'*t I

t
t 1{

, t
i :
I tcs 91.100.20

Mai 2OO2
STANDARD ROMAN lndice de clasificare H 12

INCERCARI PENTRU DETERMINAREA

CARACTERISTICTLOR MECANICE $l FIZICE ALE
AGREGATELOR
Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentei la
sfirAmare
Test for mechanical and physical properties of aggregates -
Part 2: Methods for the determination of resistance to
fragmentation

Essais pour d6terminer les caract6ristiques m6caniques et

physiques des granulats Partie 2: M6thodes pour la
d6termination de la r6sistance i la fragmentation

APROBARE Aprobat de Directorul General aIASRO la 30 mai 2002

Standardul european EN 1097-2:1998 are statutul unui standard
romAn
l"l""ri"qt. pr,tl

CORESPONDENTA Acest standard este identic cu standardul european

EN 1097-2:1998

This standard is identical with the European Standard

EN 1097-2:1998

La pr6sente norme est identique a la Norme europ6enne

EN 1097-2:1998

DESCRIPTORI TIT Agregat, incercare, caracteristici fizicd, caracteristicd mecanici,

rezistenld mecanici, sfdrdmare

ASOCTATTA DE STANDARDTZARE DIN ROMANIA (ASRO)

Adresa pogtali; str. Mendeleev nr.21-25,70168, Bucuregti 1
Direclia generali: tel.: +40 1 211 32 96; fax + 40 1 210 08 33
Direclia Standardizare: tel.: + 40 1 310 43 08; + 40 1 310 43 09; fax +40 1 315 58 70

O ASRO Reproducerea sau utilizarea integralS sau pa(ial5 a prezentului standard in orice publicalii 9i prin orice procedeu
(electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este intezisi daci nu existi acordul scris al ASRO

Ref.: SR EN 1097-2:2002 Edi!ial

Preambul nafional

Acest standard reprezinti versiunea romdni a textului in limba trancezd a standardului european
EN 1097-2:1998.

Acest standard stabilegte metode pentru determinarea rezistentei la sfdr6mare a agregatelor grosiere.

Acest standard inlocuiegte pa(ial urmitoarele standarde:

STAS 4606-80, Agregate naturale grele pentru betoane gi morlare cu lianti naturali. Metode de incercare
gi anume Capitolul 3.7, Determinarea rezisten[ei la strivire a agregatelor,

STAS 730-89, Agregate naturale pentru lucriri de cdi ferate gi drumuri. Metode de incercare gi anume,
Capitolul 1 referitor la determinarea rezistenlei la sfdr6mare a pietrei sparte in stare naturald. Din acest
capitol rimAne in vigoare determinarea rezisten{ei la inghe!-dezghe! (coeficientul de gelivitate).

Corespondenla dintre standardele europene la care se face referire gi standardele rom6ne este urmitoarea:

EN 932-1 IDT SR EN 932-1:1998

incerciri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 1: Metode de egantionare

EN 932-2

EN 932-5 IDT SR EN 932-5:2001

incercdri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 5: Echipamente comune gi calibrare

EN 933-1 IDT SR EN 933-1:2002

incercdri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 1: Determinarea granulaliei. Analiza granulometricd prin cernere

EN 933-2 IDT SR EN 933-2:1998

incerciri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 2: Analizd granulometrici. Site de control, dimensiuni nominale ale
ochiurilor

EN 1097€ IDT SR EN 1097-6:2002

incerciri pentru determinarea proprietdlilor mecanice 9i fizice ale agregatelor.
Partea 6: Determinarea masei volumice reale gi a coeficientului de absorblie al
apei

EN 10025 IDT SR EN 10025:1994 + A1:1994

Produse laminate la cald din oleluri de construclie nealiate. Condilii tehnice de
livrare

Standardul european EN 932-2:1999,incerciri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.

Partea 2: Metode de reducere a egantioanelor de laborator, pentru care nu existi standard romdn
corespondent, se utilizeazi impreund cu prezentul standard.

Pentru aplicarea acestui standard se utilizeazi standardele europene la care se face referinli (respectiv
standardele romAne identice cu acestea).

Simbolurile gradelor de echivalente (lDT - identic, MOD - modificat), conform SR 10000-8.

STANDARDEUROPEAN EN 1097-2
NORME EUROPEENNE
EUROPATSCHE NORM
EUROPEAN STANDARD Aprilie 1998

rcs 91.100.20
Descriptori: agregat, incercare, caracteristicd fizic6, caracteristici mecanicS, rezistenli mecanici, sfdr6mare

Versiunea romane

incerciri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale

agregatelor
Parteal: Metode pentru determinarea rezistenlei la sfirAmare

Essais pour d6terminer les
caract6ristiques m6caniques et
physiques des granulats -
Partie 2: M6thodes pour la
d6termination de la r6sistance
a la fragmentation.
Prufuerfahren fur mechanische Tests for mechanical and
und physikalische physical properties of
Eigenschaften von aggregates -Part 2: Methods
Gesteinskornungen - T eil 2: for the determination of
Vedahren zur Bestimmung des resistance to frag mentation
\Mderstandes gegen
Zertrummerung

Acest standard reprezintd versiunea romAni a standardului european EN 1097-2:1998. Standardul a fost
tradus de ASRO, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN.
Acest standard european a fost adoptat de CEN la 1998-03-25.
Membrii CEN sunt obliga[i sa respecte Regulamentul lntern CEN/CENELEC care stipuleazd condiliile in care
prezentului standard european i se atribuie statutul de standard nalional, fdrd nicio modificare.
Listele actualizate 9i referin{ele bibliografice referitoare la aceste standarde nalionale pot fi obfinute pe bazi
de cerere citre Secretariatul Central sau orice membru CEN.
Acest standard european existi in trei versiuni oficiale (englez5, francezd, germand). O versiune in oricare
alti limbd, realizali, prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nalionala gi
notificatd Secretariatului Central, are acelagi statut ca 9i versiunile oficiale.
Membrii CEN sunt organismele nalionale de standardizare din urmdtoarele !iri: Austria, Belgia, Danemarca,
Elvelia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, ltalia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia,
Olanda, Portugalia, Republica Cehi, Spania si Suedia

GEN

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

Comit6 Europ6en de Normalisation
Europdisches Komitte fur Normung
European Committee for Standardization

Secretariat Central: str.Stassart 36, B-'t050 Bruxelles

@ 1998 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice formd 9i

in orice mod sunt rezervate membrilor nalionaliCEN
Ref.:EN 1097-2:1998 RO --
SR EN 1097-2

Cuprins

Pagina

5 Determinarea rezistenlei la sfirAmare prin metoda de incercare Los Angeles .....................7

6 Determinarea rezistenlei la sfirimare prin metoda de sfirAmare prin impact .......................8

Anexa A (informativd) Alte opliuni posibile pentru incercarea Los Angeles ...............10

Anexa B (informativi) Magind pentru Tncercarea de sfirAmare prin impact. .............11

Anexa C (informativd) Verificarea maginii pentru incercarea de sfSrAmare prin impact ...............21

Anexa D (informativd) Exactitate................ .......25

Anexa E (informativi) Exemplu concret de calcul alvalorii de impact S2.............. ......................26

Anexa F (informativi) Bibliografie................ ........................27

 SR EN 1097-2

Preambul
Prezentul standard european a fost elaborat de ComitetulTehnic CENffC l54,,Agregate" alcirui secretariat
este delinut de BSI.
Prezentul standard european face parte dintr-o serie de incercdri care determind caracteristicile mecanice gi
tizice ale agregatelor. Metodele de incercare referitoare la alte caracteristici ale agregatelor sunt luate in
calcul in urmitoarele standarde europene;
EN 932 incercdri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
EN 933 incercdri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
EN 1367 incerciri pentru determinarea caracteristicilor termice gi alterabilitilii agregatelor.
EN 1744 incercdri pentru determinarea caracteristicilor chimice ale agregatelor.
PrEN 13'179 incerciri pe filerele utilizate in amestecuri bituminoase.
Alte p5(iale seriei EN 1097 sunt:
EN 1097-1 incerciri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gifizice ale agregatelor. - Partea 1:
Determinarea rezistenlei la uzurd (micro-Deval).
EN 1097-3 incerciri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale agregatelor. Partea 3:
Determinarea masei volumice in vrac si a porozitilii intergranulare.
EN 1Og7-4 incercdri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale agregatelor. Partea 4:
Determinarea porozitdlii filerului uscat, compactat.
EN 1097-5 incercdri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale agregatelor. Partea 5:
Determinarea conlinutului de api, prin uscare in etuva ventilati.
EN 1097-6 incerciri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale agregatelor. Partea 6:
Determinarea masei volumice reale a particulelor gi a coeficientului de absorblie a apei.
EN 1097-7 incercdri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale agregatelor. Partea 7:
Determinarea masei volumice absolute a filerului - Metoda cu picnometru.
EN 1097-8 incercdri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale agregatelor. Partea 8:
Determ narea coefici entu
i u i de glef u re accelerati.
I i

EN 1097-9 incercdri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale agregatelor. Partea 9:
Metodi pentru determinarea rezistenlei la uzurd prin abraziune provocatd de pneuri cu crampoane-
incercarea scandinavd.
EN 1Og7-10 incerciri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale agregatelor. Partea 10:
indltimea de absorblie a apei.
Acest standard european trebuie si capete statut de standard nalional fie prin publicarea unui text identic, fie
prin ratificare pAnd cel t6rziu in octombrie 1998 gi toate standardele na{ionale in contradiclie trebuie anulate
pAni cel t6rziu in decembrie 1999.
Conform Regulamentului lntern al CEN/CENELEC institutele de standardizare nalionale din urmdtoarele ldri
sunt obligate sd aplice acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvefia, Finlanda, Franla,
Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, ltalia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia,
Republica Cehd, Spania gi Suedia.
SR EN 1097-2

1 Domeniu de aplicare
Acest standard european prezinti metodele de determinare a rezistentei la sfirdmare ale agregatelor
grosiere. Sunt definite doui metode:
a) incercarea Los Angeles (metoda de referinli);
b) incercarea de sfirAmare prin impact (metodi alternativi).
NOTA - incercarea de sfirAmare dinamicd (prin impact) poate fi utilizatd in loc de incercarea Los Angeles, dar mai ?nt5i
trebuie efectuatd o corelare cu ?ncercarea Los Angeles pentru a evita incercarea dubli gi a asigura o recunoagtere
reciprocd a rezultatelor.in caz de litigiu, trebuie si fie utilizatd incercarea Los Angeles (metoda de referinld).

Prezentul standard european se aplici pentru agregatele de origine naturalS sau artificiald utilizate Ia clSdiri gi
lucriri publice.

2 Referinle normative
Acest standard european conline, prin referin{d datatd sau nedatatS, prevederi din alte publicalii. Aceste
referinle normative sunt citate in locurile corespunzdtoare din text gi publicaliile sunt enumerate mai jos.
Pentru referinfele datate, modificdrile sau revizuirile ulterioare ale oricireia dintre aceste publicafii nu se
aplicd acestui standard european decdt daci ele i-au fost incorporate prin modificare sau revizuire. Pentru
referinlele nedatate, se aplici ultima edilie a publicaliei la care se face referire.

EN 932-1 1996 Essais pour d6terminer les propri6t6s g6n6rales des granulats -
Partie 1: M6thodes d'6chantillonnage
prEN 932-2 Essais pour d6terminer les propri6t6s g6n6rales des granulats -
Partie 2: tU6thodes de r6duction des 6chantillons pour laboratoire
prEN 932-5 Essais pour d6terminer les propri6t6s g6n6rales des granulats -
Partie 5: Equipements communs et calibration
EN 933-1:1997 Essais pour d6terminer les caract6ristiques g6om6triques des
granulats - Partie '1: Determination de la granularite - Analyse
granulometrique par tamisage
EN 933-2 1995 Essais pour d6terminer les caract6ristiques g6om6triques des
granulats. Partie 2:Determination de la granularit6 - Tamis de
contr6le, dimensions nominales des ouvertures
prEN 1097-6 Essais pour d6terminer les propri6t6s m6caniques et physiques des
granulats - Partie 6: D6termination de la masse volumique r6elle et
du coefficient d'absorption d'eau.
EN 10025 1993 Produits lamin6s A chaud en aciers de construction non allies -
Conditions techniques de livraison (inclut l'amendement ,A1:1993).

3 Definifii
Pentru utilizarea prezentului standard, se apllc5 urmitoarele definitii:

3.1 Coeficient Los Angeles, LA

Procentul din proba de incercat care trece prin sita de 1,6 mm dupd terminarea incercirii.

3,2 Valoare de sfirAmare la impact

Valoarea SZ de o mdsurS a rezistenlei agregatelor la sfirAmare dinamicS. Ea este egalS cu o cincime din
suma procentelor de masd ale egantioanelor supuse incercirii de trecere prin 5 site de control, conform
capitolului6.
 .sR EN 1097-2

3.3 Egantion supus incercirii

Egantionul utilizat pentru o singuri determinare, atunci cAnd o metodi de incercare necesiti mai multe
determiniri ale unei caracteristici.

3.4 Probi de incercat

Egantionul utilizat integral pentru o singuri incercare.

3.5 Egantion de laborator

Egantion redus provenit dintr-un egantion global pentru o incercare de laborator.

3.6 Masi constanti

Masa oblinuti dupd usc€lre gi c3ntdriri succesive efectuate la intervale de cel pulin th, care nu diferi cu mai
mult de 0,1%.

UO1A - Adesea, masa constanti poate fi atinsi dupi uscarea probei de incercat intr-o etuvi reglati la (110 + 5)'C pentru o perioadi
predeterminate. Laboratoarele de incerciri pot determina timpul necesar atingerii masei constante conform tipului 9i mdrimii
egantionului 9i in funclie de capacitatea de uscare a etuvei folosite.

4 Aparaturi
in lipsa unor indicalii contrare, toate aparatele trebuie sd fie conforme cu condiliile generale ale prEN 932-5.

4.1 Aparaturi generale

4.1.1 Site conform EN 933-2 cu mirimea ochiurilor specificati in tabelul 1.

4.1,2 Balanld corespunzitoare capabild si cAnt5reascd o probd de incercat cu o exactitate de 0,1 % din
masa probei de incercat.

4.1.3 Etuvi ventilati, capabild sd menlini o temperaturd constanti de (110 t 5)"C.

Tabelul 1- Site de incercare

lncercare Dimensiuneaochiurilor -- - -- r
mm
Los Anqeles 1.6:10: 11.2:(sau 12.$ 14
Sfir6marea orin imoacl (a se vedea nota) 0.2 0.63 2 5 8 10 11.2 12.5
NOTA- Pentru incercarea de sfir6mare prin impact, datoritd toleranlelor ochiurilor sitei, aceeagi siti
de 8 mm poate fi folositd oentru DreDararea orobei de incercat si pentru evaluarea incercirii.

4.2 Aparaturi suplimentari prescrisi pentru determinarea rezistenlei la sflrimare prin

metoda de incercare Los Angeles

4.2.1 Echipament pentru reducerea egantionului de laborator la proba de incercare conform EN 93r-r.
SR EN 1097.2

Dimensiuni in milimetri

Lungime interioara Diametru interior

(711 i 5)

Capac
gi deschidere

Figura I - Magina pentru incercarea Los Angeles

4.2.2.1 Cilindru, de tabli de olel de"construclie tip 5275 conform EN 10025:1993 firi si fie supus la
eforturi excesive, cu o grosime de (12+'o,s ) mm, gi care poatefi sudatfiri distorsiuni majore. Acestcilindru
este inchis la ambele capete. El are un diametru interior de (711 + 5) mm 9i o lungime interioari de (508 t 5)
mm. Este menlinut pe extremitdlile perelilor de doud guruburi orizontale fixe, fdri a penetra interiorul. Este
montat astfel incAt si se roteascd in jurul unei axe orizontale.
O deschidere de (150 t 3) mm lirgime, este practicati de preferinli pe toatd lungimea tamburului pentru a
facilita operaliile de introducere 9i de extragere a egantionului dupi incercare. Pentru a asigura o buni
etangeitate la praf, deschiderea este inchisd ermetic, pe toati durata incercirii, cu ajutorul unui capac
demontabil care respecti forma cilindrici a suprafelei interne.
Aceastd suprafali internd cilindricd este intrerupti de o placi iegiti in afari, situatd intre 380 mm 9i
820 mm de marginea capacului, distanla fiind mdsurati de-a lungul cilindrului in sensul migcdrii de rotalie.
Aceasti placi are o secliune dreaptd rectangulari (lungimea = cu aceea a cilindrului, ldlimea = (90 + 2) mm,
grosimea -- (25 t 1) mm). Aceasta este agezatd intr-un plan diametral, de-a lungul unei generatoare a
cilindrului, gitrebuie si fie fixati rigid.
Placa trebuie ?nlocuiti atunci cdnd atinge intr-un punct 86 mm in li{ime sau 23 mm in grosime.
Placa de bazd a maginii trebuie si fie agezatd direct pe o suprafali de beton sau pe un bloc de piatri.

NOTA - Placa iegitd in afard gi capacul detagabil trebuie produse din acelagi olel ca 9i tamburul.

4.2.2.2 incdrcitura abrazivd consti din unsprezece bile de o!el, avAnd fiecare un diametru cuprins intre
45 mm 9i 49 mm (a se vedea anexa A) gi masa cuprinsd intre 440 g gi 445 g; masa totali a incirciturii
trebuie si fie cuprinsi intre 4690 g gi 4860 g.

NOTA - Masa nominald a incdrciturii abrazive constituitd de bile noi este de 4840 g. Este admisi incirciturii o
toleranld ds + 20 g din cauza varialiilor de fabricalie, gi o toleranli de -150 g, datoratd uzurii bilelor.

4.2.2.3 Motor care imprimd tamburului o vitezd de rotalie cuprinsd intre 31 roUmin 9i 33 roUmin.

4.2.2.4 Tavi pentru recuperarea materialului gi a bilelor dupd incercare.

4.2.2.5 Contor de turalii care poate provoca oprirea automati a motorului odati ce a fost efectuat numirul
de rotalii necesar.
 SR EN 1097-2

4,3 Aparaturi suplimentari necesari pentru determinarea rezistenlei la sfirimare prin

impact

4.3.1 Aparat de sfirdmare prin impact (a se vedea anexa B)

4.3.2 Echipament pentru verificarea aparatului de sfdrAmare prin impact, a se vedea anexa C.

NOTA - Anexele B gi C sunt informative gi nu conlin dispozilii normative pentru aplicarea prezentului standard
european. Totugi, este ferm recomandat a se urma dispozifiile informative din aceste anexe in momentul efectudrii
incercirii prezentate la capitolul 6.

4.3.3 Periigirecipiente

5 Determinarea rezistenfei la sflrimare prin metoda de incercare Los Angeles

5.1 Principiu
Un egantion de agregate se ruleazd impreuni cu bilele de olel intr-un tambur rotativ. in final, se determini
cantitatea de material relinut pe sita de 1,6 mm.

5.2 Pregitire egantion de incercat

Masa egantionului trimis la laborator trebuie si fie de minimum 15 kg pentru clasa de granulalie intre
10 mm gi 14 mm.

incercarea trebuie efectuati asupra unui agregat trecut prin sita de 14 mm gi relinut pe cea de 10 mm.

in plus, curba granulometrici a egantionuluitrebuie sd corespundi uneia din urmitoarele condilii:

a) 60 % pini la 70 % trecut pe sita de 12,5 mm, sau;
b) 30 % pAnd la 40 % trecut pe sita de 11,2 mm.

NOTA - Condiliile privind granulometria suplimentard permit oblinerea probei de incercat pornind de la alte granulalii in
afara celei de 10...14 (a se vedea anexa A).

Se cerne egantionul de laborator pe sitele de 10 mm, 11,2mm (sau 12,5 mm) gi 14 mm pentru a obline
fracliuni granulare distincte de10 mm ... 11,2 mm (sau 12,5 mm) 9i 11,2 mm (sau 12,5 mm )...14 mm. Se
spald separat fiecare fracliune conform capitolului 6 din EN 933-1 :1997, se usuci in etuvd la (1 10t5)"C p6nd
la masi constantd.

Se lasd sd se rdceascd la temperatura ambiantS. Se amesteci cele doui fracliuni pentru a obline un
egantion de laborator cu o granulalie cuprinsi intre 10 mm 9i 14 mm conform celor stabilite mai sus.

Se reduce acest egantion de laborator modificat, provenit din amestecul de fracfiuni, la dimensiunile unei
probe de incercat conform cu EN 932-2.

Masa egantionului de incercat trebuie si fie egali cu (500 t 5) g

5.3 Mod de lucru
inainte de introducerea egantionului se verifici daci tamburul este curat. Se agazd cu grijd bilele in magind,
apoi se introduce proba de incercat. Se repune capacul gi se realizeazd 5OO rotalii ale maqinii, Ia o vitezi
constanti cuprinsi intre 31 roUmin 9i 33 roVmin.

Se ristoarni agregatul pe o tavd situatd sub aparat avind grijd si se evite orice pierdere de material. Se
golegte tamburul 9i se curdti cu atenlie pentru eliminarea tuturor particulelor fine, in-special in jurul pldcii
iegitd in afari. Se scot cu atenlie bilele din tavi avAnd grijd si nu se piardd nici o particulS de agregat.

Se analizeazi materialul adunat pe tavd conform cu EN 933-1, prin spdlare 9i trecere prin sita de 1,6 mm. Se
usucd refuzul de pe sita de 1,6 mm, pdni la ob[inerea unei mase constante.
SR EN 1097.2

5.4 Calculgi exprimare rezultate

Se calculeazd coeficientul Los Angeles LA pornind de la urmdtoarea ecua{ie:
5000-m
LA=
50

unde:
m este masa refuzului pe sita de 1,6 mm, in grame.

Se inregistreazi rezullatul, rotunjit la cel mai apropiat numir intreg.

NOTA - Elementele asupra exactitdlii pentru incercarea Los Angeles sunt prezentate in anexa D.

5.5 Raport de incercare

Raportul de incercare trebuie si precizeze ci incercarea Los Angeles a fost efectuati in conformitate cu
prezentul standard. Eltrebuie si conlini urmitoarele informalii:

a) numele gi originea egantionului;

b) clasa de granulafie a egantionului supus incercdrii;
c) coeficientul Los Angeles LA.

6 Determinarea rezistentei la sfirimare prin metoda de sfirimare prin impact

6.1 Principiu
Coeficientul de sfir6mare prin impact SZ precizeazd rezistenla mecanici a agregatelor. Clasa de granulalie
cuprinsi intre 8 mm gi 12,5 mm este sfdrAmatd in magina de incercare prin zece lovituri date de un ciocan
ce cade de la inillimea de 370 mm. Gradul de sfirdmare se mdsoard prin analizd granulometrici pe cinci
site de control.

6.2 Pregitire egantion pentru incercare

6.2.1 Se preleveazi un egantion de laborator conform cu EN 932-1. Proba trebuie si conlind cel pulin
5 kg din clasa de granulalie cuprinsS intre 8 mm gi 10 mm gi 2,5 kg pentru fiecare din clasele de granulalie
urmdtoare: 10 mm \a11,2 mm gi 11,2mm la 12,5 mm.

6.2.2 Se prepari cu ajutorul sitelor stabilite la 4.1.1, pornind de la egantionul de laborator, o cantitate
suficienti pentru trei probe (a se vedea 6.2.3 gi 6.2.4) cu clasele de la 8 mm pAni la 10 mm, 10 mm pAni la
11,2 mm gi 11,2 mm pini \a12,5 mm. Aceste cantitdli se spali 9i se usuci la (110 +5)"C p6nd la masi
constanti apoi se ricesc la o temperaturd cuprinsd intre 15'C gi 35'C.

6.2.3 Pentru incercarea de sfdrimare prin impact, se prepari cel pu{in trei egantioane, respectAnd
propo(iile urmitoare, gi se incearcd alte trei egantioane (a se vedea 6.2.4). Probele de incercat trebuie sE
conlini 50% granule de clasd de la 8 mm p6nd la 10 mm, 25% de clasi de la10 mm pAnd la 11,2 mm gi
25 o/o de clasi de la 11,2 mm p6nd la 12,5 mm. Acestea trebuie sd fie cdntirite cu o exactitate de 0,5 g. Se
amestecd cele trei fracliuni inainte de c6ntirirea egantionului aga cum este specificat Tn 6.2.4.

9.2.4 Masa probei de incercat in kilograme trebuie sd fle egali cu de 0,5 ori masa volumici reali a
agregatelor in megagrame pe metru cub determinati in conformitate cu EN 1097-7 pe un egantion alcdtuit
conform 6.2.3.

Dacd masa volumicd a fost determinati in incercdrile precedente, poate fi utilizat acest rezultat.

Pentru fiecare probd de incercat, cantitilile in kilograme sunt:

a) clasa de granulalie :de la 8 mm pAnd Ia 10 mm = de 0,25 ori masa volumicd reald;

b) clasa de granulalie: de la 10 mmpdni la 11,2 mm = de 0,125 ori masa volumicd reald;

c) clasa de granulafie: de la 11,2 mm pAnd la 12,5 mm = de 0,125 ori masa volumici reald.
 SR EN 1097.2

inainte de incercare, masa probei de incercat nu trebuie sd difere cu mai mult de 1o/o in raport cu masa
nominalS.

6.3 Mod de lucru

6.3.'1 Se ristoarnd proba de incercat in cilindrul de olel al aparatului gi se netezegte suprafala cu mdna
ldrd a indesa. Cu ajutorul unui dispozitiv adecvat se preseazi pistonul asupra probei 9i se ridici ciocanul Ia o
indllime de 370 mm. Dupi aceea, proba de incercat se supune la zece lovituri de ciocan.

6.3.2 Se ridicd pistonul dupd seria de lovituri gi se scoate cilindrul de o(el din aparat. Se ristoarnd cu griji
agregatul sfdrAmat intr-un recipient. Se elimind cu ajutorul unei perii particulele fine aderente la cilindrul de
olel pentru a le aduna in recipient. Egantionul trebuie apoi cAntdrit.

6.3.3 Egantionul sfirdmat trebuie sd fie cernut conform EN 933-'1:1997 pe urmdtoarele 5 site conform
specificaliilor de la 4.1.1, incepAnd cu sita de 8 mm.

0,2 mm ; 0,63 mm ;2 mm; 5 mm ; 8 mm.

Frac[iile relinute pe cele 5 site gi din tavi trebuie sd se cintdreascd cu o exactitate de 0,5 g.

6.3.4 Dacd masa totald a egantionului dupi cernere diferi cu mai mult de 0,5 % fali de masa inilial5, se
repeti incercarea de sfirAmare pe o alti probd de incercat.

6.4 Galculgi exprimare rezultate

Pentru fiecare probd incercatd se exprimd masa refuzului pe fiecare din cele 5 site gi din tavd, in procente de
masi din proba de incercat inainte de incercare, gi se deduce procentul de masd trecut prin cele 5 site.
Se adund procentele de masd trecute pe fiecare din cele 5 site pentru a ob[ine suma M.

Se calculeazi coeficientul de sfdrAmare prin impact SZ cu ajutorul formulei urmdtoare:

M
SZ = -------------- o/o (a se vedea arlicolul 3 precum 9i exemplul prezentat in anexa E)
5

unde:
M este suma procentelor de masd trecute pe fiecare din cele 5 site de control

6.5 Raport de incercare

Raportul de incercare trebuie si precizeze cd incercarea a fost efectuatd conform cu prezentul standard. EI
trebuie sd conlind urmdtoarele informalii:

a) numele 9i originea egantionului;

b) clasa de granulalie a egantionului;

c) masa volumici realS a agregatului din clasa de la 8 mm pAnd la 12,5 mm rotunjiti la

0,01 Mg /m" gi determinati in conformitate cu pr EN 1097-7.

d) rezultatul incercdrii (coeficientul de sfdrdmare prin impact SZ, rezultat pentru fiecare egantion
rotunjit la 0,01 % givaloarea medie rotunjitd laO,1%).
SR EN 1097-2

Anexa A
(informativd)

Alte opfiuni posibile pentru incercarea Los Angeles

Urmdtoarele abateri in raport cu metoda de incercare de referinli (a se vedea 5.2) pot furniza informalii
suplimentare, pentru siguranla utilizirii.

Pot fi utilizate clasele de granulalie prezentate in tabelul A1:

Se utilizeazi site de control de dimensiuni corespunzdloare pentru a fi adaptate claselor de granulalie

prezentate in 4.1 .1 gi 5.2

Tabelul A.1 - Alte opliuni posibile

Clasa de granulafie Masa incirciturii de bile

Numir de bile
mm o

de la 4 pdni la 8 8 de la 3410 p6ni la 3540

de la 6,3 p6nd la 10 I de la 3840 pAn6 la 3980
de Ia 8 pdndla 11,2 10 de la 4260 pAndla 4420
de la 11,2 oAnd la 16,0 12 de la 5120 p6nd la 5300

10
 SR EN 1097-2

Anexa B
(informativd)

Magini pentru incercarea de sfirimare prin impact

B.1 Generalitili

Dimensiunile sunt indicate in milimetri.

Pentru toleranlele generale, se alege clasa de exactitate m, aga cum este stabilit in ISO 2768-1 gi
tso 2768-2.
8.2 Montare

Diferitele pd(i componente ale maginii de incercare sunt reprezentate in figura B.1.
Ea este formati din patru subansamble:
a) dispozitivul de ridicare format dintr-un ciocan, ghidaje, un motor ce asiguri ridicarea gi punerea la loc,
contoare (a se vedea B.3);
b) suportul egantionului, constAnd dintr-un piston 9i un cilindru de o[el echipat cu un dispozitiv ce asiguri
menlinerea gi reglarea presiunii de contact. (a se vedea B.4);
c) nicovala (a se vedea 8.5);
d) postamentul gi amortizoarele (a se vedea 8.6).

Capitolele 8.3 gi 8.6 descriu modul de funclionare, dimensiunile, calitatea materialului, calitatea 9i duritatea
de suprafald a acestor subansamble.

Toate migcirile trebuie sd se produci de-a lungul axei comune pentru ciocan, piston, cilindru de olel 9i
nicovali. Ciocanul gi dispozitivul de asigurare a presiunii de contact in cilindru de olel trebuie si aibi un
ghidaj comun (a se vedea figura B.2) reglat in pozilie verticald in momentul punerii Tn migcare a maginii (a se
vedea de asemenea 8.4.2).

Pentru aceasti construclie trebuie sd fie respectate urmdtoarele valori caracteristice (media aritmeticd a
10 lovituri) ale impactelor, ciocanul cdzind de la inillimea de 400 mm:

- fo(a de impact Fmax= (830 t 60)kN;

- impuls P =5.{f=(240 t 25) N.s;
- durata impulsului f = (510t 20 ) ps.

Pentru verificarea incercdrii de sfirAmare prin impact, a se vedea B.8.

B.3 Dispozitiv de ridicare

Dispozitivul de ridicare este format dintr-un ciocan, ghidaje, un motor care asiguri ridicarea 9i revenirea 9i
contoare.

B.3.1 Ciocan

Ciocanul (a se vedea B.3) este format din corp gi €p. Este o piesi de impact cilindrici it carei coeficient de
ascufire este de aproximativ 4:1. Capul este inlocuibil cu o formd care se lSrgegte pornind de la suprafala de
impabt. Suprafala de contact intre corp 9i cap trebuie sd fie finisati in aga fel incit aceasta sd formeze
minimum 80 % din aria totalS. Corpul gi capul trebuie fixate prin patru guruburi cu tijd elasticd (a se vedea
figura 8.3) in aga fel incdt sarcina si fie impdrlitd pe cele patru guruburi in timpul impactului.

Ciocanul trebuie sd fie fabricat din urmitoarele materiale:

a) corpul: din olel cementat gi cdlit 20 MnCr 5 conform ISO 683-11.

NOTA 'l - Metoda de cilire: profunzimea cementirii 9i cdlirii : minim 1 mm; duritatea cerutd a suprafelei: 54 HRC p6nd
la 56 HRC (in conformitate cu specificaliile din EN 10109-11).

11
SR EN 1097-2

NOTA 2 - Tratamentul termic pentru cementare gi cdlire: conform ISO 683-1 1.

b) capul: din olel de scule 60 WCrV 7 conform ISO 4957; duritatea Rockwell dupi tratamentul de
cdlire 9i revenire misurati in centrul gi pe marginile suprafelei de impact: 54 HRC pAni la 56 HRC
(conform specifica(iilor EN 1 01 09-1 ).

A se vedea de asemenea 8.8 9i anexa C.

B.3.2 Ghidaje

Odati reglate elementele de construclie, ciocanul trebuie sd poatd si cadd liber. Ghidajele laterale inlocuibile
(a se vedea figura 8.4) fixeazd ciocanul in ganlurile de ghidare. Dispunerea aritatS, trebuie sd permitd un
coeficient de frecare foarte mic astfel incAt si se oblini o buni stabilitate. $inele de ghidare trebuie si fie
confec[ionate din o[el nealiat lucios St 52-3 (numdrul materialului 1.0570) conform EN 10025.

B.3.3 Motor care asiguri ridicarea gi punerea la loc, contoare

Motorul ridici ciocanul pAni la inil{imea impusd. inillimea de cddere care se calculeazi de la marginea
inferioari a ciocanului pind la extremitatea rotunjitd a pistonului, trebuie sd aibd posibilitatea de a fi reglatd
de la 200 mm p6ni la 500 mm, din milimetru in milimetru.

Motorul trebuie si poatd corecta automat indllimea de cddere in raport cu cantitatea de probi ce este
comprimati prin impact, in aga fel incAt inillimea si fie constant la 2,0 mm dupi terminarea timpului total al
incercirii.

Doui contoare electrice trebuie si inregistreze numirul loviturilor. Unul din contoare trebuie si fie capabil si
deconecteze automat dispozitivul de ridicare a ciocanului in momentul c6nd este atins numirul de lovituri
necesare, iar cel de-al doilea, sd inregistreze numdrul total de lovituri realizate.

8.4 Suport pentru egantion

Pe durata incercirii de sfirAmare prin impact, suportul care consti din piston gi cilindru de olel trebuie si fie
situatintre ciocan gi nicovali. in timp ce cilindrul de olel gi nicovala formeazd un ansamblu solidar, pistonul
trebuie si preseze asupra egantionului in cilindrul de o[el prin dispozitivul care asigurd presiunea de contact
prin intermediul arcurilor.

8.4.1 Cilindru de olel

Cilindrul de olel (a se vedea figura 8.5) trebuie si fie fabricatd din acelagi ofel cementat 9i cdlit ca gi corpul
ciocanului (a se vedea B. 3.1) gi trebuie si aibi un suport plat, firi goluri, cu o duritate Rockwell de
54 HRC pAni la 56 HRC (urmAnd specificaliile din EN 10109-1). Astfel, tiparul exerciti o presiune de contact
uniformi pe nicovald.

8.4.2 Piston

Pistonul (a se vedea B.6) trebuie si fie fabricat din acelagi olel ca giciocanul (a se vedea 8.3.1) gitrebuie sE
fie de asemenea supus unui tratament de cdlire gi revenire care si-i permiti si reziste la fo(a de impact
ridicati din timpul incercirii. Duritatea Rockwell a suprafelei de impact trebuie si fie egald cu 54 HRC pdnd
la 56 HRC (urmAnd specificaliile din EN 10109-1).
Fo(a trebuie si fie aplicati asupra cilindrului de olelintr-un singur punct. in acest scop punctul de contact al
pistonuluitrebuie si fie sferic. Forma cilindricd a pistonului ugureazi introducerea sa in cilindru de olel
Doud mangoane de str6ngere conecteazd dispozitivul de asigurare a presiunii de contact pe pision. Aceste
mangoane trebuie sd fie din olelsupus cdlirii gi revenirii 1C 45 (numir de material 1.0503) dupi specificaliile
din EN 1OO83-2.
Se poate controla alinierea ciocanului, a pistonului gi a cilindrului de olel prin observarea migcirii verticale a
pistonului in interiorul cilindrului de olel. Pozilia corectd este atinsi atunci cdnd pistonul coboard in centrul
cilindrului de olel linAnd cont de jocul dintre piston 9i cilindru de o{el. Atunci cAnd pistonul ajunge in pozilia sa
finald, nu trebuie si se poatd observa cu ochiul liber modificdri ale jocului pe laturi.

12
 SR EN 1097.2

8.4.3 Dispozitiv de asigurare 9i reglare a presiuni de contact

Fo(a de contact intre piston gi egantionul din cilindru de olel trebuie si fie men[inuti constanti gi egali cu
(1000 t 100) N pe toati durata incercdrii. CAnd egantionul este din ce in ce mai comprimat, presiunea de
contact poate fi corectati de motor astfel incAt si regisim dupi fiecare lovituri presiunea de contact iniliali.
Presiunea de contact elastici poate fi aplicatd pe piston prin intermediul, de exemplu, a gase arcuri supuse la
o fo(i constanti de aproximativ 5 N/mm cu ajutorul unui inel de centrare din poliamidd 66, conform
ISO 1874-1, invelit in o!el.

Pentru o reglare corecti este necesar ca pistonul si fie menlinut in dreptul flangei de presiunea de contact
printr-o fo(i iniliali de 250 N. CAnd pistonul se aflS sub fo(i, se aplici pe arc o incircare suplimentard de
750 N lungind cu 8 mm cursa acestuia in timpul impactului.

8.5 Nicovali

Nicovala (a se vedea 8.7) trebuie sd fie cilindricS. Extremitatea sa trebuie sd aibd forma unui trunchi de con.
Masa sa totalS trebuie si fie concentratd in mod concentric ai uniform pe direc{ia de impact. Extremitatea
trebuie sd fie plati pentru a oferi cilindrului de olel suportul necesar. Trebuie sd fie echipati cu elemente de
fixare reglabile, care si permiti fixarea cilindrului de olel. Trebuie si fie previzute orificiile pentru
amortizoare. Nicovala trebuie sd fie din fonti cenugie 250 conform specificaliilor din ISO 185.

E}.6 Placi de bazi 9i amortizoare

Placa de bazd(a se vedea figura B.7) trebuie sd fie de olel St 37-2(numiuul materialului 1.0037) conform
specificaliilor din EN 10025. Cadrul gi nicovala trebuie sd fie verticale, separate intre ele dar agezate pe
aceeagi placi de bazd (a se vedea figura B. 2). Cadrul trebuie si exercite o presiune de contact pe placa de
bazi. Placa de bazi trebuie sd fie fixatd prin guruburi de ancorare pe un suport solid, orizontal gi plat.
incircdtura statici a suprafelei suportului rezulti din masa maginii de incercare la sfirdmare dinamici prin
placa de bazi, gi este egalS cu aproximativ 14000 N. Cu o indllime de cddere de 400 mm, incdrcarea
suplimentari momentani aplicatd pe suprafafa suportului este de aproximativ 27000 N. incdrcarea
sinusoidald dureazi aproximativ 1 ms. Patru amortizoare (figura B.8) trebuie sd fie introduse intre placa de
bazd gi nicovald.

Fiecare amortizor trebuie sd poati rezista la o incdrcare de 10000 N.

NOTA - Clasarea indicatorului de valori:

- resortul sub sarcina maximi:2,S mm pinS la 4,5 mm;

- frecvenla de oscilalie sub sarcina maximi: 500 min-1 pAni la 600 min-l;
- calitatea cauciucului: Amestec de cauciuc natural de duritate 60 IRHD la 80 IRHD conform specificaliilor din ISO 48;

- toleran,tele dimensiunilor: Clasa M4, conform specificaliilor din ISO 3302.

Nicovala, amortizoarele gi placa de bazi trebuie si fie conectate prin guruburi filetate. Amortizoarele trebuie
si permitd reglarea nicovalei. Acestea constituie un suport specific ai amortizeazd in acelagi timp zgomotul.

8.7 Condilii de securitate giincerciri

81.1 Ciocanul trebuie sd fie fixat cu un dispozitiv de suspendare pentru a preveni o eventuald cidere in
momentul cAnd cilindrul de olel se instaleazi sau scoate din magind.

81.2 Trebuie sd fie prevdzut un dispozitiv de proteclie pentru protejarea accesuluiin zona de pericol in
timp ce ansamblul este in funcliune. Acesta poate sd aclioneze un ecran mobil care poate fi blocat in timpul
incercdrii.

Condiliile de securitate prezentate in 8.7.1 gi 8.7.2 trebuie sd facd obiectul unui control accesibil vizual.

8.7.3 in timpul incercdrii de sfirAmare prin impact trebuie si fie luate misurile necesare impotriva
zgomotului: De exemplu, piesd sau incinti izolatd fonic.

13
SR EN 1097-2

NOTA A se vedea de asemenea Unfallverhutungsvorschrift "Larm (VBG 121) (Reglementdrile pentru prevenirea
-
accidentelor "Zgomot")

8.8 Verificarea aparatului de sfirdmare prin impact

Dupd montarea aparatului de sfdrimare prin impact, este recomandat sd fie supus la o incercare de
omologare, aga cum se specifici in anexa C, de cdtre un laborator independent. Este de preferat si se
repete aceasti incercare Ia fiecare doi ani.

14
 SR EN 1097.2

1 Ciocan
2 Corp ciocan
3 Cap ciocan
4 Piston
5 Egantion
6 Cilindru de olel
7 Nicovald
8 Amortizor
1 Ghidaj pentru dispozitivul care asigurd
9 Placa de bazd presiunea de contact gi reglarea acesteia 9i
pentru ciocan
2 Ciocan
3 Cadru
4 Piston cu dispozitiv care asigurd gi regleazd
presiunea de contact
5 Nicovala
6 Placa debazd

Figura 8.1 - Reprezentarea in secliune a maginii Figura B.2 - Schema pirlilor mobile
de incercare la sfirimare prin impact

15
SR EN 1A97-2

Dimensiuni in milimetri

1 Lungime gi diametru adaptate la o

masd totald (inclusiv dispozitivul de
suspendare) de (50 t 0,1) kg

2 Corp ciocan

3 lnel de centrare

4 $urub cu cap hexagonal cuplat prin

strdngere pentru produse de grad A din
tso 4762 /r--f--\
5 Cap ciocan
' {-t-:]
tt
-1-
t,
,l
.tr. ,r'

Figura B.3 - Ciocan

16
 SR EN 1OS7-2

Dimensiuni in milimetri Dimensiuni in milimetri

Fr.r

z ,116,3

/-/
i-I-i

1 Ghidajinlocuibil 1 Masa elementelor de fixare a cilindrului de olel gi a

ghidajelor nu trebuie sd depdgeascd 4 kg

Figura B.4 - Ghidaje Figura 8.5 - Cilindru de ofel

17
SR EN 1097-2

Dimensiuni in milimetri
1 Dispozitiv de asigurare a presiunii de contact gi reglare

2 Adaptare la o masi de (23 t 0,1) kg

+AZ
168 o

Figura B.5 - Piston cu mangon de strAngere

18
 SR EN 1097-2

Dimensiuni in milimetri

1 Nicovald 5 Orificiu dintr-o parte in cealalti pentru fixare cu c6rlig

2 Masd: aproximativ 800 kg 6 Amortizor

3 Toleranld ISO 8062 - CT 11 7 PlacA de bazi

4 Filetare pentru gurub de blocare 8 Suport
Figura B.7 - Nicovala cu postament gi amortizoare

19
SR EN 1097.2

Dimensiuni in milimetri

+-

Figura B.8 - Construcfie amortizoare

20
 SR EN 1097-2

Anexa C
(informativd)

Verificarea maginii pentru incercarea de sfirAmare prin impact

C.1 Domeniu de aplicare

Este necesar a se supune magina de sfirdmare prin impact uneiincerciri in conformitate cu cea descrisd la
8.8 pentru a obline condifiile de impact reproductibile pentru toate maginile.

incercarea stabilegte daci magina pentru incercarea de sfirAmare prin impact este conform descrierilor din
anexa B, rispunde la condiliile ce sunt aplicabile la incercarea de sfirdmare dinamicd descrise in prezentul
standard.

C.2 Listi de verificare

Verificarea trebuie sd se conduci dupd urmdtoarele puncte:
a) asigurarea montajului vertical gijocul intre piston gi tipar;
b) determinarea duritdfii capului de ciocan, a pistonului, a cilindrului de olel gi a nicovalei;
c) starea suprafefei;
d) starea guruburilor cu tiji elasticS;

e) dispozitivul ce asigurd presiunea pistonului;

f) menlinerea indllimii de cddere;
g) determinarea efectului de impact.

C.3 Aparaturi gi agenli de incercare

C.3.1 Nivela cu bula cu exactitatea de 0,2 mm/m.

C.3.2 Dispozitiv de incercare ce permite determinarea impactului loviturilor, constind in :

a) o sondi;
b) un traductor;
c) un indicator.

Sonda consti dintr-un traductor cu cua( cu o capacitate maximd de 1 100 KN. Figura C.1 prezinti construclia
unui exemplu de sondd.

Semnalele mdsurate sunt amplificate la intrare de un analizor de impulsuri care constd dintr-un contor
numeric ce permite inregistrarea duratei impulsurilor, un dispozitiv de inregistrare a tensiunilor de virf
permifAnd determinarea amplitudinii maxime gi un amplificator integrat ce permite determinarea amplitudinii
impulsurilor (pentru un exemplu de schemd pentru incercare, a se vedea figura C.2). Eroarea aparatului nu
trebuie si depigeasce +1%.

Pentru a permite ridicarea valorilor mdsurate, semnalele mdsurate pot fi imprimate printr-un transformator
analogic/numeric. Raportul fo(d (putere)/timp este reprezentat de un oscilograf cu memorie sub formd de
curbd tensiune/timp, 9i poate fi pdstrat sub formd de fotografie.

C.3.3 Aparaturd pentru determinarea nedistructivii a duritd[ii Rockwell.

C.3.4 Rigld de o!el, de minimum 200 mm lungime.

C.3.5 Suprafald standard, pe luciul cdreia se poate produce o urmd de referin!5.

C.3.6 Cheie dinamometrici de declangare.

21
SR EN 1097-2

C.3.7 Bare de mdsurare, de 398 mm gi 402 mm lungime.

C.4 Mod de lucru

C.4.1 Verificarea montajului vertical gi a jocului intre piston gi cilindru de ofel

Montajul vertical se verificd cu o niveld. lntrarea pistonuluiin cilindru de o{el trebuie ficuti firi frecare.

C.4.2 Determinarea duritiliicapului ciocanului, a pistonului a cilindrului de ofelgia nicovalei

in timpulincercdrii de acceptare a maginii de incercare la sfdrAmare prin impact, trebuie verificat cd:

a) suprafala de impact a capuluiin centru gi spre margini;

b) suprafala de impact a pistonului gi;
c) suprafala la baza cilindrului de olel
au o duritate Rockwell de 54 HRC p6nd la 56 HRC (conform specificaliilor din 1SO10109-1).

La repetare duritatea Rockwell misurati trebuie si fie din nou cel pulin 54 HRC.

Daci magina este montati pentru prima datd, este bine si se masoare duritatea Rockwell la suprafala
interioard a cilindrului de o{el gi la extremitatea nicovalei.

C.4.3 incercare suprafafi

C.4.3.1 Pentru a verifica planitatea la baza cilindrului de olel gi la extremitatea nicovalei, este bine si se
utilizeze o rigld ce acoperd toati suprafafa de fncercare.

Pentru a verifica calitatea suprafelei, este binesi se utilizeze o sursi luminoasi pentru a determina cd nimic,
sau ci foarte pulini lumini apare intre rigli gi piesd, gi ci, daci totugi apare, aceasti lumind este uniform
repartizati pe toati suprafala misurati.

C.4.3-2 Pentru a verifica dacd contactul se face pe o zond superioari de 80 % din suprafa!5, este bine a
compara zonele de contact intre capul gi corpul ciocanului determinind alt mijloc de marcare a cernelii dupd
fixarea gi supunerea fo(ei de impact.

C.4.3.3 Pentru a verifica daci suprafala de contact intre capul gi corpul ciocanului, este cea dintre baza
cilindrului de olel 9i extremitatea nicovalei rispunzAnd la condiliile prezentate la 8.3,B.5 gi B.7, este bine si
se efectueze o comparalie vizuali cu suprafala de referinli.

C.4.4 incercare guruburi cu tiji elasticl

Pentru a verifica dacd prefixarea guruburilor cu tiji elastici unegte capul de corpul ciocanului este egali cu
67 Nm, se utilizeazd o cheie dinamometricd cu declangare.

C.4.5 incercare dispozitiv de presiune de contact

Este recomandat a verifica, dacd fo(a de compresiune a arcurilor din dispozitivul ce asigurd presiunea de
contact este perfect egald cu (10001100) N. Poate fi utilizat in acest scop dispozitivul de incercare pentru
determinarea efectului de impact (a se vedea C.3.2).

C.4.6 incercare de menfinere constanti a inilfimii de cldere

Trebuie si fie utilizate bare de mdsurare pentru a verifica, daci inillimea de cddere de 400 mm este
menlinuti la aproximativ 2 mm.

22
 SR EN 1097-2

C.4.7 Determinareaefectuluideimpact

Este bine a efectua zece lovituri de la o indllime de cidere de 40 mm 9i a mdsura forla de impact, impulsul gi
durata impulsului. Este bine si se verifice apoi ci mediile aritmetice ale acestor variabile sunt situate in
intervalele prezentate la 8.2.

in acelagi fel, este binesi se determine gi si se noteze mediile aritmetice ale forlei de impact, ale impulsului
gi a duratei impulsului calculate pe zece lovituri pornind de la indllimea de cddere de 200 mm gi 300 mm.

1 Piston

2 Jumitatea superioard a clemei

3 Traductor (disc cu cuao
4 Jumitatea inferioard a clemei
5 Nicovald

Figura C.1 - Detector instalat intre piston gi nicovali pentru determinarea

raportului forli/timp, in timpul impactului

23
SR EN 1097-2

1 Traductor 5 Dispozitiv de ?nregistrare a tensiunii de vdrf

2 Amplificator de sarcini 6 Amplificator integrat

3 Oscilograf cu rnemorie 7 Unitate de comand5

4 Contor numeric 8 Convertor analogic /numeric
9lmprimantd

Figura C.2 - Exemplu de montaj ce permite determinarea efectului de impact

24
 SR EN 1097-2

Anexa D
(informativi)

Exactitate

D.1 Generalitili

Rezultatele prezentate in D.2 gi D.3 au fost interpretate in conformitate cu ISO 5725:1994.

D.2 incercarea Los Angeles

Repetabilitatea 11, gi reproductibilitatea R1 au fost determinate pebaza unui program european deincerciri
incrucigate, nivelul efectiv al coeficienlilor Los Angeles de 8 la 37 in 28 de laboratoare:
- repetabilitatea rr =0,06 X
- reproductibilitatea Rr = 0,17 X

unde:
X reprezinti coeficientul Los Angeles.
D.3 incercare de sfirimare prin impact

Repetabilitatea 11 gi reproductibilitatea Rr au fost determinate pe baza unui program european de incercdri

incrucigate, in cadrul a 16 laboratoare pe aceleagi trei niveluri, ca pentru incercarea Los Angeles. Valorile de
impact (SZ) clasificate de la 11,0 \a27,7 stabilesc urmdtoarea fidelitate:

- repetabilitatea 11=0,350+0,01 29 X

- reproductibilitatea Rr= 0,106 X

unde X reprezintd valoarea SZ.

25
SR EN 1A97-2

Anexa E
(informativd)

Exemplu concret de calcul al valorii de impact SZ

Sitd de conirol Masa initiali:1350.0 o

Masa refuzului Masa trecutA

o/o o/o
Deschideri 6n mm) o

721,5 53,5 46,5

304,5 22,6 23,9
2 181,0 13,4 10,5
0,63 86,0 6,4 4,1

0,2 30,0 2,2 1,9

Fond (< 0.2) 26,0 1,9

Total 1349.0 100.0 86.9

Totaltrecut
Valoarea de impact SZBl12 = M/5 =

86,9 %
SZ8l12 = M/5 =--- = 17,38o/o
5

26
 SR EN 1097-2

Anexa F
(informativd)

Bibliografie

F.1 Standarde euroPene

EN 1OO2S 1990 Produit lamin6s i chaud en aciers de construction non allies-

Conditions techniques de livraison.
EN 10083-2 1991 Acier pour trempe et revenu - Partie 2: Conditions techniques de
livraison des aciers de qualite non allies
EN 10109-1 1994 Mat6riaux m6talliques - Essai de duret6 - Partie 1: Essai Rockwell
(6chelles A,B,C,D,E,F,G,H,K) et essai superficiel Rockwell (6chelles
15N, 30N,45N, 157, 30T et45T)

F.2 Standarde ISO

ISO 4g 1gg4 Caoutchouc vulcanis6 ou thermoplastique - D6termination de la duret5

(duret6 comprise entre 10 DIDC et 100 DIDC)
ISO 185 1988 Fontes grises de moulage - Classification

ISO 6g3-1 1 1987 Aciers pour traitement thermique, aciers alli6s et aciers pour
d6colletage - partie 11: Aciers corroy6s pour c6mentation.

ISO 1874-1 1992 Plastiques - Mat6riaux polyamides (PA) pour moulage et extrusion -
Partie 1: D6signation
ISO 2768-1 1989 Tol6rances g6n6rales - Partie 1: Tol6rances pour dimensions lin6aires
et angulaires non affect6es de tol6rances individuelles

ISO 2769-2 1989 Tol6rances g6n5rales - Partie 2: Tol6rances g6om6triques pour

6l6ments non atfect6s de tol6rances individuelles
ISO 3302 1990 Caoutchouc - Tol6rances dimensionnelles d utiliser pour les produits
lso 4762 1989 Vis d t6te cylindrique a six pans creux - Grade A

ISO 4957 1980 Aciers d outils

tSO ST2S-2 1994 Exactitude fiustesse et fid6lit6) des r6sultats et m6thodes de mesure -
Parrtie 2: M6thode de base pour la d6termination de la r6p6tabilit6 et de
la reproductibilit6 d'une m6thode de mesure normalis6e
ISO 8062 1994 Pidces moul6es Systdme de tol6rances dimensionnelles et
su16paisseurs d'usinage

27
SR EN 1097-2

F.3 Standarde nationale

AFNOR P 18-573 Granulats - Essais de Los Angeles (edition 1990)

ASTM C 131 Resistance to abrasion of small size coarse aggregate by use
of the Los Angeles machine (edition 1989)
DIN 52115 Partie 1 Determination of impact resistance of mineral aggregates
impact testing machine (edition 1 988)
DlN52115Partie3 Determination of impact resistance of mineral aggregates :
testing of particles to 12,5 non nominallize (edition 1988)
ONORM B 3128 Testing of natural stone and inorganic building materials.
Testing of aggregates by use of the Los Angeles machine
(edition 1986)

SN 670 835a Mineralaggregates - Los Angeles test (edition 1991)

UNI 8520 (Part 19a) Aggregates for use in concrete - determination of weight loss
of coarse aggregates (edition 1984)

F.4 Proiecte ISO

ISO/TC 71lSC 3A/UG 1 N 446 Third working draft aggregates for concrete - Determination of
abrasion in a Los Angeles machine
 SR EN 1097-2

(Pagind albi)

29
Standardul european EN 1097-2:1998 a fost acceptat ca standard romAn de cdtre Comitetul
Tehnic CT 306 Agregate naturale gi artificiale pentru construclii.

Membrii Comitetului De Lecturi care au verificat versiunea romAnd a acestui standard european
EN 1097-2: 1998

dl. Dan GEORGESCU INCERC

al comitetului tehnic CT 306 -
Pregedinte
Agregate naturale gi artificiale pentru
construcfii

dna Adelina APOSTU INCERC Secretar al comitetului tehnic CT 306 -'

Agregate naturale 9i artificiale pentru
constructii

dl. Paul MANEGUT Expert ASRO

Versiunea romSni a prezentului standard a fost elaboratd de citre dna. Maria loan

Un standard romAn nu conline neapirat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatorii
standardului sunt rispunzitori de aplicarea corecti a acestuia.
Este important ca utilizatorii standardelor romAne sd se asigure cd sunt in posesia ultimei edilii 9i a tuturor
modificdrilor.
lnformaliile referitoare la standardele rom6ne sunt publicate in Cafalogul Standardelor Romdne giin Buletinul
Standardizdrii.
Modificiri dupd publicare:

Amendamentul Buletinul Standardizirii Punctele modificate

Nr/an