STANDARD DE STAT
EDITIE OFICIALA
4 u
CONSTRUCTH CIVILE, INDUSRIALE §1 AGRICOLE
‘OAROULULcBLEMENEEL OR DIN, OTEI
ro zero tbh." cap,
STAS 10108/0-78
Inloculste
STAS TOE EM part
‘STAs 740/040
Howitttescearaitenueerteh,
Ga
tions
if.
Be rT tan
Ley, DES Bt
ie nt na nd ey
a
DESION OF 'STEELCMEMPERS 4
(Crporrersraa rpasacans,pousan-
“Cr
t
unde A,
no = sectiunea ammitus: ani conectare oi GZ la £
2. va
dite Gy Ge at ay
Tae ke .
i 4 Generalitaiji:
J} B Matete. bene : 3
A ose . 8
|} 2 Piese tumate san forte oe ee ee : ‘
E28 Materiate pentru sud eee ‘
ee ‘
| 25 Alte materiale Lovee eee eee eee . : 4
| 20 Modulal de elastisitate naicient de contractic transversal de diatae inant
ae eau tabeen cree era orion ‘
| @eatopnome 0: oi ‘
& Resitnyo de een ee 6
fee ee per peas : ;
Hs4 confiautal potetaut °
2 Actin oe cones °
4 58. Gruphrile fundamentale Ia stile Uimité ultime .. °
| 54 Gruplee speciale ste nth lime « ®
76, caloulul elementelor solicitate axial... u
Toa tatindere asia 2... u
{6.2 Conpresiane axial cu flambaj prin incovoiere 7
z 6.3 Compresiune axialé cu flambaj prin incovoiere-rasucire rae:
6 Longin de fama} : fa
Gl Cole desc in 8 a
PAGHET CrAbHELT |
fel ca la (6).
‘Avrobat
INSITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE
Str. Roma sit. 32-34 BUCURESTI
Telee 11512 CNST BR
Blaborat inisal tm 1842
Revisult tn 1966, 1071 1 2077
Data tated in vigoae
1978-01-01, 7. aleulul elementelor tnoovoiate cu séofiune pling . . .
7A Caleal de rezistenjS .. 2...
7.2 Stabilitatea grinsilor Incovoiate . . 2.2.
8. Blemento supuse la fori axialh gi iucovoiere .
84 Verificarea de reristenfi 2... as
83 Verificares in stabilitate . 62...
88 Blemento solidarizato ou sibrelufe san plicute
9% Hlomente supuse la risucire ©. eee
10, Stabilitatea inimilor grinzilor incovoiate care nu sint supuse la inedreéri mobile . .
11, Verificarea inimilor grinzilor ineovoiate supuse gi la incdredri concentrate mobile. .
12 Sapleyea maxim’ a peretilor elementelor comprimate centric
* 18 Suploten maxim’ a peretilor elementelor comprimate si incovointe
14, Rigidisirile inimilor grinzilor . . . . . . ee
15. Blemente de reazem ... .
10: Caleta Subindllon ees nee
16.1 Imbiniri sndate eap Ia cap
16.2 Imbindri sudate de col . . .
16.3 Imbinii nituite . bees
164 Imbinisi on gubui .. 6...
16.5 Imbingri ou guruburi de inalté rezistent& pretensionate
17, Legitura dintre inimé si taps...
18. Caleutul Ia oboseal’ . .
19. Indioajii constructive... . ee
101. Indicafii generale |... «
19.2 Grinzi ou inim® pling gi ou aire.
498 BU se
104) Omirorintatl 6
19.5 Imbiniri sudate
39.6 Imbindsi nituite gi cu guruburi. ee ee
19.7 Prinderi gi tmbiniri de montay =. 2...
19.8 Protectia contra acfiunii temperaturii. ©...
19.9 Protectia contra mediului agresiv
Anexa A. Cofisenfi do sveiefe pentru elemente compuse snidaisate ou plone sau
sbreluye. . .
Anexa B. Determinarea costicientului de aveltefe 2 patra Darla cu sofn! ou o axk
de simetrie, supuso Ia compresiune axialé care flambeari prin incovoiere-
Misueie
Anexa C, Pierderea stabilitSii barelor supuse In inoovoiere .
Anexa D, Elemente pentra calculul la risucire tmpiedicats
32.
13
6
6
1 1 GENERALITATI
1.1, Prezentul standard stabileste preseriptii do caloul prin metoda stirilor limit& #l indi-
cafille constructive pentra proiectares constructitlor eivile, industriale gl agricole, ce se oxe-
uth din laminate la eald din ofel cu grosime de minimum 4 mim; prevederile acestni stan-
ard se aplicd gi coustruchilor din profile cu perefi subfiri formate Ia rece gi din fevi laminate
Ja eald; partionlarltSfile co intervin la proiectarea acestora sint previzute in standarde sau.
reglementéri tehnioe de specialitate.
1.2, Presontul standard se Hazeazi pe prevederile STAS 10 103-76 gi se aplied in condifile
fiabilte th cap. 1 al standardului menfionat, precum si pe prevederile STAS 767/0-77 pet. 1.
13. Provederile din acest standard urmiteso ca la proiectarea constructillor din ofel sk
fie satistonto necesitifile do exploataro cu un consum minim de materiale gi cu prof de cost
redus; la stabilires gradului de siguranfd so are tn vedere diferenfierea consecinfelor unor
eventuale distrageri tat ceddri ale diferitelor elemente de construcfii
14, Solloitirile se determing in stadiul elastic, cu excepjia cazurilor previksute in acest
standard.
1.5. _ In cagul constructiilor ale ciiror elemente se giiseso in exploatare sau tn timpul monta-
julai gi inceredrilor de probs, Ia o temperatura de caleul sub — 40°C, aplicarea prevederilor din
acest tandard se face on respectaren indicafillor din standardele sau instrucfiunile de specia
litate.
1.6. Unitapile de misuri folosite in acest standard sint conform sistemului international
de unitafi ST; in soopul de a nu se produce complicafii in activitatea practic’ se folosese urmi-
toarele unit&ti de masure :
N san kgt — pentru forfé gi tncdredri 5
N/min? sau kgf/mm? — pentru rezistenfe gi eforturi unitare;
‘N/mm? sau kgf/mm! — pentru modulul de elasticitate;
J sau kgfm — pentru Iuerul mecanic gi energie
1 kgt = 10 N gi 13 = 10 kgtm
OUSERVATHE: — In tabele gl tn relaple de cael din prezetal standard unltaile de misurdfolostte ant
gral katt ew exeepiiaeelor dela pet. 241 care int date In ambele siteme de masurd
2, MATERIALE
21, Laminate
2.1.1, Pentra constructiile metalice se folosese produse finite laminate la cald din ofel carbon
fi slab aliat, caro indeplinese condifiile prevArute tn STAS 600/1-78 gi in standardele de pro-
use, aup&’ eum™urmeazs :
— ofel do uz general pontru construct, mireile OL37, OL44 si OLS2, conform
TAS 500/85 oe
—, ofel ou granulatie find pentru constructii, mércile OUS44, OOS52, OOSSS gi OCSS8,
conform STAS 9081-75 ;
= ofel rezistent Ia coroziunea produst de agenti atmosterici, mArcile RCA 37, RCA 52
si ROBS2 conform STAS 500/3-7 *
— ofel carbon pentru fevi, marcile OLTS5 gi OLT45 conformSTAS 8183-68 ;
— bensi din ofel laminate Ja cald, conform STAS 908-69.
Profilele cu pérefi subtiri formate la rece, se pot objine din benzi din ofel carbon lami-
ate In rece conform STAS 1945-73. i,
Alegerea ofelului, a mircii gi a clasoi de calitate se face de extre proiectant in funotie
yportanfa constructiei sau a elementelor ce o compun in condifiile n care constructia
este exploataté, de conceptin constructivi; se recomand& si se aibi in vedere gi prevederile
21.2. “ain STAS B 8542-70 gi STAS 7194-65, In condifil speciale, justificate prin proiect, proieo-
tantul poate prevedea gi alte condifii de veriticare a calité{ii ofelurilor, in scopul asiguririi
Contra Fupetif fragile, de acord eu urna furaizoare « laninaelor
‘OBSERVATIE: — Opetrle ca mre snpeioare vor ffolautelaconstructi a care ulliarea este ustintt
a ‘din punet de vedere tehnie #1 economic. =
22, lege turnate sau forjate
221. Piesele turnate se axeoutd din ofeluri carbon marca OT40 gi OT50, grupele 1, 2 sau 3,
STAB 600-74, iar cele forjate din ofel de calitate marca OLO 35, STAS 880-66.
2.2.2. Pieselo din fonts so executé din Fo 150 gi Fe 200 STAS 568-76.
2.3, Materiale pentra sudare
23.1. Materialele folosite 1a sudare vor fi alese astfel inctt materialul depus prin sudare, dup
Ticire, #8 aibé cel putin calitajile mecanice cerute peutru ofelul din eare sint fabricate lamina-
tele folosite la elementele care se sudeaz.
24. Nituri gi guruburi
24.1, Niturile pentru construcfii metalice din OL37 vor fi din ofel marea OL34, iar pentru
cele din OL44 gi OL52 vor fi din ofeluri care asiguri calitifi mecanice apropiate de acelea ale
ofelurilor pieselor care ae tmbin’ gi care se comports bine la refalare,
24.2. Suruburile folosite 1a imbinarea constructiilor metalico sint conform STAS 920-69
(grosolane) gi STAS 6220-69 (semiprecise), avind caracteristici mecanice conform STAS
2700/3-69, recomandabil din grupa 4.6 pentra construcfii din OL37, din grupa 5.6 pentru
construchii din OL44 gi din grupa 6.6 pentru construcii din OL52,
243. Suruburile de tnalt& resistentd, STAS 8796/0 ... 3-77 vor fi din grupele 88 gi 10.
up importanfa elementelor care so tmbin’.
2.5, Alte materiale
2.5.1. Pentru constructii metalice, proiectantal poate folosirea si a altor materiale
‘care an calititi superioare san infericare celor previzute la capitolele precedente.
2.52, Calittie materialelor manfonate la yt. 2.0.1 9 alte cou acogptate do proictant, de
acon on furan, vor fl preauste i prot urnioru vo liar certiiene de talltateootoe
punstloure
2,6. Modutul de elasticitate, coeticient de contracfie transversal, de dilatare linear si greu-
tigi tohniee.
2.6.1. Valorile modulului de elasticitate, coeticientului de contractie transversal, coeficien-
tulai de dilatare linear’ gi greutdfile tehnice pentru ofeluri gi fonte aint date in tabelul 1,
Tabelal 1
“Wedbl Ge Gatciate
E c
Material
Otel carbon sl slab alias ofel turmat
[Ponts cenngle Fe 200,
[Ponts exnugie Fe 180
3.-REZISTENTE NORMATR
8.1. Rezistenta normaté a unui ofel este limita de curgere minims aparenté, sou limita de
curgere minim& tehnicd, notate in presentul standard ca R, fi stabilite pe produs in conformi-
tate oa standardele de produse. In carul cind lipseso certiticate de calitate, limita decurgere minimis gi alto caracte-
ristic! previszute in proiect, acestea se determing de unitatea care furnizear& construcfia metalick.
3.2. Valorile limite do curgere minime B, ale ofelurlor sit conform standardelor de produs;
to tabelal 2 se don limita de eurgero minim, ,, prevdmutd tn atandardo gi rerstenfa de caleul
jentru laminate din ofel; Y» este un coeficient supraunitar care tine seama de varia-
ile ale reziston{ei normate A, a ofelurilor puse in operd, fa de cea stabilité pe epru-
‘i de abaterilo dimensionale ale elementelor Gonstrucfiel, conform toleran-
{lor admise la livrarea, produsclor.
Abateri de la aveste valori pot fi admise numai ou acordul proiectantului.
Tabesd 2
Limite de curgere Ry sau Fy mnt TRezltenfa de caleal R pentru fatindere,
Marca (alee rotuaite) am__[tmprestune f incovoere (alot retuize
feat ft 40 mm 40 objin tnparfind Unita de curgere © treptel de grosimt
respective prin coeiient3l Ym an ace tebe.
* Laminaele din mace RCA 37 s RCA $2 so fabrick cu grosimi t < 12 mm, lar diamarea RCB 52, cu
‘cord eneflelarai, eat 20 tm, epaform STAS. 500/37
3.3. In cazul altor ofeluri care ar intra tn categoria celor prevdzute Is pet. 2.5, pentra
limita de curgere poate fi accept
@) valoarea minima garantati do furnizoral laminatelor, pe baz’ de certificate de
calitates
9) valoarea determinat prin prelucrares statistic& 4 reaultatelor obfinute prin incer-
‘ri (cal putin 12 inceredxi de tractitune pe lot).
‘Yaloarea limitei de eurgere B, este dati de relatia:
R= Ben — 28 2)
1» este media aritmeticd a valorilor limitei de curgere objinute din ineercirile efectuate;
2°” represintii abaterea medio pitratics standard.
3.4. Reaistenfele normate gi rezistenfele de calcul 2, pentra piese din ofel carbon gi
4in ofel de calitate, turnate sau forjate sint date tn tabelul 3.
Tabet 3
Recitenta minim de | Resende stent R,
eststen normaté 16 care se aplek
compredune ‘contented
“treavolee
™
« ee Ry minim a totindere
0 500, , rain la tatindere
2 230 as 20 | Re minim ta tntindere pe epravete
‘hormalisate 3.5. Resistenfele normate pentru pisse din fonts, turnate gi valorile rezistenfelor de calcul
E aut date in tabelul 4. '
Tabetol_4
a | ee Aedatnta de rwpee | estonia de ales,
ne | Mera | Sataren ‘sina
rata] Nia |
|
Inindare cin mentee in
1 reno |-ssdete tn evens __
comprsane in fori sal aint
sane » | |
sotnere 2 |_aw |
2 | rea
— |
__ | aes «| a |e
3.6. —_Resistenfele normate gi rezistenfele de caleul R pentru guruburi sint date in tabelul 5.
Tubetul 8
Limita de curgsre
Saraburs | sina 4 ohio
evitenja de eateut
t. p
3.1. Caracteristicile normate ale ofelurilor pentru suruburi de inalté rezistenja sint date
tn tabelal 6.
rant 6
7 7
se [gumaon] Reigercwnee | amagecre [AEE] unas | Yomi
ss. foun] ® sige] "B® |
em | Ra
| * |
etiam? | Nim? [ign Not lictoje* | dadjem’
[oo [as no [ost om fav. wo] ef coe |e ||
2 [09 fin.-- [fow..am| wo. tn 90. 300) 9 posse | 7 |?
4, REZISTENTE DE CALCUL
Resistenfele de calonl pentra profile gi table laminate aint conform tabelului 7.
JPreiine local determina
[conten] Teneo aie Rin Kaine pore iad
so 2 J cp al oa
aces cna ous | 08
[GRR | oxras | ex | ovr | Sst | SES | ocsss | ocsee
By zi | Rebs |
Tt
nung, compro
scoot x{ wo | |» | » |» | » | «| »
eter 0 |e | a |e
[Prestune local ta un clitn-| |
le recemst pe um Wal
Getanatt 2 Tone
ar) m| a | | «| o 4.2. Resistenfele dé caloul pentra picse din ofel turnat sau forjat aint date ta tabelnl 8.
Tabet 8
Jooeicent] aterietentete de eateul im
ortecare
‘Presiane leald (Herts)
‘Presume dlanetalt
43. Resiatenfele de caloul pentru pieso din font sat date tn tabelul
‘Compreiune din forta axially cin tncovotere
Fartecare
Presione loll (Herts)
44. Reaistengele do calcul pentru cordoane de sudurti sint date tn tabelul 10.
Tabet 10
Testa d ne a lm pata soe
. peered
ae
ps 5
saturn — {etal ousa
: BS [our ss] 0137 | oxrs| itt | 2882 | ocses | acess
pest ese | asa
Rebs
esopratine =» i» Ls |
eye] tide
oe actate a2
‘ona cage
Semmens [at | 0 af} | | wo | ow | x
St de inks contre |
eon | Feta of |= | w fa tm |» | a
Tanne Go ie peste profiel tile nls ce Sesion V< fom,
Comprestune + | re | no | oe | a2 | m | 26 | sts] _s8 | 30
Tnuodere
4p 16 CA) g) Sudurl execulate au-
‘mat sta ee
Se eo eso
: jase
pam: my | elo | wl) a | | |
Feteas tel aslo | wl us| | al ons
(OBSERVATIE: — Patra cordoancle de sudurt cap ln cap care mu au ridicnksedudat valor rein
‘ce clea tn tabs sy multe Pee 07 on 4:5. Rezistenfele de calcul pentru verificarea niturilor din imbin&rile nitnite sint date in
tabelul 11. ‘i
i] eee nea
Toreeare 9
|cotetent | tntncare Preune pe gaurd ta
Tot peste ‘construc ain
Satire simvot | (apleat | _ tet a
fait de alan | os
ors7 | ons | ocssa
cE Seen Aa Se
| epee
cae aa [a a
Presane pe ere ri |S |
Tntindere tm tik xp ES | S
4.6. — Reristenfele de caleul pentru guruburi sint date tn tabelul 12.
+ Tabet 12
, Rezistenta de calcul in kgt/mm*
Fortecar atn-
1. rota ee ga
3 | Se | deemdi'te ne pe Pee i
Categoria | 5s [over ‘tm contr an:
serabul a] is =
couse | one | neat
onéabr| Oost | ewes
pce
ormane, wipe ws | roars | a SS ike
ie Presume pe we | 2 «| «| @
rit |
tauindere In te ae
le
UA preist tntroduse
fin gut cu cel mult 0.3mm
‘marl ea dlametrul
es
Preshine pe pe
ret
ating
rat
> lal nr
2
/
‘
\
o7 | wi wi at - = =
|Buloane de_ ance) Intindere tn tijd
4.1, Rexistenfele de calcul pentru verificarea fmbiniirilor cu guruburi de inalt rezisten{a,
1a presiune pe perefii giuri, in eazurile in care se face 0 astfl de verificare, sat date in
tabe
ane 13
Contest 1 paitenta do cael nti pear construe
souctare sibel | Gp ;
tye oor [oa [os | eam | oe
i
Protas stra
Gant cind'as tasvertickt | Rp a0 Gio] o 10 | no
eal 5, PREVEDERI GENERALE PENTRU PROIECTARE
51. — Confinutul projeetulul
Documentatia tehnick claboratt de proiectant va fi intoemité conform STAS 767/0-77,
‘uprinsind in plus
— tnoirotrile uormate, coeficienfii inedredrilor, gruparile de inedredri yi coeficientii
de grupare; acestea se iau conform standardelor de inedredri, de clasificare gi grupare a inckr-
cbrilor gi a prezentului standard ;
‘— determinares solicitirilor, calculul de rezistenfé si stabilitate pentru structurs gi
elementelo care 0 compun (breviar) ;
— veritiedri de deformatii
— alte verificiri, oind este azul, a : verificéri la oboseals, Ia efectul vibratiilor ete.
— materiale folosite si caructeristicile lor;
— indicafii, privind recepfia materialelor, execufia, montajul, incercarea gi receptia
‘Juortrilor, clnd este necesar s& fie provazute gi alte condifii dectt cele din standardele, norma-
tivele gi condifille tehnice in vigoare referitoare li aceste probleme.
6.2. Aefiuni
52.1. Valorile acfiuniloy normate, ale éoeficienfilor acfiunilor gi ale altor coeficienfi se inu
‘conform standardelor in vigoare.
52.2. Bloctul virriagilor de temperaturé climaticd nu se ia in considerare dac& dimensiu-
nile halelor on structura metalick se incadreazi tn limitele prevzute in tabelul 14.
‘Tabata 14
Diana moc doe | Lange mings |
Ne. | categoria construcitor | HPAtC! costrctil a | constuetes inte dows | Allman mazda
Py Categoria construcfill ‘axa contravintatrit ‘osturi In lungol ‘constructiel
‘vertieale, m ‘constractiel, mm -
1 Pane setae
2 ie nets male
rocere cade i} a : 200 120
[= pce oom fe = =
52.3. In casul unor utilaje si instalafii care mu so incadreané in standardele de actiuni
previzute Ia pet. 5.2.1, valorile normate ale acfiunilor, ale coeticientilor acfiunilor gi ale
cocficientilor dinamici se determin’ de proiectant pe bara datelor din proiectul tehnologic, a
datelor comunicate de usina furnizoare, sat a celor previirute In instructiuni tehnice speciale.
5.3. Grupdrile fundamentale In stirile limit ultime ce aledtuieso conform STAS 10101/04-77,
cn excepfia atirilor limit& de oboseali care se alcStuiese conform pet. 18.
5.3.1. In camal acfiunilor produse do mijloace de ridicare gi transport, proiectantul, pe baza
tehnologiei de functionare a acestora poate alestui gruplri de actiuni in care se ian in consi-
derare mai multe sou mai putiue mijloace de ridicare gi transport inc&rcate gi poate aplica coeti-
Gienti de actiune, respectiv de grapare mai mari sau mai mici decit cei previzafi in STAS
10101/0A-77, on justificares acceptati de organul intern de avisare.
54. Gruphrile specialefla stizile limiti ultime se alcdtuieso conform STAS 10101/0A-77.
5.5. Grupirile In stirile limith ale exploatiril normale se ulcétuiese conform STAS
10101/0A-77, ou rospoctarea limitelor deplasirilor previvate in prezental standard,
8.5.1. In tabelul 15 sint date valorile sSgetilor limits admaise pentru dierite clemente de con-
structii metalice,
Jn cart justia, pentra clemantale acoperigurilor ai partlor laterali ai allo,
proiectantul va admite valor! mai mari deett cele din tabelul 15. . ‘Tabelol 15
N ‘Valoaron sige
Ms Denotres clementslr de constuelie vintage
Re” ieee
1 | Grinate citer de ralare eu sno plind seu ex athe pent
‘) podarl rulante mapuale
) poduri rulante electrice eu eapuctates de rlcare plnd Ie 50% 10" gt ncinsiv
©) pedurt rolante electric en capacitaten de rdcare peste $0%10" kgt
2 | Caite de rolare ale grintor rulante
3 | aide de rotare pentru clrucioare rutente
GGrinale plattormetor elédrtr industrial 1
‘@) nd iu suafn Tn Terate sa lllaje care produe vibra: oF
‘sina princale ee ee
ealeate gros! '
‘end suain of ferate Inguste t
6) dnd susfn oll ferate eu ceartannent normal
Grime planeeor aintre eta:
pebetpale
1 ealetate grins
© | Grimate scoperiguul gf placer poduritor elitr
ina se tuniaator
7 | lementele arpantel peretor yf lniinataareor
2) bare vetiale 9! rigle
) spromaile ferestrelor In plan vertical gl orzontal)
) slp perelor eind material de tnchidere este elastic (abla, axbociment, ma-
terial plastic)
8 | Panourt metalee de vel
2) in one Are aglomera
ie ehpad
1) tn 20
eu apemertet de 2hpacd
9 | Estacade de conducte
2) tn grat rtnepale
1) te rind ecundare 1
| 0
5.52. Deplasisile orizontale transversale ale structurilor halelor gi estacadelor previsrute ou
mijloace de ridicare gi transport ineadrate in grupe de functionare III... V STAS 8290-72
so determin’ la nivelul e&ilor de rulare pe basa incireirilor normate date de mijloacele de
idicare gi transport care au fost Iuate in considerare la dimensionares structurilor (térs coefi-
cienfi dinamici); podurile rulante se pot considera oa bare rigide in deschiderea respootivs.
Ta determinarea deplasirilor orizontale ale structurilor halelor, se poate tua in considerare
conlucrarea mai multor cadre transversale, deck conlucrarea ‘ste ssigurath din punct de
‘vedere construotiv. 5.38 Deplasarea in sens transvertal a halelor se limiteasi In b/800, iar a estacadelor Ia hy1000,
2 fiind distanfa do Ia basa stilpului la nivelul t&ipii euperioare a grinsii elii de rulare.
5.54 Deplatarea tn Iungul halelor gi estacadelor se calouleas In actiunea forfalor de frinare
itudinalé dat do podurile rulante care au fost considerate la caleulul stiipilor sau por-
‘rb cocficienfi ai aofiunilor qi se limiteazd Ia b/800, h fiind distanfa de la baza stilpalui
Js nivelal t&lpit superioare a grinzit elif de rulare.
5.5.5 Skgeata orizontalé a grinzilor de frinare se determin’ Ia actiunea transversals daté de
un singur pod rulant gi anume acela earo conduce Ia forjele orizontale cele mai defavorabile ;
silgeata se limitead la 1/2 000 din deschiderea grinsil de trinare.
6. CALOULUL ELEMENTELOR SOLICITATE AXIAL
61 Intindere axial
6.1.1 Barele supuse Ia intindere axial& se verified eu relafia
a ,
omen joa
a em
fn care:
A, seofiunea neté minimis normali sau simuoasS a barel; in cazul barelor compuse
din mai multe clemente, A, reprezint& suma sectiunilor nete ale fieckrui element,
dac& intre dous secfiuni slibite consecutiv pe elemente separate 1m sint nituri dé
solidarizare care sk descarce elementul respectiv, corespunzitor slibiril.
62 Ja batele inti tm aeciunile elibite prin priori cu quruburi de inal resistentA
pretensionate se fac doud v.
— ou sectiunea bruté la intreaga valoare a ofortului
= ou secfinnea normals slSbité ta un efort 1V”;
wen (to) a
tn care
© numéro) suruburilor din imbinare;
‘m numérul guruburilor din sectiunea care se verified, conform fig.
61.3 _Barele compuse din mai multe elemente so solidarizeash ou plsoufe sau abhrelute; ds-
tanga intre punctele do prindere exte de maximum 80 i, 4 find raza de inerfio minim’ ‘x unui
clement. In cazul unot bare alcktuite din corniere pufin depirtate solidarizate cu plicufe
ita ate ele ¢ ete ase nari raport.cu tm propre parle plana pear
tolidarisare.
62 Compresiume axialé, cu flambaj prin ineovoiere
oo Verificares, barelor cu seofiune plin& care iyi pierd stabilitates prin incovoiere, se fave ou
relapia : -
¥
eR 63)
ev
¥ efortul do compresiune axa 1a care se dimensioneass bara;
} Cosficieatul minim de fumbaj care se ia din tabelele 4S ... 64 conform indicafiflor
ain fetal 42 in funchie de forma sein, area ofa: gi de ‘coeiental de
ale;
A seofiunes brut a bare.
Dack efortul ¥ variant tn lungul barei se admite si s0 foloseascs formula (6.8), oorec-
tindu-to Tungimea de flambaj conform tabelului 16; in formula 6.3., se ia cu valoares Tape 16
Voriayie paratevica
«(Tm x
===
“l l Tom" parabolic’
"0
6211 Vv
Articulat Ia ambele capete
14208
i
4
neastrat la ambele eapete
vo ee +099
va ee
Artculat Ia ambele capete
i 2
yet)
fncastrat le ambele capete
‘Artcolat la ambele eapete
Tncastrat la ambele capete
140,93
y= ———
a 77
Antcolat tm pelt gf tncastrat In pet.0
V Fost
[=
Artculat mn pe gf tneasteat ta pet.t
1+ es Me
tat ff ——
u oa
icarea barelor cu sectiune compus’, aledtuite din elemento putin depirtate
solidarizate eu plicnfe agezate intre ele la distanfa 1,<40 4, se face considerindu-se ca bare
fea sootiune plin’; in acest caz aint necesare po Iungimea darei cel putin doud plicute;
44 80 ig conform fig. 2 in raport cu axa 1 — 1. Fig. 2
Solidarizarea barelor formate din douk comiere in cruce se face ex plicute afazte
alternatiy in cele dou planuri perpendiculare intre ele; dack prinderea pldcufelor este nibuith
fe provid pe fiecare corners cel putin doud nituri.
62.2 Barele compuse sotidarizate cu zSbrelufe se verified cu relatia =
x
“ » bard. La detarmi-
‘area coeficientului de flambaj al ramurii g, se fine seama de forma sectiunil,
0.2.4.3 Pliieufele de solidarizare se ‘verified cu relafiile :
1562
10, of
X,
ew He it R, (6.8)
we see < (6.8)
tn care:
ty = 7 Aevomental ineovotetor ce revine unet pldoute ta leghtura ou ramuray 2
find forfa t&ietoare conform pet. 6.2.3;
Wp manta de rerieta al et ldonfes
” Hitmen une! ;
o* Gistanfe ini anale ramurdoe;
{ —grosimea unei pltenje;
41,5 Goeflcient care fine seana de modul de repartite al eforturilor unitare.
6.2.44 In casul solidarizdtii ou plicufe cind :
a
<5
q
ge determinate: eoeficientului de aveltefe 2, se fine seama gi de deformatia plicutei,
in cate:
= EE momenta! do inertio al sectiunit une plsenje i
J, — momentul de inerfie al unei ramuri in raport eu axa proprie perpendicnlard pe
plana) plicutelor
6.3 Compresiunea axiali cu flambaj prin Incovolere-risuctre
6.3.1 Blementele en secfiune pling ou o ax de simetrie supuse la compresiune axialé pot
Hamba prin ineovoiere-risueire dack incovoierea din flambaj se producetn- raport cu axa de
In practic’ mu este necesar si ne ia in considerare flambajul prin ineovoiere-rissucire
doctt pentrn barele cu seofiunea in 1’, in U gi in dublu 7 nesimetric (cazul $b din tabelul 42),
6.3.2 _Veriticarea so face cu relafia (6.3), in care gs0 ia din tabelele 43 ... 64, curbele B.— Fe,
in funcfie de un coeficient de zveltefé, determinat conform anexei B.
6.4 — Lungimi de flambaj :
6.4.1 Lungimile de flambaj 1,, ale barelor grinsilor ou aibrele ge iau conform tabelelor 17, 18
si 19; se pot adopta gi alte lungimi de flambaj in funetie de modul de legaturé al 2ibrelelor
Ja eapete; valoarca adoptata va fi justificats prin proiect.
La ribrelele realizate dinte-o singurd cornier’ hingimea de Namba) cate egal cu langimen
geometried a axel barei. 6.2.3 Forfa thictoare 7, la barelo cu sectiunea compuss #0 poate determina cu relatia :
7 =0p124R (6.6)
1m care A esto aria soctiunii barei.
6.24 Bare compuse din elemente depirtate solidarizate cw plicufe, caro flambeara prin
ncovoiere.
6.24.1 In zona cea mai solicitatd Ia flambaj (mijlocul lungimil de flambaj), veriticarea se face
ou Telafia : :
H
sce 6.7
a. (6.2)
1m care: ¢ este coeficientul de flambaj minim al barel; tn cama] oind flambajul se prodnce
{intr-un plan paralel cu plicnfelo costicientul g se ia, funcfie do %y (anexa A),
caro corespunde conform tabelului 42 curbelor B — 2.
62.4.2 Distana l, intre axele plicufelor de solidarizare se ial, < 40 4, unde i este rasa de iner-
tie a seciunit ramurii iu raport cu axa proprie paraleli cu axa barei Perpendiculari pe planul
plicufelor. Pentru ca ramurile sa nu flambeze inaintea barei trebuie ca 9, > 9 bard. La detarmi-
‘area coeficientului de flambaj al ramurii g, so fine seama de forma secfianii.
0.2.4.3 Plieufelo de solidarizare se verificé en relat
M, j As Th
ance 15h cp, 6.8)
eee (68)
tm care:
My = z ‘.momentul incovoietor ce revine unei pldoufe la legitura en ramura, 77
find forfa tietoare conform pet. 6.2.3;
Wo modull do reeston al une pinta;
2,” litimea unel plicate;
c” distanfa fotze axele rarmurilor;
1 grosimea une! plicnte;
1,5. coeficient care fine seama de modul de repartitie al eforturilor unitare.
6.2.4.4 In casn) solidariziii ou plicnte otnd :
dees
hoe
4s determinarea cocficientului de aveltefe %, se {ine seama gi de deformatia plicutei,
th care:
1, = 422 momental de inerfio al seciunit une plbone gi
J, — momentul de inerfie al unei ramuri in raport cu axa proprie perpendicularé pe
planul plicufelor
6.3 Compresiunea axialé eu flambaj prin Ineovolere-risueire
8.31 Elementele cu seotiune plind cu o ax de simetrie supuse la compresiune axial& pot
flambe prin tncovoiere-isucire dach Ineovoieren din fama} so producetn- report cu axa de
trie,
In practic’ ni este necesar si se ia in considerare flambajul prin tncovoiere-risucire
deett pentr barele cu seofiunea in T, in U gi in dublu 7 nesimetric (cazul 3b din tabelul 42).
6.3.2 Verificarea se face eu relatia (6.3), tn care 9 50 ja din tabelele 43 ... 64, curbele B.— Re,
1n funefio de un coeficient de sveltef@, determinat conform anexei B.
a eee
Rca eg renee etme ee
7h, etl ee eter eyo tear one oe
sin ead pe es Soe ele
se ene eee eae ee
pea aes ‘en seofiunes din douis comniere tn eruce, Iungimes de flambaj se ia egal
cn inode anghador de Mamba} tn cal dou plan
64.2 Lungimea de flambaj I,a stilpilor cu sectinne constanta (fig. 4) se determing cu formula :
yaw (69)
Costicientul » pentru lungimi de flambaj in planul eadrului se ia din tabelal 20 in funotio
do raportul k dintre suma rigiditatilor r, a riglelor alfiturate stiipului gi rigiditatea r, @ stilpului.
‘tabau_17
‘Grint eo sibel
siewextal
7 7
Disc de tanta taps | gore mem | cunts strate
al er
—— a i ee
1 Wungimen elemental inte nodule teortice
4 distants ttre nodule ate tmpotriva deplacer tn plano traneveral gna
Tabet 18
‘Barele cu eapetele 1 12 lmpledicate ave eplasee transversal plano grins
allctte de NW Ny < Ne
schema grngit I fmen_de_flamba)
plano gent
anh
12. transversal planulat grinrit
=)
veifonsen
MGHM, se introduc en sermnele lor
Tabent 39
ibree te a tatesectt
seers grin 8) angles de femba} tn plan transversal plans grinzt
‘aracterstica nodulat de Interecte «
» dageniclor
‘mele dlagonale netntrerapte
‘bara care s¢ opune Mambajl
Amirerspth Hf arele sit legate inte
cen rae,
2) Lungimes de tars
tm plan grit =f ‘Tabent 20
‘Coulton penta spt cadrelor un nivel cu sotiune aan Te partes eoparioarh
oH
Pern en — a]
=a ceili tesla] ss fom [to
aa : sa| uel aaa ss
COBSERVATIN: 4. Cad slipul ese lgat uricuat de right, = 0
2 ind tipi sit naga Inedreai st lod acoperipl asigurd o conlucrare spatiald
‘ontravinti riglde)valoaron pentru slpul cel mal etre se obtine dn tbe
i
a
1Nq rts) de cate nm stpal consderat
7 omental de inertial stpull considerat;
EN, Et sma efortrior din spl reapectiv summa mementelor
‘re, le care se adaugi momentele deiner le st
side alts cxdvuhit comiderat
far valoares 4 va mal mle de 0,7,
‘mere ale stipllar cndralul con
lor din ete Goud cadre de parte
64.3 Lmngimile de flambaj ale stilpilor eu seefiune constantd la hale industriale, avind gi
0 fort& aplicata pe inéltimen lor (fig. 5), se determing cu formula (6.9), coeficientul y'fiind Iuat
din tabelul 21.
‘Tabetuh 24
Coaicental w Denire ANB! ontarm OS
de revemare r
a
capdtal interior *eapltul superior
cu rots deplastt bere
a vot implicate ol dpa ere
T
eu roti Ubere st depasie tmpledeate
Por g depidettmpledeate Pentru verificares la stabilitate W = P, + Py.
8.44 Langimile de flambaj tn planul eadrului pentru stiipii halelor ou poduri rnlante cu
singuré treapté (fig. 6) se determin’ separat pentru partea inferioar& a stilpului gi separat
pentru partes auperioara a atilpului ew formulele :
hy = wah (6.10)
Tas = tale
a
dP
t
aR
Fie 6
Cocficienfii u, se iau din tabelul 22a pentru stilpil ou rotiri gi deplasiri libere 1a capitol
superior gi din tabelul 220 cind capatul superior are rotiri impiedicate i deplasari libere, in
funofie de
by
on BE (6a)
tn care:
ae Mat ere a etna at e eee
deplasirile sint tmpiedieate, coeficientul 4, se determind ou retatia
(6.2)
Hu 81 wie 86 iau din tabelul 220, cind capatul superior are rotiri libere gi deplastri
impiedicate i din tabelul 22d, ond are rotiri gi deplasiri {mpiedicato.
Coeficiental jy ae ia :
Hes (6.13)
La stiipil halelor cu o singuré treaptd fig. 6, fn cazul cind sint indeplinite conditiile Ih <0,6
i Py/P,> 3, cosficientul use admite 64 se ia din tabetul 22¢. ee
o
&
= | = Jose free |are fave | oe | ox
-|-|-]- wr | ist |e | ove [ave | 0% | ot
= | = | - [ove fave |ove | ave |oce Jeet Jere | oc | ot
=] = | = fooe fooe | oor | oo | ove | oo | ove | ove | oor | ove | ox | ot
= oer | ont | eon [eo | oor font | cart | eet [oor | eat | set | sot | ox | oo
wr wet fee lous evr fect [eer [owt [rer | oor | ox | ov
svt | eve | oot | ext eo owt Joos [ec [ous | aut feet fat fren | oz | v0
- fot cor ftv Jove fave [ror |oor | oor | cor [ror joo [ret Jour feet [est feat | ox | cv. 8
sor ovr fart ject | cst | ovr | ove | ove joo | co | cert | oot oor | cot |ort lout fort fort feet | oc | 0
ow lor [ose pepe [re [Fe [FeTTo ww
| vt 20s
opodes yeydes mt ovoyt ynseidep # yenpejdan HOE no HME NAIA MH HED CE
Tyre Ta
-f-]-p-]-]-]-]-] -1-[-]-]- | - | = feoe| os form fess} os) ve] ue
-}-]-]-]-]-}-]-] -]-]-]-f | - Joon fare] ace ocr fio for] oe] #
~ [=| =} = | =| = [aoe | oe | ro | sev | cow | uve | eve | oe | ot
- [=] fea] = | H for | eee Joe fave five ove | ere | vee fexx [ore | oz | ot
= [ree | ove fore | ce [eve | coe | coe fees | ore | sxe }ere | ere | ox | 0
= | = fooe fore [are | soe | ove | one | exe | ove Jose | coe Juve | vex | cee face | ire | ox | oo
~ joer | 90% | ove | rst | sve | cre | ove jee | ocx | ove face jere | cre | tre | sot | woe | ot | v0 a
wee | ove fore [ace [are | sre | ove | ore | ore | oz | oz | soz | vot | ox | soe | soe | cox coz | rox | oc | co
ot | oe | ot | ox | o | ot | o
vel orl oT | ae foe [et | er
oz| oz| oz) oc| oz| oz| o
vo] |e [elm] o
soymdus mgd wf nq tnemdep 1 yet wo tdgne nnd “Ht awenAED (©
ee toteans, ‘Tabet 22 coma)
cout nn ene sp rol deplete Impedete ep sper
Te py PS
“alee teases eres} orl ela] lL oe
ate
TH] aor] aan] am] a5) aS] AR] am] SO] aw] ao]
so] a2] sam] 208] aza| ae} 200] at] aa] aso] asa] aon
sat| ase| 120} uat| age amo] ass] ass] am) ass} aas| am
tx] sa] sa] um] v2] 206] 220] 200] 20] 200 | se | at
sa] ter] a0] sa} tao] x00] a72| nm] ast| aaa] 24s] ast
ss | oss) sae] ae] x] x30] san ser] x20] 90] 2.2] 220
az oar om | son] se] x30] sae] 230] n9s| ume] uae] aon
6 or
85 | os | ass,
se| 08s | ass
53 | oe ons
as] 08} 6
ast | 06s) ose
‘ete 22 mare ‘Fabel 22 cure)
2 Conan Ds gd i a a tte nie fh < O87 0
Conte eis ae ape Cort pn
ES
cnt | cont mpaee t
as - cap fey as
[ou rotirt gi deplastrl libere| 25 Z a0 | 3.0
|_|}
saute aa
at ul =a
wag
eae a » 2
64.5 Stilpil eu seotiune constant gi in trepte la eadrele halelor industriale cu dou gi mai
multe deschideri se considerd, pentra modul de ealoul previzut la pet. 6.4.3 yi 6.4.4 8 au
capitul de Ia nivelul acoperifului nedeplasabil, atunci cind existd legadturi longitudinale
desvoltate la nivelul acoperigului (contravintuiri longitudinale, acoperis rigid etc.)
64.6 Langimea de flambaj a stilpului tn plan transversal cadrului pentru toate earurile, 8e
ia egal cu distanfa dintre legiturile care impiedies deplasarea in acesath directie.
6.5 Coeticfengii de rveltege limith
G54, Coolisientit de xveltofe 2 af elementelor comprimate uu vor depiyi valorlo din tabe-
Tabet 29
i x
ba Elemente de construcit comprimate ‘Valoares maxi
‘at adiabia
1] Ea gaat ov eb T
=" tpt dlagontle de reazam g1 montan{i de reazam care transinit raetunt pe
reateme 20
inate eameate a 50
| Supt plaepal oo
‘SH secundart eipit peeiforwnetalel_al Tnatoarior wie) eAbrcliee Wily
seontravintarite inte spl (Gab grintile eller de rare). 150
| Contravintue Coxe 20.
‘Bare cao serves ln miyorarea Tungimil de fiamba] a barlorcomprlnate alte clamente
fare nu fae parte din tementele sletate rect 250,
S| Falpa saperioara a Camel scoperigual cate rimine nalogal ta Umpul moatajuler
(coencental de vette litt, dupa electuarea montafulel treble ste cl Tndleat
ir. et. 1) 250,
180
apaietea portant
‘herve
ore 605 100% ve interpola nar
6.5.2 Cooficientii de zvelteto 2 ai clementelor tntinse nu vor depigi valorile din tabelil 24.
‘Tabata 24
de
Valoare admins In construct
illite de taclck|
Elemente deconstruct tntinse sauctate diet | uate deo ( tite ea,
‘de incared,
eamcbretet | Grek tate
Ne
I] Taipei agonsele So rears ae raor
eu able 400 280,
20,
290
Ff Galaite eleweate ae grator ev eibrde 350
| Tua tafeioard a grnalor ellor de riare
x sectune pind wa sable | 10 = 130,
300,
co
7} Elemental contravitellor “vetlel Tate
stpt eau seb ele de ralare
ST Alte deante de eontravintokt
300
co FR CALCULUL, RLEMENTELOR INCOVOLATR CU SROFIUNE PLINA
1 Calealul do rezistenpit
711 Barele aupuse la incovoiere pe o singur& direcfie se verified on relafiile :
t cg
on. 7
= We sP (a)
r8
+= Tce, 7.)
Ese, (vay
tm care:
: W, modulul de rezisteati care se determing fintnd seama de slabirile din zona tntinss,
neglijind deplasares axei neutre;
J, momentul de inerjio brut al sectiunii tn raport ou axa perpendicular’ pe planul
de acfiune al momentulal;
8 momentul static al seoffunii care alunect, tn cn axa neuteh,
Ta griailo en tipi egnle eau neapalo, dach ara faplt mat mist oste mai mare dectt
15% ain arf seoffunil totale ae admite ak ee determine 9 ou Telafia*
2
r= es, a3)
a Y (7.3)
tn care:
1A, $f, tnBitimes gi grosimea inimii (tig. 1).
re?
74.2 Blorturile unitare produte de o forhh concentrath splicaté-pe talpa superioarh, care
Scfionoast Intre nigidintrile transversal, se verified eu Telafia:
a= ce 14)
fn care:
P tortaconcentrats maltinicats cu cotcental dinamo;
1+ distanfa po care se admite 08 forja P se repartizeaz’ uniform conform fig. 8 ;
grosimea inimi. 713 Ta legitura intmii cn talpa © necosard gi 0 veriticare cu relafia : }
un = VF of — a, FAS mR (7.5) 1
tn care: pentru m se admit valoaten m= 1,25 cind verifoarea so fice tn zona de reazst w |
gfinllor continue ale elilor podurilor rulante yim = 1,10 pentru ulte exsuri inela-
Rv, cind o; = 0.
In relafia (7.5) o este efortul unitar la marginea inimil;
@ 41 9, 8e iau“eu semnele lor.
1.14 Le barcle incovoiate pe douk direcfii, in afard de verificarea cu relafiile (1.1) 9i(7.2)
entra fiecare direct, se face gi verificarea eu relafia :
MM,
on ey Mik (7.8)
wast West (8)
fn care:
34136, componentele omental tncovister expuntitoraxclr prntpale
2— stiy— ys
Was fi Wuy modulele de resisten& in raport cu accleagi axe principale, determinate
‘conform pet. 711, zi
tn relatia (6) variate se face ou 2, maxim gi 3, coespunsstor pote fi nesoerk
si 0 verificare cu M, maxim si M, corespunzitor.
7.1.5 Ta grinsile continui cu sectiune plind, cu deschideri care nu difers cu mai mult de 20%)
smapnse la incdredi statice in toate deschiderile gi asigurate contra pierderiistabilitatil generale
gilocale in domeniul plastic, so admito pentru determinarea momentelor o diagram’ de momento
fncovoietoare stabiliti cu considersrea aparitiei unor deformafii plastice pe reazeme gi in. des-
chideri. Verificarea sectiunil se face ou relajiile (7-1) ... (7.6).
74.6 Ia grinzile cu seofiune pling conatant& in Iungul lor, simplu revemate, laminate sau
sudate, solicitate static, so admiite s& so fack verificarea do’ rezistentS considerind seotiunea
partial plastiticata ; relajia de verificare este :
(722)
in care:
Was $i Way conform pot. 7.1.2
Aplicarea relafiei (7.7) se face dack :
— valoarea raportului tntre lafimea liber s tilpii si grosimea ei este mai micd deott
10% tina restate let» materia gia
‘a,
a
— eforturile unitare =, m seofiunen in cure momentul este maxim, sint sub 0,32 ;
‘plstreazd un miez clastic in. partes central& a seotiunii. Accastd ultiind condiie
te indeplinité daci coeficientul ,,k” se ia egal cu 1,07 pentru sectiuni dublu 7
T in raport cu axa 2 — 2§i 1,20’ pentru aceleagi sectina! in raport cu axa y — y;
— lungimile 1, dintre legiturile transversale se iau mai mici dectt 30, pentra OL 37
4125 4, pentra OL 44, OL 52 41 alte ofeluri ou mret superioure.
— raportul Ait, < oY
7.2 Stabilitatea grinzilor incovoiate
7.2.1 Grinsile on sectiune dublu T caro in dreptul reazemelor sint impiedicate si se ristoarne
nu este neoesar al fie verificate la stabililate generalé dack talpa comprimaté arelegituri
tranaversale la distanfe J mai mici sau egale ou 40 %, pentru OL 37 i 38 i, pentrn OL 44,
OL 52 gi pentru alte ofeluri ca marci superioare, unde f, este raza de inertie a tAlpif comprimate
{n raport ca axa y —y din planul secfiunii inimii. Barele cu sectiune inchis& (cheson) nu se
‘eric In stabilitate generalé (9, = 1), dac& sat Indeplinite condi
b ero 22
4 cro
os R
fm care:
1, distanja dintre legéturile transversale,
¢ aistanja intre axele inimilor,
1 so ante ete an nr salar 299 Oind conditille de la pot. 7.2.1 nu xtnt tndeplinite exte necesar si so Veritice stabilitaten
‘generalé 9 grinsii cu relafille :
(18)
¥,
Bees, z
awit sme (7.9)
tm seare:
9, costicient care tine seama de pierderea stabilitapii generale grinsil;
Jf, moment maxim pe bard;
~ Mf, moment maxim pe bar’ cind acesta este tn treimes mijlocie; oind “este tn afar
‘0 ia momentul din treimea mijlocie, dar nu mai pufin de 0,5 Bmax. ;
W, $i W, module do resistenf& ale sectiunii brute;
123 Valorile coeticientului g, se iau din tabelele 43 ... 64 corespunsiitor indicafiilor din
tabelul 42 in functie de ooeticientil de svelte} 2, care se determing astfel
4) Bare cu sectiune in dublu 7’ cu dowk axe de simetrie
(7.10)
i, rasa do inerfio a veofiunii intregi in raport cu axa y — y5
E —_coeficiont a c&rui Yaloare se ia din tabelul 25 tn funefie de schema de inckreare
9 grinaii;
uw sil ou semnificatia din anexa C7;
y _Coeticient care se determin conform anexei ( gi care se poate lua din tabelul
asta tune 20 (4). Z, aos rapa pl x do cia
Lastest pe ba
0 Bare x eran no ade sina
on (ray)
aE
‘in care y, se determin’ conform anexei 02.
124 Este recomandabil, ctnd este posibil, 6% se provad& legaturi transversale la talpa compri.
rath pentru a se reduce efeotul pierderii stabilitsal grinai, evitindu-se 0 dimensionare nerajio-
ald,
Dac bara are legSturi Ia distanfa 1, mai mare dectt cele previsute la punctul 7.2.1,
dy te determing cu relation
4
Me
Ole
to care:
1, distanfa intro legiturl;
i, rama do inerfie a secfiunti tipi comprimate in report cu axa y—y din planul
inimil;
& costioient a c&rui valoare se fa din tabelul 25, Mf, gi M, find momentele la extre-
mitapile distanfei %, dintre legkturile porfiunit care severities. Seton dears | & | Sete dinctare |e
eee |
ees
es
tat
OBSERVATIE: Inckrcile sat conlderate aplinte tm axn neutrl
cote 108 28 4000 [8 a8
‘Tobe 26
ap
trctreara |, |__ “|
eee 95] 01 | 05] 10] 20] 50] 10 | 15 | a0 | 30 | so | 75 | x00] 150 | 200 | 280 | 300
450.4220 s7o.ssifo.alo.si
TALPA
superioanal °7 jos
esooardoacoposa
0.304
Axa (ea
NEUTAA poe
jo
lo.
TALPA al
weerroans| °7 fa
oan
8 ELEMENTS SUPUSE LA FORTA AXIALA SI INCOVOIERE:
8:1 Verificarea do rezistenti
8.14 Barele on secfiunes plind supuse la intindere gi incovoiere se verifiol ou relafia :
XM
=i Mer 3
oni tis (ay
in care,
y forte axiald, aplicaté in central de greutate al seopiunii;
A, avia net @ seofiunii barei;
w. modulul de resistenfi net’ considerindu-se slibirile din zona intinsé,
{fri a se Ina in considerare deplasarea axei neutre ;
se determin’ in seofiunen in care se face verificarea ;
momentul tnoovoietor tn seofiunes tn care se face verificarda.
mE
&
= ‘Bares ite gi incovoiate: di trebuie s% indeplineased in orice
PR escort erin pasa aes ot edna
(82)
fin care:
b A oi W aia seofiuii oi modula do renistenf brute determinate in secfunes in care
f te face
ue momentul incovoietor in seofiunes tn care te face verificarea,
‘Do asemenea trebuie satisfcutd gi condifis :
ua = VR FSA CIR 3)
1m pelafia (8.3) o gi + corespund punctuiui de legiturs dintre inims gi talps.
81.8 Barele supuse Ia compresiune gi incovoiere pe dou direofii se verific& cu relafia :
(84)
A aria seofiunii brute;
‘M, 91M, momentele incovoictoare dup’ cole dou direofii principale (Mf, maxim gi
1, corexpunsitor sau invers) ;
W, 41 W, modulelederezistenta alesectiunii brute, in raport cu axele principale pentra
seofiunea verificata.
82 Voriticarea Ia stubiliiate
8.21 Verificares la stabilitate a barelor on seofiune plina in dub 7 ou doud axe de simetri¢
supuse la oompresiune axiald gi ineovoiere pe o directie (cu exceptia pot. 8.2.3) se face ou relatia
(8.6)
tn care:
4 HW, conform pot. 8.19.5
efortul axial aplicat In centrul de greutate al secfiunii; dact V este varia-
Dil in lungul barei se face corectarea conform tabelei 165
¢ valores minimé a coeficientatui do flambaj ;
M, ‘momentul tneovoietor maxim de pe bari;
o coeficient care corecteazs valoarea factorulni mi( =
modul de distribufie al momentelor pe bars, a crui valoare se ia din
tabelul 28.
NjAy
1 —efortul critic de flambaj op
2B
F
» corespunzitor planului 2—2 respectiv
¥ —¥ in care are loc incovoierea, care so in din tabelul 27.
g —_coeficient care ae ia din tabelele 43 ... 64 in functie de 2, a otirui expresio este:
New
a
Gs (8.6)
— coeficient care se ia din tabelul 26 in funofie de
Ee i, raza de inerfie a secfiunii barei in raport. eu axa y —
Colotalte notafii sint conform anexei C.
‘La stilpii halelor industriale, proiectantii in locul relufiei 8.6 pot folosi relafia :
fn care:
tot
8.6)"
i, raza de inerfie a tilpii comprimate in raport ou axa y — y cuprinsd in planul inimi
bed
VALORILE REZISTENTEI GRITICE oy = TE, kgtimn?
ee
eh le lel le dl lle
was [ve fog [ze oe
hl Ble | Bbw! ia Be
aa Re iy es
8 3
a 2
ie ig
: 2
i s
a &
# ig
080
ous
Schema de cence | Coetcenit ee, ey pentru MyBl,
a 100 | 02 | 080] 07 | 060 | v.50
cxey | 1000] 0.0] 0.901] o.859 | 0.805 | ose
el jes
Iya} oo | 030 00 |-o10
M My, ley | aris} 0.609
iV
& a bya4|—020 |—.30
My eae eel
14 1> 1H) lens | Ota) 0.408 ais | oi | aon
0.90
as] ‘Tabelul 28 (urmare)
Coctictenti ey, cy pentru MJD,
10
OBSERVATTE: 1, Momentol maxim My din relaia (8.5) se i
ia eapete, clad bara extescfioaatd nama de momente aplicate 1a capetele bare;
= pe Interval dintre capete, cid bara este aclionatt de forje transversal.
2. La halele eo o singurd deschidere (pet. 6.4.5) etnd capitul sttipulal de 12 nivelul seo.
Derigtal este deplaaubit tn plana! carl, caefletentel cy se ia cg ~ 0,85 la spit cn
Feline ‘constant ote stp ca tectlunea tm este pita porfonen sepevioars Ia
‘ipl eu seetimen In trepte pentru porttunes inferoatt cy =
822 fn cazul barelor ou seotim
‘i Ineovoiere verificarea se face cu
ink cu o ax de simetric supuse In compresinne axial
Tolan (05) ineare'g, non din tabelele 49.764 In funofie de!
meant en
1m care coeficientul 7, se determing conform anexei 0.2.
828 In cam ‘vind N/gA < 0,15 R verificarea se face cu relagia :
Yom
aS R cr
cata < (3.8)
fn care My, 9; gy A gi W, au semnifioatia de Ia pet. 8.2.1.
824 Verificarca In actiunea forfel tietoare se face ou relafia,
s- 7 er, 8.9)
ims
Forfa thietoare 7 so ia conform pet, 8.3.6 la care se adaugh forga thietoare rezultata din
aofiunile aplicate pe bard.
82.5 Verificarea la stabilitate a barelor supuse In compresiune axial gi ineovolere po dous
irectii se face ou relafia
Mp Me 4 Ally ca (40)
0 -2)yw 2pm
aed
seo atl amas remnants
Fe RL a conten
seam de distributia momentelor gi se iau conform pet. 8.2.1. 9 8.2.3
Celelalte notapil a semnificafia ca la pet. 8.2.1 9 82.2
8.2.6 Duct oxisti forte transversale aplicate excentric se fine seama gi de efectul produs de
aceastd situatie; in cazul sectiunilor dublu 7 simetrice (fig. 9), forgele 7, oare actioncazh
asupra taipilor sint date de relafia:
2, = P-ayh (s.10y Dack sefiann ete neietriot tn 2 = a datange d 0
pau we raport on axa fad tein central de
8.3 Elemente solidarizate eu zibrelufe sau plicuge
83.1. Barele solidarizato ox 2tbrelufe sau plicnfe, paralele ou axa x — 2, sapnse ls com-
‘resiune gi incovoiere in plamul « — 2, se verificS ow Feafia
S-ar putea să vă placă și
- Model Scenariu Securitate Incendiu Bar Restaurant PDFDocument10 paginiModel Scenariu Securitate Incendiu Bar Restaurant PDFJanaFrangopolÎncă nu există evaluări
- Articole 9 - 2009Document140 paginiArticole 9 - 2009JanaFrangopolÎncă nu există evaluări
- P2-85 Normativ Privind Alcatuirea, Calculul Si Executarea Structurilor Din ZidarieDocument75 paginiP2-85 Normativ Privind Alcatuirea, Calculul Si Executarea Structurilor Din ZidarieRaileanu Adrian100% (4)
- 2014 02 Online PDFDocument64 pagini2014 02 Online PDFJanaFrangopolÎncă nu există evaluări
- 22 6 Ne 005 1997 PDFDocument24 pagini22 6 Ne 005 1997 PDFJanaFrangopolÎncă nu există evaluări
- 22 10 NP 035 1999 PDFDocument47 pagini22 10 NP 035 1999 PDFJanaFrangopolÎncă nu există evaluări
- 22 3 C 203 1991 PDFDocument31 pagini22 3 C 203 1991 PDFJanaFrangopolÎncă nu există evaluări
- C 17-82 Preparare Mortare de Zidarie Si Tencuiala PDFDocument21 paginiC 17-82 Preparare Mortare de Zidarie Si Tencuiala PDFJanaFrangopol100% (1)
- BASSIS PLUS RECIPIENT 5kgDocument1 paginăBASSIS PLUS RECIPIENT 5kgJanaFrangopolÎncă nu există evaluări
- Opriti Nunta PDFDocument154 paginiOpriti Nunta PDFJanaFrangopol92% (60)
