3.2.1.2.

Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv la ciprinide

Ciprinidele sunt în marea lor majoritate specii omnivore sau erbivore. Ciprinide exclusiv fitofage sunt puţine, precum cosaşul
(Ctenopharyngodon idelld) care consumă preponderent macrofite şi sângerai {Hipophtalmichtys molitrix), specie fitoplantonofagă. Există însă şi
ciprinide răpitoare cum este avatul (Aspius aspius).
Ciprinidele pot fi încadrate în grupa peştilor fără stomac. Tubul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană, intestin anterior, intestin
mediu (subţire) şi intestin posterior (gros) (fig.3.5.).
Gura este terminală, la majoritatea ciprinidelor, protractilă şi nu prezintă dinţi. Pe perechea posterioară a arcurilor bronhiale se găsesc nişte
protuberante osoase numite dinţi faringieni, cu rol în triturarea parţială a hranei.
Esofagul se prezintă sub forma unui tub scurt, extensibil, cu pereţi musculoşi şi care se continuă cu intestinul. La nivelul esofagului se deschide
conductul vezicii înotătoare.
Intestinul este lung, depăşeşte lungimea corpului, fapt corelat cu lipsa stomacului la aceste specii. Lungimea intestinului depinde de vârsta
peştelui: la puiet reprezintă cea. 50% din lungimea corpului, în timp ce la adult este de 2,5 - 3 ori mai lung decât corpul. Diferitele porţiuni ale
intestinului (anterior, mediu, posterior) nu sunt clar delimitate. La ciprinidele adulte intestinul prezintă 7 anse orizontale şi 6 curburi. Se deschide la
exterior prin anus.

Curburile tubului digestiv

la crap

Figura 3.5. Organizarea internă la ciprinide

37