PROIECT GEOFIZICA DE SONDA

DETERMINAREA PROPRIETATILOR
PETROFIZICE ALE COLECTOARELOR
Tema 10L

STUDENT: VIJEU MARIA IULIA

PROFESOR COORDONATOR: PROF. DR. ING. ION
MALUREANU
ANUL III GEOLOGIE GRUPA 20302
 CUPRINS
TABEL NR 10L
INTRODUCERE ÎN GEOFIZICĂ DE SONDĂ 5

Etapa I
1. Determinarea limitelor colectoarelor 7
1.1 Limitele colectoarelor

1.2 Modul de lucru

1.3 Exemplu de calcul

2. Determinarea temperaturii 8

2.1 Temperatura
2.2 Modul de lucru
2.3 Exemplu de calcul
3. Determinarea rezistivităţii noroiului , a filtratului de noroi și a turtei pentru
fiecare strat 9-10
3.1 Rezistivităţii noroiului , a filtratului de noroi și a turtei pentru fiecare strat
3.2. Modul de lucru
3.3 Exemplu de calcul
3.4 Tabel rezultate

1
 Etapa II
ρio
4. Determinarea rezistivităţii subzonei spălate, din microcarotajul cu
focalizare sferică – MSFL
11-12

5. Determinarea rezistivității reale, ρR din carotajul dual-laterolog (DLL)

13-15
ρio
4. Determinarea rezistivităţii subzonei spălate, din microcarotajul cu focalizare
sferică – MSFL (Micro Spherical Focused Log)
4.1 ρMSL
4.2 Modul de lucru
4.3 Exemplu de calcul
4.4 Tabel rezultate
5. Determinarea rezistivității reale, ρ R din carotajul dual-laterolog (DLL)
5.1 Rezistivitatea reală
5.2 Modul de lucru
5.3 Tabel rezultate

2
 Etapa III

6. Determinarea conţinutului în argilă al colectoarelor, Varg 16

7. Determinarea porozităţii prin metode singulare din carotajul neutronic CN,
carotajul de densitate CD şi carotajul acustic de viteză CAc 17-22

6. Determinarea conţinutului în argilă al colectoarelor, Varg

6.1 Volumul de argilă
6.2 Modul de lucru
6.3 Exemplu de calcul
7. Determinarea porozităţii prin metode singulare din carotajul neutronic CN, carotajul
de densitate CD şi carotajul acustic de viteză CAc
7.1 Porozitatea
7.2 Determinarea porozității din carotajul neutronic compensate
7.3 Determinarea porozității din carotajul de densitate
7.4 Determinarea porozității din carotajul acustic de viteză
7.5 Exemplu de calcul
7.6 Tabel rezultate

3
 Etapa IV
8. Determinarea saturaţiei în apă şi hidrocarburi, Sa şi Sh 23-29

8. Determinarea saturaţiei în apă şi hidrocarburi, Sa şi Sh

8.1 Saturația
8.2 Exemplu de calcul
8.3 Tabel rezultate
8.3.1 Pentru zona necontaminată
8.3.2 Pentru subzona spălată
9. Concluzii 30
Bibliografie 31

4
 Introducere
Forarea sondelor constă în practicarea unui puţ în formaţiile geologice care
alcătuiesc scoarţa Pământului, la adâncimi cuprinse între câteva zeci sau sute de metri,
până la adâncimi de câteva mii de metri, în scopul deschiderii unui zăcământ de
substanţe minerale utile.
Prima sondă pentru exploatare petrolului s-a săpat în ţara noastră, în 1861, lângă
Tg. Ocna, la o adâncime de 150 m.
Geofizica de sondă face parte din geofizica industrială şi cuprinde metodele de
investigare, control tehnic, probare şi deschidere a stratelor în timpul procesului de foraj şi
exploatare a sondelor.Investigarea geofizică a sondelor se efectuează în cadrul fiecărei
etape din procesul de forare şi punere în exploatare, dar mai ales în cadrul etapei de
forare propriu-zisă. Investigarea geofizică se execută în perioadele în care este necesară
extragerea sapei pentru schimbarea acesteia în urma uzurii căpătate în procesul de
dislocare. în această perioadă fluidul de foraj nu este circulat, fiind în repaus.
Investigarea geofizică se execută în anumite etape stabilite prin comanda
geologo-tehnică pentru anumite intervale de adâncime şi în mod deosebit, după
terminarea forajului şi atingerea adâncimii finale.
Anumite măsurători geofizice se efectuează după tubarea şi cimentarea coloanei
sau a coloanelor, înainte şi după operaţia de perforare, sau chiar în timpul procesului de
exploatare.
Prin efectuarea unui proces de măsurători geofizice în sondă, atât în cele
netubate, cât şi în cele tubate şi prin prelucrarea şi interpretarea corespunzătoare a
datelor obţinute, se poate asigura rezolvarea unor probleme legate de procesul de foraj
şi exploatare a zăcământului, cum sunt:
- studierea profilului geologic şi litologic al stratelor traversate de sondă;
- corelarea geologică a profilelor de sondă;
- determinarea naturii stratelor geologice traversate de o sondă, a succesiunii
acestora şi a adâncimii la care se găsesc;
- determinarea naturii litologice şi a proprietăţilor de colectoare ale stratelor
geologice;
- evidenţierea stratelor purtătoare de substanţe minerale utile: hidrocarburi,
minereuri, cărbuni etc;
- determinarea parametrilor necesari studiilor inginereşti asupra rezervoarelor;
- estimarea volumelor totale de hidrocarburi şi a volumelor de hidrocarburi
remanente şi vehiculabile;

5
 -probarea rocilor colectoare pentru determinarea directă a conţinutului de
substanţe minerale utile;deschiderea stratelor după tubarea sondelor, în vederea punerii
lor în exploatare, prin operaţia de perforare şi alte aplicaţii.

Tabel nr.1:

Nr. H ρar ρLL ρLL ρMSF mNa,Ca δ ∆t GAM Hmed Kn

str.
g D S L A
- m Ωm Ωm Ωm Ωm % g/cm3 µs/ft uAPI m -
1 3.4 4 12 10.3 6.5 20 2.33 75 40 1803 0.634

2 4.2 4 13 11.8 7.2 19 2.39 70 42 1857 0.634

3 2.6 4 16.7 15.8 9.1 12 2.44 69 48 1905 0.634

4 4.5 4 20.3 19.8 8.3 10 2.31 64 39 1958 0.634

5 5.3 4 21.6 19.5 10.1 16 2.42 65 36 2009 0.634

6 3.9 4 15.8 14.3 9.5 17 2.25 76 43 2056 0.634

7 5.8 4 17.6 16.4 7.8 16.5 2.23 67 46 2101 0.634

8 6.5 4 13.9 12.8 11.2 15 2.38 71 47 2154 0.634

9 4.6 4 14.6 13.7 9.2 18.5 2.35 73 52 2208 0.634

10 3.7 4 15.8 14.7 8.4 13 2.37 68 49 2252 0.634

(Rn) la T1 = 0.65 Ωm
d = 250 mm
htn = 3.20 mm
3
δ fl = 1.0 g/ cm

δ mat = 2.65 g/ cm 3

δ arg = 2.15g/ cm 3
∆tmat = 51 µs/ft
Δtfl = 189 µs/ft
∆targ = 95 µs/ft
Hmax = 2380 m
To = 10 C
T1 = 20 C
Tmax = 73 C
ɣmin = 28 uAPI
ɣmax = 92 uAPI
ø arg = 0.4

6
ρai = 0.05
a = 0.8
Rad=Rarg

Etapa I
1. Determinarea limitelor colectoarelor
1.1 Limitele colectoarelor

Metodele practice de determinare a grosimii si limitelor stratelor după curba de

potențial spontan.
Potențialul spontan sau potențialul natural ia nastere ca urmare a unor procese
de activitate electrochimică ce se desfăsoară la limitele: noroi de foraj - formațiuni
geologice, zonă de invazie - zonă necontaminată si colector - roci adiacente.
Procesele fizico-chimice care dau nastere potențialului spontan sunt: procesul de
difuzie, procesul de adsorbție, procesul de electrofiltrație si procesul de oxido-reducere.

1.2 Modul de lucru

- se determină limitele stratului cu relațiile:

h
Hs = Hmed - 2

h
Hi = Hmed + 2

1.3 Exemplu de calcul pentru stratul 1

h
Hs = Hmed - 2

3,4
=1803 - 2

= 1801,3

7
 h
Hi = Hmed + 2

3,4
=1800 + 2

= 1804,7

2. Determinarea temperaturii
2.1 Temperatura

Un interes particular pentru inginerul de zăcământ îl constituie măsurarea

temperaturii în „sondele termometrice", forate la distanţe relativ mici, în zăcămintele
exploatate prin combustie subterană pentru evaluarea procesului de combustie nu sunt
posibile fără a cunoaşte variaţia temperaturii pe traseul sondă de injecţie —sondă de
reacţie.

2.2 Modul de lucru:

- se determină temperatura formaţiei, T cu relaţia:

H med
T= H max × (Tmax - Tₒ) + Tₒ

2.3 Exemplu de calcul

Hmed
T= Hmax × (Tmax - Tₒ) + Tₒ

1803
= 2380 × (73°c - 10°c) + 10°c

8
 = 57,72

3. Determinarea rezistivităţii noroiului , a filtratului de

noroi și a turtei pentru fiecare strat
3.1 Rezistivităţii noroiului , a filtratului de noroi și a turtei pentru fiecare strat

În geofizica de sondă trebuie să se țină seama de faptul ca investigarea se

efectuează în condiții de noroi nemineralizat sau mineralizat si in func ție de raportul
valorilor rezistivității filtratului de noroi ( ρ ) si ale apei interstițiale ( ρ ) . Dacă
fn ai

raportul rezistivităților celor doua fluide este mai mic de 2,5 se consideră ca opera țiunile
se efectuează in condițiile similare folosirii unui noroi mineralizat , și invers .

Trebuie avut in vedere si faptul ca noroaiele mineralizate produc o invazie mai

redusă , o turtă cu grosimea mai mică si ca afectează raspunsul multor dispozitive
electrice in sensul reducerii valorilor de rezistivitate aparenta masurate .
3.2. Modul de lucru
- se face corecţia rezistivităţii noroiului cu temperatura formaţiei, cu relaţia:

ρ ρ T 1+ 21.5
¿ n)T = ¿ n)T1 × T +21.5

- se calculează rezistivitatea filtratului de noroi ( ρ ) cu relaţia:

fn T

1.07
( ρ fn T) = kn × ( ρ n)T .

9
- se calculează rezistivitatea turtei de noroi ( ρ ) cu relaţia:
tn T

( ρ n)T
( ρ ) = 0.69 × ( ρ ) ×( ( ρ fn ) T
tn T fn T
¿2.65 ¿.

3.3 Exemplu de calcul

ρ ρ T 1+ 21.5
¿ n)T = ¿ n)T1 × T +21.5

20+21.5
= 0,65 57,72+21.5 = 0,34

ρ (ρ n)T 1.07.
( ) = kn ×
fn T

1,07
= 0,634 x 0,34

= 0,199

( ρ n) T
( ρ ) = 0.69 × ( ρ ) ×( ( ρ fn ) T
tn T fn T
¿2.65 ¿.

0,34
0,199
= 0,69 x 0,199 x( 2.65 = 0,567
¿ ¿.

3.4 Tabel rezultate

10
 NR STRAT Hs Hi T ρ ρ ( ρ
¿ n)T
(
)
fn T )
tn T
1 1801,3 1804,7 57,72 0,34 0,199 0,567
2 1854,9 1859,1 59,15 0,33 0,196 0,555
3 1903,7 1906,3 60,42 0,32 0,192 0,552
4 1955,7 1960,2 61,82 0,32 0,189 0,539
5 2006,3 2011,6 63,17 0,31 0,186 0,531
6 2054 2057,9 64,42 0,31 0,182 0,528
7 2098,1 2103,9 65,61 0,30 0,180 0,520
8 2150,75 2157,2 67,01 0,30 0,177 0,512
9 2205,7 2210,3 68,44 0,29 0,174 0,504
10 2250,1 2253,8 69,61 0,29 0,172 0,500

Etapa II
4. Determinarea rezistivităţii subzonei spălate, ρ din io

microcarotajul cu focalizare sferică – MSFL (Micro

Spherical Focused Log)
4.1 ρMSL :

11
 Microcarotajul focalizat ca şi microcarotajul convenţional este utilizat pentru a
măsura rezistivitatea în imediata apropiere a peretelui sondei, subzona spălată.
Această metodă ne ajută la determinarea rezistivităţii subzonei spălate a
formaţiunilor poros-permeabile, în vederea determinării rezistivităţii reale şi a saturaţiei
în apă, respectiv hidrocarburi, a rocilor colectoare;

4.2 Modul de lucru :

ρ MSFL cor
-se calculează raportul ρ MSFL
ρ MSFL
-se introduce în ordonată valoarea raportului ( ρtn ) T ;

ρ MSFL cor
- se citeşte în abscisă valoarea raportului ρ MSFL =B;

- se calculează ( ρ io) astfel: ρ io = ρ MSFLcor = B × ρ MSFL

4.3 Exemplu de calcul :

ρ MSFL 23
( ρtn) T = 1.346 = 17.087

ρMSFL cor
ρMSFL = 0.97 =>

ρ MSFLcor ρio
= = 0.97 × 23 = 22.31

4.4 Tabel rezultate

ρ MSFL ρMSFLcor
ρMSFL (ρtn)t ( ρtn) T ρMSFL ρi0
Nr. Strat
Ωm Ωm Ωm

12
 1 6,5 0,567 11,46 0.89 5,78
2 7,2 0,555 12,97 0.87 6,26
3 9,1 0,552 16,48 0.87 7,91
4 8,3 0,539 15,39 0.88 7,30
5 10,1 0,531 19,02 0.88 8,88
6 9,5 0,528 17,99 0.86 8,17
7 7,8 0,520 15 0.86 6,70
8 11,2 0,512 21,87 0.87 9,74
9 9,2 0,504 18,25 0.87 8
10 8,4 0,500 16,8 0.89 7,47

5. Determinarea rezistivității reale, ρR carotajul dual-

laterolog (DLL)

13
5.1 Rezistivitatea reală :

Introducerea metodei geofizice de investigaţie cu ajutorul curenţilor induşi în

mediul înconjurător a fost impusă de necesitatea de a asigura investigarea sondelor
forate cu fluide de foraj neconductive, pe bază de ţiţei sau emulsii inverse, precum şi în
sonde forate cu aer sau cu gaze. Aceste fluide nu asigură un contact electric între
dispozitivul de investigaţie şi formaţiunile geologice traversate de sondă. Din acest
motiv, nu se pot utiliza alte metode de investigaţie. Carotajul inductiv nu necesită un
contact direct al dispozitivului cu rocile investigate prin intermediul noroiului de foraj.

5.2 Modul de lucru :

 LLD  LLS
Se corectează rezistivităţile citite din diagrafie, şi pentru rezistivitatea

noroiului, n şi diametrul sapei, d

 LLD  LLS
n n
- se calculează rapoartele: şi

- se introduce în abscisa valoarea acestor rapoarte calculate şi se ridică o

verticală până intersectează curba a cărui modul este egal cu diametrul sondei. Din punctul de
intersecţie se duce o orizontală, iar în ordonată se citeşte valoarea rapoartelor:

 LLD,cor  LLS, cor

A B
 LLD  LLS
şi

 LLD,cor  A   LLD  LLS, cor  B   LLS

de unde rezultă că: şi .

Valorile odată corectate se vor corecta în continuare pentru grosimea stratului, h şi


rezistivitatea stratelor adiacente, ad astfel:

ρ LLD,cor  LLS, cor

ρ ad  ad
- se calculează rapoartele: şi ;

14
 - se introduce în abscisă valoarea corespunzătore grosimii stratului, h şi se ridică
o verticală până intersectează curba corespunzătoare raportului calculat anterior.

Din punctul de intersecţie se duce o orizontală şi se citeşte în ordonată valoarea

rapoartelor:

 'LLD,cor  'LLS, cor

X Y
 LLD,cor  LLS, cor
şi

de unde rezultă că:

 'LLD,cor  X   LLD,cor  'LLS ,cor  Y   LLS ,cor

şi

 'LLD,cor  'LLD,cor
' LLS, cor  io
Cu aceste valori corectate se vor calcula rapoartele: şi .


Se determină rezistivitatea reală, R şi diametrul de invazie, Di astfel :

 'LLD,cor
' LLS, cor
- se ia în abscisă valoarea raportului , iar în ordonată valoarea raportului

 'LLD,cor  'LLD,cor  'LLD,cor

 io ' LLS, cor  io
şi se determină punctul P de coordonate ( , ), prin care vor trece trei
R R
a b
 'LLD,cor  io
familii de curbe , şi Di = c;

- se citesc pe abacă valorile rapoartelor:

15
 R
'
a
 LLD,cor   R  a  ' LLD,cor

R
b
 io   R  b  i0

5.3 Tabel rezultate

Nr. ρLLD ρLLS ρLLD ρLLS

H ρio ρad ρLLD ρLLS ρn ρR1 ρR2 ρR Di
strat cor1 cor1 cor2 cor2

Ω Ω - - -
M M Ωm - Ωm Ωm Ωm Ωm Ωm
m m

1 3.4 5,78 4 12 10,3 0,34 12,6 11,43 13,73 12,34 14,45 14,3 14,37 20

2 4,2 6,26 4 13 11,8 0,33 13,65 12,98 15,01 14,27 15,65 16,5 16,07 20
3 2,6 7,91 4 16,7 15,8 0,32 17,7 17,38 19,47 19,46 19,77 19 19,38 20
4 4,5 7,30 4 20,3 19,8 0,32 21,11 21,97 23,64 23,72 23,36 23 23,18 20
5 5,3 8,88 4 21,6 19,5 0,31 23,11 21,64 26,11 23,58 27,52 28,6 28,06 20
6 3,9 8,17 4 15,8 14,3 0,31 16,59 15,73 18,24 16,83 19,6 19,8 19,7 20
7 5,8 6,70 4 17,6 16,4 0,30 18,65 18,20 20,88 19,65 20,77 22 21,38 20
8 6,5 9,74 4 13,9 12,8 0,30 14,73 14,20 15,90 15,19 15,58 16,5 16,04 20
9 4,6 8 4 14,6 13,7 0,29 15,47 15,20 16,7 16,11 16,8 17,6 17,2 20
10 3,7 7,47 4 15,8 14,7 0,29 16,74 16,31 18,24 17,12 19,42 19,8 19,61 20

16
6. Determinarea conţinutului în argilă al colectoarelor,
Varg
6.1 Volumul de argilă :
Importanţa cunoaşterii conţinutului în argilă al colectoarelor este evidentă,
deoarece răspunsul multor carotaje este influenţat de argila existentă în roci. O
evaluare corespunzătoare a formaţiunilor colectoare, din punct de vedere al
potenţialului de înmagazinare şi cedare a fluidelor, nu poate fi făcută dacă nu se
cunoaşte cantitatea de argilă conţinută.
Pentru determinarea volumului de argilă, Varg, pot fi utilizate mai multe metode
de evaluare şi anume:
 metode singulare, utilizând diagrafia unei singure metode de carotaj cum ar fi:
- diagrafia gama natural;
- diagrafia de potenţial spontan;
- diagrafia de rezistivitate;
- diagrafia neutronică;
 metode combinate, utilizând diagrafia a două sau mai multe metode de carotaj.

6.2 Modul de lucru

 se separă pe curba gama un strat de argilă, în dreptul căruia se citeşte Iɣmax;

 se separă un strat poros-permeabil curat (nisip, gresie, calcar, dolomit) şi se

citeşte în dreptul lui Iɣmin;

 se citeşte pe curba gama, în dreptul stratelor analizate valoarea Iɣ;

 se calculează un indice de argilă, cu relaţia:

Iγ−Iγ min
Iarg = Iγ max−Iγ min

 cu această valoare se calculează volumul de argilă cu relaţiile:

17
 3.7∗Iarg
Varg = 0.083 × ( 2 -1)

6.3 Exemplu de calcul

Iγ−Iγ min 40−28
Iarg = Iγ max−Iγ min = 92−28 = 0,187

3.7× Iarg
Varg = 0.083 × ( 2 - 1) = 0.083 × ( 23.7×0. 187 - 1) = 0.050

7. Determinarea porozităţii prin metode singulare din

carotajul neutronic CN, carotajul de densitate CD şi
carotajul acustic de viteză CAc
7.1 Porozitatea:

Porozitatea Φ , este definită ca fiind raportul dintre volumul spaţiului poros, Vp

şi
volumul total al rocii, Vt
Vp
Φ 
Vt
× 100%

Porozitatea m reprezintă porozitatea totală sau absolută şi caracterizează

capacitatea mediului poros de înmagazinare a fluidelor.
Volumul spaţiului poros al unei roci granulare depinde de dimensiunile
particulelor care constituie scheletul mineral al rocii, de modul de aranjare şi de
împachetare al acestora, precum şi de gradul de cimentare. În anumite condiţii, nu toate
golurile comunică între ele.
Dacă se ia în considerare numai volumul porilor care comunică între ei, se poate
defini porozitatea efectivă, mef , ea fiind raportul dintre volumul porilor comunicanţi Vpc
şi volumul total, Vt :
V pc
× 100
Φ ef =
Vt %

Determinarea porozităţii din diagrafia geofizică se poate face utilizând

următoarele metode:

18
  metode indirecte, prin care porozitatea este dedusă pe baza dependenţei factor
de formaţie - porozitate – rezistivitate; dintr-o metodă de rezistivitate se determină
rezistivitatea reală sau rezistivitatea subzonei spălate, mărimi utilizate pentru calculul
porozităţii.

 metode directe, sunt considerate metodele de investigaţie geofizică la care

răspunsul este direct dependent de porozitate. Aceste metode sunt cunoscute şi sub
numele de metode de porozitate:
- carotajul neutronic - CN;
- carotajul de densitate - CD;
- carotaj acustic de viteză - CAc.

7.2 Determinarea porozită ții din carotajul neutronic compensate :

Pentru a reduce influenţa factorilor mediului apropiat asupra răspunsului carotajului
neutronic, a fost introdus carotajul neutronic cu două detectoare situate la distanţe
diferite, numit carotaj neutronic compensat.

Modul de lucru:
 se separă stratele poros-permeabile;
 se citeşte indicele de porozitatea aparentă pentru calcare în dreptul stratelor
analizate - Φ NCa
 se separă un strat impermeabil (de argilă) pe curba neutronică şi se citeşte în
dreptul lui indicele de porozitate neutronică - Φ arg
 se face corecţia cu litologia a valorilor de porozitate citite în dreptul stratelor
analizate astfel:
- pentru gresii: Φ N = Φ Ca + 4
- pentru dolomite: Φ
= Φ N Ca –6
- pentru calcare: Φ N= Φ Ca

 se calculează porozitatea efectivă:

Φ Φ × Φ
efN = N- Varg arg

7.3 Determinarea porozită ții din carotajul de densitate:

19
 Pentru efectuarea carotajului de densitate în sondă, se introduce un dispozitiv
de investigare de o construcţie specială, care conţine o sursă de radiaţii gama şi un
sistem de detecţie.

Modul de lucru:

 se citeşte valoarea de densitate în dreptul stratelor analizate, δ;

 se stabileşte densitatea fluidului de foraj, δfl (1,0 g/cm3 – pentru noroaie dulci
si 1,1 g/cm3 – pentru noroaie sărate);
 se determină densitatea matricei în funcţie de litologie sau din graficul de
dependenţă rezistivitate – densitate (Anexa 23);
 se calculează volumul de argilă Varg;
 se determină porozitatea cu ajutorul relaţiilor:
- pentru strate curate, fără conţinut în argilă:

δmat−δ
Φ =
D δma t−δfl

- pentru strate ce conţin argile:

Φ ef = ΦD – Varg min × Φ D arg

δmat−δarg
Φ D arg = δmat−δfl

7.4 Determinarea porozită ții din carotajul acustic de viteză:

În carotajul acustic de viteză se determină timpul de parcurs al undei
ultraacustice dintre emiţător şi cele două receptoare ale dispozitivului dual (sau în cazul
dispozitivului compensat, timpul mediu de parcurs).
În cadrul acestui carotaj, se măsoară intervalul de timp dintre sosirile fronturilor
de undă compresionale la cele două receptoare ale dispozitivului dual.

∆t = t2 - t1
Modul de lucru:
 se separă stratele poros-permeabile;

 se citeşte timpul unitar de parcurs al undelor, ∆t în dreptul stratelor analizate;

 se stabileşte timpul unitar de parcurs prin fluidul din spaţiul poros, respectiv
filtratul de noroi;

20
  se determină timpul de parcurs al undelor acustice prin matrice în funcţie de
litologie, ∆tma sau din graficul de dependenţă rezistivitate – timp de parcurs ;

 se calculează volumul de argilă Varg;

 se determină porozitatea cu ajutorul relaţiilor:

- pentru strate curate consolidate, V arg = 0:

Δt−Δtmat
Φ =
Ac Δtfl− Δtmat

≠0
- porozitatea efectivă pentru strate argiloase consolidate ,Varg
Φ Φ × Φ
ef = Ac – Varg Ac arg

Δtarg−Δtmat
Φ
Ac arg = Δtfl− Δtmat

7.5 Exemplu de calcul :

 Stratul 1:

CN
Φ Ncor = Φ N Ca + 0.04 =-0.20 +0.0 4 = 0,24 (mT)

Φ ef = Φ Ncor – Varg × Φ N arg = 0.20 - 0.050 × 0.35 =0,19

CD
δmat −δ 2 . 65−2 . 3 3
Φ = = = 0,193
D δmat−δfl 2 . 65−1 . 0

21
Φ ef = Φ D – Varg × Φ D arg = 0.19 - 0.05 × 0.30 = 0,18

δmat −δarg 2 . 65−2 . 15

Φ = = = 0,30
D arg δmat −δfl 2 . 65−1

CA
Δt−Δtmat 75−5 1
Φ = = 189−5 1 = 0,17
Ac Δtfl− Δtmat

Φ ef = QAc - Varg × Φ Ac arg = 0.17– 0.05 × 0.35 = 0,16

Δtarg−Δtmat 95−5 1
Φ = = 189−5 1 = 0,31
Ac arg Δtfl− Δtmat

7.6 Tabel rezultate

H med Varg Φ NCA ΦN ΦefN
Nr. strat
m - % % %
1 1803 0.050 0.20 0.24 0,19
2 1857 0.061 0.19 0.23 0,17
3 1905 0.101 0.12 0.16 0,09
4 1958 0.045 0.10 0.14 0,09
5 2009 0.031 0.16 0.20 0,15
6 2056 0.067 0.17 0.21 0,15
7 2101 0.086 0.16 0.20 0,13
8 2154 0.093 0.15 0.19 0,12
9 2208 0.133 0.18 0.22 0,14
10 2252 0.109 0.13 0.17 0,1

22
 H med Varg σ ΦD ΦefD
Nr. strat 3
m - g/ cm % %

1 1803 0.050 2.33 0.19 0.18

2 1857 0.061 2.39 0.15 0.14
3 1905 0.101 2.44 0.12 0,09
4 1958 0.045 2.31 0.20 0.19
5 2009 0.031 2.42 0.13 0.12
6 2056 0.067 2.25 0.24 0.23
7 2101 0.086 2.23 0.25 0.23
8 2154 0.093 2.38 0.16 0.14
9 2208 0.133 2.35 0.18 0.15

10 2252 0.109 2.37 0.16 0.13

H med Varg Φ AC ΦefAC

∆t
Nr. strat
m - µs/ft % %
1 1803 0.050 75 0.17 0.16
2 1857 0.061 70 0.15 0.13
3 1905 0.101 69 0.12 0.09
4 1958 0.045 64 0.20 0.19
5 2009 0.031 65 0.13 0.12
6 2056 0.067 76 0.24 0.22
7 2101 0.086 67 0.25 0.23
8 2154 0.093 71 0.16 0.13
9 2208 0.133 73 0.18 0.14
10 2252 0.109 68 0.16 0.19

Φ Φef
Nr. strat
% %
1 0.2 0.18
2 0.17 0.14
3 0.13 0.09
4 0.18 0.15
5 0.15 0.13
6 0.23 0.20
7 0.23 0.19
8 0.17 0.13
9 0.19 0.14

23
 10 0.16 0.14

Etapa IV

8. Determinarea saturaţiei în apă şi hidrocarburi, Sa şi

Sh
8.1 Saturația :

24
Saturaţia în apă a unei roci este dată de raportul dintre volumul de apă, Va, din
spaţiul poros şi volumul spaţiului poros, Vp.

Va
Sa = Vp × 100 [%]

Saturaţia în hidrocarburi a unei roci este dată de raportul dintre volumul de

hidrocarburi Vh din spaţiul poros şi volumul spaţiului poros Vp :

Vh
Sh = Vp × 100 [%]

Dacă o rocă conţine şi apă şi hidrocarburi, atunci volumul spaţiului poros

saturat cu ambele fluide este:

V a + Vh = Vp  S a + Sh = 1

Pentru stabilirea potenţialului productiv al oricărei roci colectoare, este necesar

să se stabilească conţinutul în hidrocarburi şi apă. Estimarea potenţialului productiv se
poate efectua prin prelucrarea diagrafiei geofizice, atât pentru formaţiuni "curate", cât şi
pentru formaţiuni argiloase, utilizând diferite modele.

În procesul de interpretare cantitativă, în scopul determinării saturaţiei, trebuie

străbătute o serie de etape ale interpretării:
- determinarea grosimii efective şi a limitelor colectorului, h;
- determinarea rezistivităţii reale, ρR;
- determinarea rezistivităţii subzonei spălate, ρᵢₒ;
- determinarea rezistivităţii apei de zăcământ, ρai ;
- determinarea porozităţii, Φ ;
- determinarea factorului de formaţie, F;
- determinarea saturatiei în apă şi hidrocarburi Sa şi Sh.

8.2 Exemplu de calcul:

 Stratul 1:
1 1
F= Φ 2 = 0.22 =25

25
 ρR 14,37
ρ =0.57
ai= F = 25

A:

Sa
= √ F × ρ ai
ρR = √ 25 x 0,19
14,37 =0.57

B:

Sa = (√ ρR1 − Varg
ρarg ) ×
a × (1−Varg ) × ρai
Φ 2 =

= (√ 14,37
1
−
0.05 0 0.8 × ( 1−0.05 0 ) × 0.19
4 )
×
0.2 2 =0.41

C:
1 Φ 2 × Sa 2 Varg × Sa
ρR = a× ( 1−Varg ) × ρai + ρarg

1 0.22 ×Sa 2 0.050 × Sa

14,37 = 0.8× ( 1−0.05 0 ) ×0. 19 + 4

−0.0 1+ √ 0. 0601
Sa=
→ 0.56 =0.41

S ha
= 1 - S a = 1 – 0.57 =0.43

S hb
= 1 - S a = 1 – 0.41 = 0.59

S hc
= 1 - S a = 1 – 0.41 = 0.59

26
A:

S aio
= √ F × ρ fn
ρio = √ 25 × 0.19
5,78 = 0,90

B:

S aio
= √( 1 Varg a(1−varg) ρfn
−
ρio ρarg
×
Φ2 )
= √( 1
5,78
−
0.05 0 0.8 ( 1−0.05 0 ) 0. 19
4
×
0.2
2 ) = 0,76

C:

1 Φ 2 × S aio2 Varg × S aio

ρio = a× ( 1−Varg ) × ρfn + ρarg

S aio =0. 77
→
S hra
= 1- S aio = 1 – 0.90 = 0,1

S hrb
= 1- S aio = 1 - 0.76 = 0.24

S hrc
= 1- S aio = 1 – 0.77 = 0.23

S hm
= S h - S hr =0.43-0.1 =0.33

27
 8.3 Tabel rezultate :
8.3.1 Pentru zona necontaminată :
Nr. Φ ρR F ρai Varg ρarg A B) C) A) B) C)
stra ¿ S ¿a Sa Sa Sh Sh Sh
t
0.2 14,3 25 0.050 4 0.57 0.41 0.41 0.43 0.59 0.59
1 7
0.1 16,0 50 0.061 4 0.76 0.59 0.50 0.24 0.41 0.5
2 7 7
0.1 19,3 100 0.101 4 0.99 0.64 0.71 0.01 0.36 0.29
3 3 8
0.1 23,1 33, 0.045 4 0.52 0.38 0.64 0.48 0.62 0.36
4 8 8 3
0.1 28,0 50 0.031 4 0.58 0.41 0.32 0.42 0.59 0.68
5 5 6 0.06
0.2 19,7 20 1 0.067 4 0.43 0.33 0.46 0.57 0.67 0.54
6 3
0.2 21,3 20 0.086 4 0.42 0.23 0.40 0.58 0.77 0.6
7 3 8
0.1 16,0 50 0.093 4 0.76 0.52 0.50 0.24 0.48 0.5
8 7 4
0.1 17,2 33, 0.133 4 0.60 0.29 0.41 0.4 0.71 0.59
9 9 3
0.1 19,6 50 0.109 4 0.69 0.45 0.50 0.55 0.55 0.5
10 6 1

8.3.2 Pentru subzona spălată

Nr. Φ ρio F ρfn Varg ρarg A B) C) A) B) C)
stra ¿ S ¿aio S aio S aio S hr S hr S hr
t
1 0.2 5.78 25 0.19 0.050 4 0.90 0.76 0.77 0.1 0.24 0.9
0.1 6.26 50 0.19 0.061 4 1.23 0.99 0.78 -0.23 0.01 1.23
2 7
0.1 7.91 100 0.19 0.101 4 1.54 1.16 1.07 -0.54 -0.07 1.54
3 3
0.1 7,30 33. 0.18 0.045 4 0.90 0.74 1.14 0.1 0.26 0.9
4 8 3
0.1 8.88 50 0.18 0.031 4 1 0.84 0.82 0.16 0.18
5 5
0.2 8.17 20 0.18 0.067 4 0.66 0.54 0.83 0.34 0.46 0.17
6 3
0.2 6.70 20 0.18 0.086 4 0.73 0.56 0.86 0.27 0.44 0.14
7 3

28
 0.1 9.74 50 0.17 0.093 4 0.93 0.70 0.68 0.07 0.3 0.32
8 7
0.1 8 33. 0.17 0.133 4 0.70 0.59 0.62 0.3 0.41 0.38
9 9 3
0.1 7.47 50 0.17 0.109 4 1.06 0.81 1.06 -0.06 0.19 -0.06
10 6

A B C
Nr. strat ¿ S ¿hm ¿ S ¿hm ¿ S ¿hm

1 0.33 0.35 -0.31

2 0.47 0.4 -0.73
3 0.55 0.43 -1.25
4 0.38 0.36 -0.54
5 0.42 0.43 0.5
6 0.23 0.21 0.37
7 0.31 0.33 0.46
8 0.17 0.18 0.18
9 0.1 0.3 0.21
10 0.37 0.36 0.56

9. Concluzii

Rezervorul productiv net cu 10 numere de intervale avand o

grosime medie a stratelor de 4,69 m, contine:
- 4 strate care au porozitate si rezistivitate mare(stratele 1,2,3,
7), adica este o zona de interes si se efectueaza interpretare
detaliata;
- 3 strate cu porozitate mare si rezistivitate mica (stratele 8, 9,
10, ), fapt ce ne arata ca cele 3 strate sunt zone acvifere;
- 3 strate cu porozitate mica(stratele 4, 5, 6 ), adica este o zona
compacta cu potential productiv improbabil

29
 Bibliografie :

-Îndrumar Laborator de Geofizică de Sondă - Prof. dr. ing. Ion

Mălureanu ;
-Geofizică de Sondă - Prof. dr. ing. Ion Mălureanu;

30