Biologie Cls 7

Acest manual este proprietatea
Ministerului Educa.iei Na.ionale.
Acest manual .colar este realizat �n conformitate cu
Programa .colara aprobata prin OM nr. 3393/28.02.2017
Numarul de telefon european de

asisten.a pentru copii:
116.111
Manualul este distribuit elevilor �n mod gratuit, at�t �n format tiparit, c�t .i �n
format digital.
Inspectoratul
.colar ............................................................................
...........................................
.coala / Colegiul /
Liceul ............................................................................
...................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:
Anul
Numele elevului
Clasa
Anul
.colar
Aspectul manualului*
format tiparit
format digital
la primire
la predare
la primire
la predare
*Pentru precizarea aspectului manualului se vor folosi urmatorii termeni: nou,

�ngrijit, ne�ngrijit, deteriorat.
� Cadrele didactice vor verifica daca informa.iile scrise �n tabelul de mai sus
sunt corecte.
� Elevii nu vor face niciun fel de �nsemnari pe manual.
Referent .tiin.ific:
Conf. univ. dr. Alexandra Simon-Grui.a, Facultatea de Biologie, Universitatea din
Bucure.ti
Editor: Florentina Ion
Redactori: Lumini.a Volintiru, Gina Palade
Tehnoredactor: Mihaela Nicolae, Cristina Dumitrescu
Corector: Gabriela Ilincioiu, Lorina Chi.an
Ilustra.ii: Dreamstime, The Biology Classroom
Versiunea digitala: Infomedia Pro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom�niei
Biologie: manual pentru clasa a VII-a / Traian Saitan, Adriana Simona Popescu,
Marinela Roxana Rosescu, .... � Bucuresti: Didactica Publishing House, 2019
ISBN 978-606-048-006-8
I. Saitan, Traian
II. Popescu, Adriana Simona
III. Rosescu, Marinela Roxana
57
Copyright � 2019 Didactica Publishing House � Toate drepturile rezervate.
Splaiul Unirii nr. 16, Cladirea Muntenia Business Center, etaj 5, 506, sector 4,
Bucure.ti
Pentru informa.ii .i comenzi:

tel./fax: 021 410.88.18; 021 410.88.10
e-mail: office@edituradph.ro
www.edituradph.ro
CUPRINS
Reactualizarea cuno.tin.elor
Func.iile de nutri.ie �n lumea vie.......................................... 8-9
Unitatea I. FUNC.IILE DE RELA.IE
Sensibilitatea .i mi.carea la plante......................................10-11
Unitatea II. SISTEMUL NERVOS
Organizarea sistemului nervos la om. Neuronul.................12-14
Maduva spinarii .i nervii spinali ........................................15-16
Func.iile maduvei spinarii.......................................................17
Trunchiul cerebral .i nervii cranieni.........................................18
Cerebelul .i diencefalul......................................................19-20
Emisferele cerebrale...........................................................21-
22
Igiena vie.ii intelectuale....................................................23-25
Particularita.i ale sistemului nervos la vertebrate..............26-27
Recapitulare.......................................................................
.....28
Verifica-.i
cuno.tin.ele............................................................29
Unitatea III. ORGANELE DE SIM.
Organele de sim. la om. Pielea ..........................................30-32
Ochiul .i sim.ul vazului......................................................33-37
Urechea .i sim.ul auzului .i al echilibrului..........................38-41
Nasul .i sim.ul mirosului....................................................42-43
Limba .i sim.ul gustului.....................................................44-45
Particularita.i ale organelor de sim. la vertebrate..............46-47
Recapitulare.......................................................................
.....48
Verifica-.i
cuno.tin.ele............................................................49
Unitatea IV. GLANDELE ENDOCRINE
Glandele endocrine la om. Glanda hipofiza........................50-51

Glanda
tiroida....................................................................52-53
Glandele suprarenale.........................................................54-55
Pancreasul endocrin...........................................................56-57
Recapitulare.......................................................................
.....58
Verifica-.i
cuno.tin.ele............................................................59
Unitatea V. LOCOMO.IA .I SISTEMUL LOCOMOTOR
Sistemul locomotor la om. Sistemul osos.Tipuri de oase,

compozi.ie,
rol...................................................................60-61
Scheletul omului................................................................62-
63
Sistemul muscular. Principalele grupe

de mu.chi scheletici...........................................................64-
65
Proprieta.ile mu.chilor......................................................66-67
Articula.iile. Rela.ia mu.chi-oase-articula.ii

�n realizarea mi.carilor.......................................................68-
69
Igiena sistemului locomotor...............................................70-71
Adaptari ale locomo.iei vertebratelor

la diferite medii de via.a....................................................72-74
Recapitulare.......................................................................
.....75
Integrarea func.iilor de rela.ie................................................76
Verifica-.i
cuno.tin.ele............................................................77
Unitatea VI. FUNC.IA DE REPRODUCERE
Reproducerea la plante......................................................78-79
Fructul .i sam�n.a..............................................................80-
81
Germina.ia semin.elor.......................................................82-83
Cre.terea .i dezvoltarea plantelor......................................84-85
Reproducerea vegetativa la plante.....................................86-87

Alte tipuri de reproducere..................................................88-89
Recapitulare.......................................................................
.....90
Verifica-.i
cuno.tin.ele............................................................91
Reproducerea .i sistemul reproducator la om.....................92-93
Sistemul reproducator masculin �

alcatuire .i
func.ii...............................................................94-95
Modificari hormonale, somatice, afectiv-emo.ionale
.i comportamentale la v�rsta puberta.ii............................96-97
Concep.ia. De la fecunda.ia ovulului la na.tere..................98-99
Contracep.ia...................................................................100-
101
Igiena sistemului reproducator la om.

Infec.ii cu transmitere sexuala.......................................102-103
Particularita.i ale reproducerii sexuate

la vertebrate..................................................................104-
105
Comportamente de reproducere
�n lumea vertebratelor...................................................106-108
Recapitulare.......................................................................
...109
Verifica-.i
cuno.tin.ele..........................................................110
Unitatea VII. MECANISME DE AUTOREGLARE
Mecanisme de autoreglare:
feedback, termoreglare, bioritm....................................111-113
Recapitulare
finala................................................................114
Verifica-.i
cuno.tin.ele..........................................................115
Bareme de corectare.............................................................116
Instructiuni de utilizare a manualului
Manualul cuprinde .apte unita.i de �nva.are:
Unitatea I. FUNC.IILE DE RELA.IE SENSIBILITATEA .I MI.CAREA LA PLANTE
Unitatea II. FUNC.IILE DE RELA.IE SISTEMUL NERVOS
Unitatea III. FUNC.IILE DE RELA.IE ORGANELE DE SIM.
Unitatea IV. FUNC.IILE DE RELA.IE GLANDELE ENDOCRINE
Unitatea V. FUNC.IILE DE RELA.IE LOCOMO.IA .I SISTEMUL LOCOMOTOR
Unitatea VI. FUNC.IA DE REPRODUCERE
Unitatea VII. MECANISME DE AUTOREGLARE
Manualul de Biologie pentru

clasa a VII-a propus este elaborat
�n conformitate cu programa
.colara de Biologie pentru clasa
a VII-a, urmarind formarea la
elevi a competen.elor generale .i
specifice vizate de aceasta.
Prin con.inutul sau, manualul

de Biologie urmare.te formarea
la elevi a competen.elor necesare
pentru observarea .i explorarea
lumii vii �n ansamblul ei, dar .i a
componentelor, proceselor .i fenomenelor
caracteristice acesteia.
�n cadrul fiecarei lec.ii, elevii au
posibilitatea sa-.i dezvolte cunoa.-
terea,
competen.ele de comunicare
�n contexte .tiin.ifice variate,
competen.ele de rezolvare a unor
situa.ii problema privind structura
.i func.ionarea sistemelor biologice
(plante, animale .i om).
Manualul contribuie la dezvoltarea

capacita.ii elevilor de a proiecta
un demers investigativ pentru a
verifica o ipoteza de lucru, de a
�nregistra .i prelucra date rezultate
din activita.i experimentale .i
de a formula concluzii, de a integra
informa.ii noi �n modelele
explicative proprii, de a-.i forma
o g�ndire logica. Prin parcurgerea
con.inuturilor .i activita.ilor practice
propuse, elevii pot interpreta rela.iile
dintre propriul comportament .i
starea de sanatate .i pot concepe
masuri de men.inere .i promovare a
unui stil de via.a sanatos.
Manualul tiparit este �nso.it

de manualul digital, care cuprinde
informa.ii noi �n completarea celor
din manualul tiparit.
Lec.iile sunt structurate astfel:
Aminte.te-ti!
� actualizarea
cuno.tintelor
dob�ndite anterior de catre elevi
Titlul
lec.iei
Numarul .i
denumirea
unita.ii
Descopera!
� prezentarea
con.inutului
.tiin.ific al lec.iei
Afla mai multe!
� informa.ii
facultative adecvate con.inutului lec.iei
Proiect
� modalitate de
evaluare complementara a
cuno.tin.elor, deprinderilor,
aptitudinilor prin aplica.ii concrete
.tiati ca...
� informa.ii .i curiozita.i despre lumea vie,

corelate cu con.inutul lec.iei
Dictionar
� explicarea unor termeni noi introdu.i �n lec.ie
Teme .i aplicatii
� aplicarea cuno.tin.elor .i deprinderilor �n

contexte noi, pentru ob.inerea feedbackului �nva.arii
Activitate practica
� formarea unor deprinderi de lucru �n

laboratorul de biologie .i pe teren, av�nd �n vedere caracterul
practic-aplicativ al disciplinei
Recapitulare
� lec.ie de fixare
.i sistematizare a cuno.tin.elor
Verifica-ti cuno.tintele!
� evaluarea
competen.elor dupa parcurgerea uneia sau
mai multor unita.i de �nva.are
Structura, interfa.a .i utilizarea manualului digital:
AMII static � observare, dezbatere
AMII animat � filme, anima.ii
AMII interactiv
� exerci.ii .i
probleme �n format electronic
Competente generale .i competente specifice
Unitatea
Lec.ii
Competen.e generale .i specifice
I. FUNC.IILE
DE RELA.IE
� Sensibilitatea .i mi.carea
la plante
II. FUNC.IILE
DE RELA.IE �
Sistemul
nervos
� Organizarea sistemului nervos

la om
� Neuronul
� Maduva spinarii .i nervii spinali
� Func.iile maduvei spinarii
� Trunchiul cerebral .i nervii

cranieni
� Cerebelul .i diencefalul
� Emisferele cerebrale
� Igiena vie.ii intelectuale
� Particularita.i ale sistemului

nervos la vertebrate
� Recapitulare
� Verifica-.i cuno.tin.ele
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor .i a fenomenelor, cu instrumente

.i metode .tiin.ifice
1.1. Sistematizarea informa.iilor din texte, filme, tabele, desene, scheme,

utilizate ca surse
pentru explorarea unor sisteme biologice, a unor procese .i fenomene
1.2. Realizarea independenta a unor activita.i de investigare pe baza unor fi.e de

lucru
elaborate de elev
2. Comunicarea adecvata �n diferite contexte .tiin.ifice .i sociale
2.1. Interpretarea contextuala a informa.iilor .tiin.ifice

2.2. Expunerea, �n cadrul unui grup, a informa.iilor prezentate sub forma de
modele, grafice,
texte, produse artistice, cu mijloace TIC, utiliz�nd adecvat terminologia specifica
biologiei
3. Rezolvarea unor situa.ii problema din lumea vie pe baza g�ndirii logice .i a
creativita.ii
3.2. Elaborarea unor algoritmi pentru realizarea unei investiga.ii
4. Manifestarea unui stil de via.a sanatos �ntr-un mediu natural propice vie.ii
4.2. Interpretarea rela.iilor dintre propriul comportament .i starea de sanatate
III. FUNC.IILE
DE RELA.IE �
Organele
de sim.
� Organele de sim. la om
� Pielea
� Ochiul .i sim.ul vazului
� Urechea .i sim.ul auzului

.i al echilibrului
� Nasul .i sim.ul mirosului
� Limba .i sim.ul gustului
� Particularita.i ale organelor de

sim. la vertebrate
� Recapitulare


utilizate ca surse

lucru
elaborate de elev
1.3. Asumarea de roluri �n cadrul echipei pentru rezolvarea sarcinilor de lucru
2.1. Interpretarea contextualizata a informa.iilor .tiin.ifice
3. Rezolvarea unor situa.ii problema din lumea vie pe baza g�ndirii logice
.i a creativita.ii
IV. FUNC.IILE
DE RELA.IE �
Glandele
endocrine
� Glandele endocrine la om
� Glanda hipofiza
� Glanda tiroida
� Glandele suprarenale
� Pancreasul endocrin
� Recapitulare
� Verifica-.i cuno.tin.ele!


utilizate ca surse

lucru
elaborate de elev
2.2. Expunerea, �n cadrul unui grup, a informa.iilor prezentate sub forma de

modele, grafice,
texte, produse artistice, cu mijloace TIC, utiliz�nd adecvat terminologia specifica
biologiei
3. Rezolvarea unor situa.ii problema din lumea vie pe baza g�ndirii logice .i a
creativita.ii
3.1. Realizarea unor modele ale sistemelor biologice

V. FUNC.IILE
DE RELA.IE �
Locomo.ia
.i sistemul
locomotor
� Sistemul locomotor la om
� Sistemul osos. Tipuri de oase, compozi.ie, rol
� Scheletul omului
� Articula.iile. Rela.ia mu.chi-oase-articula.ii �n realizarea

mi.carilor
� Sistemul muscular. Principalele grupe de mu.chi

scheletici
� Proprieta.ile mu.chilor
� Igiena sistemului locomotor
� Adaptari ale locomo.iei vertebratelor la diferite medii

de via.a
� Recapitulare
� Integrarea func.iilor de rela.ie
� Verifica-.i cuno.tin.ele!
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor .i a fenomenelor,

cu instrumente .i metode .tiin.ifice
1.1. Sistematizarea informa.iilor din texte, filme, tabele, desene,

scheme, utilizate ca surse pentru explorarea unor sisteme
biologice, a unor procese .i fenomene
1.2. Realizarea independenta a unor activita.i de investigare pe

baza unor fi.e de lucru elaborate de elev
2. Comunicarea adecvata �n diferite contexte .tiin.ifice .i

sociale
3. Rezolvarea unor situa.ii problema din lumea vie pe baza

g�ndirii logice .i a creativita.ii
4. Manifestarea unui stil de via.a sanatos �ntr-un mediu

natural propice vie.ii
4.1. Conceperea unor masuri de men.inere .i promovare a unui stil

de via.a sanatos
VI. Func.ia
de reproducere
� Reproducerea la plante
� Fructul .i sam�n.a
� Germina.ia semin.elor
� Cre.terea .i dezvoltarea plantelor
� Reproducerea vegetativa la plante
� Alte tipuri de reproducere
� Recapitulare
� Reproducerea .i sistemul reproducator la om
� Sistemul reproducator masculin � alcatuire .i func.ii
� Modificari hormonale somatice, afectiv-emo.ionale

.i comportamentale la v�rsta puberta.ii
� Concep.ia. De la fecunda.ia ovulului la na.tere
� Contracep.ia
� Igiena sistemului reproducator la om. Infec.ii cu transmitere

sexuala
� Particularita.i ale reproducerii sexuate la vertebrate
� Comportamente de reproducere �n lumea vertebratelor
� Recapitulare
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor

.i a fenomenelor, cu instrumente .i metode .tiin.ifice


2. Comunicarea adecvata �n diferite contexte .tiin.ifice

.i sociale
2.2. Expunerea, �n cadrul unui grup, a informa.iilor prezentate sub

forma de modele, grafice, texte, produse artistice, cu mijloace
TIC, utiliz�nd adecvat terminologia specifica biologiei


4.2. Interpretarea rela.iilor dintre propriul comportament .i starea

de sanatate
VII. Mecanisme
de
autoreglare
� Mecanisme de autoreglare: feedback, termoreglare,

bioritm
� Recapitulare finala
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor .i a fenomenelor,

cu instrumente .i metode .tiin.ifice


2. Comunicarea adecvata �n diferite contexte .tiin.ifice

.i sociale


4.1. Conceperea unor masuri de men.inere .i promovare a unui stil

de via.a sanatos
Reactualizarea cuno.tintelor
FUNCTIILE DE NUTRITIE �N LUMEA VIE
Aminte.te-ti!
Care este unitatea structurala .i func.ionala a organismelor vii?
Care sunt func.iile fundamentale ale organismelor vii?
Ce sisteme realizeaza func.iile de nutri.ie la om?
Ce func.ii diferen.iaza animalele de plante?
Descopera!
oxigen
dioxid de carbon
Organismele vii au
�n alcatuire celule .i .e-
suturi diferen.iate
care
stau la baza structurii
.i func.ionarii acestora.
.esuturile
alcatuiesc
or-
gane specializate
prin
care organismele
vii realizeaza
cele trei func.ii
fundamentale: de nutri.ie
, de rela.ie .i de
reproducere.
Func.iile de nutri.ie
asigura supravie.uirea
organismelor prin
producerea sau preluarea
din mediu a sub-
stan.elor
nutritive care
asigura energia necesara func.ionarii celulelor din corp. At�t la plante, c�t .i la
animale, func.iile
de nutri.ie sunt reprezentate de: hranire, respira.ie, circula.ie .i excre.ie.
lumina
solara
frunzele preiau CO2 din aer

.i elibereaza O2 (fotosinteza)
vapori de apa
seva
elaborata
dioxid de carbon
frunza elimina
vapori de apa
(transpira.ie)
frunzele preiau
O2 din aer
.i elibereaza CO2
(respira.ie)
seva
bruta
oxigen
saruri minerale
apa
Nutri.ia autotrofa este caracteristica algelor .i plantelor care con.in pigmen.i

clorofilieni, acestea sintetiz�ndu-.i singure
substan.ele nutritive pe seama energiei solare, prin procesul de fotosinteza.
Nutri.ia heterotrofa este caracteristica bacteriilor, ciupercilor .i animalelor,

care preiau substan.ele nutritive din alte organisme
vegetale sau animale, vii sau moarte. �n acest fel, putem diferen.ia mai multe
moduri de nutri.ie heterotrofa:
saprofita � caracteristica multor specii

de bacterii .i ciuperci, care se hranesc cu
substan.e organice, rezultate din descompunerea
organismelor moarte
parazita � caracteristica unor specii

de bacterii, ciuperci .i viermi, care �.i
preiau substan.ele hranitoare din organisme
vii, pe care le �mbolnavesc
prin ingestie � caracteristica omului

.i tuturor animalelor, care preiau hrana
vegetala sau animala, pe care o digera .i
apoi o absorb la nivelul sistemului digestiv
Reaminte.te-.i!
Care sunt componentele sistemului digestiv la om?
Ce reprezinta nutri.ia mixotrofa .i la ce organisme se �nt�lne.te?

Respira.ia reprezinta procesul prin care toate celulele vii ale organismelor
descompun substan.ele nutritive, pentru a ob.ine
energia necesara func.ionarii acestora. Acest proces se poate desfa.ura �n doua
moduri:
anaerob � caracteristic unor specii de

bacterii .i ciuperci, care pot descompune
substan.ele organice �n lipsa oxigenului
(fermenta.ia la bacterii .i drojdii)
aerob � prezent la majoritatea organismelor vegetale .i animale, inclusiv la om,

care descompun substan.ele nutritive �n prezen.a oxigenului, rezult�nd energie,
dioxid
de carbon .i apa. Daca la plante schimburile de gaze au loc la nivelul frunzelor,
la animale exista un sistem respirator ce asigura ventila.ia .i schimburile de gaze
Reaminte.te-.i!
Care sunt componentele sistemului respirator la om?
Cum se realizeaza ventila.ia .i schimbul de gaze la nivelul plam�nilor?
Circula.ia reprezinta func.ia de transport al substan.elor nutritive .i al gazelor

respiratorii (oxigen .i dioxid de carbon) la nivelul
celulelor, precum .i al substan.elor rezultate din procesele celulare. Modul de
transport este asemanator la plante .i animale, dar
difera prin structura vaselor .i for.ele care realizeaza circula.ia substan.elor �n
corp, astfel:
plantele transporta seva bruta absorbita din sol

catre frunze, prin intermediul vaselor de lemn .i
seva elaborata, produsa �n urma procesului de
fotosinteza, catre toate organele, prin intermediul
vaselor liberiene
animalele de.in un sistem circulator format din inima .i vase de s�nge,

prin care circula s�ngele catre toate celulele corpului. Sub presiunea
s�ngelui, circula.ia este continua .i se realizeaza prin contrac.ia ritmica
a inimii. Arterele pornesc din ventricule .i transporta s�ngele catre celule,
iar venele transporta s�ngele catre inima .i se deschid �n atrii
Reaminte.te-.i!
Care sunt componentele principale ale s�ngelui

.i care este rolul lor?
Care sunt vasele de s�nge care participa la circula.ia mare .i circula.ia mica
ale s�ngelui?
Excre.ia reprezinta func.ia de eliminare a substan.elor nefolositoare, toxice sau

�n exces din organism. Prin aceasta func.ie se men.in
compozi.ia .i volumul constant ale lichidelor din organism, necesare pentru buna
func.ionare a tuturor celulelor corpului. Excre.ia se
realizeaza continuu, prin mecanisme asemanatoare la plante .i animale, dar difera
prin organele care realizeaza acest proces:
plantele excreta apa .i sarurile dizolvate prin transpira.ie la

nivelul frunzelor, �n func.ie de cantitatea de apa .i temperatura
din mediu, dar .i de al.i factori care influen.eaza gradul de hidratare
al plantelor
animalele excreta substan.ele nefolositoare sub forma de urina

prin intermediul sistemului excretor, dar .i prin transpira.ie la
nivelul pielii. Organele excretoare sunt rinichii, cu rol de filtrare
a s�ngelui .i de formare a urinei
Reaminte.te-.i!
Din ce este alcatuit rinichiul?
Care sunt caile de excre.ie a urinei?
Teme .i aplica.ii
1. Identifica pe imaginea de mai jos care sunt sistemele de organe din corpul
omenesc care asigura
func.iile de nutri.ie studiate anterior .i care sunt sistemele .i func.iile
acestora pe care urmeaza
sa le studiezi �n acest an .colar.
Sensibilitatea .i mi.carea la plante
Aminte.te-ti!
Care sunt func.iile fundamentale ale organismului?
Cum reu.esc organismele vii sa se adapteze la mediul �n continua schimbare?
Descopera!
Func.iile de rela.ie asigura integrarea

organismelor
vii �n mediile lor de via.a reprezentate
de un ansamblu de factori care se gasesc �ntr-o permanenta schimbare. Func.iile de
rela.ie sunt
sensibilitatea
.i mi.carea.
Sensibilitatea .i mi.carea reprezinta

�nsu.iri
esen.iale
ale materiei vii. La plante, acestea sunt mai
pu.in evidente .i uneori mai greu de sesizat dec�t la animale.
Mi.carile plantelor se �mpart, �n general, �n mi.cari pasive .i mi.cari active.
1. Mi.carile pasive se realizeaza fara ca plantele sa cheltuiasca energie proprie.

Sunt
caracteristice plantelor libere, care traiesc �n masa apelor, sau unor par.i ale
plantelor fixate de
substrat (fructe, semin.e). Acestea din urma prezinta unele adaptari care le permit
rasp�ndirea, cu
ajutorul curen.ilor de aer, a curen.ilor de apa sau a animalelor, la distan.e mari
fa.a de planta care
le-a produs.
2. Mi.carile active se realizeaza cu consum de energie din partea plantei sau din
partea unor
organe ale acesteia. Din aceasta categorie fac parte: tactismele, tropismele .i
nastiile.
a) Tactismele sunt mi.cari ale plantelor libere determinate de factorii de mediu.

�n func.ie de
natura acestora, tactismele pot fi clasificate astfel:
� fototactisme � determinate de direc.ia din care vine lumina;
� termotactisme � produse de o distribu.ie inegala a temperaturii

�n mediu;
� chemotactisme � determinate de repartizarea inegala a

unor compu.i chimici �n mediu.
b) Tropismele sunt mi.cari orientate ale organelor

plantelor fixate, determinate de ac.iunea
unilaterala a factorilor
de mediu extern. Dupa natura acestor factori, tropismele
pot fi:
� fototropisme � determinate de direc.ia luminii (de exem-

plu, floarea-soarelui);
� geotropisme � determinate de sensul atrac.iei gravita.io-

nale (fig. 1, 2);
� chemotropisme � determinate de prezen.a substan.elor

minerale �n sol (de exemplu, radacinile plantelor);
� hidrotropisme � determinate de prezen.a apei �n sol (de

exemplu,
radacinile plantelor);
� tigmotropisme � determinate de atingerea sau contactul

cu un obstacol (de exemplu, mi.carile tulpinilor plantelor
care se rasucesc �n jurul unui suport � zorele, hamei, fasole).
Fig. 1. A � geotropism pozitiv al radacinii

B � geotropism negativ al tulpinii
Fig. 2. Geotropism
c) Nastiile sunt mi.cari neorientate
ale organelor plantelor, provocate de varia.ii ale intensita.ii
factorilor de mediu. Cele mai cunoscute
sunt:
� fotonastiile � observate la diverse inflorescen.e

(de
exemplu, florile de papadie se �nchid la �ntuneric
.i se
deschid la lumina);
� termonastiile � determinate de varia.iile de temperatura

(de exemplu, floarea de lalea se deschide la
temperaturi ridicate);
� seismonastiile � produse de factori mecanici

(de
exemplu, la Mimosa pudica � fig. 3, atingerea frunzelor
determina
apropierea .i alipirea foliolelor;
planta revine la aspectul normal dupa aproximativ 10
minute de la �ncetarea stimularii).
Fig. 3. Mimosa pudica
Afla mai multe!
La planta carnivora Capcana lui Venus, mi.carea

�capcanei� este data de excitarea perilor senzitivi din
interiorul capcanei. Aceasta mi.care este posibila
datorita
unei zone semicirculare care func.ioneaza ca
o balama. Zona are, de o parte .i de alta, celule pline
cu lichid care, la excitare, se deplaseaza dintr-o parte
�n alta, astfel �nc�t unele celule se comprima, pe c�nd
celelalte se dilata. Rezulta mi.carea de �nchidere.
Fig. 4. Capcana lui Venus
.tiati ca...
...exista mi.cari .i �n interiorul celulei? De exemplu, mi.carile intracelulare ale

citoplasmei .i
cloroplastelor �n celulele frunzelor de ciuma-apelor.
Activitate practica
clopot
de sticla
Scopul: Eviden.ierea geotropismului
Materiale necesare: ghiveci cu rumegu. sau nisip, clopote de

sticla, dopuri
mari de pluta, ace cu gamalie, cristalizor sau cutie Petri,
material vegetal
(semin.e de fasole, cariopse de porumb).
Modul de lucru:
1. �nsam�n.eaza fasole sau porumb �n ghiveci.
2. Scoate plantulele din ghiveci atunci c�nd radacinile au ajuns la

2-3 cm lungime.
3. Fixeaza plantulele cu ajutorul unor ace cu gamalie pe un dop de pluta, la 1-2 cm

distan.a de acesta,
�n trei pozi.ii diferite: normala, inversata .i orizontala.
4. Introdu dopurile cu plantulele �ntr-un cristalizor sau cutie Petri cu apa,

pentru a crea o atmosfera
umeda.
5. Acopera totul cu un clopot de sticla.
Sarcina de lucru: Descopera ce se �nt�mpla dupa 12-24 de ore .i noteaza �n caiet

observa.iile
.i concluziile tale.
apa
Fig. 5. Eviden.ierea
geotropismului
Unitatea II. FUNC.IILE DE RELA.IE SISTEMUL NERVOS
ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS LA OM
Aminte.te-ti!
Sistemul nervos
periferic
Sistemul nervos
central
De ce avem emotii?
Cum reactionezi atunci c�nd te love.ti?
Care este cel mai complex organ din univers?
creier
(encefal)
maduva
spinarii
ganglion
Descopera!
Neuro.tiin.ele reprezinta domeniul de studiu al structurii

.i func.iilor sistemului nervos, care este format din creier,
maduva
spinarii .i re.elele de celule nervoase din tot corpul. Creierul con.ine
aproximativ 86 miliarde
de neuroni, care reprezinta
unita.ile
structurale .i func.ionale ale sistemului nervos.
Dupa localizare, sistemul nervos (fig. 1) este format din:
sistemul nervos central (SNC), alcatuit din creier .i maduva

spinarii;
sistemul nervos periferic (SNP), care include ganglionii nervo.i

.i nervii care deservesc organele de sim., mu.chii .i organele interne.
Din punct de vedere func.ional, sistemul nervos se clasifica �n:
sistemul nervos somatic (SNS), care asigura legatura dintre organism .i mediul sau
de via.a.
sistemul nervos vegetativ (SNV), care coordoneaza activitatea organelor interne.
Componentele structurale ale sistemului nervos sunt neuronii .i celulele gliale.

Acestea sunt
organizate �n re.ele ce controleaza func.ii precum vazul, auzul, miscarea,
respira.ia, �nva.area .i, �n
cele din urma, �ntregul comportament uman.
Neuronii sunt celule specializate �n preluarea .i transmiterea mesajelor sub forma

de impulsuri
nervoase. Exista neuroni de forma stelata, piramidala, ovala sau sferica.
Celulele gliale sunt de 10 ori mai numeroase dec�t neuronii, av�nd func.ii
importante �n
hranirea .i protec.ia neuronilor, producerea mielinei, cu rol de izolare a axonilor
.i de aparare a creierului
de infec.ii.
nervi
Fig. 1. Sistemul nervos
Neuronul
Structura neuronului
Neuronii sunt celule din sistemul nervos

care transmit
informa.ii altor celule nervoase,
celulelor musculare
sau glandulare. Majoritatea
neuronilor sunt alcatui.i dintr-un corp celular,
un axon .i mai multe dendrite.
Corpul celular con.ine nucleul .i citoplasma.

�n creier si maduva spinarii, corpii
neuronilor
formeaza substanta cenusie, iar pe
traseul nervilor formeaza mici ganglioni.
Fig. 2. Re.ea de neuroni

Axonul se extinde din corpul
celular .i da na.tere la ramuri mai mici
�n por.iunea terminala. Cei mai mul.i
axoni au un �nvelis care mare.te viteza de
transmitere a semnalelor electrice
de-a
lungul axonului. Acest �nvelis �ntrerupt la
nivelul nodurilor, numit teaca de mielina,
este produs de unele celule gliale. �n creier
si maduva spinarii, axonii formeaza
substanta alba, iar �n corp formeaza
nervii
cranieni si nervii spinali.
Dendritele sunt ramificatii scurte care se extind din corpul neuronilor (fig.
3) .i primesc
mesaje de la al.i neuroni .i de la receptori. Dendritele sunt acoperite cu
numeroase sinapse, formate
din terminatiile axonilor altor neuroni.
Desi se considera ca neuronii nu se mai divid, ultimele cercetari demonstreaza ca

exista
regiuni ale creierului, cu rol �n �nvatare si memorare, �n care se produc permanent
noi neuroni. Acest
proces, numit neurogeneza, are loc �n creierul uman la orice v�rsta daca se
practica mi.carile �n aer
liber, socializarea .i exercitiile care stimuleaza g�ndirea.
Tipuri de neuroni
Dupa functia pe care o au, neuronii pot fi de trei feluri:
� senzitivi, care culeg impulsurile primite de la organele de simt si le transmit

centrilor nervosi;
� motori, care transmit comenzi la efectori precum muschii si glandele;
� de asociatie sau interneuroni, cei mai numerosi, care fac legatura �ntre
neuroni .i formeaza
retele neuronale
la nivelul creierului sau maduvei spinarii.
Proprietatile neuronului
� excitabilitatea este proprietatea neuronului de a produce mici curenti electrici,

numiti impulsuri
nervoase, atunci c�nd este stimulat.
� conducerea nervoasa este proprietatea de transmitere a semnalelor electrice pe

distan.e
lungi,
cu o viteza medie de 100 m/s. Aceasta conducere este influentata de prezenta tecii
de mielina
pe axon. �n unele afectiuni, mielina
se poate distruge, produc�nd boli degenerative
manifestate
prin paralizie.
Sinapsele
Reprezinta mici regiuni de contact prin care un neuron

comunica cu altul si la nivelul carora se elibereaza
substante
chimice numite neurotransmitatori sau mediatori
chimici. Neurotransmisia
�ncepe c�nd o celula a creierului
elibereaza mediatorul chimic �n spatiul dintre neuroni.
Ca o celula vecina sa primeasca mesajul chimic, aceasta
substan.a trebuie sa se lege cu unul dintre receptorii sai.
Receptorii sinaptici sunt situa.i pe suprafa.a corpului

.i a dendritelor neuronilor
.i func.ioneaza
ca un
mecanism de cheie-lacat. C�nd un neurotransmi.ator se
leaga de receptori, neuronul se activeaza sau se inhiba,
continu�nd sau oprind transmiterea impulsului nervos.
axon
dendrite
nucleu
termina.ii
axonale
cu buton
mielina
nod
corpul celular
Fig. 3. Componentele neuronului
ramifica.ie axonica
vezicula cu
neurotransmi.ator
spa.iu sinaptic
receptori
membrana
corpului celular
neurotransmi.atori
(mediatori chimici)
Fig. 4. Sinapsa
Astfel, exista neurotransmi.atori cu rol stimulator, cum sunt acetilcolina .i
adrenalina, sau cu
rol de blocare sau inhibitor. Atunci c�nd se elibereaza cantitati prea mari sau
prea mici de neurotransmi.atori,
apar tulburari �n functionarea normala a sistemului nervos. Sinapsele au un rol
important �n procesul de �nva.are .i memorare, deoarece acestea se pot forma sau
desface,
realiz�nd re.ele nervoase �n care se pastreaza amintirile.
Afla mai multe!
P�na �n prezent, oamenii de .tiin.a au identificat �n creierul uman mai mult de 60

de tipuri
distincte de neurotransmi.atori.
Acetilcolina (ACH) a fost primul neurotransmi.ator descoperit.
Are ac.iune directa pe mu.chi, ajut�nd la transferul inten.iilor noastre de
mi.care, a.a cum sunt
semnalele transmise de la neuronii motori la fibrele musculare.
Acetilcolina are .i alte roluri
�n creier, ajut�nd
la concentrarea aten.iei .i transmiterea impulsurilor nervoase �n tot creierul,
men.in�nd starea de activitate sau de veghe a creierului.
.tiati ca...
...creierul uman cre.te p�na �n jurul v�rstei de 5 ani .i se dezvolta p�na la 20-25
de ani?
...principalul combustibil al creierului este glucoza?
...creierul nu are receptori de durere, prin urmare, nu poate sim.i durerea?
...axonii pot depa.i 1 m lungime la nervii care pornesc din maduva spinarii .i
ajung la picior?
...neurogeneza se produce �n hipocamp, o structura a creierului de forma unui

calu.-de-mare, cu rol
important �n formarea memoriei?
...maturizarea creierului se produce printr-un proces de �cura.are sinaptica�,

adica de eliminare a
sinapselor nefunc.ionale?
Dictionar
Hipocamp � componenta a creierului cu rol important �n formarea senza.iilor

olfactive sau miros,
a amintirilor .i memoriei spa.iale
Hipotalamus � structura a creierului cu rol �n controlul .i reglarea temperaturii,

alimenta.iei,
aportului de lichide .i starilor emo.ionale
Activitate practica
Observa la microscopul optic diferitele tipuri de neuroni, �n sec.iune prin maduva

spinarii,
scoar.a cerebelului, scoar.a cerebrala sau ganglionii nervo.i. Reprezinta prin
desen tipurile de
neuroni .i descrie forma acestora.
Teme .i aplica.ii
1. Identifica doua deosebiri �ntre o dendrita .i un axon.
2. Observa imaginea alaturata .i explica sensul de

transmitere a impulsului nervos prin neuron.
3. Care sunt componentele neuronului care participa la

formarea sinapsei?
4. Ce consecin.e poate avea lipsa neurotransmi.atorului

�ntr-o sinapsa?
transmiterea impulsului nervos

Maduva spinarii .i nervii spinali
Aminte.te-ti!
gaura occipitala
Cine comanda mu.chii atunci c�nd mergi?
De ce loviturile la coloana pot produce paralizie?
Cum reac.ionezi atunci c�nd atingi un obiect fierbinte?
nervi cervicali
dilata.ie
cervicala
maduva
spinarii
Descopera!
Structura maduvei spinarii
Maduva spinarii (fig. 1) are forma cilindrica .i este

adapostita �n canalul coloanei vertebrale. Are diametrul de
1 cm .i lungimea de 45 cm la adult. Este protejata de sistemul
meningeal, format din trei membrane: pia mater, arahnoida
.i dura mater. De la nivelul maduvei pornesc nervii spinali,
care asigura inerva.ia g�tului, trunchiului, membrelor .i organelor
interne.
�n sec.iune (fig. 2), la microscopul optic, se observa ca

maduva
prezinta substan.a alba la exterior .i substan.a
cenu.ie la interior, care are aspectul literei H sau de fluture.
�n substan.a alba, organizata �n trei perechi de cordoane, se
gasesc numero.i
axoni cu mielina, ce formeaza
fascicule sau
tracturi nervoase asemanatoare unor cabluri electrice, prin
care sunt transmise impulsurile nervoase de la maduva spre creier .i de la creier
spre maduva. �n
substan.a cenu.ie se afla corpii celulari ai neuronilor, organiza.i �n trei perechi
de coarne:
� posterioare, con.in neuroni senzitivi .i de asocia.ie, care primesc informa.ii de

la receptori;
� laterale, con.in neuroni vegetativi, pentru activitatea organelor interne;
� anterioare, con.in neuroni motori, care trimit comenzi mu.chilor stria.i.
nervi toracali
dilata.ie
lombara
con
medular
nervi lombari
coada
de cal
nervi sacrali
nervi coccigieni
Fig. 1. Maduva spinarii .i nervii spinali
Substan.a cenu.ie:
Substan.a alba:
canal cu lichid
cefalorahidian
cornul
posterior
cordonul
posterior
cornul
lateral
cordonul
lateral
cornul anterior
nerv spinal
cordonul anterior
Fig. 2. Sec.iune prin maduva spinarii

Nervii spinali conecteaza maduva spinarii cu receptorii
din piele, cu mu.chii .i cu organele
interne din torace .i abdomen. Sunt 31 de perechi, distribuite astfel:
� 8 perechi de nervi cervicali, pentru g�t .i membrele superioare;
� 12 perechi de nervi toracali, pentru torace .i organele sale;
� 5 perechi de nervi lombari, pentru abdomen .i membrele inferioare;
� 5 perechi de nervi sacrali, pentru organele din micul bazin;
� 1 pereche de nervi coccigieni.
Nervii spinali sunt alcatui.i din

doua radacini, un trunchi si ramuri,
care se distribuie la nivelul regiunilor
corpului, �mpreuna cu vasele de s�nge,
sub forma de re.ele numite plexuri
nervoase. Deoarece con.in prelungiri
ale neuronilor senzitivi .i motori, sunt
considera.i nervi mic.ti.
Radacina dorsala sau posterioara

este senzitiva, fiind alcatuita din
dendrite .i axoni ai neuronilor senzitivi.
Prezinta pe traiectul
sau ganglionul
spinal. Radacina
ventrala
sau anterioara este motorie, fiind alcatuita din axoni ai neuronilor motori care
ajung la mu.chi.
Trunchiul .i ramurile nervilor spinali sunt mixte, deoarece con.in fibre
senzitive .i motorii.
Ramurile nervilor spinali se distribuie �n corp prin urmatoarele plexuri nervoase:
plexul cervical
pentru zona g�tului, plexul brahial pentru membrele superioare, plexul lombar
pentru membrele
inferioare, plexul sacral .i coccigian pentru organele din bazin.
radacina dorsala
ramura dorsala
ganglioni
spinali
neuron intercalar
neuron
senzitiv
receptori
neuron
motor
ramura ventrala
trunchiul
nervului
maduva
spinarii
mu.chi
radacina ventrala
Fig. 3. Nervul spinal
.tiati ca...
...maduva spinarii este mai scurta dec�t coloana vertebrala, deoarece cre.te .i se
dezvolta mult mai
lent dec�t aceasta?
...axonii neuronilor motori din maduva se acopera cu mielina foarte lent, ceea ce
explica de ce copiii
pot merge abia la v�rsta de aproximativ 1 an?
...mi.carile m�inii drepte sunt comandate de partea st�nga a creierului .i invers,

deoarece caile
motorii ce pornesc din creier se �ncruci.eaza, adica trec �n jumatatea opusa a
maduvei?
Teme .i aplica.ii
1. Identifica �n imaginea din fig. 3 originea neuronilor senzitivi, de asocia.ie .i

motori din structura
maduvei spinarii .i a nervului spinal.
2. Observa .i explica sensul de transmitere a impulsului nervos prin neuronul

senzitiv de pe traseul
nervului spinal.
3. Calculeaza durata de transmitere a unui impuls nervos de-a lungul axonului unui
neuron
din nervii lombari, cu lungimea de 1 m, cunosc�nd viteza de transmitere a
impulsului nervos
de 100 m/s.
4. Explica ce efecte poate avea distrugerea maduvei spinarii �n urma unui accident
la nivelul coloanei
vertebrale cervicale.
Functiile maduvei spinarii
Maduva spinarii asigura doua func.ii importante, cu rol �n adaptarea organismului

la mediu .i
reglarea activita.ii organelor interne.
Func.ia reflexa � se realizeaza prin actul reflex. Reflexul este un raspuns

adecvat al sistemului
nervos la stimuli din mediul extern sau intern. �n maduva spinarii �.i au centrii
urmatoarele tipuri de
reflexe �nnascute:
� reflexe de aparare � cu rol �n retragerea unui membru

afectat de un agent nociv;
� reflexe osteotendinoase � cu rol de men.inere a

pozi.iei normale a corpului;
� reflexe vegetative � cu rol de reglare a activita.ii

organelor interne.
Arcul reflex reprezinta suportul anatomic pe

baza caruia se produce un reflex. Indiferent de tipul
sau complexitatea reflexului, un arc reflex cuprinde
urmatoarele componente:
� receptorii, organe specializate �n recep.ionarea

semnalelor
din exteriorul sau interiorul organismului;
� calea aferenta, care con.ine neuroni senzitivi ce

transmit
semnalele preluate de la receptori spre
centrul nervos reflex;
� centrul reflex, situat �n maduva, elaboreaza

o comanda
adecvata;
� calea eferenta, care con.ine neuroni motori ce

transmit
comanda catre efectori;
� efectorii, mu.chi sau glande care raspund

la comenzi
prin contrac.ie .i, respectiv, secre.ie.
Func.ia de conducere � se realizeaza prin fasciculele

de axoni din substan.a alba. Astfel, impulsurile
nervoase pot fi transmise
pe cai senzitive catre creier, unde se formeaza
senza.iile, .i de la creier
catre maduva pe cai motorii, pentru a coordona activitatea involuntara .i voluntara
a mu.chilor.
maduva
spinarii
neuron
senzitiv
receptorul pentru
durere este activat
neuron intercalar
stimul termic dureros
efectorul �
mu.chiul flexor
substan.a
cenu.ie
retragerea
m�inii
substan.a
alba
neuron
motor
Fig. 1. Reflexul de aparare
substan.a
alba
ganglion spinal
receptori
din mu.chi
calea
aferenta
substan.a
cenu.ie
mu.chi extensor
stimul
mecanic
raspuns:
extensia
gambei
neuron
motor
maduva
spinarii
calea eferenta
Fig. 2. Reflexul rotulian
Teme .i aplica.ii
1. Identifica componentele arcului reflex declan.at de atingerea cu m�na a flacarii

unei lum�nari.
2. Men.ioneaza diferen.ele dintre arcul reflexului de aparare .i cel al reflexului

rotulian.
3. Specifica pe ce cai de conducere ajung impulsurile dureroase la nivelul

creierului.
Activitate practica
Activitate �n echipa
Plaseaza un coleg pe un scaun �n pozi.ia picior peste picior. Love.te u.or .i brusc
cu un ciocanel
sau cu marginea externa a palmei tendonul mu.chiului de sub rotula, astfel �nc�t sa
se produca o
�ntindere rapida. Observa reac.ia gambei .i explica �n ce categorie de reflexe se
�ncadreaza.
Trunchiul cerebral .i nervii cranieni
Aminte.te-ti!
De ce inspiram .i expiram involuntar?
Cine comanda mi.carile limbii atunci c�nd vorbim?
De ce alimentele introduse �n gura stimuleaza secre.ia

salivei .i a sucului gastric?
mezencefalul
puntea Varolio
bulbul rahidian
Descopera!
Trunchiul cerebral (fig. 1) este situat la baza creierului

(encefalului), fiind adapostit �n cutia craniana .i conectat cu
maduva spinarii. Este alcatuit din trei segmente, separate
prin .an.uri orizontale:
� bulbul rahidian, �n partea inferioara, situat �n prelungirea

maduvei spinarii;
� puntea Varolio, �n partea mijlocie, conectata cu cerebelul;
� mezencefalul, �n partea superioara, acoperit de emisferele

cerebrale.
La fel ca maduva spinarii, trunchiul cerebral este conectat

prin intermediul nervilor cranieni cu organele de
sim., mu.chii capului, mu.chii g�tului, precum .i cu organele
interne din cutia toracica .i din abdomen. �n structura
trunchiului cerebral, substan.a alba este situata la
exterior, iar substan.a cenu.ie formeaza nuclei la interior.
Func.ia reflexa
De.i are dimensiuni mici, trunchiul cerebral reprezinta o structura nervoasa

importanta, aici
afl�ndu-se centrii nervo.i pentru unele reflexe vitale ca: reflexul salivar,
masticator .i de �nghi.ire,
reflexele respiratorii, de tuse .i de stranut, reflexele cardiovasculare, de
clipire .i lacrimal, reflexele
de orientare vizuala .i auditiva ale capului .i ochilor.
Nervii cranieni (fig. 2) sunt �n numar de 12 perechi .i asigura inerva.ia organelor

capului,
g�tului, toracelui .i abdomenului. Spre deosebire de nervii spinali, care sunt
mic.ti, cu fibre senzitive
.i motorii, nervii cranieni sunt: senzoriali, motori .i mic.ti. Ace.tia participa
la realizarea reflexelor
amintite mai sus, precum .i a unor mi.cari automate (expresia faciala sau
mimica) .i a unor mi.cari
voluntare produse �n vorbire sau c�ntatul vocal.
Fig. 1. Trunchiul cerebral
N. I
N. IV
N. II
N. V
N. III
N. VI
N. VII
N. IX
N. VIII
N. X
N. XI
N. XII
Fig. 2. Nervii cranieni
.tiati ca...
...tusea .i stranutul sunt reflexe de aparare?
...atunci c�nd �nghi.im, se opresc pentru scurt timp centrii respiratori?
...�n timpul stranutului se produce simultan .i reflexul de clipire?
...degluti.ia este un lan. de reflexe coordonat de 6 perechi de nervi cranieni?
Teme .i aplica.ii
1. Explica rolul trunchiului cerebral �n mastica.ie.

Cerebelul .i diencefalul
Aminte.te-ti!
emisfera
cerebrala
De ce ne putem men.ine echilibrul .i cu ochii �nchi.i?
Cum ajung sportivii campioni la tenis, fotbal sau gimnastica?
Cum se manifesta senza.ia de foame sau de sete?
Descopera!
cerebel
Cerebelul sau creierul mic face parte din encefal (fig. 1),
fiind situat �n spatele trunchiului cerebral, cu care este conectat.
Este �mpar.it �n doua emisfere, unite printr-o zona mijlocie
�ngusta numita vermis (fig. 2). Fiecare emisfera con.ine lobi cu
dezvoltare diferita .i cu roluri complexe �n controlul mi.carilor.
La exterior se afla un strat de substanta cenusie care formeaza
scoarta cerebelului. Scoarta cerebeloasa
�nconjoara substanta
alba situata la interior, �n care trimite prelungiri, conferindu-i
aspect de coroana de arbore, de unde si numele de arborele
vietii (fig. 3).
Cerebelul are rol �n �nva.area .i coordonarea

mi.carilor
necesare pentru men.inerea
echilibrului .i a pozi.iei corpului
�n spa.iu. De asemenea, cerebelul joaca un rol important �n
reglarea fina a mi.carilor pe care le realizam �n timpul c�ntatului instrumental,
dansului sau al jocurilor
sportive. Studii recente, realizate prin tehnici de imagistica, demonstreaza ca
cerebelul este
implicat �n vorbire, aten.ie, crearea imaginilor mintale .i �n starile afective sau
emo.ionale.
Diencefalul sau creierul mijlociu este situat la baza creierului mare, fiind
alcatuit din c�teva
structuri nervoase, cum ar fi talamusul
.i hipotalamusul, formate din mai mul.i nuclei de sub-
stan.a cenu.ie.
Talamusul reprezinta struc-

tura
cea mai voluminoasa a diencefalului.
Are rol de transmitere
a impulsurilor care vin de la piele,
mu.chi .i organele interne, prin
caile senzitive ale maduvei
spinarii
.i trunchiului cerebral, catre
scoar.a cerebrala. Astfel, talamusul
influen.eaza formarea senza.iilor
la nivelul scoar.ei cerebrale. De
asemenea, are rol �n mecanismele
care asigura men.inerea aten.iei,
a starii de activitate a scoar.ei
cerebrale �n timpul perioadei de
veghe .i rol �n �nva.are.
Fig. 1. Encefalul
emisfera
cerebeloasa
lob anterior
lob posterior
vermis
Fig. 2. Cerebelul
substan.a alba
arborele vie.ii
scoar.a
cerebeloasa
hipofiza
hipotalamus
cerebel
talamus
Fig. 3. Encefal (sec.iune sagitala)

Hipotalamusul (fig. 4) este situat sub talamus
.i este supranumit creierul vegetativ. Are
conexiuni importante cu glanda hipofiza. De.i este
o structura nervoasa mica, acesta �ndepline.te roluri
esen.iale �n reglarea func.iilor organelor interne
sau vegetative, precum:
� men.inerea temperaturii corpului �n jurul valorii

de 36,5 0C;
� reglarea aportului de alimente prin centrii foamei

.i sa.ieta.ii;
� controlul secre.iilor glandelor endocrine prin

intermediul glandei hipofize;
� reglarea cantita.ii de apa sau hidratarii organismului prin centrul setei;
� asigura ritmicitatea .i alternan.a somnului

.i a starii de veghe �n decursul unei zile.
nuclei de substan.a cenu.ie
talamus
hipotalamus
Fig. 4. Nuclei diencefalici
.tiati ca...
...toxinele produse de virusuri sau bacterii declan.eaza febra, deoarece afecteaza

func.ia de termoreglare
a hipotalamusului?
...stomacul gol secreta un hormon numit grelina, care stimuleaza centrul foamei?
...celulele adipoase elibereaza leptina, cu rol �n producerea senza.iei de

sa.ietate?
...hipotalamusul secreta ocitocina (hormonul iubirii), cu rol .i �n dezvoltarea

ata.amentului
mamei
fa.a de copii?
Dictionar
Creier vegetativ � componenta a creierului cu rol �n reglarea func.iilor

vegetative, precum: respira.ia,
digestia, circula.ia .i excre.ia
Imagistica func.ionala � reprezinta o tehnica medicala utilizata pentru a

investiga anatomia .i
procesele fiziologice ale corpului uman, bazata pe unde magnetice sau ultrasunete
Stare de veghe � reprezinta starea de activitate a creierului, care alterneaza cu

starea de somn
Teme .i aplica.ii
1. Explica de ce men.inerea corpului �n echilibru este mai dificila cu ochii

�nchi.i.
2. Cum argumentezi ca senza.ia de foame este �nso.ita de contrac.iile stomacului?
3. Realizeaza un minieseu despre rolul hipotalamusului la vertebratele homeoterme.
4. Completeaza tabelul de mai jos cu no.iunile corespunzatoare.
Par.i componente
Roluri
Cerebel
Diencefal
Activitate practica
Un test al func.iei cerebelului de reglare

a preciziei mi.carilor consta �n atingerea cu v�rful
degetului aratator a unui punct situat la o lungime de bra.. �ntinde bra.ele
lateral, �nchide ochii .i
du, alternativ, spre v�rful nasului degetul aratator al ambelor m�ini. Formuleaza
concluzii.
Emisferele cerebrale
Aminte.te-ti!
lobul
parietal
De ce ai amintiri din copilarie?
Cum �nva.am sa vorbim, sa c�ntam, sa desenam?
lobul
frontal
lobul
occipital
Descopera!
Emisferele cerebrale reprezinta partea cea

mai voluminoasa .i dezvoltata a creierului, fiind
protejate de meninge, la fel ca maduva spinarii. Sunt
separate printr-o fisura interemisferica, dar conectate
�n partea bazala prin numeroase fibre nervoase.
Fiecare emisfera
contine �n interior cavita.i pline cu
lichid cefalorahidian, numite ventriculi cerebrali.
La suprafa.a, emisferele cerebrale sunt brazdate de numeroase .an.uri formate prin
plierea scoar.ei
cerebrale, numita .i cortex cerebral. Cele mai ad�nci .an.uri delimiteaza lobii
cerebrali: frontal,
parietal, occipital .i temporal (fig. 1). .an.urile mai pu.in ad�nci contureaza
suprafe.e numite
girusuri (circumvolu.iuni), �n care se localizeaza arii func.ionale.
Structura emisferelor cerebrale
La fel ca celelalte organe ale sistemului nervos central, emisferele sunt alcatuite
din
substan.a cenu.ie .i substan.a alba. Substan.a cenu.ie reprezinta 40% din masa
emisferelor.
Este dispusa la exteriorul emisferelor cerebrale, unde formeaza scoar.a cerebrala
(cortexul), iar la
interiorul lor formeaza
corpii stria.i. Substan.a alba reprezinta 60% din masa emisferelor, se afla
la interior .i este constituita din fibre nervoase care conecteaza �ntre ele
emisferele sau regiuni
din aceea.i emisfera, precum .i din fibre nervoase care vin de la maduva
(ascendente) sau pleaca
spre maduva (descendente).
Functiile scoartei cerebrale
Cortexul cerebral este situat la exteriorul emisferelor .i are o grosime cuprinsa

�ntre 2,5 .i
4,5 mm, �n func.ie de regiunile creierului. Studiile recente au demonstrat ca
grosimea scoar.ei
cerebrale se mic.oreaza pe masura ce creierul se maturizeaza. O dezvoltare foarte
lenta o are scoar.a
lobilor frontali, care ajunge la maturitate �n jurul v�rstei de 20 de ani. Cortexul
cerebral reprezinta cea
mai dezvoltata parte a creierului, fiind sediul senza.iilor, al luarii deciziilor,
al ra.ionamentului logic,
g�ndirii abstracte .i inteligen.ei. Studiile �n domeniul imagisticii func.ionale au
permis identificarea
cu precizie a regiunilor corticale active �n timpul mi.carii .i somnului, �n
diverse stari afective ca furia
.i frica sau �n diverse procese complexe ca �nva.area .i memoria.
Din punct de vedere func.ional, scoar.a cerebrala are trei tipuri de arii
corticale:
� senzitivo-senzoriale, care realizeaza analiza informa.iilor primite de la

organele de sim. .i participa
la formarea senza.iilor de vaz, auz, gust, miros .i tact;
� motorii, cu rol �n producerea comenzilor pentru realizarea mi.carilor voluntare

sau automate;
� de asocia.ie, cu rol �n realizarea func.iilor psihice complexe, precum:

ra.ionamentul logic, g�ndirea
abstracta, �nva.area, memorarea .i limbajul. Aceste func.ii fac parte din
activitatea nervoasa
superioara (ANS).
lobul temporal
cerebel
bulbul rahidian
Fig. 1. Lobii cerebrali

Afla mai multe!
�nva.area .i memoria
Forma cea mai simpla de �nva.are la om .i la animale este reflexul condi.ionat.

Acesta este un
raspuns �nva.at, dob�ndit �n cursul vie.ii individuale, .i se bazeaza pe asocierea
dintre un stimul
natural (aliment), care produce un raspuns �nnascut (saliva.ie), cu un nou stimul,
ini.ial indiferent.
Dupa mai multe asocieri, apare raspunsul la noul stimul, numit stimul condi.ionat.
Dresajul reprezinta
o forma de �nva.are prin reflex condi.ionat. De remarcat faptul ca un comportament
dob�ndit prin
reflex condi.ionat poate disparea daca nu mai este asociat .i �ntarit de stimulul
necondi.ionat.
O alta forma de �nva.are este condi.ionarea operanta, legata de comportamentul

individului
care
actioneaza liber �n mediul de viata. Daca un anumit comportament este urmat de o
recompensa,
atunci el va mai fi realizat, a.a cum, daca un comportament este urmat de o
pedeapsa, acesta va
fi evitat. De exemplu, atitudinile bazate pe o valoare
morala, cum ar fi cinstea, care ofera onoare .i respect
�n societate, se formeaza prin acest tip de �nva.are.
Abilitatea de a re.ine si de a ne aminti informa.ii, locuri

sau evenimente petrecute se numeste memorie. C�nd
traim experiente noi, informatia este re.inuta initial
�n memoria de lucru, o forma a memoriei de scurta
durata, prin care ne reamintim imediat o informa.ie
sau un eveniment petrecut recent.
Limbajul
Una dintre principalele abilitati �nva.ate ale omului este limbajul, un proces
complex care implica
aten.ia, functiile motorii .i memoria. Regiunile din emisfera st�nga sunt implicate
�n limbaj.
.tiati ca...
...fibrele nervoase care conecteaza cele doua emisfere formeaza la baza creierului
un arc de
substan.a alba, cu numele de corp calos, de dimensiuni diferite la cele doua sexe?
...dezvoltarea inteligen.ei implica fibre nervoase lungi din ambele emisfere, care
realizeaza conexiuni
sinaptice �ntre regiuni c�t mai �ndepartate ale creierului?
...centrul vorbirii .i al scrisului se dezvolta pe aceea.i emisfera, st�nga, la

dreptaci?
...copiii pot �nva.a foarte u.or o a doua limba �nca de la v�rsta de 3 ani?
...calculele matematice dezvolta memoria de lucru .i implicit lobul frontal al
creierului?
...memoria afectiva sau emo.ionala asigura re.inerea amintirilor din copilarie?
Teme .i aplica.ii
1. Explica de ce tinerii �nva.a mai u.or dec�t v�rstnicii.
2. Explica rolul scoar.ei cerebrale �n cunoa.terea mediului �nconjurator.
Activitate practica
violet
ro.u
negru
albastru
galben
mov
albastru
verde
gri
vi.iniu
Testeaza-.i capacitatea de aten.ie

.i control a creierului �n timpul vorbirii,
prin enun.area cu voce tare a culorilor pe
care le au cuvintele alaturate.
gri
bleu
mov
portocaliu
roz
maro
galben
negru
ro.u
roz
indigo
Igiena vietii intelectuale
Aminte.te-ti!
De ce este important sa dormi?
Cum reac.ionezi atunci c�nd e.ti suparat?
C�t de des folose.ti internetul sau telefonul mobil?
Descopera!
Somnul .i rolurile sale
Somnul este o stare normala .i reversibila a

creierului, cu o durata de 7-8 ore pe zi, care alterneaza
cu starea de veghe. �n timpul somnului se �ntrerupe
temporar starea de con.tien.a. �n primele ore de somn se instaleaza somnul lent,
important
pentru refacerea sinapselor .i consolidarea informa.iilor din memorie .i
caracterizat prin relaxarea
mu.chilor, reducerea batailor inimii .i a temperaturii corpului. Aceasta etapa
alterneaza cu somnul
paradoxal, caracterizat printr-o stare de activitate a creierului asemanatoare cu
cea din starea de
veghe, deseori numita .i somnul cu mi.cari rapide ale ochilor, �n care visam. �n
general, �n timpul
somnului apar 3-4 perioade de somn cu vise, cu durata �ntre 5 .i 15 minute. Studii
recente au aratat
ca, �n timpul somnului, lichidul cefalorahidian �nlatura substan.ele reziduale
produse de activitatea
celulelor nervoase. Lipsa unui somn odihnitor determina probleme de concentrare .i
memorare,
probleme �n coordonarea mi.carilor si mareste riscul de aparitie a unor boli precum
diabetul, bolile
cardiovasculare, a starilor de anxietate .i depresie.
Stresul .i efectele sale
Stresul poate fi considerat o caracteristica a

existen.ei noastre la toate v�rstele. Problemele familiale,
precum divor.ul parin.ilor sau despar.irea acestora
de copii, comportamentul abuziv al parin.ilor sau al
adul.ilor
sunt printre factorii de stres pe care copiii �i
�nfrunta cu tot mai multa dificultate. Creierul percepe
aceste experien.e ca fiind negative sau periculoase .i
reac.ioneaza corespunzator. O situatie stresanta activeaza
sistemul nervos vegetativ .i cel endocrin,
care regleaza functiile corpului. Sistemul nervos vegetativ induce starile de
urgenta, prin care
cre.te ritmul respirator .i al inimii, iar cel endocrin elibereaza hormonii
stresului: adrenalina
si cortizolul. Atunci c�nd organismul este expus la factori de stres, hormonii
elibera.i �n fluxul
sangvin pregatesc organismul sa faca fata provocarii. Continua stimulare a
creierului determina
tulburari �n func.ionarea lui normala, cu consecin.e uneori ireversibile asupra
dezvoltarii emo.ionale
.i comportamentale (fig. 2).
Aceste tulburari afecteaza func.iile creierului, dar .i ale multor organe interne,
determin�nd:
� dureri de inima, palpita.ii, scaderea poftei de m�ncare, dureri de cap sau

oboseala cronica, scaderea
imunita.ii;
� blocaje ale g�ndirii, deficit de aten.ie, scaderea capacita.ii de concentrare,

dificulta.i de memorare,
diminuarea creativita.ii;
Fig. 1. Somn lent
Fig. 2. Situa.ie de stres

� iritabilitate crescuta, pierderea interesului pentru prieteni, instabilitate
emo.ionala, anxietate,
triste.e sau chiar depresie;
� performan.e scazute la .coala, izolarea de prieteni, preocuparea excesiva pentru

anumite activita.i,
comportament agresiv.
Afec.iuni ale sistemului nervos
� Tulburarile de anxietate sunt considerate cele mai frecvente afec.iuni, din care
fac parte
panica, fobia, anxietatea sociala si stresul posttraumatic. Fobia este o frica
intensa si irationala fata
de un anumit obiect, animal sau situatie (teama de �naltimi, frica de spatii
deschise), exist�nd fobii
la aproape orice, inclusiv la c�ini, serpi sau paianjeni. Aceste tulburari pot fi
�paralizante�, deoarece
�i pot face pe oameni sa nu-.i mai doreasca sa iasa din casa. Deseori, tulburarile
de anxietate sunt
�nso.ite de depresie.
� Depresia se manifesta prin tristete, lipsa de speranta, pierderea interesului

pentru viata, reducerea
bunei stari emotionale. Debuteaza �n special la tineri .i cre.te semnificativ cu
v�rsta. La persoanele
depresive exista un risc crescut de sinucidere. Stresul poate declansa un episod
depresiv.
� Schizofrenia este marcata de tulburari de g�ndire, tulburari ale reactiilor

emotionale,
comportamentului
social urmate de schimbarea personalitatii. Deziluziile, halucinatiile si
tulburarile
cognitive sunt frecvente, cum ar fi tulburarile de atentie, de memorie si g�ndirea
complexa.
� Boala Alzheimer este una dintre cele mai devastatoare tulburari neurologice care
pot
aparea la batr�ne.e. Se manifesta mai rar �nainte de v�rsta de 60 de ani, dar este
din ce �n ce mai
rasp�ndita dupa aceasta v�rsta. Primele simptome ale bolii Alzheimer includ
uitarea, dezorientarea
�n timp .i spa.iu, dificulta.i de concentrare, de calcul, de vorbire .i de
judecata. Odata cu progresul
bolii, apar tulburari comportamentale grave. �n etapele finale, persoana afectata
este incapabila de
auto�ngrijire .i ram�ne .intuita la pat.
� Boala Parkinson este o tulburare neurologica progresiva, care apare dupa v�rsta
de 50 de
ani. De fapt, �mbatr�nirea este singurul factor de risc cunoscut pentru dezvoltarea
acestei tulburari.
Este caracterizata prin lentoare �n mi.care, rigiditate musculara .i tulburari de
echilibru. Multe persoane
afectate pot dezvolta un tremur �n starea de repaus. �n afara de afectarea
activita.ii motorii,
boala poate determina .i modificari ale func.iilor de g�ndire.
Reguli de prevenire a afec.iunilor sistemului nervos
Creierul .i sistemul nervos sunt �ntr-o permanenta transformare, determinata at�t

de nevoia
de �nva.are, c�t .i de adaptarea la noile condi.ii tehnologice .i socio-economice
ale societa.ii actuale.
Cel mai important factor de risc pentru sistemul nervos este lipsa unui stil de
via.a sanatos, cauzat
de alimenta.ia necorespunzatoare, consumul
de
substan.e toxice, sedentarism, utilizarea �n exces
a dispozitivelor electronice, starile conflictuale .i
activitatea intelectuala intensa sau �n salturi.
Pentru prevenirea �mbolnavirilor

sistemului
nervos, sunt recomandate urmatoarele masuri:
alimenta.ia
ra.ionala, evitarea consumului de
alcool, tutun, cafea, precum .i a abuzului de medicamente
sau substan.e psihoactive, care intoxica
�n principal creierul, respectarea programului de
somn, utilizarea controlata a dispozitivelor electronice,
practicarea exerci.iilor fizice .i a mi.carii �n
aer curat cel pu.in 30 de minute �n fiecare zi.
Fig. 3. Activitate intelectuala intensa

Afla mai multe!
Dependen.a .i consecin.ele sale
Dependen.a este o stare de dereglare psihica, fizica .i comportamentala,

care este considerata astazi o amenin.are
pentru sanatatea creierului.
Dependenta de telefon a devenit un fenomen �n lumea

moderna. Dependen.a de telefon poate determina senzatie
de teama sau anxietate, resimtita atunci c�nd telefonul mobil
este uitat acasa, c�nd se afla �n afara ariei de semnal sau
ram�ne fara baterie. Studiile recente arata ca fobia afecteaza
peste 50% din utilizatorii de telefoane mobile, iar cei mai
dependenti de telefon sunt tinerii.
Dependen.a de internet �i afecteaza �n special pe adolescen.ii care vad �n

internet un loc sigur
�n care sa se ascunda daca se afla �ntr-o stare de stres. Dependen.ii de internet
considera ca traiesc
�n realitate, c�nd de fapt traiesc �n spa.iul virtual, .i cu timpul �.i confunda
identitatea reala cu cea
din joc. Ei devin inactivi .i treptat nu vor sa faca altceva dec�t sa petreaca ore
�n .ir pe internet,
distrug�nd anumite aspecte ale vie.ii lor reale. Semnele tipice dupa care se poate
recunoa.te
aceasta tulburare sunt: oboseala, tendin.a de izolare, lipsa prietenilor, rezultate
.colare din ce �n ce
mai mici .i violen.a, daca �i este amenin.at jocul.
Dependen.a de droguri se caracterizeaza printr-o dorin.a pentru droguri sau

substan.e psihoactive,
cum ar fi cautarea .i consumul lor, comportament ce ocupa exagerat de mult timp,
bani
.i g�ndurile unei persoane dependente, �n ciuda consecin.elor grave. Unii tineri
experimenteaza
droguri motiv�nd ca produc senza.ii de placere sau elimina starile de stres. La
nivelul creierului,
drogurile modifica transmiterea impulsurilor la nivelul sinapselor, fiind afectate
grav regiunile
importante �n luarea deciziilor .i �n controlul comportamentului.
Dependen.a de alcool sau alcoolismul reprezinta o problema majora de sanatate.

Alcoolul devine
periculos prin consumul frecvent .i ridicat, produc�nd starea de ebrietate sau
be.ie, caracterizata
prin scaderea capacita.ii de aten.ie, stare de ame.eala, diminuarea capacita.ii de
concentrare,
de a lua decizii .i de a controla mi.carile. Abuzul de alcool este cauza celor mai
multe accidente,
foarte frecvente fiind accidentele de ma.ina. O mare parte din accidentele mortale
sunt legate de
consumul de alcool, deoarece reflexele sunt �nt�rziate, iar vederea .i capacitatea
de control se reduc.
Fig. 4. Dependen.a de telefon, internet
.tiati ca...
...un amplu proiect de cercetare a creierului, numit Conectomul uman, s-a
desfa.urat �n ultimii
5 ani �n 40 de universita.i .i institute de cercetare din Statele Unite ale
Americii, av�nd ca scop
identificarea conexiunilor neuronale din creier? Aceste conexiuni stau la baza
g�ndirii, a emo.iilor,
a comportamentului .i a afec.iunilor creierului uman. Prin acest proiect se
urmare.te gasirea unor
tratamente pentru cele mai rasp�ndite afec.iuni, precum: boala Alzheimer, depresia,
tulburarile de
anxietate .i epilepsia.
Teme .i aplica.ii
1. Cum se pot preveni �mbolnavirile sistemului nervos?
2. �ntocme.te un program zilnic de lucru care sa fie eficient .i adecvat bunei

func.ionari a sistemului
nervos .i discuta-l cu colegii la ora de biologie.
Particularitati ale sistemului nervos la vertebrate
Aminte.te-ti!
Care sunt par.ile principale ale creierului?
De ce pasarile .i mamiferele sunt fiin.e sociale?
Descopera!
3 � creier
mijlociu
4 � creier
posterior
2 � creier
anterior
1 � lobi
olfactivi
La toate vertebratele,
�n timpul dezvoltarii
sistemului nervos se formeaza
ini.ial tubul neural.
El este situat pe partea dorsala
a corpului .i din acesta
se vor dezvolta creierul
.i
maduva spinarii. Formarea
creierului �ncepe cu
dilatarea
par.ii anterioare
a tubului neural, rezult�nd
un creier embrionar, care se divide �n trei par.i distincte: creierul anterior,
mijlociu .i posterior. Cele
trei parti ale creierului se dezvolta diferit, �n functie de mediu si modul de
viata al vertebratelor,
oglindind nivelul de evolutie, dar si gradul de adaptare al vertebratelor la mediul
natural .i social.
Creierul pestilor este mic, dar perfect functional pentru nevoile sale, fiind bine
dezvoltat
pentru prelucrarea informatiilor legate de miros, de sunete si pentru mentinerea
echilibrului �n
timpul deplasarii �n apa. La partea anterioara a creierului se dezvolta doi lobi
olfactivi, cu rol �n perceptia
mirosului. �n creierul posterior se dezvolta cerebelul, care prime.te impulsuri de
la receptorii
vestibulari din urechea interna, cu rol important �n mentinerea echilibrului.
Creierul amfibienilor se remarca printr-o dezvoltare a lobilor optici �n creierul

mijlociu, ca
adaptare
la trecerea din mediul acvatic �n mediul terestru. La nivelul cerebelului se
dezvolta o regiune
care controleaza pozitia corpului si a membrelor atunci c�nd amfibienii se
deplaseaza pe uscat.
Creierul reptilelor este mai dezvoltat dec�t

la amfibieni, av�nd emisferele cerebrale mai voluminoase.
Cerebelul controleaza echilibrul, pozitia
corpului si coordonarea miscarilor. Se dezvolta bulbii
olfactivi
.i apar forma.iuni noi, care permit o mai
buna integrare �n mediul de via.a. De exemplu, la
unele specii de sop�rle, precum cameleonul (fig. 2),
culoarea corpului se modifica
reflex �n concordanta
cu cea a mediului, ajut�nd la camuflaj.
Creierul pasarilor dezvolta noi circuite neuronale,

av�nd emisferele cerebrale .i cerebelul mai
mari, �n str�nsa legatura cu deplasarea prin zbor, construirea cuibului, �ngrijirea
puilor .i comunicarea
prin sunete. Via.a sociala a unor specii de pasari, cum sunt corbii sau gai.ele, a
determinat o dezvoltare
pe.ti
pasari
amfibieni
mamifere
reptile
Fig. 1. Evolu.ia creierului la vertebrate
Fig. 2. Cameleon
a inteligen.ei .i a unor abilita.i de a-.i procura hrana sau de a imita alte
animale. Deplasarea pe distan.e
mari a pasarilor migratoare, precum barza sau r�ndunica, a determinat o dezvoltare
a memoriei
spa.iale, chiar mai buna dec�t la unele mamifere.
Creierul mamiferelor este de aproximativ doua ori mai mare dec�t al unei pasari .i
de zece
ori mai mare dec�t al unei reptile cu aceea.i dimensiune a corpului. Cortexul
cerebral este partea
creierului care diferen.iaza cel mai mult mamiferele de alte vertebrate. Ca urmare
a capacita.ii crescute
de memorare, lobul frontal .i cel temporal sunt mai dezvolta.i, iar regiunile
raspunzatoare de
sim.ul vederii ocupa mai mult de jumatate din suprafa.a cortexului lobilor
occipitali .i parietali.
O mare parte a cerebelului mamiferelor este implicata �n reglarea preciziei
mi.carilor.
Afla mai multe!
Inteligen.a multipla a caracati.ei
De.i creierul caracatitei con.ine doar 500

de milioane de neuroni, comparativ cu
creierul
uman, care are 86 de miliarde, el
este capabil sa coordoneze ac.iunile complexe
ale animalului. Aproape doua treimi
din �creierul� caracati.ei se distribuie �n
brate, control�nd mi.carile excelente de
prindere si activitatea sutelor de ventuze
de pe acestea. Restul neuronilor sunt situa.i
�ntr-un creier mic din spatele ochilor.
Caracatita poate folosi unelte, o trasatura
considerata caracteristica oamenilor .i unor animale precum delfinii si pasarile.
Re.eaua neuronala
neobisnuita a caracatitei permite celor opt brate flexibile sa actioneze si sa duca
la bun sf�rsit anumite
sarcini fie independent unul de altul, fie �n coordonare unele cu altele.
.tiati ca...
...de-a lungul ultimilor 20 000 de ani, marimea medie a creierului uman a scazut cu
un volum egal
cu al unei mingi de tenis, creierul omului preistoric fiind cu 10% mai mare dec�t
al omului modern?
...un �al doilea creier�, care contine o re.ea de 100 000 de neuroni, se gase.te la
nivelul intestinului?
...�n creierul mamiferelor exista .i neuroni speciali, care au fost denumi.i

�neuroni oglinda�? Ace.tia
sunt responsabili pentru capacita.ile empatice. De exemplu, daca cineva se rane.te
�ntr-o anumita
parte a corpului, aceea.i zona a durerii din creier se va activa .i la alte
persoane, provoc�nd senza.ia
de empatie.
Dictionar
Empatie � capacitatea de a recunoa.te .i a �mparta.i par.ial sentimente

experimentate de o alta
fiin.a, chiar daca aceasta nu le exprima explicit
Teme .i aplica.ii
1. Identifica par.ile mai dezvoltate ale creierului la pasari comparativ cu al

reptilelor.
2. Denume.te par.ile creierului care se dezvolta mai mult la mamifere.
3. Argumenteaza de ce speciile de pasari .i mamifere cu via.a sociala au creierul

mai dezvoltat.
Recapitulare
Lec.ie de fixare .i sistematizare a cuno.tin.elor
Componenta
sistemului nervos
Localizare
Structura
Func.ii
Maduva spinarii
�n canalul vertebral,
porne.te de la gaura
occipitala p�na �n dreptul
vertebrei a doua lombara
� substan.a alba sub forma de

cordoane
� substan.a cenu.ie sub forma

de coarne
� reflexe de aparare
� reflexe osteotendinoase
� reflexe vegetative
� conducere ascendenta .i descendenta
Trunchiul cerebral
�n cutia craniana, la baza

creierului, �n prelungirea
maduvei spinarii
� bulbul rahidian, puntea

Varolio, mezencefalul
� nuclei forma.i din substan.a

cenu.ie
� substan.a alba la exterior
� reflexe salivare .i de �nghi.ire
� reflexe respiratorii
� reflex masticator
� reflexe de tuse .i stranut
� reflexe de clipire .i lacrimal

� reflexe de orientare a capului .i ochilor
Cerebelul
Posterior de trunchiul
cerebral, sub emisferele
cerebrale
� substan.a cenu.ie formeaza

scoar.a cerebeloasa .i nuclei
cerebelo.i
� substan.a alba la interior
� men.inerea echilibrului
� reglarea pozi.iei corpului
� precizia mi.carilor fine
� vorbire, aten.ie, stari emo.ionale
Talamusul
La baza creierului,
acoperit de emisferele
cerebrale

cenu.ie
� aten.ie .i �nva.are
� men.inerea activita.ii scoar.ei cerebrale
Hipotalamusul
La baza creierului,
sub talamus, conectat
cu glanda hipofiza

cenu.ie
� men.inerea temperaturii corpului
� reglarea aportului de alimente
� controlul secre.iilor glandelor endocrine
� reglarea cantita.ii de apa din organism
� ritmicitatea somnului .i a starii de veghe
Corpii stria.i
�n substan.a alba
a emisferelor cerebrale,
�ntre talamus .i scoar.a
cerebrala

cenu.ie .i substan.a alba
� controlul vorbirii .i al mi.carilor automate
� motiva.ie .i recompensa
Hipocampul
Pe fa.a mediala a lobului

temporal, �n scoar.a
cerebrala
� neuroni dispu.i �n 3 straturi
� percep.ia mirosului
� memorie episodica
� memorie spa.iala
� procese afective
Scoar.a cerebrala
La suprafa.a emisferelor
cerebrale
� neuroni dispu.i �n 2 p�na la 6

straturi
� formarea senza.iilor de vaz, auz, gust, pipait
� comanda mi.carile voluntare .i involuntare
� luarea deciziilor
� logica .i ra.ionament
� g�ndire .i idea.ie
� creativitate
Verifica-ti cunostintele!
I. Prive.te imaginea
alaturata. Completeaza
cu creionul, �n casetele libere,
componentele neuronului din
dreptul sagetilor.
II. Enumera proprietatile neuronilor.
III. Completeaza notiunile corespunzatoare

�n spatiile libere ale afirmatiilor
urmatoare:
1. Sistemul nervos central este format din ...........................

si ............................ .
2. Sistemul nervos periferic include ...................................

si.......................... .
3. Neuronii transmit ............................ sub forma

de ...................................... .
4. Neuronii sunt .......................... si protejati de

celule .................................. .
5. Neuronii se leaga �ntre ei prin

intermediul .......................................................................
.............. .
6. Acetilcolina si ...................................................
sunt ................................................... .
7. Maduva spinarii se afla �n ................................, fiind protejata de

................. .
8. �n trunchiul cerebral se �nchide reflexul ................., care

este ................. .
9. Cerebelul are rol �n reglarea............................ si

mentinerea ...................... .
10. Hipotalamusul mentine temperatura .............................

a ........................... .
11. Emisferele cerebrale sunt brazdate de ....................., care

delimiteaza .......................... .
12. Activitatea nervoasa ...................... se realizeaza prin functiile

de ......................... .
13. Hipocampul are rol �n ............................ si

formarea .......................................... .
14. Depresia este o ......................... a creierului, manifestata

prin ..................... .i prin .................... .
15. Consumul de ......................... diminueaza capacitatea
de ............................. .
IV. Asociaza notiunile din coloana A cu cele din coloana B.
A B
1. maduva spinarii a. reflexul masticator
2. scoarta cerebrala b. reflexul rotulian
3. trunchiul cerebral c. mentinerea echilibrului
4. cerebelul d. reflexul conditionat
V. Asociaza literele de pe imagine cu notiunile corespunzatoare.
1. axon
2. neuron intercalar
3. neuron senzitiv
4. dendrita
5. ganglion spinal
6. efector
7. neuron motor
8. receptor
Barem de corectare �
pag. 116
Unitatea III. FUNC.IILE DE RELA.IE ORGANELE DE SIM.
ORGANELE DE SIM. LA OM
ochi
Aminte.te-ti!
ureche
Ce sim.uri cuno.ti?
Care sunt organele prin care recep.ionezi informa.iile din mediu?
nas
gura
Descopera!
piele
Omul, la fel ca .i alte organisme vii, este sensibil la schimbarile

din mediul �nconjurator. Datorita sim.urilor (pipait, vaz, auz, gust, miros) omul
cunoa.te tot ceea ce
�l �nconjoara. La nivelul fiecarui organ de sim. pot fi recep.iona.i anumi.i
stimuli (excitan.i). Stimulii
sunt factori de mediu (temperatura, lumina, undele sonore, diferite molecule etc.)
care, atunci c�nd
actioneaza asupra unui organism, determina reactii specifice de raspuns. De aceea
spunem ca
organele
de sim. contribuie la realizarea
unita.ii func.ionale a organismului
.i la
integrarea acestuia �n mediu. Ele realizeaza
acest lucru prin intermediul receptorilor
pe care �i con.in (fig. 1).
Receptorii sunt structuri specializate

�n preluarea excita.iilor
din mediu
care, apoi, transformate
�n impulsuri
nervoase,
sunt conduse prin fibre senzitive
spre creier, unde sunt prelucrate .i
transformate
�n senza.ii specifice.
Pielea
Structura pielii
Pielea acopera .i protejeaza corpul, fiind cel mai mare organ al sau. Cuprinde
numero.i receptori
rasp�ndi.i inegal
�n straturile ei, cu rol de a sesiza diferen.ele �ntre cald .i rece, atingerea,
apasarea,
vibra.iile,
durerea. Este formata din trei straturi suprapuse: epidermul, dermul .i hipodermul
(fig. 2).
Epidermul, dispus la suprafa.a corpului, este lipsit de vase de s�nge .i cuprinde

mai multe
straturi de celule printre care se afla termina.ii nervoase:
stratul generator � aflat �n profunzimea epidermului, este format din celule vii,
�ncarcate cu
melanina, care se divid continuu. Celulele nou formate le �mping pe cele vechi spre
suprafa.a.
Acestea se turtesc, mor .i la contactul cu factorii de mediu se desprind .i cad.
Melanina este un
pigment care da culoare pielii .i o apara de ac.iunea nociva a razelor ultraviolete
puternice.
stratul cornos � dispus la suprafa.a epidermului, este format din celule turtite,
str�ns unite �ntre
ele, care provin din celulele stratului generator. Aceste celule se �ncarca cu
cheratina, o substan.a
care face epidermul impermeabil .i rezistent.
Dermul, situat sub epiderm, con.ine receptori, canale de excre.ie ale glandelor
sudoripare,
glande sebacee, fire de par cu mu.chii anexa.i lor, vase sangvine .i limfatice.
Stratul superficial al
dermului formeaza, spre epiderm, ni.te ridicaturi numite papile dermice. Ele
formeaza crestele
dermice, care prin �ntiparire dau amprentele.
vedere
atingere
OCHI
presiune
auz
PIELE
temperatura
URECHE
echilibru
ORGANELE
DE SIM.
LIMBA
NAS
gust
miros
Fig. 1. Organele de sim.

Hipodermul este stratul profund al
pielii, bogat �n celule adipoase, �ndeplinind
func.iile de rezerva nutritiva, de izolator termic
.i de protec.ie mecanica.
Anexele pielii sunt produc.iuni ale

pielii .i pot fi: cornoase (unghiile, firele de
par) .i glandulare (glandele sebacee, sudori-
pare, mamare).
Parul are o parte libera (tulpina) formata

din celule moarte .i una situata �n piele
(radacina), mai dilatata la baza, form�nd
bulbul firului de par, �n care patrund vase de
s�nge .i fibre nervoase.
Unghiile acopera .i protejeaza v�rful

degetelor. Cresc prin radacinile lor, care sunt
vii, la fel ca radacina firului de par (fig. 3).
Glandele sebacee sunt glande exocrine

(a caror secre.ie
ajunge la suprafa.a pielii) anexate firelor de par .i au forma de
ciorchine. Secreta sebum, o substan.a grasa care catifeleaza
pielea .i parul.
Glandele sudoripare au forma de tuburi cu un capat

�ncolacit situat �n hipoderm .i cu celalalt deschis la exterior
printr-un por excretor. Produc sudoarea, care se elimina la suprafa.a
pielii prin transpira.ie.
Glandele mamare sunt glande pereche, anexe ale sistemului genital feminin care
produc
laptele necesar hranirii nou-nascutului.
Func.iile pielii:
de organ de sim. � prin receptorii pe care �i con.ine, pielea asigura

sensibilitatea tactila,
presionala .i vibratoare, termica .i dureroasa. Receptorii tactili, pentru presiune
.i pentru vibra.ii sunt
sensibili la stimuli mecanici (atingeri, apasari, vibra.ii). Ei se adapteaza, �n
general, foarte rapid.
De aceea contactele permanente nu sunt percepute (de ex. contactul cu �mbracamintea
sau cu
scaunul pe care stam). Receptorii termici transmit impulsuri c�nd temperatura
pielii scade sau cre.te
ca urmare a contactului cu mediul. Receptorii pentru rece �i depa.esc numeric pe
cei pentru cald.
Receptorii pentru durere sunt foarte numero.i .i pot fi stimula.i de orice excitant
care depa.e.te
o anumita intensitate. Senza.ia de durere este un semnal de alarma care declan.eaza
reflexe de
aparare (retragerea m�inii la o �n.epatura puternica). Toate senza.iile determinate
de informa.iile
transmise de la receptorii din piele se formeaza la nivelul scoar.ei cerebrale (�n
lobul parietal);
de aparare � pielea intacta �mpiedica patrunderea �n organism a unor agen.i
patogeni,
substan.e toxice, radia.ii;
de termoreglare � contribuie la men.inerea temperaturii constante a corpului. Prin

grasimea
din hipoderm .i prin constric.ia capilarelor din piele se pastreaza caldura �n
corp, iar prin
evaporarea sudorii .i prin dilata.ia capilarelor, organismul pierde excesul de
caldura;
de rezervor de celule embrionare � aceasta func.ie a pielii este folosita �n

chirurgie;
de producere a vitaminei D sub ac.iunea razelor solare ultraviolete.
epiderm
fir de par
glanda
sebacee
derm
vase
limfatice
fibre
nervoase
.esut
adipos
hipoderm
bulbul firului de par
artera
vena
glanda sudoripara
mu.chiul firului de par
Fig. 2. Pielea
radacina
unghiei
patul
unghiei
falanga
Fig. 3. Unghia
de excre.ie � prin procesul de transpira.ie se elimina substan.e nefolositoare sau
toxice
din
corp. Daca pielea este arsa pe suprafe.e mari, organismul se poate intoxica cu
aceste substan.e pe
care nu le mai poate excreta.
Igiena pielii
Pentru a pastra importantele func.ii pe care le are, pielea trebuie

�ngrijita cu aten.ie .i pastrata curata. Cura.area pielii presupune �ndepartarea
celulelor moarte de pe suprafa.a ei, a sudorii, a microorganismelor, a
sebumului care este mai abundent �n perioada adolescen.ei. Pielea trebuie
spalata regulat cu apa .i sapun. M�inile se spala obligatoriu �naintea meselor
.i dupa folosirea toaletei. C�nd se spala m�inile, ele trebuie frecate u.or,
cura.ate bine spa.iile de sub unghii .i cutele din jurul lor. Igiena .i evitarea
contactului cu agen.ii patogeni feresc pielea de boli precum r�ia, tricofi.ia.
Fig. 4. Igiena m�inilor
Afla mai multe!
Capacitatea de discriminare/acuitatea tactila este mai mare la nivelul buzelor,

limbii .i degetelor. Sensibilitatea tactila a degetelor este utila �ndeosebi
nevazatorilor pentru citirea Braille. Simbolurile Braille sunt puncte �n
relief, a.ezate �n pagina la distan.e de 2,5 mm. Pipaind aceste puncte, un
nevazator experimentat poate citi p�na la 100 de cuvinte pe minut.
Fig. 5. Alfabetul Braille
.tiati ca...
...pielea unui adult are 2,5-4 mm grosime, 1,5-1,8 m2 suprafa.a .i c�ntare.te

aproximativ 4 kg?
...rata de via.a a firului de par este de 3 ani .i ca �ntr-o luna cre.te cu

aproximativ 1,25 cm?
Teme .i aplica.ii
1. Activitate �n perechi. Un coleg se leaga la ochi .i atinge cu palma o lingura

din inox, o portocala,
o foaie de h�rtie. Repeta .i tu experien.a .i discuta.i concluziile privind
temperatura .i calitatea
suprafe.elor obiectelor atinse.
2. De ce parul .i unghiile pot fi taiate fara sa ne doara?
Activitate practica
Determinarea capacita.ii de discriminare tactila (acuitatea tactila) se realizeaza

masur�nd
distan.a minima la care doi stimuli pot fi percepu.i separat.
Tehnica de determinare: foloseste un compas special (esteziometrul Weber) sau un

compas
obisnuit cu v�rfuri tocite. Aplica simultan la distan.e din ce �n ce mai mici
ambele brate ale compasului
pe diferite zone ale pielii. Stabileste distanta minima la care sunt percepute doua
senzatii
distincte, prin masurarea pe tegument a distantei dintre punctele de excitare sau
prin citire directa
pe rigla gradata a esteziometrului Weber.
Completeaza tabelul de mai jos cu datele ob.inute �n urma masuratorilor efectuate:
Regiunea
Distanta minima (mm)
Regiunea
Distanta minima (mm)
Palma
Suprafata dorsala a m�inii
Talpa
Coapsa
Ochiul .i sim.ul vazului
Aminte.te-ti!
Care este rolul ochilor?
Ce culori distingi noaptea? Dar ziua?
Descopera!
Structura ochiului
Vederea furnizeaza cea mai mare cantitate de informa.ii din mediul extern,
permi.�nd diferen.ierea
formei, luminozita.ii .i culorii obiectelor. De asemenea, are un rol important �n
orientarea
�n spa.iu, �n men.inerea echilibrului .i a aten.iei. Receptorii din ochi transforma
energia luminoasa
�n impuls nervos, contribuind astfel la integrarea organismului �n mediu.
Ochii sunt organe pereche situate �n orbite. Fiecare ochi este alcatuit dintr-un
glob ocular .i
din organe anexe cu rol �n mobilitatea .i protec.ia acestuia.
Globul ocular este aproape sferic, are aproximativ 2,5 cm diametru .i con.ine
receptorii pentru
vedere. Este alcatuit din trei �nveli.uri (tunici) .i mai multe medii transparente
(aparat optic) prin
care lumina ajunge la receptori (fig. 1). Tunicile sunt: externa, medie .i interna.
Tunica externa are

rol protector .i este
alcatuita
din sclerotica
.i cornee transparenta.
Sclerotica reprezinta
cea
mai mare parte a tunicii
externe, este tare, alba .i
opaca. Corneea, situata
anterior, este sub.ire,
transparenta .i bogata �n
fibre nervoase. De aceea,
la cea mai mica atingere,
se declan.eaza automat
clipitul .i sunt secretate
lacrimile, care spala
suprafa.a
corneei.
Tunica medie asigura

nutri.ia globului ocu-
lar,
fiind bogat vascularizata.
Este formata din:
� coroida, dispusa posterior, pigmentata .i vascularizata;

� corp ciliar, care se formeaza din �ngro.area
coroidei. Este alcatuit din mu.chi ciliari .i
din gheme de capilare sangvine numite procese ciliare. Mu.chii
ciliari intervin �n vederea clara
a obiectelor aflate la diferite distan.e. Procesele ciliare au rolul de a produce
un lichid numit
umoare apoasa.
coroida
conjunctiva
retina
corp ciliar
iris
pata galbena
cristalin
pupila
pata oarba
cornee
nerv optic
sclerotica
corp vitros
Fig. 1. Structura globului ocular

� iris (partea colorata a globului ocular), situat �n prelungirea corpului ciliar,
�n fa.a cristalinului,
prezinta �n mijloc un orificiu numit pupila al carui diametru este modificat de
mu.chii irisului pentru a
regla cantitatea de lumina care ajunge la retina.
Tunica interna, retina, captu.e.te cele 2/3 posterioare ale coroidei. Este
alcatuita din celule
receptoare specializate .i din neuroni conecta.i la aceste celule, care transmit
informa.ia spre centrii
nervo.i. Dupa forma prelungirii lor, celulele receptoare din retina sunt de doua
tipuri: cu con .i
cu bastona..
Celulele cu bastona. (125-130 de milioane),

mai numeroase la periferia retinei, sunt foarte sensibile
la lumina. Sunt receptorii vederii nocturne, dar nu pot percepe detalii ale
obiectelor sau culorile.
Celulele cu con (5-7 milioane) au nevoie

de o cantitate mai mare de lumina pentru a fi stimulate,
de aceea asigura vederea pe timp de zi .i distingerea culorilor .i a detaliilor.
Ace.ti receptori
sunt mai numero.i spre centrul retinei .i predomina �n pata galbena. �n centrul
acestei pete se
afla numai celule cu con, acesta fiind singurul
loc de pe retina �n care se formeaza imaginea
clara a obiectelor privite.
Receptorii vizuali lipsesc din pata

oarba, care reprezinta zona prin care axonii
neuronilor din retina ce formeaza nervul
optic parasesc globul ocular (fig. 2).
Aparatul optic cuprinde mediile

transparente
ale ochiului: corneea, umoarea
apoasa, cristalinul
(o lentila biconvexa)
.i umoarea sticloasa (cu consisten.a de gelatina,
numita .i corp vitros). Are rolul de a focaliza
razele luminoase pe retina.
Organele anexe ale globului ocular (fig. 3) sunt:
de protec.ie: spr�ncene, pleoape, gene, glande lacrimale, conjunctiva (o membrana

fina care captu.e.te
pleoapele .i continua la suprafa.a globului
ocular).
de mi.care: cei .ase mu.chi externi ai globului ocular care se prind cu un capat
de sclerotica, iar cu
celalalt de orbita.
stratul pigmentar al retinei
fibre
nervoase
retina
celule cu con
celule cu bastona.
Fig. 2. Celulele receptoare din retina
spr�ncene
VEDERE DIN FA.A
VEDERE DIN LATERAL
glanda lacrimala
mu.chi oblic
superior
pleoape
mu.chi drept superior
mu.chi drept superior
mu.chi oblic
superior
gene
canal
nazolacrimal
mu.chi
drept extern
mu.chi
drept
intern
mu.chi drept extern
mu.chi drept intern
mu.chi oblic inferior
mu.chi drept inferior
mu.chi drept inferior
mu.chi oblic inferior
Fig. 3. Anexele globului ocular

Rolul ochiului
Ochiul prime.te lumina de la corpurile luminoase sau de la corpurile luminate.

Razele luminoase
strabat mediile transparente (aparatul optic) ale globului ocular �nainte sa ajunga
la retina.
Formarea imaginilor pe retina se datoreaza faptului ca, trec�nd prin aparatul

optic, razele
luminoase sufera trei refrac.ii: una la nivelul corneei .i celelalte la nivelul
celor doua fe.e ale cristalinului
.i se concentreaza (se focalizeaza) pe retina. Atunci c�nd privim un obiect,
imaginea formata
pe retina este reala, mai mica .i rasturnata.
Claritatea imaginii �n cazul obiectelor aflate la distan.a

.i �n apropiere se datoreaza:
acomodarii ochiului (fig. 4) prin bombarea sau

aplatizarea cristalinului, datorita contrac.iei mu.chilor ciliari
(circulari .i radiari); atunci c�nd se contracta mu.chii
circulari, cristalinul se bombeaza, iar c�nd se contracta
mu.chii radiari � cristalinul se aplatizeaza. Punctul cel mai
apropiat de ochi la care vedem clar un obiect, c�nd cristalinul
se bombeaza la maximum, se numeste punctum proximum
. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar,
fara efort de acomodare, se numeste punctum remotum
(6 m). Punctum proximum se departeaza de ochi cu v�rsta
din cauza diminuarii elasticita.ii cristalinului.
modificarilor diametrului pupilei ca urmare a

contrac.iei mu.chilor irisului (circulari .i radiari), care regleaza
cantitatea de lumina care ajunge la retina. C�nd
privim
obiecte
apropiate, prin contrac.ia mu.chilor circulari
ai irisului, pupila se mic.oreaza, iar c�nd privim
obiecte aflate la distan.a, prin contrac.ia mu.chilor radiari,
pupila se dilata (fig. 5).
Stimularea celulelor fotoreceptoare din retina .i

formarea senza.iei vizuale
Pigmentul fotosensibil din celulele cu bastona. se

nume.te
rodopsina, iar pigmen.ii din celulele cu con se numesc
iodopsine. Ace.ti pigmen.i provin din vitamina A. Sub
influen.a luminii se descompun .i celulele fotoreceptoare
descarca impulsuri nervoase care vor ajunge �n nervii optici .i apoi �n centrii
nervo.i din encefal (lobul
occipital), unde se formeaza imaginea dreapta, reala a obiectului privit (fig. 6).
Vederea alb-negru .i color
Celulele cu bastona. sunt responsabile pentru vederea nocturna,

alb-negru, fiind stimulate de cantita.i mici de lumina.
Celulele cu con sunt responsabile pentru vederea diurna, �n culori.

Ele sunt de trei feluri: unele sensibile la ro.u, unele la verde .i altele
la albastru. C�nd privim culoarea ro.ie a semaforului sunt stimulate celulele
cu con sensibile la ro.u, iar c�nd privim culoarea verde a acestuia
sunt stimulate celulele cu con sensibile la verde (fig. 7). Celelalte culori
sunt date de stimularea simultana .i �n propor.ii diferite
a celor trei
Fig. 4. Acomodarea cristalinului
sclerotica
iris
marirea pupilei
mic.orarea pupilei
Fig. 5. Varia.ia diametrului pupilar
cortex
vizual
nerv
optic
ochi
Fig. 6. Formarea senza.iei vizuale
R+B
R+G
R+B+G
G+B
Fig. 7. Codul culorilor RGB

tipuri de celule cu con. De exemplu, c�nd privim
o portocala sunt stimulate celulele cu con sensibile
la verde .i �n propor.ie mai mare cele sensibile la ro.u. C�nd sunt stimulate �n
egala masura
cele trei tipuri de celule cu con, percepem culoarea alba.
Defecte de vedere
Orice deviere de la vederea normala reprezinta

un defect de vedere. La om, cele mai frecvente
boli/defecte sunt:
Miopia este cel mai des �nt�lnit defect de

vedere, care uneori apare �nca de la na.tere. Globul
ocular este mai lung dec�t cel normal, imaginea
form�ndu-se �n fa.a retinei. Miopia este corectata
cu ajutorul lentilelor divergente (biconcave � fig. 8).
Hipermetropia este, de asemenea, un defect

patologic. Globul ocular este mai scurt dec�t cel
normal, imaginea
form�ndu-se �n spatele retinei.
Hipermetropia este corectata cu ajutorul lentilelor convergente (biconvexe � fig.
8).
Prezbitismul apare �n general dupa 45 de ani din cauza scaderii elasticita.ii

cristalinului, ceea ce
limiteaza capacitatea de acomodare. Se corecteaza cu lentile biconvexe.
Astigmatismul este rezultatul deformarii

corneei. Se corecteaza
cu lentile cilindrice (fig. 8).
Strabismul are drept cauza slabirea unuia dintre mu.chii

externi
ai
globului ocular; acesta se poate corecta prin exerci.ii de �ntarire a musculaturii
sau chirurgical,
dupa caz.
Daltonismul consta �n incapacitatea unor persoane de a distinge

unele culori, �n special ro.u de verde. Este o boala ereditara care afec-
teaza �n special barba.ii (fig. 9).
Igiena ochilor
Func.ionarea normala a ochiului .i prevenirea �mbolnavirilor se pot realiza numai

daca sunt
respectate anumite reguli: iluminatul suficient .i corect (lumina sa vina din
partea st�nga, .i nu direct
asupra ochilor), alternarea activita.ilor de concentrare a aten.iei .i a vazului cu
activita.i care permit
largirea orizontului vizual .i relaxarea mu.chilor care asigura acomodarea
ochiului, respectarea
normelor de igiena .i de protec.ie din salile de sport sau de la locurile de munca,
evitarea ac.iunii
factorilor de risc asupra ochiului, precum: factorii mecanici (petarde, obiecte
dure, taioase etc.),
fizici (lumina prea puternica sau prea slaba), chimici (acizi .i baze puternice),
biologici (ciuperci,
bacterii, virusuri).
Daca ai infec.ii ale ochilor, tulburari de vedere, accidente oculare, consulta

urgent
medicul de specialitate (medicul oftalmolog).
vedere normala
miopie
astigmatism
hipermetropie
Fig. 8. Defecte de vedere
normal
daltonism
Fig. 9. Perceperea culorilor
Afla mai multe!
Vederea binoculara reprezinta capacitatea scoar.ei cerebrale de a uni �ntr-o

senza.ie unica cele
doua imagini formate de retina fiecarui ochi. La om, cea mai mare parte a c�mpului
vizual este
asigurata de ambii ochi, iar din suprapunerea imaginilor date de fiecare ochi se
ob.ine imaginea
finala. Nou-nascutul are o acuitate vizuala slaba .i nu are vedere binoculara.
Aceasta din cauza ca
pata galbena nu e complet dezvoltata .i nu se percep detalii. Pentru a sesiza
detalii este nevoie de
o dezvoltare de 2/3 a acuita.ii vizuale maxime, care se atinge catre v�rsta de 5
ani. La 3 luni un copil
urmare.te cu privirea un obiect, la 6 luni poate fixa obiectul 1-2 minute. Se
apreciaza ca vederea
binoculara este deja dezvoltata la 5 ani, dar perfec.ionarea ei se poate face p�na
la 10-12 ani.
.tiati ca...
...ochii no.tri proceseaza 36 000 de informa.ii pe ora, se mi.ca permanent,

chiar .i atunci c�nd sunt
�nchi.i, .i de aceea cei mai activi mu.chi sunt cei care sus.in ochiul, .i nu
mu.chii membrelor?
...indivizii din medii �nsorite au irisul mai �nchis la culoare, pentru a putea
bloca lumina solara, iar cei
din medii mai pu.in �nsorite au irisul mai deschis la culoare?
Dictionar
Acuitatea vizuala � capacitatea ochiului de a forma imaginea clara .i corecta a

obiectului privit
C�mpul vizual � spa.iul cuprins cu privirea atunci c�nd aceasta este fixata asupra
unui punct
Teme .i aplica.ii
1. Ai o vedere normala? Daca, �n imagine, identifici cifra 2, vederea ta este

normala din punctul de vedere al perceperii culorilor.
2. Observa modificarile pupilei unei persoane care a stat la �ntuneric timp de

10 minute imediat dupa ce ai aprins lumina. Descrie modificarile observate.
3. Explica de ce este interzis sa te freci la ochi cu m�na murdara. Care pot fi

consecin.ele?
Activitate practica
Disectia globului ocular
Materiale necesare: ochi de

bou, instrumente de disectie, lupa,
tavi de disectie,
manusi de protec.ie.
Mod de lucru. Se curata globul

ocular de tesutul adipos si de muschii
sai cu ajutorul unei foarfeci p�na c�nd
se poate vedea sclerotica, de culoare
alba-cenusie, av�nd corneea .i nervul
optic la cei doi poli.
Cu un bisturiu ascutit se face o

incizie �n sclerotica pe linia ecuatoriala,
se introduce apoi v�rful foarfecii
�n sectiune si se �nainteaza cu aceasta
de jur-�mprejur. Se ob.in doua jumata.i: una anterioara .i una posterioara (vezi
figura alaturata).
Pe baza observa.iilor facute, completeaza tabelul urmator:
Globul ocular
Structuri identificate
Caracteristici
jumatatea anterioara
jumatatea posterioara
sclerotica
jumatatea anterioara
jumatatea posterioara
Urechea .i sim.ul auzului .i al echilibrului
Aminte.te-ti!
Care sunt componentele urechii?
Care este rolul urechilor?
Descopera!
Structura urechii
Urechea este organ pereche

care asigura perceperea undelor
sonore, men.inerea echilibrului,
orientarea �n spa.iu (fig. 1). Fiecare
ureche are trei par.i: urechea externa,
urechea medie (care �mpreuna reprezinta
aparatul de captare .i
transmitere
a undelor sonore) .i
urechea
interna (care cuprinde doua
tipuri de receptori � pentru auz .i
pentru echilibru).
Urechea externa este for-

mata din pavilion .i conduct auditiv
extern.
Pavilionul urechii prezinta pe

suprafa.a sa neregularita.i care permit
captarea sunetelor .i orientarea
lor spre conductul auditiv.
Conductul auditiv are 2,5-3 cm

lungime .i se �ntinde p�na la membrana timpanului. Pielea care �l captu.e.te
con.ine peri .i glande
care secreta cerumenul (ceara), cu rol de a proteja timpanul prin oprirea apei,
prafului, impurita.ilor.
Urechea medie (camera timpanului) se formeaza �ntr-o cavitate a osului temporal.

Ea este
plina cu aer la presiune
atmosferica, datorita comunicarii cu faringele prin trompa lui Eustachio. La
fiecare
�nghi.itura, trompa se deschide .i aerul intra �n urechea medie, egaliz�nd
presiunea
interioara cu
cea atmosferica.
Timpanul reprezinta poarta de intrare a sunetelor �n urechea medie. Este o membrana

fibroasa,
groasa .i vascularizata, care vibreaza la undele sonore primite prin conductul
auditiv, av�nd rol de
rezonator. Spre urechea interna se afla fereastra
ovala .i sub ea fereastra rotunda.
�ntre membrana timpanica .i membrana ferestrei ovale se afla trei oscioare
articulate �ntre ele:
ciocanul, care este prins pe fa.a interna a timpanului, nicovala .i scari.a, care
se sprijina pe fereastra
ovala. Mu.chii ata.a.i oscioarelor contribuie la modificarea intensita.ii
sunetelor. Contrac.ia mu.chiului
ciocanului poate diminua amplitudinea sunetelor prea puternice. Contrac.ia
mu.chiului scari.ei
amplifica vibra.iile prea slabe. La amplificarea sunetelor contribuie .i diferen.a
de suprafa.a dintre timpan
.i membrana ferestrei ovale (timpanul este de 13 ori mai mare dec�t fereastra
ovala).
melc (cohlee)
os temporal
pavilion
nerv
vestibular
canale
semicirculare
nicovala
nerv
vestibulocohlear
scari.a
ciocan
canal auditiv
extern
nerv
auditiv
cavitate
timpanica
membrana
timpanica
trompa
lui
Eustachio
lobul
urechii
Ureche
medie
Ureche
externa
Ureche
interna
Fig. 1. Structura urechii

Urechea interna (fig. 2) se afla �ntr-un labirint
sapat �n
st�nca osului temporal. �n labirintul
osos se gase.te un lichid,
numit perilimfa, iar �n labirintul
membranos
(care captu.e.te labirintul
osos) se gase.te endolimfa. Labirintul membranos este
format din:
trei canale semicirculare membranoase � au la baza ni.te dilata.ii

�n care se gasesc celule receptoare ciliate pentru echilibru .i sunt
�nconjurate de o substan.a gelatinoasa �n forma de cupola;
doua vezicule, numite utricula .i sacula, form�nd vestibulul membranos

, care con.in celule receptoare ciliate pentru echilibru, �nconjurate
de o substan.a gelatinoasa �n care se gasesc granule
microscopice de carbonat de calciu numite otolite;
un melc membranos (canal cohlear) care cuprinde receptorii pentru auz sensibili la
vibra.ii .i care sunt
celule ciliate, situate �n .iruri de-a lungul melcului.
Rolurile urechii
Urechea umana are doua func.ii importante

pentru integrarea organismului �n mediul sau de
via.a:
func.ia auditiva, care consta �n perceperea

undelor sonore, a cuvintelor ca mijloc de comunicare
interumana,
d�nd semnifica.ie lumii
sonore care ne �nconjoara;
func.ia de echilibru, prin care se men.ine

echilibrul corpului .i care contribuie la orientarea
�n spa.iu.
Func.ia auditiva
Urechea umana percepe vibra.iile/

undele sonore
� transmise prin aer, apa, corpuri solide �
care au frecven.a
�ntre 16 .i 20 000 Hz (vibra.ii/
secunda) .i intensitatea
�ntre 0-120 dB (decibeli).
Mecanismul auzului
Pavilionul urechii capteaza .i concentreaza

undele sonore spre canalul auditiv extern, ajung�nd
la timpan, care vibreaza (fig. 3). Sunt antrenate apoi oscioarele
din urechea medie, astfel �nc�t membrana
ferestrei ovale va vibra la r�ndul ei cu frecven.a .i amplitudinea transmise de
oscioare. Vibra.iile
acestei membrane determina apari.ia unor unde �n perilimfa .i endolimfa din
structurile urechii
interne, undele fiind similare cu cele ale aerului (undele sonore).
Mi.carile endolimfei determina �ndoirea

cililor celulelor receptoare, moment
�n care excita.ia
se transforma �n impulsuri nervoase, care vor fi transmise prin nervii auditivi
catre centrii
nervo.i din encefal (lobul temporal), unde se formeaza senza.ia auditiva.
Scoar.a cerebrala este
dispozitivul integrator care leaga senza.iile auditive de cele vizuale, tactile
etc., realiz�nd o percep.ie
complexa a lumii �nconjuratoare.
Func.ia de echilibru
Prin receptorii vestibulari sau de echilibru pe care �i con.ine, urechea participa

alaturi de alte
organe de sim. (piele, ochi) la men.inerea
echilibrului static .i dinamic al organismului.
Receptorii de echilibru/vestibulari sunt localiza.i �n utricula,

sacula .i �n trei canale semicirculare
pline cu endolimfa, din urechea interna. Cele trei canale semicirculare, orientate
�n cele trei planuri
nerv
vestibulocohlear
fereastra
ovala
canal cohlear cu
receptori auditivi
cohlee osoasa
Fig. 2. Structura urechii interne
canal
cohlear
unde
sonore
receptori auditivi
Fig. 3. Transmiterea auditiva

ale spa.iului, con.in receptorii vestibulari pentru mi.carea rotatorie. �n utricula
.i sacula se afla receptorii
pentru pozi.ie .i mi.care rectilinie. Mi.carile capului sau ale corpului antreneaza
substan.a
gelatinoasa din canalele .i din vestibulul membranos (iar acolo unde exista,
antreneaza .i otolitele),
ceea ce duce la stimularea mecanica/�ndoirea
cililor celulelor
receptoare. Odata stimulate
celulele
senzoriale, se declan.eaza
impulsuri
nervoase
care ajung �n nervii vestibulari
.i apoi la creier, �n lobul temporal.
Sim.ul echilibrului este o �senza.ie

care nu se simte�, ac.ionam fara sa ne
dam seama. Mi.carea automata este asigurata
de conexiunile dintre receptorii
vestibulari
.i centrii mi.carii din SNC.
Mi.carile
uniforme nu determina excitarea
receptorilor vestibulari, de aceea �n tren
sau �n avion mi.carea nu este perceputa
daca �nchidem ochii. Sim.im mi.carea
doar la oprire .i la pornire.
Stimularea excesiva a receptorilor

vestibulari,
care are loc �n calatoriile cu
ma.ina sau cu vaporul, determina raul
de calatorie,
care se manifesta prin gre.uri, varsaturi,
ame.eli,
transpira.ie, paloare. O dereglare
func.ionala permanenta apare
�n sindromul Menier, boala determinata de o acumulare de endolimfa,
care poate afecta canalele semicirculare, produc�nd ame.eli .i pierderea
echilibrului.
Igiena urechilor
Func.ionarea normala a urechilor

.i prevenirea �mbolnavirilor se pot realiza
numai daca sunt respectate anumite reguli:
�ntre.inerea cura.eniei urechilor prin
spalarea lor zilnica, .tergerea corecta a
urechilor,
evitarea ac.iunii factorilor de risc
asupra urechilor, precum: factorii mecanici
.i fizici (lovituri puternice ale urechilor,
petarde,
explozii, obiecte ascu.ite introduse �n ureche etc.), chimici (substan.e chimice
ajunse
accidental �n conductul auditiv extern), biologici (microorganisme).
Auzul poate slabi din cauza formarii dopului de ceara �n conductul auditiv extern,
spargerii
timpanului, expunerii �ndelungate la zgomote (fig. 5), agen.ilor
patogeni care inflameaza urechea .i
produc
boli precum otitele.
Daca ai infec.ii ale urechilor sau ale faringelui, consulta urgent medicul de
specialitate
(medicul ORL-ist).
ATEN.IE!
Evita utilizarea be.i.oarelor de urechi pentru cura.are, deoarece ele pot �mpinge
ceara mai
ad�nc, �ngreun�nd auzul.
receptori
vestibulari
endolimfa
otolite
substan.a
gelatinoasa
celule
receptoare
vestibulare
ciliate
terminatii nervoase
dendritice
celule de
sus.inere
terminatii nervoase
dendritice
Fig. 4. Receptori pentru echilibru
Interiorul unei case � 50 dB
Interiorul unui dormitor � 30 dB
scara
zgomotului
[dB]
decolare
avion
muzica tare
v�nt slab
birou
eoliana
20
40
60
80
100
120
150
Limita
audibilitate
Limita
de risc
Limita
de pericol
Limita
de durere
Fig. 5. Scara zgomotului

Afla mai multe!
Misterioasa abilitate de a recunoaste orice nota muzicala este de multa vreme

asociata �n muzica
ideii de geniu. Mozart era capabil de asa ceva. Probabil si Beethoven. De ce
dirijorii reu.esc
sa detecteze o nota falsa sau o gre.eala de ritm a unui interpret dintr-o
orchestra? Muzicienii,
psihologii si cercetatorii din domeniul neurologiei �ncearca sa �nteleaga
mecanismele care duc la
aparitia acestei abilitati si daca �ntr-adevar urechea muzicala absoluta reprezinta
o componenta
esentiala �n cazul talentelor interpretative iesite din comun. Numeroase studii
sugereaza ideea
existentei unor particularitati la nivelul creierului celor dotati cu ureche
muzicala perfecta.
Se pare ca, prin educare, cultivare .i perfec.ionare, fiecare individ �.i poate
dezvolta o ureche muzicala
performanta.
.tiati ca...
...de fapt, urechea preia undele sonore � o forma de energie mecanica � .i le

transforma �n energie
electrica pe care o poate �n.elege creierul?
...auzul normal distinge cuvintele .optite de la o distan.a de 6 m, iar o

conversa.ie obi.nuita se aude
de la 25 m .i chiar de la 100 m �n condi.ii de lini.te?
Dictionar
Echilibru static .i dinamic � echilibrul corpului .i al par.ilor lui �n repaus .i

�n mi.care
Mi.care rectilinie � mi.care �n linie dreapta
Medic ORL � medic specialist �n otorinolaringologie (afec.iuni ale urechilor,

nasului, g�tului)
Teme .i aplica.ii
1. Studiaza imaginea alaturata .i realizeaza un minieseu pe aceasta

tema. Compune un slogan inspirat de aceasta situa.ie.
2. Explica �n ce mod poate afecta o infec.ie a faringelui .i starea de

sanatate a urechii.
3. Leaga un coleg la ochi .i cere-le altor colegi sa-l strige din diferite
locuri ale clasei. Reu.e.te colegul legat la ochi sa ghiceasca de
fiecare data cine .i de unde l-a strigat?
4. Completeaza rebusul alaturat:
1. Orienteaza sunetele spre timpan.

2. Membrana care desparte urechea externa de urechea
medie.
3. Se gasesc �n urechea medie .i transmit vibra.iile catre

urechea interna.
4. Forma cavita.ilor sapate �n st�nca osului temporal.
5. Este situata �ntre ciocan .i scari.a.
6. Una din veziculele vestibulului membranos.
7. Lichidul aflat �n interiorul labirintului membranos.
La o rezolvare corecta pe verticala, �ntre A .i B, vei afla numele granulelor de

carbonat de calciu
din urechea interna.
Nasul .i sim.ul mirosului
Aminte.te-ti!
Care sunt rolurile nasului?
De ce nu sim.im mirosuri atunci c�nd pl�ngem?
C�t timp percepi mirosul unei flori l�nga care stai?
Descopera!
Nasul este un organ nepereche situat �n mijlocul fe.ei, care protejeaza cavitatea
nazala formata
din doua spa.ii simetrice numite fose nazale. Acestea sunt separate de un sept .i
comunica cu exteriorul
prin nari, iar cu faringele prin coane. �n partea inferioara, mai extinsa, sunt
captu.ite de mucoasa
nazala respiratorie, iar �n partea superioara, pe o suprafa.a de 2-3 cm2, se afla
mucoasa olfactiva. Nasul
are o dubla func.ie: de cale respiratorie .i de organ de sim. al mirosului. Sim.ul
mirosului (olfac.ia)
furnizeaza informa.ii despre calitatea aerului, a alimentelor, ajuta la
recunoa.terea persoanelor .i a
locurilor, uneori chiar la retrairea amintirilor.
Receptorii olfactivi localiza.i �n mucoasa

olfactiva fac parte din categoria chemoreceptorilor
, deoarece sunt stimula.i de
substan.ele chimice volatile, antrenate de
aerul inspirat .i dizolvate �n mucusul de la
suprafa.a mucoasei. Ace.ti receptori sunt neuroni
olfactivi fusiformi ale caror dendrite, prin
cilii lor, ies la suprafa.a mucoasei olfactive.
La contactul cililor cu stimulul reprezentat de
substan.ele volatile se declan.eaza impulsuri
nervoase. Axonii neuronilor olfactivi din mucoasa
nazala formeaza nervii olfactivi, care
strabat osul etmoid .i transmit impulsurile
centrilor nervo.i. C�nd impulsurile nervoase
declan.ate de prezen.a excitantului ajung
�n scoar.a cerebrala, se produc senza.iile
olfactive (fig. 1).
Sensibilitatea olfactiva este foarte

diferita de la un individ la altul .i variaza
chiar la acela.i individ �n unele situa.ii: �nainte de masa sensibilitatea
olfactiva este mai mare dec�t
dupa aceea .i este marita la femeile �nsarcinate sau �n cazul unor boli digestive.
Se apreciaza ca
sensibilitatea olfactiva este mai mare la copii dec�t la v�rstnici .i mai mare la
femei dec�t la barba.i.
Intensitatea senza.iilor olfactive depinde

.i de al.i factori precum: concentra.ia substan.elor
odorante, gradul lor de solubilitate (de dizolvare), umiditatea .i sanatatea
mucoasei olfactive.
O substan.a odoranta care persista mult timp determina fenomene de adaptare
olfactiva,
intensitatea excita.iei scaz�nd p�na la dispari.ie, de.i stimulul persista. Este
posibila �nsa formarea
altor senza.ii olfactive sub ac.iunea unor substan.e care nu au ac.ionat p�na
atunci.
3. Percep.ia
1. Recep.ia
Bulbul olfactiv
2. Transmiterea
informa.iei
spre scoar.a
cerebrala
Etmoid
Nerv olfactiv
Neuron olfactiv
1. Recep.ia
Cili
Fig. 1. Mucoasa olfactiva .i mirosul

Igiena nasului
Func.ionarea normala a acestui organ de sim. presupune

respectarea regulilor de igiena precum .tergerea
corecta a nasului, sufl�nd, pe r�nd, fiecare nara �ntr-un .erve.el
curat, prevenirea
�mbolnavirilor, respectarea normelor
de protec.ie din salile de sport, din laboratoare sau de la
locurile de munca, evitarea ac.iunii factorilor de risc asupra
nasului: factorii mecanici (obiecte dure, taioase, ascu.ite etc.),
chimici (acizi, baze, pesticide, detergen.i, care pot fi aspirate),
biologici (ciuperci, bacterii, virusuri).
Pentru a preveni epidemiile de gripa se recomanda

vaccinarea antigripala, evitarea aglomera.iilor
.i a contactului
cu persoane bolnave. Infec.iile nasului, starile gripale,
guturaiul, polipii etc. se trateaza conform recomandarilor
medicului sau farmacistului.
Fig. 2. Vaccinarea antigripala
Afla mai multe!
Nasul uman este cel mai bun filtru de aer. Narile sunt �captu.ite� cu mici peri
responsabili cu
re.inerea germenilor .i a prafului din aer. Aerul inhalat este direc.ionat,
umidificat .i �ncalzit pentru
ca .esuturile sensibile de la nivelul plam�nilor sa fie protejate. �n aceasta etapa
de filtrare, mucusul
prezent �n caile nazale re.ine .i elimina polenul, virusurile .i microorganismele
care nu au putut
fi re.inute de peri. Mucusul con.ine globule albe .i enzime cu rol �n lupta
�mpotriva infec.iilor.
Organismul produce zilnic aproximativ 1-1,5 litri de mucus, chiar .i atunci c�nd nu
suntem bolnavi.
Atunci c�nd racim, nasul produce mai mult mucus �n �ncercarea de a ucide .i elimina
microbii care
invadeaza organismul, iar noi spunem ca ne �curge� nasul.
.tiati ca...
...nasul femeilor se dezvolta p�na �n jurul v�rstei de 15-17 ani, iar cel al
barba.ilor p�na �n jurul
v�rstei de 17-19 ani?
...omul percepe peste 10 000 de mirosuri diferite cu ajutorul celor aproape 12

milioane de celule
olfactive din nas .i ca, odata cu v�rsta, numarul acestor celule scade progresiv?
...diferite tipuri de miros pot readuce amintiri, sim.ul mirosului fiind singurul
sim. care are legatura
directa cu hipocampul, zona din creier responsabila pentru formarea memoriei?
Dictionar
Substan.e odorante � substan.e care au miros
Substan.e volatile � substan.e care au capacitatea de a se evapora, de a produce

vapori
Polipi � forma.iuni carnoase care apar uneori pe mucoasa nazala
Teme .i aplica.ii
1. Activitate �n perechi. Spune-i colegului de banca sa se lege la ochi .i pune-l

sa recunoasca
mirosul unor obiecte odorante.
�ncearca .i tu. Ce se �nt�mpla dupa ce a.i recunoscut c�teva
mirosuri? Noteaza-.i observa.iile �n caiet. Discuta-le cu ceilal.i colegi .i cu
profesorul.
2. Formuleaza enun.uri corecte cu termenii: celule olfactive, senza.ie olfactiva,

substan.e volatile.
Limba .i sim.ul gustului
Aminte.te-ti!
Care sunt rolurile limbii?
C�t timp percepi gustul alimentului pe care �l mesteci?
Descopera!
papile
circumvalate
celula de
sus.inere
epiteliul
limbii
Limba este un organ musculo-mem-

branos mobil, situat �n cavitatea bucala .i
alcatuit dintr-un corp .i o radacina.
Limba
�ndepline.te numeroase func.ii: este organ
de sim. al gustului, dar contribuie .i la
mastica.ie, supt, �nghi.ire .i vorbire. Daca
privim cu lupa fa.a superioara a limbii,
observam
ni.te proeminen.e, denumite
papile. Papilele con.in chemoreceptori .i
pot fi: �n forma de cupa (caliciforme
sau
circumvalate), a.ezate �n forma de �V� la
baza limbii, cu deschiderea spre v�rf;
�n forma de foi de carte (foliate), situate
pe par.ile laterale ale limbii; �n forma de
ciupercu.e (fungiforme), rasp�ndite pe
v�rful .i marginile
limbii. Exista .i papile
cu aspect de firi.oare (filiforme), care sunt
lipsite de chemoreceptori, dar au rol �n
sensibilitatea tactila .i termica.
Receptorii sunt muguri gustativi care au o forma ovoidala .i includ celule

senzoriale ciliate
.i celule de sus.inere
. Se gasesc �n papilele din mucoasa linguala .i, �n numar mai redus, �n mucoasa
cavita.ii bucale .i a faringelui.
Receptorii gustativi fac parte
din categoria chemoreceptorilor, fiind
stimula.i
de substan.ele sapide, dizolvate �n apa .i saliva.
Substan.ele
insolubile nu au gust, sunt insipide.
La contactul cililor receptorilor gustativi cu substan.ele
sapide se declan.eaza impulsuri nervoase care,
prin fibrele nervoase situate la baza chemoreceptorilor,
sunt transmise catre creier. Informa.iile ajunse �n scoar.a
cerebrala (lobul parietal)
sunt prelucrate .i se produce
senza.ia de gust.
Sensibilitatea gustativa variaza �n func.ie de temperatura

alimentelor, de concentra.ia diferitelor substan.e,
de durata contactului alimentelor cu chemoreceptorii, de
v�rsta .i sexul persoanelor. La v�rstnici este mai redusa
dec�t la adul.i.
celula
gustativa
papile
fungiforme
muguri
gustativi
por
gustativ
fibra
nervoasa
senzoriala
mugur
gustativ
cil gustativ
Fig. 1. Morfologia limbii, sec.iune prin papilele

gustative .i structura unui mugur gustativ
amar
acru
sarat
dulce
Fig. 2. Zone de percep.ie a gusturilor

Capacitatea discriminativa gustativa este mica. Omul percepe patru gusturi
fundamentale,
iar pe suprafa.a limbii se pot delimita zone caracteristice pentru percep.ia unui
anumit tip de
gust: acru (pe marginile limbii, la nivelul buzelor .i al gingiilor), sarat (pe
marginile limbii, �n partea
sa anterioara), amar (spre baza limbii) .i dulce (la v�rful limbii). Gustul variat
al diferitelor alimente
rezulta din combina.iile celor patru gusturi fundamentale, asociate cu senza.iile
olfactive, tactile
.i termice.
Igiena limbii
Pastrarea starii de sanatate a acestui organ de sim. presupune

respectarea regulilor de igiena, precum pastrarea igienei cavita.ii bucale,
evitarea alimentelor prea fierbin.i sau prea reci, a laptelui nefiert, care
poate provoca stomatita aftoasa daca provine de la vaci bolnave de
febra aftoasa, respectarea normelor de protec.ie din salile de sport, din
laboratoare sau de la locurile de munca, evitarea ac.iunii factorilor de risc
asupra limbii, precum factorii mecanici
(mu.carea limbii, obiecte taioase
etc.), chimici (substan.e toxice, medicamente, detergen.i care pot fi �nghi.i.i
accidental), biologici (ciuperci, bacterii, virusuri).
Fig. 3. Stomatita aftoasa
Afla mai multe!
Excita.iile gustative produse simultan se pot influen.a reciproc. Astfel, o

solu.ie diluata de zahar da
o senza.ie mai puternica de dulce daca con.ine sare. Gusturile pentru alimente au
trei componente
negustative comune: termica, tactila, olfactiva (mirosurile degajate de alimentele
calde �mbunata.esc
gustul produselor alimentare). Cea mai recenta descoperire a cercetatorilor
japonezi privind al cincilea
gust fundamental se refera la umami (savoarea gustului), declan.at de alimente
bogate �n aminoacidul
L-glutamat, precum: carne afumata, sardine, br�nzeturi, ciuperci, rosii cherry. Se
discuta si de existenta
unui al .aselea gust, cel al grasimilor.
.tiati ca...
...un adult are aproximativ 10 000 de muguri gustativi, majoritatea la nivelul

limbii?
...celulele gustative, av�nd o durata de viata de 7-10 zile, se regenereaza

repede .i de aceea, chiar
daca sunt distruse de bauturi sau alimente fierbinti, senzatia de gust revine
destul de rapid?
...unele persoane, precum degustatorii de vinuri, au o sensibilitate foarte mare

pentru anumite
gusturi?
Dictionar
Substan.e sapide � substan.e cu gust care se dizolva �n apa/saliva
Capacitate discriminativa gustativa � capacitate de a diferen.ia un gust de altul
Teme .i aplica.ii
1. Activitate �n echipa. Leaga-.i colegul de banca la ochi .i pune-l sa recunoasca

gustul unor
alimente pe care i le plasezi �n diferite par.i ale limbii. �ncearca .i tu.
Noteaza-.i observa.iile �n
caiet. Discuta-le cu ceilal.i colegi .i cu profesorul .i realizeaza o harta
gustativa a limbii!
2. Formuleaza un minieseu alcatuit din 4-5 fraze utiliz�nd urmatorii termeni:

muguri gustativi, senza.ie
de gust, substan.e sapide, papile gustative.
Particularita.i ale organelor de sim. la vertebrate
Aminte.te-ti!
Cum vad .erpii prada? Ce animale lipsite de ochi cuno.ti?
Ce fel de organe de sim. sunt musta.ile pisicilor?
Ce organ de sim. ajuta liliacul sa se orienteze?
Descopera!
Fiecare organism
prezinta organe de simt potrivite conditiilor mediului �n care traieste.
Pielea
Majoritatea animalelor au �n piele receptori tactili, termici si pentru durere.

Unele animale
prezinta un simt tactil mai dezvoltat dec�t altele, �n special cele din mediile
�ntunecoase, care nu se
pot folosi de simtul vazului. La unele animale se dezvolta structuri speciale ca:
Mustatile, prezente la multe animale, precum pisicile, sobolanii,

.oarecii, reprezinta organe de simt importante care le ajuta sa-si
caute hrana. Aceste mustati, numite vibrile, sunt de fapt fire de par de
diverse lungimi, foarte sensibile la atingere (fig. 1).
Linia laterala este poate cel mai important

organ de simt
al pe.tilor, prezent �n tegumentul acestora pe partile laterale ale
corpului. Prezinta receptori sensibili la excitatia
produsa de vibratia
apei. De aceea, pestii sunt foarte sensibili la vibratii .i pot detecta
obstacole, curen.ii de apa, prezen.a altor animale, pot anticipa
cutremure etc.
Ochiul
La toate vertebratele, ochii sunt alcatui.i din elemente de structura similare, cu

at�t mai
perfec.iona.i cu c�t animalul este mai evoluat. Pestii au ochi slab dezvoltati, vad
doar la o distanta
mica �n fata lor, spre deosebire de pasari, la care sim.ul vazului poate fi foarte
dezvoltat. .erpii au
receptori speciali pentru infrarosu, dar majoritatea animalelor nu percep aceste
radiatii aflate �n
afara spectrului vizual. Radiatiile infrarosii sunt produse de corpurile calde
(urmare a reactiilor de
ardere a hranei), .i de aceea acesti receptori
�i ajuta sa-si detecteze prada. Unele mamifere, precum
taurii, vad alb-negru, ei fiind atrasi de fapt de miscarea p�nzei cu care sunt
provocati �n timpul
coridelor, .i nu de culoarea ro.ie.
Animalele din mediile �ntunecoase (pesteri, grote, ad�ncul oceanelor)

nu se bazeaza pe simtul
vazului, ci pe alte simturi, astfel ca ochii lor fie sunt slab dezvoltati, fie
lipsesc.
Urechea
Urechea percepe excitatiile produse de undele sonore .i are rol .i �n echilibru.

Pestii au numai
ureche interna. La amfibieni, odata cu trecerea la via.a pe uscat a aparut .i
urechea medie, cu rol
de a amplifica sunetele. Reptilele au de asemenea ureche interna .i medie. .erpii
recep.ioneaza
vibra.iile solului prin oasele craniului. Pasarile .i mamiferele au .i ureche
externa, cu rolul de a capta
mai bine sunetele. Structurile receptoare pentru auz .i pentru echilibru din
urechea interna sunt
similare la toate vertebratele.
Fig. 1. Vibrile la pisica

Mucoasa olfactiva
Acest organ de sim. primitiv, prezent la vertebrate, joaca un rol important �n

lupta pentru
supravie.uire, le ajuta sa gaseasca .i sa identifice hrana, sa evite du.manii,
sa-.i gaseasca parte-
nerul apt de reproducere, sa-.i marcheze teritoriul sau sa transmita semnale care
arata simpatia
sau aversiunea.
Mugurii gustativi
Papilele gustative sunt situate, la om .i la animalele superioare, pe limba.
Numarul de papile gustative variaza foarte mult, �n func.ie de nevoile gustative

ale diferitelor
animale. Omul, de exemplu, este doar un degustator moderat, av�nd mult mai pu.ini
muguri gustativi
dec�t vaca sau antilopa. Balena, care �nghite cantita.i enorme de pe.te fara sa le
mestece,
are pu.ine papile gustative. Animalele care traiesc �n mare au, de multe ori,
muguri gustativi pe tot
corpul. Pe.tele, de exemplu, gusta cu toata suprafa.a corpului. �n concluzie,
animalele nu numai ca
simt gustul, dar multe dintre ele sunt degustatori mai sensibili dec�t omul.
Organele de simt ajuta organismele sa se integreze �n mediul lor de viata, sa se

orienteze
�n spa.iu, sa-.i men.ina echilibrul, sa-si caute hrana sau sa se fereasca de
pradatori.
Afla mai multe!
Ecolocatia este capacitatea unor mamifere acvatice

(de exemplu, delfinul) sau terestre (de exemplu,
liliacul)
de �a vedea� cu urechile, prin receptionarea sunetelor
acvatice si a ecourilor. Ecolocatia se produce prin
emiterea unor unde sonore, urmata de receptionarea si
interpretarea
ecoului.
�n cazul delfinilor, undele sonore, odata emise,

se lovesc de orice obiect aflat, �n apa, pe traiectoria lor.
Undele sonore se vor �ntoarce la delfini, deci la emitator,
sub forma unui ecou. Creierul primeste aceste informa.ii .i le permite delfinilor
sa interpreteze
mesajul. Dupa modul �n care ultrasunetele se �ntorc la delfin, acesta �si poate
localiza hrana, poate
identifica structura interna a obiectului din apa, put�nd astfel distinge �ntre
hrana preferata .i cea
obisnuita, sau daca acel obiect este sau nu comestibil. Cu ajutorul undelor sonore
pe care le emit,
delfinii se pot deplasa, pot v�na si comunica �ntre ei. De aceea, vederea nu le
este de foarte mare ajutor.
Iata unul dintre motivele pentru care delfinii traiesc �ntr-o adevarata lume a
sunetelor. Delfinii
folosesc ecolocatia pentru deplasare si orientare. Uneori apar defectiuni
functionale ale sistemului
de ecolocatie, ceea ce duce la migratii dezorientate si chiar esuari ale
delfinilor.
Fig. 2. Ecoloca.ia la delfini
.tiati ca...
...insectele au ochii compusi, destul de complecsi, iar unele precum albinele

percep .i culori?
...pasarile pot deosebi culorile? O pasare rapitoare are vazul de patru ori mai bun
dec�t omul.
...mu.tele .i fluturii percep gustul alimentelor cu ajutorul picioarelor lor?
Teme .i aplica.ii
1. Realizeaza un portofoliu care sa con.ina curiozita.i despre organele de sim. ale

animalelor.
Recapitulare
Sim.urile .i organele de sim.
Denumirea organului de sim.
Sim. deservit
Tip de receptor
Pielea
tactil, termic, dureros
mecanoreceptori, termici, pentru durere
Ochiul
vaz
fotoreceptori
Urechea
auz .i echilibru
mecanoreceptori
Nasul
miros
chemoreceptori
Limba
gust
chemoreceptori
Structura .i rolurile organelor de sim.
Denumirea
organului
de sim.
Structura
Roluri
Pielea
Prezinta 3 straturi: epiderm, derm .i hipoderm,
.i produc.iuni cornoase (par, unghii)
.i glandulare (glande sudoripare, sebacee,
mamare).
Pielea con.ine receptori termici, pentru atingere, vibra.ii .i durere, care

deservesc sensibilita.ile tactila, termica .i dureroasa.
Alte roluri: protec.ie, excre.ie, termoreglare.
Ochiul
Prezinta:
� un glob ocular alcatuit din 3 tunici suprapuse

(externa, medie, interna) .i un aparat
optic;
� organe anexe: de protec.ie (spr�ncene,

pleoape, gene, glande lacrimale, conjunctiva)
.i de mi.care (mu.chii externi ai globului
ocular).
Tunica externa are rol protector.
Tunica medie are rol nutritiv, fiind vascularizata.
Tunica interna este retina, sediul sistemului fotoreceptor; celulele cu

con asigura vederea diurna, �n culori, iar celulele cu bastona. asigura
vederea nocturna, alb-negru.
Aparatul optic are rolul de a focaliza razele luminoase pe retina, �n pata

galbena, unde se formeaza imaginile clare ale obiectului privit.
Organele anexe � asigura protec.ia .i mi.carile globilor oculari.
Urechea
Prezinta 3 par.i: urechea externa (pavilion .i

conduct auditiv extern), medie (timpan, lan.
de oscioare, membranele ferestrelor ovala .i
rotunda) .i interna (labirint osos, perilimfa,
labirint membranos, endolimfa).
Urechea externa capteaza .i orienteaza undele sonore spre timpan.
Urechea medie transmite vibra.iile sonore catre urechea interna.
Urechea interna, prin receptorii din melcul membranos, asigura func.ia

auditiva a urechii, iar prin receptorii vestibulari intervine �n men.inerea
echilibrului corpului �n repaus .i mi.care.
Nasul
Prezinta doua zone: mucoasa nazala respiratorie

.i mucoasa olfactiva.
Mucoasa olfactiva, prin chemoreceptorii sai, asigura olfac.ia/mirosul,

contribuind la recunoa.terea calita.ii aerului, alimentelor, persoanelor,
locurilor, obiectelor.
Limba
Prezinta papile gustative pe suprafa.a ei, care

con.in mugurii gustativi.
Mugurii gustativi, prin chemoreceptorii lor, contribuie la depistarea

calita.ii alimentelor .i la declan.area secre.iilor digestive.
Defecte de vedere
Defecte de vedere
Unde se formeaza imaginea
Tip de lentile corectoare
Miopia
�n fa.a retinei
Biconcave/divergente
Hipermetropia
�n spatele retinei
Biconvexe/convergente
Prezbitismul
�n spatele retinei
Biconvexe/convergente
Astigmatismul
�n mai multe puncte ale retinei
Cilindrice
Verifica-.i cuno.tin.ele!
I. Scrie �n casetele corespunzatoare urmatoarele componente

ale globului ocular: cornee, coroida, sclerotica, retina, iris,
pupila, cristalin, corp vitros, nerv optic.
II. Enumera func.iile organelor de sim..
III. Completeaza notiunile corespunzatoare �n spatiile libere ale

afirmatiilor urmatoare:
1. Cele trei straturi ale pielii

sunt ......................., .......................
si ......................................... .
2. Sensibilita.ile deservite de receptorii din piele sunt ............

........................, .................................... .
3. Tunicile globului ocular

sunt .........................., .........................................
si ......................................... .
4. Retina cuprinde celule fotoreceptoare cu ....................................,

care asigura vederea .................
................... .i celule fotoreceptoare cu ........................., care
asigura vederea .................................. .
5. Organele anexe care asigura protec.ia globului ocular

sunt ........................................., ..................
......................., ........................................., ...............
.........................., ......................................... .
6. Mu.chii externi ai globului ocular

asigura ......................................... .
7. Cele trei segmente ale urechii sunt ................, cu rol

�n ......................................... .i ..........................
............... sunetelor, ........................................., cu rol
de ......................................... .i .................................
........, care cuprinde receptorii pentru .........................................
.i pentru ......................................... .
8. Mucoasa olfactiva cuprinde ......................................... cu rol

�n ......................................... odorante.
9. Papilele gustative de pe limba con.in .............................., care au

rolul de a .....................................
. substan.ele ......................................... dizolvate �n saliva.
10. Cele patru gusturi fundamentale

sunt: ..............., .............., .............. .i .............. .
IV. Asociaza notiunile din coloana A cu cele din coloana B.
A B
1. lentila convergenta a. miopie

2. lentila divergenta b. astigmatism
3. lentila cilindrica c. hipermetropie
V. Completeaza casetele cu denumirile componentelor urechii.
VI. Explica urmatoarea afirma.ie: Gustul .i mirosul sunt sim.uri

chimice.
VII. Formuleaza doua enun.uri pentru fiecare tema indicata mai

jos, folosind no.iunile privind organele de sim.:
� Formarea senza.iilor vizuale, olfactive, gustative, auditive.
� Cataracta, strabismul .i daltonismul.
� Vederea alb-negru .i �n culori.
� Labirintul membranos .i receptorii sai.
VIII. Realizeaza un minieseu (3-4 fraze) despre Rolul organelor de sim. �n

integrarea organismului
�n mediu.
Barem de corectare � pag. 116

GLANDELE ENDOCRINE LA OM
Aminte.te-ti!
epifiza
epifiza
hipofiza
hipofiza
Ce tipuri de glande cuno.ti?
Da exemple de secre.ii ale glandelor pe care

le cuno.ti.
glandele tiroida
.i paratiroide
glandele tiroida
.i paratiroide
timus
timus
pancreas
Descopera!
pancreas
glandele
suprarenale
�n general, �n lumea animala

procesele
de coordonare
a cre.terii .i a dezvoltarii,
adaptarea
la mediu .i reproducerea sunt realizate
de cele doua sisteme integratoare:
sistemul
nervos � cu reglaje rapide, .i sistemul endocrin
� cu reglaje mai lente, dar pe termen mai lung.
Sistemul endocrin reprezinta

totalitatea
glandelor
endocrine din organism.
Glandele endocrine secreta

hormoni .i nu prezinta
�n structura lor canale de eliminare a
secre.iei lor. Hormonii sunt prelua.i
direct de fluxul sangvin .i transporta.i
apoi la .esuturi, a caror
activitate o coordoneaza.
�n condi.ii fiziologice normale, fiecare glanda endocrina are o activitate

secretorie relativ
constanta, produc�nd cantita.i infime de hormoni. Activitatea secretorie a acestora
este reglata, �n
general, prin mecanisme de conexiune inversa (feedback).
Disfunc.iile cantitative ale secre.iei glandelor endocrine, hipersecre.ia (secre.ia

unei cantita.i
exagerate de hormoni) .i hiposecre.ia (secre.ia unei cantita.i insuficiente de
hormoni), sunt �nso.ite
�n general de tulburari grave ale func.iilor organismului.
Glandele endocrine ce vor fi studiate �n acest capitol sunt: hipofiza, tiroida,

glandele suprarenale
.i pancreasul endocrin (fig. 1).
glandele
suprarenale
ovare
placenta
(�n timpul
sarcinii)
testicule
Fig. 1. Sistemul endocrin la om
Glanda hipofiza
Hipofiza (fig. 2) este cea mai importanta glanda

endocrina
datorita legaturilor sale cu sistemul nervos
central .i cu celelalte glande endocrine din organism.
Hipofiza (glanda pituitara) este situata �n cutia

craniana, la baza creierului mare, .i are, la adult, marimea
unui bob de fasole .i o greutate de 0,4-0,6 g.
Glanda este formata din trei lobi: lobul anterior, lobul
intermediar .i lobul posterior. Lobul anterior �mpreuna
cu lobul intermediar formeaza adenohipofiza, iar
lobul posterior
formeaza
neurohipofiza.
Adenohipofiza secreta doua categorii de hormoni: hormoni glandulari tropi .i

hormoni
netropi � hormonul de cre.tere .i prolactina. Neurohipofiza depoziteaza doi hormoni
secreta.i de
hipotalamus: ocitocina .i vasopresina.
hipotalamus
hipotalamus
hipofiza
lobul
posterior
lobul
intermediar
lobul
anterior
Fig. 2. Structura glandei hipofize (pituitara)

Activitatea secretorie a glandei hipofize
Glanda
hipofiza
Hormoni
Ac.iunea hormonilor
Disfunc.ii ale secre.iei de hormoni hipofizari
Hiposecre.ie
Hipersecre.ie
Adeno-
hipofiza
Hormonul
de cre.tere
(somatotrop)
� Stimuleaza cre.terea oaselor

lungi, sinteza proteinelor cu rol �n
cre.terea scheletului .i a organelor
interne (viscere)
� Provoaca nanismul hipofizar daca

intervine �n copilarie (piticism cu
dezvoltarea propor.ionala a corpului
.i intelect normal)
� Provoaca gigantism daca intervine �n

copilarie (�nal.ime peste 2 m) .i acromegalie
daca intervine la adult (cre.terea
exagerata a extremita.ilor: m�ini, picioare,
barbie, limba, buze, nas)
Prolactina
� Stimuleaza dezvoltarea glandelor

mamare .i secre.ia laptelui
� Infertilitate
Hormonii
glandulari
tropi
� Controleaza dezvoltarea .i
activitatea secretorie a tiroidei,
suprarenalelor .i gonadelor
(testicul .i ovar)
� Hiposecre.ia glandelor controlate

� Hipersecre.ia glandelor controlate
Neuro-
hipofiza
Ocitocina
� Contracta musculatura uterului cu

rol �n expulzarea fatului
� Favorizeaza eliminarea laptelui
� Dezvolta ata.amentul mama-copil
Vasopresina
(hormonul
antidiuretic)
� Men.ine volumul normal al lichidelor

extracelulare din organism
� Diabet insipid, boala caracterizata

prin eliminarea din organism a unei
cantita.i mari de apa sub forma de
urina (poliurie) .i ingerarea unei
cantita.i mari de lichide (polidipsie)
� Cre.terea tensiunii arteriale
Afla mai multe!
Glanda hipofiza, supranumita .i creierul endocrin al organismului, se �nvecineaza

cu locul de �ncruci.are
a nervilor optici. De aceea, marirea anormala a hipofizei poate duce la tulburari
de vedere.
.tiati ca...
...lobul intermediar al hipofizei reprezinta 2% din masa ei .i secreta hormonul

melanocitostimulator,
care stimuleaza secre.ia de melanina (pigmentul care da culoare pielii, parului .i
ochilor)?
Teme .i aplica.ii
1. Completeaza spa.iile libere cu no.iunile corespunzatoare:
A. Substan.ele secretate de glandele endocrine se numesc _____ .i se varsa

direct �n ____. Cre.terea secre.iei hormonale se nume.te _____, iar scaderea
acesteia ______ .
B. Hipofiza este situata _______ .i este formata din trei lobi. Lobul anterior .i
intermediar formeaza �mpreuna ______, iar lobul posterior formeaza _____ .
2. Recunoa.te bolile endocrine de care sufera persoanele din imaginea alaturata

.i caracterizeaza-le.
Proiect
Realizeaza o scurta documentare pe internet despre bolile determinate de

disfunc.iile hipofizei .i
stabile.te tabloul clinic al acestora, �nso.it de imaginile corespunzatoare. Adauga
prezentarea ta la
portofoliu.
Glanda tiroida
Aminte.te-ti!
Unde este localizata tiroida?
Ce glande endocrine sunt controlate de hormonii glandulari tropi?
Descopera!
Tiroida este localizata �n regiunea

anterioara .i inferioara a g�tului. Are
aspectul literei H, prezent�nd
doi lobi
laterali (drept, st�ng) uni.i printr-o por.iune
transversala �ngusta numita istm.
C�ntarind 25-30 grame, tiroida este cea
mai mare .i cea mai vascularizata glanda
endocrina din organism (fig. 1).
Glanda tiroida este �nvelita �ntr-o

capsula .i este formata din foliculi (vezicule)
delimita.i de celule secretoare.
Foliculii au �n interior o substan.a omogena,
v�scoasa (coloid) �n care se depoziteaza
hormonii tiroidieni, care con.in
iod. Secre.ia acestor hormoni este controlata
de hipofiza, printr-un hormon glandular trop. Printre foliculi
se gasesc celule speciale �C�, care secreta un hormon cu rol �n fixarea
calciului �n oase.
Hormonii tiroidieni ac.ioneaza asupra a numeroase

celule/
organe-.inta din organism, influen.�nd
un numar mare de func.ii.
Ei joaca un rol important �n cre.terea armonioasa a organismului,
�n dezvoltarea .i func.ionarea sistemului nervos, intensifica arderile
celulare .i producerea de caldura �n organism, maresc frecven.a
cardiaca .i frecven.a respiratorie, cresc glicemia .i descompunerea lipidelor,
produc iritabilitate .i nelini.te.
Hiposecre.ia de hormoni tiroidieni are consecin.e

diferite,
�n func.ie de v�rsta la care survine.
La copil se produce o �ncetinire
a dezvoltarii fizice (nanism tiroidian) �nso.ita de deformari osoase .i
defecte ale din.ilor, precum .i o �nt�rziere a dezvoltarii psihice, care
poate merge p�na la cretinism. �n .esuturi se acumuleaza un lichid mucos (mixedem),
pielea devine
uscata .i �ngro.ata, apare senza.ia de frig .i cade parul. Daca hiposecre.ia
survine la adult, mixedemul
este �nso.it de lentoare, de scaderea capacita.ii de �nva.are .i de memorare, de
tendin.a de
cre.tere �n greutate. �n majoritatea cazurilor de hiposecre.ie, este prezenta gu.a.
Hipersecre.ia de hormoni tiroidieni provoaca boala Basedow (fig. 2), care se

manifesta prin
intensificarea arderilor la nivel celular, pierdere �n greutate, tremuraturi ale
m�inilor, accelerarea
batailor inimii, nervozitate, proeminen.a globilor oculari (exoftalmie).
VEDERE DIN FATA
istm
Laringe
lobul
st�ng
lobul
drept
VEDERE DIN SPATE
Glandele paratiroide
Glanda tiroida
Trahee
Fig. 1. Glanda tiroida
ochi
bulbuca.i
gu.a
Fig. 2. Boala Basedow

Afla mai multe!
Hiposecre.ia glandei tiroide poate fi cauzata de aportul insuficient de iod la

persoanele care traiesc
�n regiuni unde apa .i solul sunt sarace �n iod. �n acest caz, disfunc.ia se
nume.te gu.a endemica
.i are ca manifestare specifica cre.terea mare �n volum a glandei tiroide. Gu.a
endemica poate fi
prevenita prin consumul de sare iodata sau prin administrarea de iodura de potasiu.
�n regiunile
gusogene din .ara noastra, iodarea sarii a �nceput din 1948, iar �n prezent s-a
generalizat. Surse
alimentare importante de iod sunt: algele, crustaceele, pe.tele, soia, fasolea
verde, ouale, lactatele,
apa din regiunile �n care solul are concentra.ii normale de iod.
.tiati ca...
...greutatea .i marimea glandei tiroide variaza �n raport cu v�rsta, sexul, talia,

greutatea .i alimenta.ia
indivizilor .i chiar cu zonele climaterice?
Dictionar
Cretinism � insuficien.a mintala
Teme .i aplica.ii
1. Completeaza spa.iile libere cu no.iunile corespunzatoare:
A. Prin hipersecre.ia de hormoni tiroidieni se produce boala _____________________.
B. Hormonii tiroidieni au rol important �n dezvoltarea .i func.ionarea

_____________ .
C. Secre.ia de hormoni tiroidieni este controlata de _______________ .
D. Nanismul hipofizar .i cel tiroidian au �n comun _____________________ .
2. Asociaza no.iunile din cele doua coloane:
___1. Nanismul tiroidian
___2. Boala Basedow
___3. Gu.a endemica
a. Globi oculari proeminen.i
b. Talie redusa, deficien.a mintala
c. Marirea glandei tiroide consecutiva

caren.ei de iod �n apa
Activitate practica
celule
secretoare
Observa la microscop un preparat permanent

care con.ine o sec.iune prin glanda tiroida
.i identifica foliculii tiroidieni. Compara ceea ce
observi cu reprezentarea structurii interne a tiroidei
din atlasul de anatomie umana .i cu imaginea
alaturata .i formuleaza concluzii.
coloid
foliculi
tiroidieni
Proiect
Redacteaza un referat cu tema Disfunc.ii tiroidiene, pe care sa-l adaugi la

portofoliul personal.
Glandele suprarenale
Aminte.te-ti!
Care sunt glandele endocrine situate la polul superior al rinichilor?
Ce glanda endocrina controleaza activitatea acestor glande?
Descopera!
glande
suprarenale
vena
renala
Glandele suprarenale sunt �n numar de

doua, au forma de coif .i sunt localizate la polul
superior al rinichilor (fig. 1).
Fiecare glanda suprarenala este alcatuita

dintr-o zona periferica sau corticala (corticosuprarenala
) .i o zona centrala sau medulara (medulosuprarenala
) (fig. 2).
Corticosuprarenala ocupa 80% din volumul

glandei suprarenale .i este esen.iala
pentru
supravie.uire, secret�nd trei categorii
de hormoni:
mineralocorticoizi, care ac.ioneaza la nivelul rinichilor, intervenind

�n reglarea echilibrului sarurilor minerale din organism;
glucocorticoizi (cortizol), cu rol �n adaptarea organismului la stre-

sul prelungit. Ace.tia cresc concentra.ia
de glucoza .i de lipide
�n s�nge .i stimuleaza degradarea proteinelor; exercita efecte
.i
la nivelul sistemelor digestiv, excretor .i nervos;
sexosteroizi, care sunt asemanatori celor secreta.i de ovare .i de

testicule .i contribuie la apari.ia caracterelor sexuale secundare
�n timpul puberta.ii .i la men.inerea lor.
Secre.ia hormonilor produ.i la nivelul corticosuprarenalei este controlata de

glanda hipofiza.
Medulosuprarenala ocupa 20% din volumul glandei suprarenale, are origine nervoasa
.i, prin secre.ia sa hormonala, prezinta importan.a �n reac.iile de adaptare ale
organismului la
diverse condi.ii neobi.nuite. Medulosuprarenala con.ine neuroni mari, lipsi.i de
axoni, care secreta
adrenalina (80%) .i noradrenalina (20%). Ace.ti doi hormoni sunt responsabili de
reac.ia de adaptare
a organismului �n situa.ii de pericol prin: cre.terea concentra.iei de glucoza �n
s�nge, a frecven.ei
cardiace .i respiratorii, intensificarea transpira.iei, dilatarea pupilelor,
contrac.ia mu.chilor netezi ai
firelor de par (�zb�rlirea� parului), produc�nd nelini.te .i frica.
�n cazul secre.iilor anormale de hormoni ai glandelor suprarenale se instaleaza

diferite disfunc.ii
endocrine, �n func.ie de sensul modificarii secre.iei hormonale (cre.tere sau
scadere) .i de categoria
de hormoni implicata.
artera
renala
rinichi
ureter
Fig. 1. Glandele suprarenale
capsula
zona medulara
zona corticala
Fig. 2. Structura glandei suprarenale
Disfunc.ia
Manifestari
Hipersecre.ia de hormoni mineralocorticoizi
Re.inerea de sare .i de apa �n organism, apari.ia de edeme, cre.terea tensiunii

arteriale
Hipersecre.ia de cortizol
Obezitate, fa.a cu aspect de �luna plina�, �ceafa de bizon�, cre.terea glicemiei .i

a tensiunii arteriale
Hipersecre.ia de hormoni sexosteroizi
La copil, se instaleaza o pubertate timpurie
Hiposecre.ia de hormoni ai corticosuprarenalei

(boala Addison)
Scadere �n greutate, pierdere de sare .i de apa, scaderea tensiunii arteriale,

scaderea glicemiei,
scaderea capacita.ii de efort, colorarea pielii �n brun
Afla mai multe!
�n situa.ii de stres (emo.ii, frica, frig, caldura excesiva, traumatisme etc.),

suprarenalele �.i intensifica
secre.ia hormonala: hormonii medulosuprarenalei produc efecte pe termen scurt
(declan.eaza
un comportament de aparare manifestat prin �lupta sau fuga�), iar hormonii
corticosuprarenalei
determina efecte pe termen lung (confera o �rezisten.a la stres�).
.tiati ca...
...glucocorticoizii sunt utiliza.i �n tratarea unor afec.iuni, av�nd rol

antiinflamator?
Dictionar
Edem � acumulare de lichid �n spa.iile intercelulare ale .esuturilor
Pubertate � perioada de via.a cuprinsa �ntre copilarie .i adolescen.a,

caracterizata prin debutul
maturizarii organelor reproducatoare, prin apari.ia caracterelor sexuale secundare
Stres � factor sau ansamblu de factori de mediu care provoaca organismului o

reac.ie anormala
Teme .i aplica.ii
I. Completeaza �n caiet tabelul de mai jos.
Corticosuprarenala
Medulosuprarenala
Hormoni
Rol
Hormoni
Rol
II. Alege raspunsul corect.
1. Glandele suprarenale:
a. Sunt doua perechi de glande.
b. Secreta hormoni cu rol vital.
c. Con.in trei zone distincte.
d. Fac parte din structura rinichilor.

2. Adrenalina:
a. Se produce continuu, �n cantita.i

constante.
b. Determina mic.orarea pupilei .i

cre.terea ritmului cardiac.
c. Contracta mu.chii stria.i ai firelor de par.
d. Este secretata de neuroni mari, lipsi.i

de axoni.
3. Medulosuprarenala:
a. Reprezinta zona externa a suprarenalei.
b. Secreta trei categorii de hormoni.
c. Este indispensabila vie.ii, secret�nd

cortizol.
d. Are origine nervoasa.
4. Hormonii corticosuprarenalieni:
a. Intensifica culoarea pielii .i cresc

re.inerea de lichide, �n hiposecre.ie.
b. Pot interveni �n reglarea cantita.ii de

glucoza din s�nge.
c. Produc nelini.te .i frica.
d. Sunt adrenalina .i noradrenalina.
Activitate practica
capsula

care con.ine o sec.iune prin glanda suprarenala
.i identifica cele doua zone: corticala .i medulara.
Compara ceea ce observi cu reprezentarea structurii
interne a suprarenalei din atlasul de anatomie umana
.i cu imaginea alaturata. Formuleaza concluzii.
zona
corticala
zona
medulara
Pancreasul endocrin
Aminte.te-ti!
De ce pancreasul este considerat o glanda anexa a tubului digestiv?
De ce nu se poate supravie.ui fara pancreas?
Descopera!
Pancreasul este o glanda mixta, voluminoasa, localizata �n cavitatea abdominala,

�napoia
stomacului. Prezinta un cap, cuprins �n potcoava duodenului, un corp .i o coada
care se �ndreapta
spre splina (fig. 1).
Pancreasul are secre.ie

dubla, func.ion�nd
at�t
ca o glanda exocrina, anexa
a tubului digestiv, c�t .i ca
o glanda endocrina.
Partea exocrina a pancreasului

reprezinta
peste
97% din volumul glandei .i
este formata din celule care
secreta sucul pancreatic.
Partea endocrina a
pancreasului
reprezinta
1-3% din volumul glandei
.i este alcatuita din grupuri
mici de celule (insule celulare)
care secreta hormoni,
�nconjurate de capilare
sangvine. Celulele
endocrine sunt de doua tipuri: celule care secreta hormonul glucagon (circa
20%) .i celule care secreta hormonul insulina (circa 70%). Hormonii pancreatici au,
�n principal, rol
�n reglarea concentra.iei de glucoza din s�nge.
Insulina este principalul hormon din organism care scade concentra.ia glucozei �n
s�nge prin
stimularea
patrunderii glucozei �n celule .i utilizarea ei la nivelul acestora. Insulina
depune glucoza
sub o forma de rezerva �n ficat .i �n mu.chi .i transforma glucidele �n lipide
�n .esutul hepatic .i �n
.esutul adipos. Insulina stimuleaza .i sinteza de proteine.
Glucagonul exercita un efect opus insulinei, cresc�nd concentra.ia de glucoza �n

s�nge. Acest
hormon stimuleaza .i descompunerea lipidelor .i a proteinelor.
�n hiposecre.ia de insulina se produce diabetul zaharat, o boala cronica �n care se
constata
cre.terea concentra.iei sangvine a glucozei .i eliminarea ei prin urina.
Manifestarile acestei disfunc.ii
endocrine includ: pierdere �n greutate �nso.ita de o cre.tere exagerata a poftei de
m�ncare
(polifagie
), sete exagerata, care determina consumarea unor cantita.i mari de lichide
(polidipsie),
urmata de eliminarea unor cantita.i mari de urina (poliurie). �n formele grave de
diabet zaharat netratate,
se poate ajunge la coma diabetica.
vezica biliara
celule care secreta

glucagon
canal
pancreatic
pancreas exocrin
pancreas
celule care
secreta insulina
capilare
Fig. 1. Structura pancreasului

�n func.ie de tipul de diabet, acesta poate fi tratat prin injec.ii cu insulina sau
prin administrarea
de pastile .i prin respectarea unui regim alimentar cu pu.ine glucide. Pentru
prevenirea apari.iei acestei
boli trebuie evitate obezitatea, consumul exagerat de dulciuri, stresul prelungit,
sedentarismul.
Hipersecre.ia de insulina determina o scadere marcata a concentra.iei sangvine a

glucozei,
cu consecin.e �n special asupra sistemului nervos. Manifestarile includ:
slabiciune, agita.ie,
tremuraturi, transpira.ii, confuzie, dezorientare, pierderea cuno.tin.ei (coma).
Afla mai multe!
Glicemia reprezinta concentra.ia de glucoza �n s�nge .i valoarea sa normala

variaza �ntre 70 .i
100 mg/100 ml de s�nge. Cre.terea glicemiei se nume.te hiperglicemie, iar scaderea,
hipoglicemie.
.tiati ca...
...insulina a fost descoperita �n 1921 de savantul rom�n Nicolae Paulescu?
...diabetul aparut la copii .i la tineri este de obicei insulino-dependent (tipul

I)?
...la persoanele supraponderale, cu predispozi.ie genetica, poate aparea un diabet

insulino-independent
(tipul II)?
Dictionar
Coma diabetica � o complica.ie a diabetului zaharat care cauzeaza pierderea

cuno.tin.ei
Teme .i aplica.ii
1. Raspunde la urmatoarele �ntrebari:
1. Ce asemanari .i ce deosebiri exista �ntre diabetul insipid .i diabetul zaharat?
2. De ce consumul de dulciuri �n exces poate determina cre.terea greuta.ii

corporale?
2. Noteaza A daca afirma.ia este adevarata sau F daca este falsa.
1. Pancreasul endocrin con.ine doua tipuri de celule secretoare, �n propor.ii

egale. ____
2. Insulina stimuleaza sinteza de glucoza, de lipide .i de proteine. _____
3. Glucagonul inhiba degradarea lipidelor .i a proteinelor. ______
4. �n urina unui bolnav de diabet zaharat poate fi depistata glucoza. ______
3. Completeaza spa.iile libere cu no.iunile corespunzatoare.

Excesul de __________ duce la tulburari �n activitatea sistemului nervos, deoarece
__________
nu fac depozite de ___________ .
4. Scrie un argument �n favoarea afirma.iei: �Insulina .i glucagonul exercita

efecte opuse�.
Activitate practica
celule
exocrine
(acini)
Observa la microscop un preparat

permanent care con.ine o sec.iune prin
pancreas .i identifica structurile endocrine
.i pe cele exocrine. Compara ceea
ce observi cu reprezentarea structurii
interne a pancreasului din atlasul de anatomie
umana .i cu imaginea alaturata .i
formuleaza concluzii.
insule
de celule
endocrine
Recapitulare
Hormonii .i efectele lor
Denumirea glandei
Hormonul con.inut
Ac.iuni/efecte ale hormonului
Hipofiza
Hormonul de cre.tere
Are rol �n cre.terea organismului (oase, mu.chi, organe interne)
Prolactina
Stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare .i secre.ia laptelui
Hormonii glandulari tropi
Controleaza activitatea secretorie a altor glande endocrine (tiroida, suprarenale,

gonade)
Ocitocina
Favorizeaza expulzia fatului .i eliminarea laptelui
Vasopresina
Men.ine volumul normal al lichidelor extracelulare din organism
Tiroida
Hormonii tiroidieni
Influen.eaza cre.terea organismului, dezvoltarea sistemului nervos
Intensifica metabolismul celular .i producerea de energie
Pancreasul endocrin
Insulina
Scade concentra.ia sangvina a glucozei
Glucagonul
Cre.te concentra.ia sangvina a glucozei
Glandele suprarenale
Hormonii mineralocorticoizi
Intervin �n reglarea echilibrului sarurilor minerale

Hormonii glucocorticoizi
Rol �n adaptarea organismului la stresul prelungit
Hormonii sexosteroizi
Contribuie la apari.ia .i men.inerea caracterelor sexuale secundare
Adrenalina .i noradrenalina
Activeaza organismul pentru lupta sau fuga
Boli endocrine determinate de hiposecre.ii hormonale
Denumirea glandei
.i a hormonului
Boala
Caracteristici
Hipofiza
somatotrop
Nanismul hipofizar
Talie redusa, cu dezvoltarea fizica propor.ionata .i dezvoltarea psihica normala
vasopresina
Diabetul insipid
Poliurie, polidipsie, deshidratare
Tiroida �
hormonii tiroidieni
Nanismul tiroidian
�ncetinirea dezvoltarii fizice (piticism) .i a celei psihice (cretinism)
Scaderea capacita.ii de �nva.are .i memorare, lentoare
Acumularea de lichid mucos �n .esuturi (mixedem)
Gu.a endemica
Marirea �n volum a glandei tiroide, manifestari comune cu mixedemul
Pancreasul endocrin �
insulina
Diabetul zaharat
Hiperglicemie, prezen.a glucozei �n urina, poliurie, polidipsie, polifagie, coma

diabetica
Glandele suprarenale �
hormonii corticosuprarenalei
Boala Addison
Scadere �n greutate, deshidratare severa, colorarea pielii �n brun, scaderea

tensiunii
arteriale
Boli endocrine determinate de hipersecre.ii hormonale
Denumirea glandei
.i a hormonului
Boala
Caracteristici
Hipofiza � somatotrop
Gigantismul
Cre.terea exagerata �n �nal.ime (peste 2 m)
Rezisten.a scazuta la efort
Acromegalia
Cre.terea exagerata a extremita.ilor corpului .i a unor organe (limba, nas, buze)
Tiroida � hormonii tiroidieni
Boala Basedow
Apari.ia gu.ii, pierdere �n greutate, nervozitate, globi oculari proeminen.i
Glandele
suprarenale
mineralocorticoizi
Apari.ia de edeme, cre.terea tensiunii arteriale
glucocorticoizi
�
Obezitate, fa.a cu aspect de �luna plina�, ceafa de bizon
sexosteroizi
Pubertate timpurie la copil

I. La itemii de mai jos, identifica o singura varianta corecta de raspuns.
1. Adrenalina:
a. Se secreta la nivelul corticosuprarenalei.
b. Regleaza echilibrul apei .i al sarurilor

minerale.
c. Are o secre.ie crescuta �n situa.ii de

stres acut.
d. Determina zb�rlirea firelor de par .i

mic.orarea pupilelor.
2. Hormonul de cre.tere este secretat de:
a. Tiroida, numita .i �glanda cre.terii�.
b. Adenohipofiza.
c. Zona corticala a glandei suprarenale.
d. Pancreasul endocrin.
3. Despre sistemul endocrin se poate afirma:
a. Neurohipofiza secreta ocitocina .i

vasopresina.
b. Hiposecre.ia hormonului de cre.tere

duce la cretinism.
c. Tiroida secreta hormoni ce con.in iod.
d. Lipsa insulinei produce diabetul insipid.
4. Care dintre hormonii enumera.i scade concentra.ia

glucozei din s�nge:
a. Hormonii tiroidieni
b. Cortizolul
c. Adrenalina
d. Insulina
II. Asociaza no.iunile din cele doua coloane:
1. Hipofiza
a. Secreta hormoni cu rol important �n reac.ia de raspuns a organismului la stres.
2. Tiroida
b. Secreta hormoni, unul care cre.te .i altul care scade concentra.ia glucozei din
s�nge.
3. Glanda suprarenala
c. Secreta hormoni care influen.eaza secre.ia altor glande endocrine.
4. Pancreasul endocrin
d. Secreta hormoni care intensifica arderile celulare.
III. Define.te urmatoarele no.iuni: glicemie, poliurie, polidipsie, polifagie.
IV. Observa imaginea alaturata .i precizeaza urmatoarele:
a) Glanda endocrina a carei disfunc.ie

se caracterizeaza prin manifestarile
prezentate �n imagine.
b) Cauza apari.iei disfunc.iei endocrine

ilustrate (hormonul implicat, sensul
modificarii secre.iei lui).
c) Alte doua manifestari, �n afara celor

din imagine, care mai pot fi asociate
cu disfunc.ia endocrina ilustrata.
fa.a de �luna plina� .i obraji ro.ii
obezitate, abdomen care at�rna
striuri ro.ii
atrofie musculara
rani cu vindecare lenta
V. Glanda tiroida secreta hormoni cu rol important �n cre.terea .i dezvoltarea

organismului,
disfunc.iile acesteia av�nd consecin.e variate.
a) Explica termenul �gu.a endemica�.
b) Precizeaza cauza acestei disfunc.ii .i modalitatea de prevenire a ei.
VI. Realizeaza un eseu, alcatuit din 5 fraze, �n care sa prezin.i rela.ia dintre
sistemul nervos .i
sistemul endocrin.
SISTEMUL LOCOMOTOR LA OM
Aminte.te-ti!
Ce se �n.elege prin locomo.ie?
Care sunt organele care participa direct la efectuarea mi.carilor?
Descopera!
Activita.ile umane implica un numar mare de mi.cari simple sau complexe realizate
cu
ajutorul mu.chilor, care se prind de oase.
Tipul, direc.ia, viteza .i for.a mi.carilor depind de comenzile pe care centrii

nervo.i din creier
.i din maduva spinarii le dau mu.chilor, �n func.ie de informa.iile primite de la
organele de sim..
Sistemul de organe care executa mi.carile este sistemul locomotor. El include

sistemul osos
(componenta pasiva a mi.carii) .i sistemul muscular (componenta activa a mi.carii).
Sistemul osos. Tipuri de oase, compozitie, rol
Aminte.te-ti!
De ce sunt oasele organe dure .i rezistente?
Ce caracteristici ale oaselor sunt corelate cu rolul sistemului osos?
Descopera!
Oasele au forme .i structuri variate. Dupa forma, oasele se �mpart �n:
oase lungi � au lungimea mult mai mare dec�t la.imea .i grosimea;
oase late � la care lungimea .i la.imea sunt mult mai mari dec�t grosimea;
oase scurte � au lungime, la.ime .i grosime asemanatoare;
oase cu forma neregulata � oase a caror forma nu poate fi �ncadrata �n

celelalte categorii.
Compozi.ia chimica a oaselor este corelata cu rolul lor.
.esutul osos con.ine 20% apa .i este bogat �n saruri minerale de calciu .i de
fosfor. Sarurile
minerale confera duritate oaselor, astfel �nc�t acestea sa poata sus.ine greutatea
corpului .i sa
reziste la for.ele exercitate asupra lor de catre mu.chi. Fixarea sarurilor de
calciu �n oase, precum
.i absorb.ia calciului la nivelul intestinului sub.ire sunt condi.ionate de
vitamina D provenita din
alimente sau formata �n mod natural �n piele, sub ac.iunea razelor solare
ultraviolete.
Componentele organice cele mai importante
sunt oseina .i fibrele de colagen. Ele dau
osului elasticitate. Cu v�rsta, duritatea .i elasticitatea oaselor scad, ele
devenind fragile. Celulele
osoase .i substan.ele organice
sunt grupate sub forma de lamele osoase, al caror mod de aranjare
difera �n func.ie de tipul de .esut osos .i de for.ele exercitate asupra oaselor.
Toate oasele con.in doua tipuri de .esut osos (fig. 2):
� .esut osos compact � cu lamele osoase dispuse concentric �n jurul unor canale
foarte sub.iri.
Este situat la suprafa.a tuturor oaselor. Partea mijlocie a oaselor lungi (diafiza)
este formata numai
din .esut osos compact.
Fig. 1. Tipuri de oase

� .esut osos spongios � cu lamele osoase care se �ntre-
taie .i delimiteaza spa.ii (cu aspect de burete) care con.in
maduva osoasa ro.ie. Este situat �n interiorul oaselor.
Oasele sunt bine vascularizate de ramifica.iile

vaselor de
s�nge din periost (membrana
care acopera suprafa.a osului).
Rolurile sistemului osos:
Sus.inerea greuta.ii corpului. Pozi.ia bipeda face ca

asupra coloanei vertebrale .i scheletului membrelor inferioare
sa se exercite o greutate mai mare, astfel ca acestea s-au
adaptat:
coloana vertebrala are curburi, oasele membrelor
inferioare
au devenit mai puternice, iar planta (talpa piciorului) prezinta bolta plantara.
Protejarea organelor. Cutia craniana protejeaza encefalul, orbitele � globii

oculari, cutia
toracica � inima .i plam�nii, oasele bazinului � organele genitale, vezica
urinara .i rectul.
Mi.carea. P�rghiile osoase ac.ionate de mu.chi asigura locomo.ia .i celelalte

mi.cari necesare
integrarii organismului �n mediul de via.a.
Formarea celulelor sangvine. �n maduva osoasa ro.ie (hematogena) se formeaza toate
tipurile de celule sangvine, care le vor �nlocui pe cele �mbatr�nite .i retrase din
circula.ie. La copii,
acest proces are loc �n toate oasele, iar la adult, numai �n vertebre, coaste,
stern .i �n oasele coxale.
Depozit de saruri minerale pentru �ntregul organism.
Rol antitoxic. Substan.ele toxice ajunse �n organism odata cu alimentele, apa sau
aerul se
fixeaza �n oase. Astfel concentra.ia sangvina �n substan.a toxica scade,
diminu�ndu-se efectele negative
asupra altor .esuturi.
os spongios
os
compact
vase de
s�nge
nervi
maduva
ro.ie
maduva
galbena
periost
os compact
trabecule
lamele
osoase
concentrice
Fig. 2. Alcatuirea unui os lung
70 ani
40 ani
60 ani
Afla mai multe!
La persoanele �n v�rsta, �ndeosebi la femei, oasele devin mai fragile

din cauza pierderii de substan.e minerale .i cre.terii dimensiunii
spa.iilor, instal�ndu-se osteoporoza (vezi imaginea alaturata).
Teme .i aplica.ii
1. Identifica forma unor oase din scheletul omului din atlas/laborator.
2. Ce consecin.e are osteoporoza? Cum poate fi prevenita?
masa osoasa
redusa
normal
osteoporoza
Dictionar
Colagen � proteina abundenta �n piele, oase, cartilaje, tendoane, cornee etc.
Lucrari de laborator
1. Pentru eviden.ierea calciului din .esutul osos, se introduce �ntr-o eprubeta o

cantitate
mica din
cenu.a unui os ars la flacara unei spirtiere, peste care se adauga pu.ina solu.ie
de acid clorhidric
(HCl) 15%, pentru dizolvarea cenu.ii. Se adauga apoi solu.ie de acid sulfuric
(H2SO4) 15%. Dupa
c�teva minute, se colecteaza cu o pipeta pu.in lichid de la baza eprubetei .i se
examineaza pe o
lamela, la microscop. Se observa cristale de sulfat de calciu (CaSO4) de forma
prismatica .i aciculara.
2. �ntr-o eprubeta, se introduce o solu.ie de acid clorhidric (HCl) 5% .i se

scufunda �n ea un os
de pasare. Dupa 12 zile, se observa osul: acesta .i-a pastrat forma, dar se �ndoaie
cu u.urin.a.
Ce concluzie se poate trage din acest experiment?
Scheletul omului
Aminte.te-ti!
parietal
Ce este scheletul?
Ce rol are scheletul?
frontal
temporal
sfenoid
Descopera!
lacrimal
nazal
Oasele legate prin articula.ii formeaza scheletul,

care se �mparte �n:
Scheletul capului, care este alcatuit din:
� Cutia craniana (neurocraniul), formata din 8 oase late,

sudate �ntre ele, care protejeaza creierul. Identifica-le
�n fig. 1. Neurocraniul prezinta mai multe orificii prin
care intra .i ies nervii cranieni .i un orificiu bazal prin
care encefalul comunica cu maduva spinarii.
� Oasele fe.ei (viscerocraniul) sunt �n numar de 14; ele

protejeaza
organele de sim.; pe acestea se prind mu.chii
capului. Mandibula (singurul os mobil) .i maxilarul
(format din doua oase sudate) prezinta alveolele
dentare �n care sunt fixa.i din.ii.
Scheletul trunchiului (fig. 2), care este alcatuit din:
� Coloana vertebrala, formata din 33-34 de vertebre

suprapuse, ata.ate unele de altele prin ligamente .i
mu.chi. O vertebra este formata din corp .i arc vertebral,
care delimiteaza orificiul vertebral. Prin suprapunerea
vertebrelor se formeaza canalul vertebral, �n care se
gase.te maduva spinarii. �ntre corpurile
vertebrelor
se gasesc discuri intervertebrale
cartilaginoase, care
faciliteaza mi.carile (fig. 3).
Coloana vertebrala prezinta cinci regiuni: cervicala

(7 vertebre), toracala sau dorsala (12 vertebre, la nivelul
carora se articuleaza coastele), lombara (5 vertebre),
sacrala (5 vertebre sudate, form�nd osul sacrum) .i
coccigiana (4-5 vertebre sudate, form�nd osul coccis).
Pentru a sus.ine greutatea corpului, coloana vertebrala

prezinta patru curburi, denumite dupa regiunea
unde se formeaza astfel: lordoza cervicala, cifoza dorsala,
lordoza lombara .i cifoza sacrala.
� Coaste, �n numar de 12 perechi. Primele .apte perechi sunt �coaste

adevarate�, care se articuleaza
cu sternul prin cartilajul costal. Urmatoarele trei perechi
(VIII-X) sunt �coaste false�, deoarece
se prind de cartilajul coastei VII, iar perechile
XI .i XII sunt �coaste libere�, scurte .i cu capatul
anterior liber.
etmoid
zigomatic
maxilar
occipital
mandibula
Fig. 1. Scheletul capului
os frontal
os temporal
maxilar
zigomatic
mandibula
clavicula
stern
omoplat
coaste
humerus
coloana
vertebrala
ulna
sacrum
radius
carpiene
falange
coccis
metacarpiene
femur
patela
(rotula)
tibie
fibula
tarsiene
metatarsiene
falange
Fig. 2. Scheletul corpului

Coloana vertebrala din regiunea toracala,
coastele .i
sternul
formeaza cutia toracica.
Scheletul membrelor se compune din centura care

ata.eaza membrul liber la trunchi.
� Membrele superioare se prind de trunchi prin oasele centurii

scapulare: clavicula .i omoplatul
. Membrul liber, format din
trei segmente, cuprinde urmatoarele oase: humerus (bra.),
radius .i ulna (antebra.),
8 carpiene, 5 metacarpiene .i 14 falange
(m�na) (fig. 2).
� Membrele inferioare se prind de trunchi prin oasele centurii

pelviene: cele doua oase coxale, care �mpreuna cu osul sacrum
alcatuiesc bazinul osos. Acesta protejeaza
organele
interne de la acest nivel. Membrul liber, format din trei
segmente, cuprinde urmatoarele oase: femur (cel mai lung
os al scheletului � coapsa), tibia .i fibula (gamba), 7 tarsiene,
5 metatarsiene .i 14 falange (laba piciorului) (fig. 2).
corp vertebral
regiune
cervicala
arc vertebral
orificiu
regiune
toracala
disc intervertebral
corp vertebral
corp vertebral
regiune
lombara
orificiu
regiune
sacrala
arc vertebral
regiune coccigiana
Fig. 3. Coloana vertebrala .i vertebrele

Afla mai multe!
Oasele cresc �n lungime .i �n grosime. Oasele cresc �n lungime p�na la v�rsta de

maxim 20-25 de ani
(�n func.ie de sex) si �n grosime aproape toata viata. Cre.terea �n lungime a
oaselor lungi se face prin
formarea de .esut osos nou la nivelul cartilajelor de cre.tere, situate la limita
dintre epifize (extremita.ile
osului) .i diafiza. La persoanele adulte, cartilajele de cre.tere sunt osificate.
Cre.terea �n grosime se
realizeaza pe seama periostului, care �nvele.te osul .i depune .esut osos nou, spre
interior.
.tiati ca...
...�n corpul uman exista 206 oase, incluz�nd .i oscioarele din urechea medie, cel
mai mic fiind scari.a?
...osul hioid, situat deasupra laringelui, de care se prind limba .i mu.chii care
formeaza plan.eul
bucal, nu se articuleaza cu niciun alt os?
Dictionar
Lordoza � curbura a coloanei vertebrale spre �nainte
Cifoza � curbura a coloanei vertebrale spre �napoi
Teme .i aplica.ii
1. Realizeaza c�te o schema simpla pentru scheletul

membrelor superioare .i al celor inferioare.
2. Folosindu-te de imaginea cu scheletul uman, calculeaza: numarul de oase ale

membrului superior,
de vertebre din regiunile coloanei vertebrale, de oase scurte de la picior .i de la
m�na.
Activitate practica
1. Observa preparate microscopice cu sec.iuni prin .esutul osos compact .i prin

.esutul osos
spongios. Deseneaza pe caiet structurile observate.
2. Identifica pe mulaj localizarea fiecarui tip de .esut osos .i alcatuirea unui os

lung.
3. Observ�nd mulajul scheletului uman, stabile.te cu ce oase se articuleaza

temporalul, frontalul,
humerusul, femurul .i ce oase ale neurocraniului participa la formarea orbitei.
Sistemul muscular.
Principalele grupe de mu.chi scheletici
Aminte.te-ti!
Care sunt tipurile de .esut muscular din organism?
Ce mu.chi scheletici cuno.ti?
Descopera!
fascicul de fibre
musculare
fibra musculara
Sistemul muscular al omului reprezinta 40%

din masa corpului; este format din aproximativ 600
de mu.chi scheletici, cu rol �n mi.care.
�n structura unui mu.chi scheletic se afla:
.esut muscular striat � format din fibre musculare

lungi, grupate �n fascicule. Fibrele musculare
con.in proteine contractile .i au rol �n efectuarea
mi.carilor.
.esut conjunctiv � situat la suprafa.a mu.chiului

.i printre fibrele musculare. Vasele de s�nge
din .esutul conjunctiv aduc mu.chiului substan.e
nutritive
.i O2 .i preiau CO2 .i substan.ele toxice
rezultate din metabolism. La capetele mu.chiului,
.esutul conjunctiv se aduna �n tendoane prin care
mu.chiul se prinde de oase (fig. 1).
Fibre nervoase senzitive, care culeg informa.ii

de la receptorii din mu.chi .i tendoane, .i fibre nervoase
motorii, care aduc comenzi de la sistemul nervos
central.
Principalele grupe de mu.chi scheletici

sunt:
Mu.chii capului (fig. 2):
� mu.chii mimicii � realizeaza expresiile faciale care

�nso.esc vorbirea, emo.iile;
� mu.chii masticatori � pun �n mi.care mandibula:

maseter, temporal.
Mu.chii g�tului: pielosul g�tului, sternocleidomastoidian

.
Mu.chii cefei .i ai spatelui: trapez, marele dorsal.

Mu.chii par.ii anterolaterale
a toracelui: pectoral mare, din.at mare, intercostali
, diafragm.
Mu.chii abdomenului: drept abdominal, oblici.
Mu.chii membrelor superioare

: mu.chii umarului � deltoid; mu.chii bra.ului � biceps
brahial, triceps brahial; mu.chii antebra.ului � mu.chi flexori .i extensori ai
degetelor;
mu.chii m�inii.
Mu.chii membrelor inferioare

: mu.chii centurii pelviene � mu.chii
fesieri; mu.chii coapsei
� cvadriceps femural, croitor, biceps femural
; mu.chii gambei � mu.chii gemeni; mu.chii piciorului.
vase de s�nge
epimisium
perimisium
fascie
musculara
endomisium
mu.chi
os
tendon
Fig. 1. Alcatuirea unui mu.chi striat
temporal
frontal
occipital
sternocleidomastoidian
masticatori
Fig. 2. Mu.chii capului .i ai g�tului

orbicular
al ochiului
pielosul g�tului
(platisma)
occipital
pectoral
mare
deltoid
trapez
deltoid
biceps
brahial
drept abdominal
triceps
brahial
oblici
marele
dorsal
flexori
ai degetelor
oblici
extensori
ai m�inii
fesieri
croitor
cvadriceps
femural
gemeni
biceps
femural
gemeni
Fig. 3.a. Principalele grupe de mu.chi (vedere anterioara)

Fig. 3.b. Principalele grupe de mu.chi (vedere posterioara)
Afla mai multe!
Fibrele musculare nu se divid pe parcursul vie.ii noastre. Ele se maresc .i se

�ngroa.a pe masura
acumularii de componente contractile. Cu v�rsta, masa musculara a unei persoane
scade, pierderea
fiind mai accentuata la persoanele sedentare .i la cele care nu au o alimenta.ie
echilibrata. Proteinele
contractile din fibrele musculare sunt actina .i miozina. Acestea formeaza
miofibrile, componente
celulare specifice mu.chilor.
.tiati ca...
...mu.chii con.in p�na la 80% apa?
...mu.chiul croitor este cel mai lung mu.chi al omului?
...mu.chii con.in mioglobina, o proteina asemanatoare cu hemoglobina, care leaga O2

.i-l cedeaza
fibrei musculare c�nd aceasta are nevoie?
Dictionar
Epimisium, perimisium, endomisium � .esut conjunctiv din alcatuirea mu.chiului
Teme .i aplica.ii
1. Enumera doi mu.chi scheletici care contribuie la realizarea unor func.ii de

nutri.ie ale organismului.
2. Identifica �n fig. 2 exemple de mu.chi ai mimicii .i de mu.chi masticatori.

Proprietatile mu.chilor
Aminte.te-ti!
Ce se �nt�mpla cu lungimea mu.chiului atunci c�nd ridici un obiect?
De ce un sportiv are mu.chii mai dezvolta.i dec�t o persoana sedentara?
Descopera!
axonul
neuronului
motor
Mu.chii efectueaza mi.cari voluntare

.i involuntare. Capacitatea
mu.chilor
scheletici
de a determina
mi.cari prompte,
gradate ca intensitate .i cu precizia necesara,
se datoreaza urmatoarelor
proprieta.i:
Excitabilitatea � capacitatea mu.-

chilor de a reac.iona la stimuli. �n organism,
stimulii sunt mediatorii chimici
elibera.i de nervii motori somatici la
nivelul placii motorii (sinapsa neuromusculara
� fig. 1). Excita.ia, aparuta ca urmare
a stimularii, va fi condusa de la membrana
fibrei musculare la proteinele contractile
din citoplasma,
determin�nd contrac.ia.
Un neuron motor face sinapse cu mai
multe fibre musculare, �mpreuna alca-
tuind o unitate motorie. Un mu.chi are
mai multe unita.i motorii; numarul de
unita.i motorii excitate la un moment dat
determina for.a dezvoltata de mu.chi.
Contractilitatea � este capacitatea

mu.chilor de a se contracta atunci c�nd
sunt stimula.i.
Contrac.ia consta fie �n scurtarea

mu.chiului pentru a deplasa un segment
al corpului sau un obiect, fie �n cre.terea
tensiunii mu.chiului (mu.chiul se ��ncordeaza�
fara a-.i modifica lungimea), pentru
a men.ine o postura (fig. 2).
Contrac.ia are loc prin modificarea

aranjamentului proteinelor contractile din fibrele musculare
excitate, �n prezen.a ionilor de calciu .i
cu consum de energie. Contrac.ia este �nso.ita de eliberare de caldura. C�nd
tremuram de frig, au
loc contrac.ii izolate .i repetate, involuntare, prin care organismul
produce suplimentar caldura.
Majoritatea contrac.iilor mu.chilor scheletici au loc ca urmare a stimularii

repetate, cu
frecven.a mare, a fibrelor musculare, mu.chiul neav�nd timp sa se relaxeze de la o
stimulare
fibra musculara striata
nucleu
placa motorie
Fig. 1. Placa motorie
biceps
(contractat)
tendon
biceps
(relaxat)
tendon
humerus
triceps
(relaxat)
radius
tendon
triceps (contractat)
ulna
Fig. 2. Contrac.ia musculara

la alta. De aceea contrac.iile obi.nuite sunt contrac.ii prelungite, care se men.in
at�t timp c�t
este necesar.
Mu.chii nu se relaxeaza niciodata complet, pentru ca sistemul nervos stimuleaza

alternativ
unita.i motorii, men.in�nd mu.chii �ntr-o u.oara stare de contrac.ie numita tonus
muscular. Tonusul
muscular este reglat cu precizie de sistemul nervos: scade �n timpul somnului,
cre.te �n mu.chii care
men.in o anumita postura; �n condi.ii de frig, prin cre.terea
tonusului muscular, organismul produce
o cantitate suplimentara de caldura.
Extensibilitatea � este capacitatea mu.chilor de a se �ntinde sub ac.iunea unei

for.e.
Alungirea mu.chiului maseter din cauza greuta.ii mandibulei sau alungirea
cvadricepsului femural
�n timpul unei genuflexiuni
sunt exemple de astfel de situa.ii.
Elasticitatea � este proprietatea mu.chiului de a reveni la dimensiunea de repaus

dupa o
contrac.ie sau dupa o �ntindere. Se datoreaza .esutului conjunctiv din alcatuirea
mu.chiului.
Afla mai multe!
Daca mu.chiul nu prime.te

destul oxigen, va respira anaerob:
glucoza (�combustibilul� preferat al
mu.chilor) va fi oxidata par.ial, cu
formarea de acid lactic. Mu.chiul
va avea energie pentru a efectua
mi.carea, dar va obosi prin consumul
accelerat al glucozei .i prin
intoxicarea cu acid lactic, care provoaca
dureri musculare. Dupa efort,
c�nd s�ngele va furniza mu.chiului
mai mult oxigen, acidul lactic va
fi oxidat aerob, iar mu.chiul �.i va
reface capacitatea de lucru.
Fig. 3. Efort muscular
.tiati ca...
...cei mai mici mu.chi la om sunt mu.chiul ciocanelului .i mu.chiul scari.ei, din
urechea medie?
...cel mai puternic mu.chi al omului, raportat la dimensiunea sa, este limba?
...pentru a z�mbi este nevoie de 17 muschi, iar pentru a ne �ncrunta este nevoie de
43 de muschi?
Dictionar
Febra musculara � durere resim.ita la nivelul mu.chilor dupa un efort fizic
intens, care apare mai
frecvent la persoanele care nu fac �n mod regulat efort fizic
Postura � o anumita pozi.ie a corpului
Teme .i aplica.ii
1. Realizeaza o fi.a de lucru pentru o lucrare practica cu tema: �Observa.ii

microscopice asupra fi-
brei musculare striate�.
2. De ce febra musculara trece mai repede daca practicam o activitate fizica

moderata dec�t �n ca-
zul repausului?
Articula.iile.
Rela.ia mu.chi-oase-articula.ii �n realizarea mi.carilor
Aminte.te-ti!
Aminte.te-ti!
femur
Ce tipuri de mi.cari po.i realiza la nivelul

articula.iilor
membrului superior?
Care articula.ii sunt mai mobile, cele de la

nivelul membrelor
sau cele de la nivelul
coloanei vertebrale?
tendon
cvadriceps
femural
lichid sinovial
Descopera!
Descopera!
Scheletul este format din oase legate

prin articula.ii cu diferite grade de mobilitate.
El asigura suportul necesar pentru mu.chi,
fiind componenta pasiva a mi.carii.
Mu.chii scheletici, fixa.i pe oase prin

tendoane, asigura modificarea pozi.iei
oaselor la nivelul articula.iilor.
De aceea,
mu.chii reprezinta componenta activa
a mi.carii.
Articula.iile sunt zonele �n care vin �n

contact doua sau mai multe oase. �n func.ie
de mobilitate, articula.iile se clasifica �n:
Fixe (imobile) � nu permit modificarea
rotula
menisc articular
membrana
sinoviala
cartilaj articular
ligament
rotulian
tibie
Fig. 1. Alcatuirea unei articula.ii mobile
punct
de sprijin
Rezistenta
Forta activa
Punct
de sprijin
Rezisten.a
(oasele fetei)
Forta activa
(mu.chii cefei)
Fig. 2. P�rghie de ordinul I

p�rghie de ordinul II (fig. 3) �
articula.ia
dintre oasele gambei .i picior
(glezna);
p�rghie de ordinul III (fig. 4) �

articula.ia
dintre osul bra.ului .i cele ale
antebra.ului
(cotul).
Asupra p�rghiilor ac.ioneaza

mai
mul.i mu.chi, care produc efecte
ce se
�nsumeaza sau efecte opuse. Sistemul
nervos central coordoneaza
activitatea
mu.chilor care asigura mi.carile sau o
anumita pozi.ie a corpului. De exemplu,
la nivelul cotului, contrac.ia bicepsului
are ca efect mi.carea
de flexie (�ndoirea antebra.ului pe bra.), �n timp ce contrac.ia tricepsului duce
la mi.carea de extensie (�ntinderea antebra.ului �naintea bra.ului); pentru ca
mi.carea sa aiba loc,
trebuie ca cei doi mu.chi sa nu se contracte simultan. La fel se petrec lucrurile
atunci c�nd facem o
genuflexiune, mergem, alergam, deschidem pleoapele sau privim �ntr-o anumita
direc.ie.
punct
de sprijin
Forta
activa
Forta
activa
punct
de sprijin
Rezisten.a
Rezisten.a
punct de sprijin
Fig. 3. P�rghie de ordinul II
Fig. 4. P�rghie de ordinul III
Afla mai multe!
Pentru realizarea corecta a mi.carilor, sistemul nervos central este informat

permanent despre
gradul de contrac.ie sau de �ntindere al mu.chilor, despre direc.ia .i for.ele care
se exercita asupra
tendoanelor .i articula.iilor de receptorii din mu.chi, tendoane, oase .i
articula.ii. Aceste informa.ii
sunt analizate de scoar.a cerebrala, sunt corelate cu informa.iile furnizate de
receptorii de echilibru,
vizuali .i tactili, astfel �nc�t comenzile transmise musculaturii scheletice sa fie
adaptate situa.iei .i
nevoilor organismului.
.tiati ca...
...la na.tere, oasele cutiei craniene a copilului nu sunt sudate complet? Zonele
neosificate se numesc
fontanele .i se �nchid la v�rsta de 1-2 ani.
...la nivelul articula.iei genunchiului, �n tendonul mu.chiului cvadriceps femural

se gase.te un os
plat, numit rotula sau patela, care are rolul de a stabiliza articula.ia?
Dictionar
Sutura � articula.ie fixa, ca cele dintre oasele craniului
P�rghie � bara rigida care se sprijina pe un punct de articula.ie fix (osul) .i

asupra careia se exercita
o for.a activa .i o for.a de rezisten.a
Teme .i aplica.ii
1. Realizeaza un model al rela.iei func.ionale dintre oasele de la nivelul

articula.iei cotului .i mu.chiul
biceps.
2. Precizeaza ce concurent va fi avantajat �ntr-o competi.ie de skandenberg daca

cei doi concuren.i
se deosebesc doar prin: a) circumferin.a bra.ului; b) lungimea membrelor
superioare.
3. Specifica tipul p�rghiei .i mu.chiul care o ac.ioneaza la ridicarea bra.ului la

orizontala. Reprezinta
schematic aceasta p�rghie.
Igiena sistemului locomotor
Aminte.te-ti!
Ce factori care influen.eaza negativ starea de sanatate a sistemului locomotor

cuno.ti?
Ce exerci.ii fizice realizezi pentru a-.i pastra sanatatea sistemului locomotor?
Descopera!
Pentru men.inerea sanata.ii sistemului

locomotor
este necesara respectarea unor reguli:
O ra.ie alimentara corespunzatoare v�rstei .i tipului de activitate desfa.urata,

variata,
care sa acopere necesarul caloric .i sa asigure cantita.ile corecte
de proteine, saruri minerale
.i vitamine. O alimenta.ie saraca �n calciu .i �n vitamina
D la copilul mic duce la rahitism. Boala
se manifesta prin curbarea oaselor
membrelor inferioare, fragilitate osoasa, deformarea coloanei
vertebrale, dureri
ale oaselor, predispozi.ie
la carii dentare, �ncetinirea
cre.terii. Daca dieta nu se
corecteaza la timp, deformarile osoase devin permanente.
Tratamentul consta �n administrare de calciu, vitamina D .i �n expunere la soare.
Activitatea fizica regulata, prin mi.carea �n aer liber, .i odihna activa

stimuleaza metabolismul
normal al oaselor .i mu.chilor, condi.ie necesara pentru a avea oase rezistente,
articula.ii
mobile .i o musculatura armonioasa.
Men.inerea greuta.ii normale, deoarece obezitatea uzeaza precoce articula.iile.
Men.inerea unei posturi corecte a corpului. Pozi.ia bipeda solicita mult coloana
vertebrala,
care s-a adaptat prin formarea curburilor.
Men.inerea �ndelungata a unor posturi
incorecte poate avea drept consecin.e:
scolioza (str�mbarea spre st�nga sau
spre dreapta a coloanei vertebrale),
cifoza dorsala (�cocoa.a�) sau lordoza
lombara
accentuata, diminuarea curburilor
normale (�spatele plat� � fig. 1).
Pozi.iile incorecte .i deformarile coloanei vertebrale

st�njenesc locomo.ia .i perturba func.ionarea
normala
a organelor interne, modific�nd
spa.iul de care acestea dispun.
Ridicarea corecta a unor obiecte grele
Ridicarea greuta.ilor are ca efect cre.terea presiunii exercitate asupra

articula.iilor membrelor
.i asupra discurilor intervertebrale, care se pot deforma sau rupe, jen�nd maduva
spinarii sau nervii
spinali. �n fig. 2 este indicat modul corect �n care trebuie procedat.
Fig. 1. Deformari ale coloanei vertebrale (scolioza)
Fig. 2. Ridicarea corecta a unui obiect

Dozarea efortului �n timpul activita.ilor fizice, pe masura for.ei .i rezisten.ei
la efort ale
fiecarei persoane, pentru a preveni deteriorarea articula.iilor .i a mu.chilor.
Tratamentul leziunilor
musculare poate necesita fizioterapie, kinetoterapie sau interven.ie chirurgicala.
Evitarea accidentelor care pot cauza traumatisme, precum:
� Entorsa � �ntinderea sau ruperea unor ligamente articulare, ca urmare a unei

mi.cari bru.te care
for.eaza articula.ia.
� Luxa.ia � modificarea pozi.iei unui os la nivelul articula.iei �nso.ita de

deformari, umflaturi, dureri.
P�na la prezentarea la medic, �n entorse .i luxa.ii, articula.ia se imobilizeaza .i
se aplica comprese
reci/ghea.a.
� Fractura � fisurarea sau ruperea unui os. Fracturile deschise (cele �n care osul
fracturat perforeaza
pielea) sunt �nso.ite de hemoragie .i au un risc mare de infec.ie. Fracturile
�nchise sunt, de
obicei, mai pu.in grave. Se manifesta prin deformare, durere, imposibilitate de
mi.care. P�na la
prezentarea la medicul ortoped, primul ajutor consta �n imobilizarea regiunii
afectate, folosind un
material-suport.
Afla mai multe!
Func.ionarea normala a sistemului locomotor poate fi afectata de:
� Toxina botulinica � provenita din alimente contaminate, determina paralizia

mu.chilor prin �mpiedicarea
transmiterii comenzii de la nervi la mu.chi .i poate duce la moarte prin blocarea
ventila.iei pulmonare. �n cantita.i foarte mici, ea este folosita pentru tratarea
spasmelor musculare,
a transpira.iei excesive .i pentru reducerea ridurilor.
� Toxina tetanica � eliberata �n organism de bacteriile prezente �n ranile murdare

cu pam�nt sau
�n ranile provocate prin mu.care, determina spasme musculare de intensitate mare,
care pot duce
la deces prin blocarea mu.chilor respiratori. Prevenirea se face prin vaccinarea
antitetanica .i prin
cura.area .i dezinfectarea ranilor.
.tiati ca...
...cele mai bune surse de calciu .i fosfor sunt lactatele, pe.tele, ficatul,
ouale .i legumele verzi?
...�n unele .ari, laptele, p�inea, margarina sunt �mboga.ite prin adaos de vitamina
D? �n trecut,
mamele administrau copiilor ulei de pe.te pentru a preveni rahitismul.
...p�na la v�rsta de 2 ani, piciorul plat este considerat normal? Bolta plantara se
formeaza p�na �n
jurul v�rstei de 6 ani.
Dictionar
Ortopedie � ramura a chirurgiei care se ocupa cu diagnosticarea, tratarea .i

recuperarea afec.iunilor
�nnascute ale sistemului locomotor .i ale celor dob�ndite (de exemplu, �n urma unor
traumatisme)
Spasm muscular � contrac.ie involuntara, brusca a unui mu.chi
Teme .i aplica.ii
1. Concepe un chestionar privind activita.ile de odihna activa .i timpul alocat

lor, pentru a fi aplicat
elevilor de clasa a VII-a, .i propune un program personal de activitate zilnica,
echilibrat din
punctul de vedere al timpului alocat �nvatarii, odihnei active si somnului.
2. Elaboreaza un scurt eseu despre sedentarism .i consecin.ele unui mod de via.a

sedentar.
Adaptari ale locomotiei vertebratelor la diferite medii de viata
Aminte.te-ti!
Ce modalita.i de deplasare au vertebratele din mediul terestru? Dar cele din

mediul acvatic?
�notatoare nepereche
Descopera!
Locomo.ia �n mediul acvatic
Pe.tii se deplaseaza prin �not, care este favorizat

de forma hidrodinamica a corpului, de stratul de
mucus de la suprafa.a corpului .i mai ales de activitatea
�notatoarelor. �notatoarea codala, ac.ionata de
mu.chii puternici ai trunchiului, propulseaza
corpul
�nainte. Celelalte �notatoare perechi .i neperechi
servesc la men.inerea echilibrului,
la schimbarea
direc.iei de �not, pentru deplasari cu viteze mici (fig. 1). Pe.tii oso.i au o
vezica �notatoare cu ajutorul
careia �.i regleaza densitatea corpului. Prin modificarea volumului de gaz din
vezica �notatoare,
pe.tii oso.i pot urca sau cobor� la diferite ad�ncimi cu un efort mai mic. Pe.tii
care traiesc �n largul
apelor (stavrid, macrou, scrumbie, rechin), care se deplaseaza pe distan.e mari
pentru hrana sau
migra.ie, sunt adesea fusiformi. Forma hidrodinamica a corpului scade frecarea cu
apa, astfel �nc�t
cu un efort mai mic se ob.ine o viteza mai mare de deplasare. Pe.tii care �noata la
fundul apei sunt
puternic aplatiza.i (calcan, pisica-de-mare, vulpe-de-mare).
Amfibienii .i reptilele acvatice au dezvoltat structuri care le ajuta �n deplasarea

prin �not:
membrane interdigitale, membre transformate �n v�sle etc. Crocodilii �noata prin
ondularea trunchiului
.i a cozii, iar membrele posterioare prezinta membrane interdigitale; �n timpul
imersiei,
narile sunt �nchise.
Mamiferele acvatice (delfini, balene), ca urmare a adaptarii la mediul acvatic, au

forma corpului
.i membrele at�t de modificate, �nc�t seamana cu pe.tii. Focile au o forma
alungita, membrele
anterioare asemanatoare unor v�sle scurte, iar cele posterioare scurte .i
apropiate, asemanatoare
unei �notatoare codale.
Locomo.ia �n mediul terestru
Vertebratele terestre se deplaseaza prin modalita.i variate.
Amfibienii � pe uscat, broa.tele se deplaseaza

prin salt, fiind propulsate de musculatura puternica
a membrelor posterioare, al caror schelet �n �Z� se
destinde �n timpul saltului, similar unui resort (fig. 2).
Reptilele � se deplaseaza prin t�r�re (se mai numesc

t�r�toare). .erpii folosesc pentru deplasare mu.chii
puternici ai trunchiului. Solzii .i coastele mobile
servesc ca puncte de sprijin la deplasarea rectilinie sau
la urcarea unei pante. .op�rlele au membrele ata.ate
lateral fa.a de trunchi, iar degetele se termina cu
gheare sau cu ventuze utile la mers, alergat, ca.arare.
�notatoare codala
�notatoare pereche
Fig. 1. Scheletul unui pe.te osos
scheletul
membrului
anterior
scheletul
membrului
posterior
Fig. 2. Scheletul broa.tei de lac

Mamiferele � pot merge, alerga sau sari. Tipul de mers, adica modul �n care calca,
influen.eaza
puternic viteza de deplasare, a.a cum este prezentat �n diagrama din fig. 3:
a) mamiferele plantigrade � se sprijina pe sol cu toata talpa. Viteza lor de

deplasare este mica.
Omul, ursul, ariciul au mers plantigrad.
b) mamiferele digitigrade � se sprijina pe sol numai cu degetele. C�inele, pisica

au mers
digitigrad.
c) mamiferele unguligrade � se sprijina pe sol doar cu ultima falanga, protejata de

copita.
Porcul, calul, camila sunt mamifere copitate .i au mers unguligrad.
Cangurul, iepurele se deplaseaza prin salt, av�nd membrele posterioare puternice .i

cu
segmentele dispuse �n �Z�.
Locomo.ia �n mediul aerian
Pasarile se deplaseaza prin zbor, care poate fi ramat sau planat. Ele au numeroase
adaptari
care sa faciliteze zborul: sunt acoperite de pene, care re.in un strat de aer,
mic.or�nd densitatea
corpului; membrele anterioare lungi sunt transformate �n aripi puse �n mi.care
de mu.chii pectorali
puternici, insera.i pe carena (proeminen.a a sternului � fig. 4, �n forma de lama).
Penele mari ale
cozii au rol de c�rma. Lipsa din.ilor, cei noua saci aerieni ai plam�nilor, oasele
pneumatice reduc
greutatea corpului.
scheletul
aripilor
om
pisica
cal
carena
plantigrad
digitigrad
unguligrad
Fig. 4. Schelet de pasare
Fig. 3. Tipuri de mers la mamifere
Afla mai multe!

Liliecii sunt singurele mamifere capabile de zbor activ. Cel mai mare liliac este
o specie din Filipine,
care atinge 1,5 kg .i are o anvergura a aripilor de 1,7 m. Aripile liliecilor sunt
pliuri sub.iri ale pielii
care unesc membrele anterioare cu trunchiul, membrele posterioare .i, la unele
specii, cu coada.
Oasele degetelor sunt lungi, sub.iri .i foarte flexibile. Pentru a avea un zbor
adecvat condi.iilor
exterioare, liliecii folosesc informa.iile despre curen.ii de aer culese de
receptorii tactili de pe aripi.
.tiati ca...
...ghepardul poate atinge, �n alergare, pentru o durata mica de timp, o viteza de

100-120 km/ora?
...albatrosul regal are cea mai mare anvergura a aripilor, de 2,5-3,7 m, el

c�ntarind 6-12 Kg?
...liliacul mexican fara coada poate zbura cu 160 km/ora, iar pe.tele-cu-spada
poate �nota cu
130 km/ora?
Dictionar
Anvergura aripilor � distan.a dintre v�rfurile aripilor �ntinse, la pasari
Zbor planat � zbor care folose.te curen.ii de aer pentru a pluti, a urca sau a
cobor�, bataile din
aripi fiind rare
Zbor ramat � zbor realizat cu ajutorul batailor foarte frecvente ale aripilor
Teme .i aplica.ii
1. Folosind imaginea din fig. 5, stabile.te ce modificari a suferit scheletul

balenei, ca urmare a
adaptarii la mediul acvatic.
2. Realizeaza o documentare �n scopul stabilirii rela.iei dintre dimensiunea

aripilor pasarilor .i
performan.ele lor �n zbor. �nregistreaza datele colectate �n tabelul urmator.
Analizeaza datele
colectate .i formuleaza concluzii.
Denumirea populara
a pasarii
Masa medie (grame)
Anvergura aripilor
(cm)
Viteza maxima
de zbor (km/ora)
Raportul Anvergura/
Masa
Albatros calator
Gaina
R�ndunica
Vrabie de casa
3. Identifica adaptarile la zbor ale scheletului pasarilor,

folosind desenul din manual sau mulajul
scheletului.
4. Ce caracteristici comune au vertebratele care

traiesc permanent �n mediul acvatic?
5. Ce modificari a suportat scheletul liliecilor pentru

a putea sus.ine aripile de dimensiuni mari?
6. Scrie un text scurt inspirat din imaginea alaturata,
care sa explice rela.ia dintre sistemul locomotor .i
sistemele de organe reprezentate �n fig. 6.
Fig. 5. Schelet de balena
Fig. 6. Sisteme de organe

Recapitulare
I. Sistemul locomotor
OASE
MU.CHI
Tipuri
Compozi.ie
chimica
Roluri
Alcatuirea
mu.chiului scheletic
Compozi.ie
Proprieta.ile
mu.chilor
� Oase lungi
� Oase scurte
� Oase late
� Oase neregulate
� Apa 20%
� Substan.a
uscata
(substan.e
minerale,
substan.e
organice)
� Sus.inere
� Protec.ie
� Mi.care
� Formarea elementelor
figurate ale s�ngelui
� Men.inerea constanta
a concentra.iei calciului
�n s�nge
� Antitoxic
� .esut muscular striat

� Tendoane
� Vase de s�nge
� Nervi
� Receptori sensibili la
presiune .i �ntindere
� Proteine contractile
� Ioni de calciu
� Glucoza
� Mioglobina
� Acid lactic
� Excitabilitate
� Contractilitate
� Extensibilitate
� Elasticitate
II. Scheletul corpului uman
SCHELETUL
CAPULUI
Cutia craniana (8 oase)
� frontal (1), temporal (2), parietal (2), occipital (1), etmoid (1), sfenoid (1)
Oasele fe.ei (14 oase)
De exemplu: mandibula, maxilar
SCHELETUL
TRUNCHIULUI
Coloana vertebrala
(5 regiuni)
Vertebre: � cervicale (7) � toracale (12) � lombare (5) � sacrale (5 vertebre

sudate)
� coccigiene (4-5 vertebre sudate)
Coaste (12 perechi)

Coaste: � adevarate (perechile I-VII) � false (perechile VIII-X) � libere
(perechile XI-XII)
Stern (os nepereche)
Se articuleaza cu claviculele .i cu coastele
SCHELETUL
MEMBRELOR
SUPERIOARE
Centura scapulara
� clavicula � omoplatul (scapula)
Membrul liber
(30 de oase)
� humerus (bra.) � radius � ulna (antebra.) � carpiene (8), metacarpiene (5),

falange (14)
(m�na)
SCHELETUL
MEMBRELOR
INFERIOARE
Centura pelviana
� oase coxale (oasele bazinului � 2)
Membrul liber
(30 de oase)
� femurul (coapsa) � rotula (articula.ia genunchiului) � tibia � fibula (gamba) �

tarsiene
(7), metatarsiene (5), falange (14) (picior)
III. Principalele grupe de mu.chi scheletici
Grupa de mu.chi scheletici
Exemple
Roluri ale mu.chilor scheletici
MU.CHII CAPULUI
Mu.chii mimicii
M. frontal; M. occipital
Mimica
Mastica.ia, degluti.ia (timpul bucal

.i faringian)
Pronun.area cuvintelor
Orientarea globilor oculari
Men.inerea echilibrului
Men.inerea posturilor
Locomo.ia
Ventila.ia pulmonara
Facilitarea defeca.iei .i a mic.iunii

(prin cre.terea presiunii �n cavitatea
abdominala)
Mu.chii masticatori
M. maseter; M. temporal
MU.CHII
TRUNCHIULUI
Mu.chii cefei .i ai spatelui
M. trapez; M. marele dorsal
Mu.chii regiunii anterolaterale

a toracelui
M. din.at mare; M. pectoral mare;

M. diafragm
Mu.chii abdominali
M. drept abdominal; M. oblici
MU.CHII MEMBRELOR
SUPERIOARE
Mu.chiul centurii scapulare
M. deltoid
Mu.chii membrului liber
M. biceps brahial; M. triceps brahial
MU.CHII MEMBRELOR
INFERIOARE
Mu.chii centurii pelviene
M. fesieri
Mu.chii membrului liber
M. cvadriceps femural; M. croitor;

M. gemeni
Integrarea functiilor de relatie
CHEMORECEPTORII
OLFACTIVI
.I GUSTATIVI
Semnalizeaza:
� compozi.ia chimica
a hranei, aerului, apei
� calitatea hranei,
aerului, apei
RECEPTORII
VIZUALI
Semnalizeaza:
� pozi.ia corpului
� pozi.ia segmentelor
corpului unele �n
raport cu altele
� forme, culori,
mi.cari, intensitatea
luminii �n mediul
�nconjurator
RECEPTORII
DE ECHILIBRU
.I ACUSTICI
Semnalizeaza:
� pozi.ia corpului
fa.a de verticala
� sensul .i accelera.ia
mi.carilor pe orizontala
.i pe verticala
.i ale mi.carilor de
rota.ie ale capului
.i ale corpului
� sunetele din mediu
RECEPTORII
TACTILI,
DE PRESIUNE,
TERMICI .I
PENTRU DURERE
DIN PIELE
Semnalizeaza:
� atingerile,
presiunile, temperatura
.i durerea
la nivelul pielii
RECEPTORII
DIN SISTEMUL
LOCOMOTOR
Semnalizeaza:
� gradul de �ntindere
a tendoanelor
.i mu.chilor
� presiunea exercitata
asupra cartilajelor
SISTEMUL NERVOS
� analiza .i sinteza semnalelor primite de la receptori: SENZA.II, ACTIVITATE

NERVOASA
SUPERIOARA
� reflexe necondi.ionate .i condi.ionate: COMENZI PENTRU MU.CHII SCHELETICI
SISTEMUL LOCOMOTOR
� contrac.ia mu.chilor
� mobilizarea p�rghiilor osoase la nivelul articula.iilor
REGLAREA MEN.INEREA EFECTUAREA
TONUSULUI MUSCULAR POSTURILOR MI.CARILOR

REBUS � FUNC.IILE DE RELA.IE
Completeaza rebusul alaturat. La o rezolvare

corecta pe verticala, �ntre A .i B, vei afla ce
denumire mai are sistemul nervos somatic.
1. Receptori pentru vederea nocturna
2. Vezicula a vestibulului membranos
3. Transmite excita.ia �ntre neuroni .i de la

neuron la efector
4. Asigura acomodarea �ntre punctum proximum

.i punctum remotum
5. Cel mai voluminos mu.chi al coapsei (2 cuv.)
6. Se descompune la lumina .i se reface la

�ntuneric (2 cuv.)
7. Componenta a sistemului nervos central (2 cuv.)
8. Vezicula care con.ine otolite
9. Tip de contrac.ie care cre.te la frig .i scade �n

timpul somnului (2 cuv.)
10. Maduva osoasa din stern .i oasele coxale
11. Cel mai lung mu.chi al coapsei
12. Neuroni care interac.ioneaza direct cu stimulii
13. Hormoni care con.in iod
14. Stimul recep.ionat la nivelul pielii
15. Structura asupra careia ac.ioneaza p�rghiile

sistemului locomotor
16. Os al gambei
17. Leaga sistemul nervos central cu receptorii .i efectorii
18. Mu.chi ai mimicii, situa.i �n jurul ochilor
19. Include creierul mare, cerebelul .i bulbul rahidian
20. Cele 7 oase scurte ale piciorului
21. Modificari de natura electrica ce apar �n celulele stimulate
22. Gestioneaza activitatea glandelor endocrine prin hormonii tropi

23. Produs secundar al contrac.iei musculare .i al arderilor celulare
24. Osul lung al bra.ului
25. Componenta a urechii, �n care sunt localiza.i receptorii
26. Se formeaza la nivelul neocortexului senzitiv .i senzorial
27. Este localizat pe radacina senzitiva a nervului spinal (2 cuv.)
28. Proteine specifice fibrelor musculare
29. Mu.chi al centurii scapulare
30. Componenta a celulelor gustative .i vestibulare

cu rol �n recep.ie
31. Mu.chi flexor al bra.ului
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
B
Reproducerea la plante
Aminte.te-ti!
Care sunt functiile fundamentale ale unui organism viu?
De ce este importanta reproducerea organismelor vii?
Descopera!
Reproducerea este una dintre �nsusirile de baza ale organismelor vii, prin care se
formeaza
noi organisme asemanatoare lor, asigur�ndu-se astfel �nmultirea si continuitatea
speciilor.
�n lumea vie, acest proces se poate realiza prin doua modalitati principale:
reproducere asexuata
si reproducere sexuata.
Reproducerea asexuata
Reproducerea sexuata
Formarea unui nou organism din celulele

somatice ale corpului unui singur individ
Formarea unui nou organism prin contopirea a doua celule reproducatoare

(gameti) provenind de la acelasi individ sau de la doi indivizi diferiti
Urmasii sunt identici cu individul din

care se formeaza
Urmasii au caractere de la ambii indivizi din care se formeaza
Floarea la angiosperme � structura si functii
Floarea este organul care �ndeplineste functia

de �nmultire sexuata a angiospermelor.
Din floare se formeaza fructele si semintele,

ca rezultat a doua procese: polenizarea si fecundatia.
La nivelul florii sunt localizate organele de reprodu-
cere masculine si feminine.
O floare este formata din �nvelis floral si organe

de reproducere (fig. 1).
�nvelisul floral este format din sepale si petale.
Sepalele � reprezinta �nvelisul extern al florilor,

cu rol protector,
iar daca sunt verzi, au si rol �n fotosinteza. Totalitatea lor formeaza
caliciul (din cuv�ntul latinesc c�lix = cupa, pahar).
Petalele � reprezinta �nvelisul intern al florii. De obicei, sunt viu
colorate pentru a atrage insectele. Totalitatea lor formeaza corola (din
cuv�ntul latinesc corolla = coronita).
La monocotiledonate, �nvelisul floral este format din elemente

asemanatoare (nu se diferentiaza
caliciul si corola � fig. 2).
Organele de reproducere sunt reprezentate de stamine

(androceu � fig. 3) si de pistil (gineceu � fig. 4).
stigmat
stil
pistil
ovar
antera
petale
stamina
sepale
filament
receptacul
peduncul
Fig. 1. Floarea la plantele dicotiledonate
�nveli.ul floral
pistil
stamina
Fig. 2. Floarea la plantele

monocotiledonate
Pistilul
(organul feminin
de reproducere)
Staminele
(organele masculine
de reproducere)
stigmat
antera
stil
grauncioare
de polen
�n ovul se formeaza
oosfera (gametul
femel)
�n grauncioarele de polen
se vor diferentia spermatiile
(gametii masculi)
ovule
ovar
filament
Fig. 4.
Fig. 3.
Elementele �nvelisului floral si organele de reproducere se prind de receptacul �
partea
terminala a pedunculului floral (codita), care poate avea forme diferite.
�n functie de organizarea lor, florile sunt de mai multe tipuri: unisexuate (c�nd
organele de
reproducere barbatesti si femeiesti formeaza flori diferite) si hermafrodite (c�nd
florile au ambele
tipuri de organe reproducatoare � androceu si gineceu).
.tiati ca...
��n secolul al XVII-lea, �n Olanda, bulbii de lalele, importati din Turcia, erau
mai valorosi dec�t aurul?
Este vorba despre un curent numit �tulipomania� sau �nebunia lalelelor�.
�unele flori sunt comestibile? Din florile de salc�m si petalele unui anumit soi de
trandafir se face
dulceata, iar florile de pepene galben si de bostan pot fi servite dupa ce au fost
prajite (flori pan�).
Dictionar
Fecundatie � proces de unire (pe cale naturala sau artificiala) a gametului mascul
cu gametul
femel, prin care se asigura formarea zigotului (celula-ou)
Gamet � celula sexuala, la animale sau plante, care participa la fecundatie
Teme .i aplica.ii
1. Utiliz�nd atlasele botanice sau internetul, identifica 10 specii de plante

dicotiledonate si
10 specii de plante monocotiledonate din zona ta. Fotografiaza sau deseneaza
floarea plantelor
identificate. Lipeste pozele/desenul pe coli de h�rtie si noteaza �n dreptul lor:
denumirea, tipul de
floare (hermafrodita sau unisexuata), caracteristicile florii si importanta pe care
o are pentru viata
omului planta respectiva, dupa urmatorul model:
Maces
Floarea:
� hermafrodita
� culoare roz
� diametru 4 cm
� alcatuire: 5 sepale, 5 petale, stamine numeroase, pistil

Importanta: planta medicinala, alimentara, decorativa etc.
Activitate practica
Scopul � Evidentierea componentelor florii la angiosperme
Materiale necesare: flori proaspete de piciorul cocosului si de lalea, penseta,

lipici, coli de
h�rtie, atlas botanic, manualul de biologie.
Modul de lucru: Pentru fiecare planta:
1. Deseneaza pe o coala de h�rtie patru cercuri concentrice la distanta de 2

centimetri unul fata de
celalalt.
2. Observa aspectul exterior al florii.
3. Observa locul unde se prind partile florii.
4. Desprinde cu penseta toate elementele florii, �ncep�nd cu �nvelisul extern si

termin�nd cu pistilul.
5. Asaza-le pe coala de h�rtie, pe fiecare cerc desenat, �n ordinea �n care le

desprinzi, �ncep�nd cu
cercul exterior.
Sarcina de lucru: Noteaza pentru fiecare componenta a florii: denumirea, numarul si

particularitatile
identificate (de exemplu: forma, culoarea, alcatuirea, rolul).
Fructul .i sam�n.a
Aminte.te-ti!
Care sunt organele care participa la reproducerea sexuata la angiosperme?
Unde sunt localizate aceste organe?
Descopera!
Polenizarea si fecundatia
Pentru ca floarea sa formeze fructul cu seminte, trebuie

ca polenul sa ajunga pe stigmat. Transportul graunciorului
de polen din antera pe stigmatul pistilului reprezinta poleni-
zarea. Polenizarea poate fi facuta de catre animale (insecte,
pasari, mamifere � fig. 1), de v�nt (fig. 2) si, �n mod artificial,
de catre om.
Fecundatia. Pe stigmatul pistilului, polenul germineaza

si formeaza un tub (tubul polinic) care creste, strabat�nd
stigmatul si stilul p�na �n ovar (fig. 3). Prin acest tub,
spermatiile vor ajunge �n ovul, unde o spermatie se va contopi
cu oosfera din ovul si va forma celula-ou (zigotul).
Dupa fecundatie, floarea sufera mai multe transformari:
petalele si staminele se usuca si cad;
sepalele se reduc sau cad;
stigmatul si stilul se vestejesc si se reduc.
Din zigot se va forma embrionul. �n urma unor modificari

fundamentale,
ovulul se transforma �n sam�nta, iar peretele ovarului �n fruct.
Fructul. Dupa fecundatie, ovarul creste, se �ngroasa si formeaza

fructul. Fructele sunt diferite ca marime, forma si culoare de la o specie
la alta. Un fruct este format din �nvelisul extern, cu rol protector, �nvelisul
mijlociu (pulpa fructului � carnoasa sau uscata) si �nvelisul intern.
Fig. 1. Polenizare realizata de pasari
Fig. 2. Polenizare realizata de v�nt
grauncior de polen
stigmat
tub polinic
stil
ovar
ovul
oosfera
Fig. 3. Fecunda.ia
Fructe carnoase
Fructe uscate
Identifica plantele carora le apartin

fructele uscate din imaginea de mai sus!
Identifica plantele carora le apar.in

fructele din imaginea de mai sus!
Fructele �ndeplinesc un rol important �n protejarea si

�mprastierea
semintelor. �n multe cazuri asigura conditii favorabile
pentru germinarea
semintelor.
Sam�nta. Este constituita din tegument, embrion alcatuit

din radacinita, tulpinita, muguras si unul sau doua cotiledoane
(fig. 4).
mugura.
tulpini.a
radacini.a
cotiledoane
Fig. 4. Structura semin.ei

Afla mai multe!
La unele plante (mar, par, gutui, capsun, zmeur), la formarea

fructului mai pot participa si alte parti ale florii, cum ar fi
receptaculul, .i de aceea se numesc fructe false (fig. 5).
.tiati ca...
...fructele se pot grupa dupa gust �n:
citrice (lam�i, portocale, mandarine, grepfrut);
acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, visine, cirese,

fragi, capsuni, zmeura, mure);
zaharoase (banane, castane);
uleioase (nuci, alune, migdale, arahide, fistic)?
...trebuie sa consumam fructe pentru ca au un continut

ridicat de apa, au proprietati medicinale (reduc nivelul colesterolului,
�nlatura starile depresive etc.)?
Dictionar
Cotiledon � parte componenta a embrionului care contine

substante nutritive de rezerva
stigmat
stil
petale
stamine
ovar
receptacul
sepale
ovule
Floarea de mar
pulpa fructului
(receptacul)
peretele
ovarului
�nveli.
extern
sam�n.a
rest de sepale
.i stil
rest de sepale
Fructul de mar
Fig. 5. Fructul fals
Teme .i aplica.ii
1. Utiliz�nd internetul, realizeaza o baza de fotografii cu grauncioare de polen

care provin de la
diferite plante. Compara-le si formuleaza o concluzie cu privire la forma si
aspectul polenului
provenit de la diferite plante.
2. Scrie doua argumente privind importanta polenului pentru viata plantei si a

omului. Utilizeaza
materialul documentar din biblioteca scolara si internetul.
3. Palinologia este o disciplina biologica ce are ca obiect studiul polenului si al

sporilor.
Utilizeaza materialul documentar din biblioteca scolara si internetul pentru a
stabili importanta
acestei stiinte.
Activitate practica
nucleu
citoplasma
�nveli.
Scopul: Evidentierea morfologiei si structurii graunciorului

de polen
Materiale necesare: flori proaspete de trandafir japonez,

lame si lamele de sticla, colorant (carmin acetic), pensa, vas Petri,
brici, microscop.
Modul de lucru:
1. Colecteaza grauncioarele de polen.

2. Asaza grauncioarele de polen pe lama de sticla �ntr-o picatura de
colorant.
3. Lasa-le 2-3 minute pentru a se colora.
4. Acopera picatura cu lamela.
5. Observa la microscop preparatul.
Sarcina de lucru: Deseneaza �n caiet imaginea microscopica

a grauncioarelor de polen, ghid�ndu-te dupa imaginile alaturate.
Germina.ia semin.elor
Aminte.te-ti!
Care este rolul fructului?
Care este structura semintei?
Descopera!
�n conditii favorabile, semintele germineaza.

Germina.ia este procesul prin care dintr-o sam�nta
se dezvolta o noua planta. Prin acest proces, din
embrion se dezvolta mici plantule care-si continua
cresterea si dezvoltarea p�na la planta adulta.
Etapele germinatiei (fig. 1). �n timpul germinatiei

se produc urmatoarele procese:
1. hidratarea (semintele puse �n sol se umfla

prin �mbibarea cu apa, ceea ce va duce la
craparea tegumentului semintei);
2. iesirea radacinitei, care fixeaza sam�nta �n
sol si �ncepe sa absoarba apa;
3. tulpinita �ncepe sa creasca rapid si ridica
cotiledoanele la suprafata solului;
4. mugurasul embrionului formeaza primele frunze, care �ncep fotosinteza;
5. cotiledoanele cad.
P�na la formarea primelor frunze, dezvoltarea embrionului este posibila datorita

rezervelor
nutritive depozitate �n seminte (cotiledoane).
Din seminte se vor forma noi plante numai daca acestea vor avea conditii
corespunzatoare
�ncoltirii:
umiditate � necesara pentru ca semintele sa se poata umfla si pentru a putea fi

folosite
substantele de rezerva din cotiledoane;
oxigen � semintele au nevoie de oxigen pentru ca respira intens �n timpul

germinatiei;
temperatura � fiecare specie de planta are o anumita temperatura optima de

�ncoltire;
lumina � este necesara pentru ca plantele sa poata realiza fotosinteza, odata cu

formarea
primelor frunze.
frunze
cotiledoane
mugura.
tulpini.a
radacini.a
Fig. 1. Etapele germinatiei
Afla mai multe!
Semintele plantelor tropicale germineaza la temperaturi ridicate, peste 25 �C,

cele din zonele
temperate, la temperaturi �ntre 5 �C si 15 �C sau chiar mai mici (fagul si trifoiul
pot germina la
0 �C). �n regiunea mediteraneeana, temperatura de germinare este cuprinsa �ntre 15
�C si 20 �C.
.tiati ca...
�o sam�nta este viabila si �si pastreaza calitatile de la c�teva saptam�ni p�na la

50 de ani? Cele mai
vechi seminte, de aproximativ 1 300 de ani, gasite �n zona unui un lac secat din
nord-estul Chinei,
apartin�nd unei plante de lotus, au fost asezate �n conditii favorabile si au
germinat.
�unele seminte sunt at�t de usoare, �nc�t pot fi transportate
de v�nt la mai multi kilometri?
Semintele de papadie au
smocuri de peri care actioneaza ca un fel de parasuta (fig. 2).
�unele seminte sunt transportate de apa? Semintele de

cocos pot pluti pe mare mii de kilometri.
Dictionar
Crestere � marire cantitativa treptata
Dezvoltare � trecerea de la o stare calitativa veche la alta

noua, de la o treapta inferioara la alta superioara, de la simplu
la complex
Fig. 2. Sam�nta la papadie
Teme .i aplica.ii
1. Enumera etapele germina.iei .i prezinta o caracteristica pentru fiecare.
Activitate practica
Scopul: Observarea germinarii, cresterii si dezvoltarii la planta de fasole
Materiale necesare: farfurie de plastic, vata, servetel alb, 10 seminte de fasole,

fisa de
observatie.
Modul de lucru:
1. Asaza vata �n farfuria de plastic si acoper-o cu un servetel alb; deasupra pune

boabele de fasole
(evita ca boabele sa se atinga �ntre ele).
2. Adauga apa, cu atentie, pentru a umezi servetelul si vata. Evita excesul de apa!
3. Noteaza �n fisa de observatie data la care ai �nceput experimentul.
4. Asaza farfuria cu boabele �ntr-un loc luminos, l�nga fereastra.
5. Umezeste vata �n fiecare zi (un aspect important �n procesul de germinatie este

absorbtia apei).
Sarcini de lucru:
1. Noteaza, zilnic, �n fisa de observatie, toate modificarile care apar la nivelul

semintelor puse la
germinat si fotografiaza experimentul �n fiecare zi.
FISA DE OBSERVATIE
Data asezarii semintelor la germinat: ________
Ziua
Data
Observatii
Fotografia experimentului
�.
2. Formuleaza o concluzie generala referitoare la ceea ce ai observat.
3. Realizeaza o prezentare a experimentului pentru ora de biologie.
4. C�nd plantele au crescut si au aparut primele frunze, este timpul sa le plantezi

�n gradina sau
�ntr-un ghiveci. �ngrijeste-le si observa cum se dezvolta, cresc si produc flori,
fructe .i seminte.
Cre.terea .i dezvoltarea plantelor
Aminte.te-ti!
planta
t�nara
planta
matura
Care sunt functiile semintei si ale fructului?
Care sunt principalele etape ale germinatiei semintelor?
Descopera!
plantula
flori
De-a lungul vietii, toate organismele vii trec

prin mai multe etape: nastere, crestere, dezvoltare
.i reproducere. Toate aceste etape constituie ciclul
de viata.
La plante, ciclul de viata este format din toate

etapele parcurse de la germinarea semintei p�na la
formarea de noi seminte, din care se vor forma alte
plante. Din momentul �n care semintele au germinat,
planta �ncepe sa creasca si sa se dezvolte.
Cresterea este un proces cantitativ ireversibil.

Este reprezentat de sporirea numarului de celule.
Importanta fenomenului de crestere pentru organele plantei este prezentata �n
tabelul de mai jos.
Radacina
Tulpina
Frunza
Determina o mai buna

aprovizionare
cu apa si
substante minerale necesare
nutritiei plantelor.
Asigura o buna expunere a frunzelor la

lumina si o conducere mai eficienta a sevei
brute spre frunze si a sevei elaborate spre
toate organele plantei.
Prin marirea numarului de frunze creste suprafata
totala de receptie a luminii. Astfel plantele, prin
fotosinteza, pot sa produca mai multa substanta
organica necesara pentru crestere si dezvoltare.
Dezvoltarea este un proces fiziologic complex const�nd �n modificari calitative ale

plantei.
Principalele etape ale procesului de crestere si dezvoltare sunt:
germinare
fructe
fruct cu
semin.e
�nsam�ntare
Fig. 1. Ciclul de viata la mar
Germinatia
Prin acest proces, din embrion se dezvolta plantule.
Tineretea
�n aceasta perioada, se realizeaza cresterea si dezvoltarea radacinii, tulpinii si

a frunzelor. Pe masura ce are loc
acest fenomen, planta se fixeaza mai bine �n sol si poate sa absoarba mai multa apa
si saruri minerale necesare
fotosintezei. Tulpina transporta seva bruta spre frunze, care vor realiza
fotosinteza. Substantele nutritive produse
prin fotosinteza vor fi transportate de catre tulpina spre toate organele plantei.
Maturitatea
Se caracterizeaza prin formarea florii, maturizarea organelor de reproducere,

polenizarea, fecundatia, formarea
celulei-ou si dezvoltarea fructului si a semintei. Dupa formarea semintelor are loc
�mprastierea lor �n mediu.
C�nd conditiile sunt optime pentru germinatie, din sam�nta se va forma o noua
planta si ciclul de viata re�ncepe.
Factori care influenteaza procesele de crestere si dezvoltare:
caldura este necesara de la germinarea semintei p�na la formarea noilor seminte.

Cunoasterea
temperaturii minime la care �ncepe germinatia are o importanta practica deosebita
pentru stabilirea perioadei optime de �nsam�ntare;
lumina participa ca sursa de energie �n fotosinteza, fiind esentiala pentru
formarea substantelor
hranitoare;
apa este necesara pentru germinatie, sinteza diferitelor substante din planta,
precum si
pentru circulatia elementelor nutritive �n toate organele plantei;
aerul din atmosfera si din sol influenteaza prin compozitia sa; oxigenul este
utilizat �n
respiratie, iar dioxidul de carbon, �n fotosinteza.
�n functie de durata perioadei lor de dezvoltare si de numarul de �nfloriri si

fructificari, plantele
se pot grupa �n:
Plante anuale (ciclul de viata de un an) � Ciclul lor de viata �ncepe primavara si
se �ncheie �n
acelasi an, �n vara sau �n toamna. �nfloresc si fructifica o singura data.
Exemple: fasolea, porumbul etc.
Plante bianuale (ciclul de viata de doi ani) � �n primul an, planta formeaza
radacini, tulpini
si frunze. �n anul urmator, produce flori, fructe .i seminte, apoi moare.
Exemple: varza, ceapa etc.
Plante perene (ciclul de viata de mai multi ani) � �nfloresc si fructifica de mai
multe ori pe
parcursul perioadei de maturitate. Tulpina si radacina cresc continuu, p�na la
moartea lor.
Exemple: zmeurul, vi.a-de-vie, marul, stejarul etc.
Afla mai multe!
Pentru ca o planta sa creasca si sa se dezvolte, trebuie

ca celulele ei sa se divida. Astfel se explica cum dintr-o
singura celula (celula-ou/zigotul) se formeaza milioane si
milioane de celule care alcatuiesc, de obicei, corpul unui
organism adult. Dupa diviziune, celulele se diferentiaza,
se grupeaza si formeaza tesuturi, iar acestea vor forma
organele plantei. Nu toate celulele se divid si nici
cresterea
nu are loc �n �ntregul corp al plantei. Acest
proces se realizeaza doar �n partile
tinere ale plantei. �n
concluzie, c�nd un organism se dezvolta, se modifica at�t
dimensiunea lui, c�t si aspectul general.
.tiati ca...
...bambusul este planta cu cel mai rapid ritm de crestere de pe Terra? Exista
specii de bambus care
cresc cu un milimetru la fiecare doua minute, dar fenomenul de �nflorire este
foarte rar (o data la
60-130 de ani). Ram�ne un mister pentru oamenii de stiinta de ce aceasta planta
�nfloreste at�t de rar...
...cel mai batr�n arbore este Methuselah, un pin de 4 800 de ani, aflat �n
Methuselah, Nevada?
Dictionar
Ireversibil � fenomen sau transformare care se poate produce
numai �ntr-un singur sens
Teme .i aplica.ii
1. Identifica �n imaginea alaturata etapele notate cu cifre de la 1 la 5
ale ciclului de viata al plantelor .i completeaza tabelul �n caiet.
Etapa
Caracteristici ale etapei
2. Scrie trei argumente asupra importan.ei cunoasterii procesului de crestere si

dezvoltare a
plantelor pentru agricultori.
�n acest sens, documenteaza-te folosind surse din biblioteca scolii
si internetul.
Puiet de stejar
Stejar matur
Fig. 2. Cresterea si dezvoltarea la stejar
2
Reproducerea vegetativa la plante
Aminte.te-ti!
De ce se reproduc organismele vii?
Care sunt structurile implicate �n realizarea reproducerii sexuate?
Descopera!
Reproducerea vegetativa este o forma de �nmultire a plantelor cunoscuta de la

�nceputurile
agriculturii. Ea consta �n reproducerea unei plante pornind de la o singura celula,
un tesut sau un
organ (radacina, tulpina, ramura, frunza) ce apartine plantei-mama.
Modalitatile de realizare a acestui proces pot fi naturale, prin structuri proprii

ale plantelor
(stoloni, rizomi, tuberculi, bulbi), sau artificiale, �n cazul �n care reproducerea
este realizata de om,
prin buta.ire, altoire, marcotaj.
Reproducerea vegetativa naturala. Procesele de reproducere asexuata apar �n mod

natural,
fara interventia omului. Principalele structuri si modalitati de realizare sunt:
Stolonii
Stolonii sunt tulpini t�r�toare de pe care se formeaza radacini, respectiv plantu.e

noi, �n locul unde acestia
vin �n contact cu solul.
Se pot �nmulti prin stoloni: fragul, zmeurul, capsunul.
Rizomii
Rizomul este o tulpina subterana, simpla sau ramificata, cu aspect asemanator unei
radacini, de care se
deosebeste �nsa prin prezenta mugurilor .i a frunzelor rudimentare de forma unor
solzi.
Se pot �nmulti prin rizomi: macrisul, st�njenelul, hreanul, ghimbirul.
Tuberculii
Tuberculul este o tulpina subterana modificata si �ngrosata, care acumuleaza

substante nutritive de rezerva.
De cele mai multe ori, are forma rotunjita si prezinta muguri numiti ochi, din care
se dezvolta lastari care
vor genera noile plante.
Se poate �nmulti prin tuberculi: cartoful.
Bulbii
Bulbul este format din frunze �ngrosate care depoziteaza substante nutritive si
sunt asezate pe un disc bazal
(tulpina) prevazut cu radacini. �n mijlocul bulbului se gaseste mugurul, din care
se va forma o noua planta.
Se pot �nmulti prin bulbi: laleaua, gladiola, zambila, ceapa, usturoiul.
Reproducerea vegetativa artificiala. Horticultorii si gradinarii folosesc si alte

metode pentru
�nmultirea vegetativa pe care plantele nu le realizeaza �n mod natural. Aceste
metode artificiale
implica utilizarea unei par.i dintr-o planta cu scopul de a genera o noua planta.
Cele mai utilizate
metode sunt: butasirea, altoirea si marcotajul.
Butasirea
Este una dintre cele mai obisnuite si mai simple metode de �nmultire a plantelor,
care consta �n punerea
la �nradacinat a unui lastar de 5-8 cm lungime. Printre butasii posibili se numara
parti de tulpina, de
radacina, frunze �ntregi sau bucati din acestea, mugurii sau v�rfurile de lastari.
Cea mai folosita parte de
planta este tulpina. Butasii se planteaza �n ghivece si li se asigura un optim de
umiditate. C�nd apar primii
lastari, �nseamna ca au format radacini si pot fi replantati. Butasii de tulpina se
folosesc la �nmultirea:
vitei-de-vie, salciei, trandafirului, muscatei etc. Butasii de frunza se folosesc
la �nmultirea begoniei,
violetelor de Parma etc.
Altoirea
Este o metoda prin care se �mbina �n mod artificial parti dintr-o planta (altoi) cu
o alta planta cu radacini
(portaltoi). Portaltoiul va prelua calitatile plantei de la care a primit altoiul.
Altoirea are drept scop �nmultirea vegetativa, dar portaltoiul aduce si alte
avantaje, cum ar fi cresterea
rezistentei plantei la boli sau la seceta si �nghet.
Altoirea este folosita �n mod obisnuit pentru a produce pomi fructiferi .i vi.a-de-
vie.
Marcotajul
Este o metoda care presupune �ntinderea unei ramuri pe pam�nt si �ngroparea din
aceasta a unei regiuni
de 10-20 cm, regiune �n care tulpina va forma radacini si lastari �n timp ce este
legata de planta-mama.
Dupa formarea acestora, ramura se sectioneaza �nainte de locul aparitiei lastarilor
si se obtine astfel o
noua planta. Se poate utiliza pentru �nmultirea: vitei-de-vie, coacazului etc.
Afla mai multe!
� Implica fecundatia (contopirea gametului mascul cu cel

femel)
� Descendentii nu sunt identici cu parintii, prezinta
variabilitate
Avantaje
� Are ca rezultat o mare varietate de descendenti

� Determina o foarte buna adaptare la mediu
� Nu implica fenomene de sexualitate

� Descendentii sunt identici cu parintii, nu prezinta variabilitate
(indivizi clonati)
Avantaje
� Se pot mentine caracteristicile dorite (productivitate ridicata,

rezistenta la boli etc.)
� Are importanta mare pentru horticultura, legumicultura,
zootehnie etc.
.tiati ca...
...bananele pe care le m�ncam �n zilele noastre sunt clone? Bananierul actual este
un mutant
fragil, care a supravietuit de-a lungul secolelor datorita �ncrucisarii selective
realizate de oameni. Dar
bananierul are o problema! Bananierul este un hibrid, care provine din �ncrucisarea
a doua specii
salbatice de plante: prima produce fructe care nu au gust bun, iar fructele celei
de-a doua plante
contin prea multe seminte ca sa poata fi m�ncate. Prin �ncrucisarea lor a rezultat
un hibrid steril.
Acum c�teva mii de ani, oamenii au observat ca unii hibrizi produc fructe
neasteptat de gustoase,
fara seminte, de culoare galbena. Desi hibridul era steril, agricultorii au reusit
sa cultive planta cu
ajutorul butasilor.
Dictionar
Clonare (klon, �n greaca, �nseamna germen, vlastar, ramurica, crenguta) � metoda

prin care se
produc clone, adica organisme, celule sau molecule identice
Hibrid � organism provenit din �ncrucisarea naturala sau artificiala, sexuata sau
vegetativa, a doi
indivizi care apar.in unor specii, soiuri sau rase diferite
Teme .i aplica.ii
Activitate �n grupe de c�te 4 elevi
1. Descrie.i sumar (denumire, organizarea florii, tipul de planta: arbore, arbust,

planta ierboasa/
planta de cultura/planta salbatica, importanta) 15 plante identificate de voi �n
parcul scolii/parcul
localitatii/gradina voastra. Informa.i-va �n biblioteca scolii si pe internet
pentru a descoperi ce
metode de reproducere artificiala vegetativa pot fi aplicate pentru a le �nmulti.
Grupa.i plantele
dupa modul de realizare a reproducerii artificiale vegetative si descrie.i fiecare
metoda!
Alte tipuri de reproducere
Aminte.te-ti!
Ce �ntelegi prin ciclul de viata al unui organism?
Ce diferente exista �ntre descendentii produsi prin reproducere asexuata si

parintii lor?
Descopera!
�n lumea vie, reproducerea asexuata are diferite

modalitati de realizare: diviziune directa (la bacterii si
protiste), �nmugurire (la drojdii) si spori (la alge, ciuperci,
muschi, ferigi).
Reproducerea prin diviziune directa
Este cea mai simpla forma de reproducere, organismul

fiind �mpartit, direct, prin diviziune �n doua celule noi. Acest
lucru se poate realiza fie prin g�tuire (strangulare), fie prin
formarea unui perete despartitor care trece prin mijlocul
celulei. Din celula-mama rezulta doua celule-fiice mai mult
sau mai putin identice. Este forma de reproducere �nt�lnita
la organisme unicelulare, cum ar fi bacteriile (fig. 1) si
protistele (fig. 2).
Reproducerea prin �nmugurire
�n acest caz, celula creste �n dimensiuni si dezvolta o

umflatura numita mugur, care, treptat, creste si formeaza
o noua celula. C�nd mugurul este complet dezvoltat, se
poate desparti de celula-mama sau poate ram�ne atasat
de aceasta, form�nd colonii. Este forma de reproducere
�nt�lnita la ciupercile cunoscute sub numele de drojdii:
drojdia de bere (fig. 3), drojdia vinului.
�nmultirea drojdiilor prin �nmugurire este un proces

cu multiple aplicatii industriale, �n scopul obtinerii de celule pentru fabricarea
drojdiei comprimate,
a drojdiilor furajere, a culturilor de drojdii selectionate folosite la fabricarea
spirtului, berii, vinului,
produselor de panificatie sau pentru extragerea unor vitamine.
Reproducerea prin spori
Termenul de spor se utilizeaza pentru celule mici, latente,

rezistente, special adaptate pentru �nmultire. Sporii se formeaza la o
mare varietate de organisme atunci c�nd acestea ajung la maturitate.
Uneori, reprezinta forma de rezistenta a unui organism. Sporii, prin
germinatie, de obicei, dau nastere la noi indivizi. Din acest motiv,
sporii se deosebesc de gameti, care, �n vederea formarii unui nou
organism, trebuie sa participe
la procesul de fecundatie. �n grupul
algelor, fungilor, muschilor,
ferigilor se regasesc specii care se pot
reproduce prin spori. Sporii se pot forma pe diferite parti ale talului
(corpul) algelor, pe lamelele de sub palaria ciupercilor, �n capsula
situata �n v�rful tulpinitei muschilor sau �n mici saculeti de pe dosul
Fig. 1. Reproducerea prin diviziune celulara

la bacterii
Fig. 2. Reproducerea prin diviziune celulara

la parameci
Fig. 3. �nmugurirea la drojdia de bere
spori
Fig. 4. Ciclul de viata la ciuperci

frunzelor multor ferigi. C�nd ajung la maturitate, ei sunt rasp�nditi de apa, v�nt,
insecte sau chiar de
catre om. Ajung�nd �n conditii favorabile, sporii vor germina si din ei se vor
dezvolta noi organisme.
Deci sporii reprezinta o etapa importanta a ciclului de viata al diferitelor specii
de alge, ciuperci
si plante (fig. 4).
Afla mai multe!
Sporii reprezinta forme de conservare a bacteriilor timp de zeci chiar sute si mii
de ani, formarea
sporului nefiind o metoda de reproducere, ci de supravietuire. Fiecare organism
formeaza un singur
spor; drept urmare, nu creste numarul de urmasi. Avantajul formarii sporului consta
�n faptul ca
el permite supravietuirea �n conditii extreme (medii foarte uscate, foarte calde
sau reci, bogate �n
radiatii, lipsite de substante nutritive). C�nd conditiile de mediu devin din nou
optime pentru viata,
sporul absoarbe apa, peretele lui se rupe si celula bacteriana �si reia viata
activa. Bacteria redevine
capabila de multiplicare, ceea ce asigura perpetuarea speciei.
.tiati ca...
��n conditii optime de viata, o celula de drojdie poate forma
rapid de la 9 p�na la 42 de celule noi?
...unele ciuperci pot elibera 2,7 miliarde de spori pe zi?
...unele ciuperci �si elibereaza sporii �n aer p�na la 2,5 metri?
Dictionar
Celule latente � celule aflate �n stare de repaus care pot oric�nd sa treaca la
viata activa
Teme .i aplica.ii
1. Completeaza spatiile libere cu notiunile corespunzatoare:
Drojdia de bere se �nmulteste prin ................, iar mugurul matur se

poate ................. de celula-
mama sau poate ram�ne atasat de aceasta, form�nd ................. .
2. Asociaza notiunile din cele doua coloane:
1. diviziune directa a. ferigi

2. spori pe dosul frunzelor b. ciuperci
3. �nmugurire c. bacterii
4. spori situati sub palarie d. drojdii
Activitate practica
Scopul � Evidentierea reproducerii prin �nmugurire la drojdia de bere
Materiale necesare: drojdie de bere, pahar, zahar, microscop, lame, lamele.
Mod de lucru:
1. Dizolva �ntr-un pahar cu 50 ml de apa calduta o lingurita de zahar si un graunte

de drojdie de bere.
2. Dupa doua ore, agita bine paharul si cu o pipeta pune o picatura din amestec pe
lama de sticla.
3. Acopera lama cu o lamela si asaz-o, cu atentie, la microscop.
4. Observa �n c�mpul microscopic celule de drojdie de bere.
Sarcina de lucru:
1. Identifica celule care se afla �n �nmugurire.
2. Deseneaza �n caiet imaginea observata.

Recapitulare
Reproducerea sexuata la plante
Organe de reproducere (structura si functii)
Organul
Alcatuire
Functii
Floarea
� Peduncul floral .i receptacul
� �nvelis floral
� Sepale (formeaza caliciul)
� Petale (formeaza corola)
� Polenizarea
� Fecundatia
� Formarea embrionului
� Formarea semintei
� Formarea fructului
� Organe de reproducere
� .: Stamine (formeaza androceul)
� .: Pistilul (gineceul)
Fructul
� �nvelis extern
� Pulpa fructului (carnoasa sau uscata)
� �nvelis intern
� Protectia semintelor
� �mprastierea semintelor
Sam�nta
� Tegument
� Embrion (radacinita, tulpinita, muguras/frunzulita)

� Cotiledoane
� Asigura protectia si nutritia

embrionului
Moduri de reproducere asexuata
Caracteristici. Exemple
Prin diviziune directa
� Celula-mama se �mparte �n doua celule-fiice. �nt�lnita la bacterii si protiste.
Prin �nmugurire
� Pe celula-mama se formeaza un mugur care creste si se detaseaza sau nu de

aceasta.
�nt�lnita la drojdii.
Prin spori
� Spori de rezistenta � la bacterii
� Spori formati pe dosul palariei � la ciuperci
� Spori forma.i pe diferite par.i ale talului � la alge
� Spori formati �ntr-o capsula situata �n v�rful tulpinitei � la muschi
� Spori formati �n mici saculeti pe dosul frunzelor � la ferigi
Prin organe vegetative sau

fragmente ale acestora
� Stoloni (tulpini t�r�toare) � la frag
� Butasi de tulpini aeriene � la muscata, sau de frunze � la begonie
� Bulbi � la ceapa
� Rizomi � la st�njenel
� Tuberculi � la cartof
� Altoire, butasire, marcotaj � la pomi fructiferi, muscata, vita-de-vie

I. Asociaza notiunile din cele doua coloane, prin notarea literei �n fa.a cifrei
corespunzatoare.
___ 1. Bulbi
A. Vita-de-vie
___ 2. Tuberculi
B. Ceapa
___ 3. Rizomi
C. St�njenel
___ 4. Butasi de tulpina
D. Cartof
II. Completeaza spatiile libere cu notiunile corespunzatoare.
Transportul granulelor de polen din anterele _________ pe _________ florii se

numeste
__________ . Dupa fecundatie, ovulul se transforma �n _________, iar ovarul �n
_________ .
III. Defineste urmatoarele notiuni: floare, caliciu, corola, androceu, pistil.
IV. Precizeaza:
a) Ce transformari au loc la nivelul florii dupa fecundatie.
b) Ce evenimente au loc �n timpul germinatiei semintei.
V. Grupeaza fructele de mai jos �n doua coloane: Fructe carnoase si Fructe uscate,
prin notarea
cifrei asociate fiecarui fruct �ntr-una din coloanele tabelului.
Fructe carnoase
______, ______, ______
Fructe uscate
______, ______, ______
1.
2.
3.
4.
5.
6.
VI. Precizeaza influenta factorilor de mediu notati �n tabelul de mai jos asupra
cresterii si
dezvoltarii plantelor.
Factori de mediu
Influenta asupra cresterii si dezvoltarii plantelor
Lumina
Temperatura
Apa
Aer
VII. Realizeaza un minieseu, alcatuit din 5 fraze, �n care sa prezinti

particularitati ale �nmultirii,
cresterii si dezvoltarii plantelor.

Reproducerea si sistemul reproducator la om
Aminte.te-ti!
Care sunt tipurile de reproducere �nt�lnite �n lumea vie?
Ce tip de reproducere caracterizeaza animalele vertebrate?
Descopera!
Functia de reproducere asigura perpetuarea speciei umane prin aparitia de urmasi si

transmiterea
caracterelor ereditare de la parinti la copii. Reproducerea umana implica
participarea a
doi indivizi de sex opus care au ajuns �n perioada de maturitate sexuala. Pentru ca
o noua viata
sa apara, este necesara contopirea celulelor reproducatoare de sex opus (gameti)
ale parintilor,
adica fecundatia, care are loc �n organismul matern si determina aparitia celulei-
ou (zigot), originea
noului individ.
La ambele sexe, sistemul reproducator este format din gonade si organe anexe: cai
de
eliminare a gametilor, organe genitale externe si glande anexe, reprezent�nd
caracterele sexuale
primare. Gonadele �si �ncep activitatea la pubertate si au dubla functie: de
formare a gametilor si
de secretie a hormonilor sexuali. Sub actiunea hormonilor sexuali au loc
maturizarea organelor
genitale, aparitia caracterelor sexuale secundare si a comportamentului sexual.
Sistemul reproducator feminin �
alcatuire .i func.ii
Sistemul reproducator feminin este alcatuit din:

ovare, cai genitale, organe genitale externe (fig. 1) si
glande anexe.
Ovarele (gonadele feminine) sunt glande mixte,

pereche, cu forma ovoida, localizate �n micul bazin.
Contin foliculi ovarieni �n diferite stadii de dezvoltare.
Ovarele �ndeplinesc doua functii: exocrina � produc
ovule (gameti femeiesti), si endocrina � secreta
hormoni sexuali feminini (estrogeni, progesteron).
Func.ia exocrina � Lunar, �ncep�nd cu pubertatea si p�na

la menopauza, se matureaza c�te un folicul, �n interiorul caruia
se formeaza ovulul uman. Acesta este o celula mare, globuloasa,
imobila si cu durata de viata scurta (1-2 zile). Prezinta membrana,
citoplasma
bogata �n substante nutritive si un nucleu care poseda
jumatate din zestrea ereditara a unei celule somatice umane
(celula a corpului), adica 23 de cromozomi. Este �nconjurat de
un �nvelis transparent, care nu permite dec�t patrunderea unui
singur gamet masculin �n momentul fecundatiei (fig. 2).
Func.ia endocrina � Hormonii sexuali feminini controleaza
dezvoltarea organelor
sistemului reproducator feminin, aparitia
si mentinerea caracterelor sexuale secundare feminine si a comportamentului
feminin, influenteaza sarcina si nasterea.
trompa uterina
ovar
uter
col uterin
vezica urinara
uretra
clitoris
rect
labii mici
vagin
vulva
labii mari
Fig. 1. Sistemul reproducator feminin
�nveli. transparent
citoplasma
membrana
coroana (celule
foliculare)
nucleu
Fig. 2. Structura ovulului

Caile genitale feminine sunt reprezentate de: trompele uterine, uter si vagin.
Trompele uterine sunt tuburi pereche care fac legatura �ntre ovare si uter. Capatul
dinspre ovar
al trompei are forma de p�lnie si margini franjurate, servind la captarea ovulului
expulzat din ovar. �n
trompa uterina, la capatul dinspre ovar, are loc fecundatia, iar zigotul format
este deplasat spre uter
prin contractiile trompei si actiunea cililor celulelor care o captusesc.
Uterul este un organ nepereche, musculos si cavitar, asezat �ntre trompele uterine
si vagin.
Uterul se �nvecineaza anterior cu vezica urinara si posterior cu rectul. Are forma
de para cu g�tul (colul
uterin) �n jos, spre vagin. Cavitatea uterina este captusita cu o mucoasa care,
�ncep�nd cu pubertatea,
sufera modificari ciclice determinate de variatia concentratiei hormonilor sexuali
(ciclul menstrual). �n
uter au loc fixarea zigotului, dezvoltarea embrionului si a fatului. La nastere,
contractiile musculaturii
uterine asigura expulzarea fatului.
Vaginul este un organ nepereche, care se insera superior pe colul uterin, iar
inferior se deschide
prin orificiul vaginal la nivelul vulvei. �n vagin ajung spermatozoizii �n timpul
actului sexual.
Organele genitale externe sunt reprezentate de vulva, alcatuita din doua perechi de
cute
tegumentare numite labii si din organe erectile.
Glandele mamare sunt glande pereche, situate pe peretele anterior al toracelui, �n

grosimea
s�nilor. Cresterea lor �n volum are loc la pubertate si reprezinta unul dintre
caracterele sexuale secundare
feminine. Glandele mamare asigura secretia laptelui, aliment esential pentru
hranirea nou-nascutului.
Afla mai multe!
La nastere, o fetita are �ntre 300 000 si 400 000 de foliculi �n ovarele sale. Cea
mai mare parte a
acestora degenereaza si doar 300-400 vor ajunge la maturitate, c�te unul pe luna,
�ncep�nd de la
pubertate p�na la menopauza (c�nd activitatea ovarelor �nceteaza).
.tiati ca...
��n timpul sarcinii, uterul �si modifica forma, greutatea, dimensiunile si pozitia?
Forma uterului
se schimba odata cu evolutia sarcinii, greutatea creste de la 50 p�na la 1 000 g,
volumul poate
creste de la 10 cm3 la 5 dm3, deci de 500 de ori, astfel ca, �n a 9-a luna de
sarcina, uterul ajunge �n
apropierea extremitatii inferioare a sternului.
Dictionar
Cromozom � structura a nucleului celulei care con.ine informa.ia necesara

transmiterii caracterelor
de la parin.i la copii
Embrion � rezultatul dezvoltarii celulei-ou �n primele doua luni de sarcina
Fat � embrionul �ncep�nd cu a 3-a luna de dezvoltare intrauterina si p�na la

nastere
Pubertate � perioada din dezvoltarea omului caracterizata printr-o serie de

transformari ale
organismului care au loc �ntre 9 si 16 ani
Teme .i aplica.ii
1. Explica de ce ovarul este o glanda mixta.
2. Explica rela.ia dintre ovar .i hipofiza.
Activitate practica
Observa la microscop un preparat permanent care

contine o sectiune printr-un ovar de mamifer si identifica
foliculii ovarieni. Compara ceea ce observi cu reprezentarea
structurii ovarului din atlasul de anatomie umana si cu imaginea
alaturata si formuleaza concluzii.
foliculi ovarieni �n diferite stadii de evolu.ie

Sistemul reproducator masculin � alcatuire si functii
Aminte.te-ti!
Care sunt componentele principale ale sistemului reproducator feminin?
Ce este fecundatia?
Descopera!
vezica seminala
prostata
Sistemul reproducator masculin este alcatuit

din: testicule,
cai spermatice, organe genitale
externe si glande anexe (fig. 1).
Testiculele (gonadele masculine) sunt

glande mixte, pereche, de forma ovoida, situate
la exteriorul organismului, �ntr-o punga tegumentara
numita scrot. Testiculul, acoperit
de
un �nvelis rezistent si inextensibil, este �mpartit
�n lobuli testiculari ce contin tubi seminiferi.
Testiculele au dubla functie: exocrina � produc
spermatozoizi
(spermii), si endocrina � secreta
hormoni sexuali masculini (testosteron).
Func.ia exocrina � Formarea spermatozoizilor

are loc la
nivelul tubilor seminiferi. Spermatozoidul (spermia) reprezinta
gametul masculin si este o celula mica, mobila, prezent�nd cap,
g�t, corp si coada (flagel), care prin miscarile sale faciliteaza
deplasarea spermatozoidului. Capul contine un nucleu mare,
care poseda doar jumatate din zestrea ereditara a unei celule
somatice umane (23 de cromozomi), .i putina citoplasma.
�n v�rf con.ine o formatiune ascutita, numita acrozom, care
usureaza patrunderea spermatozoidului �n ovul �n timpul
fecundatiei (fig. 2).
Func.ia endocrina � Secretia de testosteron este asigurata de celulele testiculare

endocrine.
Testosteronul stimuleaza cresterea organelor genitale masculine, determina aparitia
si mentinerea
caracterelor sexuale secundare, a comportamentului masculin si stimuleaza sinteza
de proteine.
Caile spermatice au rolul de a transporta spermatozoizii. Unele cai se gasesc �n

interiorul
testiculului, altele, �n afara lui: canalul epididimar, canalul deferent, canalul
ejaculator si uretra.
La barbat, uretra serveste at�t la eliminarea urinei, c�t si a spermei.
Glandele anexe secreta un lichid laptos, care participa la formarea spermei si

favorizeaza
mobilitatea spermatozoizilor. Cea mai importanta este prostata, o glanda exocrina,
unica, situata
sub vezica urinara, �n jurul uretrei.
Organele genitale externe sunt reprezentate de scrot si de penis. Scrotul

adaposteste
testiculele si este �mpartit �n doua compartimente de un sept, care nu permite
diseminarea
infectiilor de la un testicul la altul. Penisul este un organ cu dubla functie,
urinara si genitala.
canalul ejaculator
vezica urinara
canalul deferent
uretra
penisul
epididimul (canalul
epididimar)
testiculul
scrotul
Fig. 1. Sistemul reproducator masculin
capul
acrozomul
corpul
g�tul
coada
Fig. 2. Spermatozoidul (spermia)

El reprezinta organul copulator, av�nd rol �n depunerea spermatozoizilor �n vaginul
femeii. Penisul
prezinta organe erectile datorita carora are loc erectia. Se termina cu o parte
dilatata, �n v�rful careia
se afla orificiul urogenital.
Afla mai multe!
Testiculele se dezvolta �n cavitatea abdominala si coboara �n scrot cu 1-2 luni

�nainte de
nastere. Exista posibilitatea ca unul sau ambele testicule sa nu ajunga �n scrot.
Testiculele se
pozitioneaza la exteriorul corpului, deoarece scrotul ofera o temperatura cu 2-3 oC
mai mica dec�t
temperatura organismului, conditie necesara procesului de formare a
spermatozoizilor. Producerea
spermatozoizilor de catre testicul �ncepe la pubertate si continua apoi pe tot
parcursul vietii,
scaz�nd spre batr�nete.
.tiati ca...
�spermatozoidul are 0,05-0,06 mm, fiind de aproximativ patru ori mai mic dec�t
ovulul?
��n testicule se produc 300 de milioane de spermatozoizi zilnic?
��ntr-un mililitru de sperma se gasesc �n medie 120 de milioane de spermatozoizi?

�n timpul actului
sexual, sunt eliberati �n vagin circa 400 de milioane de spermatozoizi.
�unii spermatozoizi pot supravietui �n caile genitale feminine p�na la 72 de ore?
Dictionar
Ejaculare � eliminarea spermei
Sperma � spermatozoizii �mpreuna cu lichidele secretate de glandele anexe ale

sistemului reproducator
masculin
Teme .i aplica.ii
1. Stabileste o asemanare si doua deosebiri �ntre spermatozoid si ovul.
2. Reprezinta schematic traseul parcurs de spermatozoizi:
a. de la locul de formare p�na la eliminarea lor prin ejaculare;
b. de la eliberarea lor �n vagin p�na la �nt�lnirea ovulului.

�nveli. extern
Activitate practica

care contine o sectiune printr-un testicul de mamifer
si identifica tubii seminiferi. Compara ceea ce observi
cu reprezentarea structurii testiculului din atlasul
de anatomie umana si cu imaginea alaturata, apoi
formuleaza concluzii.
Proiect
tubi seminiferi
Redacteaza un referat cu tema Sistemul reproducator masculin .i feminin � asemanari

.i deosebiri,
pentru portofoliul personal.
Modificari hormonale, somatice, afectiv-emotionale
si comportamentale la v�rsta pubertatii
Aminte.te-ti!
Ce deosebiri exista �ntre cele doua sexe?
Ce schimbari ai observat la corpul tau dupa v�rsta de 10-11 ani?
Descopera!
Pubertatea reprezinta etapa de trecere de la copilarie la adolescenta,

caracterizata de
debutul maturizarii sexuale si aparitia fertilitatii. Ea consta �n numeroase
schimbari hormonale,
somatice, psihoafective. P�na la v�rsta de 10 ani, diferentele dintre cele doua
sexe sunt date doar
de organele genitale externe, adica de caracterele sexuale primare. La pubertate se
adauga noi
diferente �ntre cele doua sexe, prin aparitia caracterelor sexuale secundare.
V�rsta la care se manifesta pubertatea difera la cele doua sexe: �ntre 9 .i 14 ani
la fete si �ntre
11 .i 16 ani la baieti, semnele debutului acesteia fiind prima menstruatie la fete
si, respectiv, prima
ejaculare la baieti.
La pubertate, sub actiunea

hipotalamusului
si a glandei hipofize,
gonadele �ncep sa-si exercite
dubla functie: de secretie a hormonilor
sexuali si de producere
a gametilor. Ovarele vor �ncepe o
activitate
ciclica, lunara si limitata �n
timp, de la pubertate la menopauza,
�n timp ce testiculele vor desfasura o
activitate continua, de la pubertate
p�na la andropauza,
c�nd se produce
un usor declin.
Ovarele si testiculele sunt stimulate de hormonii hipofizari sa sintetizeze

cantitati crescute de
hormoni sexuali, care determina transformari la nivelul �ntregului organism.
Raspunsul organelor-
tinta la actiunea hormonilor sexuali este maxim la pubertate.
La fete debuteaza ciclul menstrual, care are o durata medie de 28 de zile: lunar,
�n ovar se
matureaza un folicul care secreta estrogeni si, �n a 14-a zi a ciclului, elibereaza
ovulul (ovulatie).
Dupa eliberarea ovulului, foliculul se transforma �n corp galben, care �ncepe sa
secrete progesteron,
sub actiunea caruia mucoasa uterina se �ngroasa, pregatindu-se pentru primirea
ovulului fecundat
(nida.ia). Daca ovulul nu este fecundat, stratul superficial al mucoasei uterine se
elimina �mpreuna
cu ovulul si cu o cantitate variabila de s�nge (menstruatie). Pierderea de s�nge
dureaza circa
3-5 zile, pe parcursul carora se recomanda o igiena atenta si evitarea eforturilor
mari (fig. 1).
Pubertatea determina la fete cresterea �n �naltime si �n greutate, dezvoltarea

s�nilor, largirea
bazinului, repartitia specifica a grasimii de rezerva (pe solduri si pe coapse),
aparitia parului pubian
si axilar.
maturizarea foliculului
ovula.ia
formarea corpului galben
Menstrua.ie
�ncepe iara.i
�n ziua a 28-a.
Flux menstrual
Mucoasa uterina se elimina

la �nceputul ciclului.
Mucoasa uterina se �ngroa.a

�n vederea nida.iei.
Ziua a 5-a
Ziua a 14-a
Ziua a 28-a
Fig. 1. Fazele ciclului menstrual

La baieti are loc dezvoltarea testiculelor si a penisului, precum .i cresterea
rapida �n �naltime,
la �nceput a membrelor inferioare si superioare, apoi si a trunchiului. Se largesc
umerii si pieptul, iar
bazinul ram�ne mai �ngust. Cresterea �n �naltime este urmata de cresterea �n
greutate, predomin�nd
dezvoltarea masei musculare. Puseul de crestere la baieti �ncepe cu aproape doi ani
mai t�rziu dec�t
la fete, dar cresterea �n �naltime continua o perioada mai lunga. Apare
pilozitatea, initial pubiana si
apoi axilara, faciala (barba, mustati) si pectorala, vocea se �ngroasa, iar din
cauza secretiei abundente
a glandelor din piele, poate aparea acneea juvenila (cosurile).
�n aceasta etapa, trairile emotionale sunt mai bogate, mai nuantate; manifestarea
emotiilor
poate determina iritabilitate, instabilitate, nervozitate.
�n afara de modificarile fizice si emotionale, pubertatea include si maturizarea

cognitiva.
Creste activitatea senzoriala, g�ndirea si limbajul preiau controlul, se dezvolta
functia logica,
creste eficienta atentiei. Puberul simte nevoia de a sti, de a fi afectuos, de
apartenenta la grup, de
independenta fata de familie si nevoia de a urma un model.
Afla mai multe!
Dupa perioada pubertatii, urmeaza o noua etapa de desav�rsire a maturizarii fizice

si psihice,
numita adolescenta, ce corespunde intervalului 14-18 ani la fete si 16-21 de ani la
baieti, perioada
care pregateste individul pentru etapele urmatoare ale vie.ii.
.tiati ca...
...cuv�ntul pubertate provine din latinescul pubere, care �nseamna a se acoperi cu

par?
...v�rsta de debut a pubertatii depinde de o serie de factori: genetici,

geografici, sociali, economici,
culturali?
Teme .i aplica.ii
1. Noteaza �n caiet doua modificari care au loc �n ovar si doua modificari care au
loc �n uter �n timpul
ciclului menstrual.
2. Trasaturile prezentate mai jos se refera la caractere sexuale secundare feminine

si masculine, dar
acestea sunt amestecate. Grupeaza-le �n doua coloane, una pentru sexul feminin si
alta pentru
sexul masculin.
� Largirea bazinului
� Dezvoltarea glandelor mamare
� Dezvoltarea masei musculare
� Dispunerea grasimii pe coapse, pe solduri
� �ngrosarea vocii
� Aparitia pilozitatii faciale
3. Analizeaza diagrama alaturata, corespunzatoare ciclului

menstrual de 28 de zile, documenteaza-te si noteaza �n caiet
semnificatia perioadelor ce corespund cifrelor 1, 2, 3 si 4.
Proiect
Redacteaza un scurt eseu cu tema Pubertatea � o experienta

normala, pe care sa-l adaugi la portofoliul personal.
Concep.ia. De la fecundatia ovulului la nastere
Aminte.te-ti!
Unde are loc procesul de fecundatie?
Dar cel de nidatie?
Descopera!
Actul sexual reprezinta premisa naturala pentru realizarea reproducerii. �n urma

actului sexual,
spermatozoizii se deplaseaza din vagin, prin uter, p�na �n capatul dilatat al
trompei uterine, unde
�nt�lnesc ovulul. Din milioanele de spermatozoizi care ajung �n jurul ovulului,
doar unul se contope.te
cu acesta. Prin unirea nucleului spermatozoidului fecundant cu cel al ovulului se
formeaza celula-ou
(zigotul). Sexul viitorului copil este determinat de tipul spermatozoidului care a
fecundat ovulul.
Sarcina este o stare fiziologica ce dureaza din

momentul fecundatiei p�na la expulzarea fatului din
corpul mamei. Printre cele mai importante semne ale
sarcinii se numara:
�ncetarea menstruatiei;
greturi, varsaturi;
salivatie exagerata, intoleranta la anumite mirosuri;
dezvoltarea uterului, care duce la marirea abdomenului;
marirea s�nilor.
Dupa formare, celula-ou �ncepe sa se segmenteze

�n timp ce parcurge trompa uterina,
�ndrept�ndu-se
spre uter. Oul, ajuns �n uter, continua segmentarea
si,
�ntre a 7-a si a 10-a zi de la fecundatie, se implanteaza
�n mucoasa uterina pregatita pentru a-l primi, devenind
embrion (fig. 1). �ncep�nd cu a 3-a luna de sarcina,
embrionul devine fat.
Embrionul/fatul este �nsotit de anexe embrionare/

fetale, cu rol de protectie si nutritie. Embrionul si, ulterior,
fatul se dezvolta �ntr-o cavitate plina cu lichid amniotic
(sac amniotic), care asigura protectie fata de socurile
mecanice si mentine o temperatura constanta. Lichidul
amniotic favorizeaza miscarile fatului, iar �n timpul
nasterii actioneaza asemenea unui lichid lubrifiant.
�n a 3-a saptam�na de sarcina, �ncepe sa se formeze

placenta, un organ bine vascularizat, fixat de
peretele uterin si legat de fat prin cordonul ombilical.
Placenta are rol �n asigurarea schimburilor de gaze si de
substante nutritive, rol de excretie �ntre embrion/fat si
organismul matern si rol de bariera, �mpiedic�nd, cu unele exceptii, trecerea
agentilor patogeni de
la mama la fat. Placenta are si rol endocrin, secret�nd hormoni (fig. 2).
uter
trompa uterina
celula-ou
ovar
spermatozoizi
embrion
ovul
vagin
Fig. 1. Fecundatia si nidatia
lichid amniotic
fat
uter
col uterin
cordon
ombilical
placenta
vagin
Fig. 2. Sarcina
De-a lungul celor 270-280 de zile de sarcina, embrionul si fatul sufera o serie de
modificari cu
privire la talie (creste de la 5 mm, �n luna I, la 50 cm, �n luna a IX-a), masa
(creste de la 2 g, �n luna a II-a,
la 3 000 g, �n luna a IX-a) si la diferentierea si dezvoltarea organelor si
sistemelor de organe. Sistemele
de organe se formeaza �n perioada embrionara si se dezvolta �n timpul perioadei
fetale (tabel).
Dupa 9 luni de dezvoltare intrauterina, survine

nasterea, care consta �n expulzarea fatului si la scurt
timp si a placentei. Nasterea este un fenomen natural,
declansat de contractii puternice ale musculaturii
uterine, succesive, dureroase, din ce �n ce mai intense
si repetate la intervale mai scurte, la care se adauga
ruperea sacului si eliminarea lichidului amniotic,
ca si dilatarea colului uterin. La expulzarea fatului
participa si contractiile musculaturii abdominale. C�nd
na.terea nu poate avea loc normal, se practica operatia
cezariana. Dupa nastere, se sectioneaza si se leaga
cordonul ombilical, care va lasa o cicatrice (ombilic).
La femeie, perioada de 6-8 saptam�ni dupa nastere se
nume.te lauzie .i este caracterizata de aparitia laptelui
si de revenirea la normal a organelor genitale.
Trimestrul
Evenimente din timpul

dezvoltarii sarcinii
�ncepe dezvoltarea organelor majore:

creier, inima, ficat.
Apar ochii si mugurii membrelor.
Se recunoaste sexul.
II
Se disting caracteristicile faciale.
Are loc cresterea membrelor.
Continua osificarea scheletului.
Se percep primele miscari fetale.
III
Se deschid ochii.
Se netezeste pielea.
La baiat, testiculele coboara �n scrot.

Afla mai multe!
Sarcina poate fi unica sau multipla, cea mai frecventa sarcina multipla fiind cea
dubla, gemelara.
Gemenii pot fi monozigoti daca celula-ou rezultata �n urma fecundarii unui singur
ovul de catre
un spermatozoid se �mparte �n doua jumatati care se dezvolta separat, rezult�nd doi
embrioni/feti
care au acelasi sex. Gemenii dizigoti rezulta din doua ovule ajunse la maturitate
�n acelasi timp si
fecundate fiecare de c�te un spermatozoid. Cei doi zigoti si, respectiv, cei doi
embrioni/feti pot avea
acelasi sex sau sexe diferite.
.tiati ca...
�daca ovulul fecundat se dezvolta �n trompa uterina sau �n cavitatea abdominala,

sarcina este
extrauterina si constituie urgenta medicala, din cauza hemoragiilor interne pe care
le determina?
�placenta poate fi folosita ca sursa de hormoni, ca tesut pentru grefe �n arsuri,

ca sursa de vene
pentru grefe de vase de s�nge?
Dictionar
Grefa � fragment de tesut/organ transplantat dintr-o regiune �n alta a aceluiasi

organism sau de
la un organism la altul
Teme .i aplica.ii
1. Explica importan.a anexelor embrionare/petale.
2. Numeste: a. doua substante care trec, prin placenta, de la mama la fat;
b. doua substante care trec, prin placenta, de la fat la mama.
Proiect
Redacteaza un scurt eseu cu tema Calatoria mea de la fecundatie la nastere, pe care

sa-l adaugi la
portofoliul personal.
Contracep.ia
Aminte.te-ti!
Ce este conceptia?
Cum poate fi evitata aparitia unei sarcini nedorite?
Descopera!
Sexualitatea este o parte integranta a vietii individului, comportamentul sexual la

om fiind
particularizat printr-o �ncarcatura afectiv-emotionala bogata. �ntruc�t actul
sexual nu urmareste
�ntotdeauna procrearea, ci doar o manifestare a dragostei, se folosesc diverse
metode de evitare a
sarcinilor nedorite, numite metode contraceptive. Contraceptia implica unul sau
ambii parteneri si
se bazeaza pe �mpiedicarea ovulatiei, fecundatiei sau nidatiei.
Metodele contraceptive sunt variate: hormonale, de bariera, de urgenta, naturale si

sterilizarea
voluntara. Fiecare metoda prezinta avantaje si dezavantaje si nu ofera protectie
totala. Metodele
sigure presupun sterilizarea chirurgicala voluntara, prin legarea trompelor uterine
la femeie si
�ntreruperea canalelor deferente (vasectomie) la barbat.
Principalele metode contraceptive
Metoda contraceptiva
Mijloace
Actiune
Eficienta
Contraceptive orale
(pilule)
Hormoni administrati zilnic sub forma de tablete
�mpiedica ovulatia.
Peste 96%
Contraceptive injectabile
Hormoni administrati lunar sub forma de solutie

injectabila
Peste 99%
Implanturi subdermale
� Norplant
Capsule cu hormoni introduse sub piele �n zona

bratului sau a antebratului
Peste 90%
Prezervativul
�nvelis din cauciuc sub forma unui tub �nchis la un

capat, care se aplica pe penisul �n erectie
�mpiedica patrunderea spermei

�n caile genitale feminine.
Peste 85%
Diafragma
Membrana de cauciuc, care se fixeaza �n interiorul

vaginului

�n cavitatea uterina.
85%
Spermicidele
Substante chimice sub forma de creme, geluri,

supozitoare etc.
Distrug spermatozoizii.
75-80%
Steriletul (dispozitivul
intrauterin)
Mic dispozitiv flexibil, care se introduce �n uter,

obligatoriu de catre medicul ginecolog
�mpiedica nidatia.
97-99%
Contraceptia naturala
Abstinen.a �n perioada fertila lunara
Retragerea penisului �naintea ejacularii
Evitarea contactului sexual �n

perioada fertila, �ntre a 12-a si a
19-a zi a ciclului.

�n caile genitale feminine.
70%
Redusa
Contraceptia
de urgenta
Utilizarea unei pastile contraceptive �n situatii de

urgenta, pentru prevenirea unei sarcini nedorite, �n
urma unui contact sexual neprotejat
Opreste ovulatia, �mpiedica

fecundatia sau nidatia.
75%
Afla mai multe!
Pilulele contraceptive sunt recomandate de medicul ginecolog, �n functie de

rezultatele analizelor
hormonale, de starea de sanatate si de v�rsta femeii. Administrate fara
recomandarea medicului
sau folosite un timp �ndelungat, pot determina dereglari ale ciclului menstrual,
crestere �n greutate,
ameteli, dureri de cap, greata, disfunctii hepatice, cresterea incidentei
cancerului.
Avortul (�ntreruperea sarcinii) nu este o metoda contraceptiva, ci reprezinta o

metoda brutala
de expulzare a embrionului sau fatului, care poate avea efecte grave asupra
organismului femeii
(hemoragii prelungite, infectii, sterilitate).
.tiati ca...
...singura metoda contraceptiva care protejeaza �mpotriva infectiilor cu

transmitere sexuala este
prezervativul?
...ziua de 26 septembrie reprezinta Ziua Mondiala a Contraceptiei? Actiunile

dedicate acestei zile au
drept scop constientizarea importantei contraceptiei si reducerea numarului de
sarcini nedorite si
de avorturi.
Dictionar
A procrea � a concepe, a da nastere, a da viata
Sterilitate � incapacitatea de a procrea
Sterilizare chirurgicala � a face un individ incapabil de a procrea printr-o

interventie chirurgicala
Teme .i aplica.ii
1. Identifica metodele contraceptive prezentate �n imaginile de mai jos si noteaza

�n caiet, pentru
fiecare �n parte, denumirea si modul de actiune.
2. Care sunt cele mai eficiente metode contraceptive .i de ce?
3. Care sunt argumentele pentru utilizarea metodelor contraceptive?
4
3
Proiect
Redacteaza un scurt eseu cu tema Contraceptia, pe care sa-l adaugi la portofoliul

personal.
Igiena sistemului reproducator la om. Infectii cu transmitere sexuala
Aminte.te-ti!
Ce boli se pot transmite pe cale sexuala?
Ce reguli de igiena trebuie respectate pentru pastrarea sanatatii sistemului

reproducator?
Descopera!
Prin pozitia lor, pentru organism, organele genitale pot reprezenta o poarta de
contaminare
cu diferiti agenti patogeni, care produc fie unele afectiuni generale, fie infectii
cu transmitere
sexuala. Cunoasterea acestor boli este importanta pentru individ, dar si pentru
familie si societate.
�nceperea activitatii gonadelor obliga la respectarea riguroasa a regulilor de

igiena corporala,
�n vederea mentinerii unei stari optime de sanatate si prevenirii aparitiei unor
�mbolnaviri.
Igiena personala care vizeaza organele sistemului reproducator include urmatoarele

reguli:
spalarea zilnica corecta a organelor genitale, de la pubis �nspre anus;
purtarea lenjeriei intime, preferabil din bumbac, lejera, si schimbarea zilnica a

acesteia;
utilizarea exclusiva a lenjeriei intime personale si a prosoapelor individuale;
folosirea corecta a toaletei;
igiena vietii sexuale, pentru prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala.
La fete, �n timpul menstrelor, se recomanda spalarea locala cu apa calduta si

sapun, dimineata
si seara, uscarea cu un prosop moale sau cu h�rtie igienica, schimbarea de mai
multe ori pe zi
a absorbantului, pentru evitarea mirosului neplacut dat de s�ngele menstrual. Vor
fi evitate baile
generale si locale fierbinti, �mbracamintea prea str�mta .i din material sintetic,
practicarea anumitor
sporturi sau efortul fizic epuizant si chiar anumite alimente condimentate si
alcoolul.
Infectiile cu transmitere sexuala (ITS), cunoscute si ca boli venerice, reprezinta

o categorie
de infectii produse de agenti patogeni de natura diversa (virusuri, bacterii,
ciuperci, protozoare,
paraziti externi) si care se transmit �n principal prin contact sexual neprotejat.
Unele se pot transmite
si prin transfuzie de s�nge contaminat, prin folosirea �n comun a acelor si
seringilor sau de la mama
infectata la fat. Simptomele difera �n functie de tipul infectiei si se pot
manifesta imediat sau dupa
un timp mai �ndelungat de la momentul infectarii.
Cele mai frecvente astfel de infectii sunt herpesul genital, gonoreea (blenoragia),
sifilisul
(luesul), tricomoniaza, SIDA (prezentate �n tabel).
Infec.iile cu transmitere sexuala pot fi evitate prin respectarea

unor reguli care se refera la:
evitarea relatiilor sexuale �nt�mplatoare sau cu parteneri

multipli;
folosirea prezervativului;
utilizarea acelor si seringilor de unica folosinta;
sterilizarea corecta a instrumentarului medical;
campanii de informare/educare HIV/SIDA.

Infectii cu transmitere sexuala
Denumirea ITS
Agentul
cauzator
Calea de transmitere
Simptome
Herpesul
genital
Un virus
Sexuala
De la mama infectata la fat
� Vezicule pline cu lichid �n regiunea

organelor genitale externe � Senzatie de
arsura si de durere � M�ncarime
Gonoreea
(blenoragia)
O bacterie
Sexuala
Mai rar prin lenjerie, prosoape, toalete si bazine de

�not contaminate
� Secretie purulenta, galben-verzuie din

vagin sau din penis � Arsuri si durere la
urinare � M�ncarime
Sifilisul
(luesul)
O bacterie
Sexuala
Prin s�nge contaminat
De la mama infectata la fat
Mai rar prin sarut, muscatura, utilizarea obiectelor

infectate
� Leziune la nivelul vulvei sau penisului

� Eruptie de pete rosii, contagioase pe
corp � Afectiuni ale organelor interne
(sistem nervos, inima, creier)
Tricomoniaza
Un
protozoar
Sexuala
Prin intermediul obiectelor de uz personal

infectate, toalete, bazine de �not contaminate
� Secretie purulenta, alb-galbuie din

vagin sau din penis � �nrosirea vulvei
� M�ncarime � Arsuri uretrale
SIDA
Un virus
Sexuala
S�nge contaminat
Ace si seringi contaminate
De la mama infectata (seropozitiva) la fat
Nu exista riscul infectarii prin sarut, str�ngere de

m�na, folosirea �n comun a veselei sau a toaletei
� Scaderea imunitatii organismului

� Infectii cu agenti patogeni oportunisti
� Scadere �n greutate
� Afectiuni grave ale organelor interne

(plam�ni, piele, creier)
.tiati ca...
�paduchele lat cauzeaza o boala numita pediculoza, care se transmite usor prin
contactul sexual
cu un partener care nu respecta regulile de igiena elementara? Boala se manifesta
prin m�ncarime
intensa si aparitia unor vezicule de culoare roz.
�virusurile hepatitei B si C se pot transmite si pe cale sexuala?
Dictionar
Contaminare � infectare
Patogen � generator de boala
Teme .i aplica.ii
1. Grupeaza comportamentele de mai jos �n doua coloane: Comportamente de risc si

Comportamente
preventive.
� �ntretinerea relatiilor sexuale �nt�mplatoare

� folosirea prezervativului
� transfuzie de s�nge contaminat
� sterilizarea corecta a instrumentarului stomatologic
2. Explica importan.a respectarii regulilor de igiena a sistemului reproducator.
Proiect
Informeaza-te asupra semnificatiei funditei rosii din imaginea alaturata.
Ce simbolizeaza aceasta?
Realizeaza propria ta fundita rosie, pe care sa o porti sau sa o oferi altor

colegi/prieteni �n ziua
de 1 decembrie a fiecarui an, desemnata Ziua Mondiala de Lupta Anti-SIDA.
Particularitati ale reproducerii sexuate la vertebrate
Aminte.te-ti!
Care sunt etapele reproducerii sexuate?
De ce via.a amfibienilor este legata de mediul acvatic?
Care sunt anexele embrionare la om? Ce roluri �ndepline.te fiecare?
Descopera!
embrioni
oua
�n lumea vertebratelor, reproducerea sexuata

prezinta anumite particularita.i la diferitele grupe.
La pesti si amfibieni, �n general, contopirea

gamet
ilor masculi si femeli are loc �n apa (fecundatie
externa), iar la vertebratele terestre sau la cele readaptate
la mediul acvatic, fecundatia are loc �n corpul
femelei (fecundatie interna). Ovulul fecundat se
transforma �n celula-ou (zigot). Ouale pot fi depuse �n
mediul extern (acvatic, terestru), la speciile ovipare, sau
pastrate
�n corpul femelei, la speciile vivipare.
La majoritatea speciilor de pesti, ovulele, depuse

�n numar mare �n apa (�depunerea icrelor�),
sunt fecundate de spermatozoizi (�lapti�) eliminati de
masculi. Din ou ies puii. Unele specii de pesti au fecunda
tie interna (pesti exotici, rechin), iar dezvoltarea oului se face �n interiorul
corpului femelei, �n
gura sau �n pliuri ale tegumentului, sau chiar �n ovar, la cele care �nasc� pui.
La amfibieni, din oua eclozeaza larve (mormoloci) care se dezvolta prin metamorfoza
numai
�n mediul acvatic, parcurg�nd mai multe etape p�na ajung la stadiul de adult. La
�nceput, mormolocii
au corpul pisciform, terminat cu o coada turtita lateral, si respira prin branhii;
ulterior apar organe
noi � membrele posterioare si apoi cele anterioare, plam�nii si dispar branhiile si
coada. Astfel,
mormolocul devine broasca (fig. 1).
adult
larva
(mormoloc)
Fig. 1. Metamorfoza la broasca de lac

Reproducerea �n mediul terestru a necesitat protectia
embrionului
din interiorul oului, realizata prin aparitia unei
coji pergamentoase
(la reptile) sau calcaroase (la pasari) si
a anexelor embrionare cu rol �n aparare, hranire, respiratie
.i excretie.
Reptilele prezinta fecundatie interna. Cele mai multe

specii sunt ovipare, femelele depun�nd ouale �n nisip sau pe
pam�nt (fig. 2). Ouale sunt clocite cu ajutorul caldurii solare.
Din ou ies pui care seamana cu adultii. Unele specii de sop�rle
sunt vivipare.
Pasarile depun �n mediul extern oua mari, bogate �n

substante nutritive (fig. 3). �n lumea pasarilor exista o mare
diversitate �n ceea ce priveste culoarea cojii oului si a desenelor de la nivelul
ei. Oul include germenele
din care se va dezvolta embrionul, galbenusul cu substante nutritive si albusul.
embrion
anexe
embrionare
coaja
substan.e
nutritive
Fig. 2. Oul de reptila

Spre deosebire de reptile, pasarile cuibaresc, clocesc ouale
p�na la eclozare, hranesc si �ngrijesc puii.
La toate mamiferele, fecundatia este interna. Cu exceptia

monotremelor (ornitorinc, echidna), celelalte grupe de mamifere
nasc pui. Dezvoltarea intrauterina a embrionului la mamifere
asigura protec
tia maxima a acestuia si hranirea.
La monotreme nu exista placenta, ele fiind ovipare, iar la

marsupiale, placenta este slab dezvoltata, puii fiind expulzati
din uter dupa o scurta perioada de dezvoltare, apoi ajung �n
marsupiu, unde �.i continua dezvoltarea (fig. 4).
La mamiferele placentare, mucoasa uterina contribuie la formarea

placentei, prin intermediul careia se realizeaza schimburile materno-
fetale
de substante si de gaze. Dupa depunerea spermei �n caile genitale
ale femelei, unirea gametilor de sex opus se poate produce imediat sau
mult mai t�rziu (la unele specii de lilieci); de asemenea, cuibarirea celulei-
ou �n mucoasa uterina poate avea loc dupa un timp mai �ndelungat
de la fecundatie (de exemplu, la caprioara).
La toate mamiferele, puii sunt hraniti cu laptele produs de glandele

mamare.
membrana
germene
galbenu.
coaja
calcaroasa
.alaza
albu.
camera cu aer
Fig. 3. Oul de pasare
Fig. 4. Marsupiu
.tiati ca...
��n general, pestii depun un numar foarte mare de icre (sute de mii)? Numarul redus
de icre de la
unele specii de pesti (circa 80 la ghidrin) se datoreaza posibilitatii de aparare a
acestora, ouale fiind
depuse �ntr-un cuib.
Dictionar
Eclozare � ie.irea larvei/puiului din ou
Ovipar � care se �nmulteste prin oua
Vivipar � care naste pui vii
Teme .i aplica.ii
1. Explica:
a. �n ce consta superioritatea fecundatiei interne comparativ cu fecundatia

externa;
b. �n ce consta superioritatea pasarilor fata de reptile �n ceea ce priveste
reproducerea.
2. Deseneaza �n caiet figura alaturata si completeaza cifrele cu denumirea

componentelor oului de pasare.
3. Grupeaza �n cele doua coloane: Ovipare si Vivipare, urmatoarele vertebrate:

ornitorincul, porumbelul, cangurul, delfinul, broasca-testoasa,
salamandra, echidna, ariciul, balena, cucul.
Ovipare
Vivipare
Activitate practica
Realizeaza, sub �ndrumarea profesorului de biologie, disectia unui peste, studiaza

organele
de reproducere si stabileste sexul exemplarului respectiv.
Comportamente de reproducere �n lumea vertebratelor
Aminte.te-ti!
Care sunt avantajele reproducerii sexuate la animale?
Cum explici diversitatea comportamentelor reproductive �nt�lnita �n lumea animala?
Descopera!
�n lumea vertebratelor, comportamentul de reproducere este complex si diversificat

�n ceea
ce priveste formele de exprimare si manifestarile asociate. Accesul la reproducere
se poate face prin
simpla �nt�lnire, urmata de �mperechere, sau prin ritualuri nuptiale complexe.
Curtarea sau parada nuptiala vizeaza atragerea si alegerea partenerilor de

reproducere.
Ea mareste sansa �mperecherii eficiente, diminueaza agresivitatea si ajuta la
recunoasterea speciei
.i a sexului. La pasari, �naintea perioadei de �mperechere, masculii multor specii
evidentiaza un
colorit viu al penajului, care exprima clar sexul si apartenenta la o anumita
specie.
Curtarea poate fi realizata prin:
spectacole: masculul de pasarea paradisului atrage atentia

femelei prin c�ntec, dupa care sare �n fata ei si �ncepe sa danseze.
Prin deschiderea penajului, se transforma �ntr-un disc negru cu
c�teva zone de culoare verde-albastra iridescente (fig. 1).
dansuri nuptiale, la care participa at�t masculii, c�t si femelele,

�n perechi: la cocorii japonezi, dansul �ncepe lent, pasarile
se apleaca usor una �n fata celeilalte si se �ntorc cu pasi delicati,
apoi �ncep sa bata din aripi .i sa sara p�na la 3 m �naltime (fig. 2).
emiterea de sunete si c�ntece speciale/triluri: masculul

cioc�rliei de c�mp atrage atentia femelei zbur�nd din ce �n ce mai
sus, �n timp ce c�nta puternic.
jocuri de atac: iepurii se curteaza .i se angajeaza deseori

�n �meciuri de box�, care continua p�na c�nd unul dintre parteneri
este ranit sau cedeaza.
aducerea de ofrande alimentare sau de alta natura:

masculul de chira de mare ofera femelei un pestisor, iar cormoranul
se scufunda �n apa �n fata femelei si scoate un smoc de
ierburi pe care i-l ofera.
�n functie de specie, masculii se pot �mperechea cu o

singura femela sau cu mai multe femele, form�nd cupluri care pot
fi limitate la perioada de �mperechere, la sezonul de reproducere
sau pot dura toata viata. Exista si situatii �n care o femela se poate
�mperechea cu mai multi masculi.
Necesitatea supravietuirii speciilor de-a lungul timpului, �n

mediul lor de viata, a determinat aparitia unor strategii de reproducere
. Astfel, animalele care produc un numar mare de oua/de
progenituri, de regula, nu se �ngrijesc de acestea, astfel ca putine
ajung la maturitate (strategia reproductiva de tip r; r = coeficient de
reproducere), de exemplu, broastele-testoase marine (fig. 3).
Fig. 1. Pasarea paradisului
Fig. 2. Cocori japonezi
Fig. 3. .estoase
Speciile care produc un numar mic de oua/de progenituri
trebuie sa aiba grija de acestea pentru a asigura continuitatea
speciei (strategia reproductiva de tip K; K = capacitatea de a avea
grija de descendenti), de exemplu, vulturul sur.
La diferite specii de vertebrate, grija fata de ponta si fata

de urmasi se manifesta diferit. La reptile, majoritatea femelelor �si
depun ouale �ntr-o groapa sapata �n pam�nt, pe care o astupa .i
apoi pleaca. Puii care ies din oua trebuie sa se descurce singuri
�nca din prima zi de viata. Unele specii de sop�rle si de serpi �si
pazesc ouale p�na c�nd eclozeaza, iar altele (pitonul) �si clocesc
ouale pentru o scurta perioada. Femela de crocodil de Nil depune ouale �ntr-o
groapa pe care o
sapa pe malul apei si o pazeste cu atentie p�na c�nd puii �si anunta iesirea din
ou. La acest semnal,
femela �i dezgroapa si �i duce pe fiecare, �n gura, �n apa (fig. 4).
Spre deosebire de reptile, pasarile �si amenajeaza sau �si construiesc cuiburi, �n
care femelele
depun ouale, pe care le clocesc, cu r�ndul, ambii parinti (li.i.a), sau numai
femela (gaina), sau numai
masculul (cazuarul). Exista si pasari care nu-si clocesc singure
ouale, ci le depun �n gramezi de vegetale care, prin descompunere,
produc caldura necesara incubatiei (gainile de gunoi) sau �n cuibul
altor pasari, las�nd clocirea oualor si �ngrijirea puilor pe seama
speciei-gazda (cucul).
La multe specii de vertebrate, puii sunt neajutorati .i

�ngrijirea lor este realizata de catre mama sau de catre ambii
parinti, uneori de alte perechi, de un grup de indivizi sau chiar
de o �ntreaga familie. Rolurile parintilor sunt foarte diversificate:
hranire, aparare, toaletare, instruire a puilor �n primele luni sau
ani de viata.
La speciile de pasari nidifuge (rate, g�ste, lisite, prepelite

etc.) puii eclozati au ochii deschisi, sunt acoperiti cu puf si sunt
gata sa paraseasca cuibul imediat dupa eclozare. De exemplu,
puiul de scoicar este capabil sa-.i urmeze parin.ii, pe l�nga care
sta p�na c�nd �nvata sa deschida de unul singur cochiliile scoicilor
si melcilor si sa zboare bine (fig. 5).
Pasarile cu pui nidicoli (cotofana, soim etc.), care sunt golasi

si orbi la iesirea din ou, manifesta o grija mai mare fata de urmasii
lor. De obicei, masculul este cel care aduce hrana, iar femela
ram�ne cu puii pentru a-i proteja. Exista si specii la care masculul
nu are nicio responsabilitate �n hranirea si �ngrijirea puilor, asa
cum se �nt�mpla la pitulicea comuna.
Puii de mamifere sunt dependenti de mama lor pe durata

alaptarii. Perioada �ngrijirii parentale este scurta la soarecele
de c�mp si lunga la carnivorele mari sau la primate. Puii de
tigru nu pot sa se descurce singuri p�na la doi ani. Ei depind
de tigroaica; ea �i hraneste, �i apara si �i �nvata sa v�neze (fig. 6).
Fig. 4. Crocodilul de Nil (femela .i pui)

Fig. 5. Scoicarul
Fig. 6. Tigrul (femela .i pui)

Afla mai multe!
Somonul traieste �n apele marilor si oceanelor, dar se reproduce �n apele dulci,

astfel ca acest
peste face calatorii lungi, de mii de kilometri, dinspre ocean spre portiunea
superioara a r�urilor de
munte, pentru a-si depune icrele. �n timpul migratiei, care poate dura si un an de
zile, somonul �si
schimba �nfatisarea, �mbrac�nd o haina nuptiala, .i nu se mai hrane.te. Depune 800-
1 000 de icre �n
mici gropite, �n zona superioara a r�ului. Puii ating maturitatea sexuala la v�rsta
de 3-4 ani.
.tiati ca...
�deosebirile de dimensiune, ornamentale .i comportamentale

care exista �ntre masculii si femelele aceleiasi specii reprezinta
dimorfismul sexual? El este accentuat la pasari si la mami-
fere (fig. 7).
Dictionar
Incubatie � proces de dezvoltare a embrionului sub influenta

anumitor factori (temperatura, umiditate etc.)
Nidifug � pui care este capabil sa paraseasca cuibul imediat dupa eclozare
Nidicol � pui care la ie.irea din ou nu poate parasi imediat cuibul
Teme .i aplica.ii
1. Asociaza notiunile din cele doua coloane.
___, ____, ___ 1. Strategia de tip r
___, ____, ___ 2. Strategia de tip K
a. numar mic de descendenti
b. durata de viata lunga
c. numar mare de descendenti
d. durata de viata scurta
e. broasca-.estoasa marina
f. vulturi
2. Completeaza spatiile libere cu notiunile corespunzatoare.
� La pasari, curtarea poate fi realizata prin: _________ (la pasarea paradisului),

____________
(la cocorul japonez), _________ (la cioc�rlia de c�mp) sau prin ________ (la chira
de mare).
� Puii care ram�n �n cuib dupa eclozare, fiind �ngrijiti de parinti, se numesc
______________,
iar puii care parasesc cuibul imediat dupa eclozare, urm�nd parintii, se numesc
__________ .
3. Explica urmatoarea afirmatie: �Cucul prezinta un parazitism la cuib�.
Fig. 7. Masculul si femela de fazan
Proiect
Cauta �n enciclopedii, reviste de biologie, atlase sau pe internet exemple de

comportamente
de reproducere la diferite specii de vertebrate. Noteaza-le �n caiet si discuta-le
cu colegii la ora
de biologie.
Recapitulare
Sistemul reproducator la om
Componentele
sistemului
reproducator
Sistemul reproducator masculin
Sistemul reproducator feminin
Componente
Rol
Componente
Rol
Gonade
(glande mixte)
� Testicule
Produc spermatozoizi.
Secreta hormonul testosteron.
� Ovare
Produc ovule.
Secreta hormonii estrogeni

si progesteron.
Cai genitale
� Cai spermatice
Transportul spermatozoizilor,
care se deplaseaza activ �n
lichidul secretat de glandele
anexe.
� Cai genitale interne

(trompe uterine, uter,
vagin)
Transportul ovulelor si al
spermatozoizilor.
Fecundatie; Nidatie; Sarcina;
Nastere.
Glande anexe
� Prostata
Secreta un lichid care

�mpreuna cu spermatozoizii
formeaza sperma, mediul
de nutritie si de vehiculare a
spermatozoizilor.
� Glandele mamare
Secreta laptele, care asigura

hranirea nou-nascutului.
Organe genitale
externe
� Penisul
Organ copulator.
� Vulva
Acopera deschiderea
vaginului si a uretrei.
Concep.ia � Sarcina si nasterea

Sarcina
Nasterea
Presupune dezvoltarea embrionului si a fatului �n uter

timp de 9 luni: din saptam�na a 12-a (luna a 3-a), toate
sistemele viitorului copil sunt formate, iar �n lunile
urmatoare are loc dezvoltarea lor. Placenta asigura
schimburile materno-fetale.
Reprezinta ansamblul evenimentelor prin care se realizeaza expulzarea

fatului la sf�rsitul celor 9 luni de dezvoltare intrauterina prin: dilatarea
colului uterin, ruperea sacului amniotic, contractii ale musculaturii
uterine .i ale musculaturii abdominale care determina expulzarea
fatului .i a placentei.
Contracep.ia � Metode contraceptive
Temporare
Definitive
Naturale
Artificiale
La femeie
La barbat
� Metoda
calendarului
� Pilulele contraceptive � Contraceptive injectabile � Implanturi subdermale

� Prezervativul � Diafragma � Spermicidele � Steriletul
� Ligatura
trompelor
uterine
� Vasectomia
(�ntreruperea
canalelor deferente)
Particularita.i ale reproducerii sexuate la vertebrate

Grupa de vertebrate
Particularitati ale reproducerii sexuate
Pesti
Fecundatia este externa, av�nd loc �n apa.
Amfibieni
Fecundatia este externa. Dezvoltare indirecta, cu metamorfoza.
Reptile
Fecundatia este interna. Ouale mari, depuse pe pam�nt sau �n nisip, contin
embrionul, care prezinta
anexe embrionare. Dezvoltarea este directa. Din ou ies pui care seamana cu adultii.
Pasari
Fecundatia este interna. Dezvoltarea este directa. Puii sunt �ngrijiti si instruiti
de parinti.
Mamifere
Fecundatia este interna. Puii sunt hraniti cu lapte produs de glandele mamare.
Monotremele sunt
ovipare. Marsupialele nasc pui incomplet dezvoltati, care �si continua dezvoltarea
�n marsupiu.
Placentarele nasc pui complet dezvoltati.
I. La itemii de mai jos, identifica o singura varianta corecta.
1. Fecundatia are loc �n:
a. Ovar
b. Uter
c. Trompa uterina
d. Vagin
2. Nidatia:
a. Are loc �n trompa uterina, �n mod normal.

b. Consta �n implantarea ovulului fecundat.
c. Reprezinta expulzarea ovulului matur din ovar.
d. Consta �n fixarea corpului galben �n mucoasa uterina.
3. Celula formata �n urma

fecundatiei poarta numele de:
a. Fat
b. Gamet
c. Embrion
d. Zigot
4. Sifilisul se caracterizeaza prin:
a. Afecteaza �n principal sistemul imunitar.

b. Se transmite numai prin raport sexual.
c. Este provocat de o ciuperca.
d. Se poate preveni prin folosirea prezervativului �n timpul raportului sexual.
II. Asociaza notiunile din cele doua coloane.
___ 1. Prostata
Coboara �n scrot �nainte de nastere.
___ 2. Testicule
Glande anexe pereche cu secretie exocrina.
___ 3. Glanda mamara
Sunt situate �n micul bazin.
___ 4. Ovare
Glanda anexa impara cu secretie exocrina.
III. Defineste urmatoarele notiuni: pubertate, nastere, cordon ombilical,

sterilet, gonoree.
IV. Observa imaginea de mai jos si:
FAT MAMA
CO2, hormoni, substan.e nefolositoare
a. Argumenteaza rolul placentei.

b. Precizeaza doua consecinte pentru
embrion/fat daca �n timpul sarcinii
mama manifesta comportamente
de risc (consuma alcool, tutun, medicamente,
alte substante toxice).
placenta
cordonul
ombilical
FAT MAMA
O2, substan.e nutritive, apa .i saruri minerale, anticorpi, hormoni, vitamine,

medicamente, alcool, nicotina, alte substan.e toxice, agen.i patogeni
V. Raspunde pe scurt la urmatoarele �ntrebari:
a. �n ce consta ovulatia?
b. Ce modificari sufera mucoasa uterului �n timpul ciclului menstrual?
c. De ce dispare menstruatia �n timpul sarcinii?
d. Unde se formeaza spermatozoizii?
e. Cum se explica numarul mare de spermatozoizi prezenti �ntr-un mililitru de
sperma?
f. Ce roluri are uretra la sexul masculin?
VI. Realizeaza o scurta prezentare scrisa a unei metode contraceptive (denumire, o

caracteristica,
eficienta, riscuri, rolul medicului �n recomandarea acesteia).

Mecanisme de autoreglare: feedback, termoreglare, bioritm
Aminte.te-ti!
Care este importanta functiei de relatie pentru un organism viu?
Cum influenteaza functia de nutritie activitatea organismului?
Descopera!
Organismul viu �si desfasoara viata �n anumite conditii de mediu, fiind dependent
de acestea.
Mediul ofera hrana, oxigen, adapost etc. Orice schimbare, chiar si aparent
ne�nsemnata, a conditiilor
de mediu poate provoca modificari importante ale organismului (sistem viu) sau
poate provoca
chiar disparitia sa. �n aceste conditii, mentinerea sistemului viu depinde de
capacitatea sa de a
raspunde pentru a rezista la actiunea factorilor de mediu.
Fiecare organism viu pluricelular este format din celule care lucreaza �mpreuna
pentru
�ntretinerea �ntregului organism. Desi celulele pot avea functii diferite, toate au
cerinte similare
pentru a putea supravietui (necesar de oxigen, glucoza, ioni minerali, �ndepartarea
substantelor
nefolositoare produse etc.).
Mediul din jurul celulelor (de exemplu, la om: s�ngele, limfa, lichidul
intercelular), din care se
realizeaza preluarea elementelor necesare .i �n care se elimina substan.ele produse
sau/.i inutile,
poarta numele de mediu intern.
Substan.ele din mediul intern sunt necesare cre.terii, dezvoltarii, func.ionarii .i

�nmul.irii
celulelor din organism. Desi conditiile mediului extern se modifica continuu
(lumina, temperatura,
umiditate, curenti de aer etc.), mediul intern tinde sa �si pastreze, �ntre anumite
limite, constantele
si proprietatile. Aceasta proprietate a organismelor vii constituie homeostazia.
Homeostazia (din limba greaca, homois = aceeasi si stasis = stare) se refera la

stabilitatea
si echilibrul mediului intern al vietuitoarelor. Pentru ca aceasta sa se realizeze,
este necesara
monitorizarea si reglarea permanenta a constantelor corpului pe masura ce
conditiile de mediu se
modifica.
Homeostazia este proprietatea organismelor vii de a-si mentine constantele

fiziologice
(temperatura, compozitie chimica etc.) �n conditii diferite de mediu.
Mecanismele de realizare a homeostaziei implica trei elemente interconectate:
2. Centrul de control
Preia informatia, o analizeaza si elaboreaza
comanda (o reactie a organismului
�n scopul mentinerii echilibrului)
1. Receptorul
Primeste informatia privind

modificarea mediului intern
(stimul)
3. Efectorul
Raspunde la comanda
centrului de control
Revenirea la
starea de echilibru
Modificarea valorii unui

stimul (intern sau extern)
produce modificari ale
mediului intern
Mentinerea homeostaziei implica de obicei mecanisme de feedback. Feedbackul are

drept
scop mentinerea unui anumit echilibru, este un raspuns la o anumita cauza, el nu
trebuie sa fie o
reactie la ceea ce a declansat cauza, ci doar la efect!
Stimulul determina o modificare �n organism, iar aceasta
produce un raspuns care �ncearca sa �nlature sau sa diminueze
efectul acestuia (fig. 1).
Feedbackul se manifesta la nivelul a diferite sisteme

(biologice, tehnice etc.) �n scopul mentinerii stabilitatii si echilibrului
lor fata de influentele exterioare.
Un astfel de mecanism de autocontrol este reglarea temperaturii

corpului la animalele homeoterme (pasari si mamifere).
Supravietuirea acestora depinde de capacitatea lor de a mentine o
temperatura stabila a corpului, indiferent de temperatura mediului
�nconjurator. Aceasta capacitate de a mentine temperatura
corpului �n limite constante se numeste termoreglare.
Temperatura corpului depinde de caldura

produsa din care se scade caldura pierduta. Caldura
se pierde �n functie de temperatura mediului exterior.
De exemplu, c�nd temperatura externa este scazuta,
organismul
pierde mai multa caldura.
Cresterea sau scaderea temperaturii corpului

(stimul) este �nregistrata si transmisa sistemului
nervos. Acesta analizeaza modificarea si trimite
comanda spre efectori, pentru ca temperatura sa
revina �n limitele normale (fig. 2).
Toate activitatile fiintelor vii au loc periodic,

urm�nd ritmuri observabile si masurabile care urmaresc
variatiile periodice ale mediului:
evenimente previzibile legate de variatii sezoniere

(exemplu: alternanta anotimpurilor, alternanta
zi/noapte etc.);
evenimente neprevazute sau �accidentale�

(exemplu: variatii ale temperaturii zilnice, foamea/satietatea,
setea etc.).
Bioritmul (ritmul biologic) permite organismului sa anticipeze variatii ale

mediului si astfel
sa asigure o constanta relativa a mediului intern (homeostazia). Un ritm biologic
este caracterizat de
perioada (intervalul de timp dintre aparitia a doua fenomene identice) si de
valoarea lui. �n functie
de perioada, ritmurile biologice se clasifica �n:
Ultradiene
(perioada mai mica de 24 de ore)
Ritmul circadian
(perioada de aproximativ 24 de ore)
Infradiene
(perioada mai mare de 24 de ore)
Ritmul respirator, cardiac, activitatea

creierului, concentratia unor hormoni
�n s�nge, secretiile digestive etc.
Starea de veghe si de somn, schimbarea

temperaturii corpului, modificari ale
tensiunii arteriale, procesele metabolice,
sinteza unor hormoni
Modificarile naturale ale conditiilor fizice

de-a lungul anului au indus adaptari
interesante ale organismelor la mediu:
fotoperiodismul; perioada
de reproducere;
cresterea plantelor; �nflorirea; migratiile unor
animale; hibernarea etc.
Stimul
Receptor
Centrul nervos
Efector
Fig. 1. Feedback
intensificarea
perderii de caldura
reducerea pierderii
de caldura
hipotalamus
vasodilata.ie
vasoconstric.ie
TERMOREGLARE
zb�rlirea firului
de par
intensificarea
transpira.iei
glanda
sudoripara
glanda
sudoripara
fir de par
Fig. 2. Reglarea temperaturii corpului

Afla mai multe!
Conform teoriei bioritmurilor, viata unui om este guvernata si influentata de

cicluri periodice.
Se considera ca bioritmurile fizic, emotional si intelectual sunt cele trei ritmuri
ciclice primare care ne
influenteaza viata. Bioritmul fizic influenteaza factorii fizici ca: forta,
rezistenta fizica, starea sana-
tatii, rezistenta la �mbolnaviri, coordonarea miscarilor. O valoare mare �nseamna
multa energie,
iar o valoare mica �nseamna oboseala si predispunere la �mbolnaviri .i accidente.
Bioritmul
emotional influenteaza starile emotionale, duc�nd la momente de maxim si minim �n
ceea ce pri-
veste creativitatea, perceptia, sensibilitatea emotionala
si armonia relatiilor cu ceilalti oameni.
O valoare mare �nseamna fericire, multumire, iar
o valoare mica semnaleaza depresie si tristete.
Bioritmul intelectual
influenteaza atentia, capacitatea
de �nvatare, memoria, creativitatea,
claritatea
�n g�ndire. O valoare
mare indica o zi buna pentru
solicitari
intelectuale,
iar o valoare mica indica o zi
cu performan.e
intelectuale mai reduse.
.tiati ca...
...temperatura corpului este de obicei 36,5 �C, dar variaza �n timpul zilei cu
aproximativ 0,8 �C? Cea
mai mica temperatura este �nregistrata atunci c�nd oamenii dorm.
Dictionar
Fotoperiodism � reactie a plantelor fata de succesiunea luminii si a �ntunericului
Metabolism � totalitatea proceselor de sinteza, de asimilare (cu �nmagazinare de

energie) si de
degradare, de dezasimilare (�nsotita de eliberare de energie) pe care le sufera
substantele �ntr-un
organism viu
Teme .i aplica.ii
1. Masoara-ti pulsul pe parcursul unei zile, din doua �n doua ore, �ncep�nd cu
momentul trezirii.
Ultima �nregistrare sa fie �nainte de a te culca. �nregistreaza datele �n
urmatoarea fisa:
Ora
Valoarea pulsului
Activitatea desfasurata �nainte/�n timpul �n care s-a masurat valoarea pulsului
Reprezinta grafic �nregistrarile facute

(ora/valoarea). Concluzioneaza, raspunz�nd la
urmatoarele �ntrebari:
� Care sunt factorii care duc la modificarea

pulsului?
� Ce tip de ritm biologic reprezinta aceste
modificari?
2. La om, ritmul circadian este controlat de

un �ceas biologic� situat �n hipotalamus.
Identifica �n diagrama alaturata principalele
ritmuri circadiene
la om si precizeaza
influenta lor asupra activitatii zilnice.
Bioritmuri la om
12:00
10:00 A.M.
vigilen.a maxima
2:30 P.M.
cea mai buna

coordonare
3:30 P.M.
cel mai bun timp

de reac.ie
6:00
6:00
7:00 P.M.
cea mai mare

temperatura
a corpului
4:30 A.M.
cea mai scazuta

temperatura a
corpului
2:00 A.M.
somnul cel mai profund
24:00
Recapitulare finala
Func.iile de rela.ie .i de reproducere
Reaminte.te-.i!
Ce sisteme de organe realizeaza func.iile de rela.ie?
Func.iile de rela.ie
Organele de sim.
� Au rolul de a recep.iona,
conduce .i transforma �n
senza.ii specifice excita.iile
din mediul extern
Sistemul nervos
� Controleaza func.iile
organismului
Sistemul
locomotor
� Realizeaza diferite
tipuri de mi.cari
Glandele endocrine
� Secreta hormoni care

exercita efecte specifice
asupra organelor-.inta
� Participa la reglarea
func.iilor organismului
Sistemul
osos
partea pasiva
a mi.carii
Sistemul
muscular
partea activa
a mi.carii
Dupa
localizare
� Sistem nervos
central
� Sistem nervos
periferic
Dupa
func.ie
� Sistem nervos
somatic
� Sistem nervos
vegetativ
� Pielea
� Ochiul
� Urechea
� Nasul
� Limba
� Hipofiza
� Tiroida
� Suprarenalele
� Pancreasul
endocrin
Reaminte.te-.i!
Care sunt modalita.ile de reproducere �nt�lnite �n lumea vie?
Func.ia de reproducere
Asigura �nmul.irea .i perpetuarea speciei
(fara fecunda.ie)
(cu fecunda.ie)
Etape: 1. formarea game.ilor de sex opus, 2. fecunda.ia, 3. formarea celulei-ou

(zigot)
La plantele
angiosperme
� Floarea
� Fructul
� Sam�n.a
Sistemul
reproducator la om
Sistemul reproducator feminin
� Glande feminine
� Cai genitale
� Organe genitale externe
� Glande anexe
Sistemul reproducator masculin
� Gonade masculine
� Conducte spermatice
� Organe genitale externe
� Glande anexe
EVALUARE FINALA � FUNC.IILE DE RELA.IE
I. Descrie func.iile de rela.ie, nutri.ie .i reproducere, complet�nd casetele

libere de mai jos.
FUNC.IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII
Toate organismele vii realizeaza trei func.ii vitale
Func.ia de rela.ie
Func.ia de reproducere
Func.ia de nutri.ie
consta �n:
consta �n:
consta �n:
Sinteza sau preluarea substan.elor

organice .i utilizarea lor pentru
......................................................
II. Stabile.te interrela.iile dintre cele trei func.ii fundamentale ale unui
organism animal,
not�nd �n casetele de mai jos no.iunile corespunzatoare.
FUNC.IA DE RELA.IE LA ANIMALE
Este realizata prin:
Sistemul nervos
SNC
la vertebrate este
format din
recep.ioneaza
SNP
cu ajutorul
nervi
care executa comenzi
maduva spinarii
raspunsul este:
olfactiv
III. Identifica diferite tipuri de reproducere din lumea vie .i completeaza cu

no.iunile corespunzatoare
casetele de mai jos.
Cum sunt
urma.ii fa.a de
parin.i?
.....................
spori
tipuri de
reproducere
bulbi
Cum sunt
urma.ii fa.a de
parin.i?
......................
sexuata
fecunda.ie
BAREME DE CORECTARE
Pag. 49
Nr. item
Raspuns
Punctaj
I.
Completarea casu.elor cu
9 � 0,10 p. = 0,9 p.
II.
Enumerarea func.iilor
organelor de sim.
1 p.
III.
Completarea spa.iilor libere

cu no.iunile corespunzatoare
40 � 0,05 p. = 2 p.
IV.
1. c, 2. a, 3. b
3 � 0,33 p. = 1 p.
V.
Completarea casetelor cu
6 � 0,10 p. = 0,60 p.
VI.
Explica.ia corecta
1 p.
VII.
Formularea a c�te 2 enun.uri

pentru fiecare con.inut.
8 � 0,125 p. = 1 p.
VIII.
Realizarea eseului de
3-4 fraze
1,5 p.
Din oficiu
1 p.
Total
10 p.
Pag. 29
Nr. item
Raspuns
Punctaj
I.
Completarea casu.elor cu
8 � 0,25 p. = 2 p.
II.
Enumerarea proprieta.ilor
2 � 0,50 p. = 1 p.
III.
Completarea spa.iilor libere

cu no.iunile corespunzatoare
30 � 0,10 p. = 3 p.
IV.
1. b, 2. d, 3. a, 4. c
4 � 0,25 p. = 1 p.
V.
1. d, 2. h, 3. g, 4. b, 5. e,
6. c, 7. f, 8. a
8 � 0,25 p. = 2 p.
Din oficiu
1 p.
Total
10 p.
Rebus � Pag. 41
1. conduct; 2. timpan; 3. oscioare; 4. labirint;

5. nicovala; 6. utricula; 7. endolimfa
Pag. 59
Nr. item
Raspuns
Punctaj
I.
1. c, 2. b, 3. c, 4. d
4 � 0,25 p. = 1 p.
II.
1. c, 2. d, 3. a, 4. b
4 � 0,25 p. = 1 p.
III.
Definirea celor 4 no.iuni
4 � 0,50 p. = 2 p.
IV.
a. Precizarea glandei
endocrine implicate
0,5 p.
b. Precizarea hormonului
implicat .i a sensului
modificarii secre.iei lui
2 � 0,25 p. = 0,5 p.
c. Precizarea altor doua

manifestari asociate
2 � 0,5 p. = 1 p.
V.
a. Explicarea termenului
0,5 p.
b. Precizarea cauzei .i
modalita.ii de prevenire
2 � 0,25 p. = 0,5 p.
VI.
Realizarea eseului alcatuit

din 5 fraze
5 � 0,40 p. = 2 p.
Din oficiu
1 p.
Total
10 p.
Pag. 77
SISTEMUL NERVOS AL VIE.II DE RELA.IE
Pag. 91
Nr. item
Raspuns
Punctaj
I.
1. b, 2. d, 3. c, 4. a
4 � 0,25 p. = 1 p.
II.
Staminelor, stigmatul,
polenizare, sam�n.a, fruct
4 � 0,25 p. = 1 p.
III.
5 � 0,40 p. = 2 p.
IV.
Precizarea transformarilor
care au loc dupa fecunda.ie
0,5 p.
Precizarea evenimentelor
din timpul germina.iei
0,5 p.
V.
Fructe carnoase: 1, 3, 5
0,5 p.
Fructe uscate: 2, 4, 6
0,5 p.
VI.
Precizarea influen.ei fiecarui

factor de mediu
4 � 0,25 p. = 1 p.
VII.
Realizarea eseului alcatuit

din 5 fraze
5 � 0,40 p. = 2 p.
Din oficiu
1 p.
Total
10 p.
Pag. 110
Nr. item
Raspuns
Punctaj
I.
1. c, 2. b, 3. d, 4. d
4 � 0,25 p. = 1 p.
II.
1. d, 2. a, 3. b, 4. c
4 � 0,25 p. = 1 p.
III.
5 � 0,40 p. = 2 p.
IV.
Argumentarea rolului
placentei
0,5 p.
Precizarea a doua consecin.e
2 � 0,25 p. = 0,5 p.
V.
Precizarea raspunsului
la cele 6 �ntrebari
6 � 0,5 p. = 3 p.
VI.
Prezentarea unei metode

contraceptive (denumire,
mod de ac.iune, eficien.a,
riscuri, rolul medicului)
5 � 0,20 p. = 1 p.
*
Din oficiu
1 p.
Total
10 p.
Pag. 115
Nr. item
Punctaj
I.
2 � 0,3 p. = 0,6 p.
1 � 0,4 p. = 0,4 p.
II.
14 � 0,3 p. = 4,2 p.
III.
10 � 0,3 p. = 3 p.
2 � 0,4 p. = 0,8 p.
Din oficiu
1 p.
Total
10 p.
Programa .colara poate fi accesata la adresa:
http://programe.ise.ro

Biologie Cls 7

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biologie Cls 7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acest manual este proprietatea

Ministerului Educa.iei Na.ionale.

Acest manual .colar este realizat �n conformitate cu

Programa .colara aprobata prin OM nr. 3393/28.02.2017

Numarul de telefon european de

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

*Pentru precizarea aspectului manualului se vor folosi urmatorii termeni: nou,

� Elevii nu vor face niciun fel de �nsemnari pe manual.

Editor: Florentina Ion

Redactori: Lumini.a Volintiru, Gina Palade

Tehnoredactor: Mihaela Nicolae, Cristina Dumitrescu

Corector: Gabriela Ilincioiu, Lorina Chi.an

Ilustra.ii: Dreamstime, The Biology Classroom

Versiunea digitala: Infomedia Pro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom�niei

II. Popescu, Adriana Simona

III. Rosescu, Marinela Roxana

Copyright � 2019 Didactica Publishing House � Toate drepturile rezervate.

Pentru informa.ii .i comenzi:

Func.iile de nutri.ie �n lumea vie.......................................... 8-9

Unitatea I. FUNC.IILE DE RELA.IE

Sensibilitatea .i mi.carea la plante......................................10-11

Unitatea II. SISTEMUL NERVOS

Organizarea sistemului nervos la om. Neuronul.................12-14

Maduva spinarii .i nervii spinali ........................................15-16

Func.iile maduvei spinarii.......................................................17

Trunchiul cerebral .i nervii cranieni.........................................18

Igiena vie.ii intelectuale....................................................23-25

Particularita.i ale sistemului nervos la vertebrate..............26-27

Unitatea III. ORGANELE DE SIM.

Organele de sim. la om. Pielea ..........................................30-32

Ochiul .i sim.ul vazului......................................................33-37

Urechea .i sim.ul auzului .i al echilibrului..........................38-41

Nasul .i sim.ul mirosului....................................................42-43

Limba .i sim.ul gustului.....................................................44-45

Particularita.i ale organelor de sim. la vertebrate..............46-47

Unitatea IV. GLANDELE ENDOCRINE

Glandele endocrine la om. Glanda hipofiza........................50-51

Unitatea V. LOCOMO.IA .I SISTEMUL LOCOMOTOR

Sistemul locomotor la om. Sistemul osos.Tipuri de oase,

Sistemul muscular. Principalele grupe

Articula.iile. Rela.ia mu.chi-oase-articula.ii

Igiena sistemului locomotor...............................................70-71

Adaptari ale locomo.iei vertebratelor

Integrarea func.iilor de rela.ie................................................76

Unitatea VI. FUNC.IA DE REPRODUCERE

Cre.terea .i dezvoltarea plantelor......................................84-85

Reproducerea vegetativa la plante.....................................86-87

Reproducerea .i sistemul reproducator la om.....................92-93

Sistemul reproducator masculin �

Modificari hormonale, somatice, afectiv-emo.ionale

.i comportamentale la v�rsta puberta.ii............................96-97

Concep.ia. De la fecunda.ia ovulului la na.tere..................98-99

Igiena sistemului reproducator la om.

Particularita.i ale reproducerii sexuate

Unitatea VII. MECANISME DE AUTOREGLARE

Manualul cuprinde .apte unita.i de �nva.are:

Unitatea I. FUNC.IILE DE RELA.IE SENSIBILITATEA .I MI.CAREA LA PLANTE

Unitatea II. FUNC.IILE DE RELA.IE SISTEMUL NERVOS

Unitatea III. FUNC.IILE DE RELA.IE ORGANELE DE SIM.

Unitatea IV. FUNC.IILE DE RELA.IE GLANDELE ENDOCRINE

Unitatea V. FUNC.IILE DE RELA.IE LOCOMO.IA .I SISTEMUL LOCOMOTOR

Unitatea VI. FUNC.IA DE REPRODUCERE

Unitatea VII. MECANISME DE AUTOREGLARE