5rNr0A

,ff-aiM/n*

f,#\, Ib'p/* p^"r,/",',tr

W Wlf^rr'^*"*^r,rrttw
 D@{

fl'
a

I4tilrtr^l p'1/,/tu,Jh orr',tkloiliin t i,

l;,
"[ il"htoni,,r;b
;,r,rry,rl'";;;,;'r, N k onililn.
 SENECA
Lucius Annaeus

M-AI INTREBAT DE CE
Despre providenfi
Despre fermitatea infeleptului

Traducere din limba latind de

Ioana Costa,
Vichi-Eugenia Dumitru
9i $tefania Fercheddu

f*\
eeE
Seneca Lucius

l
 CUPRINS

Descrierea CIP a Bibliotecii Naf,onale a RomAniei

CuvAnt inainte 7
SENECA, LUCruSANNAEUS Despre coleclie 8
Despre volum 9
M-ai intrebat de ce:
Despre providenta = De providentia
Despre fermitatea inleleptului = De constantia sapientis / Seneca L.lv Dialoguri
Despre providentd, De proaidentia \'1,
trad.: loana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru 9i $tefania Fercheddu; Despre fermitatea lnfeleptului, De constantia sapientis.. 47
desene: Sasha Staicu; coord.: Anastasia Staicu.

Editura Seneca Lucius Annaeus,2014, Bucuregti

rsBN 978-506-9 3594-8-8

I. Costa, Ioana (trad.)

II. Dumitru, Vichi Eugenia (trad.)
III. Fercheddu, $tefania (trad.)
IV. Staicu, Sasha (il.)
V. Staicu, Anastasia (coord.)

821..124-96=135.1.

machetare: Dragog Tudor

Tipdrit la Monitorul Oficial R.A.

Toate drepturile prezentei edilii sunt rezervate autorilor. Nici o parte din
aceastd lucrare nu poate fi reprodusd, stocati sau transmisd sub indiferent
ce formd fdrd acordul prealabil scris al autorilor.
 cwANT iNeNrs.
inainte de imagini:

'f:,:turt* br"n ri"

,5d ottnrt
Irslm
'!o,

SENECA

Imaginile din aceastd colecfie au fost gAndite de $tefan Procopie,

Sasha Staicu gi Andrei-Florin Mdceganu, elevi la Universitatea
Nafionald de Arte Bucuregti.
Despre proztidenld

De proaidentia
 Despre providenld

,yhlrl 4.

Cdtre Lucilius
De ce li se furtAmpld oamenilor buni unele
neajunsuri, cu toate cd existd providenfa

1. M-ai intrebat, Lucilius, de ce - dacd existd provi-

denfd - li selntAmpld multenenorociri oamenilor buni.
!i-ag putea rdspunde printr-o scriere aparte cu acest
subiect, in care am dovedi cd existd o providenfd care
le cArmuiegte pe toate gi cd zeul se afld printre noi; dar
fiindcd am hotdrAt ca din intreg sd smulgem o pdrticicd
gi sd gdsim solufia unei singure dispute, pdstrAnd restul
litigiului intgct, voi face ceva cu mult mai ugor: voi
pleda cauzazerlor.
2. Acum este de prisos sd ardt curn o lucrare atAt de
nure nu rczistd fdrd un supraveghetor gi cd joncfiunea
stelelor sau migcarea lor in direcfii diferite nu line de un
impuls accidenta} iar cele pe care le pune in migcare in-
tAmplarea se hrlburd de multe ori gi grabnic se ciocnesc;

aceastd rapiditate care nu cunoagte obstacol std sub co-

C L'-prurz manda unei legi eteme, purtdnd cu sine sumedenie de
"la-L
u L,.a,w
s{i a"A con-o-ad-o, u,"2, ti*; lucruri, pemare gipeuscat, gi sumedenie delumini strd-
... &'a- sct1-ln!<- "-r';' lucitoare ce scAnteiazd la intervale bine r6nduite aceastd
$c eroac &f+rrrt ordine nu poate tine de o materie rdtdcitoare, iar
",:a^;.'

4i

*r4 ' '
elementele care s-au intahit accidental pdstreazd, cu
mare artd un fel de echilibru: imensa greutate a pdmdn-
tului std nemigcatd gi privegte fugagrdbitd a cerului de
jur imprejurul sdu, iar mdrile revdrsate in vdi lrrmoaie
pdmAntul fdrd. sd. simtd vreun spor adus de fluvii; din
seminte mici se nasc fdpturi mari.
3. Nici mdcar acele fenomene care par confuze gi ne-
sigure - md refer la ploi, la nori, la descdrcdrile de ful-
gere gi la rAurile de foc care se revarsd din crestele
spintecate ale munfilot zgdlliliehle solului neslgur 9i al-
tele, pe care spafiul tumultuos al universului Ie in-
dreaptd asupra pdmAntului - nu au loc fdrd motiv,
oricAt de neprevdzste ar fi, ci igi au cauzele lor;lafeI,
fenomenele care sunt socotite miraculoase, pentru cd
apar tr alte locuri decAt cele obignuite (cum ar fi apele
calde in mijlocul valurilor gi neaqteptatele intinderi ale
insulelor ce se ridicd din marea cea largd).
4. Iar dacd cineva va lua aminte cd ldrmul rdmAne
gol cAnd marea se retrage in ea insdgi gi cd tr scurt timp
este iardgi acoperif va crede cd, printr-un fel de rosto-
golire, valurile ba sunt trase inapoi gi impinse fir5untru,
ba ldgnesc cu putere gi in mare grabd. se trtorc la locul
lor: de fapt, apele cresc treptat gi la ora gi ziua precisd
vin mai mari sau mai mici, dupd cum le-a atras astrul
selenar, care line in voia sa revdrsarea Oceanului. Sd
ldsdm aceste discufii pentru timpul lor, cu atAt mai
mult cu cAt tu nu ai indoieli in privinfa providenlei, ci
44
Despre provider-rfd
^f4
te plAngi de ea.
5.Am sd te aduc firapoi la simpatia fald de zei, care
sunt buni cu cei buni. Adevdrul este cd natura insdgi
nu ingdduie ca cevabunpentru cei buni sd fie weodatd
ddunitor: intre oamenii buni gi zei existd o prietenie,
virfutea fiind cea care ii unegte; dar este oare indeajuns
sd o numesc,,prietenie"? Este mai mult decAt atdt, este
o rudenie gi o asemdnare, fiindcd omul bun se deose-
begte de zeu doar in timp, ii este elevul, imitatorul gi
urmaqul drept magnificul sdu pdrinte, ca un suprave-
ghetor sever al virtutilor, asemenea tatilor cumpdtafi,
ll educd aspru.
6. AsffeL c6nd vei vedea cd oameni buni 9i dragSzei-
lor se chinuiesc, asudd, urcd pe drumuri abrupte, iar
cei rdi igi fac mendrele gi se topesc de pldceri, g6ndegte-
te cd la fiii nogtri ne place disciplina, iar la sclavii tineri
- libertatea fdrd rugine; pe primii trcercdm sd ii linem
in frAu printr-o educafie austerd, iar celorlalfi le trcu-
rajdm indrdzneala. Aceeagi purtare ti se deslugegte
dinspre partea zeului: pe omul bun nu 1l ,*" in mijlo-
cul pldcerilor, ci il pune la trcercare, il tttfuegte, il pre-
gdtegte pentru sine.
A l,rrA"/rt l" matLe,Jkarrl ,*r.r,,1,
^tAt
4huf hflL *a,noi l*,a*rr,te rrritl
,Je ma,Jo
f(r//ri,mahi,
45
 ilespre provie{enfd

*f,hl^l 2,

,,De ce au parte oamenii buni de multe piedici?"

1..

Unui om bun nimic rdu nu i se poate intAmpla: cele po-

trivnice nu se amestecd. Sunt atAtea rdrui, atAta guvoi
de apd din ploile care se revarsd de sus gi atAtea izvoare
tdmdduitoare - 9i totugi nu schimbd gustul mdrii gi nici
mdcar nu o fac mai dulce; la fef ndvala lmprejurdrilor
potrivnice nu kansformd sufletul unui om puternic: el
rdmAne tr picioare gi, orice i se ir:rtAmpl5, gi-l face al sdu.
El este, de fapt, mai puternic decAt toate cele din afard.
2. Nu spun cd nu le simte, ci cd le invinge gi, altmin-
teri, linigtit gi calm, se ridicd impotriva a tot ce se intAm-
pld. Considerd drept incercdri toate imprejurdrile
potri'unice. Cine oare -bdrbat fiind gi inclinat cdtre o
viafd morald - nu primegte cu pldcere o trudd pe md-
surd gi nu este gata pentru indatoririle sale, chiar pri-
mejduindu-se? $i cdrui om wednic o ialdfdrdocupatie
nu-i este pedeapsd?
3. ii vedem pe atleli, care se ftrgrijesc de fortele lor,

: cd se incaierd la luptd cu cei mai puternici gi le cer par-

tenerilor de antrenament sd igi foloseascd toate fortele
impotriva lor; suportd sd fie tdiati 9i lovili qi, dacd nu iqi
,, n4- <tk t "ta.J-# ca a.utnc& gdsesc un rival pe mdsurd, infruntd mai multi deodatd.
s,t/IolrA . d')'n ,n- $,-Q- :'
4. in lipsa unui adversar, bdrbdf,a lAncezegte: mSrelia

,17

uf 2'
gi forfa gi le probeazd abia atunci cAnd puterea de a in-
dura ii dezvdluie valoarea. $tii probabil cd la fel trebuie
sd facd oamenii buni, sd nu se teamd de imprejurdrile
aspre gi dificile gi nici sd nu se pldngd de soartd; din orice
li se intdmpld si ia partea bund, sd il prefacd intr-un bine.
Nu este important ce anume suporfi, ci in ce fel.
5. Nu vezi cd tafii igi aratd afecliunea intr-un fel, iar
mamele intr-alt fel? Primii poruncesc ca fiii lor sd fie
impinqi cdtre studiu devreme, gi nici in zilele de sdrbd-
toare nu ii lasd sd stea fdrd ocupalie, storcAndu-i de su-
doare gi uneori de lacrimi; mamele, in schimb, vor sd
ii incdlzeascd la piept, sd ii find la addposf la umbrd,
si nu fie mAhnifi niciodatd, nicicAnd sd nu plAngd, nici
si trudeasci.
6.Fald de cei buni, zeul are purtarea unui tatd., line
la ei birbdteqte gi le spune: ,,Trebuie sd aibd parte de
muncd, suferinte, egecuri, ca sd dobAndeascd adevdrata
putere." Corpurile ingrdgate de trAnddvie stau in lAnce-
zeald qi nu doartruda ci gimigcarea ori propria lor greu-
tate le lasd cu totul fdrd vlagd. O prosperitate ce nu a
cunoscut vdtdmare nu poate face fald. niciunei lovituri;
tn schimb, cel care s-a confruntat necontenit cu propriile-i
greutdfi s-a intdrit prin su{erin}d gi nu mai cedeazd in
fafa niciunuirdu, ci, chiar cdzut,luptd in genunchi.
7. Tu te miri cd acel zeu, care ii indrdgegte atAt de
mult pe cei buni, care vrea ca ei sd devind cu totul
buni gi virtuogi, le atribuie o soartd chinuitoare ? Pe
48
Desp rc' p r:ovi c'lernf d
c"f 2.
rnine unul nu md mird cd uneori zeii sunt mAnati de
rkrrinta de a privi cum nigte oameni de seamd se luptd
(ru o nenorocire.
8. Noi, oamenii, suntem uneori incAntali sd vedem
(-um un tAnd,r, cu un curaj plin de fermitate, a prins in
sulild fiaracare se ndpustegte asuprd-i, cum, fdri fricd,
a tinut piept atacului leului; cu atAt este mai pldcut
spectacolul, cu cAt este mai nobil cel care il implinegte.
Numai cd nu acestea - fapte copildregti, distraclii fri-
vole ale omului - au darul de a atrage privirile zeilor.
9.Iatd, insd un spectacol demn de privirea zeului
care igi contempld crealia! iatd o confruntare demnd de
un zeu - un om curajos mdsurAndu-se cu o soartd po-
tri'unicd, cu atAt mai mult cu cAt el insugi a stdrnit-o. Nu
gtiu, spun drept, ce priveligte mai frumoasd ar avea Iu-
piter pe pdmAnt, dacd ar vrea s5" igi indrepte atentia
intr-acolo, decAt sd il vadd pe Cato, dupd ce partidul ii
fusese zdroblt (9i nu doar o singurd datd), tinAndu-se
cu toate acestea drept, intre ruinele statului.
10. ,,Chiar dacd," spune ef ,,toatd lumea a ajuns in pu-
terea unui singur om, chiar dacd pimdnttnile stau sub
pazalegpst'trlor, mdrile sub paza flotelor, iar armata lui
Cezar asediazdpor,tile, totugi Cato are o cale de scdpare;
cu o singurd men5 igi va deschide drum larg cdhe liber-
tate. Aceastd sabiq nepdtatd gi fdri prihand, chiar in we-
mea rdzboiuluicivil, vafaceincele dinurmd un serviciu
bun gi nobil: libertatea pe care nu i-a putut-o da patriei
4!
 *f 2'
i-o va da lui Cato. incearcd sd duci la tmplinire, suflete al
meu, opera pe care ai plSnuit-o tndelung; smulge-te din
treburile omenegti. Petreius gi Iuba s-aulnfruntat gi acum
zac tntingi h pnm6nt ucigi unul de mAna celuilal! irrtAl-
nirea lor cu soarta a fost curajoasd gi aleasd, insd nu se po-
trivegte cu mdref,a noastrd. Pentru Cato era deopotrivd
nedemn sd ceard de la weun om fie moartea, hev.rala."
Pentru mine este limpede cd zeii l-au privit cu
l-1,.

mare bucurie pe acelbdrbat, cu totul lipsit de mild in

rdzbunareasa, atunci cAnd a ardtat grijdfalede salva-
rea celorlalji gi a aranjatfugacelor care plecau; atunci
cAnd, in ultima noapte a vielii lui se indeletnicea cu
studiul; atunci cAnd gi-a tnfipt sabia in pieptul sacru;
cdnd igi risipea mdruntaiele gi igi smulgea, cu propria
mAnd, acea suflare preasfAntd care nu merita sd fie
pAngdritd prin sabie.
L2. inclin sd cred cd tocmai din acest motiv lovitura
nu a fost prea bine Fntitd gi nici eficace: pentru zeinu a
fost de-ajuns sd tl priveascd pe Cato o singuri datd. Forla
spiritr.rlui i-a fost lnutd in loc, pentru a fi pusd la incercare
gi chematd inapoi, sd se arate intr-o imprejurare gi mai
grea; cdci ai nevoie de mai mult curaj sd iei tn piept pen-
tru a doua oard moartea. De ce nu gi-ar privi cu pldcere
tnv5fdcelul, iegind dinviafd printr-o moarte atdt de glo-
rioasd gi de memorabil5? Moartea ii consacrd pe aceia,
iar sfArgihrl le este elogiat chiar gi de cei care se tem de ei. ,, oLtnr*,'i(o (.e /"t^ \"1-
e"tt & !"++' 4o.'
p0