Sunteți pe pagina 1din 8

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Curs 1

ETICA (curs)

ethos <gr. “obicei” -desemneaza teoria => etica mos, moris <lat. “obicei” –desemneaza obiectul teoriei => morala

-exista o unitate a gandirii etice -invatam cum sa traim

O teorie (in cazul nostru, etica) are nevoie de coordonate:

1. obiect clar delimitat si limitabil

2. sistem categorial propriu al disciplinei

3. o problematica specifica

4. cai/metode de a accede la acel obiect (metode specifice de cercetare)

1. Etica nu are un singur obiect de cercetare, ci doua:

a) Binele

b) Morala –viata si experienta morala

a) Leo Strauss: „pentru noi, spre deosebire de antici, binele e confuz; in schimb,

drepturile si indatoririle sunt in prim-plan

Binele

Datoriile

-filosofie sistematica

Responsabilitate –filosofie postmoderna

Drepturile

(etica filosofica sistematica)

Am datoria sa fac binele si am dreptul sa fiu bun si sa imi fac datoria. Acestea sunt cele mai inalte reponsabilitati.

b) Nu ideea de Bine, ci faptul moral este obiect de studiu necontroversat. Chiar daca

exista un scop ultim absolut (Binele), nu este definitiv. Putem deci sa descriem si sa explicam faptele morale => interesul nostru cognitiv este cauzalitate morala. Actul moral

elementar nu este doar expresie a unei inalte spiritualitati, ci expresia unui fapt religios, juridic, politic, social.

a cerceta geneza Binelui = a cerceta normelor morale sociale = a cerceta reprezentarile noastre colective (deprinderile,

moravurile)

reprezentarile colective asigura valabilitatea normelor noastre

! indemn (al profului) la lipsa de aroganta, modestie: eu nu am creat valorile morale, nu sunt eu sursa, ci ele sunt anterioare si exterioare

! trebuie luati in seama psihologii moralei

Sigmund Freud:

-trei instante ale psihismului, aflate in conflict:

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Sinele (inconstientul, id) =zona energetic-primara, instinctuala

=aici se afla atitudinile sadice, masochiste; placerea =principiu reglator =se regaseste si la animal, si la om; Erosul si Tanatosul se afla aici =de asemenea, ambivalenta afectiva se gaseste aici; ura-iubirea –primare, primordiale (umane) -geneza religiei, artei, moralei -culpabilitatea rezulta din simultaneitatea urii si iubirii -hoarda primitiva patriarhala

Ego-ul

-principiul realitatii e cel reglator (al gandirii logice)

Super-ego

-constiinta morala; vocea Tatalui si a datoriei -interdictia uciderii si a incestului (Oedip)

2. Socrate –parintele sistemului categorial al eticii;

-el punea un raport de sinonimie intre Adevar si Bine -categoriile eticii –in fratietate cu cele estetice (ex: sublimul = cea mai etica dintre categoriile estetice)

3. a cerceta o problema morala

= a raspunde la intrebarile „Ce fac acum?” si „Ce ar trebui sa fac acum?” -problemele morale = fapte de viata –reparabile –ireparabile -ca fapte de viata, problemele morale nu trebuie sa fie identice cu gusturile noastre -in viata, nu exista acte morale pure decat in cazul de pericol iminent -puritatea e considerata a posteriori -faptele de viata sunt inconjurate de valuri istoria ideilor morale ≠ istoria ideilor etice preeminente

Curs 2

4. Metodele

Cioran –„Antropologie filosofica”: „Singura metoda de a cerceta este in agonie. Daca moartea este singurul reper absolut al vietii, atunci calea poate fi doar agonia. Aici cunoasterea nu ajuta.” Kierkegaard: “Singura metoda specifica pentru etica a fost si va fi maieutica socratica” Cioran: „trebuie sa existe o etica pentru fiecare” Louis Lavelle: „Etica –drept teorie generala asupra valorilor morale trebuie sa-si ia bunurile de unde poate si metodele de unde le gaseste” \ stiinta spirit

obsesia cauzelor: psihologie genetica biologie moleculara natura judecatilor morale: psihologie genetica

/

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

semiotica lingvistica metaetica Teoretizarea in etica implica principii ale metodei.

Peter Singer aduce in discutie doua cai:

I. modelul fondationist II. modelul coerentist

I. sistemele de convingeri morale sunt justificate in temeiul relatiilor logice intre convingeri care se cer justificate si altele care nu se cer justificate „John crede ca nu e bine sa-ti ucizi vecinul fara vreun motiv. Isi intemeiaza convingerea pe principiul ca nu e bine sa ucizi oameni fara motiv, iar vecinul sau e fiinta omeneasca. Aceasta e ultima convingere si nu cere justificare.”

II. convingerile morale pot fi justificate prin relatia lor cu alte convingeri

-cea mai influenta (de dupa 1971) este metoda echilibrului reflectat (J. Rawls) -ce se intampla cand rationam in etica (noi suntem actori rationali):

a) am un set de convingeri luate in calcul de la inceput

b) formularea unor principii generale, care dau seama de acele convingeri de la inceput

c) revizuiesti a)+b), in functie unele de altele, pana se ajunge la un echilibru intre teorie si

simtul moral comun

Cunoasterea prin exemple literare, reale –razboi, catastrofa, ipotetice (e de dorit ca toti oamenii sa fie altruisti si nimeni egoist?), imaginare –stare de reverie cand credem ca sunt reversibile situatiile de viata

Ce anume cerceteaza etica?

1. esenta actiunii omenesti

-ce trebuie sa fac eu in situatia X?

2. esenta personalitatii morale

-ce fel de om sunt eu daca fac ceea ce trebuie?

-

-„-

ceea ce nu trebuie?

3.

esenta normelor, imperativelor morale si relatia acestora cu valorile morale

-in etica, prin chiar imperativ, se pune problema justificarii „de ce trebuie sa fac ceea ce trebuie sa fac?” => etica =teorie imperativa a justificarii, legitimarii la nivelul actiunilor omenesti simple/complexe/contradictorii -explicarea simultan cu legitimarea raport ultim intre justificare si explicare: a explica=a legitima totul

Exista patru dimensiuni ale discursului etic:

I. normativa =~ stiinte juridice, politice

normele etice satisfac mereu valorile etice; cine vrea o valoare, trebuie sa respecte niste norme

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

II. descriptiv-explicativa

III. comprehensiva

IV. persuasiva

III. Sinuciderea –poate fi- egoista sau altruista sau anomica. In urma unui studiu, s-a demonstrat ca in functie de starea civila, religie, mod de viata, se sinucid celibatarii, barbatii casatoriti fara copii, protestantii > catolicii, catolicii > mozaicii, pe timp de calm politic > criza politica sau razboi nu am fi stiut asta a priori si intuitiv

Curs 3

Asupra mortii si asupra razboiului”- S.Freud:

-„in inconstient, fiecare este absolut convins de nemurirea sa; moartea insa a acelorlati si imortalitatea sunt doua lucruri perfect accesibile intelegerii noastre”; -„cultura noastra morala asculta de un imperativ erotic, care porunceste sa iubim pe toti semenii nostri. Dar acest lucru nu este posibil decat daca este cultivata culpabilitatea”

IV. discursul etic nu este si nu poate alcatuit numai din rationamente silogiste, ci de reale sau presupuse dispute colocviale, care cer la randul lor certitudinea subiectiva -cum anume sunt persuasive eticile deontologice? -cum anume sunt persuasive eticile teleologice? -cum pot sa fie elaborate in spatiul public strategii persuasive non-manipulative? * Majoritatea strategiilor de manipulare intensiva pleaca de la o situatie data a conditiei omenesti (forte si slabiciuni ambigue al conditiei umane; ex: nevoia de certitudine, de a iubi si de a fi iubit, de a fi acceptat, de identitate, de actualizare si autoestimatie. Orice strategie peruasiva, din teorii etice si spatiul public, trebuie sa faca apel la termeni negativi si antivalorici de ordin moral ca sa fie eficienta. (aici a facut profu’ un experiment si studiind spatiul public-politic- a ajuns la concluzia ca unele dintre cele mai dese folosite cuvinte sunt: ticalos, lichea, groaznic, scandalos, abominabil) Exista patru consecinte ale suprasaturarii cu termeni negativi valoric:

-inhibitie morala la nivelul constiintei -refuz tacit de a mai crede ca e util sa discuti termeni morali -adevaratele probleme morale nu sunt discutate -starea de cinism si/sau indiferenta (*Peter Sloterdijk –Critica ratiunii cinice)

Teoriile etice

1. Deontologice

2. Non-deontologice (teleologice, consecintialiste)

1. un act este moralmente bun daca si numai daca ele ste indeplinit din datorie fata de legea morala in sine

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

-o actiune este legala, dupa Kant, cand ea e efectuata in acord cu imperativul categoric;

pentru a fi pe deplin morala, conditia obligatorie este ca actiunea sa nu fie doar conforma,

ci si din respect pentru norma morala

-daca sunt acte intrinsec bune si intrinsec rele =nu e nevoie ca eu sa stiu consecintele actelor mele ca sa am certitudinea ca ele sunt bune sau rele in mod definitiv si absolut ex: a minti -e rau sa faci asta, indiferent de consecinte => etica este una are se construieste pe faptele absolute

actiunile morale depline/certe nu sunt cele care sunt urmate pentru a aduce fericire pentru

ca este un conceput destul de indeterminat (Kant), noi cautam demnitatea de a fi fericit

Imperativul -trebuie sa faci mereu astfel incat maxima vointei sale sa poata sluji drept legislator universal -sa tratezi umanitatea atat in persoana ta, cat si a celorlalti, niciodata numai ca mijloc -implica un tip special de judecata:

-plec de la o maxima a vointei si vad daca poate fi universalizata -un act imoral=un act care violeaza un drept: la viata, libertate, fericire, demnitate drepturile nu pot fi instrumentalizate si nu pot fi invocate teorie etica deontologica =legi, prohibitari, norme cu caracter obligatoriu -obligativitatea in grila deonotologica este caracteristica principala -formularile deont. sunt formulate negativ: nu vei ucide!, nu vei minti! –constrangeri deontologice

- e o diferenta: nu vei minti ≠ (sau nu implica) vei spune adevarul nu il vei rani pe cel nevinovat ≠ vei da ajutor celor care au nevoie -in aceasta etica, actiunea morala pura e actiunea insotita de o intentie buna => o minciuna ≠ a nu spune adevarul

Minciunile sunt intentionate ca acte de inselaciune, dar faptul de a nu revela adevarul nu

e intentionat in acelasi sens pentru ca nu se are in vedere inselaciunea; e gresit moral sa minti, dar sa ascunzi adevarul spre binele cuiva poate fi un fapt admisibil pentru ca a minti ≠ a ascunde adevarul

Curs 4

-intr-un deontologism pur, omul nu e atat de responsabil de consecintele anticipate ale actiunii cum e de intentiile acestora -etica aceasta e solidara cu „omul e scopul insusi” –tratarea omului ca scop, niciodata numai ca mijloc Decalogul –discurs deontologic pur sange

Etici deontologice

Aristotel- reprezentant -etici ale virtutii -premisa eticilor deontologice =presupozitia „daca aplicam principiul corect cu destula grija, atunci putem determina cu certitudine statutul moral al fiecarei actiuni individuale”

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

etica teleologica: „daca actionez avand un caracter virtuos, actiunea mea nu e corecta moral?” -omul virtuos aplica simplu, spontan principii etice generale Anne Scombe, 1958, „nu obligatia, datoria, corectitudinea ar trebui sa ne intereseze. In loc de incorect moral, ar trebui folositi termeniii nesincer, desfranat, nedrept”

e important a desemna acte rele sau bune in ele insele

+ e la fel de important a vedea ca sunt oameni buni, numiti virtuosi, care nu sunt incorecti

moral tocmai pentru ca sunt buni, virtuosi

-in etica iudeo-crestina, virtutea este

a) o forta care actioneaza sau care ar putea sa actioneze

b) putere (nu orice fel de putere e virtute, ci una specifica)

c) acel „ceva” care ii da acestuia valoare morala exemplara

d) tine de puterea specifica omului –ratiune, dar si de conditii: educatie, vointa (lasul e

curajos in viitor), obiceiuri, deprinderi –habitus laudabil, memorie

e) trasaturi de caracter laudabile pe care o persoana e bine sa le aiba in toate imprejurarile

vietii -actiunea buna trebuie sa fie facuta cand, cum si in fata cui ii trebuie (Aristotel)

Etica aceasta are trei avantaje cel putin:

1. ofera o descriere fireasca si interesanta a motivatiei morale depline

*un adept al eticii deontologice te ajuta; daca insa spune ca a ajutat din datorie pura, foarte multi se vor simti jigniti, suparati

2. impartialitatea eticii deontologice nu ocupa sfera situatiilor morale din viata; sunt

situatii care presupun partialitate- partinire

3. Carol Gilligan, 1982, prin „ethic of care” se face separatia dintre calitati pe genuri:

sexul e innascut, genul insa e dobandit => barbatii sunt adepti ai unei etici deontologice, iar femeile ale uneia teleologice

dar si dezavantaje (J. Rachels):

-sinceritatea e virtute, dar pentru a o realiza respectam teoria deontologica -de ce sunt importante aceste reguli si de ce sa nu mint? nu poti spune: e bine sa ai aceasta trasatura de caracter -nu mereu apelul la virtuti e salvator cand e vorba de un conflict moral exemplu: a face A si a face B A-a fi sincer, dar nu amabil, binevoitor; B-nesincer, dar amabil, binevoitor Sfatul de a actiona virtuos nu e de folos.

Etica utilitarista -nu presupune o etica a virtutii definitie: actiunile trebuie sa fie apreciate ca fiind corecte si incorecte, plecand de la consecintele lor -actiunile corecte sunt cele care aduc cele mai bune consecinte -cand evaluam consecintele, conteaza doar cantitatea de fericire/nefericire produsa -actiunile morale –cele care aduc cea mai amre fericire

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

-in calcularea fericirii, fericirea unuia nu e mai importanta decat a altuia =teorie rationala privind natura, actiunile omenesti => orice sentiment, prejudecata nu pot fi considerate a priori criterii; e mai sigur criteriul utilitatii -fericirea si consecintele sunt singurele care conteaza?

ex. Beethoven –nefericirea lui e o drama, dar nu il putem face mai fericit inveselindu-l ai incredere in cineva, dar el isi bate joc de tine fara sa stii => situatia nu e nefericita pentru tine conteaza si prietenia: ne face fericiti, dar numai pentru ca o consideram deja buna -raspunde utilitarismul total teoriei dreptatii? dreptatea –a trata impartial pe toti; -a trata conform meritelor dovedite.

+ nu e compatibil cu apararea drepturilor omului

Curs 5

Ce faci cand ai o intalnire la ora X si pe ultima suta de metri primesti un telefon ca un alt prieten are nevoie de tine pentru ca a patit ceva grav? Ce alegi ? Respecti intalnirea sau mergi la prietenul aflat in suferinta? David Ross incearca o corectare a utilitarismului:

-datorii prima facie (de prima instanta): de a nu face rau, de onestitate, de a face dreptate, sa fii in stare sa nu distribui placeri sau fericire daca ele nu sunt in concordanta cu merite deosebite, de marinimie (generozitate -omul moral e cel care se poate identifica empatic cu cel care are nevoie de ajutor), de gratitudine –fata de actele trecute-„o buna memorie morala” (ori utilitarismul se refera la acte viitoare) si sa fii recunoscator celor care ti-au facut un bine destinal.

Exista trei forme de utilitarism:

I. normativ

=trebuie corectat utilitarismul actional si sa ne intrebam ce reguli de conduita sunt cele care tind sa produca cea mai mare fericire ex: Doua societati prima respecta fidel regula ‚nu depune marturie impotriva unui om nevinovat”

a doua nu o respecta

Unde o duc oamenii mai bine?

II. al preferintei

-nu pot impune oamneilor sa respecte formule de tipul „ajuta-i pe cei care au nevoie” sau

„fii generos cu cine are nevoie”; se intampla ca eu sa ma gandesc ce prefer eu, asa ca eu

decid

ex: am muncit din greu, acum am bani, dar nu ajut pe nimeni. Vreau sa fiu moral

E util pentru societate daca tot mai multi prefera sa ii ajute pe cei care au nevoie de ajutor

ex: o femeie batrana imi lasa pe patul de moarte 1 milion de dolari sa ii dau nepotului ei, pe care trebuie sa il gasesc. Il caut si dau de un tanar neispravit. Deontologic, imi tin promisiunea si dau banii. Utilitarismul preferintei face un calcul al fericirii: ii dau si lui

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

ceva – o suma frumusica, iar restul il dau legal unor institutii umanitare=prefer sa fac fericiti mai multi

III. al bunastarii

-trebuintele noastre -standardizate si standardizabile => rational, trebuie sa stabilim satisfacerea acestor nevoi astfel incat sa facem fericiti cat mai multi dintre semenii nostri