Medicină dentară pediatrică

Michaela Mesaroș
Alexandrina Muntean

Catalog poze
1.Psihologia micului pacient

Fig.1.1 Suportul moral pentru

combaterea stării de anxietate

a copilului este oferit atât de

către medicul dentist cât și de

cărte părinți.

Fig.1.2 Medicul trebuie să adopte

o atitudine fermă în desfășurarea

actului terapeutic.
2.Examinarea în medicina dentară
pediatrică

Fig.2.1. Pacient copil în sala de așteptare.

Fig.2.2 Instalarea pacientului în fotoliul dentar.

Fig. 2.3 Examinarea exoorală din faţă şi profil.

Fig.2.4 Exemple de profil drept, convex şi concav .

Fig.2.5 Examinarea contururilor osoase.

Fig. 2.6 Examinarea punctelor de emergenţă a ramurilor senzitive ale

nervului trigemen.
 Fig. 2.7 Palparea ganglionilor pre-

şi retro-auriculari.

Fig 2.8 Palparea ganglionilor submandibulari, re- troangulomandibu-

lari şi submentonieri.

Fig. 2.9 Palparea ganglionilor

latero-cervicali superficiali şi pro-

funzi.
 Fig. 2.10 Testele
funcţionale pentru or-
bicularul buzelor.

Fig 2.11. Test funcţional pentru muşchiul buccinator. Examinarea

muşchiului maseter.

Fig 2.12 Examinarea exoorală a muşchilor temporali. Test funcţional

pentru muşchii ridicători. Palparea inserţiei inferioare a muşchiului
pterigoidian extern.
 Fig.2.13 Test funcţional pentru
muşchii propulsori.

Fig.2.14 Examinarea ATM .

Fig. 2.15. Examinarea mucoasei orale, a frenurilor şi a

orofaringelui.
 Fig.2.16 Limbă geografică.

Fig. 2.17 Examenul odon-

tal.

Fig. 2.18 Examinarea relaţiilor de ocluzie statică.

Fig.2.19 Relații ocluzale normale.

 Fig.2.20 Planul post-lacteal.

Fig.2.21 Examinarea mişcării de propul-

sie.

Fig. 2.22. Examinarea mişcărilor de lateralitate.

Fig.2.23 Aprecierea permeabilităţii foselor nazale.

Fig.2.24 Imaginile de faţă şi profil cu punctele antropometrice.

Fig.2.25. Analiza fotostatică a Fig.2.26 Analiza fotostatică a

simetriei. câmpului de profil.

Fig.2.28 Ra-
diografie
retroalveolară.

Fig.2.29. Radiografie Bite-Wing.

Fig.2.27 Fotomontaj pentru examinarea fotostatică.

Fig.2.31. Ortopantomografia. Fig.2.30. Radiografie

axială de palat (cu film
mușcat).
3.Odontogeneza

Fig.3.1 Secțiune prin maxilare la începutul dezvoltării dentare.

Fig.3.2 Faza de capsulă a mu-

Fig.3.3 Faza de clopot a mu-
gurelui dentar.
gurelui dentar.
Fig.3.4 Organul smalţului.

Fig.3.5 Papila dentară, teaca Fig.3.6 Dentinogeneza.

Hertwig.

Fig.3.7 Amelogeneza.
 Fig.3.8 Teaca Hertwig.

Fig. 3.9 Imagine de ansamblu a dezvoltării mugurelui dentar.

4.Erupția dentară

Fig.4.1 Ocluzie dublă cauzată

de erupția linguală a incisiv-

ilor centrali inferiori.

Fig.4.2. Chist de erupţie al

unui dinte permanent.

Fig.4.3 Incluzia lui 2.1 cu

persitența pe arcadă a lui

6.1.
5.Evoluția relațiilor de ocluzie
normală

Fig.5.2 Relaţia dintre maxilar şi

mandibulă în funcţie de înclinaţia
platoului incisiv. A. În treaptă
orizontală. B. În treaptă înclinată.

Fig. 5.1 Relaţia antero-posterioară maxilo-mandibulară. A. Prognatism

mandibular embrionar. B. Prognatism maxilar fiziologic la naştere. C.
Relaţiasagitală cap-la-cap a incisivilor temporari la momentul erupţiei.

Fig.5.3 Relaţia incisivilor tempo- Fig.5.4 Relaţiile ocluzale după

rari după încheierea erupţiei lor. erupţia molarului 1 temporar.

Fig.5.5 Relaţiile ocluzale ale dinţilor

temporari la finele erupţiei dinţilor
temporari.
Fig.5.6 Relaţia mandibulo-maxilară imediat înainte şi în cursul perioa-
dei de erupţie a dinţilor temporari.( Van der Linden , 1976)(3)
A, B. Vedere laterală şi frontală
a arcadelor înainte de erupţia
dinţilor temporari;

C, D. Vedere laterală şi
frontală a arcadelor în perio-
ada de erupţie a incisivilor
temporari;

E, F. Vedere laterală şi frontală

a arcadelor în perioada de
erupţie a molarilor primi tem-
porari;

G, H. Vedere laterală şi frontală

a arcadelor în perioada de
erupţie a caninilor temporari;

I, J. Vedere laterală şi frontală

a arcadelor în perioada de
erupţie a molarilor 2 tempo-
rari;

K, L. Vedere laterală şi frontală

la finalul perioadei de erupţie a
dinţilor temporari – arcade den-
tare temporare complete – în-
ceputul perioadei funcţionale.
 Fig.5.7 Raportul mugurilor dinţilor
permanenţi succesionali cu omonimii lor
temporari. A se observa poziţia palatinală
a mugurilor incisivilor laterali maxilari
permanenţi. A se observa poziţia superioară
a caninilor permanenţi( Van der Linden ,
Fig.5.8 Perioada erupţie molarului prim permanent şi de înlocuire a grupului incisiv ( Van
der Linden , 1976).
A, B. Aspect lateral şi frontal
al arcadelor temporare după
erupţia molarului prim şi
înainte de înlocuirea grupului

C, D. Aspect lateral şi frontal

al arcadelor mixte în perio-
ada de înlocuire a incisivilor
centrali inferiori;

E, F. Aspect lateral şi frontal al

arcadelor mixte în perioada de
înlocuire a incisivilor centrali
superiori – edentaţia frontală
tranzitorie a copiilor;
G, H. Aspect lateral şi frontal
al arcadelor mixte în perioada
de înlocuire a incisivilor maxi-
lari;

I, J. Aspect lateral şi frontal al

arcadelor mixte în perioada
de înlocuire a incisivilor lat-
erali maxilari;
 K, L. Aspect lateral şi frontal al
arcadelor mixte la finele perio-
adei de înlocuire a grupului
incisiv. A se observa corectarea
axei incisivilor laterali maxilari.
Fig.5.9 Raportul mugurilor
dinţilor permanenţi de înlo-
cuire şi de completare cu dinţii
temporari predecesori ( Van
der Linden , 1976).
Fig.5.10 Perioada de înlocuire a zonei de sprijin( Van der Linden , 1976).

A, B. Aspect lateral şi frontal al

arcadelor mixte în perioada de
înlocuire a caninului mandibu-
lar şi a premolarului 1 maxilar.

C, D. Aspect lateral şi frontal al

arcadelor mixte după erupţia
premolarului 1 maxilar şi a
caninului şi premolarului 1
mandibular.
E, F. Aspect lateral şi frontal al
arcadelor mixte în perioada de
înlocuire a caninului maxilar.

G, H. Aspect lateral şi frontal al

arcadelor mixte după erupţia
caninului maxilar.
I, J. Aspect lateral şi frontal al
arcadelor mixte după erupţia
premolarilor 2 maxilar şi man-
dibular. Erupţia molarului 2.

Fig.5.11 Aspectul arcadelor

dentare permanente( Van der
Linden , 1976).
6.Anomaliile dentare

Fig.6.1 Aspect clinic si radiologic al unei fetițe de 13 ani diagnosticată

cu hipodonție non-sindromica. Pe OPT se observă agenezia 1.2,
1.4, 1.5, 1.8, 2.2, 2.5, 2.8, 3.2, 3.5, 3.8, 4.5, 4.8. (cazuistica clinicii de
Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig.6.2 Aspectul radiologic al unei paciente cu displazie ectodermală.

Se observă prezența a doi incisivi superiori conici, a molarilor doi
temporari și a molarilor de șase ani pe partea dreapta. Tratamentul a
început cu refacerea morfologiei celor doi incisivi prin restaurații din
compozit și proteze parțial acrilice pentru zonele edentate(cazuistica
clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).
Fig.6.3 A. Dinte supranumerar inciziform. B. Meziodens cu morfologie
tuberculată (cazuistica clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig.6.4 A Macrodonție localizată la nivelul incisivului central superior. B

Microdonție localizată la nivelul premolarului doi superior (cazuistica
clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig.6.5 Microdonție localizată la nivelul lui 2.1 asociată cu agenezii

multiple (1.8, 1.5, 1.2, 2.8, 3.8, 3.7, 3.5, 4.4, 4.5, 4.8 )confirmate
radiologic(cazuistica clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).
Fig. 6.6 Aspectul endooral al incisivului geminat și al dintelui supranu-
merar suplimentar. Lateral se afla diagrama evoluției patogenetice a
celor două anomalii dentare (cazuistica clinicii de Ortodontie-Pedo-
dontie Cluj-Napoca).

Fig.6.7 A Fuziunea incisivului central inferior cu incisivul lateral inferior.

Numărul incisivilor mandibulari este mai mic cu o unitate. B. Aspectul
radiologic al celor doi incisivi fuzionați. Se observă fuziunea la nivelul
smalțului și a dentinei coronare cu rădăcinile separate.
Fig.6.8 A. Fuziune între incisivul lateral și caninul de lapte. B. Aspectul
radiologic confirmă agenezia incisivului permanent lateral.

Fig.6.9 Concrescența între molarul prim și

secund mandibular(A.Pasler 1993)

Fig.6.10 Dens invaginatus la nivelul incisi-

vului maxilar lateral drept (Dunlap, 2004).
Fig.6.11 Secțiune Fig.6.12 Cuspidul pintene prezent la nive-
longitudinală printr-un lul incisivului lateral maxilar stâng (ca-
molar cu dens evagina- zuistica clinicii de Ortodonție-Pedodonție
tus. Se observă prezența Cluj-Napoca).
pulpei dentare la nive-
lul extra cuspidului
(R.M.Browne 1995).

Fig.6.13 Aspect clinic și radiologic al unui dinte

taurodont(Dunlap, 2004).
 Fig.6.14 A. Odontom compus mandibular cu
aspect radiologic caracteristic de ‘pungă cu
marmură’ (Charles Dunlap, 2001).

B,C. Aspectul clinic și radiologic al unui odontom complex erupt în ca-

vitatea orală. (Manoj Vengal, March, 2007).

Fig.6.15 Traumatism în jurul vârstei de 2-3 ani (R.J.

Andlaw, 1996).
Fig.6.16 Traumatism în jurul vârstei

de 4-5 ani (R.J. Andlaw, 1996).

Fig.6.17 Traumatism în jurul vârstei

de 8-10 ani (R.J. Andlaw, 1996).

Fig.6.18 Anomalie de dezvol-

tare radiculară non-traumatică

(R.J. Andlaw, 1996).

Fig.6.19 A. Hipoplazie Turner posttraumatică la nivelul incisivului cen-
tral maxilar drept. B. Dinții Hutchinson la un copil cu sifilis congenital
(Dunlap, 2004). C. Floroza severă (Wikipedia).

Fig.6.21 A.I. forma hipocalcificată aspect clinic si radiologic (cazuistica

clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig.6.20 A.I. forma hipoplazică

netedă cu transmitere autozo- Fig.6.22 Aspectul histo-
mal dominantă. logic atubular și amorf
al dentinei în D.I.
Fig.6.23 A. Colorația opalescentă tipică dinților cu dentinogenesis
imperfecta (www.usc.edu,2006). B. Abrazie severă a dentației tempo-
rare la un pacient cu D.I. tip II . C. Examenul radiologic demonstrează
obliterarea totală a pulpei dentare. Rădăcinile sunt scurte și subțiri, iar
coroanele bulboase (www.marquette.edu/dentistry).

Fig. 6.24 A Dinții scoică din dentinogenesis imperfecta tipul III. Se

observă grosimea redusă, aproape inexistentă a dentinei circum-
pulpare (Dunlap,2004). B Displazie dentinară tipul I. Se observă
rădăcinile scurte cu radiotransparențe periapicale și obliterarea cva-
sitotala a pulpei dentare. C. Displazie dentinara tipul II caracterizată
de rădăcini normale și camera pulpară în forma de flacără. La 4.4 se
observă un pulpolit(Chussid,2007).

Fig.6.25 Aspectul radiologic al “dinților Fig. 6.26 Ortopantomografia unui pacient de 5

fantomă” din cadranul inferior drept la un ani cu hipofosfatazie la care se observă exfolierea
copil de 7 ani (Dunlap, 2004). prematură a dinților temporari (XUAN Kun, Mar.
2007)
Fig. 6.27 A. Discromie extrinsecă generalizată cauzată de excesul de
fier din salivă. B. Discromie intrisecă la un pacient tratat cu tetracilină
(A. Cameron, 1997). C.Discromie intrinsecă gri-verzui a dinților la un
pacient cu hiperbilirubinemie în perioada neonatală (Hall, 1994).
8.Caria dentară la copii și tineri

Fig.8.1 Dinți temporari aflați în

stadiul III de dezvoltare.

Fig. 8.2 Coroane metalice pre-

formate.

Fig. 8.3 Coroană metalică

prefabricată la nivelul lui 7.5.

Fig. 8.4 Inlay-uri ceramice la nivelul lui 3.6 și 4.6.

Fig.8.5. Reprezentare schematică a etapelor pulpotomiei.

 Fig. 8.6 Apexogeneza

(Ingle).

Fig.8.7 Radiografie cu ace pe canal la nivelul

lui 1.7, la nivelul său existând și un canal supli-
mentar, MV2.

Fig.8.8 Aprecierea radiologică a eficacității apexifierii (Ingle).

Fig 8.9. Diferite etape ale procesu-

lui de apexifiere (Ingle).

Fig. 8.10. Reprezentare schematică

a procesului de apexifiere.

Fig.8.11. Parodontită apicală

cronică fistulizată.
9.Profilaxia cariei dentare

Fig.9.1 Evaluarea OHI-S.

10.Traumatismele dentare

Fig.10.1 Clasificarea WHO a fracturilor dentare.

Fig.10.3 Luxaţie palatinală

6.2.

Fig.10.4 Modificări cromati-

ce şi de poziţie la nivelul

lui 2.1 consecutive trauma-

tismului lui 6.2.

Fig.10.5 11-fractură

coronară cu interesarea un-

ghiului incizal.
Fig.10.6 11-Fractură
coronară cu afectarea ca-
merei pulpare. Aspect
iniţial şi după realizarea
pulpotomiei (se observă
edificarea radiculară
completă la nivelul dintelui
traumatizat).

Fig. 10.7 Luxaţia totală cu

expulzia 1.1.

Fig.10.8 Intruzia 1.1, 1.2.

Fig.10.9 A. Aparat ortodontic mobilizabil folosit ca
mijloc de contenţie. B. Aparat ortodontic fix folosit ca
mijloc de contenţie. C. Gutiera termoformată.

Fig.10.10 Sistem de contenţie-

şină de imobilizare.
11.Extracția în medicina denatră
pediatrică

Fig.11.1.Etapele extracţiei dirijate

Fig 11.2 A. DDM mandibular cu înghesuire secundar. Recomanda-

rea extracţiei 3.6, 4.6 compromişi odontal pentru a crea spaţiul nec-
esar pentru alinierea dentară. B. Aspectul radiologic al arcadelor
dentare înainte de debutul tratamentului ortodontic. C. Aspectul
clinic al arcadei mandibulare spre sfârșitul tratamentului ortodontic.
Fig. 11.3 A. Extracţia premolarilor primi superiori în scop ortodontic-
ocluzia în zona frontală înainte şi B. după tratament.

Fig11.4 A,B Agenezie 2.5, incluzie

1.5, aspect clinic și radiologic.

C. Ocluzia în zona frontală după

germectomia 1.5 şi tratament or-
todontic.
Fig.11.5 A,B Aplazie 2.2. Recomandarea extracţiei 1.2 ca urmare a riza-
lizei patologice determinate de erupția 1.3 spre mezial şi a ageneziei
2.2.

Fig.11.6 A. Extracţia premolarilor primi mandibulari în scop ortodontic

-aspectul arcadei mandibulare înainte şi B. după tratament.

Fig.11.7 A. Extracţia 3.2 entopic -aspectul arcadei mandibulare înainte

şi B. după extracţia incisivului lateral şi tratament ortodontic.
Fig.11.8 Recomandarea extracţiei
4.3 ectopic -aspectul arcadei man-
dibulare înainte de tratament.

Fig 11.9 A,B Extracția lui 4.7 în scopul favorizării erupției lui 4.8.

Fig.11.10 DDM bimaxilar cu înghesuire secundar-recidivă determinată

de erupţia molarilor de minte-aspect clinic și radiologic.

12.Afecțiunile parodontale la copii
și adolescenți

Fig.12.1 Afectarea ţesuturilor

parodontale indusă de
placa muco-bacteriană,
parafuncţia limbii şi anomali-
ile dento-maxilare.

Fig.12.2 Gingivită
odontiazică.

Fig.12.3 Gingivită marginală

nespecifică.
Fig.12.4 Relevarea plăcii
muco-bacteriene pentru a
explica şi motiva tehnica
de periaj dentar corectă.

Fig.12.5 Sindromul de
sept .

Fig.12.6 Evoluţia
ectopică a lui 4.5.
Fig.12.7 Rizaliza asimetrică a dinţilor temporari.

Fig.12.8 Gingivita

pubertară.

Fig.12.9 Recesiune

gingivală.
Fig.12.10 Hiperplazie

gingivală de etiologie

medicamentoasă.

Fig.12.11 Parodonto-

patie acută juvenilă.

13.Afecțiunile mucoasei orale la
copii și adolescenți
Fig.13.1 Aftă bucală.

Fig.13.2 Herpes simplex cu localiza-

re labială .

Fig.13.3. Gingivo-stomatita

herpetică.
14.Tratamentul protetic la copii și
tineri
Fig.14.1 Coroană metalică pedodontică

preformată.

Fig.14.2 Menţinător de spaţiu mobil.

Fig.14.4 Menţinător de spaţiu fix.

Fig.14.5Dentinogeneză

imperfectă -onlay 16, 26.

15.Durerea în medicina dentară
pediatrică
Fig.15.1 Lidocain spray 10%.

Fig.15.2 Anestezia plexală la incisi-

vul temporar.

Fig.15.3. Anestezia plexală la

caninul temporar.
Fig. 15.4 Anestezia la gaura

infraorbitară.

Fig.15.5 Anestezia la Spina Spix.

Fig.15.5 Anestezia intraligamentară.

Fig. 15.6 Inhalosedarea.

16.Parafuncțiile și obiceiurile vicioase

Fig.16.1 A. Culoarul dentar-aspect lateral(Vanni). B. Culoarul dentar-

aspect frontal(Vanni).

Fig.16.2 Aspectul arcadelor unui pacient cu

deglutiție atipică.
Fig.16.3 Scut lingual fix.

Fig.16.4 Plăcuță palatinală

cu scut lingual acrilic.

Fig.16.5 Facies adenoidian asociat cu boltă palatină adâncă şi maxilar

îngust.
Fig.16.6 Scut vestibular din

silicon.

Fig.16.7 Educator funcțional.

Fig.16.8 Quad-helix
Fig.16.9 Aspect facial și aspect endooral al unei paciente ce își aspira
buza inferioară.

17.Profilaxia anomaliilor dento-maxilare

Fig.17.1 Ocluzie inversă frontală în perioada dentaţiei temporare.

Fig17.2 Erupţia incisivilor centrali

inferiori în linguo-gresiune con-
secutiv unui decalaj între vârsta
dentară şi vîrsta osoasă (absenţa
tremelor de creştere).
Fig.17.3 DDM bimaxilar cu înghesuire secundar. Ectopie 13, 23 -aspect
iniţial.

Fig. 17.4 DDM bimaxilar cu înghesuire secundar. Ectopie 13, 23.-aspect

în etapa de echilibrare ocluzală.

Fig.17.5 Modificări de poziţie determinate de evoluţia molarilor de

minte.
Fig.17.6 Modificări de

poziţie determinate de

evoluţia molarilor de

minte-aspectul radio-

logic.

20.Tratamentul pacienților cu
despicături labio-maxilo-palatine
Fig.20.1 Despicătură labio-

maxilo-palatină completă

unilaterală stângă.
Fig.20.2 Despicătură labio-

maxilopalatină completă

bilaterală.

Fig.20.3 Clasificarea LAHSAL

(4)