Îndrumar pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing.

Florin BEJAN | 2020-2021

Tabelului 1.1 împreună cu factorul de curbură granulometrică
TEMA 1 (𝐂𝐂 ) și factorul de uniformitate granulometrică (𝐂𝐔 ) conform
Tabelului 1.2.
Întocmirea fișei sintetice a forajului
Tabelul 1.1 Clasificarea pământurilor grosiere în funcție de
granulozitate (SR EN ISO 14688-2:2005)
1.1. Generalități Mărimea fracțiunii granulometrice Denumirea pămân-
predominante (peste 50%), mm tului necoeziv
Pământurile alcătuiesc terenul de fundare al construcțiilor
0,063 … 0,2 nisip fin (CSa)
sau servesc ca materiale pentru realizarea unor construcții
0,2 … 0,63 nisip mijlociu (MSa)
inginerești (baraje, diguri, platforme, terasamente pentru căi 0,63 … 2 nisip mare (FSa)
de comunicații etc.). 2 … 6,3 pietriș mic (CGr)
6,3 … 20 pietriș mijlociu (MGr)
Eșantioanele prelevate din foraje sunt încercate în laboratorul
20 … 63 pietriș mare (FGr)
geotehnic în vederea determinării caracteristicilor fizico-me-
63 … 200 bolovăniș (Co)
canice ale pământurilor conform reglementărilor tehnice în
> 200 Blocuri (Bo)
vigoare:
- umiditatea, 𝐰 [%], conform STAS 1913/1-82; Tabelul 1.2 Tipul de repartiție granulometrică (SR EN ISO
- densitatea scheletului mineral, 𝛒𝐬 [g/cm3 ], conform 14688-2:2005)
STAS 1913/2-76; Forma curbei
𝐂𝐔 𝐂𝐂
- densitatea, 𝛒 [g/cm3 ], conform STAS 1913/3-76; granulometrice
- limitele de plasticitate, 𝐰𝐋 [%] și 𝐰𝐏 [%], conform STAS > 15 1…3 bine gradată
6 … 10 <1 mediu gradată
1913/4-86;
<6 <1 rău gradată
- granulozitatea, conform STAS 1913/5-85;
în general ridicat în general < 0,5 discontinuă
- compresibilitatea în edometru (𝐄𝐨𝐞𝐝 – modulul de defor-
mație edometrică), conform STAS 8942/1-89; Pământurile fine se clasifică în funcție de indicele de plasti-
- rezistența la forfecare (𝛟 – unghiul de frecare internă și citate (𝐈𝐩 ) și granulozitate, conform diagramei ternare
𝐜 – coeziunea), conform STAS 8942/2-82.
(Anexa 1.2).
Pe baza acestor indici determinați în laborator, prin calcul, se
În funcție de gradul de umiditate (𝐒𝐫 ), pământurile se clasifică
pot determina indicii geotehnici derivați:
conform Tabelului 1.3.
- greutatea volumică a pământului în stare naturală,
𝛄𝐬 ∙ 𝐰
𝛄 [kN/m3 ]; 𝐒𝐫 = (1.1)
𝟏𝟎𝟎 ∙ 𝐞 ∙ 𝛄𝐰
- greutatea volumică a scheletului mineral, 𝛄𝐬 [kN/m3 ];
unde 𝛄𝐬 este greutatea volumică a scheletului, 𝐰 este umi-
- greutatea volumică a pământului în stare uscată, ditatea pământului în stare naturală, 𝐞 este indicele porilor
𝛄𝐝 [kN/m3 ]; și 𝛄𝐰 este greutatea specifică a apei.
- greutatea volumică a pământului în stare saturată,
𝛄𝐬𝐚𝐭 [kN/m3 ];
Tabelul 1.3 Clasificarea pământurilor în funcție de gradul de
- greutatea volumică a pământului în stare submersată,
umiditate (STAS 1243-88)
𝛄′ [𝐤𝐍/𝐦𝟑 ];
𝐒𝐫 Starea de umiditate a pământului
- porozitatea, 𝐧 [%];
< 0,40 uscat
- indicele porilor, 𝐞 [−]; 0,41 … 0,80 umed
- gradul de umiditate, 𝐒𝐫 [−]. 0,81 … 0,90 foarte umed
- indicele de plasticitate, 𝐈𝐏 [%]; > 0,90 practic saturat
- indicele de consistență, 𝐈𝐂 [%];
- gradul de îndesare, 𝐈𝐃 ; În funcție de gradul de îndesare 𝐈𝐃 , nisipurile se clasifică con-
- capacitatea de îndesare, 𝐂𝐢 . form Tabelului 1.4.
𝐞𝐦𝐚𝐱 − 𝐞
𝐈𝐃 = (1.2)
𝐞𝐦𝐚𝐱 − 𝐞𝐦𝐢𝐧
1.2. Identificarea pământului unde 𝐞 este indicele porilor pământului în stare naturală,
𝐞𝐦𝐚𝐱 este indicele porilor pământului în stare de afânare
Pământurile se identifică pe baza determinărilor efectuate în maximă și 𝐞𝐦𝐢𝐧 este indicele porilor în stare de îndesare
laboratorul geotehnic prin încadrarea în categoriile și varietă- maximă.
țile precizate în continuare.

În funcție de existența forței permanente superficiale de Tabelul 1.4 Clasificarea pământurilor după gradul de înde-
atracție (coeziunea) între fragmentele solide constituente, pă- sare (SR EN ISO 14688-2:2005)
mânturile de împart în două categorii: 𝐈𝐃 Termen calificativ
- pământuri necoezive; 0 … 0,15 foarte afânat
0,16 … 0,35 afânat
- pământuri coezive.
0,36 … 0,65 îndesare medie
Pământurile grosiere se clasifică după granulozitate, în 0,66 … 0,85 îndesat
funcție de predominația anumitor fracțiuni granulare, conform 0,86 … 1,00 foarte îndesat

1
 Îndrumar pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021

În funcție de indicele porilor 𝐞, starea de îndesare a pămân- După modulul de deformație edometric pentru intervalul de
turilor necoezive se stabilește conform Tabelului 1.5. presiuni 200 - 300 kPa 𝐌𝟐−𝟑 (𝐄𝐨𝐞𝐝 𝟐𝟎𝟎−𝟑𝟎𝟎 ), pământurile se
Tabelul 1.5 Clasificarea pământurilor necoezive în funcție de clasifică conform Tabelului 1.9.
indicele porilor (STAS 1243-88) 𝚫𝐩
𝐌𝟐−𝟑 = (1.6)
𝐞 Nisip Starea de îndesare 𝚫𝛆
< 0,55 Nisip cu pietriș, afânată unde 𝚫𝐩 este variația tensiunii normale, 𝚫𝛆 este variația de-
0,55 … 0,70 nisip mare, nisip cu îndesare medie formației specifice a probei corespunzătoare variației
> 0,70 mijlociu îndesată tensiunii normale 𝚫𝐩.
< 0,60 afânată
0,60 … 0,75 Nisip fin cu îndesare medie
Tabelul 1.9 Clasificarea pământurilor în funcție de modulul
> 0,75 îndesată
de deformație edometric pentru intervalul de presiunii 200 -
< 0,60 afânată
300 kPa
0,60 … 0,80 Nisip prăfos cu îndesare medie
𝐌𝟐−𝟑 [𝐤𝐏𝐚] Compresibilitatea pământului
> 0,80 îndesată
> 50000 practic incompresibile
În funcție de capacitatea de îndesare 𝐂𝐢 nisipurile se clasifică 20000 … 50000 cu compresibilitate redusă
conform Tabelului 1.6. 10000 … 20000 cu compresibilitate medie
5000 … 10000 cu compresibilitate mare
𝐞𝐦𝐚𝐱 − 𝐞𝐦𝐢𝐧
𝐂𝐢 = (1.3) < 5000 cu compresibilitate foarte mare
𝐞𝐦𝐢𝐧
unde 𝐞𝐦𝐚𝐱 este indicele porilor pământului în stare de afâ-
nare maximă și 𝐞𝐦𝐢𝐧 este indicele porilor în stare de 1.3. Fișa sintetică a forajului
îndesare maximă.
Informațiile obținute sunt centralizate în fișele sintetice ale
Tabelul 1.6 Clasificarea pământurilor în funcție de capacita- forajelor (SG2) ce reprezintă o componentă foarte impor-
tea de îndesare (STAS 1243-88) tantă a Studiilor Geotehnice.
𝐂𝐢 Capacitatea de îndesare a nisipurilor Fișa sintetică a forajului reprezintă un tabel centralizator în
< 0,40 mică care sunt completate informațiile geotehnice obținute pe te-
0,40 … 0,60 mijlocie ren și în laboratorul geotehnic în funcție de adâncimea la
care au fost obținute acele informații.
> 0,60 mare

După indicele de plasticitate 𝐈𝐏 pământurile se clasifică con- În primele două coloane ale fișei se reprezintă la scară și se
form Tabelului 1.7 (STAS 1243-88). notează cota față de suprafața terenului și respectiv grosimea
𝐈𝐏 = 𝐰𝐋 − 𝐰𝐏 (1.4) straturilor interceptate prin realizarea forajului. În a treia co-
unde 𝐰𝐋 este limita superioară de plasticitate și 𝐰𝐏 este li- loană se reprezintă și se notează nivelul apei subterane.
mita inferioară de plasticitate. Aceste cote se obțin pe amplasament, în urma realizării fora-
jului.
Tabelul 1.7 Clasificarea pământurilor în funcție de indicele Descrierea stratului de pământ se face prin precizarea carac-
de plasticitate (STAS 1243-88) teristicilor specifice în următoarea ordine:
𝐈𝐏 Starea de plasticitate a pământului - denumirea (pe baza granulometriei, gradului de uniformi-
0 neplastic tate, plasticității);
< 10 cu plasticitate redusă - culoarea;
11 … 20 cu plasticitate mijlocie
- starea de îndesare sau starea de consistență (pe baza
21 … 35 cu plasticitate mare
gradului de îndesare, respectiv a indicelui de consis-
> 35 cu plasticitate foarte mare
tență);
După indicele de consistență 𝐈𝐂 , pământurile coezive se cla- - gradul de umiditate;
sifică conform Tabelului 1.8. - caracteristicile particulare (conținut de impurități, lianți
𝐰𝐋 − 𝐰 etc.)
𝐈𝐂 = (1.5)
𝐈𝐏
Exemple:
unde 𝐰𝐋 este limita superioară de plasticitate și 𝐰 este umi- - Argilă grasă, vânătă, cu plasticitate foarte mare, în stare
ditatea pământului în stare naturală și 𝐈𝐏 indicele de
plasticitate a pământului. plastic consistentă, foarte umedă;
- Argilă nisipoasă, maronie cu pete cenușii, cu plasticitate
mică în stare plastic moale, saturată, cu macropori și res-
Tabelul 1.8 Clasificarea pământurilor în funcție de indicele turi vegetale în curs de carbonizare;
de consistență (SR EN ISO 14688-2:2005) - Nisip prăfos, roșcat, în stare îndesată, saturat, cu frag-
𝐈𝐂 Starea de consistență a pământului mente de cochilii;
≤ 0,25 foarte moale
0,26 … 0,50 moale Următoarea parte a fișei se completează cu tipul de eșantion
0,51 … 0,75 consistent prelevat (tulburat, netulburat) și adâncimea de prelevare. În
0,76 … 0,99 vârtos continuare se înregistrează în dreptul fiecărui eșantion valo-
≥1 tare rile indicilor geotehnici obținuți în laboratorul geotehnic.

2
 Îndrumar pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021

ANEXA 1.1
Diagrama ternară (SR EN ISO 14688:2-2005)

3
 Îndrumar pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021

ANEXA 1.2
Fișa sintetică a forajului - exemple

4
Îndrumar pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021