— 62U 691.2 : 620.102. 42 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA, EDITIE OFICIALA STAS 6200/15-83 Inlocuieste : CONSILIUL NATIONAL [PI erietaainte PENTRU STIINTA $1 TEHNOLOGIE \inarea compot inghet-dezghey INSTITUTUL ROMAN ae portarii la inghet-dezghet | ciastticaren aifanumerted ne un STANDARDIZARE. ATRA ATURALA PENTRU CONSTRUCT} NATURAL STONES FoR PIERRES NATUR CONSTRUCTIONS CONSTRUCTION JA CYPOMTEMIBCTBA Determination of freezing-thaw- Détermination du comportement Onpegeseume nosenenun mpa ‘dawopaanmn-orvanpainnt Ing- behaviour | fat geld gel Reproducerea, interaisa. 1 GENERALITATI 1.1 Obieet si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste metoda de determinare a comportirii Ja inghet-dezghet a rocilor folosite in principal pentru construetii, ea pietre naturale fasonate, 1.2 La aplicarea prezentului standard se va fine scoma gi de prevederile. STAS 6200/1-75. 2 PRINCIPIUL METODEI Epruyetele useate in prealabil la 105 ci: 5 °C gi apoi saturate eu api la presiune normal, la masi constant’, se introduc in instalatia ‘Irigorified, unde se ricesc treptat pin’ la 20-42 °C gi se mentin la aceasté temperaturi timp de 3 h, dupi care se dezgheati, in ap’, a 185°C. Operatia de inghet-dezghet se repetii pin’ la efectuarea unui numir de ¢icluri stabilit, dup care se constati : — existen{a de deterioriri evidente ; — pierderi de mast suferite de epruvete in timpul procesului de inghef-dezghet, exprimate prin coeficientul de gelivitate, — seiiderea rezistentei la compresiu ne dupi inghet-dezghet, in rayort_ cn rezistenta Ja compresiune in stare useati, e xprimata prin coeficientul de inmuiere dupa i ghet-dezghet, 1, Nerespectarea Standardelor de Stat este urmarité conform leg 3 APARATURA SI REACTIVI Conform STAS 6200/1-75 eu urmitoarele completiiri — instalatie frigorificd, termoreglabili_ si termostabili, capabili a realiza, sub sarcin’, sedderea temperaturii de la cirea 18°C la —20¢-2°C in maximum 3 h; — vase confectionate din material inoxidabil, previizute cu capac, pentru dezghe- farea epravetelor ; — gritare sau suport epruvete ; — api distilati sau api potabili de la reteaua de api. Aprobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborat inipial tm 1960 Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Revizuit in 1975 sl 1982 ‘Telex 11312 CNST R 4 Pag. PRETUL LEI 1,50STAS 6200/15-83 -2- 4 EPRUVETE 41 Se utilizeazi 5...7 epruvete cubice cu [= 50 mm, sau cilindri cu d = b= 50 mm, pe care se va putea determina ulterior rezistenta la compresiune dup’ inghet-deaghet, conform STAS 6200/5-71. OBSERVAT Se supun Ta incereare 7 epruvete = in caval in care determinarile petrografice-mineratogice atest o susceptibilitate la detex lori evidente ta solicitarea beneticiarutut 42 —_ Bpruvetele se usuck la 105-45 °C, pin la mask constant (m,) si apoi se satureaai cu api a presiune normaki, conform STAS 6200/12-73, dupa care se examineazi, notindu-se eventualele fisuri, stirbituri, neomogenitiiti sau alte elemente caracteristice, datorite naturii rocit 4.3 Dupi examinare, epravetele se plistreazt in vase cu api distilati, acoperite, pind la introducerea lor in instalatia frigoritie’. 5 MOD DE LUCRU 5.1 _ Epravetele, verificate ca la pet. 4.2, se scot din api, se stent cu un burete sau 0 . Ducati de pinak udati si bine stoansi si se cintiirese (m,). 5.2 Pentru introducerea in instalafia frigorificd, epruvetele se agazi pe gritare, Ia de 10. ..20 mm intre ele, cit si intre gritare, spre a’se realiza o circulatie normal a aerului obfine 0 ricire uniform. 5.3 Temperatura din instalatia frigorifi peratura mediului ambiant (cirea 18°0). 5A _Numirul epravetelor ce se introduc in instalatia frigorified va fi astfel ales, ineit sea- derea de temperaturi de la +1845°C la —20--2°C si se realizeze in maximum 3h. 5.5 Dupi atingerea temperaturii de —2042°C, ep de funefionare termostatat la 20-42" o distantit ia in momentul introducerii epruvetelor, va fi tem- vetele se mentin timp de 3h in regim se introdue in vase cu apa, care 185°C), timp de eirea imp de circa 2 h constituie 5.6 _ Bpruvetele inghetate se scot din instalatia frigorit sd asigure dezghetarea, pistrind temperatura mediului ambiant_ ( 2h. Supunerea epruvetelor la inghet timp de 3 h si dezghetarea lor in un ciel de inghet-dezghet. Se repetii procesul de inghet-dezhet, in aceleasi conditii, pind Ia ultimul eielu_ pre bilit, potrivit conditiilor impuse de utilizarea preconizata pentru roca respectivii, iar in lipsa unei asemenea indicafii, pind la realizarea a 50 de cieluri. 58 Epravetele dezzhetate dupi ultimul cielu se reoxamineazi gi se cintiirese (my) notindw- si eventualele modificari (fisuri, desprinderi, exfolieri ete.), sau orice alte observatii, care explice comportarea la inghet-dezzhet a rocii respective. 5.9 Epruvetele eu deteriorari evidente vor fi eliminate de la incercarea de inghef-dezzhet, notindw-se cielul eind acestea au aplirut. Daci deterioririle sint evidente si apar la mai mult, de 3 epruvete, roca se considert nerezistenti la inghet-dezghet, O epruveti se considert eu deterioriri evidente atunci cind se constati cel putin una din conditiile urmitoare : — arian 1 sau 2 fefe s-a diminuat cu mai mult de 10% ; ~ aria totali a epruvetei sa diminuat eu mai mult de 5% ; — masa epruvetei a sezut cu mai mult de 1%. 5.10 _Epruvetele flirt deterior! STAS 6200/5-71. evidente se supun incercdrii la compresiune, conform 6 CALCUL 61S precum si variatiile de mast, care se raporteazt Ia suprafata gi resper epruvetei. deter.nink suprafefele cu deterioriri evidente, apiirute pe fefele fiecr lam epruvete, a initial a—3-— STAS 6200/15-83 6.2 Coeficientul de gelivitate (y.) se ealculewz pentru fiecare epruve deterioniri evidente, eu formula : care nu a suferit %o ty = "2. x 100 in care m, masa epruvetei saturat cu api, Ja presiune normaki, determinatt inaintea primului cielu de inghet-dezghet, in g; ms masa epruvetei dezghetate, determinat dup ultimul cielu de inghet-dezghef, in g; m, masa initial a epruvetei, determinati, dupa useare la 10545 °C pink la mask constant si inaintea saturirii eu api distilata, ing. Ca rezultat pentru coeficientul de gelivitate al unei probe de roci se considers media aritmetici a valorilor objinute pe min. 5 epruvete, caleulati eu 2 zecimale, OnsERVAT Cocticentut de gelvitate se mat poate eateula eu formblele % t= een in care im, are aceeas semniticatie ca mai sus mt imac epruvetel dup ulimul ciely de tnghel-eerghet, uscat® pind 1a masa constant, ng mt yuasa_portlunilor din epruvela detagate sau dirlocate partial, obtinuta prin evaporarea spel distiite folositl pentru dezghets Ing 6.3 Coeficientul de inmuiere dupi inghet-dezghet (y %) se calculeazi (fari zecimale), pentru ficeare epruvetii care nu a suferit deteriorari evidente, conform STAS 6200/5-71. Drept rezultat pentru o probji de roc, se consider media aritmeticd a valorilor objinute pe minimum 5 epruvete. 7 INTERPRETAREA REZULTATELOR 7.1 Pentru interpretarea rezultatelor se ia in considerare numirul epruvetelor eu deterio- evidente, valorile coeficientilor de gelivitate si ale coeficientilor de inmuiere dupa inghet- dezghet, determinate pentra proba respectivis, la 50 de cicluri efectuate. Triterpretarea rezultatelor se poate face si la alt numr de cieluri de inghet-dezghet (15; 26; 35; 75; 100; 150 etc.) specificindu-se aceasta in buletinul de incercdri si insotind re zultatul interpretirii, 7.2 Urmare prevederilor prezentului standard, 0 rock poate fi caract — rezistent Ia inghet-dezghet ; — slib rezistenta la inghef-dezghet ; — nerezistent la inghet-dezghet. 7.3 O roc se consider rezistenti la iat ca find : wghet-dezghet, in cazul in care: — epruyetele nu an suferit deterioriri evidente ; — valoarea coeficientului de gelivitate este <0,3% ; — valoarea coeficientului de inmuiere dupi inghet-dezghet este < 25%. ORSERYATIE acd toed are cosfcientul de yoivitate = 0.39% $f coetieientul de inmulere dupa tnghet nahcl 225%, dar nua suferit detetioriri evidcnte, poate Tl consideratt, in mod excep: onal, rezisteta ln bnyhet-derahet (exemplu ealearcle poroase Lulu) A Roca se consi jeri slab rezistenti la inghet-dezghet, in cazul in care: — cel mult 3 epruvete din 7 au deterioniri evidente ; — valoarea coeficientului de gelivitate este < 0, — valoarea coefi ntului de inmuiere dupk inghet-dezghet este >25%. Se va specifica nunvirul de cicluri dup care cel putin una din conditiile mentionate, este realizatd.STAS 6200/15-83 -4-— 7.5 Roca se consider nerezistenti Ia inghef-dezghet, in cazul in care: — mai mult de 3 din 7 epruvete au deterioriri evidente - valoarea coeficientului de gelivitate este > 0,3% ; = valoarea coeficientului de inmniere dupi inghet-dezghet este > 25%. Se va specifica numirul de cicluri la eare s-au produs deterioririle. -RVATIE — La ererea beneflelarutui se poate exceuta slum numir mat mare de elelust de et -dezahet. 8 BULETIN DE INCERCARI In buletinul de inceresiti se vor inserie cel putin urmiitoarele : — date pentra identificarea probelor, inclusiv caracteristicile petrografice-minera~ logice ; — numirul de epruvete care au suferit deterioriri evidente, cu valoarea ariilor dimi- nuate si a scdderilor de mask respective, precum si numirul de cicluri la care au aplrut aceste deterioniri ; — coeficientul de gelivitate, media si valorile individuale ; — coeficientul de inmuiere, media si valorile individuale ; ~ garacterizares rool din punet de vedere al risen In Ingho}desghet 4i numiral de cicluri la care s-a ficut interpretarea. 0427 ex. 1. P, Informatia 10846 Elaborat de: MINISEERUL GEOLOGIEL — Intreprinderea fe prospectiuni geologice si geofitice ~ Bucuresti Responsabili profeetnlit ; geo! Stefan Nitw ‘ing. Magda Mihiileanu Redactat final : Institutal Romin de ‘Standardizare Servieial construct, materiale de-construe(i 31 economic laboratort ‘Ministeral Minelor ‘Ministerul Transporturilor s1 Telecomunieatiilor Inslitutul de cereetari in. constructil economia ructilor Tnstitutul de proiectare pentru constructil industsiate foresters Intreprinderea pentru extragerea, preluerarea mon Ing. Parasehiva Mavromatis area marmurel si"pletrel pentru’ construe{ii ~ Bue rest — Tnstitutal de cercetari gl profectast tehnologice in transporturh Baitura Tehnied, Bucuresti 1982. Tiparit Ie 15.11.1982 Baifia 1