1. Arc dublu incastrat 2. Infasuratoare minima si maxima la My si Tz ( iti da o grinda si trebuie sa calculezi in anumite pcte cerute de el ) 1.

Arc dublu articulate sub cedari de reazeme ( ti se impune de catre el ce reazem cedeaza ) 2.Rigiditati la bara incastrat articulate 1. tructura de baza in metoda fortelor 2.!inii de influenta pt Tz la o grinda continua Alte subiecte " tructura de baza in metoda deplasarilor # coeficienti $in%ler # linia de influenta a unei reactiuni pentru grinda continua # rigiditati la bara dublu incastrata # cadre sub cedari de reazeme si &ariatii de temperature # metode simplificatoare ( semistructura # simetrie # etc ) Teoriile astea stiu sigur ca le'a dat anul trecut . (u sunt toate # eu cred ca ar trebui sa in&eti aproape tot cursul . )rimele * sunt grupate dar nu pot garanta ca le pastreaza la fel si anul asta +afta ,,,
SOLUTII DE CONSOLIDARE PENTRU FUNDATIILE CONTINUE AFLATE SUB PERETI PORTANTI
Posted on April 13, 2012 by Valentin Ciubotaru

inShare Fundatiile continue sub pereti portanti au o axa longitudinala rectilinie, poligonala sau curba. Foarte multe constructii vechi au fundatii continue realizate din zidarie de caramida sau piatra naturala. Dupa 1910- 0, ma!oritatea constructiilor au fundatii din beton simplu sau beton armat. "n cazul fundatiilor continue sub pereti portanti se pot intalni trei variante de consolidare, si anume# - subzidiri $sub-betonari%& - supralargiri ale fundatiilor existente& - rezemari intermediare din piloti sau din blocuri de beton armat.

1. Subzidiri (sub-betonari) ale fundatiilor existente "n aceasta categorie de solutii avem doua situatii# sub-betonarea fundatiilor din beton si sub-betonarea fundatiilor existente din caramida. Sub-betonarea fundatiilor existente din caramida sau beton se face in doua sau trei etape pe tronsoane cu lungimi de cca 1 m. De obicei, in prima faza se sub-betoneaza tronsoanele de la intersectia peretilor portanti $deoarece acolo sunt concentrari mari de incarcari%.

"n acest caz, sub-betonarea se face in doua etape# " ' se sapa si se betoneaza tronsoane de tip ( "" ' se sapa si se betoneaza tronsoane de tip ) *a cladirile cu incarcari mari, sub-betonarea se poate realiza in trei etape. Sub-betonarea fundatiilor se impune in cazul supraeta!arii constructiilor sau schimbarii destinatiei acestora. De exemplu, o cladire de locuit se transforma in depozite. +lasa betonului din sub-betonare este minim +1 ,1-& ea se alege .n functie de agresivitatea apelor subterane si a terenului de fundare. Sub-betonarea fundatiilor existente din zidarie de caramida *a foarte multe constructii vechi, fundatiile sunt executate din zidarie de caramida. "n cazul acestor fundatii, pentru preluarea eforturilor de intindere datorate tasarilor diferentiate se prevad de obicei pe exteriorul cladirii centuri din beton armat asezate pe tronsoanele de sub-betonare si care sa conlucreze cu fundatia veche pe - ' 10 cm. "n cazuri deosebite $cu incarcari mari% carcasa de armatura din centura se ancoreaza de fundatia existenta.

+and se stabileste solutia de proiectare si consolidare a fundatiei se au in vedere conditiile din teren si intotdeauna se urmareste eliminarea cauzelor care au dus la degradarea fundatiilor, executia cat mai simpla si sigura. 2. Supralargiri ale fundatiilor existente Sunt multe cazuri cand fundatiile cladirilor existente au o cota de fundare corespunzatoare, dar capacitatea portanta a terenului este depasita, sau datorita tasarilor diferentiate sunt fisuri, crapaturi si chiar dislocari. "n acest caz, este mai economic sa centuram fundatiile la nivelul talpii sau cel putin la nivelul cotei de inghet. *a cladirile usoare, centurarea fundatiilor se poate face pe o singura parte $asimetric%, iar la cladirile cu incarcari mari centurarea se face pe ambele parti.

3. Realizarea de reazeme intermediare din piloti armati (ceste solutii se folosesc in special la cladirile vechi cu incarcari foarte mari& de obicei pilotii sunt prefabricati din tuburi de beton armat executati din tronsoane cu lungimea de 1 m. /ilotii se introduc in teren prin presare cu utila!e speciale de mici dimensiuni care pot sa incapa si in subsolul constructiilor. /ilotii, in functie de situatia din amplasament, pot fi dispusi pe o singura parte a fundatiei sau pe ambele parti.

Distanta l dintre grupurile de piloti se stabileste in functie de incarcarile de la suprastructura si capacitatea portanta a pilotilor. (ceste solutii au fost mult utilizate si sunt folosite in Franta. "n prima faza, se introduc prin presare tronsoane de piloti $tuburi din beton armat%& in faza a doua se introduce carcasa de armatura si se toarna beton, iar in faza a treia se realizeaza consolele sau grinzile de beton armat care fac legatura cu fundatiile existente. 0 varianta simplificata este daca in locul pilotilor se folosesc blocuri din beton simplu sau beton armat. *egatura dintre cele doua blocuri se poate face cu grinda din beton armat sau metalica $profil metalic% la nivelul talpii fundatiei existente sau in apropierea cotei trotuarului. (ceasta solutie este folosita des in "talia la consolidarea fundatiilor cladirilor vechi.

This entry was posted in INFO CON T!"CTII, INFO P!OI#CTA!#$ %oo&'ar& the per'alin&$