali Unitari Micști

Argilele a) Varuri aeriene a) Neclincherizați a) Varuri cu

b) Ipsosuri -Varuri hidraulice adaosuri active
c) Lianți magnezieni b) Clincherizați b) Ciment
d) Cimenturi antiacide - Ciment Portland Portland cu
- Ciment adaosuri active
aluminos
c) Cimenturi
fosfatice
42
 IPSOSURILE
Obţinere:
110-180C 170-230 C
CaSO42H2O CaSO40,5H2O CaSO4
Dihidrat Semihidrat Anhidrit III
(monoclinic) (trigonal) solubil
ρ = 2,31 g/cm3 : ρ = 2,76 g/cm3 (hexagonal)
: ρ = 2,62 g/cm3 ρ = 2,58 g/cm3

300- 600C

CaO + SO3 1200 -1500 C CaSO4 600 -1200 C CaSO4

Descompunere Anhidrit I Anhidrit II
în topitură inert insolubil
(cubic) (rombic)
ρ = 2,93-2,97 g/cm3

Semihidrat: forma α + forma β

43
 IPSOSURILE

Fotografii ale
semihidratului realizate cu SEM
(a) forma  și (b) forma 

(a) (b)

Decor ipsos din antichitate

44
 IPSOSURILE
Caracteristici  

Timp de priză, minute început 10 9 – 13

sfârşit 20-22 25-35
Apa pentru pastă de consistenţă standard, % 35-38 45-90
Densitatea după uscare, kg/m3 1600 1070-1130

Rezistenţa la compresiune, după uscare, MPa 40-56 11-14

Rezistenţa la încovoiere, după uscare, MPa 12 5

45
 IPSOSURILE
Ipsosul de construcţie

(solubilitate 8,8 g/L

110-180ºC la 200C)
CaSO42H2O CaSO41/2H2O +3/2 H2O
 (65 – 90)%
Ghips
(gips) 170-230 0C
CaSO4∙2H2O CaSO4 (solubil)
(Solubilitate 2 g/L
la 200C)

Priza şi întărirea

46
 IPSOSUL DE CONSTRUCŢII
Procesul de priză

Formarea primelor după 4 minute înainte de 30 minute

cristale

Întărirea

47
 Caracteristici ale unor
ipsosuri de construcţii
Ipsos de tencuială cu aplicare
Ipsos pentru
Caracteristici Ipsos de stucatură elemente
manuală mecanică
prefabricate
β-CaSO40,5H2O β-CaSO40,5H2O
Compoziţie + aditivi întârzietori + CaSO4(II) + β-CaSO40,5H2O β-CaSO40,5H2O
aditivi întârzietori
Fineţe de măcinare:
R200µm, % ≤ 20 ≤ 20 ≤ 10 ≤ 10
Raport apă/ipsos 55-80 45-65 70-80 70-80
Timp de priză, min.,
început 40-90 60-120 ≥ 4 ≥ 4
sfârşit 60-120 120-240 6-30 ≥ 6
Densitate,
kg/m3, în stare: -
umedă 1 200-1 400 1 500-1 600 -
uscată 850-1 100 1 000-1 200 950-1 050 600-1 300
Porozitate, % 50-60 50-54 55-60 55-60
Rezistenţa în stare
uscată, MPa, la:
încovoiere 1-2 1-2 ≥ 2,5 -
compresiune 2,5-4 2,5-5 - 6-15
Conductivitate
termică în stare 0,2-0,35 0,25-0,38 - 0,29-0,64
uscată, W/m·K

48
 Alţi lianţi din ghips
a) Ipsosul de mare rezistenţă
 -CaSO40,5H2O (90%)
- Rezistenţe mecanice mari
- Duritate ridicată
- Planşee şi şape, pe care se aplică linoleum sau parchet
b) Ipsosul de modelaj
 -CaSO40,5H2O
- Cantităţi mici de -CaSO40,5H2O
- Materii prime curate (ex. alabastru)
- Conţinut redus de impurități colorate
- Fin măcinat
- Ornamente interioare, mulaje, forme de turnare pentru
industria ceramică de porţelan şi faianţă 49
Diferite tipuri de alabastru

50
Alabastrul este o varietate microcristalină
a mineralului gips, în care se găsesc,
adeseori, vinișoare subțiri multicolore.
Poate fi translucid, de culoare albă,
cenușie sau, foarte rar, neagră.

Statuetă de alabastru reprezentându-l

pe faraonul KHAFRA (CHEPHREN)
(2558 - 2532 î.Hr.)

51
 Alţi lianţi din ghips
c) Ipsosul alaunat
- Arderea în două faze a ghipsului:
I. Piatra de ghips se arde la temp. de 150-2000C şi se
amestecă cu o soluţie de alaun [KAl(SO4)212H2O] –
face priză
II. Produsul întărit se arde din nou la cca. 6000C şi se
macină fin
- Produse compacte, cu rezistențe mecanice mari care se
pot lustrui frumos
- În amestec cu pigmenţi minerali formează materiale care
imită marmura
52
 Alţi lianţi din ghips
d) Ipsosul de pardoseală
- Calcinarea ghipsului la temperaturi înalte (900-1000 0C)
- Anhidrit II şi cantități mici de CaO (activator)
- Se compactează foarte bine în timpul prizei, care este lentă:
- început, după cel puţin 2 ore
- sfârşit, după 5 - 7 ore
- fc (după 28 de zile) =10-20 N/mm2
- Proprietăţi termo- şi fono-izolatoare
- Rezistenţă la uzură şi elasticitate ridicată
- Pardoseli interioare
- Tencuieli interioare
- Fabricarea elementelor prefabricate
53
 Alţi lianţi din ghips
e) Ipsosul sanitar
- Ghips de mare puritate
- Conţine: -CaSO40,5H2O
- Fineţe mare de măcinare
- Apa pentru pasta de consistență standard:
70 - 90 cm3/100 g ipsos
- Începutul de priză: cel puţin 4 minute
- Sfârşitul de priză: peste 10 minute
- fti = cel puțin 1,5 N/mm2
- Medicină: confecţionarea corsetelor - în ortopedie şi pentru
tipare dentare
54
 Plăci prefabricate din ipsos
a) Plăci de gips – carton (tehnologia Rigips)
- miez compozit pe bază de ipsos aşezat între
două folii de carton plăci rectangulare plate;
- protecţie la foc, izolare acustică şi termică.
Exemplu: - finisări uscate ale căptuşelilor pereţilor;
- plafoane fixe sau suspendate;
- pereţi despărţitori sau ca protecţie a coloanelor şi
grinzilor structurii de rezistenţă a clădirilor;
- aplicaţii de pardoseală şi izolaţii.
Notaţii: GC + H-absorbţie redusă de apă, E-pentru izolaţii,
F-rezistenţă la foc, R-rezistenţă mare etc.

55
 Plăci prefabricate din ipsos
b) Plăci de ipsos armate cu ţesătură sau împâslitură
- miez de ipsos armat cu fibre: anorganice şi/sau organice aranjate
într-un material ţesut sau neţesut plăci rectangulare plate;
- adaosuri: umpluturi şi fibre dispersate în miezul de ipsos;
- protecţie la foc, acustică, izolare termică sau rezistenţă la alungire.
Exemplu: - pentru a oferi pereţilor finisări uscate ale căptuşelilor;
- fixarea şi suspendarea plafoanelor;
- compartimentări sau placări ale stâlpilor sau grinzilor de rezistenţă;
- pardoseli, conducte de ventilaţie sau de extracţie a fumului,
mascări ale cablurilor şi pentru izolaţii.
Notaţii: GM + H–absorbţie redusă de apă, I-densitate crescută
la suprafaţă, R-rezistență mare, F-rezistență la foc

56
 Plăci prefabricate din ipsos
c) Plăci de ipsos armate cu fibre
- miez de ipsos armat cu fibre: anorganice şi/sau organice,
dispersate în miez;
- eventual cu adaosuri şi umpluturi plăci rectangulare
plate;
- protecţie la foc și acustică, izolare termică sau rezistenţă la
forfecare;
Exemplu: - finisări uscate ale căptuşelilor pereţilor;
- fixarea şi suspendarea plafoanelor;
- compartimentări sau placări ale stâlpilor sau grinzilor de
rezistenţă etc.
Notaţii: GF + H–absorbţie redusă de apă, I-densitate
crescută la suprafaţă, R-rezistență mare, W- absorbţie
redusă a apei la suprafaţă. 57
58
59
60
61
 Lianţi hidraulici – Cimenturi Portland
(cimenturi silicioase)
T(0C)
Fabricare
15000 3CaOSiO22; 2CaOSiO22

14500C 3CaOAl22O33 4CaOAl22O33Fe22O33

1250 - 13000C
Zonă de clincherizare > 13000C

9000C
10000 2CaOSiO22 12CaO7Al22O33 2CaOFe22O33

> 6000C
CaOAl22O33

CaO + CO22
5000 mSiO22  nAl22O33 + pH22O + Fe22O33

6000C
5000C

CaCO33 mSiO22nAl22O33pH22O + Fe22O33

Calcar (75-80%) Argilă (25-20%)
00

58
 Cimenturi Portland (silicioase)
- Fabricare -
• Extragerea materiei prime, concasare, dozare, măcinare,
omogenizare, ardere, răcire bruscă, măcinarea clincherului cu
ghips (3-5 %).

• Cuptoare circulare rotative: < 230 m;  = < 8 m; 1-2 rot/min

• Adaosuri de corecţie: diatomit (SiO2); bauxită (Al2O3);
cenuşă de pirită (Fe2O3)

• Clincher: CaO 62 - 67 %
SiO2 19 – 25 %
Al2O3 2 - 9 %
Fe2O3 1 - 5 %
Alţi oxizi: (0 – 3)% (MgO, K2O, Na2O, P2O5, TiO2)
% CaO
Sk  100
2,8  % SiO 2  1,1  %Al2O3  0,7  %Fe2O3
59
 Cimenturi Portland (silicioase)
- Fabricare -

• Răcire bruscă
(de la 1450-12000C la 250-500C):
 Nedescompunerea 3CaOSiO2
Păstrarea topiturii în stare sticloasă
(20-22%)
A împiedica transformarea polimorfă a
componentului β-2CaOSiO2
Notaţii:
CaO = C;
Al2O3 = A;
3CaOSiO2---------------(C3S)-----Alit SiO2 = S;
2CaOSiO2 --------------(C2S)-----Belit
Fe2O3 = F
3CaOAl2O3--------------(C3A)
4CaOAl2O3Fe2O3-----(C4AF)----Celit II (Brownmillerit) H 2O = H
60
 Proprietăţile tehnice ale
constituenţilor mineralogici
v, % apă Q, J/g

30 900
C3A C3 A

C4AF
20 600
C3 S

C3S C4AF
10 300

C2S
C 2S

7 28 180 7 28 180
Timp, zile Timp, zile

61
 Proprietăţile tehnice ale
constituenţilor mineralogici
fc, MPa
Rezistenţa caracteristică 60 C3 S
Ex: CEM 32,5

Prisme (40 x 40 x 160) mm

c : n =1 : 3 30
A/C = 0,5 C2 S
(0,08 – 2) mm (98 % SiO2)
15
C4AF
Suprafaţa specifică Blaine:
(3 000-4 000) cm2/g N C3 A
(4 000-6 000) cm2/g R
(7 000-9 000) cm2/g; C3S  60% 7 28 180
Timp, zile

62
 Rezistenţa caracteristică cimentului

Rezistenţa standard
la compresiune,
Clasa de rezistenţă
la 28 de zile, MPa
standard
Limita Valori
inferioară individuale
32,5 N
30 32,5 – 52,5
32,5 R
42,5 N
40 42,5 – 62,5
42,5 R
52,5 N
50  52,5
52,5 R

63
 Priza şi întărirea cimentului Portland
Reacţii de hidratare hidroliză

2(3CaOSiO2) + 6H2O 3CaO2SiO23H2O + 3Ca(OH)2

(hidrosilicat de calciu, gel, CSH) cristalin (CH)
2(2CaOSiO2) + 4H2O 3CaO2SiO23H2O + Ca(OH)2
gel cristalin
3CaOAl2O3 + 6H2O 3CaOAl2O36H2O
(hidroaluminat tricalcic, cristalin, C3AH6)
4CaOAl2O3Fe2O3 + 10H2O 3CaOAl2O36H2O + 2Fe(OH)3 + Ca(OH)2
cristalin gel cristalin

3CaOAl2O3 + 3(CaSO42H2O) + 26H2O 3CaOAl2O33CaSO432H2O

hidroaluminat de calciu trisulfatic
CaO + H2O  Ca(OH)2 <2% (etringit) 64
MgO + H2O  Mg(OH)2 <3% Expansiune sulfatică 227%
Priza şi întărirea cimentului Portland

Granule de clincher Cristale de CAH, Geluri de CSH

în sol. apoasă etringit şi Ca(OH)2

Priza cimentului:
după 1 oră / înainte de 10 ore
Gelurile de CSH
Suprafața specifică = 200-400 m2/g

pH > 12 Cristale de etringit

Portlandit (Ca(OH)2, notat CH) 65
 Fenomene ce însoţesc priza şi întărirea
cimentului Portland
• Contracţia plastică
• Contracţia hidraulică (S/V)
• Contracţia termică
fc, N/mm2
Discontinuităţi structurale:
250
A/C=0,35 fisuri, pori, defecte
200
A/C =0,40 - pori de gel: 15-30 Å, 25-28%
150
- pori capilari: 1,3 m, < 0,1 μm, 30%
A/C =0,50
100 - pori sferici: zeci-100 m
A/C =0,60
50

10 20 30 40 50
Porozitatea capilară, %
66
 Durabilitatea pietrei de ciment

• Acţiuni agresive, îngheţ - dezgheţ, apă sub

presiune, solicitări mecanice etc.

Decalcifierea betonului (Coroziune de tip I)

• Ca(OH)2 + ape moi + CO2 + acizi + grăsimi 
săruri solubile de Ca: Ca(HCO3)2, săpunuri de
Ca; pH  7, coroziunea armăturii.
 gel moale de silice hidratată

67
 Durabilitatea pietrei de ciment
Coroziunea de tip II –
prin reacții de dublu schimb
• Piatra de ciment + soluţii acide + ape carbonatate + soluţii
de săruri compuşi solubili levigabili [de ex. CaCl2,
Ca(NO3)2, Ca(HCO3)2] creşte porozitatea și
coroziunea în profunzime

• Nu rezistă la atacul unor soluţii acide

Ca(OH)2 + 2HCl CaCl2 + 2H2O
Ca(OH)2 + 2HNO3 Ca(NO3)2 + 2H2O

68
 Durabilitatea pietrei de ciment
Expansiunea pietrei de ciment
(Coroziune de tip III)
• Ca(OH)2  CaSO42H2O
• C3A + CaSO42H2O  etringit
(3CaOAl2O33CaSO432H2O)

Măsuri de reducere a coroziunii

Ciment (< 4% C3A; limitat C3S)
Structură compactă
Tratarea suprafeţei
69
 Cimenturi Portland unitare
CEM I
1. Cimenturi Portland cu rezistenţe mari
(Cimenturi Alitice)
• C3S  55%, C3A = 7-15% şi C3S/C2S  3 – rezistenţe iniţiale normale
• C3S  60%, C3A = 5-6% şi 5 ≤ C3S/C2S < 3 - rezistenţe foarte mari
(peste 50 MPa)
• Priză normală şi întărire rapidă;
• Rezistenţă mică la coroziune;
• Degajare mare de căldură în timpul hidratării.
Utilizări:
• Lucrări pe timp friguros şi lucrări ce necesită rezistenţe iniţiale
mari (prefabricate sau monolit);
• Fără condiții speciale de agresiune chimică;
• Exemplu: CEM I 42,5 R (42,5 R – clasa de rezistenţă).
70
 Cimenturi Portland unitare
CEM I
2. Cimenturi Portland rezistente la sulfaţi
• Conţinut redus în C3A (sub 4%) – etringit puţin;
• Exemplu: CEM I SR 32,5 (SR – rezistent la sulfaţi).

3. Cimenturi Portland pentru construcţii hidrotehnice

(Cimenturi Belitice)
• > 37,5% C2S şi < 37,5% C3S
• Priză normală şi întărire lentă;
• Termicitate joasă;
• Bună rezistenţă la coroziune.
• Utilizări:
• Lucrări masive, exploatate în condiţii de agresiune chimică
moderată;
• Exemplu: CEM H I 32,5 (H – hidrotehnic).
71
Cimenturi Portland cu adaosuri
(Cimenturi mixte)
1. Adaosuri cimentoide
 Au întărire proprie prin reacție cu
apa;
 Dezvoltă lent rezistenţe mecanice
mici;
 Zgurile bazice de furnal şi unele
cenuşi de termocentrală;
 Au activitate hidraulică (capacitate
de legare a Ca(OH)2 și conţinut
mare de fază vitroasă);
 Rezistenţă mai mică la îngheţ-
dezgheţ a cimentului;
 Măresc rezistenţa la coroziune a
cimentului (Ca(OH)2 este legat de
zgură). 72
 Cimenturi cu adaosuri
(Cimenturi mixte)
2. Adaosuri hidraulic active (puzzolanice)
 Materiale preponderent silicioase care nu reacționează
cu apa, dar reacţionează cu Ca(OH)2;
 Materiale naturale (tuf vulcanic măcinat - tras);
 Materiale artificiale (cenuşi de termocentrală, argila
calcinată, piatra ponce, silice ultra fină – SUF, cenuşa
din coji de orez);
 Nu au întărire proprie, se întăresc în prezenţa Ca(OH) 2;
 Sunt cu atât mai eficiente cu cât sunt mai fin măcinate
şi în stare cât mai vitroasă.

73
 Cimenturi cu adaosuri
(Cimenturi mixte)
3. Adaosuri inerte (filere)
 Filere calcaroase sau silicioase;
 Foarte fin măcinate ( fineţea cimentului) - densificarea
pietrei de ciment;
 Inerte chimic;
 Uneori participă la anumite reacţii nepericuloase;
 Micşorează preţul de cost.

74
 Tipuri de cimenturi uzuale
Compoziţia, %
Adaosuri, % Exemplu
Tipul Denumire de
Clincher Zgură Puzzolane Cenuşă
notaţie
K S P Q V W
Ciment I 32,5; I 32,5R
Portland 95-100 - - - - - I 42,5; I 52,5R
CEM I
(PO unitar) H I 32,5; H I 42,5
SR I 32,5; SR I 42,5
Cimenturi Portland 80-94 20-6 II/A-V32,5; H II/A-S
CEM II
compozite 65-79 35-21 II/B-S32,5; H II/B-S
35-64 65-36 H III/A-S 32,5;
CEM III Cimenturi de furnal 20-34 80-66 - - - - III/B-S 32,5;
5-19 95-81 H III C-S 42,5
Cimenturi 65-89 35-11 IV/A-32,5
CEM IV - - -
puzzolanice 45-64 55-36 IV/B-32,5
Cimenturi 40-64 30-18 30-18 V/A-32,5
CEM V - - -
compozite 20-38 30-31 50-31 V/B-32,5

K-clincher de ciment; S-zgură; P-puzzolane naturale (tras); Q-puzzolane industriale;

V-cenuşă silico-aluminoasă; W-cenuşă silico-calcică; R-întărire rapidă; H-ciment
hidrotehnic; SR- ciment rezistent la sulfaţi; A- adaosuri sub 20%; B, C – adaosuri
peste 20%; 32,5, 42,5 clasa de rezistenţă. Exemplu: CEM II/ A-M (S-V) 32,5 R 75
 Cimenturi Portland albe şi colorate
• Cimenturi Portland albe
 Se fabrică din materii prime selecţionate (argila caolinitică Al4[(OH)8|Si4O10]
şi calcar);
 Au conţinut foarte redus în oxizi coloraţi;
 Conţinutul de silicaţi de calciu (80-90%) - proprietăţi mecanice superioare;
 Exemplu de simbolizare: I A 42,5 a (a - grad de alb de 75%); I A 42,5 b (b -
grad de alb de 78%); II A 42,5 c (c - grad de alb de 80%)
Rezistenţa le compresiune, N/mm2 Compoziţia, %
Rezistenţa
Clasa Rezistenţa iniţială min.
standard
Tipul de Clincher Calcar
2 zile 7 zile 28 zile
rezistenţă + ghips max.

32,5 10 - 32,5-52,5
IA 42,5 12,5 - 42,5-62,5 100 -
52,5 15 - min. 52,5
22,5 - 12,5 min.22,5
32,5 10,0 - 32,5-52,5 76
II A 85 15
42,5 12,5 - 42,5-62,5
 Cimenturi Portland albe şi colorate
• Cimenturi Portland colorate
1. Adăugare de pigmenţi la măcinarea clincherelor Portland albe sau normale
(pentru nuanţele închise sau de ciment negru);
2. Adăugare de oxizi coloraţi în amestecul de materii prime
clinchere colorate.
Condiții - pigmenţii adăugaţi:
• Suprafaţă specifică mare, inerţi faţă de ciment şi faţă de pH-ul bazic al
cimentului;
• Să nu modifice timpul de priză cu mai mult de 30 minute;
• Să nu determine scăderi ale rezistenţelor la compresiune mai mari de 20%;
• Să fie stabili la razele solare şi la intemperii;
• Să nu conţină săruri solubile;
Proporţia de pigment (până la 10% ) - funcţie de nuanţă (Cr2O3 pentru verde,
oxizi de fier pentru nuanţe de la galben la roşu - brun, MnO2 pentru brun şi
negru, oxid de cobalt pentru albastru, negru de fum pentru negru).
77
 Cimentul Aluminos
• Julles Bied – 1908, Franța
• Calcar (CaCO3) şi bauxită (Al2O3nH2O) impurificată cu SiO2 şi Fe2O3, la
1200 – 13000C sau 16000C (Ciment Fondu)
• Topitura solidificată se răceşte cu viteză mică, se macină fără adaos de
ghips sau alte adaosuri
• Pulbere de culoare gri închis cu o finețe de 2500 – 3200 cm2/g)
• Compoziţia oxidică: Al2O3 30-80%, CaO 20-45%, Fe2O3
0-15%, SiO2 0-8%, cantități mici și controlate de: TiO2, MgO, SO3,K2O,
Na2O
• Constituenţii mineralogici: CaOAl2O3 (CA) 40-50%
2CaOSiO2 (C2S)
2CaOAl2O3·SiO2 (C2AS)-gehlenite
CaOAl2O3·2Fe2O3
78
 Cimentul Aluminos
Priza şi întărirea
Hexagonal
a) La temp. sub 20 - 25C  = 1 720 kg/m3
CaOAl2O3 + 10H2O CaOAl2O310H2O (CAH10)

2(CaOAl2O3) + 11H2O 2CaOAl2O38H2O (C2AH8) + Al2O33H2O (AH3)

b) În timp, mediu umed, t =35 - 45C

3(CaOAl2O310H2O) 3CaOAl2O36H2O (C3AH6) + 2 (Al2O33H2O) + 18H2O

3(2CaOAl2O38H2O) 2(3CaOAl2O36H2O) (C3AH6) + Al2O33H2O + 9H2O
Cubic
Contracţia fazei solide  = 2 530 kg/m3
Micşorare de volum de cca. 22%
Creșterea porozității capilare
Conversia cimentului aluminos
79
Cimentul Aluminos

80
 Cimentul Aluminos
Caracteristici:
•Priză normală (2 ore; 8 ore) şi întărire rapidă
•Rezistențe mecanice cu viteză foarte mare de evoluție în timp
•După 24 ore, 50-60 MPa; la 7 zile, 70-80 MPa
•Stabilitate termică până la 1800-1900C
•Întărire de tip ceramic cu agregatele: șamotă, alumină (betoane refractare)
•Rezistă la acţiuni corozive date de: sulfați și sol. slab acide, apa de mare
•Nu suportă amestecul cu var sau cu ciment Portland
•Lucrări obţinute şi exploatate în mediu uscat sub 250C
Tipuri de Ciment Aluminos:
 Topite: C I 40A cu 40 %Al2O3, C I 45A, C I 50A, C I 55A
 Superaluminoase: C I 60 A, C I 70A, C I 80A (T  1 0000C)

81
 Cimentul Aluminos
Utilizări:
 Mortare și betoane cu întărire rapidă;
 Mortare și betoane refractare;
 Tuburi de canalizare și elemente de construcții pentru
gestionarea apelor industriale;
 Lucrări de reparaţii şi montaj (obturări de infiltraţii de
apă) – amestec de ciment aluminos cu ciment Portland
(80-20%);
 Betonări pe timp de îngheţ;
 Mortare și betoane ușor termoizolante.

82
 Cimenturi Speciale
1. Cimenturi fără contracţie şi cimenturi expansive:
 Un liant de bază – cimentul Portland;
 Un agent expansiv - CaSO4, CaO, MgO etc.
 Un stabilizator - zgura de furnal;
 Priză normală, întărire rapidă;
 Rezistențe mecanice asemănătoare cu cele ale
cimentului Portland.
Utilizări:
 Lucrări de etanşare (tunele, metrou, puţuri, galerii cu
pătrundere de apă, parcări subterane supraetajate);
 Reparaţii rapide de astupare a crăpăturilor şi golurilor;
 La ancorarea maşinilor în fundaţii de beton etc.
83
 Cimenturi Speciale
L mm
 , APĂ AER
L m

c a. Cim. Portland cu contracţie

b. Cim. fără contracţie
c. Cim. expansiv 2,5%

a timp, h

L mm  Ciment cu expansiune controlată:

- , amestec de ciment Portland normal, ciment
L m aluminos şi ghips în proporţie de 66 : 20 : 14.
84
 Cimenturi Speciale
2. Cimenturi antiacide

a) Sticlă solubilă (liantul) Na2SiO3 (Na2OnSiO2) sau K2SiO3

b) Adaosuri minerale nisip cuarţos, bazalt, granit
c) Acceleratori ai procesului de întărire Na2SiF6 sau K2SiF6

Priza şi întărirea (Na2SiF6 şi CO2)

Na2OnSiO2 + (2n+1)H2O nSi(OH)4 + 2NaOH
sticlă solubilă sol peptizant
Na2SiF6 + 4H2O 2NaF + 4HF + Si(OH)4
Neutralizat de CO2 şi HF
Începutul de priză: NaOH + HF NaF + H2O, după 30 minute
Sfârşitul de priză: 2NaOH + CO2 Na2CO3 + H2O, între 4-8 ore
85
 Cimenturi Speciale

 Început de priză după 30 minute

 Sfârşit de priză după 4-8 ore
 fc ≈ 6 MPa;
 Rezistent la acizi;
 Verificarea rezistenţei prin fierbere în acizi
(Δm < 8%);
 Chituri, mortare şi betoane antiacide.

86
 Betoane cu lianţi minerali
• Definiţie
• Clasificare
a) Densitatea aparentă
Densitatea > 2 600 2 600 - 2 001 < 2 000
betonului,
kg/m3 Greu Normal Uşor

b) Rezistenţa la compresiune.
Rezistenţa caracteristică (fck)
Clasa C C C C C C C C C C
de 8/10 12/15 16/20 20/25 25/30 30/37 35/45 40/50 45/55 50/60
rezist.
fckcil,
N/mm2 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50

fckcub,
N/mm2 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
87
Betoane cu lianţi minerali
c) Gradul de impermeabilitate

Gradul de impermeabilitate al Presiunea maximă a

x
betonului, Pn apei, bari
P220 P210 2
P420 P410 4
P620 P610 6
10
P820 P8 8
20 10
P12
P12 12
x - adâncimea de pătrundere a apei, în cm

P2, P4, P6, P8, P12

88
 Betoane cu lianţi minerali
d) Gradul de gelivitate

Gradul de gelivitate G50 G100 G150

Nr. de cicluri 50 100 150

e) Modul de turnare f) Modul de întărire

• Beton obişnuit • Beton cu întărire normală
• Prin pompare • Beton cu întărire prin aburire
• Prin injectare • Beton cu întărire prin autoclavizare
•Turnare sub apă

89
 Betoane cu lianţi minerali

g) Destinaţie
• Betoane obişnuite: construcţii civile, industriale,
agricole, poduri.
• Betoane hidrotehnice: baraje, ecluze, canale
colectoare.
• Betoane rutiere
• Betoane speciale: antiacide, refractare, rezistente la
uzură, pentru protecţia contra radiaţiilor, cu polimeri, cu
fibre.

90
 Proprietăţile betonului
1) Proprietăţile betonului proaspăt
Densitatea aparentă, consistenţa, cantitatea de aer oclus
200 mm

h, s
mm

Metoda tasării Metoda Vebe Metoda gradului

de compactare
h1 400
C 
h 2 400  s
91
 Proprietăţile betonului

Tasare (slam), Remodelare

mm Vebe, s
S1 10 ÷ 40 V0 ≥ 31 Foarte vârtos

S2 50 ÷ 90 V1 30 ÷ 21 Vârtos

Clasa de
S3 100 ÷ 150 V2 20 ÷ 11 Slab Plastic
consistenţă

S4 160 ÷ 210 V3 10 ÷ 6 Plastic

S5 V4 Fluid (tendinţă de
≥ 220 5÷3
segregare)
92
 Proprietăţile betonului
2) Proprietăţile betonului întărit
a) Structura betonului întărit
 Matrice de liant întărit + agregatele (scheletul)
 Adeziunea şi conlucrarea dintre matrice şi agregate
 Practic: A/C = 0,35-0,70; Teoretic: A/C = 0,25-0,28
b) Compactitatea betonului
 Porozitatea max. 5-7% (beton compact)

por capilar

piatră de ciment

agregat

por din piatra

de ciment 93
 Proprietăţile betonului
c) Rezistenţele mecanice

c1) Rezistenţa la compresiune (Rc, fc)

Rc cu frecare > Rc fără frecare

Fîncerc cu frecare  F încerc fără frecare (cu cca. 20%)
94
 Proprietăţile betonului
fck şi clasa betonului (C)
 Cilindru (φ = 150 mm și h = 300 mm)
 Cub (l = 150 mm)
 Păstrate o zi (max. 3 zile) în tipar şi apoi până la 28 de
zile sub apă sau în aer umed (umiditate relativă 95%)
 Condiţii standard (o anumită viteză de încărcare,
perpendicular pe direcţia de turnare)
 fck este stabilită iniţial de fabricantul de beton, pe baza
a 35 de încercări
 fck sunt garantate cu o probabilitate de 95%
 fcm ≥ fck + 6
95
 Proprietăţile betonului
Latura cubului, mm Aria, mm2  max. agregat, mm

100 10 000 16
141 19 881 31,5
150 22 500 31,5
200 40 000 31,5
300 90 000 63

max + 5 mm  distanţa minimă dintre armături;

max  1/3,5 din dim. minimă a elementului, cu excepţia plăcilor;
max  1/3 din grosimea plăcilor sau din stratul de acoperire;
max  1/6 din grosimea elementelor monolit.
96
 Proprietăţile betonului

Frecvenţa Distribuţia rezultatelor în staţiile de

rezultatelor beton (1) şi (2) care fabrică beton de
% clasă C16/20
1

2
<5%

15 20 25 30 35 40 fck, N/mm2
97
 Proprietăţile betonului
c2) Rezistenţa la tracţiune (întindere) (ft, Rt)
Rezistenţa la tracţiune din încovoiere (ftî, Rtî)

- Betonul armat
- Betonul precomprimat ftî = 3 F l
, MPa
2  b h 2

F
b
F F h

98
 Proprietăţile betonului

c3) Rezistenţa la tracţiune (întindere) din despicare (ftd, Rtd)

2  F , MPa
f td 
S

99
 Proprietăţile betonului

d) Rezistenţa la oboseală, şoc şi uzură

e) Permeabilitatea la apă (aditivi
impermeabilizatori, pelicule hidrofuge)
f) Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ repetat
(fc > 25%; E > 15%)
g) Conductivitatea termică (λ = 1,00-1,6 W/m K)

100
 Influenţa componenţilor asupra
proprietăţilor betonului
a) Influenţa cimentului
 a, fc,
kg/m3 N/mm2

Beton proaspăt
fc
2400

2200 Beton la 28 zile

ft

200 400 600 200 400 600

Dc, kg/m3 Dc, kg/m3

101
 Influenţa componenţilor asupra
proprietăţilor betonului
b) Influenţa apei de amestecare

fc,  Hidratare completă: A/C = 0,15-0,20

N/mm2
 Minim pentru consistenţă: A/C 
Compactare 0,25
mecanică
 Practic: A/C = 0,3 – 0,7
Compactare
manuală
Reducerea A/C:
Compactare adecvată;
0,3 0,5 A/C Aditivi fluidizanţi.

102
 Influenţa componenţilor asupra
proprietăţilor betonului
c) Influenţa agregatelor

C
 Cantitativ: 75-80% fc bet = K * fc cim + 0, 5 ptr. A/C0,4
A
 Calitate şi cantitate C
fcbet = K * fc cim + 0, 5 ptr. A/C0,4
 fc agregat ≈ 1,5 fc beton A

 K = 0,50 agregat de concasaj;

 K = 0,45 agregat de balastieră.

103
 Influenţa componenţilor asupra
proprietăţilor betonului
d) Influenţa aditivilor
 În betonul proaspăt (0,1 - 5% faţă de ciment)
Avantaje: beton
performant
 Îmbunătăţesc proprietăţilor betonului;
 Scad preţul de cost al betonului.
Rolul aditivilor în beton:
 Acceleratori de priză şi de întărire;
 Încetinitori de priză şi de întărire;
 Impermeabilizanţi la apă;
 Antrenori de aer;
 Antigel;
104
 Inhibitori antibacterieni etc.
 Influenţa componenţilor asupra
proprietăţilor betonului
1. Aditivi întârzietori de priză şi întărire
Substanţe organice
 Săruri de calciu, sodiu şi amoniu ale acizilor lignosulfonici şi
hidroxicarboxilici, tartraţi, citraţi, zaharuri, glicerina, cazeina etc.
Substanţe anorganice
 Săruri de magneziu, de zinc, tetraboraţi alcalini, fosfaţi etc.
Utilizări în turnările de beton:
 Pe timp călduros
 Continue, fără rosturi
 De elemente masive
 În care se utilizează tehnici de finisare arhitecturală a
suprafeţelor (suprafeţe cu agregate aparente)
105
 Care necesită transport la distanţe lungi.
 Influenţa componenţilor asupra
proprietăţilor betonului
Mecanisme probabile:
 Se adsorb pe suprafaţa granulelor de ciment (întârzietori de
natură organică);
 Formează precipitate cu (hidro)compuşii cimentului (întârzietori
de tipul săruri ale acizilor organici, fosfaţi, tetraboraţi);
 Complexează ionii de calciu (întârzietori de tipul citraţilor şi
tartraţilor).
Exemplu
 La construirea tunelului Canalului Mânecii, care leagă Franța de Anglia, cu o
lungime de 50,450 km, din care 37,9 km sunt sub mare, și inaugurat în anul
1990, s-a folosit melasă (amestec de zaharuri) pentru a preveni priza
betonului rezidual deoarece îndepărtarea prin spălare nu era posibilă în tunel.

106
 Influenţa componenţilor asupra
proprietăţilor betonului

capilar
ciment
aditiv bulă aer
bule aer

Bule de aer (10-100 m) antrenat: 5-6 %, faţă de volumul

betonului.
Stearat de calciu, acizi lignosulfonici, lignosulfonați,
acizi și săruri ale rășinilor din lemn, detergenți, siliconi etc.
107
 Influenţa componenţilor asupra
proprietăţilor betonului
3. Aditivi impermeabilizanți în masă
 Reduc absorbţia capilară a betonului întărit, prin
hidrofobizarea pereţilor porilor capilari.

Mecanismele probabile de impermeabilizare:

 Aditivii reacţionează cu hidroxidul de calciu din piatra de
ciment (acidul stearic, unele grăsimi vegetale şi animale);
 Bazicitatea pietrei de ciment distruge emulsia de aditiv
(emulsia de ceară);
 Materiale fin dispersate, hidrofobe (stearat de calciu, răşini de
hidrocarburi, smoală de gudron de huilă etc.).

108
 Influenţa componenţilor asupra
proprietăţilor betonului
4. Aditivi antigel
 Permit turnarea unui beton la temperaturi până la -15ºC;
 Sunt multifuncţionali: acceleratori de priză şi întărire,
reducători de apă şi antrenori de aer.

5. Aditivi antibacterieni
 Conţin substanţe toxice pentru microorganisme;
 Sulfat de cupru, pentaclorofenoli, fungicide, insecticide
etc.

109
 Influenţa temperaturilor scăzute asupra
proprietăţilor betonului
a1) Influenţa temperaturilor scăzute, pozitive (0….+50C)

 În jur de +200C: temperaturi normale

fc,
 Sub +50C: temperaturi scăzute
MPa

+20C a2) Influenţa temperaturilor

+20C scăzute, negative (sub 00C)
Afânare a structurii;
Lentilele de gheaţă slăbesc adeziunea
+5C betonului la armătură;
La -100C reacţiile chimice se opresc.
Timp, zile
Temperaturi de min. +50C;
 fc de min. 5 MPa;
 Min. 70% din fc pentru construcţii
speciale, supuse la agresiuni 110
chimice.
 Influenţa temperaturilor scăzute asupra
proprietăţilor betonului
Recomandări pentru betonarea pe timp friguros:
 Reducerea A/C la min. admisibil cât pentru asigurarea consistenţei;
 Utilizarea aditivilor fluidizanţi, acceleratori de priză şi întărire sau
antigel;
 Utilizarea unor cimenturi unitare cu degajare mare de căldură şi cu
întărire rapidă;
 Se vor încălzi agregatele ( +500) şi apa de amestecare (+50…+700C);
 Se va prelungi durata de amestecare cu 50% faţă de cea din c.n.;
 Este obligatorie compactarea betonului prin vibrare;
 Acoperire cu prelate, folii de polietilenă, saltele termoizolatoare etc.
pentru păstrarea unei temp. min. de +50C;
 Decofrarea se va face numai după verificarea rezistenţelor mecanice.

111
 Influenţa temperaturilor ridicate asupra
proprietăţilor betonului
 Temp. mediului ambiant  350C are efecte negative asupra prop.
betonului proaspăt;
 După turnarea betonului se vor lua măsuri de protejare (temp. să se
păstreze sub aceste limite);
 Betonul întărit îşi păstrează propr. până la temp. de cca. +1500C;
 Peste 1500C scade ft (deshidratarea gelurilor şi amplificarea
sistemului de microfisuri);
 Peste 3000C începe să scadă şi fc;
 La temp.  6000C betonul se degradează treptat, prin exfoliere de la
suprafaţă spre interior:
 Deshidratarea Ca(OH)2 la 5400C;
 Transformarea polimorfă a SiO2 din agregatele silicioase de la 8700C,
însoţită de mărire de volum de 14%;
 Disocierea termică a CaCO3, începând cu 6000C (din agregatele 112
calcaroase).
 Accelerarea întăririi betoanelor
1. Utilizarea cimenturilor cu viteză mare de întărire (R)
 Cimenturile Portland cu rezistenţe mari (cimenturi alitice):
- Conţinut ridicat de C3S
- Fineţe mare de măcinare

2. Utilizarea aditivilor acceleratori de întărire

De exemplu: CaCl2 3CaOAl2O33CaCl2nH2O

3. Tratamente termice prin încălzire cu abur

fără / cu presiune
3.1. Tratamente termice fără presiune (aburire)
3.2. Tratamente termice sub presiune de vapori (autoclavizare)

113
 Tratamente termice fără presiune
(aburire)
 Încălzirea elementelor la temp. sub 1000C;
 Cu abur la p.n. (1 bar), la temp. de 60-1000C şi a unei
umidităţi relative de 90-95%;
 6-8 ore de tratament (40-70% din rezistențele mecanice
ale betonului întărit la 28 zile în c.n.);
 Scădere a rezist. mecanice cu 10 - 20%;
 Sunt mai permeabile;
 Rezistențe mai mici la șoc și îngheț-dezgheț repetat;
 Aderența mai scăzută la armătură;
 Utilizarea unui dozaj ridicat de ciment.

114
 Tratamente termice fără presiune
(aburire)
Avantaje:
Accelerează reacțiile de hidratare-hidroliză.

Dezavantaje:
Dilatarea și contracția diferențială la încălzire, răcire a
componenților – tensiuni interne – microfisuri;
Viteza diferită de deshidratare a betonului din
perioada de tratare termică / răcire la temp. normală –
rețea de macropori și capilare;
Ecranarea nucleelor de ciment – împiedică utilizarea
întregului potențial liant al cimentului.
115
 Tratamente termice sub presiune de
vapori (autoclavizare)
 Autoclave;
 Vapori de apă;
 Presiune de 12 bari;
180-200C, după o întărire prealabilă de câteva ore în mediu
umed la temp. normală;
Timp de 10-12 ore.
SiO2 + xCa(OH)2 + (n-x)H2O xCaOSiO2nH2O

 Cimenturi bogate în C3S;

 Cu adaosuri silicioase active (zgură metalurgică, cenuşă
de termocentrală, tras) sau nisip silicios fin măcinat;
 Înlocuirea parţială sau totală a cimentului cu var gras;
 Beton Celular Autoclavizat (BCA)
116
 Tratamente termice
fără / cu presiune
f c trat. termic
 100
f c20 28 zile
Autoclavizare
100
Aburire

Întărire normală
la 20C
50

4 24 72 672 ore (28 zile)

timp
117
 Betoane uşoare

1. Caracteristici
 ρa ≤ 2 000 kg/m3
 Capacitate de izolare termică ridicată
 Rezistență la foc sporită
 Conțin agregate minerale ușoare: ρgrămadă ≤ 1200 kg/m3
 Naturale: piatra ponce, tuf vulcanic, scorie bazaltică, diatomit etc.
 Artificiale: zguri de furnal, de focare de cazane, deșeuri ceramice,
argila expandată – granulit, perlit expandat, zgură expandată,
zgură granulată etc.

118
 Betoane uşoare

Fragment de piatră ponce foarte Tuf vulcanic Scorie bazaltică

poroasă provenind din
vulcanul Teide din Insulele
Canare. Densitatea fragmentului
este de 0.25 g/cm3

Diatomit 119
 Betoane uşoare
2. Clasificare
 După domeniul de utilizare și principalele caracteristici fizico-mecanice
(SR EN 206-1)

Tipuri de betoane ușoare , kg/m3 , W/mK fc cub, N/mm2

Betoane ușoare de structură (de rezistență) 1350 - 1900 > 0,75  15
Betoane ușoare de rezistență și termoizolație 800 - 1350  0,75 5 - 15
Betoane ușoare termoizolatoare 300 - 800  0,4 5
 După rezistenţa caracteristică (fck) SR EN 206-1

Clasa de LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC* LC* LC* LC*

rezist. 8/9 12/13 16/18 20/22 25/28 30/33 35/38 40/44 45/50 50/55 55/60 60/66 70/77 80/88

fck cil,
8 12 16 20 25 30 35 40 45 50 55 60 70 80
N/mm2
fck cub,
9 13 18 22 28 33 38 44 50 55 60 66 77 88
N/mm2

120
 Betoane uşoare
 După densitate (SR EN 206-1)
Clasa de
D1.0 D1.2 D1.4 D1.6 D1.8 D1.10
densitate
Densitatea, kg/m3 800-1000 1000-1200 1200-1400 1400-1600 1600-1800 1800-2000

 După modul de obținere

 Betoane ușoare compacte;
 Betoane macroporoase;
 Betoane celulare;
 Betoane cu agregate vegetale.
121
 Betoane uşoare
3. Principii de realizare

(a) (b) (c) (d)

Betoane ușoare compacte (a), betoane macro-poroase (b, c)

și betoane celulare (d)
Clasificarea betoanelor macroporoase
Densitatea, Volum de goluri, %
kg/m3
A B C
1 000-2 000 25 - 35 20 – 25  20

122
 Betoane macroporoase
 Tip A - obținute cu agregate grele sau ușoare, formate
dintr-un singur sort de agregate;
 Tip B - obținute cu agregate grele și/sau ușoare, formate
din unul sau mai multe sorturi de agregate;
 Tip C – obținute cu agregate ușoare alcătuite din mai multe
sorturi de agregate, la care se admite și o cantitate redusă
de nisip.

Utilizări:
 Confecționarea de blocuri mici și mari de zidărie;
 Realizarea de șape și plăci termoizolante;
 Realizarea de structuri termoizolante la panouri mari, drenaje.

123
 Betoane celulare

1. Caracteristici
a < 1200 kg/m3
Porozitate  85%
Cca. 50% (% volum) - porii închiși de formă sferică cu
d < 1 mm
2. Obținere
Agregate silicioase (nisip silicios de râu, cenușă de
termocentrală, tras, diatomit)
Ciment Portland cu sau fără adaosuri
Var sau un amestec de var cu ciment și apă
124
 Betoane celulare

Caracteristici ale B.C.A.

, E, Contracția,
, kg/m3 P, % fc cub, N/mm2
W/mK N/mm2 mm/m
0,093- 1000-
300-1200  85  15 0,25-0,50
0,35 5000

Utilizări ale B.C.A.

Fabricarea de pereți exteriori autoportanți și neportanți,
pereți portanți, pereți despărțitori, pereți din panouri mari
preasamblate, acoperișuri de hale industriale;
Izolarea termică a construcțiilor.
125
 Betoane celulare
Structură poroasă:
a) Prin provocarea unei reacţii chimice
Generator de gaze: pulberea de Al sau de Zn, Mg
2Al + 3Ca(OH)2 + 6H2O 3CaOAl2O36H2O + 3H2
b) Prin amestecarea betonului proaspăt cu spumă specifică –
stabilă și poroasă
Se toarnă în tipare;
Se întăresc prin autoclavizare, în prezenţa vaporilor de
apă, la o presiune de 10-14 bari și temperatura de 180°C,
timp de 10-12 ore.
2SiO2 + 3Ca(OH)2 3CaO2SiO23H2O
126
 Beton uşor
Alte caracteristici:
 Pori închişi - rezistenţă satisfăcătoare la gelivitate;
 Rezistenţă la foc;
 Absorbţie ridicată de apă;
 BCA - prelucrate cu uşurinţă prin tăiere, cioplire, gâtuire;
 Armarea BCA: cu carcase din oţel sudate acoperite cu
ciment, bitum, materiale din polimeri etc.
Utilizări:
Blocuri pentru zidării;
Fâşii, plăci şi panouri pentru pereţi;
Elemente armate sub formă de fâşii pentru acoperiş;
Elemente de izolare a conductelor şi camerelor frigorifice;
Straturi termoizolatoare.
127
 Betoane speciale
1. Betoane de înaltă performanță cu fc > 60 N/mm2
a) Betoane de înalte performanțe, cu rezistența medie la compresiune la 28
de zile între 60-80 (100) N/mm2;
b) Betoane de foarte înalte performanțe cu rezistența medie la compresiune
la 28 de zile peste 80 (100) N/mm2.
Folosirea unui ciment de clasă superioară (CEM 52,5);
Reducerea raportului A/C sub 0,35 - aditivi superplastifianți și puternic
reducători de apă;
Utilizarea de agregate provenite din roci primare dure, care să asigure
rezistențe mecanice superioare betoanelor;
Utilizarea de aditivi antrenori de aer care să contribuie la creșterea
rezistenței la îngheț-dezgheț;
Creşterea compactităţii betonului
128
 Betoane speciale
Utilizări: confecționarea stâlpilor construcțiilor înalte,
podurilor, lucrărilor de artă, structurilor marine, tunelurilor,
construcțiilor nucleare, prefabricatelor etc.
Exemple:
 Columbia Center Seatle, SUA, cu 76 etaje, construită în 1983,
cu fc = 66 N/mm2;
 Pacific First Center Seatle, SUA, cu 44 etaje, construită în 1989,
cu fc = 115 N/mm2;
 Bibliotheque Nationale de France, Paris, cu 18 etaje (79 m),
construită între 1993-1997, cu fc = 69 - 86,5 N/mm2;
 Moscheea Hasan II Maroc, construită între 1988-1989,
cu fc = 92 N/mm2.
129
 Betoane speciale
2. Betoane de ultra înaltă performanță
a) Betoane cu pudre reactive (BPR) - nisip foarte fin, ciment, cuarţ, silice
ultrafină (SUF) cu dimensiunile granulelor < 600 μm, un superplastifiant
(reduce A/C sub 0,15), fibre de oțel.
Caracteristici:
• Porozitate foarte redusă;
• Grad foarte ridicat de impermeabilitate la apă, aer, agenţi agresivi, ioni de
clor;
• Rezistenţă foarte mare la îngheţ-dezgheţ;
• Durabilitate excepţională.
BPR 200 cu fc în jur de 200 N/mm2, care se obţin cu tratament termic la 900C;
BPR 800 cu fc în jur de 800 N/mm2, obţinute prin presare şi cu un tratament
termic la 2500C aplicat după priză.

130
 Betoane speciale
b) Betonul special industrial (BSI) – nu necesită presarea lui înaintea
sau în timpul prizei și nici-o tratare termică;
Proprietăţi sensibil îmbunătăţite (rezistenţa la gelivitate, rezistenţa la
acţiuni chimice agresive, rezistenţa la uzură, rezistenţa la şoc etc.)
Utlizări:
Obținerea elementelor prefabricate din beton;
Confecționarea elementelor monolite;
Utilizări viitoare:
La execuţia unor lucrări de artă, a clădirilor înalte, a coşurilor de fum,
a turnurilor de răcire etc.
Exemple:
Prima aplicaţie a BSI - în Franţa - la renovarea structurilor interne ale
refrigeratoarelor centralei nucleare de la Cattenom (Lorraine).
131
 Betoane speciale
c) Betonul compact cu fibre din oțel (BCFO)
Proprietăți:
Caracteristica Valori pentru BCFO
Rezistenţa la compresiune, N/mm2 150-400
Rezistenţa la întindere din încovoiere, N/mm2 100-300
Modulul de elasticitate, kN/mm2 50-100
Densitatea aparentă, kg/m3 3000-4000

Utilizări: confecționarea de: stâlpi, grinzi şi dale de planşeu, îmbinări

de elemente prefabricate, structuri în zone seismice, platforme marine,
pardoseli, protecții anticorozive etc.
Exemple:
Proiect danezo-englez, s-au utilizat 42.000 de plăci din BCFO la calea ferată
a unui tunel; s-a garantat integritatea plăcilor într-un mediu agresiv pentru o
durată de exploatare de 100 ani.
132
 Betoane speciale
3. Betonul autocompactant (BAC) - în Japonia,1988.
Conform “Codului de practică pentru producerea betonului” CP 012/1-2007
BAC - beton fluid, obținut cu ajutorul unor aditivi superfluidizanți sau aditivi
mari reducători de apă, rezistent la segregare și care poate fi pus în lucrare
fără vibrare.
Materialele componente: ciment, agregate, apă, aditivi, adaosuri şi eventual
fibre.
Se pot folosi toate tipurile de ciment date de SR EN 197-1;
Adaosurile - îmbunătăţirea şi menţinerea coeziunii materialelor
componente, păstrarea rezistenţei la segregare a amestecurilor de beton
autocompactant, contribuind și la creşterea durabilităţii lor;
Agregatele - dimensiunea maximă a granulelor < 20 mm;
Aditivii - aditivii superplastifianți sau aditivi mari reducători de apă;
Fibrele - din oțel, cu rolul de a modifica ductilitatea/tenacitatea betonului
întărit, fie fibre polimerice cu scopul îmbunătăţirii stabilităţii betonului
133
autocompactant.
 Betoane speciale
Calitatea de beton autocompactant este asigurată de:
Abilitatea de a umple complet suprafeţele, colţurile şi volumele
cofrajului în care este turnat;
Abilitatea de a trece printre armături chiar şi în zonele puternic
armate fără a se produce separarea constituenţilor sau blocarea
acestora;
Abilitatea de a reţine componentele grosiere ale amestecului în
suspensie, pentru a evita segregarea componenților.
Producție:
În multe ţări europene reprezintă peste 20% din producţia totală de
beton;
În industria de prefabricate a cunoscut o dezvoltare susținută în
perioada 1996-2004.

134
 Materiale metalice
Caracteristici structurale. Proprietăţi
 2   2   2  8 2 m
2 
2
 2  2  E  V   0
x y z h

m  e4
En  
8  n2  h2
E E
r r
+ + + +

3s1 3s1
2p6 2p6
2s2 2s2
1s2 1s2

r > 4,3 Å r = 4,3 Å

135
 Materiale metalice
E E
Bandă de
conducţie Bandă de
conducţie
Zona interzisă
Bandă de Bandă de
valenţă valenţă

C.V.C. H.C.
N.C. = 8 N.C. = 14
Li, Na, K, V, Cr, Fe, Mo, W Be, Mg, Sc, Ti, Co, Zn, Y, Zr, Cd
C.F.C.
N.C. = 12
Al, Ca, Ni, Cu, Fe, Sr, Ag, Pt, Au 136
 Materiale metalice
TC
1538
 
1400 1394
Ar4
1200  Nemagnetic

1000 Ar3 912

800 
Ar2 770 T Curie

600 Ar1 727



400 Magnetic

Timp
Curba de răcire a fierului pur 137
 Materiale metalice

912C

Max. 0,02 % C la Max. 2,11 % C

727C la 1148C
Ferita
Austenita

Cementarea - saturare în carbon 0,6-3,0 mm

920 -950C austenită răcire

ferită cementită (Fe3C)
HB = 80 daN/mm2 HB = 200 daN/mm2 HB = 700 daN/mm2

138
 Pile electrochimice
Potenţialul de electrod
M M+z + ze-
red ox + e-

Anod Catod
e Zn
e
Cu
e Zn +2
Cu+2

Zn Zn+2 +2e- Cu+2 + 2e- Cu

se oxidează se reduce
139
 Pile electrochimice
Sistemul metal–soluție electrod electrochimic
Anodul și catodul pila electrochimică
E = red catod - red anod = red catod – (-ox anod) =
= ox anod + red catod
E = ox + red ,V
Electrodul Reacţia ox0, red0,
redox red ox + e V V
LiLi+ Li Li+ + e + 3,02 - 3,02
CaCa2+ Ca Ca2+ + 2e + 2,87 - 2,87
ZnZn2+ Zn Zn2+ + 2e + 0,761 - 0,761
FeFe2+ Fe Fe2+ + 2e + 0,440 - 0,440
SnSn2+ Sn Sn2+ + 2e + 0,136 - 0,136
PbPb2+ Pb Pb2+ + 2e + 0,126 - 0,126
H2(Pt)2H+ H2 2H+ + 2e 0,000 0,000
CuCu2+ Cu Cu2+ + 2e - 0,340 + 0,340
140
AgAg+ Ag Ag+ + e - 0,799 + 0,799
 Pile electrochimice

Zn soluţie de Zn+2  soluţie de Cu+2 Cu

(-), anod joncţiune (+), catod
a = fc
Zn  Zn+2, (a Zn+2)  (a Cu+2), Cu+2  Cu
red ox + e-
a ox  a e
K
a red
a ox 2.303  R  T
pe = pK + lg  = f(pe) = pe
a red zF
141
 Pile electrochimice
0.059 a ox
red = 0red + lg Relaţia lui Nernst
z a red

Zn(s) + Cu+2(sol) Zn+2(sol) + Cu(s)

a  2  a Cu a Zn  2
K Zn   1037.2
a Zn  a  2 a  2
Cu Cu
Fe(s) + Cu+2(sol) Fe+2(sol) + Cu (s)

e
Zn

142
 Pile electrochimice
0
Determinarea experimentală a  ox M
E   o0x M

H2
M

M+
HCl

M  M+ (aM+ = 1)  H+ (aH+ = 1)  H2 (1 bar), Pt

143
 Pile electrochimice
M M+ + e H+ + e H2
(red1 ox1 + e) (ox2 + e red2)
a a
 0 M 
 red H  0  H
ox M = ox M - 0 . 059  lg 2 = red H 2 + 0 . 059 lg
aM p 1/ 2
H2

ox M = o0x M red H

2 =0

Prin construcţie: aM+ = 1 Prin construcţie: aH+ = 1

Prin convenţie: aM = 1 Prin convenţie: ε0H2 = 0

E = ox + red =  0 + 0 =  o0x M

ox M

E=  o0x M
144
 Pile electrochimice

1. Pila Daniell
e-

intrare diafragmă e-
e - de
curenţi
dispersie
e- SO42-
eZn
-
2+

Zn Zn+2
Cu
Cu2+
Zn + SO4
2+ -2
Cu2+ +CuSO4-2
2+

Zn  Zn+2, (a Zn+2)  (a Cu+2), Cu+2  Cu

(-), anod joncţiune (+), catod

145
 Pile electrochimice

Zn Zn2+ + 2e- Cu2+ + 2e- Cu

0.059 0.059
ox Zn = 0 -  lg a  2  red Cu = 0  lg a  2
ox Zn 2 Zn red Cu + 2 Cu

E   ox Zn   red Cu    0
ox Zn  0
red Cu  
0.059 a Zn
2
lg
aCu
2

2

E   0ox Zn   0red Cu  E0  0,76  0,34  1,1 V

146
 Pile electrochimice

2. Pile uscate
(-)
1,5 V La anod (Zn):
(+) Zn Zn+2 + 2e-
MnO2 +NH4+Cl- + H2O
La catod (C):
MnO2 + H2O + e- MnO(OH) + OH-

147
 Pile electrochimice

3. Acumulatori
Pb PbO2 La anod (Pb):
(-) (+) Pb Pb+2 + 2e-
Pb+2 + SO4-2 PbSO4

La catod (PbO2):
PbO2 + 4H+ + 2e- Pb+2 + 2H2O
Pb+2 + SO4-2 PbSO4
H2SO4 2H+ + SO4-2

E = 2,1 V

Se pot recicla ușor (98%) 148

 Pile electrochimice
Acumulatori tip litiu-ion
Catod metalic (+) LiO2 – Co, LiO2 –Mn, Fe-LiO4P
Anod (-) Grafit (C)
Electrolit: polimer cu litiu (gel), electrolit polimeric (oxid de
polietilena, poliacrilonitril, polimetil-metacrilat)
Separator: din polimer (pentru a evita scurtcircuitele)
Utilizări:
Dispozitive electronice, telefoane mobile,
laptopuri etc.
Vehicule electrice
Dezavantaje:
Pot exploda (dezasamblare cu mare atenție)
După dezasamblare produsele obținute sunt
foarte dificil de reutilizat
Li dezasamblat este mai scump decât cel obținut din minereu
Sunt reciclați 5%
În viitor sunt o problemă pentru mediu 149
 Pile electrochimice
4. Pile de combustie

O2 (+) (-) H2
La anod: 2H2 4H+ + 4e-

H2 O La catod: O2 + 4H+ + 4e- 2H2O

Ti Ti
2H2 + O2 2H2O

acid sau bază

150
 Pile electrochimice
5. Pilă pentru măsurarea pH-ului
pH = - lg aH3O+

 H   0H  0 .059 lg a H O  0  0 .059pH
2 2 3


mV
 H  0 .059pH
2

sticlă = f(pHx)
r = 0,25 V
KCl E = sticlă -r = f(pHx)-0,25
pHx

E = f(pHx) - 0,25
151
 Coroziunea metalelor

• Definiţie
• Coroziunea chimică neelectroliţi
(combustibili lichizi, gaze uscate, etc.)
• Coroziunea electrochimică electroliţi (apa
de ploaie, apa reziduală, gazele umede, etc.)
Coroziunea chimică
Oxidarea metalelor la temperaturi înalte

x Me + y/2 O2 MexOy

152
 Coroziunea metalelor
a - discontinuă, solubilă sau volatilă
y a dy
 K1 ; y = K1  t Na, K, Ca, Mg
b dt
b – continuă, aderentă dar poroasă (Fe, Zn)
dy K '2
 ; y  dy = K '2  dt ; y 2  K 2  t
dt y
c
c – aderentă, compactă, foarte subţire
(50 -100 Å) Al, Cr, Ni, Pb
dy K '3
 y ; e y dy  K '3  dt ;
dt e
timp e y = K '3  t ; y = K 3  ln t

Al2O3; -Fe2O3; oţel inoxidabil (12-18 %Cr)

153
 Coroziunea metalelor
Viteza de
coroziune a a – în aer la temp. obişnuită
oțelului aliat
cu Cr c b – în aer la 10000C
c – în HNO3 65%

b
a

6 12 18 24 % Cr

154
 Mecanismul coroziunii
electrochimice
 Macropile (metale diferite într-o sol. de electrolit)
H2 H2 H2 H2
H2CO3 + 2H2O CO3-2 + H3O+
2H2O OH- + H3O+ Zona catodică
e-
e
-
M
M22 (reducere)
M 1 2 Zona anodică
M1CO3 M1
(oxidare)
M1(OH)2 M 1 2

Zn Sn

Fe Fe

155
 Mecanismul coroziunii
electrochimice
Coroziunea din sol proces electrochimic

Zona Zona
catodică anodică

Curentului electric de dispersie

156
 Mecanismul coroziunii
electrochimice
 Micropile galvanice (metal sau aliaj - chimic sau
fizic neomogen)
 Incluziuni metalice sau nemetalice (zgură, oxizi, carburi, sulfuri) în
metale
 Discontinuităţi în pelicula de protecţie (pori, fisuri, crăpături)
 Neomogenităţi de structură (prelucrări mecanice)
 Metal în contact cu soluţii de diferite concentraţii (pile de
concentrație) sau diferite temperaturi (termoelemente)
Nit

OL
Zona anodică
OL
157
 Coroziunea metalelor
• Exprimarea cantitativă a procesului de coroziune
m 2 v cor  8760
v cor  , g/m  h ; p = , mm/an
St 1000  
• Factori ce influenţează viteza de coroziune
 Natura metalului
 Oxigenul
 Temperatura ridicată
 pH-ul
 Starea de tensiune
 Starea de mişcare sau
de repaos a mediului

158
 Coroziunea metalelor
Tipuri de coroziune

generală intercristalină selectivă punctiformă

Pitting

Protecţia împotriva coroziunii

1. Metode de prevenire
 Alegerea raţională a materialelor
 Evitarea punerii în contact a două metale diferite
 Evitarea punerii în contact a metalelor ecruisate cu metale recoapte
 Prelucrarea îngrijită a suprafeţei metalului
159
 Coroziunea metalelor
2. Introducerea de alte metale sau aliaje
» Cr, Ni
» Al şi Aliaje de aluminiu

Protecția anticorozivă prin modificarea compoziției

materialului metalic
Particule de metal rezistent la coroziune
Particule de metal care trebuie protejat de coroziune
160
 Coroziunea metalelor
3. Modificarea condiţiilor exterioare de lucru a
pieselor
 Îndepărtarea gazelor (O2, CO2, SO2) şi a apei
 Folosirea de inhibitori de coroziune
 Modificarea pH-ului mediului
 Protecţia catodică cu anozi reactivi şi curent electric exterior

(a) (b)

(a) Protecție catodică cu anod de sacrificiu: 1-conductă de protejat; 2-cablu de

legătură; 3-anod de sacrificiu. (b) Protecție catodică cu sursă exterioară de
curent: 1-conductă; 2-sursă de curent continuu; 3-anod din grafit sau oțel.
161
 Coroziunea metalelor
4. Acoperiri cu pelicule metalice sau nemetalice
 Metalizarea
 Galvanizarea
 Cufundarea în metal topit
 Placarea
 Acoperirea cu straturi de protecţie (oxizi, emailuri, bitum,
grund, vopsele)

162
 Aliaje metalice.
Diagrame de stare (echilibru)
 După nr. de componenți: binare, ternare, polinare
 Constituenţi metalografici: omogeni (metal pur, soluţii
solide, compuşi intermetalici) şi eterogeni (eutectic şi
eutectoid)
 Soluții solide: de substituție sau de intersitiție

T,C

Metal pur
timp 163
 Aliaje soluţie solidă.
Diagrama de echilibru
T,C T,C T,C
50% B
100% B
100% A 50% A Topitură

TA TA
Lichidus

Solidus T+
TB TB

Timp 0 25 50 75 100% B
100 75 50 25 0% A
Compoziția

164
 Aliaje soluţie solidă.
Diagrama de echilibru
I
T,C T,C 2% B
TA
8% B
T1 Lichidus
T2 20% B
40% B
T3 Solidus
T4 T+ 98% B

 TB

0% 20% 40% 100%B

Ex: ferita şi austenita

Cu-Au; Cu-Ni; Au-Ag Segregare dendritică
165
 Aliaj amestec mecanic.
Diagrama de echilibru

T,C T,C
T,C 100% 25% 60% 100%
A B B B I
Topitură
TA A
TB
B
T+A T+B
TE B’
A’ E
E+A E+B

timp 0 25 60 100%B
CE

166
 Aliaj amestec mecanic.
Diagrama de echilibru
T,C I II III
T,C
TA
T1 Topitură

T2 TB Aplicaţii:
A+T T+B
T3  Aliaje de lipit
E
A+E E+B E (87% Pb, 13% Sb, TE= 246C)

0 25 60 100% B Tt Pb= 327C ; Tt Sb= 630C

 Siguranţe fuzibile

Eutecticul (E): structură lamelară Varianța sistemului: v = c + f -  =

structură globulară (invariant) =2+1-3=0 167
 Diagrama cu solubilitate limitată a
componenţilor în stare solidă

T,C
T,C
TA Topitură

TB
C (c%) – soluție
E
saturată  de B în A T+
T+

E (e%) – eutectic C D
 E+ E+ 
D (d%) – soluție
saturată  de A în B
c e d 100% B

168