Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasificare
A. DUPA SCOPUL UTILIZARII
1. Pentru proteze acrlice
2. Pentru aliaje nobile
3. Pentru aliaje inoxidabile
4. Pentru lipit parti componente
B. CHIMIC
1. Pe baza de sulfati
2. Pe baza de fosfati
3. Pe baza de silicati
Proprietati
1. Plasticitatea= permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei
2. Este dependenta de
3. Granulatie
4. Proportia pulbere lichid
5. Consistenta amestecului
6. Fidelitatea=reda cu exactitate toate detaliile machetei
7. Stabilitatea volumetrica-> masa de ambalat trebuie s prezinte instabilitate volumetrica
8. Chimic nu trebuie sa se combine cu mat machetei, dar in special cu aliajul fluid pt a nu-l
contamina
9. Mecanica- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita
asupra peretilor tiparului o presiune
10. Termic-> sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge
Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
1. Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear,
2. Aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%.
3. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.
4. Masele de ambalat se dilata in 3 etape:
momentul prizei,
imersia tiparului in apa
conditinare termica.
DILATAREA TOTALA:
1. Dilatarea de priza
este liniara in timpul prizei normale
Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile)
celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza.
2. Dilatarea higroscopica
in contact cu apa din momentul prepararii sau din baia de imersie .
Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment,
valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare ;
3. Dilatarea termica
are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C.
Temperatura are efect asupra masei refractare pe baza de cuart (tridimit).
Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
1. Timpul si momentul de imersie:daca se imerseaza imediat rezulta o dilatare mai mare.
2. Proportia lichid / pulbere - lichid Dilatarea higroscopica
i. Pulbere cu ghips Dilatare termica
ii. Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant
hemihidratul CaSO4
1
3. Raportul CaSO4/SiO2 (CaSO 4 ) Dilatare higroscopica
< rezistenta mecanica a M. A.
2
MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI
Forma de prezentare:
Pulbere:
o nu contine ghips
o Rezistenta termica:900-1400C.
Lichidul
o este o solutie coloidala de siliciu (cea mai folosita in practica).
o Se poate folosi si apa distilata dar rezulta contractii ale ambalajului.
Compozitia chimica:
1. Componenta refractara (80%)
o cristobalit
o carborundum
2. Liantul :
o fosfat de amoniu,
o oxid de zinc,
o oxid de magneziu;
2. Masa de umplutura
o oxid de crom,
o oxid de magneziu
3. Coloranti
Reactii chimice:
1.Regenerarea liantului
NH4H2PO4+MgO+5H2O NH4MgPO4+6H2O
2.Reactia de priza
NH4H2PO4+ H2O H3PO4+ NH4OH
H3PO4+MgO MgHPO4+ H2O
Proprietati:
1. Plasticitate + fidelitate bune granulatie fina;
2. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile;
3. Instabilitatea volumetrica
o coeficientul de dilatare :1,8-2,1%
o nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de
ambalat clasice.
o Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2,2-3,1% si compenseaza coeficientul
de contractie pentru aliajele indicate.
Indicatii:
1. aliajele inoxidabile (Ni-Cr);
2. stelitele (Cr-Co SOFT);
3. aliajele nobile pentru metalo-ceramica.
3
2. Silicati de sodiu, de etil
3. Saruri de Cu, Ti
4. Coloranti.
Reactia chimica H2O
1. Silicatul de etil acid ortosilicic (SOL)
HCl
2. Acidul ortosilicic acid polisilicic (SOL COL.)
Cuart/ cristobalit
3. GEL deshidratare R. exoterma CIMENT. Rezistenta mecanica (14000-
15000 C)
Indicatii:
o Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata;