MINISTERUL. TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTILOR SITURISMULUI NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA PLANSEELOR COMPUSE DIN TABLA CUTATA-BETON (REVIZUIRE P 134-93) INDICATIV P 134.03 Braborat de: INCERG — Filla Timigoara Director: prof. dr. ing. Corneliu BOB Responsabil toms: ring, ian BOB Colaboratori: conf. dr. ing. Agneta TUDOR - UP-T. Avizat do: DIRECTIA GENERALA TEHNICA - MT. Director general Ing. lon STANESCU Rosponsabil lucrare: Ing. Octavian MANOIU 12 CUPRINS. 1, Prevederi generale 1.1. Domeni de aplicare 1.2, Conlucrarea tabla eutat— beton 1.2.1. Mijloacele de conlucrare mecanici 1.2.2. Frocarea tabla cutatd—beton 1.23. Ancorajle de capt 1.3. Proprietile materialelor 1.3.1, Betomul 132, Armaturile 133. Tabla cotati : 1.3.4. Flementele de ancorare gi conectorii 1.4, Princip de baza privind proiectare plcilor compuse tabla cutata~ beton 1.4.1. Verificarea table eutate din ofl in faza de 1.42. Verificarea plicli compuse 1S. Terminologie specifics 2. Verificarea table cutate 2.1. Actiuni 2.2. Analiza table din ofel 2.3. Verificarea table cuate din ofel la starea limit de rezistens ila starealimith de deformatie ofel in faza de executie 3. Verificaren plici compuse 3.1 Acfiuni 53.2. Analiza plii compuse 136 136 138 139 139 140 aI M4 14 42 143 M3 144 44 as as 4s 47 4s 149 149 49 131 3.3, Latimea de ealeul pentns distibutia sarcnilor concentrate in plicile compuse 344 Verificarea plicit compuse Ia starea limit de ‘ezistenf sub aefiunes momentelorincoveietoare 3.4.1, Ipoteze de calcul os 3.42. Veifcare plici compuse In znel de ‘moment incavoietor povitiv 3.43, Verificares plc compuse in zonele de ‘moment incovoietor nega 4.5, Veifcare lancet longitudinal astra limits de reste 3.5.1 Aspecte generale 3152. Metode de verfiae a hnecrelngitudinals ‘cu parametri determinai experimental conform prEN 1994-1-1 5.53. Verere conlucdi aba cutat—beton prin amprentare 3.544, Verifcarea conluerrit la cutata —beton. prin conectori 3.5.5. Verifcarea la lunecare longitudinal a ancorajelor de capit tip dom cu cap la plicile compuse tabla cutats 3.6. Verificarea Ia fora thietoare a plicilor compuse .. 37. Verificarea plicilor compuse la stile limita de cexploatare o 3.71, Verificare plicilor compuse la starea limits de fisurare a betonuli 150 153 153 154 137 158 158 139) 166 169 170 110 3.1.2. Verificarea plicilor compuse la starea limit de deformatie 4. Prevederi constructive sont 4.1, Dimensiunie plilor compuse 4.2. Tabla cutata din ofel 43. Agregatele 44, Armarea cu bare a plcilor compuse 4.5, Rezemarea plicilor compuse 4.6, Mijloacele de conlucrare tabi cutat—beton 4.7. Aneorarea de eapat prin domuri cu cap S.incorcdl experimentale 5.1 inceredri pe epruvete 5.2 Incereii pe elemente 5.21. Moduri de cedare 5.22, fncereari parametrice 5.2.3. Incerett specitice Notatit Bibliogratte Anexa A ~incercare plicilor eompuse pentru determinarea parametsilor m, ksi 4. Amexa B —Incerciri specifice pe elemente Anexa C—Exemplu de calcul. m 13 m3 173 174 4 115 16 m7 179 vw 19 180 180 181 182 183 186 191 199 203 nsNORMATIV PRIVIND PROIECTAREA PLANSEELOR COMPUSE DIN ‘TABLA CUTATA-BETON (REVIZUIRE P 134-93) Indleatv P 134.03 fntoculeste NE 020-1993, 1. PREVEDERI GENERALE. 1.1, Domenii de aplicare 1.1.1, Prezentele instructuni se refer la caleulu, alettuirea gi incercarea plicilor compuse tabla cutati-beton rezemate pe grinzi Aispuse pempencicular sau oblic faa de direetia nervurilor table. 1.1.2. 0 plack compust se obgine prin tumarea betonului pe anti int-un cofiaj permanent, realizat din tabla cutata de ofl, Daca tabla culatd este previzuti cu mijloace de conlucrate specifice, capabile si impiedice sau si limiteze lunecdrile intre cele dow clemente, eforturile longitudinale pot fi tanstnise inte tabla cutatl gi boeton, astfel inet, dupd intirirea betonulu, se obfine o placd compust Iucrind in sensul nervurilor tablet Tabla cutatdIndeplineste un dublu rol: de cofiaj in timpul executiei, find capabild 58 preia reutatea proprie, a betonslui proaspit, a srmaturilor precum si Jnclreril tehnologice in faza de tumate; = de armituri de rezistents in zona Hntins®, dupa intiitea betonuli Placa compust este parte componenté a unui planseu, in care gzinzile,dispuse dup’ una sau dou direct, sunt grincl metalic eu sau fica stucturs compuss, sau mai rar, grinzi sau centri din beton armat, Elaborate ‘TRANSPORTURILOR, ‘CONSTRUCTIILOR $i INCERC~ Filla Timigoara TTURISMULUI, cu ordinal sr 302 din 16.09.2003 16 1.1.3. Instrcfunile se refers la asigurarea comport cores punaitoare in exploatare, precum si a condiilor de rezsten defini prin strile limit specifce (pet..4), Prevederile prezentelor instrufiuni mu se refer la asigurarea recistenei Ie foc, la izolarea termicd sau fonied a plicii compuse. Pentru siguranfa la foc se au in vedere provederile normativelor 118-1999; PC 017-1999 5i MP 008-2000. 11.4, Aplicatea acestor instruciuni se face respectind normele de cael gi aleatuize pentru elemente din beton armat (STAS 10107/0- 90; NE 012-98) si din ofel(STAS 10108/0-78; STO09) 1.1.5, Actiunile si grupirile scestore luate in considerare la proiectarea plicilor compuse tabla cutati-beton se stbilesc conform STAS 10101 1.1.6, Prevederileinstrutiunilor se apc la construct civle gi industrale Ia care inctrcarile sunt preponderent statice, uniform istebuite si aplicat Ia partea superioara a plicit compuse Sunt admise si solicitist dinamice, ciclice sau oscilane care, ns, nv afecteaza conlucrarea tabla cuati-beton. In aceste situa de inctteare, se va acorda o atentie deoscbiti alcituisii constructive a plicilor compuse din punctul de vedere al conlucrii Jn cazul in care plicile compuse ojel-beton sunt solicitate tn planul lor (acfunes seismica sau a vintului), este necesara verificarea plangeului ca sab’ orizontald, conform normelor speitice 1.17. Plicile compuse tld eutati-beton se pot realiza ca clemente simpla rezemate sau continue. Modul de armare, de realizare 4 continuiitii in dreptul reazemelor intermediare a clementele ‘continue, fixarea plicilor pe grinzile de reazem gi recomandirile privind aleatuirea acestrtipuri de plc sunt detaliate in captolul 4 7{in cazul folosirt unor table ale ciror caraterstci geometrice tu satisfac condita de verificare a sigeti in faza de executie, se poate adoptasoluia de spijnie provizore a tablei din of 1.1.8. Caractetsticiletablelor profilate din ofe! ~ dimensiunile gcometrice ale profilului transversal, aria efectiva a secfumiitransver- Sale pentru lijimea de livrare, momentul de inerie al secfiuni, rezistenja caracteristicd a ofelului din care este executatd tabla acoperrea cu zing, inckrcarea capabild sau ate caracteristici necesare proiectiri~ rezuti din documentatia de firma a producitorilor, 1.1.9, Aplicarea soluilor de realizare a plicilor compuse tabl ‘cutaté ~beton pentru care nu exist documentatia necesar, descis la Dpunctul 1.1.8, impune experimentarea solufilr, conform prevederlor din capitol 5, in vederesstabilirit modului de rupere al elementclor ‘ia mii conlucrariidintre tabla cuts gi beton, Rezultatele objinute pe baza experimentirilor efectuate pe plici ‘compuse sunt valabile numai pent tipul espectiv de plact compusi; se pot face extrapolini pentru alte caraterstici ale plicit compuse in limitele precizate in captoll 5 si Anexa A. 1.2. Conlucrarea tabla cutati ~ beton (1) Confucrare dintre tabla uta si Beton repreint capaci able ctate de impiedica sau de imitalnectile Tongtudinale inresuprafata de contact a celor dou component. ‘Contactar poate asigyat prin: ~nijloace de conlucrare mecanic (pc, 1.2.1); ~ fiecarea in eazl tablelor cu profile omega sau coada de rndunicd (pet. 1.22); ~ancoraje de eapat (pet. 1.2.3). @) Nu se recomand uilizarea plicilor compuse la care ‘conlueraea tba cutaté~ beton este asiguratS numai prin aderent Bs 1.2.1. Mijloacele de conluerare mecaniei (1) Mijloacele de conluerare mecanicd se objin prin presarea Ia rece, odati cu profilrentablelor, a unor amprente sferice, ovale sau ddeptunghiulare, plasae fie pe peri inclinai ai nervuriortablei eu profil trapezoidale deschise (Fig. 1.12), fle, eventual, la nivelul tpi Superiore a tablelor cu nervuri informa de coads de rindunics. (2) In carat in care mu se dispune de table amprentate din fubvcai, ar cantata necesart de tbls cutat est edust, e admit amprentres manuel tablelr (eu condiie specified thnologei Intrun eaet de sareinielaborat sau avizat de peoicta, tn masurs in cate soluia este aoceptabils din punct de vedere tebnico ~ economic. Detaliprivnd dispunereaamprentsorserice sunt dat a panetl 4. (3) 0 alts solute de realizare'a conlucririi mecanice in cazul tablelor neamprentate este sudarea pe tabla, in Iungul nervurilor, a ‘unor conectori (de exemplu, sub forma de cupoane de ofel beton indoite ca in figura 1.1.) (4) Se recomands folosirea mijloacelor de conlucrare mecanicd ‘concomitent cu ancorajele de capat de la punctl 1.2.3 (1) 1.2.2. Frecarea tabla cutati - beton Frecarea dintre tabla de ofl i placa din beton este eficientt in cazul proflelor cu nervuri in coada de rindunica sau omega (fe. 1.1), form ce favorizeaz4 impinarea betonului in cueletabei, activind in timpal exploatiri fore capabile si se opunt luneedilr. Aprecierea comportiit la lunecare tn eazul acestor profile se face prin metodele de calcul bazate pe experimentiri (metoda mk si ‘metoda interactiuni parile, pet. 3.5.2 gi Anexa A). 19 4» Fig. Conlucare abt cuts —beton prin ancora de capt 1.23. Ancorajele de capat Prin fixarea tablei eutate pe reazeme se asiguri' mentinerea pozitei ia timpul executiel 5, impiedicarea Tunecdslor sub efectul Incovoie ‘Ancoririle de capat (Hg. 1.2) se pot reaiza cu mijloace speciale (Gorman ex cap, profile metalice), sau pri turirealocald a profilelor tablei cuate eu nervuri informa de coada de rindunicd sau omega, (1) Dormurite cw cap (fig. 1.28) pot fi sudate prin stripungerea tablei cutate sau dispuse in goluri practicate in jeheaburile tablet. In 140 acest ultim caz, domurile pot fi sudate tn atelier pe grinds din ofl acd se utiizeaza procedeul de sudare prin strapungerea tablei pe Santi, este interzist suprapuneres tablelor, sudura stabitind 0 singurd abl. 2) Profilele metalice se sudeaz’ pe fafa superioard a tablei, transversal pe directia nervurilor acesteia, in axele reazemelor de capat; varianta se aplick in cazul prinderit tablei de grinds prin electonituite ‘Ancorajele de capit specificate Ia punctele (1) si 2) se pot utiliza numai concomitent eu mijloacele de conlucrare menfionate la ppnetul 1.21 (8) Ancorarea de capt prin twrtirea tablet (Gig. 1.2.0) se util 2ea28 numai in eazl tablelor din ofelcu profilin coadt de randunic8 sau omega 1.3. Proprietitile materialelor 1 Betonut (1) Rezistentele caracteristice gi de caleul ale betonulsi, fy si Foes precum i alte caracterstci de calcul ale betonului realizat cu agregate obignuite grele sau ugoare se stabilese in conformitate cu STAS 10107/0-90, respeetiv NE 012.99, (2) Clasa minima de beton recomandati este C20/25 (B25); au se recomands depasitea clase; C50V60 dec in eazur justifiate, 1 Armaturile (1) Anmaturiteprevazute la pcile compuse tabla cutaté ~beton pot fi sub forma de plase sudate sau bare cu profil periadic montate individual, formind plase legate cu sirma. Ma(2) Rezistentele carectristice (normal) si de caleul fi, si Ju =Z, procum gale craters de aleul se stabilese fa confornilate eu STAS 10107/0-50, espetiv STOOD (9) Aritra de rvistnt ree 8 se incadeze in clase de rezisten I sn clasele de dutilitate mare sau medie, in conformitate eu STOO9, 1.33. Tabla cutati (1) Caracteristicile geometrice si fizico ~ mecanice ale tabletor coutate din ofel sunt cuprinse in caaloagelefirmelor producatoare. {@) Tabele cutste ce intra in aldtuireapliclor compose sunt realizate prin laminare din benzi continse de tublé subir inca Se utilizeezs ofel avand valoares minima a limitei de curgere de 220 Nim’, avind raportl dinte rezstenta de rupere a tacfune si limita de curgere de cel putin 1,2. Aceste dato se_rofert ia caraceistcile mecaice determinate pe material de baz aint de formarea la eee). Obignut, reistenla caracerisied (noma) Fp = 220.350 Nita? Rezistenadecaleul este fy, ve [fa tde y= (G) Pentru realizaren plicilor compuse tbl cut’ ~ beton se recomands tabla eutati zineati eu profil trapezoidal (4 in mod curent, im medite neagresive din interior eladslos, protec mpotriva coroiuni se abjine prin rncarea ambelor fee sls tablei cu cate un strat de 0,02 mm grosime (mast total 275 gim’) Grosimea nominalt a blelor cuprinde si staal protector. in fant de gradu de agresvitate @ mediuli, de durata de vatt si de 1a posite de aces ulterior (i vedere inteinei) ta faa eimast| ebetonatd, del cz a cz, se poate spor grosimea saul de zinc Si se poate eplica pe aceast flo prteeiesuplimentars prin vopsire {aplex, eventual pent asiguratea escuela foe Bef a : Vor GAs Fig. 1.3. Caracterstici geomorioe ale tale cute sale plac compuse 1.34, Blementele de ancorare sl conectori (1) Flementele de ancorare cele mai utlizate sunt demurile ex sp, prezentind avantajul el rezistenta lor este acecasi in orice ditecfie normal pe axa domuli Dormurile se executi din ofet cu rezistenta ta rupere prin tractiune f, = 450Nimm? si alungire la rupere de 15%. Rezistenta de caleul este f,/1,25 2) Conectori din cAmp sudafi ia lungul nervurilor tblei se realizeaza din cupoane de ofel-beton OB3T sau PCS2, cu rezistentele conform STAS 1010710.90 si STO09, 1.4. Prineipii de baza privind proiectarea plicilor compuse tabli cutati - beton CCaleulul se face in conformitate cu principle metodei de eaeul 1a sari limit, Iuindu-se in considerare stiri limith ulime si stiri limits de exploatare 1431.4.1, Verificareatablel eutate din ofel in faza de executie ‘Aceasth ctapd de verificare se refer la situafia fn care tabla ccutata are rol de cofraj pentru betonal proaspat. Taba profilaté este un sistem structural monodirectional, a cdrei geometre, inalime gi grosi- ‘me sunt dictate de incircrile care acjioneaz in timpul executiei. De ‘multe ori, sigeata tablei sub betonul proaspat este criteril de baz ‘pentru alegerea acestea; in aceasta situatie poate fi rationala utilizarea ‘uno spijniti provizo “Tabla cutata se verticd la stare limits de rezstent (Incovoiere si fort tietoare) si la starea limita de deformatie, conform punctuli 23, 1.42. Verifiearea plicit ompuse Dup& intiires betonulu, cole doud elemente (tabla cutat si ‘betonul)confvereazs, incirearile find preluate in totalitate de elemen- tul compus; pe directa nervurilor, tabla eutaté are rol de armatura de rezistenf pentru preluarea momeatelor povzitive. ‘Se fac urmitoarele veifca ~ verificarea Ta starea limits de rezistenpt: Incovoiere (pet. 34), Tunecare Ia interfafa tabla ~ beton (pet. 3.5), fort tictoare (pet. 3.6); ~ verificarea la starea limits de exploatare: fisurare (pet. 3.7.), sige (pet. 3.72). {In carul in care s-2u previzut spriinti provizorit in timpul ‘execute, se va tne seama de efectulinlaturiitacestora. 1.5. Terminologie specifica (2) Conlucrarea la lumecore reprint legitura a intern tab — boeton, care permite celor dou componente $8 actioneze ca un element structural unitar 148 (2) Coniuerarea total la lanecare este atins8 in situa in care ccapacitatea portant la incovoiere mu este limitath de capacitatea portanté de Iunecare dezvoltts inte tabla de ofel si beton; in aceast Situafie se objine capacitatea portanté maxima la incovoiere. Luneea- ‘ea longitudinalé inte beton si tabla cuata este consider (2) Conlucrarea partial la lmecareinterine in situatia inca capacitatea portant Ia incovoiere este limitaté de eapacitatea portant de Tunecare dezvoltati intre tabla de ofel gi beton, Lunecarea longitudinal inte beton si tabla cutaté nu este nul, dar are o valoate Simian, (4) Lamecarea fongitudinald este unecatea care se produce pe are valoarea 2ah-e-05%, =0,5ty 66) = distanja de ta central de greutate al sectiunii de cafeul a tablei pin la fibre inferioard a acesteia 3.422. Momentul incovoietor capabil Mzy al seciuni ccompuse pentns situaia fn care axa neute este situaté in tabla de ofel se determing pe baza distribujiei de efortriunitare normale din igura 333, eu reap My Ny 2} My on in care N,, este rezultanta eforturilor normale de compresiune din bbeton, z este braul de parghie, M,. este momentul plastic redus al tablei, 5+ (ise Jat BS ab feo baw Ba @ © ig. 34, Disp eforsilor untae normale pena moment part, ‘ou exa nouns tala de oe 13sRezultanta eforturlor unitare normale de compresiune din beton Nay se determin neglifind betonul comprimat din nervurile tablei (Ge. 3.3): Ngy= Dh fas 2Ny G8) In care N, are valoarea data de relatia 3.4 Momental plastic redus al able de ofel 4M, (faa de momental plastic maxim al sectiunii de calcul a tablei de ofel, M,), se poate determina cu ajutorl figuri 3.4 (a). Curba de ineractiune Mf, /M, si Np /N, ate, pentru un anumit tip de tabi, alura curbei ABC; in prEN 1994-1-1, curba se aproximeaz’ print-o linie frinti ADC, regulind relaja de calcul peateu M,, Nap M, =125M,)1-"4 jie 69) In care Ny se determin eu elas (8), iar N, eu relaia (4 My eh 0She2 ash A 1.9) o 1,0 NeeiNp ° 10 NeW © © Fig, 34, Metodasimplificns pent determinarea momentuli plstc edu lablei de ofl 136 [Brajul de pdrghie = se poate aproxima cu ajutorl figutii 3.4 (), in care dreapta EF stabileste valoarea distantei¢; (ig. 3.36). 2=h-0,5h, ~€, @.10) N, es Ny e, =e, -(e, 0) ein ep ~ distanta de la axa neutrd platict a tblei cutate pink la filbra inferioard a acest ce ~ distanga de la centrul de greutate al secfiunii de calcul 8 tablei pnd Ia fibra inferioard a acesteia 3.4.3. Verificarea plicil compuse in zonele de moment incovoietor negativ ‘Moment incovoietor eapabil Moy al sectiunii compuse, pentru situata in care se negljeazA aportul table de ofl, se determing ca $i pentru o secfiune din beton armat, pe baza distributct eforurlor ‘unitare normale din figura 3.5 cu rea: rae es 4 fa Je ie —t | bee fe Fig. 35, Distibutiaefortritor unitare normale pentru moment negatv Rezultantaeforturior de intindere N, din armatura de pe reazem si braful de prghiez se determina cu rele: 1stN= A Soe Gy 22h-0,5ty-0, Gua) ‘A,~ seefunea armiturii de rezstentt dispust pe reazem, in 4, ~ distanja deta central de greutate al armaturi pind la fibra superioara de beton a plicit compuse; 4, ~ distana intre axa neuta plastic si fra cea mai compri- mati tablei cute Rezultanta eforturilor unitare normale de compresiune din eton, caleulaté pentru suma lajimilor medii Bay pe 1m de placd compusd, in eazul x,y Shy, este: Non = Bon Xs Set @ls) Poziiei axci neutre x se determina din ecuatia de proiectie NN Xp =N, (Boahos G19) Dac x, > hy, relaile de caleul se modified tn conformitate cu reparitjia eforturilorunitare normale pe seefunea transversal, 3.8. Verificarea lunecitrii longitudinale Ia starea it de rezistenti 3.5.1 Aspecte generale (1) Tunecarea longitudinal dint tabla cutata si beton este prelusti de cite mijloacele de conlucrare din cimpultablelor eutate si e ancorajele de capat (pet. 1.2). 158, (@) Modul de determinare a capacitiit portante Ia lunecare a clementelor ce asiguré conlucrarea este prezentat Is punctele 3.5.2, 353,354, (G) Este obligatoriefixarea tablei cutate de grinzile de reazem. ‘Aceasia se poate realiza prin ancoraje de tip domauri eu cap (pet. 3.55), sau prin electronituire, Electrontuirea (pet, 4.5) poate fi asocia~ {i cu sudarea nor profile metalice transversal direcfei nervutior. (4) Nu se pot utiliza ancorgjle de capt fir a se asigura si conlucrae tabla ~beton in eimpul table Metode de verificare la lunecare longitudinal eu parametri determina(i experimental conform PEN 1994-1-1 Recistenta de celcul Ia Iunecare longitudinal @_plicilor ccompuse a ciror conlucrae este asigurata prin mijloace mocanice (pet. 1.21) sau prin freeare (pet. 1.22) se determind prin. metoda ‘expetimental m-& sau prin metoda contuerii pail 35.2.1, Metoda mk (1) Verificrea la starea limit ultima de lunecare se face ppunind condijia ca valoarea de caleul a forei tBietoare ¥ pentru © lagime de placa 6 si mu depigeasea rezistenja de caleul la fort UBietoare Vin, (2) Rezistenja de calcul la fort tietoare Vine (corespunedtoare ced prin lunecare longitudinal) se determina eu relay en 139‘este distanja diate centrul de greutate al sefiuni tablet cuate 5 fibra cea mai camprimats de beton (ig. 3.2); Ap sectiunea transversal nominala a tablet cutat, exprimats in’, im si factori empiric, in Nimm’, obginti din teste efectuate pe plact in conditii ce respecti cerinfele de bazi ale rmetodei m-k, prezentati in anexa A; Jungimea de huneeate in ma, aproximatt conform punctului 352.13); ‘yy, = 1,25 —coeficentul partial de sigurant L (3) Determinarea sproximativa a lungimii de lunecare L, se poate face dup cum urmexz. Pentru incarcirile dispuse simettc pe deschiderea pci, se teaseaza diagrama de fort thietoare, apoi diagrama echivalent, penta dows forte concentrate amplasate simetric 1a distanja L, fat de teazem, atfl incitreactunea si fie egal cu cea din incireril reale Din conditia egelisi avilor diagramelor remulta L, (ig. 3.6), de exempli, pentru 0 incircare uniform distbuitd pe deschidere, pL @ O) Fig. 346, Determinarea longi de hnceareL, Pentru reparitiiasimetrice ale incdrelrlor se face 0 evaluare bbezstd pe incercisi, sau prin caleule aproximative; Iungimea de Innecare se ia egal cu raportul dinte momentul incovoietor maxim si reacfunes cee mai mare. (4) In cazul fn care placa compusi este continua, penta determinarea rezistentei la lunecare se poate utiliza 0 placa simpli rezemat, echivalenta, cu deschiderea: = 0,81 pentru deschider’intermediare; = 0°91 pentru deschideri marginale 3.5.2.2. Metoda conluerri pariale (1) Aceasti metodt se poate utiliza numai fn situsjia th care ccomportarca la lunecare este ductld. Comportarea duetlé la unecare poate fi atinsi dacd incivcatea de cedare depaseste cu cel putin 10% ‘neirearea la care se produce o lunecare de capat de O,tmm in caz contar, comportaree [a lunecare este considera nedutild sau rigid acd inearearea maxima este atinsa la 0 sigeata ce depayeste ‘L150, se considera ca valoare de calcul a incirciii de cedare cea circa it corespunde sigeata de L/S0. @) Verificarea ta starea limit ultims de lunecare se face punind condijia ea valoarea de calcul a momentului incovoietor M Pentru o lifime de placi b si nu depigeased momentul incovoietor capabil M,, 3) Momentul incovoictor capabil My, Se determin& conform ‘punetului 3.42.2, cu urmatoarel precizari + forta de lunecare este asociat ‘comprimate 1, Ne = tang bly SNey ais sapacitiii portante a zonei1, = ufg este rezltanta eforturlor normale de compresiune «in beton pent situaja confucrtitpartiales reaultanta eforturilar normale de compresiune din boton corespunzitore conlucriri total, conform relaiei N= Ns ‘E,~ distanja de la seciunea transvesala consideraté pan la cel ‘mai apropiatreazem; “any ~Tezistenia de calel la hunceare, determinat prin metoda de testare m-k (Anexa A), Mey ‘+ momentul incovoietoreapabil al pliciicompuse rezlté din relaja 3.7, in care Ny (conlucrare total) se inlocuieste cu 1 (conlucrare partial), rezaltind My =N.2+M,, G19) Bratul de parghie2rezult din relafa 3.10, in care se inlocuieste wes 2oh-0,Sx-¢, 620) fn retaia de mai sus, e; se determint din relatia 3.11, eu N,in loc de N,_,,respeetiv eu N,, in loe de N, Ne fe -oy 5 62 Pozitia axei neutre se determin’ on relajia 3.18, i Ne = bahay a2) Tot ‘Momentul plastic redus al tablei de ofel Mj, se objine inlocind inrelajia 3.9 N,, cu N,,respectiv N, cu Ney 162 N, 623) jw 125M, [1-2 Je My fn relaile 321 si 3.23, raportul % reprezint gradu de it contre (4) Lungimea necesard pentru conluerarea total este Lig = Nog (BT ynp 29 Gradul de conluerare v poate fi definit prin relate: er fn are indicele farata conlucrarea total Diagrama de momente capabile are urmatorul rast (fg. 3.7): —pentni L, =0 capacitatea portant este Ms pentru L,, 45 ‘yy ~cooficient parfal de sigurant, egal eu 1,25. a= (4) Coeficientl empiric de reducere, ky se determing cu relaia: r sees ‘| ean ‘n, ~ numarel conectorilorfntr-o nervuri a tablei fn zona unde infersectea2’ grinds de rezemare (se considera cel mult di, chiar dac8 sunt mai multi); gs hy sunt dimensiunile din figura 1.3. 167‘Valorie limita maxime ale coeficientului k sunt date in tabetul 3A ‘Tabelul 3.1. Valorile maxime ale coefcientulul de reducere k i = RCTS domuri | Grosimea tabieit | Tsudate prin) | _ iro | fom srapongee | juste pecoiie nervura ds $ 20 mri a eee 1 a 085 076 o ‘00 O76 > a a7 60 M 80 a Volorile pentra k; stabilite mai sus sunt valabile in cazul n este hg $85mm; by Zhy $i hy Shy +75mm, G5) Vesificarea Ia presiune diametralé « unui conector sudat de rinda de rezemare pri stripungerea tabei se poate face cu relat Peas he da Sin 8.32) <6,0 3.33) 1456.0; G33) 4, — diametrul cordomului de sudur’ (se poste considera Leda) dlistanja dint axa conectorului si marginea tablet cutate LS): 1 grosimea table. (©) Anconjele de capit sunt in general soliitate biaxial, deoarece pe de o parte asigurl ancorarea plicii compuse, iar pe de alté 168 parte asigura conlucrarea plicii compuse cu grinda metaliea de reazem, Verificarea acestor elomente se face cu rela: FPF cio 634) Pia Pi 'F)~ este fora longitudinal cauzati de actiunea compusi in grinds, FF forta transversal cauzats de sefiunea compusi in placds Pina, Ping toristentee corespunzitoare ale domuilor. 3.6. Verificarea la fort tietoare a plicilor ‘compuse ‘Capacitatea portant la fori tietoare pe unitate de lungime a uunei plici compuse se poate aprecia ca pentru plécile din beton armat (ig. 3.10) Yona 75 (bg 1B, ) Foy ini 639) in-care: fy este rezistenfa de calcul laintindere a betonului. by J) r Fig. 310, Dimensivn pent caleulu la fr tietoare 1693.7. Verificarea plicilor compuse la starile limit de exploatare 3.7. Verificarea pliclor compuse Ia stare limita de fisurare a betonului (1) Fisurarea betonului se poate produce fn special in zoncle deasupra reazemelor. Obisnut, in interiorulelidiilorFisurarea beto- nului nu peticliteaz8 durabilitatea, (2) In cazul zoneior de momente negative ale plicilor compuse ‘continue, end conttolul fisuriii se face prin calcu, determinarea deschiderii medii a fisurilor normale sub efectul incazearilor de ‘exploatare se poate face ca pentru elementele din beton armat (STAS 10107/0-90), cu urmaitoarele previa = se in in considerare armitura de pe reazeme, calcula la moment incovoietor negativ conform punctului 3.4.3 sau sispusa constructiy conform punctulu (3) de mai jos: = secjiunea de beton se consideri fisurath tn zonele deasupra reazemelor, ~ penira alegerea valorii admise a deschiderii fisuilor se su in vedere condiile de exploatare; pentru medii obigeuite, neagresive, se poate admite deschiderea limita de 0,3 min, (3) act placa a fostcaleulatl ea o succesinne de plici simptu rezemate, pentru controll deschideri fisurilor, deasupra reazemelor se prevede constructiv o cantitate minima de armatur’ 4, raportat procentual la sectiunea de betonstuaté deasupra tablei cuate A: = A, 20,2%2, pentru plac nesprijinite in timpul executie; ~ A, 20,4%A, pentru piel spriinte in impul exeeutii 170 3.7.2. Verificarea plieilor compuse la starea limit de deformayie (1) Verificarea rigiditiii la incovoiere se face ca si in cazul tunor elemente componente ale planseelor din beton armat, conform STAS 10107/0-90, Placa compusi trebuie si indeplineased condiia «a, sub efectul mcéretilor de exploatare, sigeata total sau o pate din ea'si nu depiseascd valoarea admisi a sigetii, precizatl in funeyie de destinaia planseulu, Relaia de veriicare este! 8B=5,4 7 )~Bu (4 YS AB ig 636) fn cae 81. (g) ~ sigeata din incdrcarea totalt de exploatare, ca Iuarea tn considerere a deformafillr Tn tmp ale betonull; 5. (a) ~sigeata din incarcdrile de exploatare care acfionea- 28 inainte de exccutarea clementelor nestructurale, fr larea in considerae a deformafillr fn simp ale betonull; AB yg ~Sigeata admis, cu valoarea: AB aig = £/400 plangee care sustin clemente nestructurale ce pot fi deteriorate de deformati mari ale planseelor; Ab, ~ £/250 plansee care nu susjn elemente nestructurale ce pot fi deteriorate de deformaii mari ale plangeelor. (©) Sigetile se determing cu regulile de call pentru structuile comogene si elastice. In deschderile marginale se fine seama de creste~ rea sigeflor datorté luneeirilor de capi, dack nu este fudeplinitt condi dela punctul (3) Modiulul de rgidtate Ia incovoiere al pei compuse se deter rnin’ prin metoda secfunii transformate, Sectiuneacompust se transforma intrana ideal omogend din beton, in care secjunea de cfel intervine multipliat® prin coeficientul de echivalentt 1n, =£, /E!, Modulul de elasicitete al betonului se ia conform STAS 1010710.90, fndnd seama de efectele de drat ale inctretrilr. m(3) Conform prEN 1994-1-1, in deschiderle marginale mu se ia in considerare efeetl de crestere « sigefii datorta hunecarit de capat, acd incircarea de initore a luncedri este eu cel pujin 20 % mai mare ddecdt valoarea de calcul a incdrcérii de exploatare; incdrcarea de inijiere a lunecieit este inestcarea care produce la capitul plicii 0 hunecare de 0,5 mm. (4) Dacd nu este indeplinits condita de mai sus, tebuie previ ‘ite ancoraje de capat pentru reducerca componentei gett produse de luneeare, sau in caleulul sigerii webuie s4 se ia in considerare cfectul de crsterea sigeilor, stabiit prin incercri experimental. (5) Dacd nu existd date experimentale privind influenta ancora jului de capat asupra siti, deschiderea marginals se poate modela in caleul ca un are ou tirant (6) In cazul plicilor compuse solicitate moderat, conform prEN 1994-1-1 (EC4), respectiv ASCE, mi este necesard verficarea prin cele! a sigefilor daci au sunt’ deptsite valoile limiti cele mai dezavantgjoase date in tabelul 3.2 si duet este respectata conditia privind lunecatile de capit, dati la punctul (3) ‘Tabelul 3.2. Valor limita ale raportului Lid! sau Uh ‘Einar vocal TIUSTeoay | URTASCED lcd campus spl ezerat a 2 ‘Deschiderea marginal a placlor A 5 compuse corteue _| Dain rt FS 2 = ditana dine cena de grevite ascii tale cute gi fra cen esi compinatt de been. m 4, PREVEDERI CONSTRUCTIVE 4.1. Dimens (1) Dimensiuile pli compuse (fig 1.3) tebuie si corespunds 50mm, nile plicii compuse (2) Deschiderile uzuale pentru plicile compuse sunt 2,5m~ 3,5m pentra tabla nesprijnith in impul executie; = 313m 515m pentra tabla sprijnit 4.2. Tabla cutati ofel (1) Tablele cutate utilizate vor respecta condiile de la punctul 133, (2) In cazul tablelor cutate cu nervuri de litime inegald, se recomandi ca agezareatablei in placa compust s& se fack in pozitia in care se betoneaz8 nervurile late, cu condita ca amprentele si patrundt in ton. G) Profilul tblei cutate din ofel utiizats pentru plicile ‘compuse trcbuie si respecte conditia 8b, $0,4 (fig. 1.3). (4) Se recomands ca grosimea minima a tabi eutate si nu fie ‘mai mict de 0,80 mam (obisnuit ¢ = 11,25 mm), iar adancimea ‘minima a nervuilor sina fle sub $0 mm, 143. Agregatele Dimensiunea maximi @ agregatelor se alege in functie de cea ‘mai mica dimensiune a tblei eutate in care se toarmi betonul si mu va depasi cea mai mict dintre unmitoarele valori: 04 has = by; 31,5 mm, unde dy este definit tm figura 1.3. 44, Armarea eu bare a picilor compuse (1) Armiturile sub forms de plase sudate sau bare formind plase legate cu simi, utilizate la armarea placilor compuse, se famplaseazi din diferite considerente in anumite zone, dupa cum uurmeazd (fig. 4.1, arméturile » fn zonele de reazem, la partea superioart a plicti rol de rezistenti pentru peeluarea momentelor negative si control fisuraii; ‘in zonele de citp, Ia partea inferioari a plicit: rol de rezisten{a penta preluaréa momentclor pozitive, controtul fisurii,rezisten a foes ‘divectie transverealé nervurilor tablei cuate: preluarea cforturilor din contractia betonulu, din varia de temperaturi, ‘controll luneciii longitudinale, rezistenft la foe; ‘deasupra ancorajelor de capat: repartizarea efbrturilor concentrate (@) Anmitura uilizaté trebuie si respecte prevedeile punctulut 132. (3) Armatura transversal yi longitudinal dispust pe grosimea plicit de beton fe trebuie si fie de cel pujin 80 mmY%m pe fiecare Giretie, 74 Distanfa dintreaceste armituritrebuie sie de cel mult 2h sau, 350 min, eg rl = labia cut | ‘dorm cu cap | ~2rinda de oped Fig. 4.1 Dispunera armituiloe in placa compu abl cust -beton (@) Dact aria de armatura spocificati mai sus ders de cea previzuté in STAS 10107/0-90 pentru armarea constructiva a plicilor de beton armat, atunci se va alege cantitatoa cea mai mare de armitus (6) Penicu controll fisuriii, deasupra reazemelor plicit se prevede o cantitate minima de armiturk (plasi. sudati sau bare individuale formiind plase legate) conform punetului 3.7.1. (3). (6) Daca pe placa actioneazk sarcini concentrate, pentru asigu- rarea repariie!acestora se respect prevederile de la punctul 33 4.5. Rezemarea plicilor compuse (1) Plcite compuse reazema pe tot conturul le, direct pe grnzi ‘metalice sau din beton armat, sau prin intermediul centurilor, pe ziditie de cérémida, Sunt excluse reazemele punctual (slp) (2) Daca placa compusi reazems pe grinzi din ofel, prinderea, tablei cutate de grinzi se poate realiza prin ~ dormut eu cap sudate de grinzi; nssudura in puncte prin electronituire, caz im care, transversal pe ditecia eutelor se prevede un element de Smpiedicare a lunecdsilr (profil meal et.) Electtoniturea este un proceden de sudare semi-mecenizatt fn rediu protector de bioxid de catbon. Se ulizeazi COs de puritate 99,9 % $1 umiditatea sub 300 mg/10001 (@) Daca placa compusé reazema pe grnzi sau centur din beton armat, prnderea tablei cute din ofe! se poste face prin intermediul ‘unor platbenzi metaice ingobate in beton (4) Lungimite minime de rezemare ale plicilor compuse si ale tablelor cutat, in funetie de pozitia gi materialul din care este exccutat reazeml, sunt date in figura 4.2. 4.6, Mijloacele de conlucrare tabli cutata ~ beton (1) In cazul tn care amprentarea tablelor se face manval, conform punctului 1.2.1 (2), amprentcle se dispun pe peri inclinat ‘S cutelortablei (fig. 8 41 Anexa C), avindu-se In vedere urmatoarele aspecte _amprentele se amplaseazi uniform, decalat, pe cel putin 2 induri, in funotie de adneimea nervurior table, ~ diametral amprentelor reprezints %- din adancimea rervutilor tablei, astfel incat si fle posibila realizarea uct {nlf corespunzdtoare a amprentelor; jnfijimea amprentelor este egalé eu aproximativ f din diametral amprente, dar cet pujin 7 mm. (2) In soluia de asigurare a conlucri tals eutati ~ beton prin conectori, acestia se pot realize sub forma de cupoane de ofel beton {ndoite ea in figura I.1.c. Diametrul ojelului beton utiliza se coreleaz ‘cu grosimea table cutate, astfel incit sudsrea si se realizeze in bute 176, condifi. fnaimes conectorlor se poate lua astfel indt 8 fe asigurati acoperirea cu beton a acestora (minim 10 min), Reazem de capit Reazem itermediar irk Reazem iermediar continitate Tren” 100mm, Fig. 42, Rezemarea plicilorcompuse 4.7. Ancorarea de capat prin dornuri cu cap (2) Dimensiunite zuale ale dormuril smurilor cu cap sunt: d 22) mm, 4, 23d, in general, 4, 24d, pentra asigurarea comportici ductile a domuli; alte dimensiuni ale domurlor sunt specifica ae pecificate in04d, Fig. 43. Dimensin’ ale domurilor eu cap @) Talpa superioari a grinai de ofel pe care se sudeazi dormurile trebuie sf fie curatl, uscath si nevopsitt. Pentru sudarea corecti a dommurilor, grosimea tablei mi trebuie si depayeascd 1,25 mm dacd ea este zincatl. Se respectt prevederile eu privire la iodul de verficare a sudurilor. (3) Peni ssguarea une ancorii de cpt otespunztoae se vor respeta uote condi ‘Hosimea tap rat pe cae se side domurile trebuie hfe el putin egal eu O4 dy cence sta In Care dom pas diet despa imi print tun site, marginessperoar 4 oral webu dees pen supercar neninir abe eel pin? Shot fe cope canst Ge heton de minim 20 mr isan minimal nte dom staring i sopevoae 8 bus fe ini 20 mis SiN état dinge dor pe dee wansvesl fo pont cx grinds tebuie st om mae de Gita cnt dors pe desi nmr servo a bi eu st e s aed' mai mes de hy sa 800m. (4) La pozitionarea domurilor eu cap se fine seama de rolul dublu al acestors, care decurge din necesitates ancorarii de eapit a tablei cutate pe de o parte gi din preluarea Tunecéiii le grinds de rezemare cu structura compusi, pe dealt parte 18 5. INCERCARI EXPERIMENTALE, Pentru stabilirea unor factori ce intervin fn proiectarea plici- Jor compuse tabla cutati-beton, se pot face urmitoarele tipuri de Sincere ~ incerelti pe epravete, pentru testaea conluerieii dint tabla eutati si beton; ~ incereari parametrice pe elemente, asupra unui anumit tip de placi compuss, cu scopul stbilsi paramettilor m-k sit. {ncereari specifice pe elemente pentru urmirrea eompor- tari generale, 5.1. incerciri pe epruvete (1) Prin aceste nceredri se urmiréste stabiliea efortului unitar de lunecare + dintre tabla gi beton, necesar determinit eapacitfi Portante a mijloacelor de conluerare mecanic. (2) Incerearile se fac pe cpruvete compuse tabla — beton, conform schemei de prineipiu din figura 5.1 (G) Tabla corespunde celei ce urmeazA si fie utiliza la realiza- rea plicit compuse (amprentat& sau cu conectori sudati); betontl va, ‘avea aceeasi clas de calitate ca si aeeluifolsit in elemental eompus, (4) Se vor ncerca minim 3 epruvete idence, determindnu-se 0 valoare medies efortului unitar de himecare tins (6) Rezultatele inceredrilor sunt valabile doar pentrs tipul mijloacelor de conlucraretestate. 19. «fig de tabl8 amprentatt = beton + pact de fixare a bulonului gi transmiterea reactiuni la beton 13 = bulon de ancorare * placa fxat mecanie sau prin sudur “placa de baz fixata de platanal preset Fig. $1 cert la forfecare pe eprvete 5.2. incercdri pe elemente 5.2.1, Moduri de cedare (0) Se disting tei modu de rupere ale plicilor compuse tbls ceutaté — beton (fig, 5.2) si anume: prin incovoiere (secfiumea 1), prin Tunecati longitudinale (seeiunes I}) gi prin tier (sectunea Ii). 4 = Sin I a Fig. $2. Moduri de cedar ale plicilor compuse 180 Ruperea prin incovoiere (I) se produce prin atingerea capacitifi portante maxime la fneovoiere. Aceasth sec{iune devine eriicd Ia un trad rdicat de conlucrate lt interfaa tabla cutatd ~ beton. Ruperea poste fi ductil (prin deformarea plastica a tablei) sau casanth (prin ‘cedarea betonului) Ruperea prin lunectri longitudinale (M1) se produce prin atingerea capacitiii portante la Tunecare, pe o langime de hunecare Ly ‘Acestci situfii i corespunde rezistenja la himecare longitudinal, Ruperea poate fi, sin acest caz,ductla sau casanth -Rupore prin teresa strpungere (I) ae loe prin stingers revistenel a for titoae In aces exz,ruperea este casanth {@) Modul de cedare este determinat de raportl Lid Capactatea portanté la incovoiere este atinsi in cazul plcilor cou valor ridicate ale raportului 1/d. Atingerea rezistent\ la fort thietoare poste fi criticd numai in unele cazuri partculare (de texemplu: in eazul plécilor cu raportul Lid mic si cu incireare de {ntenstate relativ important). in cazul obignuit al plicilor compuse, cauza cediri este lunecarea la interfatatbli cutat8— beton. @) Comportarea la lunccare este ductili, dact este satsficut conditia de la punctul 3.5.22 (1); in eaz contrar, comportarea la Iumecare este neductli, 5.2.2. incerelirl parametrice (1) Vatorile m sik se determina in principiu de etre fabricantii tablelorcutate, Marimea ty este furnizaté tot de efre producsitor. (2) Incercirite parametrice se fac pe elemente 1a scar natural fn vederet obfinerii unor date necesare calculului rezistentei la Tunecare longitudinal 1813) Detalit privind efectuarea Inceredrilor parametrice, conform EN 1994 1-1, sunt prezentate fn anexa A. 52.3. ineorciti sp (1) fnceretrile specifice se fac pe elemente la scaré natural, reprezentative pentru tn anumit tip particular de plangeu,realizate in aceleasi condi ca acesta, cu incised real. 2) Rezultatele objinute pot A aplicate mumai I structurile cx sceleasi deschider, tip de tabla cutat si grosime de beton ca si cele ale plivilor compusetestate. (G) Deserierea clementelor experimentale si a modului de desfigurare a incererlorspecifice sunt prezentate in anexa B, 182 NOTATII Ay Aria seotunii de ealeu a tabei cuate din ofet A ‘Aria seefiuni armaturilor longitudinale E ‘Modulul de elasicitate al ofelului tbleicutate Modiulul de elasticitate al betonutui L Deschideres pli L TLangimea de lunecare MM, Momentul capabil plastic de calcu al seciuni de ealeul ‘table cutate din jel My Momentul plastic redus al secfiuni efective a tablet cutate din ofel Myas Momentul capabil plastic de calcu al seeiunii compuse ceuconlucrare total Myx Momentul apabil de calcul al seetiunii ompuse Ne Rezultanta efortuilor unitare de compresiune de ealeu! dinbeton Ne Rezultantaeforturilor unitare de compresiune din beton ‘pentru secfiunea compusi cu conlucrare total (valoare de calcul) ™ Recistenta plastica tableicutate din ofel la ntindere (valoare de calcul) ™ Rezultanta eforturilor unitare de intindere a armituti Ving Recistena de calcul la fort tietoare, corespunzatoare Iunecésié longitudinale Vins Recistenfa de calcul la for hietoare a sect ‘compuse a plicit 183Sasha fat Shots Sasha & 188 ‘Valoareacaracteristics,respectiv de calel, a rezistenjei la compresiune pe cilindri a betonul Rezistenja de calcul la intndere a betonului Rezistenjacaracteristic8 (normata), respect de calcul 4 ofelul table! eutate Rezistenta caracteristics(normatd), respect de ealeul, 4 ojelulul ammaturlor Rezistenja de calel la lnecare ‘Lajimes pli Liimea pliei pe care se dstribuie inedrearea ‘concentrati Liyimea efeotiva pe care acfioneaza inearearile Litimea nervuritablei de ote Distanta intr axele verticale ale nervurior adiacente ale tablei de oe Lifimea medie a nervuni de beton (itimea minima pentru profilee in coada de rindunicd) Distangadintre central de greuate al sectiunit tablet de ofe! pind la fibra cea mai comprimati de beton Distanta de la axa ce trece prin central de greutate al rmituri pnd la fibrainferioar a tablei de ofet Distanja dela cenrul de greutate al seefunii de ealeul ‘table pint la fibra cea mai intins a pli compuse Distange de la axa neute plastica tablei eutate pant la fibra cea mai intins4 a plicii compuse Grosimea total a plicit compuse {natimes profluli table cutate Grosimea plcii de beton masuratt deasupra nervurilor tablei cutate Coeficienti pentru calculul la tunecare Coeficientul de echivalents Grosimea table de ofl Pozitia axei neutre plastice a sectunii compuse, smisuratl de libra cea mai comprimata de beton [Brajul de parghie al eforturilorinterioare 185BIBLIOGRAFIE 1, ARIBERT IM. - Conmecteurs et notions de calcul de la ‘connection, Stage de perfetionnement CTICM, nov. 1992, 2, AVRAM C., BOTA V.- Siructuri compuse ofel -beton yi Beton precomprimat— beton armat, Fd, Tebnie& Bucuresti, 1975. 3, BOR C.- Verificarea caltali,sigurante si durabilitait construcilor,Eéitura Fac, Timisoara, 1989. 4, BOB LIANA ~ Contribusi privind utilzarea elementelor compuse pentru realizarea siructurilor de rezistenf, 23 de doctorat, 1999, 5, BOB LIANA ~ Solu not de proiectare privind sructurile ‘compuse, Contract INCERC Timisoara 1996, 1997, 1998, 6, BOB LIANA — Unele considera teoetice yi experimentale privind comportarea placilor compuse tabla cutati- beton, Zilele academice timigene, 1997, 7, BODE H.,colab, - Design of composite slabs with partial shear ‘conection, Anexa EC4-1990, Universitit Kaiserslautern, 8. BOTA V,, SABAREANU E., TUDOR A., BOB L. ~ Etude sur les _poutres en beton arme a profiles metalliques enrobes, |ABSE ‘Symposium, Brussels, Belgium, 1990, 9, DUBINA D., RONDAL J., VAYAS I. ~ Cateull structurilor ‘metalice ~ Exemple de calcul, Bridgeman Ltd, Timisoara, 1997. 10.GIURANIE,, GRISANTI A, ~ Comportamento dei connetort a ‘Piolo dello ravi miste in acciaio e calcestruzzo, Studie Ricerche, ‘Vol. 8, 1986, Bergamo, I1JOHNSON RP. — Composite Siructures of Steel and Concrete, ‘Vol.1, Beams, Slabs, Columns, and Frames for Buildings, Oxford, 1994, 12. MATEESCU D. - Clair naite cu schelet din ofel, Edita ‘Academiei Romine, Bucuresti, 1997, 13. MAZZOLANIM. MANDARA A. ~ Methods and Technologies forthe Refurbishment of Constructions, Report of Seminar, ‘Tempus Project 1994 14.MOLA F., GATTIM.. - General and approximate approach for the analysis of composite steel - concrete members with ddeformables connectors, Studi e Ricerche, Vol. 17, 1996, Bergamo, IS.PATRICK M,,colab. ~ Design of Composit Slabs for Strength, Design Booklet DB3.1, Sydney, febr. 2001, 16,SCHLEICH 1.B. - Element theoriques et pratique selon les ‘EUROCODES 1 & 4, notes de cours, Universite do Liege, dee. 1994, 17. SABNIS Ph. GAIANAN M. - Handbook of Structural Engineering Van Nostrand Reinhold Company, NY, 2001, I8.TUDOR A. - Contribui fa calculul elementelor gi structurilor ‘compuse ofel-beton, te28 de doctorat, 1986, 19-TUDOR A. - Caleulul la starea limit de rezstent8 a grinzlor ‘compuse ofe-beton, Vol. 1, Conferinja de betoane, Chij-Napoca, ‘ct. 1988, 18720.4%* prEN 1994 - Design of composite steel and concrete “structures, Pact 1.1, General rules and rules for buildings, Janaary 2002. 21.4% STAS 10109/0-90 - Construci civile 1 ndustriale Caleulul gi alediurea elementelar din beton, beton armat si Beton precomprimat. 22.4% STAS 10108/0-78 - Construct chile $1 industriale Caleulul elementelor din ofel. 23,4%* P 83-81 Instruclun!tehnice pentru caleulul si aledtuirea constructivé a structurilor compuse beton ofl, B.C.Nt. 10/1981 24,4%° P 134-93 Instructunitchnice pentru calculul si aledtuirea plicilor compuse tablécutatd Beton, B.C. Nr. 1/1998, 25.44 ST 009-1996 -Specificaietehnicd privind cernje si criter de performanta pentru produse din ofl uilizate ca armaturi in structur din befon, B.C. Nr. 11/1987. 26.4#* NE 012-1999 - Cod de practcd pentru executarea lucririlor din beton, beton armat si beton precomprimat, B.C. . 8, 9, 10/1999. 27.48 NP 012-1997 - Normativ pentru calcul elementefor din ofel ‘ou pereti subpri formate la rece, B.C. Nr. 15/1998. 28,44 P118-1999 - Normati de siguranfa la foe « construetilor IPCT, B.C. Nr, 7/1999, 20.** GP 035-1998 - Ghid de proiectare, execufe i exploatare ‘privind protetia imporriva coraciunti a constructllor din ‘fel, BC. Ne, 5/1999, 188 530.4** ENV 1992-1-1, Eurocode 2: Design of Concrete Structures, Part 1-1: General Rules and Rules for Buildings, Dec-1991 31.4** APK, Consiruction metaligue et mitt acler-beton, Calcul et «dimensionnement selon les Eurocodes 3 et 4, Eyralles 1999. *** Manuel de calcul selon IBurocode 4 des bétimentscontreventés ‘em assature mixte acier — éton, ECCS, CECM, EKS, 2000. 189Amexa A, Incercarea placilor compuse tabla eutata-beton ‘pentru determinarea paramenitor mK $1 qe conform prEN 1994-1-1 AL. Aspecte generale (1) fncereatie experimentale pe elemente la scar naturals se folosese pentru detetminarea factorilor m gi & sau a valor Tyns care intervin in verficavea reistenei la lanecare. (2) Varabilele de investigat ciprind grosimea si tipul tablei de fe, calitateaojclului, grosimea placii de beton, densitatea si calitatea Detonului gi lungimea de lunecar, L,. ) Pomind de ta rezultatele acestor incerciri, se determind incdrearea si modul de cedare al plicii compuse, precum si diagramele Tnciteare ~ sigeati i inclreare ~ lunecare, Modul de rupere ccorespunde unuia dintre cele prezentate la punetul $.2.1 si in figura ‘ALL. Comportarea este considerati ca fiind ductil, daca inctrearea de rupere depiseste cu cel pujin 10% incdrcarea la care se fnregisteazi 0 lunecare de eapat de 0,1 mm, (4) Pentru ¢ reduce numirul experimentiilor, rezltatele obji- hte pen o serie de incercri pot fi extrapolate si pentru alte valori ale variabifelor, ca ‘gros mai mari ale table de ofl; ~ rezistenjh carncteristicd a betonului fy mai mare decét 08 fw (fn este valoarea medie a rezistenfei betonulut din place incereate); ~ rezstenfi de curgere a ojcluli tablei fp mai mare deedt 8 fy (ym este valoarea medic a rezistentei de curgere a ojeulut tablet din plicile Sncereate). 10 Woo | r Rupee la fos ‘Rupee la lunecare Rupere din Sncoveiere k Avbl, Fig. A.1. Moduri de codare a plielorcompuse A2. Conditii de incereare (1) incerearea se face pe element simplu rezemate, Inceate cu doui forte concentrate Tiniare, situate la Li4, respectiv la 31/4 din ddeschidere, Elementul experimental pregitit pentru incercare este prezentat in figura A.2 Fig. A2. Schema deincercare 192 (@) Se recomanda ca deschiderea elementelor experimentale si fic de 3,00 m, iar limes acestora si corespunds lifimi de fabricate & tablelor cutate. (G) Pentru determinarea parametrilor m si &, pentru fiecare variabild se efectueaza cite daus grupe detrei ncertri (indicate in figura A.4 prin grupul de valori experimentale a gi 6) sau tei grupuri de doua teste Pentru a objine rezultatele din grupul a, lungimea de lanecare L, vvaavea valoarea maxima pentru care ruperea se produce prin necare longitudinals; pentru a objine rezultatele din grupul b, lungimea de Iunecare Z, va avea valoarea minima (dar cel putin 3h), asfel incat ruperea si se product tt prin lunecare. (4) Pentra determinarea rezstenek a lunecare ty, penta ficeae tp de ble de ofl, ebuieefectate cel pin para iocercte pe-elemente de acceai grosime h, rk armiturd adiionll sa ancora} de capi. Pentr un grup de rei clement, ungimes de lunecare ucbuie si ibs valoacea maxim pentru care ruperea si se produc prin lunesare Togitudinala, ar petra elemental rimas,Tungimea de hinecare Ly va avea valoaen minima (dar cel pujin 3h), asfl ineit ruperea se produed tot prin lanecare Tncercarea ca lungimes scurti de lunecare se foloseste numai pentru clasificarea comport A. Pregitirea elementelor experimentale (1) Tabla cutaté utlizaté la realizarea plicilor compuse nu se depreseazi pentru mirireaaderentei, @) Blementele experimentale se vor tuna eu tabla cutati rezemat integral ws(3) Penteu eliminarea rezistenlei la Intindere @ betonului si cvidentierea lungimii de transmitere a luneetrlor L, se inglobeaza in beton inductor de fisuri relizate din fii fasonate de tabls. Inductorit de fisui se amplaseaza sub fore, pe Intreaga ligime a elemental _grosime a plcii (Hg. A). < Inductor de fisura Fig. AS. Inductor de fsurt (4) Toate elementele experimentale dint-un grup de fneereare se betoneaza in acelesi condi, uilizind aceeasisaré de beton (5) Concomitent cu elementele experimentale se tourna probe 4 beton (cilindri gi cuburi) in vederea determindrit caracteristcilor fizico-mecanice reale ale betonului (rezistenta la compresiune, respec- tiv modilul de elastcitate), conform standardetor in vigoare (6) Pentru determinarea caractcrstcior reale ale tablei cutate si ale anmdturilor de rezstenj se extrag cupoane din panourile de tabl8 sidin barele de armiturd si se Inceares la tratiune conform standar- SGelor in vigoare, A, Bfectuarea inceredrilor experimentale (1) Ineereaste clementelor experimentale cuprind 2 faze si ‘ncercarea inital, in cadrul creia placa este supust unei Inctvear cielice impuse: ~ Incercarea final, in care placa este faciteaté in teple pnt a super, in regim de solicitare static, (2) Din seria de 3 elemente care se nceare¥, wnul se inceared in regim static, pind la rupere (P,), pentat determinarea nivetului ncereari cilice la care vor fi supuse eelelalte dowd elemente din supa (@) Pentru tncatearea cilicd se alege urmatorul interval: valoa rea minima cet mult 0,2P,, iar valoarea maxima, eel pujin 0,67, ‘excluzind greutatea proprie a elementul ‘In prEN 1994-1-1 se recomanda pentru incercarea initial S000 de cicluriaplicate timp de cel pugin 3 or. (4 tncrearea final, pica in mepte, va dura cel pun o ork Po ot parcursul ince finale, eve unm valoarea fork ‘ncreare sia sigetoraferete de AS. Interpretarea rezultatelor incercdrilor A.5.L, Determinarea valorifor de caleul pentru m sik (1) Dact comportarea este ductilé, valoarea reprezentativl & rezistenjei la fort thietoare V; se ia egald cu 0,SP,, unde P, se determin conform punctului A.4, Daci comportatea este casants, ‘aceasta valoare se reduce cu 20 %, 195(2) Pentru toate valoile experimental P, valoarea caracersi- cf a rezistenfel la forts thetore se calouleazd ea fractill de 5% folosind un model statistic adeevat In figura AA valorile earateris- tice sunt date prin elas de regres linior Wbd 9 eae fini lg. A ntepretarea rezatelorexperimentale (G) In cazol incercarii a dowd gropuri de cate tei probe, dack dliferenja oricirui rezultat individual fat de media pe grup nu depiseste 10%, valoarea caracterstcs se poate considera ca find cea ‘minima a grupului, redust eu 1096, Relaja de proiectare este format de linia dreapte dinte acest valoi earacterstce pentru grupul a gi b. 4.5.2. Determinarea valorilor de ealeul pentrt Tax (1) Diagrama de conlucrare paral din figura A.S se determin folosind dimensiunile gi rezistenfele wale ale betonului gi tablei din ote. (2) Momental incovoietor maxim se determina la distania L, fat de reazem, sub efectul fori aplicate, al greutsii plac si al sislemului de inedreare. Traseul A+ B—>C din figura A.S conduce 196 Ja.0 valoare a gradului de conlucrare cforturitor unitare normale de compresiune din beton corespunzatosre conluctirii pariale, Ney rezultanta efortuilor unitare normale de compresiune din Beton corespunzitoare conlucriri totale) pentru fieare incerear $0 valoae t, din: Ne (Wey (Ne este rezultanta Wy b(L, +Ly) ‘unde Zo este Iungimea console. 2 pa MaMa wi Ee cS NE c Ie Fig. AS, Determinarea gradulul de conluerare pent Mn (@) Deed in proicctare se tine seama de rezstenta ditional a Iunecare longitudinal cauzati de reacfiunea reazemului in conform fate cu punctul 3.5.2.2 (8), tse determin’ din: Wg —UR BE, +h) = 0,5 ~ coeficientul de freeare; ‘R—reacfiunea reazermalui sub incitearea experimentald ultima. ww(4) Rezistenja caracterstcs la lunecare 9g rezulté in wera prelucriiistatistice a rezltatelor experimental, Rezistenja de calcul la lunecare 1, y, S€ objine prin divizarea Valosii caracteristice cu coeficientul parial de siguranjt 7), (se recomandt Yy, =1,25). 19s Anexa B. Incere specifice pe elemente BAL, Aspecte generale Prin Incercisile specifice se urmireste cuncasteres incre gi ‘4 modului de eedare, precum si evoluia lunecisior. Modul de cedare va corespunde unnia dintre cele tei cazuri prezentate la punetul 52.1, B.2. Condifi de incercare (1) Se inceared cel putin tei plict experimentale executate la scara 1:1, aledtuite conform plicii compuse a cirei comportare se urmaeste. Inctrcarea uniform distibuité ce’ acfioneaza pe planseul real se ‘modeleazA pentru incercare a in figura B.1 Vey VEL W4L VAL ‘ig. BAL. Sehiem de iedecare modsia penta distribu uniforms @) Plicile continue se modeleaza ca grinzi continue; dact incerearea se face pe o plac simpla rezemats, simularea continutiii se realizeazi prin aplicarea momentelor incovoietoare corespunzitoare reazemelorintermediare, (3) Distana din axa unui reazem marginal pin la capt plicit lrebuie si fe mai mick decitjumsitate din Iifimea minim a reazem- IirealLajimes aparatului de reazem utilizat la fneereare ma trebuie st lepigeascdijimea minima a reazemului real. Lifimea sistemului de Incireare trebuie si fe mai mici decat 100 mm. B3, Pregitirea elementelor experimentale (1) In vederea pregitirii clementelor pentra incereare, rimin valaile prevedeile din Anexa A, puneele A.3.(1), (4). (3). (6) (2) Elementele experimentale se vor tuma cu tabla cutats rezematt conform plangeului real @) Pentru a garanta formaree fisurilor in zona intins8, se iglobeaza in beton inductor de fisuri din fist fasonate de tabla (pet A3G)). Dacd nctrearea pe prototip se modeleaza prin patru forte ‘concentrate, inductori de fisuri se amplaseazA sub fortele centrale, pe ‘ntteaga Lijime a elementulud gi grosime a plici (fig. B.1). Dac ‘ncdredrle nu sunt uniform distibuite sau sunt asimettce, induetorul de fisurd se plaseaza in sectunea de moment maxitn B44 Bfectuarea incercdrilor experimentale Incorerea se destoar in dou tape denice eu cle desrise in ANEXA A, pncil A. dich placa compust ste supst la 0 Incateare cic, apoi la o inctcare sated creeitosre, pnd It cdaea pli BS. Determinarea capacitati portante CCapacitatea portanté a plicit experimentale va fi cea mai mic dlintre urmatoarle valor = 0,75 din valoarea medie a fortei de incarcare, plus greutates proprie a elementului compus, corespunzind nei sigefi de 1/50, pentm plicile care n-au cedat la incerearea inal, = 0,50 din valoarea forjei de rupere pent plécie care au cedatbruse, prin luneeari excesive (Forfa de rupere se consider ccompust din Incircarea aplicatd si greulates proprie a plicit compuse): din vatoarea medie a fori de rupere a elemental experimental, in eazul in care acesta a cedat f818 Iunectri ~ valoarea maxima a ineArcirii aplicate plus greutatea proprie a plicii compuse objinute la incereare inifal,Anexa C. Exempla de caleul Dal. Datele problemei (1) Se considera o placa compust ce reazema pe grinz’ metalice agezate la 4 m inferax. Schema structuala a elidiri in cadre din cere face parte plangeul este prezentad in figura D.1 de mai jos, $ Fh Ti E a + | | eo aesaaaeate 1 table tte 40 J 40. Sootonen AA, z FF C lho t Fig. D.A. Schema sauetura a plangeului compas Dimensiunile componentclor plicié compuse sunt date in figura pa. 203Fig. D2, Dimensiuil scunil compuse Profil de tab ales este detipul CF70/0,9 fabricat in Anglia. Tnaljimea secfiuni transversale a tablei se considera de $5 mm, nsurata pan la suprafaa prineipald superioartableicutate. ‘Deoarece deschiderea de 4,0 m este prea mare, in timpul execu~ fied tabla se sprjind Ta mijlocul deschidert. Astfel, raportul dintre ‘deschidere gi inaltimea tablet este: L/h, = 2000/5: 6.4. (2) Caracterstcile tablet cutate (date in catalogul produsului): 80 Nim y= tl 19 2° 002 = O86 mm 1185 mmm - Recistenia earaceisticd * Grosimeaefectiva a table ‘Aria efectvl seins wansversale Moment de inertia seu 57-10" mnim * Momentul eaabi plastic aracteristic 4.92 kN istana pnt inex CG, mafsurath de tae 30 mm paren infeioarl a ale cutate Ppistanf del axa neue plastic ph ¢, = 38 mm a pts infrioarh a table eutate Recistea caracteriset a fos 1-492 Nim aio) m= 184 Nim? Pacumetr entra determines ‘epacititi portant la lunecare Revista caactersict Is haneeare pentra meta intractiuni partie 0530 ‘7 023 Nim? 2048 | G) Coracteristcilebetonulut - Clasabetomali 25130 * Rezistenja caractersit la compresiune gr! fngn =25/30 Nima? Reristnjadecaleu! la compresiune fy ~ 18 Nam Rezstenja de caleul a ifindere form 125 Nin? ModululdeclasctateTongidinal = E,= 33500 Nims? (4) Coracterstcilearmaturitorflexibile -Plasesudate STNB, cf pet. 46.3) 05,6 x 100/05,6 > 100 ‘nin 80mm *Rezisena erates fu = 440Niont * Rezistenja de ealeul Ja= 370i | (8) Caracteristicile ancorajelor de capit = Dorr ct ap - dametra oo * Reristenj lim caretristic8 Se= 450m! (6 Incdretir normate, in kN ~Aipul jncireae ~ Bee pope bon ama (hy 320 Uy an Trad 130 | | Pee eprint ie “fee 300 gf = 10,50 kN af = 850kNint D2. Verificarea tablel tate in faza de execujie (1) Incr n facade execusie: se consider incdrcirile date la ppunctul 2.1 (1), G) si figura 2.1. 205‘incareart Coeficlentul Incarcari de desde Me normate. Incareéri ‘calcul reante pope tein] 247 1a Bene rset ons = 0.1250) mae tncteaesdnesenje | 150 a4 | ano ane Seki | dh “497 Nin? 5 do 581 NI (2) Schema sai J. revit beton Vincexee, grt tbl >| ig. D3. Tabla coat n timp execu Rezemarea tablei cuate pe grinzile metalice si schema static fn timpul execute! este dat in figura D.3. Talpa superioaré a grinaii de reazem se presupune c& are litimea de cel putin 150 mm; lajimea sprijinini provizorii se neghijeaz, iar rezemarea tablei cutate se face pe 70 mm, deci ly, >Iiran = 50mm conform pet. 4.5, figure 4.2 Rezulti cele dous deschider ale prnzi in faza de exeoutc 4000-150+70 _ 1960 mm. 2068 (6) Verifcarea table cutate Ia starea itd de rezstents Pentru momentul maxim in cmp se poate considera acoperitor schema de grind simplu rezemata, incarcata eu incirearle de caleul Gee = 5,81 KNint 581-196 8 Voge = 723 KN J 28kNm/m + Verificare la ineovoiere: M, 492 MM, = Me 482 447 Nm m> Me > ul + Verifieare la fort tictoare: Y, 492, % Wl 447 Nim > Va, \Verifcarile la stares limit de rezistenyt sunt satisicute (4) Verificarea sigetiitablei de ofl in faza de exccutie Se considers Tnearearea normati q!,, = 4,97 kNin?, Sageata ‘maxim se obtine pentru ipoteza de Incdrcare din care rezultat mo- rental maxim: 5 tt 497 -1960° "Tes £7, ~ 185210000057. 10" 3mm Deoarece 8, =33mm 4 CCocficientul de reducers k, este dat de relafa 3.31: 2b (fea NTH hy he Bot pis aeiseales 10. Din tabelul 3.1 rezulth valoarea maxim a coeficientului 0,7, pentru dou dornuriintt-o nervuri,¢< 1,0, dy<20 mm. "Valoarea de ealeul a rezistenjci dormului este 7-61 = AT KN, Forfa de intindere din tabla de ofel, Nj, tintnd seama si de punetul 35.2.2.(6), este: Ny =A, Sigg ~MR oy =302-0,5-25,3=289 KN. Pe un metru de profl.rezlté necesare 6 domnuri cu cap, eu 0 ceapacitate la hunecare de EPyy = 47-6= 283 KN. ‘Aceasti capacitate de Tunecare trebuie s& echilibreze foria de intindere din tabla de ofl, Ny EP, =283KN=N, 89 KN. 26 NOTA