Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4 m $i fy > 2/3 hw. la care incursiunile ia domeniul postelastic sunt limitate), se vor calcula ca perefi care pot a¥ea rotiri imitate 1a bazae(grocking walls”), ta eforturile rezultate din caleul elastic, in eazul tn care acestia reazema direct pe fundatie si mu pe un subsol de betom armat. (9) Dac’ mecanismul de plastificare careé“asigura disiparea cnergici induse de cutremur implied dezvoltarea de deformatii inelastice si in elementele substructurii, pentru verificarea terenului de fundare se considera valorile eforturilor capabile ale elementelor infrastructur (10) Efosturile transmise infrastructuritor de citre Suprastructufil®)eare au o comportare quasi-clastica la actiunile seismice (g < 1,5 sau de citre structurile din clasa de ductilitate joasi - DCL) gi/sau ta care se admite plastificarea terenului de fundare vor fi cele rezultate din calculul structurii in situatia de proiectare seismica. (11) La proiectarea sistemelor de fundare se va lua in considerare efectul componentei verticale a acjiunii seismice, in concordanga cu P 100-1. ILS Materiale utilizate la fundatii 11.5.1 in mod uzual, fundatiile se realizeaza din: ~ betonarmat; — beton simplu: ~ ridarie de piatral La realizarea fundatiilor proiectate A confarmitate erile prezentului normativ. se recomand’ folosirea pecmuies HAED Uditeee 90 pe thdeSincacarior si de destinatia constructiei. 1.2 Caracteristicile betoanelor utilizate la executarca fundajiilor se stabilese de cite Proiectant in functie de destinatie, solicitari, conditiile mediului de fundare si influenta acestora asupra durabilitatii betonului din fundatii "142 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Ne. 935 bis/22.XI1,2014 Clasete minime de beton utilizate sunt urmiitoarele: a) Pentru elemente din beton simplu C4/5 — pentru umpluturi/egalizari 51 C8/10 pentru bloc (la fundatiile tip bloc de beton simply si cuzinet de beton armat). b) Pentru elemente din beton armat C16/20, respectindu-se prevederile din P 100-1 in functie de clasele de expunere (din punct de vedere al durabilitatii), clasa minima va respecta prevederile NE 012/1 c) Pentru betonul din sub-betonari la stalpi metalici 625/30. Tipul de ciment care se utilizeaza la prepararea betonului pentru fundatii se stabileste in functie de influenta conditiilor mediului de fundare, conform NE 012/1. 11.53 Ofelul beton trebuie si indeplineasc’ conditiile definite in ST 009. Ofetul folosit in fundatit va fi de clasé B sau C, Ojelurile neductile, sau mai pusin ductile, se pot utiliza in situatiile in care, prin modul de dimensionare, se poate asigura © eomportare in domeniul clastic a acestor armatur. 1.54 Pentru fundafiile continue ale constructiilor cu cel mult un nivel amplasate in mediul rural se pot aplica si solutii constructive bazate pe folosirea materialelor locale. Fundatiile se pot reali ¢idin zidarie de piatra sau beton ciclopian. 155 Prevederile prezentului normatiy hu se aplicd pentma proisetprea fundatilor realizate din zidarie de piatr® sau-alte materiale locale. IL.6 Proiectarea fundatiilor izolate (1) Prevederile prezentului capitol se aplicd la proiectarea fundatiilor izolate ale stilpilor de beton armat, perctilor structurali de beton armat gi stalpilor de ofel. Detaliile constructive si de armare pentru fundajii izolate pot fi utilizate si in cau unor elemente structurale continue. (2) Tipiiile de funda a) Fundatiile pentru stalpi gi perefi de beton armat monolit: = fundayii tip taipa de beton armat; tip bloc gicuzinet. olate ate fac obieetul prezentuliii normativ sunt: b) Fundayiile pentru stélpi de beton armat prefabricat: = fundatii tip pahar: — alte tipuri de fundatii adop@O Gi@arbihi2deOmeAdrb Hintre stilpul prefabricat si fundatie, c) Fundatiile pentru stalpi de ofel: — fundayi tip bloc si cuzinet; — funda tip talpa de beton armat.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xI1.2014 (3) Proiectarca fundatiilor izolate de beton armat se face pe baza prevederilor standardului SR EN 1992-1-1 Dimensiunile in plan ale fundatiilor izolate se stabilesc conform prevederilor din Partea I a prezentului nommativ (4) La alcdtuirea fundatiilor izolate se va tine seama de urmatoarele teguli cu caracter general: 4) sub fundatiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50+ 100 mm grosime; b) fundatiile se pozitioneaza, de regula, centrat in axul stalpului sau perctelui; ¢) pentru stalpi sau pereji de calcan/rost sau pentru situafii in care exist in vecinatate alte elemente de constructii sau instalatii, se pot utiliza fundagit excentrice in raport cu axul elementului; in acest caz momentul transmis t4lpii fundatiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare. 11.6.1 Fundatii pentru stilpi si pereti de beton armat monolit 1.6.1.1 Fundatii tip talpa de beton armat Fundagiile tip talpt de beton armat pentrti Stilpi si perefi%le prismatica (Figura If.4-2) sau de forma de obelise (Figura 114-b). Beton de epilizare t Beton de egalzare a » Figura 1.4 ~ Fundatii tip talpi dé beton armat (1) inalfimea fundafiei (/) s@ stabilegte funetie de urmatirele cond «) asigurarea FigititanitFundatiet de beton armat; daca se respectt condifia /1/L > 0,30 unde # este ingltimed miaximit a fundatict si L este dimensiunes cea mai mare in plan, se admite ipoteza distributie liniare a presiunilor pe teren: b) verifcarca fundatiei la for tigtoare fra sf fie necesare aematuri transversal inalyimea maxima H va filuatd astfe! inciit.s4 se respecte conditia: #odd61 1125022015 aay unde Vey este forta taietoare maxima, iar Faye este vapacitatea betonului simply ta fort taietoare, conditie care asiguré faptul c& sectiunea de beton poate prelua forta thictoare nefiind necesare armaturi transversale, in relatia (113): po \ Vy $V gy. =0N2K-(100 9, kale SB 4344 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl 2014 =“ <0,02 P= gsm B este dimensiunea fundatiei pe directia perpendiculara lungimii £ si d este inalyimea utild a sectiunii: d= H-a, Ay este aria armaturilor intinse care se prelungese cu o lungime 12 hy +d Se va respecta conditia: Vere 2 Vig “B-H =0,038K°" f?B-H (4) ©) verificarea fundasici la strapungere fird a fi nevoie de armaturd; indljimea maxima H va fi luata astfel incat s& indeplineascd conditiile: © in lungul perimetrului w; (la distanja 2d de marginea stilpului) si se respecte conditia: Veg SM nae = 012K (100, - f,)!" (Ibs) in care: 4 —— 5 Pi=VPcPy unde Sips Suntepefcieni de armare pe cele doul diresilyiar % : 3 11.6) ud ' i unde f este un coeficient care jine seama de influenja momentului incoveigtor, Valoarea lui se poate calcula conform metodei din SR'EN 1992-1-1, sawse poate lua 1,15 pentru stilpii centrali gi 1,5 pentru restul stilpilor. In cazul unei incdredi centrice f= 1. inaltimea d este media indlyimilor utile pe cele dou ditecti ale fundayei, d = (+d, ‘Valoarea neti a forjei de strapungere poate fi redusi: Neues = Nea Nea forta aplicata forta de reactiune vertical din interiorul e¢ terenului minus greutatea proprie a fundati jurului considerat, adicé rea in Tungul unor ¢ontururi de calcul 4 situate la cel mult 2d de la fata stalpului. in acest az membnul drept din relatia (11,5) se multiplicd cu coeficientul 2d/a in care a este ana la care se consider perimetrul u. Restul variabilelor sunt cele de la punctul b). 4) Conditiile de la punctele b) $F OOMGidie FedonShdatiOih Gazul cénd se alege o inaltime H care nu respect aceste condijii, fundatia va fi previzuti cu armaturi corespunzitoare calculate cu relajiile din capitolele 6.2 si 6.4 din SR EN 1922-1-1. De asemenea, se va verifica si conditia: Vea: Vana (iL?) in care:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22XI1 2014 Veama este definit in capitolele 6.2 si 6.4 din SR EN 1922-1-1 €) Valoarea minima a indlyimii fundatiei este Hfyin = 300 mm, (2) inalfimea la margine a fundatiei tip obelise (H") rezulta in functie de urmatoarele conditi a) valoarea minima este Hq = 250 mm; )_panta fejelor inclinate ale fundayiei nu va fi mai mare de 1/3. (3) Armaitura fandajiei (Figura ILS a gi b) este compussi din: a) armatura de pe talpa, realizata ca o rejea din bare. Aria de armatura rezultd din dimensionarea la moment incovoietor in sectiumile de Ia faa stdlpului. in calculul momentelor incovoietoare din fundatie se considera presiunile pe teren determinate de eforturile transmise de stilp. Se vor considera situatiile de incarcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitirile maxime in fundatie. Coeficientul minim de armare pe fiecare directie este 0,001 Diametrul minim al armaturilor este P= 10 mm Distanta maxima intre armaturi este de 250 mm: distanja minima este de 100m. Armatura se distribuie uniform pe litimea fundati Tungimea minima egala cu d, inaltimea utila.a sectiu se prevede la capete cu ciocuri cu la marine b) arindtura de la partea superioaré, realizati din minim trei bare dispuse in dreptul stalpului sau cio refea dezvolata pe toatisuprafaja Funda Fundatiile care nu au desprindere de pe terenul de fundare se prevad la partea superioara cu armatura constructiva, Ses La fandagiile care lucreaz eu arie activa, armatiita de la partea superioara rezultd din calculul la incovoigre. Dimensionarea armaturii se face in secfiuinile de consoli cele mai solicitate, considerind momentele incovoietoare negative rezultate din actiunea incdreérilor din greutatea fundatiei, a umpluturii peste fundatie si a incdrearilor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului incovoietor transmis de stilp. in aceasti situate de solicitare arméatura se realizeaza ca o refea de bare dispuse paralel gu laturile fundatiei. Diametrul minim al armaturilor este @ = 10 mm. - Distanyemaxima intre armaturi este de 250 mm; distanya minima este de 100 mm. ¢) armature transversala necesar’ pentru preluarea forjelor taietoare sau pentru strapungere se realizeaza ca armaturd inclinaté dispusa in dreptul stilpului. Armatura se prevede in cazul in care nu sunt respectate recomandarile de la (1.6.1.1.(2) pet.b) sic) gi se caleuleaza conform SR EN 1992-1-1 4) armaturi pentru stdlpi si pereti (nwusti) Armaturilé verticale din fundatié, pentru eonectarea cu ed de beton armat, rezultt fn urma dimensionarit/veri Apul in fundaie (must) 5 9 alcatuiasca astfel ineét in iki) gaa itis. a stilpului. aflat deasupra fundatiei, barele de armatura si fie continue (fara innadiri). in Figura IL.Se este prezentatd 0 solutic altemativa de realizare a mustitilor pentru stilpi in cazul cénd barele nu pot fi executate fla innadiri, Armatura trebuie prelungiti in fundayie pe o lungime cel putin egal eu fam unde fy se determing conform SR EN 1992-1-1 si P 100-146 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr, 995 bis/22.XI1.2014 Ammatura de la eolturi {5 -Ingime suprapunere lp hungime articulate plastica a) b) °) Figura {1.5 — Exemple de armare a fundatiilor tip talpa de beton armat Etrierii din fundatie au rol de pozitionare.a armaturilor verticale pentru stip; etri dlispun la distante de maximum 250 mm si ee! payin in 3 seetiuni. (4) Caleulul momentelor incovoietoare in fundatie Pentru caleulul mémngntelor incovoictoare in-Fundatie se considera sectiunite dle ineastrare de Ja fafa stalpului si presi ‘- bier sprain de incastrare considerat. in caleulé my se ia in considerare greutatea:proprie a fundatiei (Figura Calculul simplifieat al momentelor incovoictoare in talpa fundatiei sé face cu relagiile (11.8) $i (11.9): (p,- 5] (ug) Paci =(P\+ P22 * (9) Figura 11.6 — Calculul momentelor ineovoietoare in fundajie tip talp& de beton armatMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XIL2014 a7 11.6.1.2 Fundatii tip bloc si cuzinet Fundagiile tip bloc de beton si cuzinet sunt aleatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazemé un cuzinet de beton arma in care se incastreaza stalpul (Figura TI.7). a) Bloc de beton cu o treapti ’b) Bloc de beton cu dou’ trepte Figura IL.7 — Fundatii tip bloe gi cuzinet, (1) Blocal de beton simpiu se realizeaz3 respectiind urmatoarele condi a) indltimea treptei este dé miniiiém 490mm la blocul de beton cu o treaptd; b) blognl de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror iaaltime minima este de 300 mm; indijimea treptet inferioare este de minimum 400 mm; c) clas betonului te minim @8/10, dar nu mai micd decét clasa betonului necesara din conditii de durabilitate: mn 4 At tgar si respecte valorile minime din a si in cazul blocului realizat in trepte 4) inakimea blocului de beton se stabileste astfel tabelul 114; aceastd conditie trebuie respect (Figura 11.7); Fabelul 11.4 Valoriminime (ge Presiunea efectiva pe teren (kPa) ©) tosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel incat sA se asigure conditii pentru realizarea unui coeficient de frecare intre cele doud supratete jt = 0,7 conform SR EN 1992-I-1, prin realizarea de asperitai de cel putin 3 mm indlyime distanyate la 40 mm. (2) Cuzinetul de beton armat se proiecteaz’ respectind unnatoarele:48 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl 2014 a) cuzinetul se realizeaza cu forma prismatict: b) dimensiunile in plan (/-5i 6.) vor respecta urmatoarele conditit: — Vor fi mai mari decdt dimensiunite care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decat rezistenga de calcul la compresiune a betonului; — pentru raportul //L, respectiv 6/B, se vor lua in considerare urmitoarele intervale: * bloc de beton cu treapti: [yl =0,50 + 0,65 * bloc de beton cu mai multe trepte: //L=0.40 + 0,50 ©) inilfimea cuzinetului (i) va respecta urmitoarele valori minime: — he ® 300 mm; = hdle2 0,25; — tg A> 0,65 (Figura 11.7); daca tg A 1,00 nu este necesara verificarea cuzinetului la fort tHietoare. Dacd nu se respectii aceasti conditie, se va face verificarea la fora taietoare conform SR EN 1992-1-1; d) rosturile orizontale dintre bloc gi cuzinet se vor trata astfe! i$¥¢ s8 Se asigure vondifii pentru realizarea unui coeficient de frecare intre cele dou suprafete 07 conform SR EN 1992-I-1, prin realizarea.de asperitati de cel putin 3 mm indigime gistantate la 40 mn... (3) Caleuluif shomentelor incovoietoare_pozitive in euzinel se face considgrind teastrarea consolelor in sectiunile dea fafa siélpului (Figura 11.8). be x x Paes Pe Figuéall.8 ~ Calculul momentelor incoyoietoare in cuzinetul de beton armat Presiunile pe suprafaja de contact dintre cuzinet gi bloc, funetie de care se determin’ eforturile sectionale in cuzinet, sunt determinate de eforturile din stalp (nu se fine cont de greutatea cuzinetului), FO00011125022015 Presiunile pe suprafafa de contact dintre euzinet si blocul de beton, daca nu apar desprinderi, se determina cu relatile: 4 Man 11.10) Bl, \MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1,2014 Daca: po 0, atunci hingimea zonei active (comprimate) este: “) i t aL, ( (uy unde: No, Meg) $i Meo) Sunt forfa axiald si momentele incovoietore la nivelul tilpii cuzinetului Momentele incovoietoare in cuzinet se calculeaza cu relatile: au. es : (m3) Daca aria activa de pe suprafaja de contact cuzinet = bloc este mai ifed Wear 70% in aria cuzinetului (Iz), atunci euzinetul se va ancora de bloc cu armaturi. Aria acestor armaturi Poate fi ealculat din condivia ex forte din armituri si fle eval cu yolumal, de ininder obtinugpe baza ungi distributi liniare « presiunior. (4) Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele, condifi a) Armatura de la partea inferioard — se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de arméturd rezulta din verificarea fa moment incovoictor in sectiunile de la faa stalpului (Figura 1.7) = coeficientul minim de armare pe fiecare directie este 0.001; = diametrul minim al armaturilor este = 10 mi = distanja maxims inire armaturijeste 250-mm; distanfa miniméeste 100 mm; ~~ armatura se distribuie uniform pe latimea cuzinetului si se prevede i eapete cu ciocuri cu lungimea minima egala cu hungimea de ancoraj, méisurati de Ja margine, eventual intoarsé pe orizontali b) Armdtura de la partea superiourd se dispune end cuzinetul are desprinderi de pe blocu! fundatiei. Aria de armaturi pe fiecare direitie revulta din: — verificarea la compresiune GaGEUfI # Seb LRA Delph grmat pe suprafara de contact dintre cuzinet si bloc: — preluarea intinderilor cAnd zona comprimata pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria talpii, ca armatura de ancorace: ~ verificarea la moment incovoietor negativ a cuzinetului inearcat cu fortele dezvoltate in armaturile de ancorare; 4950 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 Armatura se realizeaza ca o refea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinenului si ancorate in blocul de beton simplu, dupa modelul din Figura 11.7; — diametrul minim al armaturilor este ® 10 mm; — distanta intre armaturi este de minim 100 mm si de maxim 250 mm. ©) Armaturile penira stdlpi sau pereti (rmastiti) arméturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stilpul de beton armat, rezulta in urma dimensionarii stdlpului sau peretelui; = se recomanda ca armaturile din cuzinet $4 se aleatuiasca astfel incat in prima sectiune potential plastica « stdlpului, aflat deasupra fundatiei, barele de arméturi si fie fird innddiri. in caz. contrar se poate utiliza solugia alternativa din Figura ILS = etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armiturilor verticale pentru stalp gi se dispun in cel putin 2 sectinni: — armiturile trebuie prelungite in fundajie pe o lungime cel pufin egalé cu lungimea de ancorare 4) Arméturi inclinate dispuse pentru preluarea fore t&ictoare in e@ngolele/@uizinetului dack ty #1 (Figura 11.7), care se vor dimensiona conform SR EN 1992-14, 11.6.2‘Fundatii pentru stalpi destin sabmat prefabricat Fundagiledibthtepotiru eitipi G0 bolle amet prefabricas por fiigalio'ca Api armate (Figura IL9 a si b) sau fundayi tip pahar (Figura 1.9-c). | cso Placi otel Beton subturmare _ Buloane ancora Figura II.9-a— Prinderea stilpilor prefabricali de fundatii tip talpa, cu buloane metalice ‘Talpite armare se proiecteava copfim pryyedeyilgnds ly Ys. Pentru fundatia tip pahar, cea mai utilizata in practica curentS, se dau prevederi de proieetare in paragrafele urmatoare. Aceasta fundatie poate fi realizata din beton armat monolit, din guler prefabricat plus talpa din beton armat monolit, sau poate fi integral prefabricata, Pahatele pot avea pereti amprentati (sau nervurati) sau pereti netezi.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22XIL2014 51 ‘Mortar fara contractic wo “C. Spraituri mesalice Mutat in fundatie Cota Coftaj \ | t Fanatic Surub de reghire Placuta metalica Figura IL.9-b — Prinderea stdlpilor prefabricati de fundatii tip talpa, cu mustati in canale injectate Figura 11.9-c—Fundati tip pahar de beton armat 11.6.2.1 Dimensiunile seegiunilor de beton (1) inalgimea paharului Inaltimea paharatui (Hp) se stabileste din condifii de asigurare a lungimii de ancoraj (fy) a armaturilor longitudinale ca eee iiaeopants 502 5 — Hy se poate reduce, corespunziitor, dacd armitura este intoarsd la baza stalpului, = hg se determina conform SR EN 1992-1-1 sau P 100. solicitares = Hy > ha +100 mm: _ considerand conditii normate de condifiile de aderenta sunt stabilite funetie de modul de realizare a stélpului prefabricat.52 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xI1,2014 Se recomanda respectarea urmatoarelor condifii constructive generale: ~ Hy> 1,2 lyin cazul stalpilor cu sectiune dreptunghiularé cu dimensiumile J, $i uy > bs — Hf, 2500 mm in cazul stilpilor la constructii etajate; — Hy2 Hy; H,este indlyimea liberd a stalpului de la faja superioard a fundatiei pand ta rigla acoperisului sau pana la grinda de rulare a podului. Conditia este valabila pentru inalyimi ale stalpilor mai mici decdt 10 m. (2) Grosimea fundului paharului Grosimea fundului pabarului (#7) rezulta in urma verificarii la strapungere, in urmatoarele oui situatii de proiectare: © in faza de montaj, cu paharul nemonolitizat, incarcarea axiala va fi egala cu greutatea stilpului multiplicaté cu un coeficient dinamic egal cu 1,5. Verificarea la stripungere se va face conform relatiilor de la 11.6.1.1(c) eu f° Grosimea minima se va lua y= 250 mm, faza finald, verificarea la strapungere se va face in funetie de tipul de pahar, amprentat sau neted (vezi 1.6.2.2 si 11.6.2.3). (3) Grosimea minima a peretilor paharului (b,) va fi de: ‘© 200 mm in eavul paharélor din beton armat monolit; ‘© 150:mm la paharele din beton armat prefabricat; © by min (Iesb,) / 3, 11.6.2.2. Pahare cu pereti amprentati (1) Paharele care au, de la tumare, pereti amprentati sau nervurati (Figura 11.10) pot fi considerate ca actiondnd solidar cu stilpul. Acest tip de pahar este obligatoriu in cazul in care stélpul poate fi solicitat la eforturi de intindere. 2 yd > Simm z 2 ast =| | 1 Figura 11.10 ~ Pahare de beton armat cu amprente, Dimensiuni amprente (2) Cand dintr-o combinajie de incdreéri rezult& efortuti de intindere In stip, trebuie luate misuri constructive privind suprapunerea armaturilor din stalp gi a armaturilor din fundaticMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 conform Figurii 1.10, in care Zp este lungimea de suprapunere conform SR EN 1992-1-1, iar s este distania intre barele din stalp gi barele din fundatie. (3) Caleulul la steipungere se efectueaza ca in cazul unui ansamblu stilp/fundajie monolit, cu conditia si se verifice transmiterca forfecirii intre stilp si fundajie. Daca aceasti conditie nu este indeplinita, calculul la stripungere trebuie facut ca pentru paharele cu pereti netezi. 11.6.2.3 Pahare cu pereti netezi (1) Se poate admite c& forja axial din stalp este transmisa la teren prin dous componente: o parte se transmite prin betonul de monolitizare la perejii paharului — ; i alta prin fundul paharului — N2 (Figura 11.11): Beton de monolitizare Nra ‘TI _ Figura 1.11 — Fore axiale transnilse paharului si tlpit fund Nra=Ni#Ns (iia) ‘in care: Ny = As Yonferd Ay este aria lateral a stalpului pe inalfimea paharului, undes Ac = let 2b fous — este rezistenia de calcul la intindere a betonului de monolitizare yw. este coeficiental conditiilor de lugr, cu valoarea Yo = 0,30 in cazul constructiilor fara poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim uyor de lucru; y4¢ > 0 in cazul halelor eu poduri rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al construetiilor solicitate dinamic din inearcarile curente de exploatare Rezulti: Nie Ni FO00011125022015 Forta Np este utilizata ta verificarea la strapungere a tundului paharului. Se recomanda ca marimea lui Airs fie luatd astfel incat forta N2 si tie preluata doar de beton. (2) Solicitarile peretilor paharului in plan orizontal Eforturile transmise peretilor paharului de momentul si forta tdictoare din stilp (Mrs $i Vra) se preiau prin presiuni pe perctii paharului (Figura 11.12). Se admite, de asemenea, ca in partea 53MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22 Xi 2014 inferioara presiunile actioneazé la baza paharului. Astfel, rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este: 1,28 Me/Hp + Vea (iL15) Figura I1.12 — Solicitari pereti fundatii pahar in plan orizontal, A Aceasti forjé soligitiJa incovoigre peretele frontal gi a intindere centrica pereti logitudinali. Forta de intindere intf-uniperete longitudinal (Np) se determina din relagia: j = Pr. a > (IL16) Momentele incovoietoare din peretele frontal au valori mici si se pot neglija. (3) Veriticarea p paharului fh plan orizontal a) Peretiise ancl Ja intindéte centried cu fort Nigiprovenit& din actiuni paratele cu acestia. Armétura rezullatd (A,y) se dispune simetric pe fefele peretelui si se distribuie in jumitatea superioara a paharului (Figura I-14). b) La verificarea la compresiune excentrica in sectiunea orizontala de la baza paharului considerdnd sectiunea chesonati cu dimensiunile /)~'Bj)si grosimea peretilor 6,’ (la baza paharului), sectiunea se verifica la eforturile N si M, determinate astfel: Fora asiila: N=Ne Momeatul incovoietor: 4 M = Mpa VeaHly cna), Ammatura reaultaté din calculul paliarului la compresiune excentrica, (dy), se dispune pe directie yerticala, uniform distribuita pe laturile seetiunii. ©) Verificarea peretélui lateral la fort taietoare se face sub ooo forei P22. 4) Grosimea peretilor se vay apmprimata sa preia forja de compresiune rezultatd din orice RT Tao ort Oe bielei (Figura 11.13), (18) (tg)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 55 in care: by este lajimea bielei comprimate; by este grosimea peretelui; Rd x ste efortul capabil al betonului. by 0 — 1 Ay ; bo : % : (H.20) ve} cos a2) b= 1, »» ind [r, =| lua te | sind +] fa, : 2 ees in care: 6 = Inn 9f tage sunt lungimile de ancoraj ale armaturié orizontale, respectiv Verticaley iar ¢ este acoperireaven beton. Lungimile de ancoraj se calculeaz& cu relatiile din SR EN 1992-1-1, unde l, ,94 Se determina cu refafia: Us lives = g. be | (11.22) in care: @ este diametrul barei foo este vezistenta de calcul a barei fou este efortul unitar de adeFA DEAR daled@aan Qn coal B23): fea = 2.25 mina faa (23) in care: ‘fas este rezistenia de calcul la intindere a betonului ‘| este un coeficient legat de conditiile de aderenta si de pozitia barei in timpul betondrii56 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE), PARTEA |, Nr. 935 bis/22xIl,2014 m= 1,0 cand conditiile de aderenta sunt "bune", conform SR EN 1992-1-1 si ni = 0.7 fn toate cclelalte cazuri, De regula, pentru barele orizontale jy = 0,7, iar pentru barele verticale m) = 1,0 ‘nz este un coeficient legat de diametrul bare m= 1,0 pentru ® < 32 mm m= (32 - @Y100 pentru @ > 32 mm. (4) Verificarea tilpii la strpungere se face conform Figurii 11.11 sub acyiunea foryei Na, pe perimetre plecand de la fata interioara a paharului, conform SR EN 1992-1-1. (5) Calculul tilpii fundatiei pahar ‘Talpa fundajiei pahar se verifica la moment incovoietor si la forta taietoare conform T1.6.1.1 Verificarea la moment incovoietor gi forta taictoare se face in sectiunile de ta fafa paharului, Se recomanda ca indljimea tilpii la margine M4 s respecte conditia #4 = Hy +100 mm. Dac aceasta conditie nu se respect - de exemplu in cazul paharelor prefabricate - este necesard verificarea la lunecare in rostul orizontal conform prevederilor SR EN 1992-1-1 (6) Alte prevederi constructive a) Armatura dispusd in peretii paharului trebuie sa respecte urmatoarele cerinje minimale: = coeficientul minim de armatura Orizongiil este 0,001 pe fecare fas - coeficientul minim de armatur’ verticals este 0,001 pe fiecare fax a sectiunii peretelui paharyhi b) Armarea paharilut Schema de armare a paharului recomandata este data in figura [.14, Figura 114 —Exemplu de armare a paharulti dled 22930) 3 Armature orizonale se ancoretsP OO Sut e2 ORO." B tare intinse Armaturile verticale se ancoreaza in talpa fundatiei. In eazul paharelor prefabricate armatura vertical se realizeaz’ sub forma de bucle, ancorate corespunzator. Prin bucle trebuie sti treacd minim doua bare longitudinale din armitura tlpii, Armatura orizontala din pahar trebuie sa respecte urmatoarele conditii:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE), PARTEA |, Nr. 995 bis/22.xi1 2014 — diametrul minim: 10 mm in jumatatea superioara a paharului si 8 mm in restul paharului; = cel pusin 2x3 bare orizontale in jumatatea superioaré a paharului; ~ distanja maxima intre armituri este 200 mm. Barele verticale din pahar vor avea diametrul minim 8 mm si se vor dispune la cel mult 200 mum distanga ©) Monolitizarea paharului Se recomandi ca dimensiunile golului paharului s4 fie mai mari decat cele ale sectiunii stalpului pe fiecare directie si sens cu 50 + 75 mm la baza paharului si, respectiv, cu 85 = 120 mm Ia partea superioari a paharului. imbinarea dintre stalp si fundatic se realizeaz& prin betonarea spajiului din pahar. Betonul va avea minim clasa betonului din pabar. Suprafetele stilpului si paharului se curagd si se umezese inainte de montare in pahar si monolitizare. Se recomanda folosirea unei piese de centrare a stalpului, montatd pe fundul paharului Daca intr-un pahar se monteaz mai mult stilpi (in dreptul unui rost), distama intre acestia va fi cel pujin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spatiului dintre stalpi, precum si a paharului, 11.6.3 Fundasii pentru stilpi din ogel 9% (1) Fundatiile izolate ale stalpilor din otel se realizeara ca fundatie cu blo& gi cuzinet (Figura 11,7) sau ca fundatie de beton armat (Figtrile 11.15 a, b si c). Daca eforturile din stalp sunt relativ reduse, conducand la guruburi de ancoraj u diametru mic, orientativ, di< 25 mm, se poate utiliza solutia din figura II.13-a, ‘Stalp metalic Piulite Beton de subwrnare Placa de baz fara contractii ~30 mm\ Saiba Piulita de-calare Careasa surubuti @< 25 mm a Beton de egalizare Figura II.15-a~ Exempla de fundatie de stilp metalic solicitat cu eforturi reduse FO00011125022015 Daca stalpii sunt solicitagi la eforturi mari se pot utiliza solutiile prezentate in Figurile 11.15-b sau IL15-c. Partea evazata a fundatiilor poate avea una sau mai multe trepte, (2) Stalpul metalic se realizeazd cu o placd de bazi prevazuta cu rigidiziri care asiguri transmiterea presiunilor la fundatie gi a forfelor la suruburile de ancorareMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.X-2014 Sectiunea in plan a placii de baza rezulta din conditile privind limitarea presiunii maxime pe suprafaja de contact cu betonul la urmitoarele valori: rezistenja la compresiune a betonului din cuzinet; rezistenfa la compresiune a mortarului de poz. Stalp malic. Suprabeonare basa slp din Teton ara Beton de subturnare fara contractit~ 30mm Teava PVC 0100 L=250 mm Sd aiba Piulita dailare Pasa de armatura 08/100/100 Careasa de suruburi Beton be evalizire Figura II.15-b— Exemplu de fundatie de stilp metalie solicitat cu eforturi mari ‘Stalp metalic sypcabetonare baza stalp penitu protectia anticoroziva ‘Console de forfecare Beton de subsurnare sudate pe placa de baza fara contract ~ thm Teava PVC Q100 L=250 nm i ‘ so! . Pasa de aratura ' >08/100/100 Sib Cae: «} rintta de calare suruburi O15 1 Beton de egalizare Figura TI.15-c ~ Exemplu de fundatie de stilp metalic solicitat cu eforturi mariMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 Presiumea pe placa de bazi se determind considerind actiunile de la baza stalpului (determinate conform 1.4.2(3)) sau forya de pretensionare a suruburilor. (3) Suruburi de ancoraj (3.1) Suruburile de ancoraj vor fi proiectate conform prevederilor serici de standarde SR EN 1993 si P 100-1, cap.6. (3.2) Pentru evitarea ruperii fragile, se recomanda ca detaliul de prindere a stalpilor in infrastructurd si asigure o zona de deformatie liber a suruburilor de ancoraj de minim 5d,, unde d, este diametrul tijei surubului. (3.3) Se recomanda ca transmiterea forjelor orizontale de la infrastructurd la suprastructurd si niu se realizeze prin intermediul suruburilor de ancoraj, Pentru aceasta, se poate aplica una din urmatoarele conditii constructive: 8) inglobarea bazei stalpului intr-o suprabetonare armatd, cu inaljimea de cel pugin 400 mm sau jumatate din inaltimea sectiunii stalpului (Figura 11.15-b); b) prevederea unor elemente sudate (Figura 1i.15-c) sub placa de baza a stalpului, care vor fi inglobate in goluri special executate in fundajii, odatd cu sub-betonarea bazei. Aceste elemente vor fi dimensionatg®astfel incdt SA poatd transmite forta tietoare de la baza stalpului la fundatie; ©) inglobarea stilpului in infrastructura pe o indltime caresi ii asigure ancorarea direct, fara a fi necesare suruburi de ancoraj. (4) Sectiunea de béton f Pentrusdledtuirea fundatied se utilizeaza prevederile de la 11.6, Dimensiunile in plan a parti saperioare a fundatici se vor allege, astfel, incat de la placade baza a stilpului la marginea fundatiei si fie minim 150 mm pe fiecare laturd. 1 sau 1.6.1.2. Dimensiunile in plan ale Cuzinetului se stabilese th fuunctie de conditia de limitare a presiunilor pe planul de contact cu blocul de beton simplu la valori mai mici decat rezistenta de calcul Ja compresiune a betonului; (5) Armarea fundatiei se poate realiza dupa modelul din Figura 11.16. aL taste asiiss ura T.16~ Exemplu de armare fundatie pentru stalpi metalici Se vor respecta urmitoarele condigi a) armatura verticald din fundajie (mircile | si 2) rezulta din verificarea la compresiune excentricd a sectiunii de rost dintre partea superioara a fundatiei si partea evaza 59