Y Reproducerea interziss. 5 conform legl idelor de Stat este u Nerespectarea Stat 6 Pag. PRETUL LEI 2,00 oa curs s1sea007 cau 025.38; REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA fe orcuar STAS 1139-87 a = COMITETUL NATIONAL St4a3 1180-48 PENTRU. STUNTA 1 1 ‘$1 TEHNOLOGIE BORDURI DE BETON INSTITUTUL ROMAN casticsreaaltanumerich DE STANDARDIZARE 85567 Wo CRETE KERBS BORDURES EN BETON norOTM BOFrOBLIE 1 GENERALIT ATT (inst-Potttennte tas!) BIBLI@TECA » 1.1" Obieet si domeniu de aplicare Ja bordurile de beton cu fetele aparente netede sau eu model, i, piste de 1 standard se refers sau colorate, utilizate pentru trotuate, spatii verzi, alei de pieto: Prezen| in culoare natura cichisti ete, 12 Casifieare 1.24. Fane ie de Woeul de utilizare, bordurile se exeeut in patre tipurt tip A, utilizate Ja trotuatele adiacente pirtii carosabile, precum si la incadrarea pargii carosabile a strizii cu borduri denivelate (eind trotuarele sint separate prin Tisii_verzi de partea catosabiki sau cind mu se pievid trotuare) ; — tip B, utitizaie ca borduri ingropate la marginea aleilor de pietoni si a tigiilor care ineadieaz trotuarete, In chenarele spatiilor verzi ete. ; tip P, utilizate Ja partea central a intririlor carosabile ; — tip 1, utilizate la paitile laterale ale intuirilor carosabile, 2” Funetie de atime si forma, bordurile tip A si tip B se exeenti jx dow, respeetiv trei miirimi, conform tabehului 1 1.2.3’ Functie de cxeeutie, bordurile se produe in doui, variante — varianta T, excentate in intacgime din acelasi Hien eu agicgate din roel dure 5 ~ varianta TH, eecutaic din Coa Hiatal, cel ce baz din Leen ebismuit, far eel de zur de min. 36mm din beton eu agiegate din roci dure, wean 1.24” Fonetie de modul de pretzeme a fetelor vizute, bordvrile -¢ executs — nefinisate, Ja cae fe(cle viznte sint-aga cum rezulti din turnare, Eiri niei o pre Inerare ulterioara ; — finisate, la care, dupa tnnare, fetcle yErule se prekuereazi prin spilare sau freeare, Functie de modul de colorare a fefelor vizute, bordurile se execnta — necolorate ; coloate, Funetie de wodul de prezentare a fejelor viizute, bordurile se exeenti = Fark model ; — eu model. Notare Bordurile se noteazd indicind in ordine tipul, nviimea, lungimea, varianta, modul de preluerare a fejelor si nuimai eind este cazul enleaica si mocelul, preevam $4 nundaul prezentulut Standard, :semph de notare pentru bordard tip A, urinea 1, lungine 300%, vurlanta I, nefinsata, neenlorat grt sinlsatd SEAS 1139.87 Bordurd At» 10001) Hoborat de? CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI | Ap t de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIzARE | Pata Intrrll In vigoares Bd. llie Pintlie nr. § BUCURESTI 1987-10-01 Telex 912 CNST ‘BUCURESTISTAS 1139-87 -2- 2 CONDITIL TRHNIC DE CALITATE 2.1 Forme si dimensiuni Dimensioni fn millet Forma si dimensiunile bordurilor sint conform tabelului 1 si figurilor 1. 6. OBSERVATIE — Pe beri de acord Intre parti se pot exceuta si Dorduri curbe, eu raza de eurburi convenité, 1 ] T I 1 | | ny Looe aso sono | = “ee eae [feee STAS 1139-87 Fig. 5 Fig. 6 OBSERVATIE. — Figuile 14, 22, 8a gi 4 repreniath hordurl varlanta 1, lar cele din figurle 1b, 29 st $8 ‘atlanta 1 2.2 Caracteristi¢i fiziee : Caraeteristicile fizice sint conform tabelului 2 ‘Tabetul 2 Caracteristicn Conditit de admistbattate Fezistenfa ta Incovoiere, N/mm, min media pente Sai er oe re : Rezisten{a Ta inghet-dezgh Tupi incercares no apati fsurisauplibitadl la niet ol borduri ain. prob’ Taura a nisip normal monogranvlar, Tam Wax Ts 4) Cu exeeptia bordurilor cu lungimes de 33.0 mm 9 eure, Sy Namal pentru bordarile eu linginen de 330mm si curbe, Aspeet Conditiile de aspect sint conform tatelului 3 Tabet 9 Taloarea TTownid pe aceeanl Dordurd qi cu lel dferenfe de, imuan|a Ine Dordurile acuta ot | Abatere dela planitate (Sigeata maxtiid) © felelor we || ate, mmm, _ a = eam z 7 {s@707 : | | Supa, mm, max 2 = adtnctine 25% ain tot Ta mvehite rolunjite nu se admit stibituet eta | : |STAS 1139-87 -4 24 Materiale 241 Ciment Pa 35, STAS 1900-78. 242 — Agregate de balastier’ eu granulafia de 0...31,5 mm dure, STAS 1667-76. sau agregate sftirimate din roci 3 REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATIL 3A Verificarea calitijii se face pe loturi de max, 3000 borduri de accleasi dimensiuni, format, ‘varlantd si finisare pri — verificiri de lot ; — verificint periodiee. 311 Verifiedrile de lot constan din : ‘verificarea formet si dimensiunil — verificarea aspectul 3.1.2 _ Verificirile periodice se fae semestrial pe unul din loturile supuse verificarilor de lot in perioada respectivi, eu exceptia verificirii clasei de beton (marea de beton) si constau din — verificarea rerisienfei Ia incovoiere, pe min. tre borduri ; — verificarea clasei de beton respectiy marea betonului s¢ face pe min. trei epru- vete la fiecare 50m® beton de aceeasi compozitie, — Yerificarea rezistentei Ia inghet-dezghef, pe min. trei bordusi ; — verificarea uzurii, pe min. trei epruvete. 3.2 Volumul lotuhui si al egantionului, preeum si modul_de acceptare sau respingere a lotu- hui, pentru verifieiri de lot, sint conform STAS 3160/2-84 (Ne=I, AQL—4, plan de esantionare dubia), Lotul respins poate ti prezentat In o nowt veriticare nunai dup’ sortare bueatd eu bucata. 3.3. _Verificivile periodice, cu exceptia elasei de beton (marea betonului), se efectueazi pe ‘probe alese la intimplarc, din elementele egantionului sau din lot si care corespund verificarit dimensionale gi de aspect. Daci la verificirile periodice se objin rezultate necorespunzitoare, se repetii determ narile pe acelasi numir de probe. Dact si in acest caz se obfine chiar un singur rezultat necores- punzitor, lotal se respinge si se jau misuri pentru imbunititirea calit’ti. ‘Th cazul in care se obfin rezultate necorespunzitoare la verificarea clasei de beton (mi betonnini) loful se respinge gi se iau misuri pentru imbundtatires ealitiii, 4 METODE DE VERIFICARE jimensiunilor 44 Verifiearea formei Forma si dimensiunile bordurilor se verified vizual si cu instrumente obignuite de misura. rifienrea axpeetulni 42 se fnoe vizual Verificarea, eulori 4.2.2 Veriticarea abaterii de la planitate se face agezind pe diagonalele gi pe laturile fefelor véirute o rigli dreaptat metalici si ciutind si se introduc intre ea si bordariun spion eu gro- simea mai mare eu 0,1 mm decit sigeata maximi admisi. ack’ spionul mu intri se consi. deri abaterea de la planitate corespunzitoare, 4.2.8 Verificarea deformirit fetelor vizute se face vizual si cu instramente obignuite de misuri. 4.2.4 Verificarea abaterii de In unghiul drept se face fie eu un raportor, in care ca abatoréa, s@ citeste direct in grade, fie eu un coltar asezind un brat lipit de latura mies a bordurii si mi- surind distanta dintre cékilalt brat si capitul laturii mari, in care eaz abaterea se calewleari eu formala : Abaterea de la unghiul de 90° = (mmjm) a distanta dintre col{ar si capitul laturii mari, in milimetri ; 7 lungimea laturii mari la capiitul eiveia sa filet misuritoarea, in metri,STAS 1139-87 - 4.3 Determinarea rezistentei In incovoiere Bordurile din probi, cu virsta de 28 zile de la confectionare, se (in, inainte deiner care, tei zile invelite in cirpe ude san introduse in nisip ued, In prealabil, la bordurile cu fesituri san racorditi trebuie indreptati suprafata de transmitere'a fortei pe o portinne eu un diametra de cirea 100 mm, eu mortar avind raportul, in masi, eiment/nisip egal ew 1:1. Dupi trecerea timpulai de umezire, borduiile se agazk eu faga hXT pe doud reazeme metalice rotunjite cu raza de 10 num si lungimea eit iniltimea bordurit. Distanta dintre centrele reazemelor (1,) este de 800 mm, pentru bordurile cu lungimea de 1000 mm; 700 mm, pentra bordurile eu Iungimea de 750 mm; 450 mm, pentru bordurile ex lungimea de 500 ma Forta de’ incereare se apliek la mijloe, ca 0 ineireare unied in axa centrul a bordurii ‘Sub punctul de aplicare a forfei se agazi o saibi de otel de 50 mm diametra grosime, jar sub aceasta se agazd o rondelit de carton cu diametrul de 50mm, Forta de incereare se miireste treptat cu o vitezi de 300-Njs pind la ruperea bordurli Revistenja la incovoiere se calewleazi en formula e greutate 15 mm, matt _ ang (Nimm*} in care (Xsmm) t Wwe nae (mm*) a iF itange Uibtre exele reactor, {2 millet; Sadie bards mite Taken bord iad 44 Verificarea clase’ de heton (mareii betonului), conform STAS 1275-81 45 Meteninineren rezistenfet In thet dezghet Bordurile din probi se {in intr-un bazin de ap’ la 20-L9°C, timp de 4h. Se scot din api, se sterg cu o cirpii umedi si se supun inghejului la —17 £2°C, timp de 4h din momentul atingerii acestei temperaturi in frigider. Dup§ ce au fost supuse inghetului timp de 4h, bordurile se scot din frigider si se introdue in bazinul cu api Ja 15. ..20°C unde se menfin 4 h. Operatia de 4h inghet si 4 li derghet este considerata un cielu de inghe(-dezghet. Bordurile se supun kt 20 cieluri de inghet-dezghet dup’ care se verifiek daci fisuri, stivbiturd sau alte degrada u aptirat 46 Unura se determing conform STAS 5901-79, eu nisip normal monogranular. Drept rezultat se ia media aritmetici a valorilor obtinute pe cele trei epruvete. 5 MARCARE, DEPOZTTARE SU LIVRARE 5a Bordurile se mareheazi, cel pujin una la 50 bueiti. pe © fafti neaparentif, en maron fabrieii gi STAS 1 in vinduri, pe stive de max, 1,5 m indltime, Intre rinduri se Bordurile se depozite: recomandi a se ageza sipei 5.3 Bordurile se livreaza In virsta de 28 zile sau dack au atins rezistent la Incovoiere. 5.4. Bordurile se tzansportii eu orice mijloe de transpor , ayezarea in vehicul trebuie si fie astfel ineit si asigure integritatea in timpu] transportului Bste interzisi inedrearea sin dese fiucaren lor prin rostogolire sau aruneare. 5.5 Fieeare lot de livrare trebuie s& fie insofit de documentul de certificare a ealitiii,intoc- mit conform dispozitiilor legale in vigoare.