Investigatii Hidrodinamice

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI
FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR
INVESTIGATII HIDRODINAMICE
- APLICAŢII -
Sef lucrari dr. ing. Doru Stoianovici
PLOIEȘTI 2015
D.Stoianovici Investigatii Hidrodinamice- Aplicatii
APLICAŢIA 1
La o sondă care exploatează un zăcământ de petrol s-au măsurat, în regim

staţionar de mişcare, valorile debitului şi presiunii dinamice, conform datelor din
tablelul următor:
Q [m3/zi] pd [bar]
25 178.4
40 177.6
50 176.9
60 176.2
71 175.6
79 175
Cunoscându-se:
- grosimea efectivă a stratului productiv: h=18 m
- raza zonei de influenţă a sondei: rc=200 m
- raza sondei: rs=10 cm
- vâscozitatea dinamică a petrolului: µ=1 cP
- factorul de volum al petrolului: b=1,25
şi faptul că sonda penetrează numai 50 % din grosimea stratului şi este perforată cu 10
gloanţe pe metrul liniar, gloanţele având diametrul de 11 mm, se cere să se determine
indicele de productivitate, capacitatea de curgere a stratului şi permeabilitatea efectivă
a acestuia
APLICAŢIA 2
La o sondă care exploatează un zăcământ de ţiţei în jurul căreia au fost

asigurate condiţii staţionare de mişcare, au fost măsurate valorile debitului şi ale
presiunii dinamice, conform datelor din tabelul următor:
Q [m3/zi] pd [bar]
20 158
30 144
40 128
50 110
60 90
2
Cunoscându-se:
- presiunea statică: pc=180 bar
- grosimea efectivă a stratului: h=20 m
- distanţa dintre două sonde: d=400 m
- vâscozitatea dinamică a ţiţeiului: µ=2 cP
- factorul de volum al ţiţeiului: b=1,2
- densitatea ţiţeiului: ρ=820 kg/m3
se cere să se determine indicele de productivitate, capacitatea de curgere a stratului,
permeabilitatea efectivă a acestuia şi factorul inerţial (ne-Darcy).
APLICAŢIA 3
O sondă extractivă de gaze a fost cercetată în regim staţionar de mişcare,

valorile debitului şi presiunii dinamice fiind date în tabelul următor:
Q [m3/zi] pd [bar]
20000 124,1
40000 117,9
50000 114,7
60000 111,4
70000 108,1
80000 104,4
Cunoscându-se:
- grosimea stratului productiv: h=20 m
- distanţa dintre sonde: d=1000 m
- presiunea medie de zăcământ: pc=130 bar
- temperatura de zăcământ: Tz=40°C
- densitatea relativă a gazelor faţă de aer: δ=0,55
- presiunea critică: pcr=45,8 bar
- temperatura critică: Tcr=190,5 K
se cere să se determine indicele de productivitate, capacitatea de curgere şi
permeabilitatea medie a stratului din zona de influenţă a sondei.
3
APLICAŢIA 4
O sondă care exploatează un zăcământ de gaze (99% CH4) a fost cercetată în

regim staţionar de mişcare.
Valorile debitului şi presiunii dinamice, înregistrate conform metodologiei de cercetare “în
trei puncte stabilizate”, sunt următoarele:
Nr.crt. Q [m3/zi] pd [bar] Dp2=pc2-pd2 Dp2/Q[bar2zi/m3 Q2[m6/zi2]
]
1 54120 98 396 6,282∙10-3 2,929∙109
2 149986 95 975 6,500∙10-3 2,249∙1010
3 260115 90 1900 7,304∙10-3 6,766∙1010
Σ 464221 3215 20,142∙10-3 9,308∙1010
(ΣQ) =2,155∙1011
2
Cunoscându-se:
- grosimea efectivă a orizontului productiv: h=24 m
- distanţa dintre sonde: d=1000 m
- raza sondei: rs=0,1 m
- presiunea medie de zăcământ: pc=100 bar
- temperatura de zăcământ: Ts=35 ºC
- densitatea gazelor: ρ0=0,647 kg/m3
se cere să se determine indicele de productivitate, capacitatea de curgere a stratului,
permeabilitatea efectivă pentru gaze şi factorul inerţial (ne-Darcy).
APLICAŢIA 5
Datele din primele două coloane ale tabelului de mai jos sunt obţinute în urma
cercetării la deschidere a unei sonde ce exploatează un zăcămînt de petrol a cărui
presiune iniţială a fost de 300 bar.
Cunoscându-se:
- debitul constant al sondei: Q = 39,7 m3/zi
- vâscozitatea dinamică a ţiţeiului: μ = 0,8 cP
- factorul de volum al ţiţeiului: b = 1,136
- compresibilitatea: βT = 250∙10-6 1/bar
- grosimea efectivă a stratului: h = 21 m
- porozitatea: m = 0,39
- saturaţia în apă interstiţială: sai = 0,25
- raza sondei: rs = 6 cm
4
să se determine parametrii fizici şi hidrodinamici ai stratului din zona de influenţă a

sondei.
t, ps,
ore MPa
0 24,1318
1 20,1121
APLICAŢIA 6 2 19,9949
3 19,9122
4 19,8501
5 19,7812
7,5 19,6364
10 19,5123
15 19,2641
20 19,0434
30 18,6366
40 18,2712
50 17,9058
60 17,5473
5
70 17,2025
80 16,8440
90 16,4924
100 16,1407
La punerea în producţie a unei sonde extractive de ţiţei cu debitul constant Q =

238,5 m3/zi s-a înregistrat presiunea pe durata totală de cercetare tt = 100 ore,
obţinându-se valorile din tabel. Se mai cunosc: raza sondei rs = 0,1 m, grosimea
stratului h = 6,1 m, porozitatea m=0,18, vâscozitatea dinamică, compresibilitatea şi
factorul de volum al ţiţeiului  = 1 cP,  = 2,17·10–9 Pa–1, respectiv bt = 1,2. Se cere să
se calculeze următoarele:
a) permeabilitatea originală;
b) factorul de skin.
APLICAŢIA 7
O sondă extractivă de ţiţei a fost cercetată la deschidere, înregistrându-se

presiunea pe durata tt=100ore după punerea ei în producţie la debitul constant Q =
238,5 m3/zi. Datele obţinute sunt listate în tabelul aplicaţiei 6. Cunoscându-se: raza
sondei rs = 0,1 m, grosimea stratului h = 6,1 m, porozitatea m = 0,18, permeabilitatea k
= 240 mD, factorul de skin s = 4,49, vâscozitatea dinamică, compresibilitatea şi
factorul de volum al ţiţeiului  = 1 cP,  = 2,17·10–9 Pa–1, respectiv bt = 1,2, se cere să
se calculeze:
a) aria zonei de drenaj a sondei;
b) factorul de formă DIETZ, CA;
c) geometria sistemului zăcământ–sondă.
APLICAŢIA 8
O sondă care exploatează un zăcământ de gaze la care procentul de metan este

de peste 99% a fost cercetată la deschidere şi s-au înregistrat datele (presiunea
dinamică funcţie de timp) din tabel. Cunoscând valorile: Q=23500 m3N/zi; m=0,2; h=4
m; rs=6 cm; Ts=40 °C, să se determine parametrii fizici şi hidrodinamici ai stratului.
6
APLICAŢIA 9
O sondă extractivă de ţiţei a fost închisă pentru cercetare, obţinându-se datele

prezentate în tabel.
Cunoscându-se următoarele date :
- cumulativul de ţiţei extras : N=22716 m3
- debitul de ţiţei înainte de închidere : Q=40 m3/zi
- vâscozitatea dinamică a ţiţeiului : =0,8 cP
- factorul de volum : b=1,136
- compresibilitatea : T=250∙10-6 1/bar
- densitatea : 0=849 kg/m3
- porozitatea : m=0,039
- raza sondei : rs=6 cm
- diametrul ţevilor de extracţie : dt=2 ½ in
- grosimea efectivă a stratului : h=21 m
7
şi faptul că sonda este amplasată în centrul unui pătrat cu laturile impermeabile, egale
cu 805 m, se cere să se determine parametrii fizici şi hidrodinamici ai stratului
productiv :
APLICAŢIA 10
O sondă extractivă de ţiţei a fost închisă pentru cercetare. Datele obtinute sunt
trecute în tabel, în coloanele 1, 2 şi 3. Sonda a fost forată direcţional şi străpunge
stratul productiv sub un unghi de 30º faţă de verticală. Sonda este echipată cu o
coloană de exploatare de 5 in şi este perforată cu 10 gloanţe pe metrul liniar, gloanţele
având un diametru de 10 mm.
Cunoscându-se:
- debitul: Q=778 m3/zi
- timpul aparent de producţie: t=310 h
- porozitatea: m=0,09
8
- grosimea stratului: h=16 m

- vâscozitatea ţiţeiului: μ=0,2 cP
- factorul de volum: b=1,55
- compresibilitatea totală: βT=332∙10-6 1/bar
se cere să se determine parametrii fizici şi hidrodinamici ai stratului din zona de

influenţă a sondei.
APLICAŢIA 11
La o sondă de petrol care exploatează un zăcământ ce produce în regim de gaze

dizolvate s-a efectuat o cercetare prin închidere, în urma căreia s-au obţinut datele din
tabel. Cunoscându-se următoarele valori:
- cumulativul de petrol: N=5950 m3

- debitul de petrol înainte de închidere: Qp=150 m3/zi
- debitul de gaze înainte de închidere: Qg=21000 m3N/zi
- debitul de apă înainte de închidere: Qa=20 m3/zi
- raza sondei: rs=0,1 m
- grosimea efectivă a stratului: h=11 m
- porozitatea: m=0,15
- saturaţia în petrol: sp=0,55
- saturaţia în gaze: sg=0,20
9
- saturaţia în apă: sa=0,25

- compresibilitatea petrolului: p=4,1 10-3 1/bar
- compresibilitatea gazelor: g=0,01 1/bar
- compresibilitatea apei: a=59 10-3 1/bar
- vâscozitatea dinamică a petrolului: p=0,7 cP
- vâscozitatea dinamică a gazelor: g=0,013 cP
- vâscozitatea dinamică a apei: a=1,1 cP
- factorul de volum al petrolului: bp=1,227
- factorul de volum al gazelor: bg=0,0129
- solubilitatea gazelor în petrol: sgp=53 m3N/m3
- solubilitatea gazelor în apă: sga=0,89 m3N/m3
se cere să se determine parametrii fizici şi hidrodinamici ai stratului din zona de
influenţă a sondei
.
Nr. t pt
măs. [ore] [bar]
1 0 17.5
2 0.030 47.0
3 0.045 53.0
4 0.100 64.0
5 0.200 71.0
6 0.300 74.2
7 1.000 80.0
8 1.500 80.6
9 2.0 81.3
10 2.5 81.6
11 3.0 81.8
12 5.0 82.3
13 7.0 82.6
14 10.0 83.0
15 12.0 83.2
APLICAŢIA 12
O sondă ce exploatează un zăcământ de petrol a fost cercetata la închidere. Datele

înregistrate se regăsesc în primele doua coloane din tabelul de mai jos. Se cunosc
următorii parametrii ai sondei / zăcământului: bp=1,224 rb/stb, h=55 ft, m=0,06,
r=0,21 ft, p=1,5x10-6 psi-1, p=0,65 cP, psc=14,65 psia, =17,5x10-6 psi-1, T=200ºF,
re=1520 ft and p=53,5 lbm/ft3, adâncimea sondei este H=4500 ft, debitul final de
producţie în momentul închiderii Q= 250 stb/zi şi producţia cumulativă de petrol până
la momentul închiderii sondei N=141979 stb. Se presupune că sonda se află în
centrul unui unui zăcământ de forma pătrată. Să se determine:
10
a) la ce timp de inchidere t încetează curgerea în sondă şi apar efectele de limitare a

zăcământului
b) permeabilitatea formaţiei productive, k
c) factorul skin, s
d) căderea suplimentară de presiune în vecinătatea sondei, (p)skin
f) eficienţa curgerii, EF utilizând p*
h) indicele de productivitate, IP
APLICAŢIA 13
O sondă produce eruptiv un debit Q1==40 m3/zi petrol cu vâscozitatea dinamică în condiţii
de zăcământ =0,8 cP şi factorul de volum b=1,136. Pentru cercetare s-a modificat debitul
la valoarea Q2=20 m3/zi, înregistrându-se variaţia presiunii dinamice în sondă, după
schimbarea debitului (vezi tabel). Cunoscându-se compresibilitatea T=250·10-6 1/bar,
presiunea iniţială pi=312 bar, porozitatea m=0,04, grosimea stratului h=21 m, raza sondei
rs=6 cm şi timpul aparent de exploatare t=184,7 ore, să se determine parametrii fizici şi
hidrodinamici ai stratului.
11
t’ [ore] p’t’ [bar]

0 237,4
0,105 241,0
0,313 246,7
0,934 256,2
1,344 259,2
1,936 261,6
2,788 263,1
4,01 264,0
5,78 264,7
8,32 265,1
12,0 265,5
24,9 266,1
35,8 266,3
51,5 266,5
74,2 266,6
ANEXE
Măsurarea mărimilor fizice. Sisteme de unităţi de măsură
Mărimea este un atribut al elementelor unei mulţimi de obiecte sau fenomene cărora li se poate asocia un
criteriu de comparaţie. Măsurarea unei mărimi constă în compararea ei cu o altă mărime de aceeaşi
natură, luată ca unitate de măsură.
Mărimea m asociată unei mulţimi de obiecte sau fenomene fizice de aceeaşi natură se numeşte mărime
fizică.
Rezultatul măsurării este un număr m , care trebuie asociat cu unitatea de măsură folosită u, conform
relaţiei
m  mu .
Pentru mărimile fizice fundamentale, unităţile de măsură (UM) sunt alese arbitrar. Pentru mărimile
fizice derivate, UM sunt definite prin produsul sau câtul UM ale mărimilor fundamentale şi, eventual, ale
mărimilor suplimentare, pe baza relaţiilor dintre aceste mărimi.
Un sistem de UM foloseşte 7 mărimi fizice fundamentale şi anume: 3 pentru mecanică, 1 pentru
termodinamică, 1 pentru electricitate, 1 pentru optică şi 1 pentru chimia fizică. Sistemul Internaţional (SI) a
optat pentru următoarele mărimi fizice fundamentale: lungime, masă, timp, temperatura termodinamică,
intensitatea curentului electric, intensitatea radiaţiei luminoase şi cantitatea de substanţă, cu unităţile de
măsură: metru, kilogram, secundă, kelvin, amper, candelă şi kilomol.
Mărimile fizice suplimentare sunt măsura unghiului plan şi măsura unghiului sferic (solid).
Un sistem de UM este coerent atunci când UM ale mărimilor derivate se obţin din UM ale mărimilor
fundamentale şi, eventual, suplimentare folosind ca unic factor numeric valoarea 1.
SI este primul sistem de UM coerent. A fost adoptat în anul 1960, la cea de-a XI-a Conferinţă Generală
de Măsuri şi Greutăţi. SI a fost legiferat în România în august 1961.
UM ale mărimilor fundamentale ale SI sunt definite în continuare.
12
1. Metrul (m) este lungimea egală cu 1.650.736,73 lungimi de undă, în vid, ale radiaţiei emise de ato,mul de
kripton 86 la tranziţia între nivelele energetice 5d 5 şi 2p10.
2. Kilogramul (kg) este masa prototipului de platină iridiată păstrat la Biroul Internaţional de Măsuri şi
Greutăţi de la Sèvres (Franţa).
3. Secunda (s) este intervalul de timp egal cu 8.192.631.770 perioade de oscilaţie ale radiaţiei emise la
tranziţia între două nivele hiperfine (F = 4, MF = 0 şi F = 3, MF = 0) ale stării fundamentale 3S1/2 a atomului de
cesiu 133.
4. Amperul (A) este intensitatea unui curent electric constant care, menţinut în doi conductori rectilinii şi
paraleli, de lungime infinită şi secţiune neglijabilă, aflaţi în vid la distanţa de 1 metru unul de altul, produce
între aceştia o forţă de 2·10–7 N pe fiecare metru de lungime.
5. Kelvinul (K) este unitatea de măsură pe scara termodinamică de temperatură în care pentru punctul triplu al
apei se alege valoarea 273,16 K
6. Candela (cd) este intensitatea luminoasă în direcţie normală a unei suprafeţe cu aria de 1/600.000 m 2 a unui
corp negru aflat la temperatura de solidificare a platinei, la presiunea atmosferică normală.
7. Kilomolul (kmol) este cantitatea dintr-o substanţă a cărei masă, exprimată în kg, este numeric egală cu
masa moleculară a substanţei.
UM ale mărimilor suplimentare sunt:
1. Radianul (rad) – unghiul plan care subîntinde un arc de cerc cu lungimea egală cu raza (1 rad = 57° 17’
44,8”).
2. Steradianul (sr) – unghiul solid sub care se vede din centrul unei sfere suprafaţa sferică egală cu R2.
Tabelul 1.1
Formula
Simbol
dimens.
Nr. Unitate de măsură

Mărimea fizică
crt.
SI MKfS (tehnic) CGS mixt
1 lungime l L m m cm cm
2 masă m M kg kgf·s2/m g kgf·s2/cm
3 timp t T s s s s
4 viteză v LT–1 m/s m/s cm/s cm/s
5 acceleraţie a LT–2 m/s2 m/s2 cm/s2 cm/s2
6 forţă F MLT–2 kg·m/s2 = N kgf g·cm/s2 = dyn kgf
7 lucru mecanic, L ML2T–2
cantitate de căldură, N·m = J kgf·m dyn·cm = erg kgf·cm
energie
8 putere P ML2T–3 J/s = W kgf·m/s; CP erg/s kgf·cm/s
9 presiune p ML–1T–2 kgf/m2; kgf/cm2
N/m2 = Pa dyn/cm2 kgf/cm2 = at
= at
10 debit volumic Q L3T–1 m3/s m3/s cm3/s cm3/s
11 vâscozitate  ML–1T–1 N·s/m2 =
kgf·s/m2 dyn·s/cm2 = P cP
dinamică Pa·s
12 vâscozitate  L2T–1
m2/s m2/s cm2/s = St cSt
cinematică
13 masă specifică  ML –3
kg/m 3 2
kgf·s /m 4
g/cm 3
kgf·s2/cm4
14 greutate specifică  ML–2T–2 N/m3 kgf/m3 dyn/cm3 kgf/cm3
15 permeabilitate k L2 m2 m2 cm2 D
Alte UM pentru presiune
1 At = 1 atm = 101.325 Pa = 760 mm Hg = 10,332 m H2O (atmosfera fizică)
1 at = 1 kgf/cm2 = 9,80665·104 Pa = 10 m H2O (atmosfera tehnică)
1 torr = 1 mm Hg = 133,322 Pa
1 bar = 105 Pa = 10,197162 m H2O = 750,062 mm Hg
13
1 mm H2O = 133,322 Pa.
Observaţie: valoarea standardizată a acceleraţiei gravitaţionale este g = 9,80665 m/s2; pentru latitudinea
Bucureştiului, valoarea exactă este g = 9,806 m/s2, valoare acceptată în continuare pentru aplicaţiile numerice.
Alte UM pentru energie

1 eV = 1,602107·10–19 J (electron volt)
1 kWh = 3,6·106 J (kilovat oră)
1 calIT = 4,18674 J (caloria internaţională)
1 cal15 = 4,1855 J (caloria de 15 grade)
Definiţii
1 eV este energia câştigată de un electron care străbate o diferenţă de potenţial acceleratoare egală cu un volt.
1 calIT este cantitatea de căldură necesară ridicării cu un kelvin a temperaturii unui gram de apă, între 19,5 °C şi
20,5 °C.
1 cal15 este cantitatea de căldură necesară ridicării cu un kelvin a temperaturii unui gram de apă, între 14,5 °C şi
15,5 °C.
Alte unităţi de măsură pentru putere
1 CP = 75 kgf·m/s = 735,499 W (cal putere)
1 HP = 1,01387 CP = 745,70012 W (horse power)
Multiplii şi submultiplii UM ale SI se formează cu ajutorul următoarelor prefixe:

Ordin de Simbol Nume Ordin de Simbol Nume
mărime mărime
101 da deca 10–1 d deci
2 –2
10 h hecto 10 c centi
103 k kilo 10–3 m mili
106 M mega 10–6  micro
9
10 G giga 10–9 n nano
1012 T tera 10–12 p pico
1015 P penta 10–15 f femto
18 –18
10 E exa 10 a atto
1021 Z zetta 10–21 z zepto
1024 Y yotta 10–24 y yocto
SI recunoaşte următorii multipli şi submultipli cu denumire specială:

Nume litru tonă dină bar erg poise
Simbol l t dyn bar erg P
–3 3 3 –5 5 –7 –1
Conversia 10 m 10 kg 10 N 10 Pa 10 J 10 Pa·s
1 darcy (D) este permeabilitatea unui mediu poros cu lungimea de 1 cm şi aria suprafeţei secţiunii
transversale de 1 cm2 prin care un fluid cu vâscozitatea dinamică de 1 cP filtrează unidimensional la o diferenţă de
presiune de 1 atm cu debitul de 1 cm3/s.
1 cm3 s  1cP  1 cm 106 m3 s  103 Pa  s  102 m
1D   0,986923 1012 m 2  1012 m 2  1 m 2 .
2
1 cm  1 atm 10 4 m 2  101.325 Pa
Sistemul de unităţi de măsură anglo–saxon

În sistemele de UM folosite în Europa, unităţile de măsură sunt divizate în 10 părţi egale (de exemplu,
1 m = 10 dm; 1 dm = 10 cm; 1 cm = 10 mm). În Sistemul anglo-saxon, folosit încă în Marea Britanie, Statele
Unite ale Americii, Africa de Sud, India, Canada etc.) unităţile de lungime sunt divizate în 2, 4, 8, 16… părţi
egale, astfel încât valorile lungimilor, diametrelor ş.a. se exprimă sub forma unor numere raţionale. De
14
exemplu, pentru materialul tubular, gama de diametre ale valorile: 2 3/8, 27/8, 31/2, 4, 41/2, 51/2, 53/4, 65/8, 83/8 (…)
inches.
Numărarea obiectelor are la bază, în Sistemul anglo-saxon, duzina (dozen), egală cu 12 obiecte;
multiplii duzinei sunt;
small gross = 12 doz = 12·12 = 144 obiecte;
great gross = 12·12 doz = 12·12·12 = 1.728 obiecte.
Unităţi de măsură pentru lungime

1 inch (in) = 0,0254 m 1 fathom = 2 yds = 1,8288 m
1 foot (ft) = 12 in = 0,3048 m 1 furlong = 110 fathoms = 220 yds = 201,168 m
1 yard (Imperial Standard Yard, yd) = 3·12 in = 3 ft = 1 statute mile = 8 furlongs = 1.609,344 m
0,9144 m
Unităţi de măsură pentru aria suprafeţei

1 square inch = 6,4516·10–4 m2 1 square yard = 9 sq. ft = 1.296 sq. in = 0,83613 m2
1 square foot = 144 sq. in = 9,2923·10–2 m2 1 acre = 4.840 sq. yds = 4.046,8561 m2
Unităţi de măsură pentru volum
1 cubic inch = 1,6387·10–5 m3 1 cubic yard = 27 cu. ft = 46.656 cu. in = 0,76455 m3
1 cubic foot = 1.728 cu. in = 2,83168·10–2 m3 1 ton register (tonă registru) = 100 cu. ft = 2,83168
m3
Unităţi de măsură pentru capacitatea vaselor
1 gill = 0,14206·10–3 m3 1 peck (pek) = 2 gals = 8 qts = 16 pts = 64 gills =
9,09193·10–3 m3
1 pint (pt) = 4 gills = 0,56824·10–3 m3 1 bushel (Bu) = 4 peks = 8 gals = 32 qts = 64 pts =
256 gills = 36,3677·10–3 m3
1 quart (qt) = 2 pts = 8 gills = 1,13642·10–3 m3 1 quarter = 8 Bu = 32 peks =64 gals = 256 qts = 512
pts = 2.048 gills = 0,29094 m3
1 gallon (Imperial Standard Gallon, gal) =4 qts = 8
pts = 32 gills = 4,54597·10–3 m3
Unităţi de măsură pentru capacitatea masă
1 dram = 1,771845·10–3 kg 1 Hundred-weights (Cwt) = 4 Qr = 112 lbs =
50,80234 kg
1 ounce (oz) = 16 drams = 28,34952·10–3 kg 1 short-ton (tonă navală engleză ) = 917,1846 kg
1 pound (lb) = 16 oz = 256 drams = 0,45359 kg 1 long-ton (tonă engleză) = 20 Cwt = 80 Qr =
1.016,0468 kg
1 quarter (Qr) = 28 lbs = 448 oz = 7.168 drams =
12,700585 kg
Alte unităţi de măsură anglo-saxone
1 psi (pound-mass per square inch) = 6.894,757 Pa 1 barrel per day = 1,840131·10–6 m3/s
1 foot of water (4 °C) = 2.988,98 Pa 1 gallon per minute = 6,309020·10–5 m3/s
15
Factorul de abatere de la legea gazelor perfecte funcţie de condiţiile pseudoreduse
16
Obs: ºF = 32 + 1,8 ∙ ºC
Variaţia vâscozităţii unui gaz la presiunea standard funcţie de densitatea lui relativă în raport cu aerul,
funcţie de temperatura de zăcământ.
17
Variaţia raţiei de vâscozitate funcţie de presiunea şi temperatura pseudoredusă
18
Factorul de sondă datorat imperfecţiunii după modul de deschidere
19
Factorul de sondă datorat imperfecţiunii dupa gradul de deschidere
20
Factorul de sondă datorat înclinării sondelor
21
Forma zăcământului şi CA ln CA t As Forma zăcământului şi CA ln CA t As

poziţia sondei poziţia sondei
31,6 3,453 0,1 4,86 1,581 1,0
30,9 3,431 0,1 2,07 0,727 0,8
31,6 3,453 0,1 2,72 1,001 0,8
27,6 3,318 0,2 0,232 –1,46 2,5
27,1 3,299 0,2 0,115 –2,16 3,0
21,9 3,086 0,4 3,39 1,221 0,6
22,6 3,118 0,2 3,13 1,141 0,3
5,38 1,683 0,7 0,607 –0,50 1,0
2,36 0,859 0,7 0,111 –2,20 1,2
12,9 2,557 0,5 0,098 –2,32 0,9
4,57 1,519 0,5 19,1 2,950 0,1
zăcământ cu împingere de
apă
10,8 2,379 0,3 25,0 3,219 0,1
zăcământ cu regim
necunoscut
Valorile factorului de formă CA pentru diferite forme geometrice ale suprafeţei zonei aferente sondei şi
anumite poziţii ale sondei
22
Variaţia compresibilităţii pseudoreduse a gazelor cu temperatura şi presiunea pseudoredusă
23
Variaţia compresibilităţii pseudoreduse a gazelor cu temperatura şi presiunea pseudoredusă
24
Nomogramă pentru determinarea presiunii de saturaţie
25
Nomogramă pentru determinarea factorului de volum
26
Vâscozitatea ţiţeiului “mort” la temperatura de zăcământ şi presiune atmosferică
27
Vâscozitatea ţiţeiului saturat la temperatura şi presiunea de zăcământ
28
Nomogramă pentru determinarea compresibilităţii hidrocarburilor lichide saturate
29
Nomogramă pentru determinarea compresibilităţii apei distilate
Compresibilitatea apei distillate la 100000 ppm NaCl
30
31
Compresibilitatea efectivă a formaţiei funcţie de porozitate
32
BIBLIOGRAFIE
1. Agarwal, R.G. - A new method to account for producing – time effects when drawdown type curves are
used to analyze pressure buildup and other test data, paper SPE 9289 presented at the SPE 55 th
annual technical conference and exhibition, Dallas, sept 21 – 24, 1980
2. Al–Hussainy, R.,Ramey, H.J.Jr. and Crawford, P.B. - The flow of real gases through porous media, J.
Pet. Tech. (may 1966)
3. Amanat U. Chaudhry – Oil Well Testing Handbook – Advanced TWPSOM Petroleum Systems, Inc.
Houston, Texas (2004)
4. Craft, B.C. and Hawkins, M.F.Jr.- Applied Petroleum Reservoir Engineering, Prentice - Hall Book
Co., Inc., Englewood Cliffs, NJ (1959)
5. Creţu , I. - Hidraulica generală şi subterană – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti ,1983
6. Creţu, I. - Hidraulica zăcămintelor de hidrocarburi, vol I, II ,Editura Tehnică, Bucureşti, 1987
7. Dake, L.P. – Fundamentals of reservoir engineering Elsevier Scientific Publishing Company,
Amsterdam – Oxford – New York, 1978
8. Earlougher, R.C.J.R. – Advances in well test analysis – S.P.E. of A.I.M.E New York –Dallas, 1977
9. Georgescu, G.–Tehnologia forării sondelor - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
10. Holditch, S.A. and Morse, R.A.- The effects of Non-Darcy Flow on the Behaviour of Hydraulically
Fractured Gas Wells, J. Pet. Tech. (oct. 1976)
11. Horner, D.R.- Pressure Buildup in Wells, Proc., Third World Pet.Cong., The Hague (1951) sec II, 503 -
523
12. Ioachim, G.R., Popa, C. – Exploatarea zăcămintelor de ţiţei - Editura Tehnică, Bucureşti, 1979
13. Katz, D.L. et al. - Handbook of Natural Gas Engineering, McGraw-Hill Book Co. Inc., New York
(1959)
14. Kuduk, F., Ayestaran, L. – Analysis of Simultaneously Measured Pressure and Sandface Flow Rate in
Transient Well Testing – SPE Annual Technical Conference, San Francisco (1983)
15. Lee, J. – Well testing S.P.E. of A.I.M.E. New York – Dallas, 1982
16. Manolescu, G., Soare, E. – Fizico – chimia zăcămintelor de hidrocarburi - Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981
17. Matthews, S.C., Russel, G.D. – Pressure buildup and flow tests in wells S.P.E. of A.I.M.E. – New York
– Dallas, 1967
18. Minescu, F. – Fizica zăcămintelor de hidrocarburi - Editura U.P.G. , Ploieşti, 1994
19. Pârcălăbescu, I.D. – Proiectarea exploatării zăcămintelor de hidrocarburi, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983
33
20. Perrine,R.L.- Analysis of Pressure Buildup Curves, ,Drill. and Prod. Prac., API, Dallas (1956)
21. Popescu, C., Coloja, M.P. – Extracţia ţiţeiului şi gazelor asociate - Editura Tehnică, Bucureşti, 1993
22. Raghavan, R. – Well Test Analysis – The University of Tulsa, Tulsa, OK. (1978)
23. Ramey, H.J.Jr. - Non – Darcy Flow and Wellbore Storage Effects on Pressure Buildup and Drawdown
of Gas Wells, J. Pet. Tech. (feb. 1965)
24. Reynolds, A. C. Jr., Chen, J. C., Raghavan, R. – Pseudo Skin Factor due to Partial Penetration –
J.Pet.Tech. (dec.1984)
25. Schechter, R. S., - Oil Well Stimulation - Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ. (1982)
26. Slider, H. C., - Application of Pseudo-Steady-State Flow to Pressure BuidUp Analysis – SPE-AIME
Regional Symposium, Amarillo, Texas (1966)
27. Smith, R. V., - Practical Natural Gas Engineering – PennWell Publishing Co., Tulsa, OK. (1983)
28. Smith, R. V., - Unsteady-State Gas Flow into Gas Wells – J. Pet. Tech. (1961)
29. Soare, Al.,Bratu C., - Cercetarea hidrodinamică a zăcămintelor de hidrocarburi – Editura Tehnică,
Bucureşti, 1987
30. Soare, Al. – Investigaţii hidrodinamice – Editura U.P.G., Ploieşti, 2005
31. Soare, Al. şi alţii – Ingineria zăcămintelor de hidrocarburi, vol I, II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981
32. Soare, Al., Zamfirescu, M. – Înmagazinarea gazelor naturale - Editura U.P.G., Ploieşti, 2005
33. Soare, Al., Bratu, C. – Estimation of pressure distribution in gas fields producing at very high pressure
gradients Revue Roumaine des Sciences Techniques – serie de Mecanique Appliquee – mai – iunie
1988
34. Soare, Al., Bratu, C. – A methodology for evaluating a water flooding process in oilfields which
produce in a gas drive regime, Buletin U.P.G., Ploieşti, Vol XLI, Nr.2,1989
35. Stoicescu, M., Stoianivici, D. – Teste hidrodinamice în sonde, Ed. U.P.G., Ploieşti, 2010
36. Wattenbarger, R. A. and Ramey, H.J. - Gas Well Testing With Turbulence, Damage, and Wellbore
Storage, J. Pet. Tech. (aug. 1968 )
37. Back Pressure Test for Natural Gas Wells, Revised edition, Railroad Commission of Texas (1951)
38. Pressure Analysis Methods – SPE Reprint Series No., Dallas (1967)
39. Theory and Practice of the Testing of Gas Wells, Energy Resources and Conservation Board, Calgary
(1978)
40. Well Analysis Manual - Dowell Schlumberger
https://www.youtube.com/watch?v=02tAetmgcy0
34

Investigatii Hidrodinamice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investigatii Hidrodinamice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR

Sef lucrari dr. ing. Doru Stoianovici

La o sondă care exploatează un zăcământ de petrol s-au măsurat, în regim

La o sondă care exploatează un zăcământ de ţiţei în jurul căreia au fost

O sondă extractivă de gaze a fost cercetată în regim staţionar de mişcare,

O sondă care exploatează un zăcământ de gaze (99% CH4) a fost cercetată în

să se determine parametrii fizici şi hidrodinamici ai stratului din zona de influenţă a

La punerea în producţie a unei sonde extractive de ţiţei cu debitul constant Q =

O sondă extractivă de ţiţei a fost cercetată la deschidere, înregistrându-se

O sondă care exploatează un zăcământ de gaze la care procentul de metan este

O sondă extractivă de ţiţei a fost închisă pentru cercetare, obţinându-se datele

- grosimea stratului: h=16 m

se cere să se determine parametrii fizici şi hidrodinamici ai stratului din zona de

La o sondă de petrol care exploatează un zăcământ ce produce în regim de gaze

- cumulativul de petrol: N=5950 m3

- saturaţia în apă: sa=0,25

O sondă ce exploatează un zăcământ de petrol a fost cercetata la închidere. Datele

a) la ce timp de inchidere t încetează curgerea în sondă şi apar efectele de limitare a

t’ [ore] p’t’ [bar]

Nr. Unitate de măsură

1 mm H2O = 133,322 Pa.

Alte UM pentru energie

Multiplii şi submultiplii UM ale SI se formează cu ajutorul următoarelor prefixe:

SI recunoaşte următorii multipli şi submultipli cu denumire specială:

Sistemul de unităţi de măsură anglo–saxon

Unităţi de măsură pentru lungime

Unităţi de măsură pentru aria suprafeţei

Factorul de abatere de la legea gazelor perfecte funcţie de condiţiile pseudoreduse

Variaţia raţiei de vâscozitate funcţie de presiunea şi temperatura pseudoredusă

Factorul de sondă datorat imperfecţiunii după modul de deschidere

Factorul de sondă datorat imperfecţiunii dupa gradul de deschidere

Factorul de sondă datorat înclinării sondelor

Forma zăcământului şi CA ln CA t As Forma zăcământului şi CA ln CA t As

30,9 3,431 0,1 2,07 0,727 0,8

31,6 3,453 0,1 2,72 1,001 0,8

27,6 3,318 0,2 0,232 –1,46 2,5

27,1 3,299 0,2 0,115 –2,16 3,0

21,9 3,086 0,4 3,39 1,221 0,6

22,6 3,118 0,2 3,13 1,141 0,3

5,38 1,683 0,7 0,607 –0,50 1,0

2,36 0,859 0,7 0,111 –2,20 1,2

12,9 2,557 0,5 0,098 –2,32 0,9

4,57 1,519 0,5 19,1 2,950 0,1

Variaţia compresibilităţii pseudoreduse a gazelor cu temperatura şi presiunea pseudoredusă

Variaţia compresibilităţii pseudoreduse a gazelor cu temperatura şi presiunea pseudoredusă

Nomogramă pentru determinarea presiunii de saturaţie

Nomogramă pentru determinarea factorului de volum

Vâscozitatea ţiţeiului “mort” la temperatura de zăcământ şi presiune atmosferică

Vâscozitatea ţiţeiului saturat la temperatura şi presiunea de zăcământ

Nomogramă pentru determinarea compresibilităţii hidrocarburilor lichide saturate

Nomogramă pentru determinarea compresibilităţii apei distilate

Compresibilitatea apei distillate la 100000 ppm NaCl

Compresibilitatea apei distillate la 200000 ppm NaCl

Compresibilitatea apei distillate la 300000 ppm NaCl

Compresibilitatea efectivă a formaţiei funcţie de porozitate

S-ar putea să vă placă și