“10 ho ICS 91,100.30 gran 25°. SR EN 206-1 D> STANDARD ROMAN Junie 2002 Indice de clasificare H 30 ro Ss BETON ~ . Partea 1: Specificatie,_performanfa, productie si ~~ conformitate ae Concrete ~ Part 1: Specification, performance, production and conformity Béton — Partie 1: Spécification, performances, production et conformité Q APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 13 iunie 2002 Standardul european EN 206-1:2000 are statutul unui standard roman Tnlocuieste partial STAS 3622-86 CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 206-1:2000 This standard is identical with the European Standard EN 206-1:2000 La présente nore est identique & la Norme européenne EN 208-1:2000 DESCRIPTORI TIT | Beton, specificafie, performanta, productie, conformitate "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa postal; str, Mendeleev nr. 21-25, 70168, Bucuresti Direcfia generalé: tel +40 1 211 92 96; faxc + 40 1210 08 33 ‘ Direcfia Stendarcizare: tel: + 40°1 310 43 08; + 40 1 310.4 08: fax: +40 1 318 5870 @ASRO —_Repodicera sa tines integral sa parla prezei standard noe publi! pin ace rocedeu (electric, mecanic,ftecopire,micrfimare et.) est interzies d8c8 nu est acorl Sons al ASRO Ref.: SR EN 206-1:2002 Editia 1Preambul naflonat Acest standard reprezintd versiunea romén& a textului tn limba francez& a standardulul european EN 206-1:2000. Prezentul standard thloculeste partial STAS-3622-86 si anume ciasificarea betonului dup lucrabilitate (tasare, grad de compactare, remodelare Vebe), rezistenta la compresiune gi densitate aperent&. ay Corespondenta dintre standardele europene gi internationale la care se face referire gi standardele romane este urmatoarea: tf DT ~-SR EN196-2:199§— ~~ —- --. - Metode de Incerc&ri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimicd a cimenturilor EN 196-2:1994 --——~ EN 197-1:2000 IDT — SREN 197-1:2002 iment, Partea 4:Compozitie, specificati $l criteril de conformitate pentru cimenturi uzuale IDT —- SREN 12350-4:2002 ‘Incercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare EN 12350-4: EN 45501:1992 IDT — SREN 45501:2000 Aspecte metrologice ale aparatelor de cAnt&rit cu functionare neautomat ISO 3951:1994 MOD —SRISO 3951:1908 Proceduri si tabele de egantionare pentru inspectia prin masurare pentru procent de neconformitati Ee ISO 7150-1:1984 DT —- SR1SO7150-1:2001 Calitatea apei. Determinarea confinutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometric’ manual& -- 180 7150-2:1986 IDT — SRISO7160-2:2001 Calitatea apel, Determinarea continutulul de amoniu, ft Partea 2: Metoda spectrometricd automata 180 7980:1886 IDT — SR1SO7980-1897 Calitatea apei. Determinarea confinutului de calciu $i magneziu. ‘Metoda prin spectrometrie de absorbtie atomica Urmatoarele standardele europene gi intemafionale la care se face referire nu au standard roman corespondent: EN 450 EN 12350-5 EN 12878 EN 933-1 EN 12350-6 prEN 13055-1:1997 EN 934-2 EN 12350-7 prEN 13263:1998 prEN 1088:1997 me ENA2380-41-— a prEN 13877:1998 EN 1097-3 EN 12390-2 ISO 2859-1:1999, EN 1076-6 prEN 12390-3:1999 180 4136 - EN 12350-1 EN 12390-6 DIN 4030-2 . EN 12350-2 EN 12390-7 ASTMC 173 : EN 123503 PrEN 12620:2000 7 Pentru aplicarea acestui standard se utiizeaz& standardele europene gi internafionale la care se face ‘eferinf& (respectiv standardele romaine identice cu acestea), ‘Acest standard face trimitere la OIML R 117 si Directiva 90/984/CEE, ‘Simbolurile gradelor de echivalent& (IDT - identic, MOD - modificat,), conform SR 1000-8.STANDARD EUROPEAN EN 206-1 NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD Decembrie 2000 ICS 91.00.30 ‘nlocyieste ENV 206:1990 Versiunea romana Beton - Partea 1: Specificatie, performant’, productie si conformitate Béton - Partie 1: Beton —Teil 4: Concrete - Part 1: Spécification, performances, Festlegung,..---..-....- -~-Specification, production et conformité Eigenschafien, Herstlung _ performance, production und Kenformitat and conformity ‘Acest standard reprezint& versiunea roman a standardului european EN 206-1:2000 Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 12 mai 2000. Membrii CEN sunt obligati sé respecte Regulamentul Intern CEN care stipuleaz& conditile tn care acestui standard european i se atribuie statutul de standard najjonal, fara nici o modificare. Listele actualizate gf referinfele bibliografice referitoare la aceste standarde natjonale pot fi obfinute de fa Secretariatul Central sau de la orice membru CEN, pe baz& de cerere. ce ‘Acest standerd european existé In trei versilini oficiale (englez&, francez8, germana). O versiune tn oricare ‘ak limba, realizat& prin traducerea, sub responsebiltatea unui membru CEN, tn limba sa nafionala 1 notificatd Secretarietului Central, are acelagi statut ca gi versiunile ofciale, ‘Membrii CEN sunt organismele nafionale de standardizare din urmtoarele Yari: Austria, Belgia, Danemarca, ENvelia, Finlonda, Franta, Germania, Grecia, iranda, Islanda, italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Spania si Suedia. CEN i COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ~ a= Comité Européenrie de Normalisation =: sx... <0 -~ Europaische Komitee fOr Normung a European Committee for Standardization wae Secretariat Central 1e de Stassart 36, B-1050 Bruxelles NS ‘© 2000 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice forma si in orice mod - sunt rezervate membrilor nafjonali CEN eee eeSR EN 206-1 Cuprins 1 Domeniu de aplicare. 2 Referinje normative snnnnnnen 3. Dofinifll, simbolurl g! prescurtétt..u. 34 Termeni gi definifi. 32 ‘Simboluti gf prescurta A Cla stficare nnn 44 Clase de expunere in functie'de acfiunile datorate mediului Inconjurator.. 42 Beton proaspaitemnenvn a 424 Clase de consistent 422 Clase fn functie de dimensiunea maximd a agregatelor .... 43 Beton intarit 434 Clase de rezistenté la compresiune. 43.2 Clasele de mas& volumica pentru beton user. sntannneenenstnnnnneenenemnenntenntned ‘Adaosurile (Inclusiv filerele minerale gi pigmenti) Cerinte de bazA pentru compozitia betonulul Generalitati Utiizarea apelor reciclate Utiizarea adaosurilor Metode de conceptje bazate pe performante.. Cerinje pentru betonul proaspat Confinut de ciment gi raport apa/ciment...w Confinut de aer.... Dimensiunea maxima a agregatelor.SR EN 206-1 55 Cerinje pentru betonul int. ee eag: 551 55.2 55.3 Rezistenfa la penetrarea ape. 554 Reactia la for... 6 Specificatia betonulul, 61 62 624 622 623 Cerinje suplimentare 63 ‘Spectficatia betoanelor de compozifie prescris’ 634 63.2 633 64 ‘Specificatia betoanelor de compozitie prescrisa printrun standard... 7 Livrarea betonulul proaspit sm 7A Informafide la utiizatorul betonulul pentru producditor. 72 Informafi de la productorul de beton pentru utlizator. 73 Bon de livrare pentrw-betonul gata de-utlizare 74 Informati la livre pentru betonul de gantier 75 CConsistenta ta fivrare 8 —Controlul conformitifit gi criteril de Conformltate wnnemnnnnren at Generali. 82 Control de conformitate al betonului cu proprietti specificate. 824 Control de conformitate al rezistenel ta compresiune. 822 Control de conformitate al rezistentel la tracfiune prin despicare.. 823 Control de conformitate pentru alte propriet8ti decat rezistenta 5 83 Controtul conformitatil betonulul de compozitie prescrisé, inclusiv a betoanelor de compozitie snes A, a4 8 Controltll productlet.nmnrmmnnnnnnienen e4 Generalit... 92 Sisteme de control al producti «rn 93 Date tnregistrate gi alte documente. 94 Tncercai 95 Com 96 Personal, echipament si instalafi 97 Dozarea materialelor componente 98 Malaxarea betonulul 99 Proceduri de control al productiel.. 10. Evaluare a conformitStll wewnmnnntnnnnnnnnn 10.1 Generalitat. 402 Evaluare, supraveghere gi certicare a controlului productel 41. Projectarea betonulul cu proprietai specificate .SR EN 206-4 ‘Anexa C (normativa) Dispozifii pentru evaluarea, supravegherea §l certificarea controlulul productiel....60 ~~ Anexa D (informativa) Bibliografie.. ‘Anexa E (informativa), Indicatil de aplicare a conceptului de performanta echivalent a proprietajlor betonuiul ‘Anexa F (informativa) Recomandari pentru fimitele compozitilor betonulul ‘Anexa G (informativa) Cerinfe privind exactitatea echipamentului de dozare. ‘Anexa H (informativl) Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de inaitd rezistenta... ‘Anexa J (informativa) Metode de formulare bazate pe performantele pentru durabiltate.. Anexa K (informativa) Farrilile de Beton ..ssussnerennesenenenee Figura 1 - Relat intre EN 206-1 si standardele pentru conceptie si execue, standardele referitoare la ‘componente si standardele de Incercai.. Tabelul 1 - Clase de expunere. ‘Tabelul 2 — Valorile limits pentru clasele de expunere corespunzéitoare la atacul chimic 2 haturale $i apelor subterane. ‘Tabelul 3 — Clase de tasare ........ Tabelul 4 — Clase VEb@ ......eseenve ‘Tabelul 5 - Clase de compaciare........ Tabelul 6 ~ Clase de raspandire ‘Tabelul 7 - Clasele de rezistenf la compresiune pentru betoane de masé volumic& normal gi." S200 betoane grele «nn. Tabelul 8 ~ Clase de rezistent& pentru betoane usoare... Tabelul 9 Clasificarea masel volumice @ BetoNUlUl UBOF anes ‘Tabelul 10~ Continutul maxim de clor din beton.. sn ‘Tabelul 11 -Tolerantele referitor la valorile specificate pentru consistentd. ‘Tabelul 12 — Evolutia rezistenfei betonulu la 20 °C..enemmner ‘Tabelul 13 - Frecventa minima de egantionare pentru evaluarea conformitafl... : Tabelul 14 Criterii de conformitate pentru Incercdiile de rezistenf’ la Comprestine annem 38 Tabelul 15 - Criteril de confirmare pentru membrii unei farnili Tabelul 16 ~ Criterile de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare. ‘Tabelul 17 - Crterli de conformitate pentru alte propriet3ti decdt rezistenfa Tabelul 18 - Criterii de conformitate pentru Consistent nnnsnssnainnin Tabelul 198 gi 19b ~ Numarul de acceptare pentru crterile de conformitate aplicabile altor caracteistii decat rezistenta.. Tabelul 20 — Datele tnregistrate gi alte documente dac& este cazul... Tabelul 21 ~Tolerante pentru dozarea materialelor componente wis: “Tabelul 22 - Controlul materialelor component. Tabelul 23 - Controlul echipamentuli ‘Tabelul 24 - Controlul procedurilor de productie gi al proprietafilor betonuli Tabelul B.1 - Criterl de identifcare pentru rezistenta la COMPTESIUME. ran Tabelul F1 - Velorle imit8 recomandate pentru compoziia si proprietaijle betonult.. ‘Tabelul G.1 — (Extras din tabelul 3 din EN 45501:1992).. Tabelul G.2 — (Extras din tabelul 6 din EN 45601:1992).. ‘Tabelul H.1—Controlul materialelor componente. Tabelul H.2 - Controlul echipamentului .. 83Preambul SR EN 206-1 ‘Acest standard european a fost elaborat de Comitetul tehnic CEN/TC 104 “ Beton si produse de beton " al cSrui secretariat este definut de DIN. ~Acest standard european tt jotuieste ENV 206:1990, Sree ‘Acest standard european trebule s& primeasc statutul de standard national, fie ‘prin publicarea unui text ‘vadus, fie prin confirmare, pana cel t8rziu in iunie 2001 gl toate standardele nationale in contradictie trebuie ‘sd fie retrase pana cel trziu in decembrie 2003. Conform regulamentului inte CEN/CENELEG, institutele nationale de standarcizare, din tarile urmatoare sunt obligate s& pund acest standard european in aplicare: Austria, Belgla, Danemarca, ENelia, Frants, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, ttalia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceh&, Spania, Suedia, ‘Acest standard Impreund cu piri din prestandardul ENV 19670-1 (Executia structurilor din beton) anuleaz $1 Iloculesc prestandardul european ENV 206-1990 " Beton ~ Performante, producfe, punere th-oper& $1 Griterii de conformitate " care au servit ca baz’ la elaborarea prezentului standard. — Jn. mod-special, elaborarea prezentului standard a comportat revizuirea punctelor urmatoare: ~ extinderea sistemulul de clasificare a betonului, In principal in cea ce priveste raportul cu condifile de mediu; ~cerinfele pentru durabiltate; ~ extinderea claselor de rezistent; = clasele'de rezistent& pentru betonul ugor, Tiuatea in considerctie a adsosurilor in determinarea raportului apa/ciment gi a dozajului de ciment; ~ stabilirea repartfiel responsabiltafilor tehnice intre elaboratorul specificatiel, producstor si utlizator, + reconsiderarea echipamentului de cant&rire; “reconsiderarea conditilor de tratament, 7 prevederireferitoare la incercérile de conformitate,crterile de conformitate gi la Tneercarile de Identificare; = prevederi referitoare la evaluarea conformit Aspectele referitoare la executje aul fost in general transferate In ENV 13670-1 sau fh alte standarde pertinente. Contextul de functionare a prezentului standard este prezentat fn figura 1. ‘Acest standard poate fi utiizat numai Impreun& cu standarde de produs pentru materiale componente _{ement, agregate, adaosuri, aditivi gl apa de amestec) gi cu metodele de Incereati corespunzatoare ale betoanelor. Aceste standarde de produse si metodele de Incercéil sunt fn elaborare la CEN, isa ele nu sunt toate disponibile ca standarde europene la data publicéril prezentulul standard. in acest motiv data limita de Tetragere a slanderdelor nationale in contradict cu acest standard va coincide cu data la care standardele cnumerate in continuare, precum si standardele corespunzatoare de metode de incercari, vor fi disponibile use ih aplicare ca standarde europene sau internationale, dup& caz, sau ele vor avea statutul prevzut in prezentul standard. EN 197-1 EN450°~ EN 934-2 EN 1008, EN 12620:2000 EN 13055-1 EN 13263 Ciment- Compozitie, specificafi si crterii de conformitate ~ Partea 1: Cimenturi curente Cenugivolante pentru betoane—Definiti, cerinte gi control de calitate ‘Aditivi pentru beton, mortare gi chituri~ Partea 2: Aditivi pentru beton — Definiti gi cerinte ‘Apa de amestec pentru beton — Specificatii pentru prelevare, incercari de evaluare a apliudini de utlizare, Incluzand $i apele de spalare a instalatilor de reciciare din industria betonului, ca apa de amestec pentru beton Agregatele pentru beton ‘Agregate usoare — Partea 1: Agregate ugoare pentru betoane gi mortare ice ultrafind pentru beton: Terminologie, specificati si controlul conformitaii Anexele A, B gi C sunt normative. Anexele D, E, F, G, H, J si K sunt informative.SR EN 206-1 EN. Standarde pentru produsele refabricate de beton_ EN 1992 ENV 13670-1 | —-—~{Eurocode 2) ant Execufla de structurt Calculul structurilor de beton de beton. EN 12350 EN 197, ‘Incercdri pe beton proaspat Ciment I EN 12390 Incercari pe beton Intarit eyes ‘Cenusa volanta pentru EN 13791 beton Evaluarea rezistenfel tetonului in structuri EN 12363 Silice ultrafina EN 12504 pentru beton Incercarea betonului In structuri EN 934-2 Adi pentru beton EN 12620 Agregate pentru beton EN 13055-1 Agregate ugoare_ EN 1008 Apa de amestec pentru beton EN 12878 Pigment Figura 1 - Relafii intre EN 208-1 i standardele pentru conceptie $1 executie, standardele referitoare la componente gi standardele de incercariIntroducere ‘Acest standard european este destinat a fi aplicat in Europa, in condifi cimatice si geografice diverse, cu Giferite niveluri de protectie gi diferite tradifi i experiente regionale bine stabilite. Clasele pentru proprietatile betonulul au fost introduse in prezentul standard pentru @ acoperi aceste situafil, Cand astiel de soluti generale nu au fost posible, articolele respective conjin permisiunea pentru aplicarea de standarde Tafjonale sau preveder! In vigoare la locul unde betonul este utlizat, La elaborarea acestui standard european, 0 atentie deosebits a fost acordata unel detalieri a performanfelor pentru specifcatile privind durabilitetea. Pentru aceasta s-a efectuat un recensdmént al metodelor de formutare (proiectare, stabilire a compozitilor) bazate pe_performente si a metodelor de Tncercéri. Totodats CEN/TC 104, a conciuzionat ca aceste metode nu au atins inc& un grad de dezvoltare suficient pentru a fi descrisé in detaliu tn acest standard. In prezent recunoaste c unele state membre au atins un nivel de fncredere suficient pentru efectuarea incercarilor gi stabilirea de criteril locale. Datoritf acestor ratiuni prezentul standard permite continuarea gi dezvoltarea acestor practici validate pe locul de utiizere @ betonului, in acelas! timp, ca altermativa la apropierea prescriptlor CEN/TC 104 va continua elaborarea de metode performante, pentru evaluarea durabiltai la nivel european. ‘Acest standard european confine reguli de utilizare @ materialelor. componente. care sunt acoperite de standarde europene. Alte produse rezultate din procedee industriale, materialele reciclate, etc_sunt-utlizate- curent pe baza experientei locale. Pana la elaborarea si punerea in aplicare de standarde europene pentru Ecesle produse, acest standard nu confine regull pentru utlizarea lor, ins face referin{& la standardele retionale sau la reglementarl valabile pe locul de utlizare a betonului. - ‘Acest standard european defineste sarcinile élaboratorului de specificati, producatorulul si utilzatorulul. De exemplu elaboratorul de specificafl este responsabil de specificatia betonului, erticolul 6 $i producdtorul este responsabil de conformitatea si de controlul productiei, articolele & gi 8. Utiizatorul este responsabil de punerea in operd a betonului, in structurd, In practic8, éste posibil ca mai multe par s& specifice cerinfele In. Giferte stadil de conceptie si constructie, de exemplu clientul, proiectantul, antreprenorul, subcontractantul Tesponsabil cu betonarea, Fiecare este responsabil s& transmita cerinfele speciicate tn acelagi timp cu cerintele complementare, urmitorului din lant pana la producdtor. In sensul acestui standard european, prescripfia final este denumita prin termenut " specificate *. Invers, proiectantul, producatorul si utilzatorul, pot s& fie aceeasi parte (de exemplu un antreprenor realizeaz& concepfia ~ proiectarea - si constructia). in Eazul betonulul gata de ulilizare, cumparétorul de beton proaspat este $1 prolectantul, el trebule s& furnizeze «= _ Speciicaile producdtorului, Acest stendard european treteaz de asemenea si schimburlle de informati necesare intre diferite prj. Problemele ce se referd la efectele contractuale nu sunt abordate. Cand responsabilitatjle sunt atribuite parilor in cauza, acestea sunt responsabiltal tehnice. Notele.din tabele si notele de.picior din tabelele din acest standard sunt normative fara precizéri contraril,_ Alte note gi rotele de picior ale peginii sunt informative. ‘Ate expicatl sl recomandBiri asupra aplicdrilacestui standard, sunt date in alte documente, ca de exemplu rapoartele CEN.SR EN 206-41 1 Domeniu de aplicare Acest stancard european se aplic& betonului destinat structurilor turnate in situ, structurilor prefabricate, ‘elementelor de structurd prefabricate pentru cladiri gi structuri de geniu civil Betonul poste fi beton fabricat (preparat) pe gantier, beton gata de utilizare sau beton fabricat intr-o uzina de productie a elementelor prefabricate, Prezentul standard specificd cerintele pentru: - matetialele componente ale betonul - propriet2le betonulul proasp&t sl Intarit gi verificrile lor, - limitdtile impuse compozitiel betonulul; eee = specificatile betonului; - livarea betonului proaspat; + procedurile de control ale productiei + criterle de conformitate $i evaluarea conformitai Prezentul standard european se aplic& betoanelor compactate de o asemenea maniera incat cantitatea de ger oclus, alta dec&t aerul antrenat, este negliabilé. Prezentul standard se aplic& betonului de mas& ‘volumic normala, betonului greu si betonulul ugor. Alte standarde europene referitoare [a produsele specifice, de exemplu produsele prefabricate, unde procedeele intra in domeniul de aplicare al prezentului standard, pot necesita sau autoriza derogari in raport cu prezentul standard. Cerinfe complementare sau diferite pot s8 fie date Tn alte parti din acest standard sau mn alte standarde ‘europene specifice, de-exempli: ecsaee tapes eee - beton destinat drumurilor $1 altor suprafete de circul = beton utilizéind alte materiale (de exemplu: fibre) sau materiale componente neacoperite de 6.1; ~ beton cu dimensiunea maximé a agregatului mai mic& sau egal cu 4 mm (mortar); - tehnologii speciale (de exemplu: beton toreretat); - beton peniru stocarea degeurilorlichide si gazoase; - beton peniru rezervoare de stocare de substantele poluante; - beton peniru structuri masive (de exemplu: baral ~ beton preamestecat uscat. NOTA - Pe timpul In care aceste standerde europene nu sunt disponibile, pot si fie aplicate prevederile valabile pe locul de utlizare, Sunt in elaborare standarde europene pent: ~ beton destinat drumurllor gi alte suprafeje de crculaie; = beton toreeta. Acest standard nu se aplicd pentru: ~ beton aerat; - beton spumat; = beton cu structura deschisd (beton cavernos-poros); = beton user cu masa volumic& mai mic de 800 kg/m®; - beton refractar. Acest standard nu contire cerinte referitoare’lasanatate-si-securitate, pentru-protectia operatorilor in timpul producti slivearil betonului. 2 Referinte normative Acest standard european confine prin referinfe datate sau nedatate prevederi din alte publica. Aceste referinte sunt citate in locul corespunzator din text si publicatille sunt enumerate mal jos. Pentru referintele datate, amendamentele sau revizuirile ulterioare a oricérei dintre aceste publicafi, nu se aplic’ acestui standard european, decét daca ele au fost incorporate prin amendamente sau revizuire. Pentru referintele nedatate, se aplicd ultima edijie a publicatiei la care se face referinfa (inclusiv amendamentele),‘SR EN 206-1 {n cazul de referint@ la un proiect de standard european, prevederile velabile pe locul de utiizare a betonului, pot sd fie aplicate pana c&nd acest este disponibil, EN 196-2 Méthodes d'esseis des ciments - Partie 2: Anelyse chimique des ciments. EN 450 Cendres volantes pour béton-Définitions, exigences et contréle de qualité. EN 1097-3 Essais pour déterminer les caractéristiques mécaniques et physiques des granulats- Partie 3: Méthode pour la détermination de la masse volumique en vrac et de la porosité intergranulaire EN 45501:1992 ‘Aspects métrologiques des instruments de pesege @ fonctionnement non ‘automatique EN 197-1 Ciments- Partie 1: Composition, spécifications et critéres de conformité de ciments EN 993-1 Essais pour déterminer les caractéristiques géometriques des granulats- Partie 1: Détermination de la grenulerité- Anelyse granulométrique par tamisage EN 934-2 Adjuvants pour béton, mortiers et coulis- Partie 2: Adjuvants pour béton ~ Définitions cet exigences prEN 1008:1997 Eau. de _gSchage’ pour bétons- Spécifcations déchantilionage, desseis et c'évalvation de 'aptitude & l'emploi, y compris Jes eaux de recyclage dindustries du béton, telle que 'eau de gachage pour béton EN 1076-6 Essais pour déterminer les carectéristiques mécaniques et physiques de granulats- Partie 6: Détermination de la masse volumique réelle et du coefficient c'ebsorption eau EN 12350-1 Essais pour béton frais - Partie 1: Prélévement EN 12350-2 Essais pour béton frais - Partie 2: Essai d'effaissement EN 12350-3 Essais pour béton frais - Partie 3: Essai Vébé -EN-12350-4— --Essals pour béton frais Partie-4-Indice-de serrage — EN 12350-5 Essais pour béton frais - Partie 5: Essai d’établement a la table & choc EN 1260-6 Essais pour béton frais - Partie 6: Messe volumique EN 12350-7 Essais pour béton frais - Partie 7: Teneur en ait Méthode de la compressibilté EN 12390-4 Essais pour béton durci - Partie 1: Forme, dimensions et autres exigences relatives aux éprovettes et aux moules EN 12390-2 Essais pour béton durci- Partie 2: Confection et conservation des éprouvettes pour essais de résistace prEN 12390-3:1898 _Essais pour béton durei- Partie 3: Résistance en compression des éprouvettes EN 12996-6 Esseis pour béton durci - Partie 6: Résistance en traction par fendage o'éprouvettes EN 12300-7 Essais pour béton durci - Partie 7: Masse volumique du béton prEN 12620:2000 __Granulats pour béton: —__ EN 128 ~—“Bigments de coloration des Matériaux dé onstruction ‘Spécifications et méthodes dessais prEN 13056-1:1997 _ Granulats légers - Partie 1: Granulats légers pour bétons et mortiers PrEN 13283-1988 Fumée de slice pour béton - Terminologle, spécificetions et contréle de la conformité PrEN 13577:1998 Qualité de 'eau: Détermination de la teneur en dioxyde de carbone agressit 1S0 2659-1:1999 _Régles d'échantilionnage pour les contréles par attributs - Partie 1: Plans déchantilonnage pour le controles lot par lot, indexés d'aprés le niveau de qualité acceptable (NQA) ISO 3951:1994 Régles et tables d'échantilionnage pour les contréles par mesures des pourcentages ‘de non conformes 180.4136 ‘Agents de surface actifs-Détermination du pH des solutions aqueuses - Méthode = ~——~potentiométrique—-— ee 180 7150-1 QuelRe ce Feou - Dosage de femmonium- Partio 1: Méthode spectrométrique mani 1s0.7980 Qualité de l'eau - Dosage du calcium et du magnésium- Méthode par spectrométrie ‘absorption atomique 180 7150-2 ‘Qualité de eau - Dosage de ammonium Partie 1: Méthode spectrométrique automatique DIN 4030-2 Evaluation des liquides, sols et gaz nocifs pour le béton - Partie 2: Prélévement et analyse des échantilons d'eau et de sol ASTM C173 Méthode dessai pour la déterminetion de lair entrainé du béton frais par méthode volumétrique OIMLR 117 ‘Systeme de mesure pour liquides Directiva S0/384/EEC Directive du consell du 20 juin 1990 pour I'hermonisetion des régles des états memebres concement les équipements de pesée non automatiquesSR EN 206-1 : 3. Definitli, simboluri si prescurtari He 34 ‘Termeni si definifil Pentru cetintele prezentului standard, se aplicd termenil gi definifile urmatoare: 344 ot beton material format prin amestecarea cimentului, nisipului, pletrigului gi apel cu sau far8 aditvi sl adaosuri gi ale c&rui proprietafi se dezvolta prin hidretarea cimentutul oe 34.2 bbeton proaspit beton complet amestecat si aflat inc’, Intr-un stadiu care Ti permite compactarea prin metoda aleas& 34.3 beton intirit beton in stare solida si care a obfinut o rezistenta sernificativa a4 ) beton de gantier beton produs la locul constructiei de utiizatorul de beton pentru propria sa utiizare 34.6 beton gata de utilizare beton livrat in stare proaspaté utllzatorulul, de c&tre 0 persoand fizic& sau un organism, altul decat utiizatorul. In sensul acestui standard betonul gata de utiizare este de asemenea: ~beton produs de utilzator in afara gantierulul, ~beton produs pe gantier, dar nu de utlizator. 34.6 produs prefabricat de beton Produs din beton a c&rul turnere gi al cri tratament sunt efectuate it-un loc dfert de cel th care este utiizat 347 beton cu masa volumie’ normalé beton a cagu mas volumic& dup& uscare in etuva este mal mare de 2000 kgim’, dar inferioara sau egal cu 2600 kg/m’ 34.8 beton ugor beton a eSrui masé yolumicd dupa uscare Th etuva este mat mare sau egal cu 800 kg/m’, dar mai mick sau ‘egal cu 2000 kg/m, el este produs integral sau partial cu agregate ugoare. 34.9 beton greu beton 4 o&rai maséi volumicd dupa uscarea in etuva este mal mare de 2600 kg/m? 3.1.40 beton de inaltd rezistenf . belon ce aparfine unei clase de rezistenta la compresiune superioard le C50/60; tn cazul betonulul de mas’ volumica normal sau al betonului greu si superioara la LC5O/65 fn cazul betonului ugor. : 3441 7 beton cu proprietif! specificate . beton pentru care proprietajile cerute si caracteristcile suplimentare sunt specificate producatorulul care ‘este responsabil de furnizarea unui beton care satisface proprictaile cerute si caracteristille suplimentare, 10a 3 3442 beton cu compozttie specificaté beton pentru care compozitia betonulul ¢! materialele componente de ultlizat sunt specificate producatorulul care este responsabil de furrizarea unui beton respectind compozifia specificat, Sy 7 beton de compozitie specificati printr-un standard beton de compozitia specificatd, avand compozitia defini Int-un standard aplicabil la locul unde betonul este utiizat. ¥ E familie de betoane ‘i Seite a grup de compozifi de beton pentru care existé 0 relatie flabld Tne proprietale principale, Aceasts relate este demonstrata prin incercari; demonstratia este consemnat tn scrs $i pastrata, 34.45 metru cub de beton Cantitate de beton proaspat care ocupé un volum de un metry cub, dup& compactare conform EN 42350-6. ae an cae peereneen woe ree Se 34.46 ‘eamion malaxor : Unitate de malaxare a betonului montata de obicei pe un gaslu autopropulsat, capabila s& malaxeze gi si livreze un beton omogen SAAT cuva agitatoare ‘echipement montat de obicei pe un gasiu autopropulsat si capabil s& conserve un beton proaspat omogen tn ‘timpul transportului 3448 cuvd neagttatoare B chipament utlizat pentru transportul betonului fara agitare, in sensul definit n'3.1.17, de exemplu, camion cu bend basculanta sau buncar de transport 3.4.49 —-Smostes. oe See - conitate de belon prosspat produs Witrun Singur ciclu de malaxare discontiniag, Sau cantitate descarcatal in— timp de 1 minut, de un malaxor cu functionare continu& Beye 34.20 ‘ ‘gare serttatea de beton transportats Int-un vehicul si contingnd unul sau mai multe emestecurl = 34.24 livrare ‘actiune de livrare de beton proasp&t de catre producstor ae 3.4.22 Surry oases aditiv PEP EE eee eee eee ae - : eee produs adSugat in beton Tn timpul procesulul de amestecare, in cantifi mici raportate la masa cimentul pentru modificarea proprietatilor betonului proaspat sau intarit 34.23 se adaos fraterial mineral fin divizat utiizat tn beton pentru imbunatétirea unor proprietati sau penis ai confer! proprietafi speciale. Acest standard trateazé doua tipuri de adaosuri mineral: ae ~ adaosuri considerate practic inerte (tip 1); ~ edaosuri puzzolanice sau hidrauliclatente (pM). ~SREN 206-4 3.1.26 agregat : material mineral granular apt de a fi utlizat in beton. Agregatele pot fi naturale, artificiale sau reciclate plecénd de la materialele utiizate anterior in construct 3.4.28 agregat curent agregat avénd dupa uscare in etuva, 0 masa volumicd > 2000 kg/m® si < 3000 kg/m® determinat’ conform EN 1097-6 3.1.28 agregat ugor agregat de origine mineral avnd dupa uscare tn etuv8, © masa volumic& < 2000 kgim*, determinats conform EN 1087-6, sau o masa volumicd in vrac s 1200 kg/m’, determinat conform EN 1097-3, 34.27 agregat greu agregat avénd dupa uscarea in etuv, 0 masa volumicd > 3000 kg/m®, determinat’ conform EN 1087-6 3.1.28 iment (Ilant hidrautic) material mineral fin mécinat care, dupa ce a fost amestecat cu apa, formeaz’ o pastli care face prizd gi se Intareste prin efectul reactilor gi proceselor de hidratare, gi care dup& intérire, igi pastreazd rezistenta gi stabilitatea chiar b apa 3.4.28 Confinutul total in apa apa addugeta, plus spa confinuté th si la suprafata agregatelor; plus apa din aditivi si adaosuri utlizate sub forma de suspensil si apa rezultata din addugare de gheatii sau din incdizire cu vapor 3.1.30 confinutul de api util diferenta intre canttatea total de ap& continuté th betonul prosspat si cantitatea de ap& ce poate fi absorbitd de agregat 34.31 Taport apaleiment Peer eerre - raport de mas Tntre continutul de apa util si continutul de ciment din betonul proaspat 3.1.32 rezistenf’-caracteristic& valoare-rezisten{& sub care se pot situa 5% din popuiatja tuturor rezultatelor determinatilor de rezistents posibile ale volumului de beton considerat. 3.4.33 aer antrenat ule de aer microscopice Incorporate intentionat in beton c&nd se face malaxarea de obicei prin utilizarea agentilor tensioactivi: bulele sunt practic sferice si diametrul lor este.tn generat cuprins intre 10 pm gt 300 m——————.- Se ne 3.4.34 aeroclus goluri de aer in beton care nu sunt create intentionat 3.4.35 santior amplasamentul unde este realizatd lucrarea de constructie 12 ~ 23SREN 206-1 3.1.96 specificatie Sintez’ final de cetinfe tehnice documentate transmise la producator in termeni de performanta sau de compoxitie 3.4.37 sore . ae elaborator de specificatic persoana fzic’ sau organism care stabileste specifcatia betonulul proaspat sf tntarit 3.1.38 producstor Tere Peace a in perscané fizied sau organism produciitor de beton proaspat 3.4.38 utilizator pefsoan’ fizicd sau organism utlizator de beton proaspat pentru executia unel construci sau a unui element 3.1.40 durata de viata perioada de timp in care comportarea betonuiul In structura riméne la un nivel compatibl cu cerinjele de performanté ale structuril, daca aceasta este corect intretinuta 34.41 jincercétl Initiale Jneereare sau incerc&rt de-verificare,Inainte de Inceperea product, atunci c&nd un beton nou sau o familie nou’ de beton trebule 88 fie formulata, pentru a satisface toate cerinfele specificate, in stare proaspata ca si jn stare intarit 3.4.42 incercdri de identificare ‘hoeroari pentru a determina dact amestecurile sau garjele selecfonate eparfin unei populaifi conforme 3.1.43 inceredirl de conformitate incercati efectuate de producstor pentru a evalua conformitatea betonului 34M _ i Pee eee Ee evaluarea conformitatit examinarea sistematicg a gradului de satisfacere de c&tre un produs a cerintelor specificate 34.45 ac{iuni datorate mediulut inconjurator ‘ctiuni fzice si chimice la care este expus betonul, care produc efecte asupra betonulul, armaturior sau inserfilor metalice si care nu sunt considerate ca sarcini pentru conceptia stucturl 34.46 verificare ‘confirmare prin examinare de dovezi obiective a satisfacerii cerinjelor specificate 3SR EN 206-41 5 3.2 Simboluri gi prescurtari oo i Clas de expunere pentru absenta riscului coroziunil sau atac XC... Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonetare XD.. ~~” “Clasa de expuneré pénirii rigcul de coroziune prin clorurialtele decét céle din apade ~~ mare Xs... Clasa de expunere pentru riscul de coroziune de cloruri din apa de mare _ Xf... Clasa de expunere pentru atacul prin inghe|-dezghet, XA. Clasa de expunere pentru atacul de origine chimic& dela St pand la SS Clase de consistenfd dupa tasare dela VO pind la V4. Clase de consistenf& dupa incercarea Vebe dela CO pani laC3 Clase de consistenj&i dupa indicele de compactare dela’ pan&laF6 Clase de consistent& dupa diametrul Incercéirilor de raspandire C4... Clase de rezistenfa la compresiune in cazul betonului normal si greu LOnhan Clase de rezistent’ la compresiune tn cazul betonulul ugor texas Rezistenta caracteristic& la compresiune @ betonulul determinata prin incercarea epruvetelor cilindrice fees Rezistenfa la compresiune a betonului determinat& prin incercari pe epruvete cllindrice : feta Rezisterta caracteristicA la compresiune determinat prin Incercaii de epruvete cut feem Rezistenta la compresiune a betonului determinata prin incerc&ri pe epruvete cubice fon Rezistenta medie la compresiune a betonului ere Rezistenta medie la compresiune a betonului la (z) zile & Rezultat al incercérilindlviduale de rezistenfé la compresiune a betonulul fa. Rezistenfa caracteristica la tractiune prin despicare a betonului fon Rezisiehita médie la iracturié prin despicare @ betonulul ~~~ ~~ Rezuliat al noerc&ri indviduale @ rezistenel la tracfiune prin despicare a betonulul D. Clase de densitate pentru betonul ugor Dae Dimensiunea nominal maxima a agregatului grosier CEM. Tip de ciment conform seriei EN 197 . Estimarea abaterii standard a unel populati Sp Abaterea standard a n rezultate de Incercari consecutive Naa"? Nivel de calltate acceptabil (a se vedea ISO 2859-1) wic™ Raport apa/ciment 7 k Factor care {ine seama de activitatea unui adaos de tip I e Diviziunea sc&ril de verifcare a echipamentulul de cantarire ; m Sarcina exercitat8 asupra echipamentulul de céntarire c n Numar Ni) NOTA NATIONALA. in standardul roman care a preluat verianta engleza a ISO 2860-1, simbokil peniru nivelul de calitate accertabil este AQL. Na) NOTANATIONALA- Pent epkainaonae se poate uta snbo al4 Clasificare 44 Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediutui inconjurator ‘Acliunile datorate mediulul Inconjurdtor sunt clasificate tn clase de expunere gi sunt date tn tabelul 1, Exemplele sunt indicate cu til informativ. NOTA = Alegerca clasclor de expuriere depinde de cerintele th vigoare la locul unde betonul este ulizat. Accastt Nosifcare de expunesi nu exclude hiarea in considerafie a concitilor pariculare existente ta locul unde betonul este Ciizet, seu eplicarca de misuri de protectie precum utlizarea de ofel inoxidabil sau alt metal rezistent la coroziune, gi Uillzarea de acoperii protectosre pentru beton sau arméturi. = ~Betonul poate fi supus fa mai multe din acfiunile descrise in tabelul 1, tn acest caz, condifile de mediu fnconjurator la care el este supus, pot sé fie exprimate sub forma de combina de clase de expunere. ‘Tabelul 4 ~ Clase de expunere Descrierea Exemple informative lustrand Adil Mnconjurstor “alege ar alegerea claselor de exp 4Nicl un rise de coroziune sau atac. x0 Beton simplu §!f8r& piese metalice inglobate Toate expunetile, cu exceptia cazurlor de {inghe|-dezghet, de abraziune si de atac chimic Pentru beton armat sau cu piese metalice | Beton la interiorul cladirilor unde inglobate: Foarte uscat ‘confinutul de umicitate al aerulul ambiant este foarte redus 2 Coroztunea datorat& carbonatéril ‘Cand betonul care confine arm&turi sau piese metalice Inglobate, este expus la aer, si_umiditate, ‘expunerea trebuie clasificata in modul urmator: air 7 NOTA -fnfelegem prin condi de umidtate cele din betonul ce avoperd armBturte seu plesele metalic Inglobae, dar Jnnumeroese eazur, aceasta umicitete poate fi considerata ci reflecté umicitatea ambianta. In acest caz 0 clasificare fondall pe diferte mecii ambiente poate f acceptabllé, Situafa nu poate fi aceeasi daca existé o barierd tne beton gi Beton in interiorul cladiiior unde confinutul de umiditate a mediulul ambiant este redus i Beton submersat permanent fn ap& ‘Suprafefe de beton in contact cu apa pe termen lung, a Un mare numér de fundati Beton tn interiorul cl&dirilor unde. confinutul de umiditate a mediului ambiant este medie sou ridicat. = Beton la exterior la ad&post de intemperti ‘Suprafete supuse contactului cu apa, dar care nu intré in clasa de expunere XC2SR EN 206-1 : Tabelul 4 (continuare) Denumirea Descrierea ‘Exempla formative fusiind clasei mediului inconjurgtor rea claselor de expunere. 3 Coroziunea datoratd clorurilor avénd altd origine decét cea maring Cénd betonul care confine ermaturi sau plese metalice Inglobate, este tn contact cu apa avénd altS origine dec&t cea marin, continutul de cloruri, inclusiv continutul de ctre sarurile pentru dezghet, clasele de ‘expunere sunt dupa cum urmeazai: NOTA. In ce priveste condifile de umiditate, 2 se vedes de asemenea sectunea 2 din acest tabel x1 Umiditate moderata ‘Suprafete de beton supuse la cloruri transportate de curenti de aer xD2 Umed, rar uscat Piscine Beton expus apelor industriale confinand loruri Aiternanta umiditati cu uscarea Elemente de poduri, expuse stropiril apei cconfinand clorurt Sosele, delele parcajelor de statjonare a vehiculelor datorati clorurllor din aj ‘CAnd betonul care contine armaturi sau plese metalice tnglobate, este pus Tn contact cu cloruri din apa de mare, sau actiunii aerului ce vehiculeaz’ suri marine, clasele de expunere sunt urmatoarele: xst Expunere la aerul ce vehiculeaza sruri Structuri pe sau in epropierea litoratului | marine, ins& nu sunt in contact direct cu apa de mare XxS2, Imersate tn permanent Elemente de structuri marine xs3 Zone de marnaj, zone supuse stropirii sau__| Elemente de structuri marine cetel 5 Atacul inghé ‘CAnd betonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de inghe{-dezghet, atunci cAnd este umed, clasele de expunere sunt urmatoarele: XxFt Saturajie moderat8 cu apa f@ré agentide —_| Suprafete verticale ale betonului expuse, dezghet la plosie gi la tnghet XxF2 Saturatie moderat cu apa, cu agenti de ‘Suprafete verticale ale betonului din dezghet {ucréil rutiere expuse la inghet si ‘curenfilor de aer ce vehiculeaza agentt cee ————— | pentru dezghet XF3 Saturare puternic’ cu ap&, f&1& agentide —_| Suprafete orizontale ale betonului expuse dezghet la ploaie sia inghet : xF4 Saturare putemicd cu ap, cu agent de Sosele si tabliere de pod expuse la agent! dezghet sau apa de mare de dezghet ‘Suprafetele verticale ale betonului expuse direct stropirii cu agenfi de dezghet sila Inghet Zonele structurilor' marine supuse stropirii i expuse la inghe 16SR EN 206-1 Tabelul 4 (stérsit) ‘Exemple informative lustrand rea claselor de ‘Cand betonul este expus la atac chimic, care survine din soluri naturale, ape de suprafata si ape subterane, ciasificarea se face cum se indica in tabelul 2. Ciesificarea apelor de mare depinde de localizarea geograficd, in consecin{S se eplica clasificerea valabilé pe locul de uliizare a betonulul NOTA. Un studiu special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate in medi inconjuratoare, -in-stuafile urmatoares--- =~ a nu se Tneadreaz& Th limitele din tabetut confine elte substante chimice agresive; sol sau apa poluaté chimic; 1 prezinta o vitezd ridicatd a apei de scurgere, In combinafe cu anu rite substanje chimice din tabelul 2. XxAL Mediu inconjursitor cu agresivitate chimica slab&, conform tabelului 2 ‘Mediu inconjurator cu agresivitate chimic’ moderat, conform tabelului 2 Mediu inconjurator cu agresivitate chimica intensd, conform tabelului 2 7SR EN 206-1 ‘Tabelul 2~ Valorile limita pentru clasele de expunere corespunzitoare la atacul chimic al solurilor naturale i apelor subterane Medille Inconjurétoare chimic agresive, clasificete mai jos, sunt bazate pe soluri si epe subterene naturale ta 0 temperatura apa/sol cuprinsa intre 5 °C gi 25 °C i in cazuile In care viteza de scurgere a apei este suficient de mic& pentru a fi considerata tn condifi statice, ‘Alegerea daselor se face fn raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresiunea cea mai intens&. Cand cel putin dou’ caracteristici agresive conduc la aceeas! clas, mediul inconjur&tor trebuie clasificat ‘in clasa imediat superioar’, dacd un studiu specific nu a demonstrat o& acesta nu este necesar, 5 Metode de : Ceres Tncercaii de at ee referint& Ape de suprafati si subterane soe, mgh__ EN 196-2 2200 si < 600 > 600 si< 3000_|_>'3000 si < 6000 PH 1s0.4316 <65si255 $55 91245 245 si240 pr. EN 13577:99 218 si<40 > 40 six 100 > 100 pana la saturatie maf 180 7150-4 sau 218s1<30 > 80 $i<60 >60si< 100 10 7180.2 180 7980 2300 si< 1000 | >1000si<3000 | >3000péndla saturatie S07, mgftotal EN 196.2" > 2000 si = 300% | +2000" sis 12000 | >12000° si 24000 Aciditate, mitkg DIN 4030-2 >200 Nu sunt intalnite th practica Baumann Gully * Solurile arglloase a c&ror permeabilitate este inferioaré la 10* mls, pot s& fie clasate intr-o clasd inferioara. Metoda de incercare prevede extraciia SO,” cu acid clorhicic; alternativ este posibil de a proceda la aceasta extracfie ou apa, dacd aceasta este admisé pe locul de utlizare a betonului. * Limita trebuie $8 ram&n& de la 3000 mg/kg pnd la 2000 mo/kg in caz de risc de acumulare de ioni de sulfat in beton datorité alternantel perioadelor uscate si perioadelor umede, sau prin ascensiunea capilara. 18SR EN 206-1 4.2 Beton proaspat 424. Clase de consistent Tabelele 3, 4, 5, $i 6 sunt aplicabile in cazurile in care consistenta betonulul este clasificats. NOTA‘ Nu:existé-relafi-directe inire-clasele de consistenté indicate fn tabelele 3 la 6. In anumite cazuri particulare, onsisienja poate de asemenca £8 fie speciicaté ca-medie a velorlor prevézute, Peniru betoenele de consistenfa pamant umed, aceasta inseam’ c& un belon cu un confinut redus de apé, studiat pentru @ fi compactat printr-un procedeu special nu are consistenta clasiicatd. ‘Tabelul 3 - Clase de tasare Clasa_ Tasarea in mm ‘st de la 10 pana la 40 s2 de la 50 pana la 90 $3 de la 100 pana la 150 4 de la 160 pana la 210 $8). 2220 ie Tabelul 4 Clase Vebe Clasa ‘Vebe ins, vo” 231 vt dela 30 pana la 21 v2 deta 20 pana ta 11 v3 de la 10 pana la 6 va? dela 5 pana las ‘Tabelul 6 ~ Clase de compactare Clasa_ Indice de compactare_ co” 2146 ct de la 1,45 pan’ la 1,26 cae. c2 de la 1,25 pand la 1,11 3 de la 1,10 pana la 1,04 Tabolul 6 - Clase de raspAndire Clasa Diametru résp4ndirii fomm FY <340 F2 de la 350 pana la 410 F3 de la 420 pana la 480 F4 de la 490 pnd fa. 550... a FS de la 560 pana la 620 Fe” 2.630 4.2.2 Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor Cand betonul este clasificat dupa dimensiunea maxima a agregatelor, clasificarea trebule s& se facd plecind de la dimensiunea nominalai maxima a agregatulul grosier prezent in beton (Dra), conform EN 12620:2000. NOTA - D este dimensiunea maxim a sitelor prin care este determinat® granulozitatea agregetulul conform prEN 12620:2000. 1) ase vedea nota 54.4 19SREN 206-1 43 Beton intarit 434 Clase de rezistenfi ta compresiune C&nd betonul este clasificat dup’ rezistenta la compresiune se aplicé tabelul 7, pentru betoanele de mas& volumicd normala gi betoanele grele, sau tabelul 8, pentru betoanele uscare. Valoarea faci este rezistenta caracteristic’ ceruta la 28 zile, masurata pe > ClindFi Ge 150 rin Giarhetru si 300 mm inailtime, gi valoarea foc este rezistenfa caracteristicd cerutd la 28 zile, m&surata pe cuburi de 150 mm latura. NOTA - In anumite cazuri porticulare, este posibil de a utliza rivele de rezistenté intermediare in raport cu valorile Indicate in tabelele 7 18, dacd acesta este permis prin normele de calcul corespunzatoare. ~ Tabelul 7— Clasele de rezistentd la compresiune pentru betoane de masa volumic& normala gl betoane grete Rezistenja caracteristica | Rezistenta caracteristica minima pe cilindr minima pe cuburi Clase de rezistenta fa compresiune ‘CaN0 C1215 c16/20 C35/45 (C40/50. CABIES, (C5060 C55I67, ‘C8075 ‘C70185 ‘C8015 ‘C90/105 C100/115; 8/3 /8|s/8 a 3 20SR EN 206-1 Tabelul 8 - Clase de rezistenfa pentru betoane ugoare Rezstenja corecierisicd | Rezistenfa caracterisica Clase de rezistent& | minima pe ciindri minima pe cu la compresiune exct fae Nim? Némm?- Lcare 8 9 Le1ai3 12 13 16 18 i 20 22 25 28 30 33 35 38 40 a4 45 50 L505 50 55. 156/60 55 60 Losoves 0. 6 Lo7or77 70 7 1Lc80/e8 80 88 ® Alte valori pot fi utiizate daca este stabilitd gi documentata cu o precizie suficient&-o relate cu valorile de referinf& pe clindri 43.2 Clasole de mas volumici pentru beton ugor Cnd betonul este clasificat dupa masa volumica, se aplic’ tabelul 9. 2 __ ... Tahelul 9.- Clasificarea masel volumice a betonulul ugor Clasele de mass volumicd |_D10 Diz interval,de maséi volumic& | = 800 i | >1000 gi in kgimn? <1000__|_<1200 [NOTA -Mesa volumicd betonutl ugor poste spectieat pin valor i. 8 Cerinfe pentru beton si metode de verificare 61 Cerinfe de baz pentru materiale componente 844 Generaltifi Materialele componente nu trebule s& conjin8’ substante nocive in cantiti care pot avea un efect déunator ‘asupra durabiltaji betonului sau provoaca corozlunea armaturlor, ele trebuie sé fie apte pentru utlizarea preconizata a betonuiui, Cénd se stabileste aptitudinea general de utlizare @ unui material component, aceasta nu indicd © aptitudine Tn orice situatie gi pentru orice compozitie de beton. Jn betonul conform cu EN 206-1 trebuie s& se ullizeze numai materiale componente cu aptitudinea de utiizare stabilitd pentru cerinjele specificate. 2SREN 206-1 NOTA - Tn ebsenta de standarde europene pentru un material special care se referd la utlizarea acestul material ‘component in beton conform EN 206-1, sau cnd un standard european existent nu trateazA un produs special, sau cand un constiuent anume diferd sernnificatlv de standardul european, aptitucinea de utilzare poate fi stabiltd prin: ~ agrement tehnic european caré ee refera in special la utlizarea materalulul component in beton conform EN 206-1; « standarde.nafonale corespondente sau prevederi in vigoare la locul unde betonul.este.utizat,referitor la utlizarea, ‘materialului component in beton conform EN 206-1. oa 5.1.2 Ciment Aptitudinea general de_utilzare este stabilit2, pentru cimenturi conform EN. 197- 5.1.3 Agregate” Aptitudinea generala de utlizare este stabilitA pentru: ~ apregate de mas& volumicd normala gl agregate grele conform pr, EN 12620:2000; - agregate ugoare conform pr. EN 13055-1:1987; NOTA - Prescipfile pentru agregate reciclate nu sunt incluse Tn acest standard, Pénd c&nd aceste prescrip vor i date prin standarde europene, este indicat ca eptitucinea de ullizare 6 fle stabi conform notel dele 5.1.1. 5.14 Apade amestec Aptitudinea generala de utlizare este stabilit8 pentru apa de amestec si apele de spalare recuperate de la producfia betonulu, conform pr. EN 1008:1997, 84.5 Aditivil Aptitudinea generalai este stabilitA pentru aditivl conform EN 934-2. 5.4.6 Adaosurile (inclusiv filerele minerale si pigmentil) Aplitudinea general& de utiizare ca adaos de tip I (a se vedea 3.1.23) este stabilté pentru: ~filere conform pr. EN 12620:2000; = pigmentii conform EN 12878, Aptitudinea generala de utlizare ca adaosuri de tip Il (a se vedea 3.1.28) este stabilité pentru: = cenugi volante conform E 7 7 ‘conform EN 450; miner mince tie cates fem oo = slicea ultrfing conform pr. EN 13263:1996 5.2 _Cerinte de baza pentru compozifia betonulul 6.2.4 — Generalitat! Compozitia betonulul si materialele componente cu proprietafi specificate sau cu compozifia prescrisé trebuie s& fe alese (a se vedea 6.1) estfel Inca s& satisfac cerintele specificate pentru betonul proaspat {ntart,inclusiv consistenta, masa volumic&, rezistenfa, durabiltatea protectia contra coroziunil a pieselor din ofel inglobete, jindnd seama de procedeele de productie si metoda prin care se intenfioneaza s8 se execute lucrérile-de beton eee rt (C&nd acestea nu sunt precizate in specificatie, produc&torul trebuie $8 selectioneze tipurile si clasele de materiale componente dintre cele a cdror aptitudine de utilizare este stabilita pentru conditille de mediu spectice, NOTA 1 = Dacd nu existé prescripfil contrare, compozitia betonulultrebule stabitd astfel inet sf se reducd fa minimum ‘fenomenele de segregare si se separare a apei din betonul proaspit. NOTA 2- In general proprietdtile cerute ale betonului pentru utilizarea intr-o structura, nu sunt atinse dec&t respectind ‘céleva proceduti de execule ale betonul proaspat pe locul de utlizare. De asemenea, suplimentar fat de condifile freviaune ir acest standard este necesar ca, insite de a elabora specificafa botonuli trebuie Iuate in considerape Prsijcla refoitoare la Tensport, la punerea Tn opers, la compactare, fa tretamentul inifal i ulerior (a se vedoa Efv990704 sou alte clandarde pertierte). Aceste cerinfe sunt adesos independente, Dacd toate aceste ceinfe sunt satisfScute, diferenjele dintre calitatea betonutui din structura gi cea a epruvetelor standardizate de Incercat, sunt luate in in coafilenul Ge securtate parfal al materialukd (a se vedea ENV 1982-1-1). 22SR EN 206-1 Pentru betonul de compozifie specificaté intr-un standard, compozitia este limitata la: + agregetele naturale de mas& volumic& normald, ~ edaosurile tn pulbere cu conditjia ca acestea sé nu fie Iuate In consideratie la calculul dozajulul tn ciment $i al raportului apa/ciment; + atitivil, cu exceptia aditivilor antrenori de aer; = compozitjile ce Indeplinesc criterile pentru efectuarea incercérilorinfjale descrise in. AS anexa A. NOTA 3 Presctipfile velebile pe locul de utiizare pot enumera tpurle si lasele de materiale componente a céror ‘aplitudine de utlizare este stabilid avand in vedere concifile locale de medi inconjurétor. 5.2.2 Alegerea clmentulul ‘Cimentul trebuie ales dintre cele a céror aptitudine de utlizare este stabilita, luand in considerafie: - execufia lucral ~ utlizarea finald a betonulul; - conditile de tratament (de exemplu tratament termic); jimensiunile structuril (dezvoltarea calduri de hidratare), « agresiunile mediulul inconjurdtor la care este expusd structura (a se vedea 4.1); - reactvitatea potentala a agregatelor fat de alcalile din materiale componente. 6.2.3. Utilizarea agregatelor 5.23.1 Generalitati Tipul, dimensiunie $1 categorile de agregate privind de exemplu, aplatizarea, rezistenta la Inghet-cezghet, abraziunea, rezistenta, confinutul de fin, etc. trebule s& fie selectionate tindnd seama de: ~ executia lucraiii; - utilizarea final a betonului; - cerintelé de medld Thicorjurétor la care Va W Supus betonul,~ toate cerintele pentru agregatele aparente sau agregatele pentru betonul decorativ. Dimensiunea maxima nominal superioara a agregatulul (Dex), trebuie selectionaté findnd seama de ‘grosimea acoperir cu beton a armaturior si dimensiunea minimé a secfiunll elementelor. 6.23.2 Balast Balastul conform prEN 12620:2000 nu trebuie utlizat decét tn betoane avand clasa de rezistenté la compresiune < 612/15. 52.3.3 Agregate recuperate ‘Agregetele recuperate din apa de spalare sau din betonul prosepat pot si fie utlizate ca agregate penta beton. Proporta de agregate recuperate nesortate, addugate trebuie s& nu fie mal mare de 5% din cantitatea total de agregate. Cand sunt folosite canttatj mal mari de 5%, acestea trebuie s& fie de acelagi tip cu agregatele primate utllzate in beton gl trebule sortate, separand pietrigul si nisipul, pentru a satisface cerinfele din prEN 12620:2000.SR EN 206-1 6.2.3.4 Rezistenta la reacfia alcalil-silice Cnd agregatele contin varietsti de silice susceptible la atacul alcalilor (NazO si K,O prezente in ciment sau avand alte surse) gi cand betonul este expus fa umiditate, trebuie intreprinse actiuni pentru a preveni o reacfie daundtoare alcali-silice, utlizdnd proceduri cu eficacitate stabilité. NOTA -In funcfe de originea geclogic& a agregatelor este necesar s& se adopte precaufuni adecvale fnénd seama de ‘expeticnfa obfinut8 pe termen lung, in ce priveste utlizeres cimentuli in combinatje cu agregatele in discufe, Raportul ‘Tehnic CEN CR 1901 face o prezentare de ansamblu a acestor precaufi velebile in iferite fri europene. 5.2.4 Utilizarea apelor reciclate ‘Apelé ‘reciciate provenite din productia de beton trebule utilzate in conformitate cu anexa A. din PrEN 10081997 5.25 Utilizarea adacsurilor 5.2.54 Generalititt Cantitile de adaosur tip | $i tip NI, pentru a putea fi utiizate in beton, trebule s& fact objectul incercarlor initiele (a’se vedea anexa A). BEEBE --——- NOTA 1 - Este necesar 88 fie luatd in consideratie infuenfa cantiaflor ridicate de adaosuri asupra altor proprietij, decd rezisterfa. Adacsurile de tipul Il, pot fi luate in considerafie in compozitia betonului, cu respectarea confinutulul de iment gi a raportului ap&/ciment, si trebuie utiizate daca aptitudinea lor de utiizare a fost stabil. Aplitudinea de utlizare @ conceptulul coeficient k este stabilits pentru cenusile volante si siicea ultrafin’ (a se vedea 5.2.5.2). Daca alte concepte, aga cum este conceptul de performanta echivalenta (a se vedea 6.2.5.3) sau elte modifica ale regullor conceptulul coeficient k (valori mai mari pentru k aga cum este defini 1n 8.2.5.2.2 §15.2.5.2.5) sau utlizarea altor adaosuri inclusiv de tipul |, sau de combinatii de edacsuri, trebuie ‘sd fie utlizate, atunci trebule s& fie stabilté aptitudinea lor de utiizare, NOTA 2- Statilirea aplitudini de utlizare se poste face pe una din urmitoarele cBl: pe baza unui agrement tebnic european care se refer& la utlizarea adaosurtlor in beton conform EN 206-1; re baza unt! standard nafional corespondent sau de prescripfi in vigoare la locul unde este utlizat betonul, care se Teferé in special a uilizarea adaosurlor In beton conform EN 206-1. 6.2.5.2 Conceptul coeficient, k 8.2.8.2.4 Generalltfl ‘Conceptul coeficient k permite luarea in consideratie a adaosurilor de tip I! prin: -~Tnlocuirea termenuiui " raport apavciment * (definit in 3.1.3.1), cu" raport epai(ciment + k x edaos); = pentru cerinta referitoare la dozajul minim de ciment (a se vedea 5.3.2). Valoarea rezla a lui k depind de adaosul specific. ‘Aplicarea _conceptului coeficient k la cenug! volante conform EN 450 gi la silicea _ultrafing conform PEN 13622:1988, utlizete impreun& cu un ciment de tip CEM | conform EN 187-1, este definité In paragrafele urmatoare, Conceptul coeficient k poate s& fie aplicat la cenuslle volante gi la slicea ultrafind utizate cu alte tipuri de ciment, precum si alte adaosuri, in masura in care aptitudinea de utiizare este stabilts, 5.2.5.2.2 Conceptul coeficient k pentru cenusi volante conform EN 450 Cantitatea maxim de conus volanta de luat in consideratie pentru conceptul coeficient k, trebuie 88 respecte cerinta: cenuga volanté/ciment < 0,33 (in mas) Daca se utiizeaz’ 0 cantitate mai mare de cenus& volant&, excedentul nu poate fi luat in consideratie, pentru calculul raportulul epa/(ciment + k x cenugé volanté), si nici pentru stabilirea dozajului minim de iment, 24SREN 206-4 Urmatcarele valori sle iui k sunt permise pentru un beton care confine ciment tip CEM | conform EN 197-1; CEM 1 32,5 k=02 CEM 142; glclasele supericare = k= 04 CContinutul minim-de.ciment,-necesar-pentru.clasa de expunere corespunzatoare (a se vedea 6.3.2), poate ‘88 fie diminuat cu © cantitate maxima de k x (confinutul minim de ciment - 200) ‘kg/m’, In plus, cantitatea de {iment + cenuga volant€) nu poate si fle mai micd decdt confnutul minim in ciment, conform 6.3.2. NOTA - Aplicarea conceptului coeficent k nu este recomandalé fn cazul betoanelor confindnd o combinafie de cenusi _yolonté side ment CEM |, rezstert la sulfaf, pentru clasele de expunere XA2 gi XA3, unde substanfa agresivé este sulfatul, 5.2.5.2. Conceptul coeficient k pentru silicea ultrafina conform pr EN 13263:1998 Cantitatea maxima de slice ultrafind, ce poste fi luat& in consideratie, pentru calculul raportului apa/ciment gi pentru confinutul minim in ciment, tebule s& respecte cerinfa: silice ultrafina/ciment < 0,11 (In masa) Daca. se utilzeaz’ 6 cantitate mal mare de slice ultrafin’, excesul nu trebuie luat in consideratie tn ‘conceptul coefi ke Valorile urmatoare ale lui k sunt permise, pentru un beton preparat cu ciment de tip CEM |, conform EN 197-1: «= pentru un raport epalciment specificat < 0,45; k= 2,0 «= pentru un raport ap/elment specificat > 0,45; k = 2,0, cu exceptia claselor de expunere XC gl XF, ‘unde k = 1,0 Cantitatea de (ciment + k x praf de slice), nu trebuie s& fie inferioaré cerinfel privind dozajul minim de ciment, pentru clasa de expunere corespunzatoare (a se vedea 5.3.2), Continutul minim de ciment nu frebuie diminuat cu mai mult de 30 kgim®, Tn betoanele destinate a fi utllzate tn clase de expunere pentru care dozajul minim de ciment este < 300 kg/m*. 5.2.5.3. Conceptul de performanga echivalenté a betonulul Conceptul de performant’ echivalent& a betonului permite modifcdri ale cerinfelor enunjate In acest standard, In ce priveste confinutul minim de ciment si raportul maxim apa/ciment in cazurle in care un adaos specific este uilizet cu-un-ciment specific avand clar definite $i decumentate, caracterstcle pentru fecare sursd de fabricate. Conform cerinfelor de la 6.2.6.1, trebuie demonstrat, c& betonul are performante echivalente cu cele ale betonului de referinfS, In special in ce priveste comportamentul acestuia ta agresiunile meciulul inconjurstor $i durabiltatea sa , conform cerinjelor pentru clase de expunere la care se referd (a se vedea 5.3.2). ‘Anexa E prezinté principile de evaluare a conceptulul de performenta echivalenta @ betonulul. Cand betonul nat dupa aceste proceduri, el trebule supus unei evalu&ri continue, finénd seama de veriafile ‘cimentului $i adeosului, \Velabilitatea conceptului de performanté echivalenta a betonulul este stabilité dac& cerintele mentionate mai sus sunt respectete (a se vedea nota 2 la 526.1). 6.2.6 — Utilizarea aditivilor Cantitatea total de aditivi eventual utiizati nu trebuie sé depaseasc’ dozajul maxim recomandat, de produe3torul de aditvi si nu trebuie s& fie mai mare de 50 g aditiv (In stare de livare) pe kg de ciment, in tfard de cazul cdnd s-e stabil influena unui dozaj mai ridicat asupra performantelor gi durabilitafii betonului, ‘Aditvi utiliza! in cantitate inferioard Ia 2 g/kg ciment nu sunt admigi decat dispersal! Int-o parte din apa de amestec.SR EN 206-4 Daca cantitatea totala de aditiv lichid (in sotutie), este superioar& la 3 Vm° de beton, confinutul su de apa trebuie luat In consideratie ta calculul raportulul apa/ciment. ‘Cand sunt utiizafi mai mulj-aditiv, compatibiltatea lor trebule verificatd atunct cénd se efectueaz’ Incercéirile initiale. NOTA - Betcanele de consistenié 2 S4; V4; C3 sau 2 Fé trebule fabricate cu adivi putemic reductori de apa sau cu superplestiens. 5.2.7 Confinut de cloruri CContinutul de cloruri a unui beton, exprimat ca procent de mas’ al ionllor de cloruri fat de masa cimentulul, trebuie sd nu depaseasca pentru clasa selectionata valorile date in tabelul 10. ‘Tabelul 10 - Confinutul maxim de clor din beton, ‘Continutul maxim Utiizarea betonutul orm de CI raportat ta masa cimentului” Beton care nu contine armaturi de ojel, sau alte plese a 1,0 10% metalice inglobate (cu exceptia pieselor de ridicare rezistente ‘a coroziune) Beton continand armaturi de ofel sau piese metalice cl 0,20 0,20% ‘nglobate 1 0.40 0,40% ‘Beton confinand armaturi de precomprimare de ofel Cl 0,10 0,10% Cl 0,20 0,20% * Pentru outilizare specific’ a betonului, clasa de utilizare este in funcjie de prevederile valabile pe locul de utlizere @ betonulul ” CAnd sunt utilizate adaosuri de tip Il si sunt luate fn calculul continutului de ciment, atunci continutul de .cloruri este exprimat ca procent din masa ionilor clor fata de masa de ciment plus masa totala a ‘adaosurilor care sunt luate fn consideratie Clorura de calciu gi aditivii pe baz& de cloruri, nu trebuie utilizafi_ in betonul ce contine 0 armatura de ofel, 0 armaturd de precomprimare de ofel, sau piese metalice inglobate, Pentru a determina continutul de cloruri din beton trebule calculaté suma contributiilor materialelor ‘componente, cu ajutorul uneia dintre melodele urmatoare sau prin combinerea lor: = calculul bazat pe continutul maxim In cloruri al componentiior dacd este stabilit prin standardul de ‘component sau cel declarat de c&tre productor pentru fiecare dintre materialele componente: - caleulul bazat pe continutul de cloruri al materialelor componente, calculat lunar din sismia medillorultimelor 25 determinari a confinutului de clorur, majorat de 1,64 ori abaterea standard pentru fiecare constituent. NOTA - Acsasti utima metoda se aplicd in special agregatelor extrase din mare, pentru cazurile th care valoarea maximé pu este standardizalé sau decloraté. 6.28 Temperatura betonulul ‘Temperatura betonulul proaspat nu trebuie sd fie mai mic& de 5 °C Tn moment livraril, In cazul tn care este necesard o altd cerintS referitor la temperatura maxima sau minima pentru betonul proaspait, aceasta trebuie sf fie specificaté dand de asemenea gi toleranjele, Toate cerintele de racire sau de incdizire artificial a betonulul trebule stabilte de comun acord Intre producator gi utlizator. 26SREN 206-1 5.3 _Cerinfe referitoare la clasele de expunere 63.1 Generalitaqi Cerinjele pentru ca betonul sé reziste [a agresiunile mediuiviinconjurator sunt date edesea in termeni de Valor limita, pentru compoziia betonulul si proprietatile stabilte ale betonulul (a se vedea §.3.2); altemativ texigentele pot rezulta din metode de concepte de performanta (a se vedea 5.3.3). Cerinfele trebuie s& find seama de durata de viafa prevazuta pentru structuré, 5.3.2 — Valori limita pentru compozitia betonulul Jn-absenta-standardelor_europene-pentru_incercaridirecte. de performanté a betonului, din ratiuni de exporiente diferite pe termen lung, metodele specificate ale rezistentel ia agresiunile mediulul inconjurétor Sunt date In prezentul standard in termenii de propretifi stabilte pentru beton gi de valori limita de compozitie. NOTA 1 - Pentru rafiun de lipsd de experienté asupra moduli Tn care ciasificaroa acfunlor medi inconjurdtor asupra AA Ibi Retoe eferenele locele, pentru clase de expunere nominale identice, valorile specifice ale acestor cerinte Font dasele de medi inconjurator apicablle sunt date prin preveder valabile pe locul de utlzare a betonuli. Cerinjele pentru fiecare clas de expunere trebuie specificate fn termeni de: =tipuri gi clase'de materiale componente permise; report maxim apalciment; = confinut minim de ciment; = clase minima de rezistenfa la compresiune a betonului (facultativ) sith dacd este cazul = continut minim de aer din beton. NOTA 2-In prevedertle valatile pe locul de vilizare a betonu,s-a stabilt ¢g raportul apa/ciment maxim ffl indicat phan creslere'de 0,08 gi conjnutut minim de ciment prin crestere de 20 kglm. Cat privegte rezistenfa la compresiune, aoe eesiersndat 28 fe Indicald in clase, conform tabelulu 7, pentru betonul greu si conform tabelului 8, pentru betonul $$5.'O racomandare pentru alegeres de valor limité de composije stabite prin pried sl ele propitiflor betonuiul teste data in anexa F (informativa), In cazul uiizzrti de ciment CEM I. NOTA 3- Este necesar ca prevederle valle pe locul de uilizaree belonull ei Inctidl cerinjo pe baza une durate de TRirefnere stabite prin prlect. Pentru durta de val iferioaré sau YH prez coca vale ins epecticae ral severe sau mol put severe. In acest caz sou pentu compoziile f : : ile See armature (de exemplu cSnd grosimea este Inferioarb speciicaiior ~ prevederin ~ ENV 1982-11 rela ta srolocja conta corozini, trebuleefectuate studi speciale de cate elaboratord specifica, peru un gener anume, ‘Sau mai general pentru prescrip nafionale, Daca betonul este conform cu velorile limité specificate, betonul din structura trebuie sa fie prezumat capabil de a salisface cerinfele de durabiltate Tn raport cu utiizarea avutd in vedere tn conditile de mediu Inconjurdtor specifice, cu condita ca: = betonul este corect pus in oper, compactat si supus la un tratament, de exemplu conform ENV 13670-1 ‘sau alt standard adecvat, «= betonul ce acoperd armatura s& aib& grosimea minima a cerintelor standardelor de proiectare adecvate, pentru concile de mediu Inconjurator specifice de exempl ENV 1992-1; = clasa de mediu Inconjurstor este corect selectionati ; - Intrefinerea preventiva este realizata. 5.3.3 Metode de concepfie bazate pe performante Cerinfelerefertor a clasele de expunere pot fi stabilte utliz8nd metode de conceptie bazate pe performantit Pentru durebiltate si ele pot fi stoblte in termeni de parametri de performan(a, de exemplu a masura a efollerea intr-o incercare de inghe|-dezghet, Anexa J (informativa) la prezentul standard de indicati referitor IP utilzarea unor metode alternative de conceptie functe de performantele pentru durabifiate. Utilzarea unei variante depinde de prevederile in vigoare la locul unde betonul este utlizat. a7SR EN 206-1 tee 5.4 —_ Cerinfe pentru betonul proaspat 54.4 Consistenta Consistenfa betonului trebuie determinata prin tncercairi prin una din metodele urmatoare: + Tncercarea de tasare, conform EN 12350-2; . ~Incercarea Vebe, conform EN 12350-3; = determinare grad de compactare, conform EN 12350-4; ~ ~Incerearea de raspandire pe mas&, conform EN 12350-5; = metode de incerciri specifice care au ficut oblectul unui acord tntre elaboratorul de specificafle si producdtor, pentru betonul destinat unor aplicafil speciale (de exemplu: beton avand consistenfa péméntului umed). NOTA - Din ratiuni de lipséi de sensibitate @ metodelor de tncercést, de la anumite valor, se recomanda de a utléza ‘ncercarile indicate mai sus numai pentru: __rinaltime a tasdii__ 210 mm sis 210. mm; - timp de Incercare Vebe 59085188; ~ grad de compactare 21,04 gi < 1,48; ~ diametru de raspandire > 840 mm s 620 mm, Cand trebuie determinatd consistenta betonulul aceasta se poate face la momentul utilizBrii betonului sau th momentul ivrétil in cazul betonutui gata de utiizare, Dac’ betonui este livrat intr-un camion malaxor sau cuv’ egitatoare, este posibl de a masura consistenja pe (© proba punctual prelevata la prima deversare. Proba punctualé trebuie prelevatd dupa o descarcare de aproximativ 0,3 m®, conform EN 12350-1. Consistenta poate fi specificatd, prin referinf& la 0 clas& de consisten{, conform 4.2.1, sau in cazuri particulare, print-o valoare specificata. In acest caz, tolerantele sunt date in tabelut 11. ‘Tabelul 11 - Toleranfele referitor la valorile specificate pentru consisten{a ane Tasare~ ~~ Interval de valor tint In mm <40 de Ia 50 pana ta 2100 20 ‘Tolerante in mm £10 £20 £30 Timp Vebe Interval de vaiori finta in s en de la 10 pana la 6 <5 Toleranje in's £3 #2 #1 Grad de compactare_ __PInterval de valor ints 2128 de la 1,25 pana <1,10 att : Toleranje £0.10 £008 £0.05 i: Raspandire (intindere) : Interval de valori tinté in mm toate valorile Toleranje tn mm 430 28SREN 206-1 5.42 Confinut de clment sI raport apdlciment Pentru determinarea continutului de ciment, de apa, sau de adacsur, cantitates de ciment, cantitatea de ‘adacsufi gi cantitatea de ap& adzugaté trebuie inregistrata, prin inregistrarea pe imprimanta tnregistratorului de amestecuri, sau cénd nu este utlizat Inregistratorul, plecdnd de la registrul de productie. coroborat cu instructiunile de c&ntarire. Determinarea raportului apa/ciment din Beton pin calcul pe baza conpinutalut de ciment determinat gi 2 confinutulul de apa uti (pentru aditvllichiz, a se vedea 6.2.6). Absorbjia de apa a agregatelor de masa Volumic& normal si agregatelor grele trebuie determinatd conform EN 1097-8. Absorbiia de apa a agregatelor uscare in betonul proaspat trebule sA fie valoarea cbjinuls dup una ord, determinat conform fuetodel descrise In anexa C din EN 1087-6, utlizand valoarea de umicitate a agregatului in stare umeda tn locut celei obtinute dupa uscarea in etuva. NOTA 4 - Pentru sortie fine din agregatele ugoare se pot folosi metode de Tncercare gi citer ce respects prevederile valabile pe locul de utilizare a betonuiui. Cénd confiriutul minim de ciment este Tnlocuit prin confinutul minim (ciment + adaosuri), sau c&nd fn focul raportului apa/ciment se utlizesza raportul apa/(ciment +k x edeosurl) seu raportul apai(ciment + adsosuri) (ase vedea 6.2.5), metoda trebuie modificatd fn consecinfs. Nici o-valoare individual a raportulul epa/ciment nu trebuie s& depageasc cu mai mult de 0,02 valoarea limita specificata. Cand este necesar determinarea continutulul de ciment, a confinutulul in adaosuri sau @ raportului spalciment din betonul proaspat, metodele de incercérl gi toleranfele aplicate, trebuie £8 fac’ oblectul unul ‘cord intre elaboratorul de specificatie $i producsitor. NOTA2~A ge vedea Reportul Tehnic CEN.CR 13902 " Metoda de incercéri pentru determinerea raportulul apaveiment din betonul proaspat". 5.43 Confinut de aer Confinutul de aer al betonulul trebuie determinat, prin masurare conform EN 12350-7, pentru beton de masdi ‘VolumicS normals gi beton greu si conform cu ASTM C 173, pentru beton usor. Confinutul de aer antrenat ste preseris print-o valoare minim, Limita superioara pentru confinutul de aer este valoarea minima ‘specifica plus 4% in valoare absoluta. 5.44 Dimensiunea maxima a agregatelor pe beton prosspat, aceasta trebuie mésuraté Dimensiunea maxima a agregatulul cum este definité Tn prEN 12620:2000 nu trebuie sé fie superioard cele! specificate. 5.5 _ Cerinfe pentru betonul intarit 851 — Rezistenfa 5.5.1.4 Generalitifl Rezictenja se determin’, pe baza incercéjilor efectuate pe cuburi de 160 mm sau pe cllindri de 450 mm / 300 mm conform EN 12390-1, confectionate gi conservate conform EN 12390-2, din probele prelevate conform 12350-1. Pentru evaluarea rezistenfei pot fi utllzate, alte dimensiuni de epruvete $i alte moduri de conservere, cu Condija ca relafile stabiite cu valorile de referinjS s& aib& o precizie suficientd gi sf fie documentate gi ‘nvegistrate. 5.5.1.2. Rezistenta la compresiune Rezistena la compresiune trebuie determinatd, i este simbollzet3 fap, cAnd este determinati pe epruvete Cubice gi este simbolizal faa cénd este determinaté pe epruvete clindrice conform pr EN 12390-3:1999.SR EN 206-1 ‘Alegerea fncercatilor pe cub sau pe cllndri pentru evaluarea rezistenfel, trebuie declaraté la timp de producdtor, inainte de livrare, Dac& trebuie utilzalé o metodé diferté, aceasta trebule stablita de comun ‘acord intre elaboratorul specificatet si producstor. Dacd nu existé prevederi contrar, rezistenta la compresiune se determinata pe epruvete Tncercate la 28 zile. Pentru anumite ulilizari poate fi necesar de a specifica rezistenta la compresiune la termene mai scurte ‘Sau! mai lungi de 28 zile (de exemplu elemente structurale masive), sau dup conservare in condi speciale (de exemplu, tratamentul termic). Rezistenfa coracteristic& @ betonuhi trebule sf fle egal sau superioard rezistentel la compresiune caracteristice minime, pentru clasa de rezistenja specifiata (a se vedea tabelele 7 si €). Cand este probabil ca incercarile de rezistent& la compresiune s& dea valori nereprezentative, de exempiu betonul avand clasa de consistenta CO, mai vartos decat S1, sau betonul vacuumnat, atunci metoda de incereare trebuie modificaté sau rezistenfa la compresiune poste fi evalueta In structura existent sau in elemente de structura. NOTA - Este indicat ca evaluarea rezistenjei in structuri sau tn ‘clemente de structurd s& se bazeze pe prEN 19791:1900, 5.5.1.3. Rezistenfa la tractiune prin despicare oe Rezistenta la tractiune prin despicare a betonului se determind prin Tnoereari conform EN 123906. Daca nu ‘exist prevederi contrare, rezistenfa la tractiune se determina pe epruvete Incercate la 28 zile. Rezistenta caracieristic8 la traciiune prin despicare a betonuli, trebuie s& fie egalé sau superioard rezistentel caracteristice la tractiune prin despicare specificate, 6.5.2 Mesa volumlck scat, betonul este definit ca normal, tigor sau greu (a se vedea definiile din 3.1), Masa volumic& a betonului dupa uscare in etuva este determinatdi conform EN 12390-7. Pentru betonul normal, masa volumic& dup uscare In etuva trebuie s& fie mai mare de 2000 kg/m® si mai mica de 2600 kg/m?, Pentru betcnul usor masa volumica dup uscare in etuva trebuie s& fie cuprinsé tntre Iimitele cleselor de densitate prescrise (a se vedea tabelul 9). Pentru betonul greu, masa volumica dupa uscare in etuva trebuie s& fie mai mare de 2600 kg/m®, in cazuri particulare,cand masa volumica este ‘specificat’ in termenii de valori prevazute, se aplicd 0 tolerant de + 100 kgim®, 5.5.3 ——Rezistenfala penetrarea apel— Rezistenja la penetrarea apel se determin pe epruvete incercate, metoda gi criterile de conformitate trebuie s4 facd obiectul unui acord intre elaboratorul specificatiel tehnice gi producaitor. Jn absenta unei metode de Incercrl agreaté, rezistenfa la penetrarea epei, poate s& fie specificata indirect prin valor ita asupra compozitei betonului. 6.6.4 — Reacfia la foc Betonul compus din agregate naturale conform 5.1.3, ciment conform 5.1. conform §.1.6 gi alte materiale mi Incercari - a aditivi conform 5.1.5, adaosuri inerale conform §.1.1 sunt clasificate ca EURO clasa A si nu necesita 6 _Specificafia betonulut 6.4 Generalitifi Elaboratorul specifcatiel betonulul, trebuie s8 se asigure cd toate cerinfele, pentru objinerea propritatilor necesare ele betonului, sunt incluse In specificatia data produc&torului. Elaboratorul trebule de asemenea S& preveda toate cerinfele asupra proprietatjior betonulul, care sunt necesare la transportul dupa Tivrare, la unerea fn operd, la compactare, la tratamentu ial si toate tratamentele ulterioare. Specficatia trebule s& includa, daca este necesar, toate cerinfele speciale (de exemplu pentru obfinerea unui aspect arhitectonic): 7) Decizia Comisiei din © septembrie 1904 (84/611 CE) publicaté in Jumatul Oficial al Comunitisfi Europene nr. L 241/25 din 9 septembrie 1294, i“SR EN 206-1 Elaboratorul trebule s& ia in considerare: - uilizarea betonutul proaspat si intarit, - condifile de tratament; + dimensiunile structuri (dezvoltarea c&lduril de hidretare); ~ sgresiunile mediului inconjurdtor la care va fi expusé structure; toate cerinfele pentru agregatele aparente sau la finisarea suprafetelor, = toate cerinfele referitor la grosimea de acoperire sau la grosimea minimal @ secfiunilor, de exemplu dimensiunea maxima nominalé a agregatelor, = toate restrictile de utiizare @ materialelor componente cu aptitudine de utlizare stabilité, de exemplu clasele de expunere. NOTA 4 - Prevederile valabile pe locul de utilzare a betonuiui pot confine cerinfe pentru cteva din considerafile de mai sus, Betonul trebuie specificat sau ca beton proiectat si se referd Tn general la clasificarea data la capitolul 4 gi la 5 (a se vedea 6.2), sau ca beton cu compozitie presctisa Speciicand compozifia (@ se vedea 6.3), Bazele protectzii betonuiui sau prescrierea compozitiel acestula, trebuie 38 se facd pe baza rezultatelor incerc&rilor initial (a se vedea anexa A) sau a informatilor obtinute dintr-o lung experientd acumulaté cu un beton comparabil, luand in considerare conditile de baz esupra materialelor componente (a se vedea 5.1) $i compozifia betonulul (a se vedea 5.2 si 5.3.2). Pentru betonul prescris este responsabiltatea claboratonului de specificatie de a se asigura c& prescripfile sunt conforme cu cetinjele generale ale EN 206-1 si compozitia prescris& este capablla s& ating& performanele agteptate pentru beton atat in stare proaspata cat gi Intarit. Elaboratorul trebule s& find gf S8 Bduc’ la zi documentatja referitoare la prescriptie, pentru obfinerea performantelor asteptate (a se vedea 9.5). In cazul betonului avand compozifia prescrisé int-un standard, aceasta sarcind este responsabiltatea ‘organismului national de standardizare, NOTA 2 - Pentru betonul avénd compozifia prescrisi, evaluarea conformRai.este bazatii numal pe conformitatea Compozifel proscrise gi nu pe performanjele agteptate de elaboratorul specificafel. 6.2 Specificafia betonului cu proprieti{i specificato G24” Generallttt Specificatia betonului cu proprietati specificate tre care, trebuie indicate in toate cazuri ‘cand sunt cerute. Pentru presourtdrile de uliizat in specifica (a se vedea capitolul 11). ie elaborat& cu ajutorul cerinjelor de baz de la 6.2.2, ‘i al condifilor suplimentare de la 6.2.3 care trebuie indicate atuncl 622 Date de baz Specificafa trebuie s& cuprind&: 2) cerinfe de conformitate cu EN 206-1; ») clasa de rezistenté la compresiune; ) clasele de expunere (a se vedea capitolul 11, pentru speciicatite prescurtate); 4) dimensiunea nominalé maxima a agregatelor, €) clasa de continut de cloruri conform tabelulut 10; Tn plus pentru betonul ugor: ‘) clasa de masi volumicd sau masa volumicd int pentru betonul greu: 9) maga volumica tint; atSR EN 206-1 Tn plus pentru betonul gata de utilizare gi betonul de gantier: h) clasa de consisten}&, sau in cazuri speciale valoarea {inta a consistenfei. 6.2.3 --~ Gerinfe-suplimentare——— Punctele urm&tcare pot fi specificate prin cerinfe de performanta gi prin metodele de tncercsri dac& sunt adecvate: «tip sau clase speciale de ciment (de exemplu ciment cu caldurd de hidratare redusa);. ~ tip Sail Clase Speciale de agregat Sper ee eee ceeee eee NOTA 1 - In acest caz, compozitia betonulu, pentru a reduce la minim efeciele daundtoare ale reacjiel slcali-sice este ‘n responsabiitetea elaboratorulu specifcafiel (a se vedea 6.2.3.4), - ceracteristclle cerule pentru rezistenfa la inghe}-dezghet, de exemplu: confinutul de aer (a se vedea 6.4.3); NOTA 2- Cind conjinutul de aer este specifica le livrare, trebuie ca elaboratorul specificafel s& find seama de pierderle ‘eventuiale de aer la operatile de pompare, punere In operd, compactare, ete terior ivr, i an - cerinfele pentru temperatura betonului proaspat cAnd ele cferddece de la5.28; g - cresterea rezistentel (a se vedea tabelul 12); - degajarea c&lduril in petioada hidratiri; + priza intérziatl + rezistenfala penetrarea apel; + rezistenta la abraziune; - rezistenfala tractiune prin despicare (a se vedea 6.6.1.3); « alte cerinfg tehnice (de exemplu, cerinfele legate de realizarea aspectului final sau de metode speciale de punere tn operd, 6.3 Specificatia betoanelor de compozitie prescris& 6.3.4 Generalitati Betonul trebule specificat pe baza cerinfelor de la 6.3.2, care trebule indicate In toate cazurile gi cul ajutorul % cerinfelor complementare de la 6.3.3, care, trebuie indicate la cerere. 6.3.2 Cerinte de bazi ‘Spectficatia trebule s& cuprind&: 8) cerinfele de conformitate cu EN 206-1; ) dozajut de ciment-——~ ) tipul de ciment gi clasa de rezistenta; d) fie raportul ap8/ciment, fie consistenfa, in termeni de claséi sau, in unele cazuri speciale ca valofi tint. NOTA - Valoarea speciicaté (fina) a raportulul ap&/ciment trebuie 8 fie mai mic& cu 0,02 pentrs toate valorile cerute, ) tip, categorie gi continutul maxim in clorurl ale agregatelor, masa volumic& maxima sau minima a agregatelor dupai caz, in cazul betonului ugor sau al betonului greu; ‘) dimensiunea nominalé maxima a agregatelor gi limitele granulometrice;SR EN 206-1 9) tip si cantitate de aditvi sau adaosuri, dacé este cazul hy in caz de utlizare de aditivi sau adeosur, indicati privind originea acestor component sia caracteristiclor cimentului care nu se pot defini prin alte moduri. 63.3 Cerinfe suplimentare ‘Specificatia poate conine: « indicafi privind originea unora sau a tuturor componentelor betonull ca Inlocuitor al caracteristclor, pentru cele care-nu-potfi-definite altfel; -cerinfe suplimentare pentru agregate; - cerinfe privind temperatura betonului proaspat la ivrare cBnd ea este diferitt de cea de la 5.2.8; ~alte cerinfe tehnice. 64 _ Specificatia betoanelor de compozifie prescris printr-un standard Betoanele avénd compozifia prescrisé int-un standard trebule specificat citand: - standardul vatabil pe locul de uilizare a betonului care da cerinjele corespunzaitoare; = notarea betonului dup’ acest standard. ‘Betonul avand compozifia prescris’ Intun standard trebuie utlizat numai pentru: --beton de mas volumic& normald pentru structuri armate sau nearmate;, clase de rezistenfé la compresiune pentru calcul < C16/20, clasa C20/25, cénd este permisd prin prevedert valabile pe locul de utllizare a «= clasele de expunere XO $1 XC1, fra situatile cand prevederile valabile pe locul de utiizare @ betonulul permit gi alte clase de expunere. Pentru restrictile asupra compozitiel presctise a betoanelor standardizate (a se vedea §.2.1). 7 Livrarea betonului proaspat TA Informafii de Ja utilizatorul betonulul pentru producator” Utlizetorultrebuie sé se pund de acord cu producstoru! asupra: = data, ora giritmul ivi si daca este necesar, s& informeze producdtorul asupra: -transportuile speciale pe santier, = metodele speciale (utlizate) de punere In oper’; = imitari asupra tipulul de vehicule de livrere; exemplu de tip: echipament cu sau fara de agitare, dimensiuni, ‘nditime sau greutate totala. 4) Acest standerd nu cere ca informatile 68 fe furnizate sub o form special, pentru cB aceasta depine de relaile Gnire producstor ¢! uiizator, de exemplu, in cazul betonului de gantier sau de produse prefabricate, producatorul de bbelon poate fi giullizator. 33SREN 206-1 7.2 Informajii de la producatorul de beton pentru utilizator” Utiizatorul poate s& cear’, cand emite comanda, informatii privind compozitia betonului, ca s& poat pune in ‘oper coredt betonul proaspat, sz aplice metoda de tratament adecvet& gi s& evalueze evolufa rezistenfel, Astfel de informatiltrebuie furnizate, la cerere, de producdtor thaintea liv. Informatile urmétoare trebuie furnizate pentru betoanele cu performante specificate la cerere: 2) tipulgi clasa de rezistent’ a cimentulul i tipul de agregate; b) pul de aditv,tipul si confinutul aproximativ de adaosuri, dacd este cazul; .¢) raport apalciment fits, 2 Anne d) rezuitatele incercérilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control, al productiel sau Incere&ilinijale; €) cregterea rezistenfel; ‘) sursa materialelor componente. In cazul betonului'gata de utlizare, informatile pot'de asemenea s& fie furnizate, cand ele sunt cerute, "prin referinf’ fa, catalogul de compoziti de beton al producStorulul unde se g&sesc informati detaliate referitor fa Clasele de rezistent’, clasele de consisteniZ, greutatea amestecurior gi alte date utile. Pentru determinarea duratei de tratament, informafille referitoare la cresterea rezistentei betonului pot s& fie date sub forma indicatorilor, din tabelul 12, sau sub forma unei curbe de evolutie a rezistente la 20 °C intre 2 zile gi 28 zile. Tabelul 12— Evolutia rezistentel betonutul la:20 °C. Evolufia rezistenfet Estimarea raportulul rezistenfelor feraMona 20,3 1<0,5 20,15 g1<0,3 Raportul rezistenfelor indic& cresterea rezistentei, corespunz&toare raportulul Intre rezistenja medie la ‘compresiune la 2 zile (fora) $i rezistenta medie la compresiune la 28 zile (forza), determinate prin Tncerc&rile iniffale sau pe baza performantelor cunoscute ale unul beton avand compozitie comparabila, Pentru aceste ‘ncercéir irfiale, epruvetele destinate determindrii rezistenfel trebuie prelevate, confectionate, conservate gi incercate conform EN 12360-1 si EN 12390-1; EN 12390-2 gi pr. EN 12390-3:1999, Produc&torul trebuie 8 informeze utlizatorul despre riscurile de s&natate la care se expune manipulind betonul proaspat, cum sunt cele cerute prin prevederile in vigoare la locul unde este utliizat betonul proaspat +) Acest standard nu cere ca informatie 68 fie furnizate sub o forms special, pentru of eceasta depinde de relafile sintre producétor gi ullizator; de exemplu, Th cazul betonului de ganiier sau de produse prefabricate, producstorul de — bbeton poate fig uizator. 34SR EN 206-4 7.3 Bonde livrare pentru betonul gata de utilizare La livrarea betonului, producatorul trebule s& emit uliizatorului un bon de livrare pentru fiecare sarja de ‘beton pe care sunt imprimate, stampilate sau inscrise cel putin informatie urmatoare: = numele centralei de febricare a betonului gata de utiizare; = numérul de serie a betonui = data gl ora de incércare, aceasta inseamna primul contact Intre ciment $i apa, umarulautovehiculului sau identificarea vehiculului; naire Guniparaterulay - numele i localizarea gantierutui; = detali sau referinte referitor la specificafii de exemplu numarul de cod, numarul de comand’; = cantitatea de beton in met cubi - declaratia de conformitate cu referinje la specticai gi la EN 208-1; - numele sau marca organismului de certificare dac& este cazul; ora de sosire a betonului pe santier + ora de Incepere a descarca; sora de terminare a desc&ro&tl. He ‘Tn plus, bonul de livrare trebuie s& furnizeze detaliile urmatoare: 2) pentru betonul cu propristal! specficate: ~clasa de rezistenti; ~clasa de expunere; ~ clasa de continut de cloruri; ~ clasa de consistent sau valoarea finti; - valorile limit& de compozitie a betonului, cdnd sunt specificate; tipul gi clasa de rezistenti a cimentului, c&nd sunt specificate; tipul acitivilor $1 adaosurilor, dac& sunt specificate; - proprietatile speciale, daca au fost cerute; = dimensiunea nominal maxima a egregatelor, «pentru betonul gor sau betonul greu, clasa de masa volumicd sau masa volumicd tnt, b) pentru betonul avnd compozitia preseris&: ~ detali refertoare la compozitie, de exemplu dozajul de ciment gi daca este cerut, tipul de aditivi; «fie raportul apdiciment, fie consistenfa in termen de clasa-sau de valoarea {intd In functie de specficai, - dimensiunea nominal maximd a agregatului, ‘In cazul unui beton avand compozitia prescrisa intr-un standard, informatie care sunt date trebuie s& fie conforme cu prevederile din standardul corespondent.SR EN 206-1 7.4 Informatii la livrare pentru betonul de gantier Este de asemenea important de a utiliza informatile corespunzétoare, precum cele cerute tn 7.3 pentru ‘bonul de livare in cazul betonulul fabricat pe gantier, pentru gantiere mari cSnd sunt utlizate mai multe tipurt de beton, sau cénd produc&torul de beton nu este cel responsabil de punerea sa in opera, 7.8 Consistenfa la livrare In general, toate adaosurile de apa si editvi sunt interzise la livre. In cazuri speciale apa sau aditivil pot fi ‘adéugali cand aceasta este efectuaté In responsabiltatea producétorull in vederea aducerii consistenfal la valoarea specificata, sub tezerva cd valorile limita permise prin specifcatie nu sunt depasite si cd aceast adBugare de aditiv este prevézut8 prin proiectarea compoziiel betonului. Toati cantitatea de apa suplimentera sau de aditivi ed&ugati in camionul malaxor trebuie Tnregistratd in bonul de livrare, tn toate cazutile. Pentru reamestecare, a se vedea 9. NOTA - Daca canttates de apa sau aditlv edugatA pe gantier in camionul malaxor conduce la depsirea canta admise prin speciicafe, trebuie ca sarja de beton s8 fle inregistratd ca" neconforma *, pe bonul de livrare. Pertea cary solicits acest adaos este responsabla de consecinfe gi este de acord ca si fe Inregistrata pe bonul de livrere, 8 Controlul conformitafii si criterli de conformitate &1 Generalitati Controlul de conformitste cuprinde © combinalie de acjiuni si de decizii de iuat conform regullor de conformitate edoptate in avans, pentru verificarea conformitati betonului cu specificatile, Controlul de cconformitate face integral parte din controlul de productie (a se vedea capitolul 8). NOTA - Corecteristicile betonului uttizat pentru contrlul de conformitate sunt cele méeurate prin Incercirt recente uillzand proceduri standardizate. Valorie reale ale cractersticlor betonuiui in structurd pot fet! de cele determinate pin tncercai, ele depind, de exemplu de dimensiunile structuri, punerea in operd, compactarea, tratarea gi condifile limatice, Planul de egentionare, planul de incerc&ri si criterile de conformitate trebuie s& fle confoime cu procedurile date in 8.2 $1 8.3. Acestea se aplicd de asemenea betonului pentru elemente prefabricate, in afara situatilor {in care prevederile specifice de produs confin un ansamblu de cerinfe echivalente. Daca frecvente de egantionare superioare sunt cerute de elaboratorul de specificafl, acestea trebuie s& faca obiectul’ unul acord prealabll. Pentru proprietatie neacoperite in acest artical, planul de egantionare sau de inceroari, metodele ce incercaii gi criterile de conformitate trebule s& fac& obiectul unui acord intre producator gi elaboratond de specifica, Locul de egantionare pentru tncercarile de conformitate trebule ales astfel incét caracteristicle cerute $1 ‘compozifia betonulul s& nu sufere modificdri semnificative Intre locul de esantionare si locul pus la dispozitc Tn.cazul betonului ugor fabricat cu agregate nesaturate, eganticanele trebuie prelevate de la locul de livrare. Cand tncercarle pentru controlul productel sunt aceleasi cu incercaiile cerute pentru controlul conformitai, este permis de a le lua fn considerafie pentru evaluarea conformitaji. Conformitstea sau neconformitatea este judecaté in raport de criterile de conformitate. Neconformitatea poate conduce la acfiuni suplimentare pe locul de productie gi pe gantier (a se vedea 8.4). 82 Control de conformitate al betonului cu proprietafi specificate 8.21 Control de conformitate al rezistenfel la compresiune 8.2.4.4 Generalitati Pentru betonul de mas volumica normala sau betonul greu aparfingnd claselor de rezistent cuprinse Tntre C8I0 si 56/67, sau pentru betoanele usoare de clasele LC8/9 ta LC5S/60, egantionarea $i incerezirile de. ‘conformitate trebule 88 fie efectuate fie pe fiecare compozifie de beton luat individual, fle pe famili de beton 36 9SREN 206-1 a c&ror corespondenti este stabil (a se vedea 3.1.14), determinate de cBtre producdtor, daca nu exist un cord contrar. Conceptul de familie de beton nu se aplica betoanelor de rezistenf& ridicata. Betonul usor nu tebuie amestecat cu famille continand beton de masa volumic& normala; betoane ugcare realizate cu agregaie pentru care se poate demonstra similaritatea, pot fi regrupate in proprile lor fami. NOTK - Pentru recomandirle pvind selec terior de beton, informa mal detaiote pentru aplicares concept de {fun de beton sunt date in reporal CEN (13001), a se vedoa la enexa K.. Pentru famille de beton producdtorul trebuie s& efectueze controlul pe ansamblul membrilor familiei $1 esantionarea trebuie efectuatd pe ansamblul gamei de betoane produse in cadrul farile. Crit tricercatile de conformitate se aplic&-unel familide beton, un beton de referinfa este-selectionat fie din -mijlocol-gamei de-beton din familie, fie cel mai comun produs. Relati sunt stabilite inte fiecare compoziie de beton din familie si betonul de referinf& astfel incét s& se poatd transpune rezultatele incercdrilor de rezistenta la compresiune ale fiec3ruia dintre betoanele din familie, fa betonul de referinf&. Aceste rela trebuie s& fie verificate, pe baza rezultatelor incercatilor de rezistenta la compresiune objinute in perioada iniiala gin fiecare perioada de evaluare si in cazul unor schimbéri sernnificative ale conditilor de producti, Th plus, cand se evalueazA conformitatea unel famili, trebuie confirmat ca fiecare beton individual apartine familie! (a se vedea 8.2.1.3). ‘O distinct trebuie ticuté tntre productia niislé-si productia continua tn planul de egantionare $i de tncercari slciiterile de conformitate aplicabile fiecérel compozifi de beton sau famililor de betoane, Productja inl acoperd perioada de productie pana la obfinerea a minimum 36 rezultate de tncerc&ri, Produitia continué este atin’ cand minimum 36 rezuilate de incercari se objin pe © perioad’ ce nu depagegte 12 luni. acd productia unei compodifi individuale sau @ unef tamil de beton a fost intrerupta pe timp de minimum 42 luni, producstorul trebuie s8 utlizeze din nou planul de egantionare gi de Incercari si crterile ca pentru productia initial. Daca rezistenta este specificatd pentru termen diferit, conformitatea se evalueazé pe epruvete incercate la termenul specificat. Cand trebule efectuatd evaluarea unui volum definit de beton aparfinand unel populatii verificate conform Corinjelorprivind coracteriticle de rezisten{, de exemplu exist dubll asupra cali unei garje sau a unui ‘Gmestee, sau cand tntr-un caz special, specificatja o cere, acestea trebuie s& fle conform anexel B. 8.2.1.2 Plan de egantionare 91 incercéri Probele de beton trebuie selectionate obligatoriu gi prelevate conform EN 12350-1. Esantionarea trebuie Gfectuatd pentru fiecare familie de beton (a se vedea 3.1.14) produs in condi dovedite ca find uniforme. Frecvenja minima de egentionare si de incercare a betonulul trebuie s& fle, conform cu tabelul 13, alegand frecventa care da cel mai mare numar de probe, pentru producfle iniiela sau continué dupa caz. Desi exigentele prevazute tn 8.1's¢ aplicd egantionaril, probele trebule prelevate sub responsabiltstes preducstoruiul dupa toate adaugiile de apa sau de aditivi In beton. Prelevéitie de probe inainte de Easugarea plastifiantlor sau superplastiianfior, pentru ajustarea consistentel (a se vedea 7.5) sunt permise sub rezerva ca prin Inceresiinijale s-a demonstrat c& plastifiantul sau superplastifiantul in doza utlizata, nu au efecte negative asupra rezistentei betonului. ‘Rezultatele Incercatilor trebuiesé fie cele obtinute pe o epruvetd sau-media Tezultatelor-cand-sunt supuse Incercdtilor la aceeagi varst minim dou’ epruvete provenind din aceeasi proba. Cand tmprastierea rezultatelor Incercarior, obfinute pe cel putin dou’ epruvete confectionate din aceeagi prob, este mai mare de 15% fat de medie, aceste rezultate nu trebuie luate in considerate, afard de cazul Gacd o investigare foarte aprofundat, permite s& se gseasc& o explicatie valabila, pentru a nu fine seama de una din valorile Incercarilor.SREN 206-4 ‘Tabelu! 13 - Frecventa minima de egantionare pentru evaluarea conformitafit Frecvenja minima de egantionare Cae De la primil 50 m*de productie® din produce | Beton cu ceriicare de | Beton férd certiicare de control a produciel control a producfiel Inia (pana ce au fost 1 egantion la flecare obfinute minimum Segantioane | 200m’ sau 2 egantioane : 35 rezultate) pe saptiimana de producti 4 egantion Ja fiecare Productia f}—_—__ 150 m® sau Continud? (odata ce au fost ‘1 egantion [a fiecare 1 egantion pe zi de 400 m® sau productie ‘obfinute minimum ‘ egenton pe eaptimana 36 rezultate) ee * Egantionarea trebuie repartizaté pe ansamblul productiei $i normal nu trebuie $8 comporte mai mult de un egantion la 25 m°. i = eee » Cand abalerea standard coloulaté, pentru ultimele 15 rezultate ale Incercarllor este superioara la 1,37 0, freeventa de egantionare trebuie ‘s& fie (adus’ la) frecventa ceruiai pentru producta initial pnd ta ‘objinerea urmatoarelor 35 rezultate de Incercéi. 8.2.1.3. Criteril de conformitate pentru rezistena la compresiune Evaluarea conformitafi trebuie s& se fac&.pomind de la rezultatele Tncere&rilor obtinute in cursul unel perioade de evaluare care nu trebuie 5& depaseascai ultimele dousprezece luni. Conformitetea rezistentel la compresiune a betonului este evaluatd pe epruvete Incercate la 28 zile” tn acord cu 5.6.1.2 pentru: = grupe de" n* rezultate de incerciiri consecutiv cu sau fra suprapunere (Incdlecare) fom criteriul 1); -fiecare rezultat individual de tncercdii fa (criteriul 2); NOTA - Criterite de conformitate sunt dezvoltate pe baz de rezuitate care nu se suprapun (Incalecd). Aplicaree, Cciterilor i rezultate de incercar care se suprapun cresteriscul de respingere. amgieaes sunt satisfécute. Conformitatea este confirmat daca cele doua criterii date in tabelul 14 pentru productia inijiala sau continua 8 Cénd conformitatea este evaluat pentru o familie de beton, criteriul 1 trebule aplicat betonului de refering, {inand cont de toate rezultatele incerc&rilor transpuse in familie: criteriul 2 trebuie aplicat la rezultatele Incercasrilor de origine. 7 Pentru a cenfirma c& fiecare formulé apartine familiel, media tuturor rezultatelor inceredtilor brute fay pentru 6 formula unic& va fi evaluaté pe baza criteriulul 3 indicat in tabelul 15. Toate betoanele ce nu satisfac acest criteriu trebuie indepartate din familie gi conformitatea sa este evaluat individual. 7) Daca rezistenja este specificaté pentru un termen (varsté) difert8, conformiatea este evaluat pe epruvete Incercate - la vareta specificsta. 38SREN 206-1 ‘Tabelul 14 Criterii de conformitate pentru incercdrile de rezistenté la compresiune Numarul"n" de Criteriul 1 Criteriul 2 rezultate de incercari 7 pentru grupe de Media a" n" rezultate Fiecare rezuttat rezistenta la (fen) individual al incerc&rilor compresiune Nima? (fa) Initial 3 Bats Blan 4 Continual 15 > heet 1480 Bhan 4 Tabelul 15 - Criterii de confirmare pentru membril unel farntlll Numarul™n * de rezultate de Tncerc&ri pentru rezistenta la compresiune a unui singur Mediaa™ n™ rezullate (on), pentru un singur membru al famiel Bh #10 Bh +25 Inia! aboterea standard trebuie calculat8 pentru minimum 35 de rezultate consecutive de Incercérl objinute pe © perioad mai mare de trei luni si care este imediat precedent& pericadel de productie pentru care frebuie verlficat conformitatea. Aceasta valoare trebuie luata in consideratie ca estimare a abateril standard ¢ 2 populatiel, Valabiltatea valorilor retinute trebule verificatd pe durata productiel. Dou’ metode pentru facilitarea estimarii velorii ¢ sunt permise, alegerea metodel trebuie facuté in prealabil: aaa ieee eerie aE 7 eS Veloarea initial’ a abeteri standard poate fi aplicata pe durata perioadei ulterioare pentru care coriformitates trebuie verificaté dacd abaterea standard a ultimelor 15 rezultate (Si) nu se abate semnificativ de ia valoarea adoptatd pentru abaterea standard, Aceasta este consideratai ca valabil& cu conditia ca : 063 68155 1.376 Cénd valoarea lui Si se situeaz In afara acestor limite, trebuie determinaté 0 noua valoare pentru c folosind ultimele 36 rezuitate obfinute la Incercari, -Metoda 2 Nowa valoare a lui ¢ poate fi estimatd plecdnd de la un sistem continuu gi aceasta valoare este adoptati, ‘Sensibltatea sistemului trebuie 8 fie mai mare sau egala celei de la metoda 1. Nova valoare estimati a trebuie aplicatd pentru perioada urmatoare de evaluare. 8.2.2 Control de conformitate al rezistenfel la tractiune prin despicare 8.2.24 Generalitati Se aplicd 8.2.1.1, dar nu se aplicé conceptul de familie de beton, Fiecare compozitie de beton trebule evaluata separat. 39