VARSTA ADOLESCENTEI

DEFINITIE.INTRODUCERE.
ADOLESCENTA este perioada din existenta omului in care se contureaza
personalitatea viitorului adult. .
Reprezinta perioada intermediara intre copilarie si maturitate.Limitele
cronologice ale adolescentei sunt considerate intre debutul pubertatii 12-14
ani si 18 ani.Exista teorii recente care extind varsta adolescentei pana la 23-
24 ani(enc!er si colaboratorii"#datorita prelungirii perioadei de scolarizare
si dependentei economice si a$ective# opunandu-se ast$el procesului de
maturizare.
%erioada adolescentei se subimparte(Rousselet si colaboratorii" in&
1.%erioada revoltei-re$uzul de a se subordona # revolta impotriva parintilor#
pro$esorilor# scolii etc.
2.%erioada scandalului- tanarul neaga $amilia si scoala(sau cel putin
in$luenta lor morala" si tinde sa se apropie de prietenii care-i impartasesc
acelasi mod de viata si gandire..
3.%erioada de exaltare si a$irmare-cand tanarul se simte gata de a in$runta
lumea'este varsta a$irmarii intereselor sociale si pro$esionale.
(oate aceste sc!imbari care imbogatesc sau nu )criza adolescentei* sunt
importante si determinante in accelerarea procesului de $ormare a constiintei
de sine.+onstiinta de sine se dezvolta stadial cu elemente de continuitate si
elemente de di$erentiere avand ca rezultat $inal al acestei evolutii realizarea
personalitatii.
, problema re$eritoare la adolescenta#legata organic de dezvoltarea
constiintei de sine este aceea a a$irmarii de sine.-e $apt#dorinta a$irmarii de
sine este expresia crizei de constiinta pe care adolescentul o are asupra
dezvoltarii sale pe plan biologic#psi!ologic si social.-orinta a$irmarii de sine
este un $enomen normal care se mani$esta la adolescent ca e$ect al
maturizarii psi!ice#a consolidarii personalitatii.
-in punct de vedere medical#adolescentii se con$runta cu nenumarate
probleme de sanatate ce vor $i surmontate numai prin acordarea unei
asistente medicale corespunzatoare.
+ele mai multe aspecte de patologie a adolescentului sunt rezolvate in
asistenta medicala primara.
1
%atologia adolescentului este dominata de unele disabilitati ca retardul
mintal primar#astmul bronsic#astmul primar#de$ormari ale coloanei
vertebrale.
%rincipalele cauze de spitalizare a adolescentilor sunt reprezentate de&
-a$ectiuni neuro-psi!ice la cei cu varste intre 1.-21 ani(21/"
-graviditate si nasteri(40/"
-a$ectiuni ale sistemului digestiv(11/
-traumatisme(0/"
-a$ectiuni ale tractului respirator(1.1/"
%rincipalele cauze de deces si disabilitate la adolescenti pot $i acum
prevenite#societatea avand acum oportunitatea de a reduce mortalitatea si
morbiditatea prin promovarea serviciilor de asistenta medicala optime ce
trebuie sa corespunda nevoilor de sanatate ale acestora.
,rganismele internationale de pro$il(,23 si 456+E7" au realizat o
agenda comuna privind dezvoltarea sanatatii in cea de-a doua decada a vietii
o$erindu-le tinerilor oportunitati privind&
1.accesul la in$ormatii legate de nevoile lor de sanatate'
2.inocularea cunostintelor de viata necesare in evitarea comportamentului
riscant'
3.consiliere#in special in situatiile de criza'
4.acces la serviciile de sanatate inclusiv serviciile de sanatate a reproducerii'
1.dreptul de a trai intr-un mediu sigur .
Screening-ul cuprinde urmatoarele etape
-interviul(anamneza"
-asistenta psi!o-sociala
-examinarea $izica&audiometrie#teste o$talmologice#determinarea tensiunii
arteriale#radiogra$ia coloanei vertebrale#examinarea organelor genitale
masculine si $eminine#examinarea pelvina
-teste de laborator&8L9#examen sumar de urina#bilant $os$o-
calcic#:g8s#86;<36-:#glicemie#pro$il lipidic
Tulburarile de comportament ale
adolescentului
DELINCVENTA
ETIOLO!IA CO"#ORTA"ENTULUI DELINCVENT LA ADOLESCENT
2
+omportamentul delincvent al adolescentului cunoaste cauze bio-psi!o-
sociogene.3tudiul cauzelor de con$lict cu $inalizare in conduita devianta
intampina serioase di$icultati#datorita pe de o parte multitudinii si
complexitatii acestora#iar pe de alta parte datorita $aptului ca una si aceeasi
$orma de reactie devianta poate avea cauze di$erite#dupa cum una si aceeasi
cauza poate determina e$ecte reactionale di$erite.
+u toata complexitatea si varietatea numerica#$actorii etiologici ai
reactiilor comportamentale deviante pot $i clasi$icate con$orm
pro$.dr.%.ranzei in&
A.Factori predominanti $iogeni&deviatia de comportament apare ca un
epi$enomen al dereglarilor organice#dar mai $recvent acesti $actori
inter$ereaza conditiile biogene creand $ondul pe care actioneaza situatiile
particulare din viata adolescentului.
, serie de $actori patologici psi!ici pot sta la originea biogena a unor
devieri comportamentalede tip delictual(ence$alopatii secundare post-
in$ectioase sau post-traumatice'oligo$renii'sec!ele dupa
meningite'epilepsii'!ebe$renii'psi!opatii'nevroza etc".3-a pus in evidenta
#prin determinarea cariotipului la unii indivizi cu comportament deviant o
trisomie gonosomiala cu un = suplimentar(x==".:ceasta anomalie genetica
se asociaza cu agresivitate#violenta#tendinta spre distugere de bunuri.:cestor
$actori biogeni li se adauga remanierile neuropsi!ice si endocrine de
pubertate si adolescenta.
B.Factori predominanti p%i&o-%ociogeni
7ara a subestima importanta $actorilor organici#somatogeni#vom sublinia
in primul rand rolul determinant al $actorilor psi!o-sociogeni din mediul
$amilial si extra-$amilial&
1.-isociatia $amiliala.+ei doi parinti# desi despartiti#revendica copilul in
mod egal#$iecare din ei cautand sa-l atraga de partea lui si sa-l instige
impotriva celuilalt in scopul de a-l compromite.Ramas in gri>a unuia dintre
parinti#copilul devine victima unei atitudini extremiste& $ie va bene$icia de
intreaga a$ectiune si ingri>ire din partea acestuia avand drept consecinta
$ormarea lui ca individ egoist#retrograd#nepasator si inadaptat la $ormele
vietii sociale#$ie va $i $rustrat de cea mai elementara $orma de a$ectiune#de
intelegere#de conditii corespunzatoare de viata si activitate ceea ce va
determina $ormarea unui individ introvertit#izolat#crud#revoltat.
5eintelegerile intre parinti pun in pericol sentimentul de securitate al
copilului si in consecinta armonia dezvoltarii personalitatii sale.
2.:bsenta mediului $amilial.6n cazul adolescentilor or$ani abandonati#care
se a$la in gri>a asistentei publice#lipseste insusi mediul $amilial.Lipsa
oricaror modele parentale si a identitatii copilului cu parintii sai#pot duce la
3
depersonalizare si la realizarea indi$erentei#opozitiei sau ostilitatii.-in randul
acestora se detaseaza in primul rand adolescentul depresiv#a$lat in continua
cautare de a$ectivitate#de intelegere din partea celor din >ur.:st$el de
deviante se pot intalni si la copiii adoptati cand in$ierea e motivata de o
compensare a $rustrarilor si cand copilul e privat de climatul a$ectiv si de
sentimentul de securitate., in$luenta negativa au si $amilliile reconstiuite din
divorturi#vaduvii cu copii rezultati din casatorii anterioare#care vin in noua
$amilie cu alte principii si deprinderi educative
3.3ituatia economico-sociala a $amiliei.%oate produce aparitia unor
con$licte si tensiuni intre parinti pe de o parte si intre parinti si copii pe de
alta parte'atat in $amiliile paupere cat si in cele deosebit de prospere(prin
supradimensionarea trebuintelor#pretentilor si necesitatilor"
4.+arentele de ordin educativ >oaca un rol deosebit in determinarea unor
$orme comportamentale aberante#neadecvate.Ele depind in mod direct de
personalitatea parintilor si educatorilor.-esigur#greselile educative ale
parintilor pot $i considerate di$erentiat#in $unctie de rolurile di$erite care
revin#in mod natural acestora&mamei-a$ectiunea'tatalui-autoritatea.2ama
este aceea care poate sau nu priva pe copil de a$ectiunea ec!ilibrata atat de
necesara dezvoltarii sale psi!ice.
6n devianta copilului se inregistreaza o cauzalitate circulara in
care#plecand de la climatul $amilial neadecvat se a>unge la esecuri
scolare.5emultumirea de sine va duce la indi$erenta $ata de lume si
inadaptare.
1.6n$luentele ne$aste ale unor grupuri de tineri.+ei mai multi dintre minorii
delincventi nu sunt supraveg!eati de catre parinti in ceea ce priveste relatiile
lor cu ceilalti copii si in legatura cu $elul in care isi petrec timpul liber#sau
sunt supraveg!eati in mod super$icial sau accidental.
5u intotdeauna adolescentul stie sa se apere impotriva in$luentelor
strazii#colegilor sau adultilor mai turbulenti#certati cu normele si legile
convietuirii sociale.6nsu$icient prevenit asupra $acturii periculoase a
acestora#el poate lesne sa cada prada ispitelor strazii sau unor grupuri de
tineri ai strazii.%entru adolescenti solutia grupului pare sa $ie la un moment
dat o ratiune de a $i#de a exista.9rupul o$era adolescentului nu numai cadrul
de a$irmare#de exprimare libera#ci si securitate#siguranta.6n
grup#adolescentul gaseste niveluri de aspiratie si valori comune cu ale
sale#c!iar in grupuri in$ormale orientate negativ.
(eama de ridicol#dorinta de a-6 imita pe cei mari#teribilismul contribue la
coruperea lui precoce.:st$el el va incepe sa $umeze#sa bea#sa practice >ocuri
de noroc si cauta in permanenta prile>uri prin care sa-si demonstreze $orta si
cura>ul.
4
AR'ITECTURA #ERSONALITATII DELINCVENTIALE LA ADOLESCENTI
%rincipalele devieri de conduita si comportament pe care le intalnim
sunt&tentativa autolitica si actul suicidar#acte asociale si
antisociale(negativismul#minciuna#$urtul#tal!ariile#lovirea#amenintarea#violul
#$uga de acasa sau vagabonda>ul#alcoolismul si nu in ultimul rand
dependenta de droguri"
-aca utilizam statisticile europene#in special cele din 7ranta#sinuciderile
adolescentilor ocupa locul al doilea in cadrul mortalitatii cu exceptia celei
cauzate de boli sau accidente intamplatoare.-in punctul de vedere al
apartenentei la sexul biologic#baietii reprezinta un procent mai mare decat
$etele.
3tudiul acestui tip de comportament denota anumite aspecte care duc la
cresterea $recventei deviantelor la adolescenti&
1.2odi$icari la nivelul structurilor morale.6n liniile cele mai largi#constiinta
morala este o sinteza a valorilor stabilite de grupul social care regleaza
comportamentul uman $ata de regulile sociale necesare convietuirii si $ata
de celelalte persoane purtatoare la randul lor a unei constiinte morale.
2.2odi$icari la nivelul relatiilor a$ective.
:ceste modi$icari trebuie privite cu atentie atunci cand interactionam cu
adolescentii ce au comportamente deviante.(rebuie stiut ca o atitudine de
mare severitate din partea adultului mareste antipatia si genereaza con$lictul
cu acesta.
3.3caderea pragului de toleranta la $rustrare.
+a principiu $undamental#adolescentii delincventi nu pot suporta in
relatiile lor cu institutiile si cu adultii regulile si exigentele
sociale#atitudinile pro!ibitive#autoritare sau preventive ale acestora.
4.3entimentul de devalorizare.:dolescentul delincvent traieste un sentiment
de nonvaloare#de respingere de catre grupul social.6n general#$amiliile din
care provin adolescentii delincventi creaza conditii de devalorizare prin
utilizarea acestuia ca participant la actiuni antisociale&consum de
alcool#minciuna#$urt#prostitutie#vagabonda>#inselaciune.etc
1.3entimentul de in>ustitie.
(rairea pe o perioada indelungata de timp a unei situatii de
incompatibilitate#de neconsonanta sociala#$ie ca este vorba de >oc#de
1
invatatura sau de relatii de $amilie determina treptat aparitia unui sentiment
de in>ustitie.La varsta adolescentei sentimentul de re$lectie este diminuat#in
general#$apt pt care adolescentul are convingerea ca i se $ace o mare
nedreptate.
?.(ulburari de cunoastere
-elincventul traieste la timpul prezent#ca si cum nu ar avea nici un $el de
perceptie de sine.6n general adolescentul delincvent nu poate trai# nici
percepe existenta sa in interiorul oricarui context spatio-temporal.
@.4n sens gresit acordat conceptului de libertate.
%rimul dintre imperativele conceptului de libertate la delincvent este acela
de a $i lipsit de orice restrictie sau exigenta sociala# de a oblitera
reguli#cerinte morale si sociale.
-elincventul considera e$ortul de incadrare in normele sociale ca un
supliciu#ca o re$lectare a agresivitatii societatii asupra sa.
-e asemenea#putem vorbi la adolescentii delincveni de o )denigrare a
sentimentelor umanitare*&intelegere#dragoste#mila#demnitate etc.%rin
respingerea acestor )desuete*valori morale isi construieste o libertate
arbitrara in comportament.
ABUZUL DE SUBSTANTE LICITE SI ILICITE
SUBSTANTE LICITE
ALCOOLUL
:lcoolul este o substanta lic!ida obtinuta prin $ermentarea
$ructelor#legumelor sau granelor.
2etanol#$ur$urol#alcool izobutilic#alcool izoamilic#acetalde!ida#$ormiatul
de etil-aceste substante sunt extrem de toxice si prezente in procente di$erite
in bauturi alcoolice.Etanolul este denumirea c!imica pt alcool sau alcoolul
etilic#cel mai cunoscut dintre alcooli.
:lcoolul este tipul de drog cel mai $olosit la ora actuala.:lcoolul
actioneaza predominant asupra sistemului nervos al omului#mai ales pe
centrii ce coordoneaza $unctiile cerebrale complexe#cum ar $i constienta si
emotiile#si actioneaza mai putin pe $unctiile in$erioare vegetative.+at de tare
este si cat de mult tine acest e$ect#depinde de concentratia de alcool din
organism#ce se determina din sange(alcoolemia"se masoara in grame de
alcool la litru de sange.+ele mai multe decese survenite in urma unei
intoxicatii etanolice au evidentiat o alcoolemie cuprinsa intre 1#8 si ?#@
g<l.4nele simptome ale intoxicatiei alcoolice acute seamana cu cele din
intoxicatia cu opiacee.5aloxona#un antagonist al
opiaceelor (mor$ina#!eroina"poate $i e$icienta si in cazul intoxicatiei cu
alcool.
?
-e regula nu este insa necesar tratamentul medicamentos'de cele mai
multe ori $iind su$icienta spalatura gastrica urmata de per$uzii.
+onsumul de alcool in randul adolescentilor reprezinta o problema de
interes ma>or#datorita e$ectelor periculoase pe care acesta le are#in
special#asupra organismelor tinere.:lcoolismul este o boala cronica#de
obicei progresiva#cu simptome care include dorinta de a bea alcool#in ciuda
e$ectelor negative.+a multe alte boli#are un curs in general
previzibil#simptome recunoscute si este in$luentata de $actori genetici si
sociali.
"ani(e%tari clinice ale con%umului e)ce%i* de alcool&
Logoree#eu$orie#dezin!ibitie#accentuarea tulburarilor de gandire#stare
con$uzionala#tremor'iar la alcolemiile ce depasesc 3g A se instaleaza coma.
6n ma>oritatea cazurilor subiectul iese din starea de coma dupa cateva
ore pastrand o amnezie lacunara asupra intregului episod anterior.
E(ectele con%umului de alcool+ta$.nr.,-
Impactul alcoolului a%upra organi%mului
-distrugerea neuronilor&crize convulsive(epilepsia alcoolica"
-leziuni cerebrale ireversibile&atro$ie cerebrala pana la dementa alcoolica
-leziuni cardiace&insu$icienta miocardica
-varice eso$agiene(prin ruptura duc adesea la moarte"
-steatoza !epatica&!epatita cronica#ciroza !epatica#gastrita cronica
-pancreatita
-tremuraturi ale extremitatilor#mai ales la nivelul mainilor
-cresterea tensiunii arteriale
-cresterea lipidelor in sange
-polinevrita#mai ales la nivelu membrelor in$erioare
TUTUNUL
(utunul se obtine prin uscarea#tocarea si prelucrarea $runzelor.
6n a$ara cancerului bron!o-pulmonar#primul ca $recventa la $umatorii
inveterati#numeroase studii au dovedit o relatie directa intre $umat si
$recventa cancerului care atinge organe mai indepartate de contactul cu
atmos$era poluata de tutun.
:st$el riscul de a $ace cancer al vezicii urinare este de doua ori mai
mare la $umatori decat la ne$umatori#pt cancerul eso$agului de 1 ori#pt
cancerul cavitatii bucale si a $aringelui de ? ori iar pt cancerul laringelui de
1. ori.
(utunul este de asemnea implicat in aparitia bolilor respiratorii acute
si a %,+.olile respiratorii acute#tra!eitele#bronsitele#pneumoniile sunt de
2#2 ori mai $recvente la $umatori decat la ne$umatori.
@
2a>oritatea adultilor $umatori au inceput din adolescenta#ast$el 4./ dintre
adolescentii care $umeaza regulat au incercat cel putin o data sa renunte#80/
dintre oamenii care incearca pentru prima data o tigara#o incearaca pana la
varsta de 18 ani#0./ dintre noii $umatori sunt copii si adolescenti#acesti noi
$umatori ii inlocuiesc pe cei care s-au lasat sau au murit prematur din cauza
bolilor provocate de $umat.
(inerii sunt incura>ati sa $umeze prima tigara de catre reclamele si
promotiile organizate de companiile producatoare de tigari#de prietenii lor#de
preturile acceptabile precum si de a le procura $oarte usor#unii comercianti
ignorand reglementarile in vigoare.
5icotina provoaca dependenta#de $apt riscul de a deveni dependent
este de unul la trei sau de unul la doi#in timp ce riscul de a deveni dependent
de cocaina administrata intravenos este de unu la patruBBB
2ai mult de 8./ dintre tinerii care $umeaza un pac!et sau mai mult
pe zi recunosc nevoia sau dependenta lor de tigari.
2ai mult de 4.. ... de oameni mor anual din cauza bolilor cauzate
de $umat adica mai mult decat cele provocate de
alcool#!eroina#crime#sinucderi#accidente de masina si 36-: la un loc.

E(ectele con%umului de tutun
E$ectele consumului de nicotina&-e$ecte de scurta durata&stimulare
$izica si intelectuala#cresterea puterii de
concentrare#calmare#relaxare#senzatia de bine si de placere'-e$ecte
nocive&producerea brusca de glucoza#urmata de cresterea ritmului
cardiac#cresterea tensiunii arteriale#accelerarea respiratiei#iritarea mucoasei
nazo-$aringiene#a laringelui#tuse#ingalbenirea dintilor#aparitia prematura a
ridurilor#dispnee.

8
TABELUL NR. 1.
E(ectele p%i&ice %i (i.ice ale principalelor %u$%tante licite
Efecte psihice Efecte fizice
Alcoo
l
- reduce in!ibitia'
- determina o stare de relaxare
si
buna dispozitie'
- lipsa de concentrare'
- slabirea >udecatii'
- pierderea autocontrolului'
- tulburari respiratorii si cardiace'
- a$ecteaza re$lexele si coordonarea
motorie'
- sporeste riscul bolilor !epatice
(ciroza !epatica"'
- in cantitati mari&pierderea
cunostintei# coma si c!iar moarte
Tutun
-senzatia de calmare'
-senzatia de concentrare# de
relaxare.
-ameteli'
-senzatia de greata si c!iar
varsaturi'
-bronsite'
-cancer# ulcer'
-a$ectiuni respiratorii# circulatorii#
cardiace
SUBSTANTE ILICITE
O#IUL
,piul se extrage direct dintr-o anumita specie de mac'opiul brut se $umeaza
in pipe#din el putandu-se extrage o serie de derivati#unii cu intrebuintare
medicala(codeina#papaverina#mor$ina"
E$ectele opiului si derivatiilor acestuia.((ab.5r.2"
'EROINA
8eroina este o pulbere de culoare variabila#de la galbui la maroniu#cu gust
amar si miros slab de otet'puterea analgezica este de 3-1 ori mai mare decat
a mor$inei.3e poate in>ecta#in!ala sau $uma.6n>ectiile ampli$ica e$ectele si
sunt cele mai periculoase.
Este un derivat al opiului.7ace parte din categoria drogurilor
netraditionale#$iind drogul cel mai solicitat atat de consumatori cat si de
distribuitori.
"ORFINA
Este un derivat al opiului#care se prezinta sub $orma de pudra alba#solubila
in apa#cu gust amar'se poate administra in scop
terapeutic(oral#intravenos#intramuscular"
0
+onsumul de droguri derivate ale opiului provoaca urmatoarele
imbolnaviri&
-carii dentare si leziuni asociate'
-reducerea masei musculare'
-modi$icari tro$ice si leziuni la nivelul picioarelor'
-scabie'
-ulceratii si $lebite la nivelul membrelor in$erioare'
-bronsite purulente'
-boli cu transmitere sexuala'
-crize psi!iatrice<comportament suicidar'
-in$ectia 86;'
-tuberculoza'
-!epatita virala :<<+.
COCAINA
+ocaina este extrasa c!imic din $runzele de coca#ce creste in zonele
tropicale din :merica de 3ud si pe ar!ipeleagul indonezian(2ala=sia".
+ocaina are e$ect anestezic asupra terminatiilor libere nervoase de la
nivelul mucoaselor si plagilor.6n trecut#cocaina a $ost $olosita ca anestezic
local#azi in acest scop sunt utilizati derivati sintetici ai ei.
+ocaina se prezinta sub doua $orme&pudra sau cracC.%udra&culoare alb-
cristalina si cu gust amar#se in!aleaza sau se in>ecteaza.+racC&se obtine in
urma unei prelucrari c!imice din care rezulta pietricele albe care se $umeaza
sau se in!aleaza in urma incalzirii in recipiente speciale.
E$ectele consumului de cocaina.((ab.nr.2"
A"FETA"INELE
3unt droguri sintetice#$olosite initial in tratamentul obezitatii#pentru ca
in!iba senzatia de $oame.3e prezinta sub $orma de tablete#capsule sau
pudra.3e in!aleaza#se ing!it#se in>ecteaza sau se $umeaza.
Reprezentantii acestei clase
sunt:am$etamina#dextroam$etamina#metam$etamina.
:m$etamina si metam$etamina sunt cunoscute sub di$erite denumiri
argotice&*speed*#*met!*#*ice*#*cristal*#*glass*#*crancC*#*c!alC*#se prezinta
sub $orma de pulbere alba#inodora#amaruie#usor solubila in apa sau alcool.
E$ectele consumului de am$etamine( tabelul nr. 2".
ECSTAS/
3e prezinta sub $orma de capsule sau tablete di$erite si uneori sub $orma de
pulbere sau lic!id.-atorita actiunilor si e$ectelor lor di$erite#drogurile
sintetice sunt greu clasi$icabile in grupe distincte.D(+(prescurtarea pt
Ecstas="este atribuit $recvent grupei entactogenelor(droguri care permit
1.
contactul#*atingerea interiorului*#de ex.prin producerea sentimentului de
$ericire".9rupul ecstas= are insa si actiuni din grupa drogurilor stimulatoare
si !alucinogene.
Ecstas= este un termen generic pt diverse substane cu spectru de actiune
similar.3unt comercializate#sub acelasi nume de )Ecstas=* si amestecuri ce
contin adaosuri de ca$eina#am$etamina sau L3-.
E$ectele consumului de ecstas=. .((ab.5r.2"
LSD
Este o substanta !alucinogena care distorsioneaza perceptiile
consumatorului'se prezinta sub $orma de pulbere alba#prelucrata in tablete
sau capsule.
E$ectele consumului de L3-( (ab. nr2"
SEDATIVELE
7ac parte din categoria deprimantelor sistemului nervos central'ma>oritatea
sunt $olosite in scopuri terapeutice#pe baza de prescriptie medicala.
E$ectele cosumului de sedative
CANNA0IS+"ARI1UANA-
+annabis 3ativa este cunoscuta inca din antic!itate pentru e$ectele sale
eu$orice'se cunostea ca aceasta rasina#odata consumata are proprietatea de a
da nastere unei stari de ebrietate aparte.
6n doze mici e$ectele sunt asemanatoare celor produse de alcool#pe cand
dozele mari au e$ecte !alucinogene'nu induce dependenta
+onsumul cronic $avorizeaza aparitia bronsitelor#a in$ectiilor pulmonare#a
cancerului laringian si pulmonar
6ntoxicatia cu cannabis se des$asoara in 4 $aze&
-$aza eu$orica'
-$aza con$uzionala'
-$aza de extaz oniric'
-$aza de somn'
E$ectele consumului de cannabis.
11
TA0ELUL NR 2
E(ecte (i.ice %i p%i&ice ale principalelor %u$%tante ilicite
Efecte psihice Efecte fizice
,piul si derivatele sale&
mor$ina si !eroina
-scaderea inteligentei si vointei'
-slabirea memoriei'
-declinul intregii personalitatii'
-impotenta sexuala
-scadere ponderala'
-paloare# pupile mici $ixe'
-tremur usor al mainilor si
pleoapelor'
-constipatie# varsaturi'
-respiratie rara# puls scazut
+,+:65:
-eu$orie'
-senzatie de putere $izica mare si de
crestere a capacitatii intelectuale'
-exaltare# indrazneala'
-cresterea dorintelor sexuale'
-in!iba senzatia de $oame# sete# somn#
durere'
-nervozitate# epuizare'
-depresie# anxietate
-vasoconstrictie si anestezie
locala'
-oc!i in>ectati# lacrimosi'
-pupile dilatate'
-scadere ponderala
:27E(:265ELE
-stare de alerta'
-eu$orie'
-!alucinatii'
-scaderea nevoii de somn'
-cresterea $luentei verbale'
-cresterea interesului si a
per$omantelor sexuale
-tremuraturi'
-cresterea tensiunii arteriale'
-palpitatii'
-accelerarea respiratiei'
-dilatarea pupilelor
E+3(:3E
-e$ect calmant'
-inalta perceptie a sunetelor si
culorilor'
-oboseala'
-depresie# anxietate'
-panica# con$uzie# paranoia
-greata# diaree'
-dureri musculare'
-tulburari de vedere'
-gura uscata# sete puternica'
-temperatura corpului
crescuta'
-bloca> renal
L3-
-transa# beatitudine si extaz sau
viziuni in$ricosatoare'
-stare de teama# anxietate si depresie
-!ipertermie'
-ta!icardie'
-tremuraturi'
-greturi
3E-:(6;E
-calmare'
-incetinirea gandirii'
-lipsa emotiilor'
-dezinteresul $ata de intamplarile si
oamenii din >ur
-stare de somnolenta'
-di$icultati in mers
+annabis (2ari>uana"
-logoree'
-largirea spatiului'
-slabirea memoriei'
-comportament imprevizibil'
-dilatarea pupilei'
-accelerarea pulsului'
-lipsa coordanarii motorii
12
-extaz# beatitudine'
-somn
INTO3ICATIA CU 0AR0ITURICE SI AN3IOLITICE
arbituricele si anxioliticele# in a$ara dependentei $izice si psi!ice pe care o
induc#prezinta si alte e$ecte secundare ma>ore#dintre care mentionam&
-somnolenta diurna
-con$uzie la varstnici#excitatie paradoxala la copii
-anemie prin carenta de acid $olic
-reactii cutante alergice
INDICII CE POT SUGEA CONSU!UL DE DOGUI
6n Romania#consumul de droguri a aparut treptat#la inceput timid#apoi din
ce in ce mai puternic#in prezent numarul consumatorilor $iind in continua
crestere.6n aceste conditii#se impune cunoasterea indiciilor de probabilitate
ale consumului de droguri#parintii putand ast$el intervenii din timp atunci
cand suspecteaza o problema a copilului legata de droguri.
, interventie la timp poate salva multi ani de durere si su$erinta.Este mai
bine ca problemele sa $ie inlaturate din momentul aparitiei
lor#deoarece#odata cu trecerea timpului#acestea se dezvolta#trans$ormandu-se
intr-o situatie pe care parintii nu o mai pot stapani.
:semenea indicii sunt&
-sc!imbarea brusca a comportamentului
-scaderea memoriei
-pierderea gradata a interesului $ata de
$amilie#vecini#prieteni#scoala#sport#!obb=-uri
-sc!imbarea prietenilor si tendinta de tainuire a acestora' cu cat tanarul are
mai multi prieteni consumatori#cu atat e mai probabil ca si el sa consume
droguri
-oc!i in>ectati#pupile dilatate sau contractate#coordonare de$icitara a
miscarilor oculare
-acte de $urt#minciuni'
-vorbire rapida sau incetinita'
-lipsa inexplicabila a banilor sau a obiectelor din casa'
-irascibilitate sau agresiune'
-treceri $ara motiv de la veselie la tristete'
13
-pierderea sau cresterea apetitului'
-stari de somnolenta si apatie necaracteristice sau neoboseala si insomnie'
-cunoasterea de catre tanar a detaliilor privind senzatiile produse de
droguri#detalii mentionate doar cand relatarile altuia nu corespund realitatii'
-detinerea de catre adolescent de postere si articole de imbracaminte cu
simboluri corelate cu consumul de droguri'
-mirosuri#pete neobisnuite pe piele sau imbracaminte#urme de
intepaturi#vanatai'
-detinere de pra$uri#capsule#$iole#seringi#ace#lingurite innegrite de $um#pipe
de $abricatie ar(izanala.
PE"ENIEA CONSU!ULUI ILICIT DE DOGUI
%revenirea consumului de droguri trebuie sa $ie o optiune a $iecarui tanar
sau adult si se obtine prin&
-cunoasterea riscurilor $olosirii drogurilor'
-comunicarea cu $amilia si prietenii c!iar si in probleme di$icile'
-puterea de a re$uza drogul o$erit de o persoana'
-gasirea unor alternative placute de petrecere a timpului liber.
6n ultimul timp#s-au dezvoltat numeroase metode de prevenire a
consumului de droguri.3-a constatat ca cele mai e$iciente sunt metodele
combinate#neexistand o abordare singulara care sa $ie cu adevarat e$icienta.
2etode de prevenire a consumului de droguri&
a"abordarea $actorilor de risc'
b"abordarea dezvoltarii'
c"abordarea in$luentei sociale'
d"abordarea speci$icitatii comunitare'
e"programe care vizeaza scolile&
-in$ormatii te!nice despre droguri si e$ectele lor
-clasi$icarea sistemului valoric
-dezvoltarea respectului de sine
-instruire pentru a rezista presiunii sociale
-sustinerea nocivitatii drogurilor in $ata celorlalti
-g!idarea normelor individuale si de grup
-acordarea de a>utor
-gasirea si incura>area activitatilor alternative
$"campanii mass media'acestea avand un rol decisiv in &
-constientizarea si trans$erul de in$ormatie
-incura>area comunicarii interpersonale
-incura>area populatiei de a participa la activitati de preventie si combatere
3tatisticile arata ca cea mai expusa categorie in ceea ce priveste consumul
de droguri o constituie tinerii#crescand de la an la an nuamarul
14
consumatorilor din aceasta categorie.:ceste statistici arata#de $apt#riscul
disrugerii unei intregi generatii.
(inerii reprezinta categoria cea mai vulnerabila la consumul de
droguri#acestia $iind dispusi mereu sa incerce noi experiente.Ei sunt gata sa
$aca orice pt a-si inlatura in!ibtiile#pt a-si ampli$ica senzatia de calm sau
indrazneala.3-a semnalat cresterea de delincventi minori c!iar din randul
$amiliilor organizate social#cu statut pro$esional si cultural ridicat.
6n prezent# toxicomania reprezinta o problema mondiala care nu cunoaste
$rontiere#a$ectand toate tarile#toate straturile sociale#toate varstele.
CONCLUZII
:dolescentii care sunt apropiati de parintii lor sunt mai putin expusi
comportamentelor de risc.+u cat parintii sunt mai implicati in vietile
copiilor#cu atat se vor simti mai pusi in valoare si vor $i mai dipusi sa
comunice.Este bine ca parintii sa stabileasca o rutina#un obicei saptamanal
regulat de a $ace ceva special cu adolescentul.#c!iar si ceva $oarte simplu
cum ar $i mersul la o ing!etata.
:dolescentul#tanarul trebuie intrebat unde se duce#cu cine se va
intalni si ce va $ace.
%arintii trebuie sa $aca cunostinta cu prietenii lui si cu parintii acestora
pentru a le cunoaste activitatile.6n cazul in care adolescentul va veni cu
prietenii#este bine sa $ie supraveg!eati de un adult.
2esele sunt o ocazie excelenta de a discuta despre evenimentele de
peste zi#de a o$eri suport si a strange legaturile.3tudiile arata ca acei copii ale
caror $amilii mananca impreuna cel putin de 1 ori pe saptamana sunt mai
putin expusi riscului de a consuma alcool sau droguri.
2otivele pentru care un tanar a>unge consumator de droguri sunt
nenumarate&curiozitate#mandrie#deznade>de sau dorinta de a experimenta
ceva nou.
6ngri>orator s-a dovedit $aptul ca#indi$erent pe ce cale#o data a>unsi la
consumul de droguri#drum de intoarcere nu prea mai exista.
+ategoria celor care a>ung sa $oloseasca drogurile din deznade>de#este
destul de mare.
Revoltati de conditiile sociale in care traiesc#doresc sa evadeze#gasind
un re$ugiu extrem# in consumul de droguri.
+ei care devin consumatori de droguri din dorinta de a experimenta
ceva nou#sunt de regula )copiii de bani-gata*.
(entatia este mare mai ales atunci cand situatia materiala este $oarte
buna.3i apoi acestia mai cred ca#consumul de droguri este )la moda*.
11
, ci$ra neo$iciala#care circula prin culisele centrelor de
toxicologie#spune ca ar $i in >ur de 4. mii de toxicomani declarati numai in
ucuresti.5umai la 3pitalul nr.0#sectia %si!iatrie-(oxicologie se $ac peste
1... de intrenari pe an.
+i$rele sunt inspaimantatoare si ar trebui sa reprezinte un semnal de
alarma in societatea contemporana.
!ETODE CONTACEPTI"E LA ADOLESCENTI
6ndi$erent de sex#viata unui adolescent poate $i brusc sc!imbata de aparitia
unei sarcini nedorite sau de contactarea unei boli cu transmitere
sexuala((3".+ea mai sigura metoda de prevenire a unei (3 sau a unei
sarcini este :3(65E5(:(lipsa contactului sexual"
6n cazul adolescentilor activi sexual este importanta in$ormarea#precum si
constientizarea riscurilor la care acestia se expun in cazul unui contact
sexual neprote>at.+!iar si un singur contact sexual neprote>at poate conduce
la o sarcina nedorita sau la contactarea unei (3
, adolescenta activa sexual#care nu $oloseste nici o metoda contraceptiva
are sanse de peste 0./sa aiba o sarcina nedorita intr-o perioada de 1-1 ani.
+!iar daca un adolescent nu planuieste sa-si inceapa viata sexuala inca#el
trebuie totusi sa $ie in$ormat in legatura cu metodele contraceptive
disponibile'metoda contraceptiva cea mai potrivita(ca si cost si
utilitate"'$olosirea corecta a prezervativului pt evitarea contactarii unei
(3(unele (3 pot $i contactate prin orice tip de act
sexual&vaginal#oral#anal"'$elul in care se pot combina mai multe metode
contraceptive pt cresterea e$icacitatii lor.
,rice adolescent ar trebui sa a$le aceste in$ormatii de la parinti#scoala sau
de la un specialist din domeniul medical.
+ea mai buna metoda contraceptiva este aceea care se potriveste cel mai
bine persoanei in cauza si care nu in$luenteaza negativ sanatatea acesteia.-e
aceea sunt $oarte importante controalele medicale regulate pt a evita reactiile
adverse ale contraceptivelor(in special in cazul utilizarii metodelor
!ormonale".6n cazul persoanelor care su$era de o boala cronica sau alte
disabilitati este indicat un consult medical inainte de alegerea unei metode
contraceptive.
1?
EDUCATIA CONTRACE#TIVA LA ADOLESCENTI
Este $oarte importanta educatia sexuala a adolescentilor#mai ales ca varsta
medie de incepere a vietii sexuale a scazut in ultimii ani.
Este bine ca acestia sa cunoasca&bene$iciile abstinentei'utilitatea $olosirii
prezervativului in timpul oricarui tip de contact sexual'riscul ruperii
prezervativului in timpul actului sexual si ast$el necesitatea $olosirii unei
metode contraceptive complementare#precum spermicidul
EDUCATIA CONTRACE#TIVA LA ADOLESCENTE
4nele adolescente nu se simt con$ortabil in momentul in care trebuie sa
consulte o persoana specializata in planning $amilial.-e aceea este important
ca orice adolescenta sa stie ca&
a" este bine sa $ie precauta si sa nu se rusineze in a $olosi o metoda
contraceptiva'ea trebuie sa $ie pregatita si sa nu se bazeze pe partener in
procurarea acesteia'
b" poate sa apeleze cu incredere la a>utorul unui specialist in planning
$amilial in cazul in care doreste sa e$ectueze un control genital $iind
constienta de con$identialitatea acestuia'
c" viata sexuala activa necesita monitorizarea anuala pt prevenirea (3.,
parte din acest grup de boli poate $i detectata printr-un singur examen de
urina.5u este nevoie de un examen citologic al cervixului(abes
%apanicolau" decat dupa 2-3 ani de la inceputul vietii sexuale.4n ast$el de
test poate evidentia cu usurinta semnele precoce de cancer al colului
uterin#un tip de cancer $recvent determinat de o in$ectie cu transmitere
sexuala(%apilomavirusul uman" '
d" exista contraceptie de urgenta#in cazul ruperii prezervativului
e" in momentul alegerii unei metode de contraceptie#este bine ca orice
adolescenta sa se intrebe ce va $ace in cazul in care aceasta metoda se
dovedeste ine$icienta si ramane ast$el insarcinata.(rebuie sa se gandeasca
daca este pregatita sa dea nastere unui copil sau daca un avort este o solutie
viabila.
6n cazul tuturor adolescentilor activi sexual sunt recomandate metode
de contraceptie cat mai sigure posibil
1@
SACINA LA ADOLESCENTE

3tatisticile care arata $aptul ca din ce in ce mai multe adolescente
raman insarcinate la varste $ragede#ar trebui sa ne ingri>oreze.
2ulte dintre adolescentele care raman insarcinate sunt inca in liceu.3e
pare ca sarcina este la moda in randul $etelor care abia au implinit varsta de
18 ani.
+auza principala este lipsa educatiei sexuale#ele nestiind sa se prote>eze in
timpul actului sexual.2a>oritatea adolescentelor care se implica intr-o relatie
cred ca sunt obligate sa $aca sex cu partenerul pentru ca acesta sa nu le
paraseasca sau pentru a se simti iubite.
,ricare ar $i cauza#o sarcina in timpul adolescentei a$ecteaza pe toata
lumea.+ele mai multe dintre adolescentele care decid sa aiba un copil nu au
varsta potrivita pt a se anga>a si au nevoie de a>utor social pt a-si putea plati
asistenta medicala.
-atorita sarcinii nu se mai pot intoarce la scoala#nu mai pot primi educatia
de care ar avea nevoie pt a avea o slu>ba mai bine platita.
%entru o intelegere corecta a situatiei ar trebui organizate intalniri
$recvente cu tinerii adolescenti in care sa li se explice $oarte detaliat
importanta si necesitatea protectiei in timpul actului sexual.
2amele $oarte tinere pot $i parinti buni pentru copiii lor#insa e o
responsabilitate $oarte mare si trebuie sa $ie constiente ca vor renunta la
multe lucruri din viata lor.
2ulte adolescente opteaza pentru avort#dar aceasta decizie le poate marca
pe viata#ne$iind usor sa renunti la un copil.
-aca avortul nu s-a e$ectuat corespunzator exista riscul de a nu mai
putea $ace copii niciodata.
6ndi$erent de decizia pe care o ia #o mama adolescenta trebuie sa $ie
constienta ca-6 apartine in exclusivitate si are o mare responsabilitate atat
$ata de copil (in cazul in care se !otaraste sa-l $aca" cat si $ata de ea insasi.
"IOLUL IN ANDUL ADOLESCENTILO
:cordarea adolescentului de in$ormatii despre viol este importanta. 4na
din patru $ete de liceu sau unul din zece baieti de liceu raporteaza un abuz
$izic sau sexual in antecedente.
3e recomanda adolescentului urmatoarele&
- sa evite locurile retrase (izolate"'
18
- sa aleaga locurile populate# unde adolescentul se simte con$ortabil si in
siguranta' sa nu aleaga domiciliul uneia dintre parti ca si loc de intalnire'
acestea sunt locurile cele mai $amiliare unde violurile se produc
- sa aiba incredere in instinct& daca exista o senzatie de vulnerabilitate#
aceasta poate $i intemeiata' de exemplu# sa evite petrecerile unde baietii sunt
in numar mai mare decat $etele'
- sa nu ezite in a $i nepoliticos& daca intalnirea degenereaza sau adolescentul
se simte agitat# se recomanda parasirea locului respectiv cat mai repede
posibil'
- sa evite alcoolul sau drogurile& acestea compromit abilitatea si luarea de
decizii responsabile in timpul intalnirii'
- sa recurga la intalniri duble sau in grup& in mod special prima data# o
intalnire in grup poate $i mai con$ortabila sau mai putin riscanta' cand
adolescentii se a$la in compania prietenilor de incredere# tind sa se simta in
siguranta c!iar daca incalca reguli.
BOLI CU TANS!ITEE SE#UALA
olile cu transmitere sexuala sau bolile venerice sunt in$ectii
transmise prin contact sexual (normal# oral sau anal" dar care pot $i transmise
si pe alte cai.
%rintre mi>loacele de transmitere ale acestor boli# in a$ara de contactul
sexual# mai putem intilni& contactul cu zona in$ectata# contactul cu obiecte
in$ectate (ace# etc." sau de la mama la $at.
:ceste boli pot $i clasi$icate in doua mari categorii&
:" olile cu transmitere sexuala ma>ore# din care $ac parte&
- si$ilisul'
- gonoreea sau blenoragia'
- sancrul moale'
- granulomul ing!inal'
- lim$ogranulomatoza ing!inala.
" olile cu transmitere sexuala minore# din care $ac parte&
- uretritele negonococice (cele mai $recvente boli din aceasta categorie
sunt provocate de c!lam=dii# m=coplasme# candida albicans# tric!omonas
vaginalis"'
- tricomonazia urogenitala'
- candidozele urogenitale'
- !erpesul genital'
- vegetatiile veneriene'
- moluscum contagiosum'
- scabia'
10
- unele $orme de !epatita virala'
-pediculoza.
6n ultimul deceniu# in$ectia cu 86;# cea mai periculoasa in$ectie# alaturi de
si$ilis# a provocat epidemii $ara precedent.
Exprimarile clinice ale bolilor cu transmitere sexuala apar mai ales in
regiunea genitala# dar pot $i evidente si in cavitatea bucala# pe tegument sau
la nivelul oc!ilor - con>unctival.
6n zona genitala# simptomele se mani$esta prin secretii neobisnuite# dureri
in zona pelvina# arsuri# prurit#senzatie de iritatie# dureri in timpul actului
sexual sau la urinare (disurie". %rezenta tuturor acestor simptome nu este
obligatorie - unele dintre ele disparand de la sine# desi in$ectia ramane in
organism pana la tratare sau cronicizare.
%rimul pas in tratarea bolilor cu transmitere sexuala este consultul medical
si diagnosticarea corecta. 5u este recomandat tratamenulul empiric sau ca
urmare a consultarii altor surse de in$ormare neo$iciale de multe ori
incorecte. 2edicul poate $i unul de $amilie in prima $aza ce va va trimite la
un specialist in boli dermato - venerice# care va $ace analize si va aplica
tratamentul corespunzator. :cest tratament trebuie continuat pe toata
perioada recomandata# c!iar daca simptomele dispar# iar actul sexual poate $i
reluat dupa 3 zile de la incetarea tratamentului in con$ormitate cu
recomandarile medicului specialist.
Riscul de in$ectare cu aceste boli este mai mare in contactul sexual cu mai
multi parteneri# atunci cand nu este $olosit prezervativul ca mi>loc de
protectie si cind sunt utilizate droguri in>ectabile intravenos# cand partenerul
se drog!eaza sau are la randul lui mai multi parteneri sexuali.
SINDO!UL DE OBOSEALA CONICA
3indromul de oboseala cronica este caracterizat prin oboseala sau
extenuare severa care impiedica e$ectuarea activitatilor normale# zilnice
obisnuite. 2ai exista si alte simptome# dar cel principal este oboseala care
dureaza de cel putin ? luni. 4nele persoane se con$runta cu acest sindrom
timp de ani de zile.
oala nu este $oarte bine cunoscuta. 2a>oritatea expertilor cred ca
este o boala cu setul ei propriu de simptome. (otusi# unii doctori nu sunt de
aceasta parere. 5u exista teste care sa con$irme diagnosticul de sindrom de
oboseala cronica. -in aceasta cauza# multi pacienti sau $amilia si prietenii
lor accepta boala cu oarecare di$icultate. Este $oarte important ca cei din
>urul pacientului sa creada in diagnostic si sa-l sustina. : avea un doctor de
incredere este de importanta vitala.
2.
,boseala nu este imaginara# are un substrat real. Este reactia organismului
la o combinatie de $actori $izici si emotionali.
CAU4E
-octorii nu cunosc cauzele sindromului de oboseala cronica. 4nele
persoane dezvolta acest sindrom dupa o in$ectie virala sau bacteriana# cum
ar $i gripa# dar nu exista dovezi in acest sens. :lte teorii incrimineaza
sistemul imun# sistemul nervos# sistemul endocrin (!ormonii si glandele" si
istoria $amiliala (cazuri in randul membrilor $amiliei". 6nsa nu exista destule
dovezi pentru nici una dintre acestea.
%rincipalul simptom al acestui sindrom este oboseala sau extenuarea
severa care dureaza de cel putin ? luni si nu se amelioreaza semni$icativ la
odi!na. 9radul severitatii este atat de mare incat a$ecteaza capacitatea de
munca# activitatile de recreere si cele sociale.
,boseala si celelalte simptome descrise mai >os pot debuta brusc sau
pot sa se dezvolte gradat de-a lungul unei perioade de saptamani sau luni.
:lte simptome pe termen lung includ&
- uitarea# pierderea memoriei# stare con$uzionala sau di$iculate de
concentrare
- dureri de gat'
- ganglioni lim$atici usor mariti la nivelul gatului sau axilei'
- dureri musculare'
- dureri articulare $ara roseata sau tume$iere locala '
- ce$alee ale carei caractere sunt di$erite de cele din trecut'
- somn neodi!nitor (la trezire persoana se simte obosita"..
-atorita $aptului ca sindromul de oboseala cronica nu este usor de
diagnosticat# expertii in sanatate au stabilit niste reguli de identi$icare a bolii.
%entrul diagnosticul acestui sindrom sunt necesare oboseala si cel putin 4
dintre simptomele de mai sus. :ceste simptome trebuie sa debuteze o data
cu oboseala sau dupa declansarea ei si sa dureze cel putin ? luni.
(otusi# in prezenta $atigabilitatii persistente# inexplicabile si a altor
simptome tipice care nu intrunesc insa aceste criterii (de exemplu dureaza de
mai putin de ? luni" se poate presupune ca diagnosticul este sindromul de
oboseala cronica si poate $i necesara inceperea tratamentului.
4nii pacienti cu acest sindrom dezvolta o a$ectiune in care $recventa
cardiaca (numarul de batai pe minut" creste si tensiunea arteriala scade in
momentul cand se ridica din pozitie culcata si stau in picioare. :ceasta este
deseori descrisa ca senzatie de lesin sau ameteala. :$ectiunea se numeste
!ipotensiune ortostatica.
21
-epresia se intalneste destul de des si poate duce la inrautatirea
celorlalte simptome. 2edicatia antidepresiva poate avea e$ecte bene$ice.
3indromul de oboseala cronica produce simptome care se intalnesc in
multe alte boli# mai ales la debut.
-e aceea# diagnosticul poate $i pus numai dupa ce o evaluare
completa a exclus celelalte boli cu simptome similare.

FACTORI DE RISC
-esi persoanele care su$era de sindromul de oboseala cronica au in general
intre 21 si 41 de ani si ? persoane din 1. sunt $emei# nu exista dovezi care sa
arate care sunt $actorii de risc pentru dezvoltarea acestui sindrom.
oala se intalneste rar la copii. %oate aparea la adolescenti# mai ales la
tinerele adolescente. 3pre deosebire de adulti# adolescentii au mai multe
sanse sa dezvolte sindromul dupa un episod de boala precum mononucleoza
sau gripa.
3tudii diverse au raportat $aptul ca in 34: intre 1 si 1 persoane din 1... ar
putea avea su$eri de sindromul de oboseala cronica - su$icient pentru a $i
considerat o problema ma>ora de sanatate publica.
INVESTI!ATII
3indromul de oboseala cronica este greu de diagnosticat. ,boseala cronica
este o problema extrem de comuna si poate avea multe alte cauze.
-iagnosticul poate $i pus nu mai prin eliminarea celorlalte posibilitati.
6n primul rand# doctorul trebuie sa ia anamneza si sa $aca un examen $izic
complet. Expertii au elaborat o lista speci$ica de simptome pentru a decide
daca o persoana su$era de sindromul de oboseala cronica. -octorii se
$olosesc de o varietate de teste pentru a exclude alte boli. %rintre aceste teste
se numara&
- 8L9#;38#glicemia#(38#analize de bioc!imie#examen sumar de urina.
6n cazul in care simptomele# istoricul bolii si examenul $izic sugereaza alte
posibile a$ectiuni pot $i $acute si alte teste. (estele suplimentare pot $i
urmatoarele&
- anticorpii antinucleari pentru diagnosticul de LE3
- $actorul reumatoid# pentru diagnosticul de artrita reumatoida
- testul 86;
- teste pentru boala L=me# in cazul expunerii la capuse
22
TRATA"ENT
,biectivul principal de tratament al sindromului de oboseala cronica
este imbunatatirea starii generale ast$el incat pacientul sa revina la viata
normala.
2asuri simple care pot $i luate la domiciliu - cum ar $i imbunatatirea
ritmului de somn si exercitiu $izic moderat-sunt componente importante ale
tratamentului.
:pelarea la un consilier sau psi!olog s-a dovedit a $i utila la pacientii
cu sindrom de oboseala cronica.
-esi nu exista o cura pentru acest sindrom# multe dintre simptomele
sale raspund la tratament.
23
BIBLIOGRAFIE
1.R.BOUDON-DICTIONAR DE SOCIOLOGIE,editura UNIVERS
ENCICLOPEDIC,BUCURESTI 199
!.V.CLOCOTICI,A.STAN-STATISTICA APLICATA IN PSI"OLOGIE.editura
POLRO#,IASI !$$1
%.A.COS#OVICI,L.IACOB-PSI"OLOGIE SCOLARA,editura POLIRO#,IASI
199&
'.DICTIONAR DE PSI"OLOGIE,editura UNIVERS
ENCICLOPEDIC,BUCURESTI 199&
(.A.NECULAU-PSI"OLOGIE SOCIALA,editura POLIRO#,IASI 199
.O)FORD-TRATAT DE PSI"IATRIE
*.T.ROTARU-#ETODE STATISTICE APLICATE IN STIINTELE
SOCIALE,editura POLIRO# ,IASI !$$$
&.T.ROTARU,P.ILUT-ANC"ETA SOCIOLOGICA SI SONDA+UL DE
OPINIE,editura POLIRO#,IASI 199*
9.N.SILLA#,-DICTIONAR DE PSI"OLOGIE,editura UNIVERS
ENCICLOPEDIC,BUCURESTI 199
1$.E.VER-A-PSI"OPEDAGOGIE SPECIALA,EDP ,BUCURESTI 199
11.P.ABRA"A#,A.L.RONCOV,C.CARAUSU-DROGURILE.ASPECTE
+URIDICE SI PSI"OSOCIALE,editura #IRTON,TI#ISOARA !$$'
1!.G.DANILA-G"ID DE DATE TO)ICOLOGICE,editura
#EDICALA,BUCURESTI 19&'
1%.A#ERICAN PS,C"IATRIC ASSOCIATION-DIAGNOSTIC AND
STATISTICAL #ANUAL OF #ENTAL DISORDERS,FOURT" EDITION !$$$
24